Profitul Agricol nr. 10 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 10 din 16 martie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 10/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

De ce ¡ine Timmermans cu din¡ii de înverzirea agriculturii? Premisa 1: e limpede cå, în contextul råzboiului din Ucraina, strategiile Pactului Verde pentru Agriculturå - De la Fermå la Furculi¡å ¿i Biodiversitatea - sunt o imenså vulnerabilitate a Uniunii Europene. Premisa 2: vulnerabilizarea UE convine de minune Rusiei. Foarte probabil, în cele din urmå, Uniunea va amâna calendarul de aplicare a multor ¡inte trasate prin cele douå strategii. Dar e posibil ca demersul så fie tardiv, fiindcå deciziile se iau prea greu ¿i lent. Mai mul¡i mini¿tri ai agriculturii europeni cer deja amânarea ecologizårii agriculturii. ¥n capul lor, francezul Julien Denormandie, care face parte din forma¡iunea pre¿edintelui Emmanuel Macron, este, se ¿tie, stâlpul Renew Europe, grupul de europarlamentari care a votat pânå acum cot la cot cu ecologi¿tii pentru “înverzirea agriculturii”. Achim Irimescu spune cå singurul care se opune solicitårii colegilor såi din alte ¡åri este Cem Özdemir, ministrul german al Agriculturii, reprezentant al Verzilor în coali¡ia de guvernare de la Berlin. Înså, deja, pozi¡ia lui Özdemir nu ar fi fost suficientå pentru stoparea majoritå¡ii conturate în Consiliul de Mini¿tri ai Agriculturii, mai ales cå Fran¡a de¡ine pre¿edin¡ia rotativå în Consiliul Europei.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Pe 2 martie, dupå videoconferin¡a informalå a mini¿trilor Agriculturii, comisarul european pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, a declarat presei cå ¡intele din cele douå strategii vor fi revizuite. Ulterior, înså, ¿i-a retractat declara¡ia, printr-un mesaj pe Twitter. Ce s-a întâmplat între declara¡ie ¿i mesaj? Ne spune tot Irimescu: socialistul Frans Timmermans, vicepre¿edintele Comisiei Europene ¿i responsabil de Pactul Verde, l-a “prelucrat” pe Wojciechowski. Robert VERESS

Profitul Agricol 10/2022

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Costin Telehuz a devenit secretar de stat

Pro Agro cere ca statul så cumpere

Zelensky cere fermierilor så semene cât mai mult

1 milion de tone de grâu

O echipå pentru LAPAR

Vom avea cu ce fertiliza la anul?

Investi¡ii în cre¿terea produc¡iei de îngrå¿åminte

Combaterea ¿oarecilor-de-câmp Predic¡iile lui Cezar: Floarea-soarelui a ajuns la 1.130 de dolari/tona Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii 778,5 milioane tone de grâu 1,2 miliarde tone de porumb

14 16 18

Noua gamå de biostimulatori Timac Agro România

P9889, hibridul potrivit

Ziua Porumbului, edi¡ia a XIII-a

Un milion de hectare cu floarea-soarelui

Wuxal Ascofol. Trei beneficii pentru rapi¡å ¿i floarea-soarelui

Recomandåri pentru conducerea culturilor la ie¿irea din iarnå

Gr\dina, via [i livada Eveniment Securitatea alimentarå ¿i råzboiul din Ucraina Compania Azomure¿ ¿i Profitul Agricol au organizat, såptåmâna trecutå, o amplå maså rotundå pe tema securitå¡ii alimentare ¿i implica¡iile råzboiului din Ucraina. În urma discu¡iilor, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a propus guvernan¡ilor måsuri concrete pentru reluarea produc¡iei la combinatul Azomure¿.

Compensarea certificatelor verzi pentru Azomure¿ 10

Culturi vegetale

Pre]uri [i pie]e

Cea mai slabå recoltå de grâu din istorie

Vasile Lungu a scos livada de cire¿i

Tåierea låstarilor lacomi în livezile de mår, pår ¿i gutui

Cooperativa Samus Lact: “Nu distruge¡i ferma de familie!”

Gråsimile hidrogenate încå a¿teaptå normele

Stocarea privatå a cårnii de porc

Ma[ini & utilaje Aten¡ie, statul verificå sprayerele! În 6 jude¡e…

Costuri ¿i zgomote reduse cu anvelopele BKT

JCB 538-70, un încårcåtor inteligent ¿i productiv

Garan¡ia extinså, un nou beneficiu pentru clien¡ii Dicor Land

Opinii

Agricultura ecologic\ Agrinvest atacå pia¡a inputurilor ecologice

Cre[terea animalelor Iosif Pazuric a închis ferma de påsåri

Managementul riscului în agriculturå 56

Hobby Vânatul în bucate (8)

Degustarea Cârna¡ilor Bånå¡eni

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Costin Telehuz a devenit secretar de stat Premierul Nicolae Ciucå a semnat, pe 10 martie, decretul de numire în func¡ia de secretar de stat în Ministerul Agriculturii a lui Drago¿ Costin Telehuz, propus pentru aceastå demnitate de PNL, încå din luna ianuarie.

datå cu numirea lui Telehuz, Ciucå a semnat eliberarea din func¡ia de secretar de stat a lui Marius Mihai Micu, care a ocupat postul timp de un an, fiind numit de fostul premier Florin Cî¡u. Micu era propunerea PNL Cålåra¿i ¿i cu sus¡inerea Pro Agro. În prezent, în MADR sunt patru secretari de stat: Sorin Moise (PSD), Costin Telehuz (PNL), Gheorghe Simion (PNL) ¿i Antal Szabolcs Barabási (UDMR). Este a¿teptatå ¿i numirea lui Iulian Bucur, propus de PSD Ialomi¡a. În vârstå de 41 de ani, Telehuz este ialomi¡ean, absolvent al Liceului “Alexandru Ioan Cuza: din Slobozia, promo¡ia 1999, ¿i al Facultå¡ii de Agriculturå din USAMV, promo¡ia 2004. S-a înscris în PNL în 2005, a fost pre¿edinte al organiza¡iei de tineret a PNL Ialomi¡a, dar nu ¿i-a mai continuat ascensiunea politicå, iar în prezent este simplu membru. Dupå absolvirea facultå¡ii, a preluat din mers, treptat, alåturi de fratele såu,

Profitul Agricol 10/2022

Andreas Telehuz, administrarea fermei de 620 ha Telehuz Agriserv din Mårcule¿ti, Ialomi¡a, înfiin¡atå de tatål lor, Radu Telehuz. În paralel, s-a implicat în activitatea asociativå a fermierilor. A fost, pe rând, membru, membru în Consiliul Director, vicepre¿edinte ¿i, din 2019, pre¿edinte ACCPT Ialomi¡a. În mandatul såu, ACCPT Ialomi¡a a ie¿it din LAPAR ¿i a aderat la APPR, organiza¡ie în care Telehuz a intrat în consiliul director. Era våzut ca favorit så-i succeadå în func¡ia de pre¿edinte APPR lui Nicolae Sitaru, dar nominalizarea ca secretar de stat l-a obligat så se retragå atât din APPR, cât ¿i din ACCPT Ialomi¡a. Totodatå, administrarea fermei va fi preluatå, integral, de Andreas Telehuz. “Îmi propun så må integrez cât mai bine în echipa ministrului Adrian Chesnoiu. Voi fi acolo pentru fermieri, cårora le råmân loial”, spune Telehuz, la aflarea ve¿tii numirii.

Robert VERESS

Organiza¡ia fermierilor ucraineni se alåturå Copa-Cogeca Copa-Cogeca, principala organiza¡ie a fermierilor din Uniunea Europeanå, a votat pentru acordarea statutului de membru Forumului Na¡ional Agrar din Ucraina (UNAF). Decizia organiza¡iei europene, care are în total 22 milioane de membri, a fost luatå în unanimitate. Cristiane Lambert, pre¿edinta Copa, a oferit suport pentru fermierii din Ucraina într-o discu¡ie online cu directoarea UNAF, Maria Dudikh. Aceasta i-a relatat situa¡ia criticå a agricultorilor ucraineni, care se confruntå cu probleme de aprovizionare cu combustibil. Brazilia vrea så ia locul exportatorilor de carne din Rusia ¿i Ucraina Exportatorii de carne din Brazilia sperå så profite de conflictul din Ucraina pentru a-¿i consolida prezen¡a pe pie¡ele din Uniunea Europeanå. Conform unor surse neoficiale, blocul comunitar ar putea ridica interdic¡ia impuså unor producåtori mari din Brazilia, dupå scandalurile de corup¡ie din anul 2018. Ucraina a exportat în anul 2021 peste 430.000 de tone de carne de pui în UE, cantitate care va trebui acoperitå din alte surse. Secretarul de stat Marius Micu a fost demis Pe 10 martie, odatå cu numirea lui Drago¿ Costin Telehuz în func¡ia de secretar de stat, premierul a trebuit så demitå un alt oficial de la Agriculturå. ¥n PNL, pierzåtor la puncte a fost Marius Mihai Micu. Sus¡inut de organiza¡ia liberalå de la Cålåra¿i ¿i un apropiat la deputatului Mihai Dumitru, Micu a pierdut competi¡ia internå în partid cu fermierul ialomi¡ean. “Se încheie un an greu de mandat la Ministerul Agriculturii pentru Marius Micu, liberal sus¡inut de Organiza¡ia Jude¡eanå PNL Cålåra¿i, care ¿i-a pus amprenta în elaborarea Planul National Strategic, dar ¿i în alte multe proiecte”, spunea Dumitru. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Pro Agro cere ca statul s\ cumpere

1 milion de tone de grâu Råzboiul din Ucraina face ca tot mai mul¡i actori din zona cerealelor så apeleze la interven¡ia statului. Recent, la îndemnul ANAMOB (Asocia¡ia Na¡ionalå a Industriilor de Morårit ¿i Panifica¡ie), Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, a cerut premierului Nicolae Ciucå så cumpere grâu la rezerva strategicå pânå la nivelul de 1 milion de tone. Separat, mai cere Arion, Guvernul ar trebui så finan¡eze achizi¡ia de cereale pentru realizarea de stocuri destinate consumului intern pânå la noua recoltå 2022 ¿i så subven¡ioneze costurile de depozitare ale cerealelor, måcar pânå în iunie 2022.

De¿i observå cå pre¡urile mondiale la cereale sunt la vârful ultimilor 10 ani, Arion se teme cå România a exportat deja peste 5 milioane tone grâu (500.000 de tone de grâu, în doar primele douå zile de la debutul conflictului din Ucraina). Cum Rusia ¿i Ucraina au råmas cu circa 12-14 milioane tone grâu ¿i 14-16 milioane tone porumb nelivrate din portofoliul planificat pânå în iunie 2022, pre¿edintele Pro Agro se plânge de o presiune extremå a comercian¡ilor så gåseascå alte surse disponibile. Iar România este în prim-plan, ¿i asta se vede în cre¿teri semnificative, zilnice, de pre¡uri de achizi¡ie internå

Zelensky cere fermierilor s\ semene cât mai mult Într-un apel televizat, pre¿edintele ucrainean Volodymyr Zelensky le-a cerut fermierilor så semene cât mai multe culturi în aceastå primåvarå, în ciuda invaziei trupelor ruse. “În aceastå primåvarå, mai mult ca în orice altå primåvarå, trebuie så reu¿im o campanie bunå de însåmân¡are. Atât cât vom putea. Pentru cå este vorba aici despre via¡å, via¡a noastrå ¿i viitorul nostru”, a declarat Zelensky. Organiza¡ia fermierilor din Ucraina a anun¡at cå mul¡i agricultori vor reduce suprafe¡ele cultivate cu floarea-soarelui, rapi¡å sau porumb, pentru a se concentra pe cereale ¿i hri¿cå. “Mul¡i fermieri vor alege culturi de primåvarå care pot fi recoltate în timpul verii, pentru cå nu ¿tiu cum va evolua situa¡ia ulterior”, spune Denys Marchuk, vicepre¿edintele Consiliului 8

Agrar din Ucraina. Ministrul adjunct al agriculturii, Taras Vysotskiy, spune cå existå destule semin¡e pentru campania de primåvarå, principala provocare fiind de fapt lipsa de combustibil. Ucraina a suspendat deja exporturile de orz, ovåz, mei, hri¿cå, sare, zahår, carne ¿i animale vii, pentru a asigura aprovizionarea cu alimente în timpul råzboiului. Exportul de grâu, porumb ¿i ulei de floarea-soarelui este acum permis doar cu o aprobare specialå. Ucraina a exportat deja 43 milioane de tone de cereale în acest sezon, pânå când flota ruså a blocat porturile din Marea Neagrå.

Drago[ B|LDESCU

pentru livrare la export, crescând în ultimele zile de la 1,4 la 1,8 lei/kg, extrem de atractive pentru de¡inåtorii de stocuri.

Arin DORNEANU Guvernul trebuie så se asigure cå sunt suficiente alimente de bazå, pe toatå perioada crizei, dar ¿i så instituie mecanisme ¿i proceduri care så evite specula¡iile cu cereale, sus¡ine fostul ministru Adrian Oros. “Având în vedere conflictul din Ucraina, suspendarea sau plafonarea, la un moment dat, a exporturilor de cereale trebuie luatå în calcul de cåtre guvern. Desigur, måsurile trebuie så fie graduale, dupå o analizå atentå”, noteazå Oros. “Trebuie monitorizate exporturile de cereale prin intermediul certificatelor fitosanitare ¿i un control responsabil în porturi. Administra¡ia Na¡ionalå a Rezervelor de Stat ¿i pentru Probleme Speciale trebuie så cumpere de la fermierii români cantitå¡i suficiente de cereale. De asemenea, guvernul trebuie så instituie mecanisme ¿i proceduri care så evite specula¡iile cu cereale ¿i alimente. Nimeni nu trebuie så profite de aceastå perioadå dificilå.” Profitul Agricol 10/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

O echip\ pentru LAPAR Pe 11 martie, la Bucure¿ti, a avut loc Adunarea Generalå Extraordinarå a membrilor LAPAR. A fost cel de-al doilea termen, dupå ce, în data de 23 februarie, Liga nu a putut întruni cvorumul necesar.

dunarea Generalå a avut ca scop principal adoptarea unor decizii care så råspundå hotårârii definitive a Cur¡ii de Apel Bucure¿ti cu privire la anularea par¡ialå a Hotårârii adoptate prin AGA din 04.02.2020 cu privire la alegerea Pre¿edintelui, membrilor Consiliului Director ¿i Cenzorului pentru un mandat de 4 ani. Membrii Ligii au decis prin vot urmåtoarele: - realegerea în func¡ia de pre¿edinte a lui Nicu Vasile; - o nouå componen¡å a Consiliului Director. Urmeazå ca în perioada imediatå så aibå loc ¿i o primå ¿edin¡å pentru

alegerea celor 5 vicepre¿edin¡i dintre membrii titulari ai Consiliului Director. - a fost desemnat un nou cenzor, Elena Vi¿ånescu. Astfel, noua componen¡å a Consiliului Director al LAPAR este : Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte; Ilie Popescu, vicepre¿edinte; Alexandru Baciu, vicepre¿edinte; Ionu¡ Spi¡å, vicepre¿edinte; Fazakas Miklós, vicepre¿edinte. Ortansa Stroe, membru; Romeo Lombardi, membru; Raul Mårun¡oiu, membru; Adrian Mocanu, membru; Petricå Andrei, membru; Råzvan Dinu, membru; Andrei Popescu, membru; Grigore Petre, membru; Cosmin Iancu, membru supleant; Mircea Voinea, supleant; Bogdan Furfuricå, supleant.

Arin DORNEANU

Vom avea cu ce fertiliza la anul? Din punctul de vedere al accesului la fertilizan¡i, ministrul Chesnoiu se declarå mai preocupat de anul agricol 2022/2023 decât de cel pe care îl parcurgem. Asta datoritå faptului cå aståzi suprafe¡ele de toamnå sunt deja însåmân¡ate, chiar dacå mai existå factori de risc. ªi, din informa¡iile ministrului, peste douå treimi din necesarul de înProfitul Agricol 10/2022

grå¿åminte pentru anul agricol 2021/2022 au fost deja distribuite. Pentru a încerca stabilizarea pie¡ei de îngrå¿åminte, Adrian Chesnoiu a decis reluarea activitå¡ii Comisiei de autorizare a punerii pe pia¡å de fertilizan¡i proveni¡i din ¡åri ter¡e. Asta ar putea însemna cantitå¡i semnificative de îngrå¿åminte provenite din ¡åri precum Iordania, Egipt, ¡årile din Orientul Mijlociu.

Andrei Solomon, Expur: “Avem stocuri suficiente de semin¡e de floarea-soarelui” Industria de procesare a semin¡elor din România de¡ine stocuri suficiente de ulei ¿i semin¡e, pentru a se ajunge pânå în luna august 2022 fårå probleme în fluxul comercial, a declarat, duminicå, Andrei Solomon, director comercial Expur, care a reprezentat procesatorii de semin¡e de floarea-soarelui la consultårile convocate de ministrul Adrian Chesnoiu, la MADR. În august, fabricile vor începe så proceseze noua recoltå. “Mai sunt pu¡ine cantitå¡i de cumpårat. Existå, în România, stocuri vizibile de semin¡e de floarea-soarelui, care vor fi cumpårate.” SUA interzice unele importuri de alimente din Rusia Pre¿edintele american Joe Biden a anun¡at interzicerea unor exporturi clasice din Rusia, ca parte a sanc¡iunilor economice interna¡ionale pe fondul invaziei din Ucraina. Cel mai mare impact îl va avea blocarea importurilor de pe¿te ¿i fructe de mare, inclusiv caviar, care au avut o valoare totalå de 1,2 miliarde de dolari în anul 2021. A fost interzis ¿i importul de båuturi ruse¿ti ¿i chiar de o¡et. Dar acestea abia au avut o valoare cumulatå de 24 milioane de dolari anul trecut. John Deere ¿i Caterpillar suspendå opera¡iunile din Rusia Doi dintre cei mai mari producåtori de echipament agricol ¿i de construc¡ii din lume ¿i-au suspendat opera¡iunile din Rusia, în urma råzboiului din Ucraina. Deere a întrerupt livrårile de echipamente în Rusia ¿i Belarus ¿i a oprit fabrica din ora¿ul rusesc Orenburg. Caterpillar a suspendat produc¡ia din ora¿ul Tonso ¿i a închis un centru de distribu¡ie pentru piese din capitala Moscova. Cele douå companii au anun¡at cå vor respecta cu stricte¡e sanc¡iunile impuse Rusiei de guvernul american. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Compensarea certificatelor verzi pentru Azomure[ Urmare a participårii la masa rotundå organizatå de Profitul Agricol ¿i Azomure¿, cu tema “Securitatea alimentarå ¿i implica¡iile råzboiului din Ucraina pentru România ¿i Europa”, Pro Agro, APPR, UNCSV ¿i LAPAR au solicitat Guvernului câteva måsuri concrete care ar putea relansa produc¡ia la combinatul din Târgu Mure¿.

ntr-o scrisoare deschiså adresatå premierului Nicolae Ciucå ¿i mini¿trilor Agriculturii, Energiei ¿i Finan¡elor, organiza¡iile membre ale Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare puncteazå cå cele trei crize cu care s-a confruntat ¿i încå se confruntå omenirea (pandemicå, energeticå, umanitarå) vor duce la o nouå crizå, mai gravå: cea alimentarå. Nici vremea nu ajutå, seceta pedologicå fiind instalatå în mai multe state europene, inclusiv în zone din România. În plus, costurile mult mårite ¿i indisponibilitatea unor inputuri duc ¿i ele la diminuarea

drasticå a produc¡iei agricole. Pentru europeni, nu disponibilitatea hranei va fi problema, ci costul acesteia. Existå riscul major ca ¡årile sårace din Asia ¿i Africa, precum Egipt, Liban, Indonezia, Etiopia etc., så sufere de înfometare în 2022 ¿i 2023, mai ales dacå Europa nu va reu¿i så suplineascå lipsa produselor din Rusia, Ucraina, Belarus. ¿i råmâne de våzut cum va putea rezista UE dupå încå un val enorm de refugia¡i, dupå cel din Ucraina. Pe lângå måsurile ce pot fi adoptate la nivel european, prin amânarea implementårii restric¡iilor prevåzute în strate-

Råspunsul lui Chesnoiu: “Am solicitat Comisiei suspendarea certificatelor verzi” În replicå la scrisoarea deschiså a Alian¡ei, ministrul Adrian Chesnoiu aratå cå propunerile trebuie analizate în context european. “Såptåmâna aceasta voi avea discu¡ii cu toate asocia¡iile de fermieri ¿i vom vedea calendarul de urmat. Pe data de 2 martie Comisia era a¿teptatå så se exprime cu privire la acordarea ajutoarelor de stat pentru sectorul produc¡iei de îngrå¿åminte. Înainte de a primi propunerile Alian¡ei, am solicitat, în Consil10

iul European de mini¿tri ai Agriculturii, ca cer tificatele verzi så fie suspendate pentru produc¡ia de îngrå¿åminte. A¿tept pozi¡ia Comisiei ¿i, în func¡ie de aceasta, vom vedea ce råmâne de fåcut”. Chesnoiu aratå cå, “din datele oficiale de la MADR, rezultå cå peste 2/3 din necesarul de îngrå¿åminte pentru anul agricol 2021-2022 este deja distribuit cåtre fermieri”.

giile pentru agriculturå ale Pactului Verde European, respectiv de la Fermå la Furculi¡å ¿i Biodiversitatea 2030, România poate adopta måsuri pentru a asigura premisele realizårii unei produc¡ii agricole cât mai mari. În acest sens, Alian¡a solicitå eliminarea accizei la motorina folositå în agriculturå pentru perioada 15 martie-15 august 2022, acordarea unei subven¡ii la tona de îngrå¿åmânt utilizat în agricultura autohtonå (se oferå exemplul Bulgariei, unde s-a introdus o subven¡ie reprezentând echivalentul în lei a 58 EURO/ MWh) ¿i compensarea certificatelor verzi pentru Combinatul Azomure¿. “Este foarte important så se concretizeze cât mai rapid aceastå formå de sprijin pentru a se putea începe produc¡ia de îngrå¿åminte chimice pentru campania din toamna 2022. Azomure¿ este singurul combinat din România care poate începe produc¡ia în 2 såptåmâni de la momentul când are asigurat necesarul de gaz pentru urmåtoarele 3-6 luni ¿i poate så asigure minimum 60% din necesarul intern de îngrå¿åminte necesare sectorului agricol din România”.

