Profitul Agricol nr. 41, din 4 noiembrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 41 din 4 noiembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 41/2020 Redactor - ¿ef

Ministerul are nevoie de cercetare, ¿i nu invers dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

O parte din rezultatele ob¡inute din cercetare sunt de multe ori inaccesibile fermierilor, fiind sechestrate fie în turnurile de filde¿ ale revistelor de specialitate cu impact interna¡ional, fie în donjonul orgoliului profesional care nu mai admite alte påreri. Din prima categorie fac parte cercetårile întreprinse pentru prestigiu profesional. Am rugat odatå un ¿ef de laborator dintr-o SCDA så îmi acorde un interviu pentru Profitul Agricol. M-a refuzat, spunându-mi cå el publicå numai în revistele interna¡ionale. Din donjonul - turnul principal, punctul de comandå - al unei unitå¡i tutelare de stat, func¡ionari inamovibili impun reguli pe baza unor opinii personale pe care nu vor så le actualizeze. De pildå, argumentele echipei de la ASAS, coordonatå de profesorul Valeriu Tabårå, pentru îmbunåtå¡irea Codului de Bune Practici Agricole au fost complet ignorate (dupå cum a mårturisit chiar Tabårå într-un interviu video realizat de Profitul Agricol) de deciden¡i din ministerele Apelor, Mediului etc., celor de la Agriculturå atribuindu-li-se un rol secundar în chestiunea codului care îi privea.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Alt exemplu relevant este GAEC 6, formulat de func¡ionari din Ministerul Apelor ¿i MADR. Ace¿tia ¿i-au propus så men¡inå nivelul de materie organicå din sol prin interzicerea cultivårii florii-soarelui pe acela¿i amplasament mai mult de 2 ani consecutiv.

Abonamente ¿i difuzare

Dintr-un amplu studiu bibliografic rezultå cå încorporarea resturilor vegetale de la cultura de floarea-soarelui îmbunåtå¡e¿te dinamica materiei organice din sol ¿i circuitul elementelor nutritive, creând condi¡ii favorabile de cre¿tere a plantelor. De aici putem trage concluzia cå materia organicå din sol nu se reduce la cultivarea repetatå a floriisoarelui, ci atunci când se îndepårteazå resturile vegetale de la orice culturå de cereale sau oleaginoase, lucru care se pare cå nu intereseazå pe nimeni din ministere.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Îndepårtarea paielor în scopuri energetice reduce fertilitatea solurilor, scade pH, favorizeazå compactarea, måre¿te dozele de îngrå¿åmânt pentru a suplini cantitå¡ile de nutrien¡i apreciabile aflate în paiele îndepårtate din câmp. În cazurile în care Ministerul Agriculturii ar vrea så corecteze decizii aparent gre¿ite luate în defavoarea activitå¡ilor agricole, cum ar fi unele reguli impuse prin Codul de Bune Practici, de cåtre speciali¿ti din domenii conexe, atunci ar trebui så apeleze la sta¡iunile din re¡eaua ASAS pentru a clarifica subiectele respective.

Profitul Agricol 41/2020

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68 Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Adrian Oros: Vom da bani pe animale reale Primul centru de legume ¿i fructe din Timi¿ Se contureazå fabrica de bioetanol din Dolj

Fermele mici trebuie så investeascå în digital Valeriu Tabårå despre semånatul grâului Fermierii nu au fost consulta¡i pentru noua lege a laptelui

Energii regenerabile pentru studen¡ii la Agronomie din Timi¿ 38 9

:n culisele Bruxellesului Fertilizarea de toamnå, secretul Scad plå¡ile directe din cauza eco-schemelor?

culturilor de påioase ¿i rapi¡å 12

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Cre[terea animalelor Horia Cardo¿ a redus deja pierderile la Agricola Mihåile¿ti 32 Mary Panå: Numai porcii din Bucure¿ti nu fac pestå porcinå africanå 35

Asocia]ii profesionale Alian¡a pentru Agriculturå solicitå derogare pentru neonicotinoide Råzboiul fermierilor cu traderii ¿i o victimå: contractele forward

Culturi vegetale Molia verzei, o amenin¡are pentru rapi¡å Nutrifoliar, îngrå¿åmânt românesc Galera Super - liderul erbicidelor în cultura de rapi¡å Loturile de hibridare au avut rezultate dezastruoase Condi¡ii speciale pentru liniile de hibridare Programele integrate Naturevo aduc o plusvaloare sigurå

Profesionistul rapi¡ei 2020

Dicor Land a deschis ¿i la Ia¿i Kubota a lansat tractoarele din Seria M4003 Dracula Hydro - 3 opera¡iuni într-o singurå trecere Sprayer MAF 4240 în oferta General Leasing

Informa]ii externe SUA aprobå folosirea dicamba ONU cere protejarea fermierilor palestinieni

Magazin

Ma[ini & utilaje

Aurel Nie¿ trece toatå produc¡ia vegetalå prin vaci

Bibanul, salvatorul pescarului Caruselul potârnichilor Coråbiile, solu¡ia pentru un transport naval ecologic

48 49

20 22

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

Adrian Oros> Vom da bani pe animale reale Din 2021 crescåtorii de animale vor primi bani pentru animale reale ¿i nu pe cele pe care le aveau în anul 2013 în baza de date, a declarat ministrul Adrian Oros. Schimbarea anului de referin¡å de la 2013 la 2018 este prezentatå ca o reu¿itå a negocierilor din Parlamentul European, prezintå ministrul situa¡ia. “Am vrut så påstråm sprijinul cuplat voluntar, atât în sectorul zootehnic, cât ¿i în sectorul vegetal, în zone aflate în dificultate. Am reu¿it så påstråm Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu, care este practic un sprijin de la bugetul na¡ional, dar ¿i acest sprijin trebuie negociat la comisie. Practic în 2020 trebuia så se termine ¿i am reu¿it så îl prelungim pânå în 2027, iar în Parlament, ceea ce nu am reu¿it noi în Consiliul Agrifish, am reu¿it så schimbåm ¿i anul de referin¡å ¿i asta må bucurå foarte mult pentru cå vom da bani fermierilor pe animale reale ¿i nu pe animalele pe care le aveau în 2013 în baza de date”, a spus Oros, în cadrul unei videoconferin¡e a ziarului Bursa. Ministrul a precizat înså cå a råmas o problemå destul de delicatå ¿i importantå Profitul Agricol 41/2020

nerezolvatå, în ceea ce prive¿te plafonarea subven¡iilor. “Noi, ca stat, ca Guvern ¿i ca Minister al Agriculturii, am dori ca aceastå plafonare så fie voluntarå. Så fie la decizia fiecårei ¡åri membre ¿i så o combinåm cu o platå redistributivå. Så speråm cå în trialogul care va urma vom ob¡ine ¿i acest lucru ¿i atunci putem ajunge la concluzia cå în parte ceea ce ne-am propus prin acest PNS se va îndeplini”, a men¡ionat ministrul. “Am dorit o flexibilitate mai mare pe aceste eco-scheme impuse de strategia Green Deal, în a¿a fel încât så nu pierdem banii europeni, pentru cå aceste eco-scheme vor fi obligatorii pentru ¡årile membre, dar voluntare pentru fermieri, ¿i este foarte important ca aceste ecoscheme så fie acceptate de cåtre fermieri så vinå så compenseze exigen¡ele acestui Green Deal ¿i banii så nu fie pierdu¡i”, a explicat Oros. Despre problema eco-schemelor ¿i cum pot ele influen¡a subveniile, pute¡i citi pe larg pagina 12.

Andrei DORNEANU

Vernisaj de picturå în curtea fermierului Ionu¡ Olteanu Artistul plastic Vali Irina Ciobanu a organizat, la invita¡ia lui ªtefan ¿i a lui Ionu¡ Constantin Olteanu, în calitate de gazde, evenimentul Plein Air la Garden Center Group. 16 arti¿ti plastici au stat toatå luna octombrie în grådina pepinierå de lângå Bucure¿ti, pentru a surprinde culorile senza¡ionale ale toamnei, poveste¿te Ionu¡ Olteanu. Pânzele au fost expuse acolo unde au fost ele realizate, astfel încât vizitatorii au putut så priveascå exact din punctul în care a privit artistul atunci când a realizat lucrarea. Vernisajul expozi¡iei, care a avut loc pe 1 noiembrie la Bragadiru, s-a bucurat de aprecierea numero¿ilor vizitatori. Organizatorii doresc så facå o tradi¡ie din organizarea evenimentului în fiecare an. ADS a început distribuirea terenului cåtre tineri Pe 24 septembrie Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a programului care prevede acordarea a câte 50 de hectare pentru tineri. Pe 26 octombrie a fost ini¡iatå deja prima sesiune de concesionare a terenurilor aflate în administrarea ADS. S-au ofertat sole în Cålåra¿i, Dolj, Dâmbovi¡a, Gala¡i, Satu Mare ¿i Hunedoara. Persoanele interesate ¿i care îndeplinesc condi¡iile prevåzute de lege pot depune solicitåri la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a institu¡iei, pânå pe 6 noiembrie. Suprafe¡ele de teren disponibile pentru contractare, precum ¿i modul de desfå¿urare a procedurii se regåsesc pe site-ul www.domeniilestatului.ro. În perioada urmåtoare, Agen¡ia va mai organiza sesiuni de contractare în toate jude¡ele ¡årii. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Alina Abålaru, director de marketing Golden Fish Golden Fish SRL este o companie româneascå, furnizor de scule ¿i unelte pentru ferme sub brandul, ceva mai neao¿, de Micul Fermier. Cu 100 de angaja¡i, 2.000 de articole în ofertå ¿i cu magazin în Afuma¡i, Ilfov, nu sunt un jucåtor chiar mic. Din contrå. De curând au cooptat-o în echipå pe Alina Abålaru, pe pozi¡ia de director de marketing, pentru care are o solidå experien¡å cåpåtatå în companii mari. Prima ac¡iune comunicatå sub bagheta Alinei Abålaru va fi deschiderea showroomului Micul Fermier såptåmâna aceasta.

Primul centru de legume [i fructe din Timi[ Cålin Dobra, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Timi¿ (încå în exerci¡iu, dar a pierdut alegerile din 27 septembrie), a semnat contractul pentru proiectarea, execu¡ia ¿i dotarea Centrul de legume ¿i fructe de la Tomnatic. Este o investi¡ie de 4,5 milioane de euro, bani din bugetul CJ. Totul trebuie så fie gata în urmåtoarele 23 luni. “Este unul dintre cele mai importante proiecte pe care le-am derulat. Va fi gura de oxigen de care au nevoie producåtorii agricoli din Timi¿, pentru cå acolo vor putea så-¿i aducå recolta pentru a fi colectatå, sortatå ¿i depozitatå”, a explicat Dobra. Acum se lucreazå la ranforsarea a 4,1 kilometri de pe DJ 692 B. Este ¿oseaua care leagå DN6 de Tomnatic ¿i,

mai departe, are rolul de a asigura acces facil spre viitorul centru de legume ¿i fructe. “Totul este gândit pentru a da un imbold economic uneia dintre cele mai importante zone legumicole din jude¡. Må bucur cå am reu¿it så fiu parte din acest proiect ¿i så-l las doar ca så fie implementat!”, a mai spus fostul pre¿edinte.

Bayer plåte¿te fermierii americani pentru sechestrarea carbonului Bayer a implementat în aceastå toamnå un program pilot privind sechestrarea carbonului în sol. Fermierii înscri¿i primesc pentru covoare vegetale 10 dolari/acru (20 dolari/ha). Una dintre condi¡iile de participare este så fie clien¡i ai platformei digitale Climate FieldView. Programul pilot a avut succes. Existå deja o listå de a¿teptare pentru urmåtoarea etapå, ce va avea loc în primåvarå. Programul a fost prezentat în cadrul evenimentului Future of Farming Dialogue 2020 (Dialog despre viitorul agriculturii 2020), desfå¿urat online.

Se contureaz\ fabrica de bioetanol din Dolj

BASF a anun¡at câ¿tigåtorii concursului Pove¿ti cu vinuri române¿ti De 5 ani, compania BASF desfå¿oarå un concurs care premiazå producåtorii de vin cu podgorii sub 100 de hectare. Cu un nume pitoresc, Pove¿ti cu vinuri române¿ti este luat foarte în serios, ¿i de juriu, ¿i de participan¡i. Câ¿tigåtorii edi¡iei 2020 au fost desemna¡i de un juriu de deguståtori specializa¡i, care au trebuit så aleagå dintr-un numår de 340 de probe înscrise la concurs. Mai multe detalii în numårul urmåtor al revistei Profitul Agricol.

Proiectul sunliquid din Podari, Dolj, avanseazå în ritm bun. Pe ¿antier, au fost atinse o serie de repere importante, cum ar fi finalizarea funda¡iilor ¿i instalarea primelor echipamente de mari dimensiuni, a declarat Drago¿ Gavrilu¡å, director de proiect. Odatå ce fabrica va fi opera¡ionalå, va prelucra aprox. 250.000 tone de paie ¿i va produce 50.000 tone de etanol celulozic. Fabrica va utiliza o tehnologie revolu¡ionarå care transformå lignina - unul dintre produsele derivate din procesul de ob¡inere a etanolului - în energie neutrå din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

Gheorghe MIRON

Alåturi, se fac progrese ¿i în construc¡ia centralei pe biomaså, ce va alimenta cu energie instala¡ia de bioetanol a fabricii Clariant. Centrala de cogenerare pe biomaså este neutrå din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. “Construc¡ia centralei avanseazå conform planului ¿i ne dorim ca aceasta så devinå opera¡ionalå în cel mai scurt timp pentru a demara produc¡ia de energie verde în localitate”, a declarat Tomasz Muszynski, managing director GETEC România.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 41/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Fermele mici trebuie s\ investeasc\ în digital “Utilizarea tehnologiei în agriculturå e råspânditå în mod inegal în UE”, spune Adrian Pintea, directorul general al APIA. “Este necesarå cre¿terea accesului la tehnologie la nivelul fermelor mici ¿i mijlocii. Cu toate acestea, fermierii români con¿tientizeazå tot mai mult nevoia de intensificare a investi¡iilor privind modernizarea, restructurarea, inovarea ¿i diversificarea fermelor ¿i fac eforturi la identificarea de noi oportunitå¡i”.

În ceea ce prive¿te plå¡ile în avans, unde România beneficiazå de o alocare financiarå de 1,943 miliarde de euro, în perioada 16-28 octombrie a fost avizatå la platå o sumå de peste 994 milioane de euro pentru 624.472 fermieri, reprezentând peste 75% din numårul total de fermieri. Ca noutate, anul acesta ¿i fermierii care sunt în e¿antionul de control vor primi plata în avans.

Andrei DORNEANU

Valeriu Tab\r\ despre sem\natul grâului Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a fost invitatul emisiunii Profitul Agricol live, transmiså pe pagina de Facebook a revistei. Interviul a adunat, în doar douå zile, peste zece mii de vizualizåri ¿i a strâns numeroase aprecieri. Meritå ascultat integral, poate chiar cu carnetul de noti¡e în fa¡å. Atragem aten¡ia asupra unei situa¡ii de actualitate: perioada de semånat la grâu. Pasajul se gåse¿te la momentul 1:21. “Fa¡å de ce înseamnå recomandårile normale, condi¡iile climatice din ultimii 20 de ani au schimbat datele acelea calendaristice pe care le fixam ¿i pentru care noi picam studen¡ii la examene. ªi în aceastå toamnå, vreau så vå spun cå în octombrie temperatura medie este de peste 3 grade C (n.n. media temperaturilor minime). Noi trebuie så ¡inem seama, la crea¡iile pe care le avem, cât este perioada de vernalizare, de cålire. Erau 45 de zile teoretic. Trebuia så treacå prin douå faze. Acele faze nu mai existå azi. Semånatul prea timpuriu nu este favorabil. Profitul Agricol 41/2020

Grâul ¿i orzul sunt atacate de plasmoze când sunt semånate mai timpuriu. Trebuie så gåse¿ti acel echilibru legat de temperaturå ¿i perioada în care anumi¡i agen¡i patogeni nu se dezvoltå, pentru cå altfel po¡i så ri¿ti så pierzi cultura sau så aplici tratamente, ceea ce nu este recomandat niciodatå pentru orz ¿i grâu. (…) Semånatul chiar ¿i în aceastå perioadå nu este unul cu pierderi.”

