Profitul Agricol nr. 36-37, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 36-37 din 2 octombrie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Ciclonul ca o g\selni]\ rom=neasc\

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 36-37/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

E[ti prim-ministru, ai trecut printr-o rund\ de alegeri din care nu ai ie[it r\u, dar cea care vine este mai important\. Bilan]ul de la Gala]i te str=nge cam tare [i ai nevoie s\ te vad\ lumea ca pe un om de ac]iune, care face. E[ti secretar de stat ;n Ministerul de Interne, de fapt conduci Departamentul pentru Situa]ii de Urgen]\, [i ]i-e dor de zilele c=nd ie[eai sear\ de sear\ la televizor s\ prezin]i mersul molimei. E[ti ministrul Mediului [i sim]i emo]ia c=nd anun]i cum vei lupta tu cu apele pe Jiu, pe Olt, pe Arge[, dar mai ales pe Dun\re. :]i vine s\ adaugi un “Pe aici nu se trece!”, dar e parc\ prea mult. }ii minte ideea. E[ti meteorolog, e[ti plictisit de rutina zilnic\ [i observi c\ televiziunile au ;nceput s\ fie cam prea interesate de ploi. Ele de fapt sper\ la inunda]ii. E[ti jurnalist f\r\ tem\ [i te ui]i cu jind cum colegii t\i fac vizualiz\ri cu [tirile din Ucraina, din Liban. Iar tu, tu nu ai de scris dec=t despre o am\r=t\ de ploaie. Ei bine, c=nd nu ai o problem\, inventeaz-o! Apoi, rezolv-o. Ori m\car scrie pe larg despre ea. Pentru to]i cei de mai sus [i mul]i al]i panicarzi, ciclonul Ashley a fost o man\ cereasc\. Cum se mai d\deau ei ;n caruselul afirma]iilor la limit\? Stare de alert\ general\, d\dea tonul panicii ministrul Mediului. Un ciclon c=t ]ara de mare, asta da [tire, ;[i frecau m=inile ferici]i ziari[tii lipsi]i de subiect [i ilustrau articolele cu poze din filme. Rug\ciuni de ;ngrozire de furtun\ [i necontenirea ploilor, se b\ga pe fir [i biserica. Un meteorolog militar musai anonim, o cascad\ de mesaje RoAlert [i a[a, fandacsia-i gata.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Pe Facebook, acolo unde st\ ast\zi toat\ lumea [i clevete[te, ciclonul care urma s\ m\ture ]ara a fost degradat rapid [i pe viu, ba chiar cu umor, la o ploaie moc\neasc\ de toamn\. Unii, mai ferici]i, au prins [i c=te 60 de litri.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 36-37/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Luxemburghezul Christophe Hansen este noul comisar pentru Agricultur\

:n]elegerea care evit\ falimentul

:n zootehnie, s-au finalizat controalele

Produc\torii nu sunt de acord cu varianta distribuitorilor C=t de comun\ mai este Politica Agricol\ Comun\?

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Produc]ie redus\ la oleaginoase

La nivel mondial va fi mai pu]in\ floarea-soarelui {i în Ucraina scade produc]ia de floare 87 milioane tone de rapi]\

Culturi vegetale

19 20

Fran]a renun]\ la 30.000 ha de podgorii

UE depune o plângere contra Chinei 12

Rusia vrea s\ exporte mai multe cereale Fermierii americani cer vaccinarea prin Marea Baltic\ 8 contra gripei aviare

Pre]uri [i pie]e

Brazilia, sub un val de falimente

Ioan Brebenel vrea investi]ii Ma[ini & utilaje în iriga]ii în loc de pomeni electorale 30 Un tractor japonez pentru munc\ [i hobby {apte întreb\ri despre tratamentele pentru s\mân]\ în noul sezon 32 Kverneland se conecteaz\ digital BASF stabile[te o nou\ direc]ie de strategie corporativ\

Nufarm România [i-a celebrat “majoratul” al\turi de distribuitori

Bayer ofer\ consultan]\ pentru valorificarea produc]iei

O secet\ sever\ afecteaz\ [i Ucraina

Cre[terea animalelor

:n ciuda ciclonului, seceta s-a instalat Mircea Fechet cere puternic în Oltenia 22 finalizarea barajului de la Suhurlui 38 Pest\ porcin\ african\ Alegerea hibrizilor de porumb 39 la irigat 23 în jude]ul Bac\u Lactalis închide o fabric\ Tomel Petrache> “Vrem s\ dezvolt\m din România 39 portofoliul KWS cu o gam\ tot mai larg\ [i divers\ de culturi!” 24 Petre Daea> Zootehnizarea agriculturii este vital\ 40 A fost semnat acordul 25 Oierii ar trebui s\ fie [i ei privind etichetarea fertilizan]ilor 42 Bani pentru fixarea carbonului în sol 26 ca cei din Italia, din Austria Bilan]ul inunda]iilor 43 Forumul pentru Viitorul Agriculturii, orientat spre Banat 28 Prea multe focare de PMR 43

44 44

Oferta NHR Agropartners de tractoare p=n\ ;n 55.000 de euro 45 Primera DMC conserv\ apa în sol

Evion, combina fermei de familie

Marius Marian vrea un Evion 450 Maxi

Pellei Miklos, atras de combin\ pe Youtube

O sem\n\toare la reuniunea G7

Compactarea solului apare pe smartphone

Magazin Muget stins, la echinoc]iu

Via]a academic\ a agricultorilor americani

Apelul FAPPR pentru sprijinirea sinistra]ilor din zonele inundate

EVENIMENTELE Comisia autorizeaz\ pl\]i ;n avans pentru agricultur\ Comisia European\ a autorizat statele membre s\ pl\teasc\ avansuri mai mari din fondurile Politicii Agricole Comune produc\torilor agricoli, contribuind astfel la rezolvarea problemelor de lichiditate cu care se confrunt\ mul]i dintre ei în prezent. Astfel, fermierii vor putea primi pân\ la 70% din pl\]ile lor directe în avans, începând cu 16 octombrie, fa]\ de 50% în prezent. În mod similar, pl\]ile în avans pentru interven]iile pe suprafa]\ [i pe animale în cadrul dezvolt\rii rurale pot fi majorate cu pân\ la 85%, în loc de 75% obi[nuit.

Desp\gubirea de 1.000 de lei este ;n analiza Comisiei Ministerul Agriculturii a transmis vineri, pe 29 septembrie, c\tre Comisia European\, cererea de aprobare a schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea celor afecta]i de secet\ ;n toamna anului 2023, prim\vara anului 2024. Pe scurt, cei 1.000 de lei pe hectar. Bugetul total al m\surii a fost trasat la 2 miliarde de lei pentru 2 milioane de hectare de teren. Pe holurile ministerului se aude c\ ajutorul va fi pl\tit nediferen]iat, deci indiferent de procentul de calamitare de pe procesul-verbal.

Daniel B\t\noiu nu mai este consilierul pe agricultur\ al primului-ministru F\r\ valuri, Daniel Bot\noiu s-a retras din func]ia de consilier de stat ;n cadrul cancelariei primului-ministru. Decizia a fost deja publicat\ ;n Monitorul Oficial, care aminte[te c\ eliberarea din func]ie s-a f\cut la cererea lui Bot\noiu.

S|PT|MÂNII Luxemburghezul

Christophe Hansen este noul comisar pentru Agricultur\ Cu o întârziere de o s\pt\mân\ fa]\ de termenul-limit\, Ursula von der Leyen [i-a prezentat echipa de comisari. Comisar pentru Agricultur\ va fi Christophe Hansen (42 de ani). Nominalizarea nu este o surpriz\, Hansen fiind cotat favorit sau printre favori]i, înc\ de acum câteva s\pt\mâni, de Politico, Euronews [i alte media avizate. Tat\l [i fratele lui Hansen sunt fermieri. Hansen însu[i nu are un profil agricol puternic, dar de]ine o expertiz\ semnificativ\ în comer] [i mediu. Este secretar general al Partidului Popular Cre[tin Social (CSV) din Luxemburg. Din septembrie 2018, este deputat în Parlamentul European, afiliat la PPE. A fost ales al doilea chestor al Parlamentului, în ianuarie 2022. Din 2019 este coordonator PPE în cadrul Comitetului pentru Comer] Interna]ional (INTA) [i a fost raportor al Parlamentului European pentru Acordul de comer] [i cooperare post-Brexit cu Regatul Unit. Ales în Parlamentul luxemburghez în 2023, a f\cut parte din comisia pentru Agricultur\. De acum, Hansen mai trebuie s\ treac\ doar prin audierile Parlamen-

tului European, o simpl\ formalitate care nu pune probleme. Pentru România, vestea bun\ e c\ Roxana Mânzatu va fi vicepre[edinte executiv a Comisiei Europene, urmând a coordona “Munca” (titulatura exact\ Competen]e [i Educa]ie, Locuri de Munc\ [i Drepturi Sociale, Demografie).

Robert VERESS Profitul Agricol 36-37/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:n]elegerea care evit\ falimentul Aproape toat\ s\pt\m=na trecut\ s-au desf\[urat, la Bucure[ti, negocieri ;n jurul modific\rii OUG 4/2024, cea despre am=narea pl\]ii ratelor, [i a OUG 7/2024, privind Creditul Fermierului.

participat reprezentan]i ai fermierilor, ai distribuitorilor, ai furnizorilor de genetic\ [i inputuri, [i ai b\ncilor. Dup\ ce f\cuse public proiectul de act normativ care st\tea la temelia discu]iilor, ministrul a avut un rol mai mult de arbitraj. La final, dup\ tipicul negocierilor din iarn\, a fost redactat un procesverbal cu punctele agreate. Nici reprezentan]ii b\ncilor, nici cei ai furnizorilor nu au fost de acord s\ ;l semneze, fiecare cu argumentele lui. Florin D\nescu, pre[edintele Asocia]iei Române a B\ncilor, a p\r\sit discu]iile ;nainte de final [i nu a vrut s\ fac\ niciun fel de comentarii nici atunci, nici ulterior. Despre motivele industriei de semin]e scriem pe larg ;n pagina 9. Aici ne limit\m la chestiunile agreate, din care enumer\m> - eliminarea ponderii de 30% calamitate la nivel de ferm\ [i p\strarea doar a gradului de 50% calamitate la cultur\. - suspendarea la cerere a ramburs\rii datoriilor curente [i restante p=n\ la 1 august 2025. Intr\ aici ratele de capital, dobânzile, comisioanele care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, utilizate pentru culturile agricole vegetale, cu scaden]a în anul 2024.

Profitul Agricol 36-37/2024

“A fost un efort comun pe tot lan]ul pentru a debloca situa]ia, pentru a asigura creditul la nivelul de ferm\, astfel ;nc=t facturile s\ se poat\ pl\ti [i, la r=ndul nostru, [i noi s\ pl\tim mai departe”, declara Gabriela Rizescu, pre[edintele Alcedo. “Faptul c\ statul vine cu garan]ie este un ajutor foarte bun.” Condi]iile principale> s\ fie vorba despre culturi înfiin]ate în toamna anului 2023 [i prim\vara anului 2024, gradul de afectare s\ fie de cel pu]in 50% înscris în procesele-verbale de constatare, iar dobânda la credit s\ fie mai mare de 2,5% plus Robor la 3 luni. - Dac\ debitorul î[i achit\, pân\ la data de 31 decembrie anul curent, obliga]iile de plat\ aferente contractelor aflate în derulare, nu se vor percepe dobânzi, penalit\]i, major\ri de întârziere sau alte costuri similare [i se vor men]ine toate discounturile [i beneficiile stabilite. - Se poate acorda ajutor de stat sub form\ de grant, garantat 100% de c\tre stat, [i dac\ fermierii înregistreaz\ credite restante încadrate în “S\ sper\m c\ [i din partea sistemului bancar vom vedea aceea[i deschidere pe care am v\zut-o [i la produc\tori, [i la distribuitori”, spunea Alina Cre]u, director executiv al Forumului APPR, dup\ ie[irea de la discu]ii. “Sunt convins\ c\ nu ;[i propun sub nicio form\ s\ execute fermierii. {i fermierii vor face un efort s\ reu[easc\ s\ ;[i primeasc\ discountul. Este necesar ca un num\r [i mai mare de fermieri s\ aib\ acces la acest tip de credit.”

categoriile D [i E în baza de date a Centralei Riscului de Credit. - Bugetul schemei de ajutor de stat este de 1.861,5 milioane lei. Ajutorul de stat sub form\ de grant se finan]eaz\ în limita sumelor disponibile. - Fermierii pot utiliza creditul pentru partea de garantare, pentru care vor accesa un credit (dobând\ 1,95% plus Robor) sau poate fi utilizat ;n sistem dual, atât pentru Robor, cât [i pentru garantare în cuantumul sumei de 280.000 euro. Aici ministerul a cerut deja Consiliului de mini[tri dublarea plafonului [i acceptarea distribuitorilor de inputuri ;n Creditul Fermierului. - M\sura suspend\rii execut\rilor silite se va aplica pe întreg lan]ul valoric, fermieri - distribuitori - produc\tori / furnizori, la cerere, prin raportare la pre]ul de achizi]ie, pe baza proceselorverbale emise de autorit\]ile competente [i a avizelor de expedi]ie sau a altor asemenea documente, certificând cantit\]ile livrate. - Prin credit se ;n]elege o form\ de împrumut unic, denumit [i facilitate non-revolving, acordat de banca finan]atoare sub forma unui credit pentru finan]area capitalului de lucru, respectiv pentru plata datoriilor restante c\tre furnizori / distribuitori de inputuri. La finalul ;nt=lnirii, reprezentan]ii fermierilor [i cei ai distribuitorilor de inputuri considerau c\ au g\sit o cale de a debloca situa]ia de ciz\ f\r\ precedent pe care o traverseaz\ ;ntreg sectorul.

Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate 3 - 6 octombrie :n Campusul Agronomie din Bucure[ti va avea loc Toamna Horticol\ Bucure[tean\.

9 - 12 octombrie La ASAS vor avea loc dou\ evenimente> l A XII-a Adunare General\ a Uniunii Academiilor Europene de {tiin]e Aplicate în Agricultur\, Alimenta]ie [i Natur\ (UEAA). l Expozi]ia realiz\rilor CDI 2024! Peste 45 de sta]iuni de cercetare ASAS î[i vor fi expune produsele.

23 - 25 octombrie La Bucure[ti se va ]ine al XI-lea Congres bianual al Fermierilor Europeni, organizat de Copa-Cogeca.

25 octombrie Semtest Craiova organizeaz\ Parada Taurilor Române[ti 2024, eveniment emblematic al zootehniei din România

30 octombrie - 2 noiembrie La ROMEXPO se va ]ine Târgul INDAGRA, cel mai important eveniment agricol din România.

6 - 10 noiembrie La Bolonia are loc Expozi]ia Mondial\ de Ma[ini Agricole, EIMA Interna]ional 2024.

12 - 15 noiembrie La Hanovra, în Germania, se va ]ine EuroTier, cel mai important târg de produse [i servicii pentru cre[terea animalelor.

26 - 28 noiembrie Bordeaux Exhibition Centre va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul inova]iilor în vinifica]ie.

Rusia vrea s\ exporte mai multe cereale prin Marea Baltic\ Rusia a început s\ extind\ porturile din Marea Baltic\ ca parte a unui plan mai amplu de a cre[te cu 50% exporturile de produse agricole pân\ în anul 2030 [i de a reduce dependen]a de rutele de export din Marea Neagr\. Ru[ii au exportat cel pu]in 72 de milioane de tone de cereale în acest sezon [i vor s\ intre pe pie]ele din Africa [i Asia, pentru a nu depinde doar de clien]ii tradi]ionali din Africa de Nord [i Orientul Mijlociu. “Recolta-record de anul trecut a ar\tat c\ nu avem suficient\ capacitate portuar\ de înc\rcare pentru a ]ine pasul cu volumul exporturilor”,

explic\ grupul agricol de stat OZK. În ultimele 18 luni, Rusia a construit dou\ porturi noi în Golful Finlandei, Vysotsky [i Lugaport, în apropierea ora[ului Sankt Petersburg. Ambele porturi au început s\ exporte cereale în acest an [i vor continua s\ fie extinse pentru a ajunge la o capacitate total\ de înc\rcare de 15 milioane de tone pe an. În plus, compania privat\ Primorsky UPK a anun]at c\ va investi în construc]ia unui terminal de cereale în portul Primorsky, care va putea exporta 5 milioane de tone anual.

Drago[ B|LDESCU

:n zootehnie, s-au finalizat controalele APIA anun]\ c\ s-au încheiat controalele din fermele zootehnice pentru campania 2024. Prin urmare, au fost verifica]i to]i fermierii selecta]i în e[antionul de control clasic, cresc\tori de animale [i cultivatori de cereale, respectiv un num\r de 8.490 exploata]ii în sectorul vegetal, cu o suprafa]\ de 795.003 hectare [i un total de 220.772 parcele controlate la fa]a locului. Termenul de finalizare a controalelor pe teren este de cel târziu pân\ la data de 11 octombrie 2024, cu excep]ia verific\rilor la fa]a locului a ce-

rin]elor de baz\ [i specifice pentru accesarea m\surilor de dezvoltare rural\, aflate în derulare din PNDR 2014-2020 [i a interven]iilor de dezvoltare rural\ din PS-PAC 20232027, care se vor efectua în prim\vara anului urm\tor. Pân\ pe data de 10.10.2024, APIA va opera [i verifica rapoartele de control în sistemul informatic, astfel încât în 16.10.2024 s\ demareze campania de plat\ în avans a beneficiarilor care au depus cerere în anul 2024.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36-37/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Produc\torii nu sunt de acord cu varianta distribuitorilor Produc\torii din AIPROM [i AISR s-au mobilizat [i au transmis un punct de vedere comun, vineri, Ministerului Agriculturii. Documentul nu a fost dat publicit\]ii. În schimb, luni, pe 30 septembrie, cele dou\ asocia]ii au emis un comunicat de pres\ din care rezult\ c\ nu sunt de acord cu tema central\ a Ordonan]ei de Urgen]\ 4/2024. Comunicatul începe printr-o l\udare a eforturilor MADR [i a celuilalt proiect de ordonan]\ discutat joi anume modificarea OUG nr. 7 din 2024 privind Creditul fermierului, în sensul acord\rii unor ajutoare de stat sub form\ de garan]ii bancare pentru fermierii nebancabili. Restul comunicatului, în schimb, este o în[iruire de contra-argumente împotriva celor convenite joi, de minister, distribuitori [i fermieri. Cit\m> “Interven]ia Guvernului în rela]iile comerciale antamate între furnizori distribuitori - fermieri, propus\ de proiect, în sensul suspend\rii ramburs\rii creditului comercial, amend\rii componentelor acestuia [i a interzicerii m\surilor de recuperare, executare silit\ asupra crean]elor acumulate, dincolo de faptul c\ ridic\ unele semne de întrebare de ordin constitu]ional [i legal, va afecta, pe termen mediu [i lung, întregul sector agricol, incluzând aici nu doar furnizorii [i distribuitorii, ci [i fermierii, mai ales produc\torii agricoli mici [i mijlocii”. “Ultima form\ propus\ nu rezolv\ problema de fond la care încearc\ s\ r\spund\> lipsa lichidit\]ii fermierilor, viabilitatea lor economic\ [i men]inerea încrederii în ecosistemul agribusiProfitul Agricol 36-37/2024

ness-ului românesc. Dimpotriv\, ar putea avea repercusiuni majore pentru furnizorii de inputuri, prin plasarea costurilor pe umerii lor.” “Transferul întregii poveri financiare de la fermieri c\tre furnizorii de inputuri nu este numai nesustenabil\ [i periculoas\, ci [i discriminatorie”. “Valoarea estimat\ a pie]ei inputurilor de produse de protec]ia plantelor [i semin]e însumeaz\ aproximativ 7 miliarde de lei. Furnizorii de inputuri au contractat împrumuturi [i trebuie la rândul lor s\ pl\teasc\, în contextul în care, prin natura [i modelul de business din România, î[i încaseaz\ crean]ele comerciale la termene de plat\ foarte mari, ceea ce finan]eaz\ de facto agricultura [i fermierii”. “Cele dou\ industrii nu au capacitatea s\ continue s\ opereze pentru o perioad\ atât de lung\, f\r\ certitudinea veniturilor pe care s\ le reinvesteasc\ în cea mai mare parte în preg\tirea unui nou an agricol, [i f\r\ certitudinea c\ pot recupera crean]ele comerciale folosind mijloacele permise de lege”. Un aspect interesant e faptul c\ cinci firme distribuitoare care au aderat la noua Asocia]ie Input Agro România, prin care au semnat procesulverbal încheiat la minister, au statut de membri asocia]i [i în AIPROM. E vorba de Agrii, Alcedo (prin Alchimex), Chemark Rom, Glissando [i Sumi Agro. Reprezentan]ii acestor companii s-au ab]inut de la orice comentarii legate de comunicatul din care am citat mai sus.