Robert VERESS Profitul Agricol 10/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Focar de gripå aviarå la o fermå din Iowa, SUA Autoritå¡ile americane au confirmat existen¡a unui focar de gripå aviarå la o fermå de ouå din statul Iowa. Ferma are aproape 920.000 de gåini, care vor fi sacrificate pentru a controla epidemia. Este al treilea focar confirmat în aceastå lunå în Iowa. Statul este cel mai mare furnizor de ouå din SUA, cu o produc¡ie de aproape 15 milioane în anul 2021.

Investi]ii în cre[terea produc]iei de îngr\[\minte

Borealis respinge oferta EuroChem Compania Borealis a respins oferta grupului rus EuroChem, care dorea så cumpere divizia de îngrå¿åminte de bazå de azot. Borealis spune cå nu putea accepta oferta din cauza råzboiului din Ucraina ¿i a sanc¡iunilor impuse economiei ruse, dar cautå în continuare un cumpåråtor. Separat, EuroChem a anun¡at demisia lui Andrey Melnichenko din postul de director, dupå ce acesta a fost inclus pe lista oligarhilor sanc¡iona¡i de Uniunea Europeanå.

“Vrem så ajutåm producåtorii americani de îngrå¿åminte så opereze independent, doar cu ingrediente americane. Sper så reu¿im så folosim cu aceastå ocazie tehnologii noi ¿i så sus¡inem o agriculturå competitivå”, a declarat secretarul Tom Vilsack. El î¿i propune ca programul de subven¡ii så compenseze cre¿terea pre¡urilor, dupå ce Rusia a interzis exportul

Finlanda vrea så transforme balega în combustibil Producåtorul finlandez de lactate Valio va construi o fabricå de biogaz împreunå cu compania de energie St1, pentru a cre¿te independen¡a energeticå a statului scandinav pe fondul crizei de aprovizionare din Europa. Proiectul va folosi balega de la 220 de ferme pentru a produce echivalentul a 12 milioane de litri de motorinå anual, sau consumul a 300 de camioane. Ucraina interzice exporturile de îngrå¿åminte Ministerul Agriculturii din Ucraina a interzis total exportul de îngrå¿åminte, în speran¡a men¡inerii unui echilibru pe pia¡a internå. “Cabinetul de Mini¿tri introduce o cotå zero pentru exportul de îngrå¿åminte, ceea ce înseamnå o interzicere a exporturilor de îngrå¿åminte în Ucraina”, se aratå într-un comunicat al ministerului lor al Agriculturii. 12

Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) va investi 250 de milioane de dolari pentru sus¡inerea ¿i cre¿terea produc¡iei de îngrå¿åminte, pe fondul conflictului din Ucraina.

de îngrå¿åminte ¿i ingrediente folosite în fabricarea lor. Guvernul Braziliei a anun¡at ¿i el un program de cre¿tere a produc¡iei interne de îngrå¿åminte pe termen lung. Scopul final este reducerea cotei importurilor de la 85% în prezent pânå la 50-55%. Statul sud-american î¿i propune så ajungå la o produc¡ie de 1,9 milioane de tone de azot, 4,2 milioane tone de fosfat ¿i 2 milioane tone de oxid de potasiu pânå în anul 2040. Vor fi construite zece fabrici de îngrå¿åminte pe bazå de fosfat ¿i zece de îngrå¿åminte pe bazå de potasiu.

Cea mai slab\ recolt\ de grâu din istorie China ar putea înregistra în acest an cea mai slabå recoltå de grâu din istorie, chiar în momentul în care agresiunea ruså contra Ucrainei a provocat haos pe pia¡a interna¡ionalå a cerealelor. Ministrul Agriculturii, Tang Renjian, a explicat cå ploile toren¡iale ¿i inunda¡iile din toamna anului trecut au împiedicat însåmân¡area a aproximativ o treime din culturile de grâu de iarnå. Un sondaj efectuat de exper¡ii ministerului estimeazå cå produc¡ia de grâu din primele douå categorii de calitate va scådea cu cel pu¡in 20%. Exper¡ii interna¡ionali sunt înså ¿oca¡i de faptul cå Beijingul, care este cel mai mare producåtor de grâu din lume, a anun¡at o recoltå slabå chiar în momentul când råzboiul din Ucraina ar putea bloca 29% din produc¡ia mondialå, iar pre¡ul grâului a crescut semnificativ pe pie¡e.

“În momentul în care grâul se scumpe¿te rapid pe pie¡ele interna¡ionale, este foarte neobi¿nuit ca guvernul chinez så admitå cå recolta va e¿ua. Chiar nu ¿tiu cum så interpretez asta”, spune Bruce Burnett, analist al companiei MarketsFarm.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 10/2022

Predic]iile lui Cezar

Floarea-soarelui a ajuns la 1.130 de dolari/tona Grâu Indica¡iile locale la grâu au ajuns la nivelul de 367-370 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a. Lipsa mårfurilor din bazinul Mårii Negre, agregatå cu restric¡ia pe exporturi impuså de Bulgaria, Ungaria, Serbia ¿i Republica Moldova, fac ca volatilitatea så fie extremå în aceste zile. Procesatorii români plåtesc cu doar 5-7 euro mai pu¡in fa¡å de pre¡ul din Port pentru a avea acces la marfå. Despre recolta nouå niciun fermier nu dore¿te så audå. Posibilitatea ca Ucraina ¿i Rusia så nu genereze volume în acest nou ciclu de an agricol, împreunå cu problemele întâmpinate de România din cauza lipsei de precipita¡ii fac ca riscul så nu fie asumat prin vânzåri forward.

Orz Vineri, 11 martie 2022, în urma unei licita¡ii, Tunisia a achizi¡ionat 100.000 tone în paritatea CIF, de la 2 furnizori, dupå cum urmeazå: Casillo: 25.000 tone (484,68 dolari/tonå); Viterra: 25.000 tone (489,98 dolari/tonå); - 25.000 tone (492,49 dolari/tonå); - 25.000 tone (494,97 dolari/tonå).

Porumb Perturbarea provenitå din conflictul ce se desfå¿oarå în vecinåtatea noastrå face ca oscila¡ia så fie atât de amplå încât pur ¿i simplu sunt ore în care este greu så prezici sau så indici corect Profitul Agricol 10/2022

na¡ional. Înså avem incertitudine multå în fa¡å. Mai sunt câteva luni bune pânå la recoltå ¿i mul¡i factori reactivi.

Floarea-soarelui

pre¡ul. Cea mai coerentå indica¡ie este basis-ul, care aståzi este la nivelul de 350 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a. Acest lucru ne este indicat de corelarea cu EURONEXT. Nu vedem în acest moment vreun pericol în ceea ce prive¿te volumul de recoltå expediat de România (porumb + grâu) ca argument pentru siguran¡a alimentarå a ¡årii. Înså este de dorit ca acest lucru så fie monitorizat.

Rapi¡å Pia¡å localå este efectiv sub efectul cre¿terilor generate de conflictul din Ucraina ¿i de pre¡ul petrolului. Corelarea este efectuatå în 1-2 ore pe bursa Euronext. 750-755 euro ca marker în eventualele tranzac¡ii generate de motiva¡ia de vânzare este reper permanent. O stabilizare nu poate fi luatå în calcul, volatilitatea generatå de pre¡ul petrolului råmânând primul semn de neîncredere. Cota¡iile conform mecanismului de pia¡å AUG22 minus 5-10 euro råmân totu¿i un reper de contractare la nivel

Lipsa materiei prime genereazå probleme deosebite deja în pia¡a internå. Din cauza conflictului care se desfå¿oarå în Ucraina ¿i implicit a lipsei de ulei brut de floarea-soarelui, vedem cum pre¡urile semin¡elor urcå halucinant de la o zi la alta. Indica¡iile au ajuns la nivelul de 1.120-1.130 dolari/tonå pentru marfa livratå la unitå¡ile de procesare din România. Såptåmâna trecutå, 90.000 tone au påråsit teritoriul României ¿i în aceastå såptåmânå vedem alte 35.000 tone care ies, conform raportului generat de Autoritatea Portuarå Constan¡a.

Soia Indica¡iile boabelor de soia se rezumå la un nivel de 650-660 dolari/tonå DAP Procesator. În cazul comer¡ului intracomunitar, remarcåm în continuare destina¡ii din Ungaria care coteazå acela¿i nivel în cifre, dar exprimat în euro în paritatea DAP Procesator (660 euro). Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 11 martie 2022, a fost de 425 dolari/tonå (1.785 lei). A crescut cu 78 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 377 euro/t (+ 50) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.03.2022, pre¡ cu livrare în aprilie 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 99.770 tone, Indonezia 85.770 tone, Columbia 77.970 tone, Mexic 57.770 tone ¿i Thailanda 57.770 tone.

¥n såptåmâna 7 - 11 martie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago 07.03 Aprilie 327 Mai 335 Iulie 337

08.03 333 337 339

09.03 10.03 11.03 337 345 400 345 347 407 347 351 395 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas 07.03 Aprilie 329 Mai 337 Iulie 347

08.03 337 347 351

09.03 347 357 357

10.03 355 359 359

11.03 395 400 397

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 397 dolari/tonå (1.667 lei). A crescut cu 90 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 07.03 Rouen 317 Dunquerque 321 Pallice 307 Creil FOB 313 Moselle FOB 327 Rouen FOB 369

08.03 09.03 325 337 327 335 313 317 317 327 329 335 377 385

08.03 313 315 321

09.03 315 317 325

România

10.03 385 379 377

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 11 martie 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 354 euro/tonå (1.735 lei). A crescut cu 44 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A crescut cu 41 euro/tonå.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 07.03 Bordeaux 307 Pallice 305 Rhin FOB 307 Bordeaux FOB 307 Pontivy 309

$/t

08.03 09.03 10.03 11.03 247 259 289 301 245 257 279 300 255 269 277 285 euro/t

08.03 09.03 10.03 11.03 313 315 337 349 313 315 337 352 315 317 339 352 317 319 331 354 319 321 337 350

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie, este de 297 dolari/tonå (1.247 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

07.03 Aprilie 245 Mai 243 Iulie 247

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în aprilie 2022, a fost de 317 dolari/t (1.331 lei).

11.03 397 401 407

FOB Constan¡a 317 euro/t (+ 10) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.03.2022, pre¡ cu livrare în aprilie 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2022 este de 323 dolari/t (1.457 lei).

11.03 377 379 375 373 375 430

de 331 dolari/tonå (1.390 lei). A crescut cu 70 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 430 euro/tonå (2.107 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 379 euro/tonå (1.857 lei).

euro/t 10.03 357 369 357 369 367 410

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 07.03 Aprilie 307 Mai 303 Iulie 317

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 375 euro/tonå (1.837 lei). A crescut cu 48 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 11 martie 2022, a fost de 352 euro/tonå (1.725 lei). A crescut cu 47 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 352 euro/tonå (1.725 lei). A crescut cu 45 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 354 dolari/tonå (1.487 lei). A crescut cu 47 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

07.03 08.03 09.03 10.03 11.03 307 309 311 343 354 305 307 313 345 357

Profitul Agricol 10/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 7 - 11 martie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 649 dolari/tonå (2.726 lei). A crescut cu 58 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 7 martie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 07.03 Aprilie 591 Mai 597 Iulie 619

08.03 593 599 625

$/t 09.03 597 609 627

10.03 629 635 637

11.03 627 627 609

Orz România FOB Constan¡a 315 euro/t (+ 10) 1.543 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.03.2022, pre¡ cu livrare în aprilie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: /Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 07.03 Rouen 343 Dunquerque 343 Pontivy 333 Orz bere: Creil** 337 Moselle** 357

08.03 345 345 337

09.03 347 347 341

10.03 357 357 369

11.03 369 369 370

339 345 385 391 359 365 379 391

Sorg

PREºURI 7 - 11.03.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 7 - 11 martie 2022, a fost de 307 dolari/tonå (1.298 lei). A crescut cu 84 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 777.770 tone, Olanda 107.770 tone, Mexic 77.770 tone, Taiwan 77.570 tone ¿i Indonezia 57.970 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 11 martie 2022, a fost de 679 dolari/tonå (2.852 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 543 dolari/tonå (2.281 lei), în cre¿tere cu 16 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 07.03 Aprilie 1.557 Mai 1.585 Iulie 1.571

08.03 1.585 1.597 1.577

09.03 1.597 1.599 1.585

10.03 1.637 1.651 1.697

$/t 11.03 1.815 1.715 1.709

FOB-Rouen, a fost de 369 euro/tonå (1.808 lei), mai mare cu 26 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 391 euro/tonå (1.916 lei). A crescut cu 44 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în aprilie 2022, pre¡ul orzului furajer este 307 dolari/t (1.298 lei), cu 14 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 97.770 tone ¿i Canada 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Aprilie Mai

07.03 08.03 09.03 10.03 11.03 223 225 227 297 307 227 235 237 309 311

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

07.03 08.03 09.03 10.03 11.03 Aprilie 527 537 545 547 543 Mai 527 533 537 543 525

Aprilie Mai

07.03 08.03 09.03 10.03 11.03 629 639 649 659 679 617 627 637 669 677

Floarea-soarelui

chidere, pe 11 martie, a fost de 697 dolari/tonå (2.927 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 757 euro/tonå (3.709 lei). A înregistrat o cre¿tere de 88 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 7 martie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2022, este de 757 dolari/tonå (3.179 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna aprilie 2022, a fost de 815 dolari/t (3.423 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

07.03 08.03 09.03 10.03 11.03 Aprilie 659 673 675 677 697

07.03 08.03 09.03 10.03 11.03 Dieppe 669 679 685 697 757

Rapi¡å

data de 7 martie.

¥n såptåmâna 7 - 11 martie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 943 euro/tonå (4.621 lei). A crescut cu 118 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 07.03 Rouen 805 Dunquerque 815 Moselle 825

08.03 813 817 827

09.03 827 827 833

10.03 839 837 839

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 950 euro/tonå (4.625 lei), mai mare cu 145 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 941 euro/tonå (4.611 lei), mai mare cu 126 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

11.03 950 941 943

Aprilie Mai Iulie

07.03 805 815 777

08.03 815 817 785

09.03 825 827 797

10.03 835 835 803

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

425 dolari/t

Profitul Agricol 10/2022

+ 78

331 dolari/t

+ 70

$/t

649 dolari/t

+ 58

307 dolari/t

$/t 11.03 885 865 815

+ 84 15

Pre]uri [i pie]e

778,5 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 9 martie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Prognozele de mai jos aratå produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu pentru anul de pia¡å 2021/22.

cut), Australia (27 mil. tone), Ucraina (20, mai pu¡in cu 4 mil. tone), SUA (22 mil. tone), Canada (15,5 mil. tone, mai pu¡in cu 12,2 mil. tone), Argentina (14,5 mil.), India (10) ¿i Kazahstan (7,4 mil. tone).

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 222 milioane hectare, mai mare cu 1 milion de hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha, mai pu¡in cu 1 mil. ha fa¡å de luna trecutå), Rusia (27,6 milioane ha, din care 15,4 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,6 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (23,5) ¿i SUA (15).

În topul importatorilor råmâne Egiptul (12,5 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Turcia (11 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (7,5 mil. tone), Bangladesh (7,5 mil. tone), Iran (7 mil. tone), Brazilia (6,7 mil. tone), Filipine (6,5 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Maroc (5 mil. tone), UE (4,8 mil. tone), Coreea de Sud (4, 5 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), UE (6 tone/ha), China (6), Mexic (6), Serbia (5,5), Ucraina (4,5), Uzbekistan (4), Belarus (3,5), India (3,5), SUA (3), Pakistan (3), Argentina (3), Brazilia (3), Rusia (2,7) ¿i Canada (2,3).

2020/21), Australia (36, mai mult cu 3 mil. de tone), Pakistan (27), Canada (21 mil. tone, mai pu¡in cu 13,5 mil. tone), Argentina (20, în cre¿tere cu 3 mil. tone), Turcia (16), Marea Britanie (14, mai mult cu 5 mil. tone fa¡å de 2020/21), Iran (12) ¿i Kazahstan (12). Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 778, 5 milioane tone, mai mare cu 2,5 milioane tine fa¡å de cea din sezonul 2020/21. Marii consumatori sunt China (147,5 mil. tone), UE (108 mil. tone), India (103 mil. tone), Rusia (42 mil. tone), Pakistan (27 mil. tone), Turcia (21 mil. tone), Egipt (21 milioane), Iran (18), Marea Britanie (15). ºårile mari exportatoare vor fi UE (37,5 mil. tone, mai mult cu 7 mil. de tone fa¡å de anul trecut), Rusia (32 mil. tone, cu 7 mil. tone mai pu¡in decât anul tre-

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 281,5 milioane tone, mai mari cu 3 mil. de tone fa¡å de luna trecutå, dar mai mici cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (142 mil. tone), India (25 mil. tone), SUA (18 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone), Rusia (13 mil. tone, cu 2 mil. tone mai mult), UE (10 mil. tone), Algeria (5) ¿i Iran (5).

ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (139 milioane tone, cu 12 mil. tone mai mult decât în 2020/21), China (137 milioane tone), India (109 mil. tone, mai mult cu 2 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Rusia (75 mil. tone, mai pu¡in cu 10 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (45, în scådere cu 5 mil. tone), Ucraina (33 milioane tone, cu 7,5 milioane mai mult decât în Odatå cu invazia ruså a Ucrainei, din 24 februarie, pre¡urile mondiale la grâu pentru marii exportatori au crescut. Cota¡iile canadiene au înregistrat o cre¿tere de 60 dolari/tonå, ajungând la 478 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Australia a crescut cu 47 dolari/tonå la 395 dolari/tonå, 16

iar în Argentina a crescut cu 116 dolari/tonå ¿i a ajuns la 425 dolari/tonå. Cota¡iile din SUA au crescut vertiginos, cu 162 de dolari/tonå, ¿i au ajuns la 539 dolari/tonå, din cauza secetei din Kansas, Oklahoma ¿i Texas, care provoacå îngrijoråri cu privire la starea recoltei de grâu de toamnå.

¥n UE, pre¡ul grâului a crescut cu 150 dolari/tonå, la 460 dolari/tonå, datoritå cererii puternice din Orientul Mijlociu ¿i Africa de Nord. ¥n bazinul Mårii Negre pre¡ul a crescut cu 87 dolari/tonå, atingând 405 dolari/tonå. Profitul Agricol 10/2022

Pre]uri [i pie]e

1,2 miliarde tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 203 milioane hectare, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (43 milioane ha, mai mult cu 2 mil. de ha), SUA (34,6 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (10), UE (9,2), Mexic (7,2), Argentina (7), Nigeria (6), Ucraina (5,5), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,9). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 12 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), Ucraina (8), UE (7,5), China (6), Brazilia (5,5), Africa de Sud (5,4) ¿i Fed. Ruså (5,2). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (384 milioane tone, mai mare cu 25,5 mil. de tone fa¡å de anul trecut), China (272,5 milioane tone, mai mare cu 12 mil. tone fa¡å de anul trecut), Brazilia (114 milioane tone, mai mare cu 27 mil. de tone), UE (70 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (53, mai mare cu 1,5 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (42 milioane tone, cu 12 mil. tone mai mult decât anul trecut), India (32,5 mil. t. mai mult cu 2,5 mil. tone fa¡å de estimarea din februarie), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (16 mil. t), Fed. Ruså (15 mil. t, mai mare cu 1 Estimårile anali¿tilor USDA din aceastå lunå indicå o cre¿tere a produc¡iei mondiale de porumb, datoritå recoltelor mari din India ¿i Rusia. Comer¡ul mondial a stagnat, urmare a reducerii drastice a exporturilor Ucrainei, din cauza råzboiului. Exporturi mai dinamice au fost în Argentina, Brazilia ¿i Statele Unite. 18

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,2 miliarde tone, mai mare cu 83 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. mil. de tone fa¡å anul trecut), Canada (14 mil. t), Nigeria (11,6). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (316 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (80 milioane), Brazilia (72,5), Mexic (44), India (30), Canada (17), Egipt (16), Vietnam (16), Japonia (16), Argentina (14), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (12). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 63,5 milioane tone de porumb, urmate de Argentina (42,5 mil. tone), De asemenea, având în vedere blocajul comercial din zona Mårii Negre, importurile au scåzut în Orientul Mijlociu ¿i Africa de Nord. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut cu 20 de cen¡i, pânå la 5,65 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna februarie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu

Brazilia, cu 32,5 milioane tone, Ucraina (27,5 mil. tone, mai puin cu 6 mil. tone fatå de luna trecutå), UE (5 milioane tone), Fed. Ruså (4,5 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3, 5 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16 milioane tone), UE (15 milioane tone), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (10 mil. tone), Iran (8 mil. tone) ¿i Algeria (5). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 301 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21. pagini structurate de

Marilena RÅDUCU 58 dolari/tonå, la 353 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 61 dolari/tonå, la 343 dolari/tonå, iar în Brazilia pre¡ul a crescut cu 52 dolari/tonå, la 349 dolari/tonå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 56 dolari/tonå, la 342 dolari/tonå. Profitul Agricol 10/2022

EVENIMENT

Securitatea alimentar\ [i r\zboiul din Ucraina Compania Azomure¿ ¿i Profitul Agricol au organizat, såptåmâna trecutå, o amplå maså rotundå pe tema securitå¡ii alimentare ¿i implica¡iile råzboiului din Ucraina. Au participat Sorin Moise ¿i Costin Telehuz, secretari de stat în MADR (numirea lui Telehuz a fost confirmata chiar a doua zi), Achim Irimescu, ministru plenipoten¡iar în cadrul Reprezentan¡ei României la UE, Pekka Pesonen, secretar general CopaCogeca, Harri Kiiski, directorul Azomure¿ ¿i reprezentant Fertilizers Europe, Andriy Dykun, pre¿edintele Consiliului Agricol din Ucraina, Dumitru Chisåli¡å, pre¿edinte al Asocia¡iei Energia Inteligentå, reprezentan¡i ai industriei îngrå¿åmintelor ¿i ai re¡elei de distribu¡ie Azomure¿, reprezentan¡i ai marilor organiza¡ii de fermieri. În urma discu¡iilor, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a propus guvernan¡ilor måsuri concrete pentru reluarea produc¡iei la combinatul Azomure¿.

