Profitul Agricol nr. 12, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 12 din 27 martie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Cooperativa, leacul la toate problemele

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 12/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

“Este foarte important ca fermierii s\ se asocieze, s\ fac\ cooperative, s\ fac\ grupuri de produc\tori [i s\ le finan]\m activitatea, ca s\ mânc\m române[te.” Rostogole[te ideile calm, p\truns de adev\rul suprem. Z\u, nu trebuie s\ încerca]i s\ afla]i cine este. Este politicianul român. Fie el de stânga, fie de dreapta, când vine vorba de agricultur\, zorn\ie câteva idei fixe de parc\ sunt un inel cu chei. Asocierea, Cooperativele [i Procesarea! Scade pre]ul grâului la Chicago? Ahh, dac\ fermierii ar fi în cooperative, ce pre]uri bune ar fi primit... Pune Guvernul o tax\ pe stâlp? Eeee, dac\ fermierii ar fi fost asocia]i, alta era situa]ia... Dac\ ne uit\m dup\ exemple pe afar\, vedem c\ la francezi, olandezi sau germani cooperativele agricultorilor au ajuns ni[te structuri uria[e. Mai corect le-am spune corpora]ii. Fermierii sunt doar ac]ionari. Nu dicteaz\ cooperativei nimic. Nici pre]ul cu care le ia laptele, nici pre]ul cu care le vinde inputurile. Managerii lor se numesc, solemn, CEO, se închin\ la Profit [i scuip\ în sân cu fric\ atunci când aud, nomine odiosa, de Pierderi.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Sigur, nu înseamn\ c\ ne-ar strica [i nou\ vreo 10-20 de cooperative agricole. Ba, din contr\. Câteva cooperative mari (dup\ modelul Muntenia sau altul, adus la zi) ar putea s\ recucereasc\ pia]a intern\ a c\rnii de porc. Alte cooperative mari ar putea fi stimulate s\ produc\ mere. Sau ou\. Import\m totu[i, [i una [i alta, nefiresc de mult din Polonia. Dar, pentru asta, guvernul trebuie s\ lucreze mai degrab\ la legi decât s\ împart\ promisiunea unor bani. Trebuie s\ dea încredere la, s\ zicem, 20 de mici fermieri s\ înceap\ o afacere împreun\. Apoi la 50, 100, 1000. {i tot a[a. Iar fiecare cooperativ\ de succes ar trebui s\ fie vizitat\ de oficiali, s\ fie prezentat\ în detaliu, s\ o laude ca s\ o bage în seam\ televiziunile. Pentru c\ fiecare reu[it\ consolideaz\ ideea altora c\ [i ei pot face la fel. Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 12/2024

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Saga GAEC 7 la final. Nu exist\ derogare pentru 2024! Mai mul]i bani pentru antigrindin\ Sistemul Antigrindin\ va fi monitorizat în 5 jude]e

Comisia propune o revizuire major\ a PAC

Rezerva de ap\ s-a îmbun\t\]it

Acord provizoriu pentru importurile din Ucraina

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii Scade produc]ia de semin]e oleaginoase Scade drastic produc]ia de soia din Brazilia

KANTOR. Adjuvant inovator pentru optimizarea tratamentelor fitosanitare

{tiin]a [i tehnologia japonez\ în slujba ta

Tax\ de 95 euro/ton\ pentru cerealele din Rusia

Rabla pentru tractoare, între iluzii [i solu]ii

Robot agricol cu biogaz Prelucrarea solului, sem\nat [i fertilizat simultan Afânarea solului, sem\nat 2 în 1 [i cultivare cu fertilizare

Gr\dina, via [i livada

Tractorul clasic devine autonom Vinul românesc câ[tig\ 71 de medalii la MUNDUS VINI 34 Sem\nat de precizie, în orice sol

40 40

41 42 42

Culturi vegetale Nicolae Sitaru nu renun]\ la porumb 19 :n Timi[ s-a dat alerta de Ceuthorhynchus la rapi]\ Rusia, cel mai important furnizor de îngr\[\minte al UE Adrian Patroane a renun]at la porumb pentru soia

Cre[terea animalelor

Ministerul renun]\ 20 la normele zootehniei

Autostrada strive[te 22 un cresc\tor performant

Este Ucraina parte a Europei?

Hobby

Korvetto - pentru combaterea buruienilor Ma[ini & utilaje dicotiledonate la rapi]\ 28 Un ajutor pe câmp [i în grajd

Opinii

Vremea coarnelor “;n mo]”

Fran]a reinventeaz\ cultura ciupercilor

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Saga GAEC 7 la final nu exist\ derogare pentru 2024! Cu campania de prim\var\ aproape de start, asocia]iile de fermieri au cerut Ministerului Agriculturii s\ le comunice oficial, în scris, dac\ vor avea derogare, pentru 2024, de la GAEC 7 [i GAEC 8. Ministerul a r\spuns la data de 19 martie, printr-o adres\ semnat\ de Daniela Rebega, directorul Autorit\]ii de Management pentru PNDR. Dac\ pentru GAEC 8 exist\ o form\ de derogare aprobat\ de Comisia European\, printr-un echivalent european al ordonan]ei de urgen]\, în cazul GAEC 7 nu s-a schimbat nimic> trebuie respectat\ cerin]a de rota]ie a culturilor. Admiterea acestei situa]ii vine dup\ un lung [ir de declara]ii tran[ante ale ministrului [i chiar dup\ o comunicare pe pagina MADR, prin care se anun]\ c\ derogarea pentru GAEC 7 ar fi fost aprobat\ de Comisia European\. Derogarea pentru GAEC 7 [i GAEC 8 a fost un angajament al ministrului Florin Barbu. Dincolo de angajamentul politic, îns\, acesta a comunicat, în repetate rânduri, c\ [i-a onorat promisiunea, iar derogarea ar fi fost aprobat\ la nivel european. Afirma]iile au avut implica]ii economice, pentru c\ mul]i fermieri le-au luat ca “liter\ de lege” [i au f\cut planul de culturi în concordan]\. Îns\, din adresa oficial\ a Ministe6

rului, reiese c\ nu exist\ derogare pentru 2024, ci c\ s-ar putea s\ existe o modificare a GAEC 7 în 2025. R\spunsul face trimitere la toate demersurile realizate de minister pentru ob]inerea derog\rilor. Dup\ ce men]ioneaz\ derogarea de la GAEC 8, adresa continu\ astfel> “La reuniunea Consiliului AgriFish din 26 februarie 2024, domnul Florinlonu] Barbu, ministrul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale, a prezentat o propunere de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 aplicabil\ începând cu anul de cerere 2025, având ca obiect extinderea cazurilor de ex-

ceptare [i cre[terea flexibilit\]ii în aplicarea standardelor GAEC 7 [i GAEC 8, într-o variant\ sustenabil\, pe baza unor considerente întemeiate, f\r\ s\ afecteze atingerea obiectivelor în materie de mediu [i clim\ ale Uniunii. În prezent, ca urmare a demersurilor întreprinse de partea RO, dar [i a propunerilor venite din partea altor state membre [i a organiza]iilor de fermieri recunoscute la nivelul UE, Comisia a demarat un proces de consultare online a fermierilor în scopul identific\rii problemelor cu care ace[tia se confrunt\, iar în perioada urm\toare va supune dezbaterii cu statele membre

Theodor Ichim, FAPPR> “Ministrul a min]it prin omisiune” Nu este nici prima oar\ c\ ministrul Florin Barbu deformeaz\ realitatea, [i nu doar în comunic\rile de pe re]elele sociale, ci inclusiv prin acte normative neaplicabile”, spune Theodor Ichim, pre[edintele FAPPR. “Creditul fermierului este fals, inaplicabil. Chiar [i ajutorul de 100 de euro/ha este fals. Se supune ajutorului de minimis pe cadrul Ucraina, care presupune o subven]ionare de maxim 280.000 de euro/ferm\. Prin urmare, fermierii care au accesat anii trecu]i IMM Invest sau IMM Agro, ca s\ poat\ trece peste seceta din 2022 [i 2023 [i problemele generate de r\zboiul din Ucraina, au consumat deja grantul”. Ichim spune c\, în timp ce la Bruxelles ministrul Barbu negocia GAEC

7 pentru anul agricol 2025, [tiind c\ e prea târziu s\ se mai ob]in\ ceva pentru 2024, în comunicarea din ]ar\ rezolva problema triumfalist. “A min]it prin omisiune, l\sând impresia c\ va putea rezolva problema [i pentru 2024”. FAPPR a ob]inut, verbal, o “derogare” de la ministrul Barbu referitor la lans\rile de rachete antigrindin\. Îns\, fript cu ciorb\, Ichim sufl\ acum [i în iaurt> “Sunt foarte curios cum vor arat\, în final, criteriile de decizie pentru lans\rile antigrindin\. Cum î[i va asuma ministrul s\ aprobe, punctual, fiecare lansare”. Profitul Agricol 12/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII o propunere de regulament pentru modificarea unor norme privind condi]ionalitatea.

Florian Ciolacu, Clubul Fermierilor> “Ce se comunic\ pe pagina ministerului implic\ o r\spundere juridic\”

Filmul GAEC 7

A existat o mare neclaritate legat\ de demersurile f\cute de minister [i de stadiul discu]iilor pentru GAEC 7 [i GAEC 8, arat\ Florian Ciolacu, director executiv CFRO. “Membrii no[tri ne-au transmis c\ pur [i simplu nu în]eleg ce se întâmpl\. Mesajele publice au fost în cheia «am transmis la Bruxelles [i s-a rezolvat». Dar aceste mesaje nu au fost transpuse în norme sau instruc]iuni c\tre APIA [i direc]iile agricole. S-au creat multe a[tept\ri [i incertitudini”.

Ce a promis ministrul Florin Barbu [i ce s-a întâmplat în realitate. Pe 9 februarie, într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Barbu afirm\ c\, “a[a cum a promis”, [i-a men]inut pozi]ia referitor la prelungirea derog\rii pentru GAEC 7. O admitere indirect\ a faptului c\ în Consiliu nu avea nici unanimitate [i nici m\car majoritate pentru derogare. Pe 21 februarie, într-o nou\ postare pe Facebook (la dou\ s\pt\mâni de la cea men]ionat\ anterior), Florin Barbu î[i nuan]eaz\ revendicarea referitoare la GAEC 7 [i propune exceptare de la obliga]ia rota]iei culturilor pentru loturile semincere. Mai trec 5 zile [i, dup\ participarea la Consiliul AgriFish, ministrul revine cu anun]ul triumfalist c\ “a[a cum a promis”, propunerile referitoare la GAEC 7 au fost acceptate de Comisie. Niciun oficial al Comisiei nu a confirmat afirma]ia lui Barbu. Afirma]ia lui Florin Barbu, din data de 26 februarie, de pe pagina sa de Facebook, este reluat\ într-o comunicare oficial\ a MADR, din data de 6 martie. În comunicare se reitereaz\ c\ propunerea ministrului referitoare la GAEC 7 a fost acceptat\ de Comisie. Pe 15 martie, Comisia European\ aprob\ propunerea oficial\ referitoare la modificare a regulamentului PAC. Referitor la GAEC 7, Comisia propune ca, din 2025 începând, s\ se introduc\ alternativa diversific\rii culturilor - ceea ce, de fapt, implic\ rota]ia culturilor. Posibilitatea ca aceast\ alternativ\ s\ fie valabil\ [i anul acesta este pus\ sub semnul întreb\rii. Nici vorb\ de derogare. Într-o adres\ c\tre asocia]iile de fermieri, care se interesaser\ de derog\ri pentru anul 2024, se admite c\ nu exist\ derogare pentru GAEC 7.

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2024

Pe de alt\ parte, dac\ ne-am obi[nuit cu lipsa de rigurozitate a declara]iilor politice, comunic\rile oficiale duc la decizii de investi]ii. “Ce se comunic\ pe pagina min-

isterului implic\ o r\spundere juridic\. Ministerul poate reveni asupra unor afirma]ii, dar, între timp, fermierii au f\cut achizi]ii, lucr\ri, amân\ri de pl\]i etc. E limpede c\ mesajele care au efect în investi]ii financiare, de timp, de energie, trebuie f\cute cu o mai mare acurate]e [i la timpul potrivit”. Încercând s\ fie constructiv, Ciolacu propune ca acest caz s\ fie folosit în urm\toarele discu]ii dintre minister [i asocia]ii, pentru a se stabili c\, pe viitor, se va face mai limpede distinc]ia între ceea ce se comunic\ cu interes politic [i ceea ce este comunicare oficial\ cu implica]ii juridice.

Florentin Bercu, UNCSV> “Ne-am informat membrii s\ nu se ia dup\ declara]iile ministrului” Florentin Bercu, directorul executiv al UNCSV, spune c\ organiza]iile din Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare au [tiut, de anul trecut, c\ nu va exista o derogare de la GAEC 7 pentru 2024. “Noi am fost con[tien]i de la început c\ s-a vorbit doar pentru anul urm\tor. Membrii no[tri au primit informa]iile reale [i au [tiut ce au de f\cut. Le-am transmis c\ nu se pot baza pe aceste declara]ii ale ministrului [i aceste post\ri, inclusiv pe site-ul ministerului”. Bercu spune c\ pentru 2024 au fost discutate alternative pe plan na]ional [i european.

“Fiecare stat membru va face o list\ de culturi pentru care monocultura este compatibil\ agrotehnic [i fitotehnic, pentru maxim 50% din suprafa]a fermei [i timp de maxim 4 ani. Aici vor fi cuprinse cerealele, plantele tehnice, loturile semincere. Apoi, în afar\ de declara]ia pe propria r\spundere ce poate fi dat\ de cei care recolteaz\ târziu, începând cu noiembrie, se va putea da o declara]ie pe propria r\spundere de c\tre fermierii care î[i desf\[oar\ activitatea în zone unde nu sunt precipita]ii [i, ca atare, nu exist\ condi]ii de r\s\rire pentru culturile intermediare. Declara]ia va fi înso]it\ de document de la ANM cu temperaturile [i precipita]iile pe ultimele luni [i prognoza”. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Gerard Jit\reanu a devenit membru al Academiei Române Propus de Sec]ia de {tiin]e Agricole [i Silvice a Academiei, rectorul Gerard Jit\reanu a devenit membru deplin al celui mai înalt for de [tiin]\ [i cultur\ al ]\rii. “Este o onoare deosebit\, cea mai mare de pân\ acum, m\ bucur\ foarte mult aceast\ reu[it\. Cred c\ este [i o recunoa[tere a [colii de agricultur\ ie[ene, nu am lucrat niciodat\ singur, împreun\ am realizat foarte multe lucruri”, a declarat Jit\reanu.

Costin Telehuz, candidat la pre[edin]ia CJ Ialomi]a Biroul Politic al PNL a validat candidatura lui Drago[ Costin Telehuz la func]ia de pre[edinte al Consiliului Jude]ean Ialomi]a. Telehuz, acum secretar de stat la agricultur\, este fermier, cu aprox. 600 de hectare la M\rcule[ti, Ialomi]a. Ferma este condus\ acum de fratele s\u, Andreas Telehuz.

Brazilia va exporta mai mult\ carne de pas\re ;n Europa Brazilia urmeaz\ s\ primeasc\ aprobarea pentru a vinde mai multe produse din carne ;n Europa. “Am repus piciorul în Europa. Ast\zi vindem în Marea Britanie [i în câteva zile vom vinde în întreaga Uniune European\”, a declarat Carlos Favaro, ministrul brazilian al Agriculturii. În anul 2018, Uniunea European\ a suspendat importurile provenite de la 20 de fabrici de procesare a c\rnii de pas\re. Brazilia este cel mai mare exportator mondial de carne, fiind responsabil\ pentru 40% din livr\rile mondiale de carne de pas\re.

