Profitul Agricol nr. 13, din 7 aprilie 2021 by Profitul Agricol

nr. 13 din 7 aprilie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Så nu ne temem de ecologismul bruxellez dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

În urmå cu câteva zile, directorul adjunct al DG Agri, Mihail Dumitru, a avut o interven¡ie în cadrul unei conferin¡e despre Pactul Verde European. ¥n primul rând, a atras aten¡ia asupra faptului cå mul¡i considerå obiectivele UE prea ambi¡ioase ¿i se tem de un impact prea mare asupra sectorului agricol. Trebuie så vedem cå Mihail Dumitru este unul dintre supercalifica¡ii birocra¡i bruxellezi care ajutå ¡årile membre så îndeplineascå prevederile regulamentelor europene. Pactul Verde European ilustreazå din plin acest fapt. El derivå din deziderate onorabile, fundamentate ¿tiin¡ific ¿i validate practic, din påcate, doar în alte ¡åri din Uniunea Europeanå. Dar dacå noi nu am auzit de ele, asta nu înseamnå cå ele nu existå. Din acest motiv, având “spatele asigurat” de rezultatele cercetårilor din ¡årile cu agriculturå performantå din UE, “pentru a avea un sistem alimentar echitabil, sånåtos ¿i ecologic, Comisia va lua måsuri suplimentare pentru a reduce cu 50% nivelul general de utilizare ¿i de risc al pesticidelor chimice. Trebuie så reducem consumul de pesticide, dar nu se pune problema så renun¡åm complet la acestea. Chiar în lipsa mijloacelor chimice de combatere a bolilor ¿i a dåunåtorilor din culturi, sunt solu¡ii pentru a se asigura productivitatea agricolå la un nivel care så ne garanteze securitatea alimentarå. Biopesticidele sunt una dintre solu¡ii. Comisia va ac¡iona ¿i pentru a reduce pierderile de nutrien¡i cu cel pu¡in 50%, garantând, în acela¿i timp, cå nu va avea loc o deteriorare a fertilitå¡ii solului. Aceste måsuri vor reduce utilizarea îngrå¿åmintelor cu cel pu¡in 20% pânå în 2030”. Trebuie så extindem suprafe¡ele cultivate organic. Valorificarea produselor organice se face fårå mari probleme, dar producerea lor poate da båtåi de cap. Produsele alimentare importate din ¡åri ter¡e trebuie så respecte standardele de mediu ale UE, pentru a preveni lipsa de competitivitate interna¡ionalå a fermierilor europeni, ale cåror costuri de produc¡ie sunt mult peste ale fermierilor ru¿i, americani ori brazilieni. Dacå nu ¿tim toate aceste lucruri ¿i nu avem timp så ne documentåm înainte de a ne îngrijora, nu este nicio problemå. De aceea existå reprezentan¡ii no¿tri la Bruxelles, care dau explica¡iile ¿i sfaturile potrivite. Doar cå ne facem inimå rea pânå în¡elegem cum stau lucrurile. Profitul Agricol 13/2021

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 13/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

ACCPT Ia¿i continuå protestele Dobrogea va avea prioritate la iriga¡ii Pekka Pesonen, despre competitivitatea fermierilor

România, locul 2 în UE la produc¡ia de porumb

Impactul secetei de anul trecut în produc¡ii

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Afaceri, bani,credite Agricover face pasul pe Burså Analizå BNR: cum poate cre¿te creditarea în agriculturå

Direc]ii agricole Douå obiective ale Simonei Jurca

Culturi vegetale O primåvarå cu provocåri pentru culturile de toamnå Tratamente pentru boli ¿i dåunåtori

Campania de primåvarå avanseazå timid

Protec¡ia culturii de floarea-soarelui în primele faze

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

De ce nu se vorbe¿te ¿i de PPA?

Mihai Dune a construit o maternitate pentru scroafe

45 46

dr. ing. Daniel Bot\noiu

Diferen¡a dintre pericol ¿i risc!

Ma[ini & utilaje

Densitatea, primul component de randament la floarea-soarelui

De ce renun¡å Samson Popescu la floarea-soarelui

ªcoala de mecanici în pandemie

Deutz-Fahr 7250, edi¡ie limitatå

Tractoare New Holland T4 53 Combaterea bolilor la cerealele påioase cu produse Summit Agro 32 Anvelope BKT pentru terenuri agricole pietroase ¿i nisipoase 54 Rapi¡a: de la “ar fi bine så” 54 la “trebuie” 34 Ma¿inå de “tuns” buruieni Progamul pentru siloz dezvoltat Corteva Agriscience

Iriga¡iile vor primi 2,5 miliarde de euro, Pentru un porc în plus nu 6 11 Opinii Flexibilitate ¿i eficien¡å în protec¡ia porumbului

Pre]uri [i pie]e

Cre[terea animalelor

O lege pentru consumul de alimente române¿ti în institu¡ii

Informa]ii externe 36

Bunge renun¡å la un terminal din sudul Rusiei

Fermierii spanioli se tem de întoarcerea lupilor

Hibridul de floarea-soarelui P64LE137, certitudinea succesului 39 Magazin Portofoliul de semin¡e Atlas 40 Cum se sting conacele rurale Metode de vânåtoare (V) Avantajele stocårii semin¡elor Tablete pentru ¿colile de la ¡arå în sistem silobag 42

59 61 62

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII ACCPT Ia[i continu\ protestele Deoarece premierul Florin Cî¡u nu a avut nicio reac¡ie, nici în urma protestului din 4 martie, nici în urma celui din 24 martie, fermierii din APPR trec la nivelul urmåtor: protestul cu tractoare. “Tractorul este în blocstarturi. A¿a cum am fågåduit, a¿a facem. Am a¿teptat un råspuns de la domnul prim-ministru Florin Cî¡u, am discutat doar cu ¿efa de cabinet a domniei sale. Ne-a transmis cå, la acest moment, nu se poate da un råspuns ferm. Drept urmare, am decis ca miercuri så ie¿im cu tractoarele în stradå, a¿a cum am promis”, spune Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i. Liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare nu au reu¿it, pânå luni, când revista pleacå la tipar, så ajungå la un consens în privin¡a solicitårii ACCPT Ia¿i de continuare a protestelor pentru plata despågubirilor de secetå. Bålteanu spune cå ¿i celelalte asocia¡ii din Alian¡å vor sus¡ine protestul, dar încå nu s-a stabilit în ce formå. E posibil ca fermierii så scoatå tractoarele din ferme ¿i în Bårågan ¿i Dobrogea, dar extinderea protestului råmâne pu¡in probabilå, în condi¡iile în care nu s-au fåcut demersurile necesare. Formalitå¡i au fost fåcute doar de ACCPT Ia¿i, iar în cursul zilei de mar¡i (dupå închiderea edi¡iei) era a¿teptat avizul primåriilor din Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui. Dacå va fi pozitiv, fermieri din jude¡ele Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui, membri în ACCPT Ia¿i, vor scoate tractoarele din ferme miercuri, 7 aprilie, ¿i le vor conduce la periferia localitå¡ilor re¿edin¡e Profitul Agricol 13/2021

Emil B\lteanu,

pre[edinte ACCPT Ia[i

de jude¡, de unde vor mår¿ålui cu ele pânå în fa¡a prefecturilor. Liderii protestatarilor vor înregistra la prefecturi noile solicitåri de platå a despågubirilor de secetå, dupå care tractoarele vor urma cale întoarså. Bålteanu cere, cu fermitate, demisia ministrului Agriculturii, Adrian Oros, care aståzi tocmai a ie¿it cu bine din votul pe mo¡iunea simplå ini¡iatå de PSD la adresa lui. Dacå Oros va råmâne ministru, Bålteanu nu respinge ideea de a relua dialogul institu¡ional, înså då un avertisment foarte serios: “Dacå problemele noastre nu se rezolvå nici dupå protestul de såptåmâna viitoare, nu ne vom limita så scoatem tractoarele în stradå la Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui, ci le vom conduce la Bucure¿ti ¿i le vom parca în Pia¡a Victoriei!”. Ca så nu fie niciun dubiu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i întåre¿te: “Vom proceda legal, de fiecare datå”.

Robert VERESS

Oros promite plata subven¡iei pentru motorinå în trei såptåmâni Ministrul Adrian Oros a declarat cå subven¡ia pentru motorinå aferentå trimestrelor III ¿i IV din 2020 va fi achitatå în trei såptåmâni. În luna februarie, ministrul afirma cå subven¡ia va fi achitatå “imediat” dupå adoptarea bugetului pe 2021. Legea Bugetului de Stat pentru 2021 a fost adoptatå pe 2 martie 2021 ¿i promulgatå de pre¿edintele Iohannis pe 8 martie. Proiectul hotårârii de Guvern pentru plata subven¡iei la motorinå a fost postat pe site-ul MADR, în consultare publicå, abia pe data de 16 martie. Termenul pentru consultare a fost de 10 zile ¿i deci a expirat, dar proiectul este tot pe site-ul MADR, nu a intrat pe agenda ¿edin¡ei de Guvern din data de 31 martie, a¿a cum era de a¿teptat. Bani pentru bunåstarea porcilor ¿i a påsårilor APIA anun¡å cå a declan¿at procesul de autorizare la platå pentru Måsura 14 - Plå¡i privind bunåstarea animalelor pachetul a pentru suine ¿i pachetul b pentru påsåri, în cazul cererilor depuse în anul 2020. Suma totalå autorizatå la platå pânå la data de 01.04.2021 este de 99.085.552,92 euro, respectiv 473.926.199,57 lei, pentru un numår de 465 de beneficiari care au accesat aceastå formå de platå. Valoarea în lei este calculatå la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro. O ¡arå ro¿ie de pestå porcinå africanå Pe 1 aprilie ANSVSA a anun¡at cå sunt active 409 focare de pestå porcinå africanå, în 37 de jude¡e, din care 7 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 6 în exploata¡ii comerciale de tip A, fiind afectate un numår de 104.387 de porcine (animale afectate din focarele active). ¥n perioada 26 martie - 1 aprilie au fost înregistrate 21 de focare noi de PPA ¿i au fost stinse 19. Ca så arate implicare în chestiunea PPA, ANSVSA a realizat un clip video “adaptat la specificul sistemului de cre¿tere a porcilor în România”, adicå lung ¿i lipsit de emo¡ie. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Mo¡iunea simplå împotriva ministrului a fost respinså Plenul Camerei Deputa¡ilor a respins, miercuri, 31 martie, mo¡iunea simplå ini¡iatå de PSD împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros. Despre cum a fost la citirea ei, care s-a petrecut luni, pe 29 aprilie, am scris pe larg în numårul trecut al revistei. Acum vå anun¡åm rezultatul: 115 voturi “pentru” ¿i 166 de voturi “împotriva” mo¡iunii. Nici dacå trecea, nu îi dådea emo¡ii ministrului Oros.

Covid laså elita agribusinessului mai såracå Douå ve¿ti triste stârnite de aceste vremuri bezmetice de pandemie:

Octavian Darac Un om de excep¡ie ¿i plin de via¡å a plecat dintre noi. Echipa Euralis deplâge dispari¡ia lui, care laså o durere profundå în sufletele celor ce l-au cunoscut. Fire optimistå, veselå, dar un profesionist impecabil când vedea vorba de muncå, plecarea la îngeri a lui Octavian Darac a fost nemeritat de devreme. Transmitem ¿i noi întreaga compasiune familiei îndurerate. Dumnezeu så-l odihneascå!

Istvan “Pi¿ti” Meszaros Cu nemåsuratå triste¡e, echipa Bayer România anun¡å cå vineri 26 martie a plecat prea devreme la cele ve¿nice colegul Istvan Peter Meszaros “Pi¿ti”, un profesionist dedicat ¿i apreciat. Pi¿ti s-a nåscut în localitatea Marghita, jude¡ul Bihor, la data de 22 iulie 1962, fiind licen¡iat în agriculturå. A avut o vastå experien¡å profesionalå, activând în cadrul companiei Monsanto peste 12 ani, iar din 2019 s-a alåturat echipei Bayer România. De acum înainte nu-l vom mai vedea decât prin fereastra amintirilor. Sincere condolean¡e familiei îndurerate! Odihneascå-se în pace ! 8

Dobrogea va avea prioritate la iriga]ii Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) a înregistrat un prim succes major de la constituirea sa, în urma protestelor de anul trecut. Astfel, la invita¡ia APAD, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, s-a deplasat la Constan¡a, unde a avut o discu¡ie cu reprezentan¡i ai mediului asociativ ¿i ai autoritå¡ilor locale. Theodor Ichim, pre¿edintele APAD, considerå întâlnirea ¿i concluziile discu¡iilor dåtåtoare de speran¡e. Astfel, ministrul s-a angajat så intermedieze o întâlnire între asocia¡iile profesionale, pe de o parte, ¿i conducerea ASF ¿i reprezentan¡i ai asiguratorilor, pentru a se discuta despre produsele de asigurare la secetå. Un alt angajament este ca reprezentan¡i ai asocia¡iilor profesionale så fie inclu¿i în consiliile de administrare ale

filialelor ANIF din toatå ¡ara. S-a mai promis, de asemenea, reprezentarea APAD în comisia de elaborare a regulamentelor pentru noul PNDR. “Mai important, am reu¿it så actualizåm percep¡ia conducerii MADR asupra problemelor din Dobrogea, zona cu cele mai mari constrângeri din punctul de vedere al apei pentru iriga¡ii. Ni s-a promis cå o sumå importantå din PNRR ¿i chiar ¿i din PNI va fi alocatå pentru refacerea sistemului de iriga¡ii din Dobrogea”, spune Ichim, care conchide, glumind: “Dacå ar fi så facem abstrac¡ie de faptul cå ne-am întâlnit cu ministrul tocmai de 1 aprilie, discu¡iile au decurs foarte bine”.

Robert VERESS

Pekka Pesonen, despre competitivitatea fermierilor Secretarul general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, confirmå cå propunerea Comisiei Europene de majorare a TVA pentru pesticide, înaintatå statelor membre acum douå luni, nu a fost readuså în discu¡ie. Poate fi un semn bun, dar e greu de crezut cå Bruxellesul va renun¡a de tot la idee: “Nu a¿ fi surprins dacå vor veni måsuri concrete, dacå nu în privin¡a TVA, referitor la alte moduri de a cre¿te costul utilizårii substan¡elor chimice în agriculturå. Din punctul de vedere al Comisiei, acest lucru ar fi în concordan¡å cu obiectivul global de reducere a consumului de PPP cu 50%”, declarå Pesonen, pentru Profitul Agricol.

De partea sa, Copa-Cogeca ar respinge orice propunere în aceastå direc¡ie: “Din punctul nostru de vedere, nu este acceptabilå cre¿terea costului PPP, cât timp agriculturii din UE nu i se oferå mijloace alternative viabile de combatere a dåunåtorilor ¿i bolilor. Este important så luåm în considerare competitivitatea fa¡å de importuri. Fermierii din UE plåtesc deja pre¡uri mai ridicate pentru îngrå¿åmintele minerale. Dacå ar cre¿te costul altor intråri, cum ar fi PPP-urile, cum se va reflecta acest lucru în comer¡ul nostru interna¡ional?”.

Robert VERESS Profitul Agricol 13/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cât costå salvarea ¡åranului român? Uniunea “Salvåm ºåranul Român” solicitå ajutor de minimis ¿i pentru fasole urcåtoare, conopidå, gulii ¿i verde¡uri în cadrul schemei de sprijin care se acordå în acest an cultivatorilor de legume în spa¡ii protejate, ¿i suplimentarea bugetului alocat acestui program cu 15 milioane de euro. Astfel totalul sumelor ar trebui så ajungå la 46 milioane de euro, iar asocia¡ia cere ca în HG så fie specificat faptul cå bugetul total va fi împår¡it la to¡i beneficiarii eligibili. Sever Popa a scåpat de Covid O veste bunå în aceste vremuri de pandemie: fermierul Sever Popa din Rociu, jude¡ul Arge¿, a trecut printr-o grea suferin¡å ¿i acum se reface rapid dupå Covid-19. A stat în spital la Pite¿ti ¿i la Spitalul Colentina din Bucure¿ti. “Am avut noroc cå plåmânii mei erau sånåto¿i. Am venit seara de la fermå ¿i noaptea m-a prins o durere în toate oasele, to¡i mu¿chii. Am fåcut testul ¿i a ie¿it pozitiv. De¿i am stat cu familia în ma¿inå aproape trei ore pânå m-au testat, nu a mai luat nimeni boala. Nimeni din fermå nu s-a mai îmbolnåvit. Nu am gåsit nicio explica¡ie plauzibilå.” Ca så råmânå conectat cu familia, vorbea la telefon cu båiatul în fiecare searå. Sprijinul pentru animalele din registrele genealogice Crescåtorii au primit subven¡ii mult mai mici comparativ cu suma solicitatå de asocia¡iile cresåtorilor de animale prin cererile depuse în luna decembrie 2020 la APIA pentru animalele înscrise în registrele genealogice de raså. Astfel, în 2019 - 93 solicitan¡i, 80.684.713 lei suma solicitatå, 72.075.000 lei plafonul alocat, 89,33%. În 2020 - 103 solicitan¡i, 83.615.848 lei suma solicitatå, 65.000.000 lei plafonul alocat, 77,74%. Alocarea pentru anul 2021 dovede¿te cå diminuarea sprijinului alocat prin HG 1179/2014 este men¡inutå ¿i în acest an (65.000.000 lei / 2 = 32.500.000 lei; 20.000.000 lei reprezintå 61,54% fa¡å de 2020). 10

România, locul 2 în UE, dup\ Fran]a, la produc]ia de porumb ¥n ciuda secetei severe, România s-a situat pe pozi¡ia a doua în Uniunea Europeanå, dupå Fran¡a, în ceea ce prive¿te produc¡ia de porumb realizatå anul trecut, cu un total de 10,8 milioane de tone. De¿i recolta s-a diminuat din cauza secetei cu aproape 40% fa¡å de anul 2019, spun datele Institutului Na¡ional de Statisticå. În schimb, la suprafa¡a cultivatå cu porumb, România continuå så ocupe prima pozi¡ie, cu peste 2,6 milioane de hectare cultivate an de an. Astfel, în clasamentul privind produc¡iile de porumb boabe din UE, Fran¡a a raportat anul trecut 13,3 milioane de tone, România - 10,844 milioane, Ungaria - 8,334 milioane ¿i Italia 6,793 milioane de tone. Potrivit INS, suprafa¡a cultivatå cu porumb în România a depå¿it 2,639

milioane ha anul trecut, în Fran¡a fiind cu aproape un milion mai micå, respectiv 1,664 milioane hectare, în Ungaria 973.000 ha ¿i în Italia - 603.000 ha. Anul trecut, România a exportat în spa¡iul intra ¿i extra comunitar 5,71 milioane de tone de porumb, adicå jumåtate din produc¡ia ob¡inutå, având ¿i cele mai mari încasåri în topul produselor agroalimentare livrate pe pia¡a externå, respectiv 1,08 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii. Pe de altå parte, în 2020 au fost efectuate ¿i importuri, dar în cantitå¡i mai mici, de 1,338 milioane de tone, în valoare de 321,3 milioane de euro. Consumul intern de porumb se ridicå la aproximativ 4,5 milioane de tone.

Arin DORNEANU

Impactul secetei de anul trecut în produc]ii Institutul Na¡ional de Statisticå a publicat mai multe date asupra produc¡iei agricole în anul 2020, analizate în compara¡ie cu 2019. Astfel, suprafa¡a cultivatå cu cereale a scåzut cu 2,4%, iar produc¡ia, cu 37,6% fa¡å de anul 2019. Suprafa¡a cultivatå cu porumb a reprezentat 48,6% din suprafa¡a cultivatå cu cereale, în timp ce grâul a avut o pondere de 39,5%. Produc¡ia pentru leguminoase boabe s-a diminuat fa¡å de anul precedent cu 48,3%, iar suprafa¡a cultivatå, cu numai 0,9%. La categoria plantelor oleaginoase s-a înregistrat o scådere de 35,1% a produc¡iei, în condi¡iile în care supra-

fa¡a cultivatå s-a diminuat cu 3,6%. Scåderi au fost la floarea-soarelui (-41,9%), soia boabe (-26,4%) ¿i rapi¡å (-8,8%). În ceea ce prive¿te suprafa¡a cultivatå cu cartofi, în 2020 aceasta a scåzut cu 2,4%, dar produc¡ia a crescut cu 2,1%. ªi produc¡ia de struguri a scåzut cu 4,1%, ca urmare a diminuårii randamentului la hectar (-3,5%), precum ¿i a suprafe¡ei cultivate (-0,6%). În schimb, produc¡ia de fructe din livezi a crescut fa¡å de anul precedent cu 29,6%, datoritå cre¿terii suprafe¡elor cultivate ¿i a randamentelor la hectar.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 13/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Iriga]iile vor primi 2,5 miliarde de euro, nu 6 România se confruntå cu o secetå pedologicå în Dobrogea, sudul Moldovei ¿i nord-estul Olteniei încå de pe vremea lui Labi¿, indiferent de regimul precipita¡iilor, de aceea programul de gestionare a apei este de departe cel mai important din Planul Na¡ional pentru Redresare ¿i Rezilien¡å, a declarat ministrul Adrian Oros, preluat cu aten¡ie de Agerpres.