åzboiul din Ucraina pune problema siguran¡ei zilei de mâine nu doar din punct de vedere militar. Se schimbå, chiar dramatic, perspectivele referitoare la siguran¡a alimentarå. Am considerat oportunå înlesnirea unei discu¡ii pe acest subiect, fiindcå odatå cu conflictul de la grani¡ele României a apårut o nesiguran¡å majorå privind resursele de cereale ale Europei. Omenirea nu se mai poate baza pe exporturile de cereale din Ucraina. Iar Rusia a devenit o surså nesigurå, chiar de ocolit. La exporturile de grâu, pânå anul trecut, Rusia ocupa locul 1, iar Ucraina o seconda. Împreunå, asigurau un sfert din comer¡ul global cu grâu. La porumb, Ucraina era principalul furnizor al Europei. Cele douå ¡åri asigurau o cincime din comer¡ul global cu porumb ¿i 12% din aportul caloric al omenirii. Anali¿ti stråini sus¡in cå, dacå råzboiul din Ucraina va dura trei luni, se va impune ra¡ionalizarea grâului la nivel mondial. Prin urmare, provocarea asigurårii hranei pentru popula¡ia Europei, ¿i nu doar a Europei, revine altor state, inclusiv României, care este ¿i ea, alåturi de Fran¡a ¿i Germania, în topul ¡årilor europene exportatoare. Criza energeticå, în care ne aflåm Profitul Agricol 10/2022

de aproape o jumåtate de an ¿i e agravatå de råzboi, are o mare legåturå cu securitatea alimentarå, deoarece gazele naturale sunt principala materie primå pentru îngrå¿åminte. Motorina este, de asemenea, unul dintre cele mai costisitoare inputuri, atât pentru agriculturå, cât ¿i pentru industria alimentarå. Dacå venirea primåverii ar fi urmat så aducå, teoretic, normalizarea pre¡urilor la energie, råzboiul ¿i posibilitatea instituirii unui embargo pentru importurile din Rusia au dus pre¡ul gazului la peste 200 de euro/MWh la bursa de la Amsterdam. Chiar ¿i în aceste condi¡ii, Uniunea Europeanå pare încremenitå în proiectul ei numit “Pactul Verde”.

Så for¡åm ecologizarea agriculturii, în condi¡ii de råzboi, ¡ine de ignorarea siguran¡ei alimentare. Comisia Europeanå a dat mânå liberå statelor membre pentru luarea unor måsuri protec¡ioniste, prin care så se gestioneze mai bine resursele disponibile pe plan intern, pentru diminuarea efectelor crizei energetice. Chiar în ziua conferin¡ei, premierul Ciucå a convocat o ¿edin¡å extraordinarå de Guvern, cu exact acela¿i subiect. A fost ¿i motivul pentru care la masa noastrå rotundå nu a putut participa ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, cu care, înså, am avut un dialog ulterior, uuu pe acest subiect.

Robert VERESS 19

EVENIMENT Sorin Moise: “Ne uitåm cu responsabilitate la campania agricolå 2022-2023” Existau semne, încå din uuu vara anului trecut, cå pia¡a fertilizan¡ilor este sub presiune. Ar fi fost un moment bun ca autoritå¡ile så intervinå. Din påcate, nu s-a întâmplat acest lucru. Foarte mul¡i fermieri nu ¿i-au achizi¡ionat îngrå¿åmintele pentru campania de primåvarå. A¿a cå am fost nevoi¡i så intervenim, pentru a asigura necesarul de fertilizan¡i pe pia¡å. Comisia Na¡ionalå Interministerialå pentru autorizarea îngrå¿åmintelor a fost reactivatå la preluarea mandatului de cåtre ministrul Adrian Chesnoiu. În cursul lunii decembrie 2021, aceastå Comisie a autorizat 57 de îngrå¿åminte noi, de la 9 societå¡i producåtoare din afara ¡årii. Iar în martie 2022 au mai fost autorizate 70 de îngrå¿åminte, de la 24 de producåtori stråini. E adevårat, sunt la pre¡uri ridicate, dar fermierii români î¿i doresc så fertilizeze. Ne uitåm cu responsabilitate la campania agricolå actualå, dar ¿i la cea care urmeazå, 2022-2023 fiindcå, peste aceastå crizå energeticå a mai apårut ¿i criza umanitarå, cu repercusiuni economice globale. În acest sens, trebuie så ac¡ionåm asupra cauzelor primare, respectiv cre¿terea pre¡urilor la energia electricå ¿i gazele naturale, care au cel mai puternic impact negativ asupra economiei. Încå nu îmi este clar dacå ajutorul ar trebui så vinå pe zona de energie, pentru fabricile de îngrå¿åminte, sau pentru fermieri, la achizi¡ia îngrå¿åmintelor.

Achim Irimescu: Comisarul Wojciechowski este presat de Frans Timmermans så continue cu ecologizarea agriculturii europene La videoconferin¡a informalå a mini¿trilor agriculturii din statele membre, ministrul Chesnoiu a cerut, ferm, 20

regândirea modului de aplicare a strategiilor Farm to Fork ¿i Biodiversitatea din Pactul Verde, pentru a se acorda prioritate securitå¡ii alimentare. Mai mul¡i mini¿tri au sus¡inut acest punct de vedere, în condi¡iile în care securitatea alimentarå este amenin¡atå din multe direc¡ii, din cauza råzboiului din Ucraina. Mini¿trii, în special pre¿edintele Consiliului, francezul Julien Denormandie, au pus o mare presiune pe comisarul Janusz Wojciechowski, pentru ca acesta så admitå cå trebuie revåzut calendarul aplicårii Green Deal. Ini¡ial, comisarul s-a fåcut cå nu aude. Ulterior, în conferin¡a de preså, a recunoscut cå se are în vedere o reevaluare a calendarului. Înså, în cele din urmå, printr-un mesaj pe Twitter, a retractat cele spuse în conferin¡å. Este rezultatul presiunilor la care a fost supus comisarul Wojciechowski de vicepre¿edintele CE, Frans Timmermans, responsabil de aplicarea Pactului Verde, care insistå, în continuare, pe aceastå linie. Iar în Consiliul de mini¿tri ai agriculturii, Germania, care acum are un ministru verde, a avut o opinie diferitå, în condi¡iile în care chiar ¿i statele nordice s-au aliniat la curentul regândirii calendarului aplicårii strategiilor Pactului Verde, în scopul prioritizårii securitå¡ii alimentare. Din påcate, în Comitetul Special Agricol, care pregåte¿te Consiliul de mini¿tri, am devenit inamicii domnului Timmermans, care ne-a criticat, spunând cå apåråm fermierii ¿i nu Green Deal. Or, fermierul hråne¿te popula¡ia, iar în lipsa hranei apar conflictele. Comisia aratå cå sunt stocuri de peste 30 de milioane de tone de hranå în statele membre. Existå, desigur, diferen¡e de la un stat la altul, iar råzboiul a afectat stocurile, pentru cå la Marea Neagrå sunt blocate peste 10 milioane de tone de cereale. Comisia considerå cå securitatea alimentarå nu este amenin¡atå ¿i, ca atare, e foarte nemul¡umitå de restric¡ionarea, de cåtre Ungaria, a circula¡iei intracomunitare a mårfurilor. Ungaria va

fi aten¡ionatå, råmâne de våzut ce se va întâmpla în continuare.

Costin Telehuz: “Så nu låsåm Africa de Nord ¿i Orientul Mijlociu fårå mâncare!” Îl în¡eleg pe domnul Timmermans cå ¡ine cu din¡ii de Green Deal, pentru cå e pe cale så-¿i piardå jobul. Criza aceasta energeticå o så ne facå pe to¡i så ne scådem la jumåtate amprenta de carbon, de nevoie, dacå nu de voie. Azotatul scump ¿i motorina scumpå o så ne for¡eze pe noi, fermierii, la simplificarea tehnologiilor. Dacå puterea financiarå a fermierilor scade, printr-o interven¡ie artificialå în pia¡å, în sensul interzicerii exporturilor de cereale, fire¿te cå nu-¿i vor mai permite så absoarbå majorårile de costuri ale combustibililor ¿i îngrå¿åmintelor, care cu certitudine vor veni. Dacå interven¡iile în pia¡a energiei nu se fac prin måsuri dispuse de Bruxelles, orice face o ¡arå europeanå va fi insuficient ¿i va bulversa pia¡a ¿i mai tare. ªtim cå trebuie så evitåm criza alimentarå, care a stat la baza celor mai mari turbulen¡e din istorie ¿i care acum deja se întrezåre¿te. Nu trebuie så excludem visurile domnului Timmermans, dar trebuie så le amânåm, så le ajuståm la realitatea imediatå. Dacå Africa de Nord ¿i Orientul Mijlociu råmân fårå mâncare, problemele din Rusia vor fi Profitul Agricol 10/2022

EVENIMENT

privite ca o glumå, pe lângå ce va veni.

Harri Kiiski: “Un pre¡ convenabil al gazului natural ar fi în marja 60-80 de euro/MWh” Încep cu o veste de ultimå orå: din cauza cre¿terii pre¡ului gazului natural, Yara, unul dintre cei mai mari producåtori de îngrå¿åminte din Europa, tocmai a anun¡at închiderea unitå¡ilor de produc¡ie din Fran¡a ¿i Italia, în timp ce produc¡ia maghiarå ¿i croatå s-a oprit. Aceastå crizå nu e surprinzåtoare. Pre¡ul gazului e în cre¿tere din septembrie 2021, iar Fertilizers Europe a dat semnale de alarmå Comisiei Europene, cerând ac¡iuni concrete, încå din octombrie. Este limpede cå factorul politic a accelerat cre¿terile de pre¡uri la materiile prime, certificate CO2, îngrå¿åminte. Condi¡ia noastrå pentru reluarea produc¡iei este, firesc, un pre¡ bun al gazului natural. Un pre¡ convenabil ar fi în marja 60-80 de euro/MWh, la pre¡urile de acum ale îngrå¿åmintelor. E limpede cå vom avea probleme de aprovizionare cu îngrå¿åminte în viitor. Brazilia, care reprezintå 20% din co¿ul global de hranå, importå 80% din îngrå¿åmintele sale. Peste 50% din ace¿ti 80% proveneau din Rusia. E u¿or de în¡eles de ce Bolsonaro este un sus¡inåtor al lui Putin. Diminuarea produc¡iei ¿i exporturilor din Brazilia se va suprapune absen¡ei din pia¡å a Rusiei ¿i Profitul Agricol 10/2022

Ucrainei. În urma discu¡iilor din decembrie 2021, cu ministrul Agriculturii, ulterior ¿i cu ministrul Energiei ¿i cu prim-ministrul, a fost limpede cå nu ni se poate garanta gaz din produc¡ia internå ¿i atunci a trebuit så cåutåm în afara UE. Am început negocierile cu Gazprom, dar, dupå izbucnirea råzboiului, nu leam putut continua. Ce se va întâmpla iarna viitoare? Trebuie så definim care sunt industriile prioritare care trebuie så func¡ioneze în continuare, ca så se asigure necesitå¡ile umane de bazå: apå, hranå, sånåtate. Guvernul nu are mânå liberå så ia orice måsurå de sprijin. Existå un cadru european ce trebuie respectat. Dar Bulgaria a gåsit varianta cu subven¡ionarea cu 58 de euro/Mwh.

Pekka Pesonen: “Avem nevoie de un management al nutrien¡ilor la nivel european” Sunt încrezåtor cå vom putea compensa consecin¡ele råzboiului din Ucraina, utilizând întregul poten¡ial al agriculturii europene. De aceea, chiar mâine-diminea¡å må voi întâlni cu oficiali ai Comisiei, pentru a solicita ajuståri ale PAC, la nivel european, prin relaxåri ale unor politici, precum cele referitoare la cultivarea întregii suprafe¡e arabile sau posibilitatea monoculturii la porumb.

Acest fapt v-ar ajuta så vå folosi¡i la maxim resursele. Am solicitat o diversificare a pie¡ei de îngrå¿åminte, care poate avea efecte benefice pe termen lung. În¡elegem perspectiva producåtorilor de îngrå¿åminte, care se opun eliminårii suprataxei anti-dumping pe importurile de îngrå¿åminte. Dar, dacå suntem obliga¡i så plåtim mai mult pentru îngrå¿åminte, în compara¡ie cu fermierii din afara Uniunii, nu vom putea concura de la egal la egal cu ace¿tia, pe pia¡a interna¡ionalå. Nu vom putea concura cu produsele care vor veni din import. Activitatea noastrå nu va fi profitabilå. Iatå de ce avem nevoie de un management al nutrien¡ilor la nivel european.

Andriy Dykun: “Avem nevoie de motorinå pentru campania de primåvarå!” Så fiu sincer, nu suntem pregåti¡i så ie¿im la muncile câmpului, în acest moment. Cea mai mare problemå e cå am råmas fårå stocuri de combustibil Diesel. Aveam contracte în derulare cu Belarus, pentru furnizarea de motorinå, înså, de¿i sumele au fost plåtite în avans, nu mai sunt onorate, fiindcå Belarus este aliatul Rusiei. În mod normal, importam 60% din necesarul de motorinå din Rusia ¿i Belarus, iar 25% din alte ¡åri, pe mare. Am råmas cu doar 15% produc¡ie internå, care nici måcar nu ajunge pentru nevoile militare. Sunt ¿i celelalte probleme, cu îngrå¿åmintele, pesticidele ¿i semin¡ele, dar fårå motorinå nu putem face lucrårile în câmp. De acum pânå la începutul lunii iunie am avea nevoie de 240.000 de tone de motorinå, dar avem doar 50.000 de tone în stocuri. Singura cale pentru a accesa diferen¡a necesarå este din importuri, din ¡årile europene, prin transport terestru - camioane ¿i trenuri. Dar mai e o problemå, a stocårii combustibililor, fiindcå ru¿ii ne-au bombardat ¿i distrus rezervoarele. Vå rog så face¡i lobby pentru a-i determina pe politicienii români ¿i europeni uuu så în¡eleagå acest lucru, cå e 21

EVENIMENT uuu nevoie de motorinå pentru Ucraina!

Dumitru Chisåli¡å: “Putem cre¿te produc¡ia de gaz!” Dacå ¿i Combinatul Azomure¿ va avea soarta celorlalte combinate de îngrå¿åminte din ¡arå, ar fi o imenså eroare. Agriculturå modernå de maså fårå îngrå¿åminte chimice nu existå. Industria chimicå are nevoie de o abordare particularizatå. Nu înseamnå cå trebuie så beneficieze de un pre¡ preferen¡ial, subven¡ionat, al gazului. Dar pot fi ajustate politicile fiscale pentru ca, cel pu¡in în aceste momente foarte grele, aceastå industrie så råmânå viabilå. Avem resurse ce pot fi exploatate, ne stå la îndemânå så facem acest lucru. În 2021, 29% din gazele consumate în România au provenit din importuri. Consider cå BSOG (Black Sea Oil & Gas) ar fi putut livra gaz din Platoul Mårii Negre încå din aceastå iarnå. Un alt element important este cå am folosit foarte multe gaze, anul trecut, pentru a produce energie electricå. Acum, cu costul prohibitiv al gazelor, a redevenit viabilå conversia cårbunelui, iar asta ar putea disponibiliza o cantitate importantå de gaze. Avem sonde care au dat probe de produc¡ii pozitive, dar sunt închise. Pot fi reabilitate. Cu asemenea måsuri luate pe termen scurt, am putea acoperi 55-60% din ce am importat anul trecut. Mai existå ¿i posibilitatea de a

importa gaze din alte surse, e adevårat cå nu în cantitå¡i mari. Deci e posibil så traversåm iarna 2022-2023 fårå a recurge la gazele din Federa¡ia Ruså, dar asta înseamnå un pre¡ mai mare, gazele ruse¿ti fiind cele mai ieftine.

pentru securitatea alimentarå a României. Suntem în UE, respectåm regulile europene, dar trebuie så ne protejåm industria.

mele de îngrå¿åminte necesare, dar altfel stå situa¡ia pe termen mediu ¿i lung. În campania de aprovizionare din aceastå iarnå, s-au realizat importuri din Federa¡ia Ruså, Ucraina, Belarus, Georgia, Kazahstan, ¡åri care dispar ca surse de aprovizionare. Op¡iunile råmase pentru România sunt Egipt, Maroc, UE, cu observa¡ia cå în UE majoritatea fabricilor de îngrå¿åminte sunt temporar închise. Este necesarå o strategie guvernamentalå pe termen mediu (însemnând douå-trei luni) ¿i lung, pentru diminuarea impactului råzboiului, så sprijinim produc¡ia internå, fapt necesar

Azomure¿ furnizeazå îngrå¿åminte de calitate, la un pre¡ corect. În zona mea, partea de nord a Moldovei, cei mai mul¡i fermieri au fost aten¡i la evolu¡ia pie¡ei, la semnalele Azomure¿, ¿i-au asigurat de anul trecut stocurile de îngrå¿åminte pentru campania din aceastå primåvarå. Chiar dacå, pentru aceasta, au valorificat produc¡iile nu la cele mai bune pre¡uri. Dar problema este impredictibilitatea evolu¡iei pre¡urilor, în continuare. Pre¡urile de acum ale produselor agricole ne ajutå så suportåm cre¿terile de pre¡uri ale îngrå¿åmintelor, dar nu se ¿tie ce se va întâmpla pânå în toamnå. Puterea de cumpårare va scådea, iar atunci valorificarea produc¡iei va deveni problematicå. Dacå exporturile s-ar interzice, ar fi chiar catastrofal.

Aurel Placinschi, fermier, administrator Agricola 96 Cristian Moldovan, distribuitor de inputuri ¿i director Ameropa Grains furnizor de servicii pentru Pentru campania de primåvarå consider cå nu sunt probleme mari cu volu- agriculturå

Narcis Ni¡å, administrator Biz Solutions din Dolj, distribuitor de fertilizan¡i în sud-vestul ¡åri Suntem deja într-o crizå realå de disponibilitate a îngrå¿åmintelor. Fermierii din zona mea nu au asigurat mai mult de 50% din necesar, fiind- uuu 22

Profitul Agricol 10/2022

EVENIMENT uuu cå toatå lumea se a¿tepta ca pre¡urile så mai scadå de la 1 aprilie. ªi a¿a s-ar fi întâmplat dacå nu intervenea nenorocirea din Ucraina. Am o capacitate de depozitare de 140.000 de tone ¿i nu ¿tiu dacå am 10.000 de tone pe stoc. Cu o asemenea situa¡ie nu m-am confruntat în 25 de ani. Din påcate, în vara anului trecut a intervenit ¿i acel accident tehnic de la Azomure¿, care a înjumåtå¡it produc¡ia, astfel cå nu ne-am putut reface stocurile vara, ca de obicei. Fårå stocurile de varå, pe care le fåceam de la Azomure¿, nu vom reu¿i så supravie¡uim! Azomure¿ este factor de echilibru pentru pre¡uri. Toate combinatele din jurul României a¿teptau lista de pre¡uri de la Azomure¿, ca så facå lista de pre¡uri pentru pia¡a româneascå. Încercåm så suplinim din importuri lipsa produselor de la Azomure¿, dar nu reu¿im, pentru cå distan¡a nu este aceea¿i.

Eduard ªtefånescu, administratorul distribuitorului de îngrå¿åminte Golden Star Pa¿cani Situa¡ia este foarte proastå, dar existå solu¡ii la îndemânå. Gaz avem, avem ¿i fabricå de îngrå¿åminte, tot ce trebuie så facå guvernan¡ii este så facå acele conexiuni care så permitå reluarea produc¡iei, pentru a minimiza efectele crizei care se dezvoltå. Nu ne putem baza pe importuri, fiindcå acestea sunt imprevizibile. Putem

så aducem îngrå¿åminte din Maroc sau din altå ¡arå, dar dacå acolo se schimbå politica mâine, råmânem în aer. Trebuie så ne organizåm ¿i så gestionåm mai bine resursele de care dispunem, cât mai repede.

Marinel ªtefan, directorul Dafcochim Agro, producåtor agricol din jude¡ul Mure¿ ¿i distribuitor de inputuri Fermierii din zona Ardealului folosesc, în propor¡ie de peste 90%, îngrå¿åminte Azomure¿. Costurile de transport sunt incomparabile cu cele ale îngrå¿åmintelor de import. Importurile ridicå substan¡ial cheltuiala pe hectar. Foarte pu¡ini dintre fermierii din zona noastrå, fermieri care lucreazå 50-150 ha, au îngrå¿åmintele achizi¡ionate, iar stocurile noastre sunt foarte mici. Cei care au îngrå¿åminte vor fertiliza cu circa 20% mai pu¡in. Rog autoritå¡ile så gåseascå o solu¡ie pentru a porni cât mai curând produc¡ia la Azomure¿.

Ionel Arion, pre¿edinte Pro Agro Sectorul zootehnic este aproape de colaps ¿i fabricile de procesare se închid. Fermierii ¿i procesatorii trebuie ¡inu¡i în via¡å cu orice pre¡, pentru cå, altfel, deficitul balan¡ei comerciale va cre¿te ¿i mai mult. Nu må refer la ajutor financiar, ci legislativ. Prin legiferare se pot corecta derapajele din pia¡å. România a ales så subven¡ioneze ac-

ciza doar la motorinå, în timp ce UE permite la energie (¿i la gaze ¿i energie electricå).

Theodor Ichim, vicepre¿edinte APPR La vremuri speciale, trebuie så luåm måsuri speciale. Un administrator în¡elept identificå poten¡ialul de dezvoltare ¿i riscurile, gestionându-le ca atare. Administratorii na¡ionali ¿i europeni trebuie så se gândeascå cum pot investi în agriculturå. Este absurd cå domnul Timmermans reconsiderå folosirea cårbunelui pentru produc¡ia de electricitate, dar nu renun¡å deloc la amânarea måsurilor de eco-condi¡ionalitate.

Florentin Bercu, director executiv UNCSV Sus¡inem orice måsurå pe care statul român o poate lua pentru redeschiderea Combinatului Azomure¿ ¿i pentru a mai viabiliza cel pu¡in un alt combinat. Avem nevoie de måsuri imediate, pentru a nu fi compromis anul agricol urmåtor. O subven¡ie pe tona de îngrå¿åmânt achizi¡ionatå de fermieri ¿i utilizatå în agricultura României consideråm cå solu¡ia pentru depå¿irea acestui moment.

