Profitul Agricol nr. 11, din 24 martie 2021 by Profitul Agricol

nr. 11 din 24 martie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Un interesant experiment social

anul XXIV, nr. 11/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Mai ¿tie cineva Ordinul 97? Este ordinul comun al ministerelor Agriculturii ¿i Internelor, prin care s-au constituit comisiile de constatare a calamitå¡ii, în aprilie anul trecut. Adicå, originea despågubirilor. Ei bine, acel ordin a fost ob¡inut în urma demersurilor APA Bråila, în mod specific ale pre¿edintelui Vasile Datcu. La vremea respectivå, Datcu îmi spunea, iar eu am scris acest lucru, cå personal nu este interesat de despågubiri, nu considerå cå se cuvin fermierilor, câtå vreme primesc subven¡ii ¿i alte facilitå¡i. Dar cå în¡elege så reprezinte ¿i så “se batå” pentru interesele colegilor såi afla¡i în ananghie. Zilele trecute l-am contactat pentru a-l întreba despre cu totul altceva. Din vorbå în vorbå, am ajuns la subiectul despågubirilor. Datcu a formulat câteva argumente împotriva acestora. De ordin legal, principial ¿i moral. ªtiind cå APPR organizeazå un protest împotriva neachitårii despågubirilor pentru culturile de primåvarå calamitate de secetå ¿i cå unii dintre membrii APA Bråila plånuiau så se alåture protestului, Datcu a dorit så se disocieze: “Vine momentul când, dacå taci ¿i nu-¡i faci public punctul de vedere, devii pårta¿ la ceea ce se întâmplå!”. Am publicat pe pagina de Facebook Profitul Agricol punctul de vedere al lui Vasile Datcu. Era de a¿teptat så i¿te controverse, dar reac¡iile, chiar dacå nu surprind, laså un gust amar. Trec peste cei care nu îl cunosc defel pe Datcu ¿i î¿i permit prea u¿or så îl facå în fel ¿i chip.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

În schimb, am în vedere reac¡iile unor fermieri care îl cunosc pe om, ¿tiu ce a fåcut acesta, ¿i totu¿i îl insultå, pentru cå a îndråznit så spunå ce gânde¿te.

Abonamente ¿i difuzare

Mi s-a pårut firesc så am un schimb de impresii cu Vasile Datcu despre reac¡iile pe care le-a stârnit. S-a declarat deopotrivå dezamågit, dar ¿i satisfåcut: “Pânå la urmå, este un interesant experiment social. Un prilej de a afla ce fel de oameni sunt, cu adevårat, cei din jurul tåu”.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Spune cå nu se va crampona de func¡ie, adåugând cå, de¿i a vorbit în nume personal despre despågubiri, î¿i asumå pozi¡ia din care a fåcut-o: “Ca lider de organiza¡ie, am obliga¡ia moralå de a da o direc¡ie pe care o consider corectå. Pe care cei din jurul meu au libertatea de a o urma sau nu”. Pentru fermierii în dificultate, vede o singurå solu¡ie onestå: credite cu garan¡ii guvernamentale ¿i dobânzi subven¡ionate.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 11/2021

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Cre[terea animalelor

APPR protesteazå în stradå

“Så mai facem ¿i politica porcului”

To¡i banii Agriculturii: pe ce se vor cheltui

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Pre¡uri ¿i Pie¡e

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

362 milioane tone de soia în lume

Asocia]ii profesionale Scrisoarea deschiså a Alian¡ei cåtre Adrian Oros ¿i premierul Florin Cî¡u

Culturi vegetale ONU ¿i Comisia Europeanå preiau studiul românesc despre degradarea terenurilor

PSD depune o mo¡iune împotriva ministrului

Breaza, origini ¿i performan¡å

Premierul ignorå mo¡iunea PSD

Ucraina va relua exporturile de carne de pasåre spre UE

Cultura de floarea-soarelui câ¿tigå tot mai mult teren

Grow Factor Evolution, pentru ob¡inerea randamentului dorit

Elve¡ia vrea så importe carne de vitå de calitate din România 49

Ma[ini & utilaje

Korvetto - noua solu¡ie tehnologicå

Avem 221.677 de tractoare. A¿a o fi? 50

Fond mutual sau RCA agricol?

Semånåtoarea Mzuri

Amazone: Fertilizarea profitabilå

Dicor Land, partener Lemken

Clubul nu crede în solu¡iile obligatorii

Fertilizantul foliar Wuxal Zinc, elementul-cheie al productivitå¡ii

Wuxal Ascofol, motiva¡ia unui sezon reu¿it la rapi¡å Cultura de cânepå

Informa]ii externe Råzboiul cårnii

Ananasul, conflict comercial

Danone renun¡å la Faber

57 57

Legisla]ie

Nestle înlocuie¿te zahårul

Dumitru Manole: avem atac puternic de gândac ghebos!

Pagina de istorie

Reguli noi privind cumpårarea sau vânzarea terenurilor agricole

Cursuri pentru utilizatorii de PPP

Gr\dina, via [i livada

Noutå¡i în portofoliul de produse iscusite al Alcedo

Oportunitå¡ile pie¡ei vinului 24

112 milioane de euro pentru pomiculturå

Råzboiul cårnii dintre Nebraska ¿i Colorado

Hobby Metode de vânåtoare (V)

Cartofii pråji¡i belgieni

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII APPR protesteaz\ în strad\ APPR a anun¡at un protest în Pia¡a Victoriei pentru miercuri, 24 martie, de la ora 11 la ora 14. Ini¡ial, se voia ¡inut joi, pe 25 martie, dar cum în acea zi protesteazå al¡ii (poli¡i¿tii) în Pia¡a Victoriei, agricultorii s-au våzut nevoi¡i så î¿i strige nemul¡umirile miercuri, cu o zi mai devreme. La miting vor participa circa 100 de persoane, a anun¡at APPR. Ar fi fost probabil mai mul¡i, doar cå atât este limita legalå în pandemie.

itingul APPR a fost anun¡at public abia dupå conferin¡a de preså a ministrului, ¡inutå luni pe la orele prânzului. ¥n conferin¡å ministrul a recunoscut cå nu sunt bani pentru a plåti despågubirile de secetå la culturile de primåvarå ¿i singura formå de sprijin råmâne programul Agro IMM Invest. ¥ntr-un fel oamenii, asocia¡iile profesionale, î¿i puseserå speran¡a într-o ipoteticå surprizå din partea ministrului, a premierului. Iar când ¿i aceste gânduri au fost spulberate, o rafalå de repro¿uri s-a ridicat din teritoriu, de la agricultorii afla¡i în dezechilibre financiare grave. A¿adar, declan¿atorul protestului este tocmai neincluderea în buget a sumelor pentru despågubirile culturilor de primåvarå afectate de seceta din 2020. Imediat APPR a fåcut apel la membri ca întreaga manifestare så se desfå¿oare în mod pa¿nic ¿i civilizat. Doi pre¿edin¡i de asocia¡ii jude¡ene, Emil Bålteanu ¿i Costin Telehuz, au fost desemna¡i så se ocupe de buna desfå¿urare a ac¡iunii. Pentru a fi mai u¿or de recunoscut coordonatorii, vor purta ¿epci verzi cu Profitul Agricol 11/2021

logo-ul Grânarii ¿i sloganul Då-te pe Brazdå, lansat la protestele de la Ia¿i de acum douå såptåmâni. Luni, la ora când revista se pregåtea så intre la tipar, APPR fåcea ultimele retu¿uri ale ac¡iunii. Erau stabilite locurile de întâlnire, traseele pentru deplasare ¿i alte chestiuni care ¡in de organizare. De spus ¿i cå, pânå luni, ceilal¡i membri ai Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (adicå LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV) nu fåcuserå niciun anun¡ clar dacå sprijinå sau nu mitingul APPR. O singurå excep¡ie notabilå, apelul lui Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, la dialog ¿i nu la proteste, dar acela fåcut mai mult în nume propriu decât în urma unor consultåri interne. Pentru APPR acest prim protest pe care îl organizeazå este o piatrå de încercare ¿i încå un pas spre transformarea dintr-o asocia¡ie tehnicå într-una cu alonjå politicå.

Andrei OSTROVEANU

Atribu¡iile secretarilor de stat vor fi definitivate såptåmâna aceasta Cei cinci secretari de stat ¿i noile lor atribu¡ii vor fi prezentate såptåmâna aceasta, a anun¡at ministrul Adrian Oros. “În mare parte, atribu¡iile sunt conturate. Domnul Antal Barabási se ocupå de zootehnie, Gheorghe ªtefan de Pisciculturå ¿i Rela¡ia cu Parlamentul, Marius Micu de sectorul vegetal, Aurel Simion, care se ocupa de Industria Alimentarå ¿i zona montanå, probabil va primi ¿i alte atribu¡ii. Va primi atribu¡ii, cu siguran¡å, ¿i George Cå¡ean”. Numirile de secretari de stat “au venit mai greu”, s-a scuzat ministrul pentru întârzierea cu care echipa sa “intrå în pâine”. Restan¡a pentru subven¡ia la motorinå mai întârzie Hotårârea de Guvern pentru plata subven¡iei pentru motorinå aferentå trimestrelor III ¿i IV din 2020 este abia în curs de elaborare, spune ministrul Adrian Oros. Dupå adoptarea Legii Bugetului de Stat, acum trei såptåmâni, mul¡i fermieri se a¿teptau ca plå¡ile restante så înceapå imediat, astfel ca cei cu probleme financiare så poatå achita måcar o parte din datoriile cåtre furnizori. Nu sunt bani pentru despågubiri la culturile de primåvarå afectate de secetå Nu existå fonduri de despågubiri nici pentru culturile de primåvarå calamitate, nici pentru cele de toamnå - pentru achitarea diferen¡ei de 11% råmaså din suma prevåzutå ini¡ial. “Sunte¡i con¿tien¡i cå eu nu aduc bani de acaså, gestionez banii pe care îi primesc ¿i încerc så-i dråmuiesc a¿a cum stabilim împreunå cu colegii ¿i cu cei din mediul asociativ”, a declarat ministrul Adrian Oros într-o conferin¡å de preså, când a venit vorba despre despågubiri. ¥n schimb, ministrul a precizat cå valoarea creditului bancar pe care fermierii îl pot accesa prin FGCR sau FNGC IMM, pe baza adeverin¡elor APIA, a crescut de la 85% la 90% din subven¡ie. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII 760 de milioane de euro pentru investi¡ii în exploata¡ii agricole Suma alocatå pentru investi¡ii în exploata¡ii agricole în perioada de tranzi¡ie 2021-2022, de 760 de milioane de euro, este una ambi¡ioaså, dar necesarå, pentru a putea corecta acel deficit al balan¡ei comerciale, care a crescut în ultimii ani, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferin¡å de preså. “Pentru måsura 4.1, Investi¡ii în exploata¡ii agricole, mai ales pentru integrarea produc¡iei în fermå, pentru procesare ¿i depozitare, am alocat o sumå de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Dacå facem o compara¡ie cu suma alocatå acestei måsuri în perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem cå este o sumå ambi¡ioaså, dar necesarå, tocmai pentru a încerca så corectåm acel deficit al balan¡ei comerciale, care în ultimii ani cre¿te, så sprijinim investi¡iile. A muri înseamnå a pleca pu¡in Mircea Chetrone Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor anun¡å cu regret profund dispari¡ia nea¿teptatå a lui Mircea Chetrone, marketing manager al diviziei Agro a BASF. Transmitem sincere condolean¡e familiei greu încercate de aceastå pierdere. Mircea Chetrone a plecat låsând în urmå o echipå incompletå ¿i o familie îndureratå. Dumnezeu så îl odihneascå în pace! Doru Petanec Tot în aceste zile s-a såvâr¿it, la Timi¿oara, prof. Doru Petanec, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene. A fost, din påcate, unul din acele tragice ¿i dese cazuri în care medicii nu au avut ce så facå. Fie-i ¡årâna u¿oarå! 8

To]i banii Agriculturii> Ajutor de stat pentru motorinå, sprijin pentru produc¡ia de usturoi ¿i pentru crescåtorii de porci din rasele Bazna ¿i Mangali¡a, precum ¿i finan¡area programului pentru stimularea angajårii tinerilor în acest sector sunt doar câteva dintre måsurile finan¡ate în acest an, spune ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

in la rând programe ¿i promisiuni noi, care urmeazå så fie lansate, precum ajutorul de minimis pentru sus¡inerea legumelor în spa¡ii protejate, ajutoare pentru plante aromatice ¿i cre¿terea albinelor. “Sumele alocate Ministerului Agriculturii, ca ¿i tuturor celorlalte ministere în buget anul acesta au fost mai reduse. Ca atare ne-am pliat ¿i noi pe acele sume ¿i am prioritizat programele. Ca ¿i anul trecut, avem Hotårârea de Guvern privind ajutorul de stat pentru motorinå trimestrul III ¿i IV, cu o valoare alocatå de 340 de milioane de lei, hotårâre în curs de elaborare. Programul de sus¡inere a produc¡iei de usturoi - ajutor de minimis 2021 aici am dublat suma. Anul trecut am avut 7,5 milioane de lei ¿i acum avem 15 milioane de lei, plafonul maxim este de 3.000 de euro pe hectar. Pentru Programul Na¡ional Apicol, care este un program multianual în desfå¿urare 2020-2021, a fost alocatå în plus o sumå de 1,2 milioane de lei, ridicând astfel fondurile totale ale programului la 51,2 milioane lei. Anul acesta va continua ¿i programul de sus¡inere a crescåtorilor de porci din rasele Bazna ¿i Mangali¡a, cu o alocare de 700.000 de lei, u¿or crescutå fa¡å de cele 550.000 de lei care s-au cheltuit anul trecut.

¥n 2021 va continua ¿i finan¡area programului pentru stimularea angajårii tinerilor în sectoarele agriculturå, acvaculturå ¿i industrie alimentarå. “A fost un program accesat ¿i anul trecut. Am pus o sumå pu¡in mai mare decât cea care a fost solicitatå, unde acordåm 1.000 de lei/persoanå pe un singur an celor care sunt angaja¡i ¿i au studii superioare de specialitate, 750 de lei pentru cei cu studii medii de specialitate ¿i 500 de lei persoanelor angajate fårå studii”, a explicat ministrul. Apoi avem pentru neutralizarea subproduselor de origine animalå, ecarisarea teritorului, pentru cå, de¿i aceastå activitate este desfå¿uratå de cåtre Consiliile Jude¡ene, finan¡area se face prin Ministerul Agriculturii. Ceea ce este în plus: plafonul maxim l-am crescut la 1.500 de lei/tona de animale moarte din gospodåria popula¡iei fa¡å de anul anterior, care era de 900 de lei/tonå. Alocarea totalå este de 10 milioane de lei, a adåugat Adrian Oros. Nu în ultimul rând, anul acesta se vor derula ¿i alte programe, care încå nu sunt lansate, a mai promis ministrul, care a men¡ionat ajutorul de minimis pentru sus¡inerea legumelor în spa¡ii protejate, la care se lucreazå în prezent cu mediul asociativ. Profitul Agricol 11/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

pe ce se vor cheltui

Un program mai nou, ajutor de minimis pentru plante aromatice, este în lucru, ajutorul de minimis pentru albine, ajutorul de stat în sectorul cre¿terii animalelor în scopul îmbunåtå¡irii calitå¡ii genetice. Acele registre genealogice, mai avem ni¿te låmuriri, pentru cå am fåcut o evaluare a tuturor registrelor genealogice ¿i în func¡ie de rezultatele evaluårii vom vedea când ¿i cum vom continua finan¡area acestor registre, a mai spus oficialul MADR. Oros a subliniat cå toate måsurile derulate anul trecut se vor derula ¿i anul acesta, men¡ionând înså cå sumele alocate în unele cazuri sunt semnificativ mai mici, mai ales în cazul ANT, dar în alte cazuri sunt mai mari. “Repet, ne-am încadrat în banii pe care i-am avut la dispozi¡ie. Nu ¿tim ce va fi la rectificarea de buget. ªi la începutul anului trecut am avut o sumå mult mai micå decât suma pe care am reu¿it så o cheltuim la finele anului, dar din fericire pentru noi, la ambele rectificåri de buget, ministerul nostru a primit bani. Speran¡a mea este cå ¿i anul acesta lucrurile se vor întâmpla la fel, dar pânå nu avem banii în cont nu pot så må pronun¡ pe alte forme de sprijin”, a adåugat ministrul Agriculturii. Profitul Agricol 11/2021

Såptåmâna viitoare vom ¿ti mai multe despre fiecare proiect acceptat în cadrul Programului Na¡ional de Rezilien¡å ¿i Relansare (PNRR), din cele 10 înaintate Comisiei Europene. Dintre ele, prioritar este proiectul privind infrastructura de gestionare a apei, cu o finan¡are de 4 miliarde de euro. Proiectul va fi gestionat de Ministerul Agriculturii împreunå cu cel al Mediului. De asemenea, pentru prevenirea de¿ertificårii ¿i combaterea eroziunii solului Agricultura va coopera tot cu Mediu pe un program de aproximativ 1 - 1,5 miliarde de euro. Adrian Oros a mai adus în aten¡ie ¿i proiectele care vizeazå realizarea centrelor de depozitare, colectare ¿i distribu¡ie a produselor agricole, centrele integrate de prelucrare primarå a lânii ¿i reforma structuralå a liceelor agricole. Alte proiecte incluse în PNRR vizeazå consolidarea capacitå¡ii institu¡ionale a Båncilor de Resurse Genetice Vegetale Suceava ¿i Buzåu, precum ¿i dezvoltarea lan¡ului valoric na¡ional al sectorului de cânepå.

Submåsura (SM)4.1 Investi¡ii în exploata¡ii agricole: 760 milioane euro alocare publicå pentru componentele: - achizi¡ii simple ¿i echipamente de iriga¡ii în fermå: 125 milioane; - vegetal (condi¡ionare, procesare în fermå ¿i marketing): 55 milioane; - zootehnic (condi¡ionare, procesare în fermå ¿i marketing): 55 milioane; - tineri fermieri (achizi¡ie utilaje vegetal ¿i zootehnic): 75 milioane; - zootehnie na¡ionalå (produc¡ie primarå, condi¡ionare) 240,00 milioane; - zootehnie montanå (produc¡ie primarå, condi¡ionare ¿i marketing): 60 milioane; - legume (inclusiv în spa¡ii protejate) ¿i cartofi (produc¡ie primarå, condi¡ionare ¿i marketing): 100 milioane; - legume, cartofi (condi¡ionare, procesare ¿i marketing): 50 milioane;

Programele ministerului pentru anul 2021 (Buget na¡ional, mil. = milioane lei) - Ajutor de stat pentru motorinå trim. III + IV 2020 = 340,55 mil. - Program sus¡inere produc¡ie usturoi - ajutor de minimis 2021 = 15 mil. - Programul Na¡ional Apicol 2021 = 50,128 mil. - Programul de sus¡inere a crescåtorilor de porci din rasele Bazna ¿i Mangali¡a în vederea producerii cårnii de porc - ajutor de minimis 2021 = 0,7 mil. - Finan¡are Program pentru stimularea angajårii tinerilor în sectoarele agriculturå, acvaculturå ¿i industria alimentarå 2020 = 1,1 mil. - Ajutoarele na¡ionale tranzitorii în sectoarele vegetal (214.265.485 lei) ¿i zootehnic, speciile ovine ¿i caprine (94.895.655 lei).

Arin DORNEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Låptåria cu Caimac se extinde Agroserv Måriu¡a, ferma lui Nicu¿or ªerban, care de¡ine brandul de lactate Låptåria cu Caimac, a derulat un plasament privat prin care a vândut obliga¡iuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro, intrând pe bursa pe Bursa de Valori Bucure¿ti (BVB). Låptåria cu Caimac este primul business cu activitate în domeniul lactatelor care listeazå obliga¡iuni pe Sistemul Multilateral de Tranzac¡ionare (SMT) al BVB. Obliga¡iunile au scaden¡a în noiembrie 2025 ¿i o dobândå de 5,25%. Plasamentul a fost suprasubscris, iar oferta a fost suplimentatå. Banii ob¡inu¡i din emisiunea de obliga¡iuni sunt folosi¡i pentru o construc¡ie nouå destinatå unei extensii a spa¡iului de produc¡ie ¿i a unui depozit nou. Construc¡ia va fi terminatå în octombrie 2021. Un contracandidat la pre¿edin¡ia LAPAR? Vasile Datcu, pre¿edintele APA Bråila, spune cå organiza¡ia pe care o conduce analizeazå în aceste zile dacå råmâne sau nu în LAPAR. Mai mult, spune Vasile Datcu, nemul¡umirile APA Bråila vizavi de pre¿edintele Nicu Vasile sunt împårtå¿ite ¿i de alte organiza¡ii jude¡ene. “Vrem så ne întâlnim odatå, så alegem un lider mai dinamic”, spune Datcu. ¥n locul lui Nicu Vasile Datcu are douå propuneri: pe Liliana Piron, angajatå la biroul administrativ al Ligii, ¿i pe ªtefan Gheorghi¡å, fermier din Ro¿iori, Bråila. ªtefan Gheorghi¡å a anun¡at cå a declinat deocamdatå propunerea. BASF investe¿te într-un start-up din China Compania germanå BASF a anun¡at cå investe¿te în Bota Bio, start-up de biotehnologie din Hangzhou. Bota Bio, fondatå în 2019, dezvoltå o platformå biotehnologicå de nouå genera¡ie, care permite produc¡ia durabilå ¿i economicå de produse de înaltå valoare pentru o gamå largå de aplica¡ii industriale. Exemple de utilizåri sunt îndulcitorii, vitaminele, produsele de îngrijire personalå sau de protec¡ie a culturilor. 10

PSD depune o mo]iune împotriva ministrului PSD va depune o mo¡iune simplå împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros, considerând cå existå un pericol real în ceea ce prive¿te securitatea alimentarå, a declarat pre¿edintele partidului, Marcel Ciolacu. “Såptåmâna viitoare depunem o mo¡iune simplå la adresa domnului ministru Oros, la Camera Deputa¡ilor. Pericolul asupra securitå¡ii alimentare a României în acest moment este unul real. Vå reamintesc cå România nu mai produce pesticide, îngrå¿åminte sau

semin¡e. Vedem cå, în continuare, nu se ia nicio måsurå în aceastå zonå, nu încercåm så promovåm produsele române¿ti ¿i autohtone, atât tradi¡ionale, cât ¿i cele produse cu materie primå chiar importatå, nu vedem un program coerent în acest moment din partea Ministerului Agriculturii”, spune Marcel Ciolacu. Pre¿edintele PSD a mai spus cå românii nu î¿i pot permite “aceastå incapacitate a Guvernului de a gestiona una dintre cele mai mari, cele mai importante probleme ale unui stat”.

Premierul ignor\ mo]iunea PSD Într-un briefing de preså sus¡inut de prim-ministrul Florin Cî¡u, acesta a anun¡at cå ignorå mo¡iunea simplå ini¡iatå de PSD împotriva ministrului Adrian Oros. “Îmi aduc aminte cå, anul trecut, am fåcut parte dintr-un Guvern care a condus România într-o perioadå dificilå, cu un Parlament majoritar PSD care încerca så ne opreascå în fiecare zi. ªi totu¿i am reu¿it så facem fa¡å, am guvernat România bine anul trecut. Anul acesta o så ignoråm”, a råspuns Cî¡u. Profitul Agricol 11/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 277 dolari/tonå (1.108 lei), fa¡å de 275 dolari/tonå (1.100 lei), cât a deschis licita¡iile în 8 martie.

