Profitul Agricol nr. 15, din 21 aprilie 2021 by Profitul Agricol

nr. 15 din 21 aprilie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 15/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Poporul e mai pu¡in ecologist decât politicienii

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Din cauza pandemiei, din cauza neaten¡iei, nu conteazå, a trecut total nebågat în seamå un studiu despre cât de îngrijora¡i sunt europenii de schimbårile climatice. ¥l observå înså profesorul Constantin Crânganu, de la Universitatea din New York, ¿i îl sintetizeazå pe contributors.ro. Pe scurt, spune profesorul Crânganu, doar 5% din europeni sunt îngrijora¡i de mediu înainte de toate. 5% de Greta Thunberg, doar cå adul¡i. Restul intervieva¡ilor, vreo 70.000, sunt mai preocupa¡i de probleme zilnice, de sånåtate, securitate socialå, infla¡ie, ¿omaj etc. Crânganu noteazå cu ironie cå, oricât de nea¿teptat ar fi acest rezultat pentru predicatorii ecologismului suveran, nivelul real ar putea fi ¿i mai mic. Chiar autorii studiului atrag aten¡ia asupra unei probleme faimoase în toate sondajele: cei intervieva¡i simt nevoia så råspundå “corect” întrebårilor, pentru a fi pe placul celor din jur.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Deci, este foarte probabil ca, din cei 5%, destui så fie îngrijora¡i doar de fa¡adå, ca så dea bine. De fapt ei se gândeau la cu totul altceva, nu la mediu.

Abonamente ¿i difuzare

Acum, sigur cå studiul nu-i vreun glon¡ de argint, nu poate schimba direc¡ia Comisiei, dar poate nu ar fi råu ca autoritatea politicå a Uniunii Europene så reflecteze la rezultatele acestea.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Pentru cå, scrie dl Crânganu, oricât de me¿te¿ugite ar fi noile politici de mediu, de-carbonizare a economiilor etc., toate au o valoare minusculå dacå alegåtorii nu le voteazå. Noroc cå, tråind în America, dl Crânganu se poate face cå nu ¿tie cå, în Europa, politicile Bruxelles-ului nu se voteazå, se executå. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 15/2021

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Gr\dina, via [i livada

Evenimentele s\pt\m=nii

Se taie din subven¡ia pentru motorinå! O nouå schemå de calitate: lapte de på¿une

Prioritå¡ile unui secretar de stat: Marius Micu Adunarea generalå anualå a APPR 7

Produc¡ia mondialå de grâu va cre¿te cu 13 milioane tone

1,2 miliarde tone de porumb

Nepåsarea autoritå¡ilor distruge fermele de suine

Integratå, mica fermå de familie se dezvoltå, se dezvoltå

Alian¡å pentru relansarea cartofului 10 Ave¡i mai multå încredere în testårile din fermå

Fermå cu lac de acumulare propriu

Ma[ini & utilaje Virusul nu gripeazå vânzårile de utilaje

Meteo În unele zone s-a instalat seceta pedologicå moderatå

Summit Agro: Combaterea integratå a buruienilor la porumb 20

Corteva va extinde sta¡ia de condi¡ionare UTILBEN este importator unic pentru floarea-soarelui 30 al tractoarelor Kioti New Holland Youniverse, Vodafone s-a lansat expozi¡ie în decor Interstellar în agricultura digitalå 32  T6.160 Dynamic Command

Wetcit - adjuvant performant cu tehnologie transphloem

Påstrarea patrimoniului genetic vegetal

Sus¡inem cu for¡å sånåtatea culturii de cereale

Culturi vegetale

Efectul interzicerii neonicotinoidelor

Cre[terea animalelor

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Utilizarea substan¡elor active din grupa CAA în combaterea manei vi¡ei-de-vie

 Combina CH7.70  Combina CR10.90  T6.180 Methane Power  BigBaler 1290 HD Packer  Încårcåtor W170D

48 48 50 50 52 52 52

Informa]ii externe China: Produc¡ia de carne de porc î¿i revine spectaculos

Noua Zeelandå interzice exportul de animale vii

Pagina de istorie Casa-muzeu Gicå ªtefånescu de la Câmpulung Muscel

Hobby Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Metode de vânåtoare (IX)

Robotul î¡i va “degusta” cafeaua

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Se taie din subven]ia pentru motorin\! Fermierii vor avea surpriza så încaseze o subven¡ie mai micå la motorinå decât cea a¿teptatå pentru trimestrul III din 2020. Este vorba de aplicarea unei penalitå¡i, care nu le este imputabilå fermierilor, ci APIA. Mai mult, penalitatea se aplicå retroactiv, re¡inându-se sume încasate de fermieri “abuziv”, în 2019. Mai exact, pentru anul 2019, valoarea subven¡iei a fost egalå cu valoarea accizei standard, calculatå la 1,8959 lei/litru. Curtea de Conturi a stabilit, înså, cå acciza corectå ar fi fost 1,8474 lei/l. Asta înseamnå cå fermierii au încasat cu aproape 5 bani/l (0,0485 lei/l) mai mult în 2019. Subven¡ia fiind plafonatå la un consum de 70 l/ha, rezultå cå, de exemplu, în cazul unei ferme de 1.000 ha, suma plåtitå în plus, care acum este re¡inutå din subven¡ia corespunzåtoare trimestrului III din 2020, este de 3.395 de lei. Pentru anul 2020 ¿i 2021 subven¡ia s-a redus oricum fa¡å de 2019, din ac-

ciza standard fiind scåzutå a¿a-numita ratå a accizei reduse. Astfel, în 2020, subven¡ia a devenit 1,5258 lei/l, iar în 2021 este 1,5720 lei/l. Secretarul de stat Marius Micu, responsabil de sectorul vegetal ¿i deci de rela¡ia cu APIA, spune cå a aflat despre diminuarea subven¡iei la motorinå pe anul 2019, aplicatå acum, în urmå cu o såptåmânå. “La APIA a fost un control al Cur¡ii de Conturi, în urma cåruia s-a solicitat aceastå corec¡ie a subven¡iei pe 2019. E neplåcut cå se întâmplå ¿i asemenea lucruri, dar trebuie så ne conformåm. Poate ar fi ajutat o mai bunå comunicare pe astfel de aspecte, pentru ca fermierii så fie mai bine informa¡i, så ¿tie la ce så se a¿tepte. Nu e vorba de o diminuare, ci de o reglare a unei plå¡i mai mari fåcute în avans. Dar, sunt total de acord, are un impact asupra fermierilor”.

O nou\ schem\ de calitate> lapte de p\[une

o valoare superioarå fa¡å de laptele comun. ¥n implementarea acestei scheme de calitate s-a inspirat din exemplul tirolez (Tirol este un land în Austria). Deocamdatå nu este sigur dacå i se va spune lapte de på¿une sau lapte din Carpa¡i, dar secretarul de stat ¿i-a propus så facå måcar o vizitå de documentare în Austria. Miza, spune Cå¡ean, este promovarea fermelor de familie din zona montanå, care nu au la îndemânå instrumente de valorificare.

¥ntr-un interviu televizat, secretarul de stat George Cå¡ean a detaliat una dintre måsurile care îl preocupå, anume introducerea unui concept de lapte de paji¿te. Cå¡ean spune cå studiile aratå cå acest lapte, produs pe på¿unile din zonele montane, exclusiv din fân, are Profitul Agricol 15/2021

Robert VERESS

Andrei OSTROVEANU

Situa¡ia la semånat Conform datelor Ministerului Agriculturii, pe 14 aprilie erau însåmân¡ate 963.067 ha, adicå 17,81% din suprafe¡ele programate (5.041.000 ha). Cu porumb s-au însåmân¡at 187.000 ha (din 2.658.000 ha), cu floareasoarelui 396.000 ha (din 1.274.000 ha), soia boabe 5.800 (din 161.000 ha) ha, legume în câmp ¿i solarii 38.000 ha (din 193.000 ha). S-au mai însåmân¡at grâu de primåvarå - 6.000 ha, orzoaicå de primåvarå - 46.000 ha, ovåz - 69.000 ha, rapi¡å de primåvarå - 800 ha. ANT-ul pentru sectorul vegetal Pe 15 aprilie, Guvernul a aprobat plafoanele Ajutoarelor Na¡ionale Tranzitorii în sectorul vegetal, în suma de 43.974.445 euro, repartizatå astfel: • 42.527.430 euro pentru culturile amplasate pe teren arabil; • 2.742 euro pentru in ¿i cânepå pentru fibrå; • 646.827 euro pentru tutun; • 41.879 euro pentru hamei; • 755.567 euro, sfecla de zahår. Cuantumurile pe unitate de måsurå se calculeazå de cåtre APIA, prin raportarea plafoanelor la numårul total de hectare eligibile pentru 2020, corespunzåtoare fiecårui ANT. Crizå de apå în Statele Unite ale Americii Seceta prelungitå din sudul Statelor Unite a dus la epuizarea rezervelor de apå. Autoritå¡ile americane încearcå så asigure cât mai multå apå pentru agriculturå, fårå a pune în pericol speciile protejate. Dupå consultåri, fermierii care folosesc pentru iriga¡ii apa dintr-un lac de acumulare au fost anun¡a¡i cå vor primi în acest an doar 8% din cantitatea necesarå. Apa din lac este singura surså a unui proiect de iriga¡ii cu peste 1.400 de ferme, care se întinde pe o suprafa¡å de 91.000 de hectare în statele California ¿i Oregon. Guvernatorul statului Oregon a anun¡at cå pregåte¿te un plan care va permite folosirea unei cantitå¡i duble de apå din pu¡uri pentru iriga¡ii. În plus, va plåti 25 milioane de dolari celor afecta¡i. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Guvernul a stabilit plafonul ANT pentru vaci Pe 15 aprilie, Guvernul a aprobat sumele alocate Ajutoarelor Na¡ionale Tranzitorii în sectorul zootehnic, specia bovine, pentru anul de cerere 2020. Acesta va fi în limita sumei de 1.758.265 euro, care se distribuie astfel: 445.128 euro pentru schema decuplatå de produc¡ie, specia bovine, în sectorul lapte; 1.313.137 euro pentru schema decuplatå de produc¡ie, specia bovine pentru carne. APIA va distribui acest ajutor prin raportarea plafoanelor men¡ionate anterior la cantitå¡ile de lapte livrate ¿i/sau vândute direct eligibile ¿i la efectivele de bovine eligibile. Resursele financiare se asigurå de la bugetul de stat. ANSVSA are laboratoare pentru determinarea acizilor gra¿i trans La solicitarea revistei Profitul Agricol, ANSVSA anun¡å cå de¡ine laboratoare pentru determinarea acizilor gra¿i trans din alimente. ANSVSA a nominalizat Laboratorul Sanitar Veterinar ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor Buzåu pentru validarea ¿i acreditarea metodei de determinare a acizilor gra¿i trans, cåruia i-au fost alocate fonduri în acest scop, ne-a comunicat dr. Valentin Voicu, director în cadrul ANSVSA. Vå reamintim, såptåmâna trecutå revista a publicat o anchetå sub semnåtura ziaristului Viorel Patrichi, despre problema produselor lactate contrafåcute, cu gråsimi vegetale hidrogenate în loc de lapte, ¿i despre lipsa unor verificåri reale în fabricile de procesare. 15 milioane de lei pentru usturoi Guvernul a aprobat programul de sus¡inere a produc¡iei de usturoi, pe care l-a bugetat cu 15 milioane de lei în acest an. Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie så de¡inå o suprafa¡å cu usturoi de minimum 3.000 mp ¿i så ob¡inå minim 3 kg/10 mp. Dacå o face, prime¿te 3.000 de euro/ha, la cursul Båncii Centrale Europene de la data de 30 septembrie 2020. ¥n 2020 au fost cultivate 1.325 de hectare cu usturoi, de 4 ori mai multe ca în 2019, anul demarårii programului pentru usturoi. 8

Priorit\]ile unui secretar Formarea de cooperative, sus¡inerea cercetårii agricole ¿i a învå¡åmântului profesional sunt între prioritå¡ile pe care ¿i le-a fixat Marius Micu pentru mandatul de secretar de stat în MADR, început în martie. Propus ¿i sus¡inut de Pro Agro, federa¡ie al cårei vicepre¿edinte a fost în calitate de lider al Asocia¡iei Tinerilor Producåtori Agricoli, Micu ¿i-a detaliat planurile la interviul Profitul Agricol Live.

arius Micu coordoneazå sectorul vegetal, cercetarea, învå¡åmântul agricol ¿i rela¡ia cu organiza¡iile profesionale. ªi-a începutul mandatul într-un moment cum nu se poate mai nepotrivit, când organiza¡iile profesionale protesteazå pentru neplata despågubirilor de secetå. Dacå n-ar fi fost numit în MADR, probabil ar fi fost ¿i el, pe 24 martie, în Pia¡a Victoriei, cerând demisia ministrului Adrian Oros. A¿a înså, a încasat ¿i el “urårile de bine” ale fo¿tilor colegi, alåturi de noul såu ¿ef. Sigur, omul admite cå nu i-au cåzut bine protestele. “Am fost cu inima în douå pår¡i: ¿i alåturi de dân¿ii, dar ¿i în pozi¡ia oficialå. Vå da¡i seama cå nu e o pozi¡ie confortabilå, dar trebuie så mergem înainte, så vedem ce putem face de acum încolo, cum gåsim resurse så råspundem cât mai bine nevoilor reale ale pie¡ei, implicit ale fermierilor”. Urmeazå o rectificare bugetarå, a¿teptårile legate de aceasta sunt mari. Dar, avertizeazå Micu, “trebuie så fim reali¿ti, nu va exista o mare relaxare a constrângerilor bugetare nici la rectificare”. Prin urmare, nu se poate promite nimic nici legat de despågubirile de secetå, nici de ANT, nici de alte programe

de sprijin. Avem doar o declara¡ie de bune inten¡ii: “Vom încerca så suplimentåm anumite elemente care în aceastå primå etapå nu se ridicå la nivelul a¿teptårilor”.

Dosarul Copa-Cogeca Micu considerå cå MADR a fost în general deschis la dialogul cu mediul asociativ ¿i cå un progres poate fi înregistrat doar la masa negocierilor. Despre întârzierea plå¡ii cotiza¡iei României la Copa-Cogeca, avea pregåtite ¿i câteva explica¡ii. “Dosarul pentru plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca a fost depus anul trecut, când eram consilier în MADR, iar când am devenit secretar de stat, l-am gåsit în acela¿i stadiu, în sensul cå nu s-a efectuat aceastå platå. Sunt numeroase discu¡ii interne. Conducerea Ministerului, domnul ministru ¿i cu mine avem toatå deschiderea pentru rezolvarea acestei probleme. În ultimele zece zile am fåcut o serie de demersuri pentru a gråbi acest proces. Discu¡iile implicå înså ¿i Curtea de Conturi, din cauza reticen¡ei Direc¡iei de Politici Agricole. Avem un audit al Cur¡ii de Conturi la MADR. Sunt trei echipe de control, dar e o misiune cu caracter general, care se repetå anual. Curtea de Conturi nu ne-a sesizat încå nimic în privin¡a plå¡ii cotiza¡iei pe anul trecut.” Într-adevår, George Scarlat a reu¿it anul trecut så gåseascå elementul decisiv pentru plata cotiza¡iei, lucru care, cu siguran¡å, se va întâmpla ¿i în acest an, promite Micu. “Consider cå este oportun ca statul så plåteascå aceastå cotiza¡ie. Dacå nu ar plåti, existå posibilitatea ca banii necesari så fie strân¿i de mediul asociativ, dar numårul de contribuabili ar fi redus la fermierii cu poten¡å financiarå. ªi atunci ce puncte de vedere s-ar Profitul Agricol 15/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

de stat> Marius Micu

transmite la Copa-Cogeca? Ce realitate a României ar ajunge la Bruxelles? S-ar putea så cuprindem doar un anumite segment de probleme, nu pe toate sectoarele ¿i nivelurile”.

Cotiza¡ia profesionalå obligatorie Cu toate acestea, Micu sus¡ine introducerea cotiza¡iei profesionale obligatorii ¿i este de acord cå poate fi o variantå pentru plata cotiza¡iei la CopaCogeca. Înså ar vrea ca, mai degrabå, så fie folositå pentru instituirea unui sistem de management al riscurilor din agriculturå, urmând ca plata cotiza¡iei pentru Copa-Cogeca så se facå, în continuare, din bani publici. “Pentru cotiza¡ia profesionalå obligatorie e nevoie de o lege care så treacå prin Parlament. Colegii mei parlamentari sunt preocupa¡i ¿i vor så ini¡ieze un proiect. Îl voi sus¡ine”.

Sus¡inerea asocierii fermierilor în cooperative “Asocierea în cooperative este o temå centralå a carierei mele”, spune Profitul Agricol 15/2021

Marius Micu. Teza lui de doctorat este în forme de asociere. ªi spune cå, la Direc¡ia Generalå de Politici Agricole din MADR, din subordinea sa, se lucreazå la o strategie de încurajare a formårii cooperativelor. “Va trebui, în primul rând, så avem o campanie de informare, så transmitem un mesaj foarte clar, pentru a se în¡elege ce reprezintå azi cooperativa agricolå, care sunt avantajele acesteia în pia¡å, cå va fi mecanismul de viitor prin care vom schimba nivelul de trai în mediul rural”. Una dintre prioritå¡ile noului PNS, prin modul de alocare a fondurilor europene, va fi formarea de cooperative. Micu ar vrea ca ¿i Parlamentul så contribuie la aceast campanie de formare a cooperativelor, prin modificarea modificårii Legii 566 (a cooperativelor agricole), pentru a se elimina categoria de membru asociat. “Aceastå prevedere introduså recent a deschis oportunitatea ca perioada de probå de dupå aderarea la o cooperativå så fie mai lungå. Nu este utilå, induce neîncredere. Este important ca fiecare membru så participe cât mai curând la profit ¿i pierderi, så simtå cå de¡ine o parte din acea entitate economicå”.

Cercetarea privatå - sus¡inutå doar în parteneriat public privat Dacå la rectificare va exista o suplimentare a bugetului MADR, Micu promite cå va milita ca ¿i cercetarea så primeascå bani. Înså, spune el, multe lucruri nu se pot schimba pânå în 2023, când va exista un nou program sectorial ADER, prin care sunt finan¡ate proiectele de cercetare agricolå ale institutelor ¿i sta¡iunilor de cercetare. Întrebat dacå ¿i entitå¡i private vor putea solicita finan¡åri de la stat pe proiecte de cercetare, Micu a råspuns cå doar ca ¿i pânå acum, în parteneriat

public-privat cu universitå¡i ori sta¡iuni ¿i institute de cercetare de stat.

Cre¿terea perioadei de practicå pentru liceeni ¿i studen¡i Micu î¿i propune popularizarea învå¡åmântului profesional dual, pentru ca popula¡ia så afle cå a urma cursurile unui liceu agricol înseamnå a te califica pentru o meserie cerutå ¿i bine plåtitå. O formå de popularizare ar fi sus¡inerea urmårii cursurilor de formare profesionalå pentru adul¡i în licee. Dacå adul¡ii ar vedea cå respectivele cursuri sunt utile, ar fi încuraja¡i så-¿i îndrume copiii spre acelea¿i licee. “Am în minte cre¿terea perioadei de practicå în învå¡åmântul profesional dual ¿i în cel universitar”, afirmå Micu, adåugând cå trebuie gåsitå ¿i o formulå prin care beneficiarii unor burse de studii practice în ferme sau firme de profil agricol så devinå, ulterior, angaja¡ii acestora. “Fermierii ¿i firmele sunt dispuse så investeascå, dar nu au garan¡ia cå cei în care investesc vor råmâne så lucreze acolo, la finalizarea studiilor”. Un alt demers pe care ¿i-l propune legat de învå¡åmântul agricol este actualizarea curriculei ¿i disciplinelor, pentru a fi în concordan¡å cu realitå¡ile ¿i tehnologiile moderne.

