Profitul Agricol nr. 10, din 2024

GAEC 7, solu¡ia româneascå

Nu exist\ un acord european pentru derogare de la cerin]ele GAEC 7 anul acesta. Dar ministerul a g\sit solu]ia. O declara]ie pe proprie r\spundere a fiec\rui fermier c\ nu au fost condi]ii pentru culturi secundare.

:n regulament sunt prev\zute dou\ excep]ii de la respectarea cerin]ei de rota]ie. Prima, c\ se poate face monocultur\ pe 50% din suprafa]\ cel mult trei ani consecutivi, cu condi]ia folosirii de culturi de acoperire ;ntre culturile principale. Evident, cultura de acoperire trebuie s\ fie diferit\ de cea principal\.

A doua este aplicabil\ doar doi ani [i prevede c\ nu trebuie folosite culturi de acoperire ;n cazul ;n care recoltatul culturii principale s-a realizat dup\ data de 1 noiembrie, iar condi]iile meteo au f\cut imposibil\ ;nfiin]area culturii secundare.

Aceasta este excep]ia de care se va folosi anul acesta Ministerul Agriculturii pentru acoperirea legal\ la derogarea de la GAEC 7.

Solu]ia nu a fost ;nc\ legiferat\, dar documentul care o statueaz\ este a[teptat chiar zilele acestea, c=t revista este ;n tipar.

Anul viitor ministerul inten]ioneaz\ ca acele condi]ionalit\]i care au pus probleme de aplicare anul acesta s\ devin\ voluntare, cu o bonifica]ie financiar\ pentru respectarea lor.

Robert VERESS

Revista

Profitul Agricol

este proprietatea

SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

anul XXVII, nr. 10/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu

Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje

0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor

0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale

0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Simona Negoi¡å

0730 588 787

simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc

0730 588 784

abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci

0730 588 783

special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti

ISSN: 1453-2263

Compromisul pentru agricultur\

Culturivegetale

FAPPR

o analiz\

Nexide

200.000

Petre

Solu]ii

Biostimulatori

S|PT|MÂNII

Nu se mai ;nghesuie lumea la iriga]ii?

De pe 15 ianuarie, de c=nd s-a deschis sesiunea de depunere a cererilor pentru finan]area de sisteme de iriga]ii, [i p=n\ ast\zi nu s-au solicitat mai mult de 4,2 milioane de euro, transmite agen]ia de pl\]i, dintr-o alocare total\ de 102 milioane.

De aceea, AFIR a prelungit cu dou\ luni sesiunea de primire, p=n\ pe 15 iulie 2024, ora 16.

Potrivit AFIR, valoarea maxim\ a finan]\rii care se poate ob]ine pentru înfiin]area sistemelor de iriga]ii prin intermediul DR-26 este de 500.000 de euro/beneficiar, iar sprijinului public nerambursabil este de 65% din costurile eligibile.

Iar sesiunea a fost prelungit\ pentru a r\spunde solicit\rilor fermierilor care trebuie s\ dovedeasc\ faptul c\ starea corpului de ap\ utilizat\ pentru iriga]ii nu a fost identificat\ ca fiind nesatisf\c\toare din punctul de vedere al cantit\]ii de ap\ - respectarea acestei condi]ii se face prin prezentarea Avizului de Gospod\rire a Apelor.

Pentru sesiunea în curs alocarea financiar\ este de 102,42 milioane de

euro. În cadrul acestei linii de finan]are sunt eligibile investi]ii privind înfiin]area sistemelor locale de iriga]ii la nivelul fermei, inclusiv montarea sistemelor de contorizare a apei, construc]ia sau modernizarea bazinelor de colectare [i de stocare a apei de irigat, precum [i investi]iile care vor viza utilizarea apei recuperate ca surs\ alternativ\ de alimentare cu ap\.

De asemenea, sunt finan]ate cheltuielile cu construc]ia sau renovarea de bunuri imobile, onorariile pentru arhitec]i, ingineri [i consultan]i, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economic\ [i de mediu, pentru ob]inerea avizelor [i autoriza]iilor necesare, inclusiv studiile de fezabilitate. Prin DR-26 se pot deconta [i cheltuielile cu achizi]ionarea sau dezvoltarea de software [i achizi]ionarea de brevete, licen]e, drepturi de autor, m\rci etc.

Arin DORNEANU

Se dau banii de motorin\, trimestrul IV 2023

APIA a ;nceput plata ajutorului pentru motorina utilizat\ ;n perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2023. Sunt 119,9 milioane lei acordate unui num\r de 17.794 beneficiari, pentru 78,4 milioane litri de carburant. Cea mai important\ sum\ va merge c\tre sectorul vegetal, circa 104,508 milioane de lei. Sectorul zootehnic va primi 15,3 milioane.

Simplificarea eco-schemei PD-04

Comisia European\ a acceptat propunerea Ministerului Agriculturii de aplicare a eco-schemei PD-04 Practici benefice pentru mediu aplicate ;n teren arabil pentru anul de cerere 2024. Asta ;nseamn\ c\ pl\]ile acordate se vor face mai u[or, iar la accesarea eco-schemei nu mai sunt obligatorii respectarea concomitent\ a primelor dou\ condi]ii generale (s\ rezerve 5% din terenul arabil pentru elemente neproductive [i 5% pentru fixatoare de azot), ci acum se poate alege doar una dintre cele trei condi]ii. Asta ;nseamn\ alocarea a 5% din teren pentru zone neproductive sau l\sate p=rloag\, culturi fixatoare de azot, culturi secundare, dar f\r\ s\ fie utilizate PPP-uri.

78 de milioane de lei pentru energie la iriga]ii

ANIF a anun]at c\ a pl\tit integral cheltuielile cu energia electric\ pentru campania de iriga]ii de anul trecut. Este vorba de 78,6 milioane lei, reprezent=nd consumul de energie electric\ cu pomparea apei de iriga]ii ;n sta]iile de punere sub presiune ale OUAI. Anul acesta decontarea cheltuielilor cu energia electric\ va fi de 50% din total, a decis Guvernul, prin HG, la ;nceputul lunii februarie.

LAPAR a devenit membr\ EURAF, asocia]ie european\

a agroforestierilor

LAPAR a devenit memb\ a European Agroforestry Federation (EURAF), organiza]ie european\ care vizeaz\ domeniul agroforestier. EURAF a fost înfiin]at\ în Fran]a, în 2012, [i î[i deruleaz\ activit\]ile din Bruxelles, reprezentând asocia]iile agroforestiere din 23 de ]\ri, deci [i din state nonUE. În calitate de asocia]ie-umbrel\ ce reprezint\ comunitatea agrosilvic\, EURAF participar\ la 5 dintre grupurile de dialog civil la nivelul Uniunii Europene, planurile strategice PAC [i aspectele orizontale, mediul [i schimb\rile climatice, produc]ia animalier\, agricultura ecologic\, alte aspecte interna]ionale ale agriculturii.

Bani nerambursabili pentru grupurile de produc\tori

Grupurile de produc\tori nou înfiin]ate din sectorul agricol [i pomicol pot ob]ine finan]are nerambursabil\ de 100% pentru produc]ia comercializat\ în primii cinci ani de la recunoa[tere, arat\ AFIR. Finan]area nerambursabil\ nu poate s\ dep\[easc\ 10% din valoarea produc]iei comercializate în primii cinci ani de la recunoa[tere, precum [i suma maxim\ de 100.000 euro/an. Sprijinul, acordat în baza unui plan de afaceri, se d\ sub form\ de sum\ forfetar\, pl\tit\ în tran[e anuale, pentru o perioad\ care nu poate dep\[i 5 ani de la data la care grupul de produc\tori a fost recunoscut. Beneficiarii care pot ob]ine finan]are prin DR-33 sunt grupurile de produc\tori din sectorul agricol [i pomicol, constituite înainte de solicitarea sprijinului. Perioada de consultare public\ pentru acest document este pân\ pe 16 martie 2024.

Violen]a protestelor [i manipularea ruseasc\

Protestele fermierilor din Polonia au luat o turnur\ violent\, dup\ ce manifestan]ii au aruncat cu pietre în poli]ie [i au încercat s\ p\trund\ cu for]a în parlamentul de la Var[ovia.

For]ele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene [i au arestat 12 persoane, iar mai mul]i ofi]eri de poli]ie au fost r\ni]i în timpul confrunt\rilor.

În timp ce convoaie de tractoare blocau [oselele din jurul capitalei, mii de fermieri au organizat un mar[ spre cl\direa parlamentului. Ei solicit\ retragerea Poloniei din Pactul Verde European [i închiderea complet\ a frontierei cu Ucraina pentru a bloca importul de alimente ieftine.

Ac]iunile de protest au c\p\tat un accent antieuropean [i exist\ temeri c\ manifestan]ii sunt manipula]i de serviciile de spionaj din Rusia.

"Nu cred c\ cei care au provocat violen]ele de azi din fa]a parlamentului sunt fermieri normali, poate nici chiar reali. Trebuie ca poli]ia s\-i identifice pe provocatori”, a declarat ministrul agriculturii.

Ulterior, guvernul polonez a anun]at c\ incidentele au fost instigate de grup\rile ultras din fotbalul local, care nu au nici o leg\tur\ cu revendic\rile fermierilor.

Drago[ B|LDESCU

Produc]ia de carne ;n ianuarie

Produc]ia de carne de pas\re a României s-a majorat în luna ianuarie 2024 cu 5,2%, fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut, spun datele Institutului Na]ional de Statistic\.

:n luna ianuarie 2024 au fost sacrificate 28,3 milioane de p\s\ri, în cre[tere fa]\ de ianuarie 2023 (26,8 milioane).

În ceea ce prive[te produc]ia de carne de bovine, în luna ianuarie aceasta a totalizat 7.402 tone, fiind în sc\dere u[oar\ fa]\ de ianuarie 2023, (-0,9%). Num\rul bovinelor sacrificate a ajuns la 45.000 de capete, fa]\ de 46.000 capete, atât în luna ianuarie 2023, cât [i în decembrie 2023.

Produc]ia de carne de porc s-a diminuat cu aproape 10%, de la

22.650 tone carcas\ în ianuarie 2023 la 20.439 tone în prima lun\ din acest an. În luna decembrie 2023 s-a înregistrat o produc]ie de 61.949 tone de carne de porc în carcas\, având în vedere consumul crescut din perioada s\rb\torilor de iarn\. În ianuarie 2024 au fost sacrifica]i 229.000 de porci, în sc\dere fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut (254.000 capete).

Produc]ia de carne de ovine [i caprine a înregistrat o cre[tere cu 15,4%, de la 1.655 tone în ianuarie 2023 la 1.911 tone carcas\ în ianuarie 2024, dar fa]\ de decembrie 2023 a fost consemnat\ o sc\dere cu aproape 59% (4.654 tone).

Arin DORNEANU

APIA a stabilit valoarea unitar\ a subven]iilor

APIA a anun]at cuantumul unitar pentru subven]ii> pe hectar [i pe cap de animal. Termenul-limit\ de plat\ pentru subven]iile APIA pe anul 2023 este 30 iunie 2024, conform regulamentelor europene. Aloc\rile arat\ astfel>

PD-01 - Sprijin de baz\ pentru venit în scopul sustenabilit\]ii BISS97,5715 euro/ha<

PD-02 - Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilit\]ii CRISS - 51,1365 euro/ha<

PD-03 - Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri CIS-YF - 46 euro/ha<

PD-04 - Practici benefice pentru mediu, aplicabile în teren arabil - 73 euro/ha<

PD-05 - Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospod\riile tradi]ionale)98,80 euro/ha<

PD-06 - Înierbarea intervalului dintre rânduri în planta]iile pomicole, viticole, pepiniere [i hamei[ti102,60 euro/ha<

PD-21 - Sprijin cuplat pentru venit vaca de lapte - 338 euro<

PD-22 - Sprijin cuplat pentru vaca de carne - 279 euro<

PD-23 - Sprijin cuplat pentru bivoli]a de lapte - 169,19 euro<

PD-24 - Sprijin cuplat pentru oaie sau capr\ - 16,94 euro<

PD-25 - Sprijin cuplat pentru venit

pentru viermii de m\tase - 0,1796 euro per cap/vierme m\tase.

Ajutorul na]ional tranzitoriu, ANT, sector vegetal, achitat de la bugetul na]ional, cuantum valabil pentru anul 2023 a fost decis dup\ cum urmeaz\>

ANT 1 - culturi în teren arabil 11,7734 euro/ha<

ANT 2-3 - in/cânep\ pentru fibr\ 10,3763 euro/ha<

ANT 4 - tutun 2.625,6730 euro/h<

ANT 5 - hamei 309,6398 euro/ha<

ANT 6 - sfecl\ de zah\r 98,3061 euro/ha.

Pl\]ile sunt f\cute de APIA în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro.

Compromisul pentru agricultur\ [i ;n]elegerea din cadrul OMC

Statele din Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului (OMC) nu au putut c\dea de acord cu privire la avansarea reformei în agricultur\. Aceasta s-a discutat recent la Abu Dhabi.

În opinia Comisiei Europene, acest e[ec al OMC este în detrimentul ]\rilor cele mai vulnerabile, care se bazeaz\ cel mai mult pe sistemul comercial multilateral.

În calitate de exportator net de produse agroalimentare, UE este interesat\ de un sistem comercial

flexibil. Îns\, în opinia oficialilor europeni, alte state membre OMC au f\cut imposibil compromisul, din cauza unor cereri nerealiste. Punctul cel mai divergent a fost cel legat de o solu]ie permanent\ pentru programele de stocare public\.

"De[i programele de stocare public\ pot fi esen]iale pentru a contribui la securitatea alimentar\ intern\, dac\ sunt implementate ca sprijin pentru pre]urile produc\torilor autohtoni pot afecta negativ comer]ul cu produse agricole [i pot afecta securi-

tatea alimentar\ a altor ]\ri", se arat\ într-un comunicat al Comisiei.

UE a încerca s\ preseze, tot f\r\ succes, pentru reforma subven]iilor care afecteaz\ negativ comer]ul, practicate de multe ]\ri dezvoltate [i în curs de dezvoltare.

Nu s-a ajuns la un acord nici m\car pentru scutirea ]\rilor cel mai pu]in dezvoltate de la restric]iile la exportul de alimente.

Robert VERESS

Viorel PATRICHI

Guvernul preg\te[te studiu de impact pentru sistemul antigrindin\

Dup\ ce FAPPR a anun]at c\ se preg\te[te de proteste, în cazul în care autorit\]ile nu realizeaz\ un studiu de impact pentru sistemul antigrindin\, Gheorghe C\unei Florescu, pre[edintele Autorit\]ii pentru Administrarea Sistemului Na]ional Antigrindin\ [i de Cre[tere a Precipita]iilor, confirm\ c\ s-au alocat sumele necesare studiului, iar hot\rârea de guvern care s\ legalizeze studiul este în circuitul de aprobare.

“Exist\ un proiect de hot\râre de Guvern, aflat în circuitul de avizare la ministere, prin care au fost prev\zute sumele pentru a se achizi]iona acest studiu. De îndat\ ce hot\rârea va fi publicat\ în Monitorul Oficial, vom demara procedurile pentru achizi]ia acestui studiu”.

Florescu nu vrea, deocamdat\, s\ precizeze valoarea lui, fiind vorba de o achizi]ie public\, pentru care se va organiza o licita]ie.

“Avem suma total\ prev\zut\ în hot\rârea de Guvern, nedefalcat\. În orice caz, v\ pot spune c\ studiul de impact va fi realizat de o autoritate competent\ în domeniu”.