Adrian MIHAI

Un site a înregistrat numele Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare La începutul såptåmânii, un site de informa¡ii agricole (agrointel.ro) a anun¡at cå a decis så cearå în numele såu înregistrarea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare în registrul na¡ional al asocia¡iilor, deoarece membrii Alian¡ei nu ar fi fåcut-o. Dar så observåm cå membrii Alian¡ei nu au fåcut niciun secret din faptul cå sunt doar o organiza¡ie formalå, o conven¡ie, dacå vre¡i, între fondatori, APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV. Acum, site-ul îi pune pe cei 4 pre¿edin¡i în pozi¡ia stânjenitoare de a se duce cu cåciula în mânå la pre¿edintele fondator-redactor ¿ef ca så semneze în fa¡a acestuia o cerere. Cå î¿i doresc numele înapoi, cå vor fi cumin¡i ¿i cå nu-l vor mai pierde. Pânå la închiderea edi¡iei, Alian¡a nu comunicase nimic oficial pe aceastå temå. Vå reamintim cå un episod asemånåtor a traversat ¿i Profitul Agricol. Tot ni¿te “ziari¿ti” au cerut înregistrarea numelui revistei la OSIM. Le dorim succes membrilor Alian¡ei în meciurile de uzurå care au început deja. Banii (pentru Copa-Cogeca ¿i al¡ii) le-au atras destule invidii. Italia: fraude cu fonduri europene agricole Autoritå¡ile din Italia au arestat 48 de persoane acuzate de fraudarea fondurilor europene pentru agriculturå. Schema, care produsese o pagubå de 16 milioane de euro, a fost descoperitå de OLAF. Grupul infrac¡ional avea ¿i un nume, Societa Foggiana, ¿i se presupune cå avea legåturi cu structurile mafiote. Cu ajutorul subven¡iilor, companii paravan cumpårau utilaje agricole la un pre¡ exagerat. Acestea apåreau ca fiind noi în acte, de¿i de fapt erau vehicule vechi. Este a doua organiza¡ie de fraudare a fondurilor pentru agriculturå destructuratå de autoritå¡ile italiene în acest an. 9

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Fermierii nu au fost consulta]i pentru noua lege a laptelui Pe 27 octombrie, a avut loc, la Comisia pentru agriculturå din Camera Deputa¡ilor, o ¿edin¡å pentru promovarea unei noi legi a laptelui. Au participat parlamentari, reprezentan¡i ai procesatorilor ¿i ai retailerilor, înså nimeni nu a cerut pårerea crescåtorilor de vaci.

negocierea noii legi a laptelui, a participat ¿i Dorin Cojocaru, pre¿edintele APRIL, care a evitat orice comentariu pe aceastå temå. Este de în¡eles ¿i pozi¡ia lui. Mai multe am aflat de la Claudiu Frânc, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, care nu a participat la ¿edin¡å. Dar tot a aflat despre ce e vorba în noul proiect. ¥n primul rând, spune Frânc, acesta abrogå prevederile vechii legi a laptelui ¿i då frâu liber înlocuitorilor în procesarea laptelui. “Vor så facå aceastå lege politicienii, procesatorii ¿i retailerii. Era obligatoriu så-i invite ¿i pe crescåtori. Toate prevederile din legea laptelui ¿i a etichetårii, pe care am fåcut-o noi, au fost eliminate. De exemplu, rafturile de produse analoge trebuiau så råmânå separate de rafturile cu produsele din lapte, conform vechii legi. Acum le-au bågat iar la un loc. Era interziså utilizarea denumirilor consacrate de produse din lapte sau lapte pentru alte produse fårå lapte, cum ar fi “untul Untar”, ca¿caval de soia, lapte de soia etc. Aceste falsuri nu se mai interzic de-acum. Eu sper ca aceastå lege, chiar dacå va fi votatå în plen, så stea la promulgare ¿i pre¿edintele s-o retrimitå

într-un Parlament sånåtos ¿i s-o putem promova cum trebuie”. În urmå cu doi ani, Claudiu Frânc a avertizat cå existå deja o lege ¿i cå trebuie doar îmbunåtå¡itå. “Nu trebuia altå lege pentru cå acele defini¡ii privind «produsul natural din lapte», «produs românesc» etc. erau corecte. Au dispårut din legea actualå. Iar am dat voie så facå oricine ce vrea cu laptele din fermele noastre. Consumatorul trebuie så aibå încredere în alimentele vândute la magazin. Actuala structurå a Parlamentului vrea så aibå muni¡ie în campania electoralå, chiar dacå este contra intereselor majoritå¡ii românilor. Eu nu-i în¡eleg pentru cå o asemenea lege då prost pentru orice partid politic. Uleiurile de palmier råmân acolo pe rafturi”, spune pre¿edintele FCBR.

Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele AGCTR, nu a fost nici el invitat la dezbaterile pe marginea noii legi a laptelui. “Eu credeam cå vacile noastre dau lapte, nu procesatorii. Legea veche cu etichetarea era bunå. Nici nu trebuie så ne mai minunåm. Vom face o adreså scriså cåtre Parlament, la Ministerul Agriculturii. Domnul Vaida trebuia så dea semnalul ca så evitåm abera¡iile din lege.” Nici Claudiu Davi¡oiu, pre¿edintele interimar al Asocia¡iei Holstein Ro, nu a fost invitat la dezbaterea legii laptelui. “Ce så mai zici? Cu cine au negociat? Cu Dorin Cojocaru? El produce lapte? Mergem înainte, am semånat triticale, orz, grâu. Toate au råsårit, dar så vedem ce va fi...”, se amårå¿te Davi¡oiu.

Viorel PATRICHI

Dorel Secarå, consilierul ministrului: “Fermierii vor fi cei care vor deconta inep¡iile politicienilor” “Încearcå Comisia de agriculturå din Camera Deputa¡ilor så distrugå ce am fåcut noi cu mul¡i ani în urmå. Ministrul Agriculturii are o pozi¡ie diametral opuså. S-a întâlnit ¿i pe 29 octombrie cu retailerii ca så promoveze produse române¿ti. Fermierii vor fi cei care vor deconta inep¡iile politicienilor. Nu a fost invitatå nicio asocia¡ie a crescåtorilor. Este regretabil cå se întâmplå asemenea abera¡ii care se atribuie Uniunii Europene. Sunt jocuri pe care le fac retailerii cu Dorin Cojocaru, iar victime vor fi fermierii”, spune Dorel Secarå, consilierul ministrului Nechita-Adrian Oros. Profitul Agricol 41/2020

În culisele Bruxellesului

Scad pl\]ile directe din cauza eco-schemelor? Sumele pentru ecologizarea agriculturii ¿i reducerea emisiilor de carbon vor cre¿te în noua PAC. Pe lângå måsurile de mediu obligatorii, cuprinse în ansamblul plå¡ilor directe actuale ¿i numite generic eco-condi¡ionalitå¡i (GAEC, SMR, înverzire), apar ¿i eco-schemele.

le vor fi voluntare pentru fermieri, dar obligatorii pentru statul membru, ¿i vor reprezenta un procent semnificativ (între 20 ¿i 30%, încå nu se ¿tie) din anvelopa Pilonului 1. Aceasta înseamnå o presiune crescutå pe valoarea plå¡ilor directe. Sunt voci care sus¡in cå e aproape o certitudine: fermierii români nu vor mai încasa circa 180 de euro/ha din momentul adoptårii noii PAC, ci sensibil mai pu¡in. Cristina Cionga, director pentru Afaceri Europene la APPR, a studiat cu precådere pozi¡ia Consiliului European, care a propus o alocare de 20% pentru ecoscheme. Cionga considerå cå aceastå variantå ar putea fi favorabilå României, cu condi¡ia ca, prin noul PNS, så fie bine definite eco-schemele, astfel încât så existe efecte benefice reale pentru mediu, iar fermierii så fie cointeresa¡i ¿i capabili så 12

acceseze banii respectivi. “Este prevåzutå o perioadå de doi ani de tranzi¡ie, de învå¡are, în care statul membru ¿i fermierii vor avea posibilitatea så îmbunåtå¡eascå ¿i adapteze aceste eco-scheme, astfel încât så evite pierderile prin neutilizarea banilor”. Reprezentanta APPR sus¡ine cå plå¡ile directe (SAPS) nu vor scådea în urmåtorul exerci¡iu financiar. “SAPS împreunå cu sprijinul cuplat ¿i plata redistributivå, la care se adaugå eco-schemele, vor avea cam aceea¿i valoare ¿i în urmåtorul exerci¡iu financiar, ba chiar vor cre¿te u¿or datoritå convergen¡ei externe. Înså exigen¡ele pentru îndeplinirea unor obliga¡ii minime de practici benefice pentru mediu, adicå de eco-condi¡ionalitå¡i, vor fi mai dure. România va avea o alocare u¿or crescåtoare pentru Pilonul 1, chiar dacå nu la nivelul pe care ni l-am fi dorit.” Florian Ciolacu, director executiv la Clubului Fermierilor Români, a exprimat o opinie nuan¡atå în cadrul emisiunii Profitul Agricol Live, unde a fost invitatul nostru, alåturi de Cristina Cionga. “Vorbim de un angajament de mediu de 50 pânå la 60% în Pilonul 1, în func¡ie de forma care va rezulta în urma negocierilor dintre Parlament, Consiliu ¿i Comisie. Plata de bazå se va diminua, ¡inând de

aceste alocåri suplimentare. Suma pe care fermierii o vor primi va depinde, în bunå parte, de op¡iunea statelor membre între plafonarea obligatorie ¿i plata redistributivå”. În ambele cazuri, existå variabile: plafonare degresivå de la 60.000 la 100.000 de euro, în varianta Parlamentului, sau la 100.000 de euro cu decontarea salariilor, în varianta Consiliului; platå redistributivå de minim 12% (Parlamentul) sau la decizia statelor (Consiliul).

Vor fi eco-schemele universal valabile? Pre¿edin¡ia germanå a Consiliului European a cerut ca fermierii mici så nu fie excepta¡i de la aplicarea eco-schemelor. Dar Cristina Cionga sugereazå cå acest lucru este practic imposibil, cel pu¡in în ¡åri precum România, unde 95% dintre beneficiarii de plå¡i directe primesc sub 2.000 de euro pe an, bani insuficien¡i. Ea avanseazå ideea ca micii fermieri så beneficieze de servicii de consiliere, astfel încât så-¿i poatå îmbunåtå¡i practicile agricole, în sensul ¡intei de cre¿tere a sechestrårii carbonului în sol. Cert este cå, dacå nu se gåsesc solu¡ii viabile, impactul va fi major pentru “scorul” ecologic al agriculturii române¿ti. “Nu våd cum România poate så-¿i atingå indicatorii de mediu, dacå nu li se aplicå ¿i fermierilor mici eco-schemele”, puncteazå Ciolacu. Robert VERESS Profitul Agricol 41/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 285 dolari/tonå (1.168 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 19 octombrie.

Grâu România FOB Constan¡a 197 euro/t (+ 2) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 55.370 tone, Malaezia 40.770 tone, Japonia 37.770 tone, Venezuela 25.770 tone ¿i Mexic 22.970 tone.

¥n såptåmâna 19 - 23 octombrie pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Nov Dec Mar

19.10 133 131 130

20.10 134 133 131

21.10 135 134 133

22.10 137 135 134

23.10 139 137 135 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Mar

19.10 227 225 223

20.10 229 227 225

21.10 22.10 23.10 230 231 232 230 232 233 229 230 231

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 243 dolari/tonå (996 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 19.10 Rouen 195 Dunquerque 197 Pallice 197 Creil FOB 193 Moselle FOB 191 Rouen FOB 207

20.10 21.10 197 199 199 200 199 200 194 195 193 194 209 210

Nov Dec Mar

20.10 240 244 243

21.10 241 245 244

România

22.10 242 247 245

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 23 octombrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 169 euro/tonå (828 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 191 euro/tonå (936 lei). A crescut cu 6 euro/tonå ¿i

Nov Dec Mar

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 19.10 Bordeaux 165 Pallice 161 Rhin 163 Bordeaux FOB 161 Pontivy 185

$/t

20.10 21.10 22.10 23.10 162 63 164 165 163 164 165 167 161 163 165 167 euro/t

20.10 21.10 22.10 23.10 167 169 170 171 163 165 167 169 165 167 171 173 163 165 167 169 187 189 190 191

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie, este de 185 dolari/tonå (758 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

19.10 161 160 159

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 185 dolari/t (758 lei).

23.10 243 249 247

FOB Constan¡a 197 euro/t (+2) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

La bursa Dunquerque pre-

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2020 este de 187 dolari/t (767 lei).

23.10 201 203 203 199 197 213

fost de 227 dolari/tonå (931 lei), cu o cre¿tere de 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¡ul a fost de 203 euro/tonå (995 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå.

euro/t 22.10 200 201 201 197 195 211

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 19.10 239 243 241

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 197 euro/tonå (965 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 169 euro/tonå (828 lei).

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 232 dolari/tonå (951 lei), fa¡å de 225 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 19.10.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 173 euro/tonå (848 lei), cu o cre¿tere de 10 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

19.10 20.10 21.10 22.10 23.10 225 227 229 231 232 227 239 231 232 233

Profitul Agricol 41/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 19 - 23 octombrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 457 dolari/tonå (1.874 lei), cu 6 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 octombrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

19.10 391 390 391

20.10 393 391 389

$/t 21.10 395 393 390

22.10 397 395 391

23.10 399 397 392

România FOB Constan¡a 191 euro/t (+6) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 19.10 161 163 173 175

20.10 163 164 174 177

21.10 165 165 175 179

22.10 167 167 177 180

23.10 169 169 179 181

170 171

171 173 175 177 173 174 175 177

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 425 dolari/tonå (1.742 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

19.10 745 741 737

20.10 21.10 22.10 747 749 751 743 745 747 739 741 743

$/t 23.10 752 749 745

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 177 euro/tonå (867 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 octombrie. Argentina: pentru livrare în noiembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 211 dolari/t (865 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

Taiwan 10.770 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 19 - 23 octombrie 2020, a fost de 207 dolari/tonå (849 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: China 193.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 19 - 23.10.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 452 dolari/tonå (1.853 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå.

FOB-Rouen, a fost de 169 euro/tonå (828 lei), mai mare cu 8 euro/tonå.

Orz

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

na 1.959.770 tone, Egipt 127.770 tone, Germania 111.770 tone, Mexic 57.170 tone ¿i Arabia Sauditå 53.770 tone.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

19.10 20.10 21.10 22.10 23.10 201 203 204 205 207 203 204 205 207 209

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

19.10 20.10 21.10 22.10 23.10 417 419 421 423 425 410 411 413 415 417

Nov Febr

Floarea-soarelui

registrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 469 euro/tonå (2.298 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie, este de 447 dolari/tonå (1.833 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 23 oct., a fost de 459 dolari/tonå (1.882 lei). A în-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 457 dolari/t (1.874 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

19.10 20.10 21.10 22.10 23.10 453 454 455 457 459

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 433 euro/tonå (2.122 lei), cu 6 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 oct. La bursa Rouen pre¡ul a fost Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

19.10 Rouen 419 Dunquerque 421 Moselle 427

23.10 425 427 433

20.10 420 423 429

21.10 421 424 430

22.10 423 425 431

euro/t

19.10 20.10 21.10 22.10 23.10 Dieppe 459 463 465 467 469

de 425 euro/tonå (2.082 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 427 euro/tonå (2.092 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Ian Mar

19.10 411 413 415

20.10 413 415 417

21.10 415 417 419

22.10 417 419 420

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

Profitul Agricol 41/2020

227 dolari/t

$/t

19.10 20.10 21.10 22.10 23.10 445 447 449 450 452 450 451 453 455 457

457 dolari/t

207 dolari/t

$/t 23.10 419 420 421

+6 15

ASOCIA}II

PROFESIONALE Alian]a pentru Agricultur\ solicit\

derogare pentru neonicotinoide Aståzi, spune Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, existå un risc major ca, din cauza presiunii bolilor ¿i dåunåtorilor, fermierii så renun¡e la o parte din suprafa¡a cu floarea-soarelui ¿i porumb.

vând în vedere cå suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui a scåzut în urma interdic¡iei de a folosi insecticide pe bazå de neonicotinoide, consideråm cå este imperios necesar ca fermierii din România så fie echipa¡i cu mijloace eficiente împotriva dåunåtorilor agresivi, pentru a nu fi puså serios în pericol capacitatea de a asigura necesarul pentru consum uman ¿i animal. “Consideråm extrem de util cå MADR continuå finan¡area proiectului desfå¿urat în re¡eaua ASAS privind metodele alternative de combatere a dåunåtorilor de sol în contextul interzicerii neonicotinoidelor. ¥n cadrul proiectului, s-a fåcut evaluarea densitå¡ii popula¡iilor de insecte dåunåtoare din arealele Podi¿ul Moldovei, Dealurile Subcarpatice ¿i sudul României. Dupå trei ani de cercetåri, studiul a constatat densitå¡i foarte mari ale dåunåtorilor de sol în toate regiunile, mult peste pragul economic de dåunare (PED), dar nu a constatat existen¡a 16

dovezilor ¿tiin¡ifice care så demonstreze efectul letal al insecticidelor neonicotinoide asupra albinelor.” În paralel, APPR a sus¡inut în ultimii 3 ani un proiect ¿tiin¡ific realizat în sudestul României, care a demonstrat cå s-a înregistrat o densitate mare a insectei Tanymecus spp chiar ¿i acolo unde porumbul nu a fost semånat în monoculturå. Insectele provin din câmpurile vecine, care fuseserå semånate cu porumb sau floarea-soarelui în anul precedent. Acelea¿i rezultate aratå cå tratarea semin¡elor cu un insecticid sistemic reprezintå cea mai eficientå metodå de combatere a atacului de Tanymecus dilaticollis. România se aflå într-o situa¡ie cu adevårat de excep¡ie, fiind o regiune endemicå pentru o serie de dåunåtori de sol precum cei men¡iona¡i, a cåror densitate pe unitatea de suprafa¡å depå¿e¿te mult PED, de aceea consideråm cå derogårile temporare de urgen¡å pentru tratamentul cu neonicotinoide vor continua så fie vitale în a proteja produc¡ia agricolå pânå vor fi descoperite ¿i omologate produse fitosanitare cu o eficien¡å similarå. Paradoxal, acordarea acestor autorizåri temporare de utilizare ajutå implicit apicultura, deoarece lanurile de floarea-soarelui de care au nevoie albinele vor fi protejate eficient.

ezultatele rapoartelor cercetårilor efectuate în re¡eaua na¡ionalå a ASAS, precum ¿i de cåtre APPR în colaborare cu speciali¿ti de la INCDA Fundulea indicå necesitatea unei autorizåri temporare a tratamentului semin¡elor cu insecticide neonicotinoide ¿i pentru campania de primåvarå 2021, cu impunerea respectårii riguroase a unor måsuri (respectarea dozelor recomandate, utilizarea deflectoarelor la ma¿inile de semånat, semnalizarea corespunzåtoare a solelor infestate ¿i tratate).

Cu aceste argumente pe maså, Alian¡a cere ministerului så dispunå autorizarea temporarå a substan¡elor insecticide pe bazå de neonicotinoide folosite ca tratament pentru semin¡e pentru culturile de floarea-soarelui, porumb ¿i sfeclå de zahår, în campania de primåvarå 2021. Este foarte important så se anun¡e inten¡ia de acordare a derogårii cåtre producåtorii de semin¡e ¿i cåtre industria de protec¡ie a plantelor, pentru a efectua tratamentele în unitå¡ile de ultimå genera¡ie existente la nivelul companiilor producåtoare ¿i a distribui såmân¡a gata tratatå.