ªtefan Gheorghi¡å, reprezentant LAPAR La nivel european avem o rupturå între birocra¡ia bruxellezå ¿i interesele statelor membre. Sunt sceptic în privin¡a unei solu¡ii europene a crizei energetice. Comisia este refractarå så ia o decizie în acest sens. Statul român, prin Romgaz, gestioneazå o mare parte din rezerva de gaz a ¡årii ¿i nu avem gaze pentru producåtorul de îngrå¿åminte, iar asta face så avem probleme cu aprovizionarea cu îngrå¿åminte în ferme. OMV a “uitat” så-¿i respecte obliga¡iile asumate contractual privind investi¡iile în noile capacitå¡i de extrac¡ie ¿i nimeni nu îi atrage aten¡ia. Ståm cu gaz în Marea Neagrå ¿i de câ¡iva ani tot plimbåm problema dintr-o parte într-alta. Profitul Agricol 10/2022

CULTURI

VEGETALE Combaterea [oarecilor-de-câmp Schimbårile climatice au favorizat înmul¡irea popula¡iei de ¿oareci de câmp. Iernile blânde nu le-au pus probleme rozåtoarelor. Cre¿terea suprafe¡elor de lucernå ¿i renun¡area la aråturå sunt alte douå elemente care au contribuit la asigurarea unor bune condi¡ii pentru acestea. De asemenea, reducerea numårului de produse de combatere va ajuta ¿i ea rozåtoarele. În prezent, produsele omologate pentru combaterea Microtus arvallis Pall (¿oarecilor-de-câmp) sunt:

Arvalin, sub formå de momealå, aplicat în dozå de 5 bucå¡i/galerie, pentru culturile agricole, forestiere, legumicole, paji¿ti, plante decorative, pomi fructiferi, vi¡a-de-vie; ¿i Bromakol, sub formå de momealå, produs retras înså la data 31.05.2021, dar care mai poate fi utilizat pânå la data de 01.06.2022. Momentul optim pentru începerea tratamentelor este la prezen¡a a 5-6 colonii/ha. “În cazul în care sunt depuse solicitåri de cåtre aplican¡i pentru omologarea produselor de protec¡ie a plantelor în vederea combaterii ¿oarecilor-de-câmp, dupå evaluarea dosarelor, Comisia Na¡ionalå de Omologare a Produselor de Protec¡ie a Plantelor va lua o decizie în ¿edin¡ele trimestriale”, ne-a transmis MADR. 26

Måsuri agrotehnice “O måsurå alternativå de prevenire ¿i combatere este efectuarea de lucråri mecanice, precum aråtura adâncå, care are rolul de a diminua apari¡ia acestor organisme dåunåtoare, ¡inând cont cå adâncimea la care se aflå cuibul este de 15-30 cm, mai ales în zonele favorabile dezvoltårii acestora, respectiv în zonele în care s-au identificat în anii anteriori”, au mai precizat reprezentan¡ii ministerului.

Favorizarea prådåtorilor naturali Ornitologul István Moldován promoveazå combaterea rozåtoarelor cu ajutorul prådåtorilor naturali. El spune cå este “o alternativå pentru otråvuri” ce a fost implementatå cu succes în Israel, ¡arå cu cea mai mare pondere de inova¡ie ¿i cercetare atât în agriculturå, cât ¿i în protec¡ia mediului. Explicå de ce este util ca fermierii så renun¡e substan¡ele chimice. “Pe lângå faptul cå otrava nu este consumatå nici în propor¡ie de 50%, cea consumatå råmâne în organismul rozåtoarelor otråvite, care la rândul lor sunt consumate de al¡i prådåtori naturali ai acestora (påsåri råpitoare de noapte ¿i de zi, vulpi, hemeline, nevastuici, arici etc.) ¿i care la rândul lor mor otråvite”, spune acesta. Chiar dacå pe moment scade popula¡ia de ¿oareci, în viitor vor avea mai pu¡ini du¿mani. “Otråvurile, atât cele consumate, cât ¿i cele neconsumate, råmân în sol, de unde contamineazå apa freaticå, solul ¿i implicit sunt asimilate de plantele cultivate pe acel teren”, mai spune acesta. Alternativa, aproape gratuitå, este

de a atrage ¿i favoriza prezen¡a si activitatea prådåtorilor naturali ai ¿oarecilor-de-câmp. Care sunt ace¿ti prådåtori naturali? Påsårile råpitoare de zi ¿i în special cele de noapte, vulpea, nevåstuica ¿i ariciul, contribuie masiv la controlul rozåtoarelor. De asemenea, unele din acestea contribuie ¿i la controlul popula¡iilor de ciori de semånåturå ¿i cioarå grivå, care, de asemenea, produc daune în produc¡ie. Cum atragem påsårile råpitoare specializate pe rozåtoare? Toamna, dupå arat, pe câmpuri se monteazå a¿anumitele pråjini “T”, la înål¡ime de 2-3 m, pe vârful cårora se fixeazå un bå¡ orizontal. Acestea servesc påsårilor råpitoare (¿orecarul comun, ¿orecar mare, huhurez mare etc.) ca loc de pândå. ªorecarul poate så vadå ¿i så vâneze pe o por¡iune mai mare a câmpului unde se mi¿cå rozåtoarele. Cu cât mai multe asemenea be¡e sunt montate pe un câmp (ideal 3/ha), cu atât mai multi ¿orecari ¿i huhurezi vor fi atra¿i. Vor lucra în schimburi de zi ¿i noapte ¿i vor vâna gratuit toamna ¿i iarna. Utilå este ¿i plantarea unui arbore, a¿a cum se fåcea în trecut, în mijlocul câmpului. De asemenea, plantarea perdelelor forestiere în perimetrul terenului este beneficå påsarilor råpitoare, dar ¿i celor insectivore. Pe ace¿ti arbori se pot amplasa scorburi artificiale pentru råpitoare de noapte (cucuvea, huhurezi ¿i ciu¿), dar ¿i pentru cele de zi (vânturel ¿i ¿orecar comun), care astfel ¿i în timpul primåverii/verii, când cresc pui acestora, vor vâna ¿oarecii zi ¿i noapte.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 10/2022

CULTURI VEGETALE

Noua gam\ de biostimulatori Timac Agro România Grupul Roullier ¿i-a început cålåtoria acum mai bine de 60 de ani, fiind aståzi un exponent de seamå la nivel interna¡ional în ceea ce înseamnå solu¡ii de nutri¡ie avansate din punct de vedere tehnologic.

imac Agro, parte a Grupului Roullier, este probabil prima companie care a vorbit despre avantajele folosirii biostimulatorilor pentru cultura mare încå din anul 2006, când a ajuns în România, având o gamå completå de biostimulatori, atât radiculari, cât ¿i vegetativi. Dupå 16 ani, obiceiurile de fertilizare s-au schimbat, fermierii folosind mai eficient fertilizan¡ii ¿i în doze mai mari, uneori chiar prea mari raportat la consumul specific al plantelor. ºinând cont de aceste aspecte, Centrul Mondial de Inova¡ie Roullier a dezvoltat o gamå nouå de biostimulatori, la care departamentul de cercetare al grupului a lucrat timp de aproximativ 10 ani, împreunå cu cele mai importante centre de cercetare ¿i universitå¡i de prestigiu la nivel mondial. Rezultatul acestei munci titanice este azi confirmat ¿i în România prin trecerea de la faza de omologare ¿i prin alte multe teståri în ultimii 2 ani - la Sta¡iuni de Cercetare precum SCDA Lovrin, Universitå¡i de Agronomie sau la Eurofins - care demonstreazå eficien¡a produselor inclusiv în condi¡iile pedoclimatice din România. 28

Timac Agro România vine pe pia¡å cu trei noi biostimulatori pentru cultura mare ¿i o gamå pentru culturi speciale. Aceste game au fost dezvoltate cu scopul de a influen¡a în mod semnificativ metabolismul plantelor în anumite faze vegetative ac¡ionând dupå trei principii: Ameliorare - De-stres - Nutri¡ie, prescurtat ADN, fiecare gamå având ac¡iune asupra celor trei direc¡ii, cu accent mai mare pe una dintre ele.

Astelis a fost dezvoltat de Grupul Roullier în colaborare cu cel mai vechi institut de cercetare privat din lume, Rothamsted, cu o experien¡å de mai mult de 150 ani în studiul tuturor parametrilor din culturile de påioase, aceastå gamå fiind special conceputå ¿i dezvoltatå doar pentru plantele monocotile, ingredintele active ac¡ionând specific pentru aceste plante.

Irys este o gamå total diferitå fa¡å de biostimulatorii de pe pia¡å. De obicei, un produs biostimulator con¡ine mai multe ingrediente active ca molecule independente, dar care au posibilitatea så reac¡ioneze diferit în func¡ie mediu, de solu¡ia în care sunt introduse sau în func¡ie de mixurile pe care le fac fermierii cu diferite pesticide care con¡in amestecuri cu mai multe substan¡e active. Unicitatea acestei game este datå

de faptul cå toate ingredientele active con¡inute de biostimulator sunt înglobate într-o supermoleculå unicå, independentå, care nu mai laså ingredientele active så reac¡ioneze cu alte componente sau så se dezintegreze înainte de a ajunge în plantå. Aceastå supermoleculå are capacitatea de a proteja ingredientele active pânå când planta le poate asimila. Genaktis este rezultatul multor ani de cercetare ¿i, mai precis, de descifrare a mecanismului genetic de asimilare al nutrien¡ilor. Plantele de culturå au cca 45.000 de gene, cu mult mai multe decât animalele. Aceastå zestre genetic le permite så se adapteze mediului în care tråiesc. ¥n cercetare s-a identificat ¿i apoi sa urmårit activitatea a cca 32.000 de gene din care s-au izolat ¿i continuat cu cca 1.000. Astfel, am reu¿it så descifråm mecanismul de ac¡iune al genelor implicate în asimilarea ¿i transportul elementelor minerale. Genaktis, prin ingredientele sale active, este capabil så poten¡eze manifestarea acestor gene, ducând la o intensificare a proceselor de asimilare ¿i valorizare a nutrien¡ilor, a procesului de fotosintezå ¿i a celor de reac¡ie la stres, asigurând o cre¿tere sus¡inutå a plantelor. Genaktis are ca efect o fortificare generalå a culturilor, care în final va duce la cre¿teri importante de produc¡ie. Îmbunåtå¡irea conservårii uuu ro.timacagro.com

Profitul Agricol 10/2022

CULTURI VEGETALE uuu post-recoltare, controlul calitå¡ii organoleptice ¿i fizice ¿i rezisten¡a la solicitårile abiotice reprezintå provocåri semnificative pentru producåtori. Pentru a råspunde acestor nevoi, cercetåtorii Centrului Mondial de Inova¡ie Roullier au dezvoltat noile ingrediente active cu rol bistimulator: Kaoris.

Kaoris regleazå exprimarea genelor implicate în remodelarea peretelui celular, dar ¿i în remobilizarea nutrien¡ilor. Cu acest biostimulator, dezvoltarea plantei este optimizatå chiar ¿i în condi¡ii de stres deoarece Kaoris stimu-

leazå genele responsabile de producerea de citokinine, fitohormoni implica¡i în reglarea fotosintezei ¿i a produc¡iei de clorofilå. De asemenea, Kaoris stimuleazå produc¡ia de xiloglucani ¿i pectine pentru a spori extensibilitatea peretelui celular ¿i pentru a cre¿te rezisten¡a acestuia în timpul diviziunii celulare. Ac¡ionând asupra activårii genelor legate de transportul nutrien¡ilor, Kaoris face astfel posibilå remobilizarea nutrien¡ilor din plantå ¿i optimizarea migrårii lor în fructe, pentru a optimiza calitatea ¿i a le extinde prospe¡imea. Timac Agro a fost întotdeauna un pi-

onier în exploatarea ¿i utilizarea algelor pentru nutri¡ia plantelor.

Seactiv este un ingredient activ, cu rezultate dovedite de-a lungul mai multor ani în Fran¡a ¿i la nivel interna¡ional. Acesta îmbunåtå¡e¿te capacitatea culturilor de a gestiona stresul la care sunt supuse pe tot parcursul dezvoltårii lor. Combina¡ia sa de mai multe ingrediente active extrase din alge brune ¿i plante ac¡ioneazå în trei moduri: 1. Men¡inerea presiunii osmotice 2. Detoxifierea radicalilor liberi 3. Îmbunåtå¡irea fotosintezei

P9889, hibridul potrivit Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

P9889 este un hibrid ce apar¡ine grupei 350 FAO, maturitate de interes pentru ¡ara noastrå, perfect adaptat pentru orice tip de tehnologie ¿i zonå în care va fi cultivat. Este un produs ce reu¿e¿te så valorifice la maxim fiecare picaturå de apå, fiind etalonul hibrizilor Optimum AQUAmax, grupa ce are ca ¡intå valorificarea precipita¡iilor, toleran¡a la ar¿i¡å, dar ¿i un sistem prin care pierderea de apå este reduså considerabil. Grupa Optimum AQUAmax reprezintå o necesitate pentru fermierii din România, unde lipsa precipita¡iilor cauzeazå mari pierderi anual. Pentru a fi siguri de reu¿ita în fermå, avem nevoie de minimum de investi¡ii, pentru a produce maximum posibil. Productivitatea acestui hibrid este de neegalat. Practic, în intervalul de

maturitate 300 - 400 FAO, P9889 este imbatabil, cu un avantaj de minimum 500 kg/ha, atât în condi¡ii nefavorabile, cât ¿i în condi¡ii normale. Anul 2021 a fost un an cu produc¡ii bune la porumb în toatå ¡ara, iar pentru a exemplifica poten¡ialul excep¡ional al acestui hibrid, amintim produc¡iile ¿i locul acestuia, ob¡inute în 3 loca¡ii: - Media¿ - Agroferm Bråteiu - Locul 1 - 20.637 kg/ha, U - 19,5% - Zåne¿ti - TCE 3 Brazi - Locul 1 15.206 kg/ha, U - 18,2% - Cårpini¿ - Semisland Company Locul 1 - 12.478 kg/ha, U - 14,9%. Loca¡iile pot fi confirmate de cåtre fermieri ¿i presa prezentå la recoltare, adicå informa¡ie credibilå, ob¡inutå în condi¡ii de fermå, cu tehnologia recomandatå de Corteva Agriscience, de la erbicidare pânå la fertilizare. Anul acesta, din påcate, am fåcut cuno¿tin¡å cu pragul de sus al pre¡urilor la azot, elementul esen¡ial pentru produc¡ii ridicate în cultura porumbului, iar în testele realizate de echipa de Agro-

nomy de la Afuma¡i, P9889 a demonstrat cå poate fi cultivat ¿i în fermele în care fertilizarea cu azot este scåzutå (70 kg/ha N s.a.). A reu¿it o produc¡ie de peste 9 t/ha în rota¡ie cu cereale påioase pe o solå aflatå în jude¡ul Constan¡a, unde precipita¡iile au fost de peste 250 l/mp, de la semånat la recoltat. Evident, rezerva de azot de la cerealele påioase a ajutat, dar randamentul hibridului este incontestabil, indicele de utilizare al azotului fiind unul extraordinar. Pentru fermierii ce î¿i propun fertilizåri sub 100 kg/ha azot substan¡å acivå, acest hibrid este recomandarea noastrå numårul 1. Condi¡iile meteo actuale ne îndeamnå cåtre precau¡ie, alegeri cumpåtate, aten¡ia la cele mai mici detalii ¿i utilizarea experien¡ei acumulate, pentru a avea un an reu¿it. Cu siguran¡å alegerea hibridului potrivit reprezintå un pas esen¡ial cåtre reu¿itå, iar P9889 este defini¡ia reu¿itei în cultura porumbului.

Profitul Agricol 10/2022

CULTURI VEGETALE RWA ¿i-a lansat magazin virtual de inputuri RWA a lansat FarmHedge, aplica¡ie de mobil ce va u¿ura procesul de achizi¡ie ¿i de livrare, dupå cum promit ini¡iatorii, fie cå este vorba despre semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte foliare sau produse destinate agriculturii ecologice. Potrivit distribuitorului de inputuri, FarmHedge este magazinul online potrivit pentru fermierii care nu vor så piardå timpul. Programul permite vizualizare rapidå a produselor ¿i a pre¡urilor, economie de timp ¿i informare permanentå în privin¡a livrårii. Aplica¡ia este disponibilå în Google Play ¿i App Store. Yara, la mai pu¡in de jumåtate din capacitate Compania Yara va lucra la 45% din capaciate, în urma reducerii produc¡iei fabricilor din Fran¡a ¿i Italia, decizie luatå ca urmare a cre¿terii costurilor. La prezentarea rezultatelor anuale, pe 8 februarie, Yara a indicat faptul cå factura de energie ar putea cre¿te cu 900 de milioane de dolari în primul trimestru, fa¡å de aceea¿i perioadå a anului 2021. Estimarea a fost fåcutå înainte de începerea ofensivei militare ruse în Ucraina, pe 24 februarie, eveniment ce a generat cre¿terea exponen¡ialå a pre¡ului gazelor. Rusia va acorda prioritate cererilor de cereale de pe pia¡a internå “Existå o cerere ridicatå de export pentru cerealele ruse¿ti, iar pre¡urile sunt în cre¿tere. În primul rând, trebuie så asiguråm materia primå pentru industria internå de panifica¡ie”, a declarat Mihail Mishustin, premierul Rusiei. ¥n plus, a promis cå Guvernul va acorda fermierilor împrumuturi pe termen scurt cu rate preferen¡iale, în valoare de peste 160 de miliarde de ruble. De notat cå nu a abordat chestiunea limitårii exporturilor de cereale, ci a vorbit doar despre campania de semånat din primåvarå, care nu trebuie compromiså. 32

Ziua Porumbului, edi]ia a XIII-a Anul acesta viziatatorii platformei de la Ziua Porumbului, edi¡ia a XIII-a, vor vedea loturile în urmåtoarea ordine, reie¿itå în urma tragerii la sor¡i: INCDA Fundulea, SCDA Turda, Lidea, Limagrain, Syngenta, Expert Agribusiness, KWS, RAGT, Bayer, Saaten-Union ¿i RWA. O companie din Ucraina î¿i manifestase interesul de participare, dar în noile condi¡ii probabilitatea este scåzutå. Se va semåna în douå loturi, pentru recoltat ¿i pentru prezentare la eveniment. Existen¡a a douå loturi are ¿i rol de måsurå de siguran¡å, în cazul apari¡iei unor accidente cu unul dintre ele. “Acum sunt condi¡ii medii pentru înfiin¡area culturii, speråm så fie condi¡ii optime”, remarcå Alina Cre¡u, director executiv al APPR, asocia¡ie ce a preluat de la edi¡ia precedentå organizarea evenimentului. Ferma Elsit, conduså de Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, asigurå, în continuare, execu¡ia lucrårilor. “Evenimentul este la un alt nivel ¿i necesitå resurse mai multe. Se suprapunea cu alte activitå¡i în fermå”, explicå Bogdan Sitaru motivul pentru care ferma se ocupå acum doar de realizarea loturilor.

Semånatul este programat în perioada optimå, cel mai propabil la jumåtatea lunii aprilie. Tratamentele în vegeta¡ie vor fi asigurate de cåtre partenerul principal, compania Bayer. În toamnå sau realizat lucråri de aråturå ¿i discuit. Nu s-a efectuat o fertilizare de bazå, iar schema de fertilizat este încå în discu¡ie. În cadrul platformei vor fi prezentate mai multe tipuri de semånat. Începând de anul acesta APPR va monitoriza ¿i mai atent cultura ¿i va avea o campanie de comunicare pe perioada de vegeta¡ie. Alina Cre¡u considerå cå varianta idealå este så se comunice atât înainte, cât ¿i dupå efectuarea unui tratament, pentru a se aråta în timp real efectul unui tratament. Una din cele mai importante schimbåri în organizarea evenimentului este utilizarea unei noi semånåtori, cumpåratå de ferma Elsit special pentru realizarea loturilor: Kverneland Optima TF Profi SX 8R e-drive Tellus. Este o semånåtoare pneumaticå, în valoare de aproape 60.000 de euro, ce va permite ob¡inerea unei uniformitå¡i mai bune a culturilor.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 10/2022

Un milion de hectare cu floarea-soarelui Anul acesta vom putea înfiin¡a ¿i un milion de hectare cu floarea-soarelui, î¿i începe expunerea Nina Gheorghi¡å. Fermier din Bråila, proaspåt aleaså vicepre¿edinte al LAPAR, Nina Gheorghi¡å a fost invitatå anume de ministrul Adrian Chesnoiu în conferin¡a de preså, doar-doar o mai lini¿ti spiritele celor ce aleargå zilele acestea dupå ulei prin hipermarketuri. Så vedem cå ¿i råzboiul din Ucraina confirmå excelenta decizie a ministrului de a da derogare la tratamentul cu neonicotinoide la floarea-soarelui, dupå doi ani în care ministrul Oros a recitat partitura ecologistå a Bruxelle-sului. “Nu avem motive de îngrijorare cå nu ne-am putea atinge obiectivul de a înfiin¡a un milion, poate un milion ¿i un pic de hectare cu floarea-soarelui, dat fiind faptul cå anul acesta, dupå doi ani, am primit în sfâr¿it derogare la neonicotinoide”, spune Nina Gheorghi¡å. “Dacå nu am fi avut aceastå derogare, så putem folosi acest tratament pentru såmân¡a culturii de floarea-soarelui, atunci chiar am fi avut motive serioase de îngrijorare, dacå ne-am fi atins aceste suprafe¡e ¿i dacå sigur produc¡iile ar fi fost cele a¿teptate". Gheorghi¡å sus¡ine cå este nevoie de derogare ¿i pentru anul viitor, în condi¡iile în care în zona Mårii Negre cultura florii-soarelui are cele mai bune condi¡ii de a se dezvolta, dar ¿i cea mai mare presiune în ceea ce prive¿te dåunåtorii de sol. "¥n zona Mårii Negre, cultura aceasta a florii-soarelui gåse¿te cele mai 34

bune condi¡ii de a se dezvolta, dar în acela¿i timp avem ¿i cea mai mare presiune pe dåunåtori de sol pe care nu îi întâlnim în alte zone ale lumii. Ace¿ti dåunåtori de sol nu-i putem controla, iar companiile care produc pesticide nu au molecule care så poatå så protejeze såmân¡a în påmânt, fårå så existe nicio justificare ¿tiin¡ificå, fårå så poatå fi puse în eviden¡å efectele acestea secundare pe care le-ar avea asupra polenizatorilor în condi¡ii de câmp. Noi am interzis emo¡ional la nivelul UE aceste produse, pe principiul precau¡iei, nu pentru cå ar exista efecte pe care så le po¡i måsura ¿i în timp, så spui cå trebuie interzise pentru cå dåuneazå mediului, sånåtå¡ii umane sau polenizatorilor. Ce vom face de la anul încolo, dacå nu vom mai primi aceastå derogare la neonicotinoide? Trebuie så îi mul¡umim domnului ministru cå ¿i-a asumat dupå doi ani de zile så ne sus¡inå cauza la nivelul Uniunii Europene (...) så putem trata anul acesta semin¡ele de floarea-soarelui, ca så putem så avem protejate culturile. Fermierii nu mai au curaj så cultive fårå så aibå siguran¡a cå såmân¡a va ¿i germina, va råsåri ¿i va avea densitatea corespunzåtoare. Altfel, este complicat, la costurile care sunt aståzi, så întorci cultura în Bårågan ¿i så nu fie la irigat înseamnå så aibå o pierdere de cel pu¡in 2.000 3.000 de lei pe hectar din start, pierdere pe care trebuie så o pui pe seama celei de-a doua culturi, ie¿i din epoca optimå ¿i atunci mai bine preferi så renun¡i la

culturå. Trebuie så ne gândim serios de la anul ce facem", a mai spus fermierul Nina Gheorgi¡å. Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, tratamentul semin¡elor cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, iar Regulamentul European 1107/2009 permite acordarea unor derogåri în ceea ce prive¿te utilizarea acestor substan¡e în cazul în care sånåtatea plantelor este amenin¡atå de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace. Acesta a precizat în data de 27 ianuarie, într-o declara¡ie pentru Agerpres, cå Regulamentul European 1107/2009 permite acordarea acestor derogåri în situa¡ia în care “sånåtatea plantelor este amenin¡atå de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile”. Ministrul a semnalat cå, în cazul în care nu se acordå aceastå derogare, confruntat cu situa¡ia pierderii unui procent semnificativ al produc¡iei, fermierul va fi tentat så aplice foarte multe tratamente în vegeta¡ie, care reprezintå un risc mult mai mare pentru mediu ¿i implicit pentru albine. Conform datelor furnizate de acesta, în anul 2017, an în care a fost acordatå derogare, doar pe 18% din suprafa¡a însåmân¡atå cu floarea-soarelui au fost folosite neonicotinoidele în tratarea semin¡elor, iar în 2018 suprafa¡a a scåzut la 12%. Astfel cå suprafa¡a de floareasoarelui netratatå a fost de 88%, tocmai pentru cå tratamentele sunt permise doar unde existå urgen¡å.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 10/2022

CULTURI VEGETALE

Wuxal Ascofol. Trei beneficii pentru rapi]\ [i floarea-soarelui Wuxal Ascofol, biostimulator pe bazå de extract din alge marine, produce, datoritå formulårii complexe, efecte benefice în culturile de rapi¡å ¿i floarea-soarelui.

