Profitul Agricol nr. 15, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 15 din 17 aprilie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 15/2024 Redactor - ¿ef

Pune¡i-vå centura de siguran¡å, urmeazå un drum cu hopuri! R\zboiul din Ucraina a dereglat deja puternic pia]a european\. Au escaladat pre]urile la energie, ;n toate formele ei, s-au pr\bu[it pre]urile la cereale. Nefericit moment pentru ;nc\ dou\ conflicte, din care unul, cel dintre Israel [i Iran, poate s\ escaladeze mai repede dec=t ne-am a[tepta. La fel de r\u este c\, odat\ cu r\zboiul, am aflat c\ produsele de baz\, cereale, energie etc., pot fi utilizate foarte bine ca arme în confrunt\rile geopolitice. Gr=ul este o arm\, spunea un francez. Iar dac\ Europa are interesul s\ v=nd\ c=t mai bine, ru[ii [i ucrainenii au interesul s\ v=nd\ c=t mai mult. Locomotiva Europei, Germania, a fost lovit\ de criza ultimilor ani mai r\u dec=t alte state. Industria ei, dependent\ prea mult de gazul ieftin, rusesc, a ;ncasat loviturile ;n plin. Dar, cu toat\ criza care b=ntuie Europa, conflictele, din Ucraina, din Gaza, dintre Iran [i Israel, au mutat deja aten]ia europenilor de la agricultur\ la preg\tirea de r\zboi. Pentru c\, ;n Uniune, nu se pune problema unei crize alimentare. Dar se pune problema costului alimentelor, o “infla]ie alimentar\” care se vede ;n veniturile procesatorilor, nu [i în ale cresc\torilor de animale, de pild\. Nu o zic eu, o zice ultimul studiu al BNR. Anul acesta ;n fa]\ se deschide o realitate dur\, cu alte priorit\]i. Deocamdat\ la noi se vorbe[te sporadic (este an electoral, nu trebuie s\ sperie popula]ia) de intensificarea efortului de ap\rare. Dar nu v\ face]i iluzii, se va vorbi. {i atunci, crede]i c\, dintr-un buget [i a[a s\rac, vor mai avea ce s\ ofere agriculturii altceva dec=t lozinci?

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 15/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Protestele celor nemul]umi]i de rachetele antigrindin\

Maxagro s-a extins ;n construc]ii

Cum se aplic\ GAEC 7

Legea arendei a c\zut. Din nou!

Seceta face ravagii în Maroc

Culturi vegetale O s\pt\mân\ f\r\ ploi. Culturile sufer\ Dumitru Manole> “Domnule ministru, unde e subven]ia pentru asigurarea culturilor?”

Noi focare de grip\ aviar\ în fermele de vaci din SUA Ucraina nu ar sacrifica agricultura pentru a adera la UE Wuxal Zinc, microelement cu superputere la porumb

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Inunda]iile dramatice ;n Marea Britanie

Hibrizi campioni, crea]i de KWS în România

Un fermier preg\te[te tinerii pentru businessul agricol

Norofert intr\ pe pia]a american\

Sanc]iuni europene în\sprite pentru înc\lcarea legisla]iei de mediu

Subven]ii pentru cei afecta]i de pre]urile mici, ;n Polonia

Francezii se opun acordului UE privind importurile din Ucraina

Omenirea se ;ndreapt\ spre o criz\ a ciocolatei

Vasile Pachi]anu> “Munca [i pasiunea mea sunt cenu[\”

Ma[ini & utilaje

Strategie de fermier

Interviu cu Ianco Zifceac Dan Hurduc> “Mizez pe rapi]\ “Func]ionarii DG Agri sunt înver[una]i împotriva fermierilor” 20 [i pe porumbul de siloz!” Starea câmpului la sem\nat

Restric]ii la importurile de produse ucrainene, ;n Ungaria

Gr\dina, via [i livada

Exirel, “derogare” pentru combaterea d\un\torilor la rapi]\

Reziduuri de pesticide ;n legume, fructe [i cereale

Forapro, un nou fungicid ;n portofoliul Adama

Importan]a [i beneficiile acoperirilor 40 comestibile în pomicultur\

Bayer [i Titan Machinery fac demonstra]ii de sem\nat [i aplicat Cre[terea animalelor 26 îngr\[\minte cu rat\ variabil\ R\zboiul din Ucraina distruge [i albin\ritul din România 42 Se înjum\t\]e[te consumul na]ional de îngr\[\minte? 28 Produse performante pentru vaci 43 Daniel Donisei irig\ cu pivo]i fic[i 31 de la Cargill-Purina

Sprayer inteligent> economise[te 80% din erbicid

Anvelope rezistente, fiabile [i stabile

Un japonez mic [i puternic

Tractor aniversar unicat

Sem\nat de precizie simultan cu preg\tirea solului

Agrocomer] Holding î[i instruie[te angaja]ii în Grecia

Echipamente [i materiale pentru micii fermieri

Iriga]ii prin picurare - ap\ cât trebuie, unde trebuie [i cu cine trebuie 50

Opinii Biotehnologiile - o cale ratatå!

Hobby La nunta coco[ilor-de-munte

Schem\ piramidal\ cu porci în Africa de Sud

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

Protestele celor nemul]umi]i de rachetele antigrindin\ Lipsa m\surilor concrete din partea autorit\]ilor a determinat mai mul]i fermieri afecta]i de efectele sistemului antigrind\ s\ organizeze, la începutul acestei s\pt\mâni, proteste spontane în zonele de lansare a rachetelor. Proteste au avut loc în jude]ele Prahova, Vrancea, Ia[i [i Vaslui, unele dintre jude]ele cele mai afectate. Agricultorii sus]in c\, în loc s\ abat\ grindina, rachetele antigrindin\ abat, de fapt, ploaia. :n Prahova, Adrian Mocanu, fermier membru în Consiliul Director al FAPPR, spune c\ nu exist\ în prezent niciun studiu aprofundat referitor la efectele benefice ale sistemelor antigrindin\. :n Vrancea, oamenii s-au adunat ;n dou\ locuri distincte, la centrul jude]ean care coordoneaz\ tragerea cu rachete antigrindin\, ;n Foc[ani, [i la punctul de tragere de la Rugine[ti. “Ne confrunt\m cu seceta pedologic\ instalat\ de mul]i ani, pe care o Profitul Agricol 15/2024

recunoa[tem cu to]ii, [i asta este trendul din p\cate, iar ploile de var\ sunt condamnate la pieire din cauza acestui Reprezentan]ii Forumului APPR au precizat c\, în urma nenum\ratelor întâlniri [i dezbateri, Ministerul Agriculturii a venit cu propunerea de a emite un Ordin prin care s\ reglementeze, mai riguros, frecven]a [i direc]ia de lansare a rachetelor cu efecte antigrindin\. Pân\ în prezent, fermierii au r\mas doar cu promisiunea emiterii unui astfel de document, ceea ce a sporit gradul de nemul]umire în rândul membrilor FAPPR, care nu pot accepta c\ rezolvarea unei probleme atât de grave este tergiversat\ la nesfâr[it. FAPPR a solicitat informa]ii despre practicile similare din alte state membre, dat fiind c\, din informa]iile primite de la omologii europeni, acest sistem este interzis în majoritatea statelor europene.

sistem. Nu mai beneficiem de mul]i ani de zile de ploi de var\, pentru c\ ace[ti nori care precipit\ sunt imediat ataca]i cu aceste rachete cu iodur\ de argint [i, bineîn]eles, exist\ posibilitatea desc\rc\rilor lor doar acolo unde se trage în ei. Noi, la câmp, unde este chiar necesar\ apa, nu mai beneficiem de absolut nimic, decât de acele ploi m\runte de doi-trei litri, care sunt superficiale”, spunea Vasilic\ Pamfil, fermier din Vrancea cu 4.000 ha. {i Gelu Scutaru, care lucreaz\ tot ;n jur de 4.000 de hectare, crede c\ sistemul este pur [i simplu ineficient. “Singurele ]\ri unde se mai trag cu aceste rachete sunt ]\rile din fostul spa]iu sovietic. În celelalte ]\ri, din Occident, nu se procedeaz\ a[a. Se îns\mân]eaz\ norii pentru provocarea precipita]iilor. Se trag peste 500 de rachete (pe an - n.red.), ceea ce consider\m c\ e o exagerare.”

Arpad DOBRE Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cum se aplic\ GAEC 7 Într-o “Not\ privind punerea în aplicare a standardului GAEC 7”, întocmit\ de Dana Rebega, director al Direc]iei Generale de Dezvoltare Rural\, [i aprobat\ de ministrul Florin Barbu, se arat\ c\, în anul de cerere 2024, se va realiza o rota]ie a culturilor pe terenul arabil, cel pu]in o dat\ pe an cultur\, la nivel de parcel\ agricol\, cu excep]ia culturilor multianuale, a ierburilor [i a altor plante furajere erbacee, a terenurilor l\sate pârloag\ [i a culturilor din spa]ii protejate (sere [i solarii). Sunt exceptate exploata]iile agricole care îndeplinesc cel pu]in una din trei condi]ii> a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru produc]ia de iarb\ sau alte plante furajere erbacee< b) peste 75% din suprafa]a agricol\ eligibil\ este paji[te permanent\, este utilizat\ pentru produc]ia de iarb\

sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub ape< c) exploata]iile cu o suprafa]\ de teren arabil de p=n\ la 10 hectare. De asemenea, se consider\ c\ respect\ condi]iile GAEC exploata]iile certificate în agricultura ecologic\. Prin excep]ie de la regula general\, una [i aceea[i specie de plante (cultura principal\) poate fi cultivat\ pe aceea[i suprafa]\ de teren arabil (parcel\ agricol\), pe cel mult 50% din suprafa]a arabil\ a exploata]iei, dup\ cum urmeaz\. Fie o perioad\ de cel mult 3 ani consecutivi, cu obliga]ia ca între dou\ culturi principale s\ se înfiin]eze o cultur\ secundar\ diferit\ ca specie fa]\ de cultura principal\, fie o perioad\ de cel mult 2 ani consecutivi, pe suprafe]ele pe care cultura principal\ s-a recoltat toamna târziu (dup\ 1 noiembrie), ca urmare a condi]iilor

meteorologice nefavorabile sau dac\ înfiin]area culturii de toamn\/culturii secundare nu a fost posibil\ întrucât nu au existat condi]ii optime de r\s\rire [i dezvoltare a plantelor. Rota]ia culturilor la nivelul exploata]iei agricole include culturile înfiin]ate în toamna anului precedent [i culturile înfiin]ate în prim\vara anului curent depunerii cererii de plat\, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunz\tor. Obliga]iile privind rota]ia culturilor se aplic\ începând cu anul de cerere 2024. De aceea, pentru verificarea respect\rii GAEC 7, structura [i amplasarea culturilor pe terenul arabil declarate de fermieri în anul 2023 constituie referin]\ pentru verificarea rota]iei culturilor pe terenul arabil în anul de cerere 2024.

Robert VERESS

Maxagro s-a extins ;n construc]ii Drumuri [i Poduri Banat, divizia de construc]ii a Maxagro, care exploateaz\ 11.500 de ha pe cultura mare în Timi[, a inaugurat cea dea treia sta]ie de asfalt de ultim\ genera]ie, la Sânandrei, la 10 km de Timi[oara, în 12 aprilie. Alexandra Zifceac, CEO Drumuri [i Poduri, a men]ionat c\ astfel compania devine cel mai mare furnizor de asfalt din regiune, producând o capacitate de peste 700 t de asfalt/h. Noua sta]ie de asfalt reprezint\ o infrastructur\ modern\, care se înscrie în noile reguli de inova]ie [i sustenabilitate. Drumuri [i Poduri a devenit lider [i pe pia]a construc]iilor din Banat, de]inând 3 sta]ii de asfalt, 2 sta]ii de betoane, cariere, balastiere, laborator de încerc\ri în construc]ii, o flot\ de camioane, [i utilaje de construc]ii de ultim\ genera]ie, de peste 10 milioane de euro [i are finalizate lucr\ri de peste 35 milioane euro.

Gheorghe MIRON 8

Fra]ii Ianco [i Ioji Zifceac Profitul Agricol 15/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Legea arendei a c\zut. Din nou! Cu 164 de voturi pentru, 60 împotriv\ [i 18 ab]ineri, Camera Deputa]ilor (for decizional) a respins, s\pt\m=na trecut\, proiectul de lege pentru modificarea perioadei contractelor de arend\ la 7 ani.

oturile împotriv\ au apar]inut USR, AUR [i unor deputa]i neafilia]i. Îns\ Opozi]ia nu ar fi reu[it de una singur\ s\ „trânteasc\” legea, dac\ nu ar fi existat contribu]ia parlamentarilor din arcul guvernamental, care au absentat de la vot. Între marii absen]i se num\r\ [i ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care este [i deputat. Ministrul nu a putut fi contactat pentru a explica motivul absen]ei. „Din p\cate, ne-au lipsit doar dou\ voturi. Asta este, trebuie s\ o lu\m de la cap\t!”, a confirmat Adrian Chesnoiu, pre[edintele Comisiei pentru agricultur\ a Camerei Deputa]ilor.

