Profitul Agricol nr. 14, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 14 din 10 aprilie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 14/2024 Redactor - ¿ef

Cine så se gândeascå la fermieri, când nu e interesat nici de electorat? S\pt\m=ni pline pentru ministrul Florin Barbu. Luni, 8 aprilie, c=nd ne preg\team de ;nchiderea edi]iei, era ;n vizit\ de lucru la amenajarea de iriga]ii Pietroiu-{tefan cel Mare, de unde promitea ap\ pentru 40.000 de hectare ;n Ialomi]a [i C\l\ra[i. Cu c=teva zile ;nainte, era preocupat, m\car pe Facebook, de lucr\rile de la Sadova-Corabia. Bifa [i acolo vreo 33.000 de hectare. Nu a ratat nici Carasu, ;n Constan]a, unde vorbea de irigarea a doar 600 de ha. Cine [tie ce [op=rl\ s-o fi strecurat [i ;n noti]ele ministrului... A[a li se spune ;n presa scris\ micilor gre[eli, care apar parc\ f\c=nd ;n ciud\ [i ziaristului, [i corectorului. C\ci sistemul de la Carasu era unul dintre cele mai mari, iriga vreo 200.000 de hectare. Acum o s\pt\m=n\, vizita, ;mpreun\ cu deputatul Marian Mina, amenajarea de la Giurgiu-Razmire[ti, unde mai bifa 76.000 de hectare.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Pe domnul Barbu, vizitele de lucru nu-l prind. Nici nu mai pomenesc de vreo compara]ie cu Petre Daea. A stat el 7 ani director la :mbun\t\]iri Funciare, dar pe [antier nu-i ;n apele lui. Zici c\ nu a ie[it o zi din birou. {i asta se vede cel mai limpede pe sticl\. Poate ar fi mai bine, dac\ tot se simte mai ;n mediul lui la birou, s\ aib\ ini]iativa unor strategii. De pild\, una ;n cazul ;n care, Doamne fere[te, seceta persist\ [i anul \sta, [i la anul. Ce vor face agricultorii dac\ nici ap\ nu va veni pe canale? Ori o strategie pentru vremurile ce vor veni dup\ ;ncheierea r\zboiului. C\ci Europa a prins gustul produselor ieftine, fie ele din Ucraina ori Rusia. Lozincile patriotarde, precum cump\ra]i doar rom=ne[te, nu ne vor salva prea mult atunci. Dar o putea? O vrea? Iar partidul, ce zice?

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 14/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii CEC a semnat conven]iile pentru Creditul Fermierului Clubul Fermierilor România trebuie s\ devin\ o platform\ NGT Cerealele vor veni mai degrab\ pe calea ferat\

De nevoie, Fran]a este mai deschis\ la pesticide

McDonald's r\scump\r\ restaurantele din Israel

Syngenta renun]\ la listarea pe Bursa din Shanghai

Focar de grip\ aviar\ la cel mai mare produc\tor american de ou\ 12

Fermierii englezi cer un venit minim garantat

:mpreun\ cu Patria Bank, Agrii ofer\ [i finan]are

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Produc]ia de cereale a României a crescut la 20,57 milioane de tone

Major\ri de tarife pentru cerealele din Rusia [i Belarus

Ma[ini & utilaje 30

Gr\dina, via [i livada Cum pute]i asigura produc]ii de calitate cu Smart Technology de la BASF 32

Momentul optim la cereale

Cre[terea animalelor

Starea câmpului la sem\nat

Mai mul]i bani pentru rasele Bazna [i Mangali]a

În mandatul lui Sevastian Proca, KWS ]inte[te cre[terea cotei de pia]\ 23 Dumitru Andre[oi> Trebuie s\ transform\m cerealele în carne Fostul ministru Petre Daea> Iriga]iile sunt mai importante Iani Chihaia> [i decât sistemul de ap\rare 24 “Ambii ochi vor plânge curând...” Fungicidul Imperis Ultra. Calitate pentru cereale cu pre] bun 26 Grigore Horoi> Agricola va r\mâne un juc\tor important Un leu investit aduce 2 lei profit 27 în zootehnia României Americanii sunt ;ngrijora]i 28 de evolu]ia gripei aviare

Cel mai mare utilaj de fertilizat, pus pe cel mai mare tractor

Rezerva de umiditate la 8 aprilie

Adama preg\te[te omologarea a 5 produse noi în România

O s\ plou\ ([i) cu tractoare în agricultura României

40 139 soiuri noi propuse pentru înscriere în Catalogul oficial 30 Sem\n\toare inteligent\ [i de precizie pentru culturi pr\[itoare 42

“Cel mai bun viticultor din România - 2024”

Culturi vegetale

Primele tractoare române[ti au fost... nem]e[ti 44

Hobby 36

Pui de urs

O insul\ din Italia ofer\ gratuit capre spre adop]ie

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

CEC a semnat conven]iile pentru Creditul Fermierului CEC Bank a semnat conven]iile pentru acordarea Creditului Fermierul, în cadrul unei scheme de ajutor de stat lansate de Ministerul Agriculturii. Perioada de creditare este de maximum 60 luni, iar beneficiarii sunt persoanele juridice care desf\[oar\ activit\]i în domeniul agricol vegetal ori zootehnic, av=nd codurile CAEN 011 - 015. Creditul este pentru finan]area activit\]ii curente, cu excep]ia activit\]ilor de comer]. Valoarea creditului se stabile[te [i va fi corelat\ cu necesarul de capital de lucru al firmei [i în func]ie de cifra de afaceri. Dobânda este ROBOR 3 luni [i 1,95 puncte procentuale. Rata dobânzii se suport\ astfel> ROBOR la 3 luni de c\tre bugetul de stat, în limita ajutorului maxim de 280.000 euro/beneficiar, iar marja de 1,95% pe an, de c\tre beneficiar. Conform conven]iei de implemenProfitul Agricol 14/2024

tare încheiat\ între Banc\ [i FGCR, pentru beneficiarii eligibili se va estima partea din rata dobânzii reprezentând valoarea ROBOR la 3 luni, care reprezint\ ajutorul de stat. Acesta se cumuleaz\ cu orice alte scheme de sprijin finan]ate de la bugetul de stat Cuantumuri limitate ale ajutoarelor din Cadrul temporar Ucraina, f\r\ a dep\[i echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro/beneficiar. Comisia European\ a aprobat cererea Rom=niei, de reintroducere a unei scheme de ajutor de stat de 2,5 miliarde euro. Este vorba tocmai de ajutorul de maxim 280.000 de euro pe ferm\, 335.000 pentru cei din domeniul pescuitului [i acvaculturii [i 2,25 milioane euro pentru procesare. Ajutorul de stat va fi acordat p=n\ pe 30 iunie.

Arin DORNEANU

Ucraina reia transporturile de containere prin Marea Neagr\ Ucraina a reu[it, la începutul lunii, s\ reia transportul de containere în Marea Neagr\, o nav\ specializat\ fiind înc\rcat\ în portul Cernomorsk din regiunea Odessa. Este primul transport de acest tip de la blocarea ini]ial complet\ a traficului din porturile maritime ucrainene. Dup\ doi ani de r\zboi, flota rus\ a M\rii Negre a suferit îns\ pierderi importante [i s-a retras în porturile caucaziene, iar Ucraina a reu[it s\ transporte cantit\]i tot mai mari de produse printr-un coridor maritim care trece prin apele teritoriale ale României, Bulgariei [i Turciei.

Loic Menager preia conducerea Lidea ;n Europa de sud-est :ncep=nd cu luna aprilie, Loic Menager a fost numit director executiv pentru toate opera]iunile Lidea din Europa de sud-est, deci [i Rom=nia. Menager are o lung\ experien]\ ;n agribusiness. A lucrat ;n cadrul Euralis din 2013, a condus fabrica din Sarlat Rougie, iar ;n octombrie 2021 a preluat [i responsabilitatea ac]iunilor Lidea din Turcia, Argentina [i SUA.

UE export\ mai mult Comisia a anun]at c\ balan]a agroalimentar\ a UE a avut, ;n 2023, un an record. Exporturile au atins 228,6 miliarde euro, ;n timp ce importurile au fost de 158,6 miliarde. Excedentul, de 70 de miliarde, reprezint\ o cre[tere de 22% fa]\ de 2022. Principalele produse, cerealele, lactatele [i vinul. Cel mai mare cump\r\tor, Marea Britanie, urmat\ de SUA [i abia apoi China.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Clubul Fermierilor România trebuie s\ devin\ o platform\ NGT La sfâr[itul lunii trecute, o mare delega]ie a Clubului Fermierilor (CFRO) a vizitat sediul, laboratoarele [i serele din Gent ale companiei americane Inari, specializat\ în noile tehnici de ameliorare genomic\ (NGT). Vizita face parte dintr-un ansamblu de demersuri pe care CFRO le întreprinde în încercarea de a stimula crearea, în România, a unei platforme pentru cercet\rile cele mai revolu]ionare pentru agricultur\. Având în vedere c\ cercetarea româneasc\ ar trebui s\ porneasc\ cu un devans considerabil fa]\ de cea din ]\rile avansate, Clubul propune o alternativ\ la strategia ministrului Agriculturii, care a anun]at c\ Sta]iunea de cercetare-dezvoltare de la Lovrin se va focaliza pe cercet\ri în domeniul NGT.

În

bro[ura de prezentare a activit\]ilor INARI se arat\ c\ NGT pot avea un impact mult superior celui la care s-a f\cut referire în dezbaterile europene generate legate de reglementarea acestor tehnici. “Posibilit\]ile de editare genetic\ multiplex\ includ> 10-20% cre[teri de randament, care permit agricultorilor s\ cultive mai mult pe mai pu]in teren< 40% - reducere a utiliz\rii azotului, prin ameliorarea culturilor< 40% reducerea utiliz\rii de ap\”.

Cercet\rile Inari s-au axat, pân\ în prezent, pe culturile de porumb [i soia. Cifrele de mai sus se refer\, a[adar, exact la aceste culturi. “Datorit\ genomului lor, porumbul [i soia sunt mai u[or de editat, în compara]ie cu grâul haploid”, spune fermierul Dan Hurduc, fost pre[edinte CFRO, care a fost încântat de vizita de la Gent. “Îmi place mult genetica, am f\cut la facultate, continui s\ studiez, s\ m\ informez, iar ce am v\zut este o confirmare [i o clarificare a no]iunilor pe care le aveam. Acolo au un laborator ultra-performant de genetic\. Începând cu 2020 folosesc aceast\ «foarfec\ genomic\» cu ARN, pentru a edita gene prin cre[terea expresivit\]ii genetice [i aducerea în dominant\ a unor caractere tehnologice valoroase”. În serele Inari, fermierii CFRO au v\zut plante de porumb cu internodii mai scurte. Astfel, se reduce talia plantelor [i necesarul de consum de ap\ [i de îngr\[\minte. “S-ar putea ajunge aici [i prin ameliorare clasic\, îns\ acest proces este «pe repede înainte»”, arat\ Hurduc. Inari e o firm\ american\, creat\ în 2016, pe lâng\ Universitatea Cambridge, Massachusetts, de oameni de [tiin]\, cu scop de cercetare, dezvol-

tare, testare [i comercializare de semin]e ob]inute prin NGT. În ]\ri care au reglementat NGT, produsele lor sunt deja pe pia]\. “Trebuie s\ fim reali[ti. Dotarea [i opera]ionalizarea centrului de la Lovrin este un proces de durat\. Totul va trebui luat de la zero. Ne trebuie licen]e, tehnologie, oameni. Or, noi avem nevoie de plusvaloarea cercet\rii de ultim\ genera]ie în agricultur\ cât mai curând. A[adar, e nevoie de o alt\ abordare în ceea ce prive[te accesul mai rapid la inova]ie. Putem deveni juc\tori pe pia]a european\ a cercet\rii, stimulând înfiin]area unor centre de cercetare prin parteneriate realizate de mediul privat. Dar e nevoie de strategie guvernamental\. Avem modelul evolu]iei de succes a domeniului IT. Privi]i unde eram în 2000 [i unde suntem acum. România este o ]ar\ cu poten]ial agricol mare [i nu trebuie s\ r\mân\ pia]\ de desfacere pentru noile tehnologii”, explic\ Florian Ciolacu, director executiv CFRO.

Robert VERESS Profitul Agricol 14/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cerealele vor veni mai degrab\ pe calea ferat\ Grampet Group anun]\ finalizarea [i începerea testelor pentru cel mai mare terminal feroviar de transbordare a produselor agricole din Europa. A costat 10 milioane de euro [i este situat la Dorne[ti (jude]ul Suceava), la frontiera cu Ucraina. Noul complex va permite transportul a 240.000 de tone de cereale [i produse agricole lunar, devenind astfel un punct strategic în fluidizarea traficului de m\rfuri pân\ în portul Constan]a. Terminalul, primul operat de Grup Feroviar Român [i al

cincilea de Grampet Group, este proiectat s\ func]ioneze permanent, cu o capacitate maxim\ de 500 de tone pe or\. Are o sta]ie de înc\rcare a vagoanelor de 128 metri lungime [i una de desc\rcare de 120 metri, ce permit înc\rcarea/desc\rcarea simultan\ a opt vagoane.

Profitul Agricol 14/2024

S\pt\mâna trecut\ s-au încheiat ultimele formalit\]i legale pentru înfiin]area unei noi asocia]ii de fermieri. Este vorba de Clubul Viticultorilor Români, un frate mai mic al Clubului Fermierilor Români. Primul pre[edinte al noii asocia]ii, care are opt membri fondatori, din principalele regiuni viticole ale ]\rii, este Aurelia Vi[inescu, administrator al Cramei Domeniile S\h\teni. Scopul noii asocia]ii este de a crea [i promova un brand de ]ar\ pentru vinul românesc, într-un concept integrat cu oenoturism [i de afacere integrat\ circular, de la produc]ie la valorificare.

Poate inteligen]a artificial\ s\ atrag\ mai mul]i bani europeni?

De nevoie, Fran]a este mai deschis\ la pesticide Cultivatorilor de sfecl\ de zah\r din Fran]a li se va permite s\ foloseasc\ mai multe pesticide în acest an, a declarat ministrul lor al Agriculturii, Agnes Pannier-Runacher. Cultivatorii de sfecl\ de zah\r vor putea s\ utilizeze cinci insecticide Spirotetramat, dezvoltate de Bayer CropScience sub marca Movento, în cre[tere fa]\ de dou\ în prezent. Asta în plus pe lâng\ insecticidul Teppeki, care este utilizat de mai mul]i ani. "Dup\ o iarn\ blând\, exist\ un risc ridicat de înmul]ire a afidelor (p\duchii de plante - n.r.) [i în consecin]\ de îng\lbenire a sfeclei de zah\r. Sfecla înseamn\ zah\r. Nu vom importa mai mult zah\r f\r\ s\ avem grij\ de acest risc, a[a c\ obiectivul

S-a înfiin]at Clubul Viticultorilor

nostru este s\ oferim solu]ii fermierilor", a spus Agnes Pannier-Runacher. Uniunea cultivatorilor francezi de sfecl\ de zah\r a cerut guvernului de la Paris s\ aprobe utilizarea de Acetamiprid [i de Flupyradifuron. Suprafa]a cultivat\ cu sfecl\ de zah\r în Fran]a este a[teptat\ s\ î[i revin\ u[or în acest an, dup\ o sc\dere cu 6% în 2023, pân\ la cea mai mic\ suprafa]\ din ultimii 14 ani, pe m\sur\ ce fermierii sunt încuraja]i de pre]urile mari la zah\r. Fran]a este cel mai mare produc\tor european de zah\r [i export\ aproximativ jum\tate din produc]ie.

Arin DORNEANU

George Chiri]\, directorul general al AFIR, a anun]at implementarea unui sistem de automatizare cu ajutorul inteligen]ei artificiale, dezvoltat de o companie rom=neasc\, UiPath. Solu]iile dezvoltate pentru agen]ie de UiPath vor ajuta la automatizarea unor procese birocratice [i cronofage. Astfel, agen]ia va prelua direct de la ANAF o serie de documente cerute beneficiarilor, cum ar fi cazierul fiscal, bilan]urile anuale [i semestriale, diferite date de la agen]ia de cadastru [i le ;ncarc\ exact ;n folderul aferent fiec\rui proiect.

