Profitul Agricol nr. 11, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 11 din 20 martie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 11/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Lumea agricolå care nu stå în loc så ne a¿tepte pe noi

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drone, sateli]i pentru autoghidare, management al fermei pe telefonul mobil, supravegherea flotei de utilaje cu un simplu click, service la distan]\, burse la degetul mic, lumea ;ntreag\ a alunecat cu pl\cere c\tre “juc\riile” electronice. Ast\zi, toat\ informa]ia este la un click distan]\ [i o nou\ genera]ie de fermieri se contureaz\ deja. Cu vârste de 25 - 30 de ani, cei mai mul]i dintre ei sunt a doua, rar a treia genera]ie de agricultori, semn c\, ;n ciuda apocalipsei economice prezise de unii, agricultura are un frumos viitor. Am stat de vorb\ cu mul]i tineri, interesat s\ aflu ce ;i mân\ în lupta aceasta, de a face agricultur\ în condi]ii de schimb\ri climatice, h\]i[ legislativ gândit mai mult s\ încurce, c=nd banii sunt scumpi etc. Vor s\ demonstreze c\ [i ei sunt în stare s\ conduc\ ferma familiei, viseaz\ (ce t=n\r n-a f\cut-o vreodat\?) s\ schimbe modul în care se face agricultur\, ba chiar s\ mai netezeasc\ rela]ia cu mediul. Dar nu sunt ni[te naivi. Au înv\]at la [coala de business, vorbesc ;n termeni de management modern, nu sunt la prima negociere cu traderii, creditorii [i dealerii de ma[ini agricole, au de mici experin]\.

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Dorin]a de a digitaliza activitatea este pe primul loc în preferin]ele lor, cu sta]ii meteo care le transmit direct pe smartphone detalii despre starea vremii, temperatura aerului [i solului, vor s\-[i ia drone, în special pentru monitorizarea st\rii culturilor, dar [i pentru tratamente ]intite. Unii, nu atât de mul]i cât m-am a[teptat, se gândesc la no-till, fac deja minimum till m\car pentru unele culturi, dar nu uit\ nici plugul.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Mai greu, mai încet dec=t ne-ar fi pl\cut, începe s\ se consolideze la noi o nou\ genera]ie de fermieri, gata s\ ;nfrunte aceast\ lume agricol\ care nu st\ ;n loc s\ ne a[tepte.

George Ostroveanu 0730 588 777

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Da]i-le acces la tehnici genomice, la chimie eficient\, nu le interzice]i accesul la modificate genetic, ;n numele unei pruden]e insult\toare.

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Arpad DOBRE Profitul Agricol 11/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Mo]iune împotriva ministrului

Moldova da, Ucraina nu

Disputa agricol\ din Cisiordania

Noi reguli pentru reducerea polu\rii în fermele mari de animale

Guvernul promite dobânzi subven]ionate la credite

O nou\ s\pt\mân\ de proteste ;n Europa

UE propune simplificarea PAC

China anuleaz\ contracte de achizi]ii de grâu

Marea Neagr\, tot mai eficient\

Ofert\ special\ pentru biostimulatorul Utrisha N

Prima cooperativ\ a cresc\torilor de capre

Wuxal Ascofol Managementul stresului la oleaginoase

Ma[ini & utilaje

Consult\rile ministrului cu organiza]iile din sectorul vegetal

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Pre]ul grâului continu\ s\ scad\

Sc\deri pe pia]a porumbului

Cum arat\ produc]iile de porumb în lume

Prognoza meteo pe urm\toarele patru s\pt\mâni este bun\ Cât “cânt\re[te” o afacere cu cântare industriale

Sem\n\tori rapide pentru pr\[itoare 42 32

Culturi vegetale Alert\ de septorioz\, în zona de vest

Schimb\ri de management în Timac Agro

Pannon Starter, pentru startul în for]\ Produse recomandate la porumb [i floare 24 pentru vi]a-de-vie Vânz\rile BASF au sc\zut în 2023

Combaterea buruienilor în cultura de maz\re

Ploile nu au revigorat apetitul pentru porumb

Cre[terea animalelor

Vasilic\ Pamfil> Eu fac agricultur\ biodinamic\ 28 prin zootehnizare

Tractorul de 900 de cai

Precizie japonez\ la preg\tirea solului, sem\nat [i tratamente 46

Gr\dina, via [i livada Câ[tig\torii competi]iei BASF “Pove[ti cu vinuri române[ti”

Ionu] Olteanu î[i schimb\ tehnica agricol\ pe cea no-till

Opinii Iarna vrajbei dintre agricultori [i politicieni

Hobby Ne p\r\sesc gâ[tele

Un Burebista australian

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Mo]iune împotriva ministrului Luni, c=nd Profitul Agricol pleca la tipar, USR a depus mo]iune simpl\ împotriva ministrului Florin Barbu. Intitulat\ “Odele pentru Ceau[escu nu salveaz\ agricultura româneasc\”, dup\ o gaf\ de s\pt\m=na trecut\ a ministrului, mo]iunea îl acuz\ c\ îi trateaz\ cu dispre] pe fermieri.

A [tiut s\ promoveze o lege prin care stuful din Delta Dun\rii s\ fie folosit pentru a umfla conturile apropia]ilor baronului Paul St\nescu. Pentru toate aceste probleme [i pentru multe altele, precum e[ecul uria[ al Casei Unirea, Florin Barbu trebuie s\ plece din func]ia de ministru, s\ vin\ cineva mai pu]in nostalgic dup\ comunism”, transmite USR. Mo]iunea continu\ cu “fermierii români primesc de aproape opt ori mai pu]ine ajutoare de stat fa]\ de fermierii polonezi [i nu este vorba de institu]iile europene sau de grânele ucrainene, ci strict de nep\sarea Guvernului PSD-PNL”. “Plafonarea pre]urilor la unele alimente, o alt\ mare «reu[it\» a ministrului Barbu, a f\cut fie ca produsele cu pre] plafonat s\ dispar\ de pe raft, fie ca pre]urile s\ creasc\, prin Profitul Agricol 11/2024

sc\derea gramajului per produs. Din propriile declara]ii, Florin Barbu ar vrea s\ mai administreze o lovitur\ dur\ românilor dispera]i de cre[terea pre]urilor, scoaterea m\rcilor proprii din magazine. O astfel de m\sur\ va scoate [i mai mul]i bani din buzunarul românilor s\r\ci]i de PSD [i PNL.” USR i-a solicitat ministrului s\ prezinte neregulile de la Casa Unirea, unde ar fi facturi neîncasate de 10 milioane de euro, iar de vândut se vând cu prec\dere produse de import [i nu din produc]ia autohton\. În urm\ cu câteva zile, Ministerul Agriculturii a confirmat, printr-un document oficial, c\ a trimis la Parchet documentele de la Corpul de Control. “S\ trimi]i acest raport direct la Parchet este ca [i cum vrei s\ îl secretizezi o perioad\. Probabil c\ s-au speriat de ce au g\sit în propria ograd\. USR a solicitat autorit\]ilor competente s\ gr\beasc\ Parchetul în acest caz, s\ trimit\ dosarul în instan]\ [i, astfel, s\ vedem [i noi cine a abuzat de banii destina]i fermierilor [i produc\torilor locali [i ce produse de import [i mai ales cui le vindeau pe datorie. Dac\ acest dosar va fi încuiat întrun sertar, va fi dovada c\ ]ara asta este pân\ la gât îngropat\ în corup]ie [i slug\rnicie”, se mai arat\ în comunicatul USR.

Andrei OSTROVEANU

Josh Zacharias va prelua conducerea Ameropa Josh Zacharias, directorul Azomure[, va deveni CEO al grupului Ameropa, pe 15 aprilie. Josh Zacharias conduce în prezent platforma Azomure[, func]ie pe care o va p\stra [i în noul rol. S-a n\scut în Statele Unite, chiar ;n capitala Washington D.C., [i are dubl\ cet\]enie, american\ [i elve]ian\. Are 44 de ani [i a ocupat diverse func]ii de conducere în SUA, Australia, România [i Elve]ia de când s-a al\turat Ameropa în 2009. În 2020 a fost numit Director Comercial la Azomure[, iar din 2022 ocup\ func]ia de CEO Azomure[. “Pe parcursul a peste 15 ani, am avut privilegiul de a cunoa[te toate domeniile de activitate [i a[tept cu ner\bdare s\ lucrez cu oamenii dedica]i pe care Ameropa îi are în întreaga lume”, declara Josh Zacharias.

O nou\ [arj\, a V-a, de “tineri lideri în agricultur\” O nou\ genera]ie de fermieri a absolvit seria a V-a a programului “Tineri Lideri pentru Agricultur\” (TLA) organizat de Clubul Fermierilor Români. În program s-au înscris 100 de tineri antreprenori, dintre care 5 din Republica Moldova, cu burse complete. Programul a durat 6 luni, iar viitorii lideri au deprins o serie de cuno[tin]e de specialitate [i de management în domeniul agricol. Au asistat la cursuri interactive de management de risc în agricultur\, asigur\ri agricole [i fonduri mutuale, au aflat no]iuni de baz\ despre pia]a na]ional\ [i global\ a cerealelor. Urmeaz\ seria a VI-a a TLA, la care au început deja înscrierile.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Rusia interzice din nou exportul de rapi]\ Moscova a prelungit restric]ia de export pentru rapi]\, care va r\mâne în vigoare cel pu]in pân\ la începutul lunii septembrie. De[i uleiul de rapi]\ nu este popular în Rusia, autorit\]ile vor în acest fel s\ blocheze exportul de semin]e [i s\ încurajeze procesarea lor pe plan intern, pentru a produce ulei [i alte derivate cu o valoare mai mare. Restric]ia nu se aplic\ ]\rilor din Uniunea Economic\ Euroasiatic\ [i livr\rilor c\tre China prin punctul de trecere a frontierei Zabaikalsk.

1,3 milioane hectare asigurate Agra Asigur\ri a anun]at c\ a atins 1,35 milioane de hectare asigurate ;n ;ntreaga ]ar\, ceea ce ar ;nsemna o cot\ de pia]\ de 50%, [i a ;ncasat prime de peste 340 de milioane de euro doar ;n 2023. Potrivit oficialilor companiei, Agra asigur\ ast\zi cea mai rapid\ evaluare a daunelor din toat\ Europa, cu o perioad\ de sub 2 zile.

UE propune simplificarea PAC Comisia European\ a propus un plan de simplificare a mecanismului de acordare a subven]iilor prin Politica Agricol\ Comun\, pentru a satisface una dintre principalele revendic\ri ale fermierilor europeni. “Propunerile de azi, elaborate în cooperare cu fermierii, statele membre [i parlamentarii europeni, ofer\ o abordare mai flexibil\ pentru a-i ajuta pe fermierii no[tri s\-[i desf\[oare activitatea cu mai mult\ încredere [i predictibilitate. Trimitem un mesaj clar c\ politica agricol\ se adapteaz\ realit\]ii, dar nu renun]\ la prioritatea de a proteja mediul [i de a lupta contra schimb\rilor climatice”, a declarat pre[edinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Concret, fermierii europeni nu vor mai fi for]a]i s\ ]in\ necultivat o parte din terenul lor, dar sunt în continuare

obliga]i s\ protejeze zonele s\lbatice existente. Rota]ia culturilor nu mai este nici ea obligatorie la nivel european, dar statele membre au libertatea de a impune reglement\ri prin legisla]ia na]ional\. Obligativitatea acoperirii solului în perioade dificile a fost men]inut\, dar condi]iile vor fi stabilite de c\tre statele membre, în func]ie de condi]iile locale. În plus, Comisia a propus ca fermele cu o suprafa]\ mai mic\ de 10 hectare s\ fie complet scutite de toate condi]iile [i sanc]iunile prev\zute de Politica Agricol\ Comun\. Conform statisticilor UE, 65% dintre fermele europene exploateaz\ mai pu]in de 10 hectare, iar suprafa]a lor combinat\ reprezint\ doar 10% din terenul arabil total.

Drago[ B|LDESCU

Noi reguli pentru reducerea polu\rii în fermele mari de animale Cu 393 de voturi pentru, 173 împotriv\ [i 49 ab]ineri, Parlamentul European a adoptat acordul privind revizuirea directivei privind emisiile industriale (IED). Noile reguli sunt menite s\ impun\ reducerea emisiile din instala]iile industriale [i fermele mari de porci [i p\s\ri de curte. Astfel, m\surile din IED se extind la fermele de porci cu peste 350 de unit\]i de cre[tere a animalelor (LSU). Sunt excluse fermele organice [i cele în care porcii sunt crescu]i în exterior pentru o perioad\ semnifica8

tiv\ de timp dintr-un an. Pentru p\s\rile de curte, directiva se aplic\ fermelor cu g\ini ou\toare cu mai mult de 300 LSU [i pentru fermele cu pui de carne cu peste 280 LSU. Pentru fermele care cresc atât porci, cât [i p\s\ri, limita va fi de 380 LSU. Companiile care nu se conformeaz\ risc\ penalit\]i de cel pu]in 3% din cifra anual\ de afaceri. Pân\ la 31 decembrie 2026, Comisia va evalua dac\ ar fi necesar s\ se în\spreasc\ regulile [i pentru fermele de bovine. Se va gândi [i o

clauz\ de reciprocitate, pentru ca produc\torii din afara UE s\ îndeplineasc\ cerin]e similare cu normele UE atunci când export\ în UE. Regulamentele trebuie adoptate [i de Consiliu, înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial al UE [i de a intra în vigoare 20 de zile mai târziu. Statele membre vor avea apoi la dispozi]ie 22 de luni pentru a se conforma acestei directive.

Robert VERESS Profitul Agricol 11/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Consult\rile ministrului cu organiza]iile din sectorul vegetal Cristina CIONGA director-adjunct FAPPR

Întâlnirea cu mediul asociativ din sectorul vegetal a condus la clarific\ri pe baza proiectului de Ordin al MADR pentru implementarea, în 2024, a interven]iilor din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finan]ate din Fondul european de garantare agricol\ [i de la bugetul de stat. Au participat ministrul Florin Barbu, secretarul de stat Sorin Moise, echipa Autorit\]ii de Management (AM), reprezentan]ii APIA [i, desigur, ai organiza]iilor de fermieri. Am a trecut în revist\ principalele modific\ri propuse pentru 2024> - Pentru ANT-uri va exista un Ordin de sine st\t\tor. - Cererile de plat\ care vor fi depuse dincolo de termen nu vor mai fi supuse penalit\]ilor. - Defini]ia fermierului activ a suferit modific\ri, pentru a fi pus\ în concordan]\ cu prevederile din PNS. - Au fost actualizate prevederile care descriu competen]ele minime ale tân\rului fermier eligibil pentru sprijin Young Farmer. - Au fost actualizate nivelele minime de produc]ie în func]ie de media ultimilor 5 ani, pentru eligibilitatea pentru sprijinul cuplat. - A fost introdus în sprijinul cuplat o nou\ categorie de culturi, porumbul siloz. - A fost modificat\ dimensiunea minim\ a parcelei pentru solarii la 0,03 ha. Pentru 2024, Comisia European\ nu a aprobat o derogare de la GAEC 7 (rota]ia anual\ a culturilor la nivel de parcel\), dar Romania are în PNS Profitul Agricol 11/2024

aprobate 2 excep]ii> 1. monocultur\ timp de 3 ani pe max. 50% din suprafa]\ dac\ se înfiin]eaz\ o cultur\ secundar\ [i, respectiv, 2. monocultur\ timp de 2 ani pe parcelele pe care, din cauza condi]iilor meteo nefavorabile, recoltarea nu s-a f\cut înainte de 1 noiembrie sau nu s-a putut înfiin]a cultura secundar\ pân\ la 1 noiembrie. :n acest al doilea caz, fermierul va da o declara]ie pe proprie r\spundere la APIA. Obliga]iile vor fi detaliate în Ghidul privind condi]ionalit\]ile, ce urmeaz\ s\ fie elaborat. Forumul APPR a mai solicitat transmiterea c\tre agen]iile de pl\]i teritoriale a unor instruc]iuni clare de aplicare unitar\ a prevederilor Ordinului [i modificarea formul\rii prev\zute de Art 2 pct. p), "identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate”, deoarece în practic\ nu se lucreaz\ pe amplasamentul real, adic\ s-a realizat deja o comasare tacit\, în lipsa cadrului legal aferent înc\ de la punerea în posesie. A fost modificat\ ecoschema PD-04, practici benefice în teren arabil, pentru a fi pus\ în acord cu derogarea de la GAEC 8. Astfel, drept condi]ie general\, fermierii vor trebui s\ dedice minim 5% din suprafa]a arabil\ elementelor neproductive, culturilor verzi [i/sau culturilor leguminoase f\r\ tratamente fitosanitare, sau oric\rei combina]ii între cele 3. Interdic]ia de aplicare a tratmentelor fitosanitare se aplic\ pe 4% din total de teren arabil din ferm\.