Nu exist\ nici un termen clar pentru finalizarea studiului de impact.

SNA inten]ioneaz\ s\ achizi]ioneze un teren neagricol pentru a experimenta cu toate tipurile de tehnologii, inclusiv cele de cre[tere a precipita]iilor. Acum sunt în c\utarea unei loca]ii. Florescu respinge orice posibilitate ca studiul de impact s\ certifice temerile fermierilor.

“Invocarea faptului c\ rachetele antigrindin\ provoac\ secet\ e o mare prostie. Cei care fac asemenea afirma]ii sunt necunosc\tori. Orice lansare de rachete produce o cre[tere de precipita]ii. Nu scoatem norii din func]iune, ci ac]ion\m asupra celulelor convective, acolo unde se produce grindina.

FAPPR nu a solicitat în prealabil, la MADR, o informare referitoare la respectarea angajamentului din 15 ianuarie. Dac\ s-ar fi cerut aceast\ informare, s-ar fi aflat c\, de fapt, ministrul Barbu [i-a onorat promisiunea, în aceast\ privin]\. O confirm\ Gheorghe C\unei Florescu, pre[edintele Sistemului Antigrindin\.

“Termenele vor fi prev\zute în caietul de sarcini [i în contract. Nu cred c\ va dura mai mult de un an. Studiul ar trebui realizat în perioada de func]ionare a sistemului”.

Reiese c\ cerin]a FAPPR de stopare a lans\rilor de rachete nu va fi îndeplinit\, fiindc\ lans\rile vor fi parte a studiului de impact.

Aceasta nu este o opinie, ci o tehnologie testat\ [i verificat\ de peste 70 de ani. Pe a[a ceva s-a luat [i Premiul Nobel. Este, a[adar, opinia întregii comunit\]i [tiin]ifice. Dac\ nu am fi existat noi, era dezastru în România! Putem demonstra acest lucru”.

S\ se simplifice primesc, dar...

Comisia European\ a lansat, pe 7 martie, un sondaj online pentru a colecta direct opiniile fermierilor din UE. Sondajul este deschis pân\ pe 8 aprilie. Întreb\rile sunt scurte [i disponibile în toate limbile uniunii.

Prin acest chestionar, Comisia urm\re[te s\ ;n]eleag\ mai bine

motivele de îngrijorare ale fermierilor. În plus, sondajul va contribui la identificarea surselor care stau la baza complexit\]ii [i a sarcinii administrative [i care rezult\ din normele politicii agricole comune (PAC), precum [i din alte norme referitoare la alimente [i la agricultur\, atât în ceea ce prive[te aplicarea acestora la nivel na]ional, cât [i obliga]iile de înregis-

trare [i de raportare legate de acestea. Rezultatele preliminare vor fi prezentate pân\ la mijlocul lunii aprilie.

Rezultatele sondajului vor fi incluse într-o analiz\ mai detaliat\ care urmeaz\ s\ fie publicat\ în toamna anului 2024.

Robert VERESS

Arla investe[te în pompe de c\ldur\

Cooperativa danez\ Arla, unul dintre cei mai mari produc\tori de lactate din Europa, a anun]at c\ va investi 32 de milioane de euro în instalarea unor pompe de c\ldur\ la cea mai mare fabric\ pe care o de]ine. Investi]ia face parte din obiectivul companiei de a reduce cu 63% emisiile de dioxid de carbon pân\ în anul 2030. Prin instalarea pompelor, emisiile de gaze cu efect de ser\ ale fabricii se vor reduce cu 17%, echivalentul a 14.500 de tone de dioxid de carbon anual.

USDA subven]ioneaz\

agricultura urban\

Departamentul de Stat pentru Agricultur\ al SUA a anun]at c\ va acorda subven]ii de 43 de milioane de dolari pentru proiecte de agricultur\ urban\. Sunt eligibile pentru finan]are proiecte diverse, de la produc]ia de compost la reducerea risipei alimentare sau a consumului de îngr\[\minte chimice în ora[e. Este al treilea an în care USDA subven]ioneaz\ agricultura urban\, dar în trecut programul a avut un buget mult mai mic.

UE câ[tiga litigiul cu Malaezia la OMC

Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului (OMC) a respins plângere depus\ de Malaezia contra Uniunii Europene, legat\ de regulile europene de folosire a biocombustibililor. Disputa dateaz\ din anul 2018, atunci când UE a anun]at c\ benzina produs\ în planta]ii de ulei de palmier dup\ defri[area p\durilor nu poate fi considerat\ combustibil ecologic. Teoretic, Malaezia poate face apel pentru a modifica decizia, dar activitatea Cur]ii de Apel a OMC este paralizat\ de patru ani din cauza unor dispute între statele membre.

China cump\r\ mari cantit\]i

de cereale

China a achizi]ionat cel pu]in 20 de transporturi de cereale furajere în aceast\ lun\, pentru a profita de pre]urile favorabile de pe pie]ele interna]ionale, care au atins cel mai mic nivel din ultimii trei ani.

Statul asiatic a cump\rat porumb, sorg [i orz din surse diverse, inclusiv din Ucraina [i SUA, cantitatea total\ fiind estimat\ la 1,2 milioane de tone.

Livr\rile includ cel pu]in 10 transporturi de porumb ucrainean, cinci de sorg din Statele Unite [i [ase de orz din surse multiple.

Guvernul de la Beijing a achizi]ionat în ultima lun\ cantit\]i mari de furaje de pe pia]a intern\ pentru rezerva de stat, înaintea noului sezon

agricol. În timp ce cerealele r\mân scumpe pe pia]a chinez\, contractele futures de pe Bursa din Chicago au ajuns la cel mai mic pre] de dup\ anul 2020, pe fondul cantit\]ilor mari exportate de SUA [i Brazilia.

Cerealele exportate de Rusia s-au ieftinit [i ele semnificativ, iar pre]ul unei tone de grâu în portul Novorossiisk de la Marea Neagr\ a sc\zut sub pragul simbolic de 200 de dolari.

Conform unei companii de consultan]\ agricol\, Sovecon, cerealele ruse[ti vor continua s\ se ieftineasc\, pentru c\ nu sunt competitive cu cele exportate de Uniunea European\ nici la acest pre].

Recunoa[terea beneficiilor consumului de iaurt în SUA

Administra]ia Federal\ pentru Alimente [i Medicamente din SUA (FDA) a acceptat o peti]ie depus\ în anul 2018 de c\tre filiala local\ a gigantului Danone, prin care produc\torii de iaurt vor putea men]iona pe ambalajele produselor c\ acestea reduc riscul diabetului de tip 2.

Într-o scrisoare oficial\ trimis\ Danone, FDA avertizeaz\ îns\ c\ aceste etichete nu ar trebui folosite în cazul sortimentelor de iaurt care au un con]inut ridicat de zah\r.

În peti]ia din anul 2018, Danone a citat rezultatele unui studiu efectuat pe 300.000 de persoane, care ar\tau c\ un con-

sum mai mare de iaurt este asociat unei rate mai mici de apari]ie a diabetului.

FDA a admis c\ exist\ "suficiente dovezi credibile" în acest sens, de[i mecanismul exact prin care iaurtul scade riscul de diabet nu este cunoscut. Asocia]ia Interna]ional\ a Produc\torilor de Lactate a salutat decizia FDA [i a îndemnat autorit\]ile din alte state s\ urmeze exemplul SUA. pagin\

Interzicerea importului de alimente din Rusia [i Belarus

Parlamentul Poloniei a adoptat o rezolu]ie care solicit\ Comisiei Europene interzicerea la nivel european a importului de alimente din Rusia [i Belarus. Rezolu]ia a fost sus]inut\ de toate partidele [i a fost adoptat\ cu o larg\ majoritate, dar opozi]ia a cerut guvernului s\ nu a[tepte decizia UE [i s\ blocheze unilateral importurile din Rusia. Opozi]ia sus]ine c\ veniturile ob]inute de produc\torii ru[i sus]in r\zboiul, iar o parte a cerealelor pe care ru[ii le export\ în Europa sunt de fapt furate din Ucraina.

Iranul returneaz\ porumb din cauza calit\]ii

Iranul va returna Rusiei o cantitate de 3.000 de tone de porumb furajer, din cauza problemelor de calitate. Conform autorit\]ilor iraniene, porumbul livrat a fost transportat în condi]ii de umiditate ridicat\ [i era par]ial muceg\it, cu un miros nepl\cut. Iranul este unul dintre cei mai importan]i importatori de cereale ruse[ti [i achizi]ioneaz\ anual între 2,5 [i 3 milioane de tone. Anul trecut, produc]ia de cereale a fermierilor locali a dep\[it 21 de milioane de tone.

A murit porcul pictor Pigcasso

Porcul poreclit Pigcasso, care a vândut tablouri pictate cu râtul în valoare de peste un milion de dolari, a decedat la vârsta de opt ani. Animalul a murit din cauza artritei cronice, a anun]at activista de mediu care l-a salvat dintr-un abator din Africa de Sud. Un tablou al lui Pigcasso s-a vândut în 2021 pentru 25.000 de dolari, stabilind un record pentru un artist animal.

Uleiul de m\sline este cel mai furat produs din magazinele alimentare din Spania, iar grupurile infrac]ionale comercializeaz\ cantit\]i importante pe pia]a neagr\.

Spania este cel mai mare produc\tor de ulei de m\sline din lume, dar stocurile din Europa sunt aproape epuizate, dup\ ce fenomenele meteorologice extreme au afectat recolta din ultimii doi ani. Pre]ul unui litru de ulei a crescut de patru ori fa]\ de anul 2018. Produc]ia

Se fur\ pe rupte ulei de m\sline Înc\lzirea global\ afecteaz\

global\ din acest an este estimat\ la 2,4 milioane de tone, fa]\ de un consum care va dep\[i 3 milioane de tone.

Alejandro Alegre, directorul firmei spaniole de securitate STC, spune c\ furturile sunt coordonate de c\tre grupuri de crim\ organizat\ care vor s\ profite de pre]ul ridicat al uleiului.

Fermierii care cultiv\ m\sline [i produc\torii de ulei au devenit [i ei o ]int\ pentru ho]i, care au reu[it s\ le sustrag\ zeci de mii de litri în ultimul an.

mai mult femeile din agricultur\

Pe 8 martie, cu ocazia zilei interna]ionale a femeii, Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\ a ONU a publicat un raport care avertizeaz\ c\ reprezentantele sexului frumos care lucreaz\ în agricultur\ sunt afectate mai grav ca b\rba]ii de efectele înc\lzirii globale.

Studiul arat\ c\, în ]\rile în curs de dezvoltare, femeile din zonele rurale au pierderi financiare cu 8% mai mari fa]\ de b\rba]i din cauza secetei, în timp ce inunda]iile le provoac\ pierderi cu 3% mai mari.

În cazul în care temperatura medie planetar\ va cre[te cu un grad Celsius, venitul agricultoarelor ar sc\dea cu 34% mai mult.

“Diferen]ele sociale bazate pe loca]ie, avere, sex sau vârst\ au un

impact considerabil asupra vulnerabilit\]ii fermierilor în fa]a schimb\rilor climatice, iar impactul lor nu a fost studiat suficient. Concluziile acestui raport arat\ c\ este nevoie urgent de politici [i investi]ii majore pentru a-i ajuta pe agricultorii de ambele sexe s\ se adapteze schimb\rilor climatice”, a declarat directorul FAO.

FAO atrage aten]ia c\ femeile din agricultur\ se confrunt\ cu legi [i practici discriminatorii în multe state ale lumii, de exemplu limitarea dreptului de proprietate funciar\ sau accesul mai dificil la credite sau tehnologii moderne. pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

184 euro/t (- 15) 920 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

Pre]ul grâului a sc\zut [i în aceast\ s\pt\mân\, îns\ previziunile favorabile cu

privire la recolta european\ ofer\ perspective de cre[tere în urm\toarea perioad\.

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 222 dolari/ton\ (1.021 lei). A sc\zut cu 11 do lari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 211 dolari/ton\ (971 lei). A sc\zut

Porumb

România

FOB Constan]a

157 euro/t (- 20)

785 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 190 dolari/ton\ (874 lei). A

avut o cre[tere de 6 dolari/ton\.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în aprilie 2024, este de 190 euro/ton\ (950 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 173 euro/ton\ (865 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

Pre]ul porumbului la bur-

cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul grâului

FOB Moselle a fost de 174 euro/ton\ (870 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 202 euro/ton\ (1.010 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a fost de 179 euro/t (895 lei). A sc\zut cu 4

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în aprilie 2024 este de 201 euro/t (1.005 lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 179 euro/t (823 lei). A sc\zut cu 14 euro/ton\.

sa Pontivy a fost de 170 euro/ton\ (850 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 170 euro/ton\ (850 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 174 euro/ton\ (870 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 189 dolari/ton\ (869 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 446 dolari/ton\ (2.052 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 980.000 tone, Germania 204.300 tone, Mexic 78.400 tone, Spania 47.400 tone [i Japonia 28.900 tone.

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 418 dolari/ton\ (1.923 lei).

A crescut cu 13 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 374 dolari/ton\ (1.720 lei).

A înregistrat o cre[tere de 6 dolari/ton\.

Orz

România

FOB Constan]a

160 euro/t (- 11)

800 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 165 euro/ton\ (825 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 420 eu ro/ton\ (2.100 lei). A crescut cu 8 euro/ton\.

La bursa Rouen pre]ul a fost de 420 euro/ton\ (2.100 lei). A avut o cre[tere

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

04.03 05.03 06.03 07.03 08.03 Rouen 170 170 167 165 165

Orz

chis la 151 euro/ton\ (755 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.

Australia> pentru livrare

în aprilie 2024, pre]ul orzului furajer este 241 dolari/ton\ (1.109 lei).

A r\mas la acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

de 7 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 420

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 200 euro/t (2.000 lei).

A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la în-

chiderea licita]iilor a fost de 824 euro/ton\ (4.120 lei). A sc\zut cu 43 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 367 euro/t (1.835 lei). A sc\zut cu 12 de euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri

eu ro/to n\ (2.100 lei). A crescut cu 8 euro/ton\.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 405 euro/t (2.025 lei). A sc\zut cu 20 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t

04.03

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 260 dolari/ton\ (1.196 lei).

A sc\zut cu 10 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Grâu Porumb Soia Sorg

Golful Mexic Golful Mexic

Golful Mexic Golful Mexic

dolari/t

dolari/t

VEGETALE

FAPPR cere o analiz\ privind sistemul antigrindin\

Înciuda scopului s\u declarat, de a proteja culturile agricole, sistemul na]ional antigrindin\ a ;ncasat, ;n ultimii ani, o serie de acuza]ii din par tea unor fermieri altfel foarte serio[i. :n opinia lor, rachetele cu care trag cei de la SNACP fac mai degrab\ r\u dec=t bine.

Dup\ ce s\pt\m=na trecut\ [i-au exprimat nemul]umirile vizavi de acest sistem cei de la ACCPT Vrancea [i Asocia]ia Fermierilor din Prahova, acum [i Forumul APPR se al\tur\ acestui protest.

“Constat\m cu indignare c\ la nivelul Ministerului Agriculturii s-a instalat o lips\ de reac]ie de neîn]eles

fa]\ de solicit\rile repetate ale fermierilor no[tri pe acest subiect. În contextul actual, orice element litigios de politic\ agricol\ va conduce la o amplificare a falimentului în agricultur\, a pagubelor în rândul volumelor de marf\ [i, implicit, a diminu\rii nivelului de taxe [i impozite pe care statul român le poate colecta. Nu se poate ca autoritatea competent\ s\ p\streze indiferen]a fa]\ de asemenea consecin]e grave”, se arat\ ;ntr-un comunicat FAPPR transmis redac]iei.