Despre momentul votului, un senator USR, Sebastian Cernic, ;[i aminte[te c\ mai mul]i parlamentari de la PNL [i PSD [i-au scos cartelele. “La un punct înaintea votului pe legea arendei, a fost votul pe legea cu p\c\nelele. La acea lege, coali]ia PSD-PNL a avut majoritate [i au fost în sal\ un num\r de deputa]i care au putut asigura jum\tate plus unu pentru urm\torul vot”, poveste[te Cernic. Reac]iile au venit mai ales din Profitul Agricol 15/2024

partea organiza]iilor profesionale, dar nici acelea toate, ori nu de aceea[i parte a baricadei. Forumul APPR [i-a exprimat public nemul]umirea pentru modul ;n care parlamentarii au ales s\ trateze rela]ia cu agricultorii. “Votul de ieri ne-a ar\tat c\ vom r\mâne, în continuare, singuri. C\ nu conteaz\ argumentele, c\ vom pl\ti, în continuare, pentru decizii [i situa]ii care nu pot fi imputate fermierilor. Vom pl\ti pentru inconsecven]ele fondului funciar [i eterna lui actualizare, pentru rivalit\]ile politice dintre Putere [i Opozi]ie, pentru c\ încerc\m s\ ne implic\m acolo unde, poate, rolul principal trebuia s\ fie al autorit\]ilor”, se arat\ în comunicatul FAPPR. UNCSV, LAPAR [i ProAgro s-au declarat [i ele dezam\gite fa]\ de respingerea la vot a actului normativ. “LAPAR, Pro Agro [i UNCSV î[i exprim\ aprecierea fa]\ de parlamentarii care au în]eles importan]a acestei ini]iative [i au votat pentru. În acela[i timp, solicit\ explica]ii argumentate parlamentarilor care au votat împotriv\ sau s-au ab]inut, în condi]iile în care consult\rile [i negocierile cu fermierii [i mediul asociativ dureaz\ de ani de zile pe acest subiect care face obiectul programelor de guvernare asumate de majoritatea forma]iunilor politice din ultimele 2 mandate parlamentare.” Surse din interiorul AAC, Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare, au confirmat c\, pe subiectul acesta, Asocia]ia For]a Fermierilor a avut alt punct de vedere [i nu a dorit s\ sus]in\ comunicatul comun al organiza]iilor partenere.

Andrei OSTROVEANU

Excedent-record al balan]ei comerciale a UE în 2023 Balan]a comercial\ agroalimentar\ a UE a atins un nivel-record în 2023. Exporturile au atins 228,6 miliarde euro, importurile 158,6 miliarde euro, rezultând un excedent total de 70,1 miliarde euro, cu 12,8 miliarde euro mai mare decât în 2022 (¡22%). Acest sold pozitiv se datoreaz\ în principal pre]urilor ridicate pentru produsele de export din UE, coroborate cu pre]urile mondiale în sc\dere pentru produsele importate.

Ungaria impune noi restric]ii importurilor din Ucraina Guvernul ungar a anun]at impunerea unor restric]ii suplimentare pentru importurile de alimente din Ucraina, cu scopul declarat de a-i proteja pe fermierii locali. Printre altele, Ungaria va interzice importul tuturor produselor ob]inute prin procesarea de cereale ucrainene, iar transportatorii vor fi obliga]i s\ raporteze tranzitul de alimente, indiferent de ]ara de origine. Premierul ungar Viktor Orban a refuzat s\ acorde ajutor militar Ucrainei dup\ invazia rus\, s-a opus sanc]iunilor impuse Rusiei [i a blocat pachetele de asisten]\ financiar\ pentru Kiev.

LAPAR a devenit membr\ Euraf Euraf este federa]ia european\ a asocia]iilor agroforestiere, o organiza]ie de lobby care activeaz\ la Bruxelles. Devenind membr\, LAPAR are acum acces la grupurile de lucru, la resursele organiza]iei [i poate emite recomand\ri vizavi de politicile agrosilvice, a perdelelor forestiere, de folosirea arborilor ca surs\ de venit ;n ferme. Euraf reune[te asocia]ii din 23 de state, inclusiv din Israel.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII China vrea o recolt\ mai mare de grâu

Seceta face ravagii în Maroc

Guvernul chinez a lansat o nou\ campanie de stimulare a produc]iei interne de cereale, pentru a asigura securitatea alimentar\ a ]\rii. Pân\ în anul 2030, statul asiatic î[i propune s\ creasc\ produc]ia cu 50 de milioane de tone, iar suprafa]a cultivat\ s\ ajung\ la 117 milioane de hectare. Campania se concentreaz\ pe 720 de zone ale ]\rii, care vor beneficia de sisteme noi de iriga]ii, construc]ia de ferme cu echipamente moderne [i semin]e de calitate.

Dup\ mai mul]i ani de secet\ sever\, al doilea cel mai mare lac de acumulare din Maroc este aproape s\ sece complet, iar agricultura local\ este în pragul colapsului. Datele oficiale arat\ c\ barajul Al Massira, care aprovizioneaz\ cu ap\ ora[ele Casablanca [i Marrakech [i sistemele de iriga]ii din zon\, con]ine acum doar 3% din volumul de ap\ din urm\ cu nou\ ani. Conform datelor B\ncii Mondiale, agricultura folose[te 90% din con-

Compensa]ii pentru olandezii care se las\ de agricultur\ Comisia European\ a aprobat finan]area suplimentar\ a dou\ scheme din Olanda, care ofer\ compensa]ii fermierilor dispu[i s\ renun]e la agricultur\. Cele dou\ programe se adreseaz\ cresc\torilor de animale din zonele unde emisiile de azot dep\[esc un anumit nivel. Fermierii care sunt de acord s\-[i închid\ fermele pot primi compensa]ii financiare care acoper\ toat\ valoarea pierderilor.

sumul de ap\ din statul arab, a[a c\ fermierii locali sunt cei mai afecta]i. Situa]ia este atât de grav\ încât guvernul a lansat o campanie na]ional\ de economisire a apei, iar celebrele b\i publice hammam sunt acum închise trei zile pe s\pt\mân\. La începutul anului, regele Mohammed VI le-a cerut autorit\]ilor s\ ia cele mai drastice m\suri pentru a asigura aprovizionarea cu ap\ potabil\ a popula]iei, reducând [i mai mult volumul disponibil pentru agricultur\.

Inunda]ii dramatice ;n Marea Britanie

Exporturi-record pentru Argentina Exporturile de carne de vit\ ale Argentinei au atins 82.548 de tone în luna februarie, dep\[ind un record stabilit acum 57 de ani. Exporturile totale din primele dou\ luni ale anului au fost de 160.000 de tone, un alt record absolut. În luna ianuarie, noul pre[edinte argentinian Javier Milei a eliminat toate restric]iile de export, care fuseser\ impuse de predecesorul lui pentru a reduce pre]urile de pe pia]a intern\. Principala consumator de carne din Argentina este China (75,5% din cantitatea exportat\), urmat\ de Uniunea European\ (7,9%) [i Israel (7,1%).

Uniunea Na]ional\ a Fermierilor Britanici (NFU) a cerut sprijinul de urgen]\ al guvernului, dup\ mai multe s\pt\mâni de ploi toren]iale care au provocat inunda]ii de amploare. NFU spune c\ recolta din acest sezon a fost deja compromis\ par]ial, iar alimentele pe care fermierii vor reu[i s\ le produc\ vor fi de calitate slab\. Momentan, guvernul de la Londra a r\spuns prin lansarea unei scheme de compensare pentru fermierii din zonele cele mai afectate de inunda]ii, care ofer\ desp\gubiri între 500 [i 25.000 de lire sterline.

În plus, autorit\]ile au eliminat o condi]ie care limita plata desp\gubirilor la terenurile aflate la o distan]\ mai mic\ de 150 de metri fa]\ de râuri. “Asta înseamn\ c\ fermierii vor primi compensa]ii pentru toate suprafe]ele inundate. Vom continua s\-i ascult\m pe fermieri [i s\ c\ut\m solu]ii pentru a dezvolta schema de compensare pentru a-i ajuta mai eficient”, a declarat ministrul Agriculturii, Mark Spencer.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 15/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Dairygold ;[i reduce profitul pentru a-i ajuta pe fermieri Cooperativa irlandez\ Dairygold a anun]at c\ a renun]at la o parte a profitului ob]inut anul trecut, pentru a-i sus]ine pe fermierii care o aprovizioneaz\ cu lapte [i cereale. Profitul net raportat pentru anul 2023 a fost de 3,5 milioane de euro, fa]\ de 23,2 milioane de euro în anul 2022. Compania va continua s\ actualizeze lunar pre]ul pe care îl ofer\ fermierilor, dar sper\ ca profitul opera]ional s\ revin\ la nivelul normal din anul 2025.

Irlanda ofer\ subven]ii suplimentare de 100 de euro per hectar Ministrul Agriculturii din Irlanda, Charlie McConalogue, a anun]at c\ guvernul va acorda o subven]ie suplimentar\ de 100 de euro la hectar tuturor fermierilor care particip\ la campania de arat din acest an. Anun]ul vine dup\ mai multe luni de condi]ii meteorologice adverse, care i-au împiedicat pe fermieri s\ are [i s\-[i planteze culturile. Conform datelor guvernului, doar 10-15% din terenul arabil din ]ar\ a fost plantat pân\ acum, iar pentru unele culturi este deja prea târziu în acest sezon.

Lactalis închide o fabric\ din Australia Grupul francez Lactalis a anun]at închiderea fabricii de lactate din ora[ul australian Echuca. Compania vrea s\ concentreze toat\ produc]ia din statul Victoria ;ntr-o alt\ fabric\, ;n care va investi 56 de milioane de dolari în urm\torii ani în modernizarea echipamentelor. :n Australia, Lactalis are o rela]ie tensionat\ cu autorit\]ile [i a fost amendat\ de mai multe ori în ultimii ani, pentru c\ nu a raportat la timp pre]ul pe care îl ofer\ pentru lapte.

Noi focare de grip\ aviar\ în fermele de vaci din SUA Peste 20 de ferme de vaci din opt state americane au raportat descoperirea unor focare de grip\ aviar\, iar virusul continu\ s\ se r\spândeasc\ în ciuda m\surilor luate de autorit\]i. Oficialii au oferit îns\ asigur\ri publice c\ lan]ul de aprovizionare cu alimente nu a fost afectat [i nu exist\ nici un risc pentru popula]ie. În ultimii ani au existat mai multe cazuri de infec]ie la mamifere cu virusul H5N1, dar este prima dat\

când virusul ajunge în ferme comerciale de vaci. Analiza genetic\ a virusului arat\ c\ acesta nu a suferit muta]ii care ar putea cre[te riscul de transmitere la oameni. Vacile bolnave devin letargice [i produc]ia lor de lapte scade considerabil, dar par s\ î[i revin\ complet dup\ dou\ s\pt\mâni. Momentan, medicii veterinari nu [tiu dac\ virusul se poate transmite prin consumul de lapte crud de la o vac\ infectat\.

Ucraina nu ar sacrifica agricultura pentru a adera la UE În timp ce Ucraina a[teapt\ noua ofensiv\ rus\, Parlamentul European se preg\te[te s\ impun\ noi restric]ii pentru exporturile ucrainene de alimente, care ar putea deveni cel mai mare obstacol în procesul de aderare la blocul comunitar. Conform europarlamentarului polonez Andrzej Halicki din PPE, restric]iile sunt necesare pentru a echilibra balan]a comercial\ [i a-i proteja pe fermierii europeni. Oficialii de la Kiev sus]in îns\ c\ Europa are nevoie de alimentele ucrainene [i nu exist\ nici o dovad\ c\ fermierii din UE sunt afecta]i de concuren]a celor din Ucraina. “Pe de o parte, ei ne cer s\ ne adapt\m agricultura la standardele UE, iar pe de alt\ parte, ne blocheaz\ ex-

porturile [i introduc noi restric]ii”, spune Alex Lissitsa, directorul Clubului Agricol din Ucraina. Alinierea agriculturii din Ucraina la standardele europene este foarte dificil\, din cauza fermelor de dimensiuni foarte mari, iar procesul ar putea dura mai mul]i ani. Din acest motiv, Halicki [i al]i membri ai Parlamentului European vor ca Ucraina s\ fie primit\ în blocul comunitar f\r\ sectorul agricol, pentru a accelera procesul de aderare. Ei au propus ca alimentele ucrainene s\ fie supuse în continuare unor restric]ii, sau chiar s\ fie interzise în unele ]\ri, pân\ la implementarea complet\ a reglement\rilor UE. pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 15/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Restric]ii la importurile de produse ucrainene, ;n Ungaria Budapesta introduce noi restric]ii la importurile de produse agricole ucrainene, o m\sur\ destinat\ s\ îi protejeze pe fermieri de fluctua]iile pie]ei provocate de importurile ieftine din Ucraina, a declarat ministrul lor al Agriculturii, Istvan Nagy. Istvan Nagy a dat vina pe UE [i Executivul comunitar pentru e[ecul în a-i proteja pe fermierii europeni, care nu pot concura cu importurile ieftine, [i a ad\ugat c\ Ungaria va adopta m\suri suplimentare de protec]ie “care sunt de competen]a sa na]ional\”. Ungaria are o rela]ie tensionat\ cu Ucraina, fiind una dintre ]\rile UE

care a oferit cel mai mic sprijin Kievului de la debutul invaziei ruse[ti. Istvan Nagy a afirmat c\ Executivul de la Budapesta a decis s\ introduc\ un plan în cinci puncte pentru a-i sprijini pe fermierii ungari, care include obliga]ia vânz\torilor [i companiilor de logistic\ de a raporta Guvernului ungar care sunt produsele restric]ionate importate prin Ucraina, indiferent de ]ara de origine a produselor. De asemenea, produsele procesate realizate din cereale ucrainene vor fi supuse [i ele restric]iilor, a ad\ugat Nagy.