Sistemul Antigrindin\ va fi monitorizat în 5 jude]e S\pt\m=na trecut\, la Ministerul Agriculturii a avut loc o întâlnire între reprezentan]ii Forumului APPR, ministrul Florin Barbu [i directorul general al Autorit\]ii Antigrindin\, generalul Gheorghe C\unei Florescu. V\ reamintim, acum câteva s\pt\mâni, dou\ organiza]ii membre ale FAPPR, ACCPT Vrancea [i Asocia]ia Fermierilor din Prahova, au acuzat c\ rachetele sistemului na]ional antigrindin\ fac mai mult r\u decât bine [i au cerut un studiu de impact, în caz contrar urmând s\ declan[eze mi[c\ri de protest.

La ;nt=lnire, ministrul le-a propus o solu]ie acceptat\ de to]i cei prezen]i, prin care se va monitoriza mai strict lansarea de rachete antigrindin\ în jude]ele Buz\u, Ia[i, Prahova, Vaslui [i Vrancea. Tragerile nu se vor efectua decât cu acordul expres al ministrului [i doar în cazuri excep]ionale [i justificate, a anun]at Forumul APPR. În vederea formaliz\rii acestei monitoriz\ri, la începutul s\pt\mânii viitoare va avea loc o întâlnire cu reprezentan]ii mediului asociativ.

Mai mul]i bani pentru antigrindin\ A doua zi dup\ ;nt=lnirea ministrului cu membrii FAPPR, Sistemul Na]ional Antigrindin\ [i de Cre[tere a Precipita]iilor a primit 68 de milioane lei de la guvern, pentru investi]ii [i extinderea sistemului ;n zonele Su-

ceava-Boto[ani Matca, D=mbovi]aArge[ [i D\buleni. Din ace[ti bani va fi f\cut [i un studiu de impact privind efectul influen]ei activit\]ilor de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali, a[a cum au cerut agricultorii. Sistemul Na]ional Antigrindin\ [i de Cre[tere a Precipita]iilor func]ioneaz\ f\r\ întrerupere din anul 2005. Protec]ia împotriva grindinei, activ\ în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole [i cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat [i centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile ]\rii. Doar la cre[terea precipita]iilor ar mai trebui lucrat.

Andrei Ostroveanu Profitul Agricol 12/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Comisia propune o revizuire major\ a PAC Pe final de mandat, Comisia European\ propune o revizuire major\ a Politicii Agricole Comune. Concret, se vizeaz\ modificarea Regulamentelor (UE) 2021/2115 [i (UE) 2021/2116 în ceea ce prive[te standardele privind bunele condi]ii agricole [i de mediu (GAEC), ecoschemele pentru clim\, mediu [i bun\starea animalelor, modific\ri [i revizuiri ale planurilor strategice PAC, derog\ri de la controale [i sanc]iuni.

omisia recunoa[te, în sfâr[it, c\ “primul an de punere în aplicare a planurilor strategice PAC a ar\tat în mod clar c\ sunt necesare ajust\ri (...). Punerea în aplicare a planurilor nu ar trebui privit\ separat de discu]iile privind alte propuneri legislative legate de Pactul Verde, care vor avea sau ar putea avea în acela[i timp un efect direct asupra fermierilor (...). În plus, Regulamentul privind planurile strategice PAC a fost convenit înainte de începerea r\zboiului de agresiune la scar\ larg\ al Rusiei în Ucraina, care continu\ s\ influen]eze 10

puternic pie]ele ([i marjele fermierilor)... De[i motivele protestelor extinse ale fermierilor din mai multe state membre ale Uniunii sunt complexe [i diverse, motivele men]ionate mai sus reprezint\ o parte important\ a contextului (...) Propunerea legislativ\ de ast\zi este un r\spuns direct la sutele de solicit\ri primite din partea organiza]iilor reprezentative ale fermierilor [i a statelor membre”. Probabil cea mai radical\ modificare, menit\ s\ reduc\ povara administrativ\ pentru guvernele statelor membre, va fi faptul c\ fermierii care de]in suprafe]e agricole de pân\ la 10 hectare (65% dintre fermierii din UE) vor fi scuti]i de la vizitele de control pentru verificarea respect\rii cerin]elor de condi]ionalitate [i, ca atare, nu vor fi sanc]iona]i în cazul nerespect\rii acestora. O alt\ noutate important\ prive[te posibilit\]ile de modificare a PNS. Astfel, statul membru va avea dreptul la dou\

modific\ri anuale, în loc de una singur\. Totodat\, Comisia propune ca statele membre s\ aib\ mai mult\ flexibilitate în stabilirea standardelor GAEC la nivel na]ional, oferind mai multe op]iuni referitoare la modalit\]ile de îndeplinire a cerin]elor sau permi]ând scutiri sau derog\ri anuale în special în cazul condi]iilor meteorologice nefavorabile. Astfel, statele membre vor putea scuti anumite culturi, tipuri de sol sau sisteme agricole de la respectarea cerin]elor privind lucrarea solului, acoperirea solului [i rota]ia/diversificarea culturilor (respectiv GAECS 5, 6, 7). Ar fi posibile [i derog\ri specifice pentru a permite aratul în p\[unile permanente din siturile Natura 2000, în cazul în care acestea sunt deteriorate din cauza pr\d\torilor sau a speciilor invazive (GAEC 9). Aceste scutiri pot fi stabilite pentru întreaga perioad\ a PAC, dar ar trebui s\ fie limitate zonal, în func]ie de problemele specifice. Profitul Agricol 12/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Comisia propune eliminarea din standardul GAEC 8 a obliga]iei de a aloca o por]iune minim\ de teren arabil zonelor neproductive (pârloag\) sau elementelor neproductive (garduri vii, arbori etc.). În schimb, statele membre au obliga]ia de a institui o ecoschem\ care s\ recompenseze pârloaga sau crearea de noi elemente de peisaj. În ceea ce prive[te standardul GAEC 7, se va men]ine obliga]ia de rota]ie a culturilor, dar, pe lâng\ derog\rile suspomenite, se va introduce alternativa de a îndeplini aceast\ cerin]\ prin diversificarea culturilor. În plus, trebuie ca statele membre s\ încurajeze rota]ia [i diversificarea, prin intermediul ecoschemelor. Inten]ia este s\ se aplice retroactiv (s\ fie valabile [i în anul 2024) modific\rile aduse standardelor GAEC 6, 7 [i 8, precum [i scutirea de sanc]iuni pentru micii fermieri s\ se aplice retroactiv. Pentru aceasta, Comisia propune dispozi]ii tranzitorii pentru anul de cerere 2024, astfel încât statele membre s\ poat\ aplica modific\ri ale planurilor lor strategice înainte de aprobarea de c\tre Comisie. Îns\ totul depinde de aprobarea de c\tre Euro-Parlament [i Consiliu a modific\rilor propuse de Comisiei, respectiv de data intr\rii în vigoare a acestora. “În acest moment, nu este posibil s\ se decid\ dac\ o astfel de aplicare retroactiv\ poate fi prev\zut\”, scrie Comisia chiar în interiorul propunerii de Regulament.

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2024

Rezerva de ap\

s-a îmbun\t\]it Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, perioada 18 - 24 martie 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii mai însemnate din punct de vedere agricol îndeosebi în Muntenia, Moldova [i local Transilvania. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 18 - 24 martie 2024 a fost urm\toarea> Banat 0,1 - 3,8 l/mp< Cri[ana 0 - 2,8 l/mp< Maramure[ 0 - 1 l/mp< Transilvania 0 - 22,4 l/mp< Oltenia 0,4 - 6 l/mp< Muntenia 4,6 - 27,8 l/mp< Moldova 1,7 - 20,8 l/mp< Dobrogea 1,6 - 8,8 l/mp.

Aprovizionarea cu ap\ pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamn\, se încadreaz\ în limite satisf\c\toare pân\ la apropiate de optim [i izolat optime, în Maramure[, Cri[ana [i Banat, cea mai mare parte a Olteniei, Transilvaniei [i a Munteniei, local estul, centrul [i sudul Moldovei, nordul, estul [i sud-estul Dobrogei. Deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\) se înregistreaz\ în nordul, local vestul, centrul, estul [i sudul Moldovei, centrul [i estul Olteniei, sud-vestul [i centrul Dobrogei, nordul, estul [i izolat vestul Munteniei, estul Transilvaniei. Ca urmare a cantit\]ilor de precipita]ii cumulate, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm s-a îmbun\t\]it local, pe areale restrânse unde se înregistrau deficite de umiditate în sol, îndeosebi în Moldova [i Muntenia. 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Tax\ de 95 euro/ton\ pentru cerealele din Rusia Uniunea European\ se preg\te[te s\ introduc\ taxe vamale la importurile de cereale din Rusia [i Belarus, în ideea de a-i lini[ti pe fermieri [i unele state membre, scrie Financial Times citând surse din apropierea acestui dosar.

Bruxelles-ul s-a opus mult timp presiunilor venite din Polonia [i }\rile Baltice vizând restric]ionarea importurilor de cereale din Rusia [i Belarus, sus]inând c\ o astfel de m\sur\ ar putea perturba pie]ele alimentare mondiale [i ar afecta ]\rile în curs de

dezvoltare. Îns\ sursele citate de Financial Times sus]in c\ în zilele urm\toare Comisia European\ va anun]a introducerea unei taxe vamale de 95 de euro pentru fiecare ton\ de cereale venit\ din Rusia [i Belarus, o decizie care ar urma s\ duc\ la cre[terea pre]urilor cu cel pu]in 50%. De asemenea, ar urma s\ fie introduse tarife vamale de 50% la importurile de oleaginoase [i produse derivate. Importurile UE de produse ruse[ti afectate de viitoarele taxe, respectiv cereale, oleaginoase [i produse derivate, au atins un nivel record de 4 milioane de tone în 2023, echivalentul a 1% din consumul total al UE. S\pt\m=na trecut\, Ursula von der Leyen, pre[edinta Comisiei Europene, i-a spus premierului Poloniei, Donald

Tusk, c\ “evalueaz\ posibilitatea introducerii de restric]ii la importurile de produse agricole din Rusia”. :n scenariul cel mai probabil, comisarul european pentru Comer], Valdis Dombrovskis, va opta pentru tarife vamale în loc de sanc]iuni, având în vedere c\ tarifele vamale nu necesit\ aprobarea unanim\ a statelor membre, cum este cazul sanc]iunilor. M\surile vor permite în continuare produselor din Rusia [i Belarus s\ tranziteze prin UE în drum spre Africa [i Asia. Un oficial european a spus c\ pre]urile la cereale sunt la minimul ultimilor patru ani, iar Rusia este “foarte competitiv\ pe pia]a cerealelor [i pune presiuni semnificative”.

Andrei OSTROVEANU

Acord provizoriu pentru importurile din Ucraina Pre[edin]ia Consiliului Uniunii Europene [i negociatorii Parlamentului European au convenit provizoriu s\ reînnoiasc\ suspendarea taxelor de import [i a cotelor la exporturile ucrainene c\tre UE pentru înc\ un an, pân\ la 5 iunie 2025. Comisia consider\ c\, “prin consolidarea garan]iilor deja incluse în actualul regulament privind m\surile temporare de liberalizare a comer]ului”, se va elimina “orice impact 12

negativ asupra pie]ei al unuia sau mai multor state membre”. În lista produselor pentru care se poate activa clauza de salvgardare (suspendare a facilit\]ilor [i reintroducerea contingentelor tarifare), la atingerea anumitor plafoane (mediile aritmetice ale cantit\]ilor importate în 2022 [i 2023), au fost incluse carnea de pas\re, ou\le, zah\rul, ov\zul, porumbul, crupele [i mierea. Comisia va monitoriza permanent fluxurile de m\rfuri [i va activa

mecanismele de salvgardare în termen de maxim 14 zile de la întrunirea condi]iilor. De asemenea, Executivul European s-a angajat s\ monitorizeze [i importurile de grâu [i alte cereale, intervenind în caz de perturb\ri. Dac\ Parlamentul European [i Consiliul aprob\ acordul provizoriu, Regulamentul reînnoit se va aplica de la 6 iunie 2024.

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e fiind influen]at de cererea mare pe pia]a interna]ional\. Se men]ine îns\ presiunea din partea grâului din zona M\rii Negre.

Grâu România FOB Constan]a 182 euro/t (¡ 1) 910 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024. :n aceast\ s\pt\mân\ pre]ul grâului european a început s\ creasc\ moderat,

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 216 dolari/ton\ (989 lei). A sc\zut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 215 dolari/ton\ (989 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\. Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 178 euro/ton\ (890 lei). A crescut cu 2 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 214 euro/ton\ (1.070 lei). A crescut cu 4 euro/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în aprilie 2024 este de 200 euro/t (1.000 lei). A r\mas la acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 176 euro/t (810 lei). A sc\zut cu 7 euro/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 188 euro/t (940 lei). Cota]ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

$/t 18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 194 199 202 200 200 199 204 208 205 206 205 210 213 211 212

Cota]ii - Bursa din Kansas Apr Mai Iun

avut o cre[tere de 2 dolari/ton\.

Porumb România FOB Constan]a 182 euro/t (¡ 22) 910 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în aprilie 2024, este de 188 euro/ton\ (940 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 191 dolari/ton\ (879 lei). A

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 180 euro/ton\ (900 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t

Pre]ul porumbului la bur-

Apr Mai Iun

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 171 171 173 172 173 176 176 178 178 178 180 180 181 181 182

Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai

$/t

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 190 191 190 191 192 188 189 189 191 192

Cota]ii - Burse din Fran]a

$/t 18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 208 210 214 213 213 205 208 211 210 211 209 212 215 214 215

sa Pontivy a fost de 177 euro/ton\ (885 lei). A crescut cu 2 euro/ton\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 177 euro/ton\ (885 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai Iun

$/t 18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 213 213 212 215 215 215 217 217 218 220 217 218 222 220 222

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 Rouen 185 188 188 188 188 Dunquerque 185 188 188 188 188 Pallice 185 188 188 188 188 Creil FOB 179 182 182 182 182 Moselle FOB 176 178 178 178 178 Rouen FOB 210 212 215 213 214

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 178 euro/ton\ (890 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 192 dolari/ton\ (883 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 173 175 175 175 175 174 177 177 177 177 178 178 178 178 178 Bordeaux FOB 178 180 180 180 180 Pontivy 175 177 177 177 177 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 12/2024

S\pt\mâna 18 - 22 martie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 460 dolari/ton\ (2.116 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 608.000 tone, Mexic 64.900 tone, Indonezia 30.200 tone, Japonia 23.700 tone [i Vietnam 11.500 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

$/t

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 440 436 435 444 445 445 441 440 449 450 444 440 440 448 449

Orz

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 174 euro/ton\ (870 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 438 euro/ton\ (2.190 lei). A crescut cu 7 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 437 euro/ton\ (2.185 lei). A avut o cre[tere

Pre]uri

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

18.03 19.03 1.089 1.073 1.100 1.086 1.097 1.084

$/t

20.03 21.03 22.03 1.061 1.080 1.075 1.073 1.091 1.088 1.071 1.089 1.086

euro/t

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 Rouen 170 174 174 174 174 Dunquerque 170 174 174 174 174 Pontivy 167 171 171 171 171 Orz bere: Creil** 178 181 181 181 181 Moselle** 155 159 159 159 159

FOB Constan]a 155 euro/t (¡ 7) 775 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 379 dolari/ton\ (1.743 lei). A înregistrat o cre[tere de 11 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

18 -22.03.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 430 dolari/ton\ (1.978 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

chis la 159 euro/ton\ (795 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Apr Mai

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 368 365 368 377 379 373 370 372 381 383

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 405 euro/t (2.025 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a

Australia> pentru livrare în aprilie 2024, pre]ul orzului furajer este 239 dolari/ton\ (1.348 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 Dieppe 400 405 405 405 405

de 7 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

euro/ton\ (2.190 lei). A crescut cu 7 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 438 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 Rouen 430 437 437 437 437 Dunquerque 431 438 438 438 438 Moselle 431 438 438 438 438

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Apr

euro/t

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 739 735 818 825 825

Apr Mai

chiderea licita]iilor a fost de 825 euro/ton\ (4.125 lei). A crescut cu 86 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 365 euro/t (1.825 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 410 euro/t (2.050 lei). A crescut cu 17 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Apr Mai

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 260 260 260 260 260 260 260 260 260 260

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 633 632 639 640 640 642 641 648 649 650 648 647 654 658 658

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

216 dolari/t

Profitul Agricol 12/2024

-3

191 dolari/t

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 260 dolari/ton\ (1.196 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Apr Mai Iun

$/t

18.03 19.03 20.03 21.03 22.03 425 422 423 432 430 427 424 423 431 433

460 dolari/t

260 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de semin]e oleaginoase 658,7 milioane tone semin¡e oleaginoase:  soia - 397 milioane tone<  rapi]\ - 88 milioane tone<  floarea-soarelui - 55 milioane tone<  arahide - 50 milioane tone<  semin]e de bumbac - 41,6 milioane tone<  nuci de palmier - 20,7 milioane tone<  copra - 6 milioane tone.

Produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase, a[a cum reiese din ultimul raport publicat de USDA, înregistreaz\ o sc\dere de 0,7 milioane tone [i ajunge la 658,7 milioane tone. Aceast\ sc\dere este determinat\ de produc]ia redus\ de soia din Brazilia (-1 milion de tone). Produc]ii mari mari sunt anun]ate doar la rapi]a din India (¡0,5 milioane tone). Comer]ul mondial de semin]e oleaginoase cre[te u[or la 197,5 milioane tone, datorit\ exporturilor mari de soia din Brazilia (¡3 milioane tone). Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 103 milioane tone (mai mult cu 3 milioane tone), SUA, (48 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone), Canada (12 milioane tone), Ucraina (7 milioane tone, mai pu]in cu 1 mil. de tone), Paraguay (6,3 milioane tone, mai mult cu 0,3 mil. tone), Argentina (5,7 milioane tone), Australia (5,2 milioane tone). 16

La importatori pe primele locuri avem China, cu 110 milioane tone (mai mult cu 3 milioane tone), UE, cu 20,6 milioane tone, Mexic (8 milioane tone) [i Japonia (6 milioane tone).

Uleiuri [i [roturi Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa]\ de 2022/23. Structura sortimental\> ulei de palmier (79,4 mil. tone)< soia (62 mil. tone)< rapi]\ (33,8 mil. tone)< floarea-soarelui (21,6 mil. tone)< nuci de palmier (9 mil. tone)< arahide (6 mil. tone)< semin]e de bumbac (5 mil. tone)< ulei de m\sline (3,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), Indonezia (24,5 mil. tone), India (24,4

Stocurile finale mondiale au sc\zut cu aproximativ 1,5 milioane tone, la 131 milioane tone, din cauza reducerii stocurilor de soia din Brazilia.

mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (10,5 mil. tone). Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 369 milioane tone, mai mare cu 12 milioane tone fa]\ de 2022/23. Structura sortimental\> soia (258 mil. tone)< rapi]\ (48,5 mil. tone)< floarea-soarelui (23 mil. tone)< semin]e de bumbac (15 mil. t)< nuci de palmier (10,7 mil. tone)< arahide (7,5 mil. tone). Marii consumatori sunt> China (106 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (41 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone).

Profitul Agricol 12/2024

Pre]uri [i pie]e

Scade drastic produc]ia de soia din Brazilia Principalii produc\tori. Total> 397 milioane tone.

La nivel mondial, produc]ia de soia este redus\ cu 1,3 milioane tone [i va fi de aproximativ 397 milioane tone. Cele mai mari produc]ii le au> Brazilia (156 milioane tone, ;n sc\dere cu 7 milioane tone fa]\ de anul trecut)< SUA (113 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone)< Argentina (50 milioane tone, plus 2 milioane tone)< China (20,8 milioane)< India (11 milioane)< Paraguay (10,3 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt> Brazilia (103 milioane tone, cu 8 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmat\ de SUA (47 mil. tone, mai pu]in cu 7 mil. de tone), Paraguay (6,3 mil. tone), Argentina (4,6 mil. tone) [i Canada (4,5 mil. tone). 18

Marii importatori de soia sunt> China (105 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de UE (14 milioane tone), Mexic (6,4 milioane tone), Argentina (6 milioane tone), Thailanda (4 milioane tone), Japonia (3,5 milioane tone). Stocurile mondiale de soia sunt prognozate la 114 milioane tone, mai mari cu 12 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\ri cu stocuri mari>

Pre]uri soia La licita]iile din luna februarie, pre]ul soiei din SUA a sc\zut cu 18 dolari/ton\, la 449 dolari/ton\, iar pre]ul din Argentina a sc\zut cu 20 dolari/ton\, ajungând la 407 dolari/ton\. Doar în Brazilia pre]ul soiei a crescut cu 2 dolari/ton\ [i a atins 406 dolari/ton\.

Brazilia> 37,6 milioane tone< China> 33 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone< Argentina> 26 milioane tone< SUA> 8,6 milioane tone.

Uleiuri Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia atinge 62 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de cea din anul de comercializare 2022/23. }\rile mari produc\toare sunt> China (17,6 milioane tone, mai mult cu 0,6 milioane tone)< SUA (12,2 milioane tone)< Brazilia (10,2 milioane tone)< Argentina (7 milioane tone)< UE (2,8 milioane tone)< India (2 milioane tone).

pagini de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 12/2024

CULTURI

VEGETALE Nicolae Sitaru nu renun]\ la porumb Dup\ un an 2023 dezastruos pentru porumb, Nicolae Sitaru, fostul lider FAPPR, [i organizator al Zilei Porumbului - Elsit, p\rea decis s\ reduc\ [i mai mult suprafa]a alocat\ acestei culturi. Pân\ la urm\, îns\, a crescut u[or suprafa]a [i ar fi crescut-o [i mai mult, dac\ nu ar fi fost împiedicat de GAEC 7.

erma Elsit, de 2.700 ha, administrat\ de Sitaru [i fiii s\i, a încheiat anul 2023 cu profit contabil, gra]ie echilibr\rii produc]iei cu activitatea de stocare [i comer] local cu cereale. De[i, în ultimii doi ani, nu doar produc]iile au fost slabe, ci [i valorificarea. “Cumperi scump [i vinzi ieftin. Dar am încredere c\ pia]a se va autoregla, dac\ nu va fi perturbat\ cu interven]ii brutale din partea autorit\]ilor”. Fire în general optimist\, Sitaru vede nori negri la orizont. “Pre]urile de valorificare sunt din ce în ce mai proaste, mai mici decât erau în 2019, ploile tot mai pu]ine. Pre]urile pentru inputuri destul de mari. Azotatul era 900 de lei tona în 2020, acum e 2.000”. Nici starea câmpului nu e lini[titoare. În perioada 12-15 martie, în zona Orezu, din Ialomi]a, au c\zut

Profitul Agricol 12/2024

doar 15 l/mp. Grâul [i rapi]a arat\ deocamdat\ acceptabil, dar rezerva de ap\ din sol e sec\tuit\. Sunt necesare ploi mai consistente, în special pentru culturile de prim\var\. Dup\ dezastrul din 2020, Sitaru a tot redus suprafa]a cu porumb, de la 1.100 de ha la 650 ha anul trecut. {i anul trecut porumbul a fost calamitat, iar organizatorul Zilei Porumbului p\rea decis s\ “taie” [i mai mult din porumb. Îns\ vrea s\ cread\ în reviriment, a[a c\, dimpotriv\, a crescut u[or, la 700 ha. Ar fi ajuns chiar la 750 ha, dac\ GAEC 7 nu l-ar fi împiedicat s\ fac\ monocultur\. “Am tot sperat c\ anul de referin]\ va fi anul acesta, ca s\ pun înc\ 50 de ha de porumb în loc de floare. Dar este anul trecut referin]a [i nu pot schimba structura de culturi”.

Ar putea declara c\ a avut cultur\ intermediar\ sau c\ nu a avut condi]ii pentru cultur\ intermediar\, dar nu e dispus s\ fac\ asta. De[i afectat, chiar mai mult decât al]ii, de afluxul de m\rfuri din Ucraina, [i-ar dori ca asocia]iile s\ manifeste mai mult\ solidaritate. “Lipsa taxelor vamale la importurile din Ucraina cauzeaz\ probleme, dar se face prea mult caz de acest subiect. Pre]urile sunt mici peste tot. {i cât am fi noi de afecta]i financiar, nu suntem în situa]ia lor, cu bombele deasupra capului [i pre]uri [i mai mici. Nu trebuie s\ uit\m c\ r\zboiul lor e, totu[i, [i r\zboiul nostru. Trebuie ajuta]i. Dac\ ru[ii trec de ei, de noi trec ca prin brânz\”.

Robert VERESS 19

CULTURI VEGETALE

:n Timi[ s-a dat alerta de Ceuthorhynchus la rapi]\ Oficiului Filosanitar Timi[ a transmis, în 18 martie, o alert\ c\tre asocia]iile de fermieri pentru a lua m\suri urgente în scopul prevenirii [i combaterii Ceuthorhynchus napi (g\rg\ri]a tulpinilor de rapi]\).

Atacurile ;ncep la peste 10 grade Celsius Speciali[tii OFT aten]ioneaz\ c\ adultul ierneaz\ în stratul superficial al solului de la baza plantelor, iar prim\vara, în cursul lunilor martie aprilie, insectele hibernante p\r\sesc locurile de iernare în zilele cu temperaturile de peste 10 - 12 grade Celsius. În jude]ul Timi[, în aceast\ perioad\, sunt peste 14 grade, iar pân\ la sfâr[itul lunii martie se vor dep\[i 20 de grade. Adul]ii de Ceuthorhynchus napi zboar\ pe arii întinse în noile culturi de rapi]\, dup\ scurta perioad\ de hr\nire. Urmeaz\ copula]ia [i femelele încep depunerea ou\lor în tulpinile plantelor, sub butonii florali. Prezen]a umfl\turilor în aceast\ zon\ este semnul c\ a început depunerea pontei în tulpina plantei de rapi]\. Aceast\ insect\ prefer\ culturile de r\pi]\, dar [i varza [i conopida, unde produce pagube considerabile. Adul]ii hibernan]i rod perfora]ii marginale în limbul foliar [i vârful tulpinilor. Larvele rod galerii descendente ori ascendente în m\duva tulpinilor, 20

determinând deformarea [i r\sucirea longitudinal\ a acestora. Plantele atacate ramific\ bogat, stagneaz\ în cre[tere [i nu formeaz\ silicve sau acestea sunt seci [i cu semin]e de slab\ calitate.

Solu]iile propuse “Pentru efectuarea tratamentului, folosi]i produsul Karate Zeon (Ninja, a doua denumire comercial\) 0,5 litri la hectar sau alte produse de protec]ia plantelor similare omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul ]\rii”, a explicat ing. Doina Muntean, [ef serviciu OF Timi[. Pentru eficien]\, tratamentul se va completa cu fungicide pentru combaterea bolilor, cum este alternarioza. Se va utiliza Folicur Solo 250 EW 1 litru la ha sau alte produse de protec]ie a plantelor omologate. Perioad\ de tratament este la depistare. Substan]ele se vor aplica când frecven]a de plante atacat\ este de 3-10%, adic\ 1, 2 g\rg\ri]e pe plant\, se arat\ în documentul de alert\. Momentul optim de interven]ie

OF Timi[ a lansat [i o alert\, în 18 martie, cu privire la prevenirea [i combaterea septoriozei la cereale p\ioase. Cercet\torii îndeamn\ ca pentru efectuarea tratamentului s\ se utilizeze Amistar 075 1L Nike sau alte produse pentru protec]ia plantelor omologate. Tratamentul se va completa cu insecticide pentru combaterea afidelor, care pot transmite virusuri. Se va utiliza Cyclone Faster Gold 50 0,1 l pe hectar sau alte produse omologate. Executarea tratamentului se va face numai pe parcelele pe care un procent de 10% dintre plante este atacat de d\un\tori. este la apari]ia în mas\ a g\rg\ri]elor, dar tratamentele trebuie aplicate [i când plantele de rapi]\ se afl\ în faza de sensibilitate maxim\, fa]\ de atacul acestor d\un\tori, când tulpinile au sub 20 de cm. De asemenea, speciali[tii Oficiul Fitosanitar Timi[ recomand\ ca efectuarea tratamentului s\ aib\ loc pe timp lini[tit, f\r\ vânt.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 12/2024

CULTURI VEGETALE Importurile de ;ngr\[\minte cu azot

Rusia Altele

Egipt

SUA

Maroc Algeria

Altele Egipt

Nigeria Turkmenistan

Algeria Rusia

Rusia, cel mai important furnizor de îngr\[\minte al UE Într-o analiz\ a pie]ei îngr\[\mintelor din UE, realizat\ de Comisia European\ [i prezentat\ organiza]iilor de fermieri, la începutul lunii martie, se arat\ c\ Rusia a fost, [i în 2023, principalul furnizor de îngr\[\minte al Uniunii. Cei mai mari importatori de azotoase din Rusia au fost Germania - 23,5%, Fran]a - 19%, Polonia - 15,8%, Olanda - 8%, Belgia - 7,1%. Rusia conduce [i în topul furnizorilor de roci fosfatice, cu 22%, urmat\ de Liban, Egipt [i Maroc, cu 17% fiecare, Algeria, 13%. Rusia este [i cel mai important furnizor de complexe - 34,2%, urmat\ de Maroc - 33,8%, Norvegia - 10,2%, Serbia - 4,1% [i Egipt - 3,7%.

tatele UE au, ;mpreun\, un consum mediu multianual de 58 de milioane de tone de îngr\[\minte. În anii normali, 50 de milioane de tone se produc în cele 120 de combinate r\spândite pe teritoriul Uniunii. Îns\, în ultimii doi ani, produc]ia intern\ s-a redus, chiar dac\ nici pe departe atât de spectaculos pe cât s-ar fi putut crede, judecând dup\ num\rul unit\]ilor de produc]ie închise sau ]inute în func]iune în regim de avarie. Astfel, în 2022 produc]ia a fost de circa 41 de milioane de tone, iar în 2023 de cca 43 de milioane (folosim

[i aproxim\ri, deoarece, pe alocuri, Comisia a furnizat doar grafice, nu [i cifre exacte). Diferen]a fa]\ de necesar nu a fost acoperit\ de importuri, un semn de reducere drastic\ a consumului. De fapt, au crescut doar importurile de azotoase, nu [i celelalte tipuri de îngr\[\minte sau materii prime pentru îngr\[\minte. În 2014 s-au importat 2,2 milioane tone de azotoase din Rusia, iar în 2023 cu 100.000 de tone mai mult. Între anii 2014 [i 2023, cele mai mari cantit\]i s-au importat în 2019, 2,7 milioane tone, iar cele mai mici în 2020,

1,6 milioane tone. Cantit\]ile de îngr\[\minte azotoase importate în UE, din toat\ lumea, au urcat de la 7,2 milioane de tone în 2014, la 8,9 milioane de tone în 2016. S-au redus constant în anii urm\tori, revenind la 7,2 milioane tone în 2020. În 2021 cre[terea fa]\ de 2020 a fost u[oar\, de circa 500.000 de tone. În schimb, în 2022 s-a consemnat un record absolut al importurilor, de 11,5 milioane tone. Anul trecut importurile au fost de 9,9 milioane de tone. F În masa importurilor de

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2024

CULTURI VEGETALE Altele

Importurile de ;ngr\[\minte mixte Egipt

Rusia

Serbia Norvegia

Maroc

azotoase predomin\ ureea (55-60%), urmat\ de UAN (1520%), azotat de amoniu (10-15%), azotat de sulf (6-8%), CAN (2-4%). Cum spuneam, sursa principal\ de azotoase în 2023 a fost Rusia, cu 24% din total (importuri directe). Foarte probabil, o bun\ parte dintre cele 39,4% de procente trecute la “alte state furnizoare” revin tot Rusiei, de unde au ajuns în Europa prin rute ocolitoare. Rusia e urmat\ în topul furnizorilor europeni de Egipt (14,3%), Maroc (10,7%), Algeria (8,6%) [i SUA (5,5%). Importurile de azotoase din Rusia au reprezentat în jur de 30% din totalul importurilor, în perioada 20142019. În urm\torii patru ani cota Rusiei a variat între 22% [i 26%. Procentele acestea se refer\ strict la importuri directe.