Grâu România FOB Constan¡a 215 euro/t (=) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 130.770 tone, Coreea de Sud 82.570 tone, Japonia 71.770 tone, Filipine 63.970 tone, Taiwan 61.970 tone.

¥n såptåmâna 8 - 12 martie 2021, pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 257 dolari/tonå (1.028 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

08.03 231 235 230

09.03 234 237 233

10.03 11.03 12.03 237 235 234 239 237 235 234 235 233 $/t

Pre¡uri - Bursa din Kansas Apr Mai Iun

08.03 275 271 270

09.03 279 273 272

10.03 281 275 274

11.03 279 274 273

12.03 277 273 271

România FOB Constan¡a 201 euro/t (- 4) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 12 martie 2021, a fost Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

08.03 211 205 203

09.03 213 207 205

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 08.03 Bordeaux 212 Pallice 211 Rhin FOB 221 Bordeaux FOB 211 Pontivy 213

$/t

10.03 11.03 12.03 215 217 219 209 210 212 207 205 207 euro/t

09.03 10.03 11.03 12.03 211 212 213 211 213 214 215 212 222 223 225 223 213 214 215 213 214 215 217 215

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 217 euro/tonå (1.063 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 8 martie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 225 euro/tonå (1.102 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2021 este de 197 dolari/t (788 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în aprilie 2021, a fost de 193 dolari/t (772 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

281 $/t

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 08.03 221 225 225 217 Moselle FOB 215 Rouen FOB 281

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

09.03 10.03 225 223 227 225 227 225 219 217 217 215 283 281

euro/t 11.03 225 227 227 220 219 285

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Apr Mai Iun

08.03 250 251 247

09.03 255 253 249

10.03 257 255 251

11.03 259 257 253

12.03 224 225 225 219 217 285 $/t 12.03 257 255 251

de 253 dolari/tonå (1.012 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2021, este de 195 dolari/tonå (780 lei), mai pu¡in cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). A crescut cu 2 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 212 euro/tonå (1.039 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 223 euro/tonå (1.093 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 235 dolari/tonå (940 lei), mai mare cu 5 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 8 martie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 253 $/t

$/t

08.03 09.03 10.03 11.03 12.03 230 231 233 234 235 227 229 230 231 233

Profitul Agricol 11/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 8 - 12 martie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 555 dolari/tonå (2.220 lei), cu 6 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 martie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 08.03 514 513 511

Apr Mai Iun

09.03 515 514 512

$/t 10.03 517 515 513

11.03 519 517 514

12.03 520 519 515

Orz România FOB Constan¡a 203 euro/t (=) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 08.03 Rouen 204 Dunquerque 207 Moselle 205 Pontivy 221 Orz bere: Creil** 220 Moselle** 217

09.03 205 209 207 222

10.03 207 210 209 223

11.03 209 211 210 224

12.03 206 207 207 221

221 223 224 223 219 221 222 222

Sorg

PREºURI

8 - 12.03.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 9 - 12 martie, a fost de 205 dolari/tonå (820 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 martie. Principalele destina¡ii ale ex-

na 224.770 tone, Taiwan 167.970 tone, Egipt 149.770 tone, Indonezia 85.750 tone ¿i Germania 67.970 tonee.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

555 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 570 dolari/tonå (2.280 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 443 dolari/tonå (1.772 lei), în cre¿tere cu 2 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

08.03 1.223 1.177 1.173

09.03 1.227 1.185 1.177

10.03 1.233 1.197 1.185

11.03 1.237 1.201 1.197

$/t 12.03 1.245 1.204 1.201

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 206 euro/tonå (1.009 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 222 euro/tonå (1.088 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de licita¡iile din data de 8 martie. Argentina: pentru livrare în aprilie 2021, pre¡ul orzului furajer este 245 dolari/t (980 lei), acela¿i pre¡ de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 57.070 tone ¿i Taiwan 1.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Aprilie Mai

08.03 09.03 10.03 11.03 12.03 201 203 205 207 205 203 205 207 209 207

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Apr Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

08.03 09.03 10.03 11.03 12.03 441 443 445 447 443 443 445 447 449 447

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 557 euro/tonå (2.729 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2021, este de 593 dolari/tonå (2.372 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 12 martie, a fost de 547 dolari/tonå (2.188 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna aprilie 2021, a fost de 597 dolari/t (2.388 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Mai

$/t

08.03 09.03 10.03 11.03 12.03 541 542 543 545 547

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 513 euro/tonå (2.514 lei), cu 10 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost

euro/t

08.03 09.03 10.03 11.03 12.03 Dieppe 551 553 554 555 557

de 523 euro/tonå (2.563 lei), mai mare cu 11 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 517 euro/tonå (2.533 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

08.03 Rouen 511 Dunquerque 509 Moselle 503

12.03 523 517 513

Apr Mai Iun

09.03 513 511 505

10.03 517 513 507

11.03 521 515 511

08.03 569 563 555

09.03 573 569 557

10.03 577 573 563

11.03 585 577 569

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

277 dolari/t

Profitul Agricol 11/2021

253 dolari/t

$/t

08.03 09.03 10.03 11.03 12.03 Aprilie 563 565 567 569 570 Mai 561 563 565 567 569

555 dolari/t

205 dolari/t

$/t 12.03 597 585 577

+4 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna martie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2020/21. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 596 milioane tone, cu 17 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: soia (362 mil. tone, mai mare cu 23 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (69 mil. tone); floarea-soarelui (50 mil. t., cu 5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut); semin¡e de bumbac (47), arahide (42), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 354 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (254 mil. tone, mai mare cu 10 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (39 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 209 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în anul 2019/20. Structura sortimentalå: ulei de palmier (75 mil. tone); soia (61 mil. tone); rapi¡å (28 mil. tone); floarea-soarelui (19 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. tone). 14

Consumul mondial va fi de 514 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (134 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Argentina (51), UE (49), Brazilia (43), India (31), Rusia (19) ¿i Ucraina (15). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (85,3 milioane tone), SUA (62), Canada (15). ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (23), Mexic ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Oct. 404 430 Nov. 428 470 Dec. 437 469 Ian. 21 484 535 Feb. 21 471 526

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 207 217 244 233 255 295 235 307 318 278 309 327 309 339 379 329 354 380

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

prognozat la 351 milioane tone. ºårile mari consumatoare de ¿roturi Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 208 milioane tone, fa¡å de 203 milioane tone în 2019/20. Uleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 2020/21 Oct. Nov. Dec. Ian. 21 Feb. 21

654 748 833 965 977 1.085

785 895 968 1.020 1.081 1.127

1.434 1.257 1.257 1.257 ND ND

795 999 1.129 1.191 1.299 1.387

879 924 1.030 1.079 1.112 1.245

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 316 380 436 420 433 2020/21 Oct. 354 454 462 530 469 Nov. 378 502 467 611 480 Dec. 386 513 450 654 500 Ian. 21 401 574 452 710 529 Feb. 21 ND 581 ND 734 550 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

(8), Japonia (6) ¿i Argentina (5). Stocurile mondiale sunt prognozate la 96 milioane tone, cu 16 mil. tone mai mici decât anul trecut. proteice sunt China (100 milioane tone), UE (54), SUA (40,5), Brazilia (21,5), India (16) ¿i Rusia (8,4 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (28 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (5,5). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (23,5 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 12,5 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (27 milioane tone), India (22,6 milioane tone), SUA (18,6 mil. t) ¿i Indonezia (16). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (6), Canada (4) ¿i Rusia (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (13), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 22 mil. tone, mai mici cu 2 mil. tone. Profitul Agricol 11/2021

Pre]uri [i pie]e

362 milioane tone de soia în lume Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 362 milioane tone, cu 23 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20.

ºårile mari consumatoare sunt China (77 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (19,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), India (6), Indonezia (5), Thailanda (5), Fed. Ruså (4).

ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (134 milioane tone, cu 6 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (112 milioane tone, mai mult cu 15 mil. tone), Argentina (47,5, în scådere cu 1 mil. tone), China (19,6), India (11), Paraguay (10) ¿i Canada (6).

ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (27 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (18 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 10 milioane tone, cu 2 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

ºårile mari consumatoare sunt China (98 milioane tone), SUA (60), Brazilia (46,5), Argentina (40,2), UE (17), India (9,6), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (85 milioane tone, mai pu¡in cu 7 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (61 mil. tone, cu 15 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (7 milioane tone) ¿i Paraguay (6,5 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Japonia (4), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 84 milioane tone, fa¡å de 96 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 60 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt China (17,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (11,6 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din ºårile mari exportatoare sunt soia este evaluatå la 254 milioane tone, Argentina (6 milioane tone), Brazilia cu 10 milioane tone mai mare decât în (1,2 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE anul de pia¡å trecut. (0,8) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone). ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (78 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone), SUA (47 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (36), Brazilia (31), UE (13) ¿i India (8 mil. t). Profitul Agricol 11/2021

ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,75). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4,5 milioane tone.

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.726 milioane tone, cu 53 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.445 milioane tone, cu 33 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 504 milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 7 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va ajunge la 62 milioane tone, cu 4 milioane mai mult ca în 2019/20. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 159 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de cea din 2019/20. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 596 milioane tone, cu 17 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 362 milioane tone, cu 23 milioane mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 69 milioane tone, cu 0,3 milioane tone mai pu¡in decât în 2019/20. Floarea-soarelui va ajunge la 50 milioane tone, mai micå cu 5 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de arahide este estimatå la 47 milioane tone, cu 1,3 milioane tone mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 114 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 martie 2020. 15

ASOCIA}II

PROFESIONALE Scrisoarea deschis\ a Alian]ei c\tre Adrian Oros [i premierul Florin Cî]u Urmare a întâlnirii avute de Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare pe 4 martie la Guvern, domnul prim-ministru Florin Cî¡u ¿i domnul ministru Adrian Oros au precizat cå, în 2-3 zile, Ministerul Agriculturii va veni cu o solu¡ie agreatå pentru compensarea fermierilor calamita¡i la culturile de primåvarå de seceta pedologicå severå ¿i ar¿i¡a atmosfericå din 2020. Dupå ce termenul de 3 zile lucråtoare a fost depå¿it fårå a se primi un råspuns, am solicitat ¿i avut o nouå întâlnire cu domnul ministru Adrian Oros, pe 10 martie, orele 11:00, chiar la Ministerul Agriculturii. Cu aceastå ocazie, am constatat cå domnul ministru Adrian Oros nu a putut furniza un råspuns concret privind acordarea despågubirilor pentru culturile de primåvarå afectate de seceta 2020, dar a afirmat cå dupå ¿edin¡a de guvern de la ora 13:00, dupå consultarea cu premierul, urma så comunice reprezentan¡ilor Alian¡ei solu¡ia care va fi implementatå. Pe 19 martie s-au împlinit 9 zile de când a¿teptåm un råspuns ¿i acesta nu a venit. Urmare a secetei extreme din anul 2020, gradul de îndatorare a fermierilor calamita¡i a crescut de la cca. 30% la cca. 80-90%, ajungând ca aproximativ 25% din fermierii afecta¡i så nu aibå posibilitatea înfiin¡årii culturilor de primåvarå începând cu sfâr¿itul lunii martie, iar aproximativ 35% så realizeze o 16

“ Vå rugåm så considera¡i transferarea temporarå a sumei de 1.093.000.000 lei, reprezentând credite de angajament alocate fondurilor europene, pentru ini¡ierea unui mecanism care så implice sistemul bancar în acordarea despågubirilor cuvenite producåtorilor agricoli în caz de calamitå¡i naturale în agriculturå, aferente culturilor de primåvarå 2020 calamitate de secetå.

“ tehnologie minimalå, care så nu le permitå ob¡inerea unei produc¡ii rezonabile pentru acoperirea unei pår¡i a pierderilor suferite anul trecut. Datå fiind gravitatea situa¡iei, în zonele afectate puternic de secetå, existå un deficit major de apå în sol ¿i, chiar dacå anul acesta vom avea parte de un regim pluviometric aproape de normal, va fi imposibil ca produc¡iile så atingå nivelul dintr-un an normal. Ministerul Agriculturii are prevåzute în buget credite de angajament de cca

10,6 miliarde de lei, cu destina¡ia de a servi drept contribu¡ie na¡ionalå la alocårile din fonduri europene, adicå cu cca 2 miliarde de lei în plus fa¡å de anul trecut, când s-a alocat o sumå record. Deoarece probabilitatea de a fi absorbi¡i integral în acest an este reduså, din moment ce mai devreme de jumåtatea lunii mai nu se vor lansa sesiuni, existå riscul major ca sumele så fie pierdute la rectificårile bugetare care vor urma, de aceea vå rugåm så considera¡i transferarea temporarå a sumei de 1.093.000.000 lei, reprezentând credite de angajament alocate fondurilor europene, pentru ini¡ierea unui mecanism care så implice sistemul bancar în acordarea despågubirilor cuvenite producåtorilor agricoli în caz de calamitå¡i naturale în agriculturå, aferente culturilor de primåvarå 2020 calamitate de secetå. Men¡ionåm cå mecanismul propus nu afecteazå ¡inta de deficit bugetar asumatå de România, reprezentând o ultimå solu¡ie de compromis pentru salvarea agriculturii române¿ti. Vå rugåm så ne råspunde¡i cu sinceritate ¿i asumarea råspunderii, DA sau NU?

Scrisoarea este semnatå, în numele tuturor membrilor ¿i organiza¡iilor membre ale celor 4 organiza¡ii, de pre¿edin¡ii APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV. Profitul Agricol 11/2021

CULTURI

VEGETALE

ONU [i Comisia European\ preiau studiul românesc despre degradarea terenurilor Conven¡ia Na¡iunilor Unite pentru Combaterea De¿ertificårii (UNCCD), autoritatea globalå în domeniul degradårii terenurilor din cadrul Organiza¡iei Na¡iunilor Unite (ONU), va elabora politicile mondiale de combatere a degradårii terenurilor ¡inând cont de rezultatele cercetårii coordonate de dr. Remus Pråvålie, de la Universitatea Bucure¿ti.

studiu au participat cadre didactice ¿i cercetåtori ai Universitå¡ii ¿i din cadrul altor ¿ase institu¡ii academice din ¡arå ¿i din stråinåtate (Italia, Coreea de Sud). Rezultatele studiului au fost acceptate ¿i încårcate inclusiv pe plat-

forma centrului ESDAC (“European Soil Data Centre”) al Comisiei Europene, dupå ce au fost publicate în prestigioasa revistå ¿tiin¡ificå “Environmental Research”. Degradarea globalå a terenurilor arabile nu a fost investigatå pânå în prezent interdisciplinar ¿i sinergic. Autorii studiului au analizat în premierå procesele majore de degradare incidente la nivelul sistemelor arabile, ¿i anume: ariditatea, eroziunea solului, degradarea biomasei vegetale, salinizarea solului ¿i pierderea carbonului organic din sol. Prin aplicarea unor tehnici geostatistice variate care apar¡in de Sistemele Geografice Informa¡ionale, cu ajutorul cårora au fost investigate inciden¡a, tipologia ¿i amprenta spa¡ialå a celor cinci procese de degradare, speciali¿tii

au reu¿it så investigheze în detaliu unidegradarea (afectarea terenurilor arabile de cåtre un singur proces) ¿i multidegradarea (sinergia a cel pu¡in douå procese, care afecteazå simultan terenurile arabile) suprafe¡elor arabile din 196 ¡åri ale lumii. Autorii au conchis cå ariditatea este cea mai mare amenin¡are singularå pentru agricultura globalå, afectând circa 40% din totalul suprafe¡ei arabile a lumii, care ocupå aproximativ 14 milioane kmp în prezent. Eroziunea solului este un alt proces de degradare major, al cårui impact unilateral afecteazå aproximativ 20% din terenurile arabile ale planetei. Ariditatea ¿i eroziunea afecteazå simultan încå 7% din terenurile arabile.

Robert VERESS Profitul Agricol 11/2021

CULTURI VEGETALE

Dumitru Manole> avem atac puternic de gândac ghebos! Dumitru Manole avertizeazå cå, de¿i vremea pare så ¡inå cu agricultura, produc¡iile pot fi decimate de alte pericole. “Din cauza lipsei unui tratament eficient la semin¡e, cel pu¡in în Dobrogea au dispårut mari suprafe¡e cultivate cu grâu, din cauza atacului cu Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos)”.

tua¡ii de monoculturå. Dupå precipita¡iile cåzute la finele lunii septembrie, s-au creat condi¡ii optime pentru dezvoltarea dåunåtorului. Gândacii au revenit la suprafa¡a solului, iar femelele au continuat depunerea ouålor, în special pe câmpurile cu cantitate considerabilå de resturi vegetale (paie, pleavå, boabe). Gândacul ghebos dezvoltå o genera¡ie pe an. Ierneazå în stadiul de larve de vârsta I ¿i a II-a, retrase în galerii, la 15-40 cm adâncime. Adultul are corpul convex, alungit, de 14-16 mm lungime, culoare neagrå. arvele gândacului ghebos atacå Larva, la maturitate deplinå, este de plantulele de grâu toamna, se 30-35 mm lungime, corpul u¿or turtit retrag în sol pe timpul iernii ¿i dorso-ventral, format din segmente, reiau atacul la începutul primåverii. care se îngusteazå spre partea posteManole considerå cå singurul trata- rioarå. Capul este cenu¿iu, iar restul ment eficace era cel cu insecticid sis- corpului de un alb cenu¿iu. temic Actara, pe bazå de tiametoxam. Ea sapå galerii tubulare în jurul Înså aplicarea acestuia, fiind un neon- plantelor råsårite ¿i se hrånesc numai icotinoid, a fost interziså în Uniunea cu frunzele ¿i tulpinile plantelor. Europeanå. Atacul se produce în vetre, iar din frunzele atacate råmân numai nervurile, ce, uscându-se, seamånå cu fibre de câl¡i råsucite la baza plantei. Avertismentul de peste Prut Toamna, hrånirea larvelor va contiAgen¡ia Na¡ionalå pentru Siguran¡a Alimentelor din Republica Moldova a nua pânå când temperatura aerului va emis o avertizare încå de la începutul scådea sub 0-5 C (noiembrie-decemanului. Informa¡iile sunt utile ¿i pentru brie). Înså atacul se va putea relua ¿i în fermierii români, a¿a cå le reproducem “ferestrele” calde din timpul iernii. Combaterea chimicå se efectueazå în continuare. “Dintre dåunåtorii cerealelor de în func¡ie de condi¡iile climaterice, faza toamnå, cel mai mare pericol îl prezintå de dezvoltare a plantelor, densitatea larvele gândacului ghebos (Zabrus plantelor ¿i a larvelor. De la råsårire pânå la stadiul de 1-2 tenebrioides). În ultimii ani, toamnele lungi ¿i secetoase, precum ¿i iernile cal- frunze, la o densitate de 450-600 plande ¿i fårå strat de zåpadå au fost factori tule/mp, pragul economic de dåunare negativi în dezvoltarea dåunåtorului. (PED) e de 1 larvå/ mp; ulterior, pânå Totu¿i, luând în calcul cå, din cauza în stadiul de înfrå¡ire, PED e de 2-3 condi¡iilor meteorologice nefavorabile, larve/ mp”. multe suprafe¡e au fost însåmân¡ate târziu, plantulele tinere sunt expuse atacului de gândac ghebos, în special în siRobert VERESS

Cum se recunoa¿te atacul Drd. Ing. Angela Cristina Amuza, de la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor Bucure¿ti, spune cå, în august-septembrie, femela de Zabrus sapå o galerie verticalå în påmânt pentru a¿i depune ouåle. Va alege parcele cu resturi de paie prost îngropate. Larva tråie¿te într-o galerie såpatå la baza plantei ¿i apare noaptea pentru a se hråni. La baza plantei, vedem intrarea în galerie ¿i un mic mu¿uroi în jur. Aratå ca cel al unei râme, dar diametrul såu este mai mic, 3-4 mm, comparativ cu 5-6 mm pentru cel al unei râme. Dacå såpåm la baza unei plante la o adâncime de 10-15 cm, putem gåsi una sau mai multe larve de diferite dimensiuni, în func¡ie de sezon (de la 0,5 cm toamna la 3,5 cm primåvara).

Produse omologate În România, Syngenta are omologat tratamentul såmân¡å la grâu cu produsul Austral Plus, un insectofungicid aplicat în dozå de 5 l/tona de semin¡e. Nufarm are în portofoliu insecticidul organofosforic Pyrinex 48 EC (clorpirifos), omologat în dozå de 2,5 l/ha pentru aplicare toamna, dupå semånat ¿i råsårirea culturii. Produsul asigurå o protec¡ie de 2-4 luni, având remanen¡å în stratul superficial al solului. Profitul Agricol 11/2021

CULTURI VEGETALE Australia 1,45 mil. tone de sorg Produc¡ia de sorg a Australiei pentru 2020/21 va ajunge la 1,45 milioane tone, în cre¿tere cu 1,15 milioane fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 0,51 milioane hectare, cu 0,36 mil. ha mai mare fa¡å de 2019/20. Se a¿teaptå ca suprafa¡a så creascå semnificativ în acest an, datoritå pre¡urilor mai competitive la sorg fa¡å de alte culturi. Randamentul va fi probabil de 2,84 tone/ha, în cre¿tere cu 42% fa¡å de recolta devastatå de seceta de anul trecut. Statul Queensland produce 66% din produc¡ia de sorg australian. Africa de Sud Produc¡ia de porumb cre¿te cu 1,2 milioane tone Produc¡ia de porumb a Africii de Sud pentru anul de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 17 milioane tone, în cre¿tere cu 1,2 milioane tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå så ajungå la 3,1 milioane de hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 0,2 mil. ha mai mare fa¡å de anul trecut. Este cea mai mare suprafa¡å cultivatå dupå sezonul 2014/15. Randamentul este prognozat la 5,48 tone/hectar, mai mare cu 1% fa¡å de anul trecut ¿i cu 12% fa¡å de media pe 5 ani. Mexic Din cauza înghe¡ului, scade suprafa¡a cultivatå cu sorg Produc¡ia de sorg din Mexic pentru 2020/21 va fi de 4,3 milioane tone, în scådere cu aproximativ 1% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este în scådere, la 1,3 milioane de hectare, din cauza zåpezii ¿i a înghe¡ului din luna februarie. Randamentul este prognozat la 3,31 t/ha. Mexicul are douå culturi de sorg: varå (aproximativ 45% din produc¡ie) ¿i toamnå (55% din produc¡ie). Pentru cultura de sorg de varå semånatul s-a încheiat în septembrie, iar recoltarea în ianuarie. Sorgul de toamnå se seamånå în lunile ianuarie-aprilie, iar recoltarea se face din mai pânå în iulie. 22

Cursuri pentru utilizatorii de PPP Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå a organizat cursuri de instruire pentru aproape 5.000 de persoane, pânå pe 5 martie. Miza este certificatul de formare profesionalå ca utilizatori profesioni¿ti, distribuitori ¿i consilieri în scopul utilizårii durabile a produselor de protec¡ia plantelor. De¡inerea acestui certificat devine obligatorie pentru a putea practica acele activitå¡i. Cursurile au început în octombrie, anul trecut, în 11 oficii fitosanitare. Participau doar 15 într-o sesiune. Ulterior cursurile s-au mutat online. Dureazå trei zile, câte ¿ase ore, iar în a patra are loc testarea. Sunt sesiuni pentru utilizatori, consilieri ¿i distribuitori. Costul este de 193 lei. Cursurile online s-au bucurat de succes. Au fost sesiuni la care au participat ¿i câte 900 de persoane. Sunt înså ¿i fermieri care a¿teaptå reluarea cursurilor în salå pentru a participa. Organizarea cursurilor provine dintr-o obligativitate prevåzutå de legisla-

¡ia europeanå. “Cerin¡ele acestei directive au fost puse târziu în aplicare”, remarcå Florentin Gheorghe Milea, director general al Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, în cadrul interviurilor Profitul Agricol Live. Obiectivul este ca pânå în 20232024 to¡i utilizatorii de PPP så fie instrui¡i. Realizarea cursurilor a avut ca model sistemele din Fran¡a ¿i Spania. Dupå cinci ani cursurile se reiau. Milea a remarcat faptul cå cei mai mul¡i utilizatori au experien¡å ¿i sunt foarte bine pregåti¡i din punct de vedere tehnic, dar legisla¡ia nu este înså foarte bine cunoscutå. Doar zece cursan¡i nu au reu¿it så treacå examenul, dar pot så îl sus¡inå din nou. Una dintre condi¡iile de participare este ca cei care urmeazå cursul så fi promovat examenul de Bacalaureat. ANF ia în considerare renun¡area la aceastå cerin¡å, dupå ce va cre¿te numårul de cursan¡i.