Mediul asociativ este nepregåtit pentru Camerele Agricole Micu prive¿te cu circumspec¡ie înfiin¡area Camerelor Agricole, cerutå imperativ de unii lideri ai organiza¡iilor profesionale. “Nu våd în sens negativ existen¡a Camerelor Agricole, înså va trebui så ne uitåm foarte atent la forma lor de organizare. Mediul asociativ la noi este organizat pe principii patronale. Camerele agricole franceze, care se doresc a fi folosite drept model, sunt pe structurå sindicalå. Categoric, dacå va fi så avem Camere Agricole, va fi nevoie de o perioadå de tranzi¡ie”. Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Adunarea general\ anual\ a APPR Pe 8 aprilie se ¡inea, online, ca mai toate întâlnirile de un an ¿i ceva încoace, adunarea generalå anualå a APPR. Totu¿i, la sediul ACCPT Ialomi¡a (membrå a APPR) s-a întrunit fa¡å în fa¡å ¿i Consiliul Director lårgit.

recem repede peste faptul cå asocia¡ia are o stare financiarå bunå, iar bugetul este suficient pentru principalele ac¡iuni de testare (atuul asocia¡iei), comunicare periodicå etc. ªi ajungem la momentul în care pre¿edintele Nicolae Sitaru a repus în discu¡ie anul agricol 2019-2020 ¿i a enumerat demersurile fåcute cåtre autoritå¡i (de cåtre APPR individual sau în cadrul Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare) pentru ca despågubirile aferente culturilor de primåvarå/toamnå så fie acordate. Poate vå aduce¡i aminte de apelurile scrise ¿i de întâlnirile cu reprezentan¡ii executivului, de la primministrul la ministrul Agriculturii, al Finan¡elor ¿i ai altor institu¡ii. Sigur, nu de fiecare datå convie¡uirea în Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a fost una idealå. De mai multe ori asocia¡iile s-au a¿ezat pe direc¡ii diferite, dar måcar au încercat o armonizare. Este limpede cå aceastå Alian¡å trebuie så continue, în special pentru a fi la Copa-Cogeca. Când vine vorba de Copa-Cogeca, este puså pe tapet chestiunea cotiza¡iei profesionale, obligatorii sau voluntare, nu s-a stabilit clar, care så asigure un buget astfel încât prezen¡a fermierilor români la Bruxelles så fie asiguratå din surse proprii. Dacå Alian¡a ¿i-ar plåti singurå cotiza¡ia, asta ar fi ¿i garan¡ia unei autonomii vizavi de clasa politicå. În ceea ce prive¿te planul pentru 2021, APPR vrea så-¿i intensifice activitatea de comunicare ¿i prezen¡a în 10

spa¡iul public. ¥n acest scop, a fost creatå platforma FarmForum, un mijloc de a dialoga cu agricultorii, dar ¿i cu publicul larg despre importan¡a agriculturii. S-a lansat ¿i seria de interviuri sub forma unor podcasturi pe subiecte de interes, sugerate de membrii APPR. Dar, mai important, pe lângå ac¡iunile de propagandå, APPR este implicatå în proiecte legislative care vor apårea în perioada urmåtoare. ¥n primul rând, este vorba de ecoscheme, care sunt dezbåtute deocamdatå în grupuri de lucru ale Ministerului Agriculturii. ¥n paralel, APPR se implicå în dezbaterile din cadrul Comisiilor de Agriculturå din Parlament. Un proiect destul de avansat este legea arendei. APPR propune o duratå de minim 10 ani pentru contractul de arendå. Argumentul principal pentru ace¿ti 10 ani este predictibilitatea, ceea ce ar permite fermierilor adoptarea practicilor

de gestionare agricolå durabilå recomandate de Comisia Europeanå. Un alt proiect bine conturat este cel de management al riscului. Asiguråri sau fond mutual, chestiunea este încå în discu¡ie. Dintre problemele amintite, s-a mai vorbit de ANT, care este doar 5 euro, ¿i nu este corelat cu cre¿terea pre¡urilor la îngrå¿åminte ¿i inputuri. O altå supårare sunt subven¡iile pe hectar, care, de¿i majorate, tot nu au atins media europeanå de 230 euro/ha. Iar nu to¡i membrii cred cå, în condi¡iile agriculturii noastre, este posibil så implementåm måsurile de înverzire propuse prin Green Deal ¿i Strategia Farm to Fork, mai ales cu subven¡ii atât de mici. A råmas în analizå constituirea unor patronate ale fermierilor ¿i crearea unui institut privat de cercetare aplicatå, dupå modelul Arvalis din Fran¡a.

Alian]\ pentru relansarea cartofului Clubul Fermierilor Români ¿i Federa¡ia Na¡ionalå “Cartoful” din România au semnat såptåmâna trecutå un protocol de colaborare pentru lansarea unor proiecte care så sprijine dezvoltarea ¿i extinderea unui Plan Na¡ional Strategic al Cartofului, cu elemente specifice na¡ionale, care så contribuie la sus¡inerea sectorului. Este prima alian¡å a Clubului cu o altå organiza¡ie de fermieri. Scopul ei: ob¡inerea unor programe de alocare financiarå de fonduri nerambursabile, sus¡inerea alocårii cåtre cartof a måsurilor de sprijin cuplat în noul exerci¡iu financiar european 20232027 ¿i promovarea acordårii unui ajutor “de minimis” pentru producåtorii

fiscaliza¡i de cartof pentru consum din România. “Semnarea acestui protocol reprezintå hotårârea celor douå organiza¡ii de a colabora ¿i ac¡iona împreunå pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a ¡årii”, aprecia, dupå semnarea protocolului, Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români. ªi Romulus Oprea, pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale “Cartoful”, crede cå acest parteneriat va oferi organiza¡iei for¡å ¿i vizibilitate, “care, speråm, vor genera rezultate pentru producåtorii de cartof.”

pagin\ de Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 15/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

de 265 dolari/tonå (1.086 lei), cât a deschis licita¡iile în 5 aprilie.

România

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 77.570 tone, Filipine 57.070 tone, Japonia 29.770 tone, Vietnam 27.770 tone, Republica Dominicanå 17.770 tone.

FOB Constan¡a 197 euro/t (- 2) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021. ¥n såptåmâna 5 - 9.04 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut la 271 dolari/tonå (1.111 lei), fa¡å $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

05.04 221 220 221

06.04 222 221 222

07.04 08.04 09.04 223 225 229 222 223 227 224 225 227 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iun Iul

05.04 204 205 207

06.04 205 207 209

07.04 207 209 211

08.04 209 210 212

09.04 210 211 213

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 223 dolari/tonå (914 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 aprilie. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 05.04 Rouen 202 Dunquerque 202 Pallice 204 Creil FOB 197 Moselle FOB 200 Rouen FOB 254

06.04 07.04 203 204 203 204 205 207 199 200 201 202 255 257

Mai Iun Iul

06.04 220 217 213

07.04 221 219 214

România

08.04 222 220 215

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 9 aprilie 2021, a fost

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.

Mai Iun Iul

06.04 194 190 193

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 05.04 205 210 222 Bordeaux FOB 210 Pontivy 205 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

07.04 08.04 09.04 195 197 199 191 192 193 194 195 197 euro/t

06.04 07.04 08.04 09.04 207 209 210 211 211 213 214 215 223 224 225 227 211 213 214 215 207 209 210 211

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 271 $/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2021, este de 185 dolari/tonå (758 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

05.04 193 189 191

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai 2021, a fost de 179 dolari/t (734 lei).

09.04 223 221 217

FOB Constan¡a 195 euro/t (+ 2) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2021 este de 183 dolari/t (750 lei).

09.04 207 207 210 202 204 261

de 233 dolari/tonå (955 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei).

euro/t 08.04 205 205 209 201 203 259

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 05.04 219 215 211

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 204 euro/tonå (100 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 5 aprilie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 9 aprilie 2021, a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 239 dolari/tonå (980 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 5 aprilie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 233 $/t

$/t

05.04 06.04 07.04 08.04 09.04 231 233 235 237 239 230 232 233 235 237

Profitul Agricol 15/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 5 - 9 aprilie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 525 dolari/tonå (2.152 lei), fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 aprilie. Principalele destina¡ii: JaCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

05.04 515 517 504

06.04 520 519 505

$/t 07.04 519 517 504

08.04 517 515 503

09.04 515 513 502

România FOB Constan¡a 185 euro/t (- 4) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunqerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

05.04 183 185 190 199

06.04 185 187 191 200

07.04 187 189 193 201

08.04 189 190 194 203

09.04 190 191 195 204

192 195

193 194 195 197 197 199 200 201

Sorg

PREºURI 5 - 9.04.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 5 - 9 aprilie, a fost de 185 dolari/tonå (758 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 aprilie. Principalele destina¡ii ale ex-

$/t

529 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 575 dolari/tonå (2.357 lei), fårå nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 443 dolari/tonå (1.816 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

05.04 1.150 1.117 1.085

06.04 1.167 1.131 1.097

07.04 1.164 1.127 1.093

08.04 1.163 1.125 1.091

$/t 09.04 1.150 1.121 1.085

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 190 euro/tonå (931 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

ponia 85.770 tone, Mexic 85.570 tone, China 77.770 tone, Egipt 57.770 tone, Belgia 17.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 201 euro/tonå (985 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în mai 2021, pre¡ul orzului furajer este 215 dolari/t (881 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 177.770 tone ¿i Taiwan 85.570 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

05.04 06.04 07.04 08.04 09.04 177 179 181 183 185 174 175 177 179 181

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iunie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

05.04 06.04 07.04 08.04 09.04 450 449 447 445 443 451 450 449 447 445

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 550 euro/tonå (2.695 lei). Este mai mic cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 5 aprilie. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 9 aprilie, a fost de Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

05.04 06.04 07.04 08.04 09.04 551 550 549 547 545

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 497 euro/tonå (2.435 lei), fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost

Mai Iulie

545 dolari/tonå (2.234 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2021, este de 637 dolari/tonå (2.612lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2021, a fost de 679 dolari/t (2.784 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

05.04 06.04 07.04 08.04 09.04 Dieppe 554 553 552 551 550

de 493 euro/tonå (2.416 lei), mai mare cu 3 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 501 euro/tonå (2.455 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

05.04 Rouen 497 Dunquerque 505 Moselle 501

09.04 490 497 493

Mai Iun Iul

06.04 495 503 499

07.04 493 501 497

08.04 491 499 495

05.04 613 579 501

06.04 611 577 499

07.04 609 575 497

08.04 607 573 495

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

271 dolari/t

Profitul Agricol 15/2021

233 dolari/t

525 dolari/t

$/t

05.04 06.04 07.04 08.04 09.04 575 577 579 577 575 567 569 569 567 563

185 dolari/t

$/t 09.04 603 571 493

+8 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu

va cre[te cu 13 milioane tone Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 9 aprilie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2020/21. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 222 milioane hectare, mai mare cu 5 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (31,4 milioane ha, mai mult cu 2 mil. ha fa¡å de anul trecut), Rusia (28,7 milioane ha, din care 16,63 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,06 cu grâu de primåvarå), UE (24,5 milioane ha), China (23,4) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,5 tone/ha), Mexic (5,3), Serbia (5), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), India (3,4), SUA (3,3), Belarus (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (3).

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 776 milioane tone, mai mare cu 12,6 milioane tone fa¡å de 2019/20. trecut), Argentina (18, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Turcia (18,2), Iran (17) ¿i Kazahstan (14). Marii consumatori sunt China (150 mil. tone), UE (117,5 mil. tone), India (103 mil. tone), Rusia (41,5 mil. tone), SUA (31 mil. tone), Pakistan (26 mil. tone), Turcia (20 mil. tone). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (39 mil. tone), SUA (27 mil. tone), UE (27 mil. tone), Canada (27 mil.),

ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136 milioane tone, cu 19 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (134 milioane tone), India (108, mai mare cu 4 mil. tone), Rusia (85 mil. tone, cu 12 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Canada (35 milioane tone), Australia (33, mai mult cu 18 mil. tone), Pakistan (25), Ucraina (25,5 milioane tone, cu 4 milioane mai pu¡in decât anul Americanii estimeazå cå produc¡ia de grâu este în scådere în Uniunea Europeanå, Etiopia ¿i Japonia. Doar în Argentina se anun¡å o produc¡ie de grâu mai mare. Cererea crescutå a Chinei de grâu pentru furaje a dus la cre¿terea consumului. Pentru prima datå din 2012/13 stocurile din China sunt în scådere. 14

Australia (19,5 mil.), Ucraina (17,5 mil.), Argentina (10,5 mil.), Turcia (7) ¿i Kazahstan (8 mil. tone). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (10,5 mil. tone), China (10,5 mil. tone), Turcia (8 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Algeria (6,5 mil. tone), Maroc (6,5 mil. tone), UE (6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 295 milioane tone, cu 5 milioane tone mai mici fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (145 mil. tone), India (27,3 mil. tone), SUA (23 mil. tone), Rusia (12 mil. tone), UE (11 mil. tone) ¿i Iran (7).

Evolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB, între8 aprilie 2020 [i 8 aprilie 2021

Exporturile au fost mai mari în Rusia ¿i Uniunea Europeanå, în timp ce vânzårile din Argentina au scåzut. ¥n luna martie, pre¡ul grâului din UE a scåzut de la 280 dolari/tonå la 255 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a scåzut de la 287 dolari/tonå la 249 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul a scåzut de la 289 dolari/tonå la 256 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 277 dolari/tonå de la 290 dolari/tonå, iar grâul din Australia a scåzut de la 275 dolari/tonå la 266 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna martie a scåzut la 261 dolari/tonå, de la 273 dolari/tonå. Profitul Agricol 15/2021

Pre]uri [i pie]e

1,2 miliarde tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 197 mil. ha, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (41 milioane ha), SUA (33,4 milioane ha, cu 1,4 mil. ha mai mult decât anul trecut), Brazilia (20), India (10), UE (9), Mexic (7), Argentina (6), Ucraina (5,4), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,7). Produc¡ia medie mondialå pentru 2020/21 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11,4 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (9,6 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7), China (6,3), Brazilia (5,5), Ucraina (5,5), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5). Estimårile din luna aprilie aratå cå produc¡ia mondialå de porumb este în cre¿tere, datoritå randamentelor mari din Pakistan, Uniunea Europeanå ¿i Ecuador. Produc¡iile scad în Argentina ¿i Indonezia. Sunt prognozate exporturi mai mari din SUA ¿i mai scåzute în Ucraina ¿i Brazilia. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a råmas neschimbat, la 4,3 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). 16

ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (360 mil. tone, mai mult cu 14 mil. tone fa¡å de 2019/20), China (261 milioane tone), Brazilia (109 milioane tone), UE (64 milioane tone, cu 3 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut), Argentina (47), Ucraina (29,5 milioane tone, mai pu¡in cu 6,4 mil. tone ca anul trecut), India (30 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (14 mil. t) ¿i Canada (13,5 mil. t). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (307 milioane tone), China (289 mil. tone), UE (77 milioane), Brazilia (70), Mexic (44), India (28,5), Egipt (17), Japonia (15,6), Vietnam (15,5), Canada (15), Argentina (14,5), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Nigeria (12), Coreea de Sud (11). La licita¡iile din luna martie, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu 4 dolari/tonå, la 251 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu doar 1 dolar/tonå, la 239 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au scåzut cu 5 dolari/tonå, la 271 dolari/tonå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a scåzut cu 2 dolari/tonå, la 262 dolari/tonå.

Produc¡ia mondialå va atinge

1,2 miliarde tone, cu 20 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2019/20

¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 67 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 39,5 milioane, Argentina (32 mil. tone), Ucraina (23 mil. tone), Serbia (3,5 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (3 milioane tone). La importatori, pe primul loc este China (24 mil. tone), urmeazå Mexic (16,5 mil. tone), Japonia (15,6), UE (15,5 milioane tone), Vietnam (12 mil. tone), Coreea de Sud (11,5 mil. tone), Egipt (10,3 mil. tone) ¿i Iran (7 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 284 milioane tone, cu 19 milioane tone mai mici decât în anul de pia¡å 2019/20.

pagini structurate de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 15/2021

METEO

:n unele zone s-a instalat seceta pedologic\ moderat\ Cultura de grâu se afla, pe 14 aprilie, în secetå moderatå, în unele zone ale ¡årii. Pe profilul 0-100 cm, rezerva de apå este de 590-950 mc/ha pe 10-15% din suprafa¡a ¡årii, mai ales în est, dar ¿i pu¡in în vest ¿i centru. Plantele nu sunt înså afectate vizibil. Urmåtoarele clasificåri sunt: secetå puternicå ¿i extremå.

data de 19 aprilie 2021, rezerva de apa pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului, prezenta valori satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime, în majoritatea zonelor. Dar în cea mai mare parte a Cri¿anei ¿i a Moldovei, local în centrul Dobrogei ¿i al Transilvaniei, izolat nord-es-

Profitul Agricol 15/2021

tul Munteniei ¿i nord-vestul Banatului se înregistreazå deficite de umiditate în sol, seceta pedologicå fiind moderatå. A¿a se încheia comunicarea Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie. Este cazul ca fermierii så fie îngrijora¡i? “Este greu så te pronun¡i. Depinde foarte mult de modul în care vor evolua lucrurile în urmåtoarea perioadå, mai ales cå distribu¡ia neuniformå sau pe secven¡e scurte de timp a precipita¡iilor nu permite o înmagazinare în totalitate”, ne-a råspuns Elena Mateescu, director general al ANM. În prezent, situa¡ia este mult mai bunå fa¡å de perioada similarå a anului trecut. Au cåzut suplimentar precipita¡ii, în medie, de 140 l/mp, de la 1 septembrie 2020 pânå în prezent. “Cum vor evolua lucrurile e greu så te pronun¡i într-un context în care în 24 de ore tre-

cem de la temperaturi de 25°C la 9°C”. Luna aprilie este în top 5 cele mai reci. Aceastå perioadå mai rece sensibilizeazå culturile. Într-un an mediu, cantitatea de precipita¡ii este de 50 l/mp. Acum suntem sub aceastå normå. Estimårile aratå înså cå pânå la finalul lunii precipita¡iile vor fi apropiate de norme. Meteorologul mai remarcå faptul cå nu prea mai avem ani medii în România, în privin¡a condi¡iilor meteo. Ca detaliu, în stratul de sol 0-20 cm (ogor), gradul de aprovizionare cu apå se încadreazå în limite satisfåcåtoare în cea mai mare parte a ¡årii. Con¡inutul de umiditate din sol prezintå valori scåzute (secetå pedologicå moderatå), pe suprafe¡e extinse din Cri¿ana, izolat în nord-estul ¿i nordul Moldovei, nord-vestul Banatului.