Wuxal Ascofol este o suspensie foarte concentratå, pe bazå de extract din alge brune Ascophyllum nodosum, culese ¿i prelucrate cu grijå, pentru a nu-¿i pierde compu¿ii naturali. Din punct de vedere chimic, în compozi¡ia sa existå citochinine, auxine, betaine ¿i polizaharide, precum ¿i microelemente chelatate, ce råmân disponibile pentru plante chiar dacå în amestecul de tratare mai existå ¿i alte substan¡e. Aceasta pentru cå agen¡ii de chelatare nu permit reac¡ia dintre micronutrien¡i ¿i al¡i compu¿i. Substan¡ele con¡inute de Wuxal Ascofol contribuie la cre¿terea toleran¡ei la stres ¿i sprijinå nutri¡ia culturilor, îmbunåtå¡ind astfel rezultatele de produc¡ie.

Aceasta înseamnå, pe de o parte, capacitatea plantelor de a se regenera rapid, dar ¿i capacitatea acestora de a face fa¡å cu mai pu¡ine pagube unor perioade “de crizå” (ger, zåpezi târzii, secetå, grindinå, stres chimic) prin întårirea sistemului imunitar. O men¡iune specialå se impune în cazul secetei: produsul regleazå regimul hidric din plantå la culturile de floarea-soarelui ¿i rapi¡å, o ac¡iune asemånåtoare înregistrându-se la soia. La toate cele trei culturi, efectul antistres al biostimulatorului este deosebit de intens. Aceste beneficii se datoreazå aminoacizilor, dar ¿i fitohormonilor, alginatului ¿i altor compu¿i bioactivi naturali. Testele au aråtat diferen¡e însemnate de produc¡ie între culturile tratate ¿i netratate, atunci când acestea s-au confruntat cu perioade de stres fiziologic, în special secetå. Aceasta se datoreazå faptului cå Wuxal Ascofol amelioreazå fecundarea în situa¡ii de secetå ¿i ar¿i¡å. S-a constatat cå acest biostimulator are un efect benefic asupra plantelor aflate sub stres fiziologic la începutul perioadei de dezvoltare, adicå atunci când capacitå¡ile naturale de protec¡ie a

Compu¿i bioactivi din Wuxal Ascofol ¿i beneficiile pentru culturi: Betainå: Aminoacidul cu cel mai bun rezultat împotriva stresului la plante. Cre¿te rata fotosintezei, care în general este afectatå de stres, ac¡ionând împreunå cu acidul glutamic din compozi¡ie, esen¡ial în sinteza ¡esuturilor vegetale ¿i a clorofilei. Alginat: Sus¡ine diferen¡ierea mugurilor florali, cre¿te procentul de fertilitate al florilor, îmbunåtå¡e¿te imunitatea ¿i favorizeazå absorb¡ia nutrien¡ilor. 36

Citochinine: Stimuleazå diviziunea celularå, întârzie senescen¡a frunzelor ¿i stimuleazå mobilizarea nutrien¡ilor înspre frunze. Auxine: Sus¡in reducerea stresului oxidativ din celulele plantei, diminuând efectele stresului termic (de ex. seceta), activeazå mecanismele naturale responsabile de rezisten¡a la agen¡ii patogeni. Gibereline: Sus¡in fructificarea ¿i reduc riscul fecundårii par¡iale.

Dozele recomandate sunt:  rapi¡å: 2 - 2,5 l/ha, primåvara de-

vreme ¿i la începutul apari¡iei inflorescen¡ei;  floarea-soarelui: 2 - 5 l/ha, în perioada aplicårii erbicidårii sau la apari¡ia calatidiului ¿i începutul înfloritului. plantelor, precum ¿i de absorb¡ie a nutrien¡ilor sunt insuficient dezvoltate.

Wuxal Ascofol prezintå cantitå¡i optime de micronutrien¡i, cum sunt borul (B), manganul (Mn), zincul (Zn), de care au nevoie rapi¡a ¿i floareasoarelui. La floarea-soarelui, aplicarea produsului stimuleazå diviziunea celularå (datoritå aminoacizilor din compozi¡ie) ¿i, de asemenea, datoritå con¡inutului de bor, influen¡eazå pozitiv formarea achenelor (a semin¡elor). Astfel, extractul de alge bogat în aminoacizi, împreunå cu microelementele sus¡in o legare foarte bunå, cu un numår redus de achene sterile.

Alåturi de celelalte produse din gama Wuxal, acest biostimulator îmbunåtå¡e¿te calitatea amestecului de tratare ¿i are un impact pozitiv asupra aplicårii celorlalte substan¡e: - Amelioreazå valoarea pH-ului, fapt ce determinå absorb¡ia optimå a nutrien¡ilor ¿i buna ac¡iune a pesticidelor. - Este îmbunåtå¡it cu tehnologia Xtra Uptake, ce cre¿te absorb¡ia nutrien¡ilor prin mårirea suprafe¡ei foliare acoperitå cu substan¡å de tratare. - Microelementele din Wuxal Ascofol sunt chelatate.

Kwizda Agro Romania Profitul Agricol 10/2022

CULTURI VEGETALE

Recomand\ri pentru conducerea culturilor la ie[irea din iarn\ Ioan Enoiu, fondator al distribuitorului de inputuri Naturevo, are câteva recomandåri privind tratamentele pe care trebuie så le aibå în vedere fermierii în perioada urmåtoare. Discu¡ia a fost ini¡iatå ca urmare a valului de ger prin care au trecut culturile, pe suprafe¡e semnificative, såptåmâna trecutå.

În

mare parte din ¡arå, toamna a fost secetoaså, astfel încât încol¡irea ¿i råsårirea culturilor s-a fåcut pe parcursul iernii. “Aståzi o mare parte din culturile de cereale încå mai råsar ¿i trebuie så avem în vedere cå vom avea mai multe aspecte ale culturilor de toamnå”, atrage aten¡ia Enoiu. Existå situa¡ii în care cultura de rapi¡å va trebui întoarså pentru cå nu a råsårit sau a råsårit foarte slab. În cele mai multe cazuri, culturile sunt într-o fazå foarte slabå de cre¿tere ¿i dezvoltare. Aceasta duce la o rezisten¡å mult mai micå în fa¡a factorilor nefavorabili, între care ¿i temperaturile reduse. De asemenea, existå ¿i problema unui deficit foarte profund de apå. În aceste condi¡ii, cei care au fåcut o fertilizare echilibratå cu produse care con¡in azot, fosfor, potasiu ¿i oligo ¿i microelemente au avut culturi cu o råsårire mai uniformå ¿i o rezisten¡å mai bunå la factorii nefavorabili de mediu. În toamnå, mai ales în zonele de sud ¿i est, musca cerealelor a creat probleme în culturile de cereale. La rapi¡å, s-au înregistrat atacuri ale Ceutorhynchus, dåunåtor ce nu era specific toamnei. Chiar dacå nu a fost un atac foarte

puternic, era bine så fie controlat, odatå cu controlul celorlal¡i.

Fertilizan¡i cu eliberare controlatå Ioan Enoiu considerå cå, având în vedere cre¿terea foarte mare a pre¡urilor îngrå¿åmintelor, fermierii trebuie så renun¡e la cele de tip clasic întrucât au un radament de utilizare mult mai scåzut, 25-35%. “Planta ¿i fermierul primesc rezultatul a 25% din cheltuialå. Restul banilor sunt arunca¡i pentru cå îngrå¿åmintele fie se spalå, fie se evaporå. Foarte pu¡ine mai råmân în solå ca rezervå. Alternativa o reprezintå îngrå¿åmintele cu eliberare controlatå sau treptatå”, spune Enoiu. Naturevo se axeazå pe vânzarea de uree cu eliberare controlatå. Nexur ¿i Nexur S sunt produse ce au inhibitori a enzimei ureazå. Norma de aplicare se reduce cu 25-50%, în func¡ie de cantitatea de materie organicå din sol. Se poate reduce ¿i cu 50%, acolo unde existå mai multå materie organicå în sol. Doza de aplicare este de 100-250 kg/ha. Maximul se aplicå pe solurile foarte sårace,

Aten¡ie la dåunåtori Ioan Enoiu se teme cå atacul de mu¿te ¿i de trip¿i poate compromite culturile de cereale. Mul¡i fermieri confundå atacul de mu¿telor cerealelor cu efectul secetei. "Noi am våzut deja în sud petice îngålbenite care nu sunt de la secetå, sunt de la atacul de muscå. Este obligatoriu så se aplice ¿i produse sistemice, nu doar de contact. Altfel nu se va controla dåunåtorul pe toatå perioada atacului, ce se întinde pe o perioadå lungå. A început din ferestrele iernii ¿i se prelunge¿te pânå în aprilie.”

acolo unde, de altfel, pentru îngrå¿åmintele clasice ar trebui så se administreze 4-500 kg/ha. Nexur S, ce con¡ine ¿i sulf, este foarte important ¿i pentru rapi¡å, dar ¿i pentru cereale pentru cå în România existå deja deficit de sulf, o componentå importantå pentru calitatea semin¡ei. Este favorizat con¡inutul în ulei, în cazul rapi¡ei ¿i cel de proteinå, la cereale. Cele douå produse se elibereazå treptat. Se spalå mai pu¡in, se evaporå mai pu¡in, ceea ce face ca planta så le preia o duratå mai lungå. Microflora este stimulatå så lucreze mai mult pentru accesarea azotului din materia organicå din sol sau care se ob¡ine prin degradarea resturilor organice. Îngrå¿åmintele cu eliberare controlatå permit ¿i eliberarea celorlalte elemente. Fertilizarea nera¡ionalå, cu prea mult azot, duce la o scådere a rezisten¡ei la secetå, cre¿tere buiacå ¿i cåderea culturilor. “În culturile pe care se aplicå îngrå¿åmintele clasice, mai ales unde sunt zone de suprapunere de la capete, unde întorc utilajele, apar primele cåderi”, atrage aten¡ia Enoiu. “Fermierii au început så-¿i facå socotelile mai bine ¿i så în¡eleagå cå 130150 kg/ha de NovaTec aplicate în toamnå înlocuiesc 4-500 kg/ha de îngrå¿åminte clasice”.

Pa¿i pentru fortificarea culturilor Ioan Enoiu mai atrage aten¡ia asupra faptului cå în aceastå primåvarå sunt culturi în care partea aerianå a plantelor este afectatå de ger. Multe plante nu sunt înfrå¡ite, ci au doar prima tulpinå ¿i vârful de cre¿tere. “Trebuie så stimulåm cât se poate de repede dezvoltarea unui aparat radicular care så permitå apoi eliberProfitul Agricol 10/2022

CULTURI VEGETALE culturå de la “polul secetei”, care în 2020 a beneficiat de douå ploi ¿i a dat o produc¡ie de 5 t/ha, cu 2 t/ha peste loturile netratate. În sud produc¡iile au fost adesea de 1-2 t/ha din cauza secetei extreme. “Cu aceste produse facem ca planta så consume foarte echilibrat elementele nutritive ¿i apa. O culturå care acoperå foarte repede solul asigurå reducerea pierderilor de apå prin evapora¡ie”, explicå Ioan Enoiu. Vântul extrage ¿i el apa de la suprafa¡å. Un aport suficient de fosfor ¿i de potasiu, în echilibru cu azotul, asigurå reducerea pierderilor de apå prin transpira¡ie. Dacå e dezechilibrat, planta transpirå mult mai mult, cere mai multå apå ¿i se usucå mai repede dacå nu are de unde så o ob¡inå. Ioan Enoiu, fondator Naturevo

area pår¡ii aeriene pe care så putem så aplicåm tratamente”, explicå Enoiu modul în care se poate revitaliza o astfel de culturå. Se aplicå îngrå¿åmântul cu azot ¿i apoi în primå fazå se aplicå doar Rootip. Kerafol ¿i Energevo stimuleazå partea aerianå så lucreze foarte rapid. Kerafol este o combina¡ie idealå de aminoacizi ¿i activatori de cre¿tere, precursori ai hormonilor de cre¿tere, care fac posibilå reluarea foarte rapidå a vegeta¡iei, ¿i un fertilizant foliar cu o cantitate mare de fosfor. În primå fazå, pentru a-¿i relua vegeta¡ia, plantele au nevoie de un fosfor activ, care din sol se extrage foarte greu în perioda de primåvarå din cauza alternan¡elor de temperaturå dintre zi ¿i noapte. Din aceastå cauzå plantele nu reu¿esc så-¿i echilibreze metabolismul ¿i au nevoie de fosforul activ furnizat de Energevo, un produs care asigurå dezvoltarea foarte rapidå a culturii. Datoritå acestor produse, cultura poate så beneficieze de pe urma precipita¡iilor cât de mici ¿i a umiditå¡ii. “Cu acest tratament vom da voie plantei så evolueze foarte repede”, puncteazå Enoiu. El då ca exemplu o Profitul Agricol 10/2022

Arsurile solare Un fenomen întâlnit an de an din ce în ce mai pronun¡at, mai ales la cereale, dar ¿i la rapi¡å ¿i alte culturi, este reprezentat de arsurile solare. O plantå echilibratå din punct de vedere nutritiv are o rezisten¡å mai mare la arsurile solare. Fertilizan¡ii foliari, pe lângå elementele nutritive, macro ¿i microelemente chelatate, con¡in ¿i al¡i activatori fiziologici care cresc rezisten¡a la arsurile solare. “Kerafol este o cheie fantasticå pentru reducerea efectelor arsurilor solare ¿i în cre¿terea fertilitå¡ii, a numårului de boabe în spic, a calitå¡ii”, remarcå Enoiu. Cu ajutorul bioregulatorilor cu extracte multiple din plante, alge ¿i chiar aminoacizi de origine animalå prin care se stimuleazå procesele fiziologice din plantå, cu un consum energetic mult mai redus. Se poate ob¡ine aceea¿i produc¡ie cu o cantitate de îngrå¿åminte mult mai reduså. Un alt produs care vine så întåreascå sistemul imunitar al plantei este Copfort, pe bazå de cupru sistemic, complexat cu acid gluconic. Intrå în plantå, spre deosebire de produsele clasice, ¿i ajutå la diminuarea proceselor oxidative. Cuprul preia componen¡ii oxidativi

Momentul aplicårii Tratamentele ar trebui realizate dupå ce plantele reintrå în vegeta¡ie. Acolo unde cultura este într-o fazå avansatå de degradare trebuie fåcutå o evaluare corectå. Dacå plantele au rådåcina viabilå ¿i vârful de cre¿tere din interior viabil prima datå se intervine cu fertilizarea fazialå. Se face primul tratament cu Rootip, dupå circa 7-10 zile, la temperaturi de peste 8-10°C, pentru o perioadå de 4-5 zile, pentru ca plantele så reînceapå cre¿terea. În cazul unei culturi întârziate, dar nu foarte afectatå, se pot combina de la început Rootip, Kerafol ¿i Energevo. “Eu, de foarte multe ori, am refåcut culturi despre care al¡ii spuneau cå trebuie întoarse, când am våzut cå rådåcina este viabilå ¿i vârful de cre¿tere este viabil ¿i aveau ¿i densitate. Dacå mai sunt doar 3040% plante viabile nu are rost så mai încerci så faci performan¡å.” ¿i creeazå fitoalexinå, ceea ce îi då plantei posibilitatea så-¿i måreascå rezisten¡a la infec¡ii. Se poate folosi doar preventiv. În momentul în care înså planta este deja infestatå, produsul distruge ¡esutul. Se folose¿te ca element de cre¿tere a rezisten¡ei, pentru diminuarea consumului specific de apå, pentru cå o parte din pierderile de apå prin transpira¡ie sunt cauzate de faptul cå prin procesele oxidative planta transpirå foarte mult. Codicevo este un fertilizant foliar echilibrat care, pe lângå azot, fosfor, potasiu ¿i microelemente chelatate, are ¿i compu¿i speciali din gama Stoller. Ace¿tia îmbunåtå¡esc procesele fiziologice ¿i måresc rezisten¡a la stresul biotic ¿i abiotic, între care ¿i temperaturile reduse. Temperaturile reduse au afectat mult mai grav culturile, pentru cå plantele s-au decålit dupå ce au trecut prin temperaturi de 15-18°C în februarie. ªi amplitudinea mare dintre temperaturile zi-noapte le sensibilizeazå.

Adrian MIHAI 39

GR|DINA

VIA [i LIVADA Vasile Lungu a scos livada de cire[i Era o livadå ajunså la productivitatea maximå, unde plantase cele mai performante soiuri. ªi cu toate acestea, Vasile Lungu a scos din rådåcini to¡i cire¿ii. “To¡i pomii au mers bine: caisul, piersicul, pårul. Numai cire¿ul nu l-am cules pentru cå n-am avut cu cine. Am scos deja 10 hectare de cire¿i. Pe mine må costa 2,30 lei culesul pe kilogram ¿i primeam 3 lei pe kilogram. Voiau så-mi dea 2,75 lei”, spune Vasile Lungu, fermierul de la Bivolari, jude¡ul Ia¿i. Iar în pie¡ele mari din ¡arå cire¿ele sau vândut cu 20-30 de lei kilogramul. Putea så påstreze cire¿ii, dar atunci distrugea toatå afacerea ¿i aici este un calcul pragmatic, nu e loc de melancolia din “Livada cu vi¿ini”. “Rusia întreagå este livada noastrå, spune Trofimov al lui Anton Pavlovici. Påmântul nostru este întins ¿i frumos. Are o mul¡ime de locuri minunate.” ªi acolo, livada de vi¿ini a fost tåiatå cu topoarele fiindcå mo¿tenitorii erau ni¿te indolen¡i plictisi¡i. Negustorul Lopahin, cel care a cumpårat mo¿ia, om aspru, hotårât ¿i practic, va tåia vi¿inii, va parcela terenul defri¿at ¿i va construi vile pe care le va vinde apoi mai departe. “Am cumpårat mo¿ia pe care tata ¿i bunicul meu au fost sclavi, spune el. ªi unde nu erau primi¡i nici måcar în bucåtårie.” Fermierul nostru nu e plictisit, nici indolent, dar tråie¿te într-o ¡arå unde ajutorul social depå¿e¿te plata pentru culegåtori. ªi atunci, de ce så mai culeagå ei? “În vara trecutå, am scos din rådåcini 10 hectare de cire¿i fiindcå trei ani la rând nu am cules aproape nimic. Am få40

cut toate lucrårile ¿i, la recoltat, s-a suprapus castratul porumbului. Dacå renun¡am la porumbul de såmân¡å, afacerea era terminatå. ªi a¿a am renun¡at la cire¿i. Ca så vinå orå¿enii la cules aici, le trebuie 7-8 litri de benzinå pentru douå sau patru persoane. Nu pot så-i aduc eu. Vin turi¿tii, se plimbå, nu vin la cules. Nu avem noi mentalitå¡i de acest gen. Ziua de lucru pentru un zilier este 110 lei în mânå, plus taxe ¿i impozite la stat, în total, 163 de lei. E zilier, dar trebuie så plåtim sånåtatea ¿i impozitul pentru el. Ca så poatå beneficia ¿i el de sånåtate ¿i de pensie”, spune fermierul. Ca toate culturile lui, ¿i livada este impecabilå. “Am avut o varå foarte ploioaså. În august, era rouå pânå la ora 12 ziua. De aceea, am stropit pomii de multe ori anul trecut”. Pomii din soiul Idared au mai multe mere decât frunze. Are aproape 10 hectare de mår ¿i ob¡ine o produc¡ie de 50-60 de tone la hectar. Vinde prin magazinele Carefour din jude¡ul Ia¿i. În acest timp, supermarketurile din Bucure¿ti sunt pline de mere din Polonia. Pentru påstrarea fructelor,

Vasile Lungu a construit ¿i un depozit frigorific. Fåinarea, rapånul, påduchele lânos sunt boli ¿i dåunåtori ce trebuie ståpâni¡i. Nu a mai fost nevoie de iriga¡ii. “Am fertilizat livada de douå ori în 12 ani, iar via pentru vin nu am fertilizato niciodatå. Terenul este foarte fertil. Fac lucrarea de cârnit de trei ori pe varå. Dacå i-a¿ mai da ¿i îngrå¿åmânt, a¿ ob¡ine o produc¡ie de 18-20 de tone la hectar ¿i calitate îndoielnicå. A¿a, ob¡in 10-12 tone la hectar.” A închis cele trei magazine din Ia¿i fiindcå nu are cine så vândå frcute ¿i alte produse. “Din cauza pandemiei, oamenii au plecat în stråinåtate. I-am pierdut. Nu puteam så-i plåtesc fårå så facå nimic ¿i ei nu aveau din ce tråi. Am cartofi, mere, pere, nectarine, struguri în depozitul frigorific ca så vând tot timpul anului. Doi ingineri horticultori se ocupå de 200 de hectare”. Pentru prima datå, acest fermier consacrat mi s-a pårut abåtut ¿i trist.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 10/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA

T\ierea l\starilor lacomi în livezile de m\r, p\r [i gutui Toaletarea uscatå a pomilor, numitå ¿i de iarnå, prin eliminarea låstarilor lacomi ¿i a crengilor inutile sau suprapuse, reprezintå una dintre cele mai importante lucråri în cadrul livezilor de mår, pår, gutui sau prun, în perioada februarie-martie. Urmeazå eliberarea terenului de crengi, tocarea acestora cu ma¿ini speciale, apoi stropirea.