S-a propus ca identificrea s\ se fac\ dup\ urm\toarele reguli, în func]ie de situa]ia faptic\, identificarea poate fi f\cut\> - dac\ pe raza UAT-ului respectiv proprietatea nu a fost fragmentat\ la punerea în posesie, pentru identificare se utilizeaz\ informa]iile cadastrale ca urmare a înregistr\rii sistematice a imobilelor prin Programul na]ional de cadastru [i carte funciar\, în situa]ia în care acestea sunt disponibile [i relevante. - În situa]ia în care proprietatea a fost fragmentat\ la punerea în posesie, la identificare se va utiliza doar adeverin]a eliberat\ de UAT. Identificarea presupune ca parcela s\ nu se suprapun\ peste parcelele declarate de c\tre al]i fermieri [i s\ nu dep\[easc\ limita blocului fizic. Propunerea urmeaz\ s\ fie analizat\ de comisia juridic\ [i IT. - Recunoa[terea posibilit\]ii de utilizare a culturilor verzi de acoperire pentru mai multe tipuri de pl\]i, de exemplu pentru a servi la excep]ia 1 de la Gaec 7, dar [i Pachetul 4 (Culturi verzi) de la DR 02-01, dac\ se respect\ cerin]ele prev\zute de acest pachet (Sem\natul culturilor verzi trebuie realizat în perioada 1.08-30.09, utilizându-se> maz\rea, m\z\richea, rapi]a, mu[tarul, lupinul, sulfina) sau P7M10 (acolo unde se afl\ în ultimul an de angajament sau dac\ s-a deschis un nou angajament). - S-a propus ca MADR s\ discute cu Comisia European\ situa]ia în care se întrerupe contractul de arend\ în timpul anului de cerere, propunând ca fermierul s\ poat\ beneficia de subven]ii dac\ s-a achitat de obliga]iile ce îi revin (infiin]area culturii, respectarea standardelor de mediu etc.). 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Guvernul promite dobânzi subven]ionate la credite În Monitorul Oficial nr. 201 din 11.04.2024 a fost publicat\ OUG 18 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM Plus.

Componentele schemei de ajutor de stat sunt urm\toarele> - IMM România Plus, - Agro Plus, - IMM Prod Plus, - Construct Plus, - Innovation Plus, - Rural Plus.

Prin acestea se acord\ ajutor de stat sub form\ de garan]ii de stat, de maximum 90% din valoarea finan]\rii, reprezentând exclusiv dobânzile, comisioanele [i spezele bancare aferente creditului garantat, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investi]ii [i/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finan]area capitalului de lucru. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului [i acvaculturii, valoarea maxim\ cumulat\ a finan]\rilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate dep\[i 5.000.000 de lei.

Cei care î[i desf\[oar\ activitatea exclusiv în sectoarele agriculturii primare pot beneficia de un ajutor plafonat la 280.000 de euro. Durata maxim\ a finan]\rilor este de 72 de luni pentru creditele de investi]ii [i de 36 de luni pentru creditele sau liniile de credit pentru capital de lucru, în ambele cazuri f\r\ posibilitate de prelungire. Fermierii care acceseaz\ Agro Plus nu beneficiaz\ de dobând\ finan]at\ de la bugetul de stat.

Arpad DOBRE

Moldova da, Ucraina nu Cu 459 de voturi pentru, 65 împotriv\ [i 57 ab]ineri, deputa]ii europeni au aprobat reînnoirea pentru un an a m\surilor de liberalizare a comer]ului pentru Republica Moldova. Astfel, toate taxele vamale la importurile din Moldova r\mân suspendate. În schimb, votul final pentru aceea[i m\sur\ în cazul Ucrainei a fost amânat.

Deocamdat\, Parlamentul European a votat cu 347 de voturi pentru, 117 împotriv\ [i 99 ab]ineri pentru modificarea propunerii Comisiei de suspendare a taxelor de

import [i a cotelor la exporturile agricole ucrainene c\tre UE pentru înc\ un an, de la 6 iunie 2024 pân\ la 5 iunie 2025. Deputa]ii au transmis raportul înapoi la Comitetul pentru Comer] Interna]ional, care trebuie s\ înceap\ negocierile cu Consiliul. Deputa]ii au inclus în legisla]ie mai multe produse (fa]\ de cele propuse de Comisie) pentru care se pot suspenda, în anumite condi]ii, scutirile de taxe vamale.

Totodat\, s-a convenit folosirea unei perioade mai largi ca referin]\ pentru calcularea volumelor medii

de import. Mai mult, m\surile de liberalizare sunt condi]ionate de respectarea de c\tre Ucraina a principiilor democratice, a drepturilor omului, a statului de drept [i a eforturilor sale sus]inute de a lupta împotriva corup]iei [i a crimei organizate.

În ceea ce prive[te Moldova, urmeaz\ ca liberalizarea s\ fie aprobat\ de guvernele statelor membre. Suspendarea taxelor vamale expir\ la 5 iunie 2024 pentru Ucraina [i la 24 iulie 2024 pentru Moldova.

Robert VERESS

Profitul Agricol 11/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Yara investe[te într-un terminal de ;ngr\[\minte lichide Grupul Yara a anun]at o investi]ie în valoare de 7 milioane de lire sterline în construc]ia unui terminal de îngr\[\minte lichide în portul Chedburgh din estul Angliei. Compania comercializeaz\ peste 300 de tipuri de îngr\[\minte lichide pe pia]a britanic\, iar noul terminal va utiliza cele mai moderne tehnologii, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de ser\. Yara este unul dintre cei mai mari produc\tori de îngr\[\minte din lume [i a raportat anul trecut vânz\ri de 17,3 miliarde de dolari.

Cal-Maine se extinde în statul Missouri Cal-Maine Foods, cel mai mare produc\tor de ou\ din Statele Unite, a finalizat achizi]ia unei foste ferme de pui a produc\torului de carne Tyson Foods din ora[ul Dexter din statul Missouri. Ferma de carne a fost închis\ de Tyson anul trecut [i va fi renovat\ pentru a produce ou\. Loca]ia este una foarte favorabil\ pentru Cal-Maine pentru c\ în zon\ exist\ mul]i produc\tori de furaje.

EuroChem deschide o fabric\ de îngr\[\minte în Brazilia Produc\torul elve]ian de îngr\[\minte EuroChem a inaugurat o fabric\ de îngr\[\minte în Brazilia, în urma unei investi]ii totale de un miliard de euro. Fabrica dispune de o min\ proprie de fosfa]i [i va produce anual peste un milion de tone de îngr\[\minte. Agricultura din Brazilia folose[te aproximativ 8% din cantitatea total\ de îngr\[\minte produse la nivel global, dar produc]ia intern\ este limitat\ [i peste 87% din acest consum provine din importuri.

Marea Neagr\ devine tot mai eficient\ Noul coridor de export al cerealelor ucrainene din Marea Neagr\ func]ioneaz\ tot mai bine, dup\ ce atacurile cu drone au for]at flota de r\zboi rus\ s\-[i retrag\ navele principale în porturile de pe coasta estic\. “Am ajuns s\ transport\m un volum de m\rfuri aproape la fel de mare ca prin coridorul ini]ial, dar întro perioad\ mult mai scurt\ de timp. Coridorul are un poten]ial de cre[tere de cel pu]in 20%”, a declarat Yuriy Vaskov, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina. În luna februarie, cantitatea de m\rfuri transportat\ prin coridorul maritim a ajuns la nivelul record de 8 milioane de tone, din care aproximativ 65% au fost produse agricole, iar restul minereuri, metale [i îngr\[\-

minte din import. În luna iulie a anului trecut, Rusia s-a retras din acordul care a permis activitatea primului coridor de transport [i a anun]at c\ toate vasele civile care folosesc porturi ucrainene vor fi considerate ]inte militare [i pot fi atacate. Ru[ii au lansat ulterior atacuri masive cu rachete [i drone asupra porturilor maritime [i fluviale ale Ucrainei. Kievul a r\spuns prin crearea unei noi rute maritime care folose[te apele teritoriale ale României, Bulgariei [i Turciei [i prin o serie de atacuri care au provocat pierderi importante Flotei Ruse a M\rii Negre.

Drago[ B|LDESCU

China anuleaz\ contracte de achizi]ii de grâu Cump\r\tori priva]i din China au anulat o achizi]ie de 264.000 de tone de grâu ro[u din Statele Unite, ultima dintr-o serie de contracte abandonate care au influen]at pre]ul cerealelor pe Bursa din Chicago. Chinezii au anulat în ultimele s\pt\mâni achizi]ii de grâu american care însumeaz\ 504.000 de tone, cea mai mare cantitate într-un singur sezon din anul 1999 ;ncoace. În acela[i timp, chinezii au refuzat un milion de tone de grâu australian, care trebuia livrat în perioada februarie-martie. Organiza]ia FranceAgriMer a confirmat [i ea c\ Beijingul a renun]at la

unele achizi]ii de grâu francez, f\r\ a oferi detalii. “Aceste anul\ri de contracte arat\ c\ ei au g\sit grâu mai ieftin din alte surse”, explic\ Ben Buckner, analist al companiei AgResource Co. Pre]ul grâului de pe pie]ele interna]ionale a sc\zut pân\ la cel mai mic nivel din ultimii trei ani [i jum\tate, pe fondul exporturilor mari de cereale ieftine din Rusia. Pre]ul de export al grâului rusesc a sc\zut recent sub pragul de 200 de dolari per ton\, iar Rusia a[teapt\ o recolt\ excelent\ de cereale [i în acest sezon.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 11/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

O nou\ s\pt\mân\ de proteste ;n Europa Ac]iunile de protest ale fermierilor au continuat în mai multe ]\ri europene, în ciuda concesiilor oferite de Uniunea European\ [i de guvernele na]ionale. Polonezi au continuat campania de blocare a punctelor de trecere a frontierei, care s-au extins acum [i la grani]a cu Slovacia. Protestatarii au întrerupt traficul prin v\mi [i au permis doar trecerea unui camion pe or\, iar reprezentan]ii lor sus]in c\ Slovacia este una dintre rutele prin care cerealele ucrainene intr\ în Polonia. În Belgia au provocat haos pe [oselele din jurul portului Anvers, al doilea cel mai mare din Europa, pentru a protesta contra politicilor de mediu ale Uniunii Europene. Nu au blocat îns\ complet traficul

spre port, dup\ ce companiile de transport maritim au avertizat c\-i vor da în judecat\ pentru a-[i recupera eventualele pierderi. Un incident inedit s-a înregistrat în }ara Galilor, acolo unde mai multe activiste au organizat un protest topless pentru a-i sus]ine pe fermierii locali. Ele s-au dezbr\cat pe un deal din apropierea ora[ului Convy, având scrise pe piele mesaje ca “F\r\ fermieri nu exist\ alimente”. În Grecia, agricultorii s-au declarat în schimb satisf\cu]i dup\ o discu]ie cu premierul Kyriakos Mitsotakis la sediul guvernului din Atena. Acesta a promis adoptarea unor legi pentru a reduce costurile de produc]ie din agricultur\ [i acordarea de compensa]ii urgente fermierilor care au fost afecta]i de inunda]ii.

Disputa agricol\ din Cisiordania Statele Unite [i Marea Britanie au anun]at sanc]iuni f\r\ precedent pentru dou\ ferme [i trei coloni[ti israelieni din Cisiordania, în încercarea de a opri expulzarea for]at\ a fermierilor palestinieni din regiune. Totul a pornit de la conflictul dintre p\storul palestinian Fares Samamreh [i unul dintre vecinii lui, fermierul israelian Yinon Levy. “Yinon Levy s-a mutat aici acum trei ani [i a început s\ m\ h\r]uiasc\. Înainte de r\zboiul din Gaza, folosea drone pentru asta. La câteva zile dup\ începutul r\zboiului, totul a devenit mult mai serios. El [i al]i coloni[ti au Profitul Agricol 11/2024

început s\ vin\ peste noi înarma]i, ziua [i noaptea. I-au spus so]iei mele c\ or s\ ne omoare pe to]i, dac\ nu plec\m”, spune Samamreh. În scurt timp, el [i familia lui au fugit din zon\, iar patru sate palestiniene din apropierea fermei lui Levy au fost abandonate. Colonistul neag\ îns\ toate acuza]iile [i sus]ine c\ autorit\]ile israeliene îl sus]in, f\r\ s\ existe nici o anchet\ oficial\ împotriva lui. Levy a refuzat s\ comenteze mai multe înregistr\ri video care îl arat\ în satele palestiniene vecine, înarmat cu o mitralier\.

Cea mai mare afin\ din lume O ferm\ din Australia a stabilit un nou record mondial pentru cea mai mare afin\ din lume, care are dimensiunile unei mingi de pingpong. Fructul are un diametru de 4 centimetri [i o greutate de 20,4 grame, de zece ori mai mare fa]\ de o afin\ normal\. El a fost produs de o nou\ varietate de afine dezvoltat\ de Grupul Costa. Recordul precedent era de]inut de o afin\ cu greutatea de 16,4 grame care a fost recoltat\ tot de o ferm\ din Australia.

Criz\ de pui ;n Nigeria Cresc\torii de pui din Nigeria se confrunt\ cu o criz\ f\r\ precedent, care a for]at peste jum\tate dintre fermele din ]ar\ s\-[i înceteze activitatea în ultimii doi ani. Printre problemele care îi afecteaz\ pe fermierii locali se num\r\ infla]ia, lipsa furajelor, efectele pandemiei, dar [i fluctua]ia cursului de schimb valutar al monedei na]ionale, naira, care a provocat scumpirea accentuat\ a materiilor prime. Pre]ul ou\lor a crescut de 8 ori ;n ultimele luni.

O vac\ modificat\ genetic a produs lapte cu insulin\ O vac\ modificat\ genetic de un grup de cercet\tori de la Universitatea din Illinois, SUA, a produs lapte cu un con]inut ridicat de insulin\ uman\. Aceast\ descoperire ar putea schimba via]a bolnavilor de diabet din toat\ lumea. Lacta]ia animalului a fost indus\ hormonal [i a asigurat doar o cantitate mic\ de lapte, dar cercet\torii spun c\ vacile modificate ar putea produce în viitor cel pu]in un gram de insulin\ per litru, o cantitate considerabil\ având în vedere c\ unele rase de vaci au o productivitate de 50 de litri pe zi.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e porturilor din Ucraina [i cererea tot mai mic\ pe pia]a interna]ional\ sunt principalii factori care conduc la aceast\ sc\dere.

Grâu România FOB Constan]a 183 euro/t (- 1) 915 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024. Pre]ul grâului este în sc\dere continu\. Concuren]a grâului rusesc, cre[terea ex-

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 215 dolari/ton\ (989 lei). A sc\zut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 213 dolari/ton\ (980 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\. Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 175 euro/ton\ (875 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 209 euro/ton\ (1.045 lei), la fel ca s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 184 euro/t (920 lei). Cota]ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

$/t 11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 193 197 196 195 190 197 201 201 199 195 202 206 206 205 201

Cota]ii - Bursa din Kansas Apr Mai Iun

avut o sc\dere de 6 dolari/ton\.