Robert VERESS

B\ncile, de[i nu au semnat procesul-verbal, nu l-au contestat formal. Dan Suciu, purt\tor de cuvânt al BNR, a declarat, scurt> “Nu avem niciun punct de vedere, în acest moment”. Anterior, Suciu afirmase c\ BNR va emite un punct de vedere dup\ publicarea proiectului. Acesta a fost publicat pe 12 septembrie. Florin D\nescu, pre[edintele Asocia]iei Române a B\ncilor, nu a putut fi contactat pentru comentarii. În schimb, al]i reprezentan]i ai sectorului bancar semnaleaz\ câteva probleme pragmatice puse de aplicarea ordonan]ei. În primul rând, se vorbe[te de datorii de 1,5 miliarde de euro în circuitul agricol, care, sub o form\ sau alta, va trebui s\ fie acoperite de b\nci, de preferin]\ pân\ la sfâr[itul anului - pentru ca fermierii s\ continue s\ beneficieze de discounturile oferite de distribuitori. Este improbabil ca b\ncile comerciale s\ poat\ asigura acest nivel de lichidit\]i. În al doilea rând, garan]iile de stat îngroa[\ deficitul comercial [i pot degrada ratingul de ]ar\, cu consecin]e în lan] pentru toat\ economia. În al treilea rând, ordonan]a nu va face distinc]ie între fermierii care vor avea 50% din culturi afectate pe 1% din suprafa]a fermei sau pe o suprafa]\ mai mare. Aceasta înseamn\ c\ num\rul celor ce ar putea beneficia de suspendarea pl\]ii datoriilor va fi uria[. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Rom=nia a cerut dublarea plafonului la 560.000 de euro Ministrul Florin Barbu a cerut ;n Consiliul de mini[tri dublarea plafonului ajutorului maximum de 280.000 euro/beneficiar, granturi prev\zute de Cadrul temporar Ucraina, la 560.000 de euro. Cel mai probabil ministrul a ales calea ridic\rii chestiunii ;n Consiliu, [i nu Comisiei, pentru a c=[tiga alia]i. Dac\ mai multe state vor cere m\suri asem\n\toare, cresc [ansele acceptului Comisiei.

Copa are un nou pre[edinte Italianul Massimiliano Giansanti (pre[edintele Confagricoltura, cea mai mare organiza]ie de fermieri din Italia) a fost ales pre[edintele Copa, care reune[te asocia]iile profesionale ale agricultorilor din toat\ Europa. Mandatul este de 2 ani. Giansanti ;i succede lui Christiane Lambert (pre[edinta FNSEA, cea mai puternic\ asocia]ie agricol\ din Fran]a), care a condus Copa timp de 4 ani.

Marius Micu nu mai este vicepre[edinte Copa :n urma alegerilor, cei 6 vicepre[edin]i ai Copa sunt din Austria, Danemarca, Fran]a, Spania, Cehia [i Irlanda. Marius Micu, prodecanul Facult\]ii de Management [i Dezvoltare Rural\ din USAMV Bucure[ti, care a fost timp de doi ani unul dintre vicepre[edin]i, a pierdut alegerile ;n fa]a reprezentan]ilor din ]\rile amintite. Rom=nia are un singur post de vicepre[edinte ;n conducerea Cogeca, pe Florin Bercu (director executiv UNCSV), [i mai mul]i reprezentan]i ;n comisiile Copa.

C=t de comun\ mai este Politica Agricol\ Comun\? Devans=nd u[or calendarul agreat, pre[edin]ia maghiar\ a Consiliului de mini[tri ai Agriculturii a deschis discu]iile despre viitorul PAC, cel de dup\ 2027. Cu un amendament, nu s-a vorbit deloc despre buget. A fost, dac\ vre]i, mai mult o analiz\ provocat\ de publicarea Raportului privind Dialogul strategic, cerut de Ursula von der Leyen.

udapesta a ini]iat discu]iile despre PAC în cadrul întâlnirii informale. S-au folosit cuvinte frumoase ca simplificare, flexibilizare, tranzi]ie ecologic\ (v\ a[tepta]i c\ marile proteste din iarn\ s\ devieze cumva politica ecologist\ a Uniunii?), managementul crizelor. Florin Barbu a cerut ca veniturile fermierilor s\ creasc\ [i mai ales s\ fie stabilizate pe termen lung. Ideea convergen]ei externe, prezentat\ ca un nivel echitabil al pl\]ilor directe, a avut de data aceasta mai mul]i adep]i. Amintesc }\rile Baltice [i Bulgaria. F\r\ s\ avanseze cifre, italienii [i polonezii au insistat ca PAC s\ aib\ o

finan]are adecvat\. Dar, discu]iile privind bugetul nu pot fi f\cute ;n afara cadrului financiar multianual, iar acesta ]ine de competen]a [efilor de stat, nu de mini[trii Agriculturii. Mai mult, 2028 are destule necunoscute. :n esen]\, toat\ lumea vrea bani mul]i de[i nu e limpede de unde. Cu inunda]iile provoc=nd probleme chiar serioase, Budapesta a cerut instrumente de prevenire a crizelor, demers sus]inut [i de Bucure[ti. S-a mai discutat [i despre schimbarea genera]iilor ;n agricultur\. Ministrul german a anun]at c\ nu sus]ine textul propus de Budapesta [i a apreciat textul anterioarei pre[edin]ii belgiene. Cu polite]e, Comisia European\ a apreciat demersul maghiar, v\z=ndu-l ca pe un bun punct de plecare pentru viitoare discu]ii. Pre[edinta Comisiei, Ursula von der Leyen, spune c\ este de acord cu distribuirea echitabil\ a veniturilor ;n agricultur\ (oare ce ;n]elege cu adev\rat prin asta?) dar c\ viitoarea Politic\ Agricol\ Comun\ va fi preg\tit\ ;n concordan]\ cu politicile [i priorit\]ile din viitor. Iar cadrul financiar din 2028 va fi despre simplificare, nu doar finan]are, [i mai mult de management [i subsidiaritate. De re]inut, ;n viziunea Comisiei, ar trebui evitat\ dependen]a de sprijinul de urgen]\ ;n situa]ii de criz\, deoarece aceste forme de ajutor ;mpiedic\ adaptabilitatea.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 36-37/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Viterra cump\r\ active Cargill din Australia Grupul Viterra a ajuns la un acord cu rivalii de la Cargill, de la care va achizi]iona cinci silozuri din Australia [i o nav\ mobil\ de înc\rcare. Compania a anun]at c\ va investi 25 de milioane de dolari în modernizarea silozurilor în acest an [i câte 8 milioane de dolari în urm\torii ani pentru a cre[te viteza de înc\rcare. Ca par te a tranzac]iei, Cargill va putea folosi pe termen lung întreaga infrastructur\ de export a cerealelor pe care o de]ine Viterra în Australia.

S-a încheiat greva de la terminalele de cereale din Vancouver Angaja]ii terminalelor de cereale din portul Vancouver au ajuns la un acord de principiu cu patronatul [i au încheiat o grev\ de patru zile care a provocat haos în transpor tul de cereale din Canada. Greva a afectat în total [ase terminale din port, dou\ apar]inând gigan]ilor Car gill [i Viterra. În negocieri a fost implicat [i ministrul Muncii din Canada, Steve MacKinnon, care le-a mul]umit public celor dou\ p\r]i pentru reluarea activit\]ii în port.

Amend\ pentru un trader Traderul Olam Group a acceptat s\ pl\teasc\ o amend\ de 3,3 milioane de dolari pentru c\ nu a raportat la timp vânz\rile de bumbac Departamentului de Stat pentru Agricultur\ (USDA). Concret, Olam nu a raportat vânzarea a 375.000 de balo]i de bumbac, în valoare de 190 milioane de dolari, c\tre un client din Asia, în anul 2021. Din acest motiv, USDA a publicat atunci date eronate despre vânz\rile de bumbac [i a existat riscul ca pre]ul de referin]\ calculat s\ fie unul gre[it.

Fermierii americani cer vaccinarea contra gripei aviare Organiza]iile fermierilor americani încearc\ s\ conving\ administra]ia Biden s\ permit\ vaccinarea puilor, curcanilor [i vacilor împotriva gripei aviare, pentru a le proteja de epidemia care a f\cut ravagii în ultimii trei ani. Situa]ia va fi [i mai grav\ ca de obicei în aceast\ toamn\, pentru c\ virusul va fi transmis nu doar de c\tre p\s\rile migratoare, dar [i de numeroasele focare de infec]ie din fermele de lactate. Organiza]iile produc\torilor de ou\, curcani [i lactate i-au trimis în luna august o scrisoare secretarului de stat pentru Agricultur\, Tom Vilsack,

prin care solicit\ autorizarea unui vaccin din cauza pierderilor mari provocate de virus. Ini]iativa este sus]inut\ [i de unii politicieni americani, care au cerut USDA s\ accelereze studiile pentru dezvoltarea unui vaccin eficient. În luna martie, Vilsack a avertizat îns\ într-o scrisoare trimis\ Congresului c\ o campanie de vaccinare nu este posibil\, pentru c\ ar afecta exporturile americane. Multe ]\ri interzic importul de pui vaccina]i, de team\ c\ vaccinul poate ascunde prezen]a virusului real.

UE depune o plângere contra Chinei Comisia European\ a lansat procedura de consultare cu Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului (OMC) împotriva investiga]iei antitrust din China care vizeaz\ subven]iile acordate produc\torilor de lactate europeni. Consult\rile sunt primul pas procedural înainte de depunerea unei plângeri oficiale la OMC, fiind pentru prima oar\ în istorie când UE contest\ o investiga]ie antimonopol din alt\ ]ar\, înainte de finalizarea ei. Conflictul a început dup\ ce UE a impus taxe vamale mai mari vehiculelor electrice fabricate în China. Beijingul a r\spuns cu investiga]ii antimonopol a mai multor categorii de importuri din Europa.

Chinezii investigheaz\ toate tipurile de brânz\ produse în UE, dar [i smântâna [i laptele care con]in mai mult de 10% gr\sime [i sus]in c\ subven]iile acordate prin Politica Agricol\ Comun\ îi defavorizeaz\ pe produc\torii locali. Pe 19 septembrie, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Comer], a discutat timp de opt ore la Bruxelles cu ministrul chinez al Comer]ului, Wang Wentao, întâlnirea fiind ini]ial descris\ ca una “constructiv\”. Dup\ doar câteva zile, Comisia European\ [i-a schimbat brusc tonul [i a cerut statului asiatic s\ opreasc\ imediat investiga]ia. Profitul Agricol 36-37/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Brazilia, sub un val de falimente Banco do Brasil, a doua cea mai mare banc\ din statul sud-american, a lansat o campanie care încearc\ s\ pun\ cap\t [irului de falimente din industria agricol\ local\. S\pt\mâna trecut\, marele distribuitor de produse agricole AgroGalaxy a intrat în insolven]\, continuând seria falimentelor din agricultura brazilian\, care a fost grav afectat\ în acest an de secet\, inunda]ii [i sc\derea pre]urilor la alimente. Banca a spus c\ va încerca s\ ajute clien]ii cu probleme prin m\suri ca

restructur\ri de credite [i amânarea pl\]ii ratelor. Clien]ii Banco do Brasil includ 700.000 de produc\tori agricoli, dintre care aproximativ 150 au intrat deja în insolven]\. Conform datelor biroului de credit Serasa, 321 de companii agricole din Brazilia au dat faliment anul trecut, o cre[tere de 82% fa]\ de anul 2022. Trendul a continuat în primele trei luni ale acestui an, atunci când alte 82 companii agricole au intrat în insolven]\.

Fran]a renun]\ la 30.000 ha de podgorii Guvernul francez a anun]at c\ va investi 120 de milioane de euro întrun plan de reducere a suprafe]ei cultivate cu vi]\-de-vie cu 30.000 de hectare, pe fondul sc\derii consumului de vin. Pe termen lung, Ministerul Agriculturii î[i propune s\ reduc\ suprafa]a total\ a podgoriilor de la 800.000 de hectare la 700.000 de hectare. Proprietarii vor primi pân\ la 4000 de euro per hectar, dar sunt obliga]i s\ nu mai planteze vii pe acela[i teren pân\ cel pu]in în anul 2029. Consumul de vin din Fran]a a sc\zut constant în ultimele decenii [i este acum cu 70% mai mic fa]\ de anii ‘60. Dac\ atunci francezii consumau în medie 120 de litri de vin Profitul Agricol 36-37/2024

pe an, azi consumul mediu a ajuns la 40 de litri anual. În ultimii trei ani vânz\rile de vin ro[u s-au redus cu 15%, conform datelor prezentate de organiza]ia FranceAgriMer, care a avertizat c\ tinerii francezi consum\ tot mai pu]in alcool [i prefer\ alte tipuri de b\uturi. Consumul de vin este în declin [i la nivel global, iar exporturile podgoriilor franceze au sc\zut cu 10% anul trecut, în special din cauza cererii sc\zute din China, care are o produc]ie intern\ tot mai mare [i prefer\ s\ importe vin mai ieftin din Spania sau Italia.

pagini de Drago[ B|LDESCU

Noi restric]ii contra bolii limbii albastre în Marea Britanie Guvernul britanic a anun]at extinderea semnificativ\ a zonei în care sunt impuse restric]ii pentru a preveni r\spândirea bolii limbii albastre, dup\ descoperirea unor noi focare de infec]ie. Întreaga regiune de sud-est a Angliei este acum supus\ restric]iilor, inclusiv capitala Londra [i suburbiile ei. În total, englezii au raportat pân\ acum 95 de focare de infec]ie, boala fiind transmis\ de musculi]e venite din Europa continental\.

Fran]a vrea s\ construiasc\ un zid la frontiera german\ Fran]a ia în calcul construc]ia unui zid la frontiera cu Germania, pentru a opri mistre]ii care transmit virusul pestei porcine, dup\ rapor tarea mai multor focare de infec]ie în vestul statului vecin. Guvernul a impus deja m\suri de supraveghere în zona de frontier\ [i a trimis vân\tori pentru a reduce preventiv efectivul turmelor de mistre]i. Fran]a a luat în acest an m\suri similare [i în apropierea frontierei belgiene, prin care a reu[it s\ asigure protec]ia fermelor de porci locale.

Danone revine în for]\ în India Grupul Danone a anun]at c\ va investi 20 de milioane de euro în dezvoltarea unei fabrici ;n India, la [ase ani dup\ ie[irea de pe pia]a de lactate local\. Fabrica exist\, produce ingrediente nutritive speciale [i este aprovizionat\ de 5.000 de mici fermieri indieni. :ntrun program special, care va dura 3 ani, Danone vrea s\-i înve]e pe cresc\tori cum s\ ob]in\ mai mult lapte [i, implicit, venituri mai mari prin monitorizarea s\n\t\]ii animalelor.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de condi]iile nefavorabile pentru sem\nat.

Grâu România

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 248 dolari/ton\ (1.116 lei). A avut o cre[tere de 11 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 198 euro/t (Ÿ) 990 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în octombrie 2024. Cu excep]ia zonei M\rii Negre, pre]ul grâului a înregistrat cre[teri moderate în

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 222

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/ton\ (1.110 lei). A crescut cu 5 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 245 euro/ton\ (1.220 lei). A crescut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 218 euro/t (1.090 lei). A crescut cu 4 euro/ton\. La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). Doar aici pre]ul a sc\zut cu 1 euro/ton\.