Subven]ii pentru cei afecta]i de pre]urile mici, ;n Polonia Guvernul polonez este aproape de finalizarea unui pachet de subven]ii pentru fermierii afecta]i de pre]urile reduse la cereale. Acest ajutor va fi disponibil pentru fermieri, dar nu [i pentru traderii de cereale. Var[ovia inten]ioneaz\ s\ aloce aproximativ dou\ miliarde de zlo]i (aprox. 500 milioane de euro) pentru a prelua cantit\]ile în exces de cereale. Directiva este pe ultima sut\ de metri. Ea prevede ajutoare pentru cultivatorii de grâu, secar\, triticale [i orz. Deja 165.000 de ferme au primit deja un total de 691 milioane de zlo]i Profitul Agricol 15/2024

sub form\ de ajutoare pentru cultivatorii de porumb, ad\ugând c\ Polonia utilizeaz\ fonduri de la UE pentru a construi silozuri în care s\ fie depozitate cereale. Ministerul Agriculturii a precizat c\ în luna martie a acestui an exporturile de cereale pe cale maritim\ din Polonia au fost cu 26% mai mari în ritm anual [i c\ o cantitate de aproximativ un milion de tone de cereale ar urma s\ fie exportat\ prin intermediul navelor în luna aprilie.

pagin\ de Arin DORNEANU

Observatorul lan]ului alimentar Comisia European\ pare b=ntuit\ de fantoma obser vatoarelor de pre]uri. Dup\ cele dedicate filierei laptelui, c\rnii, cerealelor, s\pt\m=na trecut\ a lansat un apel pentru înfiin]area Observatorului lan]ului agroalimentar al UE. Acesta va analiza costurile de produc]ie, marjele [i practicile comerciale, pentru o mai mare transparen]\ a pre]urilor, a structurilor de costuri [i a distribu]iei marjelor [i valorii ad\ugate în cadrul lan]ului. Obser vatorul va reuni pân\ la 80 de membri, reprezentând autorit\]i na]ionale responsabile cu agricultura, cu pescuitul [i cu acvacultura sau cu lan]ul de aprovizionare cu alimente, precum [i organiza]ii care reprezint\ p\r]i interesate ce î[i desf\[oar\ activitatea în diverse etape ale lan]ului - de la fermieri, furnizori de factori de produc]ie, industria alimentar\ [i comercian]i la transporturi, logistic\, comer]ul cu am\nuntul [i consumatori. Prima reuniune a observatorului va avea loc în iulie 2024.

Marius Micu, decanul Facult\]ii de management Marius Micu, prodecanul Facult\]ii de management din cadrul USAMV Bucure[ti, a fost ales decan. A avut un singur contracandidat, pe Mariana Burcea, [ef\ de lucr\ri [i administrator-[ef al facult\]ii. “Îi mul]umesc domnului rector Sorin Cîmpeanu pentru sus]inerea [i încrederea acordat\, de a face parte din echipa sa de conducere, [i m\ bazez c\ împreun\ vom g\si resursele necesare pentru a r\spunde nevoilor facult\]ii”, nota, dup\ alegeri, noul decan. :n spa]iul agricol, Marius Micu mai este pre[edintele unei asocia]ii de tineri fermieri, vicepre[edinte al Pro Agro [i vicepre[edinte al CopaCogeca.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cresc importurile de lapte brut INS a calculat c\ toate unit\]ile de procesare din România au colectat, în primele dou\ luni ale anului, o cantitate de 192.982 tone de lapte de vac\, în cre[tere cu 4,8% fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut. Mai important, importurile de lapte brut au înregistrat un avans de 34,3%, sau 26.593 tone. Produc]ia de produse lactate a consemnat o cre[tere pe toate componentele în perioada men]ionat\, respectiv la lapte de consum, smântân\ de consum, lapte acidulat, unt [i brânzeturi, cea mai semnificativ\ cre[tere fiind înregistrat\ pe zona brânzeturilor (18,1%). Cantitatea total\ de brânzeturi ob]inut\ în perioada 1 ianuarie - 29 februarie 2024 a fost de 17.065 tone, din care din lapte de vac\, 16.572 tone. În luna februarie 2024, cantitatea de lapte de vac\ colectat\ de la exploata]iile agricole [i centrele de colectare de c\tre unit\]ile de procesare a sc\zut cu 1,9% fa]\ de luna ianuarie 2024 [i a crescut cu 7,6% fa]\ de luna februarie 2023. Produc]ia de brânzeturi a înregistrat cea mai mare sc\dere (-3,1%) în februarie fa]\ de luna precedent\, totalizând 8.399, iar cea mai mare cre[tere a fost consemnat\ la produc]ia de unt (4,8%), care a ajuns la 916 tone. Impor turile de lapte brut realizate de unit\]ile de procesare au crescut în luna februarie 2024 fa]\ de luna precedent\ cu 1%, pân\ la 13.361 tone. Fa]\ de luna corespunz\toare din anul precedent, în luna februarie 2024 cantitatea de lapte de vac\ colectat\ de unit\]ile de procesare a crescut cu 7,6%. Cea mai mare cre[tere a produc]iei a avut loc la unt (¡25,5%). Cantitatea de lapte brut importat\ de c\tre unit\]ile de procesare a crescut în luna februarie 2024 cu 40,5% fa]\ de luna corespunz\toare din anul precedent.

Francezii se opun acordului UE privind importurile din Ucraina A doua zi dup\ anun]area acordului între Consiliul UE [i Parlamentul European privitor la importurile f\r\ taxe vamale de cereale [i alte produse agroalimentare din Ucraina, Eric Thirouin, pre[edintele Asocia]iei Produc\torilor de Grâu [i alte cereale din Fran]a (AGPB), a solicitat o întâlnire de urgen]\ cu pre[edintele Emmanuel Macron. Thirouin reclam\ faptul c\ grâul [i orzul nu au fost incluse în gama de produse monitorizate, pentru care se pot reintroduce taxele, în anumite

condi]ii, al\turi de p\s\ri de curte, ou\, zah\r, porumb, miere, ov\z. Pentru produsele men]ionate, importurile f\r\ taxe vor fi plafonate la volumele medii importate între jum\tatea anului 2021 [i sfâr[itul anului 2023, niveluri peste care tarifele vamale vor fi reimpuse automat. Fran]a este principalul produc\tor european de grâu [i de orz, iar lipsa plafoanelor la importurile acestora din Ucraina i-a revoltat pe fermierii francezi.

Robert VERESS

Omenirea se ;ndreapt\ spre o criz\ a ciocolatei Fermierii din Ghana [i Costa de Filde[, cei mai mari produc\tori de cacao din lume, se confrunt\ cu o criz\ profund\ care a provocat scumpirea ciocolatei pân\ la un maxim istoric. Conform organiza]iei Cocobod, 590.000 de hectare de planta]ii de cacao din Ghana sunt afectate de un virus care provoac\ în timp moartea copacilor.

În total, statul african cultiv\ cacao pe o suprafa]\ de 1,38 milioane de hectare, dar aceasta include [i arbori infecta]i care înc\ mai produc fructe. Pre]ul contractelor futures la cacao pe Bursa din New York s-a dublat din luna ianuarie, dar produc\torii de ciocolat\ au înc\ stocuri mai vechi, a[a c\ efectul va fi resim]it în magazine abia în a doua parte a anului. “Ciocolata pe care o consum\m acum va deveni un lux. Ea va fi disponibil\ în continuare, dar va costa de 2-3 ori mai mult”, avertizeaz\ Tedd George, expert al companiei de consultan]\ Kleos Advisory.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 15/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

cu privire la recolta ruseasc\.

România

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 217 dolari/ton\ (998 lei). A înregistrat o sc\dere de 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 182 euro/t (Ÿ) 910 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024. Pre]ul grâului a sc\zut [i în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de estim\rile pozitive

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 234 do-

lari/ton\ (1.076 lei). A crescut cu 7 dolari/ton\.

Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 182 euro/ton\ (910 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t (945 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în mai 2024 este de 200 euro/t (1.000 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 213 euro/ton\ (1.065 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 189 euro/t (945 lei). A crescut cu 8 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 189

Pre]uri - FOB, Argentina

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

$/t 08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 208 207 204 205 202 213 213 210 210 208 219 219 216 216 214

Cota]ii - Bursa din Kansas Mai Iun Iul

avut o sc\dere de 2 dolari/ton\.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în mai 2024, este de 190 euro/ton\ (950 lei). Se men]ine acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 165 euro/t (- 1) 825 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 187 dolari/ton\ (860 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Mai Iun Iul

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 170 171 169 170 168 175 176 174 175 173 179 180 178 179 177

Pre]uri - FOB, Argentina Mai Iun

$/t

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 189 190 189 190 191 187 189 188 190 190

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 188 euro/ton\ (940 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

$/t 08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 213 215 212 218 214 212 214 210 215 212 217 219 215 219 216

sa Pontivy a fost de 185 euro/ton\ (925 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 183 euro/ton\ (915 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Mai Iun Iul

$/t 08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 227 228 228 234 234 228 228 229 233 237 229 233 232 237 237

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 Rouen 191 192 189 193 189 Dunquerque 191 192 189 193 189 Pallice 190 191 189 193 189 Creil FOB 186 187 185 188 186 Moselle FOB 185 185 183 186 182 Rouen FOB 217 218 217 218 213

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 187 euro/ton\ (935 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 191 dolari/ton\ (877 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 180 182 181 183 183 180 182 181 183 183 185 185 184 188 187 Bordeaux FOB 185 187 186 188 188 Pontivy 185 185 184 186 185 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 15/2024

S\pt\mâna 8 - 12 aprilie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 442 dolari/ton\ (2.033 lei). A sc\zut cu 13 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 228.600 tone, Egipt 85.200 tone, Mexic 65.000 tone, Japonia 54.300 tone [i Indonezia 21.900 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

$/t

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 435 434 431 427 425 439 438 436 432 430 438 438 435 432 430

Orz

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

08.04 09.04 1.078 1.056 1.089 1.068 1.090 1.071

$/t

10.04 11.04 12.04 1.047 1.049 1.014 1.059 1.061 1.026 1.062 1.064 1.031

euro/t

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 Rouen 179 180 179 182 179 Dunquerque 179 180 179 182 179 Pontivy 182 183 182 185 182 Orz bere: Creil** 192 193 192 195 192 Moselle** 167 168 167 170 168

FOB Constan]a 158 euro/t (- 1) 790 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 179 euro/ton\ (895 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 451 euro/ton\ (2.255 lei). A crescut cu 5 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 448 euro/ton\ (2.240 lei). A avut o cre[tere

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 369 dolari/ton\ (1.697 lei). A înregistrat o cre[tere de 2 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Pre]uri 8 -12.04.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 422 dolari/ton\ (1.941 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

bere, FOB-Moselle, a închis la 168 euro/ton\ (840 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în mai 2024, pre]ul orzului furajer este 228 dolari/ton\ (1.049 lei). A sc\zut cu 4 dolari/ton\. de 5 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 451 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 Rouen 443 440 445 450 448 Dunquerque 446 443 448 453 451 Moselle 446 443 448 453 451

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Mai Iun

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 367 370 369 364 369 370 373 373 368 372

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 403 euro/t (2.015 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 Dieppe 400 400 405 405 403

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Mai

euro/t

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 825 825 825 825 825

euro/ton\ (2.255 lei). A crescut cu 5 euro/ton\.

Mai Iun

chiderea licita]iilor a fost de 825 euro/ton\ (4.125 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2024, este 365 euro/t (1.825 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2024, este 410 euro/t (2.000 lei). A sc\zut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Mai Iun

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 245 245 245 245 245 245 245 245 245 245

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 640 636 638 624 634 649 645 647 636 646 657 655 657 646 657

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

217 dolari/t

Profitul Agricol 15/2024

-7

187 dolari/t

-2

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 245 dolari/ton\ (1.127 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Mai Iun Iul

$/t

08.04 09.04 10.04 11.04 12.04 428 428 425 422 422 430 428 426 424 425

442 dolari/t

- 13

245 dolari/t

= 17

CULTURI

VEGETALE

O s\pt\mân\ f\r\ ploi. Culturile sufer\ Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 8 - 14 aprilie 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii reduse cantitativ [i chiar absente din punct de vedere agricol, în cea mai mare parte a ]\rii. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 8 - 14 aprilie 2024 a fost urm\toarea> Banat 0 l/mp< Cri[ana 0 l/mp< Maramure[ 0 l/mp< Transilvania 0 - 4,5 l/mp< 18

Oltenia 0 - 0,5 l/mp< Muntenia 0 - 1 l/mp< Moldova 0 - 0,1 l/mp< Dobrogea 0 l/mp. În cultura grâului de toamn\ con]inutul de ap\ pe profilul de sol 0100 cm prezint\ valori sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\), pe suprafe]e extinse din Moldova, Dobrogea, Oltenia [i Muntenia, local estul [i sudul Transilvaniei. Rezerva de umiditate a solului se situeaz\ în limite satisf\c\toare [i apropiate de optim în Maramure[, Cri[ana [i Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, local nordul [i

sudul Olteniei, nordul, nord-vestul, vestul, sudul [i estul Munteniei, estul, sud-estul, izolat nordul Dobrogei, estul Moldovei. În stratul de sol 0-20 cm (ogor) aprovizionarea cu ap\ a solului se încadreaz\ în limite satisf\c\toare [i apropiate de optim, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. În Oltenia [i Maramure[, pe suprafe]e extinse din Dobrogea [i Cri[ana, local nordul [i nord-vestul Banatului, nordul, izolat estul Moldovei, vestul, nord-vestul [i estul Munteniei, se înregistreaz\ deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\). Profitul Agricol 15/2024