Porumb România FOB Constan]a 160 euro/t (¡ 3) 800 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în aprilie 2024, este de 188 euro/ton\ (940 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 184 dolari/ton\ (846 lei). A

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 176 euro/ton\ (880 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t

Pre]ul porumbului la bur-

Apr Mai Iun

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 167 168 168 167 166 173 173 173 173 170 177 178 178 178 175

Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai

$/t

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 190 192 191 192 188 189 189 189 189 186

Cota]ii - Burse din Fran]a

$/t 11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 223 227 228 225 225 216 219 219 215 211 210 215 215 212 208

sa Pontivy a fost de 173 euro/ton\ (865 lei). A crescut cu 2 euro/ton\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 172 euro/ton\ (860 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei {i-a men]inut acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în aprilie 2024 este de 200 euro/t (1.000 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 183 euro/t (915 lei). A crescut cu 14 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai Iun

$/t 11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 212 212 213 214 213 214 213 215 215 216 217 216 216 216 219

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 Rouen 184 187 188 188 184 Dunquerque 184 187 188 188 184 Pallice 184 187 188 188 184 Creil FOB 179 180 181 181 178 Moselle FOB 177 177 178 178 175 Rouen FOB 209 212 213 211 209

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 176 euro/ton\ (890 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 188 dolari/ton\ (865 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 169 170 171 171 171 171 172 173 173 172 175 176 177 177 176 Bordeaux FOB 174 175 176 176 176 Pontivy 171 173 174 174 173 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 11/2024

S\pt\mâna 11 - 15 martie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 453 dolari/ton\ (2.084 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 400.300 tone, Germania 142.700 tone, Mexic 97.200 tone, Indonezia 79.800 tone, Olanda 69.000 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

$/t

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 430 428 434 434 433 435 433 439 439 439 439 437 444 444 444

Orz

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 169 euro/ton\ (845 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 432 euro/ton\ (2.160 lei). A crescut cu 12 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 431 euro/ton\ (2.155 lei). A avut o cre[tere

Pre]uri

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

11.03 12.03 1.005 1.015 1.018 1.028 1.028 1.039

$/t

13.03 14.03 15.03 1.041 1.058 1.057 1.054 1.070 1.067 1.064 1.082 1.078

euro/t

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 Rouen 170 175 172 172 169 Dunquerque 170 175 172 172 169 Pontivy 167 168 168 168 166 Orz bere: Creil** 182 183 180 180 177 Moselle** 154 155 155 155 154

FOB Constan]a 148 euro/t (- 12) 740 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 367 dolari/ton\ (1.688 lei). A înregistrat o sc\dere de 9 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

11 - 15.03.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 426 dolari/ton\ (1.960 lei). A crescut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

chis la 154 euro/ton\ (770 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în aprilie 2024, pre]ul orzului furajer este 240 dolari/ton\ (1.104 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

de 10 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 432 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 Rouen 421 425 438 438 431 Dunquerque 421 426 439 439 432 Moselle 421 426 439 439 432

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Apr Mai

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 376 371 367 364 367 376 371 373 370 371

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 400 euro/t (2.000 lei). Nu a avut nici o evolu]ie fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 Dieppe 400 405 405 405 400

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Apr

euro/t

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 819 856 859 859 851

euro/ton\ (2.160 lei). A crescut cu 11 euro/ton\.

Apr Mai

chiderea licita]iilor a fost de 851 euro/ton\ (4.255 lei). A crescut cu 32 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 365 euro/t (1.825 lei). A sc\zut cu 2 de euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 393 euro/t (1.965 lei). A sc\zut cu 12 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Apr Mai

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 599 605 617 614 627 615 624 625 626 636 622 632 635 635 643

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

215 dolari/t

Profitul Agricol 11/2024

-9

184 dolari/t

-6

$/t

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 260 260 260 260 260 260 260 260 260 260

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 260 dolari/ton\ (1.196 lei). A sc\zut cu 10 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Apr Mai Iun

$/t

11.03 12.03 13.03 14.03 15.03 420 418 422 426 426 422 420 427 428 428

453 dolari/t

260 dolari/t

- 10 15

Pre]uri [i pie]e

Pre]ul grâului continu\ s\ scad\

Produc]iile (mil. tone) principalilor produc\tori. Total> 1.230 milioane tone

Departamentul Agriculturii din SUA a publicat raportul privind produc]iile [i pre]urile la cereale pe luna martie. De[i se anun]\ o produc]ie în cre[tere, aceasta este înc\ sub recordul de anul trecut. Produc]ia mondial\ de grâu este cre[te cu aproape 1 milion de tone [i va ajunge la 787 milioane tone. Se anun]\ produc]ii mai mari pentru Argentina (¡0,4 milioane tone), Australia (¡0,5 milioane tone) [i Rusia (¡0,5 milioane tone). Vor fi exporturi mai mari din Ucraina, Australia [i Turcia. UE se men]ine în topul importatorilor, cu 12 milioane tone, urmat\ de> China (11 milioane tone)< Egipt (11 milioane tone)< Indonezia (10,5 milioane tone)< Turcia (10 milioane tone). Consumul mondial cre[te la un nivel record de 799 milioane tone. 16

}\ri cu stocuri mari de grâu

China

132 mil. t

Varia]ie fa]\ de 2022/23 - 7 mil. t

SUA

18 mil. t

¡ 2,5 mil. t

15 mil. tone

- 1,5 mil. t

Rusia 12,4 mil. tone

- 2,2 mil. t

India

- 0,5 mil. t

2023/24

9 mil. t

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u> Rusia (51 milioane tone, mai mult cu 3,5 mil. tone fa]\ de anul trecut)< UE (36,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion tone fa]\ de anul trecut)< Canada (24 milioane tone, mai pu]in cu 1,3 mil. tone)< Australia (23,5 milioane tone, mai pu]in cu 7 milioane tone fa]\ de anul trecut)< SUA (19,5 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone).

Sc\deri semnificative pe pia]a grâului :n Rusia, cota]ia gr=ului a sc\zut cu 26 dolari/ton\ [i a ajuns la 199 dolari/ton\, cel mai sc\zut nivel din 2020. :n UE sc\derile au fost de 24 dolari/ton\, ajungând la 209 dolari/ton\, cauza fiind aceea[i> concuren]a puternic\ din partea grâului rusesc. :n Australia, din cauza cererii reduse, cota]iile au sc\zut cu 9 dolari/ton\, la 282 dolari/ton\. Cota]iile din Argentina au sc\zut cu 23 dolari/ton\ [i au ajuns la 217 dolari/ton\. :n Canada, pre]urile au sc\zut cu 14 dolari/ton\, la 292 dolari/ton\. {i cota]iile din SUA au sc\zut cu 14 dolari/ton\ [i au ajuns la 272 dolari/ton\.

Profitul Agricol 11/2024

Pre]uri [i pie]e

Sc\deri pe pia]a porumbului

Produc]iile principalilor produc\tori. Total> 1.230 milioane tone

:n raportul din luna martie USDA anun]\ o produc]ie mondial\ de porumb de 1.230 milioane tone, în sc\dere cu 2,3 milioane tone fa]\ de estimarea de luna trecut\. Cele mai mari sc\deri de produc]ii sunt prognozate pentru Mexic (- 1 milion de tone), Africa de Sud (- 1,3 milioane tone), Ucraina (- 1 milion de tone) [i Rusia (- 0,4 milione tone). Se estimeaz\ exporturi mai mari pentru Argentina [i Ucraina, [i mai reduse Brazilia, India [i Africa de Sud.  Brazilia r\mâne în topul exportatorilor, cu 55 milioane tone (-3 mil. tone), fiind urmat\ de>  SUA (54 milioane tone, mai mult cu 11 mil. tone)  Argentina (37 milioane tone, mai mult cu 11 mil. tone)  Ucraina (24,5 milioane tone)  Fed. Rus\ (5,3 milioane tone)  UE (4,2 milioane tone). Importurile au sc\zut în Uniunea European\, Arabia Saudit\ [i Israel [i 18

au compensat cre[terile c\tre Mexic [i Venezuela. :n topul importatorilor, pe primul loc este China, cu 23 milioane tone, urmat\ de>  UE (22 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone)  Mexic (20,6 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)  Japonia (15,5 milioane tone)  Coreea de Sud (11,6 milioane tone)  Vietnam (11 milioane tone)  Iran (8,6 milioane tone)  Egipt (8,5 milioane tone)  Columbia (6,5 milioane tone). Consumul mondial este estimat s\ ajung\ la 1,212 mil. tone, mai mare cu 44 milioane tone fa]\ de anul trecut. Marii consumatori sunt>  SUA (316 milioane tone, mai mult cu 10 milioane tone)  China (306 milioane tone, mai mult cu 7 milioane tone)

 Brazilia (78,5 milioane tone)  UE (78 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone)  Mexic (47 milioane tone).

Stocurile mondiale au sc\zut la aproximativ 320 milioane tone, de la 322 milioane tone. La licita]iile din luna februarie, cota]iile porumbului din SUA au înregistrat o sc\dere de 10 dolari/ton\ [i au ajuns la 188 dolari/ton\. :n Brazilia, pre]ul a ajuns la 186 dolari/ton\, în sc\dere cu 18 dolari/ton\. Exporturile din sezonul trecut s-au încheiat, iar pia]a a[teapt\ safrinha din noul sezon. Pre]urile din Argentina au înregistrat o sc\dere de 15 dolari/ton\, ajungând la 185 dolari/ton\. Practic, în Argentina, Brazilia [i SUA pre]urile sunt acum aproape la egalitate. :n Ucraina pre]urile au sc\zut cu 5 dolari/ton\, atingând 168 dolari/ton\. Profitul Agricol 11/2024

Pre]uri [i pie]e Argentina 56 milioane tone de porumb Produc]ia de porumb din Argentina pentru anul 2023/24 este estimat\ de anali[tii americani la 56 milioane tone, în cre[tere cu 56% fa]\ de anul trecut. Randamentul este prognozat la 8 tone/hectar, în cre[tere cu 50% fa]\ de recolta de anul trecut. S-a cultivat o suprafa]\ de aproximativ 7 milioane hectare, mai mare cu 4% fa]\ de anul trecut. Bursa de Cereale din Buenos Aires [i-a crescut prognoza pentru suprafa]a sem\nat\ la 7,2 mil. hectare, iar abandonul mediu este de 3%. Precipita]iile din principalele bazine produc\toare de porumb au fost peste medie [i semnificativ peste nivelurile sc\zute de anul trecut.

Mexic 24 milioane tone de porumb USDA estimeaz\ produc]ia de porumb din Mexic la 24 milioane tone, în sc\dere cu 15% fa]\ de produc]ia de anul trecut. Suprafa]a cultivat\ ajunge la 6,1 milioane hectare, redus\ cu 11% fa]\ de anul trecut. Se estimeaz\ un randament de aproximativ 3,93 tone/hectar, în sc\dere cu 3% fa]\ de anul trecut. :n Mexic porumbul este cultivat în dou\ sezoane> prim\var\/var\ (principal) [i de toamn\/iarn\. Cea mai mare par te a produc]iei, 75%, provine din sezonul principal, deoarece beneficiaz\ de precipita]ii pe toat\ perioada de dezvoltare a culturilor. Porumbul din sezonul de iarn\, predominant irigat, s-a confruntat cu o alimentare sc\zut\ cu ap\ din cauza secetei. Ritmul de sem\nat continu\ s\ fie tot mai lent. La 31 ianuarie s-a raportat o suprafa]\ de 0,706 mil. ha, fa]\ de 1,059 mil. ha anul trecut.

Cum arat\ produc]iile de porumb în lume

Rusia> 16,6 milioane tone de porumb, cu randament-record

Brazilia> Sem\natul safrinha avanseaz\ rapid, iar produc]ia Agen]ia de Statistic\ a Rusiei, este neschimbat\

Rosstat, a publicat, la sfâr[itul lunii februarie, al doilea raport cu estim\rile de produc]ii pentru principalele culturi cultiuvate în acest sezon. Rosstat a raportat un randamentrecord pentru porumb de aproape 7 tone/ha. În acest sezon, principalele regiuni produc\toare de porumb din Rusia au beneficiat de condi]ii generale favorabile de cre[tere. Cu toate acestea, vremea rece [i umed\ de toamn\ a întârziat semnificativ recoltarea. Acest dezavantaj a cauzat abandonuri de aproximativ 9%, comparativ cu 4% - cât a fost media ultimilor 5 ani. Astfel, produc]ia de porumb din Rusia pentru anul de comercializare 2023/24 este estimat\ la 16,6 milioane tone, cu 5% în cre[tere fa]\ de anul trecut [i cu 18% fa]\ de media pe 5 ani. Scade îns\ suprafa]a total\ cultivat\ [i va ajunge la 2,4 milioane de hectare, mai mic\ cu 7% fa]\ de luna trecut\ [i cu 9% fa]\ de anul trecut.

Recoltarea porumbului din primul sezon (19% din produc]ia total\ a Braziliei) este în curs, iar sem\natul pentru recolta din sezonul doi - safrinha (78% din produc]ia total\) progreseaz\ într-un ritm rapid. Lucr\rile sunt avansate cu 74% la nivel na]ional, comparativ cu 64% în sezonul trecut. Institutul Mato-Grossense de Economia Agropecuária raporteaz\ c\ în Mato Grosso, cel mai mare stat produc\tor, 90% din suprafa]\ a fost deja sem\nat\ în fereastra ideal\. Cu toate acestea, suprafa]a plantat\ cu safrinha a fost redus\ la 15,9 milioane hectare (-7,6%), potrivit CONAB. Cea mai mare reducere a suprafe]ei, de 656.000 de hectare, este în Mato Grosso. În Paraná, al doilea mare produc\tor de safrinha, sem\natul este în prezent la 66% din suprafa]\. Produc]ia total\ de porumb din Brazilia este estimat\ la 124 milioane tone, neschimbat\ fa]\ de estim\rile din raportul de luna trecut\. pagini de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 11/2024

CULTURI

VEGETALE Alert\ de septorioz\, în zona de vest Septorioza frunzelor este prezent\ în culturile de grâu din zona de vest a ]\rii, iar condi]iile climatice sunt ;n continuare favorabile infec]iilor!

Septorioza, boala începutului de prim\var\ Condi]iile climatice din prima decad\ a lunii martie 2024 sunt foarte asem\n\toare cu cele din aceea[i perioad\ a lui 2023. Atunci, septorioza frunzelor a f\cut ravagii prin culturile de grâu din Timi[ [i nu numai, deoarece a fost mult\ umiditate, spune Otilia Cotuna, [ef lucr\ri la Facultatatea de Agricultur\ din Timi[oara, Departamentul de Biologie [i Protec]ia Plantelor. Septorioza frunzelor poate afecta serios produc]ia de grâu, mai ales în condi]iile de umiditate care persist\ în Timi[, Arad, Cara[-Severin, unde ploile continu\ s\ cad\. Ani la rând, septorioza a fost o boal\ a începutului de prim\var\, dup\ care se oprea din evolu]ie deoarece nu mai avea umiditate. Rezerva de inocul din prim\vara 2023 a dus la apari]ia acestui patogen în culturile de grâu înc\ din toamn\, când intensitatea [i frecven]a plantelor cu simptome a fost ridicat\, pe fondul climatic favorabil (în Banat a plouat mult peste media multianual\ care este de 600 mm/an). Profitul Agricol 11/2024

dr. ing. Otilia Cotuna

Iarna blând\ a sus]inut infec]iile, conducând astfel la cre[terea sursei de inocul pentru viitoarele infec]ii din prim\var\. În aceast\ perioad\, în solele de grâu verificate, patogenul este prezent pe toate plantele (la soiurile sensibile mai ales).

Simptome, recomand\ri Simptomele pot include pete ovale sau alungite pe frunze, ini]ial verzi-g\lbui, apoi maro. Spori negri, numi]i picnidii, vizibili pe suprafa]a petelor. Aceste fructifica]ii sunt a[ezate în [iruri paralele cu nervurile frunzei. Cel mai adesea, petele au form\ dreptunghiular\, limitate de nervurile frunzelor. La atacuri masive întreaga frunz\ poate fi acoperit\ de pete maronii care în stadiu avansat devin cenu[ii [i mor. Dr. Cotuna sus]ine c\ primul tratament în culturile de cereale este bine s\ se fac\ în intervalul fenologic “începerea alungirii paiului - apari]ia frunzei stindard”, adic\ BBCH 30 39. Fungicidele trebuie alese cu mare

aten]ie mai ales când vremea este umed\. Dr. Cotuna îndeamn\ ca, astfel, combaterea patogenului s\ se realizeze în perioada de vegeta]ie, atunci când PED-ul (pragul economic de d\unare) este atins [i dep\[it, adic\ ›10% intensitate de atac. În func]ie de fungicidul ales, tratamentele pot fi efectuate pân\ la începutul înfloritului (dac\ sunt infec]ii masive). Primul tratamentul (T1) pentru controlul septoriei ar trebui aplicat la stadiul de cre[tere GS 32 (apari]ia frunzei 3) - acest tratament asigur\ control maxim pentru frunza 3 [i bun pentru frunza 2. Al doilea tratament (T2) ar trebui aplicat la stadiul de cre[tere GS 39. Acest fapt este foarte important [i asigur\ control maxim pentru frunza steag [i opre[te infec]iile care eventual s-au instalat pe frunza 2. Despre tratamentul T0 (cu 2 sau 4 s\pt\mâni înainte de T1), studiile arat\ c\ rareori este eficient. Momentul optim pentru aplicarea primului tratament trebuie ales cu mare aten]ie, ]inând cont de starea fitosanitar\ a culturilor [i de prognoza climatic\. Primul tratament pentru combaterea septoriozei ar trebui efectuat în intervalul fenologic “începerea alungirii paiului - apari]ia frunzei stindard” adic\ BBCH 30 - 39 În zonele mai secetoase, predomin\ Septoria tritici, iar în zonele mai umede Septoria nodorum.