Rusia extinde restric]iile la export Invocând verific\ri de calitate, Moscova a suspendat exporturile de cereale pentru navele apar]inând firmei Aston, al treilea mare exportator rus, dup\ Grain Gates [i TD RIF. {i TD RIF a anun]at c\ are livr\ri ;nghe]ate de 400.000 tone de cereale. Anali[ti europeni speculeaz\ c\ este doar o ;ncercare de cre[tere a pre]ului.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Carnea rom=neasc\, cea mai scump\ din Uniunea European\ Rom=nia [i Bulgaria au ;nregistrat cele mai mari scumpiri la carne dintre toate statele membre, arat\ datele Eurostat. Astfel, ;n luna februarie Rom=nia ;nregistra o cre[tere de 7,7%, iar Bulgaria, de 8,2%. Cre[terea medie ;n celelalte state UE a fost de 3%, cu excep]ia Cehiei, Finlandei [i Danemarcei, unde pre]urile au sc\zut.

India vrea s\ refac\ stocurile de grâu India a cerut traderilor s\ nu cumpere grâu din noua recolt\ de la fermierii locali, pentru a permite refacerea rezer velor de stat. Statul asiatic este al doilea cel mai mare produc\tor [i consumator de grâu din lume, dar a interzis exporturile din anul 2022 pentru a reduce pre]urile de pe pia]a intern\. În pofida acestei m\suri, pre]ul grâului a crescut dup\ doi ani de recolte slabe, iar guvernul a vândut mari cantit\]i din rezerve pentru a evita o criz\ de aprovizionare. Autorit\]ile î[i propun acum s\ cumpere de la fermieri cel pu]in 30 milioane tone, pentru a completa stocurile.

Ghana aprob\ 14 culturi OMG Autorit\]ile ghaneze au autorizat comercializarea a 14 plante modificate genetic, dintre care opt variet\]i de porumb [i [ase variet\]i de soia. În anul 2022, Ghana a aprobat pentru prima dat\ o cultur\ modificat\ genetic, o varietate de fasole rezistent\ la atacul unei molii care provoac\ pierderi importante culturilor de pe continentul african. Mai multe ]\ri de pe continent au permis în ultimii ani culturi modificate genetic, în încercarea de a cre[te produc]ia intern\ de alimente.

Fermierii englezi cer un venit minim garantat Fermierii din Marea Britanie au cerut guvernului acordarea unui salariu minim garantat, dup\ ce veniturile lor s-au redus în urma ie[irii regatului din Uniunea European\. Dup\ Brexit, guvernul de la Londra a înlocuit sistemul de subven]ii al UE cu unul nou, bazat pe îndeplinirea unor obiective de agricultur\ sustenabil\ [i protec]ia mediului. Implementarea noului sistem a fost îns\ amânat\ de mai multe ori, iar fermierii nu s-au gr\bit s\ adere la el, a[a c\ o parte a bugetului alocat nu a fost utilizat.

Mai multe studii, inclusiv cele efectuate de autorit\]i, arat\ c\ noua schem\ de subven]ii nu compenseaz\ pierderea celor acordate prin Politica Agrar\ Comun\ a Uniunii Europene. Peste o sut\ de fermieri s-au înscris acum în organiza]ia BI4Farmers, care solicit\ impunerea unui venit minim garantat pentru a salva agricultura britanic\. Campania este sus]inut\ [i de mai multe organiza]ii de mediu, care sus]in c\ un venit garantat le-ar permite fermierilor s\ depun\ mai multe eforturi pentru a proteja natura.

Syngenta renun]\ la listarea pe Bursa din Shanghai Grupul Syngenta a anun]at c\ renun]\ la oferta public\ ini]ial\ de ac]iuni [i la listarea pe Bursa din Shanghai, din care spera s\ ob]in\ în jur de 9 miliarde de dolari. Conform unui comunicat oficial al companiei, decizia a fost luat\ “dup\ o analiz\ atent\ a mediului economic [i a strategiei noastre de dezvoltare.” Surse neoficiale sus]in îns\ c\ listarea a fost abandonat\ în urma presiunilor autorit\]ilor, planul nefiind aprobat de c\tre conducerea Partidului Comunist Chinez. Beijingul este foarte îngrijorat de situa]ia economiei locale, iar o ofert\ public\ de ac]iuni cu o valoare atât de mare ar fi putut afecta pia]a bursier\ fragil\ din China. Cota]ia ac]iunilor tranzac]ionate pe bursele din statul asiatic s-a pr\bu[it la începutul anului [i multe

companii au anulat planurile de listare, preferând s\-[i vând\ ac]iunile pe pie]ele din New York sau Hong Kong. Grupul Syngenta a fost achizi]ionat în anul 2017 de compania de stat ChemChina pentru 43 de miliarde de dolari [i a ajuns ulterior în portofoliul conglomeratului Sinochem. Compania a aplicat ini]ial pentru listarea pe pia]a STAR a Bursei din Shanghai în iunie 2021, dar procedurile au avansat foarte lent, fiind amânate f\r\ explica]ii de mai multe ori. Syngenta ar putea opta acum pentru o ofert\ public\ de ac]iuni pe pie]ele din Hong Kong, Zürich sau Londra.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 14/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Primul transplant de rinichi de la un porc modificat genetic Primul pacient care a primit un rinichi de la un porc modificat genetic a fost externat dintr-un spital din statul american Massachusetts, iar starea lui de s\n\tate este stabil\. Succesul transplantului este considerat istoric, pentru c\ mai multe opera]ii similare au e[uat în trecut. Porcul donator a fost modificat de c\tre compania eGenesis, care a eliminat mai multe gene animale [i le-a înlocuit cu unele umane, pentru a face organul mai compatibil.

Pre]ul global al alimentelor cre[te din nou Indicele global al pre]ului alimentelor calculat de FAO a crescut pentru prima dat\ în ultimele [apte luni. Cele mai importante scumpiri s-au înregistrat la uleiuri vegetale, produse [i carne, care nu au fost compensate de ieftinirea zah\rului [i a cerealelor. Uleiurile au fost cu 8% mai scumpe în luna martie, în special din cauza recoltei slabe de ulei de palmier, care este la mare c\utare în statele din Asia. Uleiul de soia s-a apreciat [i el.

Qatarul investe[te în Algeria Compania Baladna din Qatar a semnat un contract cu guvernul algerian pentru construc]ia unei ferme de 100.000 de hectare, care va produce pân\ la 200.000 de tone de lapte praf anual. Investi]ia face parte din strategia pre[edintelui algerian Abdelmadjid Tebboune de cre[tere a produc]iei interne de alimente, pentru a reduce dependen]a de importuri. Grupul Baladna a finan]at în ultimii ani mai multe investi]ii similare în statele din nordul Africii.

Focar de grip\ aviar\ la cel mai mare produc\tor american de ou\ Grupul Cal-Maine Foods, cel mai mare produc\tor de ou\ din SUA, a oprit temporar produc]ia la o ferm\ din statul Texas dup\ descoperirea unui focar de grip\ aviar\ [i a confirmat prezen]a virusului în o doua loca]ie din statul Michigan. Pentru a controla focarul, compania a sacrificat deja 1,6 milioane de g\ini [i 337.000 de pui, 3,6% din num\rul total de p\s\ri pe care le de]ine. Produc\torul a oferit asigur\ri c\ ou\le aflate pe pia]\ nu sunt con-

taminate [i nu exist\ nici un risc de îmboln\vire dup\ consumarea lor. În statul Michigan, virusul a fost detectat la o ferm\ din regiunea Ionia [i a fost creat\ o zon\ de carantin\ veterinar\. Cal-Maine Foods asigur\ aproximativ 20% din consumul de ou\ din SUA [i a profitat anul trecut de pre]urile mari de pe pia]\ pentru a-[i dubla încas\rile, în timp ce profitul grupului a crescut de peste [apte ori fa]\ de anul 2022.

McDonald's r\scump\r\ restaurantele din Israel Dup\ ce s-a confruntat cu o campanie de boicot în statele musulmane, grupul McDonald's va cump\ra toate restaurantele din Israel de la operatorul francizei locale. McDonald's a anun]at c\ a ajuns la un acord cu compania Alonyal, care de]ine franciza din Israel, pentru achizi]ia celor 225 de restaurante pe care le opereaz\.

Alonyal a provocat campania de boicot împotriva grupului dup\ ce a distribuit mii de meniuri gratuite solda]ilor israelieni care lupt\ în Fâ[ia Gaza. Guvernele din mai multe ]\ri islamice, printre care Kuweit, Malaiezia [i Pakistan, au condamnat politica McDonald's, iar efectele boicotului au afectat vânz\rile chiar [i în state europene. Peste 40.000 de restaurante din toat\ lumea opereaz\ sub brandul McDonald's, majoritatea fiind administrate de companii locale prin contracte de franciz\. Aproximativ 5% dintre acestea se afl\ în regiunea Orientului Mijlociu.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 14/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e s\pt\mân\, fiind influen]at de reducerea suprafe]ei plantate în SUA [i de estim\rile incerte cu privire la recolta din emisfera sudic\.

Grâu România FOB Constan]a 182 euro/t (- 3) 910 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024. La Chicago îns\, pre]ul grâului a crescut în aceast\

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 221 dolari/ton\ (989 lei). A înregistrat o cre[tere de 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 227 dolari/ton\ (1.044 lei). A crescut cu 11 dolari/ton\. Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 182 euro/ton\ (910 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 214 euro/ton\ (1.070 lei). Este acela[i pre] ca s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 188

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în mai 2024, este de 190 euro/ton\ (950 lei). Se men]ine acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 166 euro/t (Ÿ) 830 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 190 dolari/ton\ (874 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Mai Iun Iul

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 170 170 168 169 171 175 175 172 175 176 178 178 176 179 180

Pre]uri - FOB, Argentina Mai Iun

$/t

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 189 189 187 189 190 189 189 187 187 189

Profitul Agricol 14/2024

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 185 euro/ton\ (925 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în mai 2024 este de 199 euro/t (995 lei). A crescut cu 4 euro/ton\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 181 euro/t (833 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]uri - FOB, Argentina

$/t 01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 216 216 216 226 227 223 223 225 225 227 222 222 225 222 225

Mai Iun Iul

Cota]ii - Burse din Fran]a

Mai Iun Iul

avut o cre[tere de 2 dolari/ton\.

euro/t (940 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii - Bursa din Chicago

$/t 01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 199 199 201 204 204 205 205 206 210 209 212 212 213 216 216

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

$/t 01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 212 212 212 213 212 210 210 210 210 210 215 215 215 214 215

sa Pontivy a fost de 185 euro/ton\ (925 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 180 euro/ton\ (900 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 Rouen 191 191 190 189 188 Dunquerque 191 191 190 189 188 Pallice 192 192 189 189 187 Creil FOB 187 187 185 185 183 Moselle FOB 183 183 183 183 182 Rouen FOB 214 214 214 215 214

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 185 euro/ton\ (925 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 190 dolari/ton\ (874 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 183 183 182 182 180 183 183 182 182 180 186 186 185 185 185 Bordeaux FOB 188 188 187 187 185 Pontivy 187 187 187 187 185 Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 1 - 5 aprilie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 453 dolari/ton\ (2.084 lei). A sc\zut cu 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 284.700 tone, Mexic 92.500 tone, Olanda 57.500 tone, Indonezia 28.600 tone, Coreea de Sud 25.300 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

$/t

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 440 440 438 434 433 445 445 443 439 438 444 444 442 438 437

Orz

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 176 euro/ton\ (880 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 436 euro/ton\ (2.180 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 433 euro/ton\ (2.165 lei). A avut o sc\dere

Pre]uri 1 -5.04.2024

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

01.04 02.04 1.067 1.067 1.080 1.080 1.080 1.080

$/t

03.04 04.04 05.04 1.051 1.077 1.061 1.063 1.088 1.073 1.063 1.090 1.074

euro/t

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 Rouen 179 179 177 177 176 Dunquerque 179 179 177 177 176 Pontivy 182 182 180 180 179 Orz bere: Creil** 192 192 190 190 189 Moselle** 166 166 165 165 164

FOB Constan]a 159 euro/t (¡ 2) 795 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 367 dolari/ton\ (1.688 lei). A înregistrat o sc\dere de 7 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 425 dolari/ton\ (1.955 lei). A sc\zut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

chis la 164 euro/ton\ (820 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în mai 2024, pre]ul orzului furajer este 232 dolari/ton\ (1.067 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. de 5 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 436 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 Rouen 438 438 444 446 433 Dunquerque 439 439 445 447 436 Moselle 439 439 445 447 436

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t 01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 374 374 373 363 367 Mai 429 429 427 425 425 Iun 430 430 428 428 427 378 378 377 367 371

Cota]ii [rot soia - Chicago Mai Iun

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 400 euro/t (2.000 lei). A sc\zut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 Dieppe 410 410 410 410 400

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Mai

euro/t

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 827 825 825 825 822

euro/ton\ (2.180 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.

chiderea licita]iilor a fost de 822 euro/ton\ (4.110 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2024, este 361 euro/t (1.805 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2024, este 410 euro/t (2.050 lei). {i-a men]inut acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 245 245 245 245 245 245 245 245 245 245

01.04 02.04 03.04 04.04 05.04 634 639 636 630 635 642 648 645 638 644 650 656 653 646 652

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 260 dolari/ton\ (1.196 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Mai Iun Iul

Mai Iun

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

221 dolari/t

190 dolari/t

$/t

453 dolari/t

-7

245 dolari/t

Profitul Agricol 14/2024

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de cereale a României a crescut la 20,57 milioane de tone Produc]ia de cereale boabe a crescut anul trecut cu 9,1%, de la 18,861 milioane de tone raportate în 2022 la 20,571 milioane tone, arat\ datele Institutului Na]ional de Statistic\. Cre[terea a fost influen]at\ direct de majorarea cu 11% a produc]iei de grâu, care are o pondere de 46,8% în produc]ia de cereale. Anul trecut, România a ob]inut o produc]ie de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafa]\ de 2,208 milioane hectare. :n 2022 recolta a fost de 8,684 milioane de tone, de pe 2,169 milioane hectare. Suprafa]a cultivat\ cu porumb boabe în anul 2022 reprezint\ 45,3% din suprafa]a cultivat\ cu cereale, iar cea cultivat\ cu grâu 42,2%.

În ceea ce prive[te produc]ia de porumb, România a ob]inut anul trecut 8,522 milioane de tone, cu 485.000 de tone mai mult fa]\ de 2022. Anul trecut au fost cultivate cu porumb 2,373 milioane hectare, în sc\dere cu 58.000 de hectare comparativ cu 2022. Totodat\, România a ob]inut la orz [i orzoaic\ o produc]ie total\ de 2,001 milioane de tone în 2023, în cre[tere cu 294.000 de tone fa]\ de 2022, iar la ov\z de 155.000 de tone, în sc\dere cu 17.000 de tone. Ca suprafa]\ cultivat\, dac\ la orz [i orzoaic\ aceasta a crescut în 2023 cu 75.000 de hectare, ajungând la 501.000 de hectare, la ov\z a sc\zut u[or, cu 2.000 de hectare, la 76.000 de hectare.

În 2023, suprafa]a cultivat\ [i produc]ia agricol\ vegetal\ au crescut comparativ cu anul precedent la cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, legume [i au sc\zut la cartofi. La nivelul Uniunii Europene, România s-a situat pe primul loc la suprafa]a cultivat\ cu floarea-soarelui [i porumb, iar la produc]ia realizat\ pe locul doi, dup\ Fran]a, respectiv locul trei, dup\ Fran]a [i Polonia. La produc]ia de grâu, România se afl\ pe locul 4, dup\ Fran]a, Germania [i Polonia. Din punctul de vedere al suprafe]ei cultivate, a urcat un loc fa]\ de anul trecut, ocupând pozi]ia 4, dup\ Fran]a, Germania [i Polonia, devansând Spania.