Problemele sesizate de membrii forumului au fost aduse în aten]ia Ministerului Agriculturii în mai multe ocazii. :n plus, FAPPR a solicitat informa]ii despre practicile similare din alte state membre, dac\ acest sistem mai este folosit undeva ;n Europa [i

dac\ este omologat. Ministerul a p\strat, din nou, t\cerea.

“La începutul acestui an, în data de 15 ianuarie, angajamentul MADR de a prezenta un studiu de impact privind efectul sistemului antigrindin\ a fost cuprins inclusiv procesul-verbal semnat de ministrul de resort [i de structurile asociative din agricultur\. Solu]iile, îns\, nu au fost comunicate [i nu am primit nici m\car semne minime c\ se lucreaz\ la aceste solu]ii”, acuz\ FAPPR.

Sigur c\ lipsa de ac]iune din partea ministerului în gestionarea consecin]elor sistemului a generat frustrare în rândul fermierilor.

Astfel c\ Forumului nu i-a r\mas dec=t s\ amenin]e cu proteste ample, o etap\ fireasc\ dup\ epuizarea c\ilor de dialog.

De aceea, FAPPR [i organiza]iile membre cer suspendarea imediat\ a sistemului antigrindin\, pân\ când eficien]a [i impactul s\u asupra agriculturii vor fi prezentate clar într-un studiu detaliat [i obiectiv. Trebuie eviden]iat\ clar cantitatea de precipita]ii, monitorizarea traiectoriei rachetelor [i a locului de deflagra]ie, precum [i procedura de tragere în ansamblul ei.

Studiul ar trebui efectuat de o organiza]ie de specialitate, dar [i impar]ial\.

Nexide 60 CS, piretroid de ultim\ genera]ie, cu durat\ lung\ de ac]iune

Temperaturile pozitive înregistrate în primele luni din acest an, cu mult peste media normal\ a perioadei, au determinat ie[irea mai rapid\ din hibernare a unor d\un\tori problem\ la rapi]\de exemplu g\rg\ri]a tulpinilor de rapi]\ (Ceutorhynchus napi) [i creeaz\ premisele unui atac devansat [i mai agresiv al insectelor la cerealede exemplu al gândacului b\los (Lema melanopa) sau al afidelor.

Din cauza secetei instalate în anumite regiuni din sud [i est, nici grâul, nici rapi]a nu au condi]iile favorabile pentru o dezvoltare conform a[tept\rilor.

În plus, ambele culturi se confrunt\ cu stresul de la restartul în vegeta]ie, când valorile metabolice ale plantelor nu sunt maxime. Speciali[tii recomand\ utilizarea insecticidelor care ac]ioneaz\ prin contact [i prin ingestie, pentru a asigura controlul cât mai complet al insectelor d\un\toare.

De ce sunt piretroizii atât de c\uta]i? În primul rând, datorit\ profilului toxicologic selectiv, coroborat cu modul de ac]iune foarte eficient împotriva insectelor. Singura problem\ a acestor substan]e este fotolabilitatea, ele având un timp scurt de degradare la lumina solar\.

Din cauza altor compu[i din atmosfer\, la temperaturi ridicate, piretroizii sunt [i extrem de volatili. Drept urmare, ac]iunea piretroizilor clasici la suprafa]a plantelor dureaz\ cel mult o zi sau dou\.

Microîncapsularea (CS) este o teh-

nic\ recent\ [i versatil\ prin care se pot proteja substan]ele sensibile, ce se degradeaz\ cu u[urin]\ în condi]ii de luminozitate sau devin volatile în urma expunerii la anumite medii. Prin acest procedeu avansat, substan]ele utile au eliberare lent\, permi]ând o disponibilitate prelungit\.

În acest sens, Nexide 60 CS este un insecticid piretroid de ultim\ genera]ie. Tehnologia de microîncapsulare îi confer\ acestui insecticid polivalent performan]e superioare în ceea ce prive[te fotostabilitatea, termostabilitatea [i capacitatea de eliberare constant\ a substan]ei active pe întreaga perioad\ de ac]iune.

Doza recomandat\ este de 0,050,08 l/ha pentru ambele culturi. La cereale, tratamentele se pot efectua pân\ la înspicare (BBCH 59). La rapi]\, Nexide 60 CS se poate aplica de la alungirea tulpinii pân\ la apari]ia butonului floral (BBCH 30 - BBCH 50). Sunt recomandate maximum 3 tratamente cu piretroizi pe sezon, pentru a evita apari]ia rezisten]ei, la interval de 7 - 14 zile, în func]ie de condi]iile meteo [i de d\un\tor. Produsul poate fi asociat cu adjuvantul Designer, pentru îmbun\t\]irea aderen]ei substan]ei active pe frunz\ [i cre[terea rezisten]ei la sp\lare.

]\ Larva gândacului b\los la cereale (Lema melanopus)

Beneficiile produsului în culturile de rapi]\ [i cereale p\ioase

- Efectul produsului se observ\ în scurt timp dup\ aplicare, prin stoparea hr\nirii insectelor<

- Tratamentul este eficient [i la temperaturi mai ridicate (25-26°C)<

- Manifest\ fotostabilitate foarte bun\.

Substan]a activ\ este gama-cihalotrin 60 g/l. Prezint\ ac]iune rapid\ de contact [i de ingestie, cu efect larvicid [i ovicid, pentru controlul g\rg\ri]ei tulpinilor (Ceutorhynchus napi ), gândacului lucios (Meligethes aeneus), viespei rapi]ei ( Athalia rosae ) sau al puricelui cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) la rapi]\ [i al gândacului b\los (Lema melanopa), plo[ni]ei cerealelor (Eurygaster integriceps) [i afidelor (Rhopalosiphum padi, Sitobion avenae etc.) la cereale.

Ac]ioneaz\ asupra sistemului nervos, conducând la hiperactivitate, paralizie [i în final, la moartea insectei.

Afla]i detalii despre d\un\torii din spectrul de control, scanând codul>

foto> arhiva Kwizda Agro

B\ltirile vor întârzia îns\mân]\rile în Cara[-Severin

:n Cara[-Severin, grâul, orzul, ov\zul, rapi]\ sunt r\s\rite, înfr\]ite [i nu exist\ deloc probleme legate de secet\, iar plantele evolueaz\ foarte bine.

Pia]a cerealelor

r\m=ne blocat\

În Cara[-Severin plou\ aproape continuu

:n unele zone, exist\ b\ltiri din cauz\ c\ a plouat prea mult, iar terenul este suprasaturat de ap\. Acum exist\ riscul s\ întârzie iar\[i îns\mân]\rile, a[a cum a fost [i în 2023.

Adina Bâte, director adjunct al Direc]iei Agricole Jude]ene Cara[Severin, spune c\ plou\ aproape încontinuu.

“Am putea spune c\ nu e secet\ niciodat\. Ne favorizeaz\ relieful. În agricultur\ nu avem probleme cu umiditatea. În prima s\pt\mân\ a lunii martie, nivelul precipita]iilor a fost de pân\ la 26,1 litri pe metru p\trat”.

În prim\vara lui 2024, ;n Cara[, vor fi îns\mân]ate 15.880 ha cu porumb, 2.792 de ha cu floarea-soarelui [i 3.066 de ha cu soia. În toamn\, au fost sem\nate 6.531 de ha cu rapi]\, iar plantele se afl\ în fenofaza de 812 frunze în multe zone [i se dezvolt\ spectaculos, iar în alte locuri s-a format tija. Nu au existat probleme în cultur\ [i fermierii nu au trebuit s\ întoarc\ nimic. Cu grâu sunt îns\mân]ate 15.478 de ha, cu triticale 811 ha [i cu orz 1.297 ha. Culturile evolueaz\ foarte bine.

“Am discutat cu fermierii [i cu speciali[tii de la Fito [i mi-au spus c\ nu exist\ nici probleme cu bolile [i d\un\torii”, a mai spus Bâte.

În 2023, s-a întârziat mult cu sem\natul, fiindc\ au fost b\ltiri. În unele locuri nici nu au mai fost îns\mân]ate toat\ suprafe]ele. Au fost prea multe ploi. Anul acesta campania de prim\var\ a început [i se desf\[oar\ foarte bine. Marea problem\ continu\ s\ fie dificultatea valorific\rii cerealelor.

“Nu prea se vând. Merge foarte greu pia]a. De cele mai multe ori oamenii nu vând nimic, a[teapt\ s\ creasc\ pre]urile [i ]in cerealele în depozite. Sper\ c\ vor putea s\ primeasc\ mai mult pe munca lor. Din p\cate, adesea se întâmpl\ invers. Pre]urile scad [i mai mult”, a explicat Adina Bâte.

În mod surprinz\tor, fiindc\ pia]a nu func]ioneaz\, degeaba se ob]in produc]ii bune, c\ nu reu[esc s\ le valorifice la un nivel la care s\ î[i poat\ recupera cheltuielile [i s\ aib\ [i un câ[tig. La poarta fermei pre]ul la grâu era de 0,85 kg, de 0,84 lei kg de grâu furajer, 0,75 lei kg de porumb, 2

lei soia, 1,77 lei floarea-soarelui.

“Dup\ semnele existente în luna martie, preconizam un an agricol foarte bun în Cara[-Severin. De fapt, a[a a fost tot timpul în zona noastr\, dar [tim cu to]ii c\ în agricultur\ suntem la mâna Domnului [i se poate întâmpla orice pân\ la recoltare. Pe parcurs vom mai vedea ce va fi”.

În aceast\ perioad\, aten]ia este îndreptat\ c\tre cresc\torii de albine. În Cara[, sunt 1.000 de apicultorii [i to]i vor primi câte 5 euro pe familia de albine, prin DAJ, pentru compensarea par]ial\ a pierderilor înregistrate, în contextul crizei provocate de r\zboiul din Ucraina.

“Ei sunt nemul]umi]i c\ nu au o pia]\ de desfacere eficient\, unde s\ î[i vând\ mierea, [i pre]ul este mic. Acest ajutor le ofer\ o speran]\. Granturi asem\n\toare primesc [i produc\torii de ro[ii [i usturoi, dar poten]ialul cel mai mare este pe apicultori, în Cara[-Severin”, a încheiat Adina Bâte.

Gheorghe MIRON

Adina Bâte, director adjunct al DAJ Cara[-Severin

200.000 de

ha

cu porumb, floarea-soarelui, soia, în Arad

:n luna martie, ;n tot jude]ul Arad

c=mpurile evolueaz\ foarte bine. Fermierii au f\cut ar\turile [i au început îns\mân]\rile, inclusiv la ov\zul de prim\var\.

Ploi de pân\ la

40 de litri pe metru p\trat

“Am fost pe câmp [i am vorbit cu fermierii. E o activitate agricol\ intens\”, a spus Pavel }ica, director adjunct al Direc]iei Agricole Jude]ene (DAJ) Arad. În plus, ajut\ [i condi]iile climatice. Au fost zile când în 48 de ore au c\zut precipita]ii abundente, chiar de 40 de litri pe metru p\trat. “Prognoza arat\ c\ va mai plou\. Asta e bine. Culturile au nevoie de ap\”, a ad\ugat }ica.

În aceste condi]ii, cerealele p\ioase [i rapi]a sem\nate în toamn\ evolueaz\ spectaculos, dat fiind c\ [i temperaturile sunt ridicate de pân\ la 18 - 20 de grade din Câmpia de Vest.

Suprafa]a agricol\ din jude]ul Arad se întinde pe 350.000 de ha, iar în toamna anului 2023, peste 100.000 de ha au fost sem\nate cu grâu, secar\, triticale [i peste 35.000 de ha cu rapi]\.

În aceast\ prim\var\, în Arad, vor fi sem\nate peste 200.000 de ha cu porumb, floarea-soarelui, soia, plante medicinale [i oleaginoase, cartofi etc. Tot în Arad, anul trecut peste 100.000 de ha cu porumb au fost recoltate [i unii fermieri au ob]inut [i 10.000 de kg la ha, dar au fost diferen]e de la o zon\ la alta, în func]ie de tehnologiile aplicate [i ce cantit\]i de îngr\[\minte s-au utilizat.

În Pecica, N\dlac sau Chi[ineuCri[, unde [i p\mântul este foarte bun, s-au ob]inut produc]ii pân\ la 10 tone la ha, dar în zona de deal [i de munte au fost mai mici.

Campania de toamn\ în 2023 s-a desf\[urat normal în jude]ul Arad [i produc\torii au ob]inut rezultate bune. Fermierii au fost mul]umi]i, dar pre]urile la cereale continu\ s\ îi nemul]umeasc\. Grâul are pre]uri nesatisf\c\toare, de 0,80 - 0,85 de lei kg. De aceea oamenii prefer\ s\ a[tepte cu cerealele în depozit, sperând la un pre] mai bun.

Cauza principal\? Pia]a este dezechilibrat\, fiindc\ este invadat\ de cerealele ieftine din Ucraina. De aceea cererea de produse locale române[ti este mic\, iar oferta prea mare.

Se sper\ la un an agricol foarte bun

Una dintre marile probleme ale agriculturii din Arad o reprezint\ atacul [oarecilor-de-câmp, care persist\ din septembrie 2023.

“Am discutat cu produc\torii de cereale din zona Pecica, N\dlac [i {emlac. Ei sunt dispera]i [i se plâng c\ roz\toarele le distrug culturile. Ei mai sper\ c\, dac\ vor veni ploi puternice,

vor îneca [oarecii [i poate c\ dispar pe cale natural\. Nu prea au mijloace s\ îi extermine”, a mai spus directorul adjunct al DAJ Arad.

Alte amenin]\ri, boli [i d\un\tori, cu care s\ nu poat\ lupta fermierii nu exist\ în luna martie, dar ei recunosc c\ nu se [tie ce poate ap\rea. Ei sus]in c\ sunt preg\ti]i [i [tiu cum s\ ac]ioneze atunci când este cazul.

“A[a cum arat\ situa]ia, în martie, ne îndrept\]e[te s\ spunem c\ vom avea un an agricol foarte bun”, este de p\rere Pavel }ica.

Pe de alt\ parte, exist\ [i o satisfac]ie în rândul apicultorilor din Arad. În aceast\ perioad\, ei primesc sprijinul financiar de minimis de la stat de 5 euro pe stup pentru a compensa pierderile din cauza r\zboiului din Ucra i na. Ajutoare primesc [i produc\torii de tomate în arii protejate> 1.500 de euro pe minim 1.000 de metri p\tra]i.

“Noi avem [i o deviz\> «Fermierul nostru, st\pânul nostru!» De aceea depunem eforturi serioase ca aceste sume s\ ajung\ în conturile oamenilor cât mai repede”, este mesajul directorului adjunct al DAJ Arad.

Gheorghe MIRON

Pavel }ica, director adjunct al DAJ Arad

“Niciodat\ n-a fost a[a de greu!”

Petre Ichim lucreaz\ 400 de ha la C\ld\re[ti, Buz\u. Are 68 de ani [i, de când se [tie, este în agricultur\. Din 1984 la CAP-ul din localitate, apoi în asocia]ii [i de o vreme singur. Spune c\ a trecut prin multe dificult\]i. Îns\, acum, situa]ia e disperat\.

N-a fost niciodat\ chiar a[a, cu probleme grave atâ]ia ani la rând. Cea mai grea este cea financiar\. Nu [tiu ce mai putem face f\r\ bani. B\ncile nu ne iart\”.