Adrian MIHAI

Fermierii întreabå, Alcedo råspunde:

De ce este Evolus interzis la orz ¿i nu la grâu? Vicen¡iu Cremeneanu a explicat motivele pentru care Evolus a fost interzis la cultura de orz. Produc¡ia ajunge în furajarea animalelor, iar rezidiile gåsite au dus la restric¡ionarea produsului. De multe ori orzul, cultivat pe suprafe¡e mai mici, este tratat în aceea¿i perioadå cu grâul. El se recolteazå înså mai devreme ¿i astfel nu se respectå timpul de pauzå. La cultura de grâu se aplicå un singur tratament pe sezon ¿i este interziså utilizarea resturilor vegetale (paielor) ca furaj pentru animale. Profitul Agricol 11/2021

CULTURI VEGETALE

Nout\]i în portofoliul de produse iscusite al Alcedo Produsele din Portofoliul iscusit al Alcedo s-au utilizat pe aproape 8% din suprafa¡a tratatå în România în 2020. Astfel, acestea ocupå locul 7, între Nufarm ¿i FMC, conform studiului Kleffmann, parte a kynetec. Anun¡ul a fost fåcut de Gabriela Rizescu, director de marketing Alcedo, în cadrul simpozionului online despre Agriculturå iscusitå, conservativå ¿i de precizie, organizat de distribuitorul de inputuri împreunå cu Vantage.

“

Vedem cå încep så-¿i facå apari¡ia produsele biologie, nu numai în portofoliul nostru, ci ¿i al altor jucåtori din pia¡å”, remarcå Rizescu. Acestea sunt nu numai pentru spa¡ii protejate, ci ¿i pentru câmp deschis. Alcedo are produse noi pentru toate culturile, cele mai multe fiind pentru cereale påioase. Sorin ªtefan ¿i Marian Butoianu au prezentat în principal noi produse intrate în portofoliul de produse iscusite al Alcedo. Segmentul de erbicide s-a îmbogå¡it semnificativ. Rival Star 50 SX este cel mai recent produs din familia Rival, un produs formulat azi în Alchimex. “La finalul anului trecut am încheiat o investi¡ie importantå. Este una dintre cele mai moderne fabrici de erbicide sulfonilureice din lume. Din Europa cu siguran¡å este cea mai modernå”, a punctat directorul de marketing. Rival Star 50 SX este o nouå formulare de tribenuron metil, selectiv fa¡å de planta de culturå, cu omologåri la culturile de cereale de 24

toamnå ¿i de primåvarå. Este un produs u¿or de manipulat datoritå dozei mici la hectar. Combate buruieni cu frunzå latå anuale ¿i perene, u¿or absorbit prin frunzå ¿i rådåcini, translocat rapid în întreaga plantå. De la momentul administrårii, buruiana nu mai consumå apå ¿i elementele nutritive din sol. Cre¿terea este opritå la câteva ore de la aplicare. Rival 75 GD (75% clorsulfuron) a fost retras de la utilizare, iar Rival Top 20 SG îi va lua locul. Are un spectru mare de combatere a buruienilor cu frunzå ¿i unele buruieni monocotiledonate. Acesta se pot aplica împreunå, atât toamna, cât ¿i primåvara, mårind spectrul de combatere. Mataodor Max este a doua denumire comercialå a produsului Fusilade Max, al FMC. Este foarte activ în combaterea buruienilor graminee anuale ¿i perene din culturile cu frunzå latå. Are omologåri pentru foarte multe culturi agricole ¿i horticole, este pentru aproape toate culturile. Aplicarea se face în postemergen¡å. Are un absorbant ¿i un penetrant care îl ajutå så påtrundå mai bine în plantå. Erbicid total neselectiv, Roundup Extra este a doua denumire a Roundup Classic Pro.

Fungicide Pachetul Comet Duo, compus din Comet (10 l), a doua deunumire comercialå a lui Retengo (200 g/l piraclostrobin), ¿i Flexity (5 l), combate complexul de boli foliare ale grâului. Se aplicå încå de la primul tratament din primåvarå. De obicei Comet se pozi¡ioneazå în special pentru tratamentul 2 pentru combaterea ruginilor, arsurilor frunzelor, sfâ¿ierilor.

Comet se aplicå preventiv ¿i oferå o protec¡ie de aproximativ 21 de zile. Are un efect de înverzire, foarte important în cre¿terea produc¡iilor. Frunza stindard, care hråne¿te cel mai mult spicul, råmâne mai mult timp verde. Prin asocierea cu Flexity se måre¿te spectrul de control ¿i perioada de protec¡ie. Are ca substan¡å activå metrafenona (300 g/l), cea mai eficientå moleculå existentå pe pia¡å împotriva fåinårii.

Biofungicid pentru culturi eco ¿i conven¡ionale Polyversum este bionfungicid modern pentru combaterea bolilor în culturile de cereale påioase ¿i rapi¡å. Este sigur pentru utilizatori, fårå limitåri în aplicare, fårå reziduuri, nu polueazå chimic. Timpul de pauzå pânå la recoltare este de 0 zile. Produsul este bazat pe o ciupercå ce inhibå peste 20 de genuri de ciuperci. Induce rezisten¡a plantelor împotriva bolilor provocate de fungi, ajutå la regenerarea plantelor la ie¿irea din iarnå. Trebuie fåcutå o administrare în toamnå ¿i douå în primåvarå. Se poate aplica de la reluarea activitå¡ii vegetative pânå la controlul de Fusarium la spic. La cultura de rapi¡å se folose¿te pentru controlul Phoma ¿i Sclerotinia. Nu afecteazå polenizarea. Foarte prietenos cu entomofauna utilå. Poate fi aplicat ¿i împreunå cu alte produse de protec¡ia plantelor: fertilizan¡i, insecticide, erbicide. Speciali¿tii Alcedo atrag aten¡ia asupra faptului cå ar putea så fie afectat în cazul în care este amestecat cu alte fungicide. Produsul va primi ¿i omologåri în horticulturå. De altfel, Polyversum este foarte cunoscut la culturile horticole în Spania ¿i Fran¡a. Profitul Agricol 11/2021

CULTURI VEGETALE Insecticid biologic Dipel DF este a doua denumire comercialå a Bactospeine DF. Con¡ine bacteria Bacillus thuringiensis v. kurstaki. Are avantajul cå nu laså reziduuri, fårå rezisten¡å, cre¿te eficacitatea insecticidelor clasice, sigur pentru polenizatori ¿i prådåtori, nu existå interval de reintrare. Omologat pentru aproape 40 de culturi agricole ¿i horticole, combate lepidopterele. Larva se opre¿te din hrånire imediat dupå ingerare. Se utilizeazå cu succes ¿i în spa¡ii protejate. Intrå în programe de combatere alåturi de alte produse. Vicen¡iu Cremeneanu, pre¿edintele Alcedo, då ca exemplu porumbul zaharat, la care Helicoverpa ¿i Ostrinia afecteazå calitatea. Combate ¿i omida påroaså a dudului. Silwet Star Silwet Star, a doua denumire a adjuvantului Silwet Gold, are o paletå foarte mare de utilizåri. Bu-

Profitul Agricol 11/2021

toianu recomandå så fie administrat la fiecare tratament cu erbicid, fungicid sau asociat pentru a måri aderen¡a produsului pe plantå, a-i cre¿te rezisten¡a la spålare, dacå survin precipita¡ii la scurt timp de la administrare ¿i a-l proteja de radia¡iile solare. Prin integrarea acestuia se eficientizeazå utilizarea produselor de protec¡ia plantelor. Zeba SP este un amidon, un superabsorbant biodegradabil. Are capacitatea de a absorbi apå de 400 de ori. Formeazå un gel în contact cu apa. Re¡ine apa ¿i nutrien¡ii în apropierea semin¡elor sau rådåcinilor. Se dehidrateazå ¿i rehidrateazå în mod repetat în timpul unui sezon ¿i astfel se elibereazå umiditatea captatå, dupå necesitå¡ile plantelor. Se folose¿te la semånat, råsaduri, pomiculturå ¿i viticulturå.

Gabriela Rizescu, Adrian MIHAI

director marketing Alcedo

CULTURI VEGETALE

Cultura de floarea-soarelui câ[tig\ tot mai mult teren Dupå seceta de anul trecut, destul de mul¡i au decis så modifice structura culturilor, alocând mai mult teren fie cerealelor de toamnå, fie florii-soarelui, pe seama diminuårii suprafe¡elor cu porumb. Argumentul principal: atât grâul, cât ¿i floarea-soarelui rezistå mai bine la secetå, în compara¡ie cu porumbul. Pe de altå parte, un factor limitativ, chiar descurajant pentru cultivarea florii-soarelui este expunerea la atacul de Tanymecus, în urma absen¡ei tratamentului cu neonicotinoide. În cele ce urmeazå, vå oferim perspectiva reprezentan¡ilor asocia¡iilor tehnice de profil ¿i a unor companii furnizoare de semin¡e. Am adus în discu¡ie ¿i situa¡ia hibrizilor de porumb tardivi, având în vedere investi¡iile destul de semnificative în iriga¡ii, realizate în ultima perioadå.

lina Cre¡u, director executiv APPR, spune cå, la acest moment, e dificil de fåcut o estimare exactå a suprafe¡elor ce vor fi cultivate cu porumb ¿i floarea-soarelui. În schimb, este cert cå, în anumite zone, precum Dobrogea, pentru a-¿i conserva ¿ansele de a realiza produc¡ii cât de cât profitabile, fermierii au preferat så creascå suprafe¡ele culturilor de toamnå. “Constatåm o reducere a suprafe¡ei cultivate cu porumb, între 5 ¿i 7%, cu o cre¿tere corespunzåtoare a suprafe¡ei

cu floare, pe seama cre¿terii pre¡ului de valorificare ¿i a toleran¡ei mai bune la secetå. Cre¿terea la floare e ponderatå de interdic¡ia folosirii tratamentului semin¡elor cu neonicotinoide”. Cu toate investi¡iile în iriga¡ii, în special în Bårågan ¿i Moldova, Alina Cre¡u nu crede cå anul acesta va cre¿te ponderea hibrizilor tardivi. “Dimpotrivå, e posibil så scadå precocitatea hibrizilor, tocmai datoritå efectului anului trecut, care îi va împinge pe fermierii care cultivå porumb la neirigat så î¿i asume ¿i mai pu¡ine riscuri”. Atrage înså aten¡ia cå nu întotdeauna ar¿i¡a ¿i seceta pedologicå ac¡ioneazå identic asupra hibrizilor din diferite grupe de maturitate. “E adevårat, de cele mai multe ori, cu cât e mai tardiv un hibrid, cu atât este mai susceptibil de a fi afectat de ar¿i¡å ¿i secetå. Dar sunt situa¡ii, de pildå s-a întâmplat anul trecut, când ar¿i¡a e mai mare la înfloritul hibrizilor timpurii, iar hibrizii tardivi scapå astfel de ar¿i¡å ¿i

dau produc¡ii bune, chiar la neirigat”. Dacå se vor materializa proiectele de investi¡ii majore în infrastructura de iriga¡ii, e foarte posibil så vedem un trend de cre¿tere a maturitå¡ii hibrizilor. Climatul continental, cu un numår mare de zile însorite, fa¡å de alte ¡åri europene mari cultivatoare de porumb, precum Fran¡a, ne-ar permite så cultivåm hibrizi din grupe FAO 450+, cu condi¡ia så avem apå. “Am putea produce, fårå probleme, o medie de 10 tone/ha pe 2 milioane de ha, iar asta ar însemna 20 de milioane de tone de porumb”.

Corteva: cre¿terea suprafe¡ei cu floare - maxim 50.000 ha Corteva estimeazå o u¿oarå cre¿tere a suprafe¡ei cu floarea-soarelui în ¡ara noastrå. “Probabil cå suprafa¡a înuuu

Robert VERESS

Unii se tem mai tare de Tanymecus decât de secetå Dumitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura de Floarea-Soarelui, începe prin a aminti cå anul trecut, mai ales în Dobrogea, suprafa¡a însåmân¡atå cu floare a cunoscut un recul, fa¡å de sezonul 2018-2019, pe seama lipsei tratamentului la såmân¡å cu neonicotinoide. “Pe deasupra, am avut pierderi din cauza secetei, astfel cå, la ora asta, am ajuns så importåm floare. Anul acesta, reculul suprafe¡elor de floare continuå, tot din cauza lipsei tratamentului såmân¡å. Fermierii se tem mai tare de Tanymecus decât de secetå. A¿a cå se mizeazå, în continuare, pe porumb, având în vedere disponibilitatea tratamentului såmân¡å”. De precizat cå, în ferma sa, Dumitru Manole va miza, anul acesta, pe o cre¿tere a suprafe¡ei semånate cu floare, pe seama reducerii suprafe¡ei cu porumb, în structura culturilor de primåvarå. Profitul Agricol 11/2021

såmân¡atå în primåvara uuu aceasta va fi între 1.150.000 ha, cât a fost anul trecut, ¿i 1.200.000 ha. Deci, o cre¿tere de maxim 50.000 ha”, spune Maria Cîrjå, marketing manager, Corteva România. În ceea ce prive¿te hibrizii de porumb, nu s-a înregistrat o cre¿tere a volumelor de vânzåri pe segmentul hibrizilor tardivi. Au crescut vânzårile la hibridul campion P0943 (FAO 490), dar asta pe seama retragerii altor hibrizi din segmentul de maturitate respectiv.

KWS: tendin¡a e de atingere a pragului istoric din 2019 Compania KWS Semin¡e înregistreazå o cre¿tere semnificativå în toate culturile de primåvarå comercializate porumb, floarea-soarelui ¿i soia. Ca atare, estimeazå cre¿teri de suprafa¡å pe fiecare din culturile amintite la nivel na¡ional, desigur, în propor¡ii diferite în arealele de culturå. “Într-adevår, vedem o scådere pentru cultura porumbului în sud-estul ¡årii”, spune Tomel Petrache, product manager, KWS România. “Estimåm, într-adevår, o cre¿tere importantå pentru cultura florii-soarelui, cu cca 10% fa¡å de sezonul precedent, cu tendin¡a de a atinge pragul istoric al ultimilor 15 ani, înregistrat în anul 2019, cu peste 1,25 milioane hectare”. Tomel Petrache expune ra¡iunile acestei estimåri: - Cel mai important råmâne cu siguran¡å cel dictat de cåtre pia¡å prin cerere ¿i ofertå, respectiv pre¡ul foarte bun la 28

vânzarea recoltei (la acest moment se contracteazå recolta anului 2021 la peste 400 euro/t); - O comportare mai bunå la condi¡iile pedo-climatice ale ultimilor ani, comparativ cu alte culturi de primåvarå, pentru care seceta ¿i ar¿i¡a au un impact sever în produc¡ia ob¡inutå; - Cultura accesibilå fermierilor indiferent de tehnologia practicatå; - Refacerea rota¡iei largi în asolament, prin ie¿irea rapi¡ei de toamnå din foarte multe ferme, din cauza condi¡iilor neprielnice de înfiin¡are a culturii în areale cu tradi¡ie în cultivarea speciilor oleaginoase, face din cultura floriisoarelui singura op¡iune. Cre¿terile de suprafe¡e cultivate cu floare nu vor fi înså uniforme, pe întreg teritoriul. “Nu consideråm cå putem vorbi de cre¿teri ale suprafe¡elor cultivate cu floarea-soarelui în Transilvania, Moldova, Câmpia de Vest sau Cri¿ana, zone cu tradi¡ie în cultivarea porumbului, unde ultimii ani au fost favorabili agriculturii sub aspect climatic, iar produc¡iile, pe måsurå pentru culturile de primåvarå. În aceste zone ale ¡årii observåm chiar o tendin¡å de cre¿tere a suprafe¡elor pentru cultura porumbului”. KWS vede ¿i o tendin¡å de mårire a grupei de maturitate pentru hibrizii de porumb. Factorii determinan¡i sunt, de asemenea, multipli: - Încålzirea globalå se traduce prin temperaturi ridicate încå din prima parte a primåverii, cre¿teri ale temperaturii medii zilnice pe parcursul perioa-

dei de vegeta¡ie, toamne mai lungi sau o dinamicå foarte bunå de pierdere a apei din bob la maturitate (în unele areale chiar foarte rapidå, determinând ¿i¿tåvirea); toate acestea au condus la posibilitatea cultivårii unor hibrizi din grupe de maturitate superioare. Adicå, o adaptare la noile condi¡ii, cu o mårire a profitabilitå¡ii; - Existå ¿i sunt promova¡i hibrizi pretabili pentru însåmân¡are timpurie (1-2 såptåmâni în afara perioadei oprime de semånat); - Apari¡ia produselor ce sus¡in procesele fiziologice postgerminative, care determinå o uniformitate la råsårire, vigoare ¿i asimilarea mai bunå a nutrien¡ilor printr-un aparat radicular mai bine dezvoltat; - Cre¿terea suprafe¡elor cultivate în sistem intensiv, prin dezvoltarea re¡elei de irigat. Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul cå unul dintre factorii limitativi importan¡i ai produc¡iei este ar¿i¡a, pentru care prea multe solu¡ii nu sunt. Însåmân¡area timpurie, poate chiar cu hibrizi din grupe de maturitate mici, în arealele cu risc mare (Oltenia, sudul Moldovei, Dobrogea) reprezintå una dintre solu¡ii de adaptare a practicilor agricole la contextul climatic amintit. Particularitå¡ile climatice ale acestui sezon conduc la întârzierea startului la semånat, ceea ce va determina alegerea hibrizilor din grupe mai mici, pentru a evita, pe de-o parte, ca înflorirea ¿i polenizarea så se producå în luna lui Cuptor, iar pe de altå parte, un recoltat întârziat, generator de costuri suplimentare. Profitul Agricol 11/2021

CULTURI VEGETALE

Grow Factor Evolution,

pentru ob]inerea randamentului dorit pentru a stimula înfrå¡irea ¿i înrådåcinarea. Un sistem radicular bine dezvoltat va garanta o nutri¡ie corespunzåtoare.

Produs complex cu efect de stimulare la începutul primåverii 7 zile dup\ aplicarea Grow Factor Evolution

Måsurile luate în timp util îmbunåtå¡esc nutri¡ia ¿i stimuleazå înfrå¡irea cerealelor de toamnå! Stresul termic din ultima perioadå afecteazå vizibil culturile de grâu, mai ales dacå în toamnå nu s-a reu¿it fertilizarea optimå cu micro ¿i macroelemente. Observa¡iile privind campania de semånat din toamnå aratå pânå în prezent cå deficitul nutri¡ional se manifestå în special în zone în care nu s-a realizat o fertilizare adecvatå în toamnå sau nu a existat suficientå umiditate pentru ca plantele så absoarbå nutrien¡ii din sol. Pentru acei fermieri care observå cå au probleme în culturi ¿i au nevoie de ajutor, Ecofol oferå o solu¡ie care a fost deja testatå în practicå cu efecte pozitive.

Grâul råspunde la tratamentele timpurii Experien¡a Ecofol din anii preceden¡i a aråtat cå grâul råspunde pozitiv la stimulatori de cre¿tere ¿i la fertilizarea solului. Speciali¿tii sunt con¿tien¡i de faptul cå dezvoltarea unui numår insuficient de fra¡i în toamnå reprezintå o problemå serioaså. Spre sfâr¿itul lunii martie, pe måsurå ce vremea se va încålzi, plantele vor cre¿te foarte repede ¿i nu vom putea observa trecerea de la o fazå la alta. Procesul de înfrå¡ire din primåvarå va fi scurt, iar pu¡inii fra¡i vor predetermina un randament scåzut al culturii. Prin urmare, trebuie acordatå o aten¡ie suplimentarå culturilor mai slabe Profitul Agricol 11/2021

Grow Factor Evolution, produs de Ecofol, este un produs cu puternic efect de stimulare conceput în special pentru etapele incipiente ale culturilor. Produsul con¡ine azot organic, fosfor, potasiu, sulf, un set complet de oligoelemente, aminoacizi, adeziv ¿i agent de umectare. Se garanteazå stimularea înfrå¡irii ¿i accelerarea dezvoltårii rådåcinilor.