Profitul Agricol 41/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

R\zboiul fermierilor cu traderii [i Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a pus mâna pe furcile ¿i topoarele din DEX ¿i tabårå cu ele asupra ARCPA, asocia¡ia traderilor.

În

urma refuzului ARCPA de a accepta noua formulå a ordonan¡ei de urgen¡å privind starea de calamitate, AAC pune între ghilimele cuvântul “parteneri” când se referå la traderi. Mai mult, le zice de la obraz speculatori. Iar propunerile ARCPA sunt ironizate pe rând, simple “solu¡ii”. Când traderii vorbesc de renun¡area la contractele forward ¿i pierderea pie¡elor interna¡ionale la cereale, drept consecin¡e ale adoptårii ordonan¡ei, Alian¡a pentru Agriculturå riposteazå ¿i promite “blocaje”.

asumate integral, a¿a cum ¿i profiturile sunt integral ale fermierului. Asta se vrea, ca o singurå parte, respectiv exportatorii, så-¿i asume toatå paguba?”. Så luåm pe rând argumentele ARCPA: “ARCPA constatå cå solu¡iile propuse de membrii såi pe parcursul discu¡iilor purtate cu MADR nu se regåsesc în noua propunere legislativå - respectiv, asigurårile agricole pentru toate tipurile de culturi, acoperind majoritatea situa¡iilor neprevåzute, la pre¡uri similare celor din alte state europene, micro ¿i macro - creditarea comercialå cu garan¡ii de stat, fondul mutual agricol func¡ional ¿i reabilitarea sistemului na¡ional de iriga¡ii”.

Victor Beznea, vicepre¿edinte ARCPA, criticå faptul cå se încearcå scoaterea castanelor din foc cu mâna altora: “Nu ve¡i auzi vreodatå în Germania sau Fran¡a cåutându-se solu¡ii, de cåtre stat, la nerespectarea contractelor dintre douå entitå¡i private. Poate s-ar cåuta solu¡ii de sus¡inere financiarå a fermierilor afla¡i în dificultate, dar în niciun caz nu s-ar interveni în contracte aflate în derulare. Acolo se în¡elege ¿i se asumå responsabilitatea semnåturii pe un contract. Riscurile, pierderile trebuie

“Demersul MADR este cu atât mai surprinzåtor, cu cât în cursul întâlnirilor avute, s-a agreat ca reprezentan¡ii legitimi ai lan¡ului cerealelor, reuni¡i în Organiza¡ia Interprofesionalå pe Produs “Cereale, Oleaginoase ¿i Produse Derivate”, din care ARCPA face parte, så fie consulta¡i înainte de postarea noii variante pe site-ul institu¡iei”. Acest aspect este certificat ¿i de minuta întâlnirii OIPA din 1 octombrie, document public. Doar cå MADR a ac¡ionat ¿mechere¿te. În minutå se spune: “dl Aurel Popescu (pre¿edinte Rompan ¿i pre¿edinte OIPA) roagå conducerea MADR ca dupå revizuire Proiectul de Ordonan¡å så fie transmis membrilor OIPCOPD, ¿i numai dupå consultarea

Vasile Varvaroi (foto), pre¿edintele ARCPA ¿i director Cargill România, spune cå “riscul eliminårii contractelor forward”, de care se vorbe¿te în comunicatul ARCPA, nu reprezintå de fapt o amenin¡are.

“Nu discutåm stoparea contractelor forward. E de a¿teptat cå poate unii vor decide så nu mai încheie deloc contracte forward, al¡ii doar vor reduce numårul lor. În ce må prive¿te, întotdeauna am fåcut o diferen¡iere între clien¡ii cu care am colaborat bine ¿i cei cu care am avut probleme. Vom face o analizå la nivel de com-

acestora så fie promovat mai departe. Se supun la vot aceste douå propuneri ¿i au fost aprobate în unanimitate”. În accep¡iunea ARCPA, transmiterea proiectului se face prin comunicare directå. În accep¡iunea MADR se poate face ¿i indirect, prin postarea pe site-ul MADR. “Din motive pe care nu le în¡elegem, noua propunere legislativå extinde posibilitatea exonerårii debitorilor de råspunderea contractualå ¿i la par tenerii comerciali ai producåtorilor agricoli: furnizori de inputuri, comercian¡i, depozitari ¿i procesatori primari”. În realitate, în aceea¿i minutå a ¿edin¡ei OIPA, se spune cå “dl Cristi Mihåilescu (Bunge România) - ARCPA, considerå cå toate verigile de pe lan¡ul cerealier trebuie så participe la acest neajuns”. Comunicatul ARCPA se încheie cu un avertisment: pia¡a agricolå va fi distorsionatå, prin punerea sub semnul întrebårii a validitå¡ii contractelor economice. Adoptarea ordonan¡ei în forma propuså de MADR “echivaleazå cu întoarcerea agriculturii române¿ti la epoca primitivå a comer¡ului cu cereale. Riscul eliminårii contractelor de tip forward, principalul efect pe termen mediu ¿i lung al legisla¡iei propuse, este semnificativ ¿i va avea ca efect eliminarea ofertei de produse de origine românå de pe pie¡ele interna¡ionale pentru cea mai mare a parte a anului”.

panie, dar e limpede cå nu avem de ce så penalizåm clien¡i cu care lucråm de mul¡i ani de zile fårå probleme”. Varvaroi aratå cå, dupå ¿edin¡a OIPA din 1 octombrie, s-a realizat un sondaj printre membrii ARCPA. A reie¿it cå, la nivel de asocia¡ie, sunt mai pu¡in de zece litigii cu fermieri care nu ¿i-au onorat contractele forward cu traderii. Profitul Agricol 41/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

o victim\> contractele forward Reac¡ia Alian¡ei pentru Agriculturå a venit la cald, prea la cald

În

rândul multor fermieri existå o obidå, o nemul¡umire la adresa traderilor, considera¡i speculatori cu cereale ¿i nu comercian¡i, “un råu necesar” ¿i nu parteneri de afaceri. Aceastå obidå parcå ¿i-a a¿teptat ocazia de a råbufni. Vineri, a doua zi dupå comunicatul ARCPA, Alian¡a pentru Agriculturå a emis o “reac¡ie la pozi¡ia ARCPA”. Dacå ARCPA nu face nicio referire negativå la fermieri ¿i la asocia¡iile acestora, Alian¡a debordeazå cu atacuri directe la ARCPA. ¥ncå din primul paragraf, Alian¡a se declarå “profund dezamågitå fa¡å de ac¡iunile de blocare ¿i tergiversare venite din partea ARCPA, atât în public, cât ¿i prin presiunea exercitatå asupra autoritå¡ilor na¡ionale ¿i europene”. Dupå o succintå prezentare a câtorva prevederi din proiectul de OUG, comunicatul Alian¡ei continuå la fel de agresiv: “Partenerii” fermierilor aratå o totalå lipså de fairplay” (se invocå atitudinea ambiguå fa¡å de posibilitatea exonerårii pe lan¡). Apoi: “Solu¡iile” propuse de ARCPA, o ¿tiu ¿i ace¿tia cå nu se pot implementa în câteva zile, fiind proiecte strategice de duratå, la care se lucreazå, iar simpla enumerare a acestora ca solu¡ii care trebuiesc implementate înainte de aprobarea OUG, nu fac decât så tergiverseze adoptarea unei solu¡ii reale”. Aici este un neadevår, ARCPA nu a solicitat “implementarea înainte de adoptare”, ci cuprinderea acestor solu¡ii întro ordonan¡å despre care se presupune cå traseazå cadrul pentru modul în care se va ac¡iona ¿i în cazul unor calamitå¡i viitoare. “Ne dorim o pia¡å agricolå corect reglementatå care så ¡inå cont de realitå¡ile din teren. Reglementatå, nu speculatå!!!”. Trei semne de exclamare

Profitul Agricol 41/2020

menite så sublinieze acuza¡ia, chiar dacå nu explicitå, la adresa traderilor. “Proiectul de act normativ revizuit este un proiect echilibrat, care urmåre¿te så dea o ¿anså micå fermierilor pe viitor, så negocieze cu partenerii, iar primul semn de men¡inere a încrederii între “partenerii” din lan¡ul comercial, îl reprezintå acceptarea ¿i de cåtre ARCPA a acestei OUG, în egalå måsurå cu fermierii. Odatå cu trecerea timpului se acumuleazå tensi-

unile ¿i nemul¡umirile care vor avea efecte incontrolabile”. Aten¡ie! “Vor avea” ¿i nu “pot avea” efecte incontrolabile, reprezintå o amenin¡are destul de explicitå, care urmeazå så se materializeze dacå traderii nu vor accepta oug pentru calamitate “în aceea¿i måsurå cu fermierii”...

pagini de Robert VERESS

Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb se delimiteazå ¿i de Alian¡å, ¿i de traderi Singurå Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România, APPR, se declarå îngrijoratå în legåturå cu subiectul comunicatului de preså emis în numele Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. “De¿i suntem îngrijora¡i de rela¡ia din ce în ce mai tensionatå dintre fermieri ¿i traderi, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb precizeazå cå dezavueazå atât ideea unei pie¡e «reglementate» politic dupå trei decenii de eforturi de a construi o economie de pia¡å func¡ionalå într-o Românie europeanå, cât ¿i excesele de limbaj la adresa partenerilor comerciali ai agricultorilor, cum apar ele în acel comunicat.

APPR nu este avocatul ARCPA, ci al propriilor såi membri, cu atât mai mult cu cât ARCPA, prin declara¡iile de preså de såptåmâna trecutå, demonstreazå cå nu î¿i cautå alia¡i în rândurile fermierilor. APPR a transmis încå o datå partenerilor såi din Alian¡å cå, în absen¡a acordului såu explicit de a se alåtura unui demers public, så nu fie considerat automat cå-l sus¡ine în calitate de membrå a Alian¡ei.” Mesajul este semnat de Consiliul Director al Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb din România.

CULTURI

VEGETALE Molia verzei, o amenin]are pentru rapi]\ Emil GEORGESCU INCDA Fundulea

În România, pânå acum câ¡iva ani, molia verzei (Plutella xylostella) era consideratå un dåunåtor secundar la cultura rapi¡ei. Ea punea probleme mari doar culturilor de varzå, de unde ¿i denumirea în limba acestei specii. În ultimii ani, înså, molia verzei a început så î¿i facå sim¡itå prezen¡a din ce în ce terea, dar dacå s-a ajuns la acest stamai des în cultura rapi¡ei. diu, deja pagubele pot så fie ridicate.

plan mondial, molia verzei este consideratå principalul dåunåtor al culturii rapi¡ei, în special în zonele calde, dar ¿i în cele cu climat temperat mediteraneean. Pagubele produse se ridicå la 4-5 miliarde de dolari anual. Pe cale de consecin¡å, atât la Congresul interna¡ional de protec¡ia plantelor de la Berlin, ce a avut loc în 2015, cât ¿i la Congresul European de Entomologie, din 2018, acest dåunåtor a primit o “aten¡ie” specialå.

Cum se recunoa¿te atacul de Plutella la rapi¡å În primul stadiu de dezvoltare, larvele mineazå frunzele, hrånindu-se cu parenchimul lor (fac galerii). Dupå aproximativ 2-3 zile de hrånire, larvele påråsesc galeriile fåcute în frunze ¿i migreazå pe fa¡a inferioarå a acestora, unde rod epiderma inferioarå ¿i parenchimul, sub formå de ferestre. Frunzele atacate pot deveni cenu¿ii. Acest simptom u¿ureazå recunoa¿20

Rezisten¡a la combatere ¥n Australia, dåunåtorul a fost introdus accidental, iar în prezent face ravagii. Ini¡ial, australienii au reu¿it combaterea cu succes a moliei, prin aplicarea tratamentelor chimice la depå¿irea pragului economic de dåunare (PED). Înså eficacitatea metodei a fost limitatå în timp, fiindcå Plutella este una dintre speciile care dezvoltå u¿or rezisten¡å la insecticide. Conform clasificårii IRAC (Comitetul de Ac¡iune pentru Rezisten¡a la Pesticide) molia prezintå rezisten¡å la 91 de substan¡e active din diferite grupe de insecticide. Din acest motiv, op¡iunile chimice de combatere sunt din ce în ce mai limitate. Cercetåtorii australieni s-au orientat spre combaterea biologicå. Principalul du¿man natural al moliei verzei este o micå viespe: Diadegma semiclausum. Aceasta paraziteazå larvele moliei verzei aflate în primele stadii de dezvoltare. În ultimul timp, înså, nici combaterea biologicå nu a mai avut succesul scontat.

Biologia dåunåtorului ¥n condi¡iile ¡årii noastre, specia prezenta trei genera¡ii pe an. Prima se dezvoltå în perioada mai-iulie, cea de-a doua în iulie-august, în timp ce genera¡ia a treia se dezvoltå din august pânå în mai, anul urmåtor. Înså date mai recente sugereazå cå, în cazul unor toamne calde ¿i lungi, acest dåunåtor prezintå 4-5 genera¡ii/an. Larvele sunt mici, nu depå¿esc 10 mm, au corpul fuziform, în primele stadii, culoarea lor este cenu¿iu-albicioaså, ulterior verde, cu pete late, mai închise la culoare. Adultul este un fluture mic, cu anvergura aripilor de 12-15 mm, culoarea corpului brun cenu¿ie, aripile anterioare sunt brune, iar cele posterioare sunt cenu¿ii, prevåzute cu franjuri, fiind acoperite de peri¿ori lungi. Fluturii se pot deplasa pe parcursul întregii vie¡i, cu ajutorul curen¡ilor de aer, pânå chiar ¿i la 1.000 de kilometri. Motivul îl reprezintå schimbårile climatice. Acestea duc la nesincronizarea evolu¡iei parazi¡iilor cu insectele gazdå. Modelele matematice construite în func¡ie de diverse scenarii de evolu¡ii climatice aratå cå popula¡ia dåunåtorului ar putea cre¿te, în timp ce popula¡ia viespii parazitoide nu va ¡ine pasul. Profitul Agricol 41/2020

CULTURI VEGETALE

Nutrifoliar, îngr\[\mânt românesc Cercetåtorul Constantin Neam¡u reprezintå societatea AFR Fert-Protect Plant, care activeazå pe pia¡a din România din anul 2013. Compania vinde 4 îngrå¿åminte lichide foliare, cu marca Nutrifoliar, înregistratå la OSIM. “Merge relativ greu cu vânzårile. Concuren¡a e foarte mare. Multe produse vin din import, de¿i, foarte frecvent, nu sunt în regulå ca performan¡e, iar fermierii devin reticen¡i fa¡å de toate

firmele, inclusiv fa¡å de noi. De aceea, vânzarea merge relativ greu. Produsele noastre Nutrifoliar se pot comercializa oriunde ¿i nu mai necesitå testare nicåieri în Uniunea Europeanå. Så ¿ti¡i cå sunt rezultatul unor cercetåri îndelungate. Am lucrat într-un institut de cercetåri chimice ¿i avem experien¡å de ani buni. Le producem noi, nu doar le ambalåm în România. Doi ani ne-au trebuit pentru autorizare ¿i, din 2015, le vindem în toatå ¡ara cåtre div-

er¿i comercian¡i - români sau stråini. Din cauza intermediarilor, pre¡urile produselor noastre ajung foarte sus. Ne-am autorizat pentru cultura mare, pentru toate speciile, inclusiv pentru vi¡a-devie, legume, pentru livezi”, spune Constantin Neam¡u. Asocia¡ii realizeazå aceste produse într-o fabricå de lângå Slobozia.

Viorel PATRICHI

Galera Super - liderul erbicidelor în cultura de rapi]\ Ion MUTAFA Category Marketing Manager Herbicides, Corteva Agriscience

entru cultivatorii de rapi¡å care nu au efectuat încå erbicidarea, Corteva Agriscience de¡ine cea mai bunå solu¡ie, cu aplicare în toamnå, pentru controlul în postemergen¡å al buruienilor dicotiledonate - erbicidul Galera Super.

Este un produs cunoscut, care are în compozi¡ie 3 substan¡e active (240 g/l clopiralid + 80 g/l picloram + 40 g/l aminopyralid) ¿i este utilizat de to¡i fermierii tehnici, cultivatori de rapi¡å. Este cea mai sigurå metodå de a scåpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât ¿i perene. Galera Super este cea mai eficientå solu¡ie în combaterea turi¡ei (Galium aparine), buruiana care då cele mai multe båtåi de cap fermierilor, atât în perioada de vegeta¡ie a culturii, concurând planta, cât ¿i la recoltarea ¿i valorificarea produc¡iei. Alte buruieni foarte bine controlate de erbicidul Galera Super sunt: pålåmida (Cirsium arvense), mu¿e¡elul (Matricaria spp.), samulastra de floarea soarelui, loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas), susaiul 22

(Sonchus arvensis), cornu¡ii (Xanthium strumarium). Galera Super este prima alegere a fermierilor din România pentru controlul buruienilor dicotiledonate la rapi¡å ¿i datoritå unor avantaje ale produsului, precum: nu depinde de umiditatea din sol la aplicare, se poate aplica toamna sau primåvara, este selectiv pentru planta de culturå, are cel mai mare spectru de buruieni dicotiledonate combåtute, controleazå cele mai întâlnite buruieni. ºinând cont de faptul cå o culturå de rapi¡å, chiar ¿i la un grad mic de îmburuienare, are o pierdere semnificativå de produc¡ie, recomandåm erbicidarea cu Galera Super pentru produc¡ii bune ¿i o recoltare u¿oarå.