Toaletarea de iarnå sau uscatå Marian Rotaru, care de¡ine 1,52 ha de livadå, 3 ha de ro¿ii ¿i 4 ha pe cultura mare, în Curtici, jude¡ul Arad, a explicat: “Toaletarea este cu atât mai importantå cu cât în timpul anului apar foarte mul¡i låstari în plus, numi¡i ¿i lacomi, iar multe crengi se deterioreazå din cauza greutå¡ii fructelor. Coroana trebuie så poatå respira, så existe spa¡ii ca så påtrundå razele soarelui pânå la fructe ca så le dea culoare ¿i energie. Trebuie îngriji¡i låstarii sånåto¿i ¿i ajuta¡i så porneascå cu succes în produc¡ie”. Tåierea de iarnå poate fi realizatå începând de la sfâr¿itul lunii februarie pânå în prima parte a lui martie. Prin tåierile în uscat, se echilibreazå repartizarea resurselor între diferite pår¡i ale pomului. Astfel, se formeazå scheletul såu ¿i se evitå supraîncårcarea cu rod, se regenereazå crengile îmbåtrânite ¿i se prelunge¿te durata de via¡å a pomilor ¿i a întregii livezi. Låstarii lacomi sunt acele crengi care cresc ¿i consumå din hrana pomului, dar fårå så producå. De aceea fructele nu se dezvoltå cum ar trebui, fiindcå nu prime¿te destulå substan¡å, care 42

este absorbitå de ace¿ti låstari. Prin urmare, trebuie elimina¡i. “Livada are nevoie de o aten¡ie deosebitå. Trebuie så ¿tim så alegem låstarii viabili ¿i elimina¡i cei inutili. E o opera¡iune care va marca întreaga produc¡ie de fructe. Dacå pomii nu sunt toaleta¡i an de an, efectele sunt dramatice asupra produc¡iei. A¿adar, sunt re-

Marian Rotaru, fermier în Curtici, Arad

guli care trebuie respectate într-o livadå pentru a evolua cu succes ¿i ob¡ine rezultate foarte bune. Toaletarea este obligatorie în fiecare an, fiindcå dacå la¿i pomul liber, el va fi cople¿it de crengi ¿i în câ¡iva ani nu va mai avea randament”. Tåierea trebuie så înceapå pe la sfâr¿itul lunii februarie ¿i se face cu ajutorul foarfecilor electrice speciale. Lucråtorul nu mai trebuie så î¿i for¡eze mâna, fiindcå totul e mecanic. Urmåtoarea opera¡iune este stropirea de iarnå cu zeamå bordelezå, în primul rând pentru ca “rånile” fåcute prin retezarea crengilor så se cicatrizeze. Rotaru de¡ine o livadå certificatå ecologic, de aceea face stropirea numai cu zeamå bordelezå, fårå alte tratamente chimice.

Cydia pomonella, cel mai periculos dåunåtor Pe lângå toaletarea pomilor, fermierul trebuie så lupte ¿i cu cea mai mare amenin¡are în livezile de mår, pår sau gutui. Este vorba de viermele mårului, Cydia pomonella, care începe så se formeze încå de la primele etape de cre¿tere a fructului. Acest extrem de periculos dåunåtor, când ajunge adult, are aripi largi, de culoare brunå-aråmie cu reflexe aurii, este cenu¿iu-deschis cu multe striuri pe trup. Oul este de culoare alb-opalescentå, iar în perioada de incuba¡ie trece prin fazele de cerc ro¿u ¿i cap negru înainte de ecloziune, când are culoarea brun-închiså. Rotaru spune cå o propor¡ie de 10-20% din produc¡ie este afectatå de viermele mårului. Larva ataca culturile de mår, pår sau gutui ¿i produce pagube însemnate. El se formeazå ¿i påtrunde în mår când este foarte mic ¿i se dezvoltå, iar când fructul ajunge la maturitate este aproape golit în interior. Viermele îi månâncå interiorul, unde laså un rumegu¿, de fapt, excremente de larvå ¿i resturi de hranå, apoi mårul cade. “E destul de greu de luptat cu acest dåunåtor, mai ales dacå ai produc¡ie ecologicå. Totu¿i, merele afectate de acest dåunåtor le utilizåm la ob¡inerea sucurilor naturale. În livadå noastrå bio, noi mai folosim ¿i capcane pe care le montåm ¿i reu¿im så mai prindem din ace¿ti dåunåtori, dar e destul de greu så îi anihilezi”, încheie Rotaru. Fermierul spune cå, la sfâr¿tul lunii februarie ¿i începutul lunii martie, anul 2022 pare promi¡åtor. În Arad, nu existå secetå, a plouat la timp, iar livada evolueazå bine. În plus, are echipa pregåtitå cu tot ce este necesar pentru a începe lucrårile de însåmân¡at unele legume, cum sunt ro¿iile.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 10/2022

AGRICULTURA ECOLOGIC|

Agrinvest atac\ pia]a inputurilor ecologice Odatå cu prezentarea, la finalul lui februarie, a strategiei companiei pentru anul 2022, Agrinvest a anun¡at ¿i lansarea unei noi divizii destinate agriculturii ecologice. Completarea portofoliului cu o linie bio era incluså în strategia generalå de dezvoltare a companiei, Agrinvest construind pânå în acest moment contextul ¿i echipa potrivitå pentru a mobiliza resursele generoase ale companiei în aceastå direc¡ie. Cu introducerea gamei de produse ecologice, Agrinvest î¿i reconfirmå conceptul de business integrat bazat pe infrastructurå completå, precum ¿i preocuparea pentru agricultura verde, sustenabilå, care så producå recolte bogate dintr-un påmânt sånåtos. Totodatå, compania a folosit oportunitatea lansårii noii divizii pentru a activa întreaga sa for¡å de vânzåri ¿i a o ajuta så î¿i actualizeze informa¡iile despre reglementårile europene generate de noul Green Deal ¿i despre trendurile na¡ionale din agricultura ecologicå, precum ¿i så se familiarizeze cu noua gamå de produse din portofoliu prin intermediul unor traininguri tehnice. “Må bucur cå am putut participa activ la realizarea acestui pas, cåtre o agriculturå verde. Avantajele utilizårii

Profitul Agricol 10/2022

de inputuri ecologice în agriculturå sunt bine-cunoscute de cåtre fermieri, misiunea asumatå de Agrinvest în prezent fiind de a eviden¡ia ¿i promova în rândul fermelor din România ideea de via¡å sånåtoaså din påmânt sånåtos, precum ¿i transmiterea acesteia din genera¡ie în genera¡ie cåtre viitor”, spunea Iulia Grådinaru, Head of Business Development Agrinvest. Pentru fermierii care sunt deja parteneri ai companiei, lansarea noii divizii reprezintå o oportunitate importantå de a se alinia la trendurile europene ¿i de a beneficia de sprijinul acordat pentru conversia la agriculturå ecologicå, precum ¿i de expertiza, consultan¡a ¿i sprijinul companiei. În plus, pe lângå notorietatea brandului producåtorilor de inputuri listate, cei care nu au trecut încå la agriculturå organicå vor avea oportunitatea så testeze pe o suprafa¡å agreatå produsele bio ¿i så se convingå singuri de eficien¡a lor. Nu în ultimul rând, prin infrastructura sa de servicii integrate, care include ¿i Agrinvest IFN ¿i un serviciu de trading de cereale, compania pune la dispozi¡ia fermierilor ¿i pachete de finan¡are pentru cei care î¿i doresc så beneficieze de oportunitå¡ile generate de con-

Iulia Gr\dinaru, Head of Business Development Agrinvest

versia la bio, dar nu î¿i permit investi¡ia în acest moment, cât ¿i posibilitatea încheierii de contracte de trading pentru recolta ecologicå. Astfel, Agrinvest intrå oficial pe pia¡a inputurilor ecologice, cu toatå gama de produse necesare fermierilor - de la semin¡e netratate la produse pentru protec¡ia culturilor, îngrå¿åminte granulate de sol, biostimulatori pe bazå de microorganisme, pe bazå de alge, de aminoacizi, pânå la fertilizan¡i foliari. Mai mult, chiar dacå în prezent compania este distribuitor pentru producåtori deja consacra¡i de inputuri ecologice, are în vedere pe viitor ¿i distribu¡ia de produse sub brandul Agrinvest.

Agrinvest

CRE{TEREA

ANIMALELOR Iosif Pazuric a închis ferma de p\s\ri În aceastå perioadå, marcatå de scumpirea energiei electrice, a gazelor, a furajelor ¿i afectatå grav de pesta porcinå africanå ¿i de råzboiul din Ucraina, zootehnia se aflå în pericol. Sute de fermieri ¿i-au abandonat afacerile ¿i al¡i crescåtori anun¡å cå trag obloanele. În acest dezastru generalizat, autoritå¡ile par så nu mai aibå reflexe ¿i stimuleazå domeniul cu subven¡ii care scad.

ând a våzut contractul pentru gaze, Iosif Pazuric, patronul grupului Nutrientul, a hotårât så închidå fermele de pui de la Palota ¿i Ciumeghiu. “Noi eram un jucåtor mic spre mediu. Produceam 7 milioane de pui pe an, un milion de pui pe serie, pentru pia¡a localå ¿i pentru export, în Ungaria”, explicå Iosif Pazuric. Omul a fåcut investi¡ii mari în zootehnie. Numai Nutripasåre Ciumeghiu, parte a grupului Nutrientul, se întinde pe o suprafa¡å de 5 hectare. Ferma a fost modernizatå în 200944

2011 ¿i dispune de tehnologie performantå, ventila¡ie transversalå, sisteme de încålzire/råcire, care asigurå îndeplinirea parametrilor de microclimat necesari pentru ca puii så poatå fi sacrifica¡i la 35 de zile, cu o greutate de 2.150 grame. În fermele închise, lucrau 100 de oameni, care acum se aflå în ¿omaj. “Am fåcut promisiunea cå, dacå vom redeschide, îi vom chema înapoi, dacå între timp nu gåsesc altceva de lucru. Speran¡a mea e cå din primåvarå så se mai relaxeazå situa¡ia, activitatea în HoReCa så fie la al¡i parametri, cå oamenii vor organiza evenimente ¿i atunci ne refacem calcule ¿i probabil vom redeschide. ªi la fermele de porci punem bani din resursa proprie, dar acolo nu am închis fiindcå aceste ferme se populeazå mult mai greu”, a explicat Iosif Pazuric.

Nutrientul a fost înfiin¡atå în 1972, iar din 1991 a fost privatizatå prin MEBO, are capital 100% românesc, iar Iosif Pazuric e ac¡ionar majoritar. Pânå acum, firma ¿i-a lårgit aria de ac¡iune an de an. “Am început så reducem ¿i efectivele de scroafe pentru cå pre¡ul de cost este mai mare decât pre¡ul de vânzare. Aici concurå pre¡ul gazelor, pre¡ul energiei ¿i pre¡ul furajelor. Porumbul a ajuns la 1.500 de lei tona. Este mai convenabil så stai ¿i så nu faci pierdere. Am redus 1.000 de scroa-

Iosif Pazuric

fe. ªi erau de geneticå superioarå. Am råmas cu vreo 4.000. Dacå populam fermele de påsåri, aveam pierderi enorme. Avem ni¿te discu¡ii cu un cumpåråtor ¿i vom vedea dacå ne asigurå preluarea puilor. Înainte så creascå pre¡urile cerealelor, ar fi fost necesar un pre¡ de 1 euro pe kilogramul de pui. Acum, chiar ¿i pre¡ul de un euro pe kilogramul de pui este pu¡in ca så reziståm.” Pentru a contracara efectele cre¿terii pre¡ului la energia electricå, Iosif Pazuric vrea så construiascå un sistem bazat pe panouri fotovoltaice. “Nu existå proiecte deocamdatå pentru acest program. O asemenea investi¡ie ar costa 6 milioane de euro fiindcå avem nevoie de 6 MW.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 10/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cooperativa Samus Lact> “Nu distruge]i ferma de familie!” Orice tentativå de anihilare a fermelor mici este resim¡itå dureros în teritoriu ¿i crescåtorii riposteazå. Vin ecouri de peste tot. Reducerea sprijinului cuplat zootehnic îi afecteazå pe cei mai mul¡i. “Ridicarea plafonului de la 250 la 500 de vaci este inadmisibil”, spune Daniel Frei, pre¿edintele Cooperativei Samus Lact.

aniel Frei este fermier, pre¿edinte al Cooperativei Samus Lact, pe care a înfiin¡at-o în anul 2013. Cooperativa are 13 membri fondatori ¿i 6 colaboratori din jude¡ul Satu Mare, însumeazå 2.400 de taurine, din care 1.300 la muls. Sediul cooperativei este în satul Botiz, nu departe de Satu Mare. “Sper cå acest lucru (ridicarea plafonului de la 250 la 500 de vaci - n. a.) nu se va întâmpla ¿i va råmâne pragul de 250. E motivat foarte bine a¿a cum este. Cei de la Comisia Europeanå au calculat ¿i au mers dupå o anumitå logicå”, explicå Danile Frei. Cei care au pânå în 250 de bovine vor fi cei mai afecta¡i dacå se ridicå pragul ¿i sunt totu¿i cei mai mul¡i, explicå el situa¡ia din PNS. “Este ¿i situa¡ia mea. Am 60 de bovine cuprinse în program pentru sprijin cuplat zootehnic - 360 de euro x 60 de vaci iau 21.600 de euro. Cel care are 500 de vaci prime¿te pentru 250 de vaci, adicå 90.000 de euro. La 60 de vaci, eu am 5 angaja¡i, adicå un lucråtor la 12 vaci. Cel cu 500 de vaci are un angajat la 46

25-30 de vaci. Dacå vom calcula media pe fiecare angajat, este aceea¿i sumå. Asta vine în compensarea cheltuielilor pe care le are în plus fermierul mic. Tot mai mul¡i crescåtori ne cautå ca så formeze cooperative. Ei au în¡eles cå în cooperativå primesc un pre¡ pentru lapte la nivelul fermelor mari ¿i cumpårå inputuri tot la nivelul fermelor mari. Fa¡å de fermierii mari, noi cei care ne-am asociat în cooperative avem o cheltuialå ¿i cu între¡inerea cooperativei. Crescåtorii mici, care nu s-au asociat, au ¿i pre¡ul mic la lapte, pre¡uri mari la inputuri. De aceea, eu cred cå SCZ trebuie så fie un sprijin compensatoriu pentru cheltuielile fermei de familie. Så nu uitåm apoi cå SCZ se acordå pentru sectorul aflat în dificultate. Când sectorul nu va mai fi în dificultate, SCZ va fi mult mai mic. Prin urmare, noi trebuie så ne pregåtim pentru acel moment când nu vom mai primi SCZ ca så ne putem descurca ¿i fårå aceastå subven¡ie, så facem profit mai departe. Asta le explicåm noi fermierilor mici. Toate lucrårile trebuie så meargå la nivel de fermå mare, inclusiv reproduc¡ia. Altfel, atunci când vom pierde subven¡iile, multe ferme mici se vor închide. Sectorul vacii de lapte are încå multe probleme. Am stat de vorbå recent cu ministrul Chesnoiu, împreunå cu cei de la Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine ¿i cu cei de la Aberdeen-Angus. El a remarcat cå problemele vacii de lapte sunt mult mai grave. Dacå nu rezolvå problemele pentru care sectorul merge în jos, pot så ne dea ¿i 2.000 de euro pe vacå, ¿i poate a¿a ne mai salvåm. Nu distruge¡i ferma de familie!”

malå pentru economia noastrå. “Facturile mele la energie s-au triplat, spune supårat Daniel Frei. Dacå înainte plåteam 2.500-2.800 de lei, acum am primit facturi de peste 8.000 de lei pentru muls.” Pre¡ul laptelui nu a crescut suficient ca så acopere cheltuielile tot mai mari ale fermierilor. Crescåtorii au semnat contracte cu procesatorii pentru pre¡uri fluctuante, în func¡ie de ceea ce se întâmplå pe pia¡å. Pre¡ul laptelui a crescut ¿i în Europa Occidentalå dupå declan¿area crizei energetice. Cooperativa Samus Lact adunå zilnic 26.000 de litri de lapte ¿i îl trimtite la procesator, cu cisterne închiriate.

Uniunea BOVI COP Cooperativa Some¿ Arie¿ (Apahida, jude¡ul Cluj), Cooperativa Samus Lact (Satu Mare) ¿i Cooperativa Agricola Timlactagro (Timi¿) au constituit Uniunea de Ramurå a Cooperativelor din România din Sectorul Cre¿terii Taurinelor (Bovi Cop), cu sediul la Apahida. Boci Cop este o federa¡ie care poate negocia cu marii procesatori mai eficient pentru fermieri. A fost constituitå datoritå eforturilor depuse de Dan ºandea, Viorel Hapenciuc ¿i Daniel Frei, fondatorii celor trei cooperative amintite mai sus. Majoritatea membrilor provin din Transilvania, dar ¿i din Boto¿ani. Membrii vor så construiascå un abator, a¿a cum a gândit Dan ºandea. Cosmin Moldovan, pre¿edinte la Cooperativa Agricolå Some¿ Arie¿, a cumpårat un abator nou ¿i probabil cå îl va pune la dispozi¡ia Uniunii. Cooperativa Samus Lact e acreditatå så facå ¿i COP pentru memVaca de lapte devine tot mai mult un bri. lux, în loc så råmânå o necesitate norProfitul Agricol 10/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Daniel Frei, pre[edinte Cooperativa Samus Lact

“Am participat ¿i noi în grupurile de lucru pentru Planul Na¡ional Strategic pentru 2023-2027. Le oferim fermierilor consultan¡å. Mul¡i fermieri nu-¿i gestioneazå bine fermele, nu doar economic. Nu ståpânesc cuno¿tin¡e legate de reproduc¡ie, måsuri sanitar-veterinare. Ca pre¿edinte al cooperativei, trebuie så-i ajutåm, så-i instruim. Am angajat un medic veterinar la nivelul Cooperativei Samus Lact. Am încheiat un protocol pentru fiecare fermå. Deja se vede diferen¡a între fermierii care au acceptat så lucreze în acest sis-

tem de instruire ¿i cei care au fost reticen¡i ¿i nu au participat. Am cumpårat un ecograf. Am angajat un inginer agronom, douå lucråtoare la laborator pentru cå Samus Lact este acreditatå så facå ¿i controlul oficial al performan¡elor. Luåm probe de lapte de la fiecare fermå. Laptele nu pleacå din curte pânå nu se face analiza pentru aflatoxinå ¿i pentru antibiotice. Noi ne-am luat ¿i incubator ¿i facem toate analizele aici, în Satu Mare. Probabil cå ne aflåm printre primii cinci pe ¡arå care facem testul de aflatoxinå zilnic la fiecare fermå. Dacå laptele dintr-o fermå are urme de aflatoxinå ¿i dacå fermierul nu ia måsuri, a doua oarå nu-i mai luåm laptele. Cauza aflatoxinei poate fi porumbul mucegåit. Am avut o toamnå ploioaså, porumbul a råmas în lapte ¿i a început så se mucegåiascå. L-au recoltat a¿a ¿i în hambar s-a stricat mai råu dacå nu au folosit inhibitor de aflatoxinå.” Fiind infestat din câmp, poate fi pus în silobag ¿i se salveazå. Trei fermieri din Cooperativa Samus Lact folosesc aceastå modalitate de conservare. “În toamna lui 2021, eu am semånat 15 hectare de secarå ¿i o voi cosi odatå

cu lucerna. Acest amestec am så-l bag în silobag fiindcå nu este o cantitate foarte mare. Este de preferat aceastå metodå, decât så putrezeascå jumåtate în groapa de siloz. Voi încerca så fac ¿i siloz de secarå în acest an så vedem dacå pot så gestionez metoda. Eu func¡ionez în ferma mea ca un centru de cercetare pentru membrii cooperatori. Dacå eu reu¿esc, atunci e bine. Dacå eu o dau în barå, este pierderea mea. În zona noastrå, porumbul de siloz nu s-a prea fåcut anul trecut. Primåvara lui 2021 a fost foarte ploioaså, a¿a cå am semånat porumbul de siloz pe 14 iunie. E normal så nu se facå. Pe 34 de hectare, am fåcut cu 20 de metri mai pu¡in în groapa de siloz decât, în 2020, de pe 25 de hectare. Am fost practic obligat så fac aceastå mi¿care riscantå. Le voi da vacilor siloz de secarå cu porumb amestecat ca så pot ajunge la noul siloz de porumb.” Daniel Frei are în ferma de la Botiz 147 de vaci Holstein, Bål¡atå Româneascå ¿i Brunå, din care 57 la muls, la care se adaugå alte 12 care au fåtat recent. Lucreazå 64 de hectare, la care se adaugå vreo 30 de hectare de på¿une.