Importurile europene totale de roci fosfatice au fost în jur de 5,5 milioane de tone, în anii 2014-2020, [i apoi s-au redus pân\ la 2,3 milioane anul trecut. Europa a importat între 2,6 [i 3,2 milioane de tone de clorur\ de potasiu, în perioada 2014-2021. Importurile s-au redus la 1,7 milioane de tone în 2022, 1,85 milioane tone în 2023. 24

Pre]urile medii din ianuarie - februarie 2024 sunt> ureea - 368 euro/t (cu tendin]\ de sc\dere) DAP 663 euro/t (cre[tere) TSP - 473 euro/t (stabilizare) MOP - 397 euro/t (sc\dere) NPK - 451 euro/t (stabilizare). Furnizorul primar de materii prime pentru îngr\[\minte cu potasiu (în special clorur\ de potasiu) este Canada (35,4%), urmat\ de Marea Britanie (18,7%), Israel (15,2%) [i Rusia (13,8%). Importurile de complexe s-au redus în ultimii doi ani, la 3,8 milioane de tone/an, fa]\ de 4,9-5,6 milioane de tone în anii anteriori (20172021). Aproape jum\tate din complexe sunt NPK, DAP 30%, MAP 12%, NP 8%. Din volumul fertilizan]ilor produ[i în statele UE, aproximativ 60% sunt cei cu azot, 30% complexe, 8% îngr\[\mintele cu potasiu, 2% cele cu fosfor. Propor]iile s-au p\strat în linii mari, în decursul ultimilor zece ani. Exporturile europene de îngr\[\minte azotoase [i de complexe s-au redus în ultimii doi ani, în compara]ie cu media ultimilor cinci ani, în schimb au crescut exporturile de îngr\[\minte fosfatice [i pe baz\ de potasiu.

Stocurile de îngr\[\minte azotoase au crescut la peste 29 de milioane de tone în 2023, fa]\ de 16 milioane de tone în 2019. În schimb, s-au redus stocurile de îngr\[\minte pe baz\ de potasiu, de la 8 milioane de tone în 2019, la 2 milioane de tone în 2022, respectiv 5 milioane de tone, în 2023. Stocurile de îngr\[\minte fosfatice [i de complexe s-au men]inut în jurul valorilor multianuale (2, respectiv 15 milioane de tone). Pre]urile medii ale îngr\[\mintelor cu azot s-au redus de la 930 de euro/tona, în aprilie 2022, la 320 de euro/t, în iunie 2023. A urmat o nou\ curb\ de cre[tere, îns\ s-a revenit în sc\dere spre valorile din februarie 2024, de sub 350 de euro/tona, valoare aproape dubl\ fa]\ de cea din lunile iunie-iulie 2020. Îngr\[\mintele cu potasiu au urmat o evolu]ie asem\n\toare, cu observa]ia c\ pre]ul din februarie 2024 era 400 de euro/tona, fa]\ de 250 de euro în 2020 [i prima parte a anului 2021. Pre]ul îngr\[\mintelor cu fosfor a crescut constant, din martie 2020 (320 de euro/tona), în mai 2022 (1.130 de euro/tona), a sc\zut apoi constant, la 520 de euro/tona în iulie 2023, dup\ care a revenit pe cre[tere. Acum sunt în jur de 600 de euro. Profitul Agricol 12/2024

CULTURI VEGETALE

Adrian Patroane a renun]at la porumb pentru soia Adrian Patroane are 34 de ani [i practic\ agricultura mare de 15 ani. Lucreaz\ cu totul 370 de hectare [i spune c\ a cultivat ;ntotdeauna grâu, rapi]\ [i porumb, dar anul acesta a renun]at la porumb pentru soia. Deoarece, spune el, cheltuielile sunt mai mici cu soia.

M-am reprofilat pe soia. În zon\, avem [i p\mânt de calitate, cernoziom negru. În plus, m\ ajut cu un italian, care de]ine un tambur de stropit cu ap\. Ne mai compens\m cu unele lucr\ri”, a explicat Patroane. Cheltuielile sunt mult prea mari. 12 tone de porumb la ha le recoltezi cu o combin\. Atunci, trebui s\ faci trei - patru transporturi de marf\ din câmp pân\ la ferm\ ca s\ cari toat\ produc]ia. E scump. Adesea se mai defecteaz\ [i combina, pe care trebuie s\ o repari, iar costurile sunt enorme. “Nu merit\”, spune tân\rul fermier. Una dintre marile probleme o reprezint\ mentenan]a la utilaje. E prea costisitoare. El sus]ine c\ s-a ajuns la un nivel la care nu ai cum s\ rezi[ti pe pia]\. Din 2022, pre]ul la cereale s-a blocat, iar la utilaje [i la piese a mers tot în sus. În 2023, situa]ia s-a schimbat. Pre]ul la cereale s-a redus, iar la ma[ini agricole [i piese a r\mas tot ridicat. Acest dezechilibru impacteaz\ dramatic activitatea fermierilor, fiin26

dc\ îi înfrâneaz\ s\ mai achizi]ioneze utilaje agricole. Înainte, pe 20 de litri de ulei pentru motor pl\tea 280 de lei, iar în martie, pe aceea[i cantitate d\ 600 de lei. Un filtru costa 50 de lei, acum, 150 de lei. Pentru a schimba o pies\ sau filtrul [i uleiul la tractor sau combin\ trebuie s\ pl\teasc\ 3.000 4.000 de lei. A crescut mult [i taxa de transport pentru specialistul care vine de la sediul service-ului pân\ la ferm\. “În condi]iile acestea economice, este enorm de greu s\ rezi[ti. Un fermier nu mai poate fi profitabil pe pia]\”. Astfel, toate aceste pre]uri exorbitante dificil de suportat au reprezentat alte cauze care l-au determinat s\ nu mai cultive porumb în 2024. Cultura de soia nu este a[a de costitoare, iar preg\tirea patului germinativ impune o prelucrare superficial\ a solului, nu în profunzime. “Una este s\ produci 4 tone de soia [i alta 12 - 14 tone de porumb. 4 tone se recolteaz\ mult mai u[or, în plus soia fixeaz\ azotul în sol”, este de p\rere tân\rul fermier. Astfel, pentru urm\toarea cultur\, va fi eliminat complexul din costuri, nu va mai trebui cump\rat. E vorba de 10 tone. “E o cheltuial\ pe care o evit. Scopul este s\ înl\tur\m costurile care pot fi eliminate, dar f\r\ s\ pierdem din produc]ie”. Pe de alt\ parte, pre]ul la soia este mul]umitor, un pic mai jos decât la rapi]\, dar satisf\c\tor. O alt\ mare problem\ cu care se confrunt\ produc\torii din zona de vest o reprezint\ transportul pân\ la

portul Constan]a. Distan]a [i pre]urile sunt foarte mari [i reprezint\ o povar\ extraordinar\, mai ales pentru micii fermieri. De aceea, ei spun c\ trebuie c\utate solu]ii pentru a veni în ajutorul lor. Una este s\ transpor]i grâul sau porumbul din Timi[, Arad sau Bihor în portul Constan]a [i alta din Ilfov sau Teleorman. Sunt pre]uri de logistic\ extrem de mari. Din cauza major\rii tarifelor, fermierii din vest le simt mult mai împov\r\toare. Aproape s-au dublat. O solu]ie ar fi transportul cu trenul, dar termenele sunt foarte disparate. Dac\ e[ti programat pe 15, trenul va veni dup\ o lun\ sau mai mult s\-]i ia marfa. Atunci se blocheaz\ tot circuitul cerealelor [i banii, cash flow, nu mai circul\ cum trebuie. Traderul are blocaj cu restul de marf\ [i se creeaz\ un rostogol care înfrâneaz\ tot. În luna martie, în Timi[, kilogramul de grâu se vindea cu 0,68 - 0,70 lei. A fost [i 0,75 lei. “În aceste condi]ii, am fost sf\tuit s\ îmi asum riscuri în mod sustenabil la urm\torul urcu[ pe burs\”, a spus Patroane. Adrian Patroane este un pasionat al agriculturii de precizie. Toate utilajele din ferm\ sunt dotate cu GPS, atât cele utilizate în preg\tirea terenului, cât [i cele pentru erbicidat [i sem\nat. “Am f\cut pasul acesta în urm\ cu patru ani! Acum tractorul se conduce singur, din trei butoane. Sunt costuri care astfel pot fi evitate”. La început a fost o team\ de a trece la agricultur\ de precizie. AchiProfitul Agricol 12/2024

CULTURI VEGETALE

Adrian Patroane este [i coordonatorul grupului de lucru Timi[ al Asocia]iei de Proprietari Paltinul Afuma]i Boto[ani, cea înfiin]at\ dup\ protestul fermierilor din februarie 2024. Pân\ acum, au fost formate grupuri de lucru în peste 20 de jude]e. “Vrem s\ ne organiz\m foarte bine la nivel de ]ar\, s\ avem o for]\ unit\ [i s\ putem centraliza toate problemele cu care se confrunt\ agricultorii”, spune Adrian Patroane.

zi]ionarea unui utilaj performant a însemnat un angajament de plat\ de 34.000 de euro pe an pe o perioad\ de [apte ani. “În schimb am constatat c\ utilajul se pl\te[te singur, fiindc\ are o productivitatea foarte bun\, prin sporul de produc]ie pe care îl aduce”. Tân\rul fermier crede c\, în 2024, pre]ul la grâu în campania agricol\ va fi cel mai mic din ultimii 10 - 15 ani, undeva la 0,50 de lei. De aceea, are asigurate pre]urile la 0,80 lei kg de grâu, înc\ din luna ianuarie. Mai are o cantitate pe stoc de 400 de tone de grâu, dar e contractat\, înc\ din septembrie 2023, [i sunt fixate [i pre]urile. În 2023, el a ob]inut peste 7,3 tone la ha de grâu, fiindc\ îi place s\ scoat\ maximul din poten]ialul p\mântului, dar a avut [i facilitatea apei. În Banat, situa]ia e mult mai bun\, în condi]iile în care în Moldova fermierii au scos 700 kg de porumb la ha, din cauza secetei. Profitul Agricol 12/2024

El a avut 12 tone la ha de porumb. “Am înv\]at pe parcursul anilor c\ pentru a nu avea pierderi de produc]ie, prima oar\ trebuie s\ ne ocup\m de s\n\tatea plantelor, dup\ aceea de eliminarea buruienilor”. În 2023, a fost cea mai mare lupt\ cu bolile [i d\un\torii în Timi[, din cauza ploilor excesive, dar tot a ob]inut o produc]ie bun\, fiindc\ a [tiut cum s\ ac]ioneze. El a aplicat cinci tratamente la grâu, ca niciodat\. Cel mai grav a fost c\ au existat condi]ii ideale de formare a fungilor. Chiar în timpul form\rii bobului la grâu a c\zut o cea]\ grea, londonez\, [i a ap\rut fuzarioza [i a trebuit s\ aplice al cincilea tratament. A dat un protioconazol [i un tebuconazol, dar în doze mai mici. Cu toate acestea, a avut unele pierderi. În 2023, a avut 140 de ha cu grâu, iar în 2024, are tot atâtea. {i la rapi]\ a avut produc]ii foarte bune. Aproape 4 tone f\r\ câteva kilograme, pe secet\, a ob]inut

în 2022 [i 3.900 kg, în 2023. Cultiv\ aproape 200 de ha. El s-a profilat pe rapi]\ în urm\ cu doi ani [i pre]urile sunt foarte bune. A f\cut o mi[care inteligen]\ care l-a ]inut în via]\ economic [i financiar. Pentru a p\stra apa în p\mânt, nu ar\ pentru rapi]\. Preg\tirea terenului o face cu un cultivator de miri[te, la o adâncime de 20- 25 de cm, apoi trece cu un disc greu. De fapt, el nu este adeptul ar\turii pentru c\ e mult mai costisitoare. La a treia trecere utilizeaz\ sem\n\toare cu preg\tire. Practic, cu mai pu]in de 30 de litri de motorin\ [ia preg\tit [i îns\mân]at terenul. “Le recomand [i colegilor s\ caute culturile profitabile. Trebuie s\ [tim s\ ne adapt\m rapid. Sunt vremuri dure de criz\ cu care nu ne-am mai confruntat [i nu am fost obi[nui]i. Ne provoac\ s\ devenim altfel de metode de lucru”.

Gheorghe MIRON 27

CULTURI VEGETALE

Korvetto - pentru combaterea buruienilor dicotiledonate la rapi]\ Alexandra PETCUCI Category Marketing Manager Erbicide, Corteva Agriscience

Rapi]a este o cultur\ care a devenit din ce în ce mai cultivat\ de c\tre fermierii din România. Este o cultur\ rentabil\ care, dac\ are parte de condi]ii climatice favorabile cre[terii [i dezvolt\rii, dar [i de o tehnologie performant\, poate genera profituri foarte mari. Un astfel de sezon a fost [i cel din 2022-2023, sezon în care suprafa]a cultivat\ cu rapi]\ a fost una semnificativ\ versus ultimele trei sezoane.