CULTURI VEGETALE

Dan Hurduc> “Func]ionarii DG Agri sunt înver[una]i împotriva fermierilor” Recentele modific\ri ale Politicii Agricole Comune propuse de Comisia European\ sunt doar "praf electoral în ochii fermierilor", afirm\ Dan Hurduc, fermier din Coste[ti, Vaslui, fost pre[edinte al Clubului Fermierilor (CFRO). Hurduc a ajuns la aceast\ convingere, dup\ ce, al\turi de o delega]ie de zeci de membri ai Clubului, a fost la Bruxelles, acum dou\ s\pt\mâni, unde a discutat cu comisarul Janusz

Wojciechowski [i func]ionari de la DG Agri. “În timp ce noi discutam în sala de la Comisie, fermierii belgieni protestau în strad\. Cu toate acestea, adoptând o pozi]ie total anacronic\ fa]\ de situa]ia real\, directoarea de strategii de la DG Agri continua s\ vorbeasc\ despre obligativitatea înverzirii agriculturii. A ar\tat c\ nu are nici cea mai mic\ inten]ie de flexibilizare a politicilor agricole. Spunea, întruna, c\ s-au b\gat zeci de miliarde de euro în PAC [i aceasta trebuie modernizat\, adic\ respectate toate aceste condi]ii aberante. A[adar, mini[trii agriculturii din statele membre solicit\ modific\ri, Parlamentul European le sus]ine, îns\ personalul executiv al Comisiei se opune. Ce se face Co-

misia c\ legifereaz\ acum este praf în ochi, vorbe electorale goale. Func]ionarii DG Agri sunt prea înver[una]i”. Hurduc anticipeaz\ c\, dup\ alegeri, noua Comisie va relua politica de înverzire ca [i când propunerile de modificare de acum nu ar fi existat. “Comisarul european este prizonierul acestor func]ionari. Poate viitorul comisar s\ aduc\ un alt suflu, dar nu prea cred. Janusz Wojciechowski este total inadecvat, manevrat de subordona]ii de la DG Agri, care privesc fermierii de sus, ca pe ni[te profitori ai finan]\rii PAC, care nu au dreptate când vorbesc de problemele de mediu”.

Robert VERESS

Dumitru Manole> “Domnule ministru, unde e subven]ia pentru asigurarea culturilor?” Subven]ia de la AFIR pentru Subm\sura 17.1 (asigurarea culturilor) înc\ nu a fost achitat\, reclam\ fermierul Dumitru Manole, de la Amzacea (Constan]a). Astfel, întârzierea este de trei luni. Anul trecut, banii au fost da]i începând cu finalul lunii decembrie [i au continuat la începutul lunii ianuarie. 20

“Prin intermediul dumneavoastr\, îl întreb pe domnul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, unde este subven]ia? Îl rog s\ ia leg\tura cu colegul de la Finan]e [i s\ se gr\beasc\ aceste pl\]i. În aceste condi]ii, fermierii vor refuza s\-[i mai asigure culturile!”

Robert VERESS Profitul Agricol 15/2024

CULTURI VEGETALE

Starea câmpului la sem\nat S\pt\mâna trecut\ am v\zut cum se prezint\ situa]ia în ferme din Constan]a, Br\ila [i Vaslui. Continu\m cu Giurgiu, Buz\u, Vrancea, Mure[ [i Dolj.

Giurgiu> porumbeii s\lbatici fac ravagii în cultura de floarea-soarelui Floarea-soarelui e sem\nat\ aproape în totalitate [i în bun\ parte r\s\rit\, informeaz\ Petra Ochi[or, director DAJ Giurgiu. Suprafa]a cu floare a crescut cu circa 9.000 de ha fa]\ de ce se planificase ini]ial, pe seama rapi]ei întoarse din cauza densit\]ii slabe.

Buz\u> seceta vine de la munte Dup\ ploi care au adus un aport hidric de 20-40 de litri/mp în luna martie, seceta s-a reinstalat în jude]ul Buz\u. “Deja lucrurile s-au schimbat destul de radical. Vântul [i temperaturile ridicate au f\cut ca stratul superficial s\ se deshidrateze. Iar în straturile profunde vorbim de o lips\ cronic\ de umiditate. În februarie nu am avut deloc precipita]ii, iar în ianuarie maxim 24 litri. E, deja, al treilea an consecutiv de secet\”, ofteaz\ Nicolae Florea, director DAJ Buz\u. Culturile de toamn\ arat\ deja tendin]e de ofilire. Frunzele bazale ale grâului sunt deja uscate. Nu arat\ grozav nici cele 18.000 ha de rapi]\ viabile, din 27.000 ha înfiin]ate. Profitul Agricol 15/2024

“Porumbeii s\lbatici provoac\ pagube majore la floarea-soarelui, care, pe alocuri, a trebuit s\ fie reîns\mân]at\. Din p\cate, nu exist\ metode de combatere, în afara celor acustice, cu eficacitate redus\”. La porumb, sem\natul e la circa 75%. Grâul (90.000 ha) [i orzul (30.000 ha) sunt la al doilea internod, pe alocuri la apari]ia frunzei stindard sau chiar la al treilea internod. Culturile încep s\ dea semne de suferin]\, precipita]iile adunate de la începutul anului fiind, în medie, de 50 de l/mp, dar cu mari varia]ii regionale. Din 35.000 de ha rapi]\ au r\mas cam 25.000 ha viabile. Rapi]a care a r\s\rit [i a rezistat pân\ acum este înflorit\. Maz\rea a fost sem\nat\ pe 2.100 ha [i are 15 cm în\l]ime. A crescut suprafa]a cu cartofi, ceap\ [i usturoi. Cartofi semitimpurii

[i timpurii s-au sem\nat pe 120 ha. Ceapa din s\mân]\ a fost [i ea sem\nat\ acum pe 200 de ha. Usturoi pe 83 ha. “Lipsa for]ei de munc\ i-a determinat pe fermieri s\ investeasc\ în ma[ini de îns\mân]at [i recoltat”. Suprafe]ele de porumb [i floare nu se cunosc. Anul trecut au fost 29.000 de ha de floare [i 48.000 ha de porumb [i, ca mai peste tot în sudul [i sud-estul ]\rii, se observ\ o tendin]\ de cre[tere la floare [i descre[tere la porumb. Fermierii adopt\ lucr\rile minime, în încercarea de a reduce pierderile de ap\ [i de a face economii. S-a redus la minim norma de fertilizare, ]inându-se cont [i de cultura premerg\toare. De exemplu, rapi]a dup\ porumb a avut nevoie de o doz\ foarte mic\, în sol existând rezerve de macroelemente neconsumate de porumb.

“Lipsa ninsorilor iarna [i-a spus cuvântul. Fa]\ de anii anteriori, situa]ia s-a schimbat radical inclusiv în zona de munte. Putem spune c\ de acolo vine seceta. În Curbura Carpa]ilor, pe Masivul Penteleu, nu prea au fost ninsori iarna. Agricultura Buz\ului e dependent\ de nivelul apei în Barajul Siriu. Apa vine prin curgere gravita]ional\, nu trebuie pompat\. Atunci când e. Dar acumularea lacului este redus\. Au fost situa]ii, anul trecut [i acum doi ani, când apa abia de a fost suficient\ pentru produc]ia de electricitate. {i atunci s-au oprit iriga]iile”. Se fac probele finale pentru punerea în func]iune a unei sta]ii de pompare pentru un OUAI de 1.800 de ha. Astfel, suprafa]a irigat\ cre[te

la 20.000 ha, din cele 240.000 de ha arabile. “Dar degeaba vom avea sisteme de iriga]ii, dac\ nu va exista debitul necesar”. Sem\natul a început, cu timiditate. Suprafe]ele cu porumb [i floarea-soarelui înfiin]ate sunt de 10-15%. Unii fermieri au început anul acesta necaracteristic, cu sem\natul porumbului, în locul floriisoarelui. Fiindc\ în sol nu este umiditate, s-a redus foarte mult norma de fertilizare.

F Robert VERESS 21

CULTURI VEGETALE Vrancea> starea câmpului e mai bun\ ca anul trecut

Dolj> culturile de toamn\ r\mân f\r\ rezerve Regimul pluviometric con- de umiditate în perioada de F tinu\ s\ fie unul deficitar, îns\ consum maxim

ceva mai bun ca în alte regiuni din sud [i est. Între septembrie [i decembrie 2023 au c\zut ploi de doar 6070 l/mp, iar din ianuarie pân\ în prezent 80-100 l/mp. La aceste cantit\]i se mai adaug\ câ]iva litri din pu]inele z\pezi din iarn\. Campania de sem\nat este în plin\ desf\[urare. Mul]i fermieri au încheiat deja sem\natul florii-soarelui [i au intrat sau urmeaz\ s\ intre la porumb, informeaz\ Nicoleta Olteanu, directorul executiv al ACCPT Vrancea. “Câmpul arat\ mai bine comparativ cu anul trecut la aceea[i dat\. Terenul agricol mai are ceva umiditate de la ultimele ploi, dar micile rezerve de ap\ se evapor\ pe zi ce trece. Temperaturile extrem de ridicate din ultimele zile, coroborate cu deficitul de umiditate din anii preceden]i indic\ faptul c\ plantele vor începe s\ fie afectate de secet\ [i anul acesta într-un timp foarte scurt, dac\ în urm\toarele dou\ s\pt\mâni nu va ploua”. Grâul a r\s\rit târziu, chiar în decembrie. Cea mai mare parte din rapi]\ a fost întoars\, fiindc\ nu a r\s\rit sau nu a avut suficient\ vigoare dup\ r\s\rire. De altfel, o caracteristic\ a ultimilor ani a fost lipsa condi]iilor pentru cultura rapi]ei. “Norma de fertilizare a fost redus\, în medie, cu 40%, în compara]ie cu cea din anii anteriori. Unii au renun]at cu totul la îngr\[\mintele complexe. Tot pentru a reduce cheltuielile, dar [i pentru a re]ine apa în sol, tot mai mul]i fermieri folosesc un num\r cât mai mic de treceri la preg\tirea terenului pentru sem\nat sau chiar nu mai preg\tesc deloc terenul prim\vara. Pentru trecerea de la minim till la no till, acolo unde este posibil, în loc s\ achizi]ioneze utilaje noi se caut\ adaptarea celor existente”. 22

Dintre cele 490.676 de ha de teren arabil ale jude]ului, în toamn\ au fost ocupate 237.870 ha, dintre care cu grâu 163.295 ha, 37.962 ha cu orz, 26.386 ha cu rapi]\. 36.658 de ha au r\mas neîns\mân]ate. La data de 11 aprilie, din cele 106.654 de ha programate cu floarea-soarelui [i cele 79.951 ha de porumb boabe, erau sem\nate 21.300 ha (20%), respectiv 19.100 ha (24%). Urm\toarea cultur\ de prim\var\ ca suprafa]\ cultivat\ este maz\rea boabe - 9.120 ha, dintre care au fost sem\nate doar 2.750 ha (30%). Sunt programate doar 596 ha cu soia. În schimb, au fost înfiin]ate toate cele 1.410 de ha cu cartofi timpurii, 360 din cele 510 ha de cartofi de var\ [i 115 din cele 529 de ha de cartofi de toamn\. Sunt programate 24.649 de ha cu plante furajere, îns\ doar 162 de ha au fost înfiin]ate. În sudul jude]ului, unde sem\natul a început mai devreme, culturile de prim\var\ sunt deja r\s\rite, în timp ce în nord plantele se afl\ în faza de germina]ie. “Temperaturile ridicate din ultima perioad\ influen]eaz\ intens starea câmpului. Culturile de toamn\ se afl\ în fenofaze mai înaintate cu aproximativ 2-3 s\pt\mâni mai devreme decât în mod normal. La orz [i la orzoaic\ a ap\rut spicul, la grâu este stadiul de burduf, floarea-soarelui este r\s\rit\ sau în stadiul de r\s\rire, rapi]a este în starea de înflorire”, arat\ Alexandra {omîcu, consilier principal la DAJ Dolj. La data de 12 aprilie, rezerva de umiditate din sol prezinta valori de secet\ pedologic\ moderat\ pe suprafe]e extinse. Ultimele precipita]ii au fost în perioada 24-25 martie 2024 - cu o medie de 3,11 litri/mp.