Dacå nu încercåm så avem o strategie ¿i så finan¡åm aceastå strategie pe termen lung privind gestionarea apei, începând de la a capta fiecare picåturå de apå pe care o avem la dispozi¡ie, inclusiv zåpezile acelea care se topesc, så o depozitåm, så o transportåm cu cât mai pu¡ine pierderi, så o utilizåm cât mai eficient pe energie sigur cât mai

“

De departe cel mai important program din PNRR este cel privind gestionarea apei. De un an de zile vorbesc despre acest lucru, sper så må audå cât mai multå lume ¿i sper så nu avem într-un viitor foarte apropiat o problemå cu apa. De¿i nu era treaba Ministerului Agriculturii så se ocupe de apå, pentru cå apar¡ine altui minister, pe mine nu må intereseazå doar apa din agriculturå, må intereseazå apa ca resurså”, a aråtat ministrul. “M-am uitat foarte mult pe toate rapoartele, studiile care s-au fåcut în aceastå zonå a Mårii Negre ¿i avem o problemå veche, încå de pe vremea lui Labi¿, de la Moartea Cåprioarei: în unele zone din ¡arå, Dobrogea, sudul Moldovei, nord-estul Olteniei, avem o secetå pedologicå, adicå o lipså a apei din sol constantå. Indiferent de regimul precipita¡iilor, în mod constant în aceastå zonå rezervele de apå din sol scad, de aceea ¿i procesul destul de avansat de de¿ertificare, de aceea ¿i anii de secetå tot mai frecven¡i. Dacå pânå acum câ¡iva ani era o secetå o datå la 10 ani, acum o datå la 4-5 ani vine un an secetos. Profitul Agricol 13/2021

verde ¿i cu un consum de energie cât mai pu¡in, pe termen lung o så avem o problemå. Eu må uit la ¡årile care au avut dintotdeauna o problemå cu apa, au reu¿it så rezolve aceastå problemå, reu¿esc så ducå fiecare picåturå de apå la plantå ¿i au produc¡ii comparabile cu cele ale noastre", a mai explicat Oros. În ceea ce prive¿te sumele alocate pentru acest program din PNRR, ministrul Agriculturii a men¡ionat cå anul trecut suma a fost mult mai ambi¡ioaså, de 6,5 miliarde de euro, înså anul acesta au venit foarte mul¡i mini¿tri cu alte proiecte, iar suma s-a diminuat la 4 miliarde de euro. ªi nici cele 4 miliarde nu sunt chiar 4, mai precis sunt 2,5 miliarde de euro. “În ultima întâlnire la nivel de Guvern, pentru programul de gestionare a apei dedicat agriculturii s-au alocat

2,5 miliarde de euro ¿i încå 1,3 miliarde de euro pentru partea de apå gestionatå de cåtre Ministerul Mediului, apå potabilå, apå rezidualå ¿i captåri, deci aproape 4 miliarde de euro pentru tot ceea ce înseamnå apa. Ca så vå dau un termen de compara¡ie, în 2018, când s-a finalizat acel raport privind resursele de apå ¿i fenomenul de¿ertificårii în România, exper¡ii care au fåcut acel raport spuneau cå suma necesarå atunci pentru a rezolva problema apei, în general a apei în România, era de 27 de miliarde de euro. Suma aceasta de 2,5 miliarde de euro, chiar dacå pare o sumå foarte mare, pentru cå este o sumå care nu s-a cheltuit în ultimii 30 de ani pentru iriga¡ii ¿i în general pentru îmbunåtå¡iri funciare, este una foarte micå comparativ cu suma necesarå. Atunci eu cred cå este o sumå realistå 2,5 miliarde de euro pentru infrastructura de iriga¡ii, drenaj ¿i în general pentru infrastructura de gestionare a apei”, a mai spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Planul Na¡ional de Relansare ¿i Rezilien¡å este documentul strategic care fundamenteazå prioritå¡ile de reformå ¿i domeniile de investi¡ii pentru instituirea Mecanismului de redresare ¿i rezilien¡å. România trebuie så transmitå oficial planul de redresare ¿i rezilien¡å, pânå la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European ¿i al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare ¿i rezilien¡å.

Andrei OSTROVEANU 11

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e 269 dolari/tonå (1.130 lei), fa¡å de 273 dolari/tonå (1.147 lei), cât a deschis licita¡iile în 22 martie.

Grâu România FOB Constan¡a 201 euro/t (- 8) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Bangladesh 116.970 tone, Japonia 81.570 tone, Algeria 73.770 tone, China 70.970 tone, Mexic 64.970 tone.

¥n såptåmâna 22 - 26 martie 2021, pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a scåzut la

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 223 dolari/tonå (937 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

22.03 225 224 223

23.03 224 223 222

24.03 25.03 26.03 223 222 221 222 221 220 221 220 219 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Apr Mai Iun

22.03 212 214 215

23.03 211 213 214

24.03 210 212 213

25.03 209 211 212

26.03 207 210 211

România FOB Constan¡a 195 euro/t (- 4) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 26 martie 2021, a fost Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

22.03 207 205 190

23.03 211 207 191

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.03 212 219 230 Bordeaux FOB 219 Pontivy 214 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

24.03 25.03 26.03 213 211 210 209 209 207 193 191 190 euro/t

23.03 24.03 25.03 26.03 211 210 209 207 217 215 214 213 229 227 225 224 217 215 214 213 213 212 211 210

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 22 martie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 269 euro/tonå (1.130 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2021 este de 189 dolari/t (794 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în aprilie 2021, a fost de 185 dolari/t (777 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

273 $/t

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.03 214 215 222 213 Moselle FOB 212 Rouen FOB 273

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

23.03 24.03 213 212 214 213 221 220 211 210 211 210 272 271

euro/t 25.03 211 212 219 209 209 270

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Apr Mai Iun

22.03 229 227 223

23.03 227 225 221

24.03 225 224 220

25.03 224 223 219

26.03 210 211 217 207 207 269 $/t 26.03 223 222 217

de 233 dolari/tonå (979 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2021, este de 189 dolari/tonå (794 lei), mai pu¡in cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 210 euro/tonå (1.029 lei). A scåzut cu 4 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 224 euro/tonå (1.098 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 227 dolari/tonå (936 lei), mai mic cu 5 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 22 martie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

237 $/t

$/t

22.03 23.03 24.03 25.03 26.03 232 231 230 229 227 231 230 229 227 225

Profitul Agricol 13/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 22 - 26 martie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 539 dolari/tonå (2.264 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 martie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

22.03 513 509 497

23.03 511 507 495

$/t 24.03 509 505 493

25.03 508 504 491

26.03 507 503 490

Orz România FOB Constan¡a 189 euro/t (- 10) 926 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

22.03 199 199 201 213

23.03 197 197 200 211

24.03 195 196 199 210

25.03 194 195 197 209

26.03 193 194 195 207

201 209

200 199 197 196 207 205 204 203

Sorg

PREºURI 22 - 26.03.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 22 - 26 martie, a fost de 185 dolari/tonå (777 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 martie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 145.770 tone, Indonezia 79.770 tone, Japonia 57.770 tone, Taiwan 57.770 tone ¿i Canada 37.770 tone.

$/t

547 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor din 26 martie a fost de 569 dolari/tonå (2.390 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 431 dolari/tonå (1.810 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

22.03 1.185 1.153 1.137

23.03 1.177 1.147 1.127

24.03 1.169 1.139 1.117

25.03 1.161 1.131 1.107

$/t 26.03 1.157 1.127 1.097

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 193 euro/tonå (946 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 203 euro/tonå (995 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în aprilie 2021, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (911 lei), mai mic cu 20 dolari/ tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 59.770 tone ¿i Taiwan 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Aprilie Mai

$/t

22.03 23.03 24.03 25.03 26.03 191 190 189 187 185 190 189 187 185 183

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Apr Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

22.03 23.03 24.03 25.03 26.03 439 437 434 433 431 437 435 433 431 429

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 550 euro/tonå (2.695 lei). Este mai mic cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 22 martie. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 26 martie, a fost de Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

22.03 23.03 24.03 25.03 26.03 553 551 550 549 547

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 503 euro/tonå (2.465 lei), cu 14 euro mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost

547 dolari/tonå (2.297 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2021, este de 659 dolari/tonå (2.768 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna aprilie 2021, a fost de 697 dolari/t (2.927 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

22.03 23.03 24.03 25.03 26.03 Dieppe 555 554 553 551 550

de 505 euro/tonå (2.474 lei), mai mic cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 507 euro/tonå (2.484 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

22.03 Rouen 519 Dunquerque 521 Moselle 517

26.03 505 507 503

Apr Mai Iun

23.03 523 525 521

24.03 517 515 513

25.03 507 509 505

22.03 547 537 517

23.03 545 529 515

24.03 541 527 511

25.03 539 525 507

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

269 dolari/t

Profitul Agricol 13/2021

-4

233 dolari/t

539 dolari/t

-6

$/t

22.03 23.03 24.03 25.03 26.03 Aprilie 573 572 571 570 569 Mai 570 569 567 565 563

185 dolari/t

$/t 26.03 537 523 503

-6 13

AFACERI, BANI

CREDITE Agricover face pasul pe Burs\ Agricover Holding SA, principalul jucåtor din agribusinessul românesc, a fåcut pasul pe Bursa de Valori Bucure¿ti, unde a listat o emisiune de obliga¡iuni în valoare de 40 milioane de euro ¿i cu maturitate de cinci ani. Este cea mai mare emisiune de obliga¡iuni corporative a unei companii antreprenoriale române¿ti la BVB.

bliga¡iunile emise de Agricover sunt negarantate, valoarea nominalå a unei obliga¡iuni fiind de 50.000 de euro, cu o ratå a cuponului de 3,5%. Emisiunea s-a desfå¿urat printr-un plasament privat la BVB încheiat în luna ianuarie 2021, care a fost suprasubscris ¿i s-a bucurat de o audien¡å diversificatå, atât în rândul investitorilor institu¡ionali (fonduri deschise de investi¡ii, bånci comerciale, institu¡ii financiare interna¡ionale), precum ¿i în rândul celor din categoria private banking. Capitalul atras prin emisiunea de obliga¡iuni este destinat finan¡årii opera¡iunilor de creditare ale Agricover Credit IFN SA, subsidiarå a Agricover Holding, specializatå exclusiv în finan¡area fermierilor din România. Inclusiv prin fondurile atrase prin emisiunea de obliga¡iuni, institu¡ia financiarå nebancarå î¿i propune så men¡inå ritmul alert de creditare al fermierilor români ¿i så contribuie pe mai 14

departe la cre¿terea sus¡inutå, pe baze sustenabile, a performan¡ei agriculturii.

baze profesioniste, competitive ¿i sustenabile”.

Radu Hanga, pre¿edinte Bursei, se declara încântat de succesul emisiunii de obliga¡iuni derulatå de Agricover Holding, “atât pentru cå vorbim despre cea mai mare emisiune de obliga¡iuni derulatå de o companie antreprenorialå la BVB, dar mai ales deoarece banii atra¿i de la investitori vor fi direc¡iona¡i cåtre sus¡inerea dezvoltårii agriculturii române¿ti. Pandemia ne-a aråtat cå, în perioade tensionate ¿i pline de incertitudini, trebuie så ne bazåm în primul rând pe for¡ele proprii, astfel cå este normal ca ¿i pia¡a de capital så sus¡inå companiile române¿ti.”

ªtefan Bucåtaru, membru în Consiliul de Administra¡ie al Agricover Holding, a subliniat oportunitatea de a crea o punte de legåtura între cât mai mul¡i ¿i mai diferi¡i investitori de pe pia¡a de capital ¿i agriculturå. “Grupul Agricover, prin intermediul entitå¡ilor Agricover Credit IFN SA, Agricover SA ¿i Agricover Technology SRL, ridicå la rang de strategie de business facilitarea accesului fermierilor români, atât la cele mai performante tehnologii agricole, cât ¿i la solu¡ii de finan¡are adaptate specificului sectorului agricol, astfel încât un numår cât mai mare de fermieri români så-¿i poatå dezvolta afaceri de succes în condi¡ii optime. Dorim astfel så oferim investitorilor din România posibilitatea de a se alåtura în acest demers, pentru ca împreunå så contribuim în mod efectiv la modernizarea fermelor române¿ti pe

{tefan Buc\taru, membru în Consiliul de Administra]ie Agricover Holding

Ioana Tånase, Director Investment Banking, BCR: “De-a lungul timpului, BCR a sus¡inut prin finan¡are dezvoltarea grupului ¿i este firesc så fim alåturi de Grupul Agricover ¿i cu ocazia primului pas pe care l-au facut pe pia¡a de capital. Avem aståzi dovada clarå cå o companie solidå va atrage mereu interesul investitorilor. Suntem mândri cå acest model a fost oferit de Agricover, alåturi de care avem o lungå istorie de parteneriat în business. Nu în ultimul rând, România are nevoie så avanseze rapid în direc¡ia unei dezvoltåri sustenabile, iar BCR este pregåtitå så î¿i sus¡inå clien¡ii inclusiv în aceste ini¡iative.” Agricover Profitul Agricol 13/2021

AFACERI, BANI, CREDITE

Analiz\ BNR> cum poate cre[te creditarea în agricultur\ Necesarul anual suplimentar de finan¡are al companiilor din agriculturii este de circa 3 miliarde lei. În industria alimentarå necesarul este de aproximativ 2 miliarde lei. Un grup de lucru al Comitetului Na¡ional pentru Supravegherea Macropruden¡ialå (CNSM), coordonat de BNR, propune solu¡ii pentru acoperirea acestui deficit de creditare.

otrivit unui studiu recent (iunie 2020) al Comisiei Europene ¿i Båncii Europene de Investi¡ii, se estimeazå cå golul de finan¡are pentru firmele viabile din punct de vedere economic, din sectorul agriculturii din România, e cuprins între 2,3 ¿i 5,3 miliarde euro. Acesta reprezintå creditele bancare respinse sau nevoi de finan¡are care nu au fost solicitate de teama respingerii creditului. Cea mai mare parte a necesarului de finan¡are este determinatå de nevoile pe termen lung. Atât firmele din agriculturå, cât ¿i cele din industria alimentarå se finan¡eazå semnificativ mai mult de la bånci ¿i IFN comparativ cu restul sectoarelor economice. Ponderea companiilor din cele douå sectoare care în decembrie 2019 aveau un credit bancar se situeazå la 24%, respectiv 16%, peste media economiei de 11%. Primele cinci bånci din ¡arå dau 62% din totalul creditelor, respectiv 16,6 mld. lei, din care 9,7 mld. lei agriculturå. Finan¡area bancarå a agriculturii a crescut cu 42% în ultimii cinci ani, în timp ce creditarea firmelor din industria alimentarå a înregistrat o scådere de 13% în aceea¿i perioadå. În portofoliile IFN, creditele pentru companiile din sectorul agriculturå cumulau 8,5%, în timp ce împrumuturile cåtre firmele din industria alimentarå însumeazå 5,6%. 16

Se observå recent o cre¿tere a preferin¡ei pentru finan¡area bancarå în cazul firmelor din industria alimentarå, ponderea în total datorie financiarå crescând de la 57% în anul 2012 la 70% în septembrie 2019. În acela¿i timp, finan¡area ifn a înregistrat o scådere importantå, de la 40% la 25%. Pentru firmele din agriculturå, creditarea bancarå se men¡ine principala surså de finan¡are, reprezentând 59% în septembrie 2019. Înså împrumuturile ifn au crescut de la 12% în 2012 la 28% în septembrie 2019. Primele trei ifn cumuleazå 67% din totalul finan¡årilor extrabancare. Cele mai multe firme apeleazå la finan¡are pentru constituirea capitalului de lucru (stocuri, echipamente) sau plata furnizorilor, urmate de investi¡iile pentru dezvoltare. Ponderea creditelor de investi¡ii în totalul creditelor (bånci & ifn) se men¡ine la un nivel foarte redus: 4% în cazul agriculturii ¿i 2% în cazul industriei alimentare. Doar 10% dintre firmele din agriculturå ¿i 3% din industria alimentarå apeleazå la credite de investi¡ii. Totu¿i, creditele pentru investi¡ii au crescut în agriculturå cu 44% în anul 2019 fa¡å de anul 2012, în timp ce în cazul industriei alimentare, au scåzut cu 24%. Reticen¡a mai mare din partea båncilor de a finan¡a firmele din industria ali-

mentarå este justificatå de rata creditelor neperformante, care a fost tot timpul în ultimii ani peste media din sistem ¿i semnificativ mai mare decât cea aferentå firmelor din agriculturå. Înså prognoza probabilitå¡ii de nerambursare pentru urmåtorul an indicå o capacitate de platå mai bunå în cazul companiilor din aceste sectoare comparativ cu sectorul companiilor nefinanciare la nivel agregat. Grupul de lucru propune o metodologie transparentå, publicatå pe site-ul CNSM, pentru identificarea poten¡ialelor firme-campion în domeniul agroalimentar. La o primå simulare, rularea metodologiei a identificat aproape 500 de firme (din cele circa 33.000 de companii din sectorul agroalimentar), majoritatea covâr¿itoare având capital autohton. Doar 56% dintre acestea se finan¡eazå în prezent de la bånci, a¿a cå s-ar impune så fie în vizorul creditorilor. Se mai propune diseminare periodicå de date suplimentare privind evolu¡ia creditårii ¿i riscul din domeniul agroalimentar, cre¿terea rolului fondurilor de garantare a creditelor (care în prezent au o expunere de doar 6% pe agriculturå ¿i 2% pe industria alimentarå), revizuirea mecanismului certificatelor de depozit.

Robert VERESS Profitul Agricol 13/2021

DIREC}II AGRICOLE

Dou\ obiective ale Simonei Jurca, noul director al DAJ Timi[ De la sfâr¿itul lunii martie, în locul lui Doru Petanec a fost delegat så conducå Direc¡ia Agricolå Timi¿ directorul adjunct, dr. Simona Jurca. Ea lucreazå de 21 de ani în institu¡ie, este specializatå în inspec¡ii, a mai de¡inut func¡ia de director plin de patru ori, pânå acum, ¿i a fost mul¡i ani director adjunct. O responsabilitate mai reduså tot dr. Simona Jurca pentru activitatea de director o are ¿i Ionicå Prohab, carea strategiilor ¿i politicilor Ministe- ne facem treaba foarte bine”, a aten¿ef serviciu în cadru institu¡ii.

cum, ca director executiv delegat, cel mai important obiectiv al Simonei Jurca este organizarea recensåmântul general agricol în Timi¿, împreunå cu Institutul de Statisticå. “Avem câteva sute de persoane la nivelul jude¡ului pe care le-am angajat ¿i pe care le ¿i plåtim. Opera¡iunile pentru recensåmânt se vor face electronic, pe tabletå, nu pe caiet, pe hârtie, cum era pe vrumuri. Existå o aplica¡ie ¿i fiecare recenzor are o tabletå pe care va înregistra totul. Se va merge la proprietarii de terenuri ¿i se va discuta fa¡å în fa¡å cu ei, cu respectarea regulilor anti-COVID, despre situa¡ia terenurilor agricole ¿i vor fi înregistrate. E o ac¡iune complexå care va începe în 10 mai ¿i va ¡ine pânå în 31 iulie. Acum facem pregåtirile. Încheiem contractele cu recenzorii”, a explicat Jurca. Un alt obiectiv îl reprezintå inspec¡iile în toate domeniile de activitate agricolå din jude¡ul Timi¿, pe ecologic, pe legume-fructe, viti-vinicol etc. ¿i apli18

rului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale. “Programul Tomata va trece la APIA, dar noi vom face inspec¡iile pe teren. APIA gestioneazå ¿i plåte¿te. Pânå acum l-am fåcut noi. DAJ a gestionat totul, dar se va schimba”, a subliniat noul director delegat. Simona Jurca mai aten¡ioneazå cå una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntå pia¡a agro-alimentarå o reprezintå substituirea originii legumelor ¿i fructelor. De aceea alt obiectiv principal al activitå¡ii DAJ Timi¿ este desfå¿urarea inspec¡iilor. “Unii comercian¡i mint ¿i în¿alå cumpåråtorul. De exemplu, vând ro¿ii, ardei ¿i castrave¡i, dar pu¡ini sunt ¿i producåtori. Mul¡i mint cå le produc în fermele lor, dar ei nu au niciun metru de påmânt. Vrem så eliminåm aceste situa¡ii aberante, prin verificåri mai dese. Inspec¡iile sunt specialitatea mea, de aceea în continuare voi pune un accent foarte mare pe domeniu în pie¡ele agroalimentare. De 21 de ani fac aceastå activitate, de când lucrez la DAJ Timi¿, pe toate sectoarele agricole. Institu¡ia trece printr-un moment greu, dupå decesul fostului director, prof. dr. Doru Petanec, iar jude¡ul Timi¿ are cea mai mare suprafa¡å agricolå. Trebuie så

¡ionat Simona Jurca.