Adrian MIHAI

METEO Costicå Måcelaru, fermier din Bråila, spune cå precipita¡iile au însumat 250 l/mp de la sfâr¿itul lui octombrie 2020 încoace. Såptåmâna trecutå tocmai cåzuserå 20 l/mp. “Anul trecut, în perioada aceasta eram la coeficient de ofilire. Am 50 de ani de brazdå, nu am întâlnit asemenea fenomen”, rememoreazå Måcelaru. Acum, porumbul mai are trei zile ¿i råsare, grâul este bine aprovizionat. “Anul trecut, în timpul acesta semånam porumb în cultura de grâu”. Cu apa existentå, fårå alte precipita¡ii, pânå spre 10 mai nu se pune problema de stres hidric la grâu. Are umiditate pânå aproape de burduf, când intrå în consum maxim, 7-10 l/mp. Pentru o produc¡ie mul¡umitoare, cultura ar mai avea nevoie de 140 l/mp, echivalentul a douå udåri de 1.400 m.c/ha. Fermierul nu schimbå tehnologia. “Ca agronom sunt obligat så am grijå de culturå, såi fac tot ce trebuie”, spune acesta. Iar provocårile nu sunt simple. În afarå de lipsa apei, bolile sunt ¿i ele o provocare. A avut septoriozå la ie¿irea din iarnå, într-o solå în care cultivå porumb de patru ani. Vasile Datcu, pre¿edintele al Asocia¡iei Producåtori Agricoli din Bråila, evalueazå grâul “rezonabil”. Såptåmâna trecutå a cåzut o ploaie de 22 l/mp. Considerå înså cå, fårå aceastå ploaie ¿i cea precedentå, ar fi intrat în scenariul de anul trecut. “Se mai anun¡å încå ceva ploi, s-a råcorit. Sper så depå¿im momentele nenorocite de anul trecut în perioada aceasta”, spune Datcu. Deocamdatå este bine. Nu cunoa¿te situa¡ii în care culturile så resimtå deja deficit de apå, anul acesta. Au fost ploi pe suprafe¡e extinse ¿i se anun¡å alte precipita¡ii.

Liviu Precup, din Tulcea, î¿i aduce aminte cå anul trecut la 1 martie deja iriga. În final, rezultatele au fost foarte proaste din cauza faptului cå a irigat mult. La grâu a dat cinci ape. Costurile cu motopompele ¿i cu sta¡ia de la Dunåre au dus cheltuieli foarte mari. La loturile de hibridare a dat ¿apte ape, iar porumbul nu s-a polenizat din cauza ar¿i¡ei îndelungate. Acum e bine, în aprilie a avut o ploaie de 30 l, iar cea de såptåmâna trecutå a mai adus 9-13 litri. Cu apa ex-

istentå, cultura intrå în luna mai. Situa¡ia este înså volatilå. Dacå încep vânturile cu 60-80 km/h se pierde imediat apa. Luna trecutå a plouat 30 l/mp ¿i apoi vântul a båtut tare timp de o såptåmânå, exemplificå fermierul. Nu a schimbat prea mult tehnologiile. Pentru cå anul trecut a irigat, îngrå¿åmintele s-au consumat, mai ales azotul. A mai redus pu¡in dozele de fosfor ¿i potasiu, care nu s-au consumat anul trecut la fel ca într-un an normal.

ªtefan Gheorghi¡å, fermier din Bråila, observå cå apårut din nou cuvântul secetå într-o mare parte din Dobrogea, Moldova ¿i Bårågan. “În curând plantele vor avea un consum ridicat de apå, iar prå¿itoarele abia le semånåm. Nu avem situa¡ia de anul trecut, dar nici pericolul nu a trecut. La aceastå orå nu avem probleme, dar nici nu avem reconstituitå rezerva de apå. Este greu de spus ce se va întâmpla în continuare. Mai ales cå nu avem prognoze. Dar, din punctul meu de vedere, la cereale perspectivele vor fi stabile spre bune. La prå¿itoare lucrurile abia se contureazå. Cu ce apå avem acum, nu vom face fa¡å, mai ales cei care nu au iriga¡ii. Din câte ¿tiu, ANIF are probleme cu asigurarea energiei electrice. ¥n cazul cel mai optimist, apa va fi pe canale în jur de 10-15 mai (la Bråila). Pentru cine vrea så audå, aten¡ie la costuri ¿i la tehnologie. O pierdere cât de micå, la gaura de anul trecut, nu va suna bine. 18

Profitul Agricol 15/2021

CULTURI

VEGETALE Summit Agro> Combaterea integrat\ a buruienilor la porumb Dr. ing. {tefan OAN| Ec. Adrian OAN| Summit Agro România

Porumbul este sensibil la îmburuienare pânå la fenofaza de 10 frunze. În intervalul cuprins între semånat ¿i fenofaza de 8-10 frunze trebuie så intervenim, pentru a men¡ine cultura curatå de buruieni. Summit Agro vine în sprijinul dumneavoastrå cu ¿ase erbicide. Vi le prezentåm, pe scurt.

Click Pro este un erbicid cu douå substan¡e active: terbutilazin 326 g/L ¿i mezotrione 50 g/L. Produsul prezintå un mare avantaj prin faptul cå se poate aplica atât în preemergen¡å, cât ¿i în postemergen¡å, pânå la 8 frunze ale porumbului. Alegerea momentului aplicårii depinde de regimul pluviometric din zonå. Dacå sunt ploi în intervalul semånat råsårit, putem aplica Click Pro în preemergen¡å, ac¡ionând asupra buruienilor în curs de råsårire, iar dacå perioa20

da respectivå este mai secetoaså îl putem aplica în postemergen¡å timpurie, odatå cu råsårirea buruienilor. Erbicidul se absoarbe prin organele verzi ale buruienilor, dar ¿i prin rådåcini. Doza de aplicare este de 2-2,3 L/ha, în func¡ie de gradul de îmburuienare, volumul de apå folosit fiind de 250-300 L/ha. Principalele buruieni combåtute: Amaranthus sp., Ambrosia artemisifolia, Chenopodium album, Cirsium arvense, Convolvurus arvensis, Datura stramonium, Echinochloa crus-galli, Setaria sp., Solanum nigrum etc. Gramineele anuale (Setaria ¿i Echinochloa crus-galli) sunt combåtute cu succes de Click Pro înainte de înfrå¡ire.

Lancelot Super con¡ine douå substan¡e active: aminopiralid 30% ¿i florasulam 15%. Este un erbicid sistemic, cu aplicare post-emergentå, ¿i absorb¡ie în principal prin frunze ¿i în secundar prin rådåcini. Doza de aplicare este de 33 g/ha, când plantele de porumb au 4-6 frunze, într-un volum de apå de 200-400 L/ha. Combate urmåtoarele specii de buruieni cu frunzå latå: Amaranthus retroflexus, Peta vulgaris, Cirsium arvense, Matricharia chamomila, Poly-

gonum convolvulus, Raphanus raphanistrum, Sinapis arvensis, Sonchus sp., Xanthium strumarium. Temperatura optimå de aplicare este cuprinså între 8 ¿i 25°C. Culturile care pot fi înfiin¡ate dupå aplicarea Lancelot Super: Dupå o lunå (în caz de culturå calamitatå): cereale, porumb, sorg solul trebuie arat înainte de semånat. Toamna - cereale de toamnå, rapi¡å de toamnå, på¿uni cultivate. Dupå 14 luni - nåut, soia, fasole, mazåre.

Pledge 50 WP con¡ine 50% flumioxazin ¿i face parte din categoria erbicidelor peliculare cu ac¡iune rezidualå (la sol). Aceste erbicide au nevoie de 15-20 L apå/m2 pentru a se activa ¿i a lucra corespunzåtor. La porumb se aplicå în dozå de 90120 g/ha în 300 L apå, preemergent, pentru combaterea buruienilor cu frunzå latå. Principalele burueini combåtute: Solanum nigrum, Amaranthus sp., Chenopodium album, Sinapis arvensis, Portulaca oleracea, Brasica napus etc. Pentru a-i måri spectrul de combatere, se poate asocia cu erbicide peliculare ce combat gramineele din cultura porumbului. Profitul Agricol 15/2021

CULTURI VEGETALE

Barracuda con¡ine 100 g/L mezotrione. Este un erbicid ce se poate aplica atât preemergent, cât ¿i postemergent, având rol de combatere a buruienilor cu frunzå latå, dar ¿i a unor graminee. Produsul este absorbit atât prin rådåcini, cât ¿i prin organele verzi ale buruienilor. Doza de aplicare este 0,75-1,5 L/ha, în func¡ie de gradul de îmburuienare (în vegeta¡ie 1,2 - 1,5 L/ha), aplicat într-un volum de apå de 200-300 L/ha. Spectrul de buruieni combåtute: Xanthium strumarium, Ambrosia sp., Abutilon theophrasti, Chenopodium sp., Amaranthus sp., Polygonum sp. Aplicat în postemergen¡å timpurie combate ¿i unele graminee anuale ca: Setaria sp. ¿i Echinochloa crus-galli, înainte de înfrå¡ire.

UBIKA Ubika con¡ine Nicosulfuron 40 g/L ¿i se poate aplica în postemergen¡å, pentru combaterea buruienilor monocotileProfitul Agricol 15/2021

donate anuale ¿i perene, precum ¿i a unor buruieni cu frunzå latå. Doza de aplicare este de 1-1,5 L/ha, începând cu faza de de 2-3 frunze, pânå la 8 frunze ale porumbului. Combate atât gramineele anuale ca Setaria sp. ¿i Echinochloa crus-galli, aplicat înainte de înfrå¡ire, cât ¿i Sorghum halepense din såmân¡å ¿i rizomi, aplicat pânå la 15-20 cm înål¡ime. Produsul are formulare OD - pe bazå de ulei - ce-i conferå o persisten¡å mai îndelungatå pe frunze ¿i o absorb¡ie totalå. Se poate aplica cu succes asociat cu Barracuda sau produse pe bazå de dicamba, pentru lårgirea spectrului de combatere.

Arbiter este un erbicid sistemic, cu aplicare postemergentå ce con¡ine fluroxipir 200 g/L ¿i se folose¿te pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene. Fenofaza de aplicare este de 3-6 frunze ale porumbului, în doza de 1 L/ha, aplicat într-un volum de 250-300 L

apå. Se aplicå atunci când buruienile sunt în faza de rozetå sau plantulå tânårå. Combate foarte bine urmåtoarele specii de buruieni: Convolvulus arvensis, Solanum nigrum, Portulaca oleracea, Datura stramonium etc.

Pe lângå metoda chimicå de combatere a buruienilor, recomandåm efectuarea pra¿ilelor mecanice, ori de câte ori este nevoie, pentru distrugerea buruienilor perene ¿i crearea de condi¡ii optime, men¡inând un raport echilibrat sol - apå - aer între rândurile de porumb. De asemenea, recomandåm folosirea asolamentului, deoarece rota¡ia culturilor în cadrul acestuia este lucrarea care nu ne costå nimic, dar duce la diminuarea gradului de îmburuienare, prin alternarea erbicidelor la culturile folosite în cadrul asolamentului.

CULTURI VEGETALE

Wetcit - adjuvant performant cu tehnologie transphloem Succesul tratamentelor fitosanitare în condi¡iile unei agriculturi intensive nu mai poate fi asigurat decât dacå se folosesc adjuvan¡i la pregåtirea solu¡iilor pentru aceste tratamente.

rin defini¡ie, un adjuvant este orice substan¡å care, atunci când este adåugatå într-o solu¡ie de pulverizare, îmbunåtå¡e¿te sau modificå ac¡iunea solu¡iei de stropit, a ac¡iunii produselor din solu¡ie sau a ambelor componente. Existå o multitudine de adjuvan¡i care sunt adåuga¡i încå din fabricå în formulårile diferitelor produse, pentru a facilita stabilitatea ¿i func¡ionalitatea substan¡elor active din solu¡iile de pulverizare, dar fermierii sunt mai interesa¡i de acei adjuvan¡i care pot fi adåuga¡i la solu¡ia de pulverizare “în fermå” pentru a îmbunåtå¡i performan¡a pesticidelor ¿i så profite la maximum de banii cheltui¡i pe protec¡ie.

Sunt trei motive principale pentru care este necesarå folosirea adjuvan¡ilor: 1. viteza de deplasare a utilajelor de tratat a crescut de douå pânå la trei ori; 2. cantitatea de apå folositå pe hectarul de culturå a scåzut de douå - trei ori; 3. mårimea picåturilor folosind duzele actuale este mult mai mare decât cea a celor de acum zece ani. Absorb¡ia pesticidelor la suprafa¡a foliajului ¿i mi¿carea cåtre organismul ¡intå este extrem de complexå ¿i acest proces implicå întotdeauna mai multe aspecte. Astfel, deplasarea substan¡elor active pe sau prin frunzå se datoreazå ini¡ial unui proces de difuzie. Eficacitatea, în aceastå situa¡ie, este îmbunåtå¡itå atunci când produsele sunt re¡inute într-o stare semi-lichidå mai mult timp, fapt care måre¿te continuitatea absorb¡iei. Aceastå proprietate a adjuvan¡ilor se nume¿te capacitate de umectare, iar produsul este clasificat ca umectant.

De asemenea, pesticidele pot penetra în plantå prin stomate sau cuticulå. Acest lucru este sporit de capacitatea de dispersare a unor agen¡i tensioactivi care reduc tensiunea dinamicå de suprafa¡å la un nivel suficient de scåzut ca produsul så intre în frunzå prin aceste cåi. Totodatå, absorb¡ia prin membrana celularå ¿i translocarea prin floem (sistemul liberian al plantelor) este mult u¿uratå de un sistem de transport electrochimic hidrofil ¿i/sau lipofil. A¿adar, un adjuvant performant ar trebui så aibå toate aceste proprietå¡i: umectant, dispersant, penetrant ¿i translocant. Unul dintre cei mai complec¿i ¿i performan¡i adjuvan¡i pe plan mondial Wetcit, este acum în portofoliul Naturevo. Wetcit este un adjuvant de ultimå genera¡ie care îmbinå valori multiple: - este un super-dispersant care asigurå repartizarea uniformå a picåturilor de solu¡ie pe foliaj; - este un penetrant ¿i translocant care asigurå intrarea solu¡iei de pesticide în frunze, dar ¿i transportul lor pânå la vârfurile de cre¿tere în ambele sensuri, atât acropetal, cât ¿i bazipetal; - este un umectant care asigurå men¡inerea umedå a foliajului pânå la absorb¡ia completå a solu¡iei în interiorul frunzelor ¿i, în plus, capacitatea lui de reumectare se men¡ine pânå la zece zile de la tratament. Proprietå¡ile remarcabile ale produsului Wetcit, adjuvant de ultimå genera¡ie, fac ca performan¡a pesticidelor din amestecul de tratament så fie maximå. Apela¡i la speciali¿tii Naturevo pentru a asigura performan¡a maximå a tratamentului fitosanitar!

Naturevo 22

Profitul Agricol 15/2021

CULTURI VEGETALE

Efectul interzicerii

Rezerva de d\un\tori Monocultura ¿i rota¡iile scurte au favorizat insectele dåunåtoare dificil de combåtut. Dar interzicerea tratårii semin¡elor cu neonicotinoide ¿i ineficacitatea altor solu¡ii de combatere au condus la o adevåratå explozie a rezervei de dåunåtori. Insecte care, în trecut, nu contau economic, ajung så producå pagube considerabile. Pentru a limita popula¡iile de insecte dåunåtoare, fermierii mai au la îndemânå, în afarå de respectarea rota¡iilor, cu introducerea în asolament a unor culturi repelente, doar solu¡ia combaterii buruienilor.

unt imposibil de anticipat pagubele pe care Tanymecus le va produce culturilor de porumb ¿i floarea-soarelui în acest an, spune Emil Georgescu, cercetåtor la INCDA Fundulea. Explica¡ia e simplå: Tanymecus atacå în fiecare an, înså esen¡iale sunt condi¡iile meteorologice din cele circa 10 zile de la råsårire pânå la faza de patru frunze. În acel interval, plantulele de porumb ¿i floarea-soarelui sunt foar te sensibile la atacul rå¡i¿oarei. Tanymecus este iubitor de secetå ¿i temperaturi ridicate. Când temperaturile se men¡in, în timpul zilei, în jurul valorii de 18 grade la nivelul solului, insectele vor fi foarte active. În primåvara anului trecut au fost diferen¡e mari de temperaturå, de la zi la noapte, în perioada råsåririi plantelor, iar temperatura pe timpul zilei nu a fost foarte ridicatå. Ulterior, când temperaturile au crescut, plantele trecuserå de faza criticå. Insectele s-au hrånit, înså impactul atacului a fost redus, fiind mâncate doar marginile frunzelor. În alte zone, luna mai a fost în general secetoaså ¿i caldå, înså a plouat tocmai în zilele când plantele au fost la început de drum. Când plouå, adul¡ii de Tanymecus sunt inactivi. Rå¡i¿oara î¿i petrece cea mai mare parte a vie¡ii în sol. Adul¡ii î¿i fac apari¡ia la suprafa¡å de obicei în martie, dar sunt 24

greu de observat, fiindcå de regulå stau retra¿i printre bolovanii de påmânt ¿i au culoarea acestora. Pânå så aparå porumbul ¿i floarea, îl putem gåsi la marginea solelor de grâu ¿i orz. Chiar dacå în vecinåtatea solelor de porumb ¿i floare nu sunt altele de culturi de toamnå nu e o problemå pentru adul¡ii de Tanymecus, care pot rezista fårå mâncare pânå la 70 de zile. Iar la råsårire, porumbul ¿i floarea emit compu¿i volatili care atrag insectele ca un magnet. Larvele se hrånesc cu rådåcini de plante, inclusiv cu ale porumbului. Înså, deoarece apar mai târziu decât larvele de Diabrotica virgifera (viermele vestic al porumbului), se hrånesc când plantele sunt mature, cu rådåcini bogate. Prin urmare, atacul nu produce pagube însemnate ¿i trece nebågat în seamå. Tanymecus este polifag, are 34 de plante gazdå la noi, atât plante de culturå, cât ¿i buruieni. Prin urmare, combaterea buruienilor e o cheie a reducerii popula¡iilor de rå¡i¿oarå. “Îi place foarte mult pålåmida, care asigurå condi¡ii bune pentru larve, datoritå sistemului radicular dezvoltat. Unde gåsim pålåmidå pe câmp, dacå såpåm gåsim ¿i larve de Tanymecus. De aceea, pålåmida ar trebui combåtutå tot timpul anului, insistå Georgescu. Dacå Tanymecus este temut de fermierii din sudul, estul ¿i sud-estul ¡årii, în

vest ¿i mai ales nord-vest då båtåi de cap Diabrotica. “Vezi culturi culcate la påmânt, ca ¿i când ar fi trecut cineva peste ele”. Georgescu avertizeazå cå, mai ales în anii cu umiditate mai ridicatå, Diabrotica va ajunge så provoace pagube însemnate ¿i în sud, în special unde se insistå cu monocultura. “În 2017, câteva exemplare de Diabrotica au apårut pentru prima datå în capcanele de la Fundulea. Anul trecut, înså, a fost spectacol: în prima decadå a lunii iulie s-au prins, în medie, 200 de exemplare/capcanå. Au venit de la un vecin care cultivå porumb în monoculturå”. Viteza de propagare a Diabrotica este de pânå la 50 km/an. A fost semnalat pentru prima datå în ¡ara noastrå în 1996, iar în prezent e gåsit pe tot teritoriul.