Gheorghe MIRON 21

CULTURI VEGETALE

Schimb\ri de management în Timac Agro

Noul management al Timac Agro> Valerian }\ran, Nicoleta Cer[anu, Dan Grindean, Silviu Ion, M\d\lin Bondalici, Alexandra Ion [i Adrian C\t\lin Dr\gan

Timac Agro anun]\ c=teva schimb\ri în structura managerial\, ceea ce reflect\ expansiunea companiei în România. Noua echip\ de management î[i propune s\ continue misiunea grupului Timac Agro [i s\ ofere fermierilor români cele mai bune solu]ii de nutri]ie pentru sol [i plante. Valerian }\ran a fost numit în func]ia de director general adjunct, pentru nordul Rom=niei< Nicoleta Cer[anu a fost numit\ în func]ia de director general adjunct, pentru sudul ]\rii< Dan Grindean a fost numit în func]ia de director comercial, divizia Synertech< Silviu Ion a fost numit în func]ia de coordonator na]ional divizia Horti< M\d\lin Bondalici a fost numit director Parteneri Strategici< Alexandra Ion a fost numit\ în func]ia de director Resurse Umane. Obiectivele noii echipe sunt acelea de a continua dezvoltarea liniei de business dedicat\ nutri]iei vegetale în România, conducând opera]ional [i strategic departamentele din cadrul companiei. Adrian C\t\lin Dr\gan, CEO Timac Agro pentru Nordul M\rii Negre 22

(România, Ucraina si Moldova), î[i continu\ cu succes obiectivul de a crea [i implementa strategii de dezvoltare la nivel interna]ional, precum [i deschiderea de noi linii de business. “An dup\ an am reu[it s\ cre[tem, astfel încât s\ devenim unul dintre liderii pie]ei de fertilizan]i din România. Împreun\ cu echipa am reu[it s\ cl\dim ceea ce reprezint\ Timac Agro la ora actual\ în România, un izvor de inova]ie. O companie care serve[te în fiecare an peste 3.000 de clien]i, [i cel mai important, o companie cu o echip\ de profesioni[ti, entuzia[ti [i foarte bine preg\ti]i” - Adrian Dr\gan, CEO Timac Agro pentru Regiunea Nordul M\rii Negre. Cu o experien]\ relevant\ în vânz\ri [i management [i cu o strategie de business axat\ pe rezultate, num\rând peste 15 ani de activitate în companie, Nicoleta Cer[anu [i Valerian }\ran vin de pe pozi]ia de directori regionali. Numirea în func]iile de directori generali adjunc]i reflect\ preg\tirea lor profesional\ [i rezultatele ob]inute în cadrul organiza]iei. Dezvoltarea proiectului industrial Timac Agro vine [i cu provocarea po-

zi]iei de director comercial, divizia Synertech, ocupat\ de Dan Grindean. Cu o experien]\ de peste 17 ani ani în companie [i cu expertiza dobândit\ din rolul de director zonal, Grindean va coordona [i implementa strategia comercial\ a unicei game de fertilizan]i lichizi, gama Synertech. Un alt proiect ]int\ pentru Timac Agro România îl reprezint\ divizia de horticultur\. Silviu Ion a preluat func]ia de coordonator na]ional al diviziei Horti, cu rol în formarea unei echipe de vânz\ri puternice [i a unei re]ele de parteneri în rândul fitofarmaciilor. Alexandra Ion preia func]ia de director de Resurse Umane. Ea va utiliza experien]a de director regional dobândit\ de-a lungul a 8 ani în cadrul companiei, pentru a dezvolta proiecte adaptate nevoilor for]ei comerciale. Extinderea re]elei îl aduce pe M\d\lin Bondalici în func]ia de director Parteneri Strategici. Cu o activitate de 11 ani în Timac Agro, timp în care [i-a consolidat traseul n managementul de vânz\ri, Bondalici preia rela]ia cu partenerii strategici, p\strând în continuare [i rolul de director regional.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 11/2024

CULTURI VEGETALE

Pannon Starter, pentru startul în for]\ la porumb [i floare La porumb [i la floarea-soarelui, Pannon Starter se aplic\ în doz\ de 20 kg/ha, ultralocalizat, odat\ cu îns\mân]area, într-o singur\ trecere, direct în brazdele de semin]e. Nu con]ine praf, eliminându-se din start riscul de blocare al utilajului din cauza conglomer\rilor.

Zincul îmbun\t\]e[te toleran]a plantelor de cultur\ la ar[i]\, salinitate sau la factori biotici, prin contribu]ia la produc]ia de antioxidan]i [i alte molecule de ap\rare care protejeaz\ r\d\cinile împotriva stresului oxidativ [i a altor condi]ii adverse. El poate influen]a interac]iunea plantelor cu microorganismele din sol, inclusiv bacteriile fixatoare de azot [i fungii micorizici, care pot spori s\n\tatea [i dezvoltarea sistemului radicular.

pedologice sau al unor r\d\cini tinere, în formare, capacitatea plantei de a-l absorbi este limitat\. În schimb, fosforul are mobilitate ridicat\ în plant\, astfel încât trebuie furnizat într-o form\ solubil\ în ap\, u[or de preluat prin peri[orii absorban]i ai tinerei r\d\cini, cum este în cazul Pannon Starter (anhidrid\ fosforic\). Drept urmare, acest macronutrient devine disponibil pentru plante [i, mai mult, este eliberat treptat, în func]ie de nevoile tinerei pl\ntu]e, întrucât sistemul radicular are acces direct la el, datorit\ microgranulelor plasate lâng\ s\mân]a germinat\. Printre avantajele produsului se num\r\ furnizarea acestui macroelement în doza optim\, deoarece fosforul aplicat în exces genereaz\ dezechilibre în asimilarea unor microelemente de c\tre tân\ra pl\ntu]\. Un exemplu este zincul, prezent [i el în Pannon Starter, care are rol în cre[terea [i diviziunea celular\ datorit\ activ\rii unor enzime, precum [i în formarea r\d\cinilor primare [i ramificarea r\d\cinilor (deficien]a de zinc poate inhiba cre[terea r\d\cinilor laterale).

Prin aplicarea localizat\ a Pannon Starter, tân\ra pl\ntu]\ beneficiaz\ de azot, macroelement esen]ial, component al aminoacizilor, proteinelor, enzimelor [i al moleculei de clorofil\, cu rol în sus]inerea fotosintezei în plante. Datorit\ acestui nutrient, planta traverseaz\ cu succes etapele-cheie din vegeta]ie, dezvoltând o mas\ foliar\ bogat\ [i s\n\toas\. Pe lâng\ azot, fosfor [i zinc, produsul con]ine [i sulf, element foarte mobil în sol, predispus la levigare, [i cu mobilitate limitat\ în plant\. În primele stadii de vegeta]ie, sulful ajut\ tinerele plante s\ reziste mai bine la stresul climatic, caracteristic\ important\ în timpul prim\verilor reci [i umede. Chiar [i în cazul unor hibrizi de porumb cu genetic\ avansat\, adapta]i unor tehnologii intensive, aportul de azot [i sulf din Pannon Starter este recomandat, deoarece impulsioneaz\ r\s\rirea uniform\ [i rapid\, [i ajut\ la îmbun\t\]irea indicilor de calitate ai produc]iei viitoare (con]inut de amidon, protein\, MMB etc.).

Azotul [i sulful Pannon Starter construie[te în ju- tatea în sol, de aceea, în cazul secetei elemente în sinergie rul semin]ei un perimetru bogat în nutrien]i, disponibili 100%. Furnizarea de azot, fosfor, sulf [i zinc la începutul dezvolt\rii este esen]ial\ atât pentru ca germina]ia s\ fie uniform\, iar plantele s\ înregistreze o evolu]ie echilibrat\ în primele fenofaze, cât [i pentru dezvoltarea unui sistem radicular robust. Produsul ajut\ la eliminarea caren]elor induse în primele faze de vegeta]ie la porumb [i floarea-soarelui, asigurând eficientizarea utiliz\rii nutrien]ilor din sol. Asigurarea de fosfor [i zinc la sem\nat sus]ine promovarea cre[terii r\d\cinilor [i a sistemului radicular, ceea ce poate duce la o mai bun\ absorb]ie a nutrien]ilor [i la o rezisten]\ crescut\ la stresurile de mediu.

Fosfor solubil în ap\ u[or de absorbit în plant\ Fosforul intensific\ dezvoltarea radicular\, sus]ine legarea florilor, cre[te rezisten]a plantelor la stresul abiotic [i îmbun\t\]e[te calitatea produc]iei, fiind unul dintre cele 3 macroelemente esen]iale. Caracteristica principal\ a acestui element este imobili24

Profitul Agricol 11/2024

CULTURI VEGETALE

Vânz\rile BASF au sc\zut în 2023 Martin Brudermüller, pre[edintele Consiliului Director Executiv al BASF, [i Dirk Elvermann, director financiar, au anun]at un alt program pentru platforma de produc]ie de la Ludwigshafen, cu economii de costuri suplimentare, anuale, de 1 miliard euro, pân\ la sfâr[itul anului 2026. Acesta se adaug\ programului de economisire a costurilor existent în unit\]ile de nonproduc]ie, cu accent pe Europa, [i adapt\rii structurilor de produc]ie din Ludwigshafen. “Într-un mediu de pia]\ modelat de incertitudine economic\, în anul de afaceri 2023 grupul BASF a raportat vânz\ri de 68,9 miliarde euro, comparativ cu 87,3 miliarde euro în anul precedent. Aceast\ evolu]ie a vânz\rilor a fost determinat\ în principal de pre]urile [i volumele considerabil mai mici. Pre]urile mai sc\zute ale materiilor prime, în special, au condus la pre]uri mai sc\zute în aproape toate segmentele. Volumul vânz\rilor a sc\zut în toate segmentele, ca urmare a cererii slabe din partea multor industrii cliente. Cu toate acestea, BASF a demonstrat putere economic\, cu fluxuri de numerar din activit\]ile opera]ionale în cre[tere cu 5,2% de la un an la altul, ajungând la 8,1 miliarde euro", anun]\ compania. BASF a raportat un EBIT (profit înainte de impozite [i dobânzi) de 2,2 miliarde euro în 2023. Sc\derea abrupt\ în compara]ie cu anul precedent s-a datorat, în principal, cheltuielilor excep]ionale în valoare de minus 1,6 miliarde euro, care au rezultat, în special, din deprecieri în valoare de aproximativ 1,1 miliarde euro ale imobiliz\rilor corporale din segmentele tehnologii de suprafa]\ [i solu]ii agricole [i ale imobiliz\rilor corporale [i necorporale din segmentul materiale. Datoria net\ în valoare de 16,6 miliarde euro, la 31 decembrie 2023, era 26

Martin Brudermüller, pre[edinte Consiliul Director Executiv al BASF

apropiat\ de nivelul de la finalul anului precedent, de 16,3 miliarde euro. Rata capitalurilor proprii de 47,3%, la sfâr[itul anului 2023, aproape a egalat procentul de 48,4% din 31 decembrie 2022. Un dividend în valoare de 3,40 euro pe ac]iune, egal cu nivelul anului anterior, va fi propus Adun\rii Anuale a Ac]ionarilor. Odat\ cu dividendul propus, ac]iunea BASF ofer\ un randament ridicat de dividende de 7%, pe baza pre]ului ac]iunilor de la sfâr[itul anului 2023. Compania se a[teapt\ ca încetinirea progresului economic global din 2023 s\ continue în 2024. În Europa, pre]urile relativ ridicate la energie [i condi]iile-cadru nefavorabile pentru crearea de valoare industrial\ continu\ s\ încetineasc\ dezvoltarea economic\. Produc]ia industrial\ global\ se va extinde probabil cu 2,2% per total. Produc]ia chimic\ global\ va cre[te în 2024, cu 2,7%. Acest lucru va fi determinat în primul rând de cre[terea preconizat\ a industriei chimice chineze. Grupul BASF se a[teapt\ ca EBITDA înainte de cheltuielile excep]ionale s\ creasc\ între 8 [i 8,6 miliarde euro în 2024 (2023> 7,7 miliarde euro). Fluxul de numerar disponibil al grupului va fi între 0,1 [i 0,6 miliarde

Grupul BASF a raportat pentru 2023 vânz\ri de 68,9 miliarde euro, comparativ cu 87,3 miliarde euro în anul precedent. BASF se a[teapt\ ca încetinirea progresului economic global din 2023 s\ continue în 2024. Fluxurile de numerar din activit\]ile opera]ionale au fost în cre[tere cu 5,2% de la un an la altul, ajungând la 8,1 miliarde euro. Valoarea unui dividendeste propus\ la 3,40 euro pe ac]iune, egal cu nivelul anului anterior. euro. Aceasta se bazeaz\ pe fluxurile de numerar a[teptate din activit\]ile de exploatare între 6,6 [i 7,1 miliarde euro, minus pl\]ile estimate efectuate pentru imobiliz\rile corporale [i necorporale, în valoare de 6,5 miliarde euro. Fluxul ridicat de numerar legat de investi]ii se datoreaz\ în principal investi]iilor în noul site Verbund din China, care va atinge apogeul în 2024, apoi va sc\dea în anii urm\tori. Se estimeaz\ c\, în 2024, emisiile de CO2 vor fi între 16,7 [i 17,7 milioane de tone. Comparativ cu anul precedent, compania anticipeaz\ emisii suplimentare de la volumele de produc]ie mai mari, pe baza cererii în cre[tere. Profitul Agricol 11/2024

CULTURI VEGETALE

Ploile nu au revigorat apetitul pentru porumb C\zute la momentul oportun pentru culturile de toamn\, ploile de s\pt\mâna trecut\ [i cele prognozate de meteorologi pentru aceast\ perioad\ relanseaz\ speran]ele pentru un sezon agricol bun. Totu[i, dup\ ce s-au “fript” ani la rând, pu]ini mai sunt cei dispu[i s\ ri[te. Astfel, se confirm\ tendin]a de descre[tere accelerat\ a suprafe]ei cultivate cu porumb.

sondaj efectuat de FAPPR în rândul membrilor arat\ c\ ploile nu au clintit decizia strategic\ de diminuare a suprafe]elor de porumb. Precipita]iile din ultima perioad\ au fost foarte reduse, iar seceta pedologic\ este într-un grad avansat. Ca s\ lu\m decizia de a m\ri suprafa]a de porumb, ar trebui s\ avem o prognoz\ pe termen mediu [i lung foarte bun\. Nu este cazul, explic\ membrii FAPPR. La adâncimea de 20 de cm, e uscat, dup\ 20 de mm de precipita]ii, spune o alt\ replic\. “Am diminuat suprafa]a de porumb de la 150 de ha la 40 de ha [i a[a va r\mâne!”, “Riscul e mult prea mare, nu se justific\”, “Am redus cu 50% suprafa]a [i am reduce chiar mai mult, dac\ ne-ar permite rota]ia”, au mai scris membrii asocia]iei. {i tot a[a.

Un singur fermier ialomi]ean spune c\, în urma modific\rii GAEC 8, va cre[te pu]in suprafa]a cu porumb, care va fi sem\nat în locul maz\rii [i a pârloagelor.

“Dup\ aceste ploi ar avea un oarece sens ca unii s\ se gândeasc\ s\ schimbe floarea cu porumbul, spune Jean Ionescu, directorul Corteva. Doar c\, situa]ia financiar\ fiind problematic\, iar porumbul o cultur\ mai costisitoare [i mai riscant\ decât floarea, nu se întâmpl\ acest lucru. Sunt fermieri care au renun]at de tot la porumb, dup\ doi ani de pierderi. Prin urmare, îmi men]in estimarea c\ va fi an cu minim istoric. De la 2,167 milioane ha, suprafa]a culti-

vat\ cu porumb va sc\dea sub dou\ milioane”. Suprafe]ele de porumb cresc u[or în Transilvania [i Banat, unde condi]iile în anii preceden]i au fost bune pentru porumb la neirigat. Dar se reduc mult în restul ]\rii, adaug\ Ionescu.

Probabil, ;n 2024 suprafa]a de floarea-soarelui va cre[te cu peste 100.000 de ha fa]\ de anul trecut, când a fost 1,156 de mii de ha. Mare parte din cre[tere e pe seama suprafe]elor de rapi]\ întoarse, acolo unde nu s-au mai putut sem\na p\ioase.