Vânzarea ¿i cumpårarea terenurilor agricole - o activitate greoaie O problemå dificilå cu care se confruntå cumpåråtorii ¿i vânzåtorii terenurilor agricole o reprezintå Legea nr. 17, care mai mult încurcå, iar opera¡iunile merg foarte greu, de aceea va fi modificatå legea, fiindcå sunt mari dificultå¡i în vânzarea ¿i achizi¡ionarea terenurilor. “E un articol destul de greoi care va suferi unele schimbåri. Så notifici preemtorii ¿i så faci dovada cu to¡i e o chestiune mult prea grea ¿i din aceastå cauzå au loc multe blocaje ¿i pierderi mari de timp, provocând mari nemul¡umiri în rândul celor care vor så cumpere, dar ¿i în rândul celor care vând. La noi, la DAJ Timi¿, avem o ac¡iune foarte intenså pe vânzarea-cumpårarea terenurilor agricole. Existå interes mare pe acest domeniu. Avem un ghi¿eu special care se ocupå cu aceastå activitate. Primim multe cereri, dar legea este greoaie”, mai spune ing. Jurca. Gheorghe MIRON Profitul Agricol 13/2021

CULTURI

VEGETALE O prim\var\ cu provoc\ri pentru culturile de toamn\

Culturile de toamnå semånate în perioada optimå au råsårit în noiembrie ¿i chiar în decembrie. Datoritå iernii destul de blânde au evoluat ¿i în cursul iernii, au înfrå¡it bine ¿i acum au 4-5 fra¡i. Culturile semånate mai târziu, în noiembrie, au råsårit în ianuarie ¿i acum sunt la stadiul de înfrå¡ire, dar ¿ocurile termice din ultima perioadå vor avantaja aceste culturi pentru a face diferen¡ierea floralå, trecerea de la stadiul vegetativ la cel generativ.

redus. Noi recomandåm la semånat, atât la grâu, cât ¿i la orz, în jur de 160180 kg/ha, datoritå capacitå¡ii mari de înfrå¡ire”, remarcå Mihai Miri¡escu, director general Saaten-Union ¿i Rapool Ring România. În Oltenia, culturile de grâu ¿i orz au pornit bine în vegeta¡ie, anumi¡i fermieri le-au fertilizat deja, chiar dacå nu în totalitate. Soiuri precum Katarina, Joker, Mulan ¿i Genius au acoperit foarte bine terenul. Se observå o maså vegetativå verde, fårå probleme.

ªocurile termice au afectat cultura de rapi¡å La rapi¡å, în sud-est culturile sunt pu¡in afectate din cauza ¿ocurilor termice din ultima perioadå, frunzele sunt arse. “Må a¿tept ca din tulpinå, de la În culturile companiei noastre coleoptil, så porneascå plantule noi. Nu avem o densitate foarte bunå, 7-8 cred în acest moment cå aceste culturi fra¡i/plantulå, acolo unde s-a se- sunt distruse în totalitate. Vom vedea månat cu densitatea recomandatå de cum vor evolua dupå o perioadå de încå Saaten-Union. Unde s-a folosit o densi- douå-trei såptåmâni”, spune agronotate mai mare, numårul de fra¡i este mai mul. Atunci se poate evalua clar câte

“

Condi¡ii prielnice pentru Tanymecus Agronomul considerå cå existå condi¡iile unui atac destul de puternic de Tanymecus pentru cå încålzirea bruscå a vremii va fi accentuatå, fapt ce va crea condi¡ii optime pentru dåunåtor. “Fermierii care seamånå în monoculturå trebuie så fie foarte aten¡i pentru a nu scåpa atacul. Semånåm în momentul aproape optim pentru culturile de floarea-soarelui ¿i porumb, fapt ce va coincide cu evolu¡ia Tanymecus ¿i a altor dåunåtori. Cred cå ne vom situa în faza în care vom fi nevoi¡i så aplicåm tratamente pentru stoparea atacului acestor dåunåtori”, spune directorul. ªi viermii sârmå, pe terenurile infectate, vor avea condi¡ii pentru a produce atacuri puternice. 20

plantule au pornit din nou în vegeta¡ie. Acolo unde a fost afectat chiar ¿i centrul tulpinii, dacå nu a trecut de colet, din mugurii vegetativi pot lua na¿tere alte tulpini, pot porni alte plante. Nu mai porne¿te planta principalå, dar pornesc ramifica¡iile laterale care vor duce la ob¡inerea de produc¡ii. “Este un avantaj al hibrizilor, în special ai celor Rapool”, remarcå Miri¡escu. Unde existå densitå¡i corespunzåtoare, nu vor fi probleme de produc¡ie. Mai afectate, la rapi¡å, sunt zonele Vrancea, Gala¡i, Tulcea, Constan¡a ¿i mai pu¡in afectatå zona de Olt, Dolj, unde ¿ocurile termice nu au fost atât de puternice. Chiar dacå nu au fost geruri mari, diferen¡a dintre zi ¿i noapte a fost chiar peste 20°C, în sud-est. Frecvent, ziua s-au înregistrat 12-14°C, iar noaptea -3-4°C. Aceste ¿ocuri termice au afectat plantulele. S-au decålit, au început så porneascå în vegeta¡ie, iar apoi au venit ¿ocurile termice. “Am våzut culturi de grâu ¿i orz în Republica Moldova la care plantulele au fost afectate destul de puternic”, spune directorul Saaten-Union.

Semånatul culturilor de primåvarå La începutul såptåmânii trecute, Miri¡escu remarca faptul cå existå fermieri care au semånat floarea-soarelui din 23-24 martie, în anumite zone chiar mai devreme. Estima ca în trei- uuu Adrian MIHAI Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE uuu patru zile så råsarå. Semånatul foarte timpuriu poate avea anumite consecin¡e precum neråsårirea sau råsårire neuniformå. Temperaturile scåzute care au urmat dupå ce plantulele au råsårit le pot ¡ine pe loc ¿i planta de floarea-soarelui îmbåtrâne¿te. “Efectul nu se vede acum. Spunem cå a rezistat plantula de floarea-soarelui, dar de fapt efectul se vede peste o lunådouå, când planta ajunge la 50-70 cm, înflore¿te ¿i stagneazå. Apare o îmbåtrânire a plantelor”, explicå Miri¡escu. Acum înså în cele mai multe zone din partea de sud existå condi¡ii prielnice de semånat. În sol sunt ¿ase grade, cu temperaturi în cre¿tere. “Trebuie intrat în plin în campania de semånat. În momentul acesta mai sunt fermieri care seamånå urgen¡a I, orzoaicå de primåvarå, mazåre, mu¿tar, rapi¡å de primåvarå. Au fost condi¡ii de umiditate din cauza cårora fermierii nu au putut intra în câmp mai devreme. Såptåmâna aceasta era programat semånatul loturilor de floarea-soarelui

Solu¡ii alternative Mihai Miri¡escu le oferå solu¡ii fermierilor care nu vor putea demara campania de semånat în perioada optimå. Saaten-Union mai de¡ine såmân¡å de hibrizi timpurii ¿i semitimpurii de floarea-soarelui, care se poate semåna mai târziu. El mai propune ¿i hibrizi de porumb FAO 200-300, care se pot semåna mai târziu. Agronomul mai atrage aten¡ia asupra respectårii adâncimii de semånat, astfel încât fermierii så nu facå impruden¡a de a “merge dupå apå” cu såmân¡a. Iar dacå se anun¡å o perioadå secetoaså, ace¿tia ar trebui så aibå în vedere o tensionare mai bunå a ro¡ilor de tasare sau chiar aplicarea unui tåvålug pentru o råsårire uniformå. Este în cadrul platformei de la Drajna, ¿i ime- foarte important ca såmân¡a så aibå diat a celor de porumb. “Azi-mâine se- condi¡ii prielnice, så råsarå uniform. månåm orzoaica, mazårea ¿i alte culturi Avantaje sunt în toate etapele: la înflocare ne-au råmas. A fost destul de umed rire, maturitate ¿i recoltare. în platformå. Suntem în curs de finali“Reducem din start multe posibilitå¡i zare”, a explicat Miri¡escu, la începutul de pierdere de produc¡ie”, conchide såptåmânii trecute. agronomul.

Tratamente pentru boli [i d\un\tori

ªi în acest moment în câmp sunt atacuri de boli, de dåunåtori. “Deja noi la rapi¡å am fåcut un prim tratament pentru viespea rapi¡ei, am fåcut un tratament cu fungicid ¿i insecticid la culturile de grâu ¿i orz pentru cå aceste condi¡ii climatice, aceste ploi care au venit în ultima perioadå au favorizat dezvoltarea anumitor boli pe plante”, aratå Miri¡escu. Din cauza aceasta, în perioada urmåtoare este obligatoriu ca fermierii så facå un tratament cu fungicid ¿i insecticid la grâu ¿i orz, dacå nu au fåcut deja. Fermierul trebuie så identifice bolile existente ¿i så aleagå un insecticid ¿i un fungicid care så combatå cu precådere problema principalå. Rota¡ia efectuatå ¿i planta premergåtoare influen¡eazå evolu¡ia agen¡ilor patogeni. “Dacå au cultivat în monoculturå, s-au dezvoltat mult mai bine anumite boli”, atrage aten¡ia Miri¡escu. 22

La culturile de toamnå, odatå cu încålzirea vremii va avea loc o dezvoltare explozivå a plantelor. Fermierii trebuie så aplice ¿i erbicidul, pe lângå tratamentele cu fungicide ¿i insecticide. În perioada aceasta are loc cre¿terea internodiilor, plantele vor avansa foarte rapid. Dacå se continuå aceastå vreme, bolile vor avea o influen¡å mult mai puternicå asupra plantelor. Agronomul remarcå påtarea brunå, fuzarioza ¿i fåinarea. Se vor instala ¿i vor ataca puternic în special cultura de grâu. El considerå cå din acest punct de vedere va fi un an dificil. Existå umiditate în sol în cea mai mare parte a ¡årii, ¿i se mai prgonozeazå ploi. Anumite soiuri au pornit mai devreme în vegeta¡ie, cultura a acoperit solul foarte bine, sub frunze se formeazå un microclimat de umiditate, ceea ce duce la dezvoltarea rapidå a bolilor. Miri¡escu considerå cå, în perioada urmåtoare,

fermierii trebuie så meargå în câmp la douå-trei zile, cu scopul de a detecta apari¡ia bolilor ¿i a le combate. Important este ca în cazul unui tratament preventiv så se cuprindå un spectru mai larg de boli. Când se aplicå unul curativ se alege ¡intit pentru a trata boala principalå din culturå. Miri¡escu preferå tratamentul preventiv, pentru cå în cazul celui curativ înseamnå cå boala este instalatå, ceea ce diminueazå din masa foliarå, din dezvoltarea normalå a plantulei ¿i implicit a produc¡iei. “În func¡ie de evolu¡ia climaticå, de evolu¡ia culturii, de ¿tiin¡a fermierului pentru solele sale este bine så fie aplicat un tratament preventiv, care så nu dea voie så se desfå¿oare aceste boli”, spune Miri¡escu. În cazul tratamentului curativ, acesta trebuie aplicat la începutul apari¡iei bolii, nu atunci când este instalatå pe toatå sola. Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Campania de prim\var\ avanseaz\ timid ªtefan Moraru, din Cålåra¿i, considerå cå såptåmâna trecutå a fost prea frig pentru a începe semånatul chiar ¿i la floarea-soarelui. În al¡i ani, la vremea aceasta cultura era deja însåmân¡atå. Såptåmâna trecutå au fost temperaturi negative în câteva nop¡i. Moraru a¿teaptå ca temperatura solului så ajungå la 7°C în primii 10 cm, iar pentru porumb så fie 8-9°C. Nu se teme cå din cauza amânårii semånatului ar putea pierde umiditatea. Chiar dacå rezistå la temperaturi mai mici, el considerå cå este indicat ca floarea-soarelui så fie semånatå la temperaturi ceva mai mari pentru a ob¡ine o cre¿tere explozivå.

Trece astfel mai rapid peste perioadele de atac de dåunåtori, un fapt important ¡inând cont cå derogarea pentru tratamentul semin¡ei cu neonicotinoide nu vizeazå ¿i cultura de floarea-soarelui. Temperaturile superioare favorizeazå o råsårire ¿i o dezvoltare uniformå. La floarea-soarelui ¡inta este så aibå la råsårire 60-62.000 pl/ha. La porumb, la irigat va semåna pentru a ob¡ine 8283.000 pl/ha, o densitate superioarå culturii neirigate, unde ¡inta este de 70.000 pl/ha. Va utiliza FAO 370-420, hibirizi care dau rezultate foarte bune ¿i în sistem irigat, dar nu au nevoie ca produc¡ia så fie trecutå prin uscåtor.

Petricå Andrei, din Teleorman (foto), era såptåmâna trecutå în plinå campanie de primåvarå: erbicidare la rapi¡å, fertilizare la grâu, semånat la floarea-soarelui. Sperå cå va fi un an mai bun decât anul trecut. "Avem umiditate, am fertilizat înainte ¿i am fåcut o prelucrare cu combinatorul ¿i acum semånåm pentru a nu mai pierde apa", spune fermierul. Are alocate pentru floarea-soarelui 175 ha. Folose¿te doi hibrizi Syngenta, de tip high-oleic. A vândut deja o parte din produc¡ie. A fåcut un contract de 2,1 lei/kg pentru o produc¡ie de 1,5 t/ha. Pre¡ul pentru floarea-soarelui de tip high-oleic este cu aproximativ 20 dolari/tonå mai mare fa¡å de cea conven¡ionalå. Diferen¡a de maturitate între hibrizi este de o såptåmânå, pentru a avea o recoltare e¿alonatå. Anul acesta nu cultivå porumb deoarece, conform rota¡iei, ar trebui så-l semene în apropierea pådurii, iar în mod obi¿nuit mistre¡ii provoacå pagube în zona respectivå. Chiar dacå a fost pu¡in întârziat semånatul, regimul de precipita¡ii e satisfåcåtor. Rezerva de apå s-a refåcut în propor¡ie de 75-80%, dar luna februarie i-a dat emo¡ii fermierului: au cåzut doar 5 l/mp. La rapi¡å a fost fåcutå erbicidarea ¿i s-a aplicat un insecticid ¿i fungicid. A început så aparå tija floralå. Chiar dacå a råsårit mai târziu, cultura se prezintå bine. Grâul ¿i orzul pornesc spre al doilea internod. Sunt erbicidate ¿i se aplicå un fungicid. Au fost atacuri de afide, dar în toamnå a fåcut un tratament cu insecticid ¿i fungicid. 24

“Dacå lucrurile merg bine ¿i vom avea apå pe canale, ar trebui så avem 230 ha irigate”, spune Moraru. Va utiliza doi pivo¡i ¿i tamburi. Anul trecut a avut doar 30 ha, irigate înså tardiv. Chiar dacå irigå, nu va schimba dozele de fertilizare. Pre¡ul îngrå¿åmintelor este mare ¿i considerå cå din cauza secetei de anul trecut nu s-au consumat integral îngrå¿åmintele administrate.

La Cluj, Emil Turdean, din Cluj, a programat pentru mijlocul såptåmânii în curs declan¿area campaniei pentru floarea-soarelui ¿i apoi porumb. Orzoaica e råsåritå, sfecla de zahår e semånatå. Capacitatea de câmp este refåcutå. Stadiul culturilor e bun. Rapi¡a nu a fost afectatå de înghe¡. Grâul a fost pu¡in afectat dar ¿i-a revenit. “Pânå acum «buruienile» sunt în regulå”, spune fermierul pentru a eviden¡ia faptul cå mai este mult timp pânå se va putea vorbi despre produc¡ii. Anul acesta va semåna câte o sutå de hectare de porumb ¿i floarea-soarelui. Considerå cå în zonå P64LE25 este cel mai bun hibrid de floarea-soarelui. Îl folose¿te de aproape cinci ani ¿i în anii normali a fåcut peste 4 t/ha. Seamånå 58.000 b/ha, iar la porumb 68-70.000 b./ha, FAO 280. “Nu må låcomesc la produc¡ii mari, de 15 t/ha”, explicå acesta alegerea maturitå¡ii porumbului. Considerå cå dacå ar cultiva din grupa FAO 380 l-ar recolta cu umiditate de 22-24%, iar costurile mai mari de uscat ar duce profitabilitatea la acela¿i nivel. În zona de vest s-au prognozat ploi, dar solul are deja rezervå de uuu

Adrian MIHAI Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE uuu apå, dupå cum remarcå Petru Mo¡, din Arad. Rapi¡a are 50-60 cm în unele parcele. Grâul aratå bine. Fermierul a început pe 1 aprilie så semene soia. Va continua cu floareasoarelui ¿i porumb, culturi pentru care a rezervat câte 200 ha. Cultivå câte patru-cinci hibrizi consacra¡i. Terenul e pregåtit de acum douå såptåmâni cu combinatorul, va mai face o lucrare ¿i apoi seamånå. La porumb folose¿te o gamå largå de maturitå¡i: FAO 300-450. Suprafe¡ele cu hibrizi tardivi sunt mici, de pânå în 40-50 ha. Densitå¡ile sunt de 65-75.000 plante/ ha, în func¡ie de prognozele privind precipita¡ii, plante premergåtoare. “În ultimii doi ani am reu¿it så nu facem monoculturå pe nici o parcelå”, spune fermierul. Iar beneficiile se våd pe toate planurile: densitatea buruienilor, boli ¿i dåunåtori. Pânå acum nu se poate plânge de atacuri de Tanymecus, dar este con¿tient de pericol ¿i pregåtit så intervinå. Cunoa¿te fermieri din Timi¿, din ªag, Beregsåu, foarte afecta¡i, dacå nu iau måsuri.

Nicolae Bâlcå, din Mehedin¡i, nu mai cultivå porumb ¿i floarea-soarelui întrucât ¿i-a redus suprafa¡a la 250 ha. Nu are decât rapi¡å, orz ¿i grâu. În zonå fermierii erau pregåti¡i så înceapå campania de semånat floarea-soarelui, dar au venit ploile. Se bucurå de faptul cå grâul ¿i orzul le-a erbicidat din toamnå. De trei ani procedeazå astfel. “Acum, dacå plouå trei zile buruienile vor depå¿i cultura”, remarcå acesta. “Rapi¡a e pânå la genunchi, mai are pu¡in ¿i începe så înfloreascå. În toam-

nå a aplicat regulator de cre¿tere de douå ori, dar pentru cå a avut umiditate ¿i cåldurå a crescut. Så fie grâul la genunchi la data aceasta nu a existat niciodatå! A fost iarna blândå”, remarcå Bâlcå. Trebuie aten¡ie la boli, este posibil så fie necesar un tratament în plus. Anul acesta s-ar putea så mai aplice o fertilizare cu 100 kg/ha de azotat de amoniu când grâul este aproape de faza de burduf. Decizia o ia în func¡ie de precipita¡ii. Scopul este de a cre¿te nivelul de proteinå.

Protec]ia culturii de floarea-soarelui în primele faze Principala provocare cåreia trebuie så-i facå fa¡å cultura de floarea-soarelui este atacul de viermi sârmå (Agriotes spp.) ¿i rå¡i¿oara porumbului (Tanymecus dilaticollis), în condi¡iile în care derogarea acordatå pentru tratamentul semin¡ei cu neonicotinoide nu include ¿i aceastå culturå. Astfel, solu¡ia alternativå propuså de Alcedo este tratamentul semin¡ei cu insecticidul Langis ¿i fertilizantul Microfert U. Acestea un garanteazå eliminarea dåunåtorului, astfel încât pentru tratament în vegeta¡ie este recomandat insecticidul Faster Delta. Langis este un insecticid destinat tratamentului semin¡ei pentru combaterea viermilor sârmå (Agriotes spp.). Ac¡ioneazå prin ingestie ¿i contact, dar are ¿i un efect repelent asupra viermilor sârmå ¿i a altor dåunåtori din sol. Acoperirea excelentå a semin¡elor 26

formeazå “zona de protec¡ie”, fårå a afecta germina¡ia. Doza omologatå este de 2 l/t såmân¡å. Adåugarea Microfert U, în dozå de 2,5 l/t såmân¡å, are douå roluri: prelunge¿te perioada de ac¡iune a insecticidului, mai ales în solurile alcaline, unde degradarea piretroizilor este rapidå, ¿i conferå un start bun al culturii, fapt ce o ajutå så treacå mai rapid de perioadele în care plantele sunt vulnerabile în fa¡a atacului dåunåtorilor. Faster Delta ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, prin atacul asupra sistemului nervos al insectelor. Insecticidul are o duratå de protec¡ie în culturå de 7-10 zile, indiferent de stadiul de vegeta¡ie. La floarea-soarelui se va aplica un singur tratament pentru combaterea rå¡i¿oarei porumbului (Tanymecus dilaticollis). Doza omologatå este de 0,3 l/ha. Acoperirea completå ¿i

uniformå a plantelor este esen¡ialå pentru o bunå protec¡ie împotriva atacului insectelor. Înainte de a cunoa¿te intensitatea atacului de Tanymecus, fermierul trebuie så ac¡ioneze împotriva buruienilor. Alcedo recomandå din portofoliul de Produse Iscusite erbicidele Silba ¿i Tender, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale în preemergen¡å. În postemergen¡å, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene, dar numai pentru hibrizi rezisten¡i la imazamox, este recomandat Listego. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale ¿i perene, se pot aplica Leopard 5 EC, Rango sau Matador Max.

Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Flexibilitate [i eficien]\

în protec]ia porumbului Fenomenele extreme ce ¡in de schimbåri climatice, diferen¡e semnificative de temperaturå dintre zi ¿i noapte, secetå sau exces de precipita¡ii, fac din alegerea erbicidului optim o adevåratå provocare.

omparativ cu alte culturi agricole, porumbul, datoritå caracteristicilor de cre¿tere ¿i dezvoltare, dar ¿i a modului de cultivare este mult mai sensibil la îmburuienare. Este invadat de un spectru larg de buruieni monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene. Acest lucru necesitå o aten¡ie deosebitå în alegerea erbicidului, de preferat fiind un produs flexibil în aplicare ¿i eficient în controlul buruienilor. Solu¡ia Adama pentru erbicidarea porumbului vine sub forma Pachetului Pyxides, compus din erbicid ¿i adjuvant. Pyxides este un erbicid complex, compus din 3 substan¡e active complementare: nicosulfuron, mesotrione ¿i dicamba, ce combat cu succes buruienile monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene. Deoarece perioada de aplicare a erbicidului este cuprinså între 2-9 frunze ale porumbului (BBCH 12-19), Pyxides este ideal pentru a fi utilizat în condi¡ii de secetå, în cazul unei råsåriri e¿alonate sau în imposibilitatea de a intra pe teren din cauza precipita¡iilor la apari¡ia primelor frunze. Pyxides se poate utiliza în dozå unicå de 0,4-0,6 kg/ha (solu¡ie pentru terenurile puternic îmburuienate) sau dublå, primul tratament fiind efectuat cu 0,4 kg/ha, iar la un interval de 7-14 zile cel de-al doilea 28

cu 0,2 kg/ha, în func¡ie de nevoile ¿i tehnologia utilizatå de fermier. Buruienile dicotiledonate problemå combåtute: tei¿or (Abuthilon theophrasti), ¿tir sålbatic (Amaranthus retroflexus), spanac sålbatic (Chenopodium album), cornaci (Xanthium strumarium), råcovinå (Stellaria media) etc. Buruieni monocotiledonate combåtute: costrei (Sorghum halepense), mei (Panicum miliaceum), ciru¿or (Poa anua), pir târâtor (Agropyron repens), iarbå bårboaså (Echinochloa crus-galli), mei¿or (Digitaria sanguinalis) etc. Adjuvantul prezent în Pachetul Pyxides este Adigor (formulat din surfactan¡i ¿i ulei de rapi¡å 47%). Acesta faciliteazå distribu¡ia, aderen¡a ¿i o penetrare uniformå a erbicidului pe frunzele buruienilor ¿i pentru a minimiza riscul de scurgere. O altå problemå des întâlnitå la cultivarea porumbului este reprezentatå de dåunåtorii cu activitate primarå în sol precum: viermii sârmå ¿i buha semånåturilor. Ace¿tia afecteazå såmân¡a în curs de germinare sau sistemul radicular al plantei cu efecte dezastroase asupra culturii.

Lebron 0,5 G este noul insecticid de la Adama, care combate dåunåtorii la începutul perioadei de vegeta¡ie, în special speciile care î¿i petrec o parte din ciclul de via¡å în sol. Produsul ac¡ioneazå prin contact ¿i prin vapori, are o puternicå activitate repelentå care determinå cre¿terea eficacitå¡ii. Lebron se aplicå la suprafa¡a solului, vaporii påtrund în sol ¿i de acolo în cuticula insectelor, unde interfereazå cu legåturile nervoase, cauzând încetarea hrånirii ¿i implicit moartea acestora. În stadii tinere de dezvoltare, porumbul este sensibil la atacul de rå¡i¿oarå (Tanymecus dilaticollis), aceasta retezând planta de la colet. Atacul masiv poate duce la compromiterea culturilor tinere, în curs de dezvoltare. Pentru a limita pagubele produse de acest dåunåtor, Adama recomandå tratamentul cu Lamdex Extra, piretroidul cu eficacitate confirmatå de-a lungul anilor, omologat ¿i pentru combaterea acestui dåunåtor.

Indiferent de condi¡iile meteo, buruieni sau tehnologia utilizatå, gåse¿ti solu¡ia în portofoliul Adama! Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Densitatea, primul component de randament la cultura de floarea-soarelui Contextul climatic ¿i economic creeazå oportunitå¡i pentru înfiin¡area acestei culturi. Pentru maximizarea produc¡iei, o condi¡ie esen¡ialå o reprezintå aplicarea unei tehnologii adaptatå la condi¡iile pedoclimatice, astfel încât planta så valorifice la maxim condi¡iile oferite, atât ca suport nutri¡ional, cât ¿i ca protec¡ie a culturii împotriva bolilor, dåunåtorilor ¿i nu în ultimul rând a buruienilor.

må ¿i o uniformitate a plantelor care vor duce la o serie de avantaje în etapele urmåtoare. Pentru o abordare profesionistå în recomandarea solu¡iilor de fertilizare este important så amintim de biologia plantei, fiziologia ¿i consumul specific.

ste bine cunoscut faptul cå principalele componente ale randamentului acestei culturi sunt densitatea, numårul de boabe pe calatidiu ¿i maså a 1.000 de boabe, con¡inutul de ulei. Densitatea plantelor este primul component al randamentului, fiind de altfel promotorul celorlalte componente. Densitatea este influen¡atå de respectarea unor reguli agrotehnice caracteristice pentru aceastå culturå, dar ¿i adaptarea acestora în func¡ie de zona pedoclimaticå. Respectarea acestora creeazå premisele unei culturi cu o densitate opti-

Profitul Agricol 13/2021

Important q în primele faze de vegeta¡ie, sistemul radicular se dezvoltå mai rapid comparativ cu cel foliar; q acorda¡i importan¡å plantei premergåtoare (cu consumurile specifice în elemente nutritive); q aprovizionarea solului cu elemente nutritive; q proprietå¡ile fizice ¿i chimice ale solului; q epoca de aplicare; q metoda de aplicare.

ºinând cont de criteriile men¡ionate mai sus, speciali¿tii în nutri¡ie vegetalå Timac Agro recomandå, pentru fertilizarea de bazå, produsele din gamele Eurofertil, Duofertil, Top Phos. Pentru o råsårire rapidå ¿i o evolu¡ie bunå a tinerelor plante, biostimulatorii microgranula¡i pot oferi o variantå în maximizarea primului component de randament - densitatea culturii ¿i uniformitatea acesteia odatå cu semånatul. Dupå råsårire, Gama Fertiactyl duce la dezvoltarea suportului plantei atât nutri¡ional, cât ¿i mecanic. Så nu uitåm de caracteristica biologicå - dezvoltarea sistemului radicular cu vitezå mai mare decât a celui foliar în primele faze de vegeta¡ie! Pentru o bunå dezvoltare a sistemului radicular, fosforul este elementul principal ¿i totodatå vulnerabil, absorb¡ia lui fiind influen¡atå de mai mul¡i factori restrictivi (apa, temperatura, pH-ul).

Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå! ro.timacagro.com

CULTURI VEGETALE

De ce renun]\ Samson Popescu la floarea-soarelui Fermierii din Timi¿ trag încå un semnal de alarmå ¿i spun cå vor renun¡a la cultura de floarea- soarelui din cauzå cå nu mai au voie så utilizeze neonicotinoidele, cele mai eficiente mijloace de luptå cu viermelui sârmå ¿i cu Tanymecus.

in cauza acestor dåunåtori, în 2020, Samson Popescu din Cårpini¿, jude¡ul Timi¿ (foto), a fost nevoit så î¿i întoarcå suprafe¡ele de floarea-soarelui.

A trebuit så le reînsåmân¡eze, în propor¡ie de 90%, dar a avut pierderi ¿i la produc¡ie, fiindcå atunci când pui såmân¡a în påmânt în 20 mai, în 30 mai sau în iunie, nu e acela¿i lucru ca atunci când o semeni la sfâr¿itul lui martie sau în aprilie, în perioada optimå. Deocamdatå, spune Samson Popescu, produsele care sunt în cercetare nu fac fa¡å acestor insecte care sunt tot mai multe an la an, iar riscurile sunt tot mai mari. Pe viitor, dacå nu vor dispårea aceste douå culturi, cu siguran¡å cå suprafe¡ele cu porumb ¿i floarea-soarelui vor scådea foarte mult. Când Samson Popescu începe så facå tratamentele în vegeta¡ie då cu insecticide de contact care sunt admise, dar acestea nu au aceea¿i eficien¡å în protejarea culturilor. Aplicå aceste tratamente dupå ce a råsåsit planta ¿i mai dispar din dåunåtori, dar nu de tot. Azi mor, dar mâine vin al¡ii. Fermierul spune cå riscurile pentru aceastå culturå s-au triplat de când Uniunea Europeanå le-a interzis agricultorilor så foloseascå neonicotinoidele. “Nu avem solu¡ii så luptåm împotriva acestor doi dåunåtori. Atunci când avem atacuri ale acestor insecte trebuie så intervenim cu solu¡ii eficiente, dar nu sunt. Ceea ce existå acum pe pia¡å nu satisface”. A treia amenin¡are o reprezintå iepurii, care distrug an de an cultura de floarea-soarelui. Rozåtoarele consumå exact vârful plantei, zona de cre¿tere, ¿i atunci aceasta moare. Dacå la porumb mai råmân ¿anse ca planta så î¿i revinå, dupå ce este atacatå de iepuri, fiindcå ei månâncå mai jos de zona de cre¿tere ¿i se reface, la floarea-soarelui nu se întâmplå a¿a. “A¿adar, viermele sârmå ¿i Tanymecus, sau rå¡i¿oara porumbului, sunt

cele mai mari amenin¡åri pentru cultura de floarea-soarelui, la care se adaugå atacul iepurilor. Aceste trei mari amenin¡åri m-au determinat så nu mai cultiv floarea-soarelui. De fapt, a¿a procedeazå mul¡i fermieri din Timi¿. Luptåm fårå arme ¿i riscåm mult”. De fapt, anul acesta, el a mai pus ni¿te loturi experimentale. Atât. Pentru a fi sigur cå nu vor fi distruse de dåunåtori, omul va sta cu ochii pe plante cât mai des ca så våd ce se întâmplå, fiindcå nu are alte solu¡ii.

Noi derogåri sau produsul minune...! “Eu am renun¡at la cultura de floarea-soarelui ¿i cu siguran¡å cå mul¡i fermieri vor renun¡a! Probleme sunt ¿i la porumb, înså anul acesta s-a fåcut o derogare la utilizarea neonicotinoidelor, dar nu ¿tim ce va urma. Sincer, nu ¿tiu ce voi face pe viitor. Voi înlocui floarea soarelui cu rapi¡a sau cu porumbul, a¿a cum procedeazå mul¡i agricultori. Nu putem decât så a¿teptåm ca marile companii producåtoare de tratamente chimice så vinå cu solu¡ii care så înlocuiascå aceste produse foarte bune, neonicotinoidele, dar a¿teptåm degeaba. Solu¡iile nu vin. Nici în urmåtorii ani nu vor veni cu solu¡ii eficiente. Totu¿i, noi speråm cå va apårea un produs foarte bun care så înlocuiascå neonicotinoidele. Dacå nu, atunci så facå derogåri an de an pânå va fi gåsitå solu¡ia minune cu care så combatem Tanymecus ¿i viermele sârmå!”, este mesajul lui Samson Popescu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Combaterea bolilor la cerealele p\ioase

cu produse Summit Agro ing. Adrian ISOC director vânz\ri, Summit Agro România

Patologia cerealelor påioase este o temå de importan¡å majorå, pentru care fermierii au nevoie de produse sigure, inovatoare, cu rezultate bune garantate. Summit Agro pune la dispozi¡ie 4 astfel de produse. Fåinarea - una dintre bolile cele mai cunoscute ale cerealelor, se poate manifesta încå din toamnå, dar este favorizatå în special de primåverile umede ¿i råcoroase, manifestându-se puternic la umiditå¡i mai ridicate de 75% ¿i temperaturi între 10 ¿i 20°C. În culturile netratate se pot înregistra pierderi de peste 20-25%. În portofoliul Summit Agro existå un produs excelent pentru combaterea ei Cyflamid 5 EW (ciflufenamid 5%), din grupa Acetamidelor, varianta modernå, inovatoare, utilizatå în prevenirea ¿i combaterea fåinarii, ce inhibå formarea miceliului ciupercilor din familia Erysiphe, aceasta nemaidezvoltând conidii, oprindu-se astfel poten¡ialul infec¡ios. Doza utilizatå la hectar este de 0,2 litri.

Septorioza - este prezentå în cultura de grâu prin cele douå specii: Septorioza frunzelor (Septoria tritici) ¿i Septorioza spicului (Septoria nodorum). Atacul acestui patogen a devenit în ultimii ani foarte virulent, putând duce la pierderi foarte mari de recoltå, de pânå la 25-40% ¿i la deprecierea calitå¡ii boabelor. Utilizarea în schema de tratament a douå substan¡e active cu mod 32

diferit de ac¡iune poate reprezenta cheia succesului în lupta cu acest patogen: o substan¡å cu ac¡iune rapidå, capabilå så opreascå sporularea ciupercii, asociatå cu o substan¡å sistemicå ce oferå protec¡ia îndelungatå a culturii. Pentru combatere, Summit Agro recomandå: Legado ¿i Mystic Top, asociate, pentru ob¡inerea unui efect superior sau în cazul infec¡iilor puternice. Legado (azoxistrobin 250 g/L) face parte din grupa Strobilurinelor ¿i ac¡ioneazå prin inhibarea respira¡iei la nivel celular. Este recomandat datoritå ac¡iunii rapide translaminare ¿i sistemiei locale, caracteristici absolut necesare pentru oprirea sporularii ¿i revigorårii plantelor. “Green effect”-ul realizat datoritå acumulårii ¿i reactivårii în condi¡ii de umiditate ridicatå a substan¡ei active la nivelul frunzelor contribuie la refacerea capacitå¡ii de asimilare a acestora, rezultând în final o plantå cu poten¡ial productiv îmbunåtå¡it. Se aplicå în dozå de 1 litru/ha. Mystic Top (tebuconazol 250 g/L) face parte din grupa Triazolilor ¿i ac¡ioneazå prin inhibarea sintezei ergosterolului la nivelul celulelor miceliene, împiedicând astfel formarea ¿i cre¿terea hifelor ciupercii. Are ac¡iune sistemicå, translocându-se acropetal prin xilem în toate organele plantei. Se aplicå în dozå de 0,5 L/ha.

Rugina - cu speciile rugina brunå sau rugina limbului (Puccinia recondita), rugina galbenå sau rugina striatå (Puccinia striiformis) ¿i rugina neagrå sau rugina paiului (Puccinia graminis). Pentru combaterea acestui patogen recomandåm produsul Galileo (tetraconazol 125 g/L), care face parte din grupa Triazolilor, ce ac¡ioneazå ca

inhibitori ai proceselor de sintezå din celula micelianå, dar ¿i ca inhibitori ai germina¡iei sporilor. Este produsul cu sistemia cea mai ridicatå din clasa Triazolilor. Acest fapt se datoreazå celui mai bun echilibru hidrosolubilitate/liposolubilitate, fapt care favorizeazå un transport superior prin sevå, o bunå påtrundere prin cuticulå, dar ¿i ac¡iune prin vapori. Se aplicå în dozå de 1 L/ha. Pentru combaterea ruginii brune a orzului recomandåm produsul Legado în dozå de 1 l/ha.

Fuzarioza spicelor - cunoscutå ¿i ca înro¿irea spicelor, este una dintre cele mai grave boli ale culturii de grâu, putându-se ajunge, în condi¡ii favorabile, la o infec¡ie ce cuprinde peste 60% din spice. Factori favorizan¡i sunt monocultura ¿i umiditatea foarte ridicatå, de peste 90%. Temperatura optimå de manifestare a bolii este de 15-25°C, peste 25°C inciden¡a patogenului scåzând considerabil. Pentru combatere existå trei factori importan¡i de care trebuie så ¡inem seama, ¿i anume: alegerea potrivitå a substan¡ei cu care se efectueazå tratamentul, cantitatea de substan¡å activå din care va rezulta doza de produs aplicat ¿i momentul aplicårii acestuia. Summit Agro recomandå produsul Mystic Top (tebuconazol 250 g/L), aplicat în dozå de 0,9-1,0 L/ha. Recomandåm aplicarea în faza în care spicul este 1/3 ie¿it din burduf, pentru o eficien¡å maximå de prevenire a apari¡iei bolii, atacul producându-se în preajma înfloritului. Tebuconazolul asigurå, în doza recomandatå, o protec¡ie a culturii de 15-21 de zile, acoperindu-se toatå perioada de posibilå de apari¡ie a bolii, ob¡inându-se cea mai eficientå metodå de combatere a acesteia. Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Rapi]a> de la “ar fi bine s\” la “trebuie” Recomandåri utile pentru gestionarea optimå a momentelor tehnologice Timpul trece repede, a¿a cå, în curând, lumea va descoperi brusc cå e momentul pentru selfie-uri în rapi¡å. Adicå, în termenii no¿tri agronomici, mai sunt doar câteva såptåmâni pânå la înflorit. Pânå acum, rapi¡a se prezintå excelent în culturå peste tot, plantele sunt viguroase ¿i au pornit frumos în vegeta¡ie. Dar, orice satisfac¡ie aduce ¿i provocåri pe måsurå.

poate fi aplicat concomitent cu tratamentele fitosanitare.

Combaterea eficientå a patogenilor specifici: tratamente fungice Se ¿tie cå vremea caldå specificå perioadei imediat urmåtoare, combinatå cu o umiditate accentuatå favorizeazå dezvoltarea unor patogeni periculo¿i la rapi¡å, cum sunt fåinarea, septorioza sau påtarea frunzelor. Riscul provocat de acestea este uscarea plantelor ¿i, ca urmare, diminuarea produc¡iei. Pentru controlul eficient al acestor boli, vå recomandåm un fungicid sistemic de o parte, bolile ¿i dåu- pe bazå de tebuconazol, Ambrossio 500 nåtorii specifici perioadei SC, în dozå de 0,25 l/ha. Produsul este ¿i situa¡iei. Pe de alta, absorbit de cåtre pår¡ile vegetative ale multitudinea de lucråri practice care tre- plantei în cel mult douå ore de la aplicare buie fåcute în acela¿i timp. A¿a încât, vå ¿i ac¡ioneazå prin blocarea formårii ersupunem aten¡iei o serie de pa¿i, utili în gosterolului (substan¡a prezentå în pebunul demers al managementului teh- re¡ii celulari ai ciupercii, fårå de care nologiei la rapi¡å pentru perioada de aceasta nu poate supravie¡ui), oprind, astfel, evolu¡ia bolii. acum ¿i pânå la îmbobocit.

Dezvoltarea optimå dupå perioada rece: aport de sulf ªtim cå, în primåvarå, rapi¡a reporne¿te în vegeta¡ie cu un necesar considerabil de azot, la a cårui asimilare corectå are nevoie de sulf pentru metabolizare, astfel încât sistemul radicular ¿i aparatul foliar så cunoascå o dezvoltare puternicå. Astfel, un beneficiu în tandem îl aduce Wuxal Sulphur, care, pe lângå un aport foarte ridicat de sulf, are în compozi¡ie ¿i o concentra¡ie optimå de azot, ambele complet disponibile (100%) pentru absorb¡ia foliarå, precum ¿i alte elemente nutritive atât de necesare plantei (B, Cu, Mo, Mn, Fe, Zn, solubile în apå ¿i complet chelatate EDTA). Aplicat în dozå de 3-5 l/ha în timpul dezvoltårii tulpinii, Wuxal Sulphur îmbunåtå¡e¿te starea de sånåtate a plantei. Fa¡å de sulful elementar, disponibilitatea acestuia pentru plantå nu depinde de temperaturå, umiditate sau perioadå de descompunere, nu acidifiazå solul ¿i 34

Controlul dåunåtorilor sau cum så avem fotografii cu flori de rapi¡å intacte Luna aprilie aduce o vreme propice pentru apari¡ia gândacului lucios - foto (Meligethes aeneus), care iese din hibernare cu un apetit considerabil pentru bobocii proaspåt forma¡i, pe care îi perforeazå ¿i îi colonizeazå atât pentru depunerea de ouå, cât ¿i pentru hranå. Atât insecta, cât ¿i larva se hrånesc cu organele florale, limitând capacitatea plantei de a produce silicve ¿i astfel, blocând poten¡ialul de produc¡ie.