Un dåunåtor cu poten¡ial de a deveni chiar mai pågubos decât Tanymecus este buha semånåturilor, numit ¿i viermele cenu¿iu - Agrotis segetum. “Atât din observa¡iile personale, cât ¿i din semnalele fermierilor, popula¡iile au crescut în lipsa insecticidelor sistemice la tratamentul semin¡elor”. Larvele de Agrotis atacå semin¡ele, iar adul¡ii omoarå plantele, retezându-le în zona coletului. Se hrånesc noaptea, iar ziua stau la adåpost în påmânt. Se înmul¡esc ¿i viermii sârmå, Agriotes, prezen¡i acum în toatå ¡ara, în special în zonele cu soluri grele, acide. Ca ¿i în cazul viermilor cenu¿ii, larvele de Agriotes atacå semin¡ele. La rapi¡å vor fi probleme cu molia verzei, avertizeazå Georgescu. Pe plan mondial, în zonele calde, acest dåunåtor produce pagube de 5 miliarde de dolari anual. La noi ¿i în zonele temperate nu Profitul Agricol 15/2021

CULTURI VEGETALE

neonicotinoidelor

este în cre[tere Problemele cauzate de mu¿tele cerealelor sunt ¿i ele o consecin¡å a interzicerii neoticotinoidelor. “Primåvara aceasta au fåcut probleme în centrul Transilvaniei. Nu prea ai ce så le faci, fiindcå intrå în plante”.

Atac de Tanymecus

era considerat o amenin¡are, dar, odatå cu schimbårile climatice, î¿i extinde rapid arealul spre nord, la fel ca multe alte specii de lepidoptere. “E ca ¿i când torni benzinå pe foc. Din cauza toamnelor calde, de doi ani de zile densitå¡ile au crescut. Anul trecut am gåsit ¿i patru larve pe planta de rapi¡å”. Molia verzei zboarå pe distan¡e lungi, de pânå la câteva sute de kilometri, folosindu-se de curen¡ii de aer. O altå lepidopterå invazivå, Spodoptera frugiperda, viermele de toamnå sau al frunzelor de porumb, este stopatå, deocamdatå, doar de sezonul rece. Spodoptera nu ierneazå, înså adul¡ii (fluturii) pot zbura 100 de kilometri într-o singurå noapte ¿i pânå la 500 de kilometri pe durata vie¡ii. Au ajuns chiar ¿i în sudul Canadei. Larvele acestei insecte månâncå porumbul în orice fazå vegetativå. Pânå în 2015 a fost cantonatå în America de Sud. În 2016 a ajuns în Africa ¿i în 2018 fåcea deja ravagii în întreg continentul. Tot în 2018 a ajuns în India, iar în 2019 se extinsese în tot sudul Asiei. Este doar o chestiune de timp pânå va ajunge ¿i la noi. Viespea rapi¡ei este o problemå mai veche, dar anul trecut au fost atacuri maProfitul Agricol 15/2021

sive la final de octombrie, Georgescu gåsind chiar femele care depuneau ouå. De obicei, atacul se produce la început de septembrie. Påduchele verde al piersicului, Misus persice, are câteva sute de plante gazdå, principalele fiind piersicul ¿i caisul. În mod normal nu produce pagube culturilor vegetale. Înså, pe fondul temperaturilor ridicate (20 de grade) de la finele toamnei anului 2018 (sfâr¿it de octombrie ¿i în prima decadå a lunii noiembrie), a atacat rapi¡a, fiind identificate chiar ¿i câteva sute de afide pe o frunzå. Zabrus tenebrioides a revenit în peisaj tot în lipsa tratamentului sistemic al semin¡elor de cereale de toamnå. “Pentru grâu existå tratament cu substan¡e active de contact, care creeazå un halou în jurul semin¡ei, dar eficacitatea nu e aceea¿i cu a tratamentelor sistemice. Mai ales cå atacul de Zabrus poate surveni ¿i primåvara, putând produce daune ¿i când plantele sunt mai mari”. Singura limitare în cazul acestui dåunåtor este clima - larvele de Zabrus preferå solurile umede. Înså, în Dobrogea solurilor uscate, a fost de ajuns så plouå ceva mai mult anul acesta pentru ca Zabrus så-¿i facå sim¡itå prezen¡a.

Provoacå îngrijorare ¿i plo¿ni¡ele marmorate asiatice, care în ultimii ani au invadat inclusiv ora¿ele, intrând în case, apartamente ¿i atacând pânå ¿i plantele decorative. Sunt periculoase pentru pomiculturå ¿i legumiculturå, de¿i în Italia au produs daune ¿i la porumb. Nu au inamici naturali. Entomofauna utilå, cum sunt viespile care paraziteazå ouåle altor insecte, nu atacå aceste specii invazive. Cu resursele limitate de care dispune, Georgescu încearcå så identifice alternative la produsele chimice sintetice, prin experien¡e în ferme, în colaborare cu APPR. Deocamdatå, nu a gåsit solu¡ii viabile împotriva dåunåtorilor men¡iona¡i. “Uleiul de Neem, de pildå, are eficien¡å împotriva altor insecte, înså nu combate Tanymecus. Am constatat acest fapt ¿i eu ¿i colegii de la Sta¡iunea Albota, prin experimente cu probe martor în câmp. Bulgarii au realizat un experiment mai riguros, punând insectele în cutii Petri ¿i dându-le exclusiv hranå tratatå cu ulei de Neem. Mortalitatea a fost de doar 40%”. O altå solu¡ie care în UE nu este permiså ar fi plantele modificate genetic, respectiv toxinele secretate de Bacillus thuringiensis, care combat Diabrotica. “Diabrotica fiind din aceea¿i familie cu Tanymecus (Curculionidae), ar fi interesant de testat la noi, dar nu ne este permis”.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

Ave]i mai mult\ încredere în test\rile din ferm\ dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

De¿i toatå lumea se oferå så consilieze fermierii, nu toate recomandårile sunt profitabile, ¿i din cauza faptului cå existå pe pia¡å multe inputuri, care nu sunt toate utile. Bunele inten¡ii sunt evidente, începând cu documentele UE. Prin Pactul Verde European se prevede îmbunåtå¡irea veniturilor producåtorilor primari prin optimizarea utilizårii factorilor de produc¡ie ¿i organizarea unor servicii de consiliere pentru fermieri. Grupuri sau asocia¡ii de fermieri, cooperative, institute, sta¡iuni de cercetare, jurnali¿ti, universitå¡i, producåtori de inputuri ¿i distribuitori încearcå så ofere fermierilor cât mai multe ¿i diversificate informa¡ii din toate domeniile agricole. Ar fi påcat ca din aceastå pleiadå de consultan¡i de ocazie, amatori ¿i profesioni¿ti, så lipseascå tocmai cei direct interesa¡i, fermierii. În Statele Unite, fermierii sunt sfåtui¡i så-¿i clarifice singuri micile curiozitå¡i tehnologice sau investi¡iile în inputuri prin folosirea testårilor efectuate în ferma proprie. Cel mai u¿or de fåcut sunt testårile în benzi (“test strips”). Aceste teståri sunt u¿or de realizat ¿i constituie un mod simplu de evaluare a optimizårilor tehnologice urmårite de fermier. Constau în intercalarea unei benzi înguste, de 5 m lå¡ime, pe toatå lungimea parcelei. Marginile solei nu trebuie incluse în benzi. Sola pe care se utilizeazå testårile în benzi trebuie så fie reprezentativå pentru fermå. Materialul testat poate fi introdus în produc¡ie dacå se ob¡ine profit la apli26

carea lui în primii 3 ani de verificare. Este de dorit ca în fiecare bandå så se testeze un singur factor tehnologic, cum ar fi: un hibrid nou, densitate diferitå, doze de îngrå¿åminte produse pentru protec¡ia plantelor etc. Trebuie marcate cu exactitate locurile unde sunt amplasate testårile. Partea slabå a testårilor în benzi este faptul cå de obicei nu se lucreazå în repeti¡ii, ceea ce face ca uneori så aparå erori din cauza varia¡iei calitå¡ii solului. Dacå o testare se face timp de 3 ani, atunci datele se pot prelucra statistic. O altå metodå de compara¡ie este împår¡irea solei în douå. Pe o jumåtate de parcelå se cultivå un hibrid, iar pe cealaltå jumåtate “nou venitul” sau hibridul nou împreunå cu un alt factor de produc¡ie (figura). Unii speciali¿ti obiecteazå, deoarece pe suprafe¡e mari pot fi prea multe elemente care pot genera diferen¡e între rezultate. Teståri în repeti¡ii. Testarea în repeti¡ii înseamnå cå o variantå tehnologicå este repetatå de trei sau mai multe ori.

cum ar putea fermierii så decidå în func¡ie de testårile efectuate în fermå. Trei variante A, B, C ¿i un martor într-o experien¡å cu 3 repeti¡ii în blocuri complet randomizate Repeti¡ia 1

Repeti¡ia 2

Repeti¡ia 3

Martor

Fig. 1. Testare în benzi

Testårile în fermå fåcute de fermieri pot fi foarte precise, dacå se lucreazå în repeti¡ii ¿i randomizat (vezi Tabelul) Randomizarea, conform dexonline, reprezintå distribuirea întâmplåtoare a variantelor din câmpul de experien¡å (pentru eliminarea erorilor expe- Fig. 2. Test\ri rimentale). În numerele viitoare vom face o compara¡ie între modul în care APPTR propune lista cu hibrizii recomanda¡i ¿i Profitul Agricol 15/2021

CULTURI VEGETALE

Ferm\ cu lac de acumulare Total Agro, din Giurgiu, este acel tip de fermå în care activitatea agricolå este privitå într-un cadru extins. Dacå mul¡i fermieri preferå så råmânå consecven¡i activitå¡ii de bazå, pe care încearcå så o îmbunåtå¡eascå, sunt ¿i fermieri precum Marin Iordache, fondatorul fermei Agro Total, care cautå mereu så inoveze, så caute solu¡ii mai pu¡in conven¡ionale, pentru a-¿i dezvolta afacerea.

cum a fåcut un lac de acumulare pentru a putea iriga 300 ha, din propriile resurse financiare, un lac de acumulare de 60.000 mc. Se întinde pe o suprafa¡å de 1,5 ha ¿i are o adâncime de 4 m. Påmântul rezultat din excava¡ie a fost utilizat pentru a înål¡a zona din jurul lacului, cu aproximativ un metru ¿i a fost cultivatå cu grâu. Acum urmeazå dotarea: acoperirea cu folie, sta¡ia de pompare. Lacul va fi alimentat din pu¡uri forate. Acestea nu ar fi asigurat debitul constant necesar pentru a iriga direct din ele. Deocamdatå este un pu¡ fåcut, mai sunt autorizate încå douå. Primul obiectiv este irigarea a 30 ha de cartofi, planta¡i în vecinåtatea lacului. Ferma a investit acum câ¡iva ani întro linie de prelucrare a cartofului. Acesta este curå¡at, tåiat cartofi pai, rondele ¿i cuburi ¿i împachetat în vid. Produsul are termen de valabilitate de cinci zile ¿i se vinde în restaurantele din Bucure¿ti. Activitatea a fost la 60% din cea normalå, întrucât pandemia a afectat activitatea

restaurantelor. Douå tone/zi de cartofi sunt procesa¡i. Termenul de valabilitate prea scurt face dificilå distribu¡ia în magazine. Distribu¡ia se face cu o ma¿inå frigorificå. Fiecare restaurant face comandå seara. La cinci diminea¡a începe procesarea, care dureazå pânå la ora 8-9. Lucreazå trei-patru oameni, în func¡ie de comenzile primite. Curå¡area mecanicå este dublatå de o finisare manualå. Investi¡iile vor continua cu o linie nouå, mai mare, astfel încât se vor procesa mai multe produse, în special rådåcinoase: morcov ¿i ceapå. Se va construi ¿i un depozit nou de 3-400 mp ¿i o halå pentru linia de procesare. Dan Zåviceanu, ¿eful de fermå, considerå cå doar o utilizare superioarå a produsului justificå realizarea acestei culturi în sudul ¡årii. Nu orice soi de cartofi este potrivit livrårii în restaurante. Trebuie cu con¡inut mai mic de glucide, pentru cå altfel prin pråjire se înnegre¿te. Din aceastå cauzå, pentru a men¡ine calitatea produsului livrat, este

Adaptarea permanentå e esen¡ialå în agriculturå Zåviceanu nu e de acord cu sintagma “Agricultura e loterie!”. Considerå cå fermierul trebuie så încerce mai multe variante ¿i så se adapteze în permanen¡å. Este încântat de efectul celor 60-70 kg/ha de azot organic låsat în sol. Cu mazårea se realizeazå ¿i procentul de ZIE. Convins de beneficiile aduse de leguminoase, a extins nåutul pe 700 ha, dar a scåzut treptat la câteva zeci 28

de hectare. “Acum 3 ani era 700 euro/tonå, acum cu 300 euro nu o vinzi. Acum avem stoc de o sutå de tone de nåut de consum”, spune el. Acuzå faptul cå din Ucraina ¿i din Rusia, prin Moldova, vine nåut la 200 euro/t. În fermå se cultivå mazåre galbenå de consum, de såmân¡å ¿i uscatå bob verde, pentru consum uman, mazårea cu bob verde de toamnå ¿i de primåvarå.

necesarå cultivarea cartofului ce se proceseazå. Achizi¡ia de pe pia¡å nu garanteazå acela¿i nivel de calitate. Anul trecut a fost primul an de cultivare, pe 10 ha, cu o produc¡ie de 30-35 t/ha. A fost necesarå achizi¡ia de cartofi pentru procesare. Pentru cå nu este finalizat depozitul, anul acesta va vinde o parte din produc¡ie întrucât suprafa¡a a fost extinså la 30 ha. Nu a fost foarte profitabilå produc¡ia în acest an. Cartoful importat a fost mai ieftin decât cel produs. Obiectivul ¿efului de fermå este så scadå costurile de produc¡ie. Va produce cartof de såmân¡å pe 3-4 ha, pentru uzul propriu, materialul genetic fiind de la Institutul Cartofului de la Bra¿ov ¿i din Olanda. Marele inconvenient al producerii cartofolui în sud este temperatura. Planta î¿i terminå ciclul de via¡å rapid la temperaturi ridicate. Dupå trei-patru zile cu temperaturi de 27°C planta începe så regreseze. Trebuie utilizate soiuri timpurii, plantate devreme, pentru a le putea recolta în august. Existå fungicide ¿i erbicide ¿i insecticide. Fiind primul an de cartof în zonå, când planta avea talia de 20 cm, primul atac a fost al gândacului de Colorado. În toatå perioada de vegeta¡ie au fost douå atacuri ¿i a necesitat interven¡ie. Nu ¿tie unde este rezerva de dåunåtori. Remarcå faptul cå existå mul¡i fermieri care preferå cåi båtute ¿i se mirå cå nu ob¡in rezultate. De exemplu, o rota¡ie cu floarea-soarelui ¿i grâu nu poate så ofere mai mult de 4 t/ha de grâu. Interesat de tehnologiile minime, a ajuns totu¿i la concluzia cå pentru culturile de primåvarå este necesarå aråtura. Este de acord så facå lucråri de scarificare ¿i discuire, sau Tiger, dupå recoltarea rapi¡ei ¿i fertilizare så semene grâu. “Trebuie så te adaptezi”, spune agronomul. Profitul Agricol 15/2021

CULTURI VEGETALE

propriu Testarea de erbicide împotriva Vulpia pe cont propriu Dan Zåviceanu a constatat, spre exemplu cå erbicidul folosit pentru a combate Vulpia nu a avut un efect satisfåcåtor. A organizat o testare neoficialå. A cumpårat toate erbicidele antigramineice omologate pentru aceasta ¿i le va aplica pe o sutå de hectare. Va testa chiar ¿i un produs care încå nu este promovat comercial. A luat aceastå decizie pentru cå anul trecut, într-o solå de 20 ha de grâu, a utilizat un produs de la o companie de top. Nu a fost mul¡umit. A observat cå efectul este de stagnare a cre¿terii buruienii, dar nu o distruge. Astfel, buruiana sufocå grâul, omoarå fra¡ii, råmâne firul mamå. Pierderea de produc¡ie e de 60%, în condi¡iile în care grâul are doi fra¡i. În toamnå a încercat un alt produs, de la o altå firmå consacratå. Efectul nu se vede. El explicå fenomenul prin faptul cå frunza buruienii este cilindricå, iar erbicidul nu stå pe ea. A încercat ¿i cu adjuvan¡i, în unele cazuri chiar adjuvantul recomandat de compania producåtoare a erbicidului. Vulpia are sistemul radicular foarte dezvoltat ¿i are foarte mul¡i fra¡i. La aplicare, în mijlocul plantei, produsul aderå, pentru cå nu are unde så se ducå lichidul. “Stagneazå, se înro¿esc frunzele, dar nu piere”, remarcå fermierul.

Infestarea începe de obicei din marginea solei. Buruiana a devenit o problemå ¿i din cauza lucrårilor mecanice: discuit, scarificat. Rådåcina a fost astfel multiplicatå ¿i buruiana s-a råspândit.

Considerå cå tehnologiile “no-till” ¿i “strip-till” pot ¿i ele så amplifice problema råspândirii Vulpia. “Singura cale prin care po¡i så o stagnezi este aråtura de varå, måcar pe capete, de unde pleacå buruiana. Dacå anul acesta este intratå în solå, anul urmåtor ajunge la 7-8 metri în adâncime”, spune agronomul. A constatat extinderea buruienii în ultimii doitrei ani. El considerå cå pentru cultura de grâu aråtura e sfântå. Rota¡ia culturilor este o altå problemå. La prå¿itoare, prin trecerea cultivatorului, acesta dislocå buruienile ¿i prin expunere la soare, în perioada cålduroaså, acestea sunt distruse. Afectatå este ¿i cultura de rapi¡å. “Scarificarea ¿i discul au avantajul realizårii rapide a lucrårilor, dar produc alte probleme. Lucrarea mecanicå este solu¡ia cea mai bunå pentru a combate Vulpia”, considerå Zåviceanu. Astfel, planurile unei ferme ce a adoptat tehnologia “no-till” ar putea så fie puse sub semnul întrebårii.

Adrian MIHAI

Dan Z\viceanu, [ef de ferm\, Total Agro Giurgiu Profitul Agricol 15/2021

CULTURI VEGETALE Argentina: Produc¡ia de porumb scade la 47 milioane tone Pentru anul de pia¡å 2020/21 suprafa¡a cultivatå cu porumb în Argentina va fi mai micå din cauza condi¡iilor secetoase. Astfel se vor cultiva doar 6,1 mil. hectare, cu 3% mai pu¡in fa¡å de anul trecut. Se a¿teaptå ca produc¡ia de porumb så scadå la 47 milioane tone, cu 8% mai micå fa¡å de anul trecut. Randamentul va atinge 7,7 tone/hectar, în scådere cu 5% fa¡å de 2019/20. Debutul ploilor întârzie în aceastå perioadå recoltarea. La 8 aprilie, la nivel na¡ional, se recoltase abia 12% din suprafa¡å. India: Produc¡ie-record la rapi¡å ¥n India, rapi¡a este cultivatå în sezonul rabi (dupå retragerea musonului), iar semånatul începe de obicei la sfâr¿itul lunii octombrie. Indicele de vegeta¡ie måsurat prin satelit a înregistrat o vigoare a culturilor în douå zone, care asigurå 60% din produc¡ia totalå de rapi¡å a Indiei. Nu au existat rapoarte de infestare cu dåunåtori sau boli. Conform anali¿tilor de la USDA, produc¡ia va atinge recordul de 8,5 milioane tone, mai mare cu 10% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 8,2 milioane hectare, în cre¿tere cu 11%. Produc¡ia medie va fi probabil de 1,04 tone/hectar. Recoltarea s-a încheiat în martie. Brazilia: 136 mil. tone de soia Pentru 2020/21 produc¡ia de soia din Brazilia este prognozatå la un record de 136 milioane de tone, în cre¿tere cu aproape 8 milioane tone fa¡å de sezonul trecut. Se va cultiva o suprafa¡årecord de 38,6 milioane ha, în cre¿tere cu 1,7 mil. ha (5%) fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 3,52 tone/hectar, cu 1% peste sezonul trecut. De¿i au fost întârzieri la semånat ¿i recoltare din cauza condi¡iilor meteorologice nefavorabile, totu¿i, pentru al doilea an consecutiv, Brazilia anun¡å o produc¡ie-record la soia. Pânå la 1 aprilie, la nivel na¡ional, aproximativ 80 la sutå din suprafa¡a cultivatå cu soia era recoltatå. 30

Corteva va extinde sta]ia de condi]ionare pentru floarea-soarelui Corteva Agriscience a anun¡at o nouå investi¡ie, de aproximativ 13 milioane de euro, pentru exinderea unitå¡ii de produc¡ie din Afuma¡i, pentru a accelera dezvoltarea afacerii sale cu semin¡e de floarea-soarelui în Europa. Construc¡ia unei facilitå¡i moderne este deja în desfå¿urare ¿i urmeazå så devinå opera¡ionalå la începutul lunii august, la timp pentru sezonul de recoltare.