Major\ri de tarife pentru cerealele din Rusia [i Belarus

Comisia European\ propune cre[terea tarifelor la importurile în UE de cereale, semin]e oleaginoase [i produse derivate (“produse din cereale”) din Rusia [i Belarus, inclusiv f\in\ de grâu, porumb [i floareasoarelui. Noile tarife sunt considerate “suficient de ridicate pentru a suprima astfel de importuri în UE”. Bruxelles-ul consider\ c\ majorarea taxelor vamale ar preveni destabilizarea pie]ei UE prin orice viitoare redirec]ionare semnificativ\ a produselor cerealiere ruse[ti pe Profitul Agricol 14/2024

pia]a UE, având în vedere c\ exist\ un risc ridicat ca Rusia s\ încerce s\ utilizeze exporturile de alimente ca instrument geopolitic. Totodat\, nu va mai fi profitabil\ pentru Rusia sechestrarea produselor din Ucraina [i vânzarea acestora pe pia]a european\ ca produse ruse[ti, finan]ându-se astfel efortul de r\zboi al statului agresor. Rusia a exportat în UE, doar anul trecut, cereale [i produse cerealiere proprii [i furate din Ucraina în sum\ de 1,3 miliarde de euro.

Prin includerea Belarusului în noua m\sur\, UE va împiedica Rusia s\ foloseasc\ ]ara vecin\ [i prieten\ pentru a eluda noile tarife [i a-[i canaliza m\rfurile pe pia]a UE. Tranzitul cerealelor, semin]elor oleaginoase [i produselor derivate din Rusia [i Belarus c\tre ]\ri ter]e nu va fi afectat de cre[terile tarifare. Propunerea va fi analizat\ de Consiliul Uniunii Europene. Odat\ adoptate de Consiliu, tarifele vor fi aplicate imediat. 15

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de umiditate la 8 aprilie Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, intervalul 1 - 7 aprilie 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii reduse cantitativ din punct de vedere agricol. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în perioada 1 7 aprilie 2024 a fost urm\toarea>  Maramure[ 5,5 l/mp <  Cri[ana 1,2 l/mp<  Moldova 0 l/mp<  Transilvania 0,2 l/mp<  Banat 0,5 l/mp< 16

 Muntenia 0,0 l/mp<  Dobrogea 1,5 l/mp<  Oltenia 0 l/mp. În cultura grâului de toamn\, aprovizionarea cu ap\ pe adâncimea de sol 0-100 cm prezint\ valori satisf\c\toare [i apropiate de optim, în Maramure[, Cri[ana [i Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, local nordul [i sudul Olteniei, nordul, nord-vestul, vestul, sudul [i estul Munteniei, estul, sud-estul, izolat nordul Dobrogei, estul Moldovei. Con]inutul de umiditate din sol se încadreaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\

moderat\ [i puternic\) pe suprafe]e extinse din Moldova, Dobrogea, Oltenia [i Muntenia, local estul [i sudul Transilvaniei. Rezerva de ap\ pe profilul de sol 0-20 cm (ogor) se situeaz\ în limite satisf\c\toare pân\ la apropiate de optim, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\) se înregistreaz\ în Oltenia, pe suprafe]e extinse din Dobrogea [i Cri[ana, local nordul [i nord-vestul Banatului, nordul, izolat estul Moldovei, vestul, nord-vestul [i estul Munteniei, nord-vestul Maramure[ului. Profitul Agricol 14/2024

Momentul optim la cereale Rezultatele ob]inute de fermierii parteneri care au folosit Azo-Speed Amino ne-au motivat s\ promov\m acest fertilizant foliar la modul cel mai pragmatic> un fertilizant foliar de nou\ genera]ie, cu dou\ tipuri de azot (ureic [i formaldehid\) plus o cantitate mare de aminoacizi. Pe scurt, un produs formulat special pentru a r\spunde realit\]ilor dure din ferme.

determinând acumularea substan]elor de rezerv\< - o cantitate ridicat\ de aminoacizi - elementele centrale pe care se formeaz\ proteinele, ajutând la ob]inerea unei produc]ii de calitate superioar\ [i, totodat\, cele care imprim\ plantelor de cultur\ capabilitatea de a-[i canaliza energia c\tre cre[terea vegetativ\. Când trebuie aplicat Azo-Speed Amino prim\vara, pentru ca plantele de cultur\ s\ beneficieze la maximum de avantajele produsului? Ana Vân\toru, Director Produs Fertilizan]i Speciali, Kwizda Agro, a sumarizat, pornind de la întreb\rile fermierilor> “Cu Azo-Speed Amino, fermierul , are posibilitatea s\ î[i aleag\ momentul detaliat într-un de aplicare al azotului în cultur\, în material anterior func]ie de celelalte tratamente fitosanbeneficiile acestui itare planificate, de nivelul tehnologiei produs la cereale p\ioase. Pe scurt, în din ferm\ [i de specificul solei. Având perioada imediat urîn vedere c\ urmeaz\ T1, respectiv T2 m\toare plantele de la cereale, recomand\m asocierea funcereale sintetizeaz\ gicidelor cu o doz\ de 5 - 10 l/ha din elementele de proAzo-Speed Amino.” duc]ie viitoare, drept De ce? pentru care au ne“Ureea formaldehid\ are propriet\]i voie, în primul rând, de azot, macroele- de adjuvant, ac]ionând ca agent de mentul indispensabil dezvolt\rii vege- umectare, precum [i ca surfactant, tative. Elementul diferen]iator la drept pentru care eficacitatea produAzo-Speed Amino este con]inutul mare selor de protec]ie a plantelor va fi net de azot de tipul ureei formaldehide, superioar\.“ formulare care ajut\ planta s\ aib\ la Cum? dispozi]ie acest macronutrient pentru “Substan]ele active ader\ mai bine o perioad\ mai lung\ de timp. pe frunz\, datorit\ reducerii tensiunii Celelalte elemente din compozi]ia superficiale a pic\turilor de solu]ie la Azo-Speed Amino sunt> impactul cu suprafa]a foliar\, [i rezist\ - sulful - elementul de leg\tur\ între la sp\lare, r\mânând disponibile planmoleculele de azot [i care, în sinergie telor mai mult timp. În acest fel, tratacu azotul, stimuleaz\ sinteza proteinelor mentele vor avea dublu rol> de prodin bob< tec]ie superioar\ împotriva bolilor [i, în - magneziul - elementul central din acela[i timp, vor furniza o nutri]ie de clorofil\, care intensific\ fotosinteza, calitate. “

O alt\ decizie pe care fermierul o poate lua este s\ înlocuiasc\ frac]ia de azot aplicat la sol, planificat\ în stadiul de frunz\ stindard sau de burduf, cu o doz\ de 10 - 20 l/ha din Azo-Speed Amino. Se elimin\, în acest fel, riscurile pe care le induce regimul pluviometric din momentul aplic\rii îngr\[\mintelor de sol> dac\ avem secet\, azotul aplicat la sol nu se solubilizeaz\, iar dac\ travers\m o perioad\ de precipita]ii, azotul levig\ pe profilul de sol. În ambele cazuri, plantele de cultur\ au acces limitat la acest macronutrient. Folosind Azo-Speed Amino, cu aplicare foliar\, sus]inem cultura cu un produs avansat, cu rat\ foarte ridicat\ de absorb]ie în plant\, disponibil\ acesteia pe o durat\ mai mare. Vom observa o mas\ foliar\ mai s\n\toas\, cu o culoare verde-închis, aceasta [i deoarece produsul are un con]inut foarte redus de biuret [i nu genereaz\ fitotoxicitate. Efectele benefice directe ale produsului la cereale sunt, în func]ie de momentul de aplicare> sporirea num\rului de fra]i [i a spicule]elor viabile, cre[terea MMB-ului [i a num\rului de boabe, îmbun\t\]irea indicilor de panifica]ie. Datorit\ aminoacizilor din compozi]ie, plantele de cultur\ reu[esc s\ î[i imprime un comportament mai bun în perioade dificile (secet\, ar[i]\), dar [i s\ î[i intensifice activitatea radicular\ [i transportul elementelor în plant\.

Profitul Agricol 14/2024

Starea câmpului la sem\nat La Amzacea, în Constan]a, Dumitru Manole a sem\nat floarea-soarelui la începutul lunii martie. La Viziru, la doar 150 de kilometri spre nord-vest, Nicolae Ardeleanu abia seam\n\ porumbul [i floarea urmeaz\. Înc\ 180 de kilometri spre nord, la Coste[i - Vaslui, Dan Hurduc a terminat de sem\nat floarea [i intr\ la porumb. În general, pentru acest moment, starea de vegeta]ie a culturilor de toamn\ e satisf\c\toare, pe alocuri chiar optim\. Rapi]a a r\s\rit, în sudul ]\rii, în prima decad\ a lunii aprilie, ca niciodat\. Totu[i, trebuie s\ se confirme precipita]iile prognozate pentru aceste s\pt\mâni, pentru ca produc]iile s\ fie cele a[teptate. Mai ales c\ e foarte cald [i plantele consum\ intens.

Dumitru Manole nu a fertilizat deloc pentru start Ferma de 860 ha Sport Agro, din Amzacea, are o structur\ a culturilor simpl\, care tinde s\ devin\ o norm\ în Dobrogea, unde porumbul e scos din asolament complet sau aproape complet, de majoritatea fermierilor. Pe un pic peste jum\tate din suprafa]\ (460 ha), Dumitru Manole pune grâu, doi ani la rând, apoi floarea-soarelui (anul acesta 270 ha), maz\re 85 de ha (în parte pentru a respecta condi]iile GAEC 7 [i 8). {i, în premier\, 46 de ha sorg boabe, cultur\ comercial\. Profitul Agricol 14/2024

“Iat\ c\ promovarea pe care am realizat-o în ultimii 15 ani, acestei culturi, d\ roade. Lidea [i RAGT au r\mas f\r\ stocuri de semin]e de sorg. Nu am contractat anticipat produc]ia, dar sunt convins c\ vor fi oferte din partea traderilor, având în vedere cre[terea suprafe]elor [i deci a cantit\]ilor tranzac]ionabile. Dac\ nu, voi contacta produc\torii de ou\ [i carne de pui”, spune Manole. Regimul hidric a fost, în ultima perioad\ a anului trecut [i în primul trimestru al anului, ceva mai blând la Amzacea, în compara]ie cu F seceta extrem\ instalat\ în

Robert VERESS 19

CULTURI VEGETALE ultimii ani. Astfel, în anul calendaristic 2023 au c\zut precipita]ii totale de 405 mm, dintre care 119 mm în noiembrie (dar dup\ ce în august, septembrie [i octombrie ploile au lipsit cu des\vâr[ire!). În ianuarie 2024 au c\zut 29 de mm, în februarie 2,2 mm, iar în martie 21 de mm, în a treia decad\ a lunii. În aceste condi]ii, grâul a r\s\rit abia spre sfâr[itul lunii februarie 2024. A [i înfr\]it, iar temperaturile foarte ridicate (27-28 de grade) din ultimele dou\ decade ale lunii martie au f\cut ca grâul s\ ajung\ deja în fenofaza de alungire a paiului. A[adar, în\l]imea plantelor este deja între 40 [i 50 cm. “Era vorba c\, de Sfântul Gheorghe, se ascunde cioara în grâu. Acum se ascund [i alte vie]uitoare, de talie mai mare...”, râde Manole. Densitatea este foarte bun\, între 750 [i 800 de plante/mp. Dar consumul plantelor e mare, iar seceta deja e instalat\, fiindc\, pe lâng\ precipita]iile pu]ine, vânturile aproape constante în zon\ au uscat stratul

superficial (0-5 cm) al solului. În 2022, Manole a început sem\natul florii-soarelui pe 22 martie. În 2023, de Ziua Femeii. Anul acesta a sem\nat în intervalul 2-5 martie. {i-ar fi dorit s\ intre chiar mai devreme, îns\ temperaturile au fost prea oscilante între zi [i noapte, cu minime negative de -4 / -5 grade. Aceast\ for]are a sem\natului timpuriu face parte din strategia lui de a limita atacul de r\]i[oar\ [i infestarea cu lupoaie, despre care se aude c\, în zon\, din cauza rota]iilor scurte, ar fi ajuns la tulpina “i”. R\s\rirea a început dup\ dou\ s\pt\mâni de la sem\nat, acum e complet\, iar densitatea este de 6 6,5 plante/mp. Dac\ de lupoaie a sc\pat, cu Tanymecus b\t\lia înc\ nu e câ[tigat\. “În solele de floarea-soarelui am observat înc\ de acum o s\pt\mân\ Tanymecus [i Opatrum sabulosum (gândac p\mântiu). Pentru a limita atacul, am realizat o perimetrare a solelor, aplicând insecticide, împiedicând migrarea d\un\torilor din solele

de grâu învecinate sau cele unde înainte a fost porumb. Le recomand colegilor s\ realizeze aceast\ izolare a solelor!”. La 85 de ani, Manole continu\ s\ experimenteze, s\-[i adapteze tehnologiile. Pentru a limita investi]iile care nu se recupereaz\, e primul an când renun]\ la fertilizarea cu complexe odat\ cu sem\natul. “Voi aplica îngr\[\minte, dac\ va fi cazul, la prima pra[il\ [i ulterior, la a doua pra[il\. Pierderile nu pot fi mari acum, fiindc\ plantele nu consum\ mult în fenofaza cotiledoanelor [i a primelor perechi de frunze adev\rate”. E convins c\ no-till nu este o tehnologie care s\ se potriveasc\ în ferma sa. În schimb, a trecut la minimum till. A cump\rat acum doi ani un Top Down de la Väderstad, pentru a putea prelucra solul, f\r\ întoarcerea brazdei, pân\ la 25-30 cm. Dup\ recoltarea culturii (majoritar grâul), a încorporat resturile vegetale cu cultivatorul Amazone Catros, conservând apa în sol, iar apoi a F

Nicu Ardeleanu cheltuie 5.000 de lei/ha cu tot cu iriga]ii De trei ani, aproape toate cele 1.500 de ha pe care Nicu Ardeleanu le lucreaz\ la Viziru, Br\ila, sunt irigabile. Grâul, orzul, rapi]a au r\s\rit în toamn\ la timp, fiind irigate. În prezent, de[i s-a instalat c\ldura, instala]iile înc\ nu lucreaz\. “Starea câmpului este bun\. Neau ajutat ploile de acum dou\ s\pt\mâni, cam 40 l/mp. Dac\ nu ploua, începeam irigatul. Am sem\nat maz\rea acum dou\ s\pt\mâni [i am intrat acum la sem\natul porumbului. Nu ne gr\bim. Au fost nop]i reci, cu doar 2-5 grade”. Singurul factor serios limitativ al produc]iei r\mâne seceta atmosferic\. Într-un an normal, Ardeleanu spune c\ [i-ar concedia [eful de ferm\, dac\ nu ar scoate o produc]ie 20

de porumb de minim 15 t/ha. Îns\ anul trecut a trebuit s\ se mul]umeasc\ cu 12 t/ha, inclusiv pe cele 100 de ha irigate mai nou prin picurare. Având irigabil tot, [i-a diversificat structura culturilor> pe lâng\ 250 ha de porumb pentru s\mân]\, are 200 de ha de porumb boabe, 100 ha de porumb siloz, dar [i rapi]\, grâu, orz, maz\re, soia, floare... “Respectam rota]iile chiar [i f\r\ GAEC 7”. Dintre cele 1.500 ha, 500 sunt cultivate organic, pentru zootehnie> porumb siloz, grâu, orz. “Am 1.000 de vaci de lapte - 700 Holstein [i 300 Montbéliard. Ne-am apucat s\ facem [i o fabric\ de procesare cu o capacitate de 14.000 de litri/zi. Dar e pe fonduri europene [i

cred c\ va dura vreo trei ani”. De[i are iriga]ii, Ardeleanu reu[e[te s\ ]in\ cheltuielile sub control (maxim 5.000 de lei/ha), fiindc\ investe[te minim în fertilizare. Tehnologia sa se bazeaz\ pe gunoiul de grajd. De doi ani a trecut la minimum till. “Avem un Tiger, disc, combinator... [i m\ gândesc s\ trecem la notill, fiindc\ vremea nu ne permite s\ mai pierdem apa. Avem iriga]ii, dar apa nu e gratis. Sunt cheltuieli mari cu for]a de munc\ [i cu instala]iile. Trebuie s\ înlocuim tamburii cu liniare [i pivo]i. Costul acestora s-a dublat. Acum patru ani, o liniar\ de 300 de metri era 60-70 de mii de euro. Acum e 120 de mii”.