Ion MUTAFA Corteva Agriscience Profitul Agricol 41/2020

CULTURI VEGETALE

Loturile de hibridare au avut Chiar dacå au irigat la capacitate maximå, fermierii care au avut loturi de hibridare nu au fost scuti¡i anul acesta de necazuri. Produc¡iile au fost la jumåtate fa¡å de cele estimate, astfel încât mai profitabile ar fi fost, pentru fermieri, culturile comerciale irigate, mai mari ¿i ob¡inute cu costuri inferioare. Companiile producåtoare au mai pu¡inå såmân¡å disponibilå. Constantin Mocanu, din Bråila, a avut un an pe care-l caracterizeazå drept cumplit. Din cauza secetei, nu a recoltat grâu, orz ¿i nici floarea-soarelui. Speran¡a era în loturile de hibridare de porumb. Recolta a fost înså de la “bine spre foarte prost”, cu toate cå au fost irigate ¿i muncite. “Am trecut de 15 ori cu apa peste ele, dar nu ne-a ajutat nici o ploaie”, spune fermierul. ªase luni a irigat ¿i a dat 30 l/mp la o trecere. Ar¿i¡a a afectat polenizarea. Nici greutatea hectolitricå nu a fost cea doritå. Nici nu a avut nevoie så o måsoare. “S-a våzut de la ma¿inå. Aceea¿i ma¿inå ca volum avea o diferen¡å de douå-trei tone”, spune fermierul. “Nu este rentabil irigatul. Deficitul e mare, de 500 litri. Dacå ar ploua toatå iarna 500 litri, mai sunt necesari 500 litri. Nu-mi propun anul acesta decât så scap de datorii, så plåtesc arenda ¿i inputurile”, spune fermierul. Nemul¡umit de loturile de hibridare este ¿i Aurel Placinschi, din Ia¿i. A irigat la maximum ¿i produc¡ia a fost de 40-50%. Dacå ar fi avut loturi comerciale, ar fi avut o produc¡ie foarte bunå. 24

La el, loturile de hibridare reprezintå 30% din suprafa¡a fermei. Conjunctura face ca pre¡urile de consum så fie favorabile, iar la såmân¡å pre¡urile sunt constante. A ob¡inut 4 t/ha de rapi¡å, peste 4 t/ha de grâu. Face un calcul: la 90 bani/kg este echivalentå cu 6 t/ha la 60 bani. În Moldova porumbul s-a vândut cu 1 leu/kg, iar produc¡ia a fost de 7-8 t/ha, mult mai mare decât cea din loturile de hibridare, realizat cu costuri superioare. “To¡i producåtorii de såmân¡å sunt într-o situa¡ie foarte neplåcutå”, remarcå Placinschi. “Cu resursele pe care le avem, ajungem la finalul anului, problema este cum vom duce anul viitor. Noi s-ar putea så epuizåm prin ianuarie-februarie resursele. Ce facem cu ratele de anul viitor?”.

Tot în Ia¿i, Cåtålin Parii, director tehnic al Panifcom, exclude posibilitatea de a face loturi de hibridare, de¿i ferma este irigatå. “Când companiile multina¡ionale vor plåti, ne vom uita cåtre ei. Dacå nu vor plåti, nu ne uitåm cåtre ei. Vecinii de pe lângå noi au avut ¿i au spus cå nu vor mai pune”, remarcå el. Este o culturå specialå, pe care nu to¡i fermierii o pot face, dar condi¡ii speciale nu ai. El ridicå ¿i o problemå de logisticå prin care defavorizeazå zona sa. La porumb, campania de semånat loturi de hibridare începe cu hibrizii tardivi în Bråila ¿i Gala¡i ¿i continuå cu timpurii spre nord. “Nu po¡i så pui acela¿i buget la un hibrid de FAO 450 ca la un FAO 280-300. Fermierul din Gala¡i-Bråila face 5-6 t/ha,

dacå irigå ¿i face tehnologie, iar eu fac 3 tone ¿i ob¡in acela¿i pre¡”, atrage aten¡ia Parii. El considerå cå o altå variantå care poate så fie acceptabilå este o platå la hectar.

Dezastru este cuvântul prin care Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience pentru România ¿i Moldova, caracterizeazå activitatea de hibridare. Produc¡ia a fost la jumåtate întrucât zonele de producere sunt exact cele afectate de secetå. “Noi suntem de departe cel mai mare jucåtor în producerea de såmân¡å de porumb. Zonele în care se produce såmân¡å sunt: Bråila, Ialomi¡a, Cålåra¿i, Ia¿i, Piatra-Neam¡”, explicå Ionescu. Nu au fost aplicate penalizåri, dar fermierii înregistreazå venituri mai mici decât cele pe care le estimau. El considerå cå se puteau evita pierderile printr-o irigare mult mai bunå ¿i mai timpurie. Atrage aten¡ia cå pentru o produc¡ie bunå este esen¡ial ca porumbul så aibå apa necesarå înainte de înflorit ¿i în timpul înfloritului. O fazå criticå este ¿i cea de ¿ase frunze, când î¿i diferen¡iazå primordiile, elementele de produc¡ie. Chiar dacå mul¡i fermieri au irigat la capacitate maximå, necesarul de apå a fost mai mare decât posibilitå¡ile lor de a iriga. În mod normal, porumbul consumå numai din irigat minimum 350 l/mp în sud-est. Anul acesta ar fi avut nevoie chiar ¿i de 5-600 l/mp. Sunt ¿i fermieri care au fåcut bugetele, dar au fost mai degrabå excep¡ii. “Cine nu face performan¡å, mai bine trece la consum”, spune Ionescu. “La producere de såmân¡å trebuie så irigi cu pivo¡i, cu liniare, nu cu tamburi, nu så strope¿ti”. Profitul Agricol 41/2020

CULTURI VEGETALE

rezultate dezastruoase La Corteva, såmân¡a de porumb se va epuiza cu o lunå mai devreme Tot acest necaz duce la probleme în furnizarea de såmân¡å pe pia¡å. Firmele mari, consacrate, nu au semin¡ele pe care ¿i le-au propus så le facå. Acest lucru se va reflecta pe pia¡å. Jean Ionescu crede cå firma va epuiza stocurile de såmân¡å de porumb în jurul datei de 15-20 noiembrie, cel târziu finalul lunii. Estimarea este fåcutå pe baza vitezei cu care fermierii decid achizi¡ia prin sistemul de vouchere. Devansarea vânzårilor este de aproximativ o lunå. De obicei,

Corteva termina vânzårile înainte de Cråciun. În mod obi¿nuit, 70% din såmân¡a de porumb vândutå de ei este produså în România. Nu existå posibilitatea de aprovizionare din alte zone, iar managerul nici nu ar dori så aducå o såmân¡å oarecare produså pentru alte pie¡e. Pe de altå parte, managerul estimeazå ¿i o reducere a interesului pentru porumb în zona de sud-est, dupå secetå. Situa¡ia este similarå ¿i în privin¡a hibrizilor române¿ti.

“Agricultorii anul acesta nu au venituri mari pentru cå nu au avut cum så facå produc¡ie. Cu ce vor cumpåra semin¡ele cu pre¡uri mai mari care så compenseze produc¡iile mici ob¡inute de producåtorii de såmân¡å? O så cerem 20 de lei/kg de såmân¡å, când anul acesta ceream 10 lei. Vor avea banii så cumpere? Situa¡ia este destul de neplåcutå”, spune Aurel Placinschi. El sperå într-un ajutor similar celui acordat de Reme¿, cel mai iubit dintre mini¿trii agriculturii.

Condi]ii speciale pentru liniile de hibridare Mihai Miri¡escu, director general al Saaten Union România ¿i Rapool Ring România, explicå scåderea produc¡iilor loturilor de hibridare realizate în sistem irigat prin semånatul ce s-a fåcut anul acesta, decalat cu câteva zile, al formelor parentale. Seceta a afectat ¿i ea plantele. Polenizarea în cadrul loturilor de hibridare a fost mai reduså decât în al¡i ani. “Viabilita tea polenului din cadrul din loturilor de hibridare în condi¡ii de stres puternic, secetå ¿i ar¿i¡å, polenul a fost viabil numai o orå-douå pe zi, ceea ce nu a Profitul Agricol 41/2020

asigurat suficient polen pentru polenizare, ca atare, numårul de semin¡e pe forma mamå este mai mic decât în al¡i ani”, spune agronomul. ªi Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience România ¿i Moldova, remarcå diferen¡ele dintre comportamentul liniilor parentale fa¡å de hibrizi: “Liniile sunt mai sensibile decât hibrizii, inclusiv ca toleran¡å la secetå. Ele au nevoie de o aten¡ie mult mai mare din punctul de vedere al asigurårii apei. Cre¿terea vegetativå nu este la fel de explozivå ca la hibrizi. Este foarte imporantå cantitatea de revenire la irigat. Dacå nu ai capacitatea de a reveni cu 7-9 litri zilnic înainte de înflorit ¿i în timpul înfloritului nu po¡i face producere de såmân¡å la un nivel ridicat”. Miri¡escu crede cå este doar o conjuncturå nefavorabilå, iar probabilitatea de repetare este destul de micå. “În mod normal, måcar în iarnå avem zåpadå ¿i toamna precipita¡ii”, spune directorul. Considerå cå interesul fermierilor pentru hibridare nu va scådea. Ia în calcul mai multe considerente: printr-un lot de hibridare fermierii

au un contract ferm, un pre¡ ferm, o livrare clarå. “Printr-un lot de hibridare într-un an normal fermierii î¿i asigurå un profit destul de bun în cadrul fermei. Fermierii profesioni¿ti vor face întotdeauna loturi de hibridare”, spune directorul. Compania nu a aplicat penalitå¡i, chiar dacå nu au fost realizate produc¡iile bugetate. Managerul spune cå echipa tehnicå merge în teren ¿i cunoa¿te realitatea, astfel încât nu ar putea så penalizeze fermierii atât timp cât î¿i îndeplinesc obliga¡iile privind realizarea loturilor. “Noi avem parteneriate de lung timp ¿i ca atare nu discutåm despre penalitå¡i. Sunt fermieri care lucreazå de peste 20 de ani în producerea de såmân¡å cu Saaten-Union, pentru mai multe culturi. Au fost ani în care au câ¿tigat foarte bine, au fost ¿i ani în care au câ¿tigat mai pu¡in bine. Unii chiar ¿i în anul acesta câ¿tigå la un nivel mediu”, adaugå Miri¡escu.

pagini de Adrian MIHAI 25

CULTURI VEGETALE

Programele integrate Naturevo aduc o plusvaloare sigur\ ing. Mihaela RADU director marketing Naturevo

Programele integrate Naturevo aplicate în cadrul loturilor demo de la SCDA Caracal au adus diferen¡e considerabile de produc¡ie ¿i, implicit, de profit.

iecare fermå este diferitå ¿i trebuie “tratatå” personalizat. Acesta este unul dintre punctele forte ale companiei Naturevo. În cei peste 20 de ani de activitate pe pia¡å, compania a în¡eles cå nu po¡i face performan¡å dacå te ghidezi dupå o tehnologie cadru ¿i o aplici oriunde, indiferent de condi¡ii. Astfel, acum câ¡iva ani, Naturevo a lansat conceptul FlexiTech Agro - concept care presupune o “radiografie” cât mai detaliatå a fermelor, în vederea unei recomandåri corespunzåtoare care så aducå rezultatele scontate. La începutul anului 2020, speciali¿tii Naturevo au evaluat condi¡iile pedoclimatice ¿i economice din cadrul SCDA Caracal ¿i au venit cu recomandarea aplicårii programelor integrate pentru

cele 4 culturi, care så sus¡inå o produc¡ie profitabilå. Culturile la care s-au aplicat tehnologii comparative au fost: grâu, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i porumb. Prin aplicarea re¡etelor Naturevo, soiul de grâu Glosa a adus un spor de produc¡ie de 726 Kg/ha. Produsele utilizate au fost: Novatec Classic, Amosulf NG, Evoright Plus, Keraol, Rootip Basic, Basfoliar 36 Extra, Evogel P, Wetcit, Copfort, Polyactiv Mn ¿i Alsupre S. La cultura de rapi¡å, hibridul analizat a fost PT 264. Aplicarea produselor Naturevo a condus la ob¡inerea unei produc¡ii de 2.982 kg/ha STAS la hibridul PT 264, rezultând un spor de produc¡ie de 391 Kg/ha fa¡å de hibridul PT 264 cultivat cu tehnologia SCDA Caracal. La o analizå mai detaliatå, s-a ajuns la concluzia cå la cultura de rapi¡å programele integrate Naturevo au adus un profit de aproximativ 500 lei/ha comparativ cu programul aplicat de SCDA Caracal. Produsele folosite în tehnologia de rapi¡å sunt: ArgintEVO, Basfoliar 36 Extra, FinalEVO, Kerafol ¿i Evoright PLUS. Pentru culturile de primåvarå, programele Naturevo au fost aplicate la porumb ¿i floarea-soarelui. La floarea-soarelui, analiza com-

parativå s-a facut pe hibridul Subaro. Sporul de produc¡ie a fost de 177 Kg/ha, datoritå aplicårii unui program adaptat condi¡iilor specifice din fermå. Aplicarea produselor Naturevo a condus la ob¡inerea unei produc¡ii STAS de 6.676 kg/ha la hibridul de porumb P 9978, rezultând un spor de produc¡ie de 879 kg/ha fa¡å de hibridul P 9978 cultivat cu tehnologia SCDA Caracal. Produc¡ia medie a celor 66 hibrizi de porumb semåna¡i în platforma Naturevo a fost de 6.654 kg/ha, rezultând fa¡å de martor, un spor de produc¡ie de 857 kg/ha, ceea ce confirmå superioritatea unui program integrat cu produse marca Naturevo. La porumb ¿i floarea-soarelui, produsele care au influen¡at pozitiv produc¡ia sunt: Nutri Top 5.10.15, Uree NG, Kerafol, Evogel P, Wetcit. ¥ncå o datå, compania Naturevo demonstreazå cå dacå ai cuno¿tin¡ele necesare ¿i produse de calitate, po¡i face fa¡å schimbårilor climatice ¿i po¡i chiar så ob¡ii profit în condi¡ii dificile. Conteazå foarte mult ca partenerii fermieri så în¡eleagå diferen¡ele ¿i så aplice produsele adecvate, a¿a cum au procedat cei de la SCDA Caracal. Pentru consultan¡å de specialitate, apela¡i la echipa Naturevo!

Profitul Agricol 41/2020

CULTURI VEGETALE

Profesionistul rapi]ei 2020 Alina PETREA director marketing&director produs Rapool Ring România

În urma evenimentului Profesioni¿tii rapi¡ei 2020, prin care vizåm cre¿terea randamentului productivitå¡ii la cultura de rapi¡å, speciali¿tii Rapool au mers în câmpul fermierului câ¿tigåtor pentru a vedea culturile ¿i a trage primele concluzii din aceastå toamnå.

onu¡ Drugea este inginer în cadrul Agromec Smeeni SA din jude¡ul Buzåu. Societatea administreazå aproximativ 1500 ha. ¥n toamnå seamånå 400 ha grâu ¿i 270 ha rapi¡å, restul în primåvarå, cu floarea-soarelui, porumb ¿i aproximativ 70 ha mazåre din portofoliul Saaten-Union România. Cum a fost anul agricol 2019/2020 pentru Agromec Smeeni? A fost cel mai dificil an pe care l-am avut în toatå experien¡a mea, de peste 10 ani, în agriculturå. Seceta ne-a afectat toate culturile. La grâu aveam de regulå o produc¡ie medie anualå în jur de 6.000-7.000 kg/ha, înså anul acesta am avut o medie de 1.900 kg/ha. Rapi¡a a fost cultura salvatoare pentru noi, generând o produc¡ie medie de 3.000 kg/ha. Ce ne po¡i spune despre experien¡a pe care ai avut-o cu hibridul Sherpa, hibrid cu care ai ¿i câ¿tigat trofeul competi¡iei Profesionistul rapi¡ei 2020? Må bucur cå a fost cu adevårat o competi¡ie între fermieri. În ceea ce prive¿te hibridul cu care am concurat, Sherpa, m-a impresionat, având în 28

Ionu] Drugea, inginer, Agromec Smeeni, jud. Buz\u

vedere produc¡ia ob¡inutå, de aproape 2.800 kg/ha, în condi¡ii dificile. De¿i ini¡ial am promis cå voi cultiva câte 50 ha din hibridul Sherpa ¿i 50 ha din hibridul Dalton, am crescut suprafa¡a semånatå cu Sherpa la 150 ha. Tehnologia pe care ai aplicat-o la concurs este aceea¿i pe care o aplici ¿i în ferma ta? În mare parte, da. Înså depinde ¿i de an, de regimul pluviometric, de presiunea bolilor ¿i a dåunåtorilor. În ceea ce prive¿te fertilizarea, întotdeauna asigur 90 kg/ha substan¡å activå de fosfor în toamnå, iar în primåvarå fertilizarea o aplic fazial: prima trecere la ie¿irea din iarnå, urmând ca la maxim trei såptåmâni så aplic restul cantitå¡ii de îngrå¿åmânt, de regulå înainte de apari¡ia tijei florale pentru a nu crea leziuni plantei sau a cauza chiar sterilizarea tijei. Care este tehnologia aplicatå în cadrul competi¡iei? Semånatul s-a realizat la o adâncime de 3 cm, densitatea a fost de 65 b.g./mp, iar distan¡a între rânduri de 25 cm. Pe 23 septembrie, odatå cu semånatul, s-a aplicat o fertilizare DAP în dozå de 250 kg/ha, iar pe 29 octombrie

s-a erbicidat cu fluaziofop-p-butil în dozå de 0,80 l/ha. În ce condi¡ii ai semånat rapi¡a anul acesta? Am urmårit prognoza meteo, am våzut cå erau ¿anse de ploaie ¿i m-am gråbit så semån, astfel cå am semånat în epoca optimå. Imediat dupå semånat, a plouat 20 l/mp ¿i ¡in så men¡ionez cå m-a impresionat puterea germinativå la Sherpa. Chiar la 3 zile dupå aceastå ploaie, rapi¡a începuse så råsarå. Adâncimea de semånat a fost de 3 cm. Cum aratå în acest moment cultura de rapi¡å? Stadiul culturii este de 4-6 frunze în acest moment. Pot spune cå stadiul pe care îl am acum la rapi¡å nu l-am mai avut de câ¡iva ani. Sigur, rezultatul îl vom vedea la recoltat. Un mesaj pentru fermierii români? Îndemn fermierii så testeze ¿i så cultive genetica Rapool. Sunt de pårere cå Rapool ocupå primul loc în ceea ce prive¿te genetica la rapi¡å. Genetica ¿i calitatea semin¡elor îi claseazå în fruntea clasamentului. Profitul Agricol 41/2020

Fertilizarea de toamn\,

secretul culturilor de p\ioase [i rapi]\ O culturå de cereale lovitå pe nepregåtite de intemperii ¿i înghe¡ este o culturå moartå. De aceea trebuie så vå asigura¡i cå, înainte de intrarea în iarnå, pregåti¡i plantele de vernalizare printr-un tratament de nutri¡ie foliarå adecvat, care så previnå apari¡ia leziunilor permanente pe frunze ¿i întârzierea dezvoltårii plantei. Exper¡ii Kwizda Agro Romania vå oferå o serie de recomandåri, în func¡ie de specificul culturii ¿i al problemelor cu care v-a¡i putea confrunta.

care regleazå func¡iile plantei (sintezå, transport, cre¿tere, stocare), asigurând presiunea osmoticå, sinteza proteinelor ¿i echilibrul acido-bazic al celulei. În concluzie, produsul Alga 600 conferå energie ¿i vigoare pentru plante, chiar ¿i în condi¡ii neprielnice.