Marius Båråceanu, Production Location Manager, spunea cå “deja am alocat 35.000 de ore de lucru acestui proiect, iar implementarea este în termen. Luând în considerare pandemia ¿i toate måsurile de protec¡ie necesare, echipa a fåcut o treabå excelentå, asigurând-ne totodatå cå siguran¡a råmâne o prioritate de top.” Sta¡ia din Afuma¡i este una dintre cele mai moderne facilitå¡i de produc¡ie a semin¡elor Corteva din lume ¿i vinde în întreaga Europå. Sta¡ia produce hibrizi de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å de primåvarå, care deservesc nevoile clien¡ilor din

¡årile UE, precum ¿i Ucraina, Rusia, Moldova, Bielorusia, Kazahstan, Azerbaidjan ori Turcia. Facilitatea din Afuma¡i func¡ioneazå din 2006, cu aproximatix 160 de angaja¡i ¿i 250 de muncitori sezonieri în timpul sezonului de recoltare. Extinderea acestei facilitå¡ii va permite Corteva Agriscience så creeze peste 20 de posturi noi. Investi¡ia totalå, inclusiv investi¡ia de modernizare, depå¿e¿te 73 de milioane de euro.

Arin DORNEANU “Prin extinderea opera¡iunilor noastre în România, ne consolidåm pozi¡ia de lider pe pia¡a europeanå a semin¡elor”, spunea Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience în România ¿i Moldova. “Capacitatea sporitå a facilitå¡ii din Afuma¡i ne va permite så satisfacem cererea internå ¿i interna¡ionalå în cre¿tere pentru semin¡e de înaltå calitate, marca Pioneer”. Profitul Agricol 15/2021

CULTURI VEGETALE Tratamente fitosanitare la sâmburoase Oficiul Fitosanitar Bihor recomandå efectuarea tratamentului pentru combaterea moniliozei, påtårii ro¿ii ¿i ciuruirii la sâmburoase (prun, cire¿, vi¿in). Se mai combat afide, omizi defoliatoare. Perioada optimå pentru efectuarea tratamentului: 10-15% petale scuturate. Sunt propuse trei variante: 1) Folicur Solo -0,75 l/ha ¿i Mavrik 2F - 0,5 l/ha; 2) Luna Experience 400SC 0,5 l/ha ¿i Mospilan 20SG - 0,450 kg/ha sau 3) Signum - 0,5 kg/ha ¿i Karate Zeon - 0,15 l/ha. Se mai pot utiliza ¿i alte produse de protec¡ie a plantelor cu efect similar, omologate în România, mai precizeazå oficiul. BASF are propriul centru de vaccinare Compania BASF a deschis, în Germania, un centru de vaccinare la sediul central din Ludwigshafen, unde lucreazå peste 39.000 de persoane. Compania de¡ine acolo o fabricå ¿i centru de cercetare. Programårile se pot face online, prin re¡eaua internå. Parteneriat Syngenta pentru biodiversitate Syngenta a încheiat un acord cu Landcare Australia, asocia¡ie nonprofit cu peste 30 de ani de activitate, pentru a implementa un proiect, într-o fermå, care så demonstreze beneficiile îmbunåtå¡irii biodiversitå¡ii ¿i protejårii habitatului unor specii din flora ¿i fauna spontanå. Proiectul se va desfå¿ura timp de doi ani. Mircea Dråghici este noul director Agrivi La intrarea pe pia¡a româneascå, managementul Agrivi, companie care dezvoltå software pentru agriculturå, a fost fåcut de la Londra. Din aprilie înså Agrivi are un director general în România. Acesta este Mircea Dråghici, lector ¿i organizator de cursuri de management ¿i IT, cu experien¡å în industrii diferite, de la HoReCa la asiguråri ¿i învå¡åmânt online. “Vom reu¿i så ajungem la cât mai mul¡i fermieri”, promite Dråghici. 32

Vodafone s-a lansat în agricultura digital\ Solu¡iile digitale integreazå tehnologii bazate pe senzori ¿i analiza datelor colectate. A¿a ele pot indica momentul ideal pentru însåmân¡area, irigare, tratare ¿i recoltare. Iar acum, prin conectarea la re¡eaua Vodafone, este posibilå comunicarea între echipamente inclusiv în zone greu accesibile ¿i fårå surse de alimentare cu energie electricå. Cel pu¡in a¿a se laudå furnizorul de telefonie mobilå. Un truism bântuie Europa: solu¡iile digitale le aduc fermierilor beneficii reale de cre¿tere a productivitå¡ii ¿i calitå¡ii culturilor, men¡in sånåtatea solului, reduc costurile de produc¡ie, optimizeazå utilizarea îngrå¿åmintelor, apei ¿i a produselor de protec¡ia plantelor, eficientizeazå munca, prin automatizarea activitå¡ilor etc. etc. Solu¡iile digitale permit monitorizarea condi¡iilor meteo prin intermediul senzorilor care detecteazå parametri precum direc¡ia ¿i viteza vântului, temperatura ¿i umiditatea aerului, intensitatea precipita¡iilor, ceea ce le permite fermierilor så determine momentul optim pentru recoltare ¿i aplicarea de tratamente ¿i nutrien¡i, în fiecare fazå de dezvoltare a plantei ¿i adaptat fiecårui tip de culturå. Senzorii de sol monitorizeazå condi¡iile solului, fåcând posibilå avertizarea riscului de îmbolnåvire ¿i prevenirea bolilor specifice fiecårei plante. De asemenea, ace¿tia permit analiza evolu¡iei ¿i consumului de nutrien¡i, în func¡ie de faza de dezvoltare a cul-

turii. Astfel, se poate eficientiza utilizarea îngrå¿åmintelor, cu beneficii atât pentru plantå ¿i sol, cât ¿i de optimizare a costurilor de fertilizare. Pentru culturile din mediu protejat (sere ¿i solarii), solu¡iile de digitalizare Vodafone oferå o serie de automatizåri pe baza analizelor ¿i alertelor în timp real, precum închiderea de urgen¡å a serelor în caz de furtunå, ac¡ionarea instala¡iilor de iriga¡ie, ventila¡ie, încålzire etc. Prin intermediul unei aplica¡ii integrate ¿i u¿or de utilizat, beneficiarii solu¡iilor pot vizualiza în timp real datele colectate de senzori, pot urmåri nivelul precipita¡iilor, atât în timp real, cât ¿i prognozat, pot primi alerte personalizate ¿i rapoarte, recomandåri cu privire la tratamente, fertilizatori ¿i irigare, informa¡ii importante pentru planificarea lucrårilor agricole. În plus, au la dispozi¡ie hår¡i izometrice pentru precipita¡ii, umiditatea, temperatura ¿i electroconductivitatea solului. Adrian MIHAI Profitul Agricol 15/2021

CULTURI VEGETALE

P\strarea patrimoniului genetic vegetal dr. Silvia STR|JERU director Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava

Banca de Resurse Genetice Vegetale “Mihai Cristea” Suceava a fost înfiin¡atå în anul 1990 ¿i a parcurs douå reorganizåri, ultima fiind în anul 2018, când a trecut în coordonarea Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice.

pentru conservarea, studierea ¿i promovarea utilizårii surselor de germoplasmå din colec¡ii, competen¡e dobândite prin parcurgerea unor stagii de pregåtire la Bånci de Gene din Italia Olanda, Germania etc. ¿i a numeroase vizite de documentare, participåri la conferin¡e interna¡ionale.

surse Genetice Vegetale pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå. În sintezå, activitatea ¿tiin¡ificå numårå 24 de cår¡i publicate; 269 de lucråri ¿tiin¡ifice; 80 de participåri la workshopuri/simpozioane/congrese ¿tiin¡ifice interna¡ionale; 34 de proiecte

anca gåzduie¿te un patrimoniu genetic bogat ¿i divers, alcåtuit din 428 de specii de plante, adicå mai mult de 18.000 de varietå¡i diferite (forme sålbatice, popula¡ii locale, material de ameliorare etc.), påstrate ca såmân¡å (peste 17.500 varietå¡i), plante vii în câmpul experimental (310 de genotipuri de cartof, usturoi ¿i ceapå) ¿i plantule “in vitro”, în condi¡ii de cre¿tere lentå (110 genotipuri locale de cartof). Aproximativ jumåtate din materialul conservat este autohton, rezultat al celor 51 de expedi¡ii de colectare, care acoperå geografic 1549 de localitå¡i, din toate jude¡ele ¡årii. Cele 7 camere de conservare au o capacitate suplimentarå de prezervare de circa 40.000 de e¿antioane de semin¡e, în timp ce incinta de påstrare a colec¡iei “in vitro” ar mai putea men¡ine alte 200 de genotipuri, de la specii cu înmul¡ire vegetativå. Banca are un sistem informatic specializat, o bazå de date proprie (BIOGEN) ¿i una na¡ionalå, în acord cu exigen¡ele europene, cu date de pa¿aport accesibile on-line, fiind punct focal pentru actualizarea Catalogului European de Resurse Genetice Vegetale (EURISCO). Resursa umanå cuprinde 24 de angaja¡i, din care 12 sunt cercetåtori, cu diferite grade ¿tiin¡ifice, cu expertizå 34

Conectarea Båncii la re¡eaua interna¡ionalå de profil s-a concretizat prin ocuparea unor func¡ii ¿i responsabilitå¡i în cadrul unor structuri ¿tiin¡ifice sau tehnice interna¡ionale. Directorul institu¡iei reprezintå România în Comitetul Director al Programului European de Resurse Genetice Vegetale (ECPGR), din 1998 ¿i pânå în prezent. To¡i cercetåtorii activeazå în 21 de grupuri de lucru ale Programului European de Resurse Genetice Vegetale, colaborând la realizarea unor proiecte de cercetare, cu institu¡ii similare din diferite ¡åri europene. Directorul Båncii a fost inclus, în anul 2010, în echipa de evaluatori ai Programului European de Cooperare privind Resursele Genetice Vegetale, alåturi de al¡i patru speciali¿ti, din Elve¡ia, Fran¡a, Olanda ¿i Suedia. Tot directorul unitå¡ii a fost selectat de cåtre FAO, în anul 2016, så asigure consultan¡å de specialitate Republicii Moldova, în vederea elaborårii Strategiei ¿i Programului Na¡ional de Re-

interna¡ionale; 15 proiecte na¡ionale; un curs de instruire cu participare na¡ionalå, organizat la sediul Båncii, cu lectori proprii ¿i finan¡are FAO; mai multe cursuri de instruire cu participare exclusiv interna¡ionalå, organizate la sediul Båncii, sub finan¡area Swedish International Development Cooperation Agency (în anii 2008, 2009 ¿i 2010). Toate cele expuse mai sus sunt dovezi de necontestat cå Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava råspunde ¿i acoperå necesitå¡ile na¡ionale de gestionare coerentå, transparentå ¿i eficientå a fondului genetic vegetal, de la toate speciile cu relevan¡å pentru agriculturå ¿i alimenta¡ie. Profitul Agricol 15/2021

CULTURI VEGETALE

Sus]inem cu for]\ s\n\tatea culturii de cereale

¥n ultima perioadå, în diverse zone ale ¡årii s-au înregistrat precipita¡ii. Desigur, acesta este un aspect pozitiv, dar ploile au întârziat efectuarea lucrårilor necesare. De asemenea, umiditatea este favorabilå pentru instalarea bolilor provocate de ciupercile patogene. Vå recomandåm aplicarea fungicidului Imperis Ultra, ce combate boli precum fåinarea (Erysiphe graminis), septorioza (Septoria spp), rugina brunå ¿i rugina galbenå (Puccinia spp). Fermierii se tem de aceste boli care afecteazå suprafa¡a foliarå, fapt care, la rândul såu, prezintå influen¡å negativå asupra proceselor de fotosintezå, asimila¡ie sau respira¡ie. Totodatå, afecteazå spicele, per ansamblu, ac¡iunea bolilor conducând la scåderi semnificative de produc¡ie. De¿i instalarea ciupercilor dåunåtoare este favorizatå de temperaturi ridicate, totu¿i temperaturile actuale sunt suficiente pentru ca atacurile ¿i proliferarea så se producå, mai ales în ceea ce prive¿te septorioza ¿i fåinarea, active chiar ¿i în condi¡ii de temperaturi mai reduse.

Imperis Ultra, fungicid cu eficien¡å ridicatå împotriva patogenilor men¡iona¡i, prezintå douå substan¡e active, cu efect sinergic: fluxapiroxad (75 g/l), din clasa carboxamidelor, ¿i piraclostrobin (150 g/l), din grupa strobilurinelor, pe care vi le readucem în aten¡ie datoritå poten¡ialului ridicat de atac al bolilor, specifice perioadei ¿i condi¡iilor actuale. 1. Fluxapiroxad inhibå produc¡ia de energie la nivel celular ¿i stopeazå cre¿terea celulelor patogenilor. Aceastå substan¡å este liposolubilå, ceea ce îi permite så perturbe func¡ionarea membranelor celulare ale patogenului ¿i så afecteze organismul dåunåtor începând cu nivelul de bazå, celular. Caracterul hidrosolubil al fluxapiroxadului asigurå 36

F\inarea cerealelor

Septorioza poate afecta Lan de grâu întreaga produc]ie afectat de boli

absorb¡ia eficientå ¿i transportul rapid în întreaga plantå, de unde rezultå protec¡ia foarte bunå oferitå inclusiv frunzelor tinere. Fluxapiroxad are efect curativ, de lungå duratå. De asemenea, aceastå substan¡å influen¡eazå pozitiv vitalitatea plantelor. Comparativ cu alte produse, fungicidul Imperis Ultra aduce beneficii suplimentare în schema tehnologicå de primåvarå la cereale, prin cre¿terea productivitå¡ii ¿i ob¡inerea unor produc¡ii de calitate: - caracteristicile substan¡elor active fac ca Imperis Ultra så stimuleze vitalitatea ¿i dezvoltarea plantelor; - Imperis Ultra asigurå protec¡ia frunzelor, organe afectate cu precådere de boli. De asemenea, cre¿te rata de asimilare prin suprafa¡a foliarå prin reducerea påtårii fiziologice (arsurile solare). Astfel, produsul ajutå la absorb¡ia nutrien¡ilor, fapt ce sus¡ine cre¿terea ¿i productivitatea culturilor. - Imperis Ultra contribuie la diminuarea efectelor stresului asupra culturilor. Produsul ac¡ioneazå prin reducerea fitohormonului etilenå, ce mediazå cre¿terea frunzelor tinere în condi¡ii de stres, reducând cre¿terea celulelor prin blocarea diviziunii celulare.

Datoritå celor douå substan¡e con¡inute, Imperis Ultra prezintå dublu efect: preventiv (oferit de piraclostrobin) ¿i curativ, prin componenta fluxapiroxad.

2. Piraclostrobin prezintå ac¡iune preventivå foarte puternicå împotriva infestårilor fungice, iar efectul såu este de lungå duratå. Efectele aplicårii Imperis Ultra, în dozå de 0,75 - 1 l/ha, sunt vizibile cu ochiul liber, datoritå efectului de înverzire a culturii dupå aplicare. Alte efecte fiziologice înregistrate dupå aplicarea acestui fungicid: - cre¿terea rezisten¡ei tulpinilor - utilizarea mai eficientå a apei: la aplicarea Imperis Ultra, plantele necesitå mai pu¡inå apå pentru producerea unui kilogram de semin¡e. Totodatå, Imperis Ultra prezintå beneficiul flexibilitå¡ii: se poate aplica pe întreaga perioadå a înfloritului. Pentru un plus de aderen¡å, rezisten¡å la spålare ¿i duratå a eficien¡ei, vå recomandåm asocierea tratamentului cu adjuvantul Designer.

Radu DOICESCU Profitul Agricol 15/2021

GR|DINA

VIA [i LIVADA

Utilizarea substan]elor active din grupa CAA în combaterea manei vi]ei-de-vie

Conform estimårilor interne Syngenta, la nivel european pânå în anul 2020, în combaterea manei vi¡ei-de-vie, peste 10% din tratamentele fitosanitare utilizate s-au efectuat cu substan¡e active fungicide din grupa chimicå CAA. Pentru a råspunde întrebårilor legate de apari¡ia rezisten¡ei agentului patogen Plasmopara viticola la substan¡ele active fungicide din grupa CAA, în perioada 2013-2018, Universitatea din Milano, cu sus¡inerea centrului de cercetare Syngenta Stein, a desfå¿urat un amplu studiu ¿tiin¡ific cu privire la acest aspect. Acest studiu a urmårit så evalueze eficacitatea ¿i efectele asupra agentului patogen Plasmopara viticola a douå programe de tratament fitosanitar identice, ce diferå doar prin utilizarea sau nu a unei substan¡e active din grupa chimicå CAA - mandipropamid în amestec ¿i alternând cu al¡i parteneri care så previnå apari¡ia rezisten¡ei, conform recomandårilor FRAC. Programele de tratament au fost aplicate ¿i comparate în douå podgorii comerciale, pe o perioadå de 4 ani. Aplicând aceste scheme de tratament, au fost investigate efectele programelor de tratament asupra agentului patogen în condi¡ii reale de câmp. Strategia de management a bolilor a fost construitå în conformitate cu ghidul FRAC prin restric¡ionarea, în strategia A, a numårului de aplicåri anuale de mandipropamid (max 3 - 4/an) ¿i aplicarea substan¡ei în amestec sau prin alternare cu fungicide care nu prezintå rezisten¡å încruci¿atå. În ceea ce prive¿te controlul bolii în câmp, pe parcursul celor 4 ani, eficacitatea similarå a celor douå strategii de 38

Eficacitatea procentual\ Abbott a celor 2 strategii de antirezisten]\ pe frunze (grafice A,C) [i pe ciorchini (graficele B [i D) în dou\ podgorii

prevenire a apari¡iei rezisten¡ei adoptate a fost demonstratå pentru ambele podgorii, dovada reprezentând-o lipsa unei diferen¡e semnificative între valorile indicilor de protec¡ie a strategiei A de prevenire a apari¡iei rezisten¡ei (cu mandipropamid) ¿i B (fårå mandipropamid). Absen¡a diferen¡elor semnificative între cele douå strategii, în ciuda prezen¡ei tulpinilor rezistente în popula¡ia de Plasmopara viticola (verificatå anterior într-una dintre podgoriile italiene din studiu), se explicå prin faptul cå: 1. CAA - mandipropamid nu a fost aplicat niciodatå singur, ci într-un amestec cu un partener care så previnå apari¡ia rezisten¡ei 2. Caracteristicile biologice ale agentului patogen, asociate cu mecanismul de rezisten¡å recesivå dobânditå, permit o gestionare mai simplå a rezisten¡ei la grupa de substan¡e active fungicide CAA. ¥nså experien¡a îndelungatå în utilizarea substan¡elor active fungicide

CAA demonstreazå cå riscul apari¡iei rezisten¡ei agentului Plasmopara viticola la acest grup este scåzut spre moderat ¿i poate fi gestionat prin strategii adecvate de utilizare, cu condi¡ia ca producåtorii agricoli så cunoascå ¿i så respecte recomandårile FRAC atunci când utilizeazå produsele. În ceea ce prive¿te situa¡ia din România, în urma monitorizårii FRAC, mostrele pentru Plasmopara viticola au fost complet sensibile (au råspuns la tratament) la fungicidele din grupa CAA sau au indicat valori joase de rezisten¡å la substan¡ele active din grupa CAA, conform documentului oficial FRAC. Substan¡ele active fungicide din grupa CAA råmân în continuare instrumente valoroase pe care viticultorii le au la îndemânå în controlul manei, în contextul multitudinii de solu¡ii ¿i produse fitosanitare care sunt retrase din pia¡å.