Korvetto combate cu o eficacitate extraordinar\ turi]a (Galium aparine), buruian\ dicotiledonat\ care d\ cele mai multe b\t\i de cap fermierilor, atât în perioada de vegeta]ie a culturii, concurând planta, cât [i la recoltarea [i valorificarea produc]iei. De asemenea, Korvetto reprezint\ cea mai eficient\ solu]ie în combaterea buruienii Descurainia sophia (m\turic\) [i cea mai de încredere solu]ie în combaterea p\l\midei (Cirsium arvense). Alte buruieni problem\ comb\tute de erbicidul Korvetto sunt> alb\strea (Centaurea cyanus), mu[e]elul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) - inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonilureice, romani]a (Anthemis arvensis), susaiul (Sonchus arvensis), cornu]ii (Xanthium strumarium) [i cruciuli]a (Senecio vulgaris).

ultura de rapi]\ poate fi seProdusul con]ine noua substan]\ acrios afectat\ de buruieni. Pentru a împiedica acest lu- tiv\ halauxifen-metil (Arylex active) 5g/l cru, este necesar un control periodic, prin care s\ se depisteze la timp apari]ia buruienilor. Sunt recomandate tratamentele cu erbicide, pentru a elimina orice buruieni care ar concura cu rapi]a pentru ap\ [i hran\. Compania Corteva Agriscience de]ine în portofoliu produse pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene, atât pentru segmentul de erbicidare în toamn\ (Galera Super), cât [i pentru segmentul de erbicidare în prim\var\ (Korvetto). Pentru aplicarea în prim\var\, compania Corteva Agriscience v\ pune la dispozi]ie cea mai avansat\ [i performant\ solu]ie tehnologic\ pentru combaterea buruienilor dicotiledonate - erbicidul Korvetto, erbicidul nr. 1 pentru controlul din prim\var\ al buruienilor din cultura de rapi]\.

[i clopiralid 120 g/l, fiind omologat la doza de 1 L/ha. Momentul aplic\rii este prim\vara, de la faza de rozet\ a culturii de rapi]\ de toamn\ (BBCH-30) pân\ când mugurii florali sunt prezen]i, dar sunt înc\ acoperi]i de frunze (BBCH-50). Aten]ie - nu se aplic\ toamna!

Eficacitatea erbicidului Korvetto la doza de 1 L/ha Erbicidul Korvetto are o selectivitate foarte bun\ pentru cultura de rapi]\ [i permite rota]ia f\r\ probleme pentru toate culturile succesive. În caz de cultur\ calamitat\, dup\ cultura de rapi]\ erbicidat\ cu Korvetto se pot înfiin]a urm\toarele culturi> rapi]\ de prim\var\, cereale de prim\var\ sau porumb. Produsul Korvetto este cea mai sigur\ metod\ de a sc\pa de buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât [i perene, din cultura de rapi]\ cu aplicare în prim\var\.

Profitul Agricol 12/2024

CULTURI VEGETALE

KANTOR. Adjuvant inovator pentru optimizarea tratamentelor fitosanitare Utilizarea adjuvan]ilor ca parteneri Kantor este un adjuvant de ai produselor de protec]ie excep]ie, ce con]ine agen]i de tamponare, umectare [i prezint\ caraca plantelor s-a dovedit mereu teristici de surfactant, prin care o practic\ util\, pornind de la asigur\> dependen]a eficacit\]ii l stabilitatea de nivel superior a tratamentelor fitosanitare amestecului din tank-mix< de condi]iile meteo, precum l efect antidrift remarcabil< l dispersia superioar\ a trata[i de la faptul c\, în combina]ie mentului pe frunz\< cu anumite substan]e naturale l aderen]a [i absorb]ia m\rit\ a sau de sintez\, fungicidele [i substan]elor active în plant\. insecticidele pot manifesta efecte chimic\, mecanismul de ac]iune sau îmbun\t\]ite sau pot înregistra tipul de agen]i con]inu]i). o durat\ mai mare de ac]iune. Pornind de la necesitatea de a in-

ntegrarea substan]elor auxiliare în protec]ia plantelor dateaz\ înc\ din secolul 18, când aditivi simpli din diverse surse (r\[ini, melas\, glucoz\, cazein\ etc.) erau amesteca]i cu solu]iile pe baz\ de sulf sau cupru, în vederea amplific\rii ac]iunii acestora. În agricultura modern\, aceste substan]e complementare, clasificate în nomenclator ca adjuvan]i, îndeplinesc un rol semnificativ, în baza unor criterii specifice de diferen]iere (originea, structura

tegra solu]ii sustenabile în tehnologiile din ferme, adjuvantul Kantor este un produs inovator, lider pe pia]a european\, recomandat pentru stabilizarea solu]iilor complexe de stropit, din categoria produselor de protec]ie a plantelor [i a fertilizan]ilor. Noul adjuvant corespunde atât agriculturii conven]ionale, cât [i organice, conform Reg. UE 848 / 2018. Toate aceste beneficii ajut\ la optimizarea eficacit\]ii tratamentelor compuse din mixuri ale produselor de protec]ie [i nutri]ie, maximizând efectele acestora asupra plantelor de cultur\.

Produsul este formulat pe baz\ de trigliceride alkoxilate, cu propriet\]i emulsifiante unice, substan]e recunos cute pentru profilul toxicologic sc\zut asupra mediului înconjur\tor, fiind unele dintre cele mai non-invazive tipuri de surfactan]i. Produsul poate fi utilizat cu succes [i în tratamentele cu volum redus de ap\, f\r\ a genera fitotoxicitate asupra plantelor de cultur\. Kantor prezint\ compatibilitate cu toate produsele de protec]ie a plantelor omologate la culturile agricole [i horticole, cu respectarea dozei adecvate pentru capacitatea rezervorului echipamentului de pulverizare, astfel încât dilu]ia s\ fie de 0,15% în volumul de ap\ final. La cereale de toamn\ [i de prim\var\, poate fi aplicat împreun\ cu fungicidele pe baz\ de triazoli [i morfolinice de la sfâr[itul înfr\]irii (BBCH 21) pân\ la finalul înfloririi (BBCH 69), în doz\ de 0,3 l/ha. Pentru utilizarea împreun\ cu celelalte produse de protec]ie a plantelor, se poate aplica pân\ la BBCH 52 (1/4 inflorescen]\ ap\rut\).

Kwizda Agro

Profitul Agricol 12/2024

CULTURI VEGETALE

{tiin]a [i tehnologia japonez\ în slujba ta ing. Adrian ISOC director vânz\ri pentru zona de Vest, Summit Agro România

În urm\ cu ceva timp eram într-o fitofarmacie. Un domn cere vânz\toarei “un Mospilan”, ceva pentru gr\din\. Gândul mi-a s\rit la dialogurile din magazine [i târguri în care cerem adida[i, nu pantofi sport sau cerem o drujb\ [i nu un fier\str\u mecanic. Toate acestea indic\ un BRAND adev\rat, certificat în timp. Când domnul respectiv a solicitat “un Mospilan” [i nu un insecticid, am asimilat imediat cererea cu cele de mai sus. Mospilan 20 SG este un produs de excep]ie [i evident de o mare NOTORIETATE!

ondi]ionat, de ceva vreme, sub form\ de granule solubile, produsul vine în sprijinul utilizatorului printr-o capacitate de dispersie superioar\ [i prin absen]a total\ a urmelor de produs pe fe]ele ambalajului. Insecticid din grupa neonicotinoidelor, reomologat la nivel de UE pân\ în anul 2033, este un produs pe baz\ de acetamiprid în concentra]ie de 20% (200g/kg), ce ac]ioneaz\ asupra insectei ]int\ prin ingestie. Este un produs sistemic cu activitate translaminar\, p\trunzând în frunze, unde

î[i p\streaz\ efectul chiar [i peste trei s\pt\mâni. Ac]ioneaz\ rapid asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale insectei> ou - larv\ - nimf\ - adult, afectând sistemul nervos - producând convulsii, paralizie, moartea d\un\torilor ]int\, intervenind dup\ 1-2 zile de la aplicare. Acetamipridul imit\ mediatorul chimic acetil-colin\, dar nu este descompus de enzima acetilcolin-esteraz\< ca urmare, influxul nervos este transmis permanent, nefiind întrerupt de ac]iunea enzimei amintite, rezultând, a[a cum am men]ionat, convulsii puternice urmate de moartea insectei ]int\. Datorit\ co-formulan]ilor de înalt\ clas\, nu este influen]at de temperatura atmosferic\ din momentul aplic\rii, nu este descompus de razele solare [i rezist\ foarte bine la sp\lare. Ploile survenite în aproximativ 2 ore de la aplicare nereducând efectul insecticidului.

Mospilan 20 SG este omologat pentru 12 culturi [i în jur de 20 de d\un\tori. Pentru a vizualiza întreg spectrul de culturi [i d\un\tori, precum [i dozele omologate pentru combaterea acestora, se poate accesa site-ul www.sumi-agro.ro. Împreun\ cu uleiul vegetal Toil formeaz\ pachetul comercial Mospilan Oil, foarte eficace în tratamentele prevegetative la m\r [i prun în doz\ de 0,450 Kg/ha Mospilan 20 SG [i 0,5% Toil. Cultura de rapi]\ este foarte atractiv\ pentru d\un\tori în perioada de

prim\var\, deoarece ace[tia g\sesc resurse de hran\ neb\nuite în aceasta, în plus, perioada de început a prim\verii corespunde cu perioada de împerechere a acestor d\un\tori, larvele lor producând pagube însemnate culturii.

G\rg\ri]a tulpinilor (Ceutorhynchus napi) Acest d\un\tor migreaz\ din locul de iernat, care este în special arealul unde în anul precedent a fost cultivat\ rapi]a, dar [i din zona florei spontane, spre noua cultur\, când temperatura aerului atinge 8-9° Celsius (indivizi solitari pot fi z\ri]i [i la temperaturi mai joase). Vârful de zbor se atinge la temperaturi de peste 12° Celsius, temperaturi ce corespund acestei perioade din an. Trebuie re]inut c\ la început apar masculii, care produc pagube mici, nesemnificative, dup\ care la aproximativ dou\ s\pt\mâni de la apari]ia acestora apar femelele [i, în condi]ii de temperaturi de peste 10-12°C, are loc împerecherea. Femela sap\, prin roadere, acele orificii în tulpin\, dup\ care depune ou\le din care vor ie[i larvele care distrug m\duva tulpinii [i pot migra [i pe ramifica]ii, pierderile de produc]ie fiind considerabile. De asemenea, aceste orificii, ros\turi sau cr\p\turi, vor constitui adev\rate por]i de intrare pentru numeroase boli (în special putregaiuri), toate acestea ducând la mari pierderi de recolt\. Pentru a preveni atacul acestui d\un\tor [i, evident, efectele secundare men]ionate, recomand\m tratamentul cu Mospilan 20 SG în doz\ de 0,2 kg/ha. Pragul economic de d\unare (P.E.D.) este de 2 adul]i pe o plant\. Pentru a Profitul Agricol 12/2024

CULTURI VEGETALE observa mai u[or acest d\un\tor recomand\m folosirea bolurilor galbene. Este recomandat ca aplicarea s\ se fac\ la aproximativ 10 zile dup\ ce au fost observa]i masculii, având în vedere c\ la aproximativ dou\ s\pt\mâni dup\ apari]ia lor apar [i femelele, putând avea loc împerecherea - în acest mod efectul insecticidului este maxim, reducând la minimum atacul acestui d\un\tor. Din p\cate, este posibil\ combaterea doar în stadiul de adult - de unde [i importan]a efectu\rii tratamentului la momentul optim.

Gândacul lucios (Meligethes aeneus) Acest d\un\tor î[i face apari]ia în lanul de rapi]\ odat\ cu apari]ia racemului cu bobocii care stau s\ înfloreasc\. Când temperatura aerului dep\[e[te 10° Celsius are loc migra]ia gândacului lucios din zona de iernare - flora spontan\ - spre lanurile de rapi]\. Odat\ ce temperatura aerului dep\[e[te 15° Celsius are loc vârful de zbor al acestuia, fapt care corespunde cu începutul înfloriri culturii de rapi]\. Acum are loc [i împerecherea gândacului lucios, moment în care femela produce ros\turi la nivelul bobocilor, unde va depune ou\le din care ies larvele.

Profitul Agricol 12/2024

Acestea vor consuma polenul din interior, distrugând totodat\ pistilul [i anterele. Atacul este produs atât de larve, cât [i de adul]i. Pentru a evita pierderile de recolt\ datorate acestui d\un\tor, recomand\m tratamentul cu Mospilan 20 SG în doz\ de 0,150 Kg/ha. Pragul economic de d\unare al acestui d\un\tor este, în func]ie de dezvoltarea plantei, urm\torul> - când avem boboci doar pe tulpina principal\ - P.E.D. este de 1 individ/plant\< - atac pe planta mediu ramificat\ P.E.D. este de 3 indivizi/plant\< - atac pe planta puternic ramificat\ - P.E.D. este de 5-6 indivizi/plant\. Mai jos voi face referire la combaterea principalului d\un\tor din cultura de grâu - plo[ni]a cerealelor.

Plo[ni]a cerealelor (Eurygaster integriceps) Are o genera]ie pe an, ierneaz\ ca adult [i migreaz\ spre lanurile de grâu când temperatura aerului dep\[e[te 12° Celsius. În prima parte a lunii mai are loc împerecherea, urmat\ de depunerea ou\lor [i, dup\ 7-15 zile de incuba]ie, apar larvele care parcurg aproximativ o lun\ pân\ la forma adult\ - perioad\ care corespunde cu pe-

rioada de maturare a grâului. Larvele [i adul]ii se hr\nesc cu con]inutul spicelor, producând pagube importante când P.E.D. este dep\[it. P.E.D. este de 5-7 adul]i hiberna]i/m2, iar în cazul larvelor P.E.D. este de 3-5 larve/m2. Recomand\m Mospilan 20 SG pentru combatere deoarece perioada de atac este lung\, larvele eclozând e[alonat. Momentul optim de aplicare a produsului este atunci când larvele se g\sesc în stadiul de vârsta a doua, produsul ac]ionând f\r\ a ]ine seama de temperatur\ [i asigurând o perioad\ de minimum trei s\pt\mâni de protec]ie a culturii - net superior unor produse de contact care doar aparent sunt ieftine, dar care în cazul unui atac puternic sunt ineficiente [i neeconomice. Pentru m\rirea eficacit\]ii tratamentului, recomand\m aplicarea produsului împreun\ cu insecticidul de contact Wizard.

GR|DINA

VIA [i LIVADA Vinul românesc câ[tig\

71 de medalii la MUNDUS VINI Sesiunea de prim\var\ a concursului interna]ional de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desf\[urat\ s\pt\mâna trecut\ în Germania, a adus vinurilor române[ti un total de 71 de medalii, între care 46 de aur [i 25 de argint. Produc\torii no[tri au înscris în competi]ie 183 de etichete de vin. Aceste recunoa[teri au plasat România pe locul 11 dintr-un total de 42 de ]\ri participante.

rintre cele 16 crame române[ti premiate se num\r\ Jidvei, cu 6 medalii de aur [i 5 de argint, Crama Gîrboiu, cu 9 medalii de aur [i una de argint, Cramele Reca[, cu 3 medalii de aur [i 7 de argint, Vintruvian Estates cu 5 medalii de aur [i SERVE, cu 3 medalii de aur. În total, la aceast\ sesiune de degustare, au fost înscrise 7.430 de probe [i au fost premiate 2.974 de vinuri, dintre care 1.727 au ob]inut medalii de aur. La prestigiosul concurs, expertul interna]ional în vinuri Marinela Ardelean (foto) a jurizat în calitate de pre[edinte de comisie, fiind pentru al 5-lea an consecutiv în aceast\ pos34

tugalia”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoare a platformei Wines of Romania.