De ce så fertiliza¡i toamna Intrarea în iarnå reprezintå o amenin¡are pentru dezvoltarea optimå a culturilor de rapi¡å ¿i cereale påioase. De aceea, fertilizarea foliarå de toamnå este criticå pentru sånåtatea acestor culturi, din douå motive principale:

Stimula¡i metabolismul plantelor cu Alga 600

Sulf ¿i bor pentru o rapi¡å bogat ramificatå, cu rådåcini puternice

Pentru plantele întârziate vegetativ sau pentru cele pentru care se dore¿te o dezvoltare radicularå bogatå, caracterizatå prin stimularea îngro¿årii frunzelor, recomandåm produsul Alga 600. “Particularitatea acestui produs este datå de concentra¡ia ridicatå de aminoacizi de tip levrogir, care iau parte în toate procesele metabolice din proteine ¿i favorizeazå economisirea de energiei de cåtre plante, care-¿i pot canaliza resursele spre alte procese. În plus, ace¿ti aminoacizi sunt ob¡inu¡i prin enzimolizå, care asigurå o reten¡ie maximå a ingredientelor active din alge”, explicå Ana Vânåtoru, inginer agronom ¿i product manager fertilizan¡i în cadrul Kwizda Agro Romania. Aminoacizii con¡inu¡i de Alga 600 sunt esen¡iali pentru dezvoltarea plantelor, cum ar fi betaina, care favorizeazå dezvoltarea rådåcinii, acidul glutamic – implicat în dezvoltarea meristemelor, acid aspartic ¿i prolinå, care ajutå planta så metabolizeze azotul ¿i alanina, cu rol în fotosintezå. Alga 600 con¡ine ¿i fitohormoni, ce au rolul de a reduce stresul oxidativ din celulele plantelor ¿i stresul termic, stimulând mobilizarea nutrien¡ilor înspre frunze. Con¡inutul ridicat de materie organicå contribuie la îmbunåtå¡irea structurii solului, la deblocarea ¿i mobilizarea elementelor nutritive, sus¡inând dezvoltarea radicularå ¿i bacterianå în sol, într-o perioadå când acesta are mai mare nevoie. Mai mult, produsul are o concentra¡ie ridicatå de potasiu de origine vegetalå,

Combina¡ia magicå pentru fertilizarea culturii de rapi¡å în toamnå este asiguratå de 3 l Wuxal Sulphur ¿i 2 l Wuxal Boron Plus pe hectar. De ce sulf? Fiindcå toamna rapi¡a î¿i seteazå numårul de ramifica¡ii, având

Temperaturile reci de la nivelul solului sau episoadele de ploi abundente caracteristice toamnei pot încetini ¿i chiar limita absorb¡ia radicularå, ceea ce înseamnå cå planta nu mai este hrånitå, deci nu se mai poate dezvolta optim. Mai ales pentru plantele întârziate vegetativ, aceasta este o problemå majorå.

Plantele trebuie pregåtite pentru vernalizare ¿i “cålite” pentru a nu fi afectate de înghe¡. De aceea, trebuie så ne asiguråm ca sucul celular så fie cât mai concentrat în glucide în toate pår¡ile plantei, dar mai ales la nivelul nodului de înfrå¡ire. Glucidele au rolul de a proteja coloizii din protoplasmå în timpul gerurilor de iarnå. Trebuie så precizåm cå acele culturi bine înrådåcinate, înfrå¡ite ¿i cålite nu sunt distruse de ger, iar nodul de înfrå¡ire, dacå este protejat de 1-2 cm de påmânt poate rezista pânå la -20°C.

Exper¡ii Kwizda Agro Romania au selectat o serie de produse care o så vå facå så trece¡i cu brio prin perioada de iarnå, cu plante rezistente ¿i sånåtoase. 30

Pentru a rezista peste iarn\, culturile de cereale au nevoie de o nutri]ie foliar\ consistent\ Profitul Agricol 41/2020

CULTURI VEGETALE nevoie, a¿adar, de o nutri¡ie completå ¿i complexå. “În cazul în care planta prezintå caren¡å de sulf, compu¿ii azota¡i råmân în plantå sub formå de nitra¡i. Acest lucru va determina o concentra¡ie ridicatå de apå în frunze, care va face planta mai sensibilå la temperaturi scåzute, ducând la lezarea ¿i uscarea frunzelor peste iarnå”, mai spune Ana Vânåtoru. Cu Wuxal Sulphur aplicat toamna, planta de rapi¡å va avea un start al dezvoltårii vegetative mult mai bun, iar primåvara, când fertilizarea poate fi problematicå din cauza condi¡iilor meteo, planta va avea deja asigurat o parte necesarul de sulf. De ce bor? Deoarece acesta influen¡eazå cre¿terea rådåcinilor ¿i dezvoltarea plantei, având un rol esen¡ial în construc¡ia mem-

Profitul Agricol 41/2020

branelor celulare. Asigurå rezisten¡a la iernare, datoritå faptului cå spore¿te for¡a de coeziunea ¡esuturilor vegetale. Produsul Wuxal Boron Plus vine ¿i cu adaos de fosfor, care, la rândul lui, stimuleazå cre¿terea radicularå ¿i asimilarea de elemente nutritive, crescând rezisten¡a la frig ¿i boli în anotimpul rece.

Administra¡i o infuzie de nutrien¡i cu Wuxal Microplant Pentru cei în cåutarea de solu¡ii integrate, pregåtirea pentru vernalizare a plantelor se poate asigura simplu ¿i eficient printr-o infuzie de nutrien¡i oferitå de Wuxal Microplant, dozat cu 1 l/ ha. Produsul oferå o formulå completå, con¡inând un mix de mangan, zinc, fier, cupru ¿i bor, macro ¿i mezo-elemente, precum potasiu, sulf, magneziu. Ac¡iu-

nea conjugatå a acestor elemente asigurå necesarul de hormoni de cre¿tere necesari pentru dezvoltarea vegetativå, sinteza ¿i metabolismul proteinelor, absorb¡ia nutrien¡ilor de cåtre plantå ¿i realizarea procesului de fotosintezå. Practic, planta este astfel hrånitå cu tot ce are nevoie ca så facå fa¡å condi¡iilor vitrege din iarnå. Nu låsa¡i pentru primåvarå ce pute¡i face toamna ¿i asigura¡i-vå cå plantele au tot ce le trebuie pentru a rezista pe întreaga perioadå de iarnå. Pentru detalii privind nutri¡ia foliarå de toamnå ¿i tratamentele potrivite contacta¡i reprezentan¡ii Kwizda Agro Romania la office@kwizda-agro.ro

CRE{TEREA

ANIMALELOR Horia Cardo[ a redus deja pierderile la Agricola Mih\ile[ti Re¡eaua de magazine Agroland, de¡inutå de omul de afaceri timi¿orean Horia Cardo¿, a preluat, luna aceasta, de la SIF Muntenia, activitatea Avicola Mihåile¿ti, din jude¡ul Giurgiu.

roducând ouå de consum ¿i pui de o zi în ¿ase ferme, întinse pe 30 ha, Avicola Mihåile¿ti înregistra pierderi. Cardo¿ spune cå le-a redus deja, prin câteva måsuri simple, precum întårirea pazei. Avicola Mihåile¿ti are o capacitate de 200.000 de påsåri, majoritatea fiind påsåri tinere, gåini ouåtoare ¿i påsåri de reproduc¡ie. Noul proprietar vrea så se focalizeze pe reproduc¡ie ¿i produc¡ie de ouå. Inten¡ia declaratå este ca, în urmåtorii doi ani, grupul Agroland så intre în Top 10 al furnizorilor de ouå pe plan na¡ional. Puii de o zi urmeazå a fi comercializa¡i prin re¡eaua de magazine proprii, înlocuind treptat puii achizi¡iona¡i în prezent de la ferme din ¡arå ¿i stråinåtate (Agroland este principalul comerciant na¡ional de pui de o zi). În condi¡ii de crizå, când majoritatea businessurilor sunt grav afectate, grupul Agroland este în continuå expansiune, iar cifrele de afaceri ¿i profitabilitatea cresc accelerat. “Mul¡i oameni, când ¿i-au våzut capacitatea de mi¿care limitatå, ¿i-au cåutat diverse preocupåri casnice, iar printre acestea se numårå grådinåritul”, explicå

Horia Cardo[

Horia Cardo¿. El anticipeazå o cre¿tere cu circa 25% a cifrei de afaceri în 2020, fa¡å de 2019, când aceasta a fost de 30 de milioane de euro. Profitul va cre¿te, ¿i el, de la 700.000 de euro la douå milioane de euro. Chiar dacå nu a anticipat pandemia, Cardo¿ ¿tia cå vine o nouå crizå economicå ¿i, chiar la începutul anului, s-a pregåtit financiar så se mi¿te împotriva curentului, printr-o emisiune de obliga¡iuni scadente în 2025, care i-au adus în conturi opt milioane de lei. Ca atare, a avut capacitatea de a investi în extinderea lan¡ului de magazine ¿i în diversificarea activitå¡ii (prin achizi¡ia Avicola Mihåile¿ti). Joi, 29 octombrie, a inaugurat primul magazin Agroland Mega din Bucure¿ti, în cadrul complexului Penny Market & Jysk Fundeni, în urma unei investi¡ii totale de 350.000 de euro (150.000 de euro cheltuieli de amenajare, 200.000 de euro stocuri). Pe o suprafa¡å de peste 400 mp, sunt expuse spre vânzare circa 3.000 de produse: plante, semin¡e, material såditor, toatå panoplia de unelte pentru grådinårit, fertilizan¡i, produse de fitofarma-

cie, mâncare ¿i accesorii pentru animale de caså, la pre¡uri foarte convenabile, fiindcå Agroland este importator/achizitor direct pentru majoritatea mårfii pe care o comercializeazå. Tot anul acesta au mai fost deschise magazine Agroland Mega în Bråila, Giurgiu ¿i Timi¿oara. Astfel, cu totul, re¡eaua Agroland a ajuns la 250 de magazine (dintre care 7 Agroland Mega), localizate în 28 de jude¡e + Bucure¿ti. În ultimele douå luni din 2020 ¿i anul viitor urmeazå a fi deschise alte 8 magazine, primele douå în Afuma¡i ¿i Bolintin Vale. Pentru a continua ritmul accelerat al investi¡iilor în noi magazine, Cardo¿ va începe cu o majorare a capitalului social al companiei cu 1,5 milioane de euro, urmatå de listarea la burså. În paralel, pentru a cre¿te capacitatea de produc¡ie ¿i profitabilitatea Avicola Mihåile¿ti, e pregåtit så investeascå cinci milioane de euro, în cazul în care va beneficia la anul de sprijin cuplat pentru încurajarea dezvoltårii facilitå¡ilor de reproduc¡ie în sectorul avicol.

Robert VERESS Profitul Agricol 41/2020

Profitul Agricol 41/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mary Pan\> Numai porcii din Bucure[ti nu fac pest\ porcin\ african\ Conform datelor furnizate de ANSVSA, toate jude¡ele ¡årii s-au înro¿it: pesta porcinå africanå face ravagii ¿i unele fonduri de vânåtoare au început så populeze cu ¿acali fiindcå nu are cine aduna le¿urile de mistre¡i bolnavi de prin påduri.

vem 529 de focare, din care 13 au izbucnit în ferme comerciale. Din data de 31 iulie 2017, când a izbucnit primul caz, ¿i pânå în prezent au fost eutanasia¡i peste 600.000 de porci. ANSVSA precizeazå cå numårul mare de mistre¡i este primul factor de råspândire a bolii ¿i nici nu s-a respectat Hotårârea nr. 3/2019 a Comitetului Na¡ional pentru Situa¡ii Speciale de Urgen¡å, prin care s-a cerut vânarea mistre¡ilor. Nu s-au colectat cadavrele de mistre¡i bolnavi, iar porcii domestici se vând în continuare fårå documente sanitar-veterinare care så ateste statusul de sånåtate. Ce mai, pesta porcinå africanå a ocolit doar Bucure¿tiul. În acest context, carnea de porc produså în România devine produs de lux, crede Mary Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). “De la 60% achizi¡ii intracomunitare pe carne de porc pentru necesarul României de consum, vom cre¿te acest necesar la 70-80% în decembrie. În plus, pre¡ul la poarta fermei este nesatisfåcåtor”, spune Mary Panå. “Pre¡ul cårnii de porc va cre¿te în primul rând din cauza cre¿terii pre¡ului furajelor. De exemplu, uleiul de soia, care este un component de bazå al furajului, a crescut în ultimele douå såptåmâni cu peste 40%.

Profitul Agricol 41/2020

“

Previziunile sunt sumbre. Fermierii au promisiuni cå vor primi finan¡area pentru reproduc¡ie la reajustarea bugetului din noiembrie, dar nu ¿tim încå nimic oficial.

“

ªrotul de soia, un furaj la fel de important, în ultimele trei såptåmâni, a crescut cu aproximativ 20%. Regionalizarea strictå, impuså de CE, a dus la perturbåri grave în pia¡a româneascå a cårnii de porc - perturbåri care ating Tratatul privind func¡ionarea UEv (TFUE). Art. 101 al TFUE interzice dezavantajul concuren¡ial pe pia¡a comunå - ¿i cam asta se întâmplå acum la noi. De¿i vorbim de porci sånåto¿i, cu analize, de¿i în trei ani nu am avut niciun abator de porcine contaminat, CE refuzå så ne acorde derogårile solicitate. Cre¿terea densitå¡ii din hale din cauza restric¡iilor de mi¿care afecteazå bunåstarea animalelor, apare stresul care se manifestå prin mu¿cåturi, violen¡å ¿i calitate slabå pentru consumator”, explicå Mary Panå. Legea reproduc¡iei la porc, prin care s-a inten¡ionat relansarea acestei industrii, bate pasul pe loc din cauza lipsie fondurilor. “Previziunile sunt sumbre. Fermierii au promisiuni cå vor primi finan¡area pentru reproduc¡ie la reajustarea bugetului din noiembrie, dar nu ¿tim încå nimic oficial. Este doar o promisiune, dar depinde ¿i de for¡a de negociere a ministrului Oros cu prim-ministrul Ludovic Orban.

Au fost multe discu¡ii fiindcå secretarul de stat Emil Dumitru nu a fost de acord cu suma oferitå pe cap de scroafå, adicå 4.700 de euro. Noi am fost dispu¿i så scådem la 3.700, restul så plåtim noi, numai så se bugeteze. De¿i este o sumå mare. Discu¡iile s-au sistat ¿i totul devine dialog electoral. Pe 30 octombrie, are loc Comitetul de dialog la Bruxelles. Noi am intrat în Copa-Cogeca ¿i avem douå pozi¡ii. Eu merg prin UECTF, a¿a cum am mers ¿i pânå acum. Îi vom cere comisarului polonez så facå ceva pentru industria porcului.”

Viorel PATRICHI China trece pe carne de vitå China va cre¿te importurile de carne de vitå, odatå cu cre¿terea cererii interne, pe fondul crizei provocate de pesta porcinå africanå, care a aruncat sectorul cårnii de porc în colaps. Producåtorii de carne de vitå din Brazilia, al doilea mare producåtor la nivel mondial, aratå cå gigantul din Asia va continua så-¿i majoreze importurile, transmite Agerpres. De¿i China î¿i reface rapid efectivele de suine, speciali¿tii din industria cårnii sus¡in cå efectele crizei provocate de råspândirea virusului PPA vor contiuna så fie puternic resim¡ite pânå în anul 2022. Chiar ¿i dupå aceastå datå, cererea de carne de vitå a asiaticilor va continua så creascå, datoritå obiceiurilor de consum adoptate în aceastå perioadå de chinezi. Fiecare cre¿tere cu 100 de grame a consumului per capita în China înseamnå importuri suplimentare de 2.000 de tone. Cererea va continua så creascå odatå cu majorarea veniturilor. Un chinez månâncå în medie 47 kg de carne de porc pe an ¿i 5 kg de carne de vitå. 70% din exporturile de carne din America de Sud merg spre China. 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Aurel Nie[ trece toat\ produc]ia vegetal\ prin vaci ¥n 1990, Aurel Nie¿ din satul ªicula, jude¡ul Arad, a pus bazele unei ferme de familie. Avea douå hectare de teren, o cåru¡å cu doi cai ¿i o vacå. Nu au primit niciun ajutor din partea statului român, nu au aplicat pentru vreun proiect european. Am urmårit în timp så våd cum cre¿te aceastå fermå exemplarå de familie în condi¡ii extrem de grele.

ståzi, lucreazå 83 de hectare teren arabil, în cea mai mare parte arendat, ¿i 35 de hectare de på¿une de la primårie. Îngrije¿te 60 de vaci Holstein cu lapte ¿i måre¿te ciurda în fiecare an câte pu¡in. “Tåte le-am fåcut cu brâncile astea...” Aurel Nie¿ nu este un ¡åran în sens tradi¡ional. A urmat o ¿coalå pentru tehnicieni veterinari, iar când a ajuns fermier, a mers cu profesori de la USAMV Timi¿oara så vadå crescåtori performan¡i din Austria, Germania, Belgia, Olanda, Elve¡ia. Între timp, tânårul Aurel Nie¿, feciorul lui Aurel Nie¿ senior, a terminat Facultatea de Medicinå Veterinarå ¿i s-a întors lângå tatål lui. “Dacå pruncul nu se înturna, eu må låsam de vaci...”, spune båtrânul. Doctorul s-a cåsåtorit cu Gabriela ¿i au acum un båie¡el pe care îl cheamå tot... Aurel. Cum altfel?