Pe câmp, de[i nu a plouat de mult, iar seceta pedologic\ e deja prezent\ (cea mai accentuat\ din ]ar\, la acest moment), culturile de toamn\ se prezint\ satisf\c\tor. Înfiin]ate dup\ dou\ treceri cu un disc greu, cele 70 de ha de rapi]\ [i aproximativ 130 de ha de grâu au r\s\rit, au plecat relativ bine în vegeta]ie, chiar dac\ r\s\rirea nu a fost uniform\.

“La rapi]\ am aplicat un tratament cu insecticid, întrucât, din cauza temperaturilor ridicate, au ap\rut d\un\torii. Mi-e team\ s\ nu vin\ un înghe] târziu, brusc. Peste jum\tate din rapi]\ e mic\, în patru frunzuli]e [i înc\ sensibil\ la [ocurile termice”.

Cât\ vreme câmpul e verde, Ichim mai are speran]e. Dac\ va avea ce recolta, poate va acoperi din datorii.

Anul trecut a trebuit s\ achite ultima rat\ la combina luat\ în leasing pe [apte ani, contractat la BNP Parisbas. Spune c\ a solicitat o amânare, dar a fost refuzat. A[a c\ singura op]iune r\mas a fost sacrificarea afacerii secundare.

“Am [i o ferm\ de vaci Angus. Am vândut vi]eii [i junincile pe care, în mod normal, le-a[ fi ]inut pentru reproduc]ie”.

A r\mas cu datorii la furnizorii de inputuri, pentru tot ce a folosit anul

trecut. “Contabila mi-a spus c\ nu mai are cum s\ m\ scoat\ f\r\ pierderi, ca s\ r\mân bancabil. Porumb nu am f\cut nimic pe 150 ha, anul trecut. A[ mai avea nevoie de un credit ca s\ îmi achit datoriile la un furnizor local, dar b\ncile nu vor s\ aud\. Am 110 ha în proprietate. Sper s\ nu fiu nevoit s\ vând din ele, cum au f\cut al]ii.

Mai are un împrumut contractat acum doi ani, pentru achizi]ia de teren. Pe acela ar vrea s\-l amâne, dac\ va fi posibil, apelând la oportunitatea oferit\ de Guvern, prin OUG 4/2024.

Ca s\-[i securizeze cât de cât afacerea, a analizat serios ideea de a investi în iriga]ii. Îns\ singura variant\ e forarea de pu]uri, fiindc\ în zon\ nu sunt amenaj\ri realizate de stat.

“Nu [tiu dac\ e o mare afacere. Pentru c\ una e s\ folose[ti ap\ din canal, alta e apa din pu]uri, care e foarte rece [i afecteaz\ [i plantele, mai ales vara, când temperaturile sunt foarte ridicate. Deci produc]iile nu au

cum s\ ias\ la fel de mari ca la irigatul cu ap\ de suprafa]\”.

A[a c\, deocamdat\, singura schimbare tehnologic\ pe care [i-o permite e s\ reduc\ suprafa]a de porumb [i s\ mearg\ cu floare, atât cât îi permite rota]ia. “Investi]ia la hectar e mai mic\, plantele sunt mai rezistente la secet\ [i pre]ul e mai bun”.

S-a înscris de câ]iva ani în ACCPT Ialomi]a, pentru a putea participa la licita]iile de achizi]ie a inputurilor.

“Într-adev\r, se ob]in reduceri foarte mari. Dar, chiar [i a[a, sunt pu]ini interesa]i acum. Reticen]ele sunt mari. Suntem cu sabia deasupra capului. Trebuie s\ ne ducem crucea, orice ar fi”.

Are, totu[i, încredere în viitor. Fiul s\u s-a implicat s\-l ajute, de[i pornise pe alt drum (Politehnica, loc de munc\ în Bucure[ti). Iar fiul [i fiica i-au d\ruit cinci nepoate, pe care le ador\.

Robert VERESS

Petre Ichim

Contrabanda cu pesticide

Suspendarea taxelor vamale pentru importurile din Ucraina, în iunie 2022, a dus la o explozie a contrabandei cu pesticide, majoritatea contraf\cute. Mediul online a devenit un veritabil bazar ilegal de pesticide.

Pepia]a european\, conform datelor AIPROM, între 8-10% dintre produsele de protec]ie a plantelor sunt contraf\cute sau/[i vândute ilegal. În România, acest procent ar fi chiar mai mare, opineaz\ Carmen Botez, directorul executiv al Asocia]iei.

“Nu putem [ti, cu certitudine, care e nivelul exact al contrabandei, fiindc\ nu avem o statistic\ sau m\car un mecanism prin care s\ stabilim procentul. Ar fi nevoie de resurse vaste, ca s\ acoperi întreg teritoriul, toate v\mile> prin port vin produse falsificate din China, prin Bulgaria din Turcia, prin Serbia din Serbia, prin Ucraina [i R. Moldova din aceste dou\ ]\ri [i probabil [i din Rusia. Monitoriz\m [i î]i st\ mintea în loc ce g\se[ti. Inclusiv etichete în dou\ limbi, român\ [i ucrainean\ ori rus\”.

Orice comerciant de pesticide trebuie s\ fie autorizat, s\ aib\ la dispozi]ie un spa]iu de depozitare special, s\ fie în eviden]ele G\rzii de Mediu. În cazul majorit\]ii anun]urilor online, niciuna dintre aceste condi]ii nu e întrunit\.

Exist\ un proiect de lege menit s\ fac\ ordine în pia]a pesticidelor, dar “face naveta” între ANF - MADR [i alte ministere de opt ani. În proiectul de lege s-a propus, între altele, ca [i vânz\torii online s\ aib\ obliga]ii identice cu ale fitofarmaciilor care vând doar fizic.

Chiar dac\ instrumentele de verificare a pie]ei sunt mai pu]ine [i mai slabe, în condi]iile legisla]iei curente, Carmen Botez spune c\ se pot face

“Ca s\-i convingem s\ ia mai în serios problema, încerc\m s\ le explic\m mai bine poli]i[tilor [i procurorilor care este pericolul folosirii neautorizate a acestor produse, fie ele contraf\cute sau nu. Pericol pentru s\n\tatea uman\, pentru mediu, pericol social [i economic”

mai multe.

Carmen Botez, director executiv AIPROM

“Consider c\ responsabilitatea major\ revine Autorit\]ii Na]ionale Fitosanitare. {tim c\ au deficit de personal. Dar nu le cere nimeni s\ verifice chiar toate aceste anun]uri! Se poate face prin sondaj, împreun\ cu Poli]ia, [i, dac\ îi prind pe câ]iva (contrabandi[ti), ceilal]i s-ar mai domoli”.

În opinia lui Botez, slaba implicare a autorit\]ilor e dat\ de faptul c\, din fericire, nu au fost incidente foarte grave în urma utiliz\rii neautorizate a produselor de contraband\.

“Probabil, cum se întâmpl\ de regul\ la noi, e nevoie de o tragedie, pentru ca mecanismele preventive s\ fie activate”.

Jungla din mediul online

Comer]ul din mediul online pare s\ fie guvernat de reguli proprii, nu impuse de autorit\]i.

Vânzarea de pesticide ar trebui s\ se fac\ exclusiv într-o re]ea autorizat\, cu respectarea normelor de siguran]\, a celor de mediu, comerciale, fiscale, nu pe site-uri de anun]uri.

Un popular site de anun]uri pretinde c\ aplic\ un filtru care blocheaz\, automat, anun]urile care

încalc\ regulamentul platformei, ce interzice vânzarea de produse contraf\cute sau în condi]ii ilegale. Mai mult, anun]urile care scap\ de filtru ar fi înl\turate ulterior, dac\ sunt raportate de utilizatorii platformei.

Am verificat, iar lucrurile nu stau deloc a[a. Dovad\ miile de anun]uri active. Se filtreaz\ medicamentele de uz uman, dar nu [i cele pentru plante.

Am testat [i sistemul de raportare al platformei. Am raportat un anun] pentru un produs contraf\cut - un insecticid neonicotinoid vândut cu 250 de lei litrul (negociabil) de un anume C\t\lin din Dorohoi.

Zilele au trecut, iar anun]ul a r\mas valabil, semn c\ raportarea a fost

a explodat în ultimii ani

ignorat\. C\ ignorarea a fost cauzat\ de lenea angaja]ilor sau dac\ e politic\ de firm\, nu putem [ti.

Gabriela Rizescu, pre[edintele Alcedo, ne-a dezv\luit c\ a testat, în ultima perioad\, în mod repetat, mecanismul de raportare, cu acela[i rezultat.

Avertismentul Alcedo

Aceast\ investiga]ie a fost declan[at\ de un avertisment al Alcedo referitor la produsul NUPRID.

“Aten]ie, fermieri! Nu cump\ra]i

NUPRID AL 600 FS FALS!!! :n pia]\ este o ofert\ foarte generoas\ de NUPRID AL 600 FS - care se dovede[te a fi fals!

Insecticidul ofertat spre vânzare nu are nicio leg\tur\ cu produsul original, multe din elementele de identificare lipsind, fiind de fapt un produs contraf\cut!

La o simpl\ c\utare pe internet g\se[ti insecticidul, ofertele fiind chiar negociabile.

A[adar, ATEN}IE, NU CUMP|RA}I PRODUSE DE PROTEC}IA

PLANTELOR DEC+T DE LA FIRME

AUTORIZATE!!! Cump\ rarea de “chilipiruri” v\ poate cauza pagube majore, de la lipsa de protec]ie a culturii pe care aplica]i astfel de produse, pân\ la compromiterea ei total\ cu efecte asupra culturilor viitoare!!!”.

Gabriela Rizescu afirm\ c\, din verific\rile efectuate de companie, NUPRID-ul contraf\cut, cu etichet\ fals\ de Alchimex, este produs în ]ar\. Poli]ia a fost sesizat\ [i sunt mai multe dosare în lucru.

Prin anun]uri online se vând, îns\, [i bidoane cu “NUPRID” scris [i cu litere ale alfabetului chirilic. Vânz\torii sunt din Boto[ani [i Suceava,

apropiate de grani]a cu Ucraina.

Rizescu spune c\ a v\zut [i NUPRID de Turcia.

Dintre cele trei surse cunoscute sau b\nuite (România, Turcia [i Ucraina), surprinz\tor, unele mostre de NUPRID aveau în compozi]ie [i substan]\ activ\, conform testelor Alcedo. Celelalte erau “aracet cu colorant”, spune Rizescu.

“E plin\ pia]a de NUPRID contraf\cut. Când Poli]ia g\se[te marf\ fals\ cu etichet\ Alchimex, ne-o aduce nou\. Dar nu au instrumentul legal pentru a face mai multe.

Pe unele etichete de NUPRID contraf\cut am g\sit scris “butch”, în loc de “batch”. Dar, altfel, sunt copii destul de reu[ite. Unele au chiar [i hologram\ fals\. E clar c\ avem de a face cu o re]ea periculoas\, capabil\ s\ falsifice produse mai valoroase”.

Alcedo are un pre] de list\ pentru NUPRID de 570 de lei/l. Cu toate re-

Niciun contrabandist dup\ gratii

Nu se cunosc cazuri de condamnare penal\ cu executare pentru contrafacere sau contraband\ cu produse de protec]ie a plantelor.

Cu ani în urm\, AIPROM a contribuit la destructurarea unei re]ele de contrafacere din zona Fundulea, care a fost activ\ mai mul]i ani. Cazul a ajuns în instan]\, dar nu pe legisla]ia privind pesticidele, ci pe cea comercial\. [i s-a dat o condamnare cu suspendare.

Un caz mai recent (de anul acesta), cercetat în prezent de DAES, e al unei firme din Italia, care introducea în Europa produse contraf\cute în China, prin Portul Constan]a.

ducerile posibile, pre]ul final ajunge pe la 300. Pe internet îl g\si]i [i cu 170 de lei.

“Noi vindem exclusiv celor autoriza]i s\ trateze. Este evident c\ cei care vând pe olx nu cer niciun fel de autoriza]ie. Iar cei care cump\r\ asemenea produse, dup\ ce v\d c\ s-au p\c\lit, le e ru[ine s\ admit\”.

Nu exist\ depozite pentru pesticidele confiscate

De re]elele de contrafacere [i contraband\ cu pesticide se ocup\ Direc]ia arme, explozivi [i substan]e periculoase (DAES) din Poli]ie.

Aceast\ direc]ie are, îns\, resurse limitate. Poli]i[tii fiind pu]ini, se axeaz\ pe problemele mai grave, cu arme [i explozivi.

În al doilea rând, pentru pesticidele confiscate nici nu au spa]ii de depozitare. A[a c\ pur [i simplu marfa este l\sat\ s\ circule...

“Când pre[edinte ANF era doamna Leaot\, existau spa]ii unde se puteau depune, temporar, produsele confiscate. Acum nu mai exist\.

Ne-am dorit s\ ajut\m. Am propus un protocol trilateral de cooperare, cu ANF [i DAES, pentru a le pune la dispozi]ie spa]ii de depozitare, pentru distrugerea produselor contraf\cute. Nu s-a putut. Legisla]ia nu le permite s\ primeasc\ ajutor material de la mediul privat”, spune Carmen Botez.

AIPROM are totu[i un protocol bilateral cu Poli]ia, îns\ doar pentru asisten]\ tehnic\.

“Le oferim, la solicitarea lor, instruire de specialitate pentru noii angaja]i, astfel încât ace[tia s\ recunoasc\, cu u[urin]\, produsele contraf\cute”.

Robert VERESS

Solu]ii agricole la provoc\rile de mediu din sezonul de prim\var\

Jean IONESCU, country leader pentru România [i Republica Moldova, Corteva Agriscience

Dup\ o iarn\ marcat\ de precipita]ii sub nivelul normal [i condi]ii de ger în diferite zone ale ]\rii, fermierii din România se confrunt\ cu provoc\rile noului sezon de primvar\.

În timp ce în centrul [i vestul ]\rii, fermierii se bucur\ de o aprovizionare adecvat\ cu resurse de ap\ în sol, lunile de iarn\ cu precipita]ii foarte sc\zute [i temperaturi neobi[nuit de ridicate pentru aceast\ perioad\, dar cu apari]ia condi]iilor de înghe] brusc, au afectat semnificativ culturile din alte regiuni.

Dac\ în zona Moldovei nivelul de umiditate este acceptabil, dar resursele de ap\ sunt limitate, în sud [i sudestul ]\rii, lipsa precipita]iilor din ultimele 60 de zile ridic\ semnificativ riscul de secet\.

Prin urmare, vegeta]ia la p\ioase întârzie cu cel pu]in 30 de zile. Mai mult de atât, în perioada ianuarie-februarie, rapi]a a avut o r\s\rire lent\ [i neuniform\, cu multe câmpuri prezentând cre[tere suboptimal\, iar în multe situa]ii acestea au fost afectate de ger.

Astfel, suprafe]ele de rapi]\ au fost întoarse pentru a diminua pierderile [i fermierii au optat pentru sem\narea în prim\var\ a florii-soarelui.

Aceste discrepan]e în disponibilitatea apei în sol impun o serie de dificult\]i fermierilor din aceste regiuni afectate de clima nefavorabil\, luna martie preconizându-se a urma

acela[i tipar al lunilor de iarn\ din punctul de vedere al condi]iilor meteo.

Prin urmare, este recomandat\ alegerea hibrizilor de porumb [i floarea-soarelui care s\ reziste la condi]ii de secet\ în urm\toarele luni de prim\var\ [i var\ [i s\ asigure produc]ii foarte bune indiferent de impactul climatic.

Pentru culturile de floarea-soarelui, hibrizii gama Pioneer P64LE162 [i P64LE99 din portofoliul Corteva Agriscience sunt ideali pentru a valori-

fica rezerva actual\ de ap\ din sol [i pentru a ob]ine recolte remarcabile, chiar [i în condi]ii de secet\.