Mure[> au crescut suprafe]ele cu rapi]\, porumb, floarea-soarelui Spre deosebire de sud, est [i sudest, centrul ]\rii nu a fost v\duvit de precipita]ii în ultimii ani. Dar [i aici se observ\ o tendin]\ de declin. De pild\, în jude]ul Mure[ au c\zut 622,2 l/mp în 2022, 536 l/mp în 2023 [i 96,9 l/mp anul acesta. “Nu avem deficit de umiditate [i sunt anun]ate precipita]ii. Starea de vegeta]ie a culturilor de toamn\ este aproape optim\. Grâul [i orzul arat\ bine. Majoritatea lanurilor sunt înfr\]ite [i în faza de alungire a paiului. Rapi]a este în faza de alungire a tulpinii”, informeaz\ Silvia Jude, director DAJ Mure[. Suprafa]a arabil\ a jude]ului este de 219.000 ha. Suprafa]a îns\mân]at\ în toamn\ cu grâu, secar\, triticale e de 28.355 ha, orz 3.890 ha, rapi]\ 7.900 ha. Nu a existat rapi]\ calamitat\. Suprafe]ele cultivate cu rapi]\, floarea-soarelui [i porumb au crescut mult în ultimii cinci ani> rapi]a de la dou\ la aproape opt mii de ha, floarea-soarelui de la trei la zece mii, porumbul de la 65 la 75-78 de mii de hectare. Campania de sem\nat a început cu culturile de ov\z, grâu [i orzoaic\ de prim\var\, sfecl\ de zah\r, cartof, legume, maz\re. Probabil, dup\ 15 aprilie va începe [i sem\natul porumbului [i al soia. “Aten]i la costuri, fermierii au adoptat lucr\rile minime, renun]ând la ar\tur\. Suprafa]a de cereale de toamn\ sem\nate direct în discuire a crescut fa]\ de sezonul precedent. [i pentru culturile de prim\var\ a crescut suprafa]a lucrat\ minim, mai pu]in la sfecl\, unde ar\tura e obligatorie”. Fabrica de zah\r Ludu[ are anul acesta încheiate contracte pentru circa 4.000 de ha în jude]ul Mure[. Anul trecut au fost doar 1.636 de ha contractate. Profitul Agricol 15/2024

CULTURI VEGETALE

Având în vedere presiunea ridicat\ a d\un\torilor în cultura de rapi]\ din ultimii ani [i solu]iile omologate limitate pentru combaterea acestora, Forumul Agriculturilor [i Procesatorilor Profesioni[ti din România (FAPPR) a solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale în g\sirea unei solu]ii eficiente de control a acestor d\un\tori. Astfel c\ Autoritatea Na]ional\ Fitosanitar\ a avizat pentru al doilea an consecutiv, folosirea în situa]ii de urgen]\ fitosanitar\ a insecticidului Exirel® , în perioada 18 martie – 16 iulie 2024, pentru cultura de rapi]\, pentru combaterea d\un\torilor> molia verzei (Plutella xylotella), gândacul lucios al rapi]ei (Meligethes aeneus), g\rg\ri]a tulpinilor de rapi]\ (Ceuthorrhynchus napi) [i afidelor (Aphis spp.). Controlul eficient al d\un\torilor din cultura de rapi]\ este esen]ial pentru ob]inerea de produc]ii mari [i de calitate superioar\. Printre d\un\torii cei mai periculo[i, ce produc pagube importante [i sunt dificil de controlat, putem aminti> Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (g\rg\ri]a tulpinilor), Ceuthorrhynchus asimilisi (g\rg\ri]a semin]elor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapi]ei) [i Aphis spp. (afide). Insecticidul Exirel are ac]iune ovicid\, larvicid\ [i reduce popula]ia de d\un\tori adul]i. Comportamentul insectei este rapid modificat la câteva ore dup\ expunerea la substan]a activ\ cyantraniliprol (cyazypyr), rezultând oprirea rapid\ a hr\nirii, paralizia [i în final moartea insectei. Larvele paralizate pot r\mâne pe plante chiar [i câteva zile în zona atacului (1-3 zile), iar d\un\torii sunt controla]i în totalitate dup\ 3-6 zile de la aplicare, în func]ie de specie. Timpul de ac]iune este de pân\ la 1424

foto> FMC Romania

Exirel, “derogare” pentru combaterea d\un\torilor la rapi]\ 1 2

Plutella xylostella (molia verzei) 1 - adult< 2 - larv\

21 zile [i depinde de> d\un\torul ]int\, stadiul de vegeta]ie [i presiunea de atac a d\un\torilor. Autoritatea fitosanitara recomand\ aplicarea insecticidului în momentul identific\rii d\un\torului în cultura de rapi]\ [i numai atunci când se dep\[este Pragul Economic de D\unare (PED). PED este de 2-3 larve/plant\ pentru Plutella xylostella< 1-2 adul]i/plant\ pentru Ceutorrynchus napi, iar pentru Meligethes Exirel este cel mai NOU insecticid omologat de FMC România, cu un nou mod de ac]iune, diferit de cel al majorit\]ii insecticidelor existente în pia]\, motiv pentru care este un real ajutor în rezolvarea anumitor probleme de rezisten]\ a d\un\torilor la alte substan]e active. Insecticidul (substan]a activ\ cyantraniliprol 100 g/l) are ac]iune sistemic\, se aplic\ foliar [i controleaz\ cei mai importan]i d\un\tori din cultura de rapi]\, având un spectru larg de combatere asupra speciilor de insecte care defoliaz\, în]eap\ [i sug sucul celular. Este omologat în România pentru controlul celor mai importante insecte defoliatoare> lepidoptere, diptere, cicade [i specii selective de coleoptere din culturile de pomi fructiferi [i vi]\-de-vie, pentru care se poate aplica conform recomand\rilor din eticheta produsului.

aeneus> 1 adult/plant\ când mugurii florali sunt acoperi]i de frunzele terminale [i de 2 - 3 adul]i/plant\ când mugurii florali sunt vizibili - înainte de înflorire. Doza recomandat\ de aplicare a insecticidului este de> 0,5 l/ha pentru Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorrhynchus napi (g\rg\ri]a tulpinilor), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapi]ei) [i, respectiv, de 0,75 l/ha pentru controlul afidelor (Aphis spp.). Folosirea insecticidului Exirel, prin modul s\u unic de ac]iune, contribuie la reducerea apari]iei rezisten]ei d\un\torului la insecticide, cunoscu]\ fiind capacitatea mare de adaptare a moliei verzei (Plutella xylostella). Totodat\, Exirel reduce num\rul de tratamente [i intr\ri în parcele, protejeaz\ entomofauna util\ (polenizatori, parazi]i [i pr\d\tori naturali ai d\un\torilor) [i mediul înconjur\tor.

Profitul Agricol 15/2024

CULTURI VEGETALE Vizita]i www.fmcagro.ro pentru a afla mai multe detalii legate de produsele FMC

Exirel® se poate aplica [i în cultura de rapi]\ înflorit\, atunci când albinele nu sunt active, înainte sau dup\ zborul zilnic. Dup\ zvântarea solu]iei pe plante, nu pune în pericol popula]iile de albine, utilizat la dozele recomandate. Plutella xylostella (molia verzei) este unul dintre cei mai periculo[i d\un\tori din culturile de rapi]\, pentru c\ poate compromite total cultura de rapi]\ în toamn\ prin defoliere, iar atacul d\un\torului în prim\var\ poate diminua produc]ia cu pân\ la 50%. D\un\torul s-a înmul]it excesiv în ultimii ani, fiind dificil de controlat cu produsele autorizate în prezent (piretroizi, acetamiprid) pentru c\ ponta depus\ este numeroas\, este plasat\ pe partea inferioar\ a frunzelor [i adul]ii au mobilitate mare. Gândacul lucios al rapi]ei este un d\un\tor foarte r\spândit în toate zonele din România, atac\ diferite specii de crucifere (atât specii cultivate, cât [i buruieni) [i este periculos în toate stadiile de dezvoltare. Adul]ii consum\ anterele, petale [i polenul bobocilor florali, distrugându-i, iar larvele se hr\nesc doar cu organele florale ale plantelor din familia crucifere. La o infestare puternic\, pe un boboc floral se pot g\si 10 - 15 larve. Adul]ii de Ceutorrynchus napi (g\rg\ri]a tulpinilor de rapi]\) rod frunzele [i vârful tulpinii producând perfora]ii. Femelele depun ou\le în m\duva tulpinii, iar larvele eclozate sap\ galerii în tulpin\ [i se hr\nesc cu m\duva tulpinilor. În urma atacului, se formeaz\ gale/ umfl\turi, iar tulpina se deformeaz\ [i uneori crap\. Plantele atacate devin vulnerabile la c\dere [i ramific\ bogat, nu formeaz\ silicve sau acestea sunt seci.

Profitul Agricol 15/2024

Gabriela Vila, director general Adama România [i Republica Moldova

Forapro, un nou fungicid ;n portofoliul Adama Adama a anun]at lansarea pe pia]\ a produsului Forapro, noul fungicid pentru cereale cu spectru larg la T1, cu aplicabilitate în mai multe culturi, care ofer\ un control superior asupra tuturor bolilor majore de început de sezon. Forapro ofer\ efectul dublu de poten]are a dou\ substan]e active împreun\ cu tehnologia unic\ de formulare Asorbital de la Adama. Produsul a demonstrat rezultate excelente atât pentru grâu, cât [i pentru orz, [i este eficient în combaterea bolilor de început de sezon, cum ar fi f\inarea, septorioza [i ruginile. Astfel, noul fungicid asigur\ un control excelent în T1 [i protejeaz\ culturile împotriva unui întreg spectru de boli pân\ la momentul de tratament T2.

Puterea substan]ei active Protioconazol, împreun\ cu Fenpropidin, îmbun\t\]it\ de Tehnologia de Formulare Asorbital, asigur\ o penetrare crescut\ a frunzelor, o absorb]ie mai rapid\ [i o translocare eficient\, cu impact la nivelul întregii plante, prevenind în acela[i timp degradarea dat\ de radia]iile solare. Testele ample au ar\tat c\ Forapro p\trunde în cuticula frunzei mult mai repede în compara]ie cu amestecul în rezervor al celor dou\ substan]e. Forapro face parte din noul portofoliu european Adama de fungicide pentru cereale. Lans\rile vor continua pe parcursul anului 2024.

ADAMA 25

CULTURI VEGETALE

Bayer [i Titan Machinery fac demonstra]ii de sem\nat [i aplicat îngr\[\minte cu rat\ variabil\ Pentru a promova beneficiile agriculturii de precizie, furnizorul de inputuri Bayer [i cel de ma[ini [i utilaje agricole Titan Machinery au intrat într-un parteneriat, realizând demonstra]ii de sem\nat porumb, cu rat\ variabil\, în dou\ ferme pilot> Ro-Vithur Arad [i Somalex Ialomi]a. R\zvan Gherghe, director de vânz\ri Bayer pentru zona de sud

Daniel Donisei, administratorul fermei Somalex, lucreaz\ cu FieldView de trei ani. Ini]ial, a folosit dispozitivul FieldView Drive pe combin\. Combinând harta de recoltat cu cartarea agrochimic\, a ajuns acum la decizia de a fertiliza [i sem\na cu rat\ variabil\. Deocamdat\, asta înseamn\ c\ aplic\ 300 de kg/ha de uree în interiorul pivotului [i jum\tate din cantitate în por]iunile din afara cercului irigat< de asemenea, densitatea de sem\nat porumb este de 75.000 de boabe germinabile/ha sub pivot [i 65.000 bg/ha în afara pivotului. Bayer [i Titan Machinery trec la nivelul urm\tor> sem\nat cu rat\ variabil\ [i în interiorul unei sole de 50 de hectare, irigat\, pe care se realizeaz\ experimentul. În afara sem\natului, fermierul va folosi o tehnologie identic\ cu cea din restul suprafe]elor irigate, iar la recoltat se vor compara rezultatele între tehnologia de sem\nat a lui Donisei [i cea folosit\ de Bayer & Titan Machinery. Dac\ produc]ia din lotul 26

experimental va fi mai mare, fermierul va adopta tehnologia [i în restul suprafe]elor irigate. Dac\ va fi mai mic\, Bayer [i Titan Machinery vor compensa pierderea de randament. Sem\natul s-a realizat la data de 8 aprilie, folosindu-se sem\n\toarea Vaderstad Tempo F8 [i un tractor Case pus la dispozi]ie de Titan Machinery. “Am ales pentru testare hibridul DKC5810, FAO 480, care se preteaz\ foarte bine pentru condi]ii de irigat. }intim o produc]ie de 15-16 t/ha”, spune R\zvan Gherghe, director de vânz\ri Bayer pentru zona de sud. Terenul a fost preg\tit în octombrie cu ar\tur\, urmat\ imediat de discuire. Cu trei zile înainte de sem\nat, s-a fertilizat cu o norm\ de 200 de kg/ha de complexe, respectiv 100 kg de 10-24-0 de la Timac [i 100 de kg de 5-30-0 de la CICH. Apoi, s-au aplicat cele 300 de kg/ha de uree. Îngr\[\mintele au fost încorporate în sol cu un combinator. “De-a lungul timpului am f\cut diverse test\ri [i am constatat c\ aceasta este varianta optim\ economic,

pentru mine> s\ aplic\m ureea integral, de la început, înainte de sem\nat. În vegeta]ie nu mai fertilizez deloc la culturile de prim\var\. Dar continui s\ testez. De exemplu, sub un pivot am dat 200 de kg de uree acum, iar în vegeta]ie voi aplica uree NG. Testez [i Utrisha N, noul produs Corteva - jum\tate de sol\ irigat\ cu acest biostimulator [i jum\tate f\r\”, explic\ Donisei. Pentru o compara]ie exact\, s-au l\sat dou\ benzi martor în interiorul solei de 50 ha, sem\nate cu densitatea fermierului, de 75.000 bg/ha. Aplica]ia Bayer FieldView poate fi testat\, gratuit, timp de un an. Ulterior, abonamentul anual este de 500 de euro/ferm\. Indiferent de suprafa]\ [i de num\rul utilajelor. FieldView nu se limiteaz\ la generarea de h\r]i de sem\nat [i aplicat îngr[\minte cu rat\ variabil\. Între altele, de pild\, se ofer\ [i gestionarea flotei de utilaje.