Profitul Agricol 14/2024

CULTURI VEGETALE spart bulg\rii [i a nivelat solul cu acest Top Down. “Înainte de sem\nat, am mai trecut cu un cultivator u[or, pe suprafa]a sem\nat\ în ziua respectiv\, astfel încât s\ nu se usuce stratul superficial de sol (5 - maxim 6 cm), unde am încorporat semin]ele”. La sorg, a efectuat acelea[i lucr\ri de preg\tire ca la floarea-soarelui. Îns\, fiind vorba de o cultur\ sensibil\ la îmburuienate, a trebuit [i aici s\ fie inventiv. “Din cauz\ c\ a fost exclus produsul Buctil Universal (bromoxinil [i 2,4-D), avem probleme cu buruienile. Au disp\rut în timp, din zon\, Cirsium arvense, Xanthium, [i au ap\rut Chenopodium album, [i Veronica sp. Aveam [i samulastr\ de grâu. A[a c\ am aplicat 5 l de glifosat/ha, pe ogorul pe care urma s\ sem\n\m sorgul. Erbicidul total [i-a f\cut efectul [i azi (vineri, 5 aprilie), când temperatura solului e 10-12 grade, am început sem\natul sorgului. Cu tot respectul pentru marii profesori Nicolae Zamfirescu [i Gheorghe Bâlteanu, care ne spuneau s\ sem\n\m sorgul în prima decad\ a lunii mai, eu încep cu o lun\ mai devreme, pentru c\ stratul în care introduc s\mân]a (4-5 cm) este deja uscat [i risc s\ nu am r\s\rire”. Precipita]iile s\race au f\cut ca bolile s\ nu fie favorizate [i nu s-au impus tratamente la grâu. În schimb, concuren]a buruienilor a fost problematic\. În toamn\, înainte de sem\nat, Manole a erbicidat 80 de ha cu Trinity, de la Adama, tot împotriva Veronica, iar diferen]a fa]\ de solele sem\nate f\r\ protec]ie s-a v\zut. La ie[irea din iarn\, alternan]a temperaturilor în prima parte a lunii martie a întârziat aplicarea erbicidelor. “Am g\sit Veronica înflorit\ în multe sole. Am reu[it s\ rezolv problema cu Biatlon, de la BASF, care nu[i pierde efectul chiar dac\ plou\ dup\ cinci ore de la aplicare [i e activ [i la temperaturi mai sc\zute”.

de porumb boabe. Am un asolament corect, fiindc\ am observat o sc\dere de productivitate dup\ asolamente scurte”.

Maz\rea a sem\nat-o înc\ de la începutul lunii martie. Sem\natul florii soarelui l-a început la 1 aprilie [i estima c\ va încheia în jur de 8 aprilie. “Fiindc\ tehnologia e no-till, sem\natul merge repede. Dup\ ce termin\m cu floarea, intr\m la porumb”.

Dan Hurduc a suplinit cu succes caren]a de potasiu La Coste[ti, Vaslui, unde lucreaz\ 2.200 de ha, Dan Hurduc e obi[nuit cu seceta. Sezonul acesta a fost chiar atipic fa]\ de media ultimelor.

“Am avut ceva precipita]ii [i rezerva de ap\ este satisf\c\toare, spre optim, a[a c\, pentru aceast\ etap\, starea câmpului e bun\. Vom vedea ce va fi în continuare, fiindc\ va conta foarte mult perioada cuprins\ între sfâr[itul lunii aprilie [i începutul lunii mai”. În zon\, s-au întors mari suprafe]e de rapi]\. Hurduc nu face excep]ie> a fost obligat s\ renun]e la jum\tate din cele 600 ha înfiin]ate. Plantele r\mase arat\ bine, la fel [i grâul. În schimb, orzul este firav [i afectat de boli. Îns\, sezonul acesta, Hurduc a pus doar 20 de ha de orz pentru s\mân]\, ca s\ aib\ pentru la toamn\. “Am l\sat [i pârloag\ [i am pus maz\re peste 10% din suprafa]\. Sunt în GAEC voluntar, f\r\ derogare. Am pus floare 500 ha [i peste 300 de ha

La grâu a terminat erbicidatul, plantele sunt la al doilea internod, cu talia 20-25 cm. Nu a fost atât de cald ca în sud, plantele nu au evoluat atât de spectaculos [i nu au avut consum mare. Îns\, cu venirea c\ldurilor, consumul a început s\ accelereze. În toamn\, dup\ ani la rând în care a fertilizat cu azot [i fosfor, la grâu a folosit complexe cu mai mult potasiu> 5-10-25, aduse din Polonia. A mers cu norm\ de 120 de kg substan]\ comercial\/ha [i e foarte mul]umit de rezultat. “Se vede efectul fa]\ de zonele l\sate martor”. Acum, în prim\var\, a mai aplicat 110 kg/ha de uree. Dac\ lucrurile vor merg bine de acum încolo, va efectua o cartare a culturii cu drona [i, dac\ se impune, va mai face o trecere cu uree. La culturile de prim\var\ (floare [i porumb) folose[te microgranulate starter, norm\ de doar 25 de kg cu macro [i microelemente, iar în vegeta]ie 110 kg/ha de uree. O re]et\ conform\ poten]ialului de produc]ie al zonei. N-a efectuat tratamente fiindc\ nu are probleme cu bolile. Tanymecus nu [i-a f\cut apari]ia, dar la sem\nat a observat nu mai pu]in periculo[ii Agriotes (viermi sârm\).

Profitul Agricol 14/2024

CULTURI VEGETALE

În mandatul lui Sevastian Proca, KWS ]inte[te cre[terea cotei de pia]\ Cu un doctorat în [tiin]e agricole, a renun]at la cariera unversitar\ în favoarea segmentului de semin]e al sectorului de inputuri, intrând în echipa de vânz\ri a KWS înc\ din 2002, când nu se înfiin]ase reprezentan]a companiei din România. Ulterior, a trecut prin diverse pozi]ii între Pioneer [i KWS. Din 2007 s-a stabilit la Pioneer, ulterior Corteva, coordonând tranzi]ia de la vânzarea prin distribuitori la cea direct\, c\tre fermieri, în Rusia, Ucraina [i Polonia. Anul trecut a b\tut palma cu managementul din Germania al KWS, pentru a prelua, din octombrie, conducerea reprezentan]ei din România. La 50 de ani de curând împlini]i, Sevastian Victor Proca are mult\ energie [i un mandat clar, KWS România s\ fie pe podiumul furnizorilor de semin]e. În prezent, KWS România ocup\ locul trei la vânz\rile de semin]e de porumb [i rapi]\, cu cote de pia]\ de 13,5%, respectiv 19,5%, conform Kynetec. Pe de o parte, Sevastian Proca vrea s\ consolideze aceste pozi]ii [i chiar s\ le creasc\ semnificativ. Va fi promovat\ munca lui George Mu[at, singurul cercet\tor român care face, din 2009, ameliorare de hibrizi de porumb în domeniul privat, cu rezultate excep]ionale. “Hibrizii crea]i de el, în România, se vând pe tot globul. Giro, Adonisio, Kashmir sunt în topul hibrizilor de porumb vându]i în România [i sunt crea]ia lui. În toate testele efectuate de FAPPR anul trecut, KWS a fost lider deta[at pe grupa FAO 400, cu trei hibrizi> Forturio, Giro [i Banato. Faptul c\ suntem singura companie care amelioreaz\ hibrizi de porumb performan]i în România este confirmat [i de ISTIS, unde nu întâmpl\tor to]i hibrizii martori de porumb sunt KWS”. Pe de alt\ parte, proasp\tul coordonator al echipei KWS România î[i propune Profitul Agricol 14/2024

s\ consolideze podiumul [i s\ diversifice portofoliul KWS. “De anul acesta KWS are doi hibrizi noi de floarea-soarelui, pentru tehnologia SU (care reprezint\ 70% din pia]\). Ace[ti hibrizi sunt Arnetes SU [i Suvex. Au rezisten]\ genetic\ la man\ [i la Lupoaie, la toate rasele cunoscute. Cu ei anticip\m s\ ajungem, imediat, la o cot\ de pia]\ de 2,5-3%, de la 0% anul trecut. În viitor vom aduce [i cei mai noi hibrizi Clearfield Plus. Ne propunem ca în trei-patru sezoane s\ ajungem pe podium [i la floarea-soarelui”. Diversificarea va mai include cerealele p\ioase de toamn\ (grâu, orz [i hibrizi de secar\), soia [i maz\rea. “L\rgirea portofoliului de produse va reprezenta o oportunitate pentru speciali[tii no[tri de vânz\ri s\ viziteze mai frecvent fermele [i s\ poat\ satisface cererile pe principalele culturi ale României”. Spre deosebire de anii trecu]i, perioada de aprovizionare cu semin]e pentru culturile de prim\var\ s-a decalat cu circa o lun\. Practic, de doar trei s\pt\mâni s-a intrat în dinamica tipic\ a anilor trecu]i. Îns\, pentru KWS, semnele sunt încurajatoare. “Cred c\, în pofida reducerii suprafe]elor de porumb, vom reu[i s\ ne men]inem volumele din sezonul anterior [i astfel s\ cre[tem cota de pia]\”. Pe lâng\ programele de ameliorare de la sta]ia de ameliorare [i cercetare de la Alexandria, KWS continu\ investi]iile în România [i la sta]ia de producere a semin]elor de la Br\ila, care este în expansiune, în prezent derulându-se o alt\ investi]ie, de 1,5 milioane de euro, prin care se modernizeaz\ cl\direa batozei [i rampele de înc\rcare. Sta]ia are o capacitate de 650.000 de saci de porumb anual, satisf\când atât nevoile interne, cât [i cele din Europa.

Robert VERESS

Sevastian Proca

CULTURI VEGETALE

Fostul ministru Petre Daea>

Iriga]iile sunt mai importante - Domnule ministru, cum merge agricultura dup\ plecarea dumneavoastr\? - Am un consemn cu mine însumi [i îl dest\inui cu dumneavoastr\, s\ nu-mi dau cu p\rerea despre ce [i cum în acest sens. Al doilea consemn cu mine însumi este c\ nu voi abandona niciodat\ domeniul în care am lucrat peste 55 de ani. În al treilea rând, cine îmi cere un sfat i-l dau necondi]ionat, bizuindu-m\ pe experien]a mea [i pe dorin]a de a face bine pentru agricultura ]\rii. - A]i fost cel mai longeviv ministru al Agriculturii. :ncerca]i s\ profila]i o posibil\ strategie agrar\ a PSD? - Trebuie s\ continu\m ce am început [i s\ nu ne oprim, indiferent ce greut\]i avem. Toate s\ le continu\m [i s\ le corect\m din mers acolo unde trebuie. Continuitatea este cheia succesului în domeniul agriculturii, mai ales în rela]ia om-plant\-animal. N-o iei azi [i o opre[ti mâine, este un principiu sacrosanct. S\ înv\]\m din experien]a proprie [i a altora [i s\ punem la loc de cinste nevoia de a face tot timpul bine [i s\ ne gândim mereu la agricultur\, ca [i cum ne-am gândi la copiii no[tri. În domeniul investi]iilor, iriga]iile sunt fundamentale. Importante r\mân stimularea precipita]iilor [i combaterea fenomenelor distructive. - Cum reu[ea]i s\ pune]i de acord pozi]ia ministerului privind iriga]iile, cu interesele celor de la Hidroelectrica, de la Apele Române [i pozi]iile Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Ministerului Finan]elor? 24

- S\ [ti]i c\ sistemul de iriga]ii din agricultura României este mai important decât sistemul de ap\rare al ]\rii împotriva unei invazii pentru c\ unii prefer\ s\ apese pe cartu[ul mor]ii, decât pe cartu[ul existen]ei... adic\ pe tr\gaciul existen]ei. A da ap\ la plant\ înseamn\ a da via]\. R\zboiul stomacurilor goale este mult mai agresiv [i mai distructiv decât orice alt\ form\ de r\zboi. Trebuie s\ facem orice s\ aducem apa la plante ca s\ nu ajungem acolo. - Cum reu[ea]i s\ convinge]i celelalte structuri din guvern? Sunt perioade în care nu au voie s\ mai irige fiindc\ s-a redus debitul.... - Problema trebuie în]eleas\, nu rezolvat\. Iar cei care nu în]eleg n-au ce c\uta în pozi]ii de decizie în statul român. Ei nu pricep rolul pic\turii de ap\ în existen]a plantei [i a omului. - Înseamn\ c\ dumneavoastr\ reu[ea]i s\-l convinge]i pe însu[i primul-ministru [i atunci ceilal]i se conformau? - În primul rând, eram convins c\ trebuie f\cut orice pentru ap\. De aici porneau ramifica]iile spre cei care aveau puterea de decizie. Ajungeam la conlucrare pentru c\ apa este via]\. Înainte s\ aprinzi becul ca s\ vezi pe unde mergi, trebuie s\ ai din ce face, iar pentru asta trebuie ap\. Dac\ ai ap\, ai [i zootehnie [i sper c\ lumea va în]elege aceast\ prioritate absolut\. Planta, animalul [i omul r\mân pe P\mânt într-o sinergie pozitiv\ pentru existen]a vie]ii. - Avem fermieri pe malul Canalului Dun\re-Marea Neagr\ [i nu

pot uda. În mare parte, râurile interioare nu sunt folosite. Cum explica]i o asemenea stare de lucruri? - Absurditatea vine din lipsa de interes a unora fa]\ de domeniu, care nu în]eleg c\ pentru agricultur\ nu trebuie s\ ai ochi. Nu e cazul ministrului actual. În perioadele în care PSD a fost la guvernare, atunci a fost un interes major, statal, pentru dezvoltarea sistemului de iriga]ii. M\ refer la 2004, când s-au reabilitat 1.400.000 de hectare. Apoi, s-au distrus prin decizii. {tim foarte bine c\ Ordonan]a 82 din 28 septembrie 2011 a fost criminal\ pentru sistemul de iriga]ii, pe care l-a distrus, reducând personalul de la 5.000 la 1.600 de lucr\tori. Practic, a expus sistemul la devalizare total\. În anii 2017-2019, sistemul de iriga]ii a fost obiectiv prioritar. Parlamentul României s-a angajat public s\ dea 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea sistemului de iriga]ii. Actualul ministru era pe-atunci director general la Agen]ia Na]ional\ de Îmbun\t\]iri Funciare, el are [i îndemânare, [i preocuparea s\ refac\ sistemul. Nu este u[or s\ refaci sistemul [i s\ [i irigi. Investi]iile se desf\[oar\ mai anevoios, de aici [i ritmul mai redus de lucru fa]\ de dorin]a [i nevoile ]\rii. Continuitatea este principiul fundamental în agricultur\. Dac\ azi ai întrerupt lucrarea la sistem, mâine n-o mai pu]i relua de unde ai r\mas [i faci cheltuieli mai mari. - Avem multe bazine hidrologice nefolosite. De ce nu se deblocheaz\ lucr\rile pe cursurile interioare? - {tiu bine fiecare palm\ de p\mânt... Mai întâi, trebuie valorificate Profitul Agricol 14/2024

CULTURI VEGETALE

[i decât sistemul de ap\rare

barajele care s-au f\cut deja, mai ales în Moldova, unde exist\ sute de baraje [i unde putem iriga prin c\dere liber\. {tiu c\ exist\ un demers în Parlamentul României ca aceste baraje s\ treac\ la Ministerul Agriculturii, acolo unde pot fi exploatate într-un regim compensatoriu. Seceta s-a cuib\rit deja în România, sistemul de iriga]ii a început în 1970 [i trebuie s\ folosim apa adunat\ din excedentul de precipita]ii. Avem lucr\ri f\cute de oameni cu minte mult\, cu preocup\ri. România are cel mai bogat regim hidrografic din Europa [i apa trece la vale pe lâng\ tine, n-o po]i folosi. Apa, solul [i fondul genetic le avem aici [i ne putem hr\ni. - Resurse avem, dar cum le administr\m? - Trebuie s\ în]elegem c\ agricultura este prioritar\ în raport cu orice domeniu de activitate. {i nu vorbesc doar din perspectiva inginerului agronom. Omul judec\ s\n\tos când are aceast\ plenitudine stomacal\. Profitul Agricol 14/2024