P64LE162, un hibrid semitimpuriu, apreciat de fermieri pentru randamentele sale excep]ionale în medii aride, este cultivat cu succes în toate regiunile de produc]ie a floarei-soarelui din ]ar\ în ultimii doi ani, marca]i de aceea[i secet\ sever\.

De asemenea, P64LE99, considerat unul dintre cei mai populari hibrizi ale[i de fermierii români, este recunoscut pentru poten]ialul s\u ridicat de produc]ie, adaptabilitate [i toleran]\ la condi]ii dificile, precum seceta [i ar[i]a.

În toate regiunile unde se cultiv\ porumb sunt recomanda]i hibrizii Optimum AQUAmax dezvolta]i de Pioneer pentru a rezista la seceta atmosferic\ [i pedologic\.

Spre exemplu, în ultimii 4 ani hibridul P9889 a oferit rezultate consistente fermierilor care au optat pentru acesta în cele mai uscate luni ale anului. Categoria de hibrizi de porumb Optimum AQUAmax r\mâne o solu]ie viabil\, fapt demonstrat de pozi]ia de lider a companiei în segmentul hibrizilor de porumb.

Într-un context în care condi]iile de mediu devin din ce în ce mai imprevizibile, alegerile fermierilor se orienteaz\ c\tre strategii de asigurare a unor produc]ii agricole superioare prin solu]ii sustenabile. Experien]a din ultimii ani a demonstrat c\ alegerea adecvat\ a hibrizilor poate face diferen]a în rezisten]a culturilor la condi]iile meteorologice nefavorabile, iar compania Corteva Agriscience vine cu alternative viabile pentru o agricultur\ rezilient\ în fa]a condi]iilor de mediu nefavorabile.

Biostimulatori pentru produc]ii agricole mai mari

Compania Profeco, importator al unei game de fertilizan]i 100% organici, a prezentat recent, la Craiova, cele trei produse din portofoliuLumbreco, Sulfeco [i Humeco, produ[i în Bulgaria.

Humeco este format dintr-un amestec de potasiu împreun\ cu huma]i din acizi humici [i fulvici, plus microelemente. Unul dintre cele mai importante efecte este acela de cre[tere a capacit\]ii de re]inere a apei în sol.

Lumbreco este un îngr\[\mânt organic universal, cu extract din vermicompost produs de râmele ro[ii californiene. Are un con]inut ridicat de acizi humici/fulvici, plus azot, fosfor [i potasiu, precum [i stimulatori de cre[tere. Poate fi aplicat atât în agricultura ecologic\, cât [i în cea conven]ional\.

Sulfeco este un fertilizant a c\rui substan]\ activ\ este polisulfura de calciu, care penetreaz\ prin stomat\ în celula plantei [i are o rat\ de absorb]ie de pân\ la 8 ori mai rapid\ decât produsele obi[nuite cu sulf. Ac]ioneaz\ [i ca fungicid [i insecticid.

Fermierul Marcel Mincan adminis treaz\ ferma Rucela din Celaru, Dolj, lucreaz\ 1.400 ha, pe care cultiv\ an de an cereale p\ioase (grâu, orz, triticale), floarea-soarelui [i lucern\. Este deja client al Profeco [i a testat prima dat\ Lumbreco anul trecut.

“Am aplicat experimental 200 litri pe 100 ha de cereale p\ioase. Fertilizantul acesta d\ o vigoare sporit\ plantelor, ajut\ la dezvoltarea unui sistem radicular mai bun. A crescut toleran]a la secet\, produc]iile au fost mai mari, am acoperit costurile [i am avut [i profit.”

Pentru anul în curs a comandat [i a [i aplicat 400 litri de Lumbreco, pe 200 ha de cereale p\ioase.

Arpad DOBRE

Marcel Mincan

Noul fungicid Euskatel

pentru managementul bolilor la grâu

Bolile fungice fac parte dintre factorii limitativi ai produc]iilor de cereale p\ioase, provocând pierderi de cel pu]in 15 - 20% din cultur\, în func]ie de momentul atacului [i de presiunea de infec]ie. În condi]ii extrem de nefavorabile, bolile pot genera daune de 50% pe o singur\ sol\.

Pelâng\ factorii tehnologici, precum asolamentul sau nivelul fertiliz\rii cu azot, condi]iile meteo sunt principala cauz\ a dezvolt\rii bolilor fungice la grâu, orz, triticale sau secar\. Chiar [i în cazul soiurilor de nou\ genera]ie, care au înglobat o selec]ie genetic\ avansat\ pentru o toleran]\ mai ridicat\ la boli, managementul patogenilor în momentele-cheie este parte integrant\ a programului tehnologic de baz\ în ferm\.

Dintre bolile care se pot manifesta în perioada imediat urm\toare, enumer\m septorioza ( Septoria tritici ), f\inarea (Blumeria graminis) [i fuzarioza (Fusarium spp.). Aceasta din urm\ este considerat\ de profesioni[ti ca fiind cea mai r\spândit\ boal\ la grâu, dar [i cea mai periculoas\. Motivul pentru aceast\ caracterizare îl reprezint\ atât modul de manifestare al infec]iei, cât [i efectele indirecte ale acesteia.

Pe lâng\ deteriorarea calit\]ii boabelor, [i, implicit, diminuarea recoltei calitative [i cantitative, ciupercile din genul Fusarium pot cauza putrezirea r\d\cinilor sau creeaz\ por]i de intrare pentru alte boli. Nu doar din aceast\ cauz\, combaterea Fusarium spp tre-

buie privit\ ca o m\sur\ obligatorie de prevenire a infec]iei. Fuzarioza conduce la acumularea micotoxinelor în boabe, substan]e care, ingerate, d\uneaz\ grav s\n\t\]ii umane [i animale. Dintre acestea, DON (deoxinivalenol) prezint\ cel mai ridicat nivel de alert\, fiind permanent în aten]ia speciali[tilor responsabili cu siguran]a alimentar\.

Una dintre m\surile fitotehnice la îndemân\ în prevenirea fuzariozei o reprezint\ folosirea unui asolament corect, în care grâul s\ nu urmeze dup\ porumb. Aceast\ metod\ limiteaz\ atacul, dar nu combate boala în totalitate. Singurul mod prin care patogenul poate fi controlat este utilizarea fungicidelor< dintre acestea, cele pe baz\ de triazoli [i-au demonstrat eficacitatea împotriva Fusarium spp.

Noul Euskatel - combate bolile [i reduce nivelul mixotoxinei DON

Fungicid sistemic sub form\ de concentrat emulsionabil (EC), Euska tel combate bolile tulpinii, ale foliajului [i ale spicului la cereale p\ioase, respectiv fuzarioza la grâu (Fusarium spp.), septorioza la grâu [i triticale (Septoria tritici), f\inarea la grâu, orz de prim\var\,

triticale [i secar\ (Blumeria graminis), rugina brun\ ( Pucci nia recondita ) [i p\tarea reticular\ (Pyrenophora teres) la orzul de prim\var\.

Produsul, cu ac]iune preventiv\ [i curativ\, are la baz\ substan]a activ\ protioconazol, din grupa triazolilor, în concentra]ie de 250 g/l, cu absorb]ie foliar\ [i translocare acropetal\, inclusiv la nivelul noilor cre[teri. Ac]ioneaz\ prin inhibarea diviziunii celulare a patogenului, c\ruia îi blocheaz\ evolu]ia.

Un avantaj major al Euskatel este c\, aplicat la grâu în doz\ de 0,8 l/ha în perioada înfloririi (BBCH 61 - 65), ac]ioneaz\ împotriva Fusarium spp., ajutând la reducerea nivelului micotoxinei DON.

Pentru bolile foliare [i ale paiului, Euskatel este recomandat în doz\ de 0,8 l/ha, de la începutul alungirii paiului pân\ la începutul înfloritului (BBCH 30 - 61). Sunt recomandate maximum 2 tratamente pe sezon, la interval de minimum 14 zile între ele, cu un volum de ap\ de 200 - 400 l/ha. Timpul de pauz\ pân\ la recoltare este de 35 de zile.

Fuzarioza la grâu (Fusarium spp.)

VIA [iLIVADA

Num\rul cramelor autohtone a crescut cu 10%

Industria viticol\ din România î[i continu\ ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate în ultimele 10 luni, arat\ datele ONVPV.

De asemenea, produc]ia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, de[i a provenit de pe o suprafa]\ de vi]\-de-vie u[or redus\ fa]\ de anii trecu]i.

Anul acesta, la sfâr[itul lunii ianuarie, lista cramelor autorizate pentru producerea vinurilor cu Denumire de Origine Controlat\ (DOC), Indica]ie Geografic\ (IG) sau a vinurilor varietale a ajuns la 473, de la 422, câte erau înregistrate în aprilie 2023.

:n ultimii trei ani produc\torii [i-au mutat aten]ia c\tre soiurile autohtone, în timp ce suprafe]ele cultivate cu soiuri interna]ionale, a[a-numi]ii struguri-vedet\, au fost u[or reduse.

De asemenea, a crescut apetitul produc\torilor pentru cultivarea unor soiuri mai pu]in întâlnite, cum ar fi Syrah, Cabernet Franc sau Viognier.

Probabil aceast\ tendin]\ de replantare a soiurilor autohtone este provocat\ de consumatorii de pe pie-

]ele externe, mai atra[i de soiurile locale [i regionale.

Consumatorii autohtoni au apetit mai mult pentru diversitatea ofertei. Aceast\ evolu]ie va conduce la un consum de vin nu doar crescut, ci [i mai rafinat în anii ce urmeaz\, spune Marinela Ardelean, expert interna]ional în vin [i fondator al platformei Wines Of Romania.

Cum arat\ suprafa]a de vi]\-de-vie în România

Dintre “strugurii interna]ionali”, singurul cu o evolu]ie pozitiv\ din punctul de vedere al suprafe]ei cultivate în 2023 a fost Chardonnay, cu o cre[tere de 50 de hectare anul trecut [i ajungând în prezent la un total de 2.077 de hectare.

Când vine vorba de soiurile autohtone, cea mai semnificativ\ cre[tere a suprafe]ei de cultivare a fost înregistrat\ de Busuioaca de Bohotin, de la 785 la 912 hectare.

Soiul românesc cel mai cultivat, Feteasca regal\, [i-a consolidat pozi]ia, crescând în 2023 de la 12.007 la 12.083 hectare.

{i Feteasca neagr\ a crescut de la 3.316 la 3.384 de hectare, în timp ce noua vedet\ din Oltenia, Negru de Dr\g\[ani, a înregistrat o cre[tere de la 62 la 68 de hectare.

În schimb, Feteasca alb\ a pierdut peste 100 de hectare, ajungând de la 12.032 hectare în 2021 la 11.931

hectare la sfâr[itul lui 2023.

O sc\dere de 30 de hectare a cunoscut [i Crâmpo[ia. Pentru celelalte soiuri române[ti, suprafe]ele au r\mas similare.

Soiurile interna]ionale s-au men]inut, în mare, la suprafe]e cultivate similare cu cele înregistrate în ultimii trei ani.

Varia]ii mai semnificative au fost înregistrate la Aligote, cu o sc\dere de aproape 80 de hectare, dar [i la Merlot, Pinot gris, Sauvignon blanc [i Riesling italian ale c\ror suprafe]e de cultivare au sc\zut u[or, cu doar 30-40 de hectare fiecare.

Ca [i noutate a ultimilor ani, preferin]ele produc\torilor români s-au îndreptat c\tre soiuri mai pu]in populare în România, dar care pot avea rezultate mai interesante în terroir-urile în care sunt cultivate. Astfel, soiul Syrah a crescut cu 28 de hectare, aproape [i-a dublat fa]a, de la 27 la 43 de hectare, Riesling de Rin a crescut cu aproape 70 de hectare, iar Cabernetul Franc a mai câ[tigat 23 de hectare, de la 145 la un total de 168 de hectare.

Atacul p\duchelui de San Jose

Oficiul fitosanitar Cara[-Severin a emis o avertizare, cu privire la pericolul pe care îl reprezint\ p\duchele de San Jose pentru livezi [i necesitatea de a-l combate cu stricte]e, în aceast\ perioad\.

Pomicultorii sunt îndemna]i s\ distrug\ [i organismele d\un\toare generate de iarn\, cum sunt ou\le [i larvele hibernante de acarieni [i p\ianjeni de pe crengile pomilor fructiferi. Inginer Marius Curescu, coordonatorul OF Cara[-Severin, a explicat c\ p\duchele de San Jose este o insect\ fitofag\ de carantin\ din familia diaspididelor extrem de d\un\toare planta]iilor pomicole.

P\duchele este originar din China, de unde s-a r\spândit larg prin comer]ul cu material s\ditor [i cu fructe în zonele calde [i temperate din Europa, inclusiv în România [i Republica Moldova, dar [i în America de Nord, America de Sud, Africa, Asia, Australia [i Noua Zeeland\.

Insecta este extrem de periculoas\ [i atac\ peste 200 de specii de arbori, arbu[ti [i plante ierboase, îns\ prefer\ speciile lemnoase. Dintre pomii fructiferi atac\ mai frecvent m\rul, p\rul, coac\zul [i mo[monul [i mai pu]in pe sâmburoase> piersici, vi[ini, cais [i cire[.

Dintre arborii [i arbu[tii forestieri [i ornamentali atac\ ulmul, teiul, frasinul, ar]arul, salcâmul, stejarul, plopul, carpenul, salcia, preferând lemnul câinesc, gutuiul japonez, trandafirul [i p\ducelul. Pe plantele ierboase - fasole, c\p[uni [i cartofi - se întâlne[te mai rar. P\duchele de San Jose formeaz\ colonii pe scoar]a tulpinilor, pe ramuri, pe frunze [i pe fructe.

Se hr\ne[te în]epând [i sugând seva pomilor, injecând odat\ cu aceasta în ]esuturi enzime care descompun celuloza [i coloreaz\ ]esutul lemnos [i pulpa fructelor în ro[u sau ro[u-violet. Apoi ]esuturile respective se necrozeaz\ [i se înro[esc. P\duchele de San Jose a fost denumit dup\ ora[ul San Jose, California, unde a ap\rut pentru prima dat\, în Statele Unite ale Americii, în 1881.

Speciali[tii OF Cara[-Severin îndeamn\ ca pentru combaterea acestei insecte s\ se utilizeze trei produse> Juvinal 10 EC în concentra]ie de 0,1%, Ovipron Top 2.500 ml la 100 litri de ap\ [i Estiuoil în concentra]ie de 3,75 litri la ha. Tratamentul se va face prin înb\ierea trunchiului [i coroanei pomilor, când temperatura este mai mare de 5°C, nu sunt precipita]i [i nu bate vântul.

Speciali[tii Bayer recomand\ aplicarea unui tratament cu ulei horticol în perioada de repaus vegetativ. În vegeta]ie, recomand\ aplicarea a maxim dou\ tratamente cu Movento 100 SC la doza de 1,875 l/ha. Momentul optim este atunci când larvele încep migrarea de sub scutul matern. Tot în veg-

eta]ie se mai poate aplica Decis 25 WG 0,003%.

{i Oficiul fitosanitar Bihor a transmis o avertizare la sfâr[itul lunii februarie cu privire la atacul p\duchelui de San Jose, genera]ia hibernant\ la pomii fructiferi.