Viorel PATRICHI

Gr\simile hidrogenate înc\ a[teapt\ normele Legea europeanå privind gråsimile vegetale din produsele animale este în vigoare de la 1 aprilie 2021 ¿i tot nu se aplicå în ¡ara noastrå. To¡i fermierii cu care am vorbit despre aceastå chestiune s-au indignat. “De mul¡i ani, am cerut så nu le mai numeascå lactate ¿i så nu mai fie pe rafturile cu produse lactate. Ministrul spune cå nu avem încå norme de aplicare a legii. Am fåcut o adreså prin care cerem så ne intermedieze o întâlnire cu asocia¡ia retailerilor, ca så le prezentåm aceastå problemå gravå. Noi le cerem cu frumosul så le dea jos de pe raft, iar dacå nu, trebuie så luåm alte måsuri. Eu må mir cå APRIL acceptå så nu se aplice aceastå Profitul Agricol 10/2022

lege. Ministrul trebuie så priveascå problema din perspectiva sånåtå¡ii publice. Gråsimile hidrogenate sunt extrem de cancerigene ¿i trebuie interzise în toate alimentele. Apar ¿i în nutella pentru copii, dar ne miråm când îi vedem cå suferå de tot felul de boli. Uleiul de palmier hidrogenat sau nehidrogenat este periculos ¿i pentru cå provoacå obezitate. Este o bombå caloricå un corn cu asemenea uleiuri pentru copii. Crezi cå månânci un iaurt sånåtos ¿i el are ulei de palmier. Cum så mai crezi cå un asemenea iaurt este recomandabil pentru diabetici? În ce îl prive¿te pe nutri¡ionistul Virgiliu Stroescu, cel care sus¡ine cå laptele este

cancerigen, så verifice de ce popoarele care månâncå foarte multe lactate nu tråiesc frecven¡a mare a cancerelor, ca în România. Este vorba de Grecia, Finlanda, Italia, Fran¡a, Olanda, Spania, unde oamenii consumå mult mai multe lactate ¿i totu¿i speran¡a de via¡å este mult mai mare decât în România. Iaurtul, brânzeturile, ca¿cavalul se descompun imediat dupå ce le mâncåm ¿i rezultå substan¡e benefice pentru organism. Pe lângå concuren¡a neloialå a produselor cu gråsimi hidrogenate, mai avem ¿i atitudinea vegetarienilor, care vând foarte scump ni¿te produse altfel foarte ieftine.” 47

CRE{TEREA ANIMALELOR

Stocarea privat\ a c\rnii de porc China a refuzat så mai cumpere carne de porc din Uniunea Europeanå din cauza pestei porcine africane. De aceea, pe ansamblu, marii producåtori din ¡årile occidentale nu au unde så mai vândå ¿i UE se confruntå cu o supraproduc¡ie, iar nu cu o penurie a cårnii de porc. Prin urmare, se impun måsuri urgente.

“

Dupå lungi dezbateri, Comisia Europeanå a propus o interven¡ie pe pia¡a cårnii de porc”, a spus ministrul plenipoten¡iar Achim Irimescu în cadrul mesei rotunde “Securitatea alimentarå ¿i implica¡iile råzboiului din Ucraina”. Inclusiv comisarul pentru agriculturå a afirmat cå banii vor ajunge preponderent la producåtorii mari de carne de porc din Europa de Vest, deci nu peste tot în Uniunea Europeanå. “Carnea de porc nu figureazå în politica agricolå comunå ¿i atunci måsura principalå va fi stocarea privatå a cårnii. Spania, care se orientase cåtre pia¡a chinezå, are stocuri imense. Germania, ºårile de Jos, Polonia au, la fel, stocuri foarte mari. În acest context, se mizeazå pe retragerea unor cantitå¡i mari de carne de pe pia¡å timp de cinci luni. O altå solu¡ie ar fi aplicarea Articolului 219 din Regulamentul organizårii economiei de pia¡å din 2013, care vizeazå måsuri în condi¡ii de crizå contra perturbårii pie¡ei.” Din diverse motive, situa¡ia se complicå tot mai mult pe continent. Spania ¿i Portugalia se confruntå cu o secetå prelungitå. Mai ales Spania era o mare importatoare de cereale din Rusia ¿i din Ucraina, importa cel pu¡in 3 milioane de tone, iar råzboiul a blocat porturile de la 48

Marea Neagrå. Pe de altå parte, cei de la Bruxelles exercitå presiuni foarte mari pentru respectarea Green Deal. Fermierii cer ajustarea ambi¡iilor ecologice. “În cadrul ¿edin¡ei Comitetului special agricol, s-a discutat planul de contingen¡å în situa¡ii de crizå, la presiunea pre¿edin¡iei franceze. S-au fåcut unele propuneri pentru diverse måsuri. S-a stabilit cå sectorul cel mai afectat este cel al cårnii de porc. Situa¡ia este gravå de mai multe luni. Din cauza pestei porcine africane, China nu mai importå carne din Uniunea Europeanå fiindcå nu recunoa¿te regionalizarea. În consecin¡å, existå acum stocuri de douå milioane de tone de carne congelatå în depozitele din UE. Pe ansamblu, existå 30 de milioane de tone de hranå în statele membre. Råzboiul a afectat totu¿i Europa fiindcå în porturile de la Marea Neagrå se aflå blocate peste 10 milioane de tone de cereale. Råzboiul se adaugå practic la presiunile provocate de criza energeticå ¿i de scumpirea pre¡urilor la inputuri. De aceea, Comisia Europeanå va transmite un comunicat peste douå sptåmâni privind pre¡urile la energie, inclusiv pentru industria îngrå¿åmintelor chimice. Rusia ¿i Ucraina produc ¿i mari cantitå¡i de îngrå¿åminte chimice”, a remarcat Achim Irimescu. El spune cå se cautå solu¡ii pentru finan¡area acestor måsuri. Se au în

vedere fondurile necheltuite din bugetul european. O altå måsurå ar fi utilizarea rezervei de crizå de 450 de milioane de euro, la care participå ¿i fermierii români. Suma este de 10-15 euro pe hectar pentru fiecare femier român. “În anii trecu¡i, nu s-a apelat la aceastå rezervå de crizå ¿i atunci banii s-au întors la fermieri. Din påcate, mari ¿anse ca fermierii români så beneficieze de ace¿ti bani nu sunt. De aceea, comisarul va apela foarte târziu la aceastå måsurå de crizå. Pe de altå parte, utilizarea rezervei de crizå se poate face numai cu acordul Consiliului ¿i al Parlamentului European. Procedura este înså foarte îndelungatå ¿i nu s-ar putea adopta în timp util. Råmâne de våzut ce se va putea face pentru pia¡a porcului. Cu siguran¡å, stocarea privatå se va aplica”. Alte måsuri pentru a compensa pierderile de produc¡ie sunt utilizarea terenurilor neproductive, låsate pârloagå sau din zonele cu interes ecologic. Acele terenuri se pot folosi pentru proteaginoase, pentru soia fårå utilizarea pesticidelor, de¿i statele membre au cerut derogare aici. Toate restric¡iile impuse Federa¡iei Ruse au dublu impact, inclusiv asupra pie¡ei europene, cum se întâmplå cu îngrå¿åminele chimice ¿i nu numai.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 10/2022

MA{INI & UTILAJE Aten]ie, statul verific\ sprayerele! În 6 jude]e… De mai bine de un deceniu UE a stabilit clar obligativitatea verificårii echipamentelor de pulverizat utilizate în agriculturå ¿i cam tot de atâta timp, în România s-au acordat derogåri de la aceastå obliga¡ie. Totu¿i, de anul trecut, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå (ANF) a început så verifice 770 de echipamente. Din 20.000. În 6 jude¡e, cu 18 inspectori. În acest ritm, toate sprayerele din România ar urma så fie verificate în… 25 de ani.

luat legåtura cu ANF, pentru informa¡ii elevante ¿i, uzual, am fost pasa¡i la Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, care ne-a oferit detalii - fårå dosar cu ¿inå - în termenul birocratic legal de 30 de zile. Astfel, am aflat cå, în România, în anul 2020 au fost inventariate 20.000 echipamente de aplicare a produselor de protec¡ie a plantelor de uz profesional. Dintre acestea, în perioada mainoiembrie a anului 2021 au fost verificate 770 echipamente de aplicare a produselor de protec¡ie a plantelor de uz profesional, din care: - 715 echipamente pentru cultura mare; - 45 echipamente pentru vii ¿i livezi; - 7 echipamente montate pe aeronave (avion/elicopter); - 1 echipament certificat în Ger50

Cât costå verificarea ANF de¡ine în prezent 6 centre mobile de inspec¡ie în jude¡ele: Alba, Buzåu, Cålåra¿i, Hunedoara, Mure¿ ¿i Olt, unde are 18 inspectori speciali¿ti care efectueazå opera¡iunile de verificare. Inspec¡ia echipamentelor dureazå 2 ore, iar tariful este de 114 lei/echipament. Pentru fiecare km parcurs peste 50 km se taxeazå beneficiarul în plus cu valoarea de 0,22 lei/km, conform HG nr. 23/2019. mania cåruia i-a fost recunoscutå inspec¡ia; - 2 echipamente au fost respinse de la inspec¡ie. În timpul inspec¡iilor au fost gåsite o serie de neconformitå¡i: - duze uzate, care au fost înlocuite în timpul inspec¡iei (30% din echipamentele verificate); - duze înfundate, la care au fost desfundate ¿i înlocuite sitele (35% din echipamentele verificate); - mai multe tipuri de duze pe aceea¿i rampå, fapt pentru care echipamentele au fost respinse de la inspec¡ie (jude¡ul Cålåra¿i); - duze decalibrate ¿i necorespunzåtoare, care au fost înlocuite în timpul inspec¡iei de cåtre proprietarul echipamentului; - cardanul de transmisie nu era prevåzut cu protec¡ie, situa¡ie rezolvatå în timpul inspec¡iei (10% din echipamentele verificate); - rampa ruptå, motiv pentru care echipamentul a fost respins de la in-

spec¡ie (1 echipament din jude¡ul Cålåra¿i); - pompa necorespunzåtoare, fapt pentru care echipamentul a fost respins de la inspec¡ie (1 echipament din jude¡ul Cålåra¿i); - echipamente murdare, cu urme de reziduuri de produse de protec¡ie a plantelor, situa¡ie care a fost remediatå în timpul inspec¡iilor (jude¡ul Mure¿); - rampe sudate ¿i ruginite, care au fost înlocuite ¿i vopsite în timpul inspec¡iei (10% din echipamentele verificate în jude¡ul Olt); - manometre ¿i aparate de måsurare ¿i control necorespunzåtoare, care au fost înlocuite în timpul inspec¡iei (10% din echipamentele verificate în majoritatea jude¡elor). Deci, institu¡ia acoperå 6 jude¡e cu 18 inspectori. Am întrebat ANF, pe bunå dreptate, când va reu¿i så verifice toate sprayerele din România. Råspunsul? “Verificarea tuturor echipamentelor de aplicare a produselor de protec¡ie a plantelor de uz profesional va fi în func¡ie de achizi¡ia centrelor mobile de inspec¡ie (în restul celor 35 de jude¡e - n. red.).” În aceste condi¡ii, am întrebat ANF dacå, pe modelul aplicat de Registrul Auto Român (RAR) prin autorizarea atelierelor pentru inspec¡ia tehnicå periodicå (ITP) a autovehiculelor, ar fi cumva utilå înfiin¡area unor unitå¡i autorizate de ANF pentru verificarea sprayerelor. Råspuns: “Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå va analiza aceastå posibilitate…”. Deci, mai este mult pânå… departe.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 10/2022

MA{INI & UTILAJE

Costuri [i zgomote reduse cu anvelopele BKT Calitatea, costurile, uzura ¿i zgomotul sunt factorii principali în alegerea anvelopelor potrivite. Anvelopele silen¡ioase sunt adesea sinonime cu un confort mai mare la volan ¿i, foarte important, cu costurile reduse de operare.

nginerii BKT spun cå zgomotul nu este perceput doar în exterior, ci afecteazå ¿i interiorul cabinei ¿oferului ¿i, prin urmare, este un element important pentru fermier, în special atunci când tractorul este utilizat pentru opera¡iuni de transport pe distan¡e lungi. Zgomotul generat reprezintå, de asemenea, o poluare fonicå în exterior tot mai deranjantå ¿i provine dintr-o vibra¡ie la frecven¡e mari - de obicei în jur de 100 Hz - ¿i, trebuie spus, nu anvelopa în sine este cea care o genereazå. Acesta este rezultatul interac¡iunii dintre anvelopå ¿i tractor, în special în ceea ce prive¿te fenomenele de rezonan¡å care amplificå emisia acusticå la anumite frecven¡e. Acest lucru se întâmplå în mod normal în cazul deplasårilor cu vitezå mare, din cauza efectelor de rezonan¡å cu cabina sau cu unele pår¡i ale tractorului. În plus, este important så se facå distinc¡ia între douå tipuri de zgomote asociate anvelopelor: unul generat de anvelopå, care rezoneazå cu pår¡i ale vehiculului, ¿i zgomotul generat de uzura benzii de rulare a acesteia. Prin urmare, este dificil så se identifice un produs universal care så nu fie foarte zgomotos în sine, iar aceasta deoarece anvelopa trebuie så posede ¿i alte caracteristici importante (cum ar fi 52

trac¡iune, autocurå¡are etc.), pentru o eficien¡å maximå în diferitele opera¡iuni. Pentru o alegere mai u¿oarå ¿i mai informatå, BKT oferå douå anvelope, Agrimax V-Flecto ¿i Ridemax IT 697 (M + S), destinate unor aplica¡ii diferite ¿i optime pentru cei care cautå anvelope care garanteazå o emisie mai micå de zgomot, pe lângå performan¡ele superioare. Agrimax V-Flecto este caracterizatå de o geometrie diferitå a canelurilor, în timp ce Ridemax IT 697 (M+S) este echipatå cu o bandå de rulare dezvoltatå pornind de la un design pentru ¿osea, iar cele mai importante caracteristici sunt cele de manevrabilitate ¿i confort. Agrimax V-Flecto este anvelopa conceputå pentru a îmbunåtå¡i performan¡a tractoarelor de mare putere, datoritå tehnologiei VF care face posibilå maximizarea sarcinii fårå a schimba presiunea de umflare. Acest model de anvelopå poate transporta cu 40% mai multå greutate decât o anvelopå standard de aceea¿i dimensiune ¿i cu aceea¿i jantå recomandatå. Prin scåderea presiunii, numårul de caneluri care se sprijinå pe sol este mai mare, reducând uzura ¿i diminuând zgomotul. Agrimax V-Flecto este, de asemenea, potrivitå pentru toate acele opera¡iuni de teren care necesitå o compactare reduså a solului. Ridemax IT 697 (M+S) a fost creatå pentru a råspunde nevoilor de transport rutier, pentru opera¡iuni de între¡inere ecologicå ¿i de curå¡are a

stråzilor. Prin urmare, este utilizatå în propor¡ie de 80% pe ¿osea, fiind complet diferitå de Agrimax V-Flecto. Face parte din gama BKT Ridemax dezvoltatå pentru a oferi stabilitate ¿i la viteze ridicate, pentru a sus¡ine sarcini mari, a reduce ciclurile de transport ¿i pentru a controla rezisten¡a la rulare, consumând, astfel, mai pu¡in combustibil.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 10/2022

MA{INI & UTILAJE

JCB 538-70, un înc\rc\tor inteligent [i productiv Producåtorul de încårcåtoare cu bra¡ telescopic JCB a extins gama de echipamente prin introducerea modelului de capacitate medie 538-70. Acesta face parte din seria III de încårcåtoare cu bra¡ telescopic cu o capacitate maximå de ridicare de 3.800 kg ¿i o înål¡ime de ridicare de 7,01 m, plasându-se între modelele actuale 532-70 ¿i 542-70.

peciali¿tii NHR Agropartners, importator al mårcii JCB în România, precizeazå cå, de la 3.000 pânå la 3.800 kg, performan¡a de ridicare este deosebit de puternicå la înål¡ime de 4-6 m, u¿urând încårcarea cerealelor vrac în camioane ¿i a materialului de siloz în depozit. Noul model 538-70 este disponibil cu patru tipuri diferite de transmisie, trei capacitå¡i de putere ¿i trei niveluri de echipare standard din punct de vedere al caracteristicilor ¿i al specifica¡iilor, precum ¿i cu o serie de echipåri op¡ionale. Varianta 538-70 Agri este echipatå cu transmisia JCB Torque Lock 4, cu blocare a convertorului de cuplu în treapta a patra pentru trac¡iune directå, eficientå în opera¡iuni de transport. Trasmisia este cuplatå la un motor DieselMAX 448, de 109 CP, compatibil cu emisiile Stage V. Modelul Agri Super are acela¿i tip de motor, dar mai puternic, de 130 CP, cu transmisie Powershift cu patru trepte de vitezå în varianta de bazå. Varianta de echipare Agri Xtra, de 150 CP, este disponibilå ¿i cu transmisie Autoshift cu Profitul Agricol 10/2022

¿ase trepte de vitezå cu moduri de schimbare automatå ¿i manualå a treptelor de vitezå, pe lângå blocarea convertorului de cuplu în primele douå trepte. Agri Super ¿i Agri Xtra pot fi disponibile ¿i cu transmisie DualTech VT, care combinå cele mai bune caracteristici ale ac¡ionårii hidrostatice ¿i Powershift într-o singurå unitate. DualTech VT oferå un control precis al vitezei reduse pentru încårcare ¿i alte sarcini de manipulare ¿i schimbare automatå a sensului de mers, cu ac¡ionare directå fårå convertor de cuplu la deplasarea pe câmp sau pe drumuri, cu consum redus de combustibil la viteze de peste 19 km/h. Pentru aceasta se selecteazå modurile “Power” ¿i “Eco” ¿i se economise¿te combustibil pentru diferite aplica¡ii (deplasare pe drumuri, în câmp, încårcare-descårcare etc.). Modul Flexi al transmisiei permite setarea unei tura¡ii fixe a motorului pentru o performan¡å hidraulicå optimå. Transmisia se ac¡ioneazå apoi doar prin apåsarea pedalei de accelera¡ie, ceea ce eficientizeazå opera¡iunile de încårcare ¿i de operare a ata¿amentelor

ac¡ionate hidraulic, cum ar fi perii, cupe, furci. Echiparea standard include alinierea automatå a ro¡ilor la comutarea între cele trei moduri de direc¡ie (pe 2 ro¡i, pe 4 ro¡i sau deplasare lateralå tip “crab”) ¿i un ventilator de råcire cu inversare automatå care eliminå praful ¿i resturile de pe grila de admisie a aerului. Noul 538-70 dispune, la fel ca ¿i celelalte încårcåtoare JCB din Seria III, de cel mai recent model de cabinå Command Plus, foarte silen¡ioaså, cu vizibilitate optimå de jur împrejur, inclusiv în sus, la care se adaugå coloana volanului cu “memorie” de tip pushaway ¿i spa¡iul generos de depozitare. Tehnicienii NHR Agropartners au men¡ionat cå serviciul de telemetrie LiveLink de la JCB face parte din pachetul standard, oferind datele complete ale ma¿inii, identificarea proactivå a defec¡iunilor, programarea în timp util a între¡inerilor ¿i func¡iile de localizare ¿i securitate ale ma¿inii.

Arpad DOBRE 53

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Finan¡are flexibilå pentru combinele TC ¿I CX AgroConcept oferå solu¡ii de finan¡are flexibile la achizi¡ionarea combinelor New Holland TC ¿I CX5 ¿i CX6: avans 0 -10%, dobândå fixå 1,8-2%, prima ratå de capital în decembrie 2022 sau septembrie 2023, taxå management 1,5%, rate flexibile cu costuri zero, perioadå de finan¡are pe 7 ani cu posibilitatea de prelungire cu maximum 12 luni. Finan¡are se deruleazå pânå în 15.04.2022, în parteneriat cu BNP Paribas, la achizi¡ia prin leasing sau credit a pachetelor de combine New Holland TC ¿i CX5¿i 6. IPSO Agriculturå: Sta¡ii meteo în sprijinul fermierilor Sta¡iile meteo Meteobot din portofoliul IPSO Agriculturå îi ajutå pe fermieri så ia decizii informate legate de starea câmpului: când ¿i cât a plouat ultima datå, necesarul de iriga¡ii, temperatura solului pentru germina¡ie ¿i cre¿terea plantelor. De asemenea, se poate decide intrarea în câmp cu utilaje grele, dacå este destulå umiditate pentru ca plantele så absoarbå azotul din sol, riscurile de boalå sau de apari¡ie a dåunåtorilor, condi¡iile de înflorire ¿i polenizare, condi¡iile pentru tratamente. NHR Agropartners: Poettinger Jumbo 7000 Farm Machine 2022 Remorcile autoîncårcåtoare Poettinger Jumbo 7000 au primit premiul Farm Machine 2022. Farm Machine a înlocuit, de anul acesta, fostul Machine of the Year, cel mai important titlu din industria tehnicii agricole. Pöttinger a proiectat Jumbo 7000 pentru o putere maximå a tractorului de 500 CP. Numeroasele îmbunåtå¡iri (panou frontal mobil, sistem automat de încårcare inteligent, pickup plutitor controlat hidraulic, rolå de urmårire suplimentarå, rotor de încårcare nou ¿i altele) fac recoltarea ¿i mai eficientå. 54

Garan]ia extins\, un nou beneficiu pentru clien]ii Dicor Land Garan¡ia Extinså este un serviciu nou pe care Dicor Land îl adaugå la lista de beneficii oferite fermierilor ¿i se acordå pentru o perioadå de 1 an, 2 ani sau 3 ani, în func¡ie de solicitåri.

rin acest nou serviciu, Dicor Land asigurå fermierii cå utilajele ¿i echipamentele comercializate de companie sunt de bunå calitate. Prin între¡inerea corespunzåtoare a acestora se reduc semnificativ costurile de repara¡ii sau costurile pentru achizi¡ia unor alte utilaje în locul celor care s-au defectat.