- Prin urmare, administrarea resurselor de ap\ nu depinde de Ministerul Agriculturii, a[a cum ar trebui? - Categoric. - Cine trebuie s\-i aduc\ la aceea[i mas\ pe cei care decid asupra resurselor de ap\? - Nu dau lec]ii nim\nui, îns\ am tr\it aceast\ experien]\ când am condus [i Ministerul Agriculturii [i apele erau la un loc. Decizia trebuie s\ fie într-o singur\ mân\ administrativ\ pentru a fi în interesul ]\rii. - O alt\ problem\ ap\rut\ din cauza secetei> sc\derea debitului când fermierii nu mai pot iriga. Aurel Placinschi propune ecluzarea Prutului. Nu s-ar putea accesa fonduri europene în acest scop? - Eu nu vreau s\ intru în dispozitivul acesta de interpretare obiectiv\ pentru c\ e prea mult de f\cut. Lucrurile sunt bine pornite. Se lucreaz\ [i cu fonduri europe-

ne, [i de la buget. Nu e pu]in lucru s\ dai din buget 1,5 miliarde de euro pentru refacerea sistemului de iriga]ii. Nu e pu]in lucru s\ folose[ti 450 de milioane de euro de la Uniunea European\ pentru re]eaua secundar\ de iriga]ii. S-au f\cut pa[i mari. Important este s\ continu\m pentru c\ unele decizii au r\mas în sertarul orgoliului. Personalizarea vreunei ac]iuni nu trebuie s\ ne intereseze, nici paternitatea ideii. Continuitatea ideii este esen]ial\, chiar dac\ facem corec]ii pe parcurs, ca la un motor performant. Anonimatul inteligen]ei r\mâne cheia de succes într-o asemenea ac]iune. “Mi-a]i furat” câteva idei cu acest prilej pentru c\ eu nu am mai dat niciun interviu, dar nu am putut s\ rezist sufletului când am auzit de “Profitul Agricol”, care introduce s\mân]a profesiei peste tot. - Ave]i ce spune [i experien]a pe care a]i avut-o v\ oblig\ s-o face]i. Mai cunoa[te]i alt “vinovat”? - Da, nu mai este al doilea în via]\ care s\ fi trecut prin rânduiala asta... Voi avea mereu un gând bun pentru agricultur\, indiferent cât\ energie ar mai pâlpâi în mine. Eu îi apreciez pe to]i [i nu voi critica pe nimeni niciodat\. Îi salut pe to]i cu suferin]a c\ nu am putut face mai mult sau cât mi-am dorit. Pu]ini în]eleg fenomenul agricol [i pu]ini se d\ruiesc pentru el. Resentimente n-am avut, nici nu regret c\ nu mai sunt ministru. Fiecare poate m\sura cât am reu[it, dar sufletul [i energia mea acolo s-au dus...

Viorel PATRICHI 25

CULTURI VEGETALE

Fungicidul Imperis Ultra.

ondi]iile meteo specifice prim\verii în curs, cu varia]ii de temperatura mari [i precipita]ii frecvente, creeaz\ condi]ii propice pentru dezvoltarea bolilor foliare la cereale (f\inare, rugini, septorioze, arsuri sau pirenoforoze). La frunzele afectate de aceste boli, activitatea fotosintetic\ încetine[te, asimilarea substan]elor nutritive este blocat\, iar, în cazul unui stres abiotic, planta nu rezist\. Sporii sunt purta]i de vânt c\tre ariile învecinate, infectând plantele sensibile. În afar\ de pagubele produse în mod direct, pot fi cuantificate [i alte rezultate negative. În cazul infec]iei avansate cu Pyrenophora tritici, de exemplu, boabele de grâu (mai ales cele de grâu durum) pot prezenta colora]ii ro[iatice (“red smudge”), generând confuzie privind un poten]ial risc al infec]iei cu Fusarium [i, incontestabil, susceptibilitate c\ în cultur\ sunt prezente unele micotoxine. Pe scurt, consum suplimentar de timp, resurs\ uman\ [i bani. 26

Rugina brun\ la grâu (Puccinia recondita)

Speciali[tii nu recomand\ reducerea tratamentelor pentru controlul patogenilor în perioade cu presiune mare de infec]ie. Exist\ produse complexe, precum Imperis Ultra (a doua denumire comercial\ a produsului Priaxor de la BASF), care, pe lâng\ efectul fungicid preventiv, curativ [i eradicativ împotriva bolilor, produce [i efecte fiziologice benefice> un staygreen prelungit [i o rat\ mai redus\ a transpira]iei (avantaje importante mai ales în perioadele de stres hidric, ajutând planta s\ tolereze mai u[or lipsa apei în sol [i din aer). Imperis Ultra prezint\ un spectru larg de combatere a bolilor la cereale, printre care septorioza (Septoria spp.) la grâu [i triticale, f\inarea la grâu, orz [i triticale (Erysiphe graminis), p\tarea reticular\ la grâu, orz [i triticale (Pyrenophora spp.), rugina brun\ la grâu, orz, triticale [i secar\ (Puccinia recondita / hordei), arsura frunzelor de orz [i secar\ (Rhynchosporium secalis). Imperis Ultra se prezint\ sub form\ de concentrat emulsionabil (EC) [i ac]ioneaz\ sistemic local, translaminar. Este un fungicid de nou\ genera]ie, cu puternic caracter antisporulant, care are la baz\ dou\ substan]e performante, avansate, cu efect sinergic> - Fluxapiroxad este o molecul\ din

foto>arhiva intern\ Kwizda Agro Romania

Fermierii cultivatori de cereale se confrunt\ cu provoc\ri suplimentare fa]\ de cele pe care, oricum, le a[teptau. Resursele sunt foarte limitate, îns\ culturile înfiin]ate în toamn\ se prezint\ mai bine fa]\ de anul trecut [i au nevoie de sus]inere cu produse de protec]ie a plantelor de calitate, pentru a înclina într-o direc]ie favorabil\ balan]a produc]iei la final de sezon.

foto> Adobe Stock

Calitate pentru cereale cu pre] bun

P\tarea reticular\ / Pirenoforoza la grâu (Pyrenophora tritici – repentis)

grupa SDHI, prezentând mobilitate excelent\ în plant\, fiind preluat rapid prin ambele vase conductoare (xilem [i floem) c\tre ]esuturile vegetale, inclusiv la nivelul noilor cre[teri. Ac]ioneaz\ sistemic asupra patogenilor, oprindu-le producerea de energie [i blocându-le evolu]ia indiferent de stadiu> germinarea sporilor, cre[terea tubului germinativ, dezvoltarea miceliului [i sporularea. - Piraclostrobin, din grupa strobilurinelor, prezint\ mi[care translaminar\ [i sistemic local\. Are rol preventiv în controlul patogenilor, c\rora le inhib\ germina]ia sporilor. În plus, prin efectul stay-green, m\re[te perioada de absorb]ie a nutrien]ilor în bob, determinând formarea unor indici superiori de productivitate (protein\, masa hectolitric\ etc.). Produsul prezint\ o fereastr\ mare de aplicare, fiind unul dintre pu]inele fungicide care se preteaz\ la tratamente pe aproape toat\ perioada de vegeta]ie, mai exact de la mijlocul înfr\]irii pân\ la sfâr[itul înfloritului (BBCH 25 - 69), cu respectarea num\rului maxim de aplic\ri, indicat pe eticheta produsului. Doza recomandat\ este de 0,75 - 1 l/ha. Profitul Agricol 14/2024

CULTURI VEGETALE

Un leu investit aduce 2 lei profit Într-un an complicat, când nu pu]ine ferme se confrunt\ cu probleme de lichidit\]i pentru achizi]ii de inputuri, produsele precum biostimulatorii, care nu sunt verig\ obligatorie în tehnologia clasic\, sunt printre primele t\iate din list\. Dan Popescu, pre[edintele Aectra, nu este de acord.

Aectra împline[te trei decenii de activitate [i 20 de ani de când a devenit companie cu capital integral românesc. Dan Popescu, patron [i director general, s-a axat pe solu]ii nonconformiste, dar care dau rezultate palpabile. 98 de fermieri din sectorul de cultur\ vegetal\, care lucreaz\ de la 500 la 2.000 de ha (în total 100.000 ha), au fost invita]i s\ completeze un chestionar online destul de complex. “Ideea a fost a evalu\rii pierderilor fa]\ de poten]ialul genetic al plantei. De exemplu, la grâu, din 18-20 de tone pierzi 12-13 tone, din diverse cauze, factori biotici [i abiotici. Evident c\ eliminarea complet\ a pierderilor nu e posibil\, dar avem solu]ii pentru reducerea unei p\r]i semnificative a acestora”. Fermierii au dat r\spunsurile în direct, pe telefon, iar dup\ fiecare set întrebare-r\spuns în sal\ se afi[a media r\spunsurilor. De exemplu, pentru o cultur\ nepreg\tit\ optim pentru intrarea în iarn\, media estimat\ a pierderilor a ie[it 1.164 de kg/ha. Pentru o repornire în vegeta]ie mai lent\, fermierii au estimat o pierdere de 60 de kg/zi, respectiv 584 de kg în total. Pierderi din cauza fosforului blocat - 700 kg. Pierderi din cauza Profitul Agricol 14/2024

“

“Am f\cut, în ultimii [ase ani, teste în 270 de ferme din toat\ ]ara. Iar concluzia e c\ dac\ investe[ti ce/cât/când trebuie, categoric ie[i în profit semnificativ - 150-200%. Adic\, la un leu investit, trei lei venit, deci doi lei profit”.

“

foamei de azot - 30% din produc]ie [.a.m.d. Prin cumulare, toate problemele ar da pierderi de 6,2 t/ha, în estimare participan]ilor la sondaj. Produc]ia medie la grâu, anul trecut, a celor 98 de fermieri, a fost de 5 t/ha. La rapi]\, 3 t/ha, floarea-soarelui 2,6 t/ha, porumb 5 t/ha. Întreba]i cu ce produc]ii ar fi mul]umi]i, au r\spuns, la grâu 6,2 t/ha, rapi]\ 3,8 t/ha, floare 3,4 t/ha, porumb 7 t/ha. De exemplu, produc]ia medie, pe

cinci ani, în cele 270 de ferme, f\r\ tehnologia Aectra, a fost de 5,8 t/ha de grâu. Media cu tehnologia Aectra, 6,7 t/ha. Profitul mediu pe hectar, pe cei cinci ani, al tehnologiei, 155%. Am l\sat spre final prima întrebare a studiului, fiindc\ e "pereche" cu ultima. Astfel, la început, fermierii au fost invita]i s\ se refere la investi]iile din 2023, iar la final la investi]iile preconizate pentru 2024. Produsele-vedet\ din portofoliul Aectra sunt Terra-Sorb, cel mai vândut biostimulator din România, NH Delta - azot ureic stabilizat cu cationi de potasiu [i calciu, folosit de de]in\torii recordurilor de produc]ie la grâu din Anglia [i Noua Zeeland\, combina]ia de Black Jack cu Ecofertil, care disponibilizeaz\ macroelementele din sol (în teste a dat 80 de kg de azot substan]\ activ\ adi]ional în sol), Atonik, care cre[te polenizarea [i fructificarea, ac]ionând la nivel celular.

Robert VERESS

Dan Popescu, directorul general Aectra> “2023 a fost un an în care a]i c\utat s\ t\ia]i orice cheltuial\, chiar cu riscul unei descre[teri de produc]ii? Sau a]i investit, în continuare, cu obiectivul de a maximiza profitul? R\spunsurile au fost 50% / 50%. Pentru 2024, de[i situa]ia nu e mai optimist\ ca în 2023, 79% au r\spuns c\ vor investi. Fiindc\ au în]eles. Dac\ d\m la o parte anii de secet\ extrem\, când chiar nu ai ce face, în rest avem solu]ii pentru a ne men]ine profitabilitatea.” 27

CULTURI VEGETALE Gabriela Vila, director general Adama România [i Republica Moldova “La Adama, ne adapt\m permanent strategia în func]ie de realitatea din teren. În prezent, vedem precau]ie din partea tuturor juc\torilor. Ne dorim ca în aceast\ perioad\ s\ fim mai eficien]i opera]ional, s\ ne dezvolt\m rela]iile cu fermierii [i partenerii, iar pentru aceasta venim cu noi produse competitive [i inovatoare, astfel încât fermierii s\ ob]in\ spor de produc]ie [i profitabilitate ridicat\. Discut\m cu ei despre nevoile lor, complet schimbate fa]\ de anii anteriori, [i le propunem solu]ii pe care s\ le poat\ accesa rapid, f\r\ ca activitatea [i cash flow-ul s\ le fie afectate în vreun fel”.

Adama preg\te[te omologarea a 5 produse noi în România Adama propune dou\ noi pachete optimizate din punct de vedere tehnic, la pre]uri adaptate a[tept\rilor fermierului de azi - Pachetul Esen]ial Prim\var\, destinat culturilor de cereale p\ioase [i rapi]\, care con]ine un fungicid [i un insecticid, precum [i Pachetul Forapro (fenpropidin ¡ protioconazol), destinat primului tratament la grâu. În prezent, Adama România comercializeaz\ 42 de solu]ii de protec]ia plantelor [i alte 10 pachete comerciale care combin\ mai multe produse. În ultimii 3 ani, compania a lansat 7 produse noi [i a[teapt\ omologarea a 5 noi produse în decursul acestui an, între care patru fungicide [i un erbicid. “Erbicidul pe care ne preg\tim s\ îl lans\m este o combina]ie unic\ de substan]e active, care în acest moment nu mai este întâlnit\ în pia]\. În ceea ce prive[te noile fungicide, acestea se adreseaz\ culturilor de cereale p\ioase [i au o formulare unic\ în pia]\, pentru care Adama are brevet [i care a fost deja lansat\ în Europa. Este vorba despre formularea Asorbital, care aduce o cre[tere a efi28

cacit\]ii de 10%, în medie, verificat\ în peste 500 teste efectuate în Europa. Toate se vor reg\si în oferta noastr\ comercial\ de anul viitor”, explic\ Adrian Cosor, director marketing Adama (foto). Este vorba de Forapro, un nou fungicid pentru cereale, cu spectru larg la T1, cu aplicabilitate în mai multe culturi, care ofer\ un control superior asupra tuturor bolilor majore de început de sezon. Pe scurt, ofer\ efectul dublu de poten]are a dou\ substan]e active împreun\ cu tehnologia unic\ de formulare Asorbital de la Adama. Produsul a demonstrat rezultate excelente atât pentru grâu, cât [i pentru orz, [i este eficient în combaterea bolilor de început de sezon, cum ar fi f\inarea, septorioza [i ruginile. Puterea substan]ei active Protioconazol, împreun\ cu Fenpropidin, îmbun\t\]it\ de Tehnologia de Formulare Asorbital, asigur\ o penetrare crescut\ a frunzelor, o absorb]ie mai rapid\ [i o translocare eficient\, cu impact la nivelul întregii plante, prevenind în acela[i timp degradarea

dat\ de radia]iile solare. Testele ample au ar\tat c\ Forapro p\trunde în cuticula frunzei mult mai repede în compara]ie cu amestecul în rezervor al celor dou\ substan]e. Forapro face parte din noul portofoliu european Adama de fungicide pentru cereale. Lans\rile vor continua pe tot continentul pe parcursul anului 2024. “Fermierii caut\ fungicide inovatoare, eficiente, care s\ le r\spund\ nevoilor de protec]ie a culturilor, cu ac]iune rapid\ [i costuri mai mici, astfel încât s\ poat\ cre[te recoltele [i s\ aduc\ pe pia]\ cereale de înalt\ calitate. Odat\ cu lansarea Forapro, Adama a r\spuns acestor nevoi [i a oferit inova]ia valoroas\ pe care fermierii o a[teapt\ de la noi”, a declarat Alex Mills, Director Global Fungicide Adama.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 14/2024