Timpul optim de aplicare a produsului Grow Factor Evolution Timpul optim pentru aplicarea Grow Factor Evolution este imediat dupå reluarea ciclului vegetativ din primåvarå, deodatå cu prima posibilitate de a intra pe teren. Conform mai multor ani în care echipa Ecofol a demonstrat asta, investi¡ia fermierului în acest produs se întoarce de mai multe ori. S-a observat o diferen¡å evidentå între martori ¿i culturile tratate, oriunde s-a aplicat pânå acum produsul Grow Factor Evolution. De asemenea, produsul performeazå în condi¡ii de secetå ¿i ajutå planta så depå¿eascå mult mai u¿or perioadele de stres hidric ¿i termic. Efectul este extrem de rapid ¿i vizibil

începând din a 7-a zi. De asemenea, diferen¡a de dezvoltare oferå plusul de randament dorit de orice fermier. Grow Factor Evolution garanteazå mai mul¡i fra¡i productivi, o nutri¡ie îmbunåtå¡itå ¿i un randament ridicat. ªi culturile bine dezvoltate au nevoie de stimulare. Pentru culturile dezvoltate normal, care nu au nicio problemå cu înfrå¡irea sau nu prezintå caren¡e vizibile, Grow Factor Evolution este cel mai potrivit produs pentru nutri¡ia plantelor în primele faze de vegeta¡ie. Efectele Grow Factor Evolution asupra unor astfel de culturi sunt: intensificarea fotosintezei ¿i a proceselor fiziologice din plantå. Foarte important este ¿i faptul cå plantele tratate cu Grow Factor Evolution sunt uniforme, fra¡ii având aceea¿i înål¡ime ca ¿i planta principalå. Speciali¿tii Ecofol asigurå fermierii cå nutri¡ia foliarå î¿i aratå beneficiile atunci când este realizatå în faze importante pentru dezvoltarea plantelor. Una dintre acestea este faza de înfrå¡ire timpurie, urmåtoarea fiind cea de repornire în vegeta¡ie. Acest lucru este dovedit de cei 30 de ani de experien¡å pe care Ecofol îi de¡ine în nutri¡ia plantelor. Pentru recomandåri personalizate bazate pe nevoile punctuale ale culturii dumneavoastrå, contacta¡i ACUM reprezentan¡ii Ecofol România. Ecofol - Time for Success Echipa Ecofol România

Grâu tratat cu Grow Factor Evolution vs. Martor 29

CULTURI VEGETALE

Korvetto - noua solu]ie tehnologic\

pentru controlul buruienilor din cultura de rapi]\

Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

Alexandra Maria PETCUCI Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

e¿i este o culturå profitabilå ¿i o bunå premergåtoare pentru cerealele de toamnå, rapi¡a devine din ce în ce mai greu de cultivat în România, din cauza condi¡iilor climatice din toamnå, în special a secetei. Dacå în condi¡ii normale s-au cultivat ¿i 750.000 ha, acesta este al doilea an când suprafa¡a estimatå a se recolta este cu mult sub acest poten¡ial, respectiv aproximativ 400.000 ha înfiin¡ate în toamna 2020. Totu¿i, în multe zone, aceastå culturå are o stare de vegeta¡ie destul de bunå ¿i se a¿teaptå produc¡ii ce vor satisface a¿teptårile fermierilor. Pe lângå condi¡iile climatice din toamnå, buruienile, bolile ¿i dåunåtorii constituie un alt grup de factori de risc care amenin¡å aceastå culturå, fa¡å de care trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå. Compania Corteva Agriscience vå pune la dispozi¡ie solu¡ia completå pentru protec¡ia culturii de rapi¡å: combaterea buruienilor dicotiledonate - erbicidul Korvetto ¿i controlul celor mai importan¡i dåunåtori ai acestei culturi - insecticidul Inazuma. Korvetto este noul erbicid postemergent destinat utilizårii primåvara în cultura de rapi¡å de toamnå pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate (cu frunzå latå). Produsul con¡ine noua substan¡å activå halauxifen-metil (Arylex Active) 30

5g/L ¿i clopiralid 120 g/L, fiind omologat la doza de 1 L/ha. Momentul aplicårii este primåvara, de la faza de rozetå a culturii de rapi¡å (BBCH-30), pânå când mugurii florali sunt prezen¡i, dar sunt încå acoperi¡i de frunze (BBCH-50). Korvetto combate foarte bine buruieni dicotiledonate, precum turi¡a (Galium aparine), buruiana care då cele mai multe båtåi de cap fermierilor, atât în perioada de vegeta¡ie a culturii, concurând planta, cât ¿i la recoltarea ¿i valorificarea produc¡iei. Alte buruieni problemå foarte bine controlate de erbicidul KorvettoTM sunt: pålåmida (Cirsium arvense), mu¿e¡elul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) - inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, susaiul (Sonchus arvensis), cornu¡ii (Xanthium strumarium), måturica (Descurainia sophia). Erbicidul KorvettoTM are o selectivitate foarte bunå pentru cultura de rapi¡å ¿i permite rota¡ia fårå probleme pentru toate culturile succesive care urmeazå dupå rapi¡a tratatå cu Korvetto. Produsul Korvetto este cea mai sigurå metodå de a scåpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât ¿i perene, care se poate aplica primåvara. Aten¡ie: Nu se aplicå toamna!!!

Inazuma - pentru combaterea dåunåtorilor din rapi¡å Inazuma este compus din douå substan¡e active: - acetamiprid, cu ac¡iune sistemicå ce påtrunde rapid în plantå ¿i este protejatå de spålare, oferind astfel protec¡ie de lungå duratå împotriva insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt; - lambda cihalotrin - piretroid cu spectru larg de combatere, efect ¿oc ¿i activitate rezidualå. Când vine vorba de controlul dåunåtorilor precum gândacul lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), afide (Aphis spp.), viespea rapi¡ei (Athalia rosae) ¿i puricele rapi¡ei (Psylliodes chrysocephala), Inazuma este solu¡ia perfectå, fiind singura op¡iune gata formulatå la ora actualå ce are o ac¡iune ¿i sistemicå ¿i de contact. Insecticidul poate fi aplicat la rapi¡å cu o caden¡å de 14 zile între tratamente ¿i doze adaptate de 0,1250,2kg/ha pentru afide, viespea rapi¡ei ¿i puricele rapi¡ei. Pentru gårgåri¡a tulpinilor ¿i gândacul lucios al rapi¡ei dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,15-0,2kg/ha, în func¡ie de presiunea de atac. Se recomandå ca tratamentul de primåvarå împotriva gândacului lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.) ¿i afide (Aphis spp.) så fie fåcut în perioada de instalare a dåunåtorilor în culturå, în baza urmåririi atente a numårului de pupe, dar nu mai târziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51. Aten¡ie: Nu se aplicå în perioada înfloritului!!! Profitul Agricol 11/2021

CULTURI VEGETALE

Asigur\ri pentru ferme> fond mutual sau Problemele generate de seceta de anul trecut, care au culminat cu incapacitatea statului de a gåsi fondurile necesare plå¡ii despågubirilor promise cåtre fermieri, for¡eazå atât clasa politicå, cât ¿i mediul asociativ så caute mai serios solu¡ii care ¡in de gestionarea riscurilor. ¥n mare, s-au format douå tabere. Una sus¡ine mai vechea variantå a creårii unui fond mutual, cealaltå opteazå pentru un RCA agricol - adicå, un sistem de asigurare obligatorie a recoltelor, pe modelul PAID - Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, creat pentru asigurarea obligatorie a locuin¡elor. Despre crearea unui fond mutual care, simplu spus, e ca un CAR al asigurårilor - se discutå de mai mul¡i ani de zile, fårå a se ajunge la o sus¡inere suficient de largå pentru legiferare. Înså, acum, cel pu¡in la nivel declarativ, Puterea ¿i Opozi¡ia din Parlament par dispuse så coopereze pentru a rezolva problema. La dezbaterea bugetului MADR în comisiile reunite pentru agriculturå, deputatul Emil Dumitru s-a exprimat foarte tran¿ant în favoarea legiferårii fondului mutual, aråtând cå este prioritatea mandatului såu. El i-a repro¿at lui Adrian Chesnoiu, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå, cå ar fi blocat crearea Fondului Mutual. Adrian Chesnoiu a ripostat, aråtând cå banii au fost redirec¡iona¡i cåtre Submåsura 17.1 - subven¡ionarea primelor de asigurare a culturilor. Dar s-a oferit så colaboreze cu Emil Dumitru: “Vå garantez cå vom pune umårul la dezvoltarea unui fond mutual”. 32

APPR vrea un RCA al Agriculturii Dacå politicienii au consens cel pu¡in pe necesitatea fondului mutual, fermierii nu cad de acord nici måcar în aceastå privin¡å. APPR se opune tran¿ant fondului mutual. Argumentele sunt oferite de Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a: probabila implicare a politicului în administrarea fondului mutual, cu toate sinecurile ¿i abuzurile inevitabile, absen¡a concuren¡ei, dificultatea de contracarare a celor care vor cåuta så ob¡inå despågubiri nejustificate ¿i ne-fezabilitatea economicå a proiectului. “Calculele aratå cå nu se pot aduna bani suficien¡i pentru despågubiri. La cât så stabile¿ti contribu¡ia anualå? Dacå o faci 100 de lei/ha iese revolu¡ie. Så zicem cå va fi jumåtate, 10 euro. S-ar strânge, dacå absolut to¡i fermierii ar contribui, 450 de milioane de euro în cinci ani. Statistic, în doi ani din cinci seceta afecteazå diferite zone din ¡arå. Dacå ai, a¿adar, în doi ani din cinci, câte un milion de ha calamitate la culturile de toamnå ¿i la cele de primåvarå, to¡i banii strân¿i nu ar fi suficien¡i! Chiar dacå se då un sprijin european, la început, de 100-200 de milioane de euro, e o schemå care, ulterior, nu se va autosus¡ine”. Înså problemele cu care se confruntå agricultorii nu vor dispårea nici în eventualitatea cå proiectul pentru iriga¡ii, desecåri ¿i combaterea eroziunii, din Programul de Redresare ¿i Rezilien¡å, va primi girul Comisiei Europene. Chiar dacå banii, cele 6,5 miliarde de euro pe care îi tot anun¡å ministrul Oros, vor fi integral absorbi¡i pentru un mai bun sistem de management al apei, fermele tot vor råmâne expuse capriciilor vremii. ªi-atunci, un sistem func¡ional de management al riscului, care så fie accesibil pentru majoritatea fermierilor, dacå nu pentru to¡i, tot trebuie creat, fiindcå despågubirile nu pot fi o solu¡ie de viitor. În plus, un fermier asigurat beneficiazå de mai mult credit în rela¡ia cu båncile ¿i cu

distribuitorii. Telehuz considerå un sistem de asigurare oferit de un consor¡iu de societå¡i de asigurare, pe modelul PAID, ar fi mai corect, transparent, concuren¡ial ¿i sustenabil. Asigurarea n-ar fi propriu-zis obligatorie, dar fermierii ar fi constrân¿i så se asigure, prin condi¡ionarea plå¡ii unor subven¡ii (precum ANT sau apa pentru iriga¡ii) de existen¡a asigurårii. Asiguratorii ar fi motiva¡i så concureze pentru acest produs, care va fi doar o asigurare de bazå, menitå så acopere doar seceta, în zonele expuse secetei, sau alt risc major, în alte regiuni. Înså ar func¡iona ca o poartå de intrare pentru agen¡ii de asiguråri. Ace¿tia i-ar putea tenta apoi, pe fermieri, cu alte produse de asigurare. “Ar fi ca un fel de RCA versus CASCO. Fermierii mai capitaliza¡i vor dori, cu certitudine, så se asigure ¿i la alte fenomene meteorologice, så-¿i asigure ¿i utilajele, stocurile etc. Practic, s-ar deschide o nouå pia¡å, fiindcå, în acest moment, sumele rulate în asigurårile agricole sunt rizibile”. De ce ar func¡iona acest sistem, dacå asigurarea obligatorie a locuin¡elor nu func¡ioneazå a¿a cum s-a inten¡ionat, în sensul cå doar o cincime dintre proprietarii de case au o poli¡å de asigurare? Reprezentantul APPR spune cå punctul slab al PAID este faptul cå partea de control revine primarilor. Cum primarii nu au niciun interes så-¿i punå electoratul în cap, nu se fac controale ¿i rareori cineva

Profitul Agricol 11/2021

CULTURI VEGETALE

RCA agricol? Clubul nu crede în solu]iile obligatorii este strâns cu u¿a så-¿i asigure locuin¡a. Dar în cazul riscurilor din agriculturå, nu ar fi nevoie de primari. Iar constrângerea de asigurare ar garanta o largå contributivitate. “Ar fi ca la înverzire. Care nu e propriu-zis obligatorie, dar nu am auzit pe cineva så nu vrea så o facå”. APPR coopereazå cu MARSH, administratorul PAID, pentru realizarea proiectului “RCA al Agriculturii”. Mai exact, e vorba de crearea Fondului Na¡ional pentru Gestionare a Riscurilor în Agriculturå (FNGRA). MARSH promite cå FNGRA va însemna “Zero erori umane în procesul de analizå a daunelor”. Ovidiu Defta, Account Manager Agri Business Practice, Marsh România, explicå de ce. “Experien¡ele pe care fermierii le-au avut, în legåturå cu transferul riscurilor agricole prin asigurare, au creat dezechilibre în interpretarea locului ¿i rolului pe care asigurårile le pot avea în stabilitatea financiarå a acestora. În acest moment existå solu¡ii de asigurare care adaugå datelor din surse tradi¡ionale, ca ¿i pânå acum, informa¡ii din surse satelitare ¿i statistici oficiale comunicate de cåtre autoritå¡i. Acestea aduc rigoare, precizie ¿i echilibru în evaluarea daunelor. Informa¡iile satelitare simplificå procedura de despågubire ¿i diminueazå erorile umane. (...) FNGRA poate include solu¡ii de mutualizare, fårå a se limita la acestea”.

Robert VERESS

Profitul Agricol 11/2021

Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români (CFRO), respinge ideea unui RCA agricol. “Eu nu cred în lucruri obligatorii, impuse. Fermierul trebuie så fie stimulat, nu for¡at så se asigure”. El a prezentat la întâlnirea de joi, 4 martie, cu premierul Florin Cî¡u, argumente în favoarea creårii unui fond mutual. “A fost o întrebare pertinentå a premierului: de ce nu se asigurå fermierii? Am explicat cå sunt pu¡ine societå¡i care asigurå riscul de secetå, produsele de asigurare nu sunt disponibile pentru toate zonele afectate de secetå, iar costurile sunt mari. Dupå mine, solu¡ia e un fond mutual. Ar mai trebui lucrat ¿i la legisla¡ia privind subven¡ionarea primelor de asigurare”. ªerban nu considerå cå administrarea fondului mutual nu ar fi o problemå. “Existå oameni pregåti¡i, care ¿tiu så facå asiguråri ¿i plasamente, ¿i existå firme care pot face asta, precum un fond de investi¡ii. Deci managementul ar fi integral privat, statul nu are ce cåuta în administrare dacå nu cerem bani publici”. Totu¿i, ¿eful Clubului admite cå fezabilitatea fondului mutual depinde de solu¡ionarea unor probleme dificile: disponibilitatea fermierilor de a se asigura la orice risc, nu doar la secetå, ¿i modalitatea de despågubire. Pentru prima problemå are o solu¡ie despre care spune cå e simplå: în legea de înfiin¡are a fondului mutual så se precizeze cå cei care nu se vor asigura nu vor avea dreptul så solicite despågubiri de la stat în viitor. Mai spinoaså ar fi schema de despågubire. “Cum se va stabili cine va fi îndreptå¡it cu adevårat så primeascå bani? Dacå se va proceda ca în prezent, nu am fåcut nimic. E o modå: nu s-a fåcut produc¡ie, e de vinå vremea.

Nicu[or {erban, pre[edinte Clubului Fermierilor Români

Adicå, nu verificå nimeni dacå s-a fåcut tehnologie, când fermierul pretinde cå nu a fåcut produc¡ie, din cauza secetei. Or, la unii fermieri, dacå s-ar cåuta în istoric, s-ar vedea cå au arat primåvara, cå nu au folosit såmân¡å certificatå, cå nu au aplicat cantitatea necesarå de îngrå¿åminte ¿i nici nu au respectat recomandårile referitoare la momentul aplicårii, cå nu au analiza agrochimicå a solului ¿i multe altele. Acceptå fermierii så raporteze fondului mutual datele de produc¡ie ¿i cifrele de afaceri reale, multianuale? Iar atunci când produc¡ia e deficitarå, acceptå så permitå echipei de speciali¿ti a fondului mutual så le verifice tehnologia? Acceptå cå se vor face rapoarte de progres a culturii, dupå semånat (la råsårit), la ie¿irea din iarnå, înainte de înflorire, la recoltat?”. CFRO are propriul broker de asiguråri, preluat de la Agricover - grupul care a ¿i fondat Clubul. ªerban admite cå brokerul Clubului inten¡ioneazå så se implice în administrarea fondului mutual. “Dar nu singur. Este o problemå complexå, ce nu poate fi rezolvatå de o singurå entitate”. 33

CULTURI VEGETALE

Fertilizantul foliar Wuxal Zinc,

elementul-cheie al productivit\]ii la porumb Zincul este unul dintre micronutrien¡ii cei mai importan¡i pentru cultura de porumb, fiind implicat în procese esen¡iale pentru productivitate, cum ar fi sinteza hormonilor de cre¿tere ¿i fecundarea. De aceea, este necesar så alege¡i pentru nutri¡ia echilibratå cu zinc un produs cu o formulare cât mai potrivitå, care så permitå plantelor så absoarbå ¿i så utilizeze eficient acest micronutrient pentru rezultate cât mai bune ¿i o produc¡ie ridicatå. Importan¡a zincului în dezvoltarea culturii de porumb La porumb, zincul ajutå la buna desfå¿urare a numeroase procese: - Sus¡ine sinteza hormonilor de cre¿tere ¿i a proteinelor, o bunå aprovizionare cu zinc conduce la cre¿terea cantitå¡ii de amidon. - Influen¡eazå reglarea regimului hidric ¿i procesul de fotosintezå. - Îmbunåtå¡e¿te toleran¡a la stres, sus¡ine starea de sånåtate ¿i råspunsul plantelor de porumb la factorii de mediu. - Cre¿te viabilitatea polenului în zilele cu ar¿i¡å. - Zincul contribuie la maturizarea semin¡elor, acest proces fiind întârziat în caz de deficien¡å.

În cazul zincului, simptomele caren¡ei pot så lipseascå ¿i se instaleazå fenomenul de “foame latentå”. De aceea, este recomandat så realiza¡i fertilizarea preventivå cu zinc pentru a evita pierderile de recoltå provocate de insuficienta aprovizionare a culturii dumneavoastrå de porumb. De asemenea, caren¡a de zinc poate fi confundatå cu cea de magneziu sau potasiu.

Wuxal Zinc. Absorb¡ie ridicatå, aplicare sigurå Wuxal Zinc este un fertilizant foliar unic pe pia¡å prin faptul cå zincul con¡inut este dublu chelatat, cu 2 agen¡i de chelatare, EDTA ¿i gluconat. Acest fapt asigurå disponibilitatea zincului, împiedicându-l så reac¡ioneze cu sub-

Wuxal Zinc nu produce arsuri sau alte forme de fitotoxicitate ¿i este complet biodegradabil. Prezintå o aderen¡å mai bunå ¿i o reten¡ie superioarå pe frunzå comparativ cu produsele pe bazå de sare de sulfat de zinc. stan¡e din amestecul de tratare ¿i så se transforme în compu¿i neutilizabili de cåtre plante. Zincul din Wuxal Zinc se absoarbe în propor¡ie foarte ridicatå, de aproape 100%. În plus, acest fertilizant foliar con¡ine N ¿i S, ceea ce sus¡ine absorb¡ia zincului ¿i cre¿te cantitå¡ii de proteine. Produsul con¡ine adjuvan¡ii Wuxal pentru absorb¡ie ridicatå ¿i eficien¡a aplicårii. Din acest an, formularea Wuxal Zinc a fost îmbunåtå¡itå prin includerea tehnologiei XtraUptake, gra¡ie cåreia absorb¡ia este mai u¿oarå ¿i completå. Wuxal Zinc este una dintre suspensiile concentrate Wuxal, ceea ce înseamnå cå beneficia¡i de un maxim de nutrien¡i într-un minim de volum de solu¡ie. Acest produs prezintå o stabilitate foarte bunå, prezentând o valoare optimå a pH-ului.

Profitul Agricol 11/2021

CULTURI VEGETALE Stresul nu frâneazå performan¡a.

Wuxal Ascofol, motiva]ia unui sezon reu[it la rapi]\ În agriculturå existå sezoane ¿i sezoane. Sunt factori care nu pot fi controla¡i, cum este clima. Dar sunt ¿i instrumente care meritå a fi dezvoltate ¿i îmbunåtå¡ite pentru beneficiul culturilor ¿i, implicit, al fermierilor, cum sunt tehnologiile de ultimå genera¡ie din industria agrochimicå. Acesta este ¿i motivul pentru care cercetarea moder nå cautå solu¡iile menite så reducå efectele acestei diferen¡ieri. Iar dacå sunt pe bazå de materie organicå, au efecte pozitive pentru toatå lumea. De exemplu, Wuxal Ascofol este un astfel de produs din gama biostimulatorilor, cu performan¡å demonstratå la o gamå largå de culturi, ¿i care prezintå un con¡inut ridicat de extract din alge marine Ascophyllum nodosum. Principalul såu beneficiu este cre¿terea semnificativå a toleran¡ei la stres biotic ¿i abiotic. În acela¿i timp, stimuleazå dezvoltarea culturilor ¿i determinå sporuri de produc¡ie, crescând calitatea recoltelor ob¡inute. Rapi¡a este una dintre acestea.

Formulare beneficå pentru rapi¡å Unul dintre factorii ce determinå performan¡ele produsului este calitatea înaltå a extractului din alge. Algele sunt prelucrate prin metode blânde, ce permit påstrarea substan¡elor ¿i a proprietå¡ilor naturale. Speciali¿tii Aglukon au ales AsAlgele ¿i agricultura - Algele sunt folosite în mod obi¿nuit în agricultura practicatå pe coastele oceanului. Aceasta pentru cå Ascophyllum nodosum con¡ine peste 70 de substan¡e utile ¿i ajutå la regenerarea plantelor, determinând o dezvoltare intenså a acestora. - În Oceanul Atlantic, algele Ascophyllum nodosum sunt expuse unor condi¡ii dificile, cu diferen¡e mari de temperaturå, o salinitate ridicatå ¿i ac¡iune 36

cophyllum nodosum deoarece prezintå un con¡inut ridicat de macronutrien¡i (azot, fosfor ¿i potasiu) ¿i micronutrien¡i (bor, mangan, zinc, magneziu, calciu, fier, cupru, sulf). De asemenea, con¡ine aminoacizi, citochininå, auxinå, giberelinå, betainå, manitol, acizi organici ¿i alte substan¡e ce ajutå la repararea ¡esturilor ¿i la recuperarea dupå perioadele de stres, sus¡inând dezvoltarea normalå a culturilor.

Beneficiile Wuxal Ascofol pentru culturile dumneavoastrå Pentru a diminua pierderile ¿i pentru a da elan productivitå¡ii, vå recomandåm så utiliza¡i fertilizantul foliar Wuxal Ascofol. Efectele pozitive se vor observa în dezvoltarea culturii de-a lungul sezonului, dar mai ales la productivitatea înregistratå la finalul acestuia. - Tehnologia avansatå de extrac¡ie påstreazå activitatea biologicå a ingredientelor active, ceea ce garanteazå ac¡iunea eficientå, în special cre¿terea toleran¡ei la stres. - Microelementele con¡inute sunt în cantitate optimå ¿i sunt chelatate. Chelatarea este un beneficiu pentru fermier deoarece garanteazå cå micronutrien¡ii nu intrå în reac¡ie cu alte substan¡e din amestecul de tratare, råmânând disponibili pentru plante. Are puternicå a curen¡ilor oceanici. Pentru a supravie¡ui, algele sintetizeazå substan¡e care, la rândul lor, vor sus¡ine ¿i culturile agricole. - Ascophyllum nodosum con¡ine un numår ridicat de enzime, proteine, aminoacizi etc., ceea ce face ca Wuxal Ascofol så fie benefic unui mare numår de culturi, cum ar fi cerealele, porumbul, floarea-soarelui, cåp¿unile, vi¡a-de-vie, tomatele, cartoful, sfecla de zahår.