Silviu Pricop, director comercial, a precizat cå noul serviciu va asigura fermierilor utilaje func¡ionale pe tot parcursul executårii lucrårilor agricole. “Utilajele comercializate de Dicor Land råspund nevoilor fermierilor pe perioade îndelungate de timp. Ne dorim ca acestea så aibå o via¡å mai lungå ¿i så asigure fermierilor lucråri de calitate ¿i dupå ce expirå garan¡ia oferitå de producåtor.”

La Gala¡i, Dicor Land îi a¿teaptå pe fermieri într-un mare parc de utilaje agricole, întins pe o suprafa¡å de 25.000 mp, cu peste 600 de utilaje noi în stoc. Motiva¡ia lucrului bine fåcut, dar ¿i dorin¡a companiei de a fi aproape de fermieri au fåcut ca Dicor Land så deschidå alte douå parcuri de utilaje, la Ia¿i - Podu Iloaiei, ¿i la Slobozia - Bucu,

Silviu Pricop, director comercial Dicor Land

care asigurå agricultorilor echipamentele ¿i piesele de schimb necesare, cu livrare imediatå. Dicor Parts divizia piese de schimb Dicor Land, importator ¿i distribuitor de piese de schimb, oferå numeroase accesorii ¿i consumabile pentru utilaje ¿i diferite mårci de: tractoare, semånåtori, scarificatoare, pluguri, combinatoare, atomizoare, prese de balo¡i, sisteme de iriga¡ii etc. În plus, Dicor Land are încheiate parteneriate cu furnizori de servicii financiare ce garanteazå clien¡ilor termene ¿i condi¡ii de finan¡are foarte atractive: BNP Paribas, Unicredit Leasing, Trust Leasing, OTP Bank. Partenerii Dicor Land pentru achizi¡ia de utilaje agricole noi sunt: Maschio Gaspardo, Irtec, Lemken, Olimac, Madara, Pronar.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 10/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier

Managementul riscului în agricultur\ R

åzboiul de lângå noi ne-a fåcut så uitåm vremelnic de celebrul Plan Na¡ional Strategic, la disecarea cåruia am pus atâta suflet. Unul din subiectele mai deosebite ale acestui PNS îl constituie asumarea de cåtre ministrul Agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, a deciziei de a lua taurul de coarne pentru reglementarea unui sistem de asiguråri pentru agriculturå, în special pentru riscurile catastrofice, aici având în vedere în special seceta. Actul în sine este meritoriu ¿i ministrul meritå toatå aprecierea pentru gest, fiindcå dupå mult timp cineva aratå cå î¿i mai asumå responsabilitatea pentru o decizie sau ac¡iune, chiar cu riscul de a nu mul¡umi pe toatå lumea. Partea mai pu¡in bunå este atunci când decizia poate så nu fie cea mai bunå, asta ¿i din cauza faptului cå mul¡i din cei care ar trebui så te ajute pe tine demnitar cu o opinie profesionistå sunt departe de a îndeplini respectivele standarde de profesionalism, dar se întrec în a da sfaturi cum så se facå. Aici må refer, în cazul nostru, cu precådere la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiarå), care “este recomandatå de dezastrele sectorului” pe care îl påstoresc ¿i unde problemele sunt tot timpul prezente, ¿i am în vedere atât cel mai recent scandal legat de insolven¡a lui City, dar ¿i numeroase alte falimente mai mici sau mai mari, iar pentru asta este suficient a se privi lista societå¡ilor care mai sunt func¡ionale în ultimii ani, inclusiv cele care ar fi trebuit så asigure componen¡a PAID (Polul de asigurare împotriva dezastrelor). Dar hai så le luåm pe rând ¿i så

pornim de la angajamentul MADR prevåzut în PNS de a realiza un instrument care “se constituie din contribu¡iile tuturor fermierilor beneficiari de plå¡i directe prin re¡inerea anualå a unui procent de 3% din plå¡ile directe care urmeazå a fi plåtite fiecårui fermier în parte, la care se va adåuga contribu¡ia publicå din FEADR ¿i cofinan¡area de la bugetul de stat.” La citatul de mai sus trebuie adåugatå precizarea oficialå, fåcutå de cåtre ministrul Chesnoiu dupå consultårile cu ASF, unde aråta cå la baza acestui sistem va sta crearea unei societå¡i care va gestiona problema dupå modelul PAID (asigurårile obligatorii pentru case împotriva dezastrelor). Acum, dacå dorim så structuråm un pic problema, trebuie så avem în vedere cå în lume existå trei mari formule care se pot aplica în sistemul de gestiune a dezastrelor în agriculturå. România poate alege unul dintre acestea sau poate adopta o formulå mixtå. Prima este atunci când statele î¿i asumå så suporte aceste riscuri de la buget prin acordarea de despågubiri pentru riscurile catastrofice, în special seceta. Aici am în vedere cå majoritatea ¡årilor europene (mai ales cele germanice) merg pe acest sistem, deoarece firmele de asiguråri nu preiau acest risc, sau îl preiau în anumite condi¡ii ¿i pe suprafe¡e limitate. A doua formulå o gåsim acolo unde firmele de asiguråri se implicå în preluarea acestor riscuri catastrofice, ori fiecare societate individual, atât cât crede cå poate duce (vezi ¿i cazul României), sau prin organizarea unui consor-

¡iu mai larg al acestor firme în asociere cu statul ¿i fermierii (vezi cazul Agroseguro - Spania). Cea de-a treia formulå, care este mai mult teoreticå, ¡ine de constituirea unor fonduri mutuale, dar care nu au trecut de stadiul unor formule de ni¿å, prezente mai ales în Fran¡a ¿i doar în cazul unor activitå¡i specifice (zootehnie, pisciculturå, producere de semin¡e certificate). Revenind la propunerea din PNS-ul nostru, este de analizat cum am putea face aceste re¡ineri de 3% din plå¡ile directe ¿i, coroborat cu inten¡ia de a face o societate comercialå, apare o primå problemå de naturå constitu¡ionalå. Deoarece statul nu poate re¡ine bani în numele unor firme comerciale (nici måcar atunci când el le de¡ine), lucrurile fiind clar definite în Constitu¡ie prin articolele 56 ¿i 139, a¿a cum se poate vedea în continuare. “Art 56 (1) Cetå¡enii au obliga¡ia så contribuie, prin impozite ¿i prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie så asigure a¿ezarea justå a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte presta¡ii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situa¡ii excep¡ionale. Art 139 (1) Impozitele, taxele ¿i orice alte venituri ale bugetului de stat ¿i ale bugetului asigurårilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. (2) Impozitele ¿i taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau jude¡ene, Profitul Agricol 10/2022

OPINIE în limitele ¿i în condi¡iile legii. (3) Sumele reprezentând contribu¡iile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condi¡iile legii, numai potrivit destina¡iei acestora.” Este posibil ca unii cititori så în¡eleagå prin alin 3 de la art. 56, din lege, cå se pot reglementa situa¡ii ca cea discutatå aici, dar în fapt nu este a¿a, deoarece textul legal se referå la formule de genul “taxå de drum” sau “taxå de pod” sau alt fel de astfel de taxe. Se pot constitui fonduri de acumulare voluntarå pentru anumite proiecte gen “un leu pentru Ateneu” sau e¿ecul numit “Cumin¡enia Påmântului” ori alte idei de acest fel, dar în nici un caz o taxå cu obligativitate de genul celei men¡ionate prin PNS. Logica este simplå. Pentru activitå¡i de comer¡, orice jucåtor din pia¡å (inclusiv statul) trebuie så facå o formå de organizare comercialå, singura excep¡ie fiind în cazul utilitå¡ilor, unde avem regii. Deci statul nu poate, prin intermediul agen¡iilor pe care le de¡ine, så efectueze activitå¡i comerciale cu banii fermierilor, ci poate doar så gestioneze banii de la buget (na¡ional sau european) la ace¿tia. Mai mult, dacå aceastå re¡inere obligatorie era posibilå, statul ar fi putut så o aplice pe scarå generalå ¿i så-¿i fi oprit toate taxele ¿i impozitele direct din salarii, dar ¿i alte sume, cum ar fi fost amenzi, penalitå¡i, impozite locale etc. Dar ar fi poate posibil så re¡inem aceste contribu¡ii dacå nu s-ar face în patrimoniul unei societå¡i comerciale, într-o altfel de structurå, så zicem fond mutual, care are un alt regim de reglementare, în conformitate cu legea asocia¡iilor ¿i funda¡iilor, iar atunci cotiza¡ia poate så fie re¡inutå ¿i viratå în mod obligatoriu (a¿a cum se dorea ¿i în cazul Camerelor Agricole). Legat de problemele înfiin¡årii unui fond mutual am mai scris ¿i nu o så insist mai mult. Dar nu pot så nu subliniez cå legisla¡ia privind controlul ¿i verifiProfitul Agricol 10/2022

carea acestuia este superficialå, fiindcå ASF avizeazå doar numirea echipei de conducere. Aprobarea func¡ionårii ¿i a controlului acestui fond stå în mâna MADR. Nici nu vreau så må gândesc ce lupte ¿i interven¡ii vor fi pentru a se ocupa cât mai multe dintre aceste pozi¡ii de conducere nou apårute. Nu trebuie uitat nici faptul cå mesajul multor asocia¡ii profesionale nu a fost ¿i nici nu este foarte clar definit, ce doresc (sau asta laså så se în¡eleagå), oscilând între “dorim societate comercialå”, dar “merge ¿i fond mutual”, sau poate transformåm Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) în fond de gestiune a riscului, ¿i multe alte idei ¿i formulåri contradictorii, ¿i asta poate doar pentru a permite apoi trecerea de la o formulå la alta fårå prea mari probleme, în func¡ie de cum va bate vântul. În fapt, întrebarea este simplå ¿i toatå lumea ar putea så råspundå clar: se dore¿te fond mutual sau societate comercialå? A doua întrebare, care ar fi necesitat experien¡a unor juri¿ti (dar mai acåtårii decât cei ai MADR, care, ne amintim, în 2020 ne propuneau un OUG cu aplicare retroactivå), ar fi fost cum se poate argumenta decizia de a re¡ine o contribu¡ie obligatorie în favoarea unei societå¡i comerciale? Poate ar fi fost de interes så stabilm ¿i cine î¿i va asuma råspunderea pentru o eventualå excep¡ie de neconstitu¡ionalitate în caz cå s-ar fi ales formula de constituire a unei societå¡i, situa¡ie care ar fi aruncat (sau va arunca) în aer circa 350-450 milioane de euro contribu¡ii directe în cei 5 ani, plus încå vreo 80 milioane euro din FEADR pentru constituirea ¿i capitalizarea acestei societå¡i. Având în vedere acest risc, se na¿te ¿i o ipotezå legatå de situa¡ia în care din motive de neconstitu¡ionalitate nu vom putea re¡ine contribu¡ia obligatorie pentru o societate comercialå: oare se va prezenta public necesitatea de a accepta realizarea unui fond mutual, pornind de la argumentul suprem cå este imperios necesar pentru a nu pierde banii,

asta fiind singura solu¡ie? Mai mult, este posibil ca la acel moment, un alt argument så fie faptul cå existå o lege a Fondului Mutual ¿i cå poate fi eventual îmbunåtå¡itå rapid, prin intermediul votului parlamentar, asta pentru a se evita în primul rând criticile privind superficialitatea acesteia ¿i pericolele de devalizare a unei astfel de structuri, dar apoi ¿i a se disipa råspunderea modificårilor cåtre neantul parlamentar? Îmi place så cred cå nu este a¿a ¿i cå nu existå interese ascunse ¿i presiuni pentru a se alege un drum sau altul. Vom vedea în curând... Problemele de organizare care a¿teaptå un råspuns sunt mult mai numeroase, deoarece obiectivele acestei societå¡i (sau fond mutual - în func¡ie de ce va ie¿i) vor trebui så fie definite mult mai clar ca servicii posibile, în sensul cå va oferi doar asigurarea obligatorie, sau se va intra ¿i în domeniul celorlalte riscuri “facultative”? Apoi se pune întrebarea care plå¡i directe vor genera procentul de 3%, fiindcå acestea nu sunt uniforme la to¡i fermierii, sau cum se va organiza logistic activitatea la nivelul întregii ¡åri, cum se vor desfå¿ura inspec¡iile de risc ¿i cele pentru constatarea daunelor ¿i multe altele. Personal am sus¡inut de multe ori cå måsurile propuse în PNS pot så fie flexibile, dar så nu se confunde acest lucru cu necesitatea unor discu¡ii serioase ¿i aplicate asupra modului cum se pot realiza în practicå aceste proiecte. Cred cå ministrul Chesnoiu ar trebui så evite un risc major de a se trezi cu ace¿ti bani bloca¡i între decizia de societate ¿i fond, så elimine prevederea de a re¡ine contribu¡ii obligatorii din plå¡ile directe ¿i så aleagå formula plå¡ii unor poli¡e de asigurare obligatorii, înso¡ite de condi¡ionalitå¡i diverse pentru fermieri astfel încât ace¿tia så încheie astfel de asiguråri. Dar vom vedea ce ne rezervå viitorul, mai apropiat decât credem. În rest, numai de bine. 57

PAGINA DE HOBBY

V=natul ;n bucate (8) Gâsca-de-varå Pasårea aceasta, pe cât de impozantå, pe atât de discretå, face obiectul unui paradox: de¿i cuibåre¿te la noi (îndeosebi în sihåstriile de stuf ale Deltei Dunårii) în sezonul estival, de unde îi vine ¿i numele, ea treze¿te doar toamna târziu ¿i iarna interesul confra¡ilor no¿tri pasiona¡i de tirul la zbor, pe malul bål¡ilor. Pu¡ini ¿tiu înså cå nici atunci noi nu ridicåm ¡evile pu¿tii cåtre gâ¿tele bå¿tina¿e, deja în exod hibernal spre meleaguri mai calde, ci cåtre cele pornite în pribegie dinspre miazånoapte odatå cu marele popor al gârli¡elor. Se gåsesc amestecate în fluxul acesta viu, impresionant prin mul¡imea stolurilor care curg neîncetat timp de câteva zile îndeosebi pe cerul nop¡ii, gâ¿te felurite, de la gârli¡e la gâ¿te mari ¿i la cele cu gât ro¿u, recunoscute pe întuneric numai dupå glas. M-am bucurat de emo¡ii vânåtore¿ti încå vii atât în paradisul împrejurimilor Borcei, în Insula Mare a Bråilei, la Cavadine¿tii Gala¡ilor, la Jijila Tulcei ori la Rasova Constan¡ei, dar de pu¡ine ori mi-a fost dat så anin în ochiul ciochinei de pe umår gâscå-de-varå, socotitå cu adevårat trofeu printre celelalte ofrande ale iernilor danubiene. ºin minte cå, nu demult, în prag de primåvarå, zoream la Pietroiu cu pas matinal cåtre canalul la adåpostul cåruia aveam så a¿tept trecerea gârli¡elor cåtre solele cu grâu ¿i orz råsårit de o palmå, când am auzit deasupra gâgâitul inconfundabil al unei gâ¿te mari. De¿i am slobozit cu oarecare îndoialå focul grupat al ¡evii stângi, pasårea imenså mi-a cåzut la picioare. Am sim¡it chiar vibra¡ia påmântului sub cizme. Gârli¡ele se urniserå deja cu larma lor binecunoscutå ¿i alunecau întruna pe cer. Eram transpirat de efort, gråbindu-må, când un iepure mia sårit realmente în doi pa¿i. Trågând mai mult din instinct, fårå så epolez, l-am dat peste cap. Cu aproape zece kilograme mai greu, am ajuns în sfâr¿it la locul meu de pândå, dar stolurile imense trecuserå Profitul Agricol 10/2022

deja. Ratasem pasajul de diminea¡å, înså cele douå minute de vânåtoare de pânå atunci cântåreau cu mult mai mult decât umbra neînsemnatului regret. O gâscå-de-varå maturå poate face obiectul unui veritabil ospå¡. Iar cum tagma noastrå nu face rabat la imagina¡ie nici în meremeturile cuhniei, vå deståinui

modul de a cinsti cum se cuvine un vânat de înaltå claså.

Gâscå-de-varå cu bure¡i În momentul în care pasårea îndepline¿te toate condi¡iile ce concurå la succesul acestei re¡ete, începând cu toaleta obligatorie (fezandare, jumulire, pârlire, masaj cu målai, spålare, zvântare, marinare, tran¿are), se poate trece la chestiunile de mare fine¡e ale måiestriei culinare propriu-zise. O parantezå: puful des ca o pâslå de pe tot pieptul påsårii nu trebuie desconsiderat pentru cå poate servi la umplerea unei veste de vânåtoare confortabile, cålduroase ¿i u¿oare, iar pieli¡a durå (cuticula) ce cåptu¿e¿te stomacul musculos (pipota), spålatå, uscatå ¿i preschimbatå în pulbere cu ajutorul râ¿ni¡ei, reprezintå, potrivit farmacopeii tradi¡ionale, un leac

imbatabil împotriva deranjamentelor stomacale. Dar så revenim în bucåtårie. Rumenite la cuptor vreme de un ceas ¿i jumåtate, conform principiului „flacåra micå aroma ridicå”, gâsca descompuså în principalele pår¡i componente se a¿azå într-un vas de tuci, unde se mai scaldå în unt, la foc moale, încå cincisprezece minute. Dupå scoaterea bucå¡ilor de carne pe un platou cu capac, în baia de unt fierbinte se

cålesc trei cepe tocate, cu un praf de fåinå ¿i unul de sare. Se adaugå o jumåtate de kilogram de ciuperci proaspete, în bucå¡i mari ¿i se laså la rumenit. Compozi¡ia se stinge cu un pahar de vin alb, dulce, dupå care totul se îmbogå¡e¿te cu douåsprezece boabe de piper, trei de ienupår, o foaie de dafin ¿i o crengu¡å de cimbri¿or. În aceastå be¡ie de esen¡e, bucå¡ile de carne vor fi låsate încå un sfert de orå, pentru a se påtrunde bine ¿i a se impregna de spiritul bure¡ilor. Apoi, se face un aranjament pe platou, dupå care se orneazå cu felii sub¡iri de låmâie ¿i cu fulgi de påtrunjel verde. Se poate mânca atât fierbinte, cât ¿i rece, dar cine e în stare så reziste atâta amar de vreme, lângå cartofii cop¡i ¿i lângå ¿ipul de Sauvignon Blanc de Cahul, abia adus din beci?...

Gabriel CHEROIU 61

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Degustarea Cârna]ilor B\n\]eni Worschtkoschtprob, mai pe române¿te - Degustarea Cârna¡ilor Bånå¡eni 2022 - a avut loc la cåminul cultural din comuna Lenauheim, jude¡ul Timi¿, pe 10 martie, sub semnul strângerii de fonduri pentru cetå¡enii refugia¡i din Ucraina. A fost de fapt o strângere de fonduri pentru refugia¡ii din Ucraina. Tradi¡ionala manifestare culinarå a fost organizatå de publica¡ia såptåmânalå Banater Zeitung din Timi¿oara, Primåria Lenauheim ¿i Forumul Democrat al Germanilor din Banat. Cu acest prilej s-a desfå¿urat ¿i concursul “Cel mai bun cârnat”. Au fost 20 de concuren¡i, cu peste 20 de probe. Premiul întâi a fost câ¿tigat de Sorin Duma, un producåtor de cârna¡i din Comlo¿u Mare, Timi¿, iar Christina Neu a câ¿tigat premiul juriului.

Degustarea Cârna¡ilor Bånå¡eni are loc an de an, de peste 60 de ani, iar organizatorii au dorit så o promoveze ¿i în alte comunitå¡i în care tråiesc etnici germani, nu doar în Timi¿oara. Din acest motiv, în ultimii ani, degustarea s-a ¡inut ¿i în alte localitå¡i din Timi¿ ¿i din Arad. Worschtkoschtprob continuå o tradi¡ie începutå, în 1970, de redactorii ziarului “NeueBanater Zeitung”. Evenimentul sa desfå¿urat ini¡ial în redac¡ie, dar, din 1995, “Banater Zeitung” a decis så organizeze un concurs deschis. În anii trecu¡i, Worschtkoschtprob sa desfå¿urat, în afarå de Timi¿oara, ¿i în Sânnicolau Mare, Lugoj, Sântana, Radna/Lipova, Boc¿a, ªag, Buzia¿ ¿i Biled.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Munca în zadar… a bucåtarului – Se poartå cu îndråznealå; 2) Reu¿ite la slåbire; 3) Fårå variantå ocolitoare – Curså 9 10 cu final strâns; 4) Firicel de floare albastrå – A ac¡iona în for¡å – Aripi de sitar! 5) Un acru de vie – E la discre¡ia femeilor; 6) Se înfige la båtaie – A reveni asiduu; 7) A anun¡a o vizitå – Jocuri de pietre; 8) Om cu muncå de teren – Expresia prostului gust; 9) Plesnitå de nu se vede; 10) E un fals.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 62

Solu¡ia careului din Nr. 9/2022 ORIZONTAL: ROTARIT - LD; OBOR - LUCIE; ISCODI - UNS; RE - MECANIC; ISLAZ - DUEL; IONATAN - E; IVI - RAPITI; A - ADMITERE; COLOANA - AR; INESTETICE.

VERTICAL: 1) Cu soarele în fa¡å – Greul armatei; 2) Luatå în colimator; 3) Lichid în pompa de injec¡ie – Are bra¡ul în ghips; 4) Bun de cinste – Tur de for¡å; 5) A face reflec¡ii – Darurile Fortunei; 6) Angaja¡i la curse – Începe uvertura! 7) Un pic de aten¡ie! – În spate la råzboi – A opera pe scoar¡å; 8) Resortul culinar – Bate în ro¿u; 9) Låsatå fårå suflare; 10) Mersul cu colindul. Profitul Agricol 10/2022

Profitul Agricol nr. 10 din 2022

Articles inside

Predic¡iile lui Cezar: Floarea-soarelui a ajuns la 1.130 de dolari/tona

Costin Telehuz a devenit secretar de stat

Combaterea ¿oarecilor-de-câmp