Robert VERESS

Combaterea buruienilor în cultura de maz\re În acest an se pare c\ prim\vara a venit mai devreme, a[a c\ mul]i fermieri au sem\nat sau urmeaz\ s\ semene maz\rea, cultur\ sensibil\ la concuren]a buruienilor. Erbicidele aplicate gre[it pot avea repercusiuni importante asupra randamentului culturii. De aceea, în alegerea schemei de erbicidare trebuie cunoscut foarte bine istoricul parcelei privind buruienile, pentru alegerea schemei potrivite de erbicidare, care poate fi atât in preemergen]\ [i postemergen]\ sau numai în postemergen]\. Recomand\rile Alcedo sunt

urm\toarele> În preemergen]\ se poate aplica Clomate, în doz\ de 0,25 l/ha, o solu]ie foarte bun\ pentru combaterea multor buruieni cu frunza lat\, inclusiv turi]a (Galium aparine). În postemergen]\, combaterea buruienilor cu frunza lat\ se poate realiza fie cu Fighter, în doz\ de 2 l/ha, fie cu Listego, în doz\ de 0,751 l/ha. Tot în postemergen]\, pentru combaterea gramineelor solu]iile sunt Leopard 5 EC, în doz\ de 1-2 l/ha, sau Fusilade Max, în doz\ de 0,75-1,5 l/ha. Profitul Agricol 11/2024

CULTURI VEGETALE

Ofert\ special\ pentru biostimulatorul Utrisha N “Substan]ele biologice reprezint\ urm\torul pas în agricultur\”, afirm\ energic Galyna Radzitska, directorul comercial al Corteva pentru produse biologice. Mai ales ;n Europa, interesul pentru astfel de produse este în cre[tere. Utrisha N, produsul vedet\ al Corteva, este o bacterie care preia azotul din atmosfer\, unde aproape 80% e azot [i e gratuit, [i îl transfer\ plantelor. În acest fel, se reduc cheltuielile cu fertilizarea [i se ob]in sporuri de produc]ie. Cu Utrisha N, la culturi de porumb, grâu, rapi]\, floarea-soarelui [i horticole, au fost m\surate sporuri de produc]ie între 300 kg [i 1.500

kg/ha, ;n condi]ii reale de ferm\. Pe plan european, la grâu, cu o fertilizare de sub 150 UN (unit\]i de azot), Utrisha N a dus la o cre[tere medie a produc]iei cu 0,4 tone/ha. La porumb, cu o fertilizare de sub 180 UN, aplicarea produsului a dus la o cre[tere a randamentului în 80% din cazuri, cu o medie de ¡0,6 tone/ha. La rapi]\ s-au consemnat sporuri de produc]ie la 54% din testele desf\[urate toamna [i la 63% din testele desf\[urate prim\vara, cu cre[teri medii ale randamentului de ¡0,19 [i, respectiv, ¡0,27 tone/hectar. La porumb, se aplic\ 333 de grame/ha de Utrisha N, iar costul este de 160 de lei/ha. Cota]ia porumbului pe Euronext (Paris) este de 178,5 euro/t. La acest pre] de valorificare, înseamn\ c\ investind 160 de lei/ha se

ob]in minim 265 de lei, deci profitul ar fi de peste 100 de lei/ha. De aceea, Corteva România pariaz\ pe succesul produsului înc\ de la debutul comercial. “Credem cu t\rie c\ anul acesta se va folosi pe câteva sute de mii de hectare”, spune Jean Ionescu, director general Corteva. Ca s\-[i ating\ ]inta, compania face [i o ofert\ special\, pe dou\ paliere, pân\ la 1 aprilie, 15% reducere la pre]ul de list\, iar primii 30 de fermieri care vor achizi]iona produs pentru minim 3.000 de ha, pân\ la 30 aprilie, vor merge, pe 26 iunie, la meciul României cu Slovacia, de la Frankfurt, cu toate cheltuielile de deplasare acoperite.

Robert VERESS

Scurt\ fi[\ tehnic\ Utrisha N Produsul con]ine o bacterie denumit\ Metylobacterium symbioticum. Imediat dup\ aplicare, aceasta intr\ prin stomate [i colonizeaz\ planta, convertind azotul atmosferic în form\ amoniacal\ utilizat\ de c\tre plant\ în procesele biologice. Se asigur\ astfel un supliment de 30 pân\ la 70 kg de azot (substan]\ activ\). Utrisha N se aplic\ în perioada de vegeta]ie a culturilor, la temperaturi cuprinse între 10 [i 30 de grade Celsius, când plantele nu se afl\ în stres biotic sau abiotic. Aplicarea trebuie realizat\ în prima parte a zilei, când majoritatea stomatelor sunt deschise. Momentul de aplicare optim e când 50% din plante au acoperit terenul sau au ajuns la jum\tate din biomasa normal\. Apa pentru solu]ie trebuie s\ aib\ un con]inut de cloruri sub 1 ppm [i pH 5-8. Profitul Agricol 11/2024

CULTURI VEGETALE

Wuxal Ascofol -

Wuxal Ascofol este un biostimulator de înalt\ clas\, cu con]inut bogat în bor [i alte microelemente (Mn, Zn), în plus fa]\ de extractul înalt calitativ din algele Ascophyllum nodosum. Produsul sus]ine dezvoltarea plantelor în condi]ii de stres fiziologic [i stimuleaz\ r\spunsul lor imun în fa]a atacului patogenilor. Efectele benefice ale Ascophyllum nodosum asupra plantelor oleaginoase au fost demonstrate în repetate rânduri, aceast\ specie de alge fiind cea mai analizat\ la momentul actual, deoarece reprezint\ o solu]ie sustenabil\ în condi]ii dificile. De exemplu, studiile au demonstrat capacitatea extractului de Ascophyllum nodosum de a îmbun\t\]i preluarea [i asimilarea azotului [i sulfului în planta de rapi]\, ajutând la dezvoltarea sistemului radicular [i la impulsionarea vârfurilor de cre[tere. 30

Rapi]a de toamn\ dup\ un episod cu grindin\

Poten]ialul Ascophyllum nodosum de a sus]ine evolu]ia plantelor se datoreaz\ con]inutului ridicat de fitohormoni (auxine, citochinine, gibereline, acid abscisic, etilen\ etc.) prezen]i, în mod natural, în structura algelor. Algele Ascophyllum nodosum populeaz\ ecosistemele marine din regiunile cu clim\ temperat\ din Europa [i Nordul Americii, reprezentând o surs\ consistent\ de substan]e nutritive [i compu[i bioactivi (acid alginic, alginat, fucoidan, polifenoli, carotenoizi etc.). Atunci când aceste organisme macroscopice coexist\ în zonele de maree [i sunt supuse curen]ilor puternici, ele trebuie s\ fac\ fa]\ constant unor condi]ii extrem de agresive. Astfel, algele produc compu[i antistres, esen]iali pentru supravie]uire, caracteristic\ pe care o transfer\ plantelor de cultur\. Drept urmare, acestea vor înregistra o rezisten]\ superioar\ la stresul abiotic (secet\, varia]ii de temperatur\, înghe], salinitate), iar leziunile provocate de factorii mecanici (grindin\, vânt) asupra ]esuturilor vegetale se vor regenera mai rapid. Aplicat imediat dup\ un accident climatic, biostimulatorul Wuxal Ascofol contribuie la refacerea ]esu-

Foto> Adobe Stock Photos

Seceta pedologic\ din sud [i est, precum [i accidentele climatice (grindin\, z\pezi târzii, furtuni), tot mai frecvente în perioada martie - mai, afecteaz\ semnificativ culturile aflate în plin\ dezvoltare vegetativ\ (cum este rapi]a) sau pe cele nou înfiin]ate (floarea-soarelui). Pe lâng\ distrugerile provocate în câmp, leziunile formate pe organele plantelor sunt la fel de problematice, deoarece devin por]i de intrare pentru d\un\tori [i agen]i patogeni. În acest sens, microelementele au rol în îmbun\t\]irea imunit\]ii plantelor [i în cre[terea toleran]ei acestora la anumite tipuri de stres, precum [i în echilibrarea aportului nutritiv necesar plantelor. În completarea lor, extractul din alge marine sus]ine recuperarea rapid\ a culturii dup\ un stres abiotic [i poten]eaz\ eficacitatea tratamentelor fitosanitare.

Foto> arhiva intern\ Kwizda Agro

Managementul stresului la oleaginoase

Rapi]a de toamn\ dup\ ninsoare târzie

La ambele culturi, Wuxal Ascofol este recomandat în doz\ de 2-2,5 l/ha. La rapi]\, se aplic\ la începutul apari]iei inflorescen]elor. La floarea-soarelui, se aplic\ la apari]ia calatidiului. turilor v\t\mate, m\re[te rezisten]a bobocilor [i a florilor deschise la temperaturi mai sc\zute (dar nu geroase). Datorit\ con]inutului suplimentar de bor, sprijin\ polenizarea la fluctua]ii mari [i bru[te de temperatur\, sus]ine dezvoltarea tubului polinic, îmbun\t\]ind calitatea polenului, drept urmare, influen]eaz\ pozitiv fecundarea [i fructificarea propriu-zis\. La rapi]\ [i floarea-soarelui, aceasta înseamn\ ob]inerea unei cantit\]i ridicate de semin]e, cu MMB de nivel superior [i un con]inut ridicat de ulei, de calitate foarte bun\. Toate acestea fac din Wuxal Ascofol un produs complex, care poate fi utilizat atât în programul tehnologic conven]ional, cât [i în agricultura ecologic\ (certificat conform Reg. UE 848/2018).

Profitul Agricol 11/2024

CULTURI VEGETALE

Prognoza meteo pe urm\toarele patru s\pt\mâni este bun\

Cât

o afacere cu

Ve[tile de la meteorologi sunt bune. Se pare c\ ploile c\zute în ultimele zile vor fi urmate de altele, în perioada urm\toare, în special în jum\tatea de est a ]\rii, unde seceta este mai pronun]at\. A[adar, sunt semne bune pentru un start optim al campaniei de prim\var\.

stim\rile meteorologice pentru patru s\pt\mâni, prezentate de Administra]ia Na]ional\ de Meteorologie, sunt realizate ECMWF - Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durat\. S\pt\mâna 18.03 - 25.03.2024> Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru aceast\ s\pt\mân\, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile estice, sudice [i sud-estice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval. S\pt\mâna 25.03 - 01.04.2024> Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru aceast\ perioad\, la nivelul întregii ]\ri, dar mai ales în regiunile vestice [i nordvestice. Cantit\]ile de precipita]ii vor fi în general apropiate de cele normale, cu un u[or deficit la munte [i în nord-estul ]\rii. S\pt\mâna 01.04 - 08.04.2024> Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru aceast\ perioad\, la nivelul întregii ]\ri. S\pt\mâna 08.04 - 15.04.2024> Mediile valorilor termice se vor situa u[or peste cele specifice pentru aceast\ s\pt\mân\, pe întreg teritoriul României. Cantit\]ile de precipita]ii vor fi în general apropiate de cele normale pentru aceast\ perioad\, în toate regiunile. Perioada de referin]\ este 2004-2023. A[adar, nu va fi la fel de bine ca în 2021, dar nici atât de r\u ca în 2020, 2022 sau 2023.

Robert VERESS 32

Iulian Dr\goi, co-fondator al Grupului SILOBAG Profitul Agricol 11/2024

CULTURI VEGETALE

“cânt\re[te”

cântare industriale Grupul SILOBAG, prezent pe pia]a agricol\ din România din anul 2022 cu brandurile SILOBAG România [i Iulian Cântar, a înregistrat o cifr\ de afaceri de peste un milion de euro în anul 2023, din care mai mult de jum\tate reprezint\ cântarele produse [i vândute în ]ar\.

agend\. Povestim despre cântare [i desigur c\ acesta este cel mai u[or mod de a m\ ]ine minte, asociind numele meu cu obiectul de activitate. Mi se mai spune „\la cu barb\ [i plete care vinde cântare [i saci silobag”. Pentru cei apropia]i sunt îns\ Iulian”, explic\ specialistul. Cu peste 20 de ani experien]\ în vânz\ri, Iulian a de]inut de-a lungul timpului diferite pozi]ii în companii produc\toare [i distribuitoare de cântare industriale, precum [i în cadrul unui laborator de metrologie. „Lucrez îndeaproape cu fermierii din România [i am înv\]at c\ ace[tia au rin divizia dedicat\ cântarelor nevoie de solu]ii corecte, precise [i de industriale, Grupul se num\r\ calitate. Solu]ii care s\ îi ajute s\-[i transprintre cei mai importan]i pro- forme munca în bani, cu cât mai pu]ine duc\tori autohtoni de cântare auto [i riscuri. Cântarul este unitatea de m\sur\ cântare platform\ omologate, certificate a efortului lor [i consider c\ indiferent SRAC, [i de aparatur\ de laborator pen- ce fac, fermierii au nevoie de un cântar.” tru testarea cerealelor. declar\ Iulian Dr\goi. Iulian Dr\goi, co-fondator al GrupuCompania dispune de o echip\ de lui SILOBAG, î[i propune dublarea pro- tehnicieni profesioni[ti, sus]inut\ de o duc]iei [i implicit a vânz\rilor de cântare, re]ea na]ional\ de parteneri, care pot ]inând cont de cererile primite de la fer- r\spunde rapid la solicit\ri. mieri, în baza c\rora compania a for„Un avantaj net pe care îl oferim fermulat obiectivele de cre[tere pentru mierilor care achizi]ioneaz\ cântarele 2024. noastre este disponibilitatea imediat\ [i timpul scurt de r\spuns la orice solicitare. Asigur\m servicii complete pentru Iulian „Cântar” sau cântare> produc]ie, montaj, repara]ii, „\la cu barb\ [i plete care vinde verific\ri metrologice.”, explic\ Iulian.

Oana Iftime, Managing Partner ID Media Communication

Un brand de la zero Construc]ia brandului Iulian C=ntar are la baz\ imaginea carismatic\ a co-fondatorului s\u, Iulian Dr\goi, un partener de încredere al fermierilor, prezent în mijlocul lor [i cunosc\tor al realit\]ii din teren. „Brandul Iulian Cântar este omul Iulian „Cântar” Dr\goi, cel care ofer\ garan]ia calit\]ii, cel pe care fermierii îl cunosc deja de mul]i ani [i care identific\ solu]ia potrivit\ pentru fiecare nevoie în parte, onorându-[i de fiecare dat\ promisiunile. Relaxat, dar în egal\ m\sur\ st\pân pe sine, serios, dar foarte personal în abordare, onest [i deschis, Iulian Dr\goi este cu siguran]\ un personaj pe care îl ]ii minte. Am transpus persoana lui Iulian atât la nivel grafic, în sigla [i elementele de identitate vizual\ ale companiei, cât [i în valorile [i personalitatea brandului.”, afirm\ Oana Iftime, Managing Partner ID Media Communication, agen]ia de comunicare [i marketing a Grupului SILOBAG (www.idmedia.ro).

cântare [i saci silobag” Cunoscut printre fermieri ca Iulian „Cântar”, Iulian Dr\goi este expert în domeniul cântarelor industriale [i în solu]ii de depozitare cereale. De[i Grupul SILOBAG a lansat recent brandul Iulian C=ntar în agribusiness, numele Iulian „Cântar” are o istorie îndelungat\ [i a fost atribuit chiar de c\tre fermieri. „Dup\ ce m\ întâlnesc cu fermierii, a[a îmi salveaz\ num\rul de telefon în Profitul Agricol 11/2024

Identitatea vizual\ a produc\torului de cântare a fost creat\ integral de ID Media Communication> sigla, manualul de branding [i website-ul, precum [i materialele de marketing [i promovare, semnalistica pentru evenimente [i branding-ul flotei de ma[ini.

Pentru informa]ii suplimentare v\ rug\m s\ vizita]i www.iuliancantar.eu 33

GR|DINA

VIA [i LIVADA

Câ[tig\torii competi]iei BASF “Pove[ti cu vinuri române[ti” Festiv, cum ;i st\ bine oric\rei competi]ii care se respect\, BASF a anun]at câ[tig\torii concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”. Acesta s-a adresat viticultorilor mici [i mijlocii din toat\ ]ara, adic\ celor cu suprafe]e de pân\ la 100 de hectare, dar [i cramelor de vin spumant, jurizate doar în etapa final\. Au fost patru etape regionale, c=te una pentru Moldova, Oltenia [i Prahova, Banat [i Transilvania [i Dobrogea [i Buz\u. Jura]ii, forma]i din membri ai Asocia]iei Degust\torilor Autoriza]i din România (ADAR), au desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri ro[ii, albe [i roze). Finala na]ional\, ce a avut loc pe 7 martie, a cuprins 36 de vinuri lini[tite la care s-au ad\ugat 26 spumante.