Marinela Ardelean

România, pe locul 11 din cele 42 de ]\ri participante tur\, din cei 10 ani de când face parte din juriul competi]iei. “Aceste medalii sunt un motiv de bucurie pentru întreaga noastr\ industrie [i m\ bucur c\ produc\torii premia]i vor avea un argument suplimentar în comunicarea vinurilor lor la viitoarele târguri de profil precum Prowein, Vinitaly sau RO-Wine. Îmi doresc ca la sesiunea de var\ a MUNDUS VINI s\ avem [i mai multe vinuri române[ti, cu atât mai mult cu cât unii produc\tori, de[i nu au înscris multe vinuri în concurs, au primit doar medalii de aur. Dup\ cele 2 sesiuni ale concursului, este clar c\ vom dep\[i totalul de medalii din 2023, când am avut o presta]ie onorabil\, îns\ una care ne-a p\strat în e[alon cu Austria, Africa de Sud [i Cehia, înc\ departe de Georgia, Fran]a sau Por-

Produc\torii de vin din România, medalia]i la sesiunea de prim\var\ a MUNDUS VINI> 1. Jidvei - 6 medalii de aur, 5 argint 2. Crama Gîrboiu - 9 medalii de aur, 1 medalie de argint 3. Cramele Reca[ - 3 medalii de aur, 7 de argint (trei probe introdu se în concurs de c\tre distribuitor) 4. Vintruvian Estates - 5 medalii de aur 5. Crama Ceptura - 3 medalii de aur, 2 de argint 6. Carl Reh Winery - 2 medalii de aur, 3 de argint 7. Domeniile Franco-Române 3 medalii de aur, 1 de argint 8. SERVE - 3 medalii de aur 9. Apcovin (Tata [i Fiul) 3 medalii de aur 10. Strunga Winery / PFA Stegariu Florin - 2 medalii de aur, 1 de argint 11. Domeniile Avere[ti 3 medalii de argint 12. Unicom Production (Davino) 2 medalii de aur 13. Rasova - 2 medalii de aur 14. Corcova - 2 medalii de aur 15. Budureasca - 2 medalii de argint 16. Viti-Pomicola Sâmbure[ti 1 medalie de aur Profitul Agricol 12/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ministerul renun]\ la normele zootehniei Potrivit noilor reguli pentru subven]ii, efectivul de animale pentru care se solicit\ SCVZ trebuie s\ fie identificat [i înregistrat în BND la data depunerii cererii de plat\, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de re]inere. Astfel, este eliminat\ condi]ia care prevedea ca oile [i caprele s\ fie înscrise în RG [i implicit este eliminat\ [i adeverin]a care era eliberat\ de asocia]ii sau ANZ. Oile [i caprele trebuie s\ fie men]inute în ferm\ pe o perioad\ de 100 de zile de la data-limit\ de depunere a cererii de plat\, în exploata]ia/exploata]iile cu cod ANSVSA men]ionat\/men]ionate în cererea de plat\. Sunt eligibile la plat\ inclusiv animalele care pân\ la finalul perioadei de 100 de zile au intrat, respectiv au ie[it în/din exploata]iile cu cod ANSVSA de]inute de acela[i beneficiar sau în/din exploata]iile asocia]iilor /cooperativelor de produc\tori în care au fost transferate temporar pentru p\[unat. Perioada în care se vor depune în acest an cererile pentru subven]ii a r\mas oficial 4 aprilie 7 iunie, f\r\ s\ mai existe intervalul în care cererile se depuneau cu penaliz\ri. În situa]ia în care cererea de plat\ este depus\ ulterior datei-limit\ cererea de plat\ este considerat\ inadmisibil\. Profitul Agricol 12/2024

Pe 21 martie, a ap\rut în Monitorul Oficial nr. 241 Ordinul ministrului Agriculturii nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, de îndeplinire a criteriilor de eligibilitate, a condi]iilor [i altor cerin]e specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru interven]iile aferente sectoarelor vegetal [i zootehnic.

montan\ pentru care se solicit\ SCVZ pentru un efectiv cuprins între 60 [i 500 de capete de femele ovine [i/sau berbeci inclusiv pe beneficiar< - Caprine> pentru un efectiv de minimum 50 [i maximum 500 de capete de femele caprine [i/sau ]api de reproduc]ie inclusiv, pe beneficiar, în exploata]ii cu cod ANSVSA.

Cresc\torii de oi [i capre, care vor solicita la APIA plata SCVZ, nu vor mai fi obliga]i s\ demonstreze paritatea de 1 berbec la 35 de oi, respectiv 1 ]ap la 35 de capre, iar animalele nu mai trebuie înscrise în Registrul Genealogic (RG), ci doar în Baza Na]ional\ de Date (BND). Astfel, fermierii nu vor mai fi nevoi]i s\ cear\ nici adeverin]a pentru animale de la Registrele Genealogice sau Agen]ia pentru Zootehnie. Berbecii [i ]apii nu trebuie s\ mai aib\ origine atestat\.

Solicitan]ii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine [i/sau ]api de reproduc]ie beneficiaz\ de SCVZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine [i/sau ]api de reproduc]ie. Oile din exploata]ie pentru care beneficiarul solicit\ SCVZ au vârsta de minim un an la data de 31 martie a anului de cerere. Animalele din exploata]ie pentru care beneficiarul solicit\ SCVZ au vârsta de maxim 8 ani inclusiv la femele, respectiv 6 ani inclusiv la berbeci, în anul de cerere.

Potrivit ordinului de ministru care stabile[te regulile pentru subven]ii, în campania APIA din anul 2024, cresc\torii pot cere Sprijin Cuplat pentru ovine [i caprine dac\ sunt fermieri activi. Num\rul minim [i maxim de animale eligibile este urm\torul> - Ovine> pentru un efectiv cuprins între 150 [i 500 de capete de femele ovine [i/sau berbeci inclusiv pe beneficiar, cu excep]ia celor din unit\]ile administrativ-teritoriale din zona

Caprele caprine [i/sau ]apii de reproduc]ie din exploata]ia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicit\ SCVZ trebuie s\ aib\ vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de cerere [i de maximum 8 ani inclusiv femelele [i, respectiv, 6 ani inclusiv ]apii de reproduc]ie în anul de cerere.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Autostrada strive[te un cresc\tor performant Ferma lui Viorel Macovei se afl\ între Bizighe[ti [i B\tine[ti, ;n jude]ul Vrancea. Acum, autostrada Foc[ani-Bac\u niveleaz\ practic ferma. To]i deciden]ii sus]in c\ nu se poate altfel. Autostrada trebuie s\ treac\ musai prin grajd [i fermierul se lupt\ de doi ani cu toate autorit\]ile ca s\-l ocoleasc\.

iorel Macovei spune c\ Ministerul Transporturilor îi ofer\ o desp\gubire de 38.000 de euro pentru 39 de hectare luate, pentru ferma distrus\. Iar el a investit acolo 13 milioane de euro. Cei 38.000 de euro nu-i ajung nici pentru utilit\]i dac\ va putea s\ se mute. Sigur c\ avem nevoie de autostr\zi, dar parc\ [i desp\gubirea trebuie s\ fie just\, spune Macovei, care acum se teme c\ r\mâne falit. :ntr-un fel, mutarea fermei este inevitabil\ [i nici DSV nu ;i mai acord\ certificat de func]ionare în asemenea cazuri fiindc\ va fi afectat\ bun\starea animalelor. Ferma lui Macovei se putea ocoli, dar costul unei pasarele peste calea ferat\ ar fi fost prea mult. Dou\ pasaje peste calea ferat\ ar costa aproximativ 40 de milioane de euro, a aflat pe surse fermierul. “Peste tot pe unde m-am plâns, mi-au pus pumnul în gur\, se pl=nge Viorel Macovei. Am fost cu Petre Daea la domnul Grindeanu. “Este cea mai mare ferm\ bio din ]ar\, i-a spus Petre Daea. Nu pute]i s-o închide]i.” 36

“S\ mearg\ la instan]\”, a r\spuns Grindeanu. Ei mi-au propus, nu mi-au dat 38.000 de euro. Numai ca s\ duc o vac\ îngrijit\ conven]ional în regim bio m-a costat 2.500 de euro. Am lucrat cinci ani ca s\ transform ferma de vaci în ferm\ bio. Cinci ani! Poate s\-mi dea o bascul\ de bani, cum zice Petre Daea, ferma mea nu mai poate fi bio fiindc\ nu se mai poate. Trebuie s\ mai a[tept al]i cinci ani.” Sigur c\ poate g\si dou\-trei hectare pentru grajduri [i utilit\]i în alt\ parte, dar suprafa]a necesar\ pentru ferma bio este mult mai mare. Pasionat, face repede un calcul. :i trebuie 40 de hectare numai pentru mi[carea animalelor, care este obligatorie în cre[terea intensiv\ a vacilor într-o ferm\ bio. Are multe grajduri care nu au fost betonate fiindc\ Organismul de Certificare a fermelor bio a pus imperativ aceast\ condi]ie, vacile trebuie s\ aib\ a[ternut permanent, f\r\ betoane, cu volum de aer mai mare [i spa]iu suficient de mi[care în natur\. :ntre orele 10 - 12, ie[eau vacile gestante la plimbare, între 12 [i 14, se plimbau cele mulg\toare, între 14 [i 16 - junincile, între 16 [i 18 - vi]elele. F\r\ s\ ias\ prin sat s\ se infesteze. Este ra]iunea fermei ecologice cu acte

în regul\. Organismul de certificare vine [i ia probe de sol, de lapte de dou\ ori pe lun\. Partea bizar\, poveste[te Viorel Macovei, este c\ speciali[tii de la CNAIR simulau c\ nu [tiu c\ exist\ o ferm\ bio în B\tine[ti. “I-am anun]at eu. M-am dus la CNAIR, la Consiliul Jude]ean, peste tot. Trei ani au durat discu]iile în jurul proiectului. Au elaborat dou\ variante de ocolire, dup\ care proiectantul lea zis c\ [antierul va fi întârziat cu 430 de zile. Nu au acceptat, au introdus finan]area prin PNRR [i s-a dat hot\rârea de guvern, din care rezult\ c\ ferma nu exist\. Este un fals grosolan. Am trimis toate documentele, dar au luat cea mai absurd\ hot\râre> merge [antierul înainte [i zicem c\ ferma nu exist\.” Într-adev\r, tabelul exproprierilor de la CNAIR atest\ c\ pe traseul [antierului Foc[ani - Bac\u nu exist\ nicio ferm\. În acest moment, Viorel Macovei mai lucreaz\ în câmp alte 600 de hectare, din care 420 erau în sistem ecologic. Construise un sistem local de iriga]ii [i CNAIR a distrus tot. Mai are 570 de vaci, din care 274 se afl\ înc\ la muls.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 12/2024

MA{INI & UTILAJE Un ajutor pe câmp [i în grajd Înc\rc\toarele cu bra] telescopic fac parte din tabloul dot\rilor necesare oric\rei ferme, fiind indispensabile în câmp, la tractarea remorcilor cu saci de fertilizant [i desc\rcarea acestora sau înc\rcarea balo]ilor, precum [i în fermele zootehnice, pentru manipularea furajelor verzi, a cerealelor sau a gunoiului de grajd.

Înc\rc\toarele Scorpion 732, 736, 741, 746, 756 [i 960 sunt dotate cu motoare Deutz ce respect\ norma de poluare Stage 5 [i dezvolt\ 143 CP (primele 4 modele), respectiv 156 CP (ultimele dou\ modele). Sunt echipate cu transmisia hidrostatic\ Varipower 2, cu posibilitatea preselect\rii a trei game de vitez\> 0 la 20 km/h, 0 la 30 km/h sau 0 la 40 km/h. Pot ridica greut\]i de la 3.200 la 4.100 kg la în\l]imea de 6,93 m (732,

Înc\rc\toarele au sistem de frânare optimizat [i func]ie de asistare la frânare - frâna de parcare automat\, în ramp\ sau în pant\, ce împiedic\ deplasarea utilajului - [i de retragere automat\ a bra]ului (modelele 746 960). La acestea se adaug\ un sistem hidraulic de lucru regenerativ pentru cicluri de înc\rcare mai rapide, consum redus de carburant [i nivel redus de zgomot, cabin\ cu sistem de climatizare eficient [i coloan\ de direc]ie ergonomic\. Direc]ia înc\rc\toarelor Claas Scorpion poate fi setat\ fie pe ro]ile din fa]\, fie cu virare pe ambele pun]i sau deplasare în modul “crab”.

Arpad DOBRE

736, 741), de la 4.600 la 5.600 kg la în\l]imea de 7,03 m (746, 756) sau chiar 6.000 kg, la în\l]imea de 8,78 m (960).

ele mai moderne înc\rc\toare cu bra] telescopic economisesc carburant, sunt inteligente, reduc timpii de lucru [i efortul operatorilor, care au condi]ii de lucru mult îmbun\t\]ite. Gama de utilaje Claas Scorpion r\spunde tuturor cerin]elor din ferme în materie de înc\rcare-desc\rcare, prin cele [ase modele croite pe necesarul de opera]iuni din ferme mici, medii sau mari, pentru culturi vegetale sau ferme zootehnice.

Profitul Agricol 12/2024

MA{INI & UTILAJE

Rabla pentru tractoare, între iluzii [i solu]ii În an electoral, Administra]ia Fondului pentru Mediu (re)lanseaz\ programul numit colocvial Rabla pentru tractoare. Suma alocat\> 500 milioane lei. Suma maxim\ pe beneficiar> 30.000 euro. Alte detalii din partea autorit\]ilor> zero. {anse de reu[it\> discutabile.

gura]ii minime obligatorii la achizi]ia tractoarelor? Se pot cump\ra [i tractoare vechi de 3-5 ani, dar conforme cu Stage V? Întrucât de la AFM nu am primit înc\ r\spunsuri la aceste întreb\ri, am stat de vorb\ cu Mihai Iva[cu, managing director APIMAR, de la care am aflat c\ asocia]ia nu a fost chemat\ nici acum la discu]ii de AFM. “Se întâmpl\ la fel ca scris c\ relanseaz\, [i în 2010. Ne-am oferit serviciile pendeoarece un pro- tru fundamentarea unui program cogram identic a fost erent [i care chiar s\ înnoiasc\ parcul ini]iat în urm\ cu 14 ani, dar a e[uat de ma[ini agricole destul de vechi, dar lamentabil, din mai multe cauze, prin- degeaba. {i chiar putem oferi solu]ii cipalele fiind finan]\rile foarte mici, pentru ca acest program s\ nu e[ueze interven]ia comisiei DG Agri, care a ca precedentul, ci s\ reu[easc\.” suspectat un ajutor de stat [i a cerut suspendarea programului, [i lipsa consult\rilor cu cei care chiar se pricep la Achizi]ie intracomunitar\ Prin programul anterior fermierii tractoare, în spe]\ Asocia]ia Produc\torilor [i Importatorilor de Ma[ini puteau casa câte tractoare vechi doreau, dar finan]area oferit\ de stat Agricole din România - APIMAR. Suma alocat\ pentru noul program (voucherul) era de maximum 17.000 pare mai mult decât generoas\, vorbim lei, adic\ aproximativ 4.000 euro la practic de 100 milioane euro, prin un curs de 4,2 lei/euro în 2010, [i nu care, teoretic, s-ar putea achizi]iona trebuia s\ dep\[easc\ 40% din pre]ul unui tractor. 3.300 de tractoare. “Cu ace[ti bani nu se putea achita Practic îns\ lucrurile nu sunt deloc simple [i ridic\ o serie de întreb\ri. nici m\car TVA pentru un tractor de Suma se ofer\ la casarea unuia sau mai 40.000 de euro cu dot\ri minime. {i, multor tractoare vechi? Cum vor face apropo de TVA, vechiul program dovada propriet\]ii fermierii care nu prevedea clar c\ finan]area se acord\ mai au actul de proprietate al tractoru- pentru acoperirea pre]ului f\r\ TVA. Noi am recomanda AFM ca prin lui? Achizi]ia se va face cu sau f\r\ TVA? Se poate utiliza leasingul sau doar noul program s\ aib\ în vedere achicreditul bancar pentru completarea zi]ia intracomunitar\, prin care nu se sumei? Sunt avute în vedere confi- mai achit\ aceast\ tax\, iar fermierul

Profitul Agricol 12/2024

r\mâne cu mai mul]i bani. Ar fi util\ [i cumularea mai multor vouchere, care s\ nu fie nominale”, spune Mihai Iva[cu.