Robert VERESS Profitul Agricol 15/2024

CULTURI VEGETALE

Se înjum\t\]e[te consumul na]ional de îngr\[\minte? Uniunea European\ [i-a redus dependen]a de gazele ruse[ti, dar [i-a crescut dependen]a de îngr\[\mintele “lui Putin”. Industria european\ de fertilizan]i se clatin\ serios, iar Bruxelles-ul pare s\ asiste, impasibil, la închiderea definitiv\ a unor combinate esen]iale. Pe lâng\ facilitarea importurilor ruse[ti, o problem\ e sc\derea drastic\ a consumului de îngr\[\minte. Surse avizate din pia]\ prev\d chiar o înjum\t\]ire a consumului de îngr\[\minte în acest sezon!

onform datelor Fertilizers Europe, organiza]ia european\ a produc\torilor de îngr\[\minte, cererea de fertilizan]i pe baz\ de azot a sc\zut în ]\rile UE cu 16% fa]\ de nivelurile de dinainte de criza pandemic\, iar în cazul celor pe baz\ de fosfor cu 21%. Foarte probabil, în România sc\derea e chiar mai accentuat\ decât media european\. {i asta nu e tot. IFA (organiza]ia interna]ional\ a produc\torilor de fertilizan]i) anticipeaz\ o redresare a consumului de fertilizan]i anul acesta, recuperându-se astfel o parte din sc\derea de anul trecut. În sezonul 2022/2023, consumul global a sc\zut fa]\ de precedentul cu 12 milioane de tone (de la 200 la 188 milioane tone). Din p\cate, tendin]a aceasta de redresare nu se observ\ [i în România. La noi se întrevede o mare sc\dere, mai ales în zona de sud-est. În B\r\gan

[i în alte zone afectate mai grav de secet\ în ultimii ani, e posibil ca sc\derea s\ fie de 35% sau chiar mai mult, fa]\ de 2022/2023, spun sursele noastre. Înainte de crizele înl\n]uite [i de anii succesivi defavorabili agriculturii, consumul na]ional mediu multianual era 2,5 milioane tone îngr\[\minte produs comercial. În sezonul 2022/2023, a sc\zut deja la 2 milioane. Judecând dup\ comenzile de pân\ acum, va sc\dea spre 1,4 milioane de tone. Sunt destui fermieri care, în toamna 2023, nu au aplicat deloc îngr\[\minte. Iar 25% mai pu]ine îngr\[\minte înseamn\ minus 17,5% produc]ie. Cu o produc]ie sc\zut\, oricât de bun ar fi pre]ul de valorificare, nu po]i recupera pierderile din ultimii ani. Culmea, pe fondul reducerii consumului, în România au intrat, anul trecut, 3 milioane tone de îngr\[\minte din Egipt, Grecia, Rusia, Turcia, Turkmenistan, Ucraina. Cu acte, din Rusia s-au importat 270.000 de tone. Cifra real\ probabil dep\[e[te 0,5 milioane. Sunt firme care practic\, de pild\, v\muirea m\rfii ruse[ti în Bulgaria, cu trimiterea ulterioar\ în România.

România consuma 300-400 de tone de uree/an, dar în 2023 a importat un milion de tone de uree. În Portul Constan]a, tona de uree de provenien]\ ruseasc\ a sc\zut la 390 de dolari. Oferta e îns\ în[el\toare. Pân\ când ureea ajunge în câmp, 20% din ea s-a dus. În plus, solul va avea de suferit, iar la anul, fermierul va trebui s\ aplice amendamente, ca s\ corecteze pH-ul. Mai sunt [i aspecte de mediu de luat în considerare. Emisiile de gaze cu efect de ser\ ale unei tone de îngr\[\mânt care se face în Rusia sunt de 6 ori mai mari în compara]iile cu emisiile fabricilor europene. Iar, în medie, 7 procente din pre]ul unei tone de îngr\[\minte ruse[ti sunt folosite la sus]inerea efortului de r\zboi împotriva Ucrainei. Totu[i, în lipsa unor politici europene coerente, cine refuz\ s\ aleag\ îngr\[\mintele ieftine, fie ele [i din Rusia? Este o iluzie c\ Europa previne foametea global\ permi]ând intrarea îngr\[\mintelor ruse[ti în Uniune. Din contr\, a[a s-a pus pe butuci ;ntreaga industrie european\ de fertilizan]i.

Robert VERESS

Profitul Agricol 15/2024

CULTURI VEGETALE

Strategiile Corteva în fa]a provoc\rilor cauzate de condi]ii climatice nefavorabile În fa]a unei toamne provocatoare marcate de seceta din timpul verii, agricultorii din zona de Sud-Est a României se confrunt\ cu efectele adverse ale condi]iilor climatice, întâmpinând dificult\]i semnificative pentru începutul vegeta]iei culturilor agricole. Culturile sem\nate în toamna anului trecut se confrunt\ cu provoc\ri f\r\ precedent din cauza lunilor cu precipita]ii foarte sc\zute [i a temperaturilor neobi[nuit de ridicate pentru aceast\ perioad\, iar un înghe] brusc ar putea avea afecta semnificativ produc]ia de rapi]\ [i grâu.

Rapi]a, o cultur\ de iarn\ cu rol semnificativ, a avut o germinare lent\ [i neuniform\, cu multe câmpuri din zona de sud-est prezentând cre[tere suboptimal\. În prima parte a lunii ianuarie, numeroase zone înc\ prezint\ plante în stadiul de cotiledoane. Lipsa de z\pad\, asociat\ cu precipita]ii insuficiente - variind pân\ la 80 de litri în func]ie de regiune - a complicat situa]ia, iar cre[terea întârziat\ a grâului, sem\nat în condi]ii nesatisf\c\toare, a accentuat problemele peisajului agricol [i consecin]ele sunt prev\zute s\ afecteze a doua jum\tate a anului 2024. În 2023, produc]iile de floareasoarelui au variat între o ton\ [i aproape dou\ tone pe hectar, fiind 30

afectate de vânturi puternice în toat\ regiunea sudic\. Recoltele de porumb au avut o performan]\ ceva mai bun\, atingând vârfuri de peste 15 tone pe hectar în zonele irigate. Aceste condi]ii accentueaz\ importan]a adapt\rii practicilor agricole la terenurile individuale [i necesitatea asimil\rii genetici premium sus]inut\ de tehnologie avansat\ pentru o recolt\ de succes. Lipsa ploilor la un nivel optim în perioada de înfiin]are a culturilor de toamn\, asociat\ cu absen]a actual\ a z\pezii [i temperaturile neobi[nuit de mari, care duc la evaporarea rezervei de ap\ din sol, sunt motive de îngrijorare în sud-est, dar ultimele luni de precipita]ii au dus la o bun\ aprovizionare cu ap\ a solului în alte regiuni din ]ar\. Nivelurile de precipita]ii variaz\, cu vestul primind ploi excesive, sud-estul fiind aproape la limit\, iar culturile nefiind întoarse. Prin urmare, este recomandat\ fermierilor alegerea hibrizilor de porumb [i floarea-soarelui care s\ reziste la condi]ii de secet\ în urm\toarele luni de prim\var\ [i var\ [i s\ asigure produc]ii foarte bune indiferent de impactul climatic.

Spre exemplu, hibrizii de floareasoarelui Pioneer P64LE162 [i P64LE99 din portofoliul Corteva Agriscience pot valorifica nivelul actual de ap\ din sol pentru a ob]ine produc]ii excelente, chiar [i pe secet\ în acest an. Hibridul P64LE99 este hibridul num\rul unu în România, tardiv, cu cel mai ridicat poten]ial de produc]ie, o bun\ plasticitate, adaptabilitate [i toleran]\ ridicat\ la secet\ [i ar[i]\. De asemenea, hibridul P64LE162 este un hibrid semitimpuriu apreciat de fermieri pentru produc]iile excep]ionale în condi]ii de secet\ [i ar[i]\, cultivat în toate zonele de floareasoarelui din ]ar\. Hibrizii Optimum AQUAmax ai Corteva au fost crea]i special pentru toleran]a la secet\ atmosferic\ [i pedologic\, iar hibrizii de porumb P9889 [i P9757 sunt o alegere frecvent\ a fermierilor care cunosc deja produsele bine preg\tite pentru a traversa cele mai uscate luni ale anului în câmp. În 2023, Pioneer a consolidat pozi]ia de lider absolut cu gama de hibrizi de porumb Optimum AQUAmax, genetica de departe cea mai performant\ din pia]a hibrizilor de porumb.

Profitul Agricol 15/2024

Daniel Donisei, administrator Somalex

Daniel Donisei irig\ cu pivo]i fic[i 900 de hectare dintre cele aproape 4.000 ale fermei Somalex sunt, de anul acesta, irigate. 675 de ha cu porumb [i 225 ha cu soia. Dup\ experien]a de anul trecut, când a irigat doar 300 ha, Daniel Donisei, administratorul Somalex, a decis s\ lase pe pozi]ii cei 4 pivo]i mobili din dotare, iar cei 14 pivo]i Valley pe care i-a mai achizi]ionat sunt fic[i.

ecizia a fost determinat\ de constatarea c\ pivo]ii se mut\ foarte greu. “Se pierde foarte mult timp, adic\ pân\ la 30 de ore. {i ai nevoie de mul]i oameni, pe care nu-i prea g\se[ti. Pentru mine, pivotul are sens s\ fie mobil o dat\ pe an - de la culturile de toamn\ la cele de prim\var\. Dar nu de la o sol\ la alta, de mai multe ori în timpul vegeta]iei aceleia[i culturi”. Pivo]ii au lungimea de 350 de metri, iar tunul de cap\t mai bate 30 de metri. Au motoare electrice, alimentate, deocamdat\, de trei generatoare cu motorin\ -, câte unul pentru fiecare grup de [ase pivo]i.

Profitul Agricol 15/2024

“Dac\ a[ fi avut câte un generator pentru fiecare pivot, costurile erau mult mai mari. A fost mai logic s\ trag cabluri pentru fiecare pivot în parte”. În viitor, se va elimina [i necesitatea existen]ei generatoarelor. În zon\ este în curs de reabilitare o sta]ie de pompare. Când aceasta va fi gata, tablourile de electricitate din dreptul pivo]ilor vor fi alimentate cu energie de la re]ea, respectiv de la transformatorul sta]iei. Pivo]ii folosi]i anul trecut erau din 2002, nu aveau automatizarea pivo]ilor noi. Dar, între timp, au fost [i ei dota]i cu echipamentele necesare, astfel c\ oprirea/pornirea [i norma de udare poate fi comandat\ de oriunde, folosind tableta sau telefonul. Donisei a închiriat 18 senzori de umiditate (câte unul/pivot), care vor fi instala]i dup\ r\s\rirea culturilor de prim\var\, respectiv îngropa]i la 60 cm adâncime. Senzorii determin\ aprovizionarea solului cu ap\, din 10 în 10 cm. Datele sunt transmise c\tre o sta]ie meteo [i apoi preluate în aplica]ia fermei. Costul închirierii este de peste 600 de euro/senzor, respectiv 12 euro/ha, adic\ 500-600 de kg de porumb. Donisei e convins c\ merit\> “Pierderea pentru o ap\ dat\ cu întârziere poate fi mult mai mare< în

plus, economisesc motorin\ [i ap\”. Avantajul închirierii e c\, dac\ un senzor se defecteaz\, înlocuirea acestuia se face gratuit pentru fermier. În sezonul precedent, pe cele 300 de ha irigatul a început tardiv (iulie), astfel c\ s-au realizat doar patru treceri a câte 30 de l/mp trecere, 120 de l/mp în total. Ca atare, produc]ia a fost de 11 t/ha. Poate p\rea pu]in, dar la neirigat s-au recoltat doar 4,5-5 t/ha. Consumul de motorin\ al generatoarelor care au alimentat pivo]ii a fost de 70 de litri/ha. De la 1 octombrie 2023 pân\ la sem\nat s-au cumulat precipita]ii în volum de 250 mm. “E un deficit de 50 mm fa]\ de optim, f\r\ a ]ine cont de deficitul cumulat de anul trecut. {i am avut noroc cu lunile noiembrie-decembrie, când au c\zut cam 190 mm”. Chiar [i în aceste condi]ii, Donisei nu renun]\ la porumbul cultivat la neirigat. “F\r\ porumb avem probleme cu asolamentul. Mai bine pun 250 FAO [i reduc densitatea la 55.000”. La irigat, face trei ani de zile porumb, folosind culturi intermediare. Dup\ trei ani de porumb vine un an soia. Apoi iar porumb trei ani.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

Wuxal Zinc, microelement cu superputere la porumb Zincul este unul dintre micronutrien]ii esen]iali pentru plantele de porumb, cu prec\dere în fenofaza de 4-6 frunze, când rezervele nutritive disponibile ale materialului semincer sunt deja consumate. Chiar dac\ planta nu are nevoie de el în cantit\]i mari, caren]a de zinc are drept rezultat o reducere a cantit\]ii [i a calit\]ii produc]iei.

unt cazuri când, la început, deficien]a de zinc nu are simptome vizibile, fiind inclus\ în categoria caren]elor latente. Dup\ unii speciali[ti, aceasta poate conduce la diminuarea productivit\]ii cu pân\ la 20%, atunci când se manifest\ în primele stadii. În timpul proceselor de cre[tere, la porumb, acest element joac\ un rol esen]ial în metabolismul auxinelor, cu rol în dezvoltarea radicular\, elonga]ia tulpinii, maturizarea plantei [i transformarea zaharurilor. Zincul ajut\ la formarea r\d\cinilor primare [i la ramificarea accentuat\ a acestora, astfel încât planta s\ poat\ parcurge mai u[or perioadele de stres termic [i hidric, datorit\ sistemului radicular mai dezvoltat. Zincul ajut\ plantele de cultur\ s\ dep\[easc\ mai u[or stresul generat de salinitate sau secet\ [i m\re[te imunitatea plantelor în fa]a bolilor [i a d\un\torilor. Atunci când simptomele sunt vizibile, caren]a de zinc la porumb se poate observa în stadiul de 5 - 6 frunze sub forma unor dungi longitudinale albicioase sau deformate,

Planta de porumb în fenofaza de 4 frunze, când necesarul de zinc este foarte mare Caren]\ de zinc la porumb (foto Kwizda Agro Romania) (foto Pissarek Osnabrück)

cloroze internevurale, necroze sau internodii mai scurte. În cazuri severe, plantele pot stagna în cre[tere, frunzele tinere se albesc (mugurele alb) [i planta este întârziat\. În perioadele cu temperaturi sc\zute dup\ sem\nat, când solurile sunt reci [i umede, absorb]ia radicular\ a zincului de c\tre tinerele plante este mai dificil\ deoarece se reduce solubilitatea. Aplicarea în exces a fosforului este un alt factor negativ, deoarece conduce la sc\derea activit\]ii micorizelor din sol, organisme care au un rol major în preluarea radicular\ a zincului de c\tre r\d\cini. Zincul are mobilitate limitat\ în plant\, motiv pentru care aplicarea foliar\ este recomandat\ de speciali[ti în primele fenofaze.