Cota]ii - Bursa din Chicago Oct Nov Dec

$/t 23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 208 214 212 216 214 215 220 219 223 222 219 224 223 227 225

Cota]ii - Bursa din Kansas Oct Nov Dec

Porumb

crescut cu 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în octombrie 2024, este de 192 euro/ton\ (960 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 180 euro/t (Ÿ) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în octombrie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 181 dolari/ton\ (814 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Oct Nov Dec

23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 158 162 162 163 162 165 169 169 170 169 169 174 173 174 173

Pre]uri - FOB, Argentina Oct Nov

$/t

23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 190 195 194 196 195 191 196 194 197 196

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 206 euro/ton\ (1.030 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

$/t 23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 207 212 209 213 212 212 217 215 218 218 215 220 218 221 221

sa Pontivy a fost de 198 euro/ton\ (990 lei). A sc\zut cu 20 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 203 euro/ton\ (1.015 lei). A crescut cu 7 euro/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,5 lei :n Argentina pre]ul FOBport fost de 259 dolari/ton\ (1.165). A crescut cu 3 dolari/ton\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în octombrie a ajuns 203 euro/ton\ (1.015 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în octombrie, a fost de 197 euro/ton\ (985 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Oct Nov Dec

$/t 23.09 24.09 25.09 26.0927.09 256 256 252 250 259 251 251 248 243 241 227 231 230 230 231

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

23.0924.09 25.09 26.09 27.09 Rouen 214 218 217 218 218 Dunquerque 214 218 217 218 218 Pallice 211 208 208 210 210 Creil FOB 212 216 214 215 216 Moselle FOB 217 221 220 220 222 Rouen FOB 235 239 241 243 245

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A crescut cu 1 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 195 dolari/ton\ (877 lei). A avut o cre[tere de 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

23.09 24.09 25.09 26.0927.09 198 200 200 200 201 196 202 202 203 203 209 212 212 210 210 Bordeaux FOB 201 196 196 205 206 Pontivy 208 196 196 198 198

Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 36-37/2024

S\pt\mâna 23 - 27 septembrie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 402 dolari/ton\ (1.809 lei). A crescut cu doar 11 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 172.300 tone, }\rile de Jos 137.000 tone, Mexic 54.800 tone, Spania 50.100 tone, Indonezia 40.700 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Oct Nov Dec

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 426 dolari/ton\ (1.917 lei). A crescut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 357 dolari/ton\ (1.606 lei). A înregistrat o cre[tere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 371 381 382 386 382 378 388 389 393 389 383 393 394 398 394

23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 Oct 929 939 969 978 946 Nov 911 922 955 973 945 Dec 912 923 954 973 949

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

FOB Constan]a 166 euro/t (Ÿ) 830 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în octombrie 2024.

Pontivy 199 203 202 203 203 Orz bere> Creil** 210 214 214 215 216 Moselle** 180 184 184 184 186

Oct Nov

23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 349 359 356 359 357 351 362 359 361 360

euro/t

183 189 189 190 191

Dunquerque 183 189 189 189 191

Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 474 euro/ton\ (2.370 lei). A crescut cu 10 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 472 euro/ton\ (2.360 lei). A avut

Pre]uri

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago

Floarea-soarelui 23.09 24.09 25.09 26.09 27.09

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 191 euro/ton\ (955 lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru be-

23 - 27.09.2024

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

re, FOB-Moselle, a închis la 186 euro/ton\ (930 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 485 euro/t (2.425 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

23.09 24.0925.09 26.09 27.09 Dieppe 480 480 475 485 485

o cre[tere de 8 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

euro/ton\ (2.370 lei). A crescut cu 10 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 474 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

23.09 24.0925.0926.09 27.09 464 466 466 472 472 Dunquerque 464 468 468 474 474 Moselle 464 468 468 474 474

Rouen

23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 417 427 427 431 426 418 425 426 430 428

chiderea licita]iilor a fost de 940 euro/ton\ (4.700 lei). A sc\zut cu 26 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie 2024, este 316 euro/t (1.580 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

euro/t

Australia> pentru livrare în octombrie 2024, pre]ul orzului furajer este 233 dolari/ton\ (1.048 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Oct

Oct Nov

23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 966 966 966 950 940

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie 2024, este 440 euro/t (2.200 lei). A sc\zut cu 5 euro fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Oct Nov

23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 175 175 175 175 175 175 175 175 175 175

23.09 24.09 25.09 26.09 27.09 587 599 611 599 596 600 612 624 612 609 612 623 635 622 621

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

248 dolari/t

¡11

Profitul Agricol 36-37/2024

181 dolari/t

¡4

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 175 dolari/ton\ (787 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Oct Nov Dec

$/t

402 dolari/t

¡11

180 dolari/t

Ÿ 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ie redus\ la oleaginoase Produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase, estimat\ în raportul USDA din 12 septembrie, este în sc\dere cu 3 milioane tone [i va atinge 687,4 milioane tone. Sc\derea provine din randamentele reduse la rapi]a din UE [i Ucraina, [i pentru floarea-soarelui din UE. Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 105,5 milioane tone, SUA (51,5 milioane tone, mai 687,4 milioane tone de semin]e oleaginoase>

soia - 429 milioane tone< rapi]\ - 87,5 milioane tone< floarea-soarelui - 50,5 milioane tone< arahide - 51,4 milioane tone< semin]e de bumbac - 42 milioane tone< nuci de palmier - 20,7 milioane tone< copra - 6 milioane tone. 16

mult cu 4 milioane tone fa]\ de anul trecut), Canada (11,3 milioane tone), Ucraina (8 milioane tone), Paraguay (7 milioane tone), Argentina (5,6 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone), Australia (5,5 milioane tone, mai pu]in cu 0,4 milioane tone). La importatori pe primele locuri avem China, cu 114 milioane tone (mai pu]in cu 3 milioane tone), UE, cu 22 milioane tone, Mexic (8 milioane tone), Argentina (6 milioane tone) [i Japonia (5,5 milioane tone).

Uleiuri [i [roturi Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 227 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Structura sortimental\> ulei de palmier (80,4 mil. tone)< soia (65,5 mil. tone)< rapi]\ (34 mil. tone)< floarea-soarelui (19,8 mil. tone)< nuci de palmier (9 mil. tone)<

Stocurile finale de semin]e oleaginoase sunt prognozate în cre[tere cu aproape 20 milioane tone, [i ajung la 151 milioane tone. }\ri cu stocuri mari> China (48,4 milioane tone, mai mari cu 2,5 milioane tone), Brazilia (34 mil. tone, mai pu]in cu 2 milioane tone), Argentina (30,5 milioane tone, mai mari cu aproape 10 milione tone), SUA (16,4 milioane tone, mai mari cu 6 milioane tone).

Marilena R|DUCU arahide (6 mil. tone)< semin]e de bumbac (5 mil. tone)< ulei de m\sline (3,6 mil. tone). Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), Indonezia (26 mil. tone), India (25,3 mil. tone), UE (24 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Brazilia (11,6 mil. tone). Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 383 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Profitul Agricol 36-37/2024

Pre]uri [i pie]e

La nivel mondial va fi mai pu]in\ floarea-soarelui

Principalii produc\tori. Total> 50,5 mil. tone

Profitul Agricol 36-37/2024

Pre]uri [i pie]e Produc]iile mondiale în anul de pia]\ 2024/2025

{i în Ucraina scade produc]ia de floare

Profitul Agricol 36-37/2024

Pre]uri [i pie]e

87 milioane tone de rapi]\

Profitul Agricol 36-37/2024

CULTURI

VEGETALE

:n ciuda ciclonului, seceta s-a instalat puternic în Oltenia Din punct de vedere pluviometric, Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM perioada 23 - 29 septembrie 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii mai însemnate din punct de vedere agricol, în cea mai mare parte a ]\rii. Ploi au c\zut îndeosebi în ultimele zile ale intervalului, pe 28 [i 29 septembrie. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost 22

urm\toarea> Banat> 5,3 - 26,5 litri/mp< Cri[ana> 16,3 - 35,4 l/mp< Maramure[> 17,6 - 35,2 l/mp< Transilvania> 21,1 - 57,3 l/mp< Oltenia> 4,3 - 32,6 l/mp< Muntenia> 12,9 - 44,6 l/mp< Moldova> 3,4 - 41,5 l/mp< Dobrogea> 1,6 - 42,5 l/mp. Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se încadreaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime în Maramure[, Transilvania, Cri[ana [i Banat, cea mai mare parte a Dobrogei, Moldovei [i a Mun-

teniei, local în nordul Olteniei. Con]inutul de ap\ din sol prezint\ valori sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) pe suprafe]e agricole extinse din Oltenia, local în vestul, sudul [i sud-vestul Munteniei. Excese de umiditate în sol se înregistreaz\ local în nordul, vestul [i centrul Moldovei, nordul, nord-vestul, vestul [i centrul Munteniei, izolat centrul Dobrogei, unde pe areale restrânse se semnaleaz\ b\ltiri temporare de ap\ la suprafa]a solului, ca urmare a cantit\]ilor semnificative de precipita]ii cumulate din ultimele zile. Profitul Agricol 36-37/2024

CULTURI VEGETALE

Alegerea hibrizilor de porumb la irigat Corteva a testat productivitatea a zece hibrizi din oferta sa de semin]e de porumb Optimum AQUAMax, în condi]ii de irigare. Experimentul s-a desf\[urat în ferma Ildu, a familiei Iliu]\, din Drago[ Vod\, C\l\ra[i. Cultura a fost înfiin]at\ pe data de 12 aprilie, iar mar]i, 17 septembrie, în prezen]a a circa 100 de fermieri, s-a realizat recoltarea. Rezultatele au fost surprinz\toare.

stfel, în condi]iile acestui an, cu tehnologia fermierului, hibridul campion a fost cel mai timpuriu din platform\. Respectiv P9398, grupa FAO 320330, cu o produc]ie la STAS de 13.790 de kg/ha. Explica]ia lui Andrei Ciocoiu, manager semin]e Corteva> “A fost cea mai c\lduroas\ lun\ iulie din istorie. La jum\tatea lunii, în perioad\ de înflorit, temperaturile din timpul zilei au dep\[it 35 de grade, iar cele din timpul nop]ii 25 de grade, 15 zile la rând. Pentru porumb, disconfortul se instaleaz\ la peste 30 de grade ziua, peste 20-22 de grade noaptea. De aceea, produc]iile vor fi mai reduse ca anul trecut, în majoritatea fermelor din România, nu doar la neirigat, ci [i la irigat, chiar [i dac\ irigarea s-a f\cut ca la carte. Îns\ P9398 se remarc\ printr-o toleran]\ deosebit\ la secet\ [i ar[i]\, iar aceast\ toleran]\ i-a asigurat un avantaj productiv. Nu e un hib-

Profitul Agricol 36-37/2024

rid tipic de irigat, dar va da produc]ii bune [i dac\ aportul de ap\ nu este optim”. În ferma Ildu, cultura a beneficiat de 200 de l/mp din iriga]ii ¡ 150 de l/mp din precipita]ii. Tehnologia a fost, de asemenea, una mediu intensiv\, cu fertilizare uree 200 kg/ha [i clorur\ de potasiu 100 de kg/ha, erbicidare cu Principal Forte, aplicare de biostimulator Utrisha N în faza de 8 frunze. Fiecare hibrid a fost sem\nat cu densitatea de 80.000 b.g./ha, cultivat pe un lot de testare în suprafa]\ Pentru un irigat optim trebuie s\ se asigure 720 mc de ap\/ha, la fiecare 10 zile de vegeta]ie. Fermierii care reu[esc asta pot ]inti produc]ii de peste 15 t/ha. Sunt recomanda]i hibrizii intensivi precum P0937 (FAO 540), P1441 (FAO 560), P9944 (FAO 360), la o densitate de 90.000-92.000 b.g./ha. Un irigat mediu, de 550 mc/ha la 10 zile, asigur\ produc]ii de 1115 t/ha. Hibrizii recomanda]i sunt P0710 (FAO 450), P0450 (FAO 440), P9889 (FAO 350), sem\na]i cu densitatea de 85.000 b.g./ha. Iar un irigat mai pu]in performant, de 450 mc/ha la 10 zile, asigur\ produc]ii de 8-12 t/ha. Hibrizi recomanda]i sunt din grupe FAO mai mici de 450> P9398, P9889, P9975, chiar P0450. Sem\na]i cu densitatea 75.000 - 80.000 b.g./ha. Dac\ se folose[te un hibrid foarte intensiv în condi]ii de irigare slab\, nu-[i va atinge poten]ialul, indiferent de alte variabile.

de 759 mp (lungime 135,5 m, l\]ime 5,6 m). În general, hibrizii timpurii [i semitimpurii s-au comportat cel mai bine. Dintre ace[tia, pe lâng\ P9398, cu 13.904 kg/ha produc]ie fizic\ [i umiditate la recoltare 14,7%, s-au remarcat P95126 (FAO 330) cu 13.574 kg/ha produc]ie fizic\ / umiditate la recoltare 15,3% / produc]ie STAS 13.369 kg/ha [i P9415 (FAO 340), cu 13.650 kg/ha p.f. / 15,5% u.r./ 13.402 kg/ha la STAS. Hibridul semitardiv P0260 (FAO 420) a dat cea mai mic\ produc]ie 11.729 kg/ha. Având umiditatea la recoltare 16,2%, produc]ia STAS devine 11.409 kg/ha. Îns\ nu se poate vorbi de o corela]ie absolut\ între maturitate [i productivitate. De pild\, hibridul tardiv P15382, FAO 600, cultivat în general pentru siloz, a dat o produc]ie boabe de 14.958 de kg/ha, clasându-se al doilea doar fiindc\ umiditatea sa la recoltare a fost 22,3%, astfel c\ produc]ia STAS este 13.514 kg/ha. De asemenea, un alt hibrid tardiv, P0900 (FAO 460), s-a comportat mai bine din punct de vedere al produc]iei fizice [i la STAS, decât hibrizii din intervalele FAO 410 - 450. Totu[i, concluzia clar\ din analiza rezultatelor e c\, în condi]ii precum cele de la Drago[ Vod\, din acest an, mizarea exclusiv pe hibrizi semitardivi [i tardivi la irigat este un pariu prea riscant. Pentru 100 ha cultivate cu porumb ar trebui cultiva]i minim trei hibrizi separa]i de intervale FAO de 20-30 de puncte. Iar alegerea intervalelor de maturitate trebuie corelat\ cu intensitatea irigatului.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

“Vrem s\ dezvolt\m portofoliul KWS cu o gam\ tot mai larg\ [i divers\ de culturi!” Interviu cu Tomel Petrache, director dezvoltare produs KWS România. - Care au fost marile provoc\ri pentru KWS în 2024? - :n ultimii ani, provoc\rile au început s\ fie tot mai mari în agricultur\, în primul rând din cauza schimb\rilor climatice tot mai violente [i a înc\lzirii globale. Bineîn]eles c\ toate loturile experimentale din România ale KWS s-au confruntat cu aceste fenomene, iar cercet\torii no[tri au c\utat permanent s\ g\seasc\ cele mai bune solu]ii la aceste probleme. Riscul cel mai mare este faptul c\, uneori, toate culturile pot fi distruse [i po]i pierde ani de cercetare. Pân\ reu[e[ti s\ introduci o varietate pe pia]\, trec [ase-[apte-opt ani de cercetare agricol\. Pân\ s\ o faci cunoscut\ [i s\ ajung\ un vârf, trec mai bine de zece ani. - Cum procedeaz\ cercet\torii ;n genetic\ agricol\? - Ast\zi studiem zeci sau sute de variet\]i, din care se aleg spre vânzare una, maxim dou\, trei, care s\ fie superioare vechii genera]ii. De aceea trebuie s\ avem o privire de ansamblu nu numai pentru ceea ce înseamn\ situa]ia din România, ci [i la nivel mondial. Re]eaua de cercetare nu cunoa[te bariere geografice, bariere de biozon\, de aceea noi lucr\m într-o ampl\ conexiune sud-est european\, 24

din care fac parte Ungaria, Serbia, România, Slovacia, Croa]ia, Bulgaria. Astfel putem avea o perspectiv\ foarte bun\ cu produsele pe care KWS le dezvolt\, pe un areal vast. - Cum încearc\ KWS s\ se adapteze unui fenomen care se repet\ tot mai des, chiar în fiecare an, seceta? - În urm\ cu 15 ani, am construit o sta]ie de cercetare la Alexandria, Teleorman, iar asta înseamn\ foarte mult. Avem hibrizi crea]i [i adapta]i acolo care au mare succes. Primii hibrizi au ap\rut prin 2016 2017, începând cu Ca[mir, care e num\rul trei în România. De asemenea, din zece hibrizi care au fost cultiva]i pe platforma experimental\ de la Maxagro din Birda, în 2024, opt au fost crea]i la sta]iunea de cercetare de la Alexandria. Acest fapt este foarte important pentru programul de selec]ie. - Cum r\spunde KWS nevoii de genetic\ adaptat\ regional? - Pentru asta avem re]eaua de cercetare cu multe câmpuri experimentale, sute de hectare de loturi întinse pe toat\ zona european\. Condi]iile pe care noi le cultiv\m sunt foarte clare, iar hibrizii [i soiurile vor ie[i astfel adaptate. Când vreau s\ ameliorez [i s\ adaptez hibrizi [i soiuri pentru seceta din zona\, m\ apuc s\ fac selec]ia în condi]iile specifice de secet\ de aici, din Banat, Oltenia sau Moldova. Vreau pentru irigat, m\ duc [i fac hibrizi [i soiuri în condi]ii de irigare. Avem deja crea]i mai mul]i hibrizi de succes, îngloba]i într-un concept revolu]ionar, Expect More, fiindc\ fer-

mierul î[i dore[te mai mult chiar în aceste condi]ii grele provocate de schimb\rile climatice. Când vrem s\ facem cercet\ri în condi]ii de secet\ avem zone specifice în sudul României sau în nordul Bulgariei [i spicuim vârfurile, dup\ multe cercet\ri care dureaz\ pân\ la [apte opt ani. Apoi le d\m drumul pe pia]\

Tomel Petrache, director dezvoltare produs KWS România Profitul Agricol 36-37/2024

CULTURI VEGETALE celor care merit\, fiindc\ procesul de selec]ie este foarte riguros. - Care ar fi structura pe culturi KWS pentru anul agricol 2024/25? - Pe scurt, am introdus soia în portofoliu, am reluat produc]ia de semin]e de grâu, fiindc\ a fost o vreme sistat\. Am introdus o nou\ specie, sorgul, pe care îl avem în cultur\ ([i de boabe [i de siloz), care începe s\ fie tot mai c\utat de fermieri. Sunt culturi poate nu a[a cunoscute de agricultori, dar încet-încet le descoper\ [i în]eleg cât de eficiente sunt într-o ferm\ [i pot s\ aduc\ profit. - :n ultima perioad\, fermierii caut\ s\ î[i reduc\ cheltuielile. - Un produs scump sau ieftin nu se rezum\ la pre]ul semin]ei. Important este cu ce r\mâne omul în buzunar dup\ ce recolteaz\. KWS produce s\mân]\ cu valoare genetic\ înalt\.