Dovada propriet\]ii O problem\ ar putea fi dovedirea propriet\]ii asupra tractorului vechi adus la casare. Documentele de achizi]ie s-ar putea s\ nu mai existe [i singura modalitate de atestare a propriet\]ii ar fi, în cazul societ\]ilor agricole, extrasul din lista de mijloace fixe. “Ar fi util ca normele de aplicare a noului program al AFM s\ prevad\ asta, pentru a facilita casarea tractoarelor vechi. În cazul persoanelor fizice care nu mai au factura de achizi]ie, proprietatea ar putea fi probat\ cu dovada de la prim\rie, în cazul în care tractorul a fost înregistrat acolo, iar AFM s\ ]in\ seama [i de asta în norme.”

Leasingul, o necesitate O alt\ propunere a APIMAR vizeaz\ posibilitatea utiliz\rii leasingului la cump\rarea de tractoare noi prin finan]area AFM. “Cu 60.000 de euro se poate cump\ra un tractor destul de bun, pân\ în 100 CP, dar fermierii mici care nu au mari garan]ii în fa]a b\ncilor au ca solu]ie doar leasingul, care include [i TVA, în cazul în care achizi]ia se face nu intracomunitar, ci cu plata acestei taxe. {i acest lucru trebuie prins în normele de aplicare”, a spus Mihai Iva[cu.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

Prelucrarea solului, sem\nat [i fertilizat simultan Perioadele de vreme optim\ pentru sem\nat se tot îngusteaz\, iar costurile tot mai mari de înfiin]are a culturilor [i pre]urile mici la cereale impun reducerea trecerilor pe teren [i efectuarea a cât mai multe opera]iuni simultan. Prelucrarea superficial\ a solului, combinat\ cu sem\natul uneia sau chiar a dou\ tipuri de semin]e, plus fertilizare, [i toate acestea simultan, par solu]ia ideal\. Toate aceste opera]iuni pot fi realizate într-o singur\ trecere de sem\n\torile Amazone din gama Cirrus> - 3003 [i 3503 Compact, tractate, performante în ferme mici, cu l\]imi de lucru de la 3 m la 3,5 m, bunc\r de 3.000 l. - 4003 [i 4003-2, tractate, eficiente în ferme medii, l\]imi de lucru de 4

m, bunc\re de 3.600 l sau 4.000 l, compartimentate în propor]ie de 60/40 pentru semin]e [i îngr\[\minte. - 6003-2, rabatabil\ cu l\]ime de lucru de 6 m, performant\ în ferme mari. Are un bunc\r combinat de semin]e/fertilizant, de 4.000 l, cu 2 conducte de transport, pentru dis-

tribuirea simultan\ a îngr\[\mântului [i semin]elor. Acestea au o vitez\ de lucru de 816 km/h, maximum 20 km/h, în func]ie de teren, [i pot fertiliza concomitent cu sem\natul, iar aici exist\ urm\toarele op]iuni de combinare a semin]elor [i îngr\[\mintelor> - fertilizarea de start în brazd\ (Single-Shoot), - fertilizarea cu depozit între rânduri (Double-Shoot) - sem\narea a dou\ tipuri de semin]e cu îngr\[\minte (Triple-Shoot).

Arpad DOBRE

Robot agricol cu biogaz Forumul Interna]ional al Roboticii Agricole din acest an, de la Toulouse, Fran]a, a fost un bun prilej pentru prezentarea unor robo]i agricoli, printre care [i cel al danezilor de la Agrointelli. Vantage AM distribuie deja pe pia]a francez\ echipamentul robotizat Agrointelli Robotti la care se pot ata[a o serie de utilaje pentru prelucrarea solului, sem\n\tori, cultivatoare [i altele. Este dotat cu un motor Kubota de 60 CP, alimentat cu biogaz din resurse regenerabile (biomas\, fermenta]ia gunoiului de grajd/ dejec]iilor etc.), comprimat într-un rezervor de 300 litri. Echipamentul se poate deplasa cu 5 km/h [i consum\ în40

tre 4 [i 6 l/or\, f\r\ utilaj ata[at. Trac]iunea este pe 4 ro]i, iar cele din spate pot fi rotite la 90 de grade, pentru întoarceri rapide la cap\t de rând. Utilajul de lucru se ata[eaz\ la o cupl\ conven]ional\ în trei puncte, cu o capacitate de 1,3 tone, amplasat\ între cele dou\ blocuri ale structurii

robotului, una pentru motor, cealalt\ pentru rezervor. L\]imea maxim\ de lucru este de 3 metri. Robotul poate fi ghidat în câmp în moduri diferite. Poate urma liniile GPS memorate anterior de un tractor cu care s-a efectuta sem\natul, de exemplu, sau se poate geolocaliza prin intermediul unei antene de recep]ie de semnal GNSS, tip jalon topografic. Poate recep]iona [i semnal GPS RTK, iar utilizatorul stabile[te domeniul de activitate al robotului [i indic\, prin intermediul platformei web dedicate, sarcinile pe care echipamentul va trebui s\ le îndeplineasc\.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 12/2024

MA{INI & UTILAJE

Afânarea solului, sem\nat 2 în 1 [i cultivare cu fertilizare Preg\tirea solului difer\ de la o ferm\ la alta, iar unii agricultori prefer\ scarificatoarele, care afâneaz\ adânc solul [i sparg hardpanul. Sem\natul pr\[itoarelor e mai eficient dac\ se adaug\ îngr\[\minte simultan, iar între]inerea culturilor pe rânduri cu un cultivator cu fertilizare scute[te timp [i reduce costurile fermierilor. Astfel de utilaje se reg\sesc în oferta NHR Agropartners.

Scarificatoare Dondi produce scarificatoare purtate [i tractate. Primele sunt destinate tractoarelor de 190-400 CP, cu l\]imi de lucru de la 2,5 la 4 m [i adâncime maxim\ de 70 cm. În\l]imea sub cadru este de 115 cm, iar resturile vegetale trec nestingherite pe sub acesta. Afâneaz\ adânc solul, sparg hardpanul [i faciliteaz\ drenajul. Scarificatoarele tractate, cu l\]ime de lucru de 5-7 m, sunt destinate tractoarelor de 300-450 CP [i lucreaz\ la adâncimea de maximum 40 cm. În\l]imea cadrului de 80 cm asigur\ trecerea lin\ a resturilor vegetale.

Cultivator pentru pr\[itoare

Sem\n\toare cu fertilizare Sem\n\toarea Sfoggia Sigma 5 este purtat\, l\]ime de lucru de 5,6 m (2,5 m la transport). Cele 8 sec]ii de sem\nat au capacitatea de 50 l, cu 8 dispozitive pentru încorporarea îngr\[\mintelor. Poate sem\na porumb [i floarea-soarelui, prin br\zdare cu dublu disc, “c\lcâi” de tasare [i tub pentru boabe. Adâncimea de lucru se regleaz\ prin intermediul ro]ilor de cauciuc plasate de o parte [i de alta a br\zdarului. Sfoggia Thema dispune [i de control electronic al distribu]iei semin]elor, afi[are a hectarelor lucrate [i a normei de semin]e/ha. Profitul Agricol 12/2024

Cultivatorul Sfoggia Thema este conceput pentru cultivarea culturilor cu în\l]imi de pân\ la 1 m, pe 6 sau 8 rânduri, [i poate fi comandat cu cadru rigid, pliabil manual sau hidraulic. Datorit\ organelor cu arc poate fi utilizat [i pe soluri dificile. Este eficient la prelucrarea solului între rândurile de porumb, sfecl\, cartofi, culturi de legume. Distan]a dintre sec]iuni este reglabil\ de la 25 la 80 cm. Are [i bunc\r de îngr\[\minte, iar administrarea acestora se poate regla cu ajutorul unei ro]i motrice, cardan sau motor electric.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Sem\nat de precizie, în orice sol Viteza, precizia, sem\natul simultan cu fertilizarea [i costurile cât mai mici sunt atuurile înfiin]\rii culturilor în aceste vremuri de schimb\ri climatice, inputuri scumpe [i pre]uri mici la cereale. Solu]iile se reg\sesc în performan]ele [i echip\rile sem\n\torilor Horsch Maestro CV pentru plante pr\[itoare, dotate cu tehnologie modern\ de sem\nat bob-cu-bob pentru> porumb, floarea-soarelui, sfecl\ de zah\r, sorg, rapi]\, soia [i alte tipuri de semin]e, pe 8, 9 sau 12 rânduri. Noul sistem cu bunc\r dublu MTS (Main Tank Supply) pentru Maestro CV are o capacitate de 3.000 de litri pentru îngr\[\mânt [i de 800 de litri pentru semin]e, care apoi sunt transportate c\tre sistemele de dozare AirVac sau AirSpeed. Sistemul AirVac se bazeaz\ pe separarea în vid, prin care semin]ele sunt aspirate pe un

disc perforat. Sistemul AirSpeed func]ioneaz\ cu suprapresiune, prin care semin]ele sunt presate pe discul perforat. În ambele sisteme, semin]ele trec printrun dispozitiv de dozare bob cu bob, care semnaleaz\ dublurile [i le elimin\. AirVac [i AirSpeed sunt ac]ionate electric [i pot fi configurate pentru fiecare rând în parte. Aceast\ tehnologie se poate folosi împreun\

cu bine cunoscutele func]ii - dezactivarea oric\rui sau fiec\rui rând, controlul sec]iunilor, sem\nat cu rat\ variabil\, respectiv pe rândurile de lâng\ c\r\rile tehnologice. Br\zdarele Maestro CV pot fi dispuse pe 8 [i pe 9 rânduri, cu o spa]iere între ele de 70 sau 80 cm, respectiv de 45 sau 50 cm, în configura]ia cu 12 rânduri.

Arpad DOBRE

Tractorul clasic devine autonom Dup\ ce a dat startul fabric\rii de tractoare autonome în 2017, cu modelul SL60A de 60 CP, urmat de seria de 100 CP, Kubota a prezentat la sfâr[itul anului trecut MR 1000A Agri Robo KVT. Acesta este un tractor autonom de 100 CP, dezvoltat pe platforma modelului de tractor standard

Kubota M5112, de la care a preluat multe dintre componentele sale. Poate fi controlat manual sau autonom. Avantajul este c\ operatorul îl poate conduce spre zona de lucru ca pe un tractor normal [i, odat\ ajuns acolo, modul autonom poate fi activat, iar Agri Robo va

func]iona de sinte st\t\tor, pe baza programului din soft. În plus, fermierul poate coordona de la distan]\ dou\ tractoare în acela[i timp cu o tablet\, o telecomand\ special\ sau pe ecranul din cabin\. Asta, deoarece sistemul informatic de management al fermei activat pe terminal permite monitorizarea în timp real a lucr\rilor. Tractorul încorporeaz\ tehnologii tip sonar [i de scanare de ultim\ genera]ie, plus sisteme de recunoa[tere optic\, care îi permit s\ detecteze obstacole sta]ionare sau în mi[care sau oameni de la orice distan]\ în raza de ac]iune [i s\ se opreasc\ din timp.

Arpad DOBRE 42

Profitul Agricol 12/2024

OPINII> Valentin BOT|NOIU analist financiar

Este Ucraina parte a Europei?

nainte de absorb]ia Ucrainei din secolul al XVII-lea, faptul c\ p\mânturile ucrainene f\ceau atunci parte din Rzeczpospolita (Republica Polono-Lituanian\) a deschis o fereastr\ cultural\ natural\ c\tre Europa. Datorit\ acestui schimb cultural plin de via]\ (de[i nu f\r\ probleme), “barocul ucrainean” a putut vedea lumina zilei. Când Ucraina a devenit parte a Imperiului Rus, ideile noi din civiliza]ia occidental\ au ajuns în Ucraina doar prin canalele de limba rus\, condamnând astfel cultura ucrainean\ la un statut secundar. Din punct de vedere politic, Ucraina pur [i simplu a disp\rut din con[tiin]a europenilor ca subiect independent. Abia ;n 1991 a ap\rut ;n dezbaterea public\ ucrainean\ necesitatea “întoarcerii în Europa”. Impactul agresiunii pe scar\ larg\ a Rusiei împotriva Ucrainei, declan[at\ la 24 februarie 2022, a afectat în primul rând partea pro-rus\ a ]\rii. Membrii acestei popula]ii sunt cei care constituie majoritatea refugia]ilor [i a persoanelor str\mutate. Viziunea lor asupra lumii este cea care a fost r\sturnat\ pe fundal de atrocit\]ile [i crimele comise de ru[i. Aderarea la Uniunea European\ [i NATO a devenit, a[adar, condi]ia sine qua non a aspira]iilor Ucrainei, a[a cum a fost confirmat\ de mai multe documente de importan]\ na]ional\. Acum, pe lâng\ memoria istoric\ [i preferin]ele pur culturale, priorit\]ile de securitate sunt exprimate clar. Ucraina a început s\ pun\ în aplicare recomand\rile Uniunii Europene [i s\ î[i adapteze cadrul legal la cel al Europei. Orice campanie împotriva Profitul Agricol 12/2024

integr\rii europene sau simpla punere sub semnul întreb\rii a necesit\]ii acestei integr\ri ar fi perceput\ de societatea ucrainean\ ca o tr\dare a intereselor na]ionale. Cu toate acestea, în ultima vreme, opiniile au devenit oarecum diferite în cadrul Uniunii Europene. Al\turi de statele care au fost [ocate de brutalitatea agresiunii ruse [i care [i-au declarat solidaritatea cu poporul ucrainean, precum [i disponibilitatea de a le accepta ]ara în cadrul Uniunii, mai sunt state precum Ungaria [i Slovacia care consider\ c\ aderarea Ucrainei la Uniunea European\ este prematur\, chiar gre[it\. În timpul r\zboiului, reac]iile societ\]ii ucrainene la reticen]a Ungariei [i Slovaciei [i la blocarea grani]elor de c\tre fermierii polonezi, slovaci [i unguri au r\mas totu[i discrete. Ucrainenii sunt con[tien]i de faptul c\ aderarea ]\rii lor la Uniunea European\ ar fi o solu]ie pe termen lung [i c\, prin urmare, este necesar s\ se men]in\ o

anumit\ re]inere. Cu toate acestea, din moment ce nimeni nu [tie viitorul, în actualele circumstan]e nefavorabile, resentimentele [i ranchiuna pot izbucni în societatea ucrainean\. Prin urmare, ar fi util s\ examin\m aceast\ situa]ie nu numai din punctul de vedere al concordan]ei formale a intereselor economice [i politice conflictuale, ci [i dintr-o perspectiv\ mai larg\. Alegerea european\ a Ucrainei r\mâne în acela[i timp evident\ [i specific\. Mul]i ucraineni sunt con[tien]i de faptul c\ ]ara lor se afl\ pe o linie cultural\ care separ\ civiliza]ii radical diferite. Ceea ce Serhiy Plokhyi define[te astfel, “În ceea ce prive[te Ucraina, dorin]a ei de independen]\ a avut întotdeauna o dimensiune european\. Aceast\ dimensiune a integrat experien]a Ucrainei ca ]ar\ situat\ pe o cotitur\ Est-Vest, adic\ între ortodoxie [i catolicism, între imperiile Europei Centrale [i Eurasiei, precum [i F practicile politice [i sociale 43

OPINII specifice implementate de aceste imperii. “ Cu alte cuvinte, alegerea european\ a Ucrainei nu contrazice faptul empiric c\ dou\ identit\]i coexist\ în mod legitim în aceast\ ]ar\, care condi]ioneaz\ practici politice [i sociale diferite. Ucraina este cu adev\rat Europa, dar o Europ\ anume, n\scut\ din Est [i Vest?