CULTURI VEGETALE

:mpreun\ cu Patria Bank, Agrii ofer\ [i finan]are :ncepând cu luna aprilie, Agrii ofer\ solu]ii inclusiv pentru fermierii care au nevoie de finan]are la achizi]ia de inputuri. Pachetele financiare sunt acordate prin Patria Bank, cu care Agrii a ;ncheiat un protocol de colaborare. Oferta de finan]are se bazeaz\ pe inten]ia unei finan]\ri flexibile, scheme de plat\ adaptate perioadei de recoltare, cu rambursare în rate sezoniere, rate lunare egale sau rate lunare personalizate. Garan]iile sunt flexibile [i corelate cu specificul afacerii (BO, FGCR, gaj cultur\, utilaje, imobiliare), iar costurile de finan]are sunt preferen]iale. “Sus]inerea agriculturii române[ti este o prioritate în cadrul grupului Patria Bank, iar ini]iativa parteneriatului cu Agrii a pornit de la dorin]a noastr\ co-

mun\ de a facilita cât mai multor fermieri accesul la solu]ii imediate [i adaptate nevoilor acestora”, declar\ Lavinia Mocanu, Patria Bank. “Viziunea noastr\ despre agricultura din România este c\ aceasta se va face cu profesioni[ti pentru profesioni[ti. Suntem dedica]i s\ g\sim modalit\]i noi prin care fermierul român s\ fie ajutat s\ creasc\ nivelul de profesionalizare [i s\ poat\ s\ î[i îmbun\t\]easc\ eficien]a la nivel de ferm\, paralel cu promovarea unor noi practici agricole, durabile. Accesul la finan]are în agricultur\ este cheia care deschide u[a c\tre inova]ie, modernizare [i valoare ad\ugat\ în agricultur\”, declar\ Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România. (foto)

Monalisa Ungureanu

139 soiuri noi propuse pentru înscriere în Catalogul oficial Joi, 4 aprilie, s-a întrunit Comisia de înregistrare a soiurilor de plante agricole [i horticole, prezidat\ de Violeta Mu[at, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. (foto) Comisia a propus pentru înscriere în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultur\ din România 139 soiuri noi, din care specii de culturi de câmp - 103 soiuri, legume - 28 soiuri, pomi fructiferi - 3 soiuri, vi]\de-vie - 4 soiuri, alte specii de cultur\ - 1 soi. Propunerile Comisiei se supun aprob\rii ministrului Agriculturii. Odat\ cu aprobarea procesului-verbal de înregistrare, soiurile pot fi comercial30

Violeta Mu[at

izate, având acela[i regim ca [i cele înscrise [i publicate în Catalogul ofi-

cial al soiurilor de plante de cultur\ din România. Soiurile propuse Comisiei pentru înregistrare [i-au încheiat ciclul experimental în anul 2023 [i corespund criteriilor stabilite de reglement\rile în domeniu, respectiv sunt distincte, uniforme [i stabile, iar soiurile din speciile de culturi de câmp posed\ valoare agronomic\ [i de utilizare satisf\c\toare.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 14/2024

Cum pute]i asigura produc]ii de calitate cu

Smart Technology de la BASF Produc]iile de calitate în agricultura modern\ nu reprezint\ doar un simplu obiectiv. Ele sunt o necesitate real\ pentru a avea succes la finalul perioadei de cultivare. Produc]iile s\n\toase [i de calitate se traduc în vandabilitate [i, implicit, în profituri ridicate.

ehnologiile moderne, precum Smart Technology de la BASF, pot contribui la atingerea acestui obiectiv. Este valabil cu atât mai mult în produc]ia horticol\, unde mare parte din recolta comercializat\ în retail este la alegerea direct\ a consumatorilor preten]io[i.

Care e re]eta produc]iilor de înalt\ calitate? Orice re]et\ începe cu o bun\ preg\tire. Este valabil [i în agricultur\, dar, mai întâi e necesar un plan coerent [i complet al tehnologiei de cultur\. Acesta st\ la baza tuturor activit\]ilor [i este unul dintre principalii factori generatori de profit pentru fermier.

A treia parte a re]etei const\ în implementare. Vorbim aici de lucr\rile agrotehnice propriu-zise, de tehnicile folosite [i, nu în ultimul rând, de corectitudinea cu care fiecare verig\ din lan]ul tehnologic este executat\.

Care sunt cele mai mari dificult\]i în ob]inerea unor produc]ii de calitate? Cea mai dificil\ problem\ cu care se confrunt\ fermierii este vremea. Este singurul factor ce nu poate fi controlat [i nici prezis pe perioade lungi.

L\sând la o parte spa]iile protejate, care elimin\ în mare parte inconvenientul factorilor climatici, riscurile aduse de vreme pot fi reduse prin folosirea inteligent\ a iriga]iilor, prin utilizarea semin]elor sau a soiurilor certificate, printr-un program bun de fertilizare, respectiv prin utilizarea produselor [i a tehnologiilor complementare sau cu efecte de vitalizare. A doua cea mai mare provocare se refer\ la atacurile organismelor d\un\toare. De exemplu, la culturile de tomate sunt “renumite” o serie de

Cea de-a doua parte a re]etei, ingredientele, includ printre altele> materialul s\ditor de calitate, productiv, rezistent la anumite boli [i adaptabil condi]iilor locale din ferm\ [i tehnologiei aplicate, fertilizarea prealabil\ a solului în mod optim, erbicidarea [i tratamentele fitosanitare pentru prevenirea [i combaterea bolilor [i d\un\torilor, materialele de suport necesare, precum [i cele pentru efectuarea lucr\rilor, respectiv pentru depozitarea ulterioar\ recolt\rii. 32

Profitul Agricol 14/2024

boli p\gubitoare, precum> f\inarea (poate fi comb\tut\ cu succes cu produse precum Dago nis ® ), mana (fermierii profesioni[ti o previn folosind Cabrio® Top) sau putregaiul cenu[iu (se poate combate folosind Signum®). De asemenea, p\gubitoare pot fi Tuta absoluta sau omida fructifica]iilor (recomand\m tratamentul cu insecticidul Alverde®), buruienile monocotiledonate [i dicotiledonate (care se pot combate cu erbicidul Stomp® Aqua). Fermierii trebuie s\ con[tientizeze faptul c\ produc]iile de calitate nu se mai pot ob]ine f\r\ a face o agricultur\ modern\ [i sustenabil\. Este important de men]ionat c\ metodele de mai sus necesit\ o abordare integrat\, combinat\ cu o consultan]\ din partea exper]ilor [i un program bine pus la punct de preven]ie. Doar aplicate împreun\, ele pot oferi fermierilor instrumentele necesare pentru dep\[irea dificult\]ilor [i cre[terea productivit\]ii, a calit\]ii [i implicit a profitului.

Profitul Agricol 14/2024

“Cel mai bun viticultor din România - 2024”

Consultantul Paul Huie] [i studenta USAMV Bucure[ti Alexandra Bardo[ sunt marii câ[tig\tori ai celei de-a doua edi]ii a concursului “Cel mai bun viticultor din România”, organizat de Wines of Romania, în colaborare cu Sta]iunea de Cercetare [i Dezvoltare pentru Viticultur\ [i Pomicultur\ Pietroasa-Istri]a. Împ\r]it în dou\ sec]iuni, Exper]i viticultori cu experien]\, cei mai mul]i angaja]i ai cramelor [i Studen]i - câte trei studen]i în ani terminali, desemna]i de facult\]ile de profil din ]ar\, concursul a constat în t\ierea Guyot Poussard a c=te zece butuci pentru fiecare concurent. Viticultorii cu experien]\ au avut la dispozi]ie 20 de minute, iar studen]ii 30 de minute. În urma analizei rezultatelor studen]ilor, a fost realizat [i un clasament al universit\]ilor de profil. Pe primul loc s-a clasat USAMV Cluj, urmat\ de cele din Ia[i [i Bucure[ti. O student\ a USAMV Bucure[ti, institu]ie de care apar]ine SCDVP Pietroasa-Istri]a, s-a dovedit a fi cea mai bun\ dintre cei 15 studen]i participan]i. Câ[tig\torii concursului au fost premia]i de Corteva (exper]ii au primit tratamente pentru 4 hectare de vie, iar studen]ii - foarfeci, fier\straie [i seturi

de degustare), Da Bacco (un aparat de legat electrice [i dou\ multicultivatoare pentru exper]i, 3 zile de experien]\ în companie pentru studen]i), Valdo Invest (un butoi de stejar pentru câ[tig\torul primului loc), SCDVP Pietroasa-Istri]a (vinuri de colec]ie). Juriul care a analizat lucr\rile viticultorilor veterani a fost compus din Fabio Sorgiacomo, expert Giotto Consulting, Vicenç Canals, profesor la Academia de T\iere a Vi]ei-de-vie (Academia de Poda) din Spania, [i Marian Ion (pre[edinte), doctor în [tiin]e cu peste 30 de ani de experien]\ în viticultur\. Juriul care a evaluat studen]ii a fost prezidat de Alina Donici, director al Sta]iunii de Cercetare [i Dezvoltare Viticol\ Bujoru, al\turi de Alfred {tefan (Corteva) [i Dan Ploscaru, câ[tig\torul concursului de anul trecut.

CRE{TEREA

ANIMALELOR Mai mul]i bani pentru rasele Bazna [i Mangali]a Guvernul a aprobat pe 4 aprilie programul de sus]inere a cresc\torilor de porci de reproduc]ie din rasele Bazna [i/sau Mangali]a pentru anul 2024. Ajutorul a crescut de la 1.200 lei/scroaf\/an la 2.000 de lei/scroaf\/an. Cererile de înscriere în Program se depun la Direc]iile pentru Agricultur\ Jude]ene, începând cu ziua urm\toare intr\rii în vigoare a hot\rârii aprobate pe 4 aprilie, pân\ la data de 30 iunie 2024, inclusiv.

Dumitru Andre[oi> Trebuie s\ transform\m cerealele în carne “Cei care se gândesc c\ ar putea s\ revin\ pre]urile cerealelor din 2022 ar fi bine s\ uite acest lucru”, spune Dumitru Andre[oi, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Ovine “Dacia” din Hunedoara. “Pia]a nu se mai întoarce [i a venit timpul s\ valorific\m cerealele în ]ara noastr\. Tot mai multe pie]e se deschid pentru România. Au nevoie de animale vii [i de piese de carcas\. Dac\ în urm\ cu 10 ani exportam doar în Iordania, acum putem vinde [i în Arabia Saudit\, Tunisia, Egipt. Algeria, Turcia, Siria, Libia au început s\ caute oi de la noi. În Europa Occidental\, a crescut num\rul de musulmani [i a urcat [i 34

cererea de carne de oaie sau de vit\. Avem pre] bun [i trebuie s\ profit\m de acest lucru. De aceea, nu trebuie s\ export\m cereale.” Dumitru Andre[oi a dezvoltat ferme în jude]ul Bra[ov. A cump\rat o ferm\ în jude]ul Constan]a, care are [i un abator func]ional. Evaluarea oierului din “Dacia” este cât se poate de corect\. Prin dezvoltarea zootehniei [i prin procesarea c\rnii, nu mai export\ materie prim\ [i subven]ie, aduce plusvaloare în fermele lui, iar gunoiul de grajd ajut\ la refacerea humusului distrus.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 14/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Iani Chihaia> “Ambii ochi vor plânge curând...” Cu un an în urm\, Iani Chihaia, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Fabrican]ilor de Nutre]uri Combinate (ANFNC), a lansat ;n Profitul Agricol formula “Un ochi plânge, altul râde”. Vorbea atunci de evolu]ia afacerilor din ultimii ani din agricultur\. “În curând, ambii ochi vor plânge”, pluseaz\ Iani Chihaia acum. A crescut cantitatea de cereale [i de oleaginoase, Rusia [i Ucraina au înc\ depozitele pline [i se apropie noua recolt\. Ce poate face România în actuala conjunctur\, ca s\ nu afecteze nici interesele cultivatorilor de cereale, s\ nu desconsidere nici problemele cresc\torilor de animale? “Lucrurile nu sunt bune deloc. Noi pierdem în acest r\zboi, nu altcineva. Ce ne lipse[te? M\sura, vorba lui Ionel Br\tianu. Asta aduc inginerii în politic\. M\sura! Sigur c\ trebuie g\sit\ o solu]ie de compromis ca s\-i mul]umim pe to]i pentru c\ trebuie s\ ne uit\m cu un ochi [i la produc\torul nostru. Îmi este greu s\ dau eu m\sura, dar prea n\p\stuit este fermierul care lucreaz\ p\mântul. Am umblat prin ]ar\ [i culturile nu sunt într-o stare bun\. E adev\rat c\ în Rusia, în Ucraina [i în Occident plou\, dar Dumnezeu nu se bag\ în asemenea treburi. Nu e angajatul nostru. Pre]ul furajelor a sc\zut pentru c\ [i pre]ul cerealelor a sc\zut, dar aceast\ sc\dere nu se vede la raft în aproape nicio ]ar\. Dac\ produc\torii de nutre]uri combinate cump\r\ probabil materie prim\ mai ieftin\, fa]\ de vârful pre]urilor din pandemie, acum aceast\ tendin]\ nu se transfer\. Retailerii nu fac la fel, nu se vede la raft efectul ieftinirii. Acum nu mai vorbe[te nimeni de pace. Toat\ lumea parc\ vrea r\zboi. Profitul Agricol 14/2024

Îns\ nici f\r\ intermediari nu se poate, de[i profit\ de situa]ia creat\. Pân\ la urm\, to]i vor g\si ie[irea din aceste circumstan]e. Ochiul care plânge înseamn\ 75% acum din num\rul fermierilor care se afl\ într-o situa]ie grea. Nu [tiu dac\ cineva face jocurile aici. Eu am discutat cu mul]i oameni despre orizontul 2030. M-a surprins lipsa de perspectiv\ a oamenilor. Nu reu[esc s\ vad\...”, spune Iani Chihaia. “Nu cred c\ vor mai falimenta fermele de porci, pentru c\ nu se poate aduce la nesfâr[it carne din import. Am aceast\ convingere. Aici se întâmpl\ ni[te lucruri impresionante fiindc\ exist\ interes major s\ creasc\ acest domeniu sau s\ repun\ în func]iune capacit\]i de produc]ie. Pesta este un inamic al tuturor, dar iat\ c\ se construiesc mari ferme de reproduc]ie. La Arad se face o ferm\ uria[\ de reproduc]ie ca s\ poat\ st\pâni problemele de biosecuritate. La carnea de porc, problema noastr\

nu este supraproduc]ia. E foarte bine c\ vor valorifica o parte din acele cereale care iau drumul exportului. Spania import\ 80% din necesarul de cereale, dar export\ 80% din produc]ia proprie de carne. Noi am ajuns s\ facem invers.” Toate fondurile pentru reproduc]ie s-au orientat spre combinate mamut, nu exist\ preocupare pentru ferma de familie la porc [i pas\re. Sursa principal\ de hran\ nu poate fi asigurat\ de fermele de familie, crede pre[edintele ANFNC. În 2024, nu se deschid noi fabrici de furaje combinate, dar exist\ fabrici care lucreaz\ într-un schimb sau în dou\ schimburi [i ar putea cre[te capacitatea de produc]ie. “Ideal este s\ lucrezi în trei schimburi. Exist\ [i fabrici care stau degeaba. Le-au f\cut f\r\ noim\. Oamenii trebuie aduna]i laolalt\ fiindc\ nu se cunosc. Exact acesta este rolul ANFNC. Avem 60 de membri. Ei produc 60 - 62% din necesarul de nutre]uri combinate din România. În Top 10 se afl\ numai produc\tori români de furaje, cu excep]ia Premium Porc din Danemarca.” Danezii au construit o fabric\ la Sibiu, dar nu o folosesc fiindc\ pesta porcin\ african\ le-a redus drastic efectivele. Iar ei chiar au instituit norme draconice de biosecuritate. Într-o ferm\ de reproduc]ie, medicul veterinar era [eful complexului. To]i lucr\torii f\ceau du[ la intrarea în ferm\. Ancheta a ar\tat c\ virusul a p\truns printr-o femeie de la hal\, care asista la f\t\ri de obicei. Tocmai aceast\ femeie a adus virusul. Fusese în sat ca s\ asiste la ni[te f\t\ri prin cote]ele ]\ranilor.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Grigore Horoi> Agricola va r\mâne un juc\tor important în zootehnia României Orice dialog cu Grigore Horoi, pre[edintele Grupului Agricola din Bac\u, aceast\ perl\ a zootehniei române, este un motiv de uimire optimist\> nu e totul pierdut pentru agricultur\, putem s\ construim [i noi o industrie profitabil\ în acest domeniu. 36

- Domnule pre[edinte, cum a reu[it s\ pluteasc\ aceast\ nav\ amiral din agricultura ]\rii prin atâtea crize din ultimul timp? Ce oportunit\]i a]i mai creat? - Anul 2023 a fost, pentru firmele Grupului nostru, ca de altfel pentru toat\ economia României, unul plin de provoc\ri. Se [tie foarte bine despre efectele crizei energetice, cre[terea pre]urilor la resursele de

baz\, incertitudinea [i teama legate de r\zboiul din Ucraina, infla]ia care a erodat puterea de cump\rare a românilor, seceta, dezordinea din pia]a cerealelor [i, toate acestea, dup\ criza Covid, care practic a bulversat întreaga planet\. Evident c\ s\ gestionezi o astfel de criz\ multipl\ nu este deloc simplu. De aceea, am elaborat programe adaptate la aceast\ situa]ie [i am reu[it s\ gestion\m destul de bine proProfitul Agricol 14/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR tioneze [ocuri de natura celor amintite. Cât despre oportunitate, le-am spus colegilor mei c\ avem ocazia s\ demonstr\m colaboratorilor no[tri c\ suntem un partener pe care pot conta. Suntem consecven]i [i în rela]ia cu consumatorii. Exist\ tenta]ia unor operatori din industria noastr\ de a “ajusta” calitatea produsului în func]ie de puterea de cump\rare… Noi am ales s\ men]inem cu orice pre] calitatea produselor, chiar dac\ la unele produse cu valoare mare [i pre] unitar mare nu am reu[it s\ marc\m cre[teri de volume a[a cum am fost obi[nui]i. Sunt convins c\ decizia noastr\ de a p\stra [i chiar îmbun\t\]i calitatea ne va r\spl\ti pe viitor.