Scopul este ca fermierul s\ aib\ rezultate cât mai bune. Atunci când ]i se întorc banii în buzunar, vezi ce a fost ieftin [i ce a fost scump. - Dac\ vine un fermier [i spune c\ vrea un produs mai ieftin c\ nu are destui bani, ce ;i spune]i? - Ieftin nu înseamn\ a sc\dea pre]ul cu 10% sau 20%. Noi oferim genetic\ înalt\, care aduce agricultorilor acea plusvaloare. Când fermierul trage linia, hibrizii KWS îi dau siguran]\ c\ va avea cele mai mari produc]ii. În continuare, vrem s\ dezvolt\m portofoliul cu o gam\ tot mai larg\ de culturi [i cât mai divers\. De asemenea, vrem ca produsele noastre s\ fie tot mai adaptate schimb\rilor climatice [i fiec\rei regiune din România. - Ce mesaj a]i avea c\tre produc\torii agricoli? - În agricultur\ totul pleac\ de la

s\mân]\. A[adar, atunci când produc\torii î[i cump\r\ semin]ele, trebuie s\ fie siguri c\ sunt de calitate genetic\ înalt\ [i au o provenien]\ bine condi]ionat\ pentru a aduce valoare [i, în plus, s\ se uite întotdeauna la ce e nou. :ntr-o ferm\ ar trebui ca aproape 20% din produse s\ fie noi. KWS este o companie farmer-centric\ de aproape 200 de ani. Noi punem fermierul în centru aten]iei. De aceea business-ul acesta de familie al KWS are succes la agricultorii din România. Nu po]i face agricultur\ f\r\ a investi în inova]ie, iar KWS [tie s\ fac\ asta foarte bine> totul în interesul fermierilor pentru a ob]ine an de an produc]ii tot mai mul]umitoare.

Gheorghe MIRON

A fost semnat acordul privind etichetarea fertilizan]ilor Acordul între Parlamentul European [i Pre[edin]ia Consiliului Uniunii Europene pentru regulamentul privind etichetarea fertilizan]ilor utiliza]i în agricultur\ a fost semnat, miercuri 18 septembrie, la Strasbourg, în prezen]a pre[edintei PE, Roberta Metsola, [i a raportorului din partea PE, Maria Grapini, din Timi[oara, eurodeputat\ [i membr\ în grupul S&D. “În calitate de raportor [i negociator, m-am opus propunerii de a avea doar etichet\ digital\! Fermierii din România [i consumatorii finali, persoane fizice, nu au, to]i, posibilitatea, abilit\]ile necesare [i nici condi]iile tehnice de a citi etichete digitale!”, a declarat Grapini. Profitul Agricol 36-37/2024

Eurodeputata a ad\ugat c\, întotdeauna, a analizat fiecare amendament sau propunere în func]ie de impactul pe care îl va avea pentru agricultura din România! Consiliul [i Comisia European\ au acceptat propunerile! Raportul f\cut de Maria Grapini privind etichetarea fertilizan]ilor a fost votat, în plenul Parlamentului European, cu un singur vot împotriv\, la sfâr[itul lunii octombrie 2023.

Maria Grapini a mai explicat c\ a sus]inut [i a negociat cu toate grupurile politice din PE pentru a se men]ine, în cazul fertizan]ilor, pe lâng\ eticheta digital\, [i eticheta fizic\. “Motiva]ia acestui vot a fost clar\, în sensul în care, mai ales în mediul rural, nu avem implementat\ digitalizarea aferent\”, a concluzionat eurodeputata.

Gheorghe MIRON 25

CULTURI VEGETALE

Bani pentru fixarea carbonului în sol Compania eAgronom a organizat la Bac\u o consf\tuire cu fermierii interesa]i de Proiectul pentru îmbun\t\]irea s\n\t\]ii solurilor. Au participat ;n jur de 50 de agricultori. :i men]ionez pe cei mai curio[i> Ioan Gr\dinaru, Liviu Rotariu, din Neam], C\t\lin Grigoriu de la Moldova Farming, care lucreaz\ 3.000 de hectare în mai multe jude]e, Bernard Rikels, Vasile {togrinc\ din Ia[i, Daniel Izvoranu din Gala]i.

Proiectul pentru o agricultur\ regenerativ\ urm\re[te reducerea lucr\rilor solului pân\ la no-till, folosirea culturilor de acoperire, stimuleaz\ agrosilvicultura, re]inerea resturilor vegetale, reducerea consumului de azot sintetic, utilizarea îngr\[\mintelor organice, îmbun\t\]irea managementului paji[tilor. Echipa eAgronom este format\ din agronomi cu experien]\, care îi ajut\ pe fermieri s\-[i adapteze tehnicile conform cerin]elor programului. În România exist\ deja 150 de fermieri care lucreaz\ 100.000 de hectare [i care particip\ la programul eAgronom. În Republica Moldova, au fost atrase 30.000 de hectare în acest program. O preocupare extins\ este [i în Ucraina în acest sens. Creditul de carbon reprezint\ o ton\ de bioxid de carbon, care a fost captat din atmosfer\ [i înmagazinat în 26

Andreea-Flavia Brezoianu ( stânga), director general eAgronom pentru România, [i Tatiana Boussange, [efa proiectelor pentru carbon la eAgronom

Compania eAgronom a ap\rut în anul 2016 [i are 65 de angaja]i. A investit 16 milioane de euro în acest program. Are birouri în Estonia, Letonia, Polonia, Cehia, România [i în alte ]\ri din Europa [i din Africa. Peste 3.000 de fermieri din 14 ]\ri particip\ la acest program, cu peste 2.000.000 de hectare. sol sau o reducere de o ton\ de bioxid de carbon în emisii din sursa GHG datorit\ practicilor agricole durabile. Creditul de carbon serve[te ca un certificat comercial, care poate fi cump\rat de oricare institu]ie public\ sau privat\, care alege voluntar s\-[i asume responsabilitatea pentru emisiile GHG proprii [i contribuie la efortul global pentru combaterea schimb\rilor climatice, explic\ Andreea-Flavia Brezoianu, director general al eAgronom pentru România. Fermierii ar putea primi aproximativ 30 de euro pe hectar pentru efortul lor. Speciali[tii vin în teren [i prele-

veaz\ mostre de sol pentru a verifica gradul de captare (sechestrare) a carbonului în p\mânt. “Noi e[antion\m toate parcelele”, spune Tatiana Boussange, [efa departamentului proiectelor pentru carbon. “Facem acest lucru o dat\ la cinci ani pentru a stabili cantitatea de carbon p\truns în sol”. Solul implicat în proiect trebuie s\ fie în aceea[i clas\ de utilizare în ultimii 10 ani, f\r\ s\ provin\ din terenuri de conversie recent\ (de exemplu, transformarea p\[unii sau a p\durii defri[ate în teren agricol). Aratul se admite cel mult o dat\ la 6 ani. Se recomand\ folosirea gunoiului de grajd, de[i înc\ nu este evaluat ca un criteriu de încadrare. Nu se accept\ terenurile clasificate ca p\[uni permanente, terenuri ml\[tinoase sau umede. Nu se admite arderea biomasei pe câmp. Nu este eligibil terenul implicat în orice alt program de captare a carbonului.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36-37/2024

CULTURI VEGETALE

Forumul pentru Viitorul Agriculturii, orientat spre Banat Clubul Fermierilor Români a organizat Forumul pentru Viitorul Agriculturii, regiunea Banat, la Universitatea de {tiin]ele Vie]ii din Timi[oara. A fost un eveniment special dedicat antreprenoriatului românesc din agricultur\.

La dezbatere au participat fermieri performan]i din jude]ul Timi[, lideri din industrii conexe [i complementare agriculturii (retail, energie, sustenabilitate [i domeniul bancar), precum [i coordonatorii programelor de investi]ii pentru dezvoltarea regional\ a Banatului. Forumul a avut ca principal obiectiv stabilirea nevoilor [i identificarea oportunit\]ilor de dezvoltare a afacerilor din agricultur\ [i valorificarea parteneriatelor de afaceri între fermieri [i reprezentan]ii altor domenii 28

economice, complementare celui agricol, precum [i cu deciden]i locali. Într-un context marcat de crize multiple, precum schimb\rile climatice, recesiunea economic\, inegalit\]i pe lan]ul de valorificare a produselor, mecanisme de finan]are insuficiente [i perturb\rile pie]ei, reuniunea a oferit un cadru prielnic pentru dezbaterea solu]iilor inteligente [i inovatoare. Formatul restrâns al evenimentului a permis discu]ii concentrate pe nevoile concrete ale fermierilor, precum [i pe modelele de r\spuns la crize, mecanismele de finan]are [i oportunit\]ile de parteneriat. Cu acest prilej, au fost abordate [i tendin]ele na]ionale, regionale [i europene în agricultur\, sub influen]a schimb\rilor generate de noul ciclu politic de la Bruxelles.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a declarat> “Într-o perioad\ marcat\ de provoc\ri f\r\ precedent, este esen]ial ca fermierii români s\ aib\ acces la informa]ii [i la parteneriate care s\ le

ofere solu]ii eficiente pentru dezvoltarea afacerilor lor. Reuniunea a fost un prilej important de a aborda o perspectiv\ obiectiv\ a situa]iei actuale [i identificarea unor modele de gestiune a crizelor, în vederea stabilirii unor c\i [i angajarea unor mijloace pentru lansarea de noi parteneriate de afaceri, în beneficiul mutual al celor implica]i [i de a împ\rt\[i idei [i solu]ii care vor aduce beneficii pe termen lung agriculturii române[ti.”

Prof. Cosmin Popescu, rectorul Universit\]ii de {tiin]ele Vie]ii Timi[oara, a ad\ugat> “Este crucial ca mediul academic s\ colaboreze cu antreprenorii din agricultur\ pentru a promova inova]ia [i sustenabilitatea. Prin parteneriatele între universit\]i [i sectorul privat, putem accelera adoptarea noilor tehnologii [i modele de afaceri care vor transforma agricultura într-un sector mai competitiv [i mai rezilient”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 36-37/2024

CULTURI VEGETALE

Ioan Brebenel vrea investi]ii în iriga]ii în loc de pomeni electorale Lucreaz\, cu un singur angajat, 270 de hectare în Dâmbovi]a - satul Pitaru [i cele învecinate. Mai presteaz\ [i servicii Ioan Brebenel e singurul din sat cu combin\, deci are mult de munc\. Din p\cate, anul acesta e o munc\ ale c\rei rezultate sunt descurajante.

L-am g\sit recoltând cele 20 de hectare de porumb ale unui fermier învecinat. Vorba vine “recoltând” - de fapt, e o eliberare a terenului pentru cultura viitoare. Produc]ia medie undeva la 200 de kg/ha. “{tiule]ii sunt foarte mici [i am c\utat s\ limitez pierderile la minim. Am demontat hederul [i am strâns cât am putut pl\cile care opresc s\ cad\ [tiule]ii”. În ferma proprie, Brebenel irig\ cât poate, când are ap\ pe canal, cu doi tamburi, pe care îi mut\ de colocolo, în fiecare zi. “Teoretic, a[ putea iriga peste 100 de ha. Îns\ anul acesta, ca [i anul trecut, ne-au oprit apa pe canal toat\ va30

ra, în perioada de consum maxim. Pentru lucr\ri. Acum v\d c\ nu mai lucreaz\ nimeni acolo. Probabil, se vor apuca iar, tocmai când vom avea noi mai mare nevoie de ap\”. A[a se face c\ a putut iriga efectiv doar 53 de ha de porumb. Dup\ cinci s\pt\mâni de udat continuu, zi [i noapte, a reu[it s\ suplimenteze aportul s\rac de ap\ din precipita]ii cu doar 70 de l/mp. A scos o medie de 5 t/ha. Insuficient, dar la neirigat, de pe 15 ha, a recoltat doar 500 de kg/ha... Cu o medie de 4 t/ha e departe de recuperarea costurilor. Nici la celelalte culturi nu a ie[it în profit. Dar dac\ se uit\ împrejur, cu medii de 4.900 kg/ha la grâu, 2.200 kg/ha la rapi]\ [i 1.500 de kg/ha la floare, st\ bine. St\ [i mai bine, dac\ mai pune în balan]\ [i produc]iile anului trecut, când norii de ploaie parc\ au avut “abonament” deasupra fermei sale, în momente-cheie. A adunat 8 t/ha la grâu, 3,5 t/ha de rapi]\, 11 t/ha de porumb la neirigat (!) [i 4,5 t/ha de floare. A [i valorificat aceste produc]ii la pre]uri mul]umitoare, a[a c\ [i-a f\cut curaj s\ investeasc\ într-o sem\n\toare nou\, de p\ioase, fiindc\ vrea s\ fac\, treptat, trecerea la no-till. A ales modelul John Deere 750A. Anul trecut a dat avansul de 18.000 euro, iar anul acesta utilajul a fost livrat [i a f\cut primele teste la începutul verii. A pus dou\ hectare de sorg, cultura a doua, dup\ grâu. Un hectar sem\nat direct, altul în minimum till. Constat\ c\ sorgul sem\nat

direct arat\ mult mai bine. Probabil c\, dac\ anul acesta ar fi fost similar celui precedent, s-ar fi dotat [i cu o sem\n\toare direct\ de pr\[itoare. A[a, trage din greu s\ nu r\mân\ cu datorii restante, iar dac\ i-o mai r\mâne ceva de cheltuial\ [i dac\ se va mai putea împrumuta, s-ar orienta tot spre iriga]ii - înc\ doi tamburi [i dou\ pompe. Poate ar fora [i un pu], dou\... Mai ales c\, în zon\, pânza de ap\ r\mâne destul de sus, chiar dac\ a coborât de la 9-10 metri, la 12-15 metri, în doar câ]iva ani. E foarte con[tient de ineficacitatea tamburilor, ar investi în pivo]i, dar se love[te de problema propriet\]ii. Are 80 de ha ale lui, dar nu sunt comasate. Solele cele mai mari, de 11-22 ha, con]in [i suprafe]e arendate, iar în lipsa unei legisla]ii care s\ protejeze arenda[ii, nu se încumet\ s\ investeasc\. “Pun pivotul [i a doua zi m\ trezesc cu un proprietar sau mai mul]i care îmi spun s\-l iau de acolo”. Ca s\ nu mai vorbim de faptul c\ cele mai multe terenuri arendate sunt f\r\ contract. C\ a[a e cutuma în zon\> proprietarii vor s\ încaseze ei subven]ii [i desp\gubiri... Asta pune probleme [i în rela]ia cu APIA [i ANAF. A[a muncitor [i chibzuit cum e, Brebenel ar trebui s\ aib\ conturile “mai grase”. Îns\ confruntat cu toate aceste probleme care nu ]in de capacitatea sa de munc\ sau de spiritul antreprenorial, continu\ s\-[i vad\ afacerea la mâna hazardului. “În loc de pomeni electorale, guvernan]ii ar trebui s\ investeasc\ mai Profitul Agricol 36-37/2024

CULTURI VEGETALE

Ioan Brebenel

serios în iriga]ii [i s\-i finan]eze pe fermierii care pot [i vor s\ irige”. Prive[te cu circumspec]ie la toat\ tevatura cu suspendarea ratelor [i interzicerea execut\rilor silite. “{tiu c\ experien]a fiec\ruia difer\, dar, în ce m\ prive[te, am avut o rela]ie bun\ cu distribuitorul local. În trecut am avut datorii la ei, de 100 200 de mii, pe care nu le-am putut achita la recolt\. M-au în]eles, am pl\tit anul urm\tor, am mers mai departe. Nu mi-au luat nicio dobând\. Din p\cate, e în insolven]\ anul \sta. S-au certat cei doi parteneri [i se separ\”.

Un an nou agricol început bine Anul trecut, a f\cut un proiect de iriga]ii prin picurare cu Netafim. În cele din urm\ a renun]at, fiindc\ i s-a p\rut prea scump\ investi]ia anual\ în consumabile - benzi de picurare, filtre etc. “Acum regret, fiindc\ e limpede c\ anul \sta ar fi f\cut diferen]a”. Înc\ nu se precipit\ s\ reia discu]iile [i s\ duc\ la cap\t proiectul, fiindc\ anul agricol a început sub ausProfitul Agricol 36-37/2024

picii bune, cu dou\ ploi care, însumate, fac 81 de l/mp. “E adev\rat, apa s-a scurs rapid printre cr\p\turi, iar un prieten care a arat a constatat c\ p\mântul e uscat la 20 de cm. Totu[i terenul poate fi lucrat pentru sem\nat, nu e chiar ca anul trecut”. A terminat de sem\nat rapi]a pe 5 septembrie, [i e r\s\rit\ toat\. Cea mai mare parte în minim till, dar a testat 5 ha în no-till, dac\ tot are sem\n\toare care poate planta în ambele tehnologii. “M\ bucur c\, deocamdat\, nu trebuie s\ irig rapi]a. S\ vedem cum va fi la prim\var\. Am un singur angajat [i trebuie s\ le facem pe toate> tratamente, pr\[it, irigat... Mut\m tamburii zilnic [i dureaz\ cam o or\ de tambur. Apoi trebuie supraveghea]i, fiindc\ se mai sparge un furtun sau apar alte probleme. {i nu g\sesc oameni pentru paz\”. La începutul lui octombrie [i-a programat sem\natul grâului. Î[i face griji cu preg\tirea terenului, din cauza resturilor vegetale. “Nu ajunge s\ folosesc grubber-ul, iar uti-

lajele care lucreaz\ mai în adâncime scot apa”. Grubber-ul [i o instala]ie de împr\[tiat îngr\[\minte, al\turi de noua sem\n\toare, sunt principalele investi]ii în utilaje pe care le-a realizat din 2021 încoace. Tractoare nu a mai cump\rat - abia a terminat ratele la cele cu care s-a dotat mai înainte. Prefer\ s\ colaboreze cu IPSO, fiindc\ a constatat c\ service-ul este corect. “În prim\var\ s-a defectat o pomp\ de injec]ie la unul dintre tractoare. Au venit [i au schimbat-o în câmp. Iar s-a defectat [i a fost nevoie s\ o schimbe din nou, în garan]ie”. Tot din 2021 încoace, a crescut suprafa]a lucrat\ de la 250 la 270 de ha [i s-ar putea s\ ajung\ curând la 300 de ha. “A murit un fermier din apropiere, copiii lui nu vor s\ mai lucreze terenul care este arendat, restrâng activitatea la ce este proprietate. Iar proprietarii terenurilor în arend\ se orienteaz\ spre mine”.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

{apte întreb\ri despre tratamentele Ultimii ani au fost duri pentru agricultur\, inclusiv pentru culturile de cereale> lipsa de umiditate a condus la o decalare a sem\natului c\tre finalul epocii optime, iar plantele au pierdut o perioad\ de vegeta]ie important\ pentru preg\tirea perioadei de vernalizare. Unele studii arat\ c\ sem\natul târziu determin\ o absorb]ie mai redus\ a azotului [i o sc\dere a cantit\]ii de proteine din boabe, cu impact asupra calit\]ii recoltei. De asemenea, absorb]ia redus\ de azot poate face ca tinerele pl\ntu]e s\ fie slab dezvoltate [i nepreg\tite pentru stresul iernii. În func]ie de intervalul de decalare, se poate observa [i o sc\dere a productivit\]ii, prin diminuarea num\rului de boabe, în unele cazuri cu 1% pe zi de întârziere.

e[i în acest an s-au semnalat precipita]ii în anumite zone din ]ar\, aceasta nu înseamn\ c\ amenin]area stresului este anulat\. Culturile de cereale cu aport nutritiv corespunz\tor fac fa]\ mai bine situa]iilor potrivnice, cauzate de factori biotici [i abiotici. Tratamentul s\mân]\ Wuxal Terios Mn¡ ajut\ plantele s\ recupereze o parte din perioada sem\natului târziu, accelerând germinarea [i sus]inându-le în primele etape de dezvoltare.

foto> IPNI, J. D. Beaton

foto> Pissarek, Osnabrück

1 foto> Bergmann, Jena

2 3 1 - Caren]\ de mangan la grâu 2 - Caren]\ de mangan la orz 3 - Caren]\ de mangan la secar\

1. Cum ac]ioneaz\ Wuxal Terios Mn¡? Wuxal Terios Mn¡ este un tratament s\mân]\ sub form\ de suspensie concentrat\, bogat\ în N, S, Mn, Cu, Zn, B, Mo, conceput pentru nutri]ia timpurie a semin]elor de cereale. Nutrien]ii au fost selecta]i de c\tre cercet\tori având în vedere trei obiective principale> accelerarea germina]iei, dezvoltarea sistemului radicular [i cre[terea toleran]ei la stres. În cazul Wuxal Terios Mn¡ o parte dintre nutrien]ii aplica]i pe tegumentul semin]elor sunt absorbi]i în timpul procesului de imbibi]ie, odat\ cu apa. Ceilal]i nutrien]i se difuzeaz\ în proximitatea semin]ei, fiind u[or de absorbit chiar [i de c\tre sistemul radicular în formare. Doar dup\ consumarea resurselor din semin]e, se activeaz\ rolul r\d\cinilor, care trebuie s\ preia nutrien]i din sol. Dar, anumite elemente minerale au o mobilitate re-

dus\, spre exemplu Cu, Mn, Mo, Zn, B, ceea ce face ca accesul pl\ntu]ei la aceste elemente utile s\ fie dificil [i, în anumite situa]ii, s\ apar\ caren]e [i o dezvoltare insuficient\ a culturii. La ce se refer\ mobilitatea unui element? Pe scurt, la capacitatea respectivului element de a se deplasa într-un anumit mediu. Putem vorbi astfel de o mobilitate în sol [i de o mobilitate în plant\. Dac\ un nutrient este imobil în sol, r\d\cina trebuie s\ fie suficient de dezvoltat\, astfel încât peri[orii absorban]i s\ vin\ în contact cu elementul imobil, deoarece apa nu-l transport\ c\tre r\d\cin\. Un sistem radicular slab, precum [i seceta [i temperaturile sc\zute, pot conduce la o deficien]\ a respectivului nutrient în plant\, generând reac]ii negative în lan].