ªicula este aproape de Ineu, pe drumul ce duce din ºara Mo¡ilor spre Arad. Seceta a uscat tot ¿i pe-aici, pu¡inele vaci nu mai au ce pa¿te. “La noi, cade apa într-o såptåmânå cât într-un an, dupå care nu mai plouå deloc. Aici au fost iriga¡ii doar pentru legume. Cri¿ul Alb trece pe lângå noi, dar nu pot uda. S-a retrocedat påmântul pe vechiul amplasament. Eu am 83 de hectare arabil ¿i 35 de på¿une. Påmântul arabil îl am în peste 90 de locuri. Oamenii au primit câte 44 de ari de la Maria Tereza ¿i a¿a li s-a restituit, unde au avut. De aceea, eu nu pot så ud. Am cumpårat 4,6 hectare, singura bucatå 36

mai mare, pe care pot s-o irig, dar e pu¡in. Acum au venit doi italieni, au cumpårat 50 de hectare din 500, 100 au arendat ¿i restul au intrat cu japca. ºåranii tac, iau subven¡ia pe teren, se mai duc pe la el så le dea câte ceva...”, poveste¿te Aurel Nie¿. De la cele 60 de vaci Holstein, ob¡ine o produc¡ie medie de 24 de litri ¿i då laptele la Napolact. “Primim banii la timp, dar pre¡ul... 1,50 lei. Cu doi ani în urmå, era 1,56 lei. Noi ne-am asociat 25 de fermieri ¿i avem fabrica noastrå de lapte în Cooperativa TimLactAgro. Capacitatea de procesare a fabricii de la Bucovå¡, Remetea Mare, este de 35.000 de litri. Nu se pot vinde produsele ¿i atunci vindem ¿i noi surplusul de lapte pe unde apucåm. Pre¡ul laptelui la cooperativå este tot 1,50 lei. Nu primim dividende de la cooperativå, tot noi dåm bani pânå se înfiripå. Face brânzå, ca¿caval, iaurturi, kefir, ca¿, smântânå ¿i vinde la Arad, Timi¿oara ¿i Re¿i¡a.”

Pentru cå are rezerve de fân de anul trecut, va trece iarna cu vacile lui. Le då siloz de porumb, semifân de lucernå, fân. “Cu cât furajul e mai diversificat, cu atât e mai bine. Adaug concentrate: porumb, triticale, orz, premixuri, minerale, calciu, sare. Efectul premixului se vede în timp: fertilitate mai bunå, picioare mai rezistente ¿i lapte mai mult”. Cumpårå material seminal de la Semtest BVN Mure¿, de la Semex, din Canada. “Noi trecem toatå produc¡ia vegetalå prin vaci, precizeazå doctorul. Am avut hibrizi Pioneer la siloz ¿i Dekalb pentru boabe”. El face ¿i re¡etele pentru animale. Trecând prin toate activitå¡ile fermei, are convingerea cå numai a¿a se construie¿te un specialist autentic. Are ni¿te vaci monumentale, cum numai la fermierii mari am våzut. Båtrânul este vizibil fericit cå-mi plac animalele lui.

Furajarea este baza reproduc¡iei Inevitabil, doctorul ne poartå în tainele tehnologiei. “Noi nu gråbim cåldurile dupå fåtare. Cartea spune cå vaca trebuie så intre cât mai repede în cålduri. Este a¿anumitul service-period, care poate dura 60-80 de zile. Este perioada în care pregåte¿ti vaca s-o însåmân¡ezi.

Viitorul fermier, Aurel Nie[ Profitul Agricol 41/2020

Cele trei genera]ii ale familiei fermierului Nie[> Aurel (tat\l), Aurel (fiul), Gabriela (nora) [i... Aurel (nepotul)

Când ai o vacå performantå, fiziologic este imposibil acest lucru. Vaca este un sac cu o intrare ¿i cu trei ie¿iri. La fundul sacului, are 3 robine¡i - via¡a, produc¡ia ¿i reproduc¡ia. În momentul în care iese din sac mai mult decât intrå, atunci ea închide un robinet din cele 3. Primul robinet pe care îl închide este reproduc¡ia ¿i nu mai intrå în cålduri. Ultimul robinet pe care îl închide este via¡a. Dacå produc¡ia iese mai mult decât intrå, vaca închide reproduc¡ia. Nu po¡i schimba re¡eta de furajare, este un echilibru acolo. Vaca este o fabricå. Ea nu înghite proteinå vegetalå, ea consumå numai proteinå animalå. Ea månâncå iarba, bacteriile månâncå iarba, pe bacterii le månâncå ni¿te fungii ¿i protozoarele månâncå fungiile. Dacå introduci altceva, tot echilibrul se distruge ¿i vaca face diaree, se îmbolnåve¿te. Orice schimbare de ra¡ie dureazå 3 såptåmâni. De aceea, se preferå furajul unic”, explicå medicul veterinar. Nie¿ le då vacilor un furaj pentru lacta¡ie, cu mai pu¡in calciu ¿i lucernå, cu aproape o lunå înainte de fåtare. “Lucerna con¡ine mult calciu. Cele mai delicate probleme le are vaca Holstein cu reproduc¡ia. Se îngra¿å când nu mai are lapte. Majoritatea hormonilor sunt lipidici ¿i, atunci când consumå multå energie ¿i lipide, ca så producå mult lapte, nu mai are ¿i resurse så producå ¿i hormoni. Noi Profitul Agricol 41/2020

nu avem statisticå în fermå. Dacå facem hârtii a¿a cum lucråm, am fi muritori de foame. Media de via¡å depå¿e¿te 4 lacta¡ii. Am dat vacå la abator dupå 14 lacta¡ii”.

Cu gândul la modelul austriac Acum, dupå ce a umplat prin Europa, crede cå modelul pentru noi ar fi ferma austriacå. “Mie mi-a plåcut agricultura din Austria. Statul ajutå ferma de familie acolo ¿i austriecii nu spun ce sprijin iau. Au ferme cu 30-70 de vaci care dau 22 de litri de lapte în medie.” Am fost cu profesorii de la Timi¿oara ¿i în Olanda. Am gåsit un fermier cu 26 de litri de lapte. “La olandezi, orice ¡åran ¿tie englezå. Îi ajutam pe olandezi la muls, dar le ceream voie. Mi-a zis unul cå nu-i important cât lapte sco¡i, important e cât profit råmâne dupå ce scazi cheltuiala. Faci u¿or 22 de litri, dar peste 22 de litri, fiecare litru te costå tot mai mult. Am vrut så aflu cu ce se aleg dupå aceastå trudå, înså e secret de stat. “Dacå lucrå trei oameni în familie cu 30 de vaci, tråie¿ti decent. Dar trebuie så-¡i placå animalele.” La noi oamenii au fost descuraja¡i în ace¿ti ani, crede båtrânul. “A, dacå nu ave¡i 2.000 de hectare, nu meritå så faci agriculturå! Am fost odatå într-un cåtun din Austria. «Îl vezi pe omul care scoate

gunoiul de la oi? El este ministrul Agriculturii», îmi spune înso¡itorul. Încålzea toate casele din cåtun cu o singurå centralå care ardea crengi. Fåcea brânzå, iaurt lângå adåpostul oilor ¿i nu se supåra ANSVSA. E påcat cå s-a distrus agricultura de familie din România. Presa a contribuit la distrugerea fermei de familie pentru cå îi prezintå numai pe cei cu 1.000 de vaci...” Nu crede nici în legenda “instalårii tânårului fermier” de la noi. “Am fåcut proiect pentru grajd ¿i am våzut cå nu meritå. Costa grajdul 400.000 de euro ¿i proiectantul spunea cå nu-i destul, cå tot mai trebuie så mai dau. Iar banca îmi dådea numai 200.000 de euro. M-am gândit ¿i m-am socotit. Eu l-am ridicat cu 100.000, din banii no¿tri, dar pentru 99 de vaci, nu pentru 60, cum cereau ei. Dacå ajung la 100 de vaci, trebuie autoriza¡ie de mediu. Pânå la 99 de capete, nu am nevoie de autoriza¡ie. Are unul pe aici o parcelå cu fasole pentru «tânårul fermier», dar cornaciu ceala e mai mare ca omu ¿i fasolea nu are un bob. Banii i-a luat, ¿i-a învelit casa ¿i ¿i-a luat Mercedes. Påmântul nu-l lucrå el, l-a dat, dar e instalat ca «tânår fermier». Ni¿te bandi¡i! «Instalarea tânårului fermier» este cea mai mare ho¡ie”.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Energii regenerabile pentru studen]ii la Agronomie din Timi[ Pe o suprafa¡å de 5.000 de metri påtra¡i, Universitatea de ªtiin¡e Agricole ¿i Medicinå Veterinarå a Banatului construie¿te o sta¡ie de producere a biogazului. Aceasta va utiliza de¿eurile provenite de la animalele din sta¡iunea didacticå. Sunt 100 de vaci de lapte, 20 de vi¡ei de carne, 400 de oi, peste 100 gåini ¿i câ¡iva cai.

o parantezå, sta¡iunea didacticå desfå¿oarå ¿i un proiect amplu în scopul populårii râurilor din Timi¿ cu sturioni, crescu¡i în bål¡ile sta¡iunii. A¿adar, în curând, pescarii amatori din Timi¿ vor putea prinde sturioni ¿i, dacå braconeazå un pic, vor avea inclusiv icre negre la maså. De asemenea, în procesul de produc¡ie vor fi folosite ¿i resturile ob¡inute de la cantina universitå¡ii ¿i din activitå¡ile de industrie alimentarå, dar ¿i masa verde rezultatå din parcurile institu¡iei ¿i din terenurile agricole. Fiindcå nici a¿a nu va fi acoperitå întreaga capacitatea de func¡ionare a obiectivului, vor fi coopta¡i ¿i fermieri, de la care se va ob¡ine necesarul de de¿euri. Valoarea investi¡iei se ridicå la 5 milioane de lei, iar proiectul este finan¡at de Norvegia, prin fonduri nerambursabile. Sta¡ia de biogaz va acoperi 20% din consumul de energie electricå utilizat de Universitatea de ªtiin¡e Agricole ¿i va aduce o economisire de 90 -100.000 de euro pe an ¿i o reducere a emisiilor de carbon cu 2.500 de tone. 38

Trebuie remarcat cå sta¡ia de biogaz va avea o fermentare anaerobå ¿i nu va polua olfactiv mediul, prin urmare, va respecta legea mirosurilor intratå recent în vigoare în România. Cu o micå parte, de 15% din sumå, contribuie ¿i universitatea. “Am fost selecta¡i ¿i desemna¡i în cele din urmå câ¿tigåtori, dintr-un numår mare de proiecte. În scurt timp vom începe construc¡ia sta¡iei de biogaz, în cadrul Sta¡iuni Didactice. USAMVB este unica universitate din România care va avea o asemenea sta¡ie de producerea a biogazului. Astfel, vom reu¿i så ob¡inem o energie curatå, nepoluantå, prietenoaså cu mediul pe care o vom utiliza de universitatea noastrå. Scopul este ¿i reducerea emisiilor de carbon”, a spus prof. Cosmin Popescu, rectorul USAMVB. În plus, vor fi utilizate ¿i panourile fotovoltaice, de o capacitate de 150 de kw, pentru încålzire. Acestea vor fi montate pe acoperi¿urile clådirilor din campus, pentru a economisi cât mai multå cåldurå produså clasic. Sta¡ia a fost proiectatå astfel încât så corespundå cerin¡elor USAMVB în

primul rând. “Vrem så aråtåm cå se poate! Ceea ce ne dorim este så devenim un model de bune practici pentru ora¿, pentru alte universitå¡i din ¡arå ¿i pentru fermele de animale din Banat care pot folosi asemenea sta¡ii de biogaz. Pânå în vara anului 2021, sta¡ia va fi func¡ionalå”, crede Popescu. Universitatea î¿i extinde sta¡iunea didacticå ¿i are în construc¡ie încå un laborator de cercetare, în ceea ce prive¿te cre¿terea suinelor. Acesta va avea o capacitate de 500 de capete. “Tot ce rezultå dupå procesul de producere a biogazului va fi un påmânt foarte fertil necesar în agriculturå. Noi îl vom folosi în sta¡iunea tinerilor naturali¿ti, fie pentru legumiculturå ¿i floriculturå. Produsul finit va fi ambalat. Atunci se va închide complet circuitul. Dacå se va în¡elege asemenea timp de activitate în aceastå manierå, pierderile pe zona financiarå vor fi reduse foarte mult, la fel poluarea mediului. E un exemplu de bioeconomie care înseamnå social, economic ¿i protec¡ia mediului”.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 41/2020

MA{INI & UTILAJE IPSO Agriculturå: Demo cu semånåtoarea Kuhn Espro IPSO Agriculturå a efectuat recent o demonstra¡ie în câmp la o fermå din jude¡ul Cålåra¿i, cu o semånåtoare Kuhn Espro ata¿atå la un tractor John Deere 8320R. Semånåtorile din gama Kuhn Espro pot fi operate pe lå¡imi de lucru între 3 ¿i 8 m, sunt fiabile ¿i u¿or de manevrat, au necesar de putere scåzut ¿i o precizie ridicatå la semånatul într-o singurå trecere.

Dicor Land a deschis [i la Ia[i Dicor Land, distribuitor de ma¿ini ¿i utilaje agricole Maschio Gaspardo, Mecanica Ceahlåu, Steyr, Olimac, Irtec, Madara, Zanon, APV, Still, Pronar ¿i Kockerling, a deschis zilele trecute o filialå la Podu Iloaiei, jude¡ul Ia¿i.

ceasta este a doua unitate a companiei, dupå cea de la Gala¡i, unde Dicor Land î¿i desfå¿oarå deja activitatea de peste 9 ani ¿i pune la dispozi¡ia fermierilor peste 600 de utilaje noi. La filiala Podu Iloaiei sunt disponibile 100 de utilaje agricole, expuse în curtea generoaså, cu o suprafa¡å de 3.000 mp. Denumitå de ctre cei de la Gala¡i echipa Moldova Nord, la Podu Iloaiei lucreazå 10 persoane care deservesc cerin¡ele fermierilor din Boto¿ani, Suceava, Ia¿i, Neam¡, Bacåu ¿i Vaslui. În cadrul filialei ie¿ene, DicorLand are, ca ¿i la Gala¡i, un magazin de piese, Dicor Parts, prin care sunt puse la 40

dispozi¡ia fermierilor piese de schimb, accesorii ¿i consumabile pentru numeroase tipuri de utilaje ¿i branduri: tractoare, semånåtori, scarificatoare, pluguri, combinatoare, atomizoare, prese de balo¡i, sisteme de iriga¡ii etc. Echipa Dicor Parts asigurå ¿i serviciile de identificare a pieselor, transport ¿i consiliere gratuitå. Toate utilajele sunt transportate gratuit în fermele partenerilor, iar punerile în func¡iune sunt realizate gratuit de echipa tehnicå Dicor Land. “Motiva¡ia lucrului bine fåcut, dar ¿i dorin¡a noastrå de a fi aproape de fermieri, ne-a determinat så deschidem o aceastå filialå din jude¡ul Ia¿i, care så asigure agricultorilor din nordul Moldovei echipamentele necesare, cu livrare imediatå”, a spus Adina Gheorghe, marketing manager Dicor Land. Pe lângå importul ¿i distribu¡ia de utilaje agricole ¿i municipale ¿i piese de schimb, Dicor Land oferå ¿i solu¡ii tehnice ¿i service, precum ¿i servicii de finan¡are.