Syngenta Profitul Agricol 15/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Nep\sarea autorit\]ilor

distruge fermele de suine Statisticile ne spun cå acoperim, din produc¡ia autohtonå, numai 25% din necesarul intern de carne de porc. Pesta porcinå africanå provoacå blocaje ¿i falimente în lan¡, iar covidul este o circumstan¡å agravantå. Organiza¡iile profesionale, aflate în curs de afirmare, nu mai au via¡å internå de peste un an, din cauza pandemiei. Larisa Ene este pre¿edinta Asocia¡iei Fermierilor cu Investi¡ii în Sectorul Suin (AFISS) ¿i o crescåtoare consecventå de porci. Ea înså¿i a avut mult de suferit din cauza pestei porcine africane. AFISS se reconstituie cu greu fiindcå mul¡i fermieri lovi¡i de nenorocire nu mai au curajul så populeze. De aceea, noua ordonan¡å de urgen¡å privind cre¿terea porcilor din România este salutatå de crescåtorii adevåra¡i. “Subiectul privind cre¿terea a 5 sau 6 porci maxim în cote¡ul ¡åranului a fost foarte dezbåtut în societatea noastrå, dar fermierii nu au cerut desfiin¡area cre¿terii porcilor în gospodåria ¡åråneascå”, precizeazå Larisa Ene. “Ar trebui så definim în primul rând ce mai înseamnå gospodårie ¡åråneascå, ce înseamnå ¡åran... Cred cå am pierdut pu¡in sensul cuvântului ¿i nu reu¿im sål mai identificåm. Dacå ai peste 6 porci, inclusiv la pensiuni, nu mai este vorba de nevoi proprii. Eu sunt absolut de acord ca în Profitul Agricol 15/2021

pensiuni så se creascå porci ¿i så le serveascå masa turi¿tilor, dar trebuie protejat ¿i consumatorul de-acolo. Sigur, dacå vine medicul veterinar ¿i îi verificå, este în regulå. Dacå unul cre¿te înså 100 de porci, nu-i înregistreazå nicåieri, nu plåte¿te nimic statului, nu mai este în regulå. Ordinul ministrului Adrian Oros a fost mai degrabå o sintetizare dupå ordinul ministrului Petre Daea ¿i a provocat o întreagå discu¡ie. O familie nu månâncå mai mult de 6 porci. Pânå la urmå, a¿a-zi¿ii ¡årani români i-au criticat vehement pe fermierii care cicå le iau hrana de la gurå. Dacå ANSVSA ¿i-ar face treaba foarte bine, fiindcå fiecare medic veterinar concesionar prime¿te 10.000 de lei în plus pe lunå, fermierii nu ar mai avea niciun repro¿. Veterinarii trebuie så înregistreze animalele din gospodåriile ¡åråne¿ti. De zece ani, ¡ipåm cå nu avem o cartografiere a animalelor din aceste gospodårii. Iar ei continuå så facå numai

controale în ferme comerciale, altceva nu fac. Am coborât atât de mult în industria porcului, încât asiguråm doar 25% din necesarul intern de carne de porc.”

Crescåtorii de porci plåtesc impozite Dacå ¡åranul are 6 porci ¿i îi fatå scroafa 8 purcei, ce face ca så nu depå¿eascå numårul impus de ordonan¡a de urgen¡å? Apar ¿i alte întrebåri. “De unde are ¡åranul român o scroafå? Cum a montat-o? Asta înseamnå cå umblå cineva cu un vier din poartå în poartå, face un ban în plus ¿i duce boala peste tot. Iar întregul popor plåte¿te despågubiri pentru pestå porcinå africanå. Aståzi fiecare dore¿te så creascå 20-30 de porci ¿i så-i comercializeze ca så facå un ban în plus cå nu au uuu Viorel PATRICHI

Larisa Ene, pre[edinte Asocia]ia Fermierilor cu Investi]ii în Sectorul Suin (AFISS)

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu din ce tråi. Dar nu ¿tie nimeni ce boli au acei porci comercializa¡i, cum au fost hråni¡i. Toatå lumea contribuie la formarea bugetului de stat, numai ace¿ti oameni nu vor så plåteascå un leu, dar au la dispozi¡ie asigurarea sånåtå¡ii, beneficiazå de educa¡ie. Iar plåtitorii de taxe sunt tot mai pu¡ini. Într-un stat de drept, trebuie så mai ¿i contribui, nu doar så beneficiezi”, spune Larisa Ene.

Porcii de la stânå Existå ¿i o categorie de fermieri care cresc porci la stânå, unde aceste animale valorificå zerul, zara ¿i på¿unea. Ei nu sunt nici ¡årani obi¿nui¡i, nici fermieri înregistra¡i. Existå apoi fermieri care au culturå mare sau vaci, påsåri, dar cresc porci pe lângå fermå, pentru nevoile cantinei proprii. Dau o maså gratuitå lucråtorilor. Så nu uitåm cå ace¿ti fermieri au societå¡i comerciale. Dacå ei cresc vaci, au un cod de exploata¡ie, trebuie så treacå ¿i porcii. El då porcul la cantinå

pentru hrana lucråtorilor, deci carnea trebuie verificatå de medicul veterinar. “În ce prive¿te cre¿terea porcilor la stânå, dacå oierul are 10-20 de porci, el va comercializa acele animale fårå niciun document. Pânå acum, mistre¡ii nu aveau pestå porcinå africanå. Or, realitatea este cå ¿i din cauza unor astfel de oieri crescåtori de porci, avem fermieri bloca¡i, avem ferme care au dat faliment. Au fåcut ferme pe fonduri europene cu un milion de euro din fonduri europene, dar, pentru acel milion de euro, ei au plåtit båncilor stråine al¡i 700.000 de euro sau un milion. În acela¿i timp, samsarii, care nu sau înregistrat nicåieri, circulå liber ¿i nestingheri¡i de nimeni ¿i fac bani”.

Nu existå bani pentru legea reproduc¡iei Legea reproduc¡iei la porc încå nu se aplicå. Nu este bugetatå. “Nu avem resurse financiare din cauza Covid. Un purcel a ajuns acum la peste 70 de euro. Încå este convenabil”,

Un fermier care a avut puterea så o ia de la capåt Larisa Ene are 500 de scroafe ¿i 1.000 de porci la îngrå¿at. A pierdut alte 500 de scroafe ¿i tot ¿i-a repopulat ferma. ªi-a început afacerile în agriculturå din 2012. În anul 2018, a construit în satul Berte¿tii de Jos, jud. Bråila, o fermå de 500 de scroafe. A venit pesta porcinå africanå ¿i a fost nevoitå så eutanasieze tot. În 2019, a luat-o de la capåt: a repopulat ferma cu purcele. “Statul nu a despågubit pierderile de venit, am plåtit dobânzi la bånci de 7% ¿i nimeni nu ne-a întrebat cât am pierdut în final. Am primit despågubirea pentru animale, în jur de 300.000 de euro. Era o fermå nouå, fåcutå cu fonduri europene. Scroafele erau aduse de la PIC Germania. Erau gestante, trebuiau så fete când a izbucnit pandemia. Nimeni nu s-a gândit så cearå pierderile de venit, fiindcå acestea se 40

plåtesc de la buget. Am ucis scroafele în 2018, am scos toate dejec¡iile, am dezinfectat, am dat ¿i furajele. Tot! Apoi am adus purceisantinelå. Timp de 40 de zile, nu s-a întâmplat nimic ¿i a¿a am putut popula din nou”. Între timp, a organizat un grup de producåtori pentru Måsura 9.1. “Este mai u¿or så cumperi ¿i så vinzi a¿a. Cooperativele ¿i grupurile au fost punctate prin AFIR. Diferå juridic cele douå forme de asociere”. Se aflå printre entuzia¿tii care au crezut ini¡ial cå fermele de îngrå¿are vor evolua profitabil ¿i fårå ferme de reproduc¡ie care så le sus¡inå. Iar guvernan¡ii au tåiat tocmai aceastå punte prin lipsa de finan¡are a reproduc¡iei. “Noi avem în asocia¡ie cinci cooperative, cu fermieri mici, de 2.000 de

crede Larisa Ene. “Noi îi sfåtuim pe to¡i micii crescåtori så cumpere purcei din ferme, pe cod de exploata¡ie, pentru o trasabilitate transparentå. Se pot vinde din ferme câte 5-6 porci pe cod de exploata¡ie ca så ¿tim de unde a fost cumpårat porcul ¿i unde a ajuns. Când e cumpårat din fermå, porcul are analizele fåcute, este sånåtos. ªi pre¡ul nu este mai mare ca la samsari. Apoi, ¿i-l poate cre¿te cum vrea pentru consumul propriu. Dar trebuie så-i cumpere numai pe cod de exploata¡ie”. “Ne confruntåm cu douå crize grave: pandemia de covid ¿i pesta porcinå africanå. Dacå mâine se închid toate grani¡ele, nu vom avea ce mânca. Noi ceream 280 de milioane de euro, bugetate pe doi ani, pentru fermele de reproduc¡ie. Avem proiecte depuse în Satu Mare, Buzåu, Bråila, pe cooperative de 5-6 ani. Unii dintre cei care aveau cooperative au fost nevoi¡i så înregistreze altele noi, fiindcå nu se preciza totul în statut, iar schimbarea statutului era mai dificilå decât înregistrarea.”

capete. Mul¡i nu mai au puterea så cumpere purcei sau nu gåsesc. Unii colegi au demarat construc¡iile pentru cå legea reproduc¡iei a ie¿it. Au cheltuit peste 20.000 de euro unii, iar acum solu¡ia este o bugetare de 60.000.000 de lei, adicå 12.000.000 de euro, dintrun total de cereri de peste 180.000.000, adicå jumåtate din suma alocatå programului ini¡ial, adicå 368.000.000 de euro. Fermierii vor så lucreze cinstit, pe o pia¡å corectå ¿i reglementatå. ªi nimeni nu-i ascultå. Båncile nu-i crediteazå. Ce ¿anse avem în fa¡a marilor investitori?”, se întreabå Larisa Ene. Ea sus¡ine cå reglementarea cre¿terii porcilor în gospodåria ¡åråneascå este esen¡ialå în combaterea Pestei Porcine Africane.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 15/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Integrat\, mica ferm\ de familie se dezvolt\, se dezvolt\ Otilia ¿i Valentin Coroamå sunt doi tineri, so¡ ¿i so¡ie, care de¡in o frumoaså fermå cu 230 de vaci de lapte în comuna Par¡a, jud. Timi¿, o micu¡å fabricå de brânzeturi ¿i 480 de ha de påmânt pe care cultivå porumb, grâu, rapi¡å ¿i lucernå, pentru a asigura hrana animalelor. “Activitatea a mers bine la noi. Poate ¿i pentru cå suntem aproape de Timi¿oara ¿i avem o pia¡å de desfacere mare, dar pentru un fermier care se aflå la peste 100 de km cu siguran¡å lucrurile sunt mai dificile”, spune Valentin Coroamå (39 de ani). Un alt argument al succesului este ¿i faptul cå ferma lor func¡ioneazå în sistem integrat, are cercul închis ¿i, astfel, nu a depins de nimeni. “Succesul asigurat înseamnå så procesezi, pentru a închide lan¡ul produc¡iei, ¿i så vinzi. De aceea eu îi încurajez ¿i pe al¡i fermieri så facå acest pas. Numai a¿a råmâi cu ceva bani”, continuå Valentin Coroamå. “Am constatat cå cel mai bine se câ¿tigå din procesare ¿i comercializare, nu din produc¡ia vegetalå, fiindcå sunt ani când fermierul pierde foarte mult din cauza calamitå¡ilor naturale, cum sunt seceta sau înghe¡ul etc. Dacå pe secetå ai fåcut 4 tone de porumb, iar furajul nu îl vinzi cu un pre¡ bun, atunci nu î¡i acoperi nici investi¡ia. Dacå ai ¿i zootehnie, atunci îl bagi în hrana animalului ¿i cu siguran¡å reu¿e¿ti så vinzi laptele procesat în diferite brânzeturi. Dacå treci produc¡ia vegetalå, oricât de micå, prin zootehnie, po¡i avea profit bun. Cine î¿i då seama ¿i î¿i axeazå activitatea în sistem integrat pentru a închide lan¡ul, va avea de câ¿tigat ¿i nimic de pierdut.” Povestea agricolå a celor doi tineri fermieri a început dupå nuntå. Otilia, de la ora¿, din Timi¿oara, a decis så se 42

mute la Par¡a pentru a deveni fermier, alåturi de so¡ul ei. Cu banii de la nuntå ¿i-au achizi¡ionat mai multe vaci, 13 capete. Acum au 230 de capete, dintre care 72 vaci de lapte, iar restul, tineret ¿i juninci. Au fost ani când produc¡ia vegetalå era consumatå cu animalele, ¿i fiindcå pre¡ul laptelui era foarte mic, aproape cå nu mai råmâneau cu niciun venit pentru familie. Parcå munceau degeaba. Vârful crizei a fost atins dupå 2012, cânt litru de lapte a scåzut brusc la jumåtate, de la 1,40 lei la 0,70 lei. Fiindcå pia¡a laptelui le afecta grav activitatea ¿i nu se întrevedeau speran¡e de revigorare, ei au decis så proceseze laptele ¿i ¿i-au fåcut o fabricu¡å, în 2015. “Procesarea a fost singura ¿anså pentru a continua cre¿terea vacilor de lapte, så nu renun¡åm. Astfel, am reu¿it så închidem lan¡ul. La pre¡ul de 0,70 lei

nu aveai cum så rezi¿ti. Abia dupå ce ne-am apucat de procesare s-a våzut rodul muncii. Pânå atunci nu. Po¡i rezista bine fårå procesare numai dacå e¿ti fermier mare, så produci 3.000 4.000 de litri în sus. Atunci ob¡ii un pre¡ corect, altfel e foarte greu”, mai spune Valentin Coroamå. Mica fabricå este dotatå cu toate utilajele necesare: ma¿inå de vidat, separator de smântânå, bazin de råcire, malaxor de 50 de kg pentru fråmântarea brânzei de burduf, diferite forme pentru brânzeturi, dar ¿i un bazin de încålzire de 650 de litri, plinta pentru ca¿. Mai are ¿i un dispozitiv de umplut sticlele de lapte, un aparat eficient ¿i foarte necesar. În fiecare vineri trebuie încårcate 1.000 de sticle cu lapte, fiindcå a doua zi, sâmbåtå, are loc cea mai mare vânzare pentru fermå. “A fost o investi¡ie foarte importantå, fiindcå înainte trebuia så încarce sticlele 4 -5 oameni ¿i dura foarte mult, iar acum opera¡iunea este mult mai curatå ¿i rapidå, nu mai curge deloc lapte pe jos ¿i este fåcutå de 3 oameni”, a explicat Otilia Coroamå.

Otilia [i Valentin Coroam\

Profitul Agricol 15/2021

Au construit ¿i douå camere frigorifice speciale, unde sunt påstrate produsele lactate finite. Fiindcå s-au respectat întotdeauna regulile de activitate ¿i normele de igienå ¿i biosecuritate ¿i au avut avizele la zi, de câte ori au fost controale, inspectorii nu au gåsit nicio neregulå. Cei doi nu au avut nicio amendå de plåtit niciodatå. Acum, în 2021, au trei magazine de desfacere în Timi¿oara ¿i 16 produse lactate care sunt vândute sub brandul La Otilia. ¥n primul an laptele ¿i brânzeturile erau distribuite direct la domiciliul clien¡ilor. De asemenea, mai aveau diferite persoane în unele fabrici din Timi¿oara care pentru un comision de 10% le vindeau brânzeturile. Numai cå era o pia¡å limitatå, iar cantitatea de lapte era tot mai mare, pe måsurå ce numårul de vaci cre¿tea. Atunci, au cumpårat o rulotå, iar vânzarea s-a fåcut ¿i prin pia¡a volantå de lângå stadionul din Timi¿oara. Vânzarea a cåpåtat o anvergurå mai mare ¿i cu rezultate foarte bune. “Am început så cre¿tem ¿i ca produse procesate ¿i vândute ¿i cantitate de lapte mai mare”, a subliniat Otilia. Acum, pe zi se produc peste 1.000 de litri de lapte pe care îl proceseazå pe tot în mica fabricå. În perioada de primåvarå-varå, Profitul Agricol 15/2021

cantitatea este ceva mai mare. "Eu må ocup mai mult de fabricå, de re¡ete ¿i de prepararea produselor lactate. Noi lucråm numai cu lapte crud, nepasteurizat, iar metodele sunt tradi¡ionale. Folosim sarea, cheagul ¿i condimentele acolo unde cere re¡eta, la specialitå¡i”, explicå Otilia Coroamå. Produsele sunt proaspete, fåcute cu o zi înainte så fie duse în magazine, exceptând cele care au o anumitå duratå de maturitate. Acum au ajuns så aibå o listå de 16 produse: ca¿ proaspåt, smântânå, lapte crud, ca¿caval, cremå de brânzå, mozzarella, burrata (o mozzarella umplutå cu smântânå), brânzå de burduf, ca¿caval cu piper, ca¿ afumat, brânzå dulce, ca¿caval cu chimen, telemea de vacå, ca¿ afumat, urdå ¿i ca¿ cu ardei. Afacerea este una în familie. În fabricå mai lucreazå tatål Otiliei, încå un angajat ¿i Otilia, care se ocupå ¿i de re¡ete ¿i de vânzare, împreunå cu fiul cel mare de 18 ani. Familia Coroamå are douå obiective de viitor: extinderea ¿i modernizarea fabricii pentru a procesa mai mult lapte, ¿i dezvoltarea zootehniei cu vaci de carne, astfel încât toatå produc¡ia vegetalå så fie consumatå de animale. Extinderea fabricii înseamnå o investi¡ie de 40.000 de euro care va fi finalizatå pânå în aceastå iarnå.