Caren]\ de zinc (foto Pissarek Osnabrück)

Wuxal. Pe lâng\ zinc, produsul con]ine azot [i sulf, a c\ror sinergie sus]ine absorb]ia zincului de c\tre plant\. Wuxal Zinc cre[te rezisten]a plantelor la factorii de mediu, ajutându-le s\ dep\[easc\ mai u[or diferitele stresuri din perioada de vegeta]ie. Datorit\ celor doi agen]i de chelatare EDTA [i gluconat, în compara]ie cu alte formul\ri ale zincului, Wuxal Zinc este foarte sigur [i stabil în amestecul de tratare cu pH de la 2 pân\ la 9. Poate fi utilizat împreun\ cu erbicidele postemergente, precum [i cu fungicidele, cu efectuarea un test de compatibilitate în prealabil. Se recomand\ dou\ tratamente foliare în doz\ de 2 l/ha> în stadiul de 4-6 frunze frunze [i în stadiul de 10 frunze.

Fertilizantul foliar Wuxal Zinc, sub form\ de suspensie concentrat\, asigur\ o absorb]ie de 100% a zincului de c\tre plant\, avantaj subliniat [i de prezen]a adjuvan]ilor specifici gamei Profitul Agricol 15/2024

CULTURI VEGETALE

Hibrizi campioni, crea]i de KWS în România În testele desf\[urate anul trecut de FAPPR, trei hibrizi KWS au dominat grupele de maturitate FAO 400-450. Este vorba de Forturio (400), Banato (430) [i Giro (450). To]i trei sunt rezultatul muncii amelioratorului George Mu[at, care a creat, în România, 44 de hibrizi comercializa]i în ]ar\ [i în restul Europei. Tot în testele FAPPR, pe grupele de maturitate FAO 300-350, cele mai cerute în fermele neirigate din majoritatea arealelor ]\rii, hibrizii KWS, crea]ii ale lui Mu[at, au dat produc]ii la nivelul hibrizilor campioni. Pentru astfel de rezultate excep]ionale, compania german\ investe[te anual peste 18% din cifra de afaceri în cercetare [i dezvoltare.

nivelurile timpurii de testare”, explic\ Mu[at. Dup\ codificarea liniilor parentale, acestea sunt folosite pentru ob]inerea de noi hibrizi, care sunt testa]i intern, de regul\ doi ani. Dup\ testele companiei, urmeaz\ cele din re]eaua oficial\ ISTIS, cu durata obligatorie de doi ani. În cazuri rare, când un anume hibrid performeaz\ în toate condi]iile, în loca]iile de testare, este scurtat\ la un an perioada de teste interne.

urata procesului de ameliorare în cazul hibrizilor de porumb este de mininum opt ani din momentul “zero” al amelior\rii (crearea formelor parentale) pân\ la lansarea comercial\. În acest interval, se munce[te intens, iar indicii de selec]ie folosi]i sunt foarte stric]i. Cu alte cuvinte, test\m între 200 [i 300 de hibrizi experimentali pentru a lansa doar unul singur pe pia]\. “Din 2010 încoace am creat zeci de mii de hibrizi. Creez cel pu]in o mie de hibrizi, în nivelurile avansate, în fiecare an. Alte câteva mii sunt în 34

George Musat, ameliorator KWS

“Primul hibrid produs de KWS în România [i înregistrat în catalogul na]ional a fost Kamparis, în 2014. De atunci, în 10 ani, am înregistrat 44 de hibrizi. Dintre ace[tia mul]i în oferta KWS, pentru c\ ciclul mediu de via]\ comercial\ a unui hibrid este 5-6 ani de la lansare”. :n prezent 11 hibrizi KWS sunt martori oficiali la ISTIS pe toate segmentele FAO 200-600. La venirea lui George Mu[at la KWS, hibrizii martori folosi]i în test\rile interne erau selecta]i exclusiv din rândul hibrizilor locali care erau martori oficiali în re]eaua ISTIS [i aveau succes comercial. Mu[at a decis s\-[i compare hibrizii [i cu cele mai noi [i performante crea]ii ale concuren]ei. “Progresul genetic pe care îl avem în vedere, respectiv câ[tigul prin selec]ie în produc]ia medie, este de 1,5% de la un an la altul. Dac\ m\ raportez la un hibrid comercial vechi de 5 ani, înseamn\ o diferen]\ de productivitate de 7,5% în favoarea hibrizilor noi”. Noul sistem de referin]\ a adus hibrizii KWS la nivelul celor mai buni hibrizi ai competi]iei în mai pu]in de zece ani. Mai mult, crea]iile sale s-au impus [i în str\in\tate. KWS Kashmir a fost primul hibrid de porumb realizat în România, care a fost vândut [i în Fran]a, Germania, Austria, Slovacia, Turcia, Italia, Rusia, Ucraina. Dar George Mu[at a mai reu[it o performan]\, creând hibrizi precum Adonisio, Oltenio, Forturio, Giro [i Banato, care dau performan]e foarte bune în orice condi]ii, având cea mai bun\ adaptabilitate [i stabilitate a produc]iei.

Robert VERESS Profitul Agricol 15/2024

Un fermier preg\te[te tinerii pentru businessul agricol O solu]ie pentru preg\tirea noii genera]ii de agricultori o reprezint\ practica efectiv\, iar fermierul br\ilean Dan Gutium vrea s\ ini]iezi tinerii interesa]i de acest domeniu în tainele businessului agricol.

utem spune c\ Dan Gutium este un om de afaceri de succes, administreaz\ o ferm\ vegetal\, o livad\ de pomi fructiferi, are ma[ini [i utilaje agricole, capacit\]i de depozitare de zeci de mii de tone de cereale. În plus, se ocup\ [i de trading de cereale, iar pentru ca treaba s\ mearg\ bine, are [i un mic port pe Dun\re, la Chiscani, unde anul trecut a inaugurat un terminal de desc\rcare de cereale din camioane [i înc\rcare în barje, totul computerizat, de la analize fizico-chimice la transportul cerealelor pe benzi rulante c\tre calele navelor. {i pentru c\ are succes în aceste domenii, el s-a gândit s\ împ\rt\[easc\ din experien]a sa tinerilor care au aplecare pentru munca în agricultur\ [i în alte domenii conexe. Profitul Agricol 15/2024

“Am dat un anun] c\ primesc în practic\ 10-20 de tineri cu vârste între 16 [i 18 ani, care în vacan]a de var\ doresc s\ munceasc\ [i s\ fie pl\ti]i decent [i, în acela[i timp, s\ înve]e meserie. A[tept\m s\ vin\ tineri din întreaga ]ar\, nu doar din Br\ila sau jude]ele învecinate”, spune Dan Gutium. Sunt mai multe domenii în care ei pot alege s\ fac\ asta> la cultura mare sau pomicultur\ în ferm\, unde pot înv\]a [i no]iuni de agronomie [i despre culturi, dar [i elemente de contabilitate primar\. “Îi vom supraveghea [i îndruma în permanen]\, pentru cei sub 18 ani vom cere acordul scris al p\rin]ilor, ace[ti copii nu doar vor munci, se vor [i recrea, le vom organiza diferite activit\]i în afara programului de munc\.” Tinerii vor avea un venit zilnic de 100 de lei net, transportul de acas\ la ferma din Însur\]ei [i înapoi asigurat, la fel [i masa, iar pentru cei din localit\]i îndep\rtate se asigur\ cazare. “Ucenicii” pot opta [i pentru deprinderea de cuno[tin]e tehnice de determinare a calit\]ii grâului [i alte m\sur\tori [i analize la cereale, la punctul de lucru din micul port din Chiscani. Acolo pot înv\]a [i despre

barje, pescajul acestora, supravegherea înc\rc\rii lor. În plus, tinerii mai pot “fura” meserie în domeniul în care se cer calit\]i de negociator abil> comer]ul cu cereale. “Ei pot asista la discu]iile dintre speciali[tii no[tri [i fermieri, pe de o parte, respectiv la cele cu clien]ii finali, pentru cerealele pe care le comercializ\m, pot deprinde modul în care se pot ob]ine pre]uri corecte atât pentru furnizorii, cât [i pentru cump\r\torii finali de cereale. Dup\ dou\trei veri de practic\ la Chiscani, ei dobândesc experien]\ [i se pot angaja chiar [i la o multina]ional\ din domeniul tradingului de cereale.” Dar Dan Gutium este dispus chiar s\-i sus]in\ material la facultate pe tinerii care dovedesc aptitudini în domeniu, iar cei care vor, se pot angaja dup\ studiile profesionale, liceale sau universitare, în cadrul companiei Survcontrol Agro, pe care o conduce. “De ce fac toate aceste lucruri? Nu sunt b\trân, dar odat\ cu apropierea de vârsta de 50 de ani m\ tot gândesc la asigurarea schimbului de mâine. Vreau s\ contribui [i eu la preg\tirea urm\toarei genera]ii de fermieri.”

Arpad DOBRE 35

CULTURI VEGETALE

Norofert intr\ pe pia]a american\ Norofert anun]\ încheierea unui contract de distribu]ie ;n SUA, pentru Dakota de Sud, Dakota de Nord [i Minessotta, trei state importante din punct de vedere agricol. Proiectul de accesare de c\tre Norofert a pie]ei din SUA a început în anul 2020, inclusiv prin investi]ii ;ntr-o linie de produc]ie de inputuri [i o investi]ie de 250 mii de euro în

una dintre cele mai importante zone agricole din SUA, spune Vlad Popescu, pre[edintele consiliului de administra]ie al Norofert. :n SUA, produc]ia se va concentra pe gama de s\n\tate a solului [i nutri]ie foliar\, similar\ cu cea din România, urmând a se utiliza bacterii produse în laboratorul din Filipe[tii de P\dure.

Sanc]iuni europene în\sprite pentru înc\lcarea legisla]iei de mediu Consiliul UE a adoptat o directiv\ privind protec]ia mediului prin dreptul penal, care va impune investigarea [i urm\rirea mai dur\ a infrac]iunilor de mediu. Directiva stabile[te norme minime la nivelul UE privind definirea infrac]iunilor [i a sanc]iunilor. Acesta înlocuie[te legea anterioar\, care dateaz\ din 2008. Legea se va aplica numai infrac]iunilor comise în UE. Totu[i, statele membre pot alege s\-[i extind\ jurisdic]ia la infrac]iunile care au fost comise în afara teritoriului lor. Num\rul comportamentelor care vor constitui infrac]iune va cre[te de la nou\ la 20. Noile infrac]iuni includ traficul de lemn, reciclarea ilegal\ a componentelor poluante ale navelor [i înc\lc\rile grave ale legisla]iei privind substan]ele chimice. Noua lege introduce, de asemenea, o clauz\ de “infrac]iune calificat\”, care se aplic\ atunci când o infrac]iune la care se face referire în directiv\ este s\vâr[it\ în mod inten]ionat [i provoac\ distrugerea sau 36

daune ireversibile sau de lung\ durat\ aduse mediului. Infrac]iunile inten]ionate care provoac\ moartea unei persoane, inclusiv deversarea unor substan]e toxice în spa]ii neautorizate (aten]ie, fermieri!) vor fi pedepsite cu o pe-

deaps\ maxim\ cu închisoarea de cel pu]in zece ani. Statele membre pot decide s\ prevad\ pedepse [i mai severe în legisla]ia lor na]ional\. Pedeapsa maxim\ cu închisoarea pentru infrac]iuni calificate va fi de cel pu]in opt ani. Pentru companii, amenzile vor fi de cel pu]in 5% din cifra de afaceri total\ pentru cele mai grave infrac]iuni sau, alternativ, 40 de milioane de euro. Pentru toate celelalte infrac]iuni, amenda maxim\ va fi de cel pu]in 3% din cifra de afaceri sau, alternativ, de 24 de milioane de euro. Statele membre vor trebui s\ se asigure c\ persoanele fizice [i companiile pot fi sanc]ionate prin m\suri suplimentare, cum ar fi obliga]ia infractorului de a restabili mediul sau de a compensa prejudiciul [i excluderea de la accesul la finan]are public\. Statele membre au la dispozi]ie doi ani de la intrarea în vigoare a directivei pentru a-[i adapta legisla]iile na]ionale.