De fapt, grani]a de est a zonei culturale de aplicare a dreptului roman trece prin actualul teritoriu ucrainean. Teritoriile care f\ceau parte anterior din Austro-Ungaria se învecineaz\ cu cele care f\ceau parte din Imperiul Rus, unde dreptul roman [i tradi]iile sale nu se aplicau sau, în cel mai bun caz, erau asimilate doar în m\sura în care nu contravin principiului suprema]iei monarhice. În ]\rile democratice, exist\ o anumit\ mi[care pendular\, dar func]ioneaz\ la nivelul guvern\rii interne (libertate economic\ versus interven]ia statului în numele protec]iei sociale) [i nu constituie o amenin]are semnificativ\, deoarece securitatea extern\ a condi]iei este garantat\. În Ucraina situa]ia este diferit\, pentru c\ tr\iesc ;n decalajul civiliza]ional. În consecin]\, acest pendul oscileaz\ între dou\ alegeri civiliza]ionale> pro-occidental\ sau pro-rus\. S-ar p\rea c\ r\zboiul Rusiei împotriva Ucrainei a oprit balansul pendulului, deoarece a l\sat o singur\ strategie na]ional\ posibil\ “departe de Rusia [i împreun\ spre Uniunea European\”. R\zboiul a schimbat semnificativ [i pozi]ia Uniunii Europene, care începe s\ î[i dea seama de importan]a Ucrainei pentru viitorul ei. Cu toate acestea, regula unanimit\]ii planeaz\ asupra Ucrainei ca o sabie a lui Damocles, pentru c\ este nevoie este un drept de veto al unui singur stat membru pentru a împiedica aderarea. Nimeni nu poate spune cu certitudine dac\ Europa a dep\[it în sfâr[it formula Realpolitik men]ionat\ de cer44

cet\torul ucrainean Mykola Riabchuk> “Un exemplu tipic al acestei Realpolitik este un raport secret preg\tit în 2000 de ministerele de externe germane [i franceze> «Acceptarea Ucrainei»“, spune acest raport, «ar însemna izolarea Rusiei. Prin urmare, ar trebui s\ ne limit\m doar la o cooperare strâns\ cu Kievul. Uniunea European\ nu ar trebui s\ se extind\ mai departe spre Est».” Potrivit diplomatului ucrainean Oleksandr Shtcherba, “Ucrainei îi place o Europ\ care nu exist\ cu adev\rat”. P\rin]ii fondatori ai Europei au luptat pentru valorile europene [i au considerat c\ merit\ un anumit sacrificiu. Genera]iile actuale de europeni iau aceste valori de la sine”, îns\ se observ\ [i o cre[tere a num\rului de europeni care le consider\ o povar\ inutil\ care împiedic\ implementarea anumitor interese comerciale. Atunci apare tenta]ia de a organiza lumea întrun mod mai “inteligent”, respingând toate valorile eterne ca fiind învechite. Nimic nu ilustreaz\ mai bine cele mai recente provoc\ri la adresa principiilor europene decât “infectarea” continentului de retorica egoismului na]ional, acest egoism care a târât Europa spre catastrof\ în cursul secolului XX. Chiar [i înainte de r\zboi, mentalitatea a sem\nat confuzie [i fragmen-

tare în rândul ucrainenilor pro-europeni. Un grup credea c\ nu exist\ nicio alternativ\ la Uniunea European\. Un alt grup, precum scriitorul ucrainean Tarass Prokhasko, a observat ezit\rile europene înainte de r\zboi [i a devenit dezam\git, chiar pesimist. “Genele ucrainene stabilesc clar dou\ agende. În primul rând, am fost întotdeauna în Europa [i, f\r\ îndoial\, vom r\mâne europeni pentru totdeauna. În al doilea rând, nu trebuie s\ ne baz\m pe a[a-zisa Europ\, ca un fel de experien]\ de avanpost tr\dat. Dilema const\ în zona de frontier\, în zona limit\. F\r\ noi, voi a]i [ti ce ;nseamn\ Rusia [i otomanii cu adev\rat?” Iar un alt grup în]elege c\ o anumit\ solu]ie la problemele globale poate [i trebuie g\sit\ în Ucraina. Iat\ ce scria jurnalista ucrainean\ Iulia Mostova pe acest subiect în 2020> “Voca]ia Ucrainei nu este s\ copieze proste[te Rusia sau Uniunea European\. Nici noi, nici lumea nu putem oscila în aceast\ amplitudine uzat\ între dictatur\ [i liberalism. Este timpul s\ devii creativ la scar\ larg\. “ F\r\ îndoial\, contradic]ia dintre ace[ti vectori este doar aparent\. La urma urmei, apartenen]a Ucrainei la Europa [i, prin urmare, “alegerea sa european\” este acela[i lucru. Dar aderarea la Uniunea European\ este cu totul altceva. Profitul Agricol 12/2024

PAGINA DE HOBBY

Vremea coarnelor “;n mo]” La sfâr[it de M\r]i[or [i la început de Prier, toate cervidele se bucur\ de iarba nou\ abia încol]it\, de lujerii înviora]i de sev\, de mugurii pe cale s\ se deschid\. Indiferent de specie ori de gen, s\lb\ticiunile au nevoie de energie, dup\ priva]iunile iernii. Majoritatea femelelor trebuie s\ asigure dezvoltarea viitoarelor progenituri. Masculii cerbilor, comuni sau lop\tari, î[i leap\d\ coarnele. Cele noi, în cre[tere, solicit\ aport nutritiv suplimentar. Singur c\priorul se afl\ în aceast\ perioad\ într-o postur\ insolit\ pentru neofi]i, avându-[i podoaba capilar\ în mo], în p\r sau în catifea, cum se spune îndeob[te în jargon vân\toresc. Cunosc\torii [tiu bine c\, toamna târziu, c\priorii î[i pierd coarnele. În locul celor vechi, lep\date, încep de îndat\ s\ se dezvolte cele noi, îmbr\cate, ca într-o m\nu[\, în ]esut epitelial cu blan\ scurt\, deas\ [i m\t\soas\. În primele stadii ale evolu]iei lor, sunt extrem de vulnerabile. Orice impact le poate influen]a aspectul sau chiar structura, transformându-le în bizarerii. Dar, atât timp cât cilindrii frontali nu au fost afecta]i, imperfec]iunea se repar\ în anul urm\tor, dup\ lep\darea coarnelor atipice. Mai ales la o specie-prad\ cum este c\priorul, ocaziile de a se accidenta abund\. Un confrate sibian mi-a vorbit chiar zilele trecute despre un astfel de caz. Se afla, în miez de martie, pe dealurile Dârlosului, cu binoclul [i aparatul foto, la observa]ii [i vân\toare de imagini. Se apropiase destul de mult de un c\prior cu coarne ,,;n mo]’’, care p\[tea printre tufe [i arbu[ti, cu totul ne[tiutor c\ ar putea deveni vedet\. Deodat\ vântul s-a schimbat. Plesnit ca de bici, c\priorul s-a r\sucit fulger\tor, destinzându-se precum un resort c\tre desime. Îns\ avântul brusc l-a f\cut s\ se izbeasc\ atât de tare de Profitul Agricol 12/2024

trunchiul unui sânger, încât a c\zut, din recul, pe spate. Înc\ n\uc, s-a ridicat [i a rupt-o, br\hnind, la fug\ dezordonat\ prin tuf\ri[, pân\ s-a pierdut în vegeta]ie. De bun\ seam\ c\, din asemenea p\]anii, coarnele nu scap\ întotdeauna tefere. Ionel Pop, subtilul zugrav de Instantanee din via]a animalelor, amintea chiar de o c\prioar\ care [i-a fracturat grumazul în urma sperieturii la vederea nea[teptat\ a unui om. Coliziunea n\prasnic\ [i intempestiv\ cu un arbore i-a fost fatal\.

Eram pe Runc, într-un început de aprilie, cu ochii dup\ zbârciogi, primii bure]i ce r\sar în mustul z\pezii. V\zusem vulpea ce d\dea târcoale pe lâng\ casa Dorei, de-a lungul gardului, cu gândul la or\t\nii. Priveam atent, când

o c\prioar\, urmat\ de ]ap, aproape c\ a n\v\lit peste mine, oprindu-se la numai câ]iva pa[i [i privind cu interes în vale la ceea ce o nelini[tise. C\priorului îi auzeam [i respira]ia sacadat\, de la câ]iva pa[i. Cum se întâmpl\ adesea la munte, boarea [i-a schimbat întro clipit\ suflul. Am sim]it-o în ceaf\. Tot atunci s-a pr\v\lit c\tre mine ]apul. În iure[ul lui, l-a[ fi putut atinge cu mâna. L-am auzit atingând în fug\ un molid din preajm\. Apoi m-a l\trat, pân\ ce br\hnitul lui s-a pierdut departe, în p\durea b\trân\. La sc\p\tatul lui martie [i în prag de aprilie, ]apii ro[ii încep s\-[i cure]e de mo] coarnele. Câmpia [i dealurile au fost întotdeauna mai darnice cu nec\ji]ii iernii, iar aceasta se vede limpede în natur\, dar [i în cataloagele trofeelor de vânat, unde printre c\priorii de vârf arareori se r\t\ce[te vreunul provenit din zonele de munte sau de coline înalte. Iernilor lungi, ce defavorizeaz\ acest erbivor foarte selectiv în alegerea hranei, aici li se adaug\ [i activitatea continu\ a celor doi mari pr\d\tori, râsul [i lupul, pentru care c\priorul reprezint\ ]inta trofic\ predilect\. Odat\ încheiat\ dezvoltarea coarnelor, pielea acoperitoare, cu func]ie de nutri]ie [i protec]ie, înceteaz\ s\ mai fie vascularizat\, se necrozeaz\ [i se desprinde în fâ[ii. Animalul contribuie [i el la cur\]irea noilor corni]e, frecându-le de arbori [i de arbu[ti. În urma acestui proces laborios, ele vor împrumuta de la vegeta]ia specific\ zonei culoarea, mai închis\ ori mai deschis\, care le va individualiza de-a lungul unui an de zile. Cu ele î[i vor înfrunta, la var\, rivalii la gra]iile sprin]arelor c\prioare, însufle]ind în zori sau în crepuscul poienile ori fâne]ele a[tept\rilor noastre din observatorul înalt, în v\zduhul turmentat de miresme.

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 28 - 30 martie Politehnica Bucure[ti organizeaz\ BIOFEST - un festival dedicat celor mai noi tehnologii, practici, produse [i tendin]e din industria alimentar\, agricol\, protec]iei mediului [i sustenabilit\]ii.

29 martie La sediul IBNA Balote[ti are loc (în format on-line) lansarea în România a proiectului Horizon Europe Climate Smart Advisors.

18 - 21 aprilie La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

9 - 12 mai Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol “Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.

Fran]a reinventeaz\ cultura ciupercilor Într-o fost\ carier\ de piatr\ sau sub neoanele dintr-un hangar ultramodern, cultivatorii de ciuperci din Paris au devenit simbolul reinvent\rii unei filiere care mult timp a fost afectat\ de concuren]a str\in\, în special cea polonez\. La o temperatur\ stabil\ [i o umiditate constant\, ciupercile cresc la câ]iva metri sub p\mânt, într-o fost\ carier\ dezafectat\ din Saint-Germainde-la-Rivière. Un labirint care se întinde pe 20 de hectare, unde Laurent Disson cre[te, din 2022, ciuperci bio, Pleurotus [i Shiitake. “Ziua sunt pu]in singur, cu excep]ia câtorva lilieci”, glume[te Laurent Disson. “Clien]ii s-au s\turat de ciuperci f\r\ gust, care nu se pot conserva [i care nu rezist\ la g\tit. Exist\ o reîntoarcere la calitate”, mai spune Disson, care recolteaz\ 200 de kilograme de ciuperci bio în fiecare s\pt\mân\, pe tot parcursul anului, pe care le vinde în sistem direct.

12 - 16 mai La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise Saaten-Union.

23 - 26 mai DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

12 - 15 noiembrie :n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier, cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”. 46

CAREUL AGRICOL

:n alt\ parte, la Parentis-en-Born, societatea Cabane&Cie a investit 15 milioane de euro în 12 camere de cultur\ de ultim\ genera]ie pentru a face mai u[oar\ recoltarea [i a dubla randamentul. Într-un hangar cu o lungime de 35 de metri, etajerele cu ciuperci se înclin\ în direc]ia culeg\torului, explic\ cofondatorul societ\]ii, care în prezent are aproximativ 100 de salaria]i. Culeg\torii pun ciupercile pe o band\ rulant\, f\r\ a fi nevoie s\ se deplaseze cu l\zile. Societatea produce 45 de tone de ciuperci pe s\pt\mân\, care sunt destinate pie]ei regionale, are o cifr\ de afaceri de opt milioane de euro pe an [i are ambi]ia ca, în timp, s\ î[i produc\ propriul s\u compost. Între timp, se gândesc s\ introduc\ o tehnologie de inteligen]\ artificial\ dezvoltat\ de un start-up elve]ian care indic\ ce ciuperci ar trebui recoltate.

Arin DORNEANU ORIZONTAL: 1) Ma[in\… de teren – Bitter

la jum\tate! 2) Date cu încredere – Prinde vitez\< 3) Cur\]at de ]epi – A aduce în1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 tristare< 4) Li s-a stabilit contactul – Un 1 exemplu de curaj< 5) Are pozi]ia ei – Scrise în gazet\! 6) Vase militare< 7) Pri2 mele litere din via]\ – Cuprins din toate 3 p\r]ile< 8) Merg pe nev\zute< 9) Leac 4 pentru arsuri – Tr\ie[te din învârteli< 5 10) Stare de blocaj sufletesc. de Dinu-Ioan Nicula

6 7 8

VERTICAL: 1) Par de-o [chioap\ – Puse

pe butuci< 2) A face treaba cu însufle]ire – Diminea]a... pe scurt< 3) Foc în aer – 10 Simbol al foamei< 4) Vorba curiosului – Piese de col]< 5) T\ietoare de sticl\< Solu¡ia careului din Nr. 11/2024 6) Perioade de studiu – A înt\ri spusele< ORIZONTAL: PAIS - CRETE< OCOLURI - AX< 7) Trece peste greut\]i< 8) Sentimentul RE - UN - DARE< CLATIT - LAC< dep\rt\rii – Au grija ora[elor< 9) Monstru ERETICI - U< TAIN - CANAT< marin – Zbur\tor prea îndr\zne]< E - TIRANICA< ARMIE - TARN< MAI - ABATUT< ACCELERATI. 10) Schimbare de sex... la modul teatral. 9

Profitul Agricol 12/2024