în compozi¡ie to¡i adjuvan¡ii specifici gamei Wuxal, care îmbunåtå¡esc aplicarea ¿i absorb¡ia. - Noutatea momentului: Formularea WUXAL Ascofol a fost îmbunåtå¡itå prin adåugarea tehnologiei XtraUptake, ce faciliteazå o absorb¡ie mai u¿oarå de cåtre plantå prin aderen¡å mai bunå la suprafa¡a foliarå.

Interven¡ie antistres la cultura de rapi¡å Wuxal Ascofol reprezintå o “plaså de siguran¡å” pentru acest sezon cu vreme impredictibilå. Aplicarea produsului la cultura de rapi¡å prezintå numeroase avantaje pentru fermieri ¿i contribuie la un traseu nutri¡ional reu¿it al culturii, sprijinind-o în momentele dificile, când se manifestå stresul biotic sau abiotic. Wuxal Ascofol corecteazå rapid caren¡ele de microelemente, înainte chiar ca simptomele så se manifeste ¿i înainte så producå vreo pagubå. De asemenea, fertilizantul foliar îmbunåtå¡e¿te dezvoltarea plantelor în condi¡ii de stres fiziologic: suplimentele de substan¡e utile ajutå repararea mai rapidå a organelor plantelor, cu reduceri mai mici ale productivitå¡ii. În plus, Wuxal Ascofol stimuleazå sistemul natural de apårare al plantelor împotriva patogenilor. Testele efectuate ¿i experien¡a, cåci Wuxal Ascofol este un produs binecunoscut de cåtre fermieri ¿i utilizat intens, aratå cå favorizeazå ob¡inerea unor recolte de calitate mai bunå. Nu în ultimul rând, datoritå calitå¡ilor intrinseci ale extractului din alge, precum ¿i adjuvan¡ilor con¡inu¡i, Wuxal Ascofol îmbunåtå¡e¿te eficacitatea pesticidelor, reglând pH-ul solu¡iei de tratare, împiedicând reac¡iile din amestec ¿i optimizând suprafa¡a foliarå acoperitå cu substan¡e benefice. Profitul Agricol 11/2021

CULTURI VEGETALE

Privind înapoi cu nostalgie>

cultura de cânep\ Intratå într-un proces continuu de distrugere, industria cânepii a ajuns så nu mai existe în România. Înainte de ‘89 centrul de dezvoltare se afla în Timi¿ ¿i cuprindea topitorii, fabrici ¿i utilaje de vârf, cu zeci de mii de ha cultivate an de an cu cânepå, dar totul a fost distrus. Totu¿i, odatå cu revigorarea SCDA Lovrin, în 2015, s-a reluat timid cultivarea cânepii, mai ales pentru produc¡ia de semin¡e. Mai mult, de cânepa de la Lovrin au început så se intereseze ¿i cercetåtorii din industria medicalå din SUA. De asemenea, în urmå cu patru ani, un investitor din Germania a încercat så construiascå o fabricå de procesarea cânepii la Timi¿oara ¿i så cultive peste 600 ha, dar proiectul a fost anulat. Despre importan¡a ¿i viitorul cânepii am discutat cu drd. Anca Panda, ¿efa Laboratorului de ameliorarea cânepii din cadrul Sta¡iunii Lovrin. - Ce speran¡e existå ca fermierii din Timi¿ så mai cultive cânepa? Cânepa este o culturå de mare perspectivå ¿i, bineîn¡eles, bånoaså, iar noi îi îndemnåm pe fermieri så î¿i îndrepte aten¡ia cåtre aceastå culturå de viitor. Le oferim informa¡ii ori de câte ori au nevoie, ba chiar insiståm pe aceastå culturå. Noi vom cultiva în fiecare an cânepå la Lovrin. Anul trecut am avut aproape 40 de hectare semånate cu soiul Silvana. Silvana este un soi foarte bun, då produc¡ii bune de tulpini, fibrå ¿i semin¡e. Mai amintesc aici soiul etalon, Lovrin110, apoi Armanca ¿i Teodora. Toate aceste patru soiuri sunt create la SCDA Lovrin. - Care sunt, în linii mari, tehnologiile de culturå? Aici este o întreagå teorie. Cânepa 38

Drd. ing. Anca Panda, [ef Laborator de ameliorarea cânepii SCDA Lovrin

se cultivå pentru fibre ¿i pentru semin¡e. Dacå se dore¿te o culturå de fibrå se seamånå în condi¡iile unei culturi pentru fibrå, iar dacå se dore¿te o culturå pentru såmân¡å se seamånå în condi¡iile unei culturi pentru såmân¡å. ¥n cazul unei culturi pentru fibre, se seamånå des, ca atunci când cultivi cereale påioase, grâu sau orz, pentru a se ob¡ine tulpini sub¡iri, care vor furniza fibre lungi, rezistente. Norma de såmân¡å este cuprinså între 90-110 kg/ha, asigurându-se 450500 boabe germinabile pe metru påtrat. Pentru cânepa destinatå producerii de såmân¡å, se folosesc ma¿inile SPC cu care se însåmân¡eazå ¿i celelalte culturi prå¿itoare, cu intervalul de 70 de cm între rânduri. Pentru cânepa de såmân¡å se folose¿te la semånat o cantitate de 10-15 kg/ha, asigurându-se 8090 boabe germinabile pe metru påtrat. Existå ¿i varianta mixtå, când densitatea este mai mare, ¿i atunci po¡i ob¡ine ¿i fibrå, ¿i såmân¡å, produsul principal în acest caz este såmân¡a, iar fibra produsul secundar.

- Ce atuuri are cânepa vizavi de alte culturi, mai populare azi? Marele avantaj al cânepii este cå se poate utiliza toatå planta, nu se aruncå nimic din ea. Din påcate, lan¡ul acesta al produc¡iei ¿i procesårii nu mai existå, fiindcå nu mai existå industria cânepii. Nu mai avem topitoriile unde se puteau ob¡ine fibrele din cânepå care sunt foarte valoroase, de aceea fermierii care mai cultivå în aceastå perioadå o fac numai pentru utilizarea semin¡ei, ceea ce este påcat fiindcå restul plantei nu se valorificå. Înainte de 89, partea lemnoaså avea o mare cåutare în construc¡ii (plåcile de puzderi) ca izolator, iar fibra se folosea în industria textilå, pentru foi de cort, ¿treanguri ¿i chiar pentru funiile cu care erau legate vapoarele. Din fibrele de cânepå se fåcea îmbråcåminte, costume populare, ii, saci ¿i sfori, fiindcå erau foarte rezistente. - Cât de greu este så ai o culturå de cânepå? În general, nu este a¿a complicat. Problema este cå în România nu existå utilaje speciale pentru recoltarea cânepii ¿i bineîn¡eles cå atunci se aplicå munca manualå, de aceea recoltatul merge greu. Este obositor, dificil, nu se gåse¿te mânå de lucru. ªi mecanizat recoltatul merge greu. Combinele acestea noi sunt foarte complexe ¿i nu pot fi utilizate la cultura de cânepå. - Cu toate acestea, SCDA Lovrin insistå så convingå fermierii så cultive cânepå. Da, ¿i le oferim consultan¡å, såmân¡å. Dacå fermierii sunt descuraja¡i, la acest moment, fiindcå nu gåsesc o finalitate a culturii lor de cânepå, cu siguran¡å, în viitorul apropiat se vor gåsi solu¡ii ¿i cânepa va fi o culturå de succes.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 11/2021

LEGISLA}IE Reguli noi privind cump\rarea sau vânzarea terenurilor agricole Legisla¡ia care reglementeazå cumpårarea ¿i vânzarea terenurilor agricole extravilane a suferit modificåri semnificative în ultima vreme, în urma aprobårii legii nr. 175/2020, care a intrat în vigoare din 13 octombrie 2020, modificatå ¿i aprobatå prin OUG nr. 203 din 23 noiembrie 2020. De fapt, legea nr. 175/2020, care a modificat ¿i aprobat legea 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, introduce câteva restric¡ii legate de drepturile de preem¡iune în cazul unui transfer al dreptului de proprietate sau a activitå¡ii agricole ¿i a regimului de terenuri agricole. A¿adar, mai jos este un rezumat al principalelor modificåri aduse de legea nr.175/2020, modificatå de OUG nr. 203/2020, precum ¿i principalele prevederi ale Legii 246/2020 privind transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole.

A. Dreptul de preemp¡iune ¿i condi¡iile de utilizare a terenului agricol 1. Cine sunt beneficiarii dreptului de preem¡iune? Noua lege extinde lista beneficiarilor de drept de preem¡iune (persoane fizice sau juridice), modificând ordinea de prioritate în func¡ie de gradul lor. Astfel, acum, vânzarea terenurilor agricole extravilane trebuie så respecte dreptul de preem¡iune al beneficiarilor, dupå urmåtoarea ordine: Gradul I: coproprietarii, rudele de gradul 1, so¡ii, pårin¡ii ¿i rudele de gradul 3, inclusiv proprietarul terenului scos la vânzare; Gradul II: proprietarii de investi¡ii 40

agricole pentru arbori, vin, hamei, iriga¡ii exclusiv private ¿i/sau arendate. Gradul III: proprietarii ¿i/sau arenda¿ii terenurilor agricole din apropierea terenului care va fi pus în vânzare; Gradul IV: tinerii fermieri (persoanele pânå în 40 de ani ¿i calificate în domeniul agricol); Gradul V: institu¡iile cu o activitate în domeniul cercetårii agricole situate în proximitatea terenurilor exploatate; Gradul VI: persoanele fizice cu domiciliu sau re¿edin¡a în unitå¡ile administrativ - teritoriale unde se situeazå terenul vizat spre vânzare sau în unitå¡ile administrativ-teritoriale învecinate; Gradul VII: Statul, prin intermediul Agen¡iei Domeniilor Statului. Legea stabile¿te în mod egal criteriile de prioritate a achizi¡iei în cazul în care dreptul de preem¡iune este exercitat de mai mul¡i proprietari ai terenurilor agricole învecinate. Dacå niciun titular al dreptului de preem¡iune nu î¿i manifestå interesul pentru cumpårarea terenului agricol vizat, legea prevede dreptul de preferin¡å pentru cumpåråtorii specializa¡i, adicå ter¡ii care îndeplinesc cumulativ anumite condi¡ii, cum ar fi: i. Domiciliul în România pentru o perioadå de mai pu¡in de 5 ani înainte de data de înregistrare a ofertei de vânzare; ii. Pentru persoanele juridice så se facå dovada sediului central în România pentru mai pu¡in de 5 ani înainte de data de înregistrare a ofertei de vânzare (atât societatea, cât ¿i asociatul care de¡ine controlul societå¡ii); iii. Persoanele care dezvoltå activitå¡i agricole în România în cursul ul-

timilor 5 ani înainte de înregistrarea ofertei de vânzare; iv. Pentru persoanele juridice care dovedesc cå minim 75% din cifra de afaceri în cursul ultimilor 5 ani fiscali provine din activitå¡i agricole. La final, dacå niciun titular mai sus men¡ionat nu î¿i exercitå dreptul într-un termen legal de 45 de zile lucråtoare sau dacå niciun cumpåråtor specializat nu-l exercitå într-un termen legal de 30 de zile, dupå expirarea termenului de 45 de zile mai sus men¡ionat, vânzarea ar putea fi efectuatå în favoarea oricårei persoane fizice sau juridice. În ceea ce prive¿te modalitatea de exercitare a dreptului de preemp¡iune, urmåri¡i mai jos punctul B. Este ca ¿i cum acest text este de naturå så blocheze transferul de proprietate a terenurilor agricole, condi¡iile puse fiind extrem de drastice. 2. Obliga¡ia de a men¡ine destina¡ia terenurilor agricole Una dintre problemele sensibile în ansamblul legii nr.175/ 2020 vizeazå faptul cå, odatå cumpårate, terenurile agricole extravilane trebuie så fie utilizate exclusiv pentru realizarea activitå¡ilor agricole, ¡inând cont de data de cumpårare a acestora. În plus, dacå la data cumpårårii investi¡iile agricole pentru arbori, vin, hamei sau sisteme de iriga¡ii se aflå pe terenurile agricole extravilane, destina¡ia agricolå a acestor investi¡ii trebuie så fie men¡inutå. Având în vedere aceastå prevedere legalå nouå, întrebarea care se poate pune este în ce måsurå proprietarii ar putea, dacå doresc, så le retragå din cirProfitul Agricol 11/2021

LEGISLA}IE cuitul agricol al terenurilor extravilane ¿i cum vor fi corelate aceste prevederi cu cele puse în vigoare care vizeazå retragerea terenurilor din circuitul agricol. Pentru informare, principalele prevederi legale care reglementeazå condi¡iile ¿i documentele necesare retragerii terenurilor din circuitul agricol sunt prevåzute în legea 18/1992 pe baza fondului funciar ¿i în ordinul nr. 83/20018 al Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale. 3. Condi¡iile fiscale referitoare la vânzarea succesivå a terenurilor agricole extravilane Conform noilor prevederi legale, vânzarea terenurilor agricole extravilane înainte de o perioadå de 8 ani de la data achizi¡ionårii acestora atrage obliga¡ia de a plåti un impozit suplimentar de 80% din valoarea excedentului, stabilit plecând de la grila notarilor valabilå la data noii vânzåri. O regulå similarå se aplicå în cazul vânzårii de capital, care permite controlul societå¡ilor comerciale ale cåror terenuri reprezintå mai mult de 25% din active. Astfel, în cazul înstråinårii directe sau indirecte, înainte de 8 ani, vânzåtorul va avea obliga¡ia de a plåti din nou un impozit de 80% asupra plusvalorii realizate, calculat pe baza grilei notariale între momentul cumpårårii ¿i momentul vânzårii pachetului de control men¡ionat anterior. Trebuie remarcat faptul cå obliga¡ia de a plåti acest impozit suplimentar de 80% nu se aplicå în cazul în care un teren achizi¡ionat într-o altå manierå decât prin opera¡iunea vânzare-cumpårare (de exemplu, prin mo¿tenire, prin aport în naturå la capitalul social, prin schimb etc.) este vândut înainte de perioada de 8 ani de la data cumpårårii.

B. Îndeplinirea dreptului de preem¡iune: intensificarea birocra¡iei Conform noilor prevederi legale, orice tranzac¡ie care vizeazå terenurile agricole extravilane trebuie så urmeze o procedurå administrativå. Vânzåtorul este obligat så înregistreze la primårie o Profitul Agricol 11/2021

cerere de afi¿are a ofertei de vânzare a terenurilor agricole, pentru a face cunoscutå titularilor dreptul de preem¡iune în termenele care au fost prelungite în raport cu legisla¡ia veche (de våzut mai sus punctul A.1.) v. Un termen de 45 de zile lucråtoare pentru afi¿ajul ofertei la sediul primåriei sau, dupå caz, pe site-ul acesteia din urmå (perioada anterioarå era de 30 de zile lucråtoare) vi. Un termen suplimentar de 30 de zile de la expirarea termenului de 45 de zile lucråtoare men¡ionate mai sus pentru îndeplinirea dreptului de preem¡iune de cåtre beneficiari.

logie, Agrochimie ¿i Protec¡ia Mediului pe baza unui raport care vizeazå calitatea solului, întocmit de OSPA sau de persoane calificate în acest sens. Standardele procedurale care vizeazå ob¡inerea certificatului trebuie så fie aprobate printr-un ordin comun al autoritå¡ilor publice competente, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii. Din påcate, pânå în prezent, aceste norme nu au fost încå adoptate ¿i nu existå nici norme tranzitorii, fapt care blocheazå tranzac¡iile, având în vedere imposibilitatea de a ob¡ine acest certificat obligatoriu pentru vânzarea terenurilor agricole.

C. Sanc¡iuni consolidate Semnarea contractului de vânzare a terenurilor agricole extravilane cu un ter¡, fårå a respecta dreptul de preem¡iune sau fårå a ob¡ine avize legale prealabile, atrage, din 13 octombrie 2020, nulitatea absolutå (¿i deloc relativå) a contractului. În acela¿i timp, nerespectarea prevederilor legale este sanc¡ionatå de o amendå de la 100.000 lei la 200.000 lei.

E. Impactul acestor prevederi asupra investi¡iilor Conform autoritå¡ilor, interzicerea de a schimba destina¡ia agricolå a unui teren extravilan, dar ¿i extinderea categoriilor de beneficiari ai dreptului de preem¡iune sunt måsuri care trebuie så påstreze destina¡ia agricolå a terenurilor ¿i så favorizeze promovarea terenurilor agricole. Dar, în aceastå etapå, aceste måsuri mai degrabå blocheazå vânzårile. De asemenea, impozitarea cu penalizare în cazul vânzårii terenurilor agricole extravilane înainte de 8 ani de la data cumpårårii va contribui la o cre¿tere a pre¡urilor terenurilor agricole ¿i va limita modificarea destina¡iei anumitor terenuri agricole în beneficiul altor investi¡ii (cum ar fi parcurile eoliene sau fotovoltaice, parcuri logistice etc.). În acela¿i timp, trebuie remarcat cå, la nivel european, vedem începutul unei jurispruden¡e care considerå cå acele condi¡ii pentru vânzarea terenurilor, similare cu cele prezentate mai sus, pot veni în contradictoriu cu principiul circula¡iei libere a serviciilor transfrontaliere ¿i chiar så fie considerate discriminatorii.

D. Certificatul calitå¡ii solului Legea 246/ 2020 privind utilizarea, conservarea ¿i protec¡ia solului, în vigoare de la 1 ianuarie 2021, aduce ca noutate obliga¡ia de a ob¡ine certificatul de calitate a solului, care are consecin¡e asupra vânzårii terenurilor agricole. Aceastå lege define¿te “Certificatul de calitate a solului” ca fiind documentul care atestå calitatea solului, emis la sfâr¿itul oricårei lucråri care afecteazå solul sau a terenurilor care au fost distruse de activitå¡i economice cu un impact asupra solului. Ob¡inerea certificatului de calitate a solului este obligatorie când se schimbå proprietarul/ de¡inåtorul terenurilor pe care s-au desfå¿urat activitå¡i agricole, silvice sau zootehnice. Certificatul este eliberat de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedo-

GR|DINA

VIA [i LIVADA Oportunit\]ile pie]ei vinului Luna aceasta a avut loc Conferin¡a Viticulturii Române¿ti, organizatå de Agricover, cu participarea unor importante companii ca Summit Agro, Intermag, Syngenta, Corteva, Belchim ¿i Bayer. Inclusiv ministrul Adrian Oros a transmis un mesaj de încurajare pentru sectorul vitivinicol. Conform statisticilor, România de¡ine aproape 180.000 de hectare cultivate cu vi¡å-de-vie, situându-se pe locul cinci la nivelul Uniunii Europene ¿i pe locul ¿ase la produc¡ia de vin, cu 3,55 milioane de hectolitri. “Pentru noi vi¡a-de-vie este o culturå importantå, iar finan¡area acestui sector agricol a fost o lec¡ie din care am învå¡at foarte mult. Am reu¿it så în¡elegem nevoile clien¡ilor ¿i am propus solu¡ii de finan¡are performante, adaptate nevoilor lor. Suntem lider de pia¡å, sus¡inem permanent cre¿terea ¿i eficientizarea afacerilor viticultorilor ¿i avem resurse så plasåm peste douå miliarde de lei anul acesta”, a declarat Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN, invitat în cadrul Viticon. Pe parcursul celor patru ore de emisiune au fost prezentante inova¡ii tehnologice pentru sectorul vitivinicol prin

intermediul prezentårilor sus¡inute de cåtre reprezenta¡ii companiilor globale, producåtoare de inputuri agricole. De asemenea, prin intermediul reportajelor dedicate, câ¡iva dintre cei mai recunoscu¡i speciali¿ti, oenologi ¿i proprietari de crame din România î¿i spun pove¿tile cu ¿i din pasiune pentru vin. Alina Donici - Director de cercetare, SCDVV Pietroasa, Aurelia Vi¿inescu oenolog, fondator al companiei Domeniile Såhåteni, Marcel Pascu ¿i Marcel Vulpoi - Gramofon Wine, Dealu Mare ¿i Constantin Lepådatu - Manager, Domeniile Zore¿ti povestesc despre provocårile anului pandemic pe care l-au traversat ¿i, nu în ultimul rând, de ce vinul, alåturi de întreaga industrie vitivinicolå, meritå respect ¿i apreciere. Viticon este o tradi¡ie pentru Agricover ¿i are for¡a necesarå pentru a reuni viticultori, producåtori de vin, reprezentan¡i ai cramelor, oenologi ¿i exper¡i ¿i continuå sus¡inerea demersurilor pentru ne apropia de un obiectiv comun, acela de a construi împreunå un brand viticol pentru România.

Arin DORNEANU

“Programul Na¡ional de Sprijin pentru sectorul vitivinicol 2019 - 2023 are alocate 45,8 milioane euro anual, pentru mai multe måsuri, dupå cum urmeazå: promovarea vinurilor cu submåsura de informare pe teritoriul statelor membre, dar ¿i submåsura de promovare în state ter¡e. Aici, personal, a¿ vrea så fim mai curajo¿i, så facem mai mult, atât mediul asociativ din sectorul vitivinicol, cât ¿i ministerul. O måsurå care a func¡ionat foarte bine ¿i care a fost corect implementatå este restructurarea ¿i reconversia planta¡iilor viticole, unde intensitatea de sprijin este de maximum 90% din valoarea cheltuielilor restructurårii. Asigurarea recoltei, unde încercåm så sprijinim cu maximum 70% costul primelor de asigurare plåtite de cåtre producåtori. De asemenea, programe de investi¡ii, tot cu o intensitate de sprijin de maximum 70% ¿i distilarea produselor ¿i a subproduselor. Anul trecut, datoritå problemelor apårute în urma restric¡iilor generate de pandemie, s-au promovat ¿i alte måsuri tranzitorii care så vinå în sprijinul producåtorilor, respectiv distilarea vinului în situa¡ii de crizå, tåierea în verde ¿i stocarea la surså, måsuri pe care le accesåm ¿i anul acesta. În speran¡a cå aceastå crizå sanitarå se va încheia curând, måsurile sanitare se vor relaxa, iar economia se va relansa, inclusiv HoReCa, am credin¡a cå anul acesta sectorul vitivinicol va avea o via¡å mult mai u¿oarå ¿i mult mai bunå decât anul trecut”. Profitul Agricol 11/2021

GR|DINA, VIA [i LIVADA

112 milioane de euro pentru pomicultur\

Pomicon este Conferin¡a Na¡ionalå a Pomiculturii ¿i este organizatå, în fiecare an, de Agricover, cu sprijinul Asocia¡iei Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare de Legume ¿i Fructe (PRODCOM), Institutului de CercetareDezvoltare de la Måråcineni ¿i cu participarea unor importante companii, Summit Agro, Intermag, FMC.

clarat Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN. ¥n urmåtorii zece ani, România ar trebui så producå aproape 2 milioane de tone de fructe ¿i så planteze 50.000 de hectare cu livezi, acoperind cele 20 de specii care se consumå preponderent. 112 milioane de euro vor fi folosite pentru finan¡area publicå, la care se adaugå cofinan¡are pentru urmåtorii doi ani. Speråm ca din ace¿ti bani så putem så mai plantåm încå 5.000 de hectare”, a declarat dr. Mihail Coman, directorul Institutului de la Måråcineni.