Cei patru câ[tig\tori care au ob]inut trofeul concursului, dar [i marele premiu în valoare de 5.000 euro, au fost> Categoria vinuri albe - Crama Hamangia, cu un Sauvignon Blanc, sec, 2023, Categoria vinuri roze - Crama Darie, cu un cupaj de Syrah [i Merlot, sec, 2023, Categoria vinuri ro[ii - Domeniul Aristi]ei, cu un cupaj de Cabernet Franc [i Cabernet Sauvignon, sec, 2021, Categoria vinuri spumante Crama Darabont, alb, brut. În cei nou\ ani de organizare ai competi]iei BASF “Pove[ti cu vinuri române[ti” au fost înscrise peste 3.250 de vinuri [i spumante distincte, din toate categoriile vizate, în timp ce

valoarea premiilor a ajuns la 149.000 euro, din 2016 [i pân\ în prezent. “Un concurs de excep]ie! Iar frumuse]ea pove[tilor din pahare este, de fapt, o încântare pentru noi, cei care le juriz\m. Din fericire, ne-a fost foarte greu, pentru c\ vinurile au fost la un nivel foarte ridicat [i ierarhizarea lor a fost dificil\, dar asta nu face decât s\ ne bucure”, a declarat Georgel Costache, Vicepre[edinte ADAR [i Pre[edinte al Juriului “Pove[ti cu vinuri române[ti”. Ca în fiecare an, fanii paginii de Facebook a companiei au putut vota cea mai frumoas\ etichet\ a unei sticle de vin. Premiul comunit\]ii online a fost îndreptat anul acesta spre eticheta vinului “Bob de Lun\”, al Cramei Enocrama.

Arin DORNEANU

“Ne bucur\ c\ aceast\ ini]iativ\ a ajuns deja un concurs consacrat, iar interesul este tot mai mare, de la an la an. A fost un eveniment remarcabil, iar jurizarea s-a realizat, ca de fiecare dat\, conform standardelor interna]ionale OIVV”, a declarat Robert B\icoianu, Sales Manager culturi horticole BASF 34

Profitul Agricol 11/2024

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Produse recomandate pentru vi]a-de-vie Tehnologia modern\ a vi]ei-de-vie presupune un sistem integrat de protec]ie a acestei culturi nobile, iar din }ara Soarelui R\sare, compania Summit Agro, parte a grupului Sumitomo Corporation din Japonia, vine cu solu]ii de ultim\ genera]ie, ce NU trebuie s\ lipseasc\ din programul tehnologic, unanim apreciate de c\tre viticultorii profesioni[ti din întreaga lume. Fertilizarea de baz\ asigur\ necesarul de elemente nutritive, îns\, din cauza condi]iilor climatice, plantele nu reu[esc s\ ia toate elementele nutritive din sol [i trebuie s\ le ajut\m cu produse pentru completarea nutri]iei în perioada de vegeta]ie.

Elite este un fertilizant foliar ce are în compozi]ie azot 20%, fosfor (P2O5) 20%, potasiu (K2O) 20%, oxid de magneziu 2,2% [i sulf 1,8%. Fertigofol Ultra este un amestec de azot 8,9%, fosfor 3%, potasiu 7,2%, sulf (SO3) [i microelemente chelatate, imediat accesibile plantelor de cultur\. Gama Seipro de la Summit Agro Shigeki, Kaishi [i Kinactiv Fruit, ofer\ produse acreditate de organisme interna]ionale pentru culturi BIO, dar [i pentru culturi unde se folose[te tehnologie clasic\. {tim c\ “un vin de calitate” se ob]ine din struguri de calitate, iar produsele din Gama Seipro, utilizate la soiul T\mâioas\ Româneasc\, au adus un spor de produc]ie cuprins între 1,4 [i 2,4 t/ha [i un spor de zah\r 8-10 g/L de must (SCDVV Pietroasa, 2019 [i 2020). Shigeki - [tiin]a [i natura în slujba ta - este un fertilizant foliar ce are în compozi]ia sa fosfor, potasiu, zinc, fier, man-

gan, bor, cupru [i molibden. Ajut\ plantele de cultur\ s\ reziste stresului cauzat de factori biotici [i abiotici. Kinactiv Fruit - Fructificare la superlativ - este un biostimulant ce con]ine micro [i macroelemente al\turi de o gam\ de aminoacizi necesari plantelor. În perioada de înflorire [i formare a fructelor, planta consum\ o cantitate mare de energie, moment cheie pentru aplicarea Kinactiv. Kaishi - Uit\ de stres - este tot un biostimulant ce con]ine aminoacizi, macroelemente [i microelemente. Este dedicat aplic\rii în momentul în care plantele de cultur\ sufer\ de stres. Se recomand\ utilizarea produsului Shigeki înainte de a se instala stresul, iar Kaishi dup\ instalarea acestuia. Molia strugurilor este unul dintre principalii d\un\tori în vi]a-de-vie, care genereaz\ pagube economice importante. Pentru combaterea ei, Summit Agro recomand\ 2 produse>

Profitul Agricol 11/2024

GR|DINA, VIA [i LIVADA Pentru combaterea manei, Summit Agro are în portofoliu produse care pot fi u[or integrate în tehnologie> - Triumf 40 WG (400 g/kg cupru metalic) - omologat atât pentru utilizare în culturile organice, cât [i în tehnologia clasic\. - Cupertine Super (cupru 22,5% ¡ cimoxanil 3%) - fungicid cu ac]iune sistemic-local\ recomandat a fi utilizat în perioada de cre[tere activ\ a l\starilor, pân\ la formarea [i dezvoltarea boabelor în ciorchine. - Zetanil - Prive[te mana cu al]i ochi - con]ine cimoxanil 330g/kg ¡ zoxamid\ 330g/kg - omologat\ în Europa pân\ în anul 2033 (a doua denumire comercial\ a produsului LIETO). Are ac]iune preventiv\ [i curativ\, capacitate mare de p\trundere în frunze, mecanism de ac]iune multi-site [i este recomandat în tehnologia de combatere a manei, [i a prevenirii apari]iei de forme rezistente ale bolii.

O alt\ grup\ important\ de d\un\tori este grupa acarienilor. Recomand\m Nissorun 10 WP (hexitiazox 10%), care combate acarienii în stadiul de ou, larv\ [i nimf\.

gen, utilizat pe scar\ larg\ în podgoriile din România. Este un fungicid cu ac]iune preventiv\ [i curativ\ de lung\ durat\, având un mod de ac]iune diferit de produsele competitoare. P\trunde foarte bine în frunz\, se transmite translaminar [i previne formarea [i dezvoltarea patogenului. Adjuvan]ii sunt produse utilizate în amestec cu insecticide ori fungicide pentru a cre[te suprafa]a de acoperire cu solu]ia de tratament [i cresc aderen]a solu]iei [i rezisten]a la sp\lare. Summit Agro pune la dispozi]ie dou\ produse> Improve 5 în 1 adjuvant, corector de pH ce are [i rol de umectare [i produsul Toil adjuvant pe baz\ de ulei de rapi]\.

Pentru combaterea f\in\rii, Summit Agro recomand\ Cyflamid 5 EW (ciflufenamid 5%) - Regele câ[tig\tor în lupta contra f\in\rii unul dintre cele mai bune produse pentru combaterea acestui pato-

Echipa Summit Agro România

Mospilan 20 SG - insecticidul eficient [i plurivalent (cu a doua denumire comercial\ Krima 20 SG) pe baz\ de ACETAMIPRID, omologat în Europa pân\ în 2033. Wizard - Vr\jitorul culturilor curate - un insecticid care, comparativ cu produsele similare de pe pia]\, este mult mai rezistent la ac]iunea razelor solare, cu un risc minim de evaporare sau degradare [i poate fi administrat la temperaturi de pân\ la 24°C.

“Aplicarea biostimulan]ilor Shigeki [i Kinactiv Fruit în diferite stadii de cre[tere, dezvoltare [i fructificare a vi]ei-de-vie, a determinat o reglare a echilibrului metabolic al plantelor, prin dezvoltarea unei toleran]e bune la factorii de stres biotici [i abiotici, ca efect al stimul\rii mecanismelor naturale de ap\rare. Rezultatele ob]inute între 2018 [i 2020 au ar\tat un beneficiu asupra produc]iei prin cre[terea greut\]ii medii a strugurilor cu 10,42% - 26,75% [i cre[terea calitativ\ a strugurilor prin asigurarea unui echilibru între con]inutul de z\har [i aciditate”, spune dr. Alina Donici, director [tiin]ific al Sta]iunii Pietroasa. Profitul Agricol 11/2024

Cu o suprafa]\ întins\ pe 2.500 ha, compania Jidvei de]ine cea mai mare planta]ie viticol\ din România [i din Europa cu proprietar unic. Podgoria cuprinde o varietate mare de soiuri de struguri albi [i, odat\ cu schimb\rile climatice, a fost posibil\ [i plantarea soiurilor de struguri ro[ii. “În ob]inerea de produc]ii de struguri de calitate, obiectivul nostru major îl reprezint\ optimizarea tehnologiilor [i aplicarea celor mai performante produse prin fundamentare [tiin]ific\ în vederea asigur\rii sustenabilit\]ii. De aceea, în tehnologiile noastre de combatere a bolilor [i d\un\torilor, utiliz\m cele mai performante produse, printre care [i produsele din portofoliul Summit Agro România. Fungicidul Cupertine Super are rezultate excelente în prevenirea [i combaterea manei în podgoria noastr\. Recomand\m utilizarea lui Cupertine Super în schemele de tratament, deoarece este un produs performant [i totodat\ flexibil în combina]ie cu alte solu]ii pentru extinderea combaterii [i pentru al]i agen]i patogeni”, explic\ ing. Ioan M\rginean, director tehnic Jidvei. Gama de vinuri de la crama Liliac, ob]inute din podgoriile de la Bato[ [i Lechin]a, sunt deja recunoscute ca vinuri premium în România. “Utiliz\m cele mai inovatoare echipamente în ob]inerea lui [i select\m cele mai performante solu]ii pentru protec]ia vi]ei-de-vie, mai ales în combaterea bolilor de man\ [i f\inare. Am introdus în schemele de tratament fungicidele de la Summit Agro România. Pentru combaterea f\in\rii, am aplicat fungicidul Cyflamid 5 EW, produs de ultim\ genera]ie, care ne asigur\ un control total asupra f\in\rii. Aplicat în perioada de coacere a ciorchinilor, am avut rezultate foarte bune ob]inând o produc]ie curat\ [i s\n\toas\. Mai mult de atât, Cyflamid 5 EW ac]ioneaz\ [i sub form\ de vapori, asigurând o protec]ie de lung\ durat\ pentru a preveni atacurile de f\inare. De asemenea, am aplicat [i fungicidul Lieto cu rezultate excelente pentru combaterea manei. Recomand\m cu toat\ încrederea folosirea celor dou\ fungicide - Cyflamid 5 EW [i Lieto în schemele de tratament”, spune ing. Ion Dumitra[, director tehnic Liliac. 37

CRE{TEREA

ANIMALELOR Vasilic\ Pamfil> Eu fac agricultur\ biodinamic\ prin zootehnizare “Am crescut la ]ar\, printre vaci, în comuna Bolote[ti, pe malul râului Putna, spune Vasilic\ Pamfil, fondatorul companiei AgranoLand din Odobe[ti. Tata era pre[edinte la CAP, iar mama era contabil\. Acum, sectorul vegetal nu mai este sustenabil. Pe fi[a tehnologic\ din acest an, cea mai ieftin\ cultur\ este grâul [i cost\ 5.400 de lei hectarul, de la preg\tirea terenului pân\ la recoltare. Deci trebuie s\ facem zootehnie”.

sem\nat în toamn\ 1.500 de hectare cu grâu. Produc]ia variaz\ de la 2 la 6 tone. Media este 4 tone. Statistica arat\ c\ media din Vrancea este de 3.200 kg în anii normali. “Ca s\ vinzi o asemenea produc]ie cu 80 de bani este pierdere de timp [i de bani, mai ales c\ [i subven]ia a fost diminuat\ la 98 de euro. Restul sunt ni[te pachete [i, dac\ le îndepline[ti, po]i s\ mai iei 50 de euro. A r\mas teren necultivat 4-5%, s-a dat derogare abia acum, dar e foarte târziu. Suntem în martie. Nu mai po]i conserva apa. Practic, sustenabilitatea este zero, mai ales c\ seceta ne omoar\”, spune fermierul.

Pamfil lucreaz\ 4.000 de hectare de teren [i a ajuns deja la 700 de vaci cu lapte [i carne. Are [i 500 de oi. Vrea s\ ajung\ la 2.000 de vaci. Toate animalele sunt în stabula]ie liber\. “Avem un poten]ial enorm în zootehnie. Agricultura biodinamic\ spune clar c\ acesta e viitorul, cum arat\ gânditorul ezoterist Rudolf Steiner. Este nevoie de închiderea circuitului în sensul c\ trebuie s\ ai neap\rat materie organic\ pe teren prin intermediul animalelor. Noi închidem circuitul cu toate cele 4.000 de hectare. Nici fermierii români [i nici Ministerul Agriculturii nu în]eleg c\ trebuie s\ închid\ circuitul cumva. Dac\ Guvernul nu sus]ine zootehnia, nu avem nicio [ans\ numai prin cultura mare. Zootehnia este necesar\ pentru c\ valorifici materia prim\ în ]ar\, deci automat se regleaz\ [i pre]urile la cereale, iar dejec]iile sunt foarte importante ca s\ înlocuim chimicalele. Am crescut printre animale [i [tiu. Într-o comun\, erau trei-patru ferme înainte de 1990. Acum avem dou\ ferme într-un jude]. Imagina]iv\ ce humus era în jurul fermelor. Când un animal de prad\ omoar\ o c\prioar\, o antilop\, m\nânc\ mai întâi intestinele sub]iri unde se afl\ enzimele care dizolv\ hrana, acolo are loc transferul de energie din mâncare în sânge. :i omul are peste 5.000 de enzime în organism. Mare parte din flora intestinal\ este eliminat\ prin

dejec]ii. P\mântul are [i el nevoie de hran\. Cele 7 tone de humus la hectar provin de-acolo. Îngr\[\mintele chimice, cum ar fi potasiul, fosforul, nici nu pot fi accesate integral de plante. Am folosit dejec]ii la culturi [i nu a mai fost nevoie s\ fac erbicidare. Planta s-a dezvoltat atât de viguros, încât nu a avut concuren]\. Un lan de secar\ este mai înalt ca mine [i nu am f\cut niciun tratament.” Vasilic\ Pamfil a construit [i un mic abator în ferm\. În fiecare s\pt\mân\, are câte dou\ sacrific\ri> un taur, 3-4 oi etc. A doua zi, carnea proasp\t\ este în galantarul din B\c\nia Fermierului, magazinul lui din Bucure[ti. Trasabilitatea este perfect\. Randamentul Angusului [i al oilor în carcas\ ajunge la 60%. Piesele mai importante de la animale mari se matureaz\ 21 de zile. “Pentru maturare, animalul trebuie s\ fie mai b\trân, carnea trebuie s\ aib\ un grad înalt de marmorare, adic\ s\ con]in\ gr\simi între fibre. Am metisat oile Merinos de la Institutul Palas cu Ille de France. Noi îi inform\m pe cump\r\tori referitor la carne, la g\tirea ei.” Pentru a ajunge la asemenea marmorare, vacile Angus î[i hr\nesc vi]eii cu laptele lor gras pân\ la în]\rcare. Apoi, t\ura[ii primesc furaje proteice [i fac mi[care mai pu]in\. “Noi aplic\m ni[te experimente [i am ajuns la un grad foarte ridicat de marmorare. Carnea Kobe se ob]ine Profitul Agricol 11/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vasilic\ Pamfil

din Wagyu, ras\ pe care am avut-o [i noi, dar este tot Angus. Eu nu m\ tem de concuren]a str\inilor. Îi a[tept, avem de înv\]at de la ei. Nu în]eleg de ce nu putem copia m\car ce au f\cut ace[ti oameni, dar s\ [ti]i c\ schimbarea vine totdeauna din interior, nu din afar\...” Pamfil crede c\ orice vac\ poate fi marmorat\, dar nu toate rasele dau randament. Chiar [i vaca Holstein poate fi marmorat\. “Depinde cum te joci. Japonezii au mers pe Wagyu pentru c\ valorific\ tot [i vi]elul este f\tat u[or. Noi cultiv\m cereale, avem morile noastre, avem trasabilitatea la vedere, suntem certifica]i [i noi garant\m calitatea. Abatorul nostru este în ferm\ [i func]ioneaz\ de doi ani. Amprenta noastr\ de carbon este evident mic\. Transportul materiei prime nu se face pe distan]e mari, consum\m aproape numai energie solar\. Eu am f\cut punct de sacrificare în ferm\, nu am voie s\ iau vaci de la Profitul Agricol 11/2024

vecini [i s\ le tai la mine în abator. T\iem numai ce avem noi. Când nu aveam abator, nu venea ma[ina [i am r\mas de multe ori f\r\ carne, veneau clien]i de prin Otopeni [i nu aveam ce vinde. De aceea, a trebuit s\ facem abator în ferm\.” Când a început s\ omologheze terenul ecologic, nu mai avea voie s\ foloseasc\ îngr\[\minte chimice. A cump\rat un fost IAS abandonat lâng\ Gara Cote[ti, cu o suprafa]\ de 65 de hectare. A adunat toate vacile de toate culorile de peste tot. Voia doar b\legar. La un moment dat, costurile erau foarte mari [i nu mai renta. A[a a decis s\ fac\ lapte cu vaci Holstein [i Montbeliard. Acum, are dou\ linii> lapte cu vaci Holstein [i carne cu vaci Angus [i Montbeliard. “Prefer\m Angus pentru c\ are f\t\ri foarte u[oare, valorific\ totul, de[i nu asta m\ intereseaz\ pentru c\ le ]in în stabula]ie liber\. Avem [i 500 de oi în stabula]ie liber\, am metisat Ille de France cu Merinos de Palas. Le hr\nim adecvat,

cu energie, cu protein\”. A început s\ monteze vacile Holstein de reform\ cu tauri Angus. Ele fat\ u[or pentru c\ vi]eii de Angus au capul mic [i mamele au lapte mult, deci pot cre[te bine vi]eii pe lâng\ ele. Fermierul crede c\ stresul provocat de foame face ca sistemul endocrin s\ secrete mirosuri specifice de vit\ sau de oaie. “Oaia merge pe câmp [i m\nânc\ ce g\se[te, nu ce are nevoie. Dac\ o ]ii în stabula]ie, nu mai este stresat\ [i carnea nu mai are mirosul specific.” Acum produce 7 tone de lapte pe zi. Îl vinde la Danone [i la o fabric\ din Foc[ani. “Nu pot s\ spun pre]ul pe care îl primesc, dar iau [i o bonifica]ie pentru reducerea amprentei de carbon”. Carnea nu este bio. Mai are doar 700 de hectare teren ecologic [i va diminua pân\ la 200 de hectare ca s\ produc\ f\in\ eco.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Prima cooperativ\

a cresc\torilor de capre Cooperativa Caprirom are 180 de membri la nivel na]ional. Cu totul, au aproximativ 12.000 de capre [i 8.000 de oi. Cea mai mare ferm\ din cooperativ\ are 1.000 de oi [i 400 de capre, iar celelalte au în medie 100-300 de animale.