2. De ce acord\m atât de mult\ aten]ie germina]iei? Germina]ia semin]elor este prima faz\ important\ a cre[terii plantelor [i reprezint\ o etap\ critic\ pentru productivitatea acestora, pentru c\ influen]eaz\ direct densitatea plantelor, factor primordial în determinarea unui randament ridicat. Modific\rile morfologice din timpul acestui proces, urmate de modific\ri fiziologice [i biochimice, sunt corelate cu cre[terea Profitul Agricol 36-37/2024

CULTURI VEGETALE

pentru s\mân]\ în noul sezon vegetativ\, care vor determina atât supravie]uirea pl\ntu]ei, cât [i produc]ia [i calitatea acesteia. Pl\ntu]ele s\n\toase, cu un sistem radicular puternic, pot fi ob]inute doar în urma unei germina]ii uniforme [i la timp. De asemenea, plantele de grâu care germineaz\ rapid au un avantaj în fa]a buruienilor, deoarece încep s\ creasc\ înainte ca acestea s\ se stabileasc\. De aceea, speciali[tii Aglukon, compania produc\toare Wuxal, au elaborat un tratament s\mân]\ dedicat cerealelor, cu nutrien]ii doza]i în propor]ii echilibrate, care s\ optimizeze aceast\ etap\ din dezvoltarea cerealelor.

3. De ce s\ aplic\m Wuxal Terios Mn¡? Nu sunt suficiente resursele naturale ale semin]ei? Semin]ele con]in în mod natural o rezerv\ de substan]e nutritive, suficiente uneori pân\ în fenofaza de 3 frunze. Totu[i, mai ales în cazul culturilor intensive, este imprudent s\ ne baz\m doar pe caracteristicile genetice, deoarece condi]iile meteo pot fi potrivnice, iar elementele de performan]\ imprimate genetic este posibil s\ nu determine rezultatele dorite în lipsa unui astfel de suport nutritiv. Wuxal Terios Mn¡ înseamn\ o nutri]ie de siguran]\, un cumul de nutrien]i u[or de utilizat la startul culturii pentru a sus]ine performan]a culturii.

4. Pentru ce interval de timp ne putem baza pe Wuxal Terios Mn¡? Wuxal Terios Mn¡ sus]ine necesarul de nutri]ie cu microelemente la cereale pân\ în stadiul de 3-4 fra]i. De asemenea, produsul accelereaz\ germinarea, r\s\rirea uniform\ [i stimuleaz\ dezvoltarea r\d\cinilor, chiar [i în condi]ii de stres hidric [i termic. Este de dorit ca semin]ele s\ germiProfitul Agricol 36-37/2024

neze [i s\ r\sar\ uniform, astfel încât lucr\rile s\ se poat\ efectua simultan [i pentru a asigura un nivel de dezvoltare echilibrat al plantelor, care vor avea capacit\]i aproape identice de a concura pentru resurse. În plus, tratamentul cu Wuxal Terios Mn¡ are [i o component\ economic\, deoarece, atunci când nu sunt întrunite condi]iile optime de germinare, produsul nu se disperseaz\, ci r\mâne disponibil semin]ei pân\ la momentul imbibi]iei, când nutrien]ii devin disponibili tinerei pl\ntu]e.

5. Prin ce se distinge tratamentul s\mân]\ Wuxal Terios Mn¡? Testele arat\ c\ Wuxal Terios Mn¡ ofer\ o cantitate de mangan de 8-12 g/ha la culturile de toamn\ (înainte de iernare), în condi]iile în care grâul are un necesar de 10-12 g/ha pentru aceast\ perioad\. Dup\ tratament, con]inutul de Mn din s\mân]\ poate fi dublu fa]\ de cel ini]ial. În concluzie, nutrien]ii sunt asimila]i eficient, iar planta are asigurate resursele pentru dezvoltare. De asemenea, un studiu realizat de Aglukon privind germina]ia grâului de toamn\ a ar\tat c\, în condi]ii de temperatur\ similare, rata de germina]ie a semin]elor tratate cu acest produs a fost mai mare cu 4% fa]\ de martor. Doza folosit\> 150 ml/100 kg semin]e.

6. Ce caracteristici determin\ eficien]a Wuxal Terios Mn¡? Wuxal Terios Mn¡ este 100% solubil în ap\, ceea ce face ca nutrien]ii s\ prezinte un grad ridicat de disponibilitate pentru plante. Ca [i în cazul altor produse Wuxal, microelementele cationice (Mn, Zn, Cu) sunt chelatate cu EDTA, ceea ce confer\ siguran]\ în timpul r\s\ririi. Pe scurt, despre chelatare> microelementele pot s\

reac]ioneze cu alte elemente din sol, ceea ce ar duce la transformarea acestora în compu[i inutilizabili de c\tre plante. Chelatarea presupune protejarea microelementului cationic cu un agent, în acest caz EDTA, care împiedic\ reac]iile chimice nedorite [i men]ine disponibilitatea nutrientului. În plus, produsul cre[te fluiditatea semin]elor la sem\nat [i reduce pierderile generate de abraziune. Chelatarea [i pH-ul optim (6,3) fac ca acest produs s\ fie compatibil cu o multitudine de produse de protec]ie a plantelor. Aderen]a superioar\ a tratamentelor, datorat\ stickerilor din compozi]ia produsului, determin\ cre[terea eficacit\]ii fungicidelor [i insecticidelor aplicate.

7. De ce este atât de important manganul? Manganul, împreun\ cu borul [i zincul, reprezint\ nutrien]i esen]iali în primele stadii de dezvoltare deoarece sus]in elonga]ia radicular\. Manganul ajut\ fotosinteza, cre[te toleran]a pl\ntu]elor la bolile cu transmitere prin sol [i ajut\ planta s\ fac\ fa]\ mai bine stresului provocat de condi]iile de mediu, cum ar seceta sau temperaturile sc\zute. Alte elemente importante sunt cuprul, ce sus]ine germina]ia [i scade sensibilitatea la cornul secarei (Claviceps purpurea) [i la fenomenul de c\dere, precum [i molibdenul, caren]a în acest microelement putând conduce la sc\derea puternic\ a produc]iilor.

Rezultatele din câmp ale produsului Teste realizate de compania Aglukon într-o varietate de zone, în ani diferi]i, indic\ faptul c\ utilizarea acestui tratament s\mân]\ conduce la o cre[tere a produc]iei la grâu, orz [i ov\z. 33

CULTURI VEGETALE

BASF stabile[te o nou\ direc]ie de strategie corporativ\ BASF stabile[te o nou\ direc]ie prin strategia sa corporativ\ [i define[te obiective financiare pentru perioada 2025-2028, actualizând-[i în consecin]\ politica de dividende.

Pe termen mediu, BASF se angajeaz\ s\ men]in\ distribu]ia global\ c\tre ac]ionari la nivelul ultimilor ani, printr-o combina]ie de dividende [i r\scump\r\ri de ac]iuni. În acest fel, BASF î[i propune s\ distribuie cel pu]in 12 miliarde de euro ac]ionarilor, din 2025 pân\ în 2028. Mai exact, compania va pl\ti un dividend de cel pu]in 2,25 euro per ac]iune (2023 - 3,40 euro) sau aproximativ 2 miliarde euro în fiecare an. Acesta se va aplica inclusiv dividendului pentru exerci]iul financiar 2024, care urmeaz\ s\ fie pl\tit în 2025. Plata total\ a dividendelor în valoare de aproximativ 8 miliarde euro, în perioada celor patru ani, va fi completat\ prin r\scump\r\ri de ac]iuni, care sunt vizate cel târziu începând cu anul 2027 [i se estimeaz\ c\ se vor ridica la aproximativ 4 miliarde euro.

de [i 12 miliarde de euro în 2028. Fluxul cumulat de numerar disponibil pentru perioada 2025-2028 este preconizat s\ dep\[easc\ 12 miliarde de euro. Rentabilitatea capitalului angajat (ROCE) vizat\ pentru 2028 este de aproximativ 10%. Ca parte a noii sale strategii corporative, BASF a definit roluri clare în portofoliu pentru activit\]ile sale [i face l Ridicarea distribu]iilor totale

Bilan]ul [i fluxurile de numerar solide ale BASF vor sus]ine plata dividendelor [i derularea programelor de r\scump\rare de ac]iuni. În plus, compania va reduce cheltuielile de capital sub nivelul amortiz\rilor începând cu 2026, adic\ dup\ punerea în func]iune a platformei Verbund din Zhanjiang, China, în 2025. Noua politic\ de dividende este sus]inut\ de urm\toarele obiective financiare actualizate ale BASF. Profitul înainte de depreciere, amortizare (EBITDA) [i cheltuieli excep]ionale este estimat între 10 miliar34

c\tre ac]ionari prin dividende [i r\scump\r\ri de ac]iuni la cel pu]in 12 miliarde euro, între 2025 [i 2028, cu dividend anual de cel pu]in 2,25 euro per ac]iune. l Noi ]inte financiare pentru profitul înainte de depreciere, amortizare (EBITDA) [i cheltuieli excep]ionale (10 miliarde euro pân\ la 12 miliarde euro în 2028) [i pentru fluxul cumulat de numerar disponibil (peste 12 miliarde euro pentru 2025-2028). l Plusvaloare prin gestionarea activ\ a portofoliului.

distinc]ia între afaceri centrale [i afaceri independente. Segmentele Produse Chimice, Materiale, Solu]ii Industriale [i Nutri]ie & Îngrijire reprezint\ afacerile centrale, în timp ce segmentele Catalizatori de Mediu [i Solu]ii pentru Metale, Materiale pentru Baterii, Tehnologii de Acoperire [i Solu]ii Agricole sunt considerate afaceri independente. În anii urm\tori, BASF se va concentra pe consolidarea [i cre[terea profitabil\ a afacerilor sale centrale. În ceea ce prive[te afacerile independente, BASF va urm\ri op]iuni de portofoliu active în cazul în care vor aduce valoare pentru companie [i ac]ionarii s\i. Ca pas urm\tor, BASF preg\te[te un proces de vânzare a afacerii sale de vopsele decorative din Brazilia. În 2024, BASF se a[teapt\ s\ primeasc\ un flux de numerar total de aproximativ 2 miliarde de euro din ie[irea sa din afacerea de petrol [i gaze, ca rezultat al unor m\suri anterioare de gestionare a portofoliului.

BASF Profitul Agricol 36-37/2024

Nufarm România [i-a celebrat “majoratul” al\turi de distribuitori S-au împlinit 18 ani de când compania australian\ Nufarm a deschis reprezentan]a din România. Evenimentul a fost marcat într-o ;nt=lnire foarte agreabil\, la Bucure[ti. Conducerea Nufarm [i-a asigurat partenerii c\ este al\turi de ei pentru a r\zbi prin momentele dificile pe care le traverseaz\ agricultura.

ne arat\ o direc]ie diferit\ în agricultur\, fa]\ de cea de acum. Nevoia de hran\ e în cre[tere, suprafe]ele agricole se reduc, iar fermierii trebuie s\ produc\ tot mai sustenabil. De aceea, ne extindem portofoliul cu solu]ii inovatoare, în segmente care nu sunt suficient exploatate, precum gama de produse NuBio [i serviciul NuCrop, lansate [i în România anul trecut”. La nivel global, Nufarm are peste 2.400 de angaja]i, în peste 100 de ]\ri, cu zece unit\]i de produc]ie. Ocup\ locul 9 în topul global al companiilor furnizoare de produse de protec]ie a evenimentul Nufarm plantelor, respectiv locul 3 în segmennu se putea s\ nu se tul produc\torilor off-patent. Directorul comercial Bogdan vorbeasc\ de proiectul ordonan]ei de urgen]\ care sus- V\sîi a vorbit despre situa]ia din ]ar\> “Echipa Nufarm România înseamn\ pend\ încasarea datoriilor pe care fer18 oameni în total, dintre care opt mierii le au la distribuitori. Rozina Chesnoiu, director Nu- reprezentan]i zonali. Doi dintre ace[tia farm România, a descris situa]ia gen- s-au al\turat echipei chiar anul acesta. Cu aceast\ echip\ mic\ am reu[it erat\ de proiectul de OUG> ca, în perioada 2021-2023, s\ vindem “E un moment delicat pentru parteneriatele din agribusiness. Ne peste un milion de litri de erbicide fedorim s\ ]inem aproape [i s\ g\sim noxi, peste 420.000 kg de fungicide cuprice [i peste 350.000 kg de insecsolu]ii împreun\”. Dincolo de ordonan]\, îns\, sunt [i ticide sistemice [i de contact. Pentru c\ solu]iile noastre nu sunt alte provoc\ri cu care se confrunt\ neap\rat cele mai bune din pia]\, dar agricultorii. “Observ\m c\ sunt trenduri care sunt corect pozi]ionate, cu un raport

Profitul Agricol 36-37/2024

corect pre]-calitate. Astfel, cifra de afaceri a crescut de la 139 de milioane de lei în 2021, la 180 de milioane în 2022, s-a stabilizat la 179 de milioane anul trecut [i probabil anul acesta ne vom apropia de aceast\ valoare”. V\sîi le-a transmis distribuitorilor c\ Nufarm va urma o politic\ comercial\ simpl\, f\r\ impuneri ori constrângeri de volume. “Ne mândrim cu o logistic\ ce r\spunde modific\rilor din comportamentul de consum al fermierilor”. Directorul tehnic Gabriel Nicolau a prezentat gama de produse din portofoliul Nufarm. Astfel, în segmentul erbicidelor sunt 20 de produse, inclusiv noutatea Clinic Xtreme - un glifosat acid format prin amestecul a dou\ s\ruri (izopropilamin\ [i sare de potasiu). “Suntem locul unu pe erbicidele pentru culturile de p\ioase. Avem solu]ii împotriva tuturor buruienilor cu frunza lat\”. În segmentul fungicidelor Nufarm ofer\ opt produse, inclusiv noutatea Joust. Iar pentru combaterea insectelor d\un\toare 12 produse, inclusiv noutatea Carnadine Max.

Robert VERESS 35

CULTURI VEGETALE

O secet\ sever\ afecteaz\ [i Ucraina Conform edi]iei din septembrie 2024 a Buletinului JRC MARS, o secet\ intens\ de var\ a afectat negativ poten]ialul de randament al culturilor de prim\var\ din Ucraina, în special în regiunile centrale [i de est. Condi]iile meteorologice au fost în general favorabile prim\vara, în cea mai mare parte a ]\rii vecine. Îns\, începând din iunie, temperaturile au dep\[it în mod constant media pe termen lung, iar o secet\ intens\ a afectat dou\ treimi din teritoriu, de la sfâr[itul lunii iunie pân\ la începutul lunii septembrie. Impactul a fost limitat asupra recoltelor de toamn\, dar major asupra

culturilor de prim\var\. Zonele necontrolate de guvernul de la Kiev au cunoscut o cre[tere semnificativ\ a terenurilor abandonate, ducând la o sc\dere substan]ial\ a suprafe]elor cultivate fa]\ de anul trecut. În restul ]\rii s-a p\strat suprafa]a total\ de teren arabil. Suprafe]ele cultivate cu grâu, orz, rapi]\, porumb boabe [i floarea-soarelui au sc\zut fa]\ de 2023, în timp ce suprafa]a cu soia [i-a continuat trendul pozitiv. La nivelul întregii ]\ri, produc]ia de grâu [i orz este semnificativ sub media pe 5 ani [i 2023, în primul rând datorit\ suprafe]elor de recoltare reduse.

Atât produc]ia de porumb boabe, cât [i cea de floarea-soarelui au avut de suferit din cauza randamentelor [i a suprafe]elor reduse, în timp ce produc]ia de soia este de a[teptat s\ creasc\ datorit\ extinderii suprafe]elor îns\mân]ate. Produc]ia pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia a fost redus\ substan]ial (spre 1% la porumb boabe, 13% floarea-soarelui), din cauza cre[terii terenurilor abandonate [i reducerii puternice a randamentului.