Pe bazå de gama - cihalotrin, insecticidul Nexide 60 CS se prezintå sub formå de granule dispersabile în apå, cu ac¡iune de contact ¿i de ingestie, care ac¡ioneazå la suprafa¡a plantei. Recomandat a fi aplicat înainte de înflorire, ac¡ioneazå asupra sistemului nervos al insectei atât în stadiul de adult, cât ¿i cel larvar sau de ou, conducând la hiperactivitate, paralizie ¿i, în final, la suprimarea totalå a dåunåtorului. Insecta nu se mai poate hråni aproape imediat dupå ce intrå în contact cu produsul. Datoritå formulårii moderne, microcapsulele, cu dimensiuni variate, aderå puternic la suprafa¡a plantei, fiind rezistente la spålare, active la temperaturi mai ridicate ¿i cu efect de duratå. Doza indicatå este 0,1 l/ha. Antistres pentru rapi¡å, echilibru pentru sol: aport de ingrediente utile O culturå exemplarå de rapi¡å are nevoie de un impuls energetic, cu rol de a-i stimula activitatea radicularå, a-i maximiza aportul de nutrien¡i ¿i a-i conferi rezisten¡å crescutå la stres biotic ¿i abiotic. Iar dacå produsul aplicat este ¿i pe bazå de ingrediente organice, aportul implicit la protejarea mediului este un factor benefic în plus. Amalgerol Essence este un biostimulator 100% biodegradabil, organic ¿i liber de organisme modificate genetic, care poten¡eazå efectul tratamentelor sanitare ¿i diminueazå efectul acestora asupra plantelor de culturå. Oferå un cumul de “vitamine” culturii de rapi¡å, datoritå con¡inutului bogat în carbon organic, fitohormoni, aminoacizi, extract de ierburi alpine, antioxidan¡i, azot ¿i potasiu de naturå organicå. Aplicat la cultura de rapi¡å în dozå de 2-3 l/ha, Amalgerol Essence activeazå via¡a microbianå din sol, ajutând la descompunerea resturilor vegetale ¿i îmbunåtå¡ind reten¡ia apei în sol. În plus, sus¡ine ¿i întåre¿te sistemul imunitar al plantelor ¿i reparå ¡esutul afectat de grindinå. Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Programul pentru siloz dezvoltat de Corteva Agriscience Mihai VALENTIN Category Marketing Manager Porumb & Soia, Corteva Agriscience

Stima¡i fermieri, ¿tim cå silozul este principala cheltuialå a unei ferme zootehnice ¿i cå prioritatea dumneavoastrå principalå este så ob¡ine¡i acea energie de calitate superioarå din silozul de porumb. Pânå acum, Corteva nu a fost un jucåtor important în aceastå pia¡å, dar op¡iunea companiei de a aloca resurse (geneticå, oameni, servicii, inoculan¡i etc.) vine într-un moment oportun, în care accentul se pune din ce în ce mai mult pe optimizarea ciclului economic din fermå ¿i prin schimbarea direc¡iei cåtre livrarea de produse finite cu valoare adaugatå.

Noul proiect lansat de Corteva a început deja prin implementarea în douå ferme Pilot (Unic Prod Com, localitatea Olteni¡a, jude¡ul Cålåra¿i, ¿i Afiliu Trans, comuna Amaru, jude¡ul Buzåu) a unui program de testare ¿i monitorizare a tehnologiilor de culturå, precum ¿i a proceselor care stau la baza realizårii

Portofoliul de hibrizi pentru siloz PR31Y43 - Regele de necontestat al silozului Este hibridul numårul 1 în preferin¡ele fermierilor italieni, caracterizându-se printr-o excelentå capacitate de produc¡ie, precum ¿i un raport boabe masa vegetalå de 1:1. Un hibrid de tardiv, 590 FAO, cu 138 - 145 zile perioada de vegeta¡ie (de la råsårire la maturitatea fiziologicå) de tipul dentat, cu o stabilitate bunå ¿i cu un profil agronomic superior. Este hibridul ideal pentru cei care doresc produc¡ia maximå de maså verde la hectar cu cea mai înaltå calitate (raport boabe masa vegetalå 1:1), î¿i manifestå maximum de poten¡ial productiv în medii de culturå cu fertilitate ridicatå ¿i disponibilitate bunå a apei, dar oferå rezultate excelente 36

chiar ¿i la niveluri de fertilitate mediuscåzute.

unui siloz de calitate. Practic, ne dorim så optimizåm ¿i så îmbunåtå¡im intreg ciclul de produc¡ie de la semånat la însilozare. Astfel, am construit o echipå formatå din speciali¿ti agronomi care så acopere fiecare zonå importantå pentru produc¡ia zootehnicå a ¡årii.

Corteva, ce aduce hibrizi înalt productivi ¿i stabili de tipul DENT la aceastå grupa FAO foarte timpurie. Practic prin acest lucru se urmåre¿te ridicarea valorii energetice pe hectar prin prezen¡a amidonului “moale” ce se gåse¿te în structura cariopselor de tip DENT ale porumbului, dar ¿i a calitå¡ii în ceea ce prive¿te randamentul de absorb¡ie ¿i asimilare a amidonului de cåtre animale.

P2088 - Vârful calitå¡ii silozului Este un hibrid tardiv, de FAO 600, având 140 - 146 zile perioada de vegeta¡ie (de la råsårire la maturitatea fiziologicå), fiind cea mai performantå P0268 - Un hibrid de FAO 420, fiind “fabricå” de energie datoritå perioadei cel mai cultivat hibrid pentru siloz în lungi de vegeta¡ie, fiind capabil så reaFran¡a. Productivitate excep¡ionalå în lizeze cantitå¡i excep¡ionale, atât de boabe. maså verde, cât ¿i amidon. Este hibridul cu cea mai mare produc¡ie de substan¡å P0725 - Deja cel mai cunoscut hibrid uscatå pe hectar din România. pentru siloz din portofoliu nostru, face P8688 - Este un hibrid extratimpuriu parte din grupa hibrizilor tardivå, FAO din grupa FAO 250 ce se preteazå foarte 520. Rezultatele fabuloase de peste 85 bine culturii duble, dupå cereale påioase, t/ha ob¡inute anul acesta vorbesc pentru dar ¿i rapi¡å. Face parte din gama hib- acest hibrid, fiind garan¡ia unei prorizilor M3, un nou brand al companiei fitabilitå¡i ridicate. Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

O lege pentru consumul de alimente române[ti în institu]ii Proiectul de lege privind achizi¡ionarea produselor alimentare din produc¡ia autohtonå, ini¡iat în vara anului trecut de parlamentarii umani¿ti, cu sus¡inerea celor de la PSD, a fost discutat, la sfâr¿itul lunii martie, în Comisia pentru administra¡ie ¿i în cea de industrii din cadrul Parlamentului, înså votul propriu-zis pentru avizare a fost amânat cu douå såptåmâni. Prevederile acestui proiect se referå la obligativitatea ca în structurile de stat în care existå consum colectiv (a¿a cum sunt spitalele, cantinele sociale, penitenciarele, unitå¡ile militare etc.) så se achizi¡ioneze doar alimente române¿ti,

cu excep¡ia unor situa¡ii obiective în care acest lucru nu ar fi posibil. Ini¡iatorii sus¡in cå, în contextul actual, proiectul ar reprezenta o adevåratå gurå de oxigen pentru fermierii ¿i procesatorii români. “Cred cå acest proiect de lege va avea sus¡inerea tuturor colegilor mei deputa¡i, pentru cå este un proiect bun pentru români ¿i pentru România. Adoptarea acestei legi ar avea avantaje multiple, s-ar proteja ¿i stimula produc¡ia autohtonå, s-ar crea locuri de muncå ¿i ar fi ¿i o modalitate în plus de a avea grijå de sånåtatea noastrå. Este normal, mai ales în aceste vremuri, så

ne protejåm ¿i noi agricultura ¿i industria alimentarå, a¿a cum o fac ¿i celelalte state membre, ¿i så punem siguran¡a alimentarå în prim-plan! Sper din suflet ca la viitoarea întâlnire så avem vot favorabil din partea ambelor comisii ¿i så putem gråbi lucrurile pentru cå, iatå, deja ne-a prins luna aprilie. Contåm pe sus¡inerea acestui proiect de cåtre to¡i parlamentarii, indiferent de culoarea lor politicå, pentru cå obliga¡ia de a apåra interesele producåtorilor ¿i consumatorilor români o avem cu to¡ii”, a declarat deputata Gra¡iela Gavrilescu.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Hibridul de floarea-soarelui P64LE137, certitudinea succesului Compania Corteva Agriscience vå propune un hibrid Pioneer de floarea-soarelui care a fost creat special pentru ¡ara noastrå, de cåtre echipa localå de cercetare Corteva, pentru a face fa¡å chiar ¿i celor mai vitrege condi¡ii meteo ¿i nu numai. Hibridul este P64LE137, face parte din tehnologia ExpressSun ¿i este cel mai recomandat hibrid pentru condi¡iile ¡årii noastre, cu particularitå¡i bine cunoscute, precum seceta pedologicå ¿i atmosfericå, ¿i Orobanche cumana (lupoaia). P64LE137 este hibridul care a demonstrat o stabilitate remarcabilå în ultimii 3 ani, indiferent de condi¡iile în care a fost cultivat sau de tehnologia aplicatå. Aceste aspecte îl vor propulsa, cu siguran¡å, în viitor pe primele pozi¡ii ca suprafa¡å cultivatå în bazinul Mårii Negre. P64LE137 se remarcå prin urmåtoarele caracteristici:  toleran¡å foarte bunå la secetå ¿i ar¿i¡å

Profitul Agricol 13/2021

 productivitate excelentå  cel mai rezistent hibrid la Orobanche

din Europa  stabilitate ¿i adaptabilitate  toleran¡å sporitå la principalele boli ale culturii  maså hectolitricå foarte bunå, peste 42.

Este cel mai timpuriu hibrid din portofoliul actual Corteva, ce se preteazå ¿i pentru semånatul întârziat din zonele afectate de båltire, dar ¿i în cultura succesivå dupå orz. Certitudinea succesului este de partea noastrå, iar aceasta va veni alåturi de produsele Corteva, hibridul P64LE137 fiind, cu siguran¡å, primul pas pentru o culturå reu¿itå de floareasoarelui!

Andrei CIOCOIU, Corteva Category Marketing Manager Oilseeds Romania & Moldova

CULTURI VEGETALE Productiv, performant, românesc, autentic

Portofoliul de semin]e de porumb Atlas Productivitate, toleran¡å, profitabilitate sunt câteva cuvinte-cheie de care ¡inem cont atunci când adåugåm în portofoliul nostru hibrizi/soiuri cu care så venim în fermele din România. Pe lângå aceste aspecte, am putea spune cå am mai adåugat un criteriu, ¿i anume så avem ¿i såmân¡å româneascå prin care så ob¡inem un nivel de produc¡ie ridicat. Mai ales cå ne dorim så sprijinim cercetarea agricolå, un domeniu de elitå pentru agricultura autohtonå. Mai mult decât atât, ne-am aliniat ¿i principiilor de sustenabilitate la care a aderat grupul Origin Enterprises PLC, urmårind så aducem în portofoliu varietå¡i autohtone, adaptate condi¡iilor pedoclimatice, pentru a asigura produc¡ii stabile. A¿a cå, pentru acest sezon, unul dintre hibrizii adåuga¡i în portofoliul nostru de semin¡e Atlas este hibridul de porumb cu geneticå româneascå Turda 332. “Hibridul Turda 332 face parte din noua gamå de hibrizi crea¡i la Turda (...) este un hibrid simplu, semitimpuriu (grupa FAO 380), durata perioadei de vegeta¡ie de la semånat la maturitatea tehnicå (30% umiditate) este în medie de 135 de zile. De asemenea, are o rezisten¡å foarte bunå la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie,

însu¿ire importantå pentru zonele de culturå din Podi¿ul Transilvaniei, unde frecven¡a acestor temperaturi este destul de ridicatå. Plantele sunt viguroase, cu talie mijlocie spre înaltå (235 - 260 cm), ¿tiuletele este de formå cilindricå, având lungimea medie. Suportå bine perioadele de secetå ¿i are o rezisten¡å mijlocie la frângerea tulpinilor, la recoltare, precum ¿i la atacul de Ostrinia nubilalis. Pentru ob¡inerea unor produc¡ii de boabe ridicate, se recomandå utilizarea unor des-

Gamå completå de semin¡e pentru cele mai bune alegeri Despre soiurile/hibrizii pe care Agrii îi de¡ine în portofoliul de semin¡e Atlas, Roxana Jercan, category manager Seeds - Agrii România, afirmå: “Datoritå implicårii ¿i expertizei noastre, suntem unul dintre pilonii de dezvoltare în peste 10% din totalul de ferme din România. Cu ajutorul colegilor din vânzåri punem la dispozi¡ia fermierilor o ofertå completå de semin¡e pentru aproape toate culturile din România, încât fermierii så poatå så facå cea mai bunå alegere. Avem o paletå largå de hibrizi de porumb de la companii de renume, înså pentru cå ne dorim så sprijinim ¿i så promovåm cercetarea agricolå româneascå, anul acesta am introdus în portofoliu ¿i hibridul de porumb românesc Turda 332, un hibrid cu foarte multe calitå¡i agronomice, pe care vå recomandåm så-l cultiva¡i în aceastå primåvarå pentru a vedea poten¡ialul såu productiv. De asemenea, vå recomandåm så dialoga¡i cu speciali¿tii no¿tri de vânzåri din zona dumneavoastrå agricolå, pentru a vå oferi suportul în alegerea celor mai buni hibrizi, pentru culturile pe care dori¡i så le înfiin¡a¡i în primåvarå”. 40

imi de semånat care så asigure la recoltare 70.000 plante/ha, densitate care trebuie neapårat corelatå cu posibilitå¡ile fermierului de-a asigura o fertilizare corespunzåtoare a solului. Turda 332 este un hibrid intensiv, care valorificå bine dozele ridicate de îngrå¿åminte minerale, poten¡ialul de produc¡ie fiind de 16.000 kg/ha. Pentru ob¡inerea unor produc¡ii constante de porumb, trebuie så ave¡i în vedere hibridul Turda 332”, descrie acest hibrid directorul SCDA Turda, dr. ing. Nicolae Tritean. Precizåm cå Sta¡iunea Turda a fost înfiin¡atå la 1 februarie 1957, fiind o sta¡iune de cercetare cu tradi¡ie pentru agricultura româneascå. Încå de la început, activitatea de cercetare ¿i de produc¡ie a sta¡iunii a fost îndreptatå spre promovarea culturii porumbului hibrid ¿i ridicarea produc¡iei la hectar a acestei culturi. În anii urmåtori, sfera preocupårilor sta¡iunii s-a extins la crearea de hibrizi de porumb ¿i soiuri la cerealele påioase ¿i leguminoase pentru boabe, genotipuri de înaltå productivitate ¿i adaptabilitate, cu rezisten¡å sporitå la boli, dåunåtori, dar ¿i la condi¡iile nefavorabile ale mediului. Profitul Agricol 13/2021

CULTURI VEGETALE

Avantajele stoc\rii semin]elor

în sistem silobag La depozitarea în silobag, comparativ cu cea tradi¡ionalå, ai siguran¡a cå ceea ce ai stocat nu va fi contaminat sau alterat, iar semin¡ele vor putea fi vândute având aceea¿i calitate ca în momentul depozitårii. Iar acesta este un lucru important, în special când vorbim de produse ecologice, sus¡ine Vlad Anania, inginer în cadrul companiei Orgapic. “În ultimii doi ani, am depozitat în silobaguri cu pierderi minimale ¿i cu o produc¡ie care s-a men¡inut excelent. Am avut pierderi între 1% - 2%, cauzate de atacurile de la animale, în special de ¿oareci. Cel mai important fapt este cå se men¡ine calitatea produsului, chiar ¿i pe o perioadå mai îndelungatå”. Reprezentan¡ii companiei Prutul SA au în plan så stocheze peste 40.000 de tone de floarea-soarelui în silobag, confirmå Ionel Apostu, director divizia Silozuri. Acesta a detaliat faptul cå semin¡ele de floarea-soarelui pe care le-a depozitat pânå acum s-au men¡inut extraordinar în silobag din septembrie pânå în martie, în condi¡iile în care capetele au fost etan¿ate. “Prin depozitarea în silobaguri cre¿tem capacitatea de depozitare la 42

spa¡iile pe care le avem. Asta înseamnå cå reducem costurile pe medie, pe loca¡ie, un factor pozitiv în fa¡a unor competitori care sunt din ce în ce mai agresivi. Constatåm cå, în afara cre¿terii capacitå¡ii de depozitare, cre¿tem ¿i numårul de fluxuri de recep¡ie, deci cre¿te capacitatea de recep¡ie pe fiecare loca¡ie cu aceste fluxuri. Verificarea calitå¡ii stocului, verificarea evolu¡iei, calculul scåzåmântului, ne aratå cå solu¡ia prin depozitarea în silobag este una câ¿tigåtoare pentru cei care nu gre¿esc la calcule. În urmå cu doi ani, am avut floareasoarelui în silobag ¿i nu am depå¿it pierderi de 0,2%, iar dacå ai depå¿it acest procent în silobag înseamnå cå ai o eroare în tehnologia de depozitare. Pe când la silozul clasic, atât metalic, cât ¿i de beton, pierderile prin aerare sunt undeva de la 0,6 pânå la 1,2%, depinde de tehnologie, de numårul de ore de aerare, de temperaturå, umiditate etc. Dacå punem 500 de dolari x 0,5% diferen¡a de pierdere, înseamnå deja 2,5 dolari doar din scåzåminte”. Drago¿ Anghelache face agriculturå în jude¡ul Vrancea ¿i de mai bine de 3 ani depoziteazå grâu în silobag.

Bunge a depozitat peste 5.000 tone de rapi¡å în silobag “Folosim tehnologia silobag de 6 ani ¿i consideråm cå rapi¡a stå depozitatå foarte bine astfel. Am stocat anul trecut, peste 5.000 de tone în loca¡iile noastre. Produsele au fost depozitate la o umiditate destul de micå, 8% ¿i 2%, corp stråin. Noi alegem så depozitåm la umiditå¡i cât mai mici, pentru a elimina orice risc. Iar perioada medie de depozitare este între 7 ¿i 8 luni”, a declarat Emil Bercaru, din cadrul Bunge. “Anul acesta ne-am cumpårat ¿i noi utilajul de însilozat, deoarece avem în plan så mårim capacitatea de însilozare pe partea de silobag. Pânå acum, am depozitat doar grâu în silobag, noi ¿i procesåm o parte, pentru cå avem o moarå de fåinå, iar fåina o valorificåm în cadrul brutåriei. Ne-am propus înså så mai punem ¿i rapi¡å ¿i floarea-soarelui în silobag, în func¡ie de produc¡ia pe care o vom avea”. De asemenea, de anul acesta, fermierul are în plan så implementeze ¿i o micå suprafa¡å de culturi ecologice. Profitul Agricol 13/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR De ce nu se vorbe[te [i de PPA, ci numai de Covid-19? Inginerul Balla Levente, vicepre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Rase Tradi¡ionale, Bazna ¿i Mangali¡a, coordonatorul registrului genealogic, sesizeazå o anumitå lipså de informare a micilor crescåtori vizavi de amenin¡area pestei porcine africane. “De un an auzim numai de pandemie peste tot în preså. De ce nu se vorbe¿te ¿i de PPA? Cunosc crescåtori pe care dacå îi întrebi ce înseamnå biosecuritate, ar råmâne ului¡i. Dupå aproape patru ani, boala continuå så facå ravagii în fermele de porci ¿i så fie tratatå cu indiferen¡å nu numai de autoritå¡i, ci ¿i de fermieri, spune Levente. ¥n opinia lui, Ministerul Agriculturii ¿i ANSVSA ar trebui så desfå¿oare campanii de informare, în presa scriså, la televiziuni ¿i radio, cu privire la pericolul ce îl reprezintå pesta, ce înseamnå aceastå boalå ¿i ce trebuie fåcut cu exactitate. “Ce înseamnå biosecuritatea, de ce este obligatorie biosecuritatea, factorii pozitivi, negativi. Astfel, oamenii ar fi fost informa]i, a[a cum sunt informa]i [i de COVID, [i ar [ti ce au de f\cut [i în cazul PPA”, spune Balla Levente. Asocia¡ia atrage încå o datå aten¡ia cå o altå cauzå a råspândirii PPA o reprezintå mistre¡ii. Ca multå lume, Levente asociazå fondurile de vânåtoare cu “baroni” locali, politicieni ¿i oameni de afaceri. ¥ntr-un fel, se poate spune cå ace¿tia î¿i cresc mistre¡ii pe terenurile fermierilor, distugându-le culturile an de an. 44

Fondurile de vânåtoare nu ar trebui så î¿i îngra¿e animalele pe terenurile agricultorilor, fårå så på¡eascå nimic. “De mul¡i ani agricultorii se plâng cå le sunt distruse culturile de mistre¡i sau de iepuri ¿i cåprioare, dar a¡i våzut ca fondurile de vânåtoare så på¡eascå ceva, sau proprietarii så fie lua¡i la întrebåri? Mistre¡ii umblå peste tot ¿i împrå¿tie PPA. Tot omul mic, crescåtorul slab, o på¡e¿te. Pe cel puternic, care de¡ine fondul de vânåtoare, nu îl ia nimeni la întrebåri ¿i tot aceste fonduri primesc finan¡are. De ce nu prime¿te ¿i fermierul care suferå pierderi din cauza animalelor sålbatice? Noul ordin aduce restric¡ii mari la crescåtorii de suine. Problema este cå pe vânåtori nu iau îngrådit. Pentru mediul silvic s-au dat foarte multe favoruri. Eu nu ¿tiu de ce. Ei nu trebuie så facå nimic ¿i primesc bani, ceilal¡i trebuie så facå tot felul de lucruri ¿i nu primesc nimic. Acesta este parodoxul acestui ordin”, aten¡ioneazå Balla Levente. Crescåtorii de Bazna ¿i Mangali¡a au reu¿it så se punå la punct cu normele de biosecuritate, cu sprijinul ANSVSA, din punct de vedere zootehnic ¿i sanitar veterinar. “Am stabilit cå fiecare crescåtor trebuie så respecte regulile minime de biosecuritate, mai ales cå ne aflåm în epidemia de pestå porcinå

africanå în România. Fermierii trebuie så în¡eleagå cå în ferme nu trebuie så ne comportåm ca la NASA sau ca întrun institut de cercetare, dar totu¿i regulile minime de biosecuritate trebuie respectate: så î¡i schimbi hainele ¿i încål¡årile cu care intri în fermå la porci, så te dezinfectezi când ie¿i sau când intri etc. Sunt ac¡iuni simple ¿i obligatorii”, aten¡ioneazå Balla Levente.