re[edinta cooperativei, Georgiana Udrescu, viseaz\ s\ construiasc\ o procesare comun\ pentru produsele membrilor. Deocamdat\, asocia]ia Caprirom Sud Muntenia a r\mas cu sediul pe lâng\ Institutul Palas din Constan]a, unde Georgiana Udrescu este vicepre[edint\. Cu toate astea, spune c\ asocia]ia are reprezentare la nivel na]ional, cu angaja]i în jude]e, face controlul oficial al produc]iei [i cercetare [tiin]ific\. Peste 90% din fermieri au capre din rasa Carpatin\ fiindc\ valorific\ p\[unea [i este rezistent\ la boli [i intemperii.

Ca [i al]i fermieri, nici cresc\torii de capre nu se în]eleg ;ntotdeauna. Georgiana Udrescu crede c\ este bun\ ideea ministrului Barbu privind acordarea unei subven]ii m\rite pentru iedu]ele [i mielu]ele p\strate în ferm\. “A f\cut grupuri de lucru [i urmeaz\ s\ ne invite s\ discut\m proiectele de legi. Am v\zut c\ ministrul chiar ]ine seama de opinia noastr\”, crede pre[edinta asocia]iei. Georgina Udrescu le repro[eaz\ celor de la ANSVSA c\ nu solicit\ opi40

Geor giana Udrescu

nia organiza]iilor profesionale înainte s\ dea ordonan]e. “Avem deschidere foarte bun\ la domnii Bociu [i Oleleu, ei ne-au ajutat s\ corect\m legisla]ia atunci când erau afectate interesele fermierilor. Ni s-a cerut s\ crotaliem iezii în primele trei zile de la f\tare. Nu era posibil. Fermierul trebuie s\ mearg\ mereu dup\ doctorul veterinar. Domnul Bociu a în]eles [i a schimbat ordinul de ministru. S-a revenit la perioada maxim\ de 180 de zile de la f\tare pentru crotaliere, cum era înainte [i e rezonabil a[a”, spune pre[edinta Caprirom. Fiind abia înfiin]at\, cooperativa nu are un bilan] foarte bun ca s\ fie eligibil\ pentru un proiect european în domeniul proces\rii. Cum s\ aib\ un rulaj intens o cooperativ\ dac\ nu are înc\ procesare proprie? “Din 2014, de când m\ ocup de acest domeniu, am promovat carnea de capr\ pentru c\ [tiu de la medicii care o recomand\ pentru bolile de inim\”. Îmi spunea un fermier care renun]ase la capre [i trecuse la vaci> “Eu

nu mai vreau capre, domnule, astea numai când se uit\ [i cad copacii din picioare.” Românii au dou\ defini]ii pentru capr\> “vaca s\racului” [i “lucrul dracului”. Am vrut s\ aflu care este mai adecvat\. “S\ ne gândim mai mult la beneficii. Laptele de capr\ vindec\ multe boli.” }\ranii nu mai mulgeau caprele când intrau în c\lduri pentru c\ apare mirosul specific de pârci. Pre[edinta asocia]iei crede c\ acest miros este de fapt o problem\ de igien\. “Brânza de capr\ nu trebuie s\ aib\ miros specific. Datorit\ acestei ni[e de consumatori, capra are un viitor bun în România. Unii cresc\tori trebuie s\ suporte [i 12 controale pe an, ANZ, DSV, APIA, OJZ, Mediul - care sus]ine c\ [i capra polueaz\. Este o form\ de intimidare a fermierilor [i ei nu suport\ asemenea atitudine fa]\ de ei. Mun]ii [i dealurile noastre trebuie îmbr\cate cu oi, capre [i vaci, dar, din cauza regulilor absurde, oamenii renun]\ singuri”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 11/2024

MA{INI & UTILAJE Robo]i agricoli în sudul Fran]ei AgXeed, produc\torul olandez de robo]i, anun]\ semnarea unui par teneriat cu grupul T3M. Acesta din urm\ este un dealer care livreaz\ ma[ini agricole New Holland în sudul Fran]ei [i va oferi începând din aceast\ lun\ servicii de distribu]ie [i post-vânzare pentru marca de robo]i AgBot. T3M îi va comercializa în 14 departamente din sudul Fran]ei. AgXeed era prezent\ doar în Camargue, prin Claas Réseau Agricole Avignon, dar prin parteneriatul cu T3M î[i completeaz\ re]eaua în partea de sud a Hexagonului.

Tractoare utile pe câmp sau în zootehnie Tractoarele din seria M7003 fac parte din r\spunsul Kubota la provoc\rile cu care se confrunt\ agricultura. Sunt 3 modele, M7133, M7153 [i M7173, cu puteri de 130, 150 [i 170 CP. Capacitatea de ridicare pe spate ajunge la 9.400 kg, ce permite lucrul cu pluguri, cultivatoare sau cu o sem\n\toare în tandem cu o grap\ rotativ\. Capacitatea de ridicare pe fa]\ este de 3.900 kg, astfel c\ tractoarele din seria M7 pot fi utilizate atât la câmp, la ridicarea big-bag-urilor sau înc\r carea balo]ilor, cât [i în fermele zootehnice.

Sem\n\tori rapide pentru pr\[itoare

Recent, constructorul german Amazone a adus în curtea unui fermier din Teleorman o sem\n\toare de precizie Precea 9000 TCC. Are o l\]ime de lucru de 9 metri [i o serie de func]ii [i dot\ri ce eficientizeaz\ sem\natul culturilor pr\[itoare.

c\rul central c\tre sec]iile de sem\nat, iar sem\natul se efectueaz\ cu precizie maxim\, la o vitez\ de lucru de pân\ la 15 km/h. Semin]ele ajung în sol prin intermediul sec]iilor de sem\nat PreTeC, care lucreaz\ prin sistemul suprapresiunii. Astfel, semin]ele sunt presate pe discul de divizare cu aer comprimat. Sistemul SmartControl de reglare automat\ a r\zuitorilor, cuplat cu senzori optici, previne atât lipsa de semin]e, cât [i dublarea acestora. Func]ia CurveControl permite plasarea corespunz\toare a semin]elor inunc\rul de semin]e comun clusiv la sem\natul în curbe. Acest sispentru toate sec]iile are o tem ajusteaz\ în mod corespunz\tor capacitate ridicat\, de vitezele discurilor de distribu]ie, astfel 2.000 litri, scutind pauzele lungi de încât distan]a dintre semin]e s\ r\mân\ realimentare, iar cel de îngr\[\minte aceea[i chiar [i în curbe. are un volum de 6.000 litri. Îngr\Distan]ele uniforme permit ali[\mântul este aplicat prin intermediul mentarea plantelor cu substan]e nubr\zdarului pentru îngr\[\minte Fer- tritive în cantitate suficient\. Astfel se TeC twin HD. ob]in culturi omogene [i se asigur\ maPrin sistem de alimentare central\ turizarea uniform\. Central Seed Supply semin]ele sunt transferate prin flux de aer din bunArpad DOBRE

Profitul Agricol 11/2024

MA{INI & UTILAJE

Ionu] Olteanu î[i schimb\ tehnica agricol\ pe cea no-till Ionu] Olteanu administreaz\ 14.000 ha teren în cinci jude]e [i spune c\ singura solu]ie este trecerea la no-till, pentru care trebuie utilaje [i echip\ri noi, dar mai ales r\bdare.

“Am început înc\ de anul trecut s\ testez no-till, o tehnologie pe care mio doresc nu doar în fermele mele, ci chiar [i în sud-estul României. Deficitul hidric e tot mai mare, de 3 ani avem practic secet\ [i a plouat între 200 [i cel mult 300 litri pe metru p\trat pe an. O s\ trec la no-till, alt\ solu]ie nu am”, spune Ionu] Olteanu. El admite c\ aceast\ tehnologie nu e ieftin\, dimpotriv\, deoarece sem\n\torile directe sunt scumpe, în jurul a 200.000 de euro una, iar el s-a mai confruntat [i cu o alt\ problem\, deoarece a vrut trei astfel de echipamente de la un singur produc\tor, dar a g\sit câte una de la trei produc\tori diferi]i. A luat una din Anglia, de la Weawing, alta din Germania, de la Horsch, iar a treia din SUA, produs\ de Kinze. “Cea din Anglia mi s-a p\rut foarte bun\, dar i s-au tocit discurile de sem\nat, dup\ doar 500 ha. Erau mai ieftine, a[a c\ am vorbit cu un produc\tor din Italia, care îmi va livra discuri mai rezistente, care s\ ]in\ m\car pe 1.500 ha.” De la Horsch a luat sem\n\toarea direct\ de precizie Avatar, de care se declar\ foarte mul]umit, mai ales c\ produc\torul german are un service bun în România. Profitul Agricol 11/2024

În plus, pentru c\ se apropie sezonul de sem\nat culturi pr\[itoare, a comandat înc\ din toamna anului trecut dou\ sem\n\tori directe pentru porumb [i floarea-soarelui, modele Tempo de la Vaderstad, iar termenul de livrare este la mijlocul lunii martie. Dar numai cu trei sem\n\tori nu se face... no-till. Ionu] Olteanu a realizat c\, dac\ în anii trecu]i avea nevoie de mai mult\ putere ca s\ lucreze cele 14.000 ha, iar în acest sens a achizi]ionat tractoare de 300-500 CP, acum are nevoie de unele mai mici, de 200-250 CP. Ce va face cu tractoarele mari? “E destul de dificil s\ le vinzi, c\ci mul]i fermieri sunt plini de datorii, ca [i mine de altfel. Cu toate acestea am f\cut aceste achizi]ii [i mai am în vedere [i altele.” Luând exemplul lui Nicolae {erban (Grup {erban), Ionu] Olteanu a comandat dou\ hedere-pieptene, ca s\ recolteze cu acestea doar boabele, nu [i paiele, care vor r\mâne pe câmp, ca s\ umbreasc\ p\mântul [i s\ încetineasc\ pierderea apei din sol. “A[ fi vrut s\ iau 9, nu 2 astfel de hedere, dar nu am bani de mai multe, deocamdat\.”

Iar investi]iile pentru no-till nu se opresc aici, deoarece la toate tractoarele [i combinele are în vedere montarea de ro]i duble, ca s\ reduc\ tasarea solului. El are [i 4 combine cu [enile pe fa]\, dar la restul de 15 trebuie s\ pun\ ro]i duble.

Ceea ce [i-ar dori cel mai mult este s\ fac\ procesare, dar statul nu acord\ facilit\]i la finan]are, a[a ca în Germania, unde fermierii pot beneficia de credite pe 30 de ani, cu garan]ii de la stat. “Eu a[ face procesare pentru porumb, s\-l macin [i s\-l ambalez eu, s\ nu mai cump\r m\lai din Ungaria, când am poft\ de o m\m\lig\. A[ face procesare [i pentru grâu dur, c\ exist\ cerere în Italia, Grecia, ba chiar [i la noi în ]ar\. Dar nu pot s\ m\ finan]ez cu dobânzi de 15-20% pe an, cât sunt acum. Dac\ statul ar garanta, poate am putea ob]ine dobânzi de 7-8%, am face planuri de afaceri pe minimum 15 ani. S\ fie clar, f\r\ procesare, murim lent, dar sigur!”

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

Tractorul de 900 de cai John Deere a lansat noua gam\ de tractoare 9RX de mare putere, cu patru [enile, inclusiv un model de 830 de CP nominal, cu un maxim de pân\ la 913 CP.

eocamdat\ sunt trei modele ;n noua gam\ 9RX cu [enile, de 710, 770 [i 830 CP, cu performan]e sporite, echip\ri [i func]ii noi, actualiz\ri ale cabinei [i multe altele. Echipate cu [enile late de 76 cm, tractoarele au o l\]ime de mai pu]in de 3 metri [i pot circula pe drumuri publice. Toate sunt propulsate de motorul JD18 construit de John Deere Power Systems. Are 18 litri [i tehnologie de recirculare a gazelor de e[apament, care elimin\ necesitatea utiliz\rii de AdBlue. În plus, sunt preg\tite s\ lucreze autonom, dup\ ce vor fi dotate cu sisteme specifice. Noul pachet preg\tit pentru autonomie include deja cablaj [i leg\tur\ ethernet pentru utilajele ata[ate (transmitere de date între tractor [i echipament), vizibilitate îmbu-

n\t\]it\, o alarm\ de rezerv\, un alternator de 330 de amperi, un sistem de control al frânelor [i multe alte func]ii noi. Singurele elemente suplimentare care trebuie ad\ugate sunt camerele video [i unit\]ile de procesare a imaginilor, necesare pentru func]ionarea f\r\ operator.

Mai mult spa]iu pentru [ofer Noua cabin\ CommandView 4 Plus ofer\ o cre[tere cu 15% a spa]iului pe podea [i o îmbun\t\]ire cu 20% a vizibilit\]ii din partea dreapt\. Potrivit reprezentan]ilor John Deere, conducerea unui tractor timp de 10 ore pe zi poate pune o presiune chiar [i asupra celor mai experimenta]i operatori. Cu spa]iul suplimentar pe podea [i vizibilitatea îmbun\t\]it\, operatorii pot lucra mai confortabil. La acestea se adaug\ o capacitate de depozitare mai mare pentru alimente [i b\uturi r\coritoare, confort sporit [i siguran]\ maxim\.

Datorit\ noii suspensii a cabinei silen]ioase, operatorii sunt proteja]i împotriva oscila]iilor induse de terenurile denivelate [i de zgomot.

Echipare pentru agricultura de precizie Noua gam\ 9RX vine cu receptorul integrat StarFire, G5PlusCommandCenter [i conectivitatea JDLink. La acestea se adaug\ ghidarea automat\ AutoTrac, ce ofer\ o serie op]iuni de automatizare, printre care RowSense, un sistem ce men]ine tractorul tot timpul pe rândul corect când se recolteaz\ porumb sau alt\ cultur\ pe rânduri, întoarcerea automat\ la cap\tul rândurilor, pentru manevre precise, ori AutoPath, cu ajutorul c\reia tractorul se poate deplasa cu precizie prin culturi chiar [i atunci când se utilizeaz\ utilaje cu l\]imi diferite.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 11/2024

MA{INI & UTILAJE

Precizie japonez\ la preg\tirea solului, sem\nat [i tratamente Ploile din ultima vreme au înmuiat solul atât cât s\ se poat\ preg\ti pentru sem\natul porumbului [i florii-soarelui, iar culturile de p\ioase [i rapi]a au nevoie de tratamente. Aceste lucr\ri se pot face cu precizie japonez\, cu ajutorul utilajelor Kubota oferite de Agri-Alian]a.