Robert VERESS

Bayer ofer\ consultan]\ pentru valorificarea produc]iei Bayer [i-a îmbog\]it oferta pentru fermierii clien]i fideli din sectorul vegetal cu un nou serviciu în cadrul programului Bayer Fidelis> consultan]\ în vederea tranzac]ion\rii cât mai profitabile a cerealelor. Acest serviciu este realizat în urma unui parteneriat cu Cezar Gheorghe (foto) (Agricolumn). Serviciile oferite includ> consultan]\ individual\ pentru analiza contextului de pia]\, identificarea momentului optim [i a pre]urilor de vânzare pentru diferite tipuri de cereale< suport în mediere pentru situa]iile de default contractual, asigurând protec]ie [i sprijin fermierilor în negocierile contractuale< rapoarte detaliate ale pie]ei pe trei niveluri -

local, regional [i global, acoperind cele [ase categorii principale de produse (grâu, orz, porumb, rapi]\, semin]e de floarea-soarelui [i soia), oferind o viziune cuprinz\toare asupra dinamicii pie]ei< acces la Masterclass în Agribusiness - un curs online structurat în 20 de episoade, disponibil printr-o platform\ securizat\, conceput pentru a oferi fermierilor cuno[tin]ele necesare pentru a naviga cu succes în complexitatea pie]ei agricole. Serviciile se pot accesa folosind punctele de fidelitate acumulate în programul Bayer Fidelis, prin achizi]ia de produse Bayer.

Robert VERESS Cezar Gheorghe

Profitul Agricol 36-37/2024

CULTURI VEGETALE

Mircea Fechet cere finalizarea barajului de la Suhurlui Viiturile din jude]ul Gala]i [i Vaslui au l\sat în urm\ 7 mor]i, mii de sinistra]i [i pagube uria[e în agricultur\. Ciclonul Boris a readus în aten]ie importan]a finaliz\rii barajului de p\mânt de la Suhurlui.

rezent prin localit\]ile afectate de inunda]ii, Mircea Fechet, ministrul Mediului, a propus Guvernului reluarea lucr\rilor pentru terminarea barajului. El a afirmat c\ au c\zut 200 de milioane de metri cubi de ap\, iar aceast\ cantitate ar fi fost re]inut\ în acumularea de la Suhurlui (Suhul, adic\ pârâul sec), f\r\ s\ mai pun\ în pericol localit\]ile din aval. Bazinul ar fi putut iriga 76.000 de hectare, cea mai mare suprafa]\ din ]ar\. “Avem nevoie în continuare de investi]ii. :n jude]ul Gala]i, în luna decembrie termin\m o investi]ie de 30 de milioane de euro, acumulare hidrotehnic\ cu rol [i de atenuare a viiturilor, pe râul Tecucel, în vecin\tatea municipiului Tecuci”, spune Fechet. Construc]ia barajului de la Suhurlui a început în 1975 [i a costat un miliard de dolari, spun speciali[tii de la ANIF. Apa era adunat\ din toate pâraiele, dar cea în cea mai mare parte trebuia s\ fie pompat\ din Dun\re, din [uvoaiele de prim\var\. Apa ar fi produs energie electric\ [i ar fi udat p\mânturile din aval. A fost escavat un deal (50 de milioane de metri cubi de p\mânt).

Lacul avea s\ aib\ o suprafa]\ de 1.000 de hectare, cu adâncimea de 50 de metri. Lucrau acolo peste 1.000 de utilaje, 6.000 de muncitori, al\turi de câteva sute de militari [i peste 1.000 de de]inu]i. Lucr\rile s-au efectuat în propor]ie de 75%. În 1992, barajul avea termen de dare în folosin]\. Îns\, în 1990, Ion Iliescu [i premierul Petre Roman au oprit [antierul. Li se p\rea “prea faraonic” [i “mormanul de fiare vechi” trebuia s\ dispar\. {i a disp\rut. S-au furat toate utilajele, toate locomotivele [i vagoanele, toate conductele, [inele de cale ferat\ pe care s-a c\rat un deal întreg. În 2007, Banca Mondial\ anun]a

Mircea Fechet, ministrul Mediului

c\ va finan]a un studiu de fezabilitate pentru barajul Suhurlui [i a semnat cu ministrul Dan Motreanu un acord în acest sens. Era o dovad\ c\ acest proiect r\mâne viabil. În program se aflau reabilitarea sistemelor de iriga]ii de pe Terasa TecuciNicore[ti (10.000 ha) [i Sadova-Corabia (40.000 ha), dar [i elaborarea pân\ la sfâr[itul lui 2007 a studiilor de fezabilitate pentru alte cinci sisteme de iriga]ii. Terasa Covurlui, cu cele 60.000 ha ce urmau s\ fie irigate din lacul de la Barajul Suhurlui, precum [i sistemele de la Terasa Viziru, Terasa Br\ilei [i alte dou\ zone din Banat. Lupta pentru putere [i schimbarea guvernelor au n\ruit orice program. În 2013, când localitatea Suhurlui a fost distrus\ de alt\ viitur\, s-a pus problema continu\rii lucr\rilor de finalizare a barajului. Ovidiu Gabor, directorul adjunct al Administra]iei Na]ionale Apele Române, a explicat atunci, în [edin]a Comitetului Jude]ean pentru Situa]ii de Urgen]\, la care a participat [i ministrul Radu Stroe, c\ Slobozia Conachi a fost inundat\ din cauza unei viituri cu trei vârfuri, râul Suhu ie[ind, astfel, din matc\ [i inundând zona Slobozia Conachi-Pechea-Izvoarele. Cu toate acestea, [eful Administra]iei Na]ionale Apele Române a afirmat c\ dac\ acumularea de la Suhurlui ar fi fost func]ional\, s-ar fi putut evita inundarea localit\]ii. Ministrul Radu Stroe era secretar general al Guvernului T\riceanu pe-atunci. El a afirmat c\ o solu]ie pentru viitor ar fi continuarea proiectului de la Suhurlui.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36-37/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Pest\ porcin\ african\ în jude]ul Bac\u Un puternic focar de pest\ porcin\ african\ s-a confirmat într-o ferm\ comercial\ din satul Cleja, jude]ul Bac\u. S-a stabilit lichidarea celor 2.099 de porci din exploata]ie [i s-au luat m\suri de restric]ie pentru circula]ia persoanelor, animalelor, produselor, subproduselor [i mijloacelor de transport. Ancheta epidemiologic\ este în desf\[urare. DSV a fixat o zon\ de protec]ie cu o raz\ de 3 kilometri, în care intr\ dou\ comune [i patru sate, respectiv Cleja, pân\ la Prim\ria Cleja, Somu[ca, partea stâng\ a drumului DJ119 spre est,

Valea Mic\ [i R\c\ciuni, cu localitatea Gheorghe Doja. A stabilit o zon\ de supraveghere pe o raz\ de 10 km în jurul focarului, care include [i zona de protec]ie, pe raza a 8 comune. S-a interzis sacrificarea porcilor f\r\ avizul DSVSA (sacrificarea se poate face doar în prezen]a medicului veterinar pentru efectuarea examenului ante [i post mortem). La aceast\ dat\, la nivelul jude]ului Bac\u, mai exist\ 181 focare active de pest\ porcin\ african\ la porc mistre].

Viorel PATRICHI

Lactalis închide o fabric\ din România Grupul francez Lactalis a ;nchis produc]ia în fabrica din Miercurea Ciuc [i concediaz\ cei 95 de angaja]i. Opera]iunea a fost decis\ în vara acestui an. Fabrica din Miercurea Ciuc a intrat în portofoliul grupului Lactalis în anul 2016, în urma achizi]iei întregului pachet de ac]iuni Covalact de la fondul de investi]ii Sigma Bleyzer. Lactalis, cu 2.000 de angaja]i, este cel mai mare produc\tor din industria lactatelor din România, având în portofoliu branduri precum Zuzu, AlbaProfitul Agricol 36-37/2024

lact, Covalact de ]ar\, LaDorna. Cei 95 de angaja]i concedia]i vor avea acces la m\surile compensatorii [i la toate beneficiile prev\zute în contractul colectiv de munc\ pentru procedura concedierii colective. Grupul va consolida investi]iile sale în celelate patru mari fabrici din România, din Oiejdea, jude]ul Alba, Sfântu Gheorghe, jude]ul Covasna, Câmpulung Moldovenesc, jude]ul Suceava [i Tunari, Ilfov.

Andrei OSTROVEANU 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Petre Daea> Zootehnizarea agriculturii este vital\ - A]i lansat o idee, zootehnizarea agriculturii. Mai este o necesitate sau a r\mas doar o idee politic\? - Vedem tot mai tare cât\ nevoie este s\ zootehniz\m agricultura. Toate m\surile pe care eu le-am v\zut în spa]iul politicii agricole comune în aceast\ direc]ie s-au dus. - {i totu[i, impresia este c\ ceva nu merge... - Am remarcat [i eu, toat\ lumea zice s\ nu mai vindem grâu, s\ export\m f\in\. Dar de ce nu a[ trece grâul prin burta animalului ca s\ export\m carne [i produse din carne? Este industria vie a României. Zootehnizarea agriculturii este vital\ pentru ]ar\. - Unde s-a împotmolit ideea asta? - Ei, unde s-a împotmolit... Mi-e greu s\ spun unde, dar cred c\ asta este [ansa ]\rii s\ ias\ din s\r\cie. Sunt câteva obiective majore de care trebuie s\ ne ]inem peste ani, indiferent de ciclurile electorale. Sunt trei direc]ii, zootehnizarea, irigarea culturilor [i fondul genetic. Avem 4,8 milioane de hectare de p\[uni pustii, cât Olanda, Belgia [i Austria la un loc. Iarba din vârful muntelui o iau doar animalele, iar acum unii îi dau foc. Ca s\ gonim oierii de pe munte, l\s\m ur[ii s\ se înmul]easc\ [i s\ ne dirijeze circula]ia pân\ [i prin ora[e. Vin poli]i[tii locali, poli]ia rutier\, jandarmii, procurorii, apar ambulan]ele, vin cei cu binoclu, cu procesele verbale, face]i loc c\ trece ursul! {i caut\ ADN-ul ursului care a zgâriat capota ca nu cumva s\ trag\ în alt urs nevinovat. Astea sunt prostii, abera]ii, domnule! Uite, aici ne-am împotmolit, în aceast\ birocra]ie ridicol\. Singurul program pentru urs este cartu[ul. Câ]i ur[i poate suporta habitatul României? 34.000 de ur[i. Tot ce dep\[e[te 40

glon]ul! M-am dus în Germania [i am discutat cu ministrul Agriculturii. I-am spus prietene[te “Voi ave]i brand ursul la Brandenburg”. “Da, [i ne mândrim!” “Câ]i ur[i s\ v\ dau?” “Niciunul!” “P\i noi s\ facem sanctuare pentru ur[i [i cimitire pentru români?” Nu a mai zis nimic. - A]i vorbit de iriga]ii, dar care este prioritatea? Energia electric\ sau hrana popula]iei? - Mâncarea este mai important\. Po]i s\ stai [i pe întuneric o vreme, dar f\r\ mâncare nu po]i sta nici pe lumin\. - O sl\biciune a dumneavoastr\ au fost oierii. - De asta am spus c\ oaia este animalul sfânt care poate valorifica p\[unile. - Cum explica]i impasul în care au ajuns oierii din cauza pestei? - Cea mai mare problem\ este c\ nu [tim de unde a venit boala. Eu nu pot pune baz\ pe ce spun unii cresc\tori. Eu îi ascult, dar îi aud [i pe reprezentan]ii statului. Am pus o singur\ întrebare [i nu am primit înc\ un r\spuns. Aceast\ boal\ vine prin animal, nu prin aer, nu prin produse, nu vine cu saco[a, nu vine pe talpa pantofului, n-o aduce nici ]ân]arul, n-o aduce nici m\garul. Vine prin animalul bolnav. Deci trebuie s\ [tim în secunda doi de unde vine. Sper s\ înregistreze [i ei în suflet suferin]a prin care trece cresc\torul de animale, care vede cum îi omoar\ veterinarii toate oile. - Nu cumva credem prea mult în buletinele de analize ale ]\rilor vecine? - Nu [tiu. Înainte, cuvântul dat era suficient. Acum nici actul nu mai este act...

a consemnat Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36-37/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Oierii ar trebui s\ fie [i ei ca cei din Italia, din Austria :n 2024, pia]a laptelui de oaie a mers mai r\u ca în 2023. Sunt dou\ mari probleme cu care ciobanii din zona Banatului s-au confruntat în acest an [i continu\ s\ le provoace pierderi serioase.

Nicu Cioranu, pre[edintele Asocia]iei cresc\torilor de ovine P\storul Cri[ana, Arad, crede c\, în aceast\ conjunctur\ dificil\, cea mai mare problem\ este proasta comunicare a medicilor veterinari [i a autorit\]ilor cu cresc\torii de oi, în ceea ce prive[te pesta micilor rumeg\toare. De aceea s-a ajuns la proteste. Câ]i dintre fermieri [tiu cu exactitate cum se transmite aceast\ boal\, care sunt efectele asupra oilor, cum se transmite virusul între mioare [i ce m\suri trebuie luate pentru a le feri de boal\? Ar fi necesar un dialog între medicii veterinari [i ciobani, ca s\ în]eleag\ de ce se impune uciderea oilor. Veterinarii ar trebui s\ fie cu un pas în fa]a întâmpl\rii m\car cu informa]iile, pentru ca [ocul s\ nu fie atât de puternic, atunci când microbul love[te într-o exploata]ie. “Eu sunt un simplu fermier care leag\ informa]iile [tiin]ifice oferite de c\tre medicii speciali[ti, care [tiu ce înseamn\ pesta micilor rumeg\toare. {i trebuie s\ îi cred ce spun. Odat\ ce un institut acreditat a dat acest diagnostic, a[a este. Ciobanii pot spune ce vor, dar lucrurile se deruleaz\ dup\ decizia acestui institut”. Cioranu crede c\, dac\ to]i ciobanii nu ar mai lua contact unul cu al42

tul o perioad\, ar trece pesta. O autocarantinare ca ;n pandemie. “Aceast\ pest\ nu ar fi a[a periculoas\, dar ne afecteaz\ dac\ nu respect\m regulile. Dac\ se analizeaz\ traseul [i vedem unde a ap\rut virusul prima oar\, vom constata c\ nu a ap\rut în fermele ciobanilor, ci în complexele de îngr\[are [i export”. În Timi[, primul focar de PMR a ap\rut într-un complex de îngr\[are [i export de la Jamu Mare. Dup\ aceea s-a r\spândit în celelalte ferme. {i în partea cealalt\ a ]\rii, în Constan]a [i Tulcea, virusul a fost descoperit în cel mai mare complex de îngr\[are [i export, unde autorit\]ile au omorât 50.000 de oi. Pe de alt\ parte, pia]a laptelui de oaie s-a pr\bu[it în acest an, în Banat,

Nicu Cioranu, pre[edintele Asocia]iei cresc\torilor de ovine "P\storul Cri[ana" Arad

aducând pierderi cresc\torilor. Pia]a este împ\r]it\ în dou\> lapte procesat în ferm\, din care se prepar\ telemeaua, [i lapte crud valorificat c\tre unit\]ile de procesare. Anul acesta pre]ul la fabricile de procesare a fost foarte mic fa]\ de anul trecut. Dac\ în 2023 a fost aproape 7 lei, în 2024 a sc\zut la 5,4 lei. “Pre]ul corect al laptelui nu ar trebui s\ scad\ sub 7 lei litrul, pentru ca ciobanul s\ aib\ [i el un câ[tig”, crede Cioranu. Oierii se mai pl=ng de lipsa for]ei de munc\, dar [i aici Cioranu vede c=teva solu]ii simple. Totul ]ine de adaptarea la modernitate. Cresc\torul de oi ;[i poate pune garduri electrice în jurul fermelor, poate s\ foreze fântâni, cu sisteme automatizate, cum a v\zut ;n ]\rile din Vest. :ncet-;ncet animalele vor sta singure pe câmp, nu trebuie ca cineva s\ le monitorizeze. De asemenea, cine vrea rase productive de lapte se [i automatizeaz\ [i nu îi va mai trebui om care s\ le mulg\. Oile îi vor aduce plusvaloare, [i va merita s\ investeasc\ într-o sal\ de muls. Vor produce mai mult lapte [i atunci î[i vor putea recupera investi]ia. “A[adar sunt câteva solu]ii, nu chiar s\ acopere totul, dar cresc\torul se poate salva dac\ mai prime[te sprijin din partea statului [i mai face unele investi]ii în automatizare. Solu]ii sunt, dar e nevoie de ini]iativ\”. Asocia]ia cresc\torilor de ovine “P\storul Cri[ana” num\r\ 320 de membri fermieri, cu peste 130.000 de capete.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 36-37/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Prea multe focare de PMR ANSVSA supravegheaz\ 24 de focare de pesta rumeg\toarelor mici (PRM). 7 sunt în jude]ul Timi[ [i 17 în jude]ul Tulcea. :n luna septembrie au fost stinse trei focare în jude]ul Tulcea. ANSVSA men]ioneaz\ c\ m\surile suplimentare pentru controlul [i eradicarea PRM r\mân valabile. Autoritatea spune c\ a intervenit rapid în gestionarea focarelor de pest\ în jude]ele Tulcea, Constan]a, Ialomi]a [i Timi[. De asemenea, ANSVSA atrage aten]ia asupra activit\]ilor ilegale, cum ar fi transporturile clandestine de animale, care pot genera focare secundare de boal\ la mare distan]\ de focarele ini]iale [i care pun în pericol eforturile de export. Institu]ia se declar\ în permanent contact cu cresc\torii de animale,

transportatorii [i exportatorii, colaborând pentru a limita extinderea bolii [i a preveni prejudiciile în sectorul zootehnic. Orice suspiciune de boal\ trebuie notificat\ în cel mai scurt timp DSVSA jude]ene, se precizeaz\ în

Bilan]ul inunda]iilor Un num\r de 3.203 animale, 14.066 de p\s\ri [i 291 de familii de albine au murit în zonele afectate de inunda]ii din jude]ele Vaslui [i Gala]i, pân\ la data de 19 septembrie 2024, informeaz\ ANSVSA. Comunicatul oficial enumer\ sec 75 de bovine, 27 ecvine, 1.888 ovine, 364 caprine [i 564 suine. Au mai fost raportate ca mortalit\]i [i 159 de canide, 128 leporide precum [i 291 de familii de albine. Potrivit monitoriz\rii realizate de Celula de Criz\ din cadrul ANSVSA, cele mai afectate zone se reg\sesc în 28 de localit\]i din jude]ele Vaslui [i Gala]i, unde exist\ peste 6.500 de gospod\rii care de]in animale. Pentru a veni în sprijinul ac]iunilor, ANSVSA a mobilizat medici veterinari din cadrul DSVSA limitrofe pentru a desf\[ura opera]iunile complexe de ecarisare, neutralizare [i dezinfec]ie. Profitul Agricol 36-37/2024

Conform datelor din Baza Na]ional\ de Date - Sistemul Na]ional de Identificare [i Înregistrare a Animalelor (BND), în cele 6.388 de exploata]ii din localit\]ile afectate de inunda]ii se reg\sesc 10.384 de bovine, 2.002 de ecvine, 107.647 de ovine, 30.281 de caprine, 11.124 de suine [i 80.464 de p\s\ri. Toate localit\]ile afectate de inunda]ii sunt acoperite din punct de vedere al ac]iunilor sanitar veterinare de câte o Circumscrip]ie Sanitar\ Veterinar\ pentru asisten]\. În func]ie de concluziile comisiilor de inventariere [i de analiza de risc, DSVSA va dispune m\suri/restric]ii sanitar veterinare suplimentare, în vederea asigur\rii unui status epidemiologic liber de boli infecto-contagioase la nivelul jude]ului.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

informarea ANSVSA. Pesta rumeg\toarelor mici este o boal\ viral\ grav\, nu afecteaz\ omul, dar afecteaz\ ovinele [i caprinele. Mortalitatea în cazul animalelor infectate poate ajunge la 70%.