Gheorghe MIRON

Balla Levente, vicepre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Rase Tradi]ionale, Bazna [i Mangali]a Profitul Agricol 13/2021

Mihai Dune a construit

o maternitate pentru scroafe În plinå pandemie ¿i mai ales de pestå porcinå africanå, Mihai Dune de la Radomire¿ti, jude¡ul Olt, a construit în regie proprie o maternitate pentru scroafe. Toatå investi¡ia l-a costat 150.000 de euro.

“

Anul trecut, a fost greu cu vânzarea porcilor. Am redus numårul de porci gra¿i ¿i am fåcut un circuit închis, cu 210 scroafe. Putem scoate 3.500-4.000 de porci pe an. A trebuit så reduc efectivele la îngrå¿are”, spune Mihai Dune, patronul fermei Agrodun Interna¡ional, din localitatea Radomire¿ti, Olt. El crede cå pre¡ul porcului va cre¿te la poarta fermei. De la 3,5 lei, cât a fost anul trecut, pre¡ul a urcat la 5,8 lei pe kilogram. “Ajunsese purcelul la 120 de euro. Cu cât så vindem porcul gras? Nu-mi permiteam så fac o fermå pe fonduri, o fermå mare pentru cå nu am atâ¡ia bani. Trebuia så rezist într-un fel în aceastå perioadå. Pre¡ul la poarta fermei este încå mic pentru porcul îngrå¿at, dar nu în¡eleg de ce este a¿a de mare în magazine. În acela¿i timp, se aduce carne Profitul Agricol 13/2021

de porc la pre¡ de dumping din Spania, din Ungaria. Eu lucrez toatå ziua în halå. O såptåmânå fac inseminåri, o såptåmânå am fåtåri, o såptåmânå fac în¡årcåri, o såptåmânå lucrez prin curte. Nu mai pot så-l ajut pe tata la muncile câmpului.” Regretå cå nu existå voin¡å politicå pentru investi¡ii în industria porcului din România. Carnea de porc este cel mai tranzac¡ionat produs din import. “Noi nu putem så ne vindem produsele, nu procesåm. Focare de pestå porcinå africanå apar mereu în jude¡ul Olt, dar mul¡i fermieri nu mai au curajul så populeze. Riscul este foarte mare. Nu au mai avut putere så repopuleze, chiar dacå se dau despågubiri de la ANSVSA. Oamenii se tem.” Ordonan¡a de urgen¡å pentru cre¿terea porcilor poate deveni eficientå dacå se va aplica. “Ea s-a dat pentru samsari, nu pentru omul care cre¿te trei porci. Actul normativ trebuie înså explicat mai mult pentru micii crescåtori”, crede Mihai Dune, care este ¿i vicepre¿edinte al Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. “Ministerul, ANSVSA trebuiau så le explice micilor gospodari de ce se interzice monta în cote¡ul ¡åranului. ªi cå legea este pentru cel care cre¿te 20 -

200 de porci, pe care îi plimbå peste tot. El duce boala pretutindeni. Un om care cre¿te 5-6 porci nu pleacå prin ¡arå cu ei. Fermierii care au culturå mare sau fermå de vaci ¿i care folosesc carnea pentru cantina proprie, unde lucråtorii primesc o maså caldå, nu vor mai putea cre¿te oricum porcii. Dacå au medic veterinar, este în regulå. Legea e strâmbå ¿i trebuie îndreptatå, dar cine o îndreaptå? Eu nu pot så sacrific porc în fermå, chiar dacå e vorba de sacrificåri de urgen¡å, de necesitate.” Taxele pentru ecarisare, a¿a cum se prezintå în Ordonan¡a semnatå de Florin Cî¡u, sunt foarte mari, autoriza¡iile sunt scumpe ¿i legea apaså greu pe micul crescåtor. Nimeni nu poate incinera to¡i porcii mor¡i de pestå porcinå africanå. “Dacå o fermå are 1.000 de porci, cam 20 de porci mor pe ciclu. Trebuie så plåteascå 3,5 lei pe kilogram pentru ecarisare. E scump. Mortalitatea tehnologicå este de 2% la porcul gras. Ordonan¡a trebuie explicatå mai bine cetå¡enilor. Dacå vrei så cre¿ti 100 de porci, trebuie så ie¿i afarå din sat. Important este så vedem cum se aplicå legea ¿i pentru combaterea mistre¡ilor." Documentul a fost elaborat dupå model german, dar så speråm cå aplicarea nu va fi româneascå...

Viorel PATRICHI 45

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pentru un porc în plus Dupå scandalul apårut în jurul Ordinului 24, cel care prevedea maxim 5 porci în gospodåria ¡åråneascå, ANSVSA a publicat un alt proiect, de ordonan¡å de urgen¡å de data aceasta, care stabile¿te cå ¡åranul are voie så creascå 6 porci pentru consum propriu.

fost interzise comercializarea ¿i cre¿terea porcilor pentru reproduc¡ie în gospodåriile ¡åråne¿ti care nu sunt autorizate sanitar-veterinar. Mai important, se stabilesc responsabilitå¡i în combaterea pandemiei de pestå porcinå africanå pentru ANSVSA, Ministerul de Interne, Ministerul Apårårii Na¡ionale, al Finan¡elor, ANAF, Ministerului Agriculturii, Mediului, Dezvoltårii, Lucrårilor Publice ¿i Ministerului Sånåtå¡ii, consiliilor jude¡ene, consiliilor locale ¿i primåriilor. Nerespectarea legii de cåtre persoane fizice se sanc¡ioneazå cu amendå de la 1.500 lei la 3.000 lei, iar pentru persoane juridice, de la 3.000 lei la 6.000 lei. Gestionarii fondurilor de vânåtoare pot fi amenda¡i cu 3.0005.000 de lei. Ma¿inile folosite la transporturi ilegale de porci se confiscå ¿i se neutralizeazå. Pentru persoanele fizice care încalcå restric¡iile sanitare veterinare amenda poate fi de la 2.500 lei la 4.000 lei, iar pentru cele juridice, de la 5.000 lei la 10.000 lei. Gestionarii fondurilor cinegetice primesc 500 lei pentru fiecare porc mistre¡ de la care s-au recoltat probe în vederea stabilirii diagnosticului de pestå porcinå africanå ¿i pentru care s-a confirmat boala, ¿i 250 lei pentru fiecare porc mistre¡ împu¿cat la care nu s-a confirmat boala plus suma echivalentå pentru 12 litri combustibil/1.000 ha/lunå pentru

efectuarea patrulårilor în vederea depistårii cadavrelor de mistre¡i. Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România solicitå adoptarea în regim de urgen¡å a acestui act normativ ¿i publicarea normelor de aplicare în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare. Proiectul ANSVSA pune în practicå måsurile recomandate de misiunile de audit ale Comisiei Europene din perioada 2018-2020, pe care membrii asocia¡iei le-au solicitat ¿i le considerå necesare pentru controlul ¿i stoparea bolii, atât la porcul domestic, cât ¿i la mistre¡i. “Proiectul de OUG publicat în transparen¡å decizionalå reprezintå pentru fermieri primul semnal de intrare într-o normalitate europeanå ¿i, la acest moment, singura speran¡å pentru securizarea produc¡iei de carne la nivel na¡ional ¿i evitarea falimentului”, se aratå într-un comunicat al APCPR.

Viorel PATRICHI

Mary Panå: Numero¿i porci vii intrå în România din Ungaria Ordinul 538 nu ne ajutå cu nimic pe noi. Îi ajutå pe cei care cresc porci în gospodåria popula¡iei pânå la 42 de capete. Noi am fåcut sesizåri ¿i la Consiliul Concuren¡ei pentru transporturile de porci vii, care intrå în ¡arå într-un numår foarte mare din Ungaria, ¡arå plinå de focare. ªi råspunsul nu a mai venit. Lista practicilor comerciale neloiale nu cuprinde nimic legat de acest lucru. Din noiembrie încoace, au crescut foarte mult cazurile în partea de vest a ¡årii. ANSVSA nu controleazå sånåtatea porcilor la intrarea în ¡arå fiindcå nu e voie, comer¡ul intra-comunitar e liber! În noua ordonan¡å nu se spune nimic despre aceste riscuri pentru fermele noastre de porci.

Adrian Balaban: Crescåtorii sunt decapitaliza¡i Avem mistre¡i bolnavi peste tot, dar eu råmân la teoria mea cå neaten¡ia aduce boala în ferme, spune Adrian Balaban, crescåtor din Ialomi¡a. Ordinul 24 privind dimensionarea fermelor de porci a fost abandonat de Ministerul Agriculturii ¿i Adrian Oros trimite la Ordinul 538 emis de Petre Daea. Dar nu aplicå nimeni nici Ordinul 538! Pre¡ul porcului în viu a urcat de la 3,50 lei la 5,50 - 6 lei kilogramul. Pre¡ul optim la poarta fermei ar trebui så fie 8 lei. Fermierii no¿tri sunt decapitaliza¡i, tråiesc de pe o zi pe alta ¿i acceptå pierderile. Pre¡urile la cereale sunt foarte mari, dacå stai cu porcii în halå, månâncå mult ¿i costurile cresc ¿i mai mult. Este normal ca România så importe 75% din necesarul intern de carne? ªi în acela¿i timp så avem cel mai mic pre¡ din Europa la poarta fermei? Situa¡ia este foarte complicatå. Î¿i permite cineva så ¡inå porcii încå o såptåmânå în fermå? Cine ¿tie dacå peste o såptåmânå nu te blocheazå? Cu cât cre¿te mai mult, cu atât porcul månâncå mai mult ca så facå un kilogram de spor. Sporul råmâne acela¿i, dar cre¿te conversia. Porcul båtrân are masa mai mare ¿i are nevoie de mai multå mâncare.

Profitul Agricol 13/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Diferen]a dintre pericol [i risc! A

ctivi¿tii s-au gråbit så agite întoarcerea pe scarå largå a neonicotinoidelor ¿i så fluture sperietorile cu care ne-au obi¿nuit. “Angelismul ecologic” s-a spulberat lovit de zidul realitå¡ilor agronomice, economice ¿i sociale, odatå cu criza tratamentelor la sfeclå ¿i nu numai. Astfel, într-un exemplu minunat de propagandå, o mi¿care presupus spontanå spunea oricui voia så o asculte cå aceasta ar însemna o “condamnare la moarte pentru polenizatori”, o “trådare a legii biodiversitå¡ii” ¿i o “îngropare a agriculturii”. Exprimat politicos: “Cantitatea de energie necesarå pentru a infirma prostiile unora este cu un ordin de mårime mai mare decât cea necesarå pentru a o produce.” În primul rând, “dezbaterea”, dacå se poate numi a¿a, ignorå în mod regulat diferen¡a dintre “pericol” ¿i “risc”. Da, neonicotinoidele sunt periculoase pentru albine - a¿a cum ar fi Spinosad, de exemplu, insecticid biologic cu efect de ¿oc, ac¡ionând prin contact ¿i ingestie, care are acela¿i mod de ac¡iune, dar se bucurå de îngåduin¡a activi¿tilor, fiind clasificat ca fiind potrivitå pentru agricultura ecologicå ... Nu, neonicotinoidele utilizate în conformitate cu recomandårile nu prezintå niciun risc - sau riscuri inacceptabile într-o lume rezonabilå - pentru albine ¿i al¡i polenizatori. Este ca electricitatea... 220 vol¡i este o tensiune periculoaså. Dar cu o instala¡ie casnicå la standarde, nu existå riscuri. Cum ar putea fi altfel? Institu¡iile de evaluare ¿i de reglementare din în48

treaga lume au gre¿it timp de aproximativ trei decenii, cå nu au fost ascultate, nedreptå¡ite sau, mai råu, cå sunt corupte la fel de sistemic precum neonicotinoidele (ele intrå ¿i se råspândesc în întreaga plantå). Diferitele teorii ale conspira¡iei, manipulårii ¿i corup¡iei implicå, de asemenea, faptul cå efectele devastatoare “ecocidul” doamnei Delphine Batho - nu ar fi fost prevåzute... sau ar apårea doar în Fran¡a, cu ocazia reintroducerii unuia sau mai multor neonicotinoide pentru tratamentul semin¡elor de sfeclå. ªi cå cele 14 ¡åri europene care au acordat scutiri sunt iresponsabile. Nu numai în Fran¡a, neonicotinoidele au fåcut obiectul unor campanii intense de cåtre grupuri de apicultori (nu to¡i...) ¿i al¡i activi¿ti. Pentru Health Canada, “tratamentul cu neonicotinoide pentru semin¡e a fost considerat acceptabil”. Dar institu¡ia a redus spectrul de aplica¡ii, par¡ial sub presiunea generatå de isteria europeanå.

asupra neonicotinoizilor îi va obliga så recurgå la pesticide mai vechi, inclusiv organofosfa¡i, care sunt mult mai dåunåtori. De fapt, dincolo de eficacitatea lor ¿i de posibilitatea de a le folosi ca tratament pentru såmân¡å, neonicotinoidele au fost låudate pentru inofensivitatea lor pentru animalele superioare, inclusiv pentru oameni (inofensivitatea relativå... totul este relativ ¿i o chestiune de dozå ¿i expunere). Imidaclopridul este folosit împotriva puricilor în cazul animalelor noastre de companie, îl punem pe låbu¡e cu pipetele ¿i uitåm adesea cå nu trebuie så-l mângâiem pe Azorel dupå aplicare .... Aståzi activi¿tii ¿tiu mai bine decât oamenii de ¿tiin¡å, decât agen¡iile de evaluare ¿i certificare tot ceea este nociv sau nu. ¥n ce lume tråim?

Situa¡ia este similarå în Australia, unde principala cauzå de mortalitate a albinelor a reprezentat-o acarianul numit Varroa destructor. Pentru Autoritatea australianå pentru pesticide ¿i medicamente veterinare, neonicotinoidele sunt sigure ¿i eficiente ¿i nu existå dovezi cå ar distruge popula¡ia de albine. Dar vocile încep så se ridice. Una dintre preocupårile exprimate de cultivatorii de rapi¡å din AlbertaCanada a fost cå o posibilå interdic¡ie Profitul Agricol 13/2021

OPINII Ne confruntåm cu o problemå complexå care implicå mai mul¡i factori: pårtinire în subiectul cercetårii ¿i op¡iuni de publicare (cercetarea care “nu gåse¿te nimic” este mai pu¡in probabil så fie publicatå decât cercetarea care gåse¿te un efect nociv); calitatea studiilor (bun sau “gunoi”), onestitatea sau obiectivitatea cercetårii (ah, activism); tipul de cercetare (în laborator sau în condi¡ii care reflectå realitatea de la sol) ¿i tot a¿a. ªi asta fårå a lua în considerare problema mediatizårii, începând cu autorii în¿i¿i ¿i serviciile de preså ale institu¡iilor lor. În aprilie 2012, o echipå francezå a anun¡at cå “un pesticid scade nivelul de hrånire ¿i supravie¡uire al albinelor”. O lucrare de cercetare “ingenioaså” - albinele au fost echipate cu un cip RFID pentru a monitoriza revenirea lor la stup - urmatå de o simulare a consecin¡elor asupra coloniilor. Acest studiu indicå faptul cå expunerea albinelor culegåtoare la un insecticid neonicotinoid ar putea afecta în cele din urmå supravie¡uirea coloniei, chiar ¿i la doze mult mai mici decât cele care duc la moartea indivizilor. La verificarea datelor experimentale a devenit evident faptul cå a fost folositå

Profitul Agricol 13/2021

o supradozå aplicatå ¡intei testate. Cantitatea de tiametoxam administratå a fost, de asemenea, foarte mare de peste ¿ase ori în compara¡ie cu doza medie întâlnitå - ¿i care cu greu ar fi gåsitå în condi¡ii reale în mediu. Dar aceastå ¿tire î¿i atinsese rolul politic, ca atare orice ar fi spus oamenii de ¿tiin¡å dupå era de prisos! Tot în 2019 ASAS anun¡a cå nu existå un risc major la albine în cazul utilizårii tratamentului semin¡elor cu neonicotinoide. Dar, sigur, nimeni nu-i profet în ¡ara sa! Iar noi am preferat så ascultåm de al¡i oameni de ¿tiin¡å, din alte state, poate mai pu¡in valoro¿i decât ai no¿tri, dar cu trecere mai mare la public. Disputa academicå banalå sau caz emblematic al influen¡ei lini¿tite a industriei asupra ¿tiin¡ei? Existå mii de studii de cercetare conflictuale asupra neonicotinoidelor ¿i albinelor. Unii oameni de ¿tiin¡å (majoritatea) europeni, foarte familiariza¡i cu mass-media, au elaborat un plan în 2010 pentru a elimina orice utilizare a neonix-urilor. Au selectat 800 de articole, au interpretat rezultatele, au scris recenzii ¿i ¿iau promovat mesajul anti-neonicotinoide. “800 de studii” sunt men¡ionate la

nesfâr¿it de jurnali¿ti care nu au citit nici måcar unul. O trecere în revistå mai largå ¿i impar¡ialå a peste 1.500 de studii realizatå de cåtre Tjeerd Blacquière, în 2012, cercetåtor la Universitatea olandezå din Wageningen, a fost ignoratå. Examinare diferitå, concluzii diferite. La nivel european - în mare parte pe baza isteriei franceze - trendul nedorit a început cu suspendarea anumitor utilizåri ale clotianidinei, imidaclopridului ¿i tiametoxamului în 2013, nu pentru a proteja albinele, ci în principal pentru a se asigura cå, Comisia face ceva. Iatå ce a recunoscut un oficial întrun moment relaxat. Vytenis Andriukaitis a recunoscut acest lucru într-un råspuns la o întrebare parlamentarå: “Restric¡iile impuse la nivelul UE prin Regulamentul (UE) nr. 485/2013 pentru neonicotinoide s-au bazat pe concluzia datå de criteriile de aprobare stabilite la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 care nu mai erau satisfåcute în ceea ce prive¿te riscul pentru albine. Legisla¡ia specificå nu sa bazat în niciun moment pe o legåturå directå cu mortalitatea albinelor.” Cu toate acestea, orice jurnalist care ar fi citit raportul ar fi descoperit cå EFSA nu a gåsit a¿a ceva. Ceea ce a constatat ea a fost cå este foarte dificil în lumea realå a ¿tiin¡ei så se dovedeascå un rezultat negativ, motiv pentru care fraza cea mai repetatå în paginile interioare ale studiului a fost cå un “risc scåzut” nu ar putea fi demonstrat. Distan¡a dintre a spune cå ceva reprezintå un risc ¿i afirma¡ia singularå cå un risc scåzut nu ar putea fi demonstrat este, desigur, foarte mare. În dreptul penal, este diferen¡a dintre modul în care facem lucrurile în democra¡ie, vinovatul så-¿i dovedeascå vinovå¡ia? Neonicotinoidele sunt relativ inofensive dacå sunt utilizate în dozele ¿i scopul recomandat. Så ne amintim diferen¡a dintre pericol ¿i risc. Un tigru este un pericol. Închis într-o cu¿cå, nu mai existå niciun risc! 49

MA{INI & UTILAJE {coala de mecanici în pandemie Încet-încet, ne îndreptåm spre varå, când urmeazå så intre “în pâine” o nouå genera¡ie de mecanici ¿colariza¡i în sistem dual cu sprijinul membrilor Asocia¡iei Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România (APIMAR).

andemia a afectat puternic ¿i învå¡åmântul agricol, elevii nu prea au fåcut practicå, iar la cursurile online - de¿i nu s-au murdårit cu gresarea angrenajelor - nu au reparat în mod real niciun tractor sau alt utilaj agricol. Totu¿i, mesajul APIMAR este unul clar: ¿coala de mecanici agricoli în sistem dual va continua, iar elevii vor fi bine pregåti¡i de speciali¿tii membrilor asocia¡iei.