“

Din statisticile pe care le avem, suprafa¡a patrimoniului pomicol este de 147.000 de hectare, reprezentând 1,1% din suprafa¡a agricolå a ¡årii, iar 50% din aceastå suprafa¡å are un poten¡ial producåtor redus, spunea ministrul Adrian Oros. Din analiza deficitului balan¡ei comerciale, pomicultura se situeazå pe locul al treilea, dupå carnea de porc ¿i legumiculturå. O cauzå principalå este deficitul de stocare ¿i procesare al fructelor. Au fost alocate 120 de milioane de euro pentru investi¡ii în ferme pomicole ¿i în facilitå¡i de depozitare ¿i procesare a fructelor. ªi pentru Agricover Credit IFN pomicultura este un sector important. “Avem clien¡i care au achizi¡ionat teren cu ajutorul nostru, iar acum se gândesc så investeascå în unitå¡i de procesare. Am reu¿it så în¡elegem nevoile clien¡ilor ¿i am propus întotdeauna solu¡ii de finan¡are performante, adaptate nevoilor lor. Suntem lider de pia¡å, sus¡inem permanent cre¿terea ¿i eficientizarea afacerilor fermierilor români ¿i avem resurse så plasåm peste douå miliarde de lei anul acesta”, a de44

Pomicultura nu înseamnå doar consum de fructe proaspete ¿i procesare. Mai nou, la ICDP Pite¿ti-Måråcineni se experimenteazå folosirea produsului pomicol ¿i pentru industria farmaceuticå. În acest moment vorbim despre arbu¿ti fructiferi - aronia, cåtina, lonicera - cu reale beneficii pentru sånåtate. “Cercetåm tot ce înseamnå cultura acestor specii, deoarece existå probleme generate de schimbårile climatice (boli, dåunåtori, polenizatori). Institutul pomicol are acest bagaj genetic, deocamdatå teståm în diferite centre din

Speciile perene, viticultura ¿i pomicultura, înseamnå investi¡ii. Din 2014, Programul de Dezvoltare Ruralå a beneficiat de o submåsurå specialå care a cheltuit aproximativ 500 - 600 milioane de euro, fiind înfiin¡ate planta¡ii pe aproximativ 9.000 de hectare.

România. Sper ca acest segment nou så creascå, pentru cå în ¡årile dezvoltate din Europa ¿i în Statele Unite se folosesc intensiv ace¿ti arbu¿ti fructiferi pentru produc¡ia de produse farmaceutice”, a declarat dr. ing. Mihail Coman, director (ICDP) Pite¿ti-Måråcineni.

Consumatorul ar vrea fructe ¿i legume române¿ti Aurel Tånase, pre¿edintele PRODCOM, a vorbit despre solu¡ia depozitårii, men¡ionând faptul cå “existå în plan construc¡ia a opt depozite regionale, care så aibå în jurul lor centre de achizi¡ie, de preluare, care så punå la dispozi¡ia producåtorilor, pe lângå know-how, ¿i materialele necesare, må refer la ambalaje. Astfel, produsele pot fi depozitate în atmosferå controlatå, poten¡ialul României fiind uria¿, 80% din consum putând fi acoperit din resurse proprii.” În ultimii ¿apte ani, în România s-au plantat 495 hectare de cire¿, planta¡ii intensive, foarte valoroase, productive, cu o prezentare foarte bunå. România este al treilea stat în UE, raportat la suprafa¡a de produc¡ie pentru cire¿, care înseamnå 8.000 de hectare.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 11/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR “S\ mai facem [i politica porcului” Ca så implementåm “politica porcului”, trebuie så sprijinim ¿i fermele mari, ¿i pe micii crescåtori. Fiindcå, dacå avem ferme de familie la culturå mare, în legumiculturå, cu vaci de lapte sau de carne, în horticulturå, în domeniul cre¿terii porcului este o raritate. Am discutat toate aceste lucruri cu un fermier mic, dar cu o vastå experien¡å în domeniu. Pornind de la premisa cå ferma de familie nu este promovatå la noi, de¿i se face mare caz de ea, el a construit ca la carte o micå fermå de porci, a demonstrat cå se poate ¿i i-a îndrumat ¿i pe al¡ii.

a¡ionamentul lui economic e simplu: “De la 10 scroafe, un crescåtor mic poate ob¡ine lejer 200 de porci. Så vedem câte asemenea crescåtorii se pot face într-o comunå? Guvernele noastre nu au manifestat måcar aceastå minimå curiozitate. Dacå îi ceri contabil la cei 200 de porci, camerå de ecarisaj, cabinete de tot felul, dacå îi pui povarå fiscalå mare din start, ai distrus ideea. Sigur, trebuie så treacå prin filtru când intrå la porci, så aibå douå rânduri de gard. În propria ogradå! Am våzut în Germania o crescåtorie de porci vizavi de un azil de båtrâni. Nu mirosea. De ce så nu încercåm ¿i noi un asemenea experiment? Dåm de lucru membrilor familiei, care mai pot så facå ¿i altceva toatå ziua”, spune Daniel Panait de la Nicule¿ti, comuna Peri¿, jude¡ul Dâmbovi¡a.

A fost director tehnic la Complexul de porci de la Peri¿. De 20 de ani, lucreazå cu cei doi feciori 700 hectare de teren ¿i are o crescåtorie micå de porci în satul Nicule¿ti. O fermå rarå de familie în domeniul cre¿terii porcului. “Este påcat så nu aibå fermierii no¿tri ni¿te module tehnologice de cre¿tere a porcului, eu a¿a le spun. Sigur, în condi¡ii de biosecuritate ¿i så nu miroaså. Porcul poate produce profit într-o fermå de familie. Cu 10-15 scroafe, care så în¡arce câte 28-30 de purcei pe an, la 2 - 2,4 fåtåri anual, po¡i så ajungi la profit. Eu am ¿tiin¡a a ceea ce trebuie fåcut, dar nu mai am curajul så fac. E påcat! Am 50 de porci pe an. A¿ face o modernizare mai mare, dar cum så angajez un medic veterinar? Un contract de colaborare ar fi suficient. Se gåsesc greu dozele pentru inseminare. Înainte, exista semtest pentru porci. Nu mai existå. Materialul seminal de vier rezistå 3-8 zile. Noi ajunsesem la performan¡a unui spor mediu zilnic de 1,100 kg, la porcul de peste 40 de kilograme. Fac furaj propriu. 70% din costuri reprezintå furajul, urmeazå rasa ¿i casa. E atât de simplå ¿i de frumoaså meseria asta, încât e påcat så n-o faci. Am cumpårat gråtare de plastic, instala¡ii de furajare, suzete pentru apå”. Vânzarea este obiectivul unei asemenea afaceri. O fermå de familie trebuie så aibå posibilitatea så vândå ¿i så taie. “Am fost la Hårman ¿i nu am cumpårat totu¿i acel abator mobil. Nu-l acceptå DSV de la noi. În jude¡ul Bra¿ov, erau oameni în¡elegåtori, dar în jude¡ul Dâmbovi¡a nu ai voie så faci a¿a ceva, de¿i abatorul e acceptat de ANSVSA. Pânå la Dumnezeu te månâncå sfin¡ii...”

Experimentul cu IBNA Balote¿ti Mihai, båiatul mai mare, este inginer zootehnist ¿i are carmangerie, dar pentru carne din import. Bogdan se ocupå de cultura mare. “Må consider un tatå fericit: copiii mei se ocupå de o agriculturå de¿teaptå. Facem ce ¿tim. Am fåcut un experiment cu IBNA Balote¿ti pentru a ob¡ine carne fårå colesterol. În furajul de porc, se introduce un ulei de camelinå pentru ca procentul de omega 3 ¿i omega 6 så creascå cu 33%. Am fåcut teståri periodice cu cei de la IBNA. Am dus carnea la Institutul de cercetåri pentru diabet ¿i rezultatele au fost excelente. Mul¡i sunt sceptici, dar trebuie så gu¿ti ¿i så ai råbdare ca så vezi efectul. Mazårea nu se då în hrana purceilor fiindcå se îmbolnåvesc. Soia trebuie pråjitå, nu se då crudå fiindcå nu då randament. Dacå ai cereale proprii, te costå mai pu¡in. Când lucram în zoothenia industrialå, am fåcut un experiment la nivelul jude¡ului Ilfov: dådeam câte 10 porci pentru 30-40 de cetå¡eni, dar le ofeream ¿i furaje. Nu în¡elegeau cum

Daniel Panait,

fermier Peri[, jude]ul Dâmbovi]a Profitul Agricol 11/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR poate så creascå în 4 luni pânå la 120 de kilograme. Dacå îi dai boabe de porumb, porcul månâncå 8 kilograme de gråun¡e pentru un kilogarm de spor, produce o gråsime galbenå ¿i pufoaså ¿i dezvoltå bine mu¿chii masticatori. Dacå iei porumbul cu 70 de bani ¿i te costå 5,60 lei numai hrana lui pentru un kilogram de carne, nu faci zootehnie. Gustul adevårat al porcului a¿a se ob¡ine. Românii produc porci cu o carne perselatå. Noi blamåm gråsimea, dar nu toatå gråsimea este nocivå. Are rostul ei pentru gust, poate con¡ine omega 3 ¿i omega 6. Tocmai din acest motiv, am readoptat rasele vechi Bazna ¿i Mangali¡a. Gråsimea lor o månânci pe pâine”.

Accesul la profit Este evident cå nu este o afacere pe picior mare cre¿terea porcului în ferma de familie, dar asigurå un trai decent. “Så presupunem cå ai 200 de porci, ai ¿i scroafe, faci ¿i procesare. Ob¡ii un profit de 600 de lei de la un porc. 600 x 200 = 120.000 de lei. Înseamnå un fond de salarii de 10.000 de lei pe lunå pentru so¡ ¿i so¡ie. Eu cred cå este rezonabil. Noi trebuie så facem politica porcului, e cea mai profitabilå. Ca så stimulåm ferma de familie, trebuie så promovåm modelele care ies cumva din tiparele ce ni se impun, nu dupå vorbe, ci dupå rezultate. Un animal sånåtos nu are nevoie de antibiotice. Eu introduc în furaje AB3E, un premix din Germania, în propor¡ie de 2%. Restul reprezintå porumb, grâu, floarea-

soarelui, soia. Tot ¿rotul folosit în cre¿terea porcilor ¿i a påsårilor provine din soia modificatå genetic. ªrotul este un subprodus din soia. Dacå vrei så faci performan¡å, extrudezi soia ¿i råmâne ulei 22% pentru cå porcul are nevoie de energie ¿i de proteinå într-un raport echilibrat. Trebuie apoi folosi¡i aminoacizii, lizina fiind esen¡ialå. La complex aveam un program american ¿i puteam så optimizez în raport cu valoarea nutritivå ¿i cu costurile. Ce se face acum este o crimå så vinzi porcul cu 3,50 lei pe kilogramul în viu la poarta fermei. UE a interzis transportul animalelor vii la peste 500 de kilometri, dar vin carcasele. Spaniolii, germanii pot procesa ¿i carcase cu PPA. A¿a a ajuns boala ¿i la noi.” Fosa porcilor lui Daniel Panait nu duhne¿te a bålegar. Lucreazå pe o pernå de apå, amplasatå sub halå. El introduce în foså ni¿te pastile pentru neutralizarea bacteriilor.

Cooperativa pentru micii crescåtori ªi totu¿i, unde este frâna în dezvoltarea fermei de familie din domeniu? “În ne¿tiin¡a celor care promoveazå zootehnia, spune fermierul. Cum så-l deranjeze micul crescåtor pe marele producåtor? Eu sunt de acord ca ¿i crescåtorii mici så plåteascå dårile, så fie amenda¡i când nu respectå legea. Dar nu så-i desfiin¡eze, så-i interzicå. Samsarii pot fi distru¿i imediat, ei sunt în cârdå¿ie cu unii poli¡i¿ti sau veterinari

corup¡i”. În 2007, a încercat cu Gheorghe Vlad så facå o cooperativå pentru micii crescåtori ¿i nu a mers. Erau numai piedici peste tot. A råmas cu denumnirea SuinPanAgro. Ferma de familie nu prime¿te sprijin pentru bunåstarea porcului ¿i nici nu e recunoscutå la noi. “Eu am fåcut un modul de 30 de scroafe pentru cre¿terea porcilor. L-am proiectat, am câ¿tigat un premiu la nivel na¡ional. Am primit 25.000 de dolari pentru asta, dar directorul meu general nu a fost de acord. Nu am putut så må acomodez cu ho¡ia ¿i cu prostia. De aceea, mi-am fåcut acest modul la mine acaså, cu pere¡i din polistiren måcinat cu ciment ¿i nisip, cu un grad de izolare cât un perete de 30 cm. Hala are o suprafa¡å de 150 de metri påtra¡i. Are tooate fazele: maternitate, cre¿å, midare, îngrå¿åtorie. Dupå ce scroafa a fost montatå, trebuie duså întro boxå separatå 2-3 såptåmâni pentru a se determina cå e gestantå sau nu. A¿a se face midarea”. Dacå nimeni nu intervine, se men¡ine acela¿i paradox ¿i în timpul pandemiei de pestå: a scåzut efectivul de porci din cauza epidemiei, scade pre¡ul la poarta fermierului ¿i cre¿te în galantar. În aceste condi¡ii, unii pot inunda liber România cu carne de porc din Spania, de¿i transportul e foarte scump. “Cineva acolo sus trage ni¿te sfori. Producåtorul spaniol prime¿te o primå de export din partea statului spaniol. Iar crescåtorul nostru prime¿te 3,50 lei pe kilogramul de carne. Un porc în parametrii F sau E are 58-60% ¡esut muscular în carcaså. Gråsimea se vinde în România cu 10-12 lei kilogramul. Gustul adevårat presupune o carne perselatå pentru savoare”. Daniel Panait a construit ¿i un cåmin de båtrâni în satul Nicule¿ti, cu 41 de angaja¡i. Un loc de båtrân costå 1.100 de lei pe lunå. Confortul este de 3-4 margarete. Båtrânii primesc 3 mese pe zi, cu carne, cu douå suplimente. “M-am specializat ¿i aici. A¿a am våzut cå avem tot felul de re¡ete pentru porci, dar prea pu¡ine pentru oameni...”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 11/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Breaza, origini [i performan]\ prof. dr. ing. Gheorghe NEA}| director general coordonator RG “Dacia” Hunedoara

Rasa de oi ºurcane Breze are ca leagån de formare bazinul Våii Jiului, mårginit de culmile abrupte ale mun¡ilor Parâng, ªureanu, Retezat, cu localitå¡i precum Petrila, Lupeni, Straja, Câmpu lui Neag, Aninoasa, Båni¡a, Jie¡, Crivadia, Baru Mare pânå în Bumbe¿tii Gorjului. Nu se cunoa¿te exact timpul ¿i metodele de formare a acestei popula¡ii, dar existå certitudinea cå oamenii din zonå au exploatat apari¡ia la un moment dat a unei muta¡ii genetice în popula¡ie, care prezintå caracteristicile fenotipice ale popula¡iei actuale. Speciali¿tii nu s-au aplecat prea mult spre aceastå popula¡ie de oi, fiind låsatå în seama crescåtorilor localnici care au crescut-o ¿i au ameliorat-o cu mare dragoste, izolând-o reproductiv de toate celelalte popula¡ii de ºurcanå. Caracteristica fenotipicå prin care se define¿te este datå de desenul deosebit al fe¡ei, cu obraji de culoare închiså, castaniu închis pânå la negru lucios, bråzdat de o brezåturå de culoare albå, mai îngustå sau mai largå, în forma literei “V” sau triunghi imperfect, cu baza în zona frun¡ii (coarnelor), care coboarå pânå la limita buzei superioare. De acest desen s-au legat crescåtorii din vremuri stråvechi când au început så selec¡ioneze reproducåtorii ¿i så planifice împerecherile, astfel încât aceastå brezåturå så råmânå dominantå ¿i så se transmitå din genera¡ie în genera¡ie. Având efective relativ mici, cuprinse între 20 ¿i 100 de oi, crescåtorii au urmårit în selec¡ie, pe lângå brezåtura caracteristicå, ¿i o cre¿tere a productivitå¡ii animalelor mai ales în direc¡ia produc¡iei de lapte, care în genera¡ii succesive de selec¡ie a devenit foarte 48

importantå, fiind o surså realå pentru traiul ciobanilor localnici. Este foarte important de re¡inut cå brezåtura caracteristicå coroboratå cu produc¡ia mare de lapte, peste media popula¡iei la indivizii re¡inu¡i pentru reproduc¡ie, a creat în timp o corela¡ie pozitivå între aspectul fenotipic ¿i produc¡ia de lapte. Oile Breze au o constitu¡ie finå spre robustå caracteristicå oilor de munte, cu o talie cuprinså între 50 ¿i 70 cm ¿i o lungime corporalå între 70 ¿i 110 cm. Corpul este piriform, descriind aproape un trapez cu baza mare pe linia feselor, sprijinit pe patru picioare puternice, terminate cu ongloane de culoare neagrå foarte rezistente la mers ¿i på¿unat în terenuri tari, pietroase. Toracele este suficient de larg, lung ¿i adânc, adåpostind în interiorul såu inima ¿i plåmânii, foarte bine dezvoltate, caracteristici anatomice ce favorizeazå o mare capacitate respiratorie transpuså în vitalitate pronun¡atå, consum sporit de furaje ¿i în final produc¡ii ridicate de lapte. Capul este pu¡in convex (berbecat) cu coarne bine dezvoltate continuat cu un gât bine prins de trunchi, lung ¿i mai sub¡ire ca la celelalte ºurcane. Ca rezultat al selec¡iei mamelor de berbeci, forma, dar mai ales mårimea glandei mamare impresioneazå prin dimensiuni, sfârcurile având dimensiuni ¿i formå pretabil la mulsul mecanic. Capacitatea lactogenå a oilor Breze este foarte bunå, situând aceastå raså la limita inferioarå imediatå a raselor specializate pentru produc¡ia de lapte. Aceastå caracteristicå creeazå mari probleme crescåtorilor în perioada de supt a mieilor pentru cå trebuie så intervinå zilnic så mulgå laptele rezidual, altfel riscând så compromitå glanda mamarå. Pe lângå suprafe¡ele mici de på¿uni pe care sunt crescute, ¿i aceastå inter-

ven¡ie zilnicå în timpul când mieii se aflå în perioada de alåptare face ca efectivele crescute în ferme så aibå dimensiuni mici. Lâna este grosierå, acoperind trunchiul fårå o extindere pe fa¡å ¿i picioare, cu abdomenul mai pu¡in îmbråcat ca la rasele Bucålae sau Bålå, greutatea cojocului fiind cuprinså între 3 ¿i 4 kg la oi ¿i 5 ¿i 9 kg la berbeci. Dezvoltarea corporalå este foarte bunå când oile beneficiazå de condi¡ii optime de furajare ¿i exploatare, ajungând u¿or la greutatea de 60-70 kg ¿i berbecii la 90-120 kg ¿i peste. Miei la fåtare au greutå¡i cuprinse între 5 - 7,5 kg, cu recorduri de 8 - 10 kg, existând în popula¡ie exemplare cu fåtåri gemelare în care greutatea mieilor însumeazå 13-14 kg (ex. Exploata¡ia doamnei Boantå Tamara. cântåri¡i în data de 4.03.2021). Produc¡ia de lapte este, în anumite turme sec¡ionate ¿i bine furajate, de peste 2-2,5 kg pe zi. Dacå la aceste produc¡ii mai adåugåm ¿i faptul cå în popula¡ie sunt efective cu o natalitate de 140-150%, ne dåm seama cât de valoroaså poate så fie aceastå raså. De valoarea acestei popula¡ii au început så î¿i dea seama crescåtorii, care fac tranzac¡ii de-a dreptul uluitoare, ajungând så cumpere berbeci Profitul Agricol 11/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR din stadiul de miel la pre¡uri de 10.000 - 20.000 lei ¿i mielu¡e la pre¡uri de 2.000-3.000 lei. Vå mårturisesc cå am tråit så våd acest tip de tranzac¡ii ¿i, cu acceptul crescåtorilor respectivi, o så le mårturisesc într-un alt articol. Crescåtorii remarcabili, cu efective deosebite în zonå, am putea numi pe Lup¿a Ion, Stan Ion, Boantå Tamara, Labåu Ion, Jurcå Ani¿oara ¿i al¡ii, cu care sigur ne vom mai întâlni.

Ce este de fåcut cu aceastå popula¡ie Din cauza faptului cå se cre¿te într-un areal defavorizat trebuie ca nivelul minim de efective pentru care se acordå sprijin voluntar cuplat så scadå de la 60 de capete la 30 de capete, astfel încât så poatå beneficia cât mai mul¡i crescåtori. Fiind o popula¡ie micå, în pericol de dispari¡ie, trebuie urgent fåcut un program de reconstituire ¿i dezvoltare al rasei conform Regulamentului European 1012/2016, astfel încât så poatå folosi la reproduc¡ie în faza incipientå berbeci din popula¡ia respectivå fårå origine cunoscutå pe douå genera¡ii, dar care så manifeste fenotipic toate caracterele rasei. Având caracteristici de conforma¡ie ¿i mai ales de produc¡ie total diferite de celelalte tipuri de ºurcanå, se impune extinderea lucrårilor de control oficial al performan¡elor, constituirea unei baze de date separate de celelalte ecotipuri astfel încât serviciul tehnic al registrului genealogic “DACIA” Hunedoara så poatå omologa aceastå popula¡ie, sporind astfel zestrea geneticå a popula¡iilor de ovine române¿ti ¿i cre¿terea biodiversitå¡ii genetice în domeniul cre¿terii animalelor. Desigur, pentru foarte mul¡i cititori datele din acest articol prezintå unele curiozitå¡i, înså sunt realitå¡i care demontreazå încå o datå cå ecotipurile rasei ºurcane sunt deosebit de valoroase, doar cå trebuie asigurate condi¡ii de cre¿tere optime ca så poatå så-¿i exprime poten¡ialul real de produc¡ie.

1. 2.

Profitul Agricol 11/2021

Ucraina va relua exporturile de carne de pas\re spre UE Ucraina a anun¡at cå a ajuns la un acord cu Uniunea Europeanå pentru a separa regiunile unde nu existå virusul gripei aviare de cele afectate de acest virus, în ideea de a permite Kievului så reia exporturile de carne de pasåre spre UE, informeazå Agerpres. “Aceste exporturi vor avea loc, chiar dacå restric¡iile vor råmâne în vigoare în zonele unde au fost câteva cazuri de gripå aviarå, deoarece vor fi livrate produse sigure din zonele neafectate”, a informat Serviciul de Stat pentru Siguran¡a Alimentelor ¿i Protec¡ia Consumatorului din Ucraina. Anterior, identificarea unor cazuri de gripå aviarå însemna interzicerea exporturilor. Riscul de råspândire la oameni a virusului gripei aviare este considerat scåzut, înså precedentele epidemii de gripå aviarå în rândul påsårilor ¡inute în crescåtorii a necesitat programe mari de sacrificare pentru ca epidemia så fie ¡inutå sub control. Cantitatea totalå de carne de pasåre exportatå de Ucraina a crescut cu 4% în 2020, pânå la 431.000 de tone.