- Cum a mai evoluat oferta Grupului Agricola?

voc\rile care ne-au stat [i înc\ ne mai stau în cale. A[adar, rezultatele anului 2023 s-au aliniat la obiectivele pe care ni le-am setat pentru aceast\ perioad\< am realizat în linii mari obiectivele de vânz\ri - cantitate [i cifr\ de afaceri pe toate liniile de business/ categorii de produs, am realizat indicatorii de profitabilitate, care s\ fac\ sustenabile afacerile noastre [i pentru viitor. Lucrul acesta a fost posibil deoarece firmele noastre au fost preg\tite din timp s\ fac\ fa]\ unor eventuale crize. Sunt aproximativ 10 ani de când, împreun\ cu colegii din top managementul firmelor din Grupul Agricola, am stabilit un set de indicatori la care am lucrat pentru ca firmele noastre s\ aib\ un bilan] echilibrat, o expunere rezonabil\ la îndatorare, o rentabilitate minim\, care s\ fac\ companiile noastre capabile s\ gesProfitul Agricol 14/2024

- Dup\ cum [ti]i, sub brandul Agricola vindem cea mai complet\ gam\ de produse> carne de pui în diverse forme de procesare [i ambalare, puii cu cre[tere lent\ crescu]i f\r\ a li se administra vreodat\ antibiotic - un produs premium pe care doar Agricola îl are în portofoliu, apoi o gam\ de produse premium, prezent\ în pia]\ sub brandul Bravito, dedicat\ copiilor [i întregii familii, sub care comercializ\m exclusiv produse de top de la toate liniile de business ale Grupului, pui, mezeluri, ready-meals [i ou\. Companiile Grupului Agricola au creat de-a lungul timpului produse premium diferen]iatoare, structurate [i dezvoltate în func]ie de nevoile [i aspira]iile identificate în cadrul cercet\rilor de pia]\ calitative [i cantitave, efectuate la consumatori. A[adar, la carnea de pui am fost primul produc\tor care a introdus în pia]\ segmentul de pui cu cre[tere lent\ (Puiul Fericit, Coco[elul de P\dure). La mezeluri, pe lâng\ produsele deja consacrate (Salam de Sibiu, Babic, B\n\]ean etc.), am lansat

în România produse crud-uscate de influen]\ mediteraneean\, cu structur\ a c\rnii mare> Salamul Levant, Salamul Mozaic [i altele. La produsele ready-meals am dezvoltat gama “F\r\ E-uri”. La ou\le proaspete, am lansat Ou\le Ochioase [i Ou\le Inimoase - produse func]ionale, îmbog\]ite pe cale natural\, ca rezultat al unei cercet\ri [tiin]ifice ce s-a întins pe durata a 4 ani. Evident, criza este resim]it\ de consumatori, care-[i v\d veniturile devenind insuficiente pentru facturile la utilit\]i [i costurile gospod\riei. Au început s\ cumpere mai pu]in, s\ “vâneze” promo]ii, s\ achizi]ioneze mai pu]in pentru stoc/ familie [i s\ prefere magazinele de proximitate ori online. Spuneam în glum\ c\ poate a[a se mai reduce din risip\ (alimentar\)!... Da, pe acest fond, volumele realizate la categoriile de produse cu valoare unitar\ mare sunt “în acord” cu tendin]ele pie]ei, care în aceast\ perioad\ se orienteaz\ spre produse mai ieftine, chiar dac\ în decizia de cump\rare a consumatorului este de multe ori… sacrificat\ calitatea. Am încredere c\ Agricola va r\mâne un juc\tor important în agribusinessul românesc pentru înc\ mul]i ani de aici înainte. Angajamentul echipelor de management al firmelor din grup este s\ cre[tem valoarea companiilor [i s\ sporim satisfac]ia p\r]ilor interesate> ac]ionari, angaja]i, parteneri de afaceri, comunitate, totul în mod responsabil [i sustenabil. Preg\tirea echipelor de mâine care s\ duc\ afacerile mai departe este o alt\ preocupare continu\. Lucr\m de mul]i ani dup\ sisteme care delimiteaz\ în mod pragmatic palierele de reponsabilit\]i, încuraj\m asumarea [i performan]a [i le împ\rt\[im în mod constant.

a consemnat Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Americanii sunt ;ngrijora]i de evolu]ia gripei aviare O

companie de top ;n analiza de date, GlobalData, avertizeaz\ c\ preocup\rile legate de gripa aviar\ reprezint\ provoc\ri pentru firmele din procesare, spre a p\stra intact\ încrederea consumatorilor. Încrederea cump\r\torilor se poate pierde foarte u[or. De aceea, autorit\]ile sanitare au dat asigur\ri consumatorilor c\ r\spândirea gripei aviare la vacile de lapte din mai multe state din SUA prezint\ un risc sc\zut pentru s\n\tatea uman\. Cu toate acestea, titlurile de [tiri au explodat pe ecrane [i au atras aten]ia asupra leg\turii dintre cre[terea intensiv\ a animalelor [i transmiterea bolilor. Pe m\sur\ ce consumatorii reevalueaz\ rolul produselor de origine animal\ în dieta lor, produc\torii se confrunt\ atât cu oportunit\]i, cât [i cu provoc\ri pentru a câ[tiga încrederea consumatorilor, arat\ GlobalData. Departamentul Agriculturii din SUA (USDA), Administra]ia pentru Alimente [i Medicamente (FDA) [i Centrele pentru Controlul [i Prevenirea Bolilor (CDC) au confirmat r\spândirea gripei aviare la vacile de lapte bolnave din Kansas [i Texas. Ulterior, o persoan\ din Texas a fost diagnosticat\ cu o tulpin\ foarte virulent\ de grip\ aviar\. Este al doilea caz al acestei tulpini de grip\ aviar\, detectat\ vreodat\ în SUA. CDC a subliniat c\ este un risc sc\zut pentru ca virusul s\ treac\ la oameni, virus care se poate r\spândi prin contactul apropiat cu p\s\rile infectate. Mai mult, speciali[tii de la USDA nu se a[teptau ca virusul gripei aviare de la vaci s\ afecteze siguran]a alimentar\ sau aprovizionarea în SUA, având în 38

vedere c\ pasteurizarea ucide bacteriile [i viru[ii, inclusiv aceast\ tulpin\ de grip\ aviar\.

sondaj realizat de GlobalData a constatat c\ peste un sfert (27%) din consumatori la nivel global ar consuma carne din plante sau lactate vegetale din motive de siguran]\. Consumatorii devin din ce în ce mai con[tien]i de faptul c\ agricultura industrial\ poate avea implica]ii semnificative pentru siguran]a alimentelor. Densitatea prea mare a animalelor în ferma intensiv\ poate facilita r\spândirea agen]ilor patogeni, în timp ce

condi]iile aglomerate [i insalubre cresc probabilitatea transmiterii bolilor, ceea ce duce la niveluri mai ridicate de contaminare a produselor de origine animal\. Încrederea consumatorilor poate fi cultivat\ prin etichete clare, prin certific\ri care s\ ateste trasabilitatea [i informa]ii despre lan]ul de aprovizionare, arat\ GlobalData. Preciz\m c\ exper]ii de la GlobalData ofer\ informa]ii pertinente pentru peste 4.000 din cele mai mari companii din lume, inclusiv pentru peste 70% din companiile FTSE 100 [i 60% din companiile Fortune 100 pentru a câ[tiga încrederea consumatorilor.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 14/2024

MA{INI & UTILAJE O s\ plou\ ([i) cu tractoare în agricultura României Pe lâng\ precipita]iile anun]ate pentru perioada urm\toare, în curând o s\ “plou\” [i cu tractoare în agricultura României. Fermierii mici [i medii vor putea accesa un nou program de finan]are pentru achizi]ia de ma[ini [i utilaje agricole, denumit simbolic de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, “Un tractor pe ferm\”.

“Avem dou\ chestiuni de clarificat> eligibilitatea, deci ce fermieri sunt eligibili, respectiv cuantumul finan]\rii [i procentul finan]\rii. Nu am stabilit deocamdat\ nicio sum\ minim\, vom elabora un draft al unui ghid de finan]are pe care îl vom supune consult\rii cu mediul asociativ din domeniu. Noi vom identifica nevoia (de tractoare n.r.) [i vom finan]a în primul rând reducerea polu\rii. Sper\m ca atât consult\rile, cât [i publicarea ghidului în Monitorul Oficial s\ aib\ loc în prima parte a anului”, ne-a spus ministrul Mircea Fechet, f\r\ a oferi alte detalii legate de suma maxim\ ce poate fi accesat\ de un solicitant sau de criteriile de ob]inere a finan]\rilor.

cesta se adaug\ la programul de finan]are aflat pe lista Administra]iei Fondului pentru Mediu (AFM), denumit de pres\ “Rabla pentru tractoare”, în va-

loare de 500 de milioane lei, adic\ aproximativ 100 de milioane euro. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, ne-a spus c\, în prezent, la minister este constituit un grup de lucru din care fac parte [i reprezentan]i ai Ministerului Agriculturii. 40

Revenind la programul “Un tractor pe ferm\”, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale, Sorin Moise, ne-a spus c\ suma total\ alocat\ va fi de 250 milioane de euro. Din ace[ti bani, 50 milioane de euro se vor aloca pentru proiecte depuse de fermierii care cultiv\ sfecl\ de zah\r, iar restul de 200 milioane de euro, pentru fermele din sectorul vegetal. Fiecare proiect poate beneficia de finan]are de pân\ în 400.000 de euro.

Sprijinul de la stat va fi de 70% din valoarea proiectului, iar restul de 30% va reprezenta contribu]ia proprie a fermierilor. Din fondurile alocate se pot achizi]iona tractoare de pân\ în 250 CP, în cazul fermelor mici, de pân\ în 100 ha, iar fermierii care lucreaz\ maximum 400 ha pot depune proiecte pentru achizi]ia de tractoare de pân\ în 400 CP. “Capacitatea maxim\ în cai-putere a tractoarelor se va face printr-un calcul în func]ie de suprafa]a fermei. Când va ap\rea ghidul de finan]are se va [ti exact ce puteri maxime pot avea tractoarele care se pot achizi]iona de c\tre fermierii mici [i mijlocii. Ideea domnului ministru Florin Barbu a fost c\, cu 400.000 de euro oricum nu se poate cump\ra un tractor mai mare de 400 CP. În ceea ce prive[te suprafa]a, Ministerul Agriculturii nu limiteaz\ depunerea de proiecte la ferme de 400 ha, dar cele sub 400 ha vor avea un punctaj suplimentar”, a precizat Sorin Moise. Este bine de [tiut c\ proiectele pot include [i achizi]ia de utilaje [i echipamente agricole noi, nu doar de tractoare. Vor fi punctate suplimentar acele ma[ini agricole care fac lucr\ri prietenoase cu mediul (pr\[itoare mecanice, de exemplu), care fac mai multe lucr\ri simultane la o singur\ trecere (sem\n\tori directe cu fertilizare, de exemplu) [i care favorizeaz\ reducerea consumului de carburant [i, implicit, a polu\rii.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 14/2024

MA{INI & UTILAJE

Sem\n\toare inteligent\ [i de precizie pentru culturi pr\[itoare Speciali[tii IPSO Agricultur\ au pus la lucru recent, lâng\ Craiova, sem\n\toarea de culturi pr\[itoare John Deere DB55 pe 24 de rânduri. Utilajul e produs în SUA [i are o serie de dot\ri pentru agricultura de precizie, printre care leg\tura Isobus cu tractorul [i Section Control individual pe fiecare sec]ie. Acesta e un sistem automat ce închide sau deschide, în func]ie de necesit\]i sec]iile de sem\nat, pentru a evita dubla îns\mân]are [i suprapunerile. De asemenea, DB55 poate sem\na cu rat\ variabil\, optimizând astfel consumul de semin]e [i preg\tind baza pentru recolte sporite. Adrian C\lin, Crop Care Product Specialist IPSO Agricultur\, ne-a spus c\ un alt aspect important ;l reprezint\ faptul c\ operatorul are la dispozi]ie pe monitorul din cabin\ h\r]i de sem\nat create în timp real, disponibile în MyJohnDeere.com. Pentru utilizarea în bune condi]ii a func]iilor digitale [i a leg\turii online este necesar\ dotarea cu antena StarFire [i monitor Universal 4640 cu activarea abonamentului Premium 3.0.

Pe ecranul terminalului se poate monitoriza precis productivitatea rat\ ]int\ versus rat\ real-aplicat\, suprafa]a lucrat\, varia]ii ale dozei de sem\nat, viteza de lucru, începutul [i încheierea sem\natului, eleva]ia solului etc. Prin conectivitatea AEF-Isobus, operatorul poate seta din cabin\ toate func]iile utilajului.