Arpad DOBRE

Claas: Schimbåri în Consiliul de Administra¡ie Claas a anun¡at cå, din aprilie 2021, dr. Martin von Hoyningen-Huene se va alåtura Consiliului de Administra¡ie Claas ¿i va prelua conducerea Unitå¡ii Opera¡ionale pentru Tractoare ¿i Claas Industrietechnik GmbH. Înainte de ajunge la Claas, el a lucrat din 2009 la compania John Deere, unde a ocupat func¡ii de director de dezvoltare ¿i director de fabricå. NHR Agropartners: Tractor Deutz-Fahr 5G la ofertå NHR Agropartners desfå¿oarå în aceastå perioadå o promo¡ie la achizi¡ia unui tractor Deutz-Fahr din seria 5G, iar fermierii care acceseazå oferta au urnmåtoarele beneficii: 0% avans, douå rate pe an, prima platå în anul 2021. Sunt disponibile modele cu puteri de la 97 CP la 116 CP, cu cutie de viteze mecanicå ¿i diferite capacitå¡i de ridicare. CNH va transporta utilajele pe Dunåre De obicei, companiile aleg transportul rutier pentru utilaje, chiar ¿i pentru cele foarte mari. Dar CNH a decis så testeze ¿i livrarea fluvialå. 42 de combine ¿i tractoare de mare putere Case IH ¿i New Holland au fost încårcate pe o barjå la Passau, în Germania, ¿i au coborât fårå incidente pe Dunåre pânå la Ruse, în Bulgaria. A durat mai mult decât pe ¿osea, dar a fost mai comod din punct de vedere logistic. Profitul Agricol 41/2020

MA{INI & UTILAJE

Kubota a lansat tractoarele din Seria M4003 De curând a intrat pe pie¡ele europene ¿i noua genera¡ie de tractoare Kubota seria M4003. Sunt de dimesiuni medii, cu puteri de la 66 CP la 74 CP ¿i sunt fabricate integral în Japonia.

eria M4003 se produce în fabrica Kubota din ora¿ul Sakai, un port maritim important al Japoniei. Noile tractoare sunt deja disponibile ¿i pot fi comandate de fermierii români prin Agri-Alian¡a, importatorul constructorului în România. Kubota seria M4003 are câteva caracteristici-cheie dedicate în mod special fermelor mixte, precum manevrabilitatea foarte bunå, vizibilitatea optimå, comenzile ergonomice ¿i performan¡ele sporite în operare. Sunt printre cele mai mici modele ca dimensiuni ¿i putere din gama de tractoare Kubota, iar cât de curând vor putea fi våzute la lucru în ferme de vaci cu lapte, efectuând o serie de opera¡iuni

Profitul Agricol 41/2020

în grajduri (distribuirea furajelor, transportul reziduurilor etc.), sau pe câmp, la lucrårile de sezon. În plus, datoritå dimensiunilor compacte ale acestor tractoare ¿i u¿urin¡a în operare, seria M4003 este idealå ¿i pentru lucrul în legumiculturå.

Caracteristici tehnice Noile modele sunt echipate cu motoare noi Stage V, cu filtru de particule DPF, pentru a minimiza emisiile. Operatorul are vizibilitate optimå (atât în varianta ROPS, cât ¿i la cele cu cabinå) în fa¡å ¿i în lateral, filtrul DPF fiind amplasat sub capota motorului. Toate dispun de memorie Dual engine rpm ¿i sistem Work Cruise (de management al rpm), la care se adaugå sistemul de injec¡ie Common Rail. Mai este echipatå cu inversor electrohidraulic al transmisiei ¿i faciliteazå economia de combustibil, asigurând niveluri scåzute de vibra¡ii ¿i zgomot, datoritå func¡iei Overdrive. Ating vireza maximå de 40km/h la 1.945 rpm. La modelul cu 36/36 viteze, varianta cu cabinå, butoanele Hi-Lo ¿i

pentru decuplare se aflå pe maneta schimbåtorului de viteze. Toate modelele seriei au o prizå de putere (PTO) 540/540E rpm sau, op¡ional, 540/1000 rpm. Schimbarea utilajelor ata¿ate ¿i activarea PTO se realizeazå cu u¿urin¡å datoritå sistemelor de control montate în exterior. La modelele cu cabinå, luminile LED sunt în echiparea standard, iar echiparea op¡ionalå Electronic Rear Hitch Control faciliteazå controlul operatorului asupra utilajelor ata¿ate, capacitatea de ridicare pe spate fiind de maximum 2.500 kg.

Arpad DOBRE

7 noi modele Seria M4003 constå în 7 modele, în variantele ROPS (sistem de bare de protec¡ie care înlocuiesc cabina ¿i protejeazå operatorul în cazul unei råsturnåri) sau cu cabinå. M4063 ROPS dezvoltå 66 CP ¿i este echipat cu transmisie 18 x 18. M4063 are ¿i varianta de echipare cu cabinå ¿i are acela¿i tip de motor ¿i de transmisie ca ¿i cel anterior. M4073 ROPS este echipat cu motor ce dezvoltå 74 CP ¿i cu transmisie 18 x 18. M4073 poate fi echipat ¿i cu cabinå, motorul ¿i transmisia fiind identice cu cele de la modelul anterior. M4073 Dual Speed ROPS este un model complex ¿i dispune de un motor 74 CP, cu transmisie 36 x 36. M4073 Dual Speed în varianta cu cabinå are acelea¿i echipåri de motorizare ¿i transmisie ca la modelul fårå cabinå. M4073 Dual Speed GPTO dotat cu cabinå este ultimul model al seriei ¿i are motor ce dezvoltå 74 CP ¿i o transmisie 36 x 36. 41

MA{INI & UTILAJE

Dracula Hydro 3 opera]iuni într-o singur\ trecere Maschio Gaspardo România a prezentat recent Dracula Hydro, o gamå de cultivatoare cu discuri ¿i ancore care se remarcå prin robuste¡e ¿i productivitate. Datoritå combina¡iei dintre discuri ¿i ancore, Dracula Hydro face într-o singurå trecere 3 opera¡iuni: gestiunea resturilor vegetale, aerarea terenului ¿i nivelarea termenului pentru pregåtirea patului germinativ.

Acest lucru permite o reglare imediatå ¿i preciså din cabina tractorului, din mers, a adâncimii de lucru a discurilor, racula Hydro este deja dispo- ce poate varia între 8 ¿i 30 cm. Cele douå rânduri de discuri frontale nibil în versiuni de ¿asiu fårå sistem frânare, cu sistem de dislocå solul, taie reziduurile ¿i le încorfrânare pe aer sau cu dublu circuit hidra- poreazå pentru o mai rapidå descomulic. Ultimele douå versiuni, dotate cu punere, Amestecarea resturilor vegesisteme frânare, respectå reglementårile tale ¿i aerarea terenului amelioreazå europene în vigoare. Cele douå modele proprietå¡ile biochimice ale solului, iar ale gamei sunt Dracula Hydro 430 ¿i 630. în zonele reci favorizeazå încålzirea Cifrele indicå lå¡imea de lucru, de 430 patului germinativ pentru o germinare cm, respectiv 630 cm. Au o lå¡ime de rapidå a semin¡elor. Un atu, dispun de cilindri hidraulici transport de 300 cm, o greutate de 8.450 kg, respectiv 10.590 kg, cu 18 sau 26 de care înlocuiesc amortizoarele cu dublu arc. Aceastå solu¡ie garanteazå o efidiscuri ¿i 9 sau 13 ancore. Necesarul de putere este între 280- cientå ridicatå în lucrul pe terenurile 360 CP la Dracula Hydro 430 ¿i de 330- grele, deoarece ancora se men¡ine stabilå, în pozi¡ie de lucru, chiar ¿i la o pre550 CP la modelul 630. Sunt compuse din 3 sec¡iuni (for- siune de 900 kg pe organ activ, fa¡å de mate din primul rând de discuri, rân- 700 kg a versiunii cu dublu arc. Aceastå rezisten¡å ridicatå garandurile de ancore ¿i al doilea rând de disteazå o prelucrare constantå în curi) ce sunt ac¡ionate hidropneumatic. orice condi¡ii, eliminând ris-

cul de a lucra la o adâncime inferioarå celei setate. Partea finalå este compuså dintr-un set de discuri înclinate care eliminå eventualele proeminen¡e ale solului låsate de rândul din spate de ancore. Lucrarea finalå este efectuatå de ruloul posterior care niveleazå ¿i consolideazå terenul pentru o pregåtire de calitate a patului germinativ. Discurile zim¡ate au un diametru de 610 mm ¿i o grosime de 6 mm. Sunt realizate din o¡el de înaltå rezisten¡å, iar forma concavå asigurå o amestecare optimå a solului ¿i reziduurilor. Dispunerea discurilor ¿i a ancorelor nu permite omiterea unor zone de teren neacoperite de organele ma¿inii. Datoritå formei canelurilor ¿i a råzuitoarelor acoperite cu tungsten, ruloul posterior cu diametrul de 600 mm garanteazå o prelucrare finå a zonelor din spatele ancorelor ¿i o nivelare par¡ialå a terenului, care permite o însåmân¡are u¿oarå. Dracula Hydro poate fi transportat u¿or pe ¿osele. În pozi¡ia de transport are o lå¡ime de doar 3 metri, fiind dotat cu anvelope de dimensiunea 700/60R22.5, care asigurå o manevrabilitate optimå.

Arpad DOBRE 42

Profitul Agricol 41/2020

MA{INI & UTILAJE

Sprayer MAF 4240 în oferta General Leasing General Leasing, importator ¿i distribuitor de utilaje Mazzotti, are în portofoliu ma¿ina de erbicidat autopropulsatå MAF 4240/36, iar în aceastå perioadå oferå ¿i condi¡ii de finan¡are avantajoase pentru achizi¡ionarea acestui sprayer, cu avans 0.

prayerul este realizat de producåtorul italian Mazzotti are un motor Perkins de 228 CP ¿i o transmisie hidrostaticå, pe 4 ro¡i motrice cu suspensii hidraulice. Cristian Ro¿u, consultant tehnic General Leasing, spune cå MAF 4240 dispune ¿i de sistem anti-patinare cu douå pompe Sauer cu 4 motoare hidraulice. Toate ro¡ile sunt directoare, cu 3 setåri: pe 4 ro¡i (4RD), pe 2 ro¡i (2RD) sau “crab”. Lå¡imea rampei este de 36 de metri, cu 9 segmente echipate cu duze Trijet cu anti-picurare. Rampa are geometrie variabilå, amortizor de ¿ocuri prin suspensia pneumaticå ajustabilå ¿i un sistem de control al înål¡imii cu 5 senzori. Foarte important, se poate ridica la maximum 2.700 mm ¿i poate fi coborâtå la 500 mm. Sprayerul dispune ¿i de Section Control, care închide automat duzele în timpul mersului ¿i se adapteazå la viteza de lucru sau la cantitatea de substan¡å folositå. Cabina este antifonatå, presurizatå (optim protejatå de mediul exterior), cu aer condi¡ionat ¿i încålzire, iar utilajul este pregåtit pentru ghidare automatå prin satelit.

Terminalul de control Bravo 400 indicå permanent nivelul de lichid din rezervor ¿i limitarea încårcårii bazinului. De asemenea, este conectat la camera video pentru mersul înapoi, cu afi¿are pe monitor, iar munca operatorului este u¿uratå de joystick-ul integrat pe cotierå.

Bazine cu autocurå¡are Bazinul are capacitatea de 4.600 de litri ¿i este amenajat cu pere¡i despår¡itori, pentru a evita formarea balansului de greutate sau a spumei, având ¿i un sistem automat de curå¡are. Apa curatå este depozitatå în douå bazine de 260 litri fiecare, iar umplerea se poate face de la hidrant sau cu pompa proprie, cu un debit de 400 l/min., cu filtre la sorb, pe aspira¡ie ¿i refulare. Afi¿are debitului de umplere este disponibilå atât din cabinå, cât ¿i din exterior. Op¡ional, se pot comanda bazine de 3.200, 4.600, 5.300 sau 6.600 de litri, ori modele IBIS, cu volumul bazinului de

2.100, 2.650 sau 3.180 litri. Acestea pot fi echipate cu rampe de 16, 18, 19, 21, 24, 28, 32 sau 36 de metri. Controlul duzelor poate fi la nivel de sec¡iuni (7 sau 9) sau pe fiecare duzå în parte. Op¡ional, se oferå ¿i sistemul de pulverizare asistat cu man¿etå cu jet de aer, care genereazå însemnate economii la cantitatea de lichid pulverizatå. Garda la sol este de 1.700 mm, dar Mazzotti a dezvoltat ¿i modelul All Crop, cu o gardå la sol de 2.800 mm. Ecartamentul are o “plajå” de la 2.250 mm la 2.950 mm, fiind reglabil din cabinå sau din exterior. Viteza maximå de lucru este de 20 km/h, iar cea de transport, de 40 de km/h.

Arpad DOBRE

Victor Sandu, director general al companiei General Leasing, a precizat cå fermierii care doresc så achizi¡oneze o ma¿inå de erbicidat Mazzotti beneficiazå pânå la sfâr¿itul acestui an de o ofertå promo¡ionalå, cu dobândå fixå de 1,85% pe an la finan¡årile în euro ¿i avans începând de la 0%. Oferta este valabilå pânå în 31.12.2020, pentru echipamente noi, cu 0 ore de func¡ionare. Perioada de finan¡are este de maximum 7 ani ¿i se vor plåti anual douå rate sezoniere, în septembrie ¿i decembrie. Profitul Agricol 41/2020

INFORMA}II

EXTERNE SUA aprob\ folosirea dicamba Agen¡ia Americanå de Protec¡ie a Mediului (EPA) va permite fermierilor så utilizeze pesticide bazate pe dicamba în urmåtorii cinci ani, dupå ce vânzårile au fost interzise din luna iunie în urma deciziei unei cur¡i de apel. Produsele autorizate includ XtendiMax al companiei Bayer, Engenia - produs de BASF ¿i Tavium, care este un brand al Syngenta. EPA a oferit asiguråri cå va implementa un pachet de restric¡ii: fermierii nu vor putea folosi dicamba la o dis-

tan¡å mai micå de 70-94 de metri de alte culturi, iar substan¡a va trebui amestecatå cu un alt produs, care reduce rata de împrå¿tiere. Grupul Bayer ¿i mai multe organiza¡ii ale fermierilor au salutat decizia agen¡iei ¿i au aråtat cå 60% din planta¡iile de soia din acest an din SUA folosesc semin¡ele modificate genetic Xtend. Acestea au nevoie de dicamba pentru a elimina unele buruieni care sunt deja rezistente la ac¡iunea glifosatului, un alt erbicid foarte controversat.

ONU cere protejarea fermierilor palestinieni Un raport al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite (ONU) cere Israelului så-i protejeze pe fermierii palestinieni, dupå ce coloni¿tii evrei au distrus cel pu¡in o mie de måslini în teritoriile ocupate din Cisiordania. Raportul men¡ioneazå ¿i 19 conflicte directe între coloni¿ti ¿i fermierii arabi din zonå, soldate cu rånirea a 23 de palestinieni. Perioada recoltei måslinelor este în mod tradi¡ional foarte tensionatå, ¿i în mod normal fermierii palestinieni sunt înso¡i¡i de observatori interna¡ionali neutri pentru a descuraja agresarea lor. “De fiecare datå când încercåm så ajungem la planta¡iile noastre de måslini, armata ne interzice accesul ¿i-i protejeazå pe coloni¿ti,” spune Adnan Barakat, un fermier arab din regiunea Ramallah. Profitul Agricol 41/2020

Trimisul special al ONU, Nikolay Mladenov, a cerut Israelului så garanteze protec¡ia agricultorilor palestinieni ¿i a declarat în fa¡a Consiliului de Securitate cå “fermierii sunt împiedica¡i în fiecare an så-¿i recolteze måslinele prin restric¡ii de acces, atacuri ¿i tehnici de intimidare”.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

Rusia: urme de pestå în produse din carne de porc Autoritå¡ile ruse au confirmat descoperirea virusului pestei porcine africane în produse din carne din mai multe regiuni ¿i a cerut producåtorilor så impunå måsuri stricte de biosecuritate ¿i så se asigure cå animalele infectate nu sunt sacrificate pentru consum. Cele mai multe incidente de acest tip au fost raportate în regiunea Voronej din centrul ¡årii. Syngenta anun¡å rezultate bune în trimestrul trei Grupul Syngenta, controlat de gigantul chinez ChemChina, a raportat vânzåri în cre¿tere ¿i un profit mai mare în al treilea trimestru al anului, în ciuda condi¡iilor dificile de pe pia¡å. Vânzårile totale au crescut cu 5% fa¡å de perioada similarå a anului trecut, pânå la 5,4 miliarde de dolari. Profitul grupului s-a majorat ¿i el cu 1% în aceea¿i perioadå, ajungând la suma de 733 milioane de dolari. India încearcå så limiteze poluarea din Delhi New Delhi, capitala Indiei, ¿i ora¿ele satelit se claseazå în fiecare an în topul celor mai poluate localitå¡i din lume. Toamna ¿i iarna sunt perioadele în care poluarea atinge cel mai ridicat nivel, din cauza fermierilor care incendiazå resturile de vegeta¡ie din culturi. Lipsa vântului împiedicå disiparea fumului, care aduce substan¡e extrem de toxice în zonele reziden¡iale. Gripa aviarå se råspânde¿te în Olanda În ciuda impunerii unor måsuri stricte de securitate, virusul gripei aviare a ajuns într-o fermå de påsåri din Olanda, dupå ce mai multe cazuri de infec¡ie au fost descoperite såptåmâna trecutå la lebede sålbatice. Tulpina foarte patogenicå H5N8 a infectat o fermå din regiunea Gelderland, iar toate cele 35.700 de påsåri vor fi sacrificate. Vor fi efectuate teste într-o zonå de carantinå cu raza de 10 kilometri în jurul fermei. 45

MICA PUBLICITATE Vând fermå agricolå produc¡ie vegetalå în jud. Bråila þ 150 ha teren arabil - proprietate personalå þ tractoare ¿i utilaje agricole þ 120 ha teren arabil luat în arendå pentru 6 ani; þ 35.800 mp teren intravilan ¿i construc¡ii administrative. Tel.: 0742.113.353

DN AGRAR VINDE

ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -

Contact: 0785.242.845

VINDE:  Siloz de porumb  Siloz de lucernå

Detalii la urmåtoarele date de contact: Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti DIRECTOR TEHNIC Dr. ing. Teodor Mihalcea: 0722.256.825 teodor.mihalcea@ibna.ro ªEF Serv. M.C.T.E. ing. Alexandru Kelemen: 0764.909.219 alexandru.kelemen@ibna.ro



0788.015.575 0745.015.575

FERME, TERENURI

SC vinde bazå de depozitare în ªtiubei, Buzåu: magazii cereale, depozit materiale, modul laborator, post pazå, cântar electronic auto 60 tone, grup social. Tel.: 0786.222.235 Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine de 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 suprafa¡å totalå teren mp, foså septicå dejec¡ii animale, apå, spa¡iu pentru personal. Tel.: 0744.681.502 Vând 450 ha teren agricol în jud. Olt, comasat 90%. Tel.: 0726.826.363 Vând fermå mixtå (bovine ¿i porcine) în Slobozia, Ialomi¡a, cu 1.100 ha teren agricol (205 ha proprietate ¿i 900 ha în arendå), hele¿teu cu pe¿te, utilaje. Tel.: 0741.019.035