Vor o dublare a spa¡iului existent, fiindcå mai au nevoie de o camerå caldå, mai largå, unde så se pregåtescå smântâna. Pentru extindere, vor accesa un proiect cu finan¡are de la UE. Apoi, vor construi un nou adåpost pentru vaci, unul în care så poatå intra cu utilajele. În plus va fi achizi¡ionat ¿i un robot pentru mulgerea vacilor. La ora actualå nu este o problemå cu mulsul, fiindcå existå doi angaja¡i care se ocupå cu aceastå activitate, iar treaba merge foarte bine. Problema este cå vacile tot fatå ¿i o så fie tot mai multe, iar cei doi nu mai pot face fa¡å. Pe cele 480 de ha sunt semånate 240 ha de porumb, 124 ha de rapi¡å ¿i restul grâu ¿i lucernå. Astfel, este asiguratå hrana animalelor. “Vrem så consumåm întreaga produc¡ie vegetalå în hrana animalelor. Nu vrem så vindem cerealele. Am vrea så facem zootehnie ¿i pe vaca de carne, dupå ce vom ajunge la limita pe care o dorim cu vaca de lapte. Undeva la 250 de capete vaci mulgåtoare. Asta înseamnå 500 de animale, fiindcå aici intrå ¿i tineretul. În aceastå situa¡ie, în plus, fiindcå avem produc¡ie vegetalå, vom cre¿te ¿i vaci de carne. E un orizont pe care îl vedem în maxim cinci ani”, a explicat Valentin Coroamå.

Gheorghe MIRON 43

MA{INI & UTILAJE Alte reguli la circula¡ia cu tractorul? Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publicå un proiect de act normativ care aduce câteva modificåri legisla¡iei privind circula¡ia pe drumurile publice. ¥n special, proiectul pare så fie justificat de nevoia de a încadra ¿i trotinetele electrice, tot mai råspândite în ora¿e. ¥nså actul men¡ioneazå ¿i corelarea no¡iunilor de conducåtor de tractor agricol sau forestier, care nu apåreau în Regulamentul din 2002, ci au fost introduse abia în 2014, prin OUG. ¥n rest, nimic nou în circula¡ia pe drumurile publice. Incertitudini pentru grupul Arbos, un cumpåråtor pentru Goldoni Dupå falimentul Goldoni de anul trecut, constructorul de tractoare Arbos (de¡inut de grupul chinez Lovol) cautå o nouå fabricå în Europa unde så-¿i asambleze produsele. Fabrica Goldoni din Italia (110 salaria¡i, la Migliarina di Capri, la nord de Modena) a fost cumpåratå de grupul belgian Keestrack, specializat în utilaje miniere ¿i de construc¡ie. Acum, belgienii au anun¡at cå sunt interesa¡i de aceastå ni¿å, a tractoarelor specializate ¿i a motocultoarelor, ¿i vor scoate modele noi. Japonezii sunt cu un pas în fa¡å ¿i la tehnologie agricolå Tractoarele robotizate sunt pe cale så intre în cotidianul fermierilor japonezi. Pentru cå, în Japonia, penuria de for¡å de muncå nu este doar o sintagmå prea des rostogolitå, ci realitatea cu care se confruntå majoritatea fermelor. A¿a cå producåtorii japonezi de utilaje s-au adaptat ¿i au început så prezinte în oferta comercialå tractoare autonome, de 60 - 70 CP, capabile så lucreze fårå tractorist. Un astfel de tractor, produs de Yanmar doar pentru pia¡a internå, poate costa de la 99.000 la 125.000 de euro. 44

Virusul nu gripeaz\ vânz\rile de utilaje D

acå, în România, 2020 a însemnat o scådere destul de abruptå a vânzårilor de ma¿ini ¿i utilaje (-30% la tractoare, -25% utilaje, -40% la combine), nu acela¿i lucru se poate spune ¿i despre situa¡ia pe principalele pie¡e europene: Germania, Fran¡a, Italia etc. Semn cå nu pandemia Covid a dus pia¡a autohtonå atât de mult în jos, ci seceta pedologicå extremå, începutå în toamna anului 2019 ¿i continuatå pânå în finalul verii 2020. Revista francezå Machinisme & Reseaux publicå un scurt studiu de pia¡å, în care aratå cå în vestul Europei evolu¡ia vânzårilor de utilaje a cunoscut fluctua¡ii, dar nu atât de consistente ca la noi. Iar unde au fost scåderi în primele douå trimestre, reculul din urmåtoarele douå a rebalansat lucrurile. ¥n primul rând, så ne oprim asupra “clubului celor 10.000”, cum se nume¿te grupul ¡årilor în care se vând peste 10.000 de tractoare noi pe an, socotindu-le doar pe cele peste 50 CP. Spre compara¡ie, în România s-au vândut cel mult 3.000 de tractoare noi într-un an. Nu sunt multe ¡åri în clubul åsta, doar 5. 5 erau ¿i înainte de Brexit, dar a ie¿it Marea Britanie ¿i a intrat Polonia. De departe, cel mai bine a mers Germania, cu 25.014 tractoare noi înmatriculate în 2020, în cre¿tere fa¡å de 22.400 (în 2019). VDMA, organiza¡ia producåtorilor germani de ma¿ini agricole, noteazå cå evolu¡ia aceasta trebuie puså pe seama pre¡urilor excep¡ionale la grâu ¿i po-

rumb, care au consolidat financiar fermierii germani. Fran¡a, de obicei locul 1 în UE la ma¿ini agricole, a cunoscut o scådere, de la 26.251 (tractoare vândute în 2019) la 24.271 (în 2020). Ziari¿tii francezi o numesc elegant “o repliere satisfåcåtoare”. ªi Italia s-a repliat satisfåcåtor, de la 18.579 (de tractoare noi înmatriculate în 2019) la 17.944 (în 2020). ªi Spania a cunoscut o scådere asemånåtoare, de 1000 de tractoare, de la 11.213 la 10.620. O figurå frumoaså a fåcut, cum spuneam, Polonia, care în 2020 a înmatriculat 10.459 de tractoare, fa¡å de 8.771 în 2019, ¿i a på¿it în “clubul celor 10.000”, unde este de a¿teptat så råmânå ¿i în 2021. Luatå separat, Marea Britanie a traversat ¿i ea un recul. Dupå 3 ani în care pia¡a a stat în jurul cifrei de 12.000 de unitå¡i pe an, în 2020 a coborât la 10.300 de unitå¡i. ªi la ei, asocia¡ia constructorilor ¿i importatorilor de ma¿ini agricole pune scåderea pe seama condi¡iilor meteo nefavorabile (inunda¡ii ¿i ploi exces) ¿i mai pu¡in pe pandemie. Semn cå virusul nu a reu¿it så gripeze vânzårile de echipamente, ci unele pie¡e au cunoscut o serie de particularitå¡i meteo nefavorabile, pe care este de bånuit cå le vor surclasa anul acesta, mai ales dacå pre¡ul la cereale ¿i oleaginoase se va men¡ine ridicat.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 15/2021

MA{INI & UTILAJE

UTILBEN este importator unic al tractoarelor KIOTI

Compania sud-coreeanå Daedong, producåtoarea tractoarelor Kioti, este recunoscutå pe plan mondial pentru utilajele fiabile fabricate ¿i pentru numårul mare de ata¿amente compatibile.

“

Dacå ai orice treabå de fåcut, tractoarele KIOTI o vor face!” este mottoul lor, iar acest lucru a fost dovedit fårå echivoc în cei 74 de experien¡å. ¥n Coreea de Sud, tractoarele KIOTI sunt un simbol na¡ional, cu o cotå de pia¡å de 35%. Compania a cunoscut o dezvoltare rapidå ¿i a fost prima din domeniul produc¡iei de utilaje agricole care s-a extins la nivel interna¡ional.

rapidå a utilajelor agricole. Tractoarele KIOTI sunt grupate în 5 serii, fiecare cu scopul precis de a-i oferi fermierului cel mai potrivit utilaj pentru afacerea sa.

Seria DK Sunt confortabile, practice ¿i puternice. Accentul cade pe confortul operatorului. Printre dotårile de top, enumeråm instala¡ia de aer condi¡ionat ¿i încålzire centralå, scaun ergonomic, volan reglabil ¿i porturi multimedia. Acoperå o plajå între 45 ¿i 58 CP ¿i se remarcå prin nivelul scåzut de vibra¡ii ¿i zgomot, dar ¿i printr-un consum redus de combustibil.

Seria RX Sunt recunoscute pentru dotårile de Tractoarele KIOTI nu puteau lipsi de top ¿i eficien¡a în muncå. Sistem de pe pia¡a din România. UTILBEN este climatizare, scaun cu suspensie reglapartenerul ideal pentru a veni în spriji- bilå, vizibilitate maximå asiguratå de nul fermierilor români cu cele mai bune panourile de sticlå ale cabinei sunt doar solu¡ii de echipamente agricole. câteva dintre tråsåturile-cheie care fac Cu o experien¡å de 15 ani, UTILBEN din acestea o plåcere în operare. a ajuns în topul vânzårilor de utilaje Acoperå o plajå între 66 ¿i 73 CP ¿i gra¡ie unui model de business bazat pe oferå cea mai mare for¡å de ridicare din integritate ¿i caracter. Compania asi- clasa sa. Astfel, sarcinile solicitante gurå produse ¿i servicii de top: piese de devin floare la ureche! schimb, service, finan¡are ¿i livrare Seria PX Seria CS Sunt cele mai puternice tractoare Sunt tractoare versatile ¿i u¿or de fabricate de producåtorul sud-coreean. manevrat, dar suficient de puternice Solide, robuste ¿i de nådejde, sunt ajupentru a face fa¡å unui numår mare de torul potrivit pentru proprietarii de sarcini agricole. Sunt dotate cu mo- terenuri vaste sau pentru cei care de¡in toare diesel, care dezvoltå între 21 ¿i ferme comerciale. 24,5 CP. Cel mai mare tractor din Seria PX Avantaj: consumul redus de com- ajunge la 125 CP ¿i atinge o vitezå mabustibil în raport cu puterea de ximå de 40 km/h. Designul este unul inmuncå. Producåtorul sud-coreean a ovator, care îmbinå liniile aerodinamice punctat ¿i la capitolul confort, cu o cu utilitatea în operare. distribu¡ie perfectå a comenzilor de bord ¿i un mediu ergonomic pentru Parteneriatul dintre UTILBEN ¿i operator. KIOTI le oferå fermierilor din România 46

Seria CK Sunt întruchiparea utilajului compact ¿i rezistent. Aceste tractoare vå garanteazå o productivitate ridicatå ¿i performan¡e de top în câmpul muncii. Sunt dotate cu motoare puternice, dar economice ¿i silen¡ioase, care atacå o plajå între 25 ¿i 50 CP. La capitolul inova¡ie, remarcåm forma capotei, care are rolul de a spori vizibilitatea ¿i, datoritå unei deschideri largi, de a înlesni mentenan¡a. beneficii unice ¿i cele mai bune solu¡ii agricole. Garan¡ie de pânå la 5 ani în condi¡ii excep¡ionale fa¡å de ce oferå concuren¡a, consultan¡å ¿i service la nivel na¡ional oferit de UTILBEN, stoc de utilaje ¿i piese de schimb în ClujNapoca ¿i ofertå de finan¡are cu dobândå zero! Pentru gama completå de tractoare KIOTI, accesa¡i site-ul www.utilben.ro ¿i descoperi¡i utilajul perfect pentru dumneavoastrå!

Servicii UTILBEN m Vânzare de utilaje noi

¿i second-hand m Vânzare de piese ¿i accesorii m Licita¡ii de utilaje ¿i ata¿amente m Închiriere de utilaje m Re¡ea de service m Finan¡are achizi¡ie

UTILBEN este unic importator în România pentru gama de tractoare de la 21 la 125 de cai-putere. Toate utilajele KIOTI respectå normele de poluare Stage V. Tractoarele KIOTI sunt ideale pentru agriculturå, legumiculturå, zootehnie, viticulturå ¿i pomiculturå. Profitul Agricol 15/2021

MA{INI & UTILAJE

New Holland Youniverse, expozi]ie în decor Interstellar

În perioada 9-18 aprilie, timp de 10 zile, cei interesa¡i au putut experimenta o vizitå digitalå în lumea utilajelor New Holland, prin expozi¡ia virtualå Youniverse. Pe smartphone, tabletå, laptop sau desktop, vizitatorii au putut vedea, pe un fundal ca din filme, o serie tractoare ¿i combine de ultimå genera¡ie, precum ¿i echipamente performante pentru prelucrarea solului. Expozi¡ia virtualå New Holland a fost o experien¡å ineditå cu simulåri 3D, discu¡ii pe chat cu speciali¿tii de produs ¿i descrieri amånun¡ite ale noilor utilaje ¿i tehnologii. Au fost prezentate 20 de utilaje, printre care combina New Holland CH7.70 Crossover Harvesting, combina CR10.90 Revelation, de¡inåtoarea recordului mondial de recoltare, noua preså de balotat Big Baler 1290 (model Packer), tractorul pe metan T6.180, tractorul T6.160 Dynamic Command ¿i încårcåtorul W170D. Separat, foarte interesantå mi s-a pårut ¿i sec¡iunea de tendin¡e, unde s-au tradus concepte oarecum ermetice acum, ca economia circularå, digitalizarea în agriculturå, PAC în urmåtorii ani etc. În România, AgroConcept este importatorul mårcii New Holland.

T6.160 Dynamic Command Modelul T6.160 Dynamic Command, cu ampatament de 2,6 metri ¿i o greutate de 10,5 tone, are motor NEF în 6 cilindri, de 135 CP, ¿i tehnologie Dual Clutch (transmisie cu dublu ambreiaj). Transmisia este tip CVT Dynamic Command, cu 24x24 de viteze, cu varia¡ie continuå, iar tractorul dispune de o serie de func¡ii ¿i automatizåri: Ground

Speed Management II (men¡inerea automatå a vitezei setate ¿i optimizarea consumului de motorinå), Smart Range Shift (asigurå intrarea în treapta de vitezå corectå la schimbarea gamei de vitezå), cotiera SideWinder II cu monitor color IntelliView IV ¿i maneta multifunc¡ionalå CommandGrip. Noul tractor va fi disponibil în a doua parte a anului.

Fi¿a tehnicå  Motor: FPT Industrial N67,

Stage V, de 6,7 l  Putere nominalå:150 CP  Putere maximå: 164 CP  Transmisie: Dynamic Command 23x23 (40 km/h), ECO 24x24 (50 km/h)

Profitul Agricol 15/2021

MA{INI & UTILAJE

Combina CR10.90 Vârful de gamå al seriei CR, modelul CR 10.90 înglobeazå cele mai noi tehnologii. Caracteristici inovatoare precum SmartTrax, IntelliCruise, IntelliSteer ¿i OptiSpread sporesc productivitatea. Tehnologia biaxialå Twin Rotor, delicatå, dar eficientå în acela¿i timp, garanteazå o calitate maximå a boabelor (doar 0,1% deterioråri) ¿i paielor. Sistemul de rotoare Twin Pitch permite cre¿terea cu pânå la 10% a capacitå¡ii de recoltare, chiar ¿i în condi¡ii de umiditate ridicatå. Echiparea cu Dynamic Feed Roll asigurå o protec¡ie mobilå eficientå împotriva pietrelor, iar noile profile zim¡ate au acum o ac¡iune mai delicatå asupra paielor. Sistemul Opti-Clean garanteazå o curå¡are la cel mai ridicat nivel a boabelor.

Noua cabinå Harvest Suite Ultra are comenzi ergonomice ¿i o serie de automatizåri care sporesc confortul recoltårii ¿i oferå o productivitate mai mare fa¡å de combinele similare existente pe pia¡å.

Combina CH7.70 Combina CH 7.70 dispune de sistemul Crossover Harvesting (CH) care integreazå tehnologia de separare Twin Rotor cu sistemul de treier al combinelor conven¡ionale.

Prin aceastå nouå tehnologie se ob¡ine o productivitate sporitå, printr-o suprafa¡å de treier ¿i separare cu 25% mai mare. Boabele recoltate ¿i paiele sunt de calitate mai bunå, se reduce consumul de carburant, iar viteza de recoltare e mai mare.

Fi¿a tehnicå  Motor: FPT Cursor 16, de 15,9 l  Nivel de emisii: Stage Tier 4B  Sistem de reducere cataliticå

selectivå ECOBlue SCR HI-eSCR/HI-eSCR2  Puterea nominalå: 639 CP  Puterea maximå: 700CP  Hedere: 6,10 - 13,7 m  Buncår: 14.500 l

Sistemul de curå¡are cu efect în triplå cascadå New Holland Triple Clean måre¿te capacitatea de curå¡are cu pânå la 15%, iar sistemul Smart Sieve compenseazå automat cu pânå la 25% pantele laterale, men¡inând echilibrul sitei pentru o curå¡are uniformå. Dotårile din cabina Harvest Suite Deluxe au la bazå automatizåri care reduc timpii de sta¡ionare ¿i costurile de exploatare ¿i sporesc calitatea materialului recoltat.

Fi¿a tehnicå  Motor: FPT Industrial Cursor 9,

Stage V, de 8,7 l  Putere nominalå: 333 CP  Putere maximå: 374 CP  Hedere, lå¡ime: 4,88 - 9,15 m  Buncår: 9.300 l

Profitul Agricol 15/2021

MA{INI & UTILAJE

Înc\rc\tor W170D

BigBaler 1290 HD Packer

Noul încårcåtor cu ro¡i New Holland W170D este echipat cu motor ce respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V ¿i, datoritå tehnologiei HieSCR2, este eficient ca putere ¿i consum de carburant. Motorul poate func¡iona în patru moduri: Eco - pentru consum redus de carburant, Standard - pentru încårcare ¿i deplasare normalå, Max - pentru for¡å puternicå de împingere ¿i deplasare în pantå ¿i Auto - pentru råspuns automat al motorului la solicitåri. Bra¡ele încårcåtorului pot fi ac¡ionate prin intermediul unor func¡ii automate: ridicare la o înål¡ime prestabilitå, revenire la un nivel presetat, ridicarea bra¡elor la un nivel fix în timpul deplasårii cu încårcåturå.

Fi¿a tehnicå  Motor: FPT Industrial N67,

de 6,7 l  Putere maximå: 197 CP  Transmisie PowerShift cu 5 viteze  Capacitate maximå cupå/furci: 2,71 mc  Capacitate maximå de ridicare: 10.271 kg 52

Presa de balotat BigBaler 1290 High Density (HD) Packer este rezistentå la suprasolicitare ¿i produce balo¡i cu 22% mai den¿i decât cei realiza¡i de presele de balotat conven¡ionale de mari dimensiuni existente pe pia¡å. Sistemul MaxiSweep permite alimentarea mai rapidå cu volume mari de paie, sporind productivitatea. Cutia de viteze SmartShift oferå o pornire lentå a presei, sporind confortul operatorului ¿i protejând tractorul de suprasarcinå. Legarea balo¡ilor se face prin tehnologia LoopMaster ¿i asigurå o legare solidå ¿i sigurå.

Monitorizarea ¿i controlul balotårii se face prin ecranul tactil IntelliView, iar func¡ia automatå IntelliCruise ajusteazå viteza tractorului la capacitatea de alimentare ¿i prelucrare a presei de balotat. Func¡ia Auto-Steer ac¡ioneazå asupra celei de-a doua pun¡i a presei, iar ro¡ile vireazå automat, odatå cu tractorul, reducând timpii de întoarcere.