Elve]ia vrea s\ importe carne de vit\ de calitate din România Elve¡ia ar vrea så importe carne de vitå de calitate superioarå din România, anun¡å Agerpres, ¿i solicitå sprijinul autoritå¡ilor române pentru identificarea poten¡ialilor exportatori. Subiectul a fost discutat de cåtre ministrul Adrian Oros cu ambasadorul Elve¡iei în România, Arthur Mattli, în cadrul unei întâlniri. “Discu¡iile au vizat identificarea modalitå¡ilor de dezvoltare a colaborårii dintre cele douå state, prin stimularea exportului de produse agroalimentare în Confedera¡ia Elve¡ianå ¿i a înaintårii unor proiecte destinate zonelor rurale din România. Împreunå cu Elve¡ia, România a implementat, pe domeniul agriculturii, proiecte concentrate pe promovarea produselor agricole ¿i a celor ecologice. Obiectivele proiectelor au avut în vedere sisteme oficiale de recunoa¿tere a calitå¡ii produselor agricole ¿i alimentare, cre¿terea con¿tientizårii consumatorilor în ce prive¿te calitatea produselor, în¡elegerea modalitå¡ilor de organizare a grupurilor de producåtori”, se men¡ioneazå în comunicat. Partea elve¡ianå a transmis interesul pentru realizarea unor importuri de carne de vitå de calitate superioarå, existentå în România. În acest sens, a precizat cerin¡ele de calitate din Elve¡ia ¿i a solicitat sprijinul autoritå¡ilor române pentru identificarea poten¡ialilor exportatori ¿i îndeplinirea procedurilor de autorizare/certificare. La rândul såu, ministrul Oros a subliniat cå printre preocupårile MADR se regåse¿te dezvoltarea fermelor mici, îndeosebi a celor din zona montanå ¿i men¡inerea popula¡iei în acest areal, pentru a combate abandonul ¿i men¡inerea patrimoniului cultural. “Zonele montane sunt importante nu numai din punct de vedere economic, ci ¿i din perspectiva påstrårii tradi¡iilor.” 49

MA{INI & UTILAJE Avem 221.677 de tractoare. Chiar a[a o fi? Institutul Na¡ional de Statisticå are date “proaspete”, din 2019, referitoare la numårul ¿i tipul de ma¿ini ¿i utilaje agricole existente în eviden¡ele contabile, dar nicåieri nu se face referire la vechimea acestora ¿i dacå mai sunt sau nu în func¡iune.

aceste tractoare ¿i combine mai sunt în func¡iune. Evident nu sunt date nici despre câte tractoare de peste 50 CP, peste 100 CP, peste 200 CP etc. sunt în România.

Ministerul Agriculturii exista, pânå în anul 2014, o statisticå relativ clarå, referitoare la numårul de tractoare, combine ¿i alte utilaje agricole existente în fiecare jude¡ în parte, dar din 2015 nu se mai regåsesc aceste date.

221.677 tractoare, 27.632 de combine Potrivit INS, în România anului 2019 existau, scriptic, 221.677 tractoare, cu aproape 100.000 mai multe decât în 1990, respectiv 27.632 de combine de cereale, cu 13.000 mai pu¡ine ca în zorii democra¡iei noastre. Dar aceste date sunt relevante ¿i nu prea, deoarece nu ¿tim câte dintre Ma¿ini ¿i utilaje agricole Tractoare agricole Pluguri Cultivatoare mecanice Semånåtori mecanice Ma¿ini îngrå¿åminte chimice Ma¿ini de stropit Combine cereale Combine furaje Combine ¿i masini de recoltat cartofi Prese de balotat Vindrovere furaje

Dar ceea ce ¿tim, mai exact ceea ce se ¿tia în 2013-2014 la AFIR era cå peste 70% dintre tractoare ¿i peste 65% dintre combine aveau durata normalå de func¡ionare depå¿itå, mai exact durata de func¡ionare era de peste 8 ani. Dacå admitem cå în prezent se men¡ine “doar” acest de nivel de “îmbåtrânire” al parcului de ma¿ini agricole, am putea presupune cå peste 155.000 de tractoare ¿i aproximativ 18.000 de combine au depå¿it limita maximå de func¡ionare sau multe dintre ele nici nu mai sunt utilizate ¿i zac prin ferme ca utilaje neamortizate complet. Dacå ne raportåm strict la numårul de tractoare, tot AFIR ne informeazå cå, la nivelul anului 2009, în România erau 176.841 bucå¡i, deci reveneau 49,7 hectare lucrate de 1 tractor, în timp ce în Polonia numårul acestora era de 1.577.290, adicå 7,95 hectare de teren lucrate de 1 tractor (la 12,5 milioane ha

teren arabil în agricultura polonezå din acel an). Reiese cå AFIR a calculat numårul de hectare lucrate de un tractor în România, raportându-se la o suprafa¡å agricolå totalå de aproximativ 8,8 milioane de hectare. Noi ¿tiam cå sunt cel pu¡in 10 milioane de hectare de teren arabil în România, dar så råmânem la datele AFIR (care coincid cu cele ale Båncii Mondiale), altfel nivelul înzestrårii agriculturii române¿ti va apårea ¿i mai slab. La sfâr¿itul anului 2013 în România existau 191.301 tractoare, deci 45,99 hectare lucrate de 1 tractor. Dacå luåm în considerare suprafa¡a agricolå de 8,8 milioane ha, rezultå cå, în 2019, fiecare dintre cele 221.677 de tractoare lucra 39,7 ha, deci o situa¡ie ceva mai bunå fa¡å de 2009. Dar aceste date indicå o încårcare de hectare/tractor de 5 ori mai mare, respectiv un numår de tractoare de 7 ori mai mic ca în Polonia, ¡arå cu care ne place så ne comparåm inclusiv din punct de vedere agricol, dar fårå vreun spor.

Arpad DOBRE

1990 (bucå¡i) 2015 (bucå¡i) 2016 (bucå¡i) 2017 (bucå¡i) 2018 (bucå¡i) 127.065 199.284 207.901 212.730 215.980 73.159 159.334 168.617 169.647 169.964 27.339 30.355 30.632 29.648 29.337 35.778 77.560 81.255 80.038 78.612 10.810 14.991 5.607 5.327 5.494 5.709 40.695 27.485 26.923 26.690 27.464 5.569 891 985 1.069 1.104 2.998 5.403 5.629 5.924 6.108 21.706 11.966 13.840 14.166 14.697 4.981 1.254 1.327 1.375 .1399

2019 (bucå¡i) 221.677 163.547 28.545 74.221 5.990 27.632 1.018 5.856 15.483 1.356

Profitul Agricol 11/2021

MA{INI & UTILAJE

Sem\n\toarea Mzuri [i a[tept\rile agricultorilor de la ea Cum så prezin¡i ¿i så vinzi ma¿ini ¿i utilaje agricole în vreme de pandemie, când nu se organizeazå nici expozi¡ii? Doar prin telefon ¿i videoconferin¡e nu e de ajuns, iar tot mai mul¡i dealeri au decis så-¿i promoveze utilajele direct în ferme. La fel a fåcut ¿i Etufarm, reprezentatå de Wladimir Bobochko, care a adus recent în ferma ILDU din Cålåra¿i un model de semånåtoare directå din gama Mzuri.

zuri, cândva o marcå britanicå, a fost achizi¡ionatå cu ani în urmå de un fermier polonez. Prezent la demonstra¡ie, proprietarul companiei poloneze, Marek Rozniak, ne-a spus cå înainte de achizi¡ia mårcii le tot cerea britanicilor så mai adauge func¡ii ¿i echipåri pentru performan¡e sporite. “La un moment dat, am zis cå mai bine cumpåråm marca ¿i facem semånåtorile a¿a cum avem noi nevoie”. Practic, sistemul strip-till al semånåtorii Mzuri Pro-Til seamånå terenul în benzi ¿i efectueazå într-o singurå trecere prelucrarea solului, fertilizarea (de adâncime ¿i de suprafa¡å) ¿i, bineîn¡eles, semånatul (cereale påioase sau plante prå¿itoare). Aceastå gamå include semånåtori cu lå¡imi de lucru de 3, 4 ¿i 6 m. Semånåtoarea prezentatå la ILDU este un model Mzuri Pro-Til Select de 3 m, tractatå, cu un buncår dual (de 3.400 l), compartimentat pentru semin¡e ¿i îngrå¿åminte granulate. În partea din fa¡å, pe un cadru se aflå o serie de discuri care taie solul la supra-

fa¡å, la o adâncime de pânå la 10 cm, apoi urmeazå douå rânduri de organe tip scarificator, echipate cu “pinteni” de diferite forme ¿i cu canale prin care se administreazå îngrå¿åmintele, fie doar la adâncime (de 20-25 cm) în cazul primului rând de organe, fie atât la adâncime, cât ¿i la suprafa¡å (în propor¡ie de 50-50%), în cazul celui de-al doilea rând de organe. Urmeazå ro¡ile de tasare, amplasate în tandem ¿i dotate cu råzuitoare de påmânt, apoi pe alt cadru sunt montate sec¡iile de semånat, amplasate pe bra¡e semimobile ¿i alimentate pneumatic cu semin¡e. Ce mai atrage aten¡ia este ¿i cå, de¿i sec¡iile de semånat sunt pe bra¡e semimobile (pentru protejarea de contactul cu bolovanii), patinele acestora “calcå” exact în urma rândului de scarificatoare (primul, al doilea sau în urma fiecåruia), în func¡ie de reglaje ¿i de cultura semånatå. Marek Rozniak spune cå datoritå acestei semånåtori directe, prin eliminarea plugului, discului, cultivatorului ¿i ma¿inilor de fertilizat, se reduce mult

timpul de lucru ¿i se pot economisi pânå la 125 euro la hectar. Fermierii români au înså calculele lor. Prezent la demonstra¡ie, fermierul Costin Telehuz ne-a spus cå, din punctul såu de vedere, Mzuri a fost creatå în jurul culturii de rapi¡å, cu poten¡ial cert pentru påioase ¿i prå¿itoare. “A¿ scoate plugul din calcule, precum ¿i alte lucråri intermediare, iar astfel, economia se va ridica la aproximativ 40 de euro/hectar, ceea ce, oricum, este bine. În toamnå am înfiin¡at un lot de testare la ferma mea ¿i am pus alåturi 5 tipuri de semånåtori, inclusiv Mzuri. În luna mai invit presa ¿i fermierii så vedem rezultatele preliminare.” La rândul såu, ¿i fermierul Alexandru Dascålu ne-a spus cå a utilizat Mzuri în ferma sa, direct în culturå. “Am semånat peste 10 hectare cu cereale påioase, så vedem peste câteva luni care este rezultatul, dar ¿i diferen¡ele fa¡å de alte semånåtori.”

Arpad DOBRE

Marek Rozniak Profitul Agricol 11/2021

MA{INI & UTILAJE

Amazone> Fertilizarea profitabil\ Amazone oferå diverse solu¡ii tehnice ¿i servicii pentru reglarea optimå a distribuirii de îngrå¿åminte, iar echipamentele sale dispun de sistemul integrat de distribuire la limita terenului AutoTS.

ficien¡a suplimentarå ob¡inutå cu AutoTS, comparativ cu sistemele tradi¡ionale de distribuire în limita terenului, poate fi calculatå acum cu noul calculator de distribuire limitativå. Amazone oferå acest serviciu online, pe www.amazone.net/border-spreading-calculator.

Distribuire limitativå Cu AutoTS se poate alege confortabil, din cabina tractorului, una dintre procedurile de distribuire la limita terenului, respectiv în terenuri semånate pe margine. Este vorba de distribuire limitativå sau normalå ¿i, în func¡ie de marginea suprafe¡ei, se folosesc diverse setåri. Dacå, de exemplu, câmpul ce trebuie prelucrat se învecineazå cu un teren agricol cu o culturå similarå, rata de aplicare poate fi men¡inutå la 100% pânå la marginea terenului. În cazul în care o stradå sau un drum public se aflå exact la marginea terenului, se comutå pe distribuirea la limita terenului. Distan¡a maximå de aruncare se reduce astfel pânå la limita terenului ¿i se evitå împrå¿tierea îngrå¿åmintelor în afara parcelei. În cazul în care în imediata apropiere a terenului agricol se aflå cursuri de apå, ¿an¡uri, surse de alimentare cu apå sau suprafe¡e administrate ecologic, prin setarea distribuirii limitative se påstreazå distan¡a necesarå fa¡å de limita terenului. Mediul înconjuråtor este protejat ¿i, în acela¿i timp, se ob¡in randamente mari la marginea solei. Profitul Agricol 11/2021

Randament suplimentar de 17% Amazone a testat ani la rând sistemul AutoTS de distribuire la limita terenului. În cadrul acestor teste, sistemul AutoTS a fost comparat cu alte proceduri conven¡ionale de distribuire la limita terenului, în condi¡ii practice, la o distan¡å de 24 m fa¡å de cårårile tehnologice ¿i cu o împår¡ire a cantitå¡ii de îngrå¿åmânt în trei pår¡i. Din rezultatele randamentului a reie¿it cå, la testele efectuate pe cei 5 metri exteriori ai parcelei, existå o diferen¡å semnificativå între variantele de distribuire. Cu ajutorul procedurilor conven¡ionale de distribuire la limita terenului, în zona de margine s-au putut ob¡ine randamente medii de aproximativ 68% din randamentul de referin¡å al suprafe¡ei. Cu Amazone AutoTS, în zona de margine s-a ob¡inut un randament mediu de aproximativ 85% din randamentul de referin¡å. Astfel, randamentul suplimentar mediu ob¡inut cu distribuitorul de îngrå¿åminte Amazone cu AutoTS este de aproximativ 17 procente, comparativ cu procedura conven¡ionalå.

Venituri suplimentare Prin utilizarea unui sistem modern de distribuire la limita terenului, chiar ¿i în sole cu suprafe¡e mici se poate ob¡ine un câ¿tig suplimentar, comparativ cu sistemele conven¡ionale. Cu cât suprafa¡a exploatatå este mai micå sau mai unghiularå, cu atât mai mare va fi zona de margine a acesteia, raportatå la suprafa¡a totalå. Prin posibilitatea de introducere a randamentelor ¿i a veniturilor pentru diversele culturi, calculatorul Amazone de distribuire limitativå poate prezenta foarte clar venitul suplimentar care va fi ob¡inut ¿i care poate ajunge la câteva sute de euro/ha pe an, în func¡ie de culturå ¿i numår de fertilizåri. Pe lângå veniturile ob¡inute din zonele de la marginea terenului, AutoTS genereazå economii ¿i prin aplicarea unei cantitå¡i mai mici de îngrå¿åminte ¿i, astfel, contribuie ¿i la protejarea mediului.

Arpad DOBRE 53

MA{INI & UTILAJE

Dicor Land a devenit partenerul Lemken Compania gålå¡eanå Dicor Land a anun¡at startul colaborårii cu producåtorul german de utilaje agricole Lemken, prin care va oferi fermierilor din România echipamente agricole fiabile ¿i de înaltå calitate, precum ¿i condi¡ii de finan¡are avantajoase.

ompania Dicor Land este de 10 ani funizor de utilaje agricole ¿i piese de schimb. O echipå de peste 35 de manageri zonali, cu to¡ii exper¡i în agriculturå performantå - prezen¡i mereu în fermele partenerilor companiei, reprezintå un real suport pentru fermieri ¿i reu¿esc så furnizeze atât utilaje inovative, cât ¿i solu¡ii adaptate cerin¡elor acestora. Prin semnarea parteneriatului cu Lemken, unul dintre cei mai importan¡i producåtori de utilaje agricole la nivel mondial, se confirmå încrederea în compania Dicor Land. Lemken pune, de 240 de ani, accent pe dezvoltare ¿i oferå solu¡ii inteligente pentru provocårile actuale din agriculturå. În ultimii ani, producåtorul german ¿i-a dovedit competen¡a prin crearea de utilaje care cultivå terenul cu påstrarea structurii solului primar ¿i în miri¿te, precum ¿i datoritå procedurilor eficiente de prelucrare ¿i a tehnologiei de semånat de precizie, printr-un numår mare de inova¡ii introduse cu succes. A¿adar, din aceastå lunå, utilajele pentru prelucrarea solului ¿i piesele originale Lemken fac parte din portofoliul Dicor Land ¿i Dicor Parts. Astfel, compania gålå¡eanå va putea råspunde cerin¡elor fermierilor cu suprafe¡e de teren medii ¿i mari, precum ¿i celor care î¿i doresc colaborarea cu o companie care så le ofere servicii integrate: - echipamente de cea mai bunå calitate, - stoc de utilaje în cele douå parcuri de utilaje agricole de la Gala¡i ¿i Ia¿i,

Daniel Auric\,

director comercial Dicor Land

- punere în func¡iune a utilajelor cu mecanici specializa¡i care fac parte dintr-o echipå de service mereu alåturi de fermieri pe toatå perioada garan¡iei, dar ¿i în perioada post-garan¡ie, - oferte speciale pentru piese de schimb originale, prin Dicor Parts, - condi¡ii de finan¡are variate ¿i avantajoase, - consultan¡å agricolå de calitate. Daniel Auricå, directorul comercial al companiei, a precizat cå întreaga echipå Dicor Land este pregåtitå så ofere fermierilor informa¡iile de care au nevoie pentru a demara echiparea fermelor acestora cu utilaje Lemken. Dicor Land dispune de resurse umane profesioniste în teren, reprezentate prin echipele de manageri zonali ¿i cele de service. Daniel Auricå spune cå are în vedere lårgirea echipei, pentru a råspunde ¿i mai bine cererii fermierilor ¿i acordårii de consultan¡å pe care ace¿tia o a¿teaptå din partea Dicor Land, precum ¿i pentru a efectua prompt punerilor în func¡iune ¿i interven¡iilor din perioada de garan¡ie. Prin parteneriatul cu Lemken se deschid noi oportu-

nitå¡i de dezvoltare atât pentru Dicor Land, cât ¿i pentru echipå, “Cre¿tem prezen¡a în fermele medii ¿i mari ¿i ne concentråm pe satisfacerea cerin¡elor fermierilor pentru calitate ¿i inova¡ie”. Marian Gheorghe, manager zonal de vânzåri Lemken în România, ne-a spus cå parteneriatul cu Dicor Land se înscrie în politica de lårgire a portofoliului de distribuitori de utilaje agricole. “Scopul nostru este så fim prezen¡i în cât mai multe ferme cu plugurile, semånåtorile ¿i celelalte echipamente de prelucrare a solului. Avem în vedere demonstra¡ii în câmp în perioada urmåtoare ¿i vom colabora ca ¿i pânå acum cu vechii no¿tri distribuitori de utilaje”. În prezent, alåturi de Dicor Land, printre dealerii Lemken din România se numårå Tehnoland, Proagroservice, Proinvest ¿i Serv Class, care vor distribui în continuare utilaje ¿i echipamente Lemken ¿i vor asigura service pentru acestea.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 11/2021

INFORMA}II Un oficial australian a aprobat din gre¿ealå o platå de 80 milioane de dolari Opozi¡ia din Australia solicitå demisia unui oficial din ministerul agriculturii, care a plåtit din gre¿ealå cu 13 milioane de dolari mai mult decât trebuia unei companii private. Guvernul a cumpårat anul trecut apå în valoare de 80 de milioane de dolari de la compania Eastern Australia Agriculture (EAA), înså suma se baza pe o evaluare incorectå. Opozi¡ia spune cå guvernul ¿i-a båtut joc de banii cetå¡enilor, din incompeten¡å sau interes, pentru cå EAA a fost fondatå de unul dintre parlamentarii partidului aflat la putere. Fonterra renun¡å la opera¡iunile din China Grupul neozeelandez Fonterra a anun¡at cå va renun¡a la toate fermele din China ¿i la producåtorul de lapte pentru bebelu¿i Beingmate, pentru a se concentra pe produc¡ia internå. Programul ambi¡ios de expansiune interna¡ionalå a grupului a provocat pierderi importante ¿i a fost puternic contestat de fermierii care fac parte din cooperativå. China råmâne înså o pia¡å strategicå pentru Fonterra, care va continua så exporte mari cantitå¡i de produse lactate în statul asiatic. Profitul grupului a crescut cu 43% în prima jumåtate a anului, pe fondul vânzårilor robuste din Asia. Fran¡a relaxeazå måsurile contra gripei aviare Dupå o reducere semnificativå a cazurilor de gripå aviarå, guvernul francez a anun¡at cå fermele de påsåri din sud-vestul ¡årii vor putea relua produc¡ia. Pentru a controla epidemia, Fran¡a a sacrificat peste 3 milioane de påsåri, în special ra¡e, care sunt crescute pentru prepararea celebrului pate foie gras. Doar cinci focare noi de gripå aviarå au fost raportate în ¡arå în ultima såptåmânå, fa¡å de nu mai pu¡in de 130 în prima såptåmânå din ianuarie. Pentru moment, fermierii sunt înså obliga¡i så ¡inå påsårile doar în interior. 56

EXTERNE R\zboiul c\rnii dintre Nebraska [i Colorado Dupå ce statul american Colorado ¿i-a sfåtuit cetå¡enii så nu mai consume carne, vecinii din Nebraska au råspuns prin proclamarea unei “zile a cårnii”. Colorado le-a sugerat locuitorilor så elimine carnea din meniu pe data de 20 martie pentru cå “scoaterea produselor de origine animalå din dietå reduce riscul unor boli grave, cum ar fi problemele cardiovasculare, cancer sau diabet". Decizia i-a înfuriat pe vecinii din Nebraska, acolo unde cre¿terea vitelor este cea mai importantå activitate economicå. Guvernatorul republican Peter

Ricketts a organizat o conferin¡å de preså într-o måcelårie în care a anun¡at cå 20 martie va fi “Ziua consumului de carne” ¿i a calificat ac¡iunea celor din Colorado ca pe “un atac direct asupra stilului nostru de via¡å”. “O eventualå interzicere a cårnii de vitå în SUA ar pune în pericol aprovizionarea cu alimente, ar elimina un ingredient important al unei diete sånåtoase ¿i ar distruge o industrie care este foarte importantå în statul nostru”, a declarat Ricketts.

Ananasul, în centrul unui conflict comercial Interzicerea importurilor de ananas taiwanez de cåtre autoritå¡ile chineze a provocat un scandal major în Taiwan, care sus¡ine cå måsura a fost luatå din motive strict politice. Autoritå¡ile chineze au blocat importurile luna trecutå, explica¡ia oficialå fiind cå ananasul din Taiwan con¡ine insecte periculoase, care pot afecta ¿i culturile locale. Guvernul din Taiwan spune înså cå decizia este una pur politicå ¿i are scopul de a cre¿te presiunea asupra insulei, pe care Beijingul o considerå o provincie rebelå a Chinei. Politicienii de la Taipei au cerut popula¡iei så consume mai mult ananas ¿i au cåutat pie¡e alternative de export.