PRUTUL S.A.

comercializeazå:

bovi¡a, cu 26.000 mp. Tel.: 0722.222.872 Vând 8 ha teren arabil, comuna Mircea Vodå, jude¡ul Bråila. Rela¡ii la Tel.: 0740.091.048 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând såmân¡å de mei galben ¿i ro¿u, numai în cantitå¡i mari. Jud. Prahova. Tel.: 0723.037.225 Vând porumb boabe din recolta 2020. 750 lei/tonå. Tel.: 0745.849.277 Vând en gros mere Idared ¿i Florina din produc¡ie proprie. Mice¿ti, jud Arge¿. Tel.: 0729.160.103 SC cumpårå doar în cantitå¡i foarte mari: - porumb, floarea-soarelui ¿i soia cu umiditate mare sau corpuri stråine; - grâu furajer, orz, rapi¡å, triticale, secarå, mazåre, ovåz, sorg ro¿u, nåut furajer, mu¿tar, coriandru, cereale depreciate sau spårturi. Transport. Plata pe loc. Tel.: 0756.984.939 Vând: iedu¡e, rasa albå, capre adulte ¿i mioare, rasa ºurcanå. Deleni, Ia¿i. Tel.: 0758.863.156 Vând 300 tone de triticale ¿i 100 tone floarea-soarelui, produc¡ie 2020. Tel.: 0747.422.470

- Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro lamelare, antetrupi¡e, roatå de copiere basculantå, cadru cu flan¿å pentru trupi¡a a patra, nou. Tel.: 0744.700.372 Vând big bags cu capacitate de la 500 la 1.000 kg. La cerere, se pot executa dimensiuni diferite. Tel.: 0760.535.848 Vând motocultor diesel, 12,5 CP, cu remorcå ¿i accesorii: frezå, kart cu scaun ergonomic, cositoare rotativå, greblå mecanicå, plug reversibil, cultivator, semånåtoare, lamå zåpadå. Tel.: 0745.646.900 Vând echipament purtat pentru extras pomi: diametru max. 800 mm, putere min. tractor 80 CP. Echipamentul este prototip de produc¡ie româneascå. Folosit doar la teste. Rela¡ii suplimentare la Tel.: 0726.719.726 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu despridere automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb. Tel.: 0368.452.057

ANGAJEZ MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

pentru fermå cu vaci de lapte, în Dorohoi, jude¡ul Boto¿ani,

Cumpår 100-250 ha på¿une, comasat, obligatoriu CF, cu drum de acces, preferabil så includå ¿i o fermå zootehnicå. Tel.: 0773.978.834

Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Tel.: 0741.026.110

ÎNGRIJITOR ANIMALE

Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, jud. Dâm-

Vând plug reversibil, Ermo Evo 103, 3 trupi¡e, cormane

Tel.: 0745.514.157

Mâncarea ¿i cazarea sunt incluse.

Profitul Agricol 41/2020

LOCURI DE MUNCÅ

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURSURI  pentru ocuparea unui post de ªef Laborator Experimental mixt Începând cu data de 16 noiembrie 2020, ora 10:00  pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific Gradul II Domeniul: Ingineria resurselor vegetale ¿i animale, specializarea: Geneticå ¿i ameliorare vegetalå. Data de 3 decembrie 2020, ora 10:00

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la

Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964

MARKET DEVELOPER

RECRUITS

for East and South-East Romania a Global Fertilizers Company

Most suitable candidate: - Agronomist Degree, Experience in fertilizers - Business Dev. & B&B salles skils - English and IT literacy + Driving License B 0743.488.019 florin.constatin@agxecutive.com Profitul Agricol 41/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

Bibanul, salvatorul pescarului din Delt\ P

ovestind såptåmânile trecute despre o ie¿ire reu¿itå în Deltå, luam la rând oferta de specii – pe¿ti råpitori, ¿i tehnici de pescuit de care te po¡i bucura în zona Sfântu Gheorghe – Uzlina, unde ajungi u¿or pornind de la Cormoran. Po¡i pescui ¿tiucå, biban, ¿alåu ¿i somn pe lacuri, canale, ¿i “buclå”, dar ¿i pe “drepte” noul curs al Bra¡ului Sf. Gheorghe. Chiar asta-i marea atrac¡ie – diversitatea de locuri, condi¡ii ¿i specii pe care le are în fa¡å undi¡arul. De la vorbå la fapte este cale lungå. A¿a a fost ie¿irea noastrå în Deltå. ªtiucå nu se prindea pe nicåieri, ¿alåu... doar întâmplåtor la confluen¡e, la clonc, în loc de somn se prindeau moace, avatul ¿i bibanul erau da¡i dispåru¡i din locuri altådatå productive... Am renun¡at så cåutåm ¿tiuca, apoi ¿alåul ¿i avatul, apa fluviului devenind tot mai tulbure, ¿i am ales singura ofertå pen-

tru pescarul cu nåluci – bibanul. Ajun¿i la canalul dintre Uzlina ¿i Isac am dat peste... festival de bårci ¿i pescari! To¡i la biban! Cå erau mul¡i, treacå-meargå, dar, copiind stilul neao¿, unii pescuiau cu monturi cu 2, chiar 3 cârlige ¿i râmå sau bucå¡icå de pe¿te în cârlig. Ce dacå nu pescuiesc cu nåluci, tot pescuit sportiv este, doar dau la undi¡å (lansetå)?! Da, dar cu o micå diferen¡å – bibanul apucå nåluca, dar dacå este mic, desprins cu grijå din cârlig, poate fi eliberat bine merci. Momeala naturalå este înghi¡itå u¿or chiar de bibånei, deci pe¿tele scos este... sacrificat! Pescarii erau a¿eza¡i pe direc¡ia canalului, câ¡iva zeci de metri spre larg, formând ca un sac. În sac, spre mijloc, la apå adâncå, dar nu numai, bibanii! Cum de nu-¿i încurcau monturile? Påi erau aten¡i la vecini ¿i nu lansau departe. Cei mai mul¡i dådeau la twister, dar noi am

Gusto[i [i u[or de preg\tit! Nu vå chinui¡i så-i rade¡i de solzi. Îi tåia¡i “la gât” ¿i desprinde¡i branhiile, trågându-le cu tot cu måruntaie. Icrele le scoate¡i tåindu-i pe burtå, apoi le pråji¡i. Pe¿tii îi fierbe¡i ¿i scoate¡i carnea, ori îi frige¡i pe gråtar. Aten¡ie, cei de pe mijlocul jarului “se coc” prea tare, ¿i carnea se usucå! Restul... 48

încercat ¿i cu cicade Strike Pro, mici, de câ¡iva cm ¿i 4-7 g. Aveam lansetå u¿oarå ¿i agerå, Savage Gear pu¡in sub 2 m, putere 3-10 g, cu mulinetå micå Daiwa ¿i fir 0,06 mm. Twisterele de 3-4 g plecau ca din pu¿cå, sim¡eam atât atingerile brådi¿ului ori obstacolelor din apå, cât ¿i cele mai fine mu¿cåturi, chiar “ciugulelile” bibåneilor cât degetul! Pe lanseta finå, lupta cu un biban dolofan era o plåcere. ªi veneau, din când în când, serii de bibånoi båtåu¿i, frumos colora¡i ¿i gra¿i – de fapt femele pline de icre. Vreo 3-4 exemplare (din cele de peste 22 cm, re¡inute) au måsurat pu¡in peste 30 cm! Tehnica este relativ simplå. Dupå lansare låsåm twisterul u¿or så se scufunde. Dacå nu atacå pe cådere, bibanul va urmåri nåluca în ¡opåiala ei – douå manivele... pauzå. Secretul? Dacå nu mu¿cå decisiv la primele 2-3 salturi de pe fund, låsåm nåluca så cadå ¿i så se odihneascå mai mult, punând råbdarea coco¿atului la grea încercare. Urmåtoarea zvâcnire a twisterului ori sliderului va sfâr¿i în gura mare a bibanului. Al doilea secret – încerca¡i jur-împrejurul bårcii! De multe ori pe¿tii se prind... chiar sub lanseta voastrå. Dar vå rog ceva. Chiar dacå se prind ¿i... se prind, ¿i sunt foarte gusto¿i... nu vå låcomi¡i!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 41/2020

Caruselul pot=rnichilor Început de noiembrie, cu brume aspre ¿i våzduh tåios, numai bine de scotocit la pas pârloagele ¿i marginile de coceni¿ti încå în picioare, curelele de lucernå ¿i måråcini¿urile o¡elite. Acolo obi¿nuiesc så se bucure de soarele fanat al dimine¡ii stoli¿oarele de potârnichi, dupå nop¡ile reci, petrecute în ierbårie, ¿i tot acolo î¿i cautå de-alungul zilei hrana, tot mai pu¡inå dupå bel¿ugul verii.

asemenea situa¡ii nu se aleg cu nimic, în afara plåcerii de a apåsa pe trågaci ¿i de a-¿i face, astfel, remarcatå prezen¡a în teren. Principiul este valabil la toate vânåtorile de påsåri, nu numai la potârnichi. Sigur pe el, un confrate a tras ambele cartu¿e din armå în draperia de porumbei gulera¡i ridica¡i de pe miri¿te la nici treizeci de metri ¿i a constatat cu stupoare cå nu s-a ales nici måcar cu

Acum, ne-au atras multele stoluri de potârnichi, pe care le ¿tiam råspândite pe tot cuprinsul a¿a-zisei insule, mai cu seamå pe marginea fostelor canale de iriga¡ii, aståzi cotropite de vegeta¡ii. Din acele desi¿uri ne explodau pur ¿i simplu de sub picioare påsårile în penaj marmorat, pe când încercam så ne tupilåm cu mare bågare de seamå de-a lungul providen¡ialelor ¿an¡uri, de popoarele gâ¿telor sau ale porumbeilor pope¿ti, revårsate pe întinsul câmpiei. De data aceasta, cåutându-le dinadins, abia am ridicat din marginea

ine n-a înlemnit ca în aret la zborul nea¿teptat al pâlcului de gheme cafenii ridicate cu stra¿nic råpåit de aripi la rasul påmântului, acela n-a cunoscut farmecul fårå pereche al vânåtorii la ¿es, în compania prepelicarului. Încå de departe, acesta då semne vizibile de surescitare, încercând så descâlceascå din påienjeni¿ul de urme proaspete firul cåtre jinduitele pråzi comune. Când le-a descoperit, cu nasul ori chiar cu ochii, råmâne stanå de piatrå, cu piciorul drept din fa¡å ridicat, ¡eapån ¿i rece la toate din jurul såu. Nimic nu-i poate distrage aten¡ia de la ¡inta eforturilor sale de pânå acum. Nu a¿teaptå decât comanda ståpânului, pentru a se destinde ca un arc încordat. Adesea, tensiunea prelungindu-se, påsårile cedeazå primele ¿i irump în zbor, råpåind zgomotos din aripi, în grup compact, cåutându-¿i mântuirea. Din mul¡ime, se întâmplå ca unele, câteva, så se rupå de stol, uneori surprinzåtor, chiar în sens invers, peste capetele oamenilor, la distan¡å micå. Ele cad primele, fiindcå, fiind pu¡ine, se trage mai îngrijit, mai atent, „la bucatå”. Mul¡i dintre vânåtori, îndeosebi începåtorii, se laså fura¡i de mirajul mul¡imii zburåtoarelor ¿i slobozesc focurile în roiul socotit ¡intå facilå, fårå så vizeze o singurå siluetå. De obicei, în Profitul Agricol 41/2020

unul, de consolare. Orgoliul rånit atunci l-a învå¡at så nu se mai precipite. Ie¿irea noastrå din prima zi a lui Brumar ne-a prilejuit o agreabilå consolare, în lipsa ra¡elor, deocamdatå interzise. În al¡i ani, acum ne-am fi aflat pe malul bål¡ii, bucuro¿i cå frigul a muiat trompa ¡ân¡arilor, vietå¡i nesuferite ¿i imune, pesemne, la orice inven¡ie în materie de insecticide, oricât de drastice ar pårea ele. Împrejurimile Borcei alcåtuiesc un spa¡iu campestru ¿i lacustru emblematic pentru habitatele optime în materie de prosperitate a popula¡iilor de påsåri sedentare ¿i de pasaj, dar ¿i a numeroaselor specii de mamifere. Am vânat acolo, dea lungul timpului, gârli¡e, gâ¿te mari, felurite neamuri de ra¡e, porumbei, sitari, grauri, fazani, potârnichi, prepeli¡e ¿i, ocazional, iepuri, vulpi, viezuri, câini enot, pisici sålbatice, cåpriori ¿i mistre¡i. Între timp, au påtruns ¿acalii. I-am auzit, i-am våzut la mare depårtare, înså nu am avut nici unul pe cåtare.

unor miri¿ti trei pâlcuri, dintre care unul destul de numeros. Acesta, spart în fragmente cu traiectorii nea¿teptate, a dat ocazia întregului nostru grup så-¿i încerce måiestria tirului la zbor. Din patru pu¿ti, trei ¿i-au adjudecat câte un dubleu, iar Vlad, eroul zilei, a aninat la ciochinar trei påsåri din douå focuri. Dupå ce am socotit cå, împår¡indule, ne încadråm în numårul permis de autoriza¡ie, am decis så ne repliem cåtre ma¿inå, låsatå la buza digului principal, din pricina ¿leaurilor såpate de ro¡ile tractoarelor pe drumurile scundare. Soarele piezi¿ al dupå-amiezii ni s-a dovedit un bun camarad, retrågându-se dupå perdeua de plopi în¿ira¡i militåre¿te în zona de dig-mal a fluviului. Am privit în urmå cu inima grea: nu se ¿tie când vom mai reveni în acest eden vânåtoresc, încårcat de emo¡ia atâtor aduceri-aminte.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 4- 18.11.2020

Leti¡ia Zahiu 4.11.1935, prof. dr. ASAS Mihail Spåtårelu Pu¡intei 4.11.1976, director Direc¡ia buget-finan¡e, MADR Costicå Leu 5.11.1937, fost ministru adjunct Elena Tatomir 7.11.1960, director Direc¡ia politici agricole MADR Nicolae Brani¿te 8.11.1944, ICDP Pite¿ti - Måråcineni ªtefan Erimia 9.11.1977, responsabil service Claas Mihai Berca 10.11.1943, proprietarul Probstdorfer România Mihail Coman 11.11.1955, director general ICDP Måråcineni Istvan Töke 11.11.1959, fost secretar de stat Ion Banu 14.11.1947, directorul revistei Lumea Satului Paul Eduard Kmen 16.11.1976, director adjunct APIA Adrian Sava 17.11.1979, director måsuri de pia¡å, APIA Elena Nica 18.11.1976, director economic Biocrop

Agerpres a aflat cå grupul american Cargill, una dintre cele mai mari companii de agribusiness, lucreazå la o tehnologie pentru a instala vele pe navele din flotå. Cargill are o flotå de aproximativ 600 de nave ¿i le-ar dota cu catarg de pânå la 45 de metri ¿i vele. ¥ntoarcerea aceasta la coråbii (sigur, unele moderne) este solu¡ia våzutå de Cargill pentru a reduce emisiile de CO2 în transportul naval cu 30%. Cu vele motorul va func¡iona tot timpul, dar la un regim mai redus decât cel normal, a explicat Jan Dieleman, pre¿edintele diviziei de transport maritim

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

Ce bine cå e¿ti

Nichita Stånescu

Cargill. Proiectul este deocamdatå în faza de design ¿i primele nave ar urma så fie lansate la apå în 2022. “Am decis så începem cu tancurile petroliere din categoria mijlocie deoarece opera¡iunile de încårcare ¿i descårcare prezintå mai pu¡ine probleme pentru vele”, a mai spus Dieleman. Unii mai hâtri ar putea comenta cå, dacå tot le pun vele, så arboreze ¿i un steag de pira¡i, la ce pre¡uri practicå.

Andrei DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Î¿i då acordul pentru o caså nouå – Båtut în ciudå; 2) A lucra ca generator – A se pregåti de atac; 3) Trec fårå notå! – A 9 10 fost angajat la strungårie; 4) Me¿ter în lemn – Coco¿a¡i pe platou; 5) Fåcute cu rost – Urâtå la fa¡adå; 6) Vechile pove¿ti; 7) Câ¿tigåtoare la masa verde – Local în Sicilia! 8) Bune de cinste – Margini de hå¡i¿! 9) Chemare pentru un prieten – I s-a tåiat replica; 10) Tratate de istorie.

CAREUL AGRICOL

O lingurit, a de poezie Du-må, fericire, în sus, ¿i izbe¿te-mi tâmpla de stele, pânå când lumea mea prelungå se face coloanå sau altceva mult mai înalt ¿i mult mai curând.

Cor\biile, solu]ia pentru un transport naval ecologic

7 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 40/2020 ORIZONTAL: GRAU - TAURI; AERISI - REN; DC - TACANIT; EUNUC - SENA; RACANI - TR; IST - DEGERA; Z - ALATURAT; UITATURA - A; RAID - RATAT; IREALITATE.

VERTICAL: 1) Unitå¡i pentru desfacerea båuturilor – Înscrise în curbå; 2) Aflat într-o formå de vârf – Începe uvertura! 3) Miez de nucå! – Cele cu multå trecere; 4) A lua la bani mårun¡i – Plåtit în regie; 5) Nota¡i pentru evolu¡ia la inele; 6) Întors pe parcurs – Då liber manierei; 7) Implicate în luptele de coco¿i – Cunoscute în grup; 8) Apar în lipså – Mijloc de lunå! 9) Întind coarda – Bun de prins în ramå; 10) Mereu aflate în preajma promovårii. Profitul Agricol 41/2020