Fi¿a tehnicå  Dimensiunile balotului:

120 x 90 x 100-300 cm lungime  Necesar de putere: 230 CP  Priza de putere: 1.000 rpm

T6.180 Methane Power New Holland a lansat în 2019 prototipul tractorului T6.180 Methane Power, acum testele în câmp se apropie de final, iar compania va livra pânå la varå mai multe tractoare pe metan (biogaz) cåtre fermieri din Germania, Fran¡a, Italia, Benelux ¿i Marea Britanie. Tractorul pe metan este o parte integrantå a conceptului New Holland de Fermå Independentå Energetic. Noul tractor va

intra în produc¡ia de serie pânå la sfâr¿itul anului, va fi disponibil în întreaga Europå ¿i în alte ¡åri de pe glob ¿i va consolida pozi¡ia New Holland pe pia¡a ma¿inilor agricole ce utilizeazå carburan¡i alternativi pentru reducerea poluårii.

Arpad DOBRE

Fi¿a tehnicå  Motor: FPT Industrial N67,

de 6,7 l, pe gaz natural  Putere nominalå: 145 CP  Putere maximå: 175 CP  Transmisie: Electro Command

16x16 (40 km/h), 17x16(40 km/h ECO), Creeper 32x32(40 km/h), 17x16 (50 km/h) Profitul Agricol 15/2021

INFORMA}II

EXTERNE China> Produc]ia de carne de porc î[i revine spectaculos China a produs 13,69 milioane de tone de carne de porc în primele trei luni ale anului, o cre¿tere cu 31,9% fa¡å de perioada similarå a anului trecut, ¿i cel mai mare volum trimestrial din ultimii doi ani.

tatul asiatic a investit masiv în domeniu dupå epidemia de pestå porcinå care a devastat efectivele de animale în perioada 20182019. La sfâr¿itul lunii martie, numårul de porci din fermele chineze a ajuns la

415,95 milioane, o cre¿tere anualå de 29,5%. Produc¡ia de carne a fost înså influen¡atå ¿i de noile focare de pestå descoperite în timpul iernii, care i-a fåcut pe mul¡i fermieri så-¿i sacrifice mai repede animalele, pentru cå se temeau cå acestea vor fi infectate. Pre¡ul cårnii de porc a scåzut cu 40% de la începutul anului, dar a început så creascå din nou în ultima perioadå. China a continuat ¿i så importe mari cantitå¡i de carne, iar volumul importurilor a depå¿it în martie pragul de un milion de tone, cea mai mare cantitate înregistratå dupå luna ianuarie 2020.

Noua Zeeland\ interzice exportul de animale vii Ministrul agriculturii din Noua Zeelandå, Damien O'Connor, a anun¡at cå exporturile de animale vii vor fi interzise treptat în urmåtorii doi ani. “Existå o puternicå presiune publicå în acest sens, oamenii sunt foarte îngrijora¡i. Într-o lume în care protec¡ia animalelor este un subiect tot mai important, suntem datori så dåm un exemplu”, a explicat ministrul. Exportul de animale vii din Noua Zeelandå a fost suspendat ini¡ial din luna septembrie a anului trecut, dupå naufragiul navei Gulf Livestock 1 în drum spre China. Au murit atunci to¡i cei 41 de membri ai echipajului, incluProfitul Agricol 15/2021

siv doi cetå¡eni neozeelandezi, ¿i cele aproape 6.000 de vaci de la bord. Transporturile au fost reluate o lunå mai târziu, dupå impunerea unor standarde mult mai stricte de siguran¡å a animalelor, înså guvernul condus de Jacinda Ardern a decis så interzicå acum permanent exporturile pe cale maritimå. Måsura a fost salutatå de organiza¡iile de protec¡ie a mediului, dar unele asocia¡ii agricole spun cå efectele vor fi catastrofale.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Marks and Spencer se implicå în cre¿terea numårului de albine Lan¡ul de magazine Marks and Spencer vrea så introducå 30 de milioane de albine în fermele din Marea Britanie, prin programul “Agriculturå Naturalå”, care se va derula pe o perioadå de cinci ani. Cele 28 de ferme care participå la program sunt situate pe toatå suprafa¡a agricolå a ¡årii. Compania spune cå albinele contribuie la o treime din totalul alimentelor produse în Marea Britanie, iar cre¿terea numårului acestor insecte cu un rol foarte important în polenizare va îmbunåtå¡i calitatea produselor proaspete comercializate în magazinele grupului. Carnea de porc provoacå un conflict politic în Filipine Un grup de deputa¡i filipinezi a ini¡iat un proiect de lege care ar bloca un ordin executiv semnat de pre¿edintele Duerte, prin care taxele de import pentru carnea de porc vor fi reduse în urmåtoarele 12 luni. Duerte vrea så reducå pre¡ul la carne, care a crescut semnificativ din cauza epidemiei de pestå porcinå din Filipine. Parlamentarii spun înså cå reducerea tarifelor îi va distruge pe producåtorii locali de carne, care se confruntå ¿i a¿a cu mari dificultå¡i din cauza pestei. Ajutoare de stat masive pentru podgoriile franceze Prim-ministrul francez Jean Castex a promis ajutoare de stat de peste un miliard de euro pentru podgoriile afectate de cel mai sever înghe¡ din ultimele decenii. El a anun¡at cå fermierii care de¡in podgorii sau livezi vor primi pânå la 40% din valoare pagubelor produse, iar banii vor ajunge în conturile lor în cel mult 10-15 zile. Guvernul ia în calcul ¿i alte måsuri suplimentare de ajutor, cum ar fi scutiri temporare de taxe. Principalul sindicat agricol din Fran¡a sus¡ine cå cel pu¡in o treime din suprafa¡a cultivatå cu vi¡å-de-vie a fost compromiså, pierderile totale fiind de aproximativ 2 miliarde de euro. 53

MICA PUBLICITATE

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845 0785.242.845 Contact: HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS INGINER AGRONOM MULTIPLICARE: Teleorman Companie multina¡ionalå de top producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL COMERCIAL &ADMINISTRATIV: Bucure¿ti Companie producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: Teleorman, Bråila Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL DEPARTAMENT FUNCIAR: Cara¿-Severin Grup de firme cu profil agricol din zona de Vest

REPREZENTANT VÂNZÅRI INPUTURI: Boto¿ani Companie na¡ionalå de distribu¡ie inputuri

RESPONSABIL VÂNZÅRI: ZONA AR-BH ¿i OT-TR-GR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 54

Profitul Agricol 15/2021

Pagina de istorie Casa-muzeu Gic\ {tef\nescu de la Câmpulung Muscel acad. P\un Ion OTIMAN

Casa din Câmpulung a avocatului muscelean Gicå ªtefånescu, socotitå de chiar proprietarul ei ca fiind “cea mai reu¿itå caså din ¡arå, construitå în cel mai autentic ¿i mai frumos stil românesc”, a fost ridicatå în anul 1735 de tretilogofåtul ªtefånescu. Este o construc¡ie cu douå caturi, cu foi¿or de lemn sculptat, care se terminå cu arcade ondulate de zidårie, prelungit cu salå în consolå, cu stâlpi ¿i pålimare din balu¿tri strunji¡i de lemn, cu profilaturå simplå din tencuialå la ferestre, cu gârlici, în goluri arcuite sub foi¿or ¿i învelitoare de ¿i¡å. La stradå, construc¡ia ini¡ialå a avut o pråvålie, iar înspre curte un atelier me¿te¿ugåresc ¿i un depozit. Ulterior, spre interior s-a construit o prelungire a casei, în aceea¿i formå arhitecturalå ca ¿i clådirea ini¡ialå. Casa a fost supuså unor ample ac¡iuni de restaurare, misiune asumatå

de arhitectul Dumitru Ionescu-Berechet. La 19 ianuarie 1948, printr-un act de dona¡ie, Gicå ªtefånescu, dupå ce cu doi ani mai înainte donase Academiei Române ferma sa din Purcåreni-Tår¿eni, jud. Muscel, doneazå Academiei ¿i aceastå caså, cu sarcinå testamentarå de a înfiin¡a un muzeu de artå popularå musceleanå cu numele so¡iei ¿i fiicei donatorului “Lilly ¿i Margareta Gicå ªtefånescu”.

Na¡ionalizarea din 1948 a nåruit înså atât planurile donatorului, cât ¿i ale Academiei Române referitor la destina¡ie, deoarece casa “trece la Confedera¡ia Generalå a Muncii, pentru caså de odihnå a muncitorilor”. În prezent, casa donatå cu mai bine de ¿ase decenii în urmå de Gicå ªtefånescu adåposte¿te, a¿a cum ¿i-a dorit generosul donator, Muzeul de Etnografie ¿i Artå Popularå Musceleanå. Sunt expuse obiecte care prezintå ocupa¡iile tradi¡ionale ale ¡åranilor: påstoritul, vânåtoarea, pescuitul, cultivarea påmântului, olåritul, ¡esutul, prelucrarea lemnului ¿i a pietrei etc. Sunt prezentate costumele populare specifice zonei, variate obiecte de uz gospodåresc, piese de mobilier ¿i de ceramicå, toate fiind în måsurå så punå în valoare marea varietate ¿i frumuse¡e a zonei etnografice a Muscelului. Casa a fost restituitå Academiei Române, iar conform Protocolului de predare-primire, în prezent func¡ioneazå Muzeul de Etnografie ¿i Artå Popularå Câmpulung Muscel, sub patronajul Academiei Române ¿i al Primåriei Municipiului Câmpulung Muscel. Profitul Agricol 15/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (IX) Combinate Multe dintre metodele clasice de vânåtoare se preteazå la a fi combinate, în func¡ie de împrejuråri. Totul depinde îndeosebi de configura¡ia terenului ¿i de poten¡ialul sau recuzita vânåtorului. Uneori, o inspira¡ie de moment poate salva o situa¡ie aparent fårå ie¿ire, blocatå în proiect. Sunt specii la care se pot folosi concomitent sau succesiv mai multe modalitå¡i de a le aduce în båtaia pu¿tii. Un caz elocvent este cel al gârli¡elor, påsåri gregare ¿i vigilente, oaspe¡i de iarnå pe meleagurile noastre. Îndeob¿te, se vâneazå la pândå, din locuri bine mascate, pe traseul lor matinal dinspre suprafe¡ele acvatice pe care ¿i-au petrecut noaptea, cåtre solele cu grâu sau orz deja råsårit unde se hrånesc, sau seara, în sens invers. Pentru stolurile pe cale så se lase din zbor la påscut, nehotårâte în privin¡a alegerii zonei propice, balan¡a o înclinå în favoarea noastrå atrapele a¿ezate în prealabil prin preajmå, încå din zori, înainte de urnirea de pe apå a imenselor cârduri gålågioase. O a treia metodå valabilå pentru vânåtoarea la gâ¿te este aceea a apropiatului, de regulå pe vechile canale de aduc¡iune a apei pentru iriga¡ii, secate sau înghe¡ate. De multe ori, am izbutit så ajungem cu mari eforturi, tupilându-ne sau târându-ne pânå în dreptul sutelor de påsåri a¿ternute în covor viu pe câmpul încremenit, pentru a ne ridica la comandå ¿i a le surprinde într-o clipå de buimåcealå. Tot combinate pot fi ¿i pândele crepusculare la ra¡e, în stuful din buza

Profitul Agricol 15/2021

bål¡ilor, când a¿teptarea stolurilor aflate în survol abia ghicit poate deveni rodnicå dacå este dublatå de folosirea chemåtorii ¿i a câtorva atrape risipite în apropiere, pe oglinda apei. Dupå un ocol sau douå, zburåtoarele amågite de iluzoria prezen¡å a unor surate cedeazå tenta¡iei ¿i ajung, inevitabil, la cheremul snopului de alice. Pânå nu demult, ne låsam fermeca¡i de poezia jocului de searå al sitarilor, primåvara, cam pe vremea leurdei. Aflând de la confra¡i cu state mai vechi în breaslå cå o batistå albå aruncatå în mijlocul lumini¿ului asupra cåruia urma så veghem ar face minuni în atragerea coco¿ilor în volte surprinzåtoare, am avut parte de surprize dintre cele mai plåcute. Mica „nadå” func¡iona ca un veritabil magnet, iar explica¡ia a venit de la sine, dupå ce am aprofundat studierea comportamentului nup¡ial al acestor påsåri misterioase, cu ochi mari, adapta¡i la vederea pe luminå scåzutå: în perioada de împerechere, femelele a¿teaptå pe sol, etalându-¿i reversul alburiu al penelor cozii, råsfirate, iar masculii socotesc respectivul vizual drept o invita¡ie de nerefuzat, cåreia inten¡ioneazå så-i dea curs, låsându-se din zbor. Uneori înså, atrac¡ia irezistibilå le poate fi fatalå. La fel de bine poate fi exploatatå ¿i aversiunea unor vietå¡i fa¡å de altele. Este de notorietate antipatia corvidelor fa¡å de påsårile de pradå nocturne ¿i fa¡å de vulpe, cu care se aflå în rela¡ii antagonice. Pe acest raport se bazeazå ¿i folosirea, pe vremuri, a bufni¡ei vii, crescute în

acest scop, sau împåiate (aståzi, se pot utiliza copii fidele din material plastic, pe post de atrape) ori a unui câine ro¿cat, pentru atragerea în preajma locului nostru de pândå a gai¡elor ¿i co¡ofenelor. Pentru mai multå eficien¡å, se poate adåuga ¿i chemåtoarea. Dintre mamifere, cervidele se preteazå perfect la un cumul de metode menite så le aducå în raza de ac¡iune a carabinei, începând cu pânda ¿i terminând cu dibuitul, ambele dublate, cel mai adesea, de folosirea chemåtorii. Atât la cerbul comun, cât ¿i la cåprior, aplicabilitatea lor se rezumå doar la perioada boncåluitului ¿i, respectiv, a alergatului, când taurii ¿i ¡apii sunt sensibili la orice artificiu asimilat unei secven¡e din ritualul împerecherii, fie cå e vorba de intrarea în gra¡iile femelelor, fie cå pare o provocare la luptå din partea vreunui rival. Alternarea dibuitului cu chemåtoarea då, la ambele specii, rezultate uneori surprinzåtoare, inclusiv prin oprirea în loc, pre¡ de câteva secunde, a cerbului ori a ¡apului alertat, deja în fugå ¿i hotårât så påråseascå arena. Combina¡ia dintre nadå ¿i capcanå este, în majoritatea cazurilor, de la sine în¡eleaså. Cele mai multe curse func¡ioneazå tocmai pe clasicul principiu al asocierii cu momeala adecvatå. Uneori înså, nada se poate face mai u¿or remarcatå, mai cu seamå dacå a fost amplasatå recent în teren, ¿i cu ajutorul chemåtorii, când este vizatå îndeosebi vulpea, imitându-se chi¡åitul ¿oarecelui sau vaierul iepurelui rånit, ambele imbatabile în cazul ro¿catelor, dar ¿i al ¿acalilor sau al câinilor hoinari din împrejurimi. Gabriel CHEROIU

HOBBY

Robotul î]i va “degusta” cafeaua Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 21.04 - 5.05.2021

Ioan Benea 21.04.1946, vicepre¿edinte Federa¡ia Cultivatorilor de Cartofi Traian Ghinoiu 21.04.1946, fermier, SC Agroprest Båle¿ti, jud. Gorj Lumini¡a Jâjâie 21.04.1972, director resurse umane, MADR Ovidiu Mårculescu 21.04.1981, manager regional vânzåri, AgroConcept Mihai Lungu 24.04.1957, fost secretar de stat Achim Irimescu 24.04.1958, ministru plenipoten¡iar, ¿eful sec¡iei agriculturå în Reprezentan¡a României la UE Petricå Azoi¡ei 27.04.1942, fermier, Agroind Foc¿ani Mihai Petcu 29.04.1944, Agroindustrial Pantelimon Doriana Ni¡u 29.04.1965, director general KWS Semin¡e Liliana-Angelica Ciulu 29.04.1970, director vânzåri Corteva Lucian Dejeu 29.04.1970, director vânzåri Kwizda Agro Romania Adrian Ionescu 30.04.1958, director general SemPlant Gheorghe Våcaru 30.04.1959, director general Direc¡ia AM POPAM, MADR Amelia Rus 2.05.1979, director general MADR Nicolae Såndulescu 4.05.1951, pre¿edinte Alcedo Lauren¡iu Baciu 4.05.1958, fost pre¿edinte LAPAR Emil Nedelcu 5.05.1977, director vânzåri Syngenta 58

Zilele în care exper¡ii se adunau într-o camerå ermeticå pentru a degusta cafeaua ¿i a da note cu privire la culoare, aromå ¿i gust ar putea fi numårate, transmite Bloomberg. O companie din Israel a pus la punct un dispozitiv de tip handheld care este capabil så scaneze boabele de cafea ¿i så le determine calitatea. Ma¿ina, care func¡ioneazå pe baza inteligen¡ei artificiale, are nevoie în prima fazå de un om care så introducå parametrii de calitate, iar dupå aceea va putea clasifica boabele pânå în faza de pråjire. Compania a finalizat un program pilot cu Volcafe, unul dintre cei mai mari traderi de cafea din lume.

Cum se degustå aståzi cafeaua Aståzi cafeaua se degustå cam a¿a: exper¡i bine pregåti¡i ¿i plåti¡i, denumi¡i Q graders, de la bursa ICE Futures din New York, se ocupå de sarcina dificilå a stabilirii calitå¡ii ¿i valorii boabelor de cafea primite de burså. Mai întâi ei cântåresc boabele de cafea, dupå care le pråjesc. Apoi miros cafeaua måcinatå ¿i dau note cu privire la parfum. Apa, încålzitå la 93 de grade Celsius precis, este turnatå peste cafeaua pråjitå, iar evaluatorii miros amestecul. Apoi a¿teaptå 15 minute ca så se råceascå cafeaua ¿i doar atunci lichidul este sorbit cu o linguri¡å. Procesul acesta se nume¿te “Cupping” ¿i este comparabil cu cel derulat de somelieri în cazul vinurilor.

Arin DORNEANU

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Produc¡ia de cositor – Se-ntind la påmânt; 2) Intrat în magazin – Se a¿terne 9 10 la picioare; 3) A face uz de fals – Aripi de gânsac! 4) Scurtå... autobiografie – Meseria e… de aur; 5) A se epuiza... în dragoste – Foaie cu nume; 6) Timp de studiu pentru geologi – Rude cu crapii; 7) Dans... încins la mijloc; 8) Jocul atingerilor – Numår de portar; 9) Aduce neajunsuri; 10) Se laså u¿or manevratå de copii.

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 14/2021 ORIZONTAL: OISTE - VACS; INVERSE - AT; ES - MEANDRU; RAPE - CIRIP; I - ARCATE - I; TASARI - GAZ; NARATOARE; COR - CAFTAN; OSANA - TOTI; STRENGARIE.

VERTICAL: 1) A¿teptate cu flori – O groazå de oi; 2) Una ¿i alta! – Cunoscute din auzite; 3) Opre¿te jocul la table – Mi¿care de trupe; 4) Merg pe vârful degetelor – Indian temut; 5) Sucit din fire – Prins de croitor; 6) Oamenii Barcelonei; 7) Ridicate… din scaun – Apel… la catalog! 8) Curs mediu! – Ploua¡i... din senin; 9) Mersul de-a-ndåråtelea – Anun¡å negarea; 10) Datå la semnat. Profitul Agricol 15/2021

Profitul Agricol nr. 15, din 21 aprilie 2021

Articles inside

Încårcåtor W170D