Recomandarea speciali[tilor este ca aplicarea tratamentului s\ aib\ loc în perioada repausului vegetativ [i la pornirea în vegeta]ie, pentru reducerea rezervei biologice a d\un\torilor care ierneaz\ pe ramuri [i scoar]a pomilor. Produsele care se pot aplica sunt Mospilan 20 SG ¡ Toil 0,5% [i Estiuoil (Yagos, a doua denumire comercial\)3,75 - 15 litri pe ha.

{ef serviciu, inginer Nicolae Rugea, a explicat c\ tratamentul se efectueaz\ la temperaturi de peste 5°C, în zile însorite, f\r\ vânt, aplicând o îmb\iere complet\ a pomilor, începând cu sfâr[itul lunii februarie, pân\ în faza de urechiu[\ de [oarece la m\r [i p\r. Tot în aceast\ perioad\, se va avea în vedere eliminarea cuiburilor de omizi care au rezistat peste iarn\ pe ramuri [i trunchiuri.

Gheorghe MIRON

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zootehnia european\ e în declin

În al doilea semestru al anului 2024, Eurostat estimeaz\ c\ produc]ia intern\ brut\ (PIB) de bovine a UE va ajunge la 12,1 milioane de capete. Aceasta ar reprezenta o sc\dere de 1% fa]\ de aceea[i perioad\ din 2023.

Produc]ia de ovine va sc\dea cu 7%, pân\ la 15,6 milioane de capete în al doilea semestru al anului 2024, în timp ce produc]ia de capre va sc\dea cu 9%, la 2,4 milioane de capete.

În ultimul trimestru al anului 2024, produc]ia de porci va fi de 57,7 milioane de capete, cu 1% în minus fa]\ de acela[i trimestru din 2023.

Fran]a va r\mâne cel mai mare produc\tor de carne de bovin\ în al doilea semestru al anului 2024, cu 2,7 mil-

ioane de capete, înaintea Germaniei (2,0 milioane), Spaniei (1,3 milioane) [i Irlandei (1,0 milioane). Malta, cu 2.000 de capete, Cipru (10.000), Luxemburg (32.000) [i Croa]ia (41.000) vor avea cele mai mici produc]ii.

Cu circa 350.000 de capete, România ocup\ locul al nou\lea în Uniune, în urma Belgiei (400.000), dar înaintea Austriei (300.000).

Spania va produce 13,6 milioane de capete de porc în al patrulea trimestru al anului 2024. E urmat\, la mare distan]\, de Germania (8,8 milioane de capete) [i Danemarca (7,3 milioane de capete). Luxemburg, cu 12.000 de capete, Malta (14.000) [i Slovenia (74.000) ocup\ ultimele trei pozi]ii.

La ovine, cei mai mari produc\tori sunt Spania, cu 4,5 milioane de capete, România (2,6 milioane) [i Grecia (2,1 milioane).

Cele trei ]\ri sunt primele [i la popula]iile de capre, îns\ Grecia conduce cu un milion de capete, urmat\ de Spania (0,5 milioane) [i România (0,4 milioane).

Cu o produc]ie anual\ total\ de aproximativ 17 milioane de capete de animale mari, România ocup\ locul cinci în Uniune, în urma Spaniei (58 milioane), Fran]ei (37 milioane), Germaniei (34 de milioane) [i Italiei (22 de milioane).

Robert VERESS

Fran]a pare ocolit\ de gripa aviar\

:n ultimele luni, Fran]a a fost practic ocolit\ de pandemia de grip\ aviar\ care a devastat efectivele de ra]e în anii anteriori, ceea ce va permite restaurantelor s\ aib\ cantit\]i suficiente din aceast\ delicates\ atunci când vizitatorii se vor îndrepta spre Paris pentru Jocurile Olimpice.

Fran]a a fost una din ]\rile cele mai grav lovite de o r\spândire global\ f\r\ precedent a virusului gripei aviare, care a perturbat aprovizionarea cu carne [i ou\ de pas\re [i a dus la cre[tere exploziv\ a pre]urilor în multe p\r]i ale lumii în ultimii ani.

Asta a determinat guvernul de la Paris s\ demareze, în luna octombrie a anului trecut, o campanie de vaccinare a ra]elor împotriva gripei aviare. Ra]ele se num\r\ printre cele mai sensibile specii la virusului gripei aviare [i pot transmit virusul f\r\ a manifesta simptome de îmboln\vire, ceea ce cre[te riscul de r\spândire a virusului.

Datele oficiale arat\ c\, de la debutul campaniei de vaccinare [i pân\ în prezent, Fran]a, de departe cel mai mare produc\tor mondial de

foie-gras, a înregistrat doar 10 focare de grip\ aviar\, fa]\ de 304 focare în perioada similar\ a anului trecut.

Mai pu]ine focare de grip\ au permis Fran]ei s\ produc\ mai mult foie-gras, o premier\ în ultimul deceniu, iar Asocia]ia produc\torilor de foie-gras (CIFOG) estimeaz\ c\ ar fi vorba de o cre[tere de 20% a produc]iei, pân\ la 10.000 de tone.

Zona montan\ a ajuns de izbeli[te

Mul]i fermieri spun c\ îl regret\ pe Petre Daea fiindc\ aproape toate proiectele lansate de el au fost abandonate sau uitate printre numeroasele promisiuni noi, care s\ dezamorseze tensiunile din strad\.

Tiberiu {tef este consultant la Federa]ia Oierilor de Munte. El crede c\ pia]a mieilor va cre[te fiindc\ anul acesta Pa[tele cade târziu.

“Pre]ul va fi de aproximativ 45 de lei kilogramul. Dup\ ce se termin\ f\t\rile, oierii se preg\tesc de urcat la munte. Ei au avut negocieri cu dou\ sindicate din Fran]a pentru miei pentru pia]a francez\, dar s-a oprit cooperarea pentru c\ nu au f\cut fa]\ la cerin]ele pie]ei occidentale.

De aceea, mergem mai mult pe pia]a arab\, unde este solicitat\ }ur-

C=t merit\ s\ c=[tige un cioban?

Eugen Gon]ea, pre[edintele Federa]iei Oierilor de Munte, tocmai se internase la spitalul de cardiologie din Covasna. Chiar [i el obose[te.

“Situa]ia noastr\ este jalnic\. Ministrul Barbu d\ gogo[i, nu subven]ii. Totul este o mascarad\ [i efectele se vor vedea dup\ alegeri. Popula]ia care de]ine 60-70% din efectivele de oi îmb\trâne[te, tineretul nu mai vrea s\ lucreze, al]i lucr\tori nu g\sim s\ angaj\m în ferme.

Ciobani au ajuns tot felul de rata]i

soial, be]ivi, hahalere, care primesc mâncare, b\utur\, ]ig\ri [i fug dup\ ce iau primii bani. Un cioban pretinde de la 3.000 de lei în sus, peste 4.000. Nu ia afar\ asemenea bani. Am fost anul trecut în Spania, m-au invitat oierii spanioli, to]i mi-au zis c\ le dau maxim 700 de euroo pe lun\. Mirajul exodului îi atrage acolo. Când îl pun eu la treab\, nu face, dar acolo execut\ orice comand\”.

Eugen Gon]ea mai are 800 de oi, dar spune c\ “la toamn\” renun]\ la

cana. Arabii vor s\ sacrifice animalele acas\ la ei. Noi speram c\ ministrul Barbu va da drumul la investi]ii pentru zona montan\, pentru care avem legisla]ie [i experien]\. În 2018, s-au votat 6 legi, una prin care se aloc\ peste un miliard de euroo pentru zona montan\ timp de zece ani [i alte cinci pentru finan]area de stâni, de centre de colectare [i prelucrare lapte, carne, fructe, plante medicinale, ciuperci. Au finan]at unele obiective anul trecut, dup\ ce s-a ref\cut toat\ documenta]ia de autorizare [i avizare, inclusiv la Comisia Euroopean\.

afacere. A avut 2.000 de oi, dar lipsa ciobanilor nu-i permite s\ continue.

“Cu cine s\ mai fac treab\? S\ mor în ferm\? De asta m-am [i internat. Câ]iva din conducerea asocia]iilor au distrus oieritul. Au lucrat numai pe sub mas\. Eu am r\mas vertical [i tran[ant. Ei au venit cu genetic\ fals\, cu acte false de origine, emise pe band\ rulant\. ANZ face numai ce dicteaz\ mafia. Totul e f\cut pe [an] ca s\ aib\ hârtii acoperitoare.”

Din p\cate, de când a plecat Petre Daea, nu s-a mai întâmplat nimic în zona montan\. Deci noi avem baza legal\, avem o strategie bine pus\ la punct, avem tot, dar nu se mai face nimic. Consiliul Na]ional al Muntelui este prezidat de primulministru [i am avut o singur\ întâlnire pe timpul premierului Ciuc\.

Practic, zona montan\ a ajuns de izbeli[te. A[a c\ s\racii oieri fac [i ei ce pot. Nu este acela[i lucru s\ cre[ti oi pe munte sau pe lâng\ cas\. Eu am îmb\trânit [i nu în]eleg de ce, de atâta amar de ani, nu s-a f\cut mai nimic. Cum a plecat Daea, praful [i pulberea s-au ales”, regret\ Tiberiu {tef.

Constan]a {tefan, pre[edinta Asocia]iei Agricole “}ara Lovi[tei”, spune c\ nu mai face parte din Federa]ia Oierilor de Munte.

“Nu [tim ce va fi în acest an, spune ea. Deja s-au întâmplat ni[te lucruri care nu fac bine oieritului. Noi am cerut ca ameliorarea [i performan]a s\ fie nu numai recunoscute, dar [i recompensate.

Subven]ia trebuie diferen]iat\, dar ministrul Barbu anun]\ c\ SCZ se va da la toate animalele. Nicio ]ar\ european\ nu face a[a ceva! Chiar dac\ au aprobat bugetul la ameliorare, fermierul va gândi c\ nu e nevoie s\ pl\teasc\ la asocia]ie. De

ce s\ pl\teasc\ dac\ vede c\ vecinul lui, care nu e membru în asocia]ie, nu pl\te[te nimic [i prime[te la fel? Ameliorare se face în toate ]\rile de sute de ani, iar noi suntem abia la început. Ca s\ ajungem la o concluzie, trebuie s\-i [i ajut\m pe fermieri.

Ministrul vrea s\ dea bani pentru mielu]e, probabil numai celor care se afl\ în registrul genealogic. Noi vrem s\ distrugem ameliorarea din cauza unor oieri care au gura mare.

F\r\ avantaje, cresc\torii nu vor mai face ameliorare. Petre Daea a f\cut diferen]ierea, cu berbecii de 6 ani, de 8 ani. Dac\ e[ti într-un program de ameliorare, trebuie s\ ai berbeci mai tineri.

Eu am început în asocia]ie testele de scrapie la to]i cei 1.600 de berbeci. Le-am spus celor de la ANSVSA c\ trebuie s\ facem genotiparea la to]i berbecii folosi]i la mont\. Oierii spun c\ vor, dar testul e scump [i se r\zgândesc”.

Constan]a {tefan crede c\ problema scrapiei se poate rezolva în cinci ani prin test\ri succesive.

ANZ îi acuz\ pe oieri, iar oierii arat\ spre ANSVSA. Ea insist\ c\ to]i berbecii trebuie autoriza]i pentru mont\ pe baza testului, indiferent unde ar fi pentru c\ unii oieri nu vor nicio regul\, nici controale de la APIA, nimic. Ei vor numai bani. Pre]urile au stagnat la lapte [i la brânz\, iar mielul nu va dep\[i 45 de lei kilogramul în carcas\.

Asocia]ia Agricol\ “}ara Lovi[tei” cuprinde 1.536 de cresc\tori de oi, din care 436 se afl\ [i în programele de ameliorare. În total, ace[ti cresc\tori au aproximativ 360.000 de oi în mai multe jude]e, nu doar în Vâlcea. Constan]a {tefan face parte din grupurile de lucru de la Ministerul Agriculturii pentru oierit [i este vicepre[edinte al Federa]iei Pro Agro.

Fabrica de lân\ de la F\ge]elu

Construc]ia fabricii de procesare a lânii începe în luna martie. “Este un investitor român, care bag\ bani mul]i în aceast\ idee, spune Constan]a {tefan. Este o investi]ie de peste 40 de milioane de euro.

Ministerul Economiei va aloca 20 de milioane de euro, iar Cristian Mercioniu va pl\ti diferen]a. Au durat dou\ luni numai actele. Eu îi ajut, facem în fiecare jude] centre de colectare a lânii. Toate produsele acestei fabrici vor avea amprent\ de carbon zero. Toat\ fabrica va fi ecologic\, nu se spal\ cu chimicale [i apa este reciclat\.”

Va fi cea mai mare fabric\ de procesare a lânii din Europa, promit investitorii. Capacitatea de prelucrare a fabricii va fi de 25.000 de tone de lân\ brut\ pe an [i vor fi realizate produse fono [i termoizolante din lân\, dar [i lanolin\, îngr\[\minte organice pentru agricultur\. Investi]ia va crea 200 de locuri noi de munc\ în comuna F\ge]elu din jude]ul Olt.

Cristian Mercioniu are experien]\ în domeniul imobiliar. El va face investi]ia prin compania Eco Friend Sheep.

“Investi]ia total\ este de peste 30 de milioane de euro [i partea noastr\ este de 25%, spune Cristian Mercioniu. Avem deja o fabric\ de procesare a lânii, un proiect-pilot, pe care l-am început anul trecut [i am v\zut c\ func]ioneaz\, iar cu ocazia disponibilit\]ii acestor fonduri guvernamentale pentru industria prelucr\toare, ne-am dorit s\ facem o fabric\ mai mare”.

Asocia]ia Agricol\ “}ara Lovi[tei” vrea s\ angajeze 1.000 de oameni pentru aceast\ fabric\.

“Vrem s\ facem tunsul gratuit pentru toate oile din România. Tundem oile gratuit [i le lu\m lâna f\r\ bani. Tunsul va fi efectuat de fabric\ prin intermediul asocia]iilor. Fabrica suport\ totul. Oierul poate primi maxim 5 lei pe lâna unei oi, dar tunsul cost\ 10 lei”.

Viorel PATRICHI

Sub asediu, SIA Paris a tras obloanele

A[a s-a încheiat duminic\ Salonul Interna]ional de Agricultur\ de la Paris, care s-a desf\[urat generos în perioada 24 februarie - 3 martie 2024, o edi]ie cu totul special\ fiindc\ târgul de la Por]ile Palatului Versailles a împlinit 60 de ani. O prim\ evaluare cantitativ\ a fost f\cut\ duminic\ seara> cea de-a 60-a edi]ie a primit aproximativ 603.652 de vizitatori. Organizatorii erau deja "foarte mul]umi]i de num\rul de vizitatori".

Un eveniment marcat de mânia fermierilor francezi, care, dup\ ce au împro[cat cu vidanjele chiar [i Arcul de Triumf, s-au îndreptat spre politicienii clipei de la Paris. Programul vizitei lui Emmanuel Macron a fost dat peste cap. Sindicatul agricol majoritar FNSEA d\duse tonul cu o zi înainte de deschidere, pe 23 februarie, organizând un mar[ care se încheie cu o priveghere în fa]a intr\rii în Parc des Expositions din Paris. Premierul Gabriel Attal a pus paie pe foc cu discursul lui de tip "Bonjour, popor!", rostit în fa]a fermierilor. Standurile au fost golite de vizitatori.