Disc scurt CD1000 Utilajul Kubota CD1000 este o variant\ mai u[oar\ a seriei CD2000 pentru lucr\ri la adâncime mai mic\, cu l\]imi de lucru de la 2,5 la 5,m în varianta purtat\ [i de 4 - 5m în varianta tractat\. Lucreaz\ la o adâncime de pân\ la 10 cm, este mai u[or de ridicat, ideal pentru a reduce compactarea solului [i mai economic pentru fermieri. CD1000 poate fi echipat cu o gam\ larg\ de t\v\lugi, inclusiv Actipack, [i poate fi combinat cu sem\n\torile pneumatice Kubota SH200 sau SH500, pentru sem\natul culturilor intermediare într-o singur\ trecere, în timpul dezmiri[tirii.

Sem\n\tori PP Sprayere tractate Sprayerele Kubota XTS3 pot fi comandate cu rezervoare de 2.600 sau 3.200 de litri, rampe HSS din o]el (18-24 m, 27-30 m) sau HSA din aluminiu (21-24 m) [i cu func]ii automate. Tehnologia ENFO optimizeaz\ preg\tirea solu]iei, umplerea [i cur\]area circuitului de pulverizare. Rampele sunt umplute cu solu]ie pân\ la duz\, prin oprirea automat\ a sec]iunii, iar la finalul lucr\rii, pesticidele r\mase sunt evacuate automat din conducte. Sistemul de management la cap\t de rând ErgoDrive efectueaz\ automat oprirea [i repornirea pulveriz\rii la întoarcerea în sol\. 46

Sem\n\torile mecanice din seria Kubota PP 1000 sunt sem\n\tori universale de precizie pentru porumb, floarea-soarelui, fasole, sfecl\, fasole pitic\, soia, maz\re [i alte tipuri de semin]e. Modelele seriei sunt disponibile cu l\]imi de lucru între 3 [i 6 m [i în dou\ variante de elemente de sem\nat> cu patine sau cu discuri. Utilajele pot fi purtate sau tractate, cu [asiu fix sau repliabil hidraulic. Sem\n\torile din gama PP1000 pot fi echipate op]ional cu bunc\r pentru încorporare de îngr\[\minte cu discuri sau cu patine, ori cu aplicator microgranular.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 11/2024

OPINIE

Iarna vrajbei dintre agricultori [i politicieni a fost de la început ideologic\, f\r\ leg\tur\ cu realit\]ile agriculturii, propunând tranzi]ii nerealiste f\r\ finan]area necesar\ realiz\rii. Nu po]i reduce bugetul agriculturii, dup\ care s\ le dai fermierilor sarcini legate de mediu. Rapid, ;n multe p\r]i ale Europei, protestele s-au transformat în blocaje, Daniel BOT|NOIU reflectând furia fa]\ de cre[terea preconsilier de stat, ]urilor, salariile mici [i reglement\rile Cancelaria Primului Ministru UE legate de mediu. Concuren]a în industria alimentar\ local\ nu face decât s\ înr\ut\]easc\ situa]ia, l\sând ferentru a pune în context pro- mierilor pu]ine speran]e. testele care au loc în prezent Situa]ia dificil\ a fermierilor nu este în Europa, este important s\ legat\ doar de m\surile specifice ale în]elegem de unde a început totul. politicii de stat, ci reprezint\ [i o încerIstoria protestelor actuale poate fi care de a contesta reglement\rile UE urm\rit\ pân\ la Green Deal (2019), de mediu [i viziunea de sustenabilitate care a implicat schimb\ri semnificative pentru vremurile viitoare. pentru a atinge neutralitatea climatic\. Fermierii germani protesteaz\ îmAtunci, factorii de decizie politic\ potriva planului guvernului de a renu au reu[it s\ ia în considerare ceea duce subven]iile la motorin\. ce se nume[te “gândire de ordinul Fermierii francezi protesteaz\ îmdoi”, [i anume impactul asupra fermi- potriva reglement\rilor excesive prierilor. Actuala tulburare a venit în con- vind activit\]ile lor agricole. textul în care discut\m de o încetinire Fermierii olandezi protesteaz\ îma ritmului în toate marile economii eu- potriva planurilor de mediu ale guverropene, creând baza unei mega-crize. nului, care urm\re[te reducerea nuÎn noiembrie anul trecut, politici- m\rului de animale pentru a reduce enii UE au respins propunerea privind emisiile de gaze. “utilizarea durabil\ a pesticidelor”, Fermierii români protesteaz\ îmcare a fost una dintre principalele cla- potriva intr\rii cerealelor din Ucraina uze ale strategiei Farm to Fork. Atunci, [i suspendarea pl\]ii creditelor bancare reac]iile negative au venit nu numai având în vedere situa]ia geopolitic\, de la fermieri, ci [i de la politicienii de pre]ul mic al cerealelor [i seceta din dreapta, care credeau c\ proiectul ar regiune. putea avea un impact negativ asupra Aceste tulbur\ri risc\ nu numai s\ recoltelor, perturbând astfel produc]ia perturbe organizarea agricol\ a regiude alimente. {i principalul grup de nii, ci [i s\ perturbe sectorul transporlobby agricol din UE, Copa-Cogeca, a turilor responsabil de livrarea diprins atunci glas [i a criticat proiectul. verselor m\rfuri, întrerupând întregul S\ nu uit\m c\ aceast\ propunere lan] de aprovizionare [i afectând

economia regional\ în întregime. Demonstra]iile agresive, ciocnirile cu poli]ia, blocajele na]ionale, blocajele rutiere [i protestele în mas\ vor avea repercusiuni grave asupra comer]ului [i produc]iei. În plus, fermierii vizeaz\ acum zonele portuare cu scopul de a perturba infrastructura logistic\ [i de a afecta activit\]ile portuare. În timpul verii [i toamnei trecute, Europa s-a confruntat cu pagube considerabile aduse p\durilor [i culturilor din cauza inunda]iilor [i incendiilor de vegeta]ie. Ca urmare, mul]i fermieri [iau pierdut efectivele [i recoltele [i au suferit pierderi financiare grele. Înainte ca Europa s\ aib\ [ansa de a se redresa dup\ consecin]ele economice, ac]iunile fermierilor nu fac decât s\ înr\ut\]easc\ problemele prin tensionarea infrastructurii economice a ]\rilor membre [i minimizarea posibilit\]ilor de redresare a infrastructurii agricole. Protestele nu pot duce numai la declinul peisajului economic na]ional, ci pot avea [i un impact asupra economiei la nivelul UE. Dup\ cum spune Banca Central\ European\, “economia zonei euro va r\mâne slab\ pe termen scurt, dar ar trebui s\-[i recapete puterea mai târziu în cursul anului”. Pentru a reduce decalajul, UE trebuie s\ ajung\ la un acord care s\ garanteze pre]uri echitabile pentru fermieri, astfel încât tranzi]ia c\tre o economie verde s\ fie solid\ [i lin\. Având în vedere concuren]a interna]ional\, fermierii europeni trebuie s\ aib\ o securitate echitabil\ a veniturilor, astfel încât [i ei s\ poat\ beneficia de viziunea Pactului Verde al UE odat\ cu continuarea activita]ii. Profitul Agricol 11/2024

PAGINA DE HOBBY Ne p\r\sesc gâ[tele Ploile gr\bite din aceast\ prim\var\ [i ultimele petice de z\pad\ s-au scurs de îndat\ în p\mântul avid de ap\ al [esurilor. În micile depresiuni, aproape insesizabile ochiului obi[nuit cu spa]iul lipsit de forme de relief al [esului desf\[urat pân\ în dunga tremur\toare a z\rii, s-au ]esut deja pânze lichide în care se oglindesc norii. Pe deasupra b\l]ilor se perind\ stoluri de p\s\ri mari, într-un balet aerian necunoscut pe timpul iernii> „Ga-ga”, „ga-ga”, gl\suiesc perechile de gâ[te mari, evoluând în tandem< „Cli-cli”, „cli-cli-cli”, cânt\ cristalin gârli]ele, în forma]ii mici, familiale< „Ki-ki”, „ki-ki”, chicotesc roiurile de gâ[te-cu-gât-ro[u, tot mai rare în ultima vreme. În câteva zile, ca la o porunc\ misterioas\, deasupra câmpiei din care verdele bate încet la por]ile înc\ z\vorâte ale p\mântului, încep s\ se închege [i s\ se petreac\ dinspre miaz\zi stolurile în vârf de s\geat\ ale gâ[telor de tot felul. Vreme de câteva luni, cântecul lor atât de misterios [i s\lbatic, cu arom\ de tundr\, [i-a scuturat melancolia ve[ted-autumnal\, r\sunând, acum, limpede în urma iernii pe care par s-o împing\ cu aripile tot mai departe spre nord. Între cer [i p\mânt, cârdurile fo[nitoare urzesc o pânz\ vie, unduitoare, rev\rsând asupra întinderilor amor]ite silabe de cristal. {i tot amestecul de senza]ii, culori [i sonuri melancolice, al c\ror paradox cinegetic penduleaz\ între încântare [i febr\ – precum stolurile falnicelor anseride între ap\ [i câmp –, preschimb\ acest spectacol grandios al naturii într-o experien]\ unic\. Nimic din parfumul aspru al vân\torilor la munte, din larma celor în dev\lm\[ie ori din dulcea Profitul Agricol 11/2024

încordare a pândelor la bordei. În scurtul r\gaz al aurorei sau al crepusculului, aici, la hotarele apelor, mareea gâ[telor e nu numai prilej de emo]ie cinegetic\, ci [i de întoarcere c\tre sine, de cunoa[tere [i de uimire. Straniul reflux viu – pe care, din vreme în vreme, ful-

gerele lacome ale pu[tilor îl împing mai sus – î[i continu\ rev\rsarea c\tre miaz\noapte, cotropind v\zduh [i câmpie. Îns\, mult dup\ ce talazurile c\l\toarelor se vor fi istovit dincolo de zare, ne va mai st\rui în auz caden]a cântecului lor picurat> „Cli-cli”, „cli-cli-cli”, „gaga”, semnale sonore ce r\sun\ din slava cerului [i peste mun]i, în nop]ile senine. Cine nu-[i aminte[te de odiseea lui Nils Holgersson, zugr\vit\ genial de Selma Lagerlöf?! Micu]ul Nils c\l\tore[te c\tre Laponia pe spatele gâscanului Martin, laolalt\ cu gârli]ele aflate sub conducerea b\trânei [i în]eleptei Akka. Nu întâmpl\tor autoarea g\se[te în comunitatea gâ[telor s\lbatice toate elementele necesare sus]inerii demersului etic [i estetic al nara]iunii. Gregarismul acestor p\s\ri creeaz\ impresia unei solidarit\]i exemplare, str\ine adesea chiar [i oamenilor, c\rora le-ar putea servi,

în multe privin]e, ca exemplu... Pu]ini vân\tori au avut norocul s\ savureze aici, de-a stânga b\trânului Istru, reverberarea cântecului misterios al gârli]elor, oaspe]i de iarn\ din îndep\rtata Laponie, din tundrele Islandei [i ale Siberiei. Dar to]i cei care practic\ aceast\ vân\toare plin\ de farmec [i de neprev\zut au avut de îndurat, f\r\ excep]ie, în perioada lor de ucenicie, povara ciochinarului gol, pân\ s\ deprind\, pas cu pas, canoanele consacr\rii. Pe vreme frumoas\, vânarea gârli]elor reprezint\ o frumoas\ iluzie. Deplasându-se, în zori, dinspre „dormitoarele” lacustre c\tre parcelele sem\nate cu grâu sau orz [i c\tre cioc\ni[tile de porumb ori floarea-soarelui pe care se hr\nesc, [i invers, în amurg, cu înc\ un drum în miezul zilei, pentru ad\pat, gârli]ele aleg, dac\ cerul e senin, o în\l]ime care le face inaccesibile snopurilor de alice. Vremea zburlit\, cu spic de lapovi]\ [i vânt potrivnic direc]iei lor de zbor, ca [i pânzele dense de cea]\, apropie stolurile de p\mânt [i sporesc [ansele vân\torilor. Experien]a le-a înv\]at s\ ocoleasc\ digurile, drumurile, perdelele de stuf, arborii stingheri – adic\ tot ceea ce poate reprezenta un ascunzi[ pentru omul cu pu[c\. În lipsa vigilen]ei [i coeziunii remarcabile, primejdiile felurite prin care trec, în miile de kilometri parcur[i între locurile de cuib\rit c\tre cartierele de iernat [i înapoi, prim\vara, ar fi periclitat de mult existen]a speciei. Cu pierderi neînsemnate fa]\ de puterea lor de regenerare, gârli]ele, iat\, pornesc acum c\tre ba[tin\, în nord. Vor reveni la toamn\, pentru a însufle]i iar\[i câmpiile [i... n\dejdile noastre.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 27 martie Va avea loc Adama Media Event, unde vor fi prezentate planurile [i deciziile strategice ale companiei pentru anul 2024.

28 - 30 martie Politehnica Bucure[ti organizeaz\ BIOFEST - un festival dedicat celor mai noi tehnologii, practici, produse [i tendin]e din industria alimentar\, agricol\, protec]iei mediului [i sustenabilit\]ii.

Un Burebista australian Istoria ne ;nva]\ c\ Burebista, surprins ce intens beau dacii de c=nd nu mai erau triburi de capul lor, ci st\teau alinia]i ;n statul dac centralizat, a decis s\ le taie viile. Nicio leg\tur\ ;ntre legenda de mai sus [i faptul c\, 2000 [i vreo sut\ de ani mai t=rziu, undeva la antipozi, australienii ;[i taie singuri viile pentru a mai rezolva din problema supraproduc]iei de licoarea lui Bachus.

18 - 21 aprilie La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

9 - 12 mai Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol “Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.

12 - 16 mai La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise Saaten-Union.

23 - 26 mai DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

12 - 15 noiembrie :n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier, cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”. 50

:n mod curios, ;n ultimii ani omenirea a cerut mai pu]in vin. Iar asta se simte ;n buzunarele viticultorilor. Australia, al cincilea mare exportator de vin din lume, nu avea cum s\ fie ocolit\ de criz\. La mijlocul anului trecut, chiar ;nainte de noua recolt\, viticultorii australieni st\teau pe dou\ miliarde de litri. :n marea lui majoritate vin ro[u, ieftin, f\r\ c\utare. Unii podgoreni s-au orientat repede spre vinuri mai scumpe, care, sper\ ei, se vor vinde mai bine ca cele ieftine. Dar nu to]i pot face rocada asta a[a de simplu. Iar pentru cei care nu pot, solu]ia este sf=[ietoare prin duritatea ei> ;[i taie viile ca s\ nu mai produc\. C\ci, la 200 de dolari tona de vin, de la 660 acum doi ani, nu mai este rentabil nici s\ culegi strugurii. Pentru a echilibra pia]a [i a impulsiona pre]urile, vor fi t\iate un sfert din viile australiene.

Arin DORNEANU ORIZONTAL: 1) Colectiv r\mas în urm\ la treierat – Piesele albe la table< 2) Pierd de Dinu-Ioan Nicula timpul în deplasare – Întâlnite în taxi! 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 3) Not\ de casare! – Mijloc de lun\! – R\mase în urm\< 4) Sp\lat u[or – Face 1 fa]\ cu str\lucire< 5) S-au ars odat\< 2 6) Servit la botul calului – Strâns cu u[a< 3 7) Nedorit\ la conducere< 8) Lupta în 4 r\zboaie – Fost m\tur\tor de strad\< 9) B\tea drumurile odinioar\ – Deviat 5 de la traseu< 10) Sunt ni[te repezi]i. 6

CAREUL AGRICOL

VERTICAL: 1) Din îmbuibat ajunge un pârlit – {tiut\ de fric\< 2) Ar\tate mai 9 departe – Ro[u din cauza fierbin]elii< 3) Zece vertical – Iese din caden]\< 10 4) Opuse esteticii< 5) I s-a facut leg\tura – Nu-i un închipuit< 6) }inute în secret! Solu¡ia careului din Nr. 10/2024 – Apelativ infantil – Cap de berbec! ORIZONTAL: MELC - PETIC< 7) D\ vârsta pe fa]\ – Apreciaz\ cu AVERSA - ODA< CO - ALCALIN< ELICE - CALA< SUS - FLANEL< ACIUATI - I< greutate< 8) Pus\ la rând< 9) O idee [i STAVILA - FZ< O - LATERALA< STIR - LIPIT< nimic mai mult – Cam pi[c\ la limb\< INTEMEIATE. 10) Oameni de treab\. 8

Profitul Agricol 11/2024