Sem\nat, fertilizat [i starter simultan Are un bunc\r de semin]e central, de 3.500 litri, la care se adaug\ un kit de fertilizare lichid\ cu rezervor de 2.000 litri. Op]ional, poate fi comandat\ inclusiv cu bunc\r pentru microgranule starter (minerale care vin în completarea fertilizantului lichid). Pe lâng\ bunc\rul central de semin]e, DB55 dispune de 24 de sec]ii individuale ExactEmerge, ac]ionate electric, cu distan]\ între ele de 70 cm, pentru sem\natul porumbului, floriisoarelui, soia etc. Fiecare sec]ie este ac]ionat\ electric în mod individual [i are calculatorul s\u propriu. Distribu]ia semin-

]elor se face prin sistem de perii, pentru îmbun\t\]irea performan]elor la viteze mari de lucru. Pentru ac]ionarea electric\ a sec]iilor sem\n\toarea dispune de un generator electric de 56 vol]i, ce se ata[eaz\ la priza de putere a tractorului. Datorit\ dot\rilor de ultim\ or\, fiecare sec]ie în parte copiaz\ terenul [i poate sem\na cu rat\ variabil\ individual\. Senzorii pozi]iona]i pe sec]ie m\soar\ singula]ia (bob cu bob), distan]a între semin]e [i densitatea. Prin sistemul Active Pneumatic DownForce se exercit\ o presiune constant\ pe sol de 250 kg la fiecare sec]ie. În func]ie de de cultura sem\nat\, DB55 poate fi echipat\ cu discuri ExactEmerge pentru porumb, floarea-soarelui sau soia. Pentru ob]inerea presiunii pe fiecare sec]ie, pe sem\n\toare este montat compresorul pneumatic DownForce, ac]ionat electric. Pentru operarea în condi]ii de maxim\ productivitate a sem\n\torii, necesarul de putere de la tractor este de 350 CP.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 14/2024

MA{INI & UTILAJE

Cel mai mare utilaj de fertilizat,

pus pe cel mai mare tractor Când doi produc\tori de renume mondial î[i dau mâna, din aceast\ colaborare apar solu]ii inovatoare care combin\ tehnologii avansate [i cele mai bune practici pentru a ob]ine o productivitate mai mare [i pentru a conserva resursele. În cazul de fa]\ este vorba de Nexat, care a construit tractorul multifunc]ional ce dezvolt\ în total 1.100 CP, cu operare pe l\]imi de lucru de 14 metri, [i Amazone, unul dintre cei mai mari juc\tori de pe pia]a global\ a ma[inilor agricole. În urm\ cu 6 luni, cei doi mari produc\tori au decis s\ construiasc\ un utilaj ie[it din comun, o megama[in\ de împr\[tiat îngr\[\minte. Amazone a furnizat c\tre Nexat unul dintre cele mai performante echipamente de fertilizat ale sale, din gama TS, pe care l-a dotat cu dou\ bunc\re pentru granule. Toate acestea au fost unite într-un singur utilaj, cu o capacitatea total\ de 20.000 de litri [i, dup\ doar jum\tate de an, mega-utilajul a fost pus la lucru în câmp. Profitul Agricol 14/2024

Din informa]iile noastre, acesta este unul dintre cele mai mari, dac\ nu chiar cel mai mare echipament de împr\[tiat îngr\[\minte granule din lume (în rest, mai exist\ echipamente de peste 20.000 litri capacitate, dar pentru fertilizant lichid). Acest lucru d\ posibilitatea aplic\rii de îngr\[\minte pe o suprafa]\ foarte mare de teren, cu o singur\ înc\rcare, ceea ce reduce timpii mor]i [i spore[te exponen]ial productivitatea. Totu[i, deocamdat\, vorbim de un prototip, el se afl\ în test\ri într-o

ferm\ din Europa [i nu avem înc\ detalii despre productivitatea sa orar\ sau pe zi, în hectare. Dup\ o serie de reglaje absolut necesare, tandemul de fertilizare NexatAmazone ar putea fi v\zut poate chiar [i în România, unde vara trecut\, la o ferm\ din Timi[ s-a testat cu succes un tractor Nexat în tandem cu un heder, la recoltare de p\ioase.

Arpad DOBRE

Sistem de ghidare gratuit de la AgroConcept Prim\vara “înfloresc” o serie de oferte din partea dealerilor de ma[ini agricole, iar AgroConcept anun]\ c\ ofer\ gratuit sistemul de ghidare automat\ AutoPilot pentru fermierii care achizi]ioneaz\ un tractor New Holland T7.165 S. Acesta este echipat cu motor FPT Industrial NEF [i dezvolt\ 165 CP. Are transmisie Range Command, iar confortul operatorului este mult sporit, datorit\ suspensiilor Comfort Ride (cabin\) [i TerraGlide (puntea fa]\). Echip\rile includ [i sistem de monitorizare de la distan]\ PLM Connect cu abonament 1 an inclus.

MA{INI & UTILAJE

Primele tractoare române[ti au fost... nem]e[ti Dup\ încheierea celei de-a doua conflagra]ii mondiale, autorit\]ile comuniste de la Bucure[ti au reprofilat produc]ia Regiei Autonome IAR Bra[ov. În 12 octombrie 1945 a fost încheiat un contract între Ministerul Agriculturii [i Domeniilor [i regia respectiv\, în scopul fabric\rii a 5.000 de tractoare Hanomag R 40, 5.000 de pluguri [i 2.000 de sem\n\tori sovietice. Tractoarele [i plugurile trebuiau s\ fie realizate în perioada martie 1947 martie 1950, iar sem\n\torile (redenumite IAR-511), între martie 1947 [i februarie 1949. Inginerul Radu-Emil M\rd\rescu a fost desemnat s\ conduc\ proiectul de fabricare a tractorului Hanomag R 40, care a fost redenumit IAR-22. Contractul între Ministerul Agriculturii [i Domeniilor [i RA IAR Bra[ov a fost finalizat la 22 iulie 1950, când de pe linia de asamblare a ie[it tractorul IAR-22 cu num\rul 5.000. Materii prime din import Anterior au existat preocup\ri din partea autorit\]ilor române pentru a se procura din Occident (nu doar din URSS) materii prime, subansamble, utilaje, piese [i unelte necesare pentru fabricarea tractoarelor. În acest sens, o delega]ie condus\

de directorul general al IAR Bra[ov, inginerul Ion Grosu, s-a deplasat în luna noiembrie 1946 în Cehoslovacia, Fran]a, Elve]ia [i Suedia pentru a încheia contracte de import a rulmen]ilor cu bile, magnetourilor, bujiilor [i a altor piese necesare pentru tractoarele care urmau s\ fie asamblate la Bra[ov începând din 1947. Primul IAR 22, în decembrie 1946 În nota informativ\ întocmit\ la 2 aprilie 1947 de inginerul Ion Grosu exist\ o serie de detalii despre rela]iile de colaborare stabilite în Cehoslovacia, Elve]ia, Fran]a [i Suedia, pentru producerea modelului de tractor german Hanomag R 40 la IAR Bra[ov. Acesta avea greutatea de 3,4 tone, un motor diesel în patru timpi, cu anticamer\ [i dispozitiv de pornire pe benzin\, 4 cilindri, 5.195 cmc, 38 CP [i trac]iune de 1.225 kgf. Primul tractor IAR 22 a fost prezentat în 31 decembrie 1946, iar la ceremonie au luat parte o serie de politicieni [i militari, printre care Ion Gheorghe Maurer (subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Na]ionale), Vasile Luca (secretar al Partidului Comunist Român), ofi]eri români [i sovietici, autorit\]i locale.

Tractorul IAR 22

Tractoare [i utilaje britanice Num\rul de tractoare utilizate în agricultur\ era extrem de mic în România acelei perioade, iar autorit\]ile comuniste de la Bucure[ti au fost nevoite s\ cumpere [i 200 de tractoare Fordson Major din Marea Britanie. Un lot de 120 de exemplare, echipate cu motoare de 30 CP [i cauciucuri, precum [i 120 de pluguri Fordson Elite cu trei trupi]e urmau s\ ajung\ în portul Constan]a în luna aprilie 1948. Fordson Major a fost o versiune îmbun\t\]it\ a modelului Fordson N, fiind prev\zut cu motor clasic, pneuri [i sistem electric de pornire, [i a fost fabricat din martie 1945 la Dagenham, Marea Britanie. Din 1948, modelul Fordson Major putea fi echipat [i cu un motor mai puternic, Perkins P6 (TA), de 45 CP. În paralel, pân\ la 9 aprilie 1948 au fost livrate de fabrica de la Bra[ov 400 de tractoare IAR-22 [i 205 sem\n\tori cu trac]iune mecanic\ IAR-511 (pe 24 rânduri), pentru fermele [i sta]iunile de ma[ini agricole REAZIM (unit\]i ale Regiei Autonome a Exploat\rilor Agricole, Zootehnice, a Industriilor Agricole [i Ma[inilor), subordonate Ministerului Agriculturii.

adaptare dup\ un text de dr. Petre OPRI{ Profitul Agricol 14/2024

PAGINA DE HOBBY Pui de urs Hoin\rind pe o c\rare jilav\ ce leag\ bazinul Argelului de cel al Dem\cu[ei, c\tre Tomnatic, am urmat o vreme traseul proasp\t al unei ursoaice înso]ite de cei doi pui ai s\i. La început, tenta]ia a fost de a merge pe urmele s\lb\ticiunii, dintr-o pornire pe care doar vân\tore[te o pot în]elege, fiindc\, dac\ ar fi s-o rezum la canoanele instinctului de conservare unanim recunoscut, o asemenea întreprindere nu [i-o poate asuma decât un incon[tient. A accepta sau, mai r\u, a c\uta vecin\tatea unei femele de urs responsabile de pr\sila ei nevârstnic\ nu difer\ prea mult de ruleta ruseasc\. A[a c\, nefiind un adept al acestui joc suicidar, am abandonat de îndat\ poteca, luând-o la vale pe firul pârâului c\tre un t\râm mai pa[nic. Dup\ cum se [tie, ursule]ii sunt din cale-afar\ de iscoditori [i de curio[i. De regul\, ursul se fere[te din r\sputeri din calea omului. Dac\ îl atac\, o face din motive întemeiate> în ap\rarea pr\zii (nu departe de care obi[nuie[te s\-[i fac\, vigilent, siesta)< dac\ e r\nit sau pur [i simplu surprins la mic\ distan]\< cu mintea întunecat\ de turbare< mam\ fiind, în ap\rarea puilor împin[i de curiozitatea de a cunoa[te îndeaproape orice f\ptur\ nou\, ivit\ în lumea lor înc\ plin\ de taine. Aflat pe valea Sebe[ului (Valea Frumoasei, din scrierile lui Mihail Sadoveanu [i ale lui Ionel Pop) în vara anului 2006, am avut prilejul s\ observ, nu departe de barajul de la Oa[a, modul în care ursoaica î[i zore[te puii c\tre scutul p\durii, la vederea oamenilor coborâ]i din ma[in\ pentru a urm\ri prin binoclu inedita scen\ de familie. R\mas\ în urm\ pentru a le asigura retragerea dincolo de Profitul Agricol 14/2024

cortina cetinilor, vigilenta mam\ n-a avut nici o re]inere în a aplica unuia dintre pui, mai contemplativ, o corec]ie energic\, dându-i avânt cu brânca. Mi s-a p\rut un gest de o responsabilitate matern\ aproape uman\.

Trei ani mai târziu, la Sinaia – nu departe de un restaurant al c\rui proprietar atr\gea clien]i n\dind ur[ii din zon\ cu resturi alimentare de la buc\t\rie, am înso]it silvicultorii prahoveni la cotidiana „hr\nire de abatere“ a acestor s\lb\ticiuni devenite un pericol poten]ial pentru turi[ti. Din ignoran]\, oamenii au tendin]a s\ se apropie imprudent de animalele în aparen]\ pa[nice, ademenite pe atunci în plin ora[ de tomberoanele pline de „bun\t\]i”. Pentru a dezamorsa aceast\ bomb\ vie cu ceas, p\durarii au amenajat într-o poian\ din afara sta]iunii o veritabil\ „sal\ de mese“ pentru ur[ii deja deveni]i dependen]i de om, adev\rate anomalii pentru specia lor, atât de pu]in antropofil\. Atunci am putut num\ra, pân\ s\ se înnopteze, dou\-

zeci [i unu de ur[i din diverse categorii de vârst\, hr\nindu-se în dev\lm\[ie (îns\ respectând ierarhia natural\), pe o suprafa]\ relativ redus\. La un moment dat, a ap\rut o femel\ înso]it\ de doi pui. S-a apropiat de troaca masiv\, scobit\ dintr-un trunchi de brad centenar, [i a tras-o cu surprinz\toare u[urin]\ la ad\postul p\durii, departe de ochii no[tri [i ai semenilor ei. A f\cut totul din prevedere [i din grij\ fa]\ de pui, pentru a nu-[i expune progeniturile niciunui pericol pe timpul când vor fi fost ocupate cu mâncatul. Un caz special pe aceast\ tem\ îl reprezint\ experimentul românesc privind ursul brun, proiect perfect inutil, care a consumat timp, energie [i fonduri financiare considerabile, derulat între anii 1974 [i 1980. El a constat în capturarea din întregul areal carpatic al speciei a 176 de pui de urs brun, crescu]i apoi în ]arcul de la Râu[or (Mun]ii Retezat), în ideea suprapopul\rii unor terenuri din jude]ul Arge[, în raza ocoalelor silvice Aninoasa [i Vidraru. Substratul acestei întreprinderi care se num\r\ printre marile e[ecuri ale domeniului nostru silvocinegetic îl reprezint\ dorin]a unor factori de decizie obedien]i de a satisface preten]iile exagerate ale protipendadei vremii privind bilan]ul partidelor de tir la urs brun. Pe fondul lipsei fundamentului [tiin]ific [i a unei logici elementare, nici unul dintre ur[ii crescu]i în spa]iu restrâns, cu devia]ii comportamentale [i imprima]i fa]\ de om, nu a supravie]uit dup\ eliberarea în teren, to]i c\zând prad\ braconajului [i accidentelor rutiere, nemaivorbind despre ursoaicelemame care au pl\tit cu via]a capturarea puilor...

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 18 - 21 aprilie La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

9 - 12 mai Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol “Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în Gr\dinile Senatului.

12 - 16 mai La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise SaatenUnion.

17 mai Pe platforma Merpano de la S\c\laz, Timi[, are loc Ziua Câmpului, un eveniment cu tema R\d\cinile noastre, mândria noastr\. La Ziua Câmpului celebr\m agricultura!

23 - 26 mai DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

STA}IUNEA DE CERCETAREDEZVOLTARE AGRICOL| SECUIENI - NEAM} ORGANIZEAZ| ;ncep=nd cu 25 aprilie 2024, de la orele 10>00 CONCURS Pentru promovarea ;n gradul [tiin]ific superior dup\ cum urmeaz\>  Cercet\tor {tiin]ific gradul I - Domeniul Ameliorare  Cercet\tor {tiin]ific gradul I - Domeniul Tehnologii  Cercet\tor {tiin]ific gradul II - Domeniul Tehnologii

Rela]ii la serviciul Resurse umane [i pe www.scda.ro Tel> 0233.745.136 / 0743.212.964

O insul\ din Italia ofer\ gratuit capre spre adop]ie Primarul unei mici insule din Italia a anun]at c\ ofer\ gratuit capre pentru adop]ie, dup\ ce num\rul animalelor a sc\pat de sub control. Pe insula vulcanic\ Alicudi, la nord de Sicilia, exist\ de 20 de ani capre s\lb\ticite, dar acum num\rul lor total este estimat la 600, fa]\ de o popula]ie de doar 100 de locuitori. Animalele au început acum s\ intre în zonele reziden]iale, unde distrug culturi agricole, gr\dini [i p\trund chiar [i în locuin]e. Primarul spune c\ a fost deja contactat de mai multe persoane interesate s\ preia gratuit capre. “De exemplu, un fermier din insula vecin\, Vulcano, vrea s\ ia mai multe animale de la noi. El produce printre altele un sortiment de brânz\ ricotta din lapte de capr\, care este foarte popular”, a declarat primarul.

CAREUL AGRICOL

Localnicii sunt îns\ sceptici c\ planul lui Gullo va func]iona, din cauza reliefului accidentat al insulei, capturarea [i transportul caprelor fiind o sarcin\ foarte dificil\.

Drago[ B|LDESCU ORIZONTAL: 1) Vine mâncând p\mântul<

2) Baza promov\rii literaturii – Face serenade nocturne< 3) Cardinal oriental – 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Afec]iuni hibernale< 4) Ucig\-l toaca – 1 Ro[u la fa]\< 5) Încurcate sunt c\ile lui< 2 6) Func]ioneaz\ dup\ ora închiderii – Re3 prezentativa na]ional\< 7) Nu-i vezi mer4 gând – Semnat de militari< 8) Roti]\ cu 5 film – Sacrificiu pe altarul [tiin]ei< 9) Do6 vezi de în]elegere< 10) Vitez\ de reac]ie. de Dinu-Ioan Nicula

7 8

VERTICAL: 1) Coborât\ pe un arbore<

2) Feline temute – Fil\ de istorie< 3) Unul care ne ia la ochi< 4) Z\rit in extremis! – 10 Acte comerciale< 5) Vie]i duse în lan]uri – Solu¡ia careului din Nr. 13/2024 Face un deal cu ea! 6) Condus la plecare ORIZONTAL: TRAILER - EN< RISC - TAMPE< – B\tut de Pepelea< 7) Anun]ul opozi]iei – OC - ITARI - F< PIS - ENIGME< Dat pe linie ierarhic\< 8) Sunt în ton cu ANUAR - TAUR< I - SCOFALCI< morala – Se exprim\ cu dificultate< 9) Nu TIPARI - OAC< MEDIEVALI< DUCE - ROSIT< INTAIETATE. este accentuat\< 10) Certate cu frumosul. 9

Profitul Agricol 14/2024