Pre¿edintele Tsai Ing-Wen a lansat o “provocare a ananasului” pe Twitter, pentru a-i face pe cetå¡eni så consume o cantitate mai mare, o campanie sus¡inutå oficial ¿i de ambasadele SUA ¿i Canada. Taiwanul produce 420.000 de tone de ananas anual, din care în jur de 10% era exportat în China. Guvernul cautå acum pie¡e alternative ¿i a semnat deja un contract pentru exportul a 5.000 de tone în Japonia. China a folosit din ce în ce mai des în ultimul timp sanc¡iunile comerciale în conflicte politice sau diplomatice.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 11/2021

INFORMA}II EXTERNE

Danone renun]\ la Faber [i câ[tig\ pe burse Dupå ce grupul Danone a anun¡at cå Emmanuel Faber va pierde postul de director executiv ¿i va råmâne doar pre¿edinte al grupului, presiunea investitorilor care cereau eliminarea completå a lui Faber nu s-a redus. Pentru a lini¿ti apele, Danone a cedat pânå la cap ¿i a decis numirea unui nou pre¿edinte ¿i îndepårtarea completå a lui Faber. Gilles Schnepp va prelua temporar postul de director ne-executiv, în timp ce Veronique Penchienati-Bosetta ¿i Shane Grant vor servi ca director exec-

utiv ¿i director executiv adjunct pânå la gåsirea unor înlocuitori. Danone a plecat la serviciile unei agen¡ii interna¡ionale de recrutare pentru a cåuta candidatul potrivit. Faber a de¡inut din anul 2016 ambele func¡ii de conducere ¿i a încercat så schimbe profilul Danone prin diversificarea portofoliului ¿i promovarea unor produse ecologice sau pe bazå de plante. Plecarea lui Faber a avut un efect imediat pe burså, unde ac¡iunile grupului francez s-au apreciat cu 4,2%.

Nestle înlocuie[te zah\rul din ciocolat\ Grupul elve¡ian Nestle anun¡å lansarea unui baton de ciocolatå, denumit Incoa, care folose¿te nu doar boabele de cacao, ci ¿i pulpa fructului arborelui de cacao drept îndulcitor, anun¡å Agerpres. Utilizarea fructului arborelui de cacao, care în mod normal este aruncat, eliminå adaosul de zahår ¿i reduce risipa alimentarå, iar în acela¿i timp cre¿te veniturile cultivatorilor de cacao, care pot så vândå atât boabele, cât ¿i pulpa fructului. Este vorba de un produs care råspunde la mai multe îngrijoråri ale consumatorilor preocupa¡i de efectele asupra sånåtå¡ii ¿i Profitul Agricol 11/2021

mediului înconjuråtor. Incoa, care nu are zahår adåugat, va fi lansat mai întâi în supermarketurile din Fran¡a ¿i Olanda, urmând ca ulterior så se gåseascå ¿i pe alte pie¡e din Europa. Nestle î¿i procurå materia primå de la planta¡iile de cacao din Brazilia, dar lucreazå ¿i cu partenerii din vestul Africii, pentru a vedea dacå produc¡ia de pulpå poate fi realizatå acolo. Alexander von Maillot a estimat cå veniturile celor care cultivå cacao ar putea cre¿te cu 20% pânå la 40%, dacå ar putea vinde ¿i pulpa fructului arborelui de cacao.

pagin\ de Arin DORNEANU

Regele cârna¡ilor din Germania vrea så renun¡e la afaceri Miliardarul Clemens Toennies, supranumit regele cârna¡ilor din Germania, cautå un cumpåråtor pentru compania Toennies Holding, cel mai mare procesator de carne din ¡arå. Conform unor surse neoficiale, valoarea companiei este estimatå la 4 miliarde de euro ¿i printre poten¡ialii cumpåråtori se numårå Tyson Foods, JBS SA sau chinezii de la WH Group, care controleazå gigantul american Smithfield. Toennies a fost în centrul unui scandal major anul trecut, dupå ce 1500 de angaja¡i ai unui abator s-au infectat cu virusul COVID-19. Cehii nu mai obligå supermarketurile så vândå produse alimentare locale Camera superioarå a Parlamentului ceh a respins joi, în unanimitate, o propunere legislativå destinatå reducerii dependen¡ei de importuri prin obligarea supermarketurilor så vândå, în principal, produse alimentare locale, transmite Agerpres. Vå reamintim, în luna ianuarie deputa¡ii cehi au adoptat un amendament care obliga magazinele cu o suprafa¡å de peste 400 de metri påtra¡i så vândå în principal produse alimentare locale. Înså, joi, membrii Senatului au votat în unanimitate împotriva acestei propuneri. Ucraina vrea så men¡inå exporturile agroalimentare Noul ministru ucrainean al Agriculturii, Roman Leshchenko, a declarat cå nu va urma exemplul politicilor protec¡ioniste adoptate de Rusia, deoarece ¡ara sa are suficiente cantitå¡i pentru a putea continua exporturile. Declara¡iile lui Leshchenko vin dupå ce în presa de la Kiev au apårut îngrijoråri cå autoritå¡ile ar discuta måsuri destinate limitårii cre¿terii pre¡urilor la produsele alimentare de bazå, ca pâinea sau uleiul. Ministrul Agriculturii a încercat så calmeze spiritele cu argumentul cå Ucraina se a¿teaptå mai degrabå så î¿i majoreze cota la cereale ¿i oleaginoase. 57

MICA PUBLICITATE

DN AGRAR VINDE

Sta¡iunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Paji¿ti Vaslui (SCDP Vaslui) a produs în anul 2020 såmân¡å de Onobrychis viciifolia (sparcetå), soiul Anamaria categorie biologicå PB1G1, în cantitate de 9.750 kg cu certificat ITCSMS Vaslui, såmân¡å de Bromus inermis (obsigå nearistatå), soiurile Mihaela, Doina, Iulia, Safir, în cantitate totalå de 2.400 kg, cu certificat de producåtor.

OFERTÅ SEMINºE SCDP VASLUI Contact: 0785.242.845

SCDP Vaslui vinde urmåtoarele produse la pre¡urile:

HIPERFORAJ

EXECUTÅ PRUTUL S.A. pu¡uri de adâncime: comercializeazå: apå potabilå sau - Ulei brut ¿i ¿rot industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

Întrucât se apropie perioada optimå de însåmân¡are pentru semin¡ele de graminee ¿i leguminoase perene de paji¿ti,

laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

 Onobrychis viciifolia (sparcetå) - 14 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).  Bromus inermis (obsigå nearistatå) - 17 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).

SCDP Vaslui oferå discounturi substan¡iale pentru achizi¡iile de semin¡e ce depå¿esc 1.000 kg, respectiv 10 lei/kg (fårå TVA) la sparcetå ¿i 14,5 lei/kg fårå TVA la obsigå nearistatå (TVA 9%).

www.prutul.ro

Contact: scdp_vs@yahoo.com Tel.: 0335.411.591

Pentru cå iubim agricultura ¿i suntem alåturi de profesioni¿tii vizionari din sector, Agxecutive lanseazå o nouå oportunitate pentru speciali¿tii în nutri¡ie vegetalå. Recrutåm exclusiv pentru beneficiarul nostru, o companie multina¡ionalå, furnizoare de solu¡ii naturale ¿i tehnologii inovatoare pentru nutri¡ia ¿i sånåtatea plantelor, unul dintre speciali¿tii mondiali majori în biotehnologii marine,

Territory Plant Care Manager pentru România Principalele atribu¡ii ale postului: • Coordoneazå activitå¡ile diviziei Plant Care în România; • Prospecteazå ¿i men¡ine rela¡ia cu clien¡ii de referin¡å; • Desfå¿oarå toate activitå¡ile pentru sprijinirea afacerilor diviziei de Plant Care.

Candidatul potrivit de¡ine: • Studii absolvite în sectorul agro; • O experien¡å de minim 3 ani în zona nutri¡iei foliare ¿i a biostimulatorilor; • Un nivel avansat de englezå ¿i aptitudini digitale.

Se oferå: • salariu fix competitiv ce cuprinde ¿i o componentå variabilå, în func¡ie de performan¡e. Rolul poate evolua spre cel de lider al unei echipe comerciale locale. 58

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022

Profitul Agricol 11/2021

Pagina de istorie

Acareturile de lâng\ conac Ne

-am ocupat în aceastå rubricå de conacele ori palatele boierilor români. Dar re¿edin¡ele nobiliare nu ståteau în câmp pustiu. Aveau pe lângå ele tot felul de alte acareturi, de la grajduri, pânå la bordeiele robilor, care tot de curtea boiereascå ¡ineau. Acestui subiect îi consacrå un studiu interesant istoricul Cristian Nicolae Apetrei. Cuhnia sau bucåtåria. Locul de pregåtire a mâncårii folose¿te focul. Fie cå este vorba de cuptorul pentru copt pâine, fie cå este vorba de pirostrii, focul este un poten¡ial pericol. Din spirit de prevedere, boierul face bucåtåria undeva alåturi de casa în care doarme. La Giule¿ti, în jude¡ul Suceava, ca ¿i la Cernica, în Ilfov, unde s-au fåcut studii arheologice, s-a dovedit cå bucåtåria nu era în interiorul corpului de locuin¡å. De la bucåtårie pânå la intrarea în caså exista un pavaj de cåråmizi ori de pietre de râu. ªi mai târziu, la Mogo¿oaia ori la Potlogi, Vodå Brâncoveanu construie¿te cuhniile la distan¡å de palatul domnesc. Cå bucåtåria nu este totuna cu casa o dovede¿te ¿i un act din mai 1583, prin care Irimia Movilå, marele vornic al ºårii de Sus, cumpårå în Ia¿i de la jupâni¡a Mårica, o caså cu cuhnie. Cum va fi aråtat bucåtåria cumpåratå de vornicul Movilå e greu de spus. Cel mai credibil model este furnizat de modelul (contemporan) al bucåtåriei de la Cernica. Aceasta era o construc¡ie de zid. Importan¡a bucåtåriei pentru familiile boiere¿ti din ºårile Române este demon60

stratå ¿i de constatarea cå unele dintre re¿edin¡ele acestora dispuneau de personal specializat pentru prepararea hranei. De exemplu, printr-un act de cancelarie din 31 martie 1555, Dan, portar de Suceava, prime¿te întårire domneascå pentru doi robi tåtari, pe care i-a cumpårat de la Grigorie, fiul Nåstascåi, nepotul lui pan Gavril Totru¿an. Uneori, boierii nu se despår¡eau de acest personal specializat nici atunci când påråseau ¡ara. Gråitor în acest sens este cazul solului moldovean, Nicolae Burlå, aflat la Cracovia în råstimpul 21-26 mai 1551, unde era înso¡it, printre al¡ii, de un bucåtar ¿i de un ajutor de bucåtar. Spa¡iile de depozitare erau alt tip de anexå a re¿edin¡elor boiere¿ti. Ele se împår¡eau, probabil, în douå tipuri constructive: subterane ¿i supraterane. Este sugestiv un document din 30 mai 1598, care

men¡ioneazå re¿edin¡a din Bucure¿ti a boierului Trifan pivnicerul, re¿edin¡å care avea o pivni¡å ¿i mai multe cåmåri. A¿adar, în vreme ce pivni¡ele erau construite sub nivelul solului, cåmårile pivnicerului trebuie så fi reprezentat amenajåri la nivelul solului. ¥n zonele de podgorie din Moldova sunt men¡ionate cramele, anexe destinate preparårii vinului. ¥n prima jumåtate a sec. al XVI-lea, un document men¡ioneazå re¿edin¡a Mihnesei, de lângå Cotnari, care era înzestratå cu crame, cu teasc ¿i cu pivni¡å de piatrå. Din punct de vedere al construc¡iei, aspectul pivni¡elor era destul de diversificat. ¥n unele cazuri, ele erau sus¡inute de furci de lemn, în alte cazuri, din zidårie. De cele mai multe ori, accesul în interior se fåcea prin intermediul unui culoar descendent, îngust, numit gârlici. Mai ales pivni¡ele care se întindeau pe suprafe¡e mari, beneficiau de sisteme de boltire; în majoritatea situa¡iilor, se sprijineau pe arcade duble sau triple. Aria este un alt spa¡iu specializat, pe care îl evocå izvoarele scrise. ¥ntâlnitå mai ales în zonele de culturå cerealierå, aceasta reprezenta un perimetru special amenajat ¿i îngrådit, în cuprinsul cåruia se båteau snopii, în vederea separårii gråun¡elor de spice. Dintr-un act de cancelarie din 7 iulie 1580 aflåm cå un oarecare Iane primea un loc de caså de la fratele såu, Oprea postelnicul, în care terenul respectiv cuprindea: cât va putea Iane så-¿i facå curtea ¿i aria cu grådinå ¿i cu toate trebuin¡ele casei lui. Locuin¡ele robilor intrau tot între acareturile cur¡ilor boiere¿ti. Cea dintâi semnalare a robilor de la cur¡ile boierilor moldoveni o aflåm într-un act din 7 iulie 1439, prin care fiii boierului Ion Jumåtate î¿i împår¡eau satele ¿i averile mo¿tenite; unuia îi revenea satul Balin¡i, pe Siret, cur¡ile ¿i cu morile ¿i cu tåtarii ce sunt la acele cur¡i. Câ¡iva ani mai târziu, în 1549, Ilia¿ Rare¿ îi întårea lui Gheanghea, pârcålab de Cetatea Nouå, trei såla¿e de ¡igani, cumpårate de la Våscan, fost uricar. Separat, pârcålabul prime¿te în dar o ¡igancå! Despre grajduri ¿i acareturi importante ale caselor boiere¿ti vom vorbi cu alt prilej.

G. Ostroveanu Profitul Agricol 11/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (V) La pândå

devårat test de anduran¡å dacå se practicå în condi¡ii extreme (ger, lapovi¡å, ploaie, vânt), vânåtoarea la pândå are darul de a conferi solitudinii o valoare ce nu se poate pre¡ui în alte împrejuråri. Nicicând, cu pu¿ca în mânå, omul nu e mai în largul gândurilor sale, mai liber ¿i mai concentrat asupra lumii dimprejur, departe de tumultul citadin ¿i de grijile cotidiene. Diacronic vorbind, primele pânde ale anului breslei noastre sunt cele la cåprior. Odinioarå, primåvara, ne era îngåduit så a¿teptåm sitarii la jocul lor de searå, în marginea poienelor survolate de masculii ale cåror puncte de reper ¿i de atrac¡ie erau „florile de nufår” ale femelelor ce-¿i etalau pe sol penele caudale, råsfirându-le provocator ¿i irezistibil, în fermecåtorul lor ritual nup¡ial. Acum, acest spectacol ni s-a luat, în mod obtuz ¿i samavolnic. Pânda la cåprior, în decorul exuberan¡ei estivale, trece, gradat, de la interesul fa¡å de exemplarele de selec¡ie la observa¡iile îndelungate asupra ¡apilor de trofeu. Sunt momente în care desfåtarea urmåririi scenelor din naturå, de la înål¡imea observatorului, alterneazå cu marea responsabilitate a apåsårii pe trågaci. Binoclul este absolut necesar în asemenea situa¡ii. Atunci, metoda vânåtorii la pândå se poate combina cu aceea a dibuitului, eventual ¿i prin folosirea chemåtorii, imitându-se ademenitoarele mesaje acustice ale cåprioarei dornice de împerechere. Urmeazå, toamna, boncåluitul cerbilor. ªi aici, pânda simte adesea nevoia unui sprijin sonor din partea scoicii sau a cornului menite så aducå în arenå taurul râvnit. Nu de pu¡ine ori, acesta ignorå avertismentele ciutelor pe care le ståpâne¿te ¿i iese impetuos la lårgime, poate chiar în preajma observatorului, pentru a-¿i înfrunta presupusul rival. Profitul Agricol 11/2021

Pentru vânåtorul „de panå”, pândele la ra¡e ¿i la gâ¿te se desfå¿oarå îndeob¿te la buza stufului, lângå ochiuri de baltå sau în marginea canalelor de aduc¡iune a apei, nu departe de întinsele tarlale semånate cu grâu ¿i cu orz, în porumbi¿ti vechi sau printre ciocanele

calcinate de floarea-soarelui. Salutar este, ¿i de aceastå datå, un cumul de metode, pânda socotindu-se împlinitå dacå i se adaugå punerea în valoare a chemåtorilor ¿i atrapelor. Uneori, la gâ¿te, cele doborâte pot fi dispuse jurîmprejurul locului de a¿teptare a urmåtoarelor stoluri, în pozi¡ii cât de cât naturale, sprijinite de vegeta¡ia fermå din zonå, be¡e ori frânturi de papurå uscatå. Procedeul mi-a prilejuit, nu arareori, satisfac¡ii cinegetice surprinzåtoare. Toamna târziu, pânda la vizuina bursucilor are tipicul såu, cu alte preparative ¿i alte emo¡ii. Citirea urmelor, tålmåcirea semnelor, observa¡iile preliminare – toate sunt esen¡iale. A¿adar, se ¡ine seama de fazele lunii, de condi¡iile meteorologice, de cursul obi¿nuit al curen¡ilor de aer în zonå, diminea¡a ¿i seara. Toate concurå la alegerea locului de pândå, cu vedere largå asupra bortei principale de intrare ¿i de ie¿ire a viezurelui din catacombele sale. Aici e o altå artå, într-a cårei con-

sacrare sunt cheltui¡i ani de multe speran¡e ¿i deziluzii. Neofi¡ii pot începe cu pânda la vulpe, cea mai råspânditå tenta¡ie cinegeticå, dar ¿i printre cele mai greu de dobândit. Oricum, i-a råmas numai faima, de vreme ce blana sa nu treze¿te, aståzi, nici måcar interesul vânåtorului aflat la început de drum. Râvnitele ro¿cate au devenit doar un pariu, o provocare. Singura grijå a gestionarilor de fonduri cinegetice este doar så le pås-

treze într-un efectiv rezonabil ¿i så le administreze ritmic cuvenitele vaccinuri împotriva rabiei. Restul e hazard. Odatå cu iarna, se încheie ¿i vremea incitantelor goane la mistre¡i, cu iure¿ul ciurdelor împinse cåtre standuri de larma båtåia¿ilor ¿i a câinilor hår¡uitori. De acum încolo, porcii sålbatici pot fi vâna¡i numai la pândå, vierii de-a lungul întregului an. Aceastå metodå se bucurå de avantajul observa¡iilor meticuloase în alegerea exemplarului celui mai potrivit, fårå riscul de a trage pripit, ca în febra vânåtorilor colective la care nåvala cârdului îi surprinde pe unii confra¡i. În ce må prive¿te, multe dintre vânåtorile la pândå – din observator, din bordei, la adåpostul arborilor sau al stufului – mi-au låsat amintiri de neuitat, chiar dacå nu am avut ocazia sau n-am vrut så apås pe trågaci. Tihna, farmecul ¿i emo¡ia acelor momente dau o altå semnifica¡ie pasiunii noastre.

Gabriel CHEROIU 61

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 24.03 - 7.04.2021

Florin Zåbavå 24.03.1967, consultant piese de schimb, Claas Zamfir Marin 24.03.1968, director cercetare KWS Georgel Andron 24.03.1983, director vânzåri culturi speciale, Corteva Nicolae Popa 25.03.1953, director general adjunct Plå¡i ¿i Administrativ, APIA Anton På¿tinaru 26.03.1956, consilier ¿ef la Comisia pentru Agriculturå, Camera Deputa¡ilor Florin Marin 26.03.1979, director service ¿i piese de schimb, AgroConcept Mugur Cråciun 27.03.1955, director Departament Agriculturå, GRIVCO SA Maria Mocanu 27.03.1965, ¿ef laborator Bråila, KWS Adrian Sandu 29.03.1976, reprezentant produs ¿i agroservice KWS Adrian Rådulescu 30.03.1955, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România Ion Tabugan 1.04.1960, fost membru Comisia de agriculturå Alin Moga 4.04.1974, director marketing Agrocomer¡ Holding Lucian Apostol 6.04.1978, Kosarom Ia¿i Ion Scurtu 7.04.1949, prof. dr. Univ. “C-tin Brâncoveanu”, membru ASAS 62

Cartofii pr\ji]i belgieni, în patrimoniul mondial Cartofii pråji¡i ar putea fi considera¡i un element de patrimoniu cultural care så merite protejat? Proprietarii chio¿curilor care vând cartofi pråji¡i din Belgia cred cå acest lucru este posibil ¿i au înaintat o cerere cåtre autoritå¡ile flamande prin care solicitå UNESCO înscrierea preparatului lor culinar în patrimoniul umanitå¡ii, informeazå DPA. În 2014, regiunea flamandå, unde se vorbe¿te olandezå, a in-

clus cartofii pråji¡i în patrimoniul såu cultural ¿i imaterial. Belgia poate înainta UNESCO câte o propunere la fiecare doi ani, fiecare regiune fåcând pe rând sugestii, potrivit relatårilor din preså. Anul viitor, va fi rândul Flandri. Cultura belgianå a berii a fost incluså de UNESCO pe lista patrimoniului umanitå¡ii în 2016 - iar cartofii pråji¡i ar trebui så-i urmeze exemplul, a spus Bernard Lefevre, pre¿edintele unei uniuni care reprezintå proprietarii standurilor de cartofi pråji¡i (Unafri). “Cultura cartofilor pråji¡i are rådåcini în noi to¡i. Este o obi¿nuin¡å, asemenea valorilor fixe din vie¡ile noastre. ªi probabil tocmai datoritå acestui lucru trebuie så continuåm a o proteja”, a declarat acesta pentru agen¡ia de preså Belga.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

ORIZONTAL: 1) Ie¿it la horå-n sat – Rade tot la maså; 2) Curså rapidå; 3) Ia via¡a de la cap – Micul diplomat; 4) Prin¡ venit din slavå 9 10 – Clopo¡el poetic; 5) Grasul de la tipografie – Inel de lemn; 6) Inimå de erou! – Aducåtor de plictis; 7) Måsurile energiei! – Începåtori în lumea cifrelor; 8) Forme de a boteza; 9) Tråiri pline de imagina¡ie – Bun de papagal; 10) Fripturi cu os.

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 10/2021 ORIZONTAL: DESERT - SEF; ADEVERI - TE; TIP - CANGUR; AFTA - PARIA; RI - BOARE - S; ECRAN - MUST; IUTITA - PR; RIDURI - BEA; A - ATINGERI; CARACATITE.

VERTICAL: 1) Întinderea rufelor dupå spålat – Exterior de vilå! 2) Luat în fa¡a gropii – Venit de sus; 3) Complicatå din fire – Fåcut cu semnifica¡ie; 4) Cere... în secret! – Lucreazå cu familia; 5) Evolueazå pe teren propriu – A vrea binele cuiva; 6) Cu un cap deasupra – Nu-¡i då pace; 7) Efectele suspendårilor; 8) Fac instruc¡ie la marinå – Tare de urechi; 9) Datå pe fa¡å... cu sinceritate – I se plânge de milå; 10) Creierele mici – Stråbåtutå de râuri. Profitul Agricol 11/2021