Conducerea ANSVSA negociaz\ în Iordania condi]iile pentru exportul de ovine Pre[edintele ANSVSA Alexandru Bociu a efectuat o vizit\ la Amman, Iordania, pentru a discuta aspecte legate de situa]ia epidemiologic\ a pestei micilor rumeg\toare [i de a stabili condi]iile necesare pentru exportul de ovine. Potrivit unui comunicat al institu]iei pe care o conduce, autoritatea a fost într-un dialog constant cu partenerii interna]ionali, oferind asigur\ri c\ m\surile de eradicare, preven]ie [i control epidemiologic vor permite continuarea comer]ului f\r\ riscuri, protejând, astfel, interesele economice ale României. :nso]it de reprezentan]i ai cresc\torilor de ovine, a participat la întâlniri cu oameni de afaceri iordanieni, discut=nd mai ales cre[terea exporturilor de animale vii, se arat\ în comunicat. 43

MA{INI & UTILAJE Un tractor japonez pentru munc\ [i hobby Tractorul Kubota EK 1 (în oferta Agri-Alian]a) poate fi util în ferme mici, în zootehnie, iar la nevoie se transform\ ;ntr-un echipament de între]inere a gazonului.

Kubota EK1 are un motor Mitsubishi de 1,3 litri, ;n 3 cilindri, Stage V, [i dezvolt\ 25 CP. Dispune de trac]iune 4WD (integral\ selectabil\), o transmisie mecanic\, cu 9 viteze înainte [i 3 viteze înapoi. Poate fi operat eficient la viteze de la 1 la 18,2 km/h.

Fiind de mici dimensiuni, tractorul este “agil” în spa]ii înguste, iar în cele cu restric]ii de în\l]ime (depozite sau grajduri), structura de protec]ie împotriva r\sturn\rii poate fi pliat\ rapid [i u[or pentru a permite accesul. EK1-261 poate fi utilizat [i cu ajutorul echipamentelor ata[abile montate în fa]\, gen elevator frontal sau înc\rc\tor frontal cu cup\. Poate ridica 365 kg la în\l]imea maxim\ de 1,98 metri. Pe spate, acest tractor poate ridica pân\ la 750 kg [i este disponibil cu 3 op]iuni de cauciucuri, pentru aplica]ii diferite> agricole, pentru gazon sau industriale.

Op]ional, poate fi echipat [i cu un suport pentru 4 greut\]i frontale, cu o greutate total\ de 120 kg.

nomic\ bazat\ pe cloud, care monitorizeaz\ suprafe]ele [i procesele agricole în timp real. Datorit\ acestei noi platforme, FarmCenter-ul grupului Kverneland va func]iona ca un centru pentru informa]ii despre echipamente [i va

afi[a actualiz\ri în timp real ale tuturor utilajelor conectate (activ/inactiv, loca]ie pe hart\, sarcini planificate/efectuate [i notific\ri).

Kverneland se conecteaz\ digital Utilajele Kverneland (distribuite în România de AgroConcept) vor fi conectate la platforma FieldView dezvoltat\ de Bayer, în urma unui acord semnat recent între cele dou\ companii.

Echiparea FieldView Ready se va reg\si pe sem\n\torile [i ma[inile de împr\[tiat îngr\[\minte [i de erbicidat Kverneland. Integrarea utilajelor cu FieldView va permite opera]iuni mai precise de sem\nat, fertilizare [i pulverizare, precum [i o cre[tere a eficien]ei [i productivit\]ii în ferme. FieldView este o platform\ agro44

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 36-37/2024

Oferta NHR Agropartners de tractoare p=n\ ;n 55.000 de euro

MA{INI & UTILAJE

Programul Rabla la tractoare are clien]ii lui. De aceea, NHR Agropartners ne-a pus la dispozi]ie o list\ cu mo dele de tractoare din gamele Deutz respectiv Same, cu puteri [i func]ii care le fac deosebit de eficiente în ferme vegetale, zootehnice, pomicole [i viticole, precum [i le gumicole. Pentru început, s\ vorbim de modelele Deutz-Fahr, cu motoare diesel, Stage V, trac]iune 4x4> 3050 Basso [i 3050 (7FU602-B, cu cabin\), ambele cu motor Perkins, 51 CP, transmisie 12x12, vitez\ de 30 km/h. De eviden]iat este [i gama de tractoare Deutz-Fahr Keyline - 5070 D, 5080 D, 5090 D, 5100 D - cu motoare FARMotion 35, Stage V, cu puteri nominale de la 65 la 97 CP [i puteri maxime de la 66 la 102 CP. Au transmisie cu cutie de viteze mecanic\ în 5 trepte, cu 15 viteze înainte [i 15 înapoi, cu creeper (reductor de vitez\, o func]ie foarte util\ în lucr\ri în ferme legumicole [i pomicole), [i vitez\ maxim\ de 40 km/h. Unul dintre cele mai noi tractoare

Profitul Agricol 36-37/2024

intrate în portofoliul NHR Agropartners este 5105 GS Keyline Plus. Este dotat cu un motor proiectat [i construit de Same Deutz-Fahr pentru uz agricol exclusiv, cu putere nominal\ de 101 CP [i care poate dezvolta maximum 106 CP. Are cutie de viteze cu 5 trepte [i 4 game de reductor, viteza maxim\ 40 km/h. Lista continu\ cu modelele DeutzFahr din gama GS - 5095, 5105 [i 5115 - cu motoare Deutz ce dezvolt\ puteri nominale de la 90 la 110 CP, respectiv maximum 95 -116 CP. Au cutii de viteze cu cu 5 trepte [i 4 (sau 2) game de reductor.

Oferta pentru tractoare ce pot fi achizi]ionate prin programul fondului de mediu este completat\ de tractoare Same, cu motoare FARMotion 35. Modelul Argon are 65 CP, cutie de viteze cu 5 trepte, 3 game, 15x15, cu creeper, vitez\ maxim\ 40 km/h. Dorado 80 Natural are putere maxim\ de 76 CP, iar Dorado 100 Natural dezvolt\ minimum 96 CP [i maximum 102 CP, ambele modele având acela[i tip de cutie de viteze ca [i modelul Argon.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

AgroConcept> T3 pentru vie, pomicultur\ [i legumicultur\ AgroConcept a prezentat recent fermierilor din sudul ]\rii New Holland T3.80F, un tractor compact [i u[or de manevrat, ideal pentru viticultur\ [i pomicultur\, precum [i pentru deplasarea pe rândurile înguste din culturile de legume. Gama include modelele T3.60F (55 CP), T3.70F (65 CP) [i T3.80F (75 CP), care efectueaz\ toate lucr\rile necesare, de la arat, cultivat, pân\ la transport, în condi]iile unui consum de combustibil eficient. Are costuri de operare reduse [i poate fi echipat cu înc\rc\tor frontal, plug, frez\, atomizor, sem\n\toare.

IPSO Agricultur\> Sem\nat [i fertilizat cu Omega OO Sem\n\toarea Bednar Omega OO 4000 RFL efectueaz\ îns\mân]area culturii împreun\ cu aplicarea de îngr\[\minte între rânduri sau pe acela[i rând, într-o singur\ trecere. Echipamentul asigur\ [i preg\tirea unui pat germinativ de calitate [i distribuirea uniform\ a semin]elor, datorit\ barei de nivelare frontal\ [i a sec]iei performante de discuri. Un alt plus al sem\n\torii îl reprezint\ amplasarea pe paralelogram a br\zdarelor, ceea ce permite plasarea uniform\ a semin]elor la adâncime constant\, cu distan]e între rânduri de 12,5 sau 16,7 centimetri.

Primera DMC conserv\ apa în sol Sem\n\toarea Primera DMC, utilizat\ recent de Amazone România în demonstra]ii în câmp, poate sem\na atât în teren prelucrat, cât [i direct, în miri[te, dup\ culturi de cereale, la o vitez\ de lucru de pân\ la 18 km/h. Acest lucru permite sem\narea a 70 ha pe zi. În plus, aplic\ [i îngr\[\minte, simultan cu semin]ele pentru culturile de toamn\. Primera DMC este o sem\n\toare pentru suprafe]e mari [i, în func]ie de model, poate fi echipat\ cu bunc\re de 4.200 - 13.000 litri [i poate opera pe l\]imi de lucru de la doar 3 metri pân\ la 12 metri. În aceste condi]ii atât fermierii mari, cât [i cei medii sau mici pot opta pentru acest utilaj, care poate sem\na în teren lucrat superficial, în mulci sau chiar în sol neprelucrat.

Unitatea de dozare este ac]ionat\ electric [i asigur\ cantit\]ile dorite de sem\nat [i îngr\[\minte de la 2 la 400 kg/ha, la viteze mari de lucru. Sec]iile de sem\nat prinse într-un paralelogram asigur\ o plasare exact\ a semin]elor, la adâncimi uniforme, la viteze de sem\nat pân\ la 18 km/h. Dalta îngust\ deschide brazda f\r\ r\zuitori, ob]inând în acela[i timp un sol fin m\run]it. Totodat\, Primera DMC are [i func]ii de sem\nat inteligent - SmartFarming> GPS-Track - asistent de ghidare, GPS-Maps - sem\nat cu ajutorul h\r]ilor de aplicare [i GPS-Switch control automat al sec]iunilor pe l\]ime par]ial\.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 36-37/2024

MA{INI & UTILAJE

Evion, combina fermei de familie

Chiar [i fermierii mici [i mijlocii pot avea o combin\ accesibil\ ca pre], dar cu dot\ri [i func]ii din clasa superioar\. Vorbim aici de Evion, o combin\ de familie, cu “infuzie” de productivitate [i conectivitate. Printre atuuri remarc\m reducerea timpului de recoltare cu p\strarea calit\]ii boabelor, sp\rturi la porumb aproape de zero, economii de pân\ la 10% la motorin\, confort sporit în cabin\ [i conectivitate cu ferma [i cu dealerul. Toate acestea le-am aflat cu prilejul debutului Evion Demo Tour 2024.

urul de demonstra]ii a început la o ferm\ din Ghenci, Satu Mare, iar fermierul Marius Marian, ini]ial sceptic, ne-a spus ulterior c\ va cump\ra combina. Am trecut [i pe la un alt fermier s\tm\rean, Pellei Miklos, care a fost atras de Evion 450 Maxi, dup\ ce a v\zut o prezentare pe Youtube. Dar ce presupune un tur demonstrativ de amploare? Dimitar Stoyanov, manager de produs combine Claas România, spune c\ primul pas este acela de a identifica poten]ialul client, prin reprezentantul local Claas. În cazul Evion Demo Tour 2024, a fost vorba de dealerul Agrocomer] Ardud, Satu Mare, prin intermediul c\ruia s-a desf\[urat o parte a turului demonstrativ. Acesta a fost programat având în vedere 12 poten]iali clien]i din tot atâtea ferme din> Satu Mare, Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Bra[ov, în ultimele 4 jude]e cu participarea filialelor locale Agrocomer]. 48

Dimitar Stoyanov, manager de produs combine Claas România

O alt\ condi]ie de baz\ este o produc]ie estimat\ la 7 tone, în medie, [i o umiditate de 14%, pentru ca Evion 450 s\-[i poat\ demonstra la capacitate performan]ele înalte. Atât reprezentan]ii Claas, cât [i fermierii, au luat probe din câmp, le-au analizat cu umidometrul portabil, apoi a început recoltarea. Dar combina nu intr\ doar a[a, în lan, recolteaz\ [i descarc\. Sunt avute în vedere a[tept\rile fermierului în ceea ce prive[te capacitatea combinei, care este chiar pus\ la încercare. Poten]ialul client e încurajat s\ o foloseasc\ la maximum [i s\-[i stabileasc\ singur procentul de pierdere [i viteza de recoltare. Nu în ultimul rând, la demo este prezent\ în mod expres [i o echip\ de service, cu piese de schimb, dac\ trebuie înlocuite. La Ghenci nu a fost cazul, dar Felician Lenghel, [eful Agrocomer] Ardud, a ]inut s\ fie prezent cu o parte din echipa sa de tehnicieni [i ma[ina de interven]ie. {ti]i vorba aceea, service-ul vinde cel mai bine un utilaj.

Atuurile Evion 450 Maxi Despre gama Evion, care include modelele 410, 430 [i 450, cu variantele Clasic [i Maxi, am mai scris în paginile revistei noastre, dar este util\ o rememorare a atuurilor Evion 450 Maxi. În primul rând, vorbim de reductorul de tura]ii al tobei de treierat, care reduce spre zero sp\rturile [i asigur\ o calitate foarte bun\ a boabelor de porumb. Suprafe]ele de treierat (0,95 metri p\tra]i), de separare (6,25 metri p\tra]i) [i de cur\]are (4,8 metri p\tra]i) prelucreaz\ un flux mare de material la viteze sporite, cu p\strarea calit\]ii boabelor recoltate. Echiparea Dynamic Power reduce consumul de carburant cu pân\ la 10%. Evion 450 Maxi este [i o combin\ preg\tit\ pentru viitor, datorit\ conectivit\]ii prin Claas Connect. Profitul Agricol 36-37/2024

MA{INI & UTILAJE

Marius Marian vrea un Evion 450 Maxi Demonstra]ia cu recoltare în ferma sa din Ghenci, Satu Mare, l-a convins pe Marius Marian s\ introduc\ în planul de achizi]ii pentru 2025 combina Evion 450 Maxi. Absolvent al Facult\]ii de Agronomie, tân\rul de 32 de ani este pre[edinte al cooperativei Gospodarii Ghenciului. Lucreaz\ 150 de hectare, pe care cultiv\ porumb, floarea-soarelui, grâu [i soia. În urm\ cu doi ani a depus un proiect în valoare total\ de 500.000 de euro, pentru achizi]ia a dou\ tractoare, o sem\n\toare de precizie pe 6 rânduri, un distribuitor de îngr\[\minte, un disc scurt [i altul pe 6 metri, un combinator pe 10 metri, o sta]ie meteo [i un echipament de pr\[it pentru porumb [i floarea-soarelui. “Am ob]inut toate utilajele, pentru partea mea de plat\ de 30% din valoare am f\cut credit pe 5 ani, dar practic l-am pl\tit deja, mai am o rat\ [i gata.”

Cooperativa are 10 membri, cu propriet\]i între 3 [i 400 de hectare, cu o suprafa]\ total\ de 900 de hectare [i o structur\ similar\ a culturilor ca a sa, plus lucern\. “Ob]inem pre]uri mult mai bune pentru inputuri dac\ le lu\m pe cooperativ\, cu reduceri de 25-30% la îngr\[\minte [i un pre] bun [i la motorin\. Dar vrem [i o sem\n\toare de precizie pentru p\ioase [i una pentru culturi pr\[itoare, plus remorci cu autodesc\rcare.” Înainte de demo, Marius Marian p\rea sceptic, nu fa]\ de performan]ele combinei, cât de oportunitatea unei eventuale achizi]ii. Dup\ ce combina a dat dou\ ture într-o sol\ cu produc]ie estimat\ la 10 tone porumb boabe la hectar (neirigat!), v\zând viteza, modul de lucru [i calitatea boabelor, verdictul fermierului a fost clar> “În martie 2025 voi cump\ra acest model.”

Marius Marian

Pellei Miklos, atras de combin\ pe Youtube Pellei Miklos este un fermier de 56 de ani, din comuna Lazuri, sat Pele[, Satu Mare. A lucrat ca mecanic agricol la un SMA, care s-a desfiin]at în 1990. Atunci avea un hectar [i jum\tate [i lucra p\mânturile sale [i ale vecinilor cu un tractor UTB 650 la arat, discuit,

Pellei Miklos Profitul Agricol 36-37/2024

sem\nat. În prezent face acela[i lucru, pe 45 de hectare, din care 19 în proprietate, restul în arend\, plus alte parcele ale vecinilor. “Toate suprafe]ele astea însumeaz\ acum aproximativ 100 de hectare. Ar, sem\n, pr\[esc [i recoltez, am dou\ tractoare, plug, scarificator, sem\n\toare. Pân\ de curând am avut [i o combin\ Claas Mega, luat\ la second hand, cu an de fabrica]ie 2006, am folosit-o ani de zile, dar a venit vremea s-o schimb.” Recunoa[te deschis c\ suprafa]a agricol\ e destul de mic\, poate nu

s-ar hazarda s\ cumpere o combin\ nou\, dar a sim]it c\ trebuia s\ fac\ pasul acesta [i a achizi]ionat-o. “M-am uitat pe Youtube [i am v\zut cât de bine lucreaz\ combina. Am mers [i la o demonstra]ie cu Evion 450 Maxi, la o ferm\ din apropiere. Atunci am decis c\ trebuie s\ o am.” La momentul demonstra]iei, fermierul nostru s-a pus la volanul combinei [i a f\cut o recoltare de prob\, a testat [i el reglajele direct din cabin\, a verificat calitatea boabelor, iar la final ne-a m\rturisit> “Am f\cut bine c\ am cump\rat combina asta!”

pagini de Arpad DOBRE 49

MA{INI & UTILAJE

Compactarea solului apare pe smartphone Terraform Tillage din SUA a lansat SmartProbe, un sistem care permite fermierilor s\-[i conecteze smartphone-urile la aproape orice marc\ de echipament de testare a compact\rii solului (penetrometru). Aceast\ inova]ie permite colectarea precis\ a datelor privind compactarea solului, servarea structurii solului [i la reduminimizând lucr\rile inutile. cerea costurilor.