La solicitarea ferm\ a FNSEA, Emmanuel Macron s-a angajat s\

recunoasc\ agricultura drept un domeniu “de interes general major al na]iunii franceze”. A[teptat cu înfrigurare la spectacol, guvernul a înmul]it promisiunile> planuri pentru ameliorare [i grâu dur, 40 de milioane de euro în plus pentru agricultura ecologic\, 100 de milioane în plus pentru sectorul fructelor [i legumelor. Au fost publicate [i decrete privind denumirea c\rnurilor sau a profesiilor aflate în penurie. Parada politicienilor a fost constant\, pe fondul campaniei pentru alegerile europene. Mini[trii

Christophe Béchu (Tranzi]ia ecologic\) [i Marc Fesneau (Agricultur\) au fost ]inta tirurilor de ou\. Pre[edintele Republicii s-a plasat din start în opozi]ie cu extrema dreapt\, denun]ând o leg\tur\ între Coordonarea Rural\ [i RN.

Programul acestui târg a fost îns\ complex [i instructiv pentru toate vârstele, cu multe concursuri de frumuse]e pentru diverse rase de animale, iar Ferma Educativ\ a prezentat pentru copii Via]a animalelor de ferm\, rase de iepuri, [coala caprelor (spectacol cu animalele), Predarea în [colile veterinare, Profesii în domeniul îngrijirii animalelor, Bun\starea animalelor, Câinii ciob\ne[ti care danseaz\ etc.

Dac\ vom cunoa[te grija statului francez pentru agricultur\, pentru satul tradi]ional, pare stranie din perspectiva românilor aceast\ revolt\ a fermierilor francezi. Ce-ar face ei în locul nostru dac\ satele lor s-ar pustii?...

MA{INI & UTILAJE

:ntoarcerea la pr\[itul mecanic

Echipamentele de pr\[it Pottinger Flexcare, care opereaz\ pe l\]imi de lucru de 4,7 - 9,2 metri, pot fi comandate din acest an cu sistemul de control Profiline, dotare op]ional\ care protejeaz\ mai bine culturile [i spore[te confortul operatorului.

Utilajul poate fi operat direct fie cu ajutorul terminalului Isobus din tractor, fie cu alte terminale de control compatibile. Profiline este disponibil pe toate utilajele cu pân\ la 16 rânduri. Fiecare organ al Flexcare are un

cilindru hidraulic cu ac]iune dubl\, astfel încât echipamentul poate fi ridicat prin atingerea pe afi[aj sau controlat\ automat prin semnale GPS la cap\tul [i în col]urile parcelei. Acest lucru înseamn\ mai pu]in\ oboseal\

pentru [ofer, care se poate concentra pe rândurile de cultur\.

Alimentarea cu ulei hidraulic este reglat\ de un sistem de detectare a sarcinii. Aceasta înseamn\ c\ numai puterea efectiv necesar\ este solicitat\ de la sistemul hidraulic.

Profiline poate ridica toate elementele Flexcare în acela[i timp, la cap\tul parcelei, dar ofer\ [i posibilitatea ca fiecare element s\ fie controlat individual.

Organele utilajului sunt ridicate [i coborâte cu precizie prin Isobus, iar acest lucru se întâmpl\ automat la traversarea benzilor de cultur\. Profiline protejeaz\ cultura inclusiv în col]urile ori marginea parcelei, sau dac\ apar întret\ieri de rânduri pe direc]ia de lucru a echipamentului.

Tratamente de precizie, cu economii de carburant, la viteze mari

Unul dintre echipamentele c\utate ;n aceast\ perioad\ este sprayerul autopropulsat Hardi Alpha Evo III, din portofoliul NHR Agropartners.

Principalul lui atu, motorul EcoDrive de 245 CP, ce reduce consumul de combustibil cu pân\ la 30%. Acest model ofer\ putere sporit\ la un consum mai mic de motorin\.

Poate fi comandat cu rezervoare de 4.200 [i 5.100 litri [i rampe de la

24 la 39 metri. Viteza maxim\ de deplasare pe drumuri publice este de 40 km/h, iar în câmp lucreaz\ cu pân\ la 25 km/h.

Are transmisie hidrostatic\, cu trac]iune integral\ EcoDrive, [i 3 moduri de deplasare - Comfort, Normal [i Power. Acest sprayer este u[or de manevrat, datorit\ sistemului s\u de

direc]ie cu trei variante utilizabile, 2 ro]i directoare pe fa]\, 2 pe spate sau pe toate cele 4 ro]i.

Hardi Alpha Evo III are garda la sol de 1,65 m [i ecartament reglabil hidraulic între 2,20 [i 3,20 metri. Este echipat pentru agricultura de precizie cu sistemul AutoSteering, ce include monitorul HC9700 [i o anten\ AGI-4.

Arpad DOBRE

Arpad DOBRE

“Fermierii încep s\ vad\ beneficiile tehnologiilor moderne”

Interviu cu C\t\lin Irinel Vi]onescu, director de vânz\ri Agrocomer] Timi[

Cum vi se pare pia]a utilajelor agricole din România, la începutul anului 2024?

S\ [ti]i c\ ne confrunt\m cu provoc\ri semnificative din cauza unei tendin]e descendente în ceea ce prive[te cererea [i vânz\rile. Situa]ia este influen]at\ de mai mul]i factori, cum ar fi schimb\rile economice, fluctua]iile de pre]uri ale materiilor prime [i condi]iile neprev\zute.

Aceast\ sc\dere a pie]ei poate fi observat\ [i în comportamentul fermierilor, care sunt mai precau]i în efectuarea investi]iilor [i sunt mai reticen]i în achizi]ionarea de utilaje noi.

Mai sunt diferen]e serioase între pia]a utilajelor agricole din România [i cea din Occident?

Din p\cate, da. În primul rând, nivelul de adoptare a tehnologiilor moderne [i a practicilor agricole avansate este diferit. De[i [i fermierii din România încep s\ vad\ beneficiile tehnologiilor moderne [i adoptarea lor este în cre[tere.

De asemenea, infrastructura agricol\ [i nivelul de mecanizare pot varia semnificativ între cele dou\ pie]e.

În plus, regulile [i reglement\rile în domeniul agricol pot avea diferen]e semnificative între România [i ]\rile occidentale.

A fost influen]at\ pia]\ utilajelor agricole de r\zboiul din Ucraina?

R\zboiul a adus instabilitate politic\ [i economic\ [i a generat incertitudine în pia]\. Sigur c\ el nu a impactat doar fermierii, ci [i dealerii de echipamente agricole.

Cum comenta]i eterna problem\ a pre]urilor mari pentru fermieri [i

sofisticarea tot mai mult a utilajelor prin digitalizare?

Ne place s\ credem c\ digitalizarea [i tehnologiile avansate pot aduce beneficii semnificative în ceea ce prive[te eficien]a [i randamentul, îns\ pot ridica [i provoc\ri legate de accesibilitate, în special pentru cei cu exploata]ii mici sau medii.

Este important s\ g\sim un echilibru între inova]ie [i accesibilitate, pentru a asigura c\ to]i fermierii beneficiaz\ de avantajele tehnologiei.

Problema pre]urilor mari pentru fermieri este una complex\ [i necesit\ o abordare cuprinz\toare, care s\ ia în considerare multiplele aspecte ale sistemului agricol, inclusiv costurile de produc]ie, distribu]ia puterii de negociere [i necesitatea de inova]ie [i sus]inere guvernamental\.

Care sunt cele mai vândute utilaje din portofoliul Agrocomer] Holding?

De departe, cele mai v=ndute sunt utilajele Claas. Combinele din gama Lexion, care [i-au dovedit fiabilitatea [i capacitatea, oferind performan]e ridicate [i tehnologie de ultim\ genera]ie pentru recoltarea cerealelor.

Combinele din gama Trion fac fa]\ cu brio cerin]elor clien]ilor de pân\ la 1.000 de hectare.

Noile combine din gama Evion, construite cu ADN de Lexion, sunt foarte c\utate de fermierii de pân\ la 500 ha.

Tractoarele Claas au devenit [i ele tot mai c\utate, datorit\ fiabili t\]ii, calita]ii, versatilit\]ii dovedite în timp. Printre cele mai solicitate a[ aminti gama Axion 900 [i gamele adiacente Arion 600, care r\spund cu succes solicit\rilor.

O bun\ cerere au [i noile tractoare Axos 200, care sunt destinate clien]ilor mici [i mijlocii [i fermelor zootehnice.

Când crede]i c\ vom ajunge la 8.000 de tractoare noi vândute pe an, ca ;n ]\rile din Vest?

Sigur c\ ar fi frumos, dar p=n\ atunci momentul atingerii pragului de 8.000 de tractoare noi vândute pe an poate fi stimulat de mai mul]i factori. A[ enumera rapid evolu]ia economic\, politicile agricole [i nivelul de mecanizare c\utat de agricultori.

Gheorghe MIRON

Inteligen]a artificial\ este mai zg=rcit\ ca omul

Raven Industries este o companie american\ specializat\ în agricultur\ digital\, achizi]ionat\ recent de Grupul CNH.

Cu produsele Raven se poate reduce risipa de pesticide [i se pot economisi îngr\[\minte [i semin]e.

Deexemplu, senzorul de câmp Augmenta este elementul principal al unei tehnologii de maxim\ precizie în procesul de înregistrare a h\r]ilor de aplicare cu rat\ variabil\, în timp real.

Speciali[tii AgroConcept, ;n portofoliul c\rora se afl\ tehnologiile Raven Augmenta, spun c\ acest sistem unul este dintre cele mai eficiente.

Augmenta ;nseamn\ c\ o camer\ montat\ pe tractor “vede” fiecare plant\, analizeaz\ [i decide automat unde [i ce cantitate de îngr\[\mânt va aplica, fie lichid, fie granulat. Pentru asta, utilizeaz\ calcule complexe [i un sistem

de imagine computerizat\ [i de înv\]are automat\ (CVML). Cu ajutorul inteligen]ei artificiale traduce imaginile camerei în informa]ii agronomice, pentru a ajusta dozajul [i pentru a ini]ia aplicarea cu rat\ variabil\ (VRA) în timp real.

Senzorul Augmenta este u[or de instalat pe cabinele celor mai obi[nuite modele de tractoare [i sprayere. Cu un câmp vizual al camerelor video de pân\ la 42 de metri, senzorul percepe [i analizeaz\ factorii de mediu, traducându-i în rate de aplicare.

Practic, camerele sunt “ochii” sistemului [i ini]iaz\ aplicarea de îngr\[\mânt în cantit\]i mai mari sau mai mici, de exemplu, acolo unde “v\d” mas\ vegetal\ mai mult\ ori mai pu]in\, sau aplicare zero pe solul f\r\ vegeta]ie, acolo unde Augmenta nu vizualizeaz\ existen]a clorofilei.

Sistemul este preg\tit s\ utilizeze o serie de algoritmi specializa]i în VRA în timp real, fie c\ e vorba de fertilizare cu azot sau de utilizarea de fungicide ori regulatori de cre[tere a plantelor.

În aceste condi]ii, se fac economii de pân\ la 8% la fertilizan]i [i substan]e pentru între]inerea [i tratarea plantelor, iar la recoltare se poate ob]ine un randament sporit cu pân\ la 5%. La acestea se adaug\ un sol mai pu]in chimizat [i siguran]a alimentar\.

Un alt aspect interesant este c\ toate aceste date, inclusiv h\r]ile de fertilizare sau tratament pot fi vizualizate atât pe monitorul din cabin\, cât [i pe cel al calculatorului din ferm\.

Fermierul vede în timp real ce lucrare se efectueaz\, cum arat\ harta aplic\rii, ce cantitate minim\, maxim\ [i medie de fertilizant s-a aplicat [i ce economie s-a realizat fa]\ de o cantitate standard, îngr\[\mântul neutilizat fiind reg\sit în mod fizic în bunc\rul echipamentului de fertilizat.

Totodat\, Augmenta faciliteaz\ ob]inerea de instantanee video de înalt\ defini]ie din teren [i analize, inclusiv rapoarte privind dezvoltarea plantelor [i h\r]i de fertilizare virtual\, maximizând eficien]a muncii [i randamentul.

Arpad DOBRE

Productivitate cu utilaje minimum till, strip till [i fertilizare

Echipamentele strip till cultiv\ solul doar în benzi înguste [i sunt alegerea optim\ la sem\natul culrurilor pr\[itoare în zone cu precipita]ii reduse. Ma[inile de împr\[tiat îngr\[\minte cu rat\ variabil\ aplic\ fertilizan]ii exact acolo unde este nevoie, nu pe drumurile sau canalele de lâng\ parcele. IPSO Agricultur\ ofer\ o gam\ variat\ de echipamente pentru minimum till, strip till [i fertilizare produse de Kuhn.

Grapa cu discuri Optimer ¡

Este utilajul ideal pentru prelucrarea superficial\ a solului, deoarece faciliteaz\ descompunerea materiei organice [i previne pierderile de umiditate din sol. Optimer¡ poate atinge capacit\]i impresionante de prelucrare a solului datorit\ concep]iei originale. T\v\lugii cu spirale T-Ring, T-Liner sau Packliner permit o compactare a solului adaptat\ condi]iilor de lucru. Pe de alt\ parte, grapa Optimer¡ poate fi utilizat\ în tandem cu un echipament op]ional, sem\n\toarea SH de semin]e mici pentru înfiin]area culturilor intermediare.

Fertilizare cu Axis

Acest model de ma[in\ de împr\[tiat îngr\[\minte granule are o productivitate ridicat\ [i poate fertiliza pe o plaj\ variat\ de rate de aplicare, la care se adaug\ controlul sec]iunilor. Are un sistem de cânt\rire cu reglare continu\ [i precis\, ofer\ o aplicare uniform\ indiferent de condi]iile de lucru, iar reglarea în\l]imii de lucru [i a debitului se fac u[or [i rapid. Ca dot\ri suplimentare dispune de o caset\ de control Quantron A pentru DPAE (rat\ de aplicare controlat\ electronic) [i limitator Telimat pentru împr\[tierea la margine de parcel\.

Strip till cu Striger

Striger este un utilaj de preg\tit solul ce cultiv\ numai linia de sem\nat pentru înfiin]area culturilor de porumb, sfecl\ de zah\r, floarea-soarelui, chiar [i rapi]\. Modulul este compus dintr-un disc deschiz\tor, o grap\ stelat\ pentru înl\turarea resturilor vegetale, un dinte ce prelucreaz\ solul, discuri riflate [i t\v\lug. La porumb se reduce suprafa]a lucrat\ cu 80%, la fel [i costurile. Folosind bunc\rul frontal TF1500 sau cel tractat TT, de 3.500 sau 6.500 litri, se poate [i fertiliza, crescând productivitatea culturilor cu pân\ la 20%.

Arpad DOBRE

STRATEGII DE PARTID

Doctrina agrar\ de AUR

interviu cu Avram Fi]iu

Agricultura este de dreapta sau de stânga?

:n ]\rile vestice, agricultorii din sindicatele majoritare, ce practic\ o agricultur\ chimizat\ [i care au fost marii beneficiari ai PAC, voteaz\ majoritar cu dreapta.

Agricultorii cu ferme familiale din sindicatele minoritare (maxim 30% din for]a sectorului) [i care s-au adaptat u[or la m\surile de înverzire voteaz\ majoritar cu stânga.

România trebuie s\ renun]e la paradigma istoric\ “Grânarul Europei”, care a creat numeroase pungi de s\r\cie în zona de câmpie [i s\ adopte paradigma “Hambarul ori Brut\ria Europei”, renun]ând astfel la exportul de materie brut\.

Cam drastic...

Pe baza actualei paradigme de securitate alimentar\, România cheltuie în exerci]iul european 2020-2027, cca 30 de miliarde de euro pentru a hr\ni popula]ia cu peste 70% hran\ procesat\, chimizat\, din import, o vulnerabilitate major\ din punct de vedere.