Anul trecut, în plinå pandemie, a absolvit prima genera¡ie de mecanici agricoli de la Colegiul Viaceslav Harnaj, cu pregåtire în sistem dual cu sprijinul membrilor APIMAR care au ini¡iat acest proiect de învå¡åmânt. AgriAlian¡a, AgroConcept, General Leasing, IPSO Agriculturå, NHR Agropartners ¿i Titan Machinery i-au angajat pe aproape to¡i cei 29 de absolven¡i care ¿i-au încheiat cursurile începute în urmå cu 3 ani. Un singur absolvent a decis så aleagå un service auto în locul unuia de ma¿ini agricole, dar APIMAR a precizat de la bun început cå niciun elev nu va fi obligat så accepte un job la una dintre companiile participante la proiect. Festivitatea de absolvire s-a desfå50

¿urat corespunzåtor, adaptatå la restric¡ii, dar Mihai Iva¿cu, director de marketing APIMAR, ne-a mårturisit cå mai greu a fost cu constituirea unei noi clase de mecanici agricoli în toamna anului trecut. “Selec¡ia s-a desfå¿urat online, prin mijloace video ¿i audio, elevii fiind acaså, iar dealerii punându-le întrebåri din birourile lor. În final, am selectat 16 elevi care au început clasa a IX-a, dar pandemia ne-a pus din nou o piedicå: anularea orelor de practicå.” Orele de pregåtire practicå, de cel pu¡in o zi pe såptåmânå pentru elevii din anul I, de 2 zile pe såptåmânå pentru cei din anul II ¿i de 3 zile pentru cei din anul III, nu s-au putut desfå¿ura aproape deloc. “Elevii au reu¿it så participe la doar câteva zile de practicå, apoi pandemia i-a obligat så råmânå acaså pânå la sfâr¿itul anului trecut ¿i nici în acest an situa¡ia nu este mai bunå. Din påcate, elevii au foarte mari decalaje în privin¡a cuno¿tin¡elor practice, pe care se bazeazå, de fapt, meseria lor viitoare.” Mihai Iva¿cu spune înså cå, în pofida acestor probleme, membrii APIMAR au solu¡ii, iar una dintre acestea vizeazå practica efectuatå comasat.

În mod uzual, dupå încheierea anului ¿colar, elevii fåceau practicå timp de 3 såptåmâni la atelierele centrale ale importatorilor de ma¿ini agricole, fiind caza¡i în acea perioadå la cåminul Colegiului Viaceslav Harnaj. “Acum, pandemia ne obligå så gåsim solu¡ii alternative, deoarece elevii nu mai pot sta în cåmin, astfel cå am decis ca ei så facå practicå tot 3 såptåmâni, dar la atelierul dealerului aflat cel mai aproape de localitatea lor de domiciliu. În plus, membrii APIMAR participan¡i la acest proiect le oferå posibilitatea angajårii cu contract pe perioada întregii veri. În acest mod, elevii î¿i pot îmbunåtå¡i deprinderile tehnice ¿i pot câ¿tiga ¿i bani.” Anul trecut, elevii din anul III au avut ca examen de bazå o lucrare practicå. Printre altele, au avut de dezasamblat ¿i asamblat anumite pår¡i ¿i echipamente de tractor sau de combinå, pentru a exemplifica o repara¡ie sau o lucrare de mentenan¡å. În acest an nu se mai poate sus¡ine astfel examenul, iar elevii vor pregåti cu profesorii coordonatori o lucrare de diplomå, explicând teoretic ceea ce ar fi prezentat practic.

Profitul Agricol 13/2021

MA{INI & UTILAJE

Un sprijin pentru comunitate>

Deutz-Fahr 7250, edi]ie limitat\ NHR Agropartners propune în aceastå perioadå fermierilor tractorul Deutz-Fahr 7250 Agrotron TTV care, pe lângå numeroase func¡ii ¿i echipåri performante, mai vine cu un avantaj: o parte din pre¡ este virat direct cåtre o organiza¡ie sau institu¡ie din comunitatea localå.

amilia Carozza, care de¡ine gupul SDF (Same DeutzFahr), a lansat în acest an programul “Ajut comunitatea mea”. În acest scop a fost realizatå o edi¡ie limitatå de 500 de tractoare 7250 Agrotron TTV Stage 5 (din care 12 vor ajunge în România), cu dotåri deosebite ¿i într-o culoare atractivå (verde Java metalizat). Grupul SDF doneazå, în numele cumpåråtorului, 2.500 euro unei organiza¡ii din comunitatea de care apar¡ine fermierul: o ¿coalå, grådini¡å, cre¿å, spital, låca¿ de cult, institu¡ie culturalå sau socialå, echipå sportivå localå etc. Motorul Deutz TC, de 6 litri, stage 5, are o putere nominalå de 237 CP ¿i dezvoltå maximum 246 CP (cu ECE R120). Noxele sunt neutralizate cu sistemul de reducere cataliticå selectivå SCR, EGR ¿i DPF. Tractorul are rezervoare de 435 litri pentru motorinå ¿i de 50 litri pentru AdBlue. Transmisia este cu varia¡ie continuå, tip Heavy Duty, cu 4 game de viteze. Se pot utiliza 3 strategii de condus (Manual/Auto/PTO) ¿i este disponibilå func¡ia “Power Zero” pentru imobilizarea tractorului la sta¡ionare fårå ac¡ionarea frânei de parcare. Este disponibilå o func¡ie pentru ajustarea accelera¡iei ¿i a puterii motorului, “Cruise Control”, pentru memorarea a douå

viteze de lucru, ajustarea råspunsului la plecarea de pe loc în 5 trepte ¿i cuplare electrohidraulicå a trac¡iunii integrale. Ridicåtorul hidraulic pe spate, tip cat III, cu cilindri auxiliari, asigurå o capacitate de ridicare spate de 10.000 kg, iar cel pe fa¡å, de 5.480 kg.

abina, Deutz MaxiVision 2, are suspensie mecanicå, aer condi¡ionat cu reglare automatå ¿i cu afi¿area temperaturii, func¡ie de degivrare, ventila¡ie ¿i încålzire. Scaunul operatorului are suspensie pneumaticå, func¡ie de ventila¡ie ¿i reglare automatå a rigiditå¡ii în func¡ie de greutatea operatorului, cu centurå de siguran¡å, tetierå, compartiment pentru documente, suport lombar pneumatic ¿i pivotare lateralå 80 de grade stânga ¿i 150 de grade dreapta. La acestea se adaugå scaunul pentru pasager, cu centurå de siguran¡å, geam spate rabatabil, cu ¿tergåtor, geam spate inferior cu izolare termicå ¿i fonicå Soundproof, oglinzi exterioare telescopice, lumini ambientale LED. Plafonul are o trapå din sticlå, iar operatorul dispune de un compartiment pentru båuturi (cu încålzire/råcire) ¿i preechipåri pentru radio, cu cablaje, an-

tenå ¿i 4 difuzoare. Confortul este sporit ¿i de Comfortip, sistemul de memorare a comenzilor pentru capåtul de parcelå. Alte dotåri includ coloana de direc¡ie reglabilå, consola multifunc¡ionalå cu manetå de comenzi integratå ¿i monitorul iMonitor3, cu ecran tactil de 12 inci (30,5 cm). Sistemul de iluminare exterior, cu lumini de drum LED pe capotå ¿i alte 14 lumini LED pe cabinå, asigurå vizibilitate optimå inclusiv pe cea¡å sau noaptea. La toate acestea se adaugå abonamentul gratuit pe primul an pentru sistemul de monitorizare telematicå, de urmårire la distan¡å a func¡ionårii tractorului, coduri de eroare, alerte etc. Tractorul are sistem de ghidare automatå Agrosky, cu precizie de 15-20 cm pentru semnal gratuit, sau de 2 cm, cu subscriere pentru semnalul de corec¡ie, care nu este incluså în echiparea standard. Producåtorul asigurå garan¡ie extinså pânå la 3 ani, prin programul “SDF ExtraCare”.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 13/2021

MA{INI & UTILAJE

Tractoare New Holland T4 pentru vii [i livezi AgroConcept are în oferta de primåvarå o gamå de tractoare specializate New Holland T4 V/N/F, echipate cu func¡ii care îmbunåtå¡esc performan¡ele ¿i sporesc trac¡iunea chiar ¿i pe terenuri în pantå.

odelele din gamå sunt disponibile în trei lå¡imi de lucru: de la minimum 1,1 m (V), 1,3 m (N) sau 1,45 m (F). Aceste tractoare dezvoltå puteri de 77-99 CP, au func¡ii avansate precum SuperSteer, gestionarea automatå a trac¡iunii, capacitate de ridicare de 2.600 kg ¿i beneficiazå de garan¡ie de pânå la 5 ani. Seria New Holland T4 V/N/F a primit la Agritechnica distinc¡ia Tractorul anului 2020 la categoria Cel mai bun tractor specializat, iar echipårile sunt pe måsurå ¿i se remarcå suspensia pe puntea fa¡å Terraglide ¿i pneurile Trelleborg PneuTrac.

Terraglide protejeazå tractorul, operatorul ¿i utilajul ata¿at de ¿ocurile dure ce pot apårea în timpul lucrårilor, astfel cå ¿i în condi¡ii de lucru pe terenuri cu denivelåri mari sau pe pante abrupte, anvelopele nu intrå în contact cu pår¡i ale tractorului, dar påstreazå permanent contactul cu solul. Acest lucru este valabil ¿i în cazul în care tractoarele din gamå, fiind utilizate în vii sau livezi, au, prin natura lucrårilor specifice, echipamente ata¿ate în fa¡a tractorului. Trelleborg PneuTrac asigurå, prin anvelopele speciale din aceastå gamå, un confort în plus împreunå cu Terraglide. La aceasta se adaugå ¿i o trac¡iune sporitå cu pânå la 24% ¿i o stabilitate mai bunå fa¡å de alte anvelope utilizate la tractoare specializate similare. În plus, aceste anvelope au o amprentå mai mare la sol, reduc tasarea ¿i scad consumul de carburant.

Arpad DO0BRE

Amazone: Cifrå de afaceri istoricå Grupul Amazone a înregistrat în exerci¡iul financiar 2020 o cifrå de afaceri de 537 milioane euro, ceea ce reprezintå o cre¿tere de 15% fa¡å de rezultatele din 2019. În 2020, grupul german ¿i-a men¡inut personalul de 1.900 de angaja¡i la nivel mondial ¿i a efectuat investi¡ii de 6% din cifra de afaceri în cercetare ¿i dezvoltare. Copa-Cogeca: Noi tehnologii pentru sprayere Copa-Cogeca organizeazå în data de 12 aprilie, ora 17:00 (ora României), webinarul “Instrumente inovative ¿i practici pentru a îmbunåtå¡i adoptarea noilor tehnologii privind echipamentele de aplicare prin pulverizare.” Fermierii care se vor loga vor afla noutå¡i despre substan¡ele utilizate, tratamentele ¿i aplica¡iile inovative care optimizeazå consumul ¿i aplicarea acestor substan¡e. IPSO Agriculturå: Garan¡ii de 3 ani la tractoare ¿i combine Fermierii care achizi¡ioneazå în aceastå perioadå tractoare ¿i combine de la IPSO Agriculturå beneficiazå de o garan¡ie de 3 ani (sau pentru 3.000 de ore de func¡ionare) pentru tractoarele John Deere din seriile 6, 7, 8 ¿i 9. Garan¡ia de 3 ani (sau 1.500 de ore de func¡ionare) se acordå ¿i la achizi¡ia de combine John Deere din toate seriile, inclusiv pentru echipamente ata¿ate vândute împreunå cu acestea. Massey Ferguson: MF 8S, premiat pentru design Massey Ferguson a primit premiul de design Red Dot, pentru tractoarele din seria MF 8S, dupå ce, recent, modelul MF 8S.265 Dyna E-Power Exclusive a fost distins cu titlul “Tractorul anului 2021”. Red Dot a fost acordat companiei pentru designul Protect U, prin care cabina tractorului este distan¡atå cu 24 cm fa¡å de partea ce include motorul ¿i astfel se reduce nivelul de zgomot ¿i de cåldurå emanatå spre operator.

Profitul Agricol 13/2021

MA{INI & UTILAJE

Anvelope

BKT

pentru terenuri agricole pietroase [i nisipoase

BKT a testat anvelopele sale în toate condi¡iile de teren ¿i recomandå utilizarea modelelor Agrimax V-Flecto, Agrimax Teris ¿i FL 630, care oferå o serie de beneficii fermierilor care lucreazå terenuri agricole pietroase ¿i nisipoase. Agrimax V-Flecto este optimå pentru tractoarele de mare putere, garantând performan¡e pe orice tip de sol. Datoritå tehnologiei VF, aceastå anvelopå face posibilå maximizarea sarcinilor fårå a schimba presiunea de umflare, indiferent de vitezå. Astfel reu¿e¿te så transporte o greutate cu 40% mai mare decât o anvelopå standard de aceea¿i dimensiune ¿i, datoritå unei benzi de rulare mai late, com-

pactarea solului este mai reduså. Agrimax Teris este conceputå pentru ma¿ini de recoltat ¿i cositoare. Ea are o bunå capacitate de flotare (distribuirea greutå¡ii pe o lå¡ime mai mare, cu reducerea compactårii), nu deterioreazå solul ¿i garanteazå performan¡e de recoltare optime, cu capacitatea de a suporta sarcini mari. FL 630 este o anvelopå Flotation caracterizatå printr-o capacitate de flotare foarte bunå, cu impact redus asupra solului. Datoritå structurii robuste, aceastå anvelopå garanteazå o trac¡iune ¿i o aderen¡å optime, atât în curbe, cât ¿i în timpul manevrelor.

Arpad DOBRE

Ma[in\ de “tuns” buruieni Pactul Verde vine cu o serie de avantaje, dar ¿i cu obliga¡ii pentru fermieri, iar una dintre acestea are în vedere reducerea chimizårii în agriculturå, deci ¿i a substan¡elor de erbicidat.

Firma Bionalan din Fran¡a a inventat ¿i pus pe pia¡å un echipament aparte, un fel de ma¿inå care “tunde “ inflorescen¡ele buruienilor, acestea nu mai produc semin¡e ¿i în timp se råresc foarte mult. Botezat Selac, echipamentul se monteazå în partea din fa¡å a

tractorului ¿i, în func¡ie de model, cu¡itele rotative (între 8 ¿i 24) din dotare sunt ac¡ionate fie de sistemul hidraulic al tractorului, fie de propriul sistem hidraulic, ac¡ionat de priza de putere din fa¡å. În func¡ie de model, lå¡imile de lucru variazå între 4,4 m ¿i 14,2 m, iar necesarul de putere este de la 50 CP la 140 CP (dacå echipamentul are sistem hidraulic propriu, necesarul de 140 CP scade la 90 CP). Reprezentan¡ii Bionalan în România, Dimitra Utilaje Agricole, spun cå Selac poate fi utilizat în toate culturile, de la înål¡imea de 15 cm pânå la 175 cm inclusiv. Echipamentul costå începând de la 12.000 de euro ¿i este deosebit de util în agricultura bio.

Arpad DOBRE 54

Profitul Agricol 13/2021

Un nou focar de gripå aviarå în Marea Britanie Peste 4.500 de curcani vor fi sacrifica¡i dupå descoperirea unui focar de gripå aviarå la o fermå din Marea Britanie. De¿i tulpina identificatå nu este una foarte infec¡ioaså ¿i riscul de transmitere este considerat redus, autoritå¡ile au impus o zonå de carantinå cu o razå de un kilometru în jurul fermei. Poli¡ia va vizita toate locuin¡ele din zonå pentru a informa despre måsurile adoptate. JBS plåte¿te compensa¡ii de 20 milioane de dolari Filiala JBS din Statele Unite a acceptat så plåteascå 20 de milioane de dolari pentru a închide amiabil un proces deschis de un grup de consumatori care acuzå compania cå a crescut artificial pre¡ul cårnii de porc încå din anul 2019. JBS a semnat o în¡elegere similarå ¿i în luna noiembrie, atunci când a plåtit 24,5 milioane de dolari într-un proces ini¡iat pe aceea¿i temå de distribuitorii de carne. Fonterra a gåsit cumpåråtor pentru fermele din China Inner Mongolia Youran Dairy Company a finalizat achizi¡ia a douå ferme de lactate din China ale grupului Fonterra în schimbul sumei de 551 milioane de dolari, dupå ce tranzac¡ia a fost aprobatå de autoritå¡ile anti-monopol. Grupul a anun¡at cå vânzarea activelor de produc¡ie nu înseamnå o retragere de pe pia¡a chinezå ¿i cå vrea så exporte cantitå¡i mai mari de produse lactate din Noua Zeelandå. A construit un gard în jurul ma¿inii care i-a blocat poarta Un fermier galez (Marea Britanie) s-a råzbunat pe un ¿ofer care a parcat neglijent ¿i i-a blocat poarta, construind un gard metalic în jurul ma¿inii. El a descoperit într-o diminea¡å un autoturism BMW låsat în fa¡a singurei por¡i de acces spre terenul lui. Fermierul a construit un gard în jurul ma¿inii, a fåcut o pozå pe care a postat-o pe re¡elele de socializare, dupå care l-a demontat. 56

INFORMA}II

EXTERNE Bunge renun]\ la un terminal din sudul Rusiei Bunge a vândut un terminal de cereale din portul Rostov, pe fondul activitå¡ii tot mai reduse a companiei pe pia¡a ruså în ultimii ani. Conform båncii ruse Sberbank, care a intermediat tranzac¡ia, noii proprietari sunt Marat Shaidayev ¿i Alexei

Chemerichko, fo¿ti manageri ai United Grain Company, o companie de stat care intermediazå achizi¡ii de cereale. Detaliile financiare ale contractului sunt confiden¡iale. Terminalul are o capacitate de transport de pânå la un milion de tone de cereale pe an ¿i dispune de spa¡ii de depozitare cu o capacitate de 42.000 de tone. Între timp, planurile Bunge de extindere în Brazilia au primit o loviturå puternicå dupå ce achizi¡ionarea a douå fabrici de procesare de soia a fost anulatå. Contractul a fost semnat cu compania Imcopa în urmå cu un an, înså a urmat o luptå legalå complexå, în mai multe jurisdic¡ii.

Fermierii spanioli se tem de întoarcerea lupilor Fermierii din Spania se opun unui proiect de lege care interzice vânarea lupilor iberici ¿i spun cå în acest fel animalele vor scåpa de sub control ¿i le vor devasta turmele. Lupii erau deja proteja¡i prin lege, înså doar în unele regiuni ale ¡årii. Guvernul socialist de la Madrid inten¡ioneazå acum så-i includå pe lista animalelor pe cale de dispari¡ie, pentru a le oferi protec¡ie la nivel na¡ional. Planul este sus¡inut puternic de organiza¡iile de mediu, care au salutat propunerea ca fiind “o zi istoricå pentru Spania”. Felipe Luis Cordesal, un fermier din localitatea Zamora din nord-vestul ¡årii, se teme înså cå lupii vor deveni tot mai

agresivi. În luna noiembrie, animalele au rupt gardul fermei în timpul nop¡ii ¿i au ucis 11 oi, iar alte 36 de oi au murit în zilele urmåtoare în urma rånilor suferite. Cordesal a pierdut peste 10.000 de euro ¿i nu va primi nici un fel de compensa¡ii, dar spune cå nu este vorba despre bani. Lupul iberic a fost vânat pânå aproape de extinc¡ie la începutul secolului, dar popula¡ia a început så se refacå dupå ce primele måsuri de protec¡ie au fost introduse în anii 70. Se estimeazå cå în Spania existå acum în jur de 2.000 de exemplare.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 13/2021

MICA PUBLICITATE STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR| BISTRI}A Str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, 420127, Bistri¡a, jud. Bistri¡a-Nåsåud tel. 0263.217.895, tel/fax. 0363.100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

organizeazå, în data de 16.04.2021, ora 11:00, LICITAºIE PUBLICÅ DESCHISÅ CU STRIGARE pentru vânzarea unor bunuri aprobate spre casare Informa¡ii suplimentare despre toate bunurile scoase la licita¡ie se pot ob¡ine de la sediul nostru sau de pe site-ul unitå¡ii www.scdp-bistrita. ro, sec¡iunea “Anun¡uri” Bunurile pot fi våzute la sediu, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul: 0746.541.081. Taxa de participare este de 100 lei (nerambursabilå), iar garan¡ia de participare este de 10% din valoarea op¡iunilor, sume ce pot fi achitate la casieria de la sediu sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri¡a.

Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 12.04.2021.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni str. Mårului nr. 402, Måråcineni, jud. Arge¿

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 22.04.2021 pentru ocuparea unui post vacant de

ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ activitå¡i în câmp experimental Cerin¡e:  Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în Horticulturå ¿i/sau Biologie;  Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, (editare texte ¿i graficå computerizatå);  Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie). Detalii privind tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la secretariatul lCDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, tel: 0248.278.066

Depunerea dosarului de concurs se poate face pânå la data 09.04.2021, ora 16:00, la sediul Institu¡iei

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS INGINER AGRONOM MULTIPLICARE: Teleorman Companie multina¡ionalå de top producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL COMERCIAL &ADMINISTRATIV: Bucure¿ti Companie producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: Teleorman, Bråila Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL DEPARTAMENT FUNCIAR: Cara¿-Severin Grup de firme cu profil agricol din zona de Vest

REPREZENTANT VÂNZÅRI INPUTURI: Boto¿ani Companie na¡ionalå de distribu¡ie inputuri

RESPONSABIL VÂNZÅRI: ZONA AR-BH ¿i OT-TR-GR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 58

Profitul Agricol 13/2021

Pagina de istorie Trecutul falnic al Banatului

Cum se sting, irecuperabil, conacele rurale acad. P\un Ion OTIMAN

În

Banat, spre deosebire de Vechiul Regat ¿i chiar Transilvania, nu au existat, înainte de Marea Unire ¿i de Marea Reformå Agrarå din 1921, întinse proprietå¡i latifundiare. Datele istorice atestå faptul cå ¡åranii înståri¡i (paorii, cum sunt cunoscu¡i ei în Banat, chiaburii de mai târziu, în comunism) din aceastå parte de ¡arå româneascå au avut pânå în 80-100 de lan¡e (iugåre) de påmânt (maximum 50 de ha) în zona de ¿es a provinciei. Rarisime sunt cazurile, redate de statisticile funciare ale vremii, în care apar proprietå¡i latifundiare de câteva sute de hectare. În acest sens, deosebit de edificatoare este caracterizarea agriculturii bånå¡ene fåcutå de cel mai mare agronom al României, academicianul Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti, fost ministru al agriculturii în patru guverne interbelice, fåcutå cu ocazia primei vizite întreprinse de acesta în jude¡ul Timi¿Torontal, dupå Marea Unire. Iatå ce scria profesorul ªi¿e¿ti în anul 1921: “În Banat am våzut tipul exploatårilor intensive moderne a¿a cum le gåsim ¿i în occidentul Europei. Ceea ce caracterizeazå mo¿iile vizitate de noi este organizarea aproape industrialå. Investi¡iile de capital au ridicat exploatårile la un înalt nivel de intensivitate. Acela¿i caracter intensiv îl înfå¡i¿eazå ¿i agricultura ¡åråneascå. ºåranul din Câmpia Banatului este înstårit ¿i bine situat. Am våzut în comuna Cenad Profitul Agricol 13/2021

Ing. Stan Vidrighin, primul primar român al Timi[oarei dup\ anul 1918

zeci de gospodårii de ¡årani proprietari a 20-30 iugåre, case mari, cu numeroase camere, grajduri sistematice, magazii, påtule, remize, vite de raså, seceråtoare-legåtoare, prå¿itoare, semånåtoare, utila¡i ca fermierii din America de Nord”. Compara¡ia agriculturii bånå¡ene dupå Marea Unire, a dotårii gospodåriilor ¡åråne¿ti ¿i a exploata¡iilor acestora cu cele din occidentul Europei ¿i din America de Nord a fost fåcutå în perfectå cuno¿tin¡å de cauzå, deoarece profesorul ªi¿e¿ti ¿i-a fåcut studiile în Germania, a cålåtorit în multe ¡åri, inclusiv în Statele Unite ale Americii, cunoscând bine agricultura vest-europeanå ¿i americanå a începutului de secol XX. Performan¡ele agricultorilor bånå¡eni din perioadele ante ¿i interbelice

explicå ¿i faptul cå, în multe sate bånå¡ene, familiile ¡åråne¿ti mai înstårite au construit conace ¿i anexe gospodåre¿ti, mai modeste comparativ cu cele din Vechiul Regat ¿i Transilvania, dar deosebit de frumoase din punct de vedere arhitectural ¿i bine realizate din punct de vedere func¡ional. În satele bånå¡ene sunt identificate peste o sutå de conace ¿i gospodårii ¡åråne¿ti aråtoase, din care peste 30 sunt declarate monumente istorice, unele dintre acestea legate de familii celebre, precum familia Mocioni din Foeni, contele Mercy - guvernator al Banatului (conacul de la Sânandrei), poetul bånå¡ean de origine germanå Nicolaus Lenau (conacul de la Lenauheim), contele Nako (de la Sânnicolau Mare), senatorul Andra¿iu (conacul de la Murani), inginerul Stan Vidrighin, primul primar român al Timi¿oarei dupå anul 1918 (Conacul de la Beregsåu). ªi pentru cå am amintit printre cele mai cunoscute conace douå nume proprii de referin¡å pentru istoria mai veche ¿i mai nouå a Timi¿oarei ¿i a Banatului: primarul Stan Vidrighin ¿i satul Beregsåu, må voi referi, în continuare, la acestea. În memoria colectivå a cititorilor din genera¡ia mea ¿i a celor pu¡in mai tineri, satul bånå¡ean cu numele Beregsåu le spune un fapt istoric recent, binecunoscut al perioadei agriculturii comuniste: primul complex de cre¿tere ¿i îngrå¿are al porcilor de 100.000 de capete a fost construit la Beregsåu, embrionul celui mai mare complex de un milion de porci - viitorul COMTIM. uuu 59

PAGINA DE ISTORIE uuu Dar satul Beregsåu are ¿i o istorie mai veche, dinainte de COMTIM. Primul român primar al Timi¿oarei, ales la 1 septembrie 1919, Stan Vidrighin, î¿i construie¿te o caså aråtoaså, un mic conac, într-un loc lini¿tit, lângå Beregsåu, unde va locui, împreunå cu familia sa, pânå la plecarea în Bucure¿ti ca director general al Po¿tei ¿i Telecomunica¡iilor Române ¿i, mai apoi, al Cåilor Ferate Române ¿i al Fabricii de Vagoane Astra. Câteva cuvinte despre Stan Vidrighin. Se na¿te în anul 1876 în satul Rå¿inari de lângå Sibiu, binecunoscut pentru personalitå¡ile celebre pe care le-a dat aceastå localitate de legendå a Ardealului. Dupå bacalaureat, se înscrie, asemenea multor tineri transilvåneni ¿i bånå¡eni, la Politehnica din Budapesta, unde ob¡ine diploma de inginer în anul 1900. Î¿i începe activitatea de inginer stagiar, timp de doi ani, în ora¿ul maghiar Sopron. În primul deceniul al secolului al XX-lea, primåria Timi¿oara organizeazå un concurs pentru proiectarea re¡elelor de apå-canal a ora¿ului. Inginerul Stan Vidrighin vine la Timi¿oara, în anul 1903, ocupå postul de inginer, apoi de inginer ¿ef al serviciului tehnic al primåriei, calitate în care se ocupå direct de pregåtirea proiectului de alimentare cu apå a ora¿ului ¿i de canalizare a apelor uzate ¿i meteorice. În vederea realizårii marilor proiecte

ale ora¿ului, primåria îl trimite într-o cålåtorie de documentare, de câteva luni, la Berlin, Londra, Strasbourg, Dresda, Hamburg, Karlsruhe. Dupå revenirea la Timi¿oara, conduce direct activitatea de proiectare ¿i execu¡ie a marilor proiecte de alimentare cu apå ¿i canalizare ale ora¿ului, sistem în func¡iune pânå azi, timp de peste 100 de ani, în zona veche a urbei. În arhivele Timi¿oarei se påstreazå proiectele lui Stan Vidrighin, adevårate “capodopere” inginere¿ti în domeniu. Cele mai multe re¡ele, a¿ezate de Stan Vidrighin în subsolul Timi¿oarei, func¡ioneazå ¿i aståzi, acestea nefiind afectate de avarii, asemenea celor executate în Bucure¿ti ¿i/sau Timi¿oara, cu jumåtate de secol mai târziu. Pentru capacitatea sa profesionalå, inginereascå remarcabilå, pentru implicarea sa activå în unirea Banatului ¿i Transilvaniei cu România (participant la Marea Adunare Na¡ionalå), este ales primar al Timi¿oarei, organizând marile sisteme timi¿orene de apå, canal, gaz, electricitate ¿i transport în comun. Inginerul Stan Vidrighin a fost un sus¡inåtor fervent, alåturi de mari personalitå¡i ale vremii, pentru înfiin¡area, în anul 1920, a ¿colii Politehnice de la Timi¿oara, al cårei membru fondator ¿i rector a fost. Multiplele sale obliga¡ii profesionale ¿i universitare zilnice nu îl împiedicau

ca, aproape searå de searå sau ori de câte ori a avut pu¡in rågaz, så se retragå, printre oamenii locului, la conacul såu drag de la Beregsåu. Dupå anul 1945, conacul este na¡ionalizat, iar dupå anul 1970 devine sediul sectorului de investi¡ii ¿i construc¡ii al COMTIM-ului. Din påcate, dupå “dizolvarea” COMTIM-ului, dupå anul 1990, ¿i închiderea sectorului de investi¡ii, conacul este påråsit, iar timpul ¿i nepåsarea noastrå îl aduc în starea în care îl vede¡i în fotografiile alåturate. Este o patå neagrå pe obrazul celor care au folosit conacul, fårå a plåti nici måcar un leu chirie. Pentru COMTIM-ul anilor '90 ¿i pentru succesorul såu, actualul Smithfield, reabilitarea Conacului, din punct de vedere financiar, ar fi însemnat o picåturå într-un ocean, dar din punct de vedere moral ar fi dovedit un minim respect pentru o mare personalitate a Banatului, primul primar român al Timi¿oarei, inginerul Stan Vidrighin. Absen¡a interesului actual fa¡å de cel care a låsat ceva peren în urma lui, cum este ¿i cazul lui Stan Vidrighin, este tot atât de prezentå ¿i în atitudinea de nepåsare a conducåtorilor primåriei (trecute ¿i prezente) a Timi¿oarei.

Palatul Mocioni-Teleki din C\pâlna[, jude]ul Arad

Profitul Agricol 13/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (V) La vizuinå În zilele noastre, vânåtoarea la vizuinå a devenit apanajul unui grup restrâns de ini¡ia¡i. Ea nu se poate practica fårå ajutorul câinilor specializa¡i, dresa¡i ¿i experimenta¡i în aceastå manierå cu totul specialå de vânare a viezurelui, a vulpii ¿i, pânå nu demult, a pisicii sålbatice, animale al cåror mod de via¡å este legat în mare parte de galeriile subterane.

nouå, departe de vecinii ale cåror de¿euri menajere, cu miasmele inevitabile, îi otråvesc traiul. Adevårul este cå o vizuinå locuitå de vulpe, mai cu seamå dacå aceasta are ¿i pui, se trådeazå de departe prin resturile pråzilor (pene, oase, petice de blanå), împrå¿tiate jur-împrejur. Viezurele, în schimb, e un pedant: pânå ¿i locul de depunere a propriilor reziduuri digestive î¿i are discreta lui delimitare. În rest, totul se remarcå printr-o curå¡enie exemplarå. În asemenea condi¡ii cu totul speciale, vânåtoarea urmeazå ¿i ea un tipic aparte

dinainte stabilite se ocupå cu maximå rapiditate, deoarece nu se ¿tie niciodatå dacå locatarul asediat preferå så scape prin fugå sau e dispus så lupte, decis så reziste pânå la capåt. De regulå, bursucul î¿i vinde scump pielea. Tactica lui îmbracå diverse forme, de la folosirea ca armå stra¿nicå a col¡ilor ¿i a ghearelor, pânå la surparea voluntarå a galeriilor în calea adversarului, cu gând så-l sufoce. Ecouri ale luptei surde din adâncuri råzbat pânå afarå, astfel cå, în momente de cumpånå pentru camaradul såu patruped, vânåtorul trebuie så reac¡ioneze inclusiv prin såpåturi menite a-i u¿ura acestuia confruntarea ori chiar a-l salva dacå se aflå în dificultate. De aceea, din inventarul unor asemenea întreprinderi cinegetice dramatice nu se cuvine så

ursucul ¿i le creeazå ori ¿i le amplificå singur, fiind un såpåtor înnåscut. Labele din fa¡å, ac¡ionate de mu¿chi bine dezvolta¡i ¿i prevåzute cu gheare puternice, sunt în stare så disloce pietre de o mårime considerabilå. Am våzut eu însumi, lângå temelia grajdului meu, bolovani imen¿i sco¿i din adâncul påmântului de un viezure ce socotise drept prielnic pentru întemeierea unui såla¿ locul lini¿tit, învecinat cu fânea¡a întinså pânå sus, pe culme, unde începe så se înal¡e pådurea. Umblându-i prin preajmå, l-am låsat cu munca irositå: ¿i-a påråsit ¿antierul, în cåutarea tihnei mult dorite. Oportunista vulpe, ca ¿i mâ¡a sålbaticå de altfel, preferå så-¿i amenajeze adåpostul, îndeosebi în perioada fåtårii, într-o cavitate naturalå, neprecupe¡ind înså nici un efort pentru a evacua din re¿edin¡a-i bine întocmitå vreun bursuc mai pu¡in tenace în a ¿i-o apåra. Sunt men¡ionate ¿i cazuri în care insisten¡a vulpii a dus la ocuparea unei aripi a catacombelor cetå¡ii locuite de viezuri, ambele familii convie¡uind oarecum amiabil, fårå a se stânjeni în mod evident. Cel mai adesea, în urma unei asemenea deposedåri evident samavolnice, bursucul, etalon de igienå, î¿i abandoneazå cåminul, preferând så-¿i construiascå o caså Profitul Agricol 13/2021

din a cårui ecua¡ie câinii nu au cum så lipseascå, fie cå sunt teckeli cu pår sârmos, fie terrieri de talie micå, din rasele create anume pentru har¡ul în tunele strâmte – jagd terrier, foxterrier cu pår neted ¿i sârmos, Jack Russel terrier sau Parson Russel terrier. Odatå constatat faptul cå vizuina este locuitå, trebuie identificate gåurile de acces. Se ¿tie cå, în afara celei principale, utilizate în mod obi¿nuit, mai pot exista ¿i unele de rezervå, pentru cazuri de urgen¡å. De aceea, se recomandå ca în acest tip de vânåtoare så fie implica¡i doitrei participan¡i, posta¡i în a¿a fel, încât så acopere câmpul vizual al întregii cetå¡i subpåmântene, cu toate ramifica¡iile ¿i ie¿irile posibile. Imediat dupå intrarea câinelui sau a câinilor în galerii, posturile

lipseascå târnåcopul ¿i cazmaua, uneori decisive nu doar pentru succesul vânåtorii, ci chiar pentru înså¿i salvarea vie¡ii câinelui, blocat pe un culoar îngust ¿i aflat în pericol så se asfixieze sau încle¿tat în luptå corp la corp, cu neputin¡å de a se elibera din menghina fålcilor aprige ale sålbåticiunii hotårâte så-¿i apere pânå la capåt såla¿ul ¿i via¡a. A¿a se face cå o astfel de vânåtoare poate dura ¿i o zi întreagå. De cele mai multe ori, câinii de vizuinå ies din luptå ca ni¿te veritabili gladiatori, înregistrând pe propria piele, ca pe un råboj, pentru tot restul vie¡ii, semnele råzboaielor crunte pe care le-au purtat în stråfundul påmântului cu o ardoare greu de închipuit.

Gabriel CHEROIU 61

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 7 - 21.04.2021

Ion Scurtu 7.04.1949, prof. dr. Univ. “C-tin Brâncoveanu”, membru ASAS Marius Iagåru 9.04.1966, Director Departament Piese de schimb Claas Gheorghe Ni¡u 10.04.1943, fermier Mihåile¿ti, Giurgiu Cosmin Chioreanu 10.04.1963, director general pentru Monsanto România Viorel Zichil 11.04.1949 pre¿edinte Ulprod Viorel Morårescu 11.04.1962, director Direc¡ia politici agricole, MADR Monica Crivå¡u 11.04.1986, director opera¡iuni Caussade Semences România Victor Låcåtu¿ 14.04.1941, director ¿tiin¡ific ICDLF Vidra Rene Adrian Nazare 15.04.1968, manager regional vânzåri Claas Adrian Secolof 15.04.1978, director financiar Adama Gabriela Sava 17.04.1973, realizator Euroferma George Aldescu 18.04.1948, Rod Bun ¿ef Consiliu Consultativ Lucian Såvoiu 20.04.1976, director economic Aectra Agrochemicals Ioan Benea 21.04.1946, Vicepre¿edinte Federa¡ia Cultivatorilor de Cartofi Traian Ghinoiu 21.04.1946, fermier, SC Agroprest Båle¿ti, jud. Gorj Lumini¡a Jâjâie 21.04.1972, director resurse umane, MADR Ovidiu Mårculescu 21.04.1981, manager regional vânzåri, AgroConcept 62

Tablete pentru [colile de la ]ar\ Alexander Degianski a oferit ¿colii gimnaziale din Iohanisfeld, jude¡ul Timi¿, 26 de tablete pentru copiii cu rezultate bune la învå¡åturå. De ce face un agricultor un astfel de gest? Degianski a explicat: “Elevii au nevoie de aceste gadgeturi în perioada aceastå malignå pentru învå¡åmântul românesc, perioadå în care educa¡ia, ¿i a¿a låsatå la coadå ca prioritate de ¡arå, a ajuns la fundul mårii. Bucuria pe fe¡ele lor se cite¿te ¿i în spatele må¿tilor, iar acest lucru må face fericit! În consecin¡å, îi provoc pe al¡i fermieri, colegi de breaslå ¿i prieteni, absolven¡i ai ¿colilor în perioade în care “¿coalå era ¿coalå” så facå la fel, iar la rândul lor så nominalizeze al¡i fermieri.

Copiii trebuie ajuta¡i så urmeze ¿coala, chiar dacå e online, în aceastå situa¡ie dificilå de pandemie, fiindcå ei sunt viitorul ¡årii”. Alexander Degianski a mai oferit 17 tablete, în valoare de 10.000 de lei, ¿colii gimnaziale din Giulvåz, în octombrie 2020. Alexander Degianski administreazå 5.000 de ha de teren agricol ale unui concern din Belgia, întinse pe cinci localitå¡i din Timi¿ - Giulvåz, Poeni, Otelec, Peciu Nou ¿i Livezile - ¿i coordoneazå zeci de angaja¡i. De asemenea, de¡ine ¿i o fermå proprie de 400 de ha, în Giulvåz.

Gheorghe MIRON

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Intrå în teren în locul vârfului – Scris cu picioarele; 2) A face paralele – Centru foto! 3) Faruri în faza medie! – Ca 9 10 urechea clåpåugå; 4) Iubirea cea mare – Gata så explodeze; 5) Sunt în foarte bunå stare – Prefix la ter¡et; 6) Atlet frunta¿! – Ocupate cu vânatul; 7) Absent la început! – În¡årcat la stânå; 8) Råspuns dat la cerere; 9) Volum de amintiri – Opera¡ie pe scoar¡å; 10) Femei care ne fac figura.

VERTICAL: 1) Bucatå de påmânt… ridicatå în slavå – Ro¿catul de la hipodrom; 2) Au 8 trecut-o apele – Curele întoarse! 3) Notå de 9 casare! – Umpluturå de tobå! – Viitorul fe10 tei; 4) A evoluat în deplasare – Ambalaj pentru pui; 5) Combate råceala la gât – Plini Solu¡ia careului din Nr. 12/2021 de blânde¡e; 6) Rece la inimå; 7) Nu sunt ORIZONTAL: DEFRISARE; USCAT - FAUR; LE - MASLINE; ANSE - TUTUN; låmuri¡i – A dansa fårå talent; 8) Câ¿tig în UTA - GREACA; ARMEAN - IS; M - CONSTA - T; for¡å; 9) Care... face – Luat pe sårite; UNIT - NINSE; LENESI - TAR; STALACTITE. 10) Retrase din circula¡ie. 7

Profitul Agricol 13/2021