SmartProbe, fermierii pot aduna [i cartografia suprafa]a total\ a terenurilor afectate de compactare, precum [i severitatea [i adâncimea la care se afl\. Prin identificarea zonelor compactate, fermierii pot decide unde s\-[i concentreze eforturile de cultivare a solului sau unde s\ implementeze practici mai prietenoase, cum ar fi sem\natul culturilor de acoperire. Acest lucru ajut\ la reducerea lucr\rilor inutile, la con-

Aplica]ia SmartProbe este compatibil\ atât cu dispozitivele Apple, cât [i cu cele Android. Pentru acest an, este disponibil\ gratuit, dar Terraform Tillage inten]ioneaz\ s\ implementeze un model de abonament în 2025, cu o tax\ anual\ de aproximativ 150 dolari SUA. Kiturile SmartProbe au pre]uri de pân\ la 72 dolari SUA. Penetrometrele, care pot fi achizi]ionate online, au pre]uri ce variaz\ între 200 [i 500 dolari SUA.

Arpad DOBRE

O sem\n\toare la reuniunea G7 Reuniunea mini[trilor agriculturii din cadrul G7 a avut loc în perioada 26-28 septembrie, în ora[ul Syracuse, Italia. În paralel cu acest summit, ministerul lor al agriculturii a organizat o expozi]ie care prezint\ excelen]a italian\ în domeniul mecaniz\rii agricole, pescuitului, acvaculturii [i cre[terii animalelor. Evenimentul s-a ;ncheiat în 29 septembrie. 50

Mini[trii agriculturii din Canada, Fran]a, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie [i SUA au putut admira cele mai noi ma[ini [i utilaje agricole produse în Italia. Nou\ ne-a atras aten]ia sem\n\toarea Opera 300. Acest echipament complex este rezultatul colabor\rii între Maschio Gaspardo [i [coala italian\ de design. Fuziunea dintre experien]a tehnic\ [i creativitate a dus la dezvoltarea

unui utilaj capabil s\ func]ioneze pe o gam\ larg\ de soluri. Sem\n\toarea de precizie Opera 300 este proiectat\ pentru a efectua mai multe opera]iuni într-o singur\ trecere, optimizând timpul de lucru [i reducând semnificativ consumul de resurse.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 36-37/2024

PAGINA DE HOBBY Muget stins, la echinoc]iu Poate c\ s\pt\mânile toride, semnele toamnei ar\tate prea devreme, de[i f\r\ brumele gr\bite de alt\dat\, au stricat [i în s\lb\ticiuni orologiul l\untric, confirmând zicerea cu vremea în r\sp\r. Oricum, cerbii se înc\p\]=nau s\ tac\, de parc\ bonc\luitul ar fi trecut sau era în preg\tire. Totul p\rea anapoda. Coco[eii de ierunc\ î[i doineau aleanul mai abitir decât în Brum\rel, când frigul îi mân\ s\-[i încheie logodna, pân\ a nu r\mâne fl\c\i tomnatici. Sitarii nestatornici de la miaz\noapte au c\zut deja peste bahnele st\pânite de semenii lor lega]i prin obâr[ie de aceste locuri devenite m\noase în urma ploilor de peste var\. Din [an]urile mucede ale drumurilor forestiere ce duc c\tre spin\rile împ\durite ale culmilor, se avânt\, seara, în zbor precipitat, ca fantasmele. Nici cocostârcii, rândunelele, drepnelele [i l\stunii nu s-au potrivit canoanelor [tiute din b\trâni. Surprin[i de pomii dintre care unii, iat\, au înflorit a doua oar\ în acest an, s-au crezut, probabil, în prag de prim\var\ [i au ad\stat pân\ s\ se dumireasc\, în sfâr[it, c\ ornicul plec\rii lor în bejenie sunase demult. Dar noi, cu taurul nostru de selec]ie pe acest fond, oare cum ne vom descurca? Cele câteva seri [i dimine]i de observa]ii nu ne-au dat cine [tie ce speran]e. Dup\ urme, întip\rite în [leaurile jilave ori pe prundul pâraielor, cerbii se cârduiser\ deja, dar mu]enia din parchete, din doborâturi [i din poiene avea în ea ceva nefiresc. Am vorbit [i cu prieteni din alte zone ale ]\rii> to]i se plângeau de aceea[i situa]ie greu de neîn]eles. Se [tie c\, pe ploaie, cerbii î[i întrerup bonc\luitul, adic\ nu se mai manifest\ sonor, f\r\ îns\ ca împerecherea propriu-zis\, porunc\ a speciei, s\ aib\ de suferit. Rutul se desf\[oar\ normal, atâta doar c\ spectacolul Profitul Agricol 36-37/2024

mugetului lipse[te. Într-o via]\ de vân\tor, am avut deziluzia câtorva toamne de bonc\luit mut, pe fondul unor ploi parc\ interminabile. Atunci, nici m\car nu e de ie[it din caban\> pe lâng\ faptul c\ protagoni[tii sunt greu de apropiat [i de identificat în lipsa semnalelor acustice inconfund-

turi ale lumii vii. Nu suntem în stare s\ explic\m aprinderea intempestiv\, în ultima vreme a diverselor focare de maladii pustiitoare – începând cu gripa aviar\, boala vacii nebune, a limbii albastre, [i terminând (oare?) cu pesta porcin\ african\ –, cu efect devastator asupra [eptelului, dar [i asupra faunei

abile, pânzele de ap\ reduc pân\ la inutilizare toate sim]urile [i ud\... pân\ la piele. Pl\cerea se preschimb\ în chin, în test de anduran]\, iar vân\toarea în loterie [i calvar. A[a c\, în astfel de situa]ii, lucrul cel mai cuminte este s\ nu p\r\se[ti odaia [i gura sobei. Acum îns\, ne-a intrigat lipsa oric\ror opreli[ti meteorologice, singurele în stare s\ explice acalmia din locurile tradi]ionale de bonc\luit. Nici m\car lupii (pe seama c\rora – când femelele cu pui exerseaz\, prin urlet, coordonarea viitoarelor haiticuri – este pus\ deranjarea unui teren de munte, toamna) nu-[i intensificaser\ activitatea în zon\. Am petrecut câteva nop]i cu lun\ în cre[tere, dup\ întâiul p\trar, f\r\ ca nedumeririi noastre s\ i se g\seasc\ vreun tâlc. Cu mijloacele pe care le avem la îndemân\, nu putem decât s\ punem totul pe seama capriciilor vremii [i pe înc\ necunoscutele resor-

de interes cinegetic, [i vrem s\ pricepem de ce întârzie, în acest an, bonc\luitul cerbilor. Oricum, se anun]\ vreme bun\, iar lucrurile mai au timp s\ intre pe f\ga[ul normal. Poate c\ nu este vorba decât de un mic decalaj în bioritmul speciei sau al popula]iei. Dup\ cum Maurice Maeterlinck, laureat al premiului Nobel, identifica în lumea albinelor un diriguitor metafizic pe care l-a numit spiritul stupului, a[a cred c\ exist\ în fiecare semin]ie de viet\]i un organ legislativ nev\zut, definit de om, din comoditate sau din neputin]a de a-l percepe [i de a-l identifica, drept instinct. Dar, pentru tagma noastr\, misterul modului de a fi al s\lb\ticiunilor este exact ceea ce ne sus]ine pasiunea, dup\ C. Negruzzi cea mai mare pl\cere din lumea asta mincinoas\ [i am\gitoare.

Gabriel CHEROIU 51

VIZITELE FORUMULUI APPR

Via]a academic\ a La

mijlocul lunii septembrie, o m=n\ de oameni din Forumul APPR au c\l\torit peste Ocean, ;n Statele Unite ale Americii. Scopul lor, s\ ;n]eleag\ mai bine modul în care sunt administrate resursele de ap\ în vestul SUA, un teritoriu vast, dar arid, cu un regim pluviometric redus [i extrem de inegal distribuit de-a lungul anului. Din delega]ia Forumului APPR au f\cut parte Cristina Cionga, director afaceri externe, Cristina Radu, director centru cercetare aplicat\, Silviu Mihai, fermier [i vicepre[edinte, Gheorghe V\duva, fermier. Au mai fost Adrian Pintea, secretar de stat ;n Ministerul Agriculturii, Cornel Popa, directorul ANIF, Dinu Toma, profesor USAMV, fost decan, [i Cristian Bratu, fermier. Deplasarea a fost sus]inut\ de AgroBiotechRom. Agenda a inclus întâlniri cu autorit\]i (cum sunt, de exemplu, Biroul de Gestionare a Resurselor de Ap\ [i de :mbun\t\]iri Funciare al SUA, Centrul Federal de Servicii Tehnice din Colorado, Departamentul pentru Lucr\ri Publice Interne al Guvernului SUA, Biroul pentru :mbun\t\]iri Funciare din Regiunea Pacificului Mijlociu - Zona California Central\ [i Sudic\ etc.), [i cu diverse companii (Rubicon Waters, Waterman) sau ONG-uri care militeaz\ pentru economisirea apei. :n SUA investi]iile în infrastructura de ap\ sunt esen]iale pentru a asigura o utilizare eficient\ a resurselor hidrografice. Modelele de gestionare folosite de fermierii americani se adapteaz\ cel mai bine pentru îmbun\t\]irea infrastructurii de iriga]ii din România. Al doilea scop al vizitei a fost dia-

logul cu universit\]i de stat de prestigiu, pentru în]elegerea sistemului american de extensie agricol\ [i a modului în care programele de cercetare din universit\]i vin s\ satisfac\ nevoile reale ale fermierilor. Trebuie s\ [ti]i c\ universit\]ile de stat (acele “land-grant universities”) au fost înfiin]ate ;n 1862, ;n timpul R\zboiului Civil, de pre[edintele Lincoln. {i au fost dotate cu terenuri de c\tre stat, pentru ca nu doar elitele s\ beneficieze de studii superioare. C=]iva ani mai t=rziu, c=nd Nordul a c=[tigat r\zboiul, legea lui Lincoln se extindea [i moderniza [i Sudul, pe atunci slab dezvoltat. Misiunea trasat\ de Lincoln era ca universit\]ile publice “s\ se concentreze pe predarea agriculturii practice, [tiin]ei, [tiin]elor militare [i ingineriei, dar f\r\ a exclude alte studii [tiin]ifice [i clasice”. Asta constituia o abordare total diferit\ de cea a colegiilor americane care existau pân\ atunci, bazate pe limbi clasice, [tiin]e [i matematic\. “Am vizitat facult\]ile de agricultur\

din patru universit\]i de stat, dintre cele mai prestigioase din Statele Unite> Colorado State University, Universitatea din California de Sud Viterby, Universitatea Berkley [i Universitatea Davis”, poveste[te Cristina Cionga. Peste tot au v\zut preocup\ri legate de gestionarea apei [i reducerea schimb\rilor climatice [i adaptarea la acestea. La Colorado State University, temele de cercetare sunt despre ameliorarea grâului, pentru toleran]\ la secet\ mai ales, prin noile tehnici genomice. Pentru asta, universitatea corespondeaz\ cu firma din Argentina care a ob]inut soiul de grâu modificat genetic rezistent la stres hidric. Profesorul coordonator este specialist ;n digitalizare [i mai pu]in ;n agricultur\. Dar \sta a fost un avantaj c=nd a ;nceput s\ creeze modele meteorologice de prognoz\, de primire de alerte în controlul bolilor [i d\unatorilor [i altele. Exist\, la Universitatea din ColoProfitul Agricol 36-37/2024

VIZITELE FORUMULUI APPR

agricultorilor americani rado, [i o serioas\ cercetare privind agricultura regenerativ\ [i modul de calcul, conform metodologiei interna]ionale, a reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser\ prin adoptarea bunelor practici. Fermierii care doresc beneficiaz\ direct de consilierea furnizat\ de speciali[tii universit\]ii. CSU are peste 2.000 de studen]i interna]ionali dintr-un total de 33.000.

schimb\ [i structura soiurilor din viile californiene. Vinurile ro[ii se produc din ce în ce mai pu]in, iar soiurile din care se produc vinurile albe se schimb\, multe ca rezultat al programelor de ameliorare varietal\. Ast\zi, ;n California, o parte dintre produc\tori renun]\ la viticultur\ [i defri[eaz\ viile, ;n lupta cu supraproduc]ia de vin.

Universitatea din California de Sud, Viterby, le-a deschis por]ile laboratorului specializat în analiza [i tratarea apei. Capacit\]ile laboratorului includ analiza fizic\, chimic\ [i biologic\ a apei [i desalinizarea apei de mare pentru a o face utilizabil\. În California, fiecare pic\tur\ conteaz\ [i cercetarea academic\ [i-a propus ca obiectiv g\sirea solu]iilor eficiente de reciclare [i reutilizare a apei.

La Universitatea Davis din California grupul a discutat pe larg cu profesorii implica]i ;n consilierea direct\ a fermierilor. Profesori universitari ofer\ la cerere cuno[tin]e despre tehnici [i abilit\]i agronomice, pentru a le îmbun\t\]i productivitatea [i mijloacele de trai. Ministerul american al agriculturii (USDA) încurajeaz\ fermierii s\ adopte voluntar practici durabile (mai degrab\ decât constrân[i) prin programe dedicate de finan]are. Iar la prestigioasa Universitate Berkley au discutat despre programele de cercetare [i colabor\rile pe care le au la nivel interna]ional. Unul dintre acestea a dat tehnologia Crispr-Cas 9, care a adus savantei Jennifer Doudna Premiul Nobel în 2020, deschizând noi [i nelimitate per-

La Colegiul Agricol din Fresno, California, le-au fost prezentate activit\]ile de cercetare, orientate mai ales spre produc]ia [i calit\]ile vinului. California este unul dintre produc\torii de top la nivel mondial de vinuri. Odat\ cu cre[terea temperaturilor [i a aridit\]ii în ultimul deceniu, se

spective pentru rezolvarea unor probleme majore ale omenirii, fie c\ vorbim de terapii genice în medicin\ sau de ameliorarea de precizie a plantelor, spre a le conferi tr\s\turi dorite întrun mediu din ce în ce mai ostil. Am p\[it cu infinit\ emo]ie în campusul Univerist\]ii Berkley, acolo unde dr. Doudna [i echipa sa au revolu]ionat ingineria genetic\. “Acolo, pe continentul american, lucrurile se întâmpl\ cu o vitez\ ame]itoare”, povestea, la finalul vizitei, Cristina Cionga. “Fa]\ de UE, unde drumul c\tre pia]\ al inova]iilor este barat de o legisla]ie pe criterii politice, ;n America cercetarea este pe primul loc. Asta este situa]ia trist\ de acum, când statele europene deschise la inovare sunt blocate de o minoritate guvernat\ de ideologie, de ignoran]\, de prejudec\]i.”

a consemnat Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 36-37/2024

MAGAZIN

Apelul FAPPR

pentru sprijinirea sinistra]ilor din zonele inundate :n spiritul solidarit\]ii [i al sprijinului comunitar, ANFA, Asocia]ia Na]ional\ a Femeilor din Agricultur\, în parteneriat cu Forumul APPR, a demarat o ampl\ campanie de strângere de fonduri pentru victimele inunda]iilor din jude]ele Gala]i [i Vaslui. S\ îi ajut\m s\ se întoarc\ la normalitate cât mai curând! Fiecare contribu]ie conteaz\ [i poate aduce o schimbare real\ în via]a celor afecta]i< de la dona]ii financiare, la ajutoare în natur\, orice gest este binevenit.

Dona]iile în bani, împreun\ cu men]iunea “Inunda]ii 2024”, se pot face în contul Asocia]iei Forumul APPR, C.I.F. RO31295769, IBAN> RO81RZBR0000060015593237, Banca RAIFFEISENBANK Rom=nia. Slobozia. Contact> Anca Hurjui, e-mail> office@forumulappr.ro Dona]iile în produse se pot trimite la centrele ANFA de colectare din jude]ele C\l\ra[i [i Ialomi]a, astfel> C\l\ra[i> II Andrei MA Elena, Comuna> Dor-M\runt, Sat. Ogoru, strada> Islazului nr. 9 Contact> fermier Elena Andrei, Tel. 0762.681.653. Ialomi]a> Smart Agro, loc. Urziceni, Strada Zefirului nr. 9, bloc CS7, scara A, ap. 1, parter. Contact> fermier Iulia Blagu, Tel> 0721.018.282. 54

Solidaritatea [i implicarea în comunitate sunt caracteristici definitorii ale membrilor Forumului APPR [i avem convingerea c\ împreun\ putem aduce speran]a acolo unde situa]ia este critic\. V\ invit\m, în spiritul solidatit\]ii care ne caracterizaz\, s\ da]i curs apelului umanitar comun al ANFA [i FAPPR în atragerea de resurse pentru victimele inunda]iilor din cele dou\ jude]e. Dona]iile pot consta în bani, produse de prim\ necesitate> produse alimentare (pâine, biscui]i, covrigi, cereale conserve, mezeluri uscate, ap\, etc.), produse de igien\ de baz\ ([erve]ele igienice, dezinfectan]i de uz

casnic, pampers copii/adul]i) sau alte tipuri de produse de un real folos (lenjerii de pat, pelerine, cizme [i alte obiecte vestimentare). Campania umanitar\ a fost lansat\ deja pe pagina de Facebook a Forumului APPR< v\ încuraj\m s\ distribui]i c\tre to]i cei care ar dori [i ar putea s\ ajute. Solidaritatea trebuie s\ fie prompt\, la fel [i mobilizarea noastr\. Prima tran[\ de produse a plecat înspre localit\]ile afectate sâmb\t\, 21 septembrie 2024.

Sorinela GHI}|, FAPPR

ORIZONTAL: 1) Iese la înc\lzire pe teren – Luate în r\sp\r! 2) A vrea binele cuiva – Lipsite de interes< 3) Vas cu coad\ – 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Ridic\ ochii pe afi[< 4) O pereche de 1 cercei! – Date pentru agen]i< 5) A trece 2 pe la cas\ – Cum r\mâi uimit< 6) Cei 30 primi]i de tr\d\torul Iuda< 7) Hâr3 tie de 1.000 – Ochi... în\l]at spre cer< 4 8) I-au trecut apele< 9) Tra[i în fire – 5 Medii de zece! 10) Arta scrisului.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

6 7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 35 ORIZONTAL: PAIE - AMANA<

INAMICI - ON< TA - UMEZIRE< ATOLI - EROS< REN - TURIST< MINARET - E< CARABA - AUZ< U - IRIGATII< INCOLACITA< EVIDENTIAT.

VERTICAL: 1) Una tare… b\trân\ – Un ghem de lân\< 2) A merge pe bâjbâite – Timid la început! 3) Du[man al culturii – Pus la alimentare< 4) Venire în ]ar\ str\in\< 5) Afecta]i de iarn\ – Stoars\ de tot< 6) Lumânare pe tort – Alunec\... cu miros de vodc\< 7) A încheia drumul – Nu mai este col]uros< 8) Lipsi]i de ra]iune< 9) Blocul geologilor – V\zduhul poeziei< 10) Dus\ la extrem. Profitul Agricol 36-37/2024