Hrana trebuie asigurat\ de c\tre ferma ori gospod\ria de familie, cu produse ce provin preponderent din scheme de calitate, a[a cum se întâmpl\ în toate ]\rile vestice.

Pe de alt\ parte, este vital s\ avem capacit\]i de export de alimente. Pentru atingerea acestor obiective, este fundamental s\ redevenim proprietari pe terenurile agricole.

Ce anume merge bine în agricultura României [i ce nu?

Avem o agricultur\ de gospod\rii familiale neperformante economic, dar performante social [i ecologic.

Prin industrializarea (centre de procesare, centre de catering) acestor gospod\rii, ele pot s\ nu mai produc\ materie brut\, ci alimente [i hran\, lucru ce se poate realiza pe termen mediu. În condi]ii de crize multiple, cu un r\zboi la grani]\, este esen]ial s\ împar]i riscul în milioane de locuri de produc]ie [i nu s\ concentrezi produc]ia în complexuri industriale, care pot fi vizate de m\suri active de distrugere, ca în Ucraina.

Este fundamental s\ avem o clas\ de mijloc, format\ din gospodari, ca în ]\rile vest-europene. a consemnat

S T R AT E G I I D E PA R T I D

Care este viziunea partidului cu privire la erbicid, glifosat, organismele modificate genetic?

Pentru fermele mari [i industriale, afectate de Green Deal, va trebui s\ negociem cu Comisia Euroopean\ condi]ii tehnice în utilizarea de pesticide [i alte elemente tehnologice. Vrem m\suri ca în ]\rile vestice în ce prive[te genetica.

România folose[te cantit\]i inferioare de pesticide [i îngr\[\minte, comparativ cu ]\rile vestice, dar, în acela[i timp, trebuie s\ ia în calcul a[tept\rile consumatorilor europeni [i tendin]ele PAC.

Acord\ politicienii aten]ie speciali[tilor în agricultur\?

Academicianul Otiman a realizat de cur=nd un studiu excep]ional despre pungile de s\r\cie din zonele de câmpie [i corela]ia lor cu produc]ia de materie brut\, cu poluarea, cu exodul tinerilor etc…

Dac\ clasa politic\ ar fi citit [i implementat concluziile studiului, ast\zi România ar fi o mare putere agroalimentar\ [i nu cenu[\reasa agroalimentar\ a Europei.

Potrivit celor dou\ misiuni de audit ale INRA Fran]a asupra ASAS, aceast\ institu]ie trebuie reformat\ din temelii din cauza lipsei de performan]\. Nici un ministru al Agriculturii nu a citit [i nici ;n]eles concluziile acestor analize profunde.

Zootehnizarea agriculturii este o necesitate economic\ sau o lozinc\ electoral\?

În România se pierd anual între 50.000 [i 100.000 de gospod\rii, ferme ]\r\ne[ti, în timp ce în Fran]a fiecare viitor ]\ran pensionar este vizat de o politic\ de transmitere a fermei la urma[i. Zootehnizarea agriculturii este una din m\surile necesare pentru rentabilizarea fermelor vegetale, mai ales în contextul de criz\ actual.

Cum aprecia]i industria porcului din România?

La noi, industria porcului este concentrat\ în complexuri industriale, fa]\ de ]\rile vestice, care [i-au organizat sectorul în ferme familiale de 300-1.500 de porci.

În caz de r\zboi, dac\ aceste complexuri devin ]inte, ca în Ucraina, este pus\ în pericol suveranitatea alimentar\ a României.

{i avicultura?

{i industria cre[terii p\s\rilor este concentrat\ în complexuri industriale, fa]\ de ]\rile vestice, care au ferme familiale de 2.000-10.000 de p\s\ri.

În caz de r\zboi, dac\ aceste complexuri devin ]inte, ca în Ucraina, este pus\ în pericol suveranitatea alimentar\ a ]\rii.

Presupun c\ urm\toarea ;ntrebare este despre cre[terea vitelor. V\ spun c\ la noi, în ultimii 34 de ani, au fost avantajate fermele industriale, cu rase industriale str\ine, mai ales Holstein, în defavoarea raselor locale, strategie în antitez\ cu PAC.

{i, cum vede]i cre[terea efectivelor de vaci?

O ferm\ familial\ cu 10 vaci din rase locale, ca în Elve]ia [i Austria, care s\ produc\ brânzeturi, este mai rentabil\ ca o ferm\ de 100 de vaci, care vinde materie brut\, lapte sau animal.

Este obiectiv strategic s\ avem 100.000 de ferme familiale cu 10 vaci, în loc de 10.000 de ferme cu 100 de vaci, exact ca în ]\rile vestice.

Cum vre]i s\ sprijini]i satul?

În ultimii 33 de ani, au disp\rut de pe pia]\ 3,6 milioane de gospod\rii ]\r\ne[ti, din lipsa unor m\suri structurale ale statului român. Din num\rul total de ]\rani care mai solicit\ pl\]i directe europene, cei care exploateaz\ suprafe]e de pân\ la 50 ha reprezint\ 97,33% (794.471 fermieri), care gestioneaz\ 39,4% din suprafa]a soli-

citat\ la plat\, respectiv 3,73 mil ha. Vrem ca serviciile gospod\riei ]\r\ne[ti s\ fie recunoscute de societate ca func]ii publice de natur\ economic\, cultural\, social\ [i ecologic\.

Este imperativ\ hr\nirea popula]iei cu hran\ s\n\toas\ din sistemul na]ional de economie local\, preponderent din gospod\ria ]\r\neasc\.

Un milion de gospod\rii trebuie renta bilizate economic, prin integrarea obligatorie a proces\rii, social, d=ndu-le func]ii precum cea pedagogic\, turistic\, gastronomic\, recrea]ional\ etc. [i ecologic, prin conservare de agrobiodiversitate, biodinamie, ecologie.

AUR are m\suri pentru rena[terea economic\ a satului românesc prin reindustrializarea acestuia, ceea ce va aduce acas\ din diaspora cel pu]in 1 milion de ]\rani în floarea vârstei, ap]i de munc\.

Înstr\inarea p\mântului a fost [i este criticat\ vehement de politicienii AUR. Ce ve]i face ;n aceast\ direc]ie?

Legisla]ia funciar\ trebuie armonizat\ cu cea din ]\rile vestice pentru a nu periclita grav echilbrele geopolitice ale Europei.

De exemplu, cump\rarea de terenuri în jude]ele de grani]\ trebuie f\cut\ doar cu acordul Ministerului Ap\r\rii [i al CSAT, a[a cum se îmtâmpl\ în Polonia, Ungaria, Fran]a etc. Beneficiarii concentr\rii nu sunt din p\cate agricultorii români, ci preponderent fonduri suverane din ]\ri ter]e, fonduri speculative, fonduri de pensii, b\nci din ]\ri ter]e, care fac land grabbing [i green grabbing.

Care au fost, ;n opinia dvs., [efii de guverne ori mini[trii care au avut viziune asupra satului românesc?

Nu am avut astfel de exemple în ultimii 34 de ani.

PAGINA DE HOBBY

Confuzii cu urm\ri surprinz\toare

Înc\ de când vin pe lume, s\lb\ticiunile încep s\ se obi[nuiasc\, treptat, cu manifest\rile fenomenelor naturale, înv\]ând s\ le diferen]ieze pe cele care nu le primejduiesc via]a de cele care le-ar putea fi fatale. De pild\, mirosul de fum este asociat cu focul. Fo[netul ninsorii [i r\p\itul ploii le ]in pe loc, în ad\posturi, pentru c\ le împiedic\ s\ disocieze sunetele prietenoase de cele aduc\toare de primejdie. Tunetul este îns\ tolerat, suportat, ca zgomot asociat al fulgerului, [i nu produce panic\ în rândul viet\]ilor. Mai degrab\, ele devin vigilente la sunetul produs de ruperea unui vreasc.

Zilele Babelor din aceast\ prim\var\ au fost mai capricioase decât în al]i ani> nu numai c\ a plouat v\ratic, dar a [i tunat din r\sputeri. C\prioarele [i ]apii ie[i]i la iarba abia ghicit\ pe un versant însorit al Lobenului p\[teau impasibile. Priveli[tea bucolic\ mi-a amintit de o alta, cu ani în urm\> eram pe Pârâul-Mic, sub Pa[canu, în bazinul Dem\cu[ei, împreun\ cu Ionu], amicul meu specialist în salmonicultur\, vân\tor de agreabil\ companie. Trezit – pe timpul unei delega]ii pentru determinarea bonit\]ii apelor de munte – cu o surprinz\toare autoriza]ie la c\prior, a împrumutat de la filiala zonal\ a institutului de cercet\ri o carabin\ în leg\tur\ cu care a fost de la bun început avertizat c\ „bate pu]in sus [i dreapta”. Adic\, la tragere, era absolut necesar s\ fac\ o corec]ie de tipul „stânga-jos”. Ne înso]ea în teren un personaj pitoresc pe plan local, paznicul hu]ul Alexa Tcaciuc. Am umblat dup\ c\priorul acela iluzoriu aproape o s\pt\mân\. Fâne]ele se pârguiser\, iar cosa[ii î[i începeau lucrul de cum se cr\pa

de ziu\, a[a c\ ]apii p\[teau numai noaptea. Oricât de devreme te-ai fi trezit, nu auzeai în toate poienile decât ascu]itul coasei. Când ne pierduser\m cu to]ii orice n\dejde, ni s-a ar\tat, într-o p\dure b\trân\ [i rar\, în sfâr[it, un c\prior. Nici de selec]ie, nici de excep]ie, dar

nuse un punctaj demn de tr\g\torii de elit\, dar, pesemne, în timpul transportului, luneta, extrem de sensibil\, se dereglase, lucru pe care el nu avea cum s\-l [tie. Sigur pe sine [i pe carabina lui, dup\ dou\ seri de observa]ii, se afla în fa]a c\priorului sortit panopliei> tro-

corespunz\tor speciei [i sexului consemnate pe hârtie. Ca în fa]a ultimei [anse, tensionatului confrate i s-au perindat prin minte o mul]ime de calcule balistice teribil de complicate, cu efect sudorific instantaneu, [i a slobozit focul. F\r\ s\ marcheze lovitura, dar [i f\r\ grab\, ]apul s-a mistuit în desi[. Tocmai ne preg\team s\ ne urnim la drum într-o mu]enie stânjenitoare, când amfitrionul nostru ne-a oprit cu un gest hot\rât> „Mai st\m. Se întoarce el. Nu ne-o sim]it, crede c-o tunat.” N-am dat, nicio clip\, crezare spuselor lui, dar, surprinz\tor, dup\ câteva minute c\priorul era înapoi, în acela[i loc [i în aceea[i pozi]ie. Au urmat alte socoteli laborioase, înc\ un rateu [i, la indigo, fuga s\lb\ticiunii. „Amu putem mere…”, a conchis, resemnat, Alexa.

Ulterior, un alt prieten mi-a relatat, c\tr\nit, o p\]anie oarecum similar\, petrecut\ îns\ cu arma proprie. Pân\ nu demult, pu[ca b\tea impecabil. La poligon, ob]i-

feu bizar, cu mai multe ramifica]ii decât în mod obi[nuit, demn de interesul oric\rui amator de „ciud\]enii” în materie de cervide. Parc\ ostentativ, ]apul se a[ezase într-o pozi]ie bun\ [i ciulea, când [i când, urechile, f\r\ s\ b\nuiasc\ nimic. Vântul tr\gea c\tre vân\tor. Luneta [i-a fixat crucea acolo unde trebuia. Degetul a atins tr\gaciul. Dup\ [uierul întâiului glon], animalul a privit atent c\tre dreapta. Al doilea l-a f\cut pu]in mai atent. Abia al treilea a p\rut c\-l surprinde. Când s-a pierdut în eter [i al patrulea, c\priorul a pus cap\t [edin]ei de tragere, p\r\sind arena.

Numitorul comun al celor dou\ scene îl constituie faptul c\ animalele s\lbatice pot confunda, adesea, focul de arm\ cu tunetul, dar numai dac\ acest zgomot nu se asociaz\ cu informa]ia olfactiv\ privitoare la prezen]a în zon\ a omului sau a unui pr\d\tor natural.

Gabriel CHEROIU

M AG A Z I N

Cronica evenimentelor anun]ate

28 - 30 martie

Politehnica Bucure[ti organizeaz\ BIOFEST - un festival dedicat celor mai noi tehnologii, practici, produse [i tendin]e din industria alimentar\, agricol\, protec]iei mediului [i sustenabilit\]ii.

18 - 21 aprilie

La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

9 - 12 mai

Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol ”Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.

12 - 16 mai

La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

16 - 17 mai

La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise Saaten-Union.

23 - 26 mai

DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

12 - 15 noiembrie

:n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier , cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”.

Un fermier englez a transformat o combin\ veche

în cas\ de vacan]\

Un fermier din Anglia a investit 20.000 de lire sterline pentru a transforma o combin\ veche într-o cas\ de vacan]\ inedit\, pe care o închiriaz\ turi[tilor care-i viziteaz\ ferma.

Will Roughton a cump\rat ini]ial combina Massey Ferguson 860 pentru 5.000 de lire [i a folosit-o mai mul]i ani pentru a recolta grâu la ferma pe care o de]ine în regiunea Lincolnshire.

Anul trecut, el a decis s\ converteasc\ vechiul utilaj într-un spa]iu de locuit amplasat în zona de camping a fermei.

Ini]ial, Roughton a eliminat toate piesele din interiorul combinei [i a instalat un sistem de înc\lzire, materiale de izola]ie [i cablurile necesare. El a montat ulterior mobila [i toate celelalte dot\ri, care includ o buc\t\rie,

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

un frigider [i un pat matrimonial.

Combina a devenit acum un spa]iu de închiriat pentru cel mult patru oaspe]i, la pre]ul de 120 de lire sterline pe noapte.

“Nu aveam nici un fel de experien]\ cu o transformare de acest gen. Într-o zi, m\ uitam la combin\ [i mam gândit c\ încape un pat în interior, a[a a început totul. Avem vizitatori de toate tipurile, inclusiv cupluri sau familii, dar eu m-am gândit în primul rând la copii”, a declarat fermierul.

Campingul fermei lui Roughton, care se afl\ pe terenul unei baze aeriene dezafectate, ofer\ [i alte spa]ii bizare de cazare, printre care un tanc, o ambulan]\ [i un fost turn de observare aerian\.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Duce greul casei – Intr\ în repara]ie< 2) Un pic… mai mult –Scriere în slav\< 3) Scop în sine! – Element de baz\< 4) Generatoare de curent – Magazie plutitoare< 5) Pozi]ie de superioritate – Lucrat cu cro[eta< 6) Caza]i in extremis< 7) Pus\ în calea apelor – Forez pe margini! 8) Purtat\ pe aripi< 9) Servit la troac\ – F\cut s\ prind\< 10) Solide ca argumente.

Solu¡ia

ORIZONTAL: JNEPENI - MS< AOLEUSPOT< REA - NITELE< A - NOUA - TAR< TI - SCUTIRE< INSPIRAT - O< CATE - TRIST< PATRUZECI< ETUIURI< OP - NELEGIUIRI.

VERTICAL: 1) Coroan\ de spini – A atinge destina]ia< 2) Înaintat… printre noi – Teren viran! 3) Plin de în]elesuri! – A dat un autograf< 4) Luat peste picior – Piese mutate în deschidere< 5) Remarcat la jocul de pietre< 6) Ecou în poligon – Fire de ceap\< 7) Distins la ]ar\< 8) A se face comod – Botezul focului< 9) Trec\toarele iubiri – Înving\tor la categoria musc\< 10) Preluate de la un colector.

careului din Nr. 9/2024