Robert VERESS Profitul Agricol 15/2024

STRATEGIE DE FERMIER Interviu cu Ianco Zifceac, unul dintre fra]ii fondatori ai Maxagro G\taia Timi[

“Mizez pe rapi]\ [i pe porumbul de siloz!” - Domnule Ianco Zifceac, care crede]i c\ sunt riscurile din agricultur\, în 2024? - Anul agricol 2023 - 2024 este foarte greu. Nu are rost s\ ne ascundem. Trebuie s\ recunoa[tem acest fapt. Cea mai mare amenin]are este preconizat\ a fi secet\ care se anun]\ c\ va lovi România, de[i pân\ în luna aprilie a fost un an agricol perfect din punct de vedere pedologic. Au fost ploi, a fost [i c\ldur\, iar plantele s-au dezvoltat excelent. Pân\ acum, semnele sunt ale unui an bun. Nu a fost nici înghe], nici alte riscuri, cum ar fi grindina. Este clar c\, dac\ va lovi seceta mare, va afecta foarte mult produc]iile la hectar. Efectele vor fi majore. S\ sper\m c\ nu va fi a[a. - Cum vi se par pre]urile la cereale? - Un alt risc major îl reprezint\ pre]urile foarte mici la cereale. Sunt cu de dou\ ori jum\tate mai reduse decât în 2023. În urm\ cu un an, am vândut grâu cu 1,87 lei, iar acum îl vindem cu 70 de bani. E un pre] foarte mic. Este o situa]ie inacceptabil\ [i greu de suportat de c\tre fermieri. E o dram\ foarte mare peste care pu]ini agricultori reu[esc s\ treac\. Cu rapi]a situa]ia e mai bun\. Pre]urile sunt mai acceptabile. Cei care au pariat pe rapi]\ cred c\ au f\cut foarte bine. Rapi]a are o pia]\ mult mai bun\ [i fermierii care au cultivato au de câ[tigat în acest an. Bineîn]eles c\ totul depinde [i de ploile care vor exista în continuare. - Se vorbe[te c\ ar fi anul falimentelor. Chiar a[a s\ fie, s\ dea 38

faliment agricultura noastr\? - Un lucru este clar> dac\ pre]urile vor r\mâne la nivelul acesta la cereale, foarte multe ferme î[i vor închide por]ile. Evident c\ nu vor mai putea rezista în aceste condi]ii, fiindc\ oamenii nu reu[esc s\ î[i recupereze m\car cheltuielile, dar s\ aib\ profit! A[adar, e o situa]ie dramatic\ pentru agricultura româneasc\. Din p\cate, trebuie s\ recunoa[tem [i acest lucru, fiindc\ este foarte greu de rezistat pentru mul]i fermieri români în viitor. - Cum rezist\ Maxagro? - {i noi am încercat s\ g\sim solu]ii pentru a rezista [i s\ nu avem pierdere mari. De aceea am c\utat s\ reducem costurile pe hectar pentru înfiin]area unei culturi, cum ar fi mic[orarea cantit\]ilor de îngr\[\minte etc. - Pe ce culturi miza]i în 2024? - Pe rapi]\, anul acesta, iar pre]ul este mai bun, dar [i pe porumbul de siloz, fiindc\ avem 3.000 de vaci de lapte. Trebuie s\ le asigur\m o hran\ foarte bun\, de calitate [i din bel[ug. De asemenea, punem accent [i pe floarea-soarelui [i pe grâu, anul acesta. În total Maxagro cultiv\ 11.500 de hectare. De asemenea, mai avem inclusiv o ferm\ bio foarte frumoas\ achizi]ionat\ la Birda. - Cum sta]i cu stocarea cerealelor? - Avem un sistem de 10 silozuri moderne, cu usc\tor, construite la cele mai înalte standarde ale pie]ei pentru stocarea cerealelor. Toate au o capacitate total\ de peste 60.000 de

tone, respectiv hale pentru depozitare cu o capacitate de 40.000 de tone. - Care crede]i c\ ar fi urgen]ele agriculturii în aceast\ perioad\? - :n primul rând, dezvoltarea unui sistem eficient de procesare. A fost la o dezbatere [i am mai înaintat aceast\ idee sus]inut\, de fapt, de mul]i fermieri. Procesare este o necesitate pentru agricultura noastr\, mai ales c\ cerealele române[ti se vând la pre]uri foarte mici. Maxagro de]ine [i un complex zootehnic foarte dezvoltat [i ad\ug\m plusvaloare cerealelor, care devin hran\ pentru animale. Pentru fermierii mici care nu î[i permit s\ dezvolte zootehnia sau cultura mare, ar putea miza pe pomicultur\, legumicultur\ sau altele. A[a vor putea avea plusvaloare ad\ugat\ mai mare pe produse. - Cum merge creditarea, rela]ia b\ncilor cu agricultorii? - O alt\ urgen]\ a agriculturii actuale este îmbun\t\]irea credit\rii. E adev\rat c\ merge mult mai bine ca acum 30 de ani, dar nu cât ar trebui. Sunt unele programe lansate de minister, dar ar trebui s\ dea [i roade, iar b\ncile s\ fie mult mai deschise [i în]eleg\toare fa]\ de fermieri. Mare problem\ este c\ dobânzile sunt foarte mari, ceea ce îl îngreuneaz\ foarte mult pe produc\tor, iar garan]iile îl împov\reaz\. B\ncile cer garan]ii de peste 100% [i este extrem de greu de îndeplinit pentru un agricultor mic. A[a se ajunge ca un bun care valoreaz\ 1 milion de euro, banca s\ ]i-l ia la 500.000 de euro, iar asta este foarte grav. Profitul Agricol 15/2024

STRATEGIE DE FERMIER

Ianco Zifceac

În paralel sunt fondurile guvernamentale de garantare pentru investi]ii rurale care sunt foarte bune [i am observat c\ chiar func]ioneaz\. Asta d\ o [ans\ în plus produc\torului român. De asemenea, marea problem\ continu\ s\ fie birocra]ia care chinuie foarte mult omul. Ar trebui simplificat\. Este alt\ urgen]\ a agriculturii. - Ce ar trebui f\cut? - Este o mare nevoie de tehnologizarea agriculturii, iar o component\ important\ este agricultura de precizie, la care trebuie s\ apeleze tot mai mult fermierul actual pentru a avea productivitate înalt\. E nevoie de echipamente performante, care s\ aib\ un consum mai mic de combustibil, productivit\]i [i randamente mari, care s\ ajute agricultorul în munca sa. - Ce loc ar avea inteligen]a artificial\ în agricultur\? - La noi în ferm\ utiliz\m inteligen]a artificial\ de mai mult\ vreme, f\r\ ea nu se poate. Toate fluxurile, Profitul Agricol 15/2024

toate procesele pe care le desf\[ur\m sunt automatizate. Lucr\m cu un soft mare, Microsoft 365, care este integrat. Noi miz\m pe inteligen]\ artificial\. - Cât de periculos crede]i ca este a[a-numitul "fenomen Ucraina" pentru agricultura din România? - Pia]a este invadat\ cu cereale foarte ieftine din Ucraina. Acestea se ob]in cu costuri mult mai mici, fiindc\ fermierul ucrainean nu trebuie s\ respecte regulile stricte pe care trebuie s\ le respecte fermierii din România [i din întreaga Uniunea European\. Noi avem costuri mult mai mari tocmai pentru c\ respect\m aceste reguli stricte de protec]ia mediului [i a calit\]ii. De ce noi trebuie s\ ne aliniem unor norme, iar ei nu trebuie s\ respecte nimic? Ei vin cu pre]uri mult mai mici, iar noi cu pre]uri de cost mult mai mari. Fermierul român are o lupt\ puternic\ de dus cu cereale din Ucraina. La export nu are nicio [ans\. Cantit\]ile lor sunt foarte mari [i pre]urile mult prea reduse.

- Care ar fi solu]ia? - Ori s\ se alinieze [i ei regulilor Uniunii Europene pe care le respect\ fermierul român, sau exporturile s\ se fac\ numai în afara Uniunii Europene, fiindc\ aici e o competi]ie inegal\. O cantitate foarte mare de produse r\mân în UE, iar asta nu este corect. Are loc o concuren]\ neloial\ între fermierii europeni [i cei din Ucraina, iar cei care pierd sunt fermierii europeni. UE poate s\ vin\ cu o subven]ie pe tona sau pe hectar care s\ compenseze aceast\ pierdere a fermierilor români. - Cât de afectat\ este Maxagro de fenomenul Ucraina? - Bineîn]eles c\ ne-a afectat foarte mult [i pe noi, la fel ca [i pe to]i fermierii din România. E o pierdere la pre] de 50%. - O ultim\ ;ntrebare, cât ar trebui s\ fie pre]ul grâului pentru ca fermierii s\ nu ias\ în pierdere? - Minim 1.000 de lei pe ton\.

Gheorghe MIRON 39

GR|DINA, VIA {I LIVADA

Reziduuri de pesticide ;n legume, fructe [i cereale Autoritatea Na]ional\ Fitosanitar\ elaboreaz\ Programul anual na]ional de monitorizare a reziduurilor de pesticide, program pus în aplicare de c\tre inspectorii fitosanitari din cele 41 de oficii fitosanitare jude]ene, prin prelevarea de probe pe care le expediaz\ la cele dou\ laboratoare ale ANF, respectiv Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante [i Produse Vegetale Bucure[ti [i Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante [i Produse Vegetale Mure[. Pentru anul 2024, au fost planificate pentru monitorizare 2.245

probe reprezentate de 47 de produse agricole, din care 1.480 probe au fost planificate pentru a fi analizate de Bucure[ti [i 765 probe de Mure[. În cadrul programului de control oficial, pân\ la data de 10.04.2024 au fost recep]ionate 444 probe de fructe, legume [i cereale, dintre care au fost analizate 426 conform raportului aferent perioadei 01.01.2024 10.04.2024. Rezultatele ob]inute arat\ c\, din cele 426 probe analizate în cadrul controlului oficial, 11 probe au avut reziduuri de pesticide cu valori mai

mari decât limita maxima admis\. Din datele centralizate a reie[it c\ cele mai multe probe neconforme au fost descoperite la verde]uri (m\rar, spanac, ceap\ verde [i p\trunjel). În planul de control anual s-a pus accent pe monitorizarea acestor culturi având în vedere c\ [i în anii anteriori au fost depistate neconformit\]i la aceste produse. A fost notificat Punctul na]ional de contact din cadrul ANSVSA, responsabil cu notificarea în Sistemul rapid de alert\ în alimente [i furaje al Comisiei Europene - iSRAFF.

Importan]a [i beneficiile acoperirilor comestibile în pomicultur\ Ing. Ion CIOROIANU Primvicepre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România Acoperirile comestibile s-au dovedit o solu]ie inovatoare [i eficient\ pentru prelungirea perioadei de depozitare a fructelor proaspete. În cadrul proiectului “Bioproduse Inovative pentru Protec]ia Fructelor la Depozitare”, finan]at de AFIR prin PNDR 2014-2020, m\sura 16.1A (Sprijin pentru înfiintarea [i func]ionarea grupurilor opera]ionale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse [i procese în sectorul pomicol), s-a pus accent pe utilizarea acoperirilor comestibile pe baz\ de extracte de plante 40

pentru men]inerea calit\]ii fructelor în timpul depozit\rii. Proiectul a fost implementat de Asocia]ia Fermierilor din România, împreun\ cu fermierii membri în asocia]ie [i Institutul Na]ional de Cercetare Dezvoltare pentru {tiin]e Biologice. Acoperirile comestibile ofer\ multiple avantaje, printre care formarea unei bariere protectoare împotriva factorilor externi d\un\tori. Ele contribuie la reducerea pierderii de ap\ [i la men]inerea aspectului [i propriet\]ilor nutritive ale fructelor. Testele realizate în cadrul proiectului au demonstrat c\ aceste acoperiri au capacitatea de a regla procesul de respira]ie al fructelor, prevenind pier-

derea excesiv\ de umiditate [i men]inând integritatea pulpei [i a pielii. Astfel, s-a ob]inut o prelungire semnificativ\ a perioadei de p\strare a fructelor, ceea ce reprezint\ un beneficiu major pentru sectorul horticol. Aceste acoperiri comestibile reprezint\ o solu]ie durabil\ [i eficient\ pentru protejarea fructelor proaspete în timpul depozit\rii. Utilizarea lor nu numai c\ reduce pierderile, dar promoveaz\ practici agricole mai ecologice [i prietenoase cu mediul înconjur\tor. Prin implementarea acestor tehnologii inovatoare se deschid noi perspective pentru cre[terea sustenabil\ a produc]iei de fructe [i facilitarea accesului la fructe proaspete. Profitul Agricol 15/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR R\zboiul din Ucraina distruge [i albin\ritul din România Apicultura din toat\ Europa are de suferit din cauza r\zboiului din ]ara vecin\. “Consumul de miere a sc\zut nu numai în România, a sc\zut [i în Germania, [i în Ungaria, deci este o pierdere pe aceast\ pia]\ la nivel european [i chiar global”, spune Ioan Fetea, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Albine din România (ACA) (foto medalion). “Solicitarea pentru miere a sc\zut în Europa din cauza invaziei de miere, în mod deosebit din Ucraina, de multe ori miere necontrolat\, nici vame[ii nu-i cunosc trasabilitatea. În prezent se face orice pentru Ucraina, dar mai pu]in pentru români. Nu e corect ce se întâmpl\ în Ucraina, cu tot regretul o spun, dar nu putem s\ ne distrugem anumite sectoare pentru a men]ine activitatea în alt\ ]ar\ vecin\. Trebuie s\ vorbim de trasabilitate, trebuie s\ vorbim [i de calitate [i de factorul melifer. Am în]eles c\ ucrainenii folosesc culturi modificate genetic, ceea ce Europa nu permite. Adic\ nou\ ne este interzis, dar pentru ei se poate orice. Aceast\ inechitate sigur c\ ne va duce la colaps [i nu numai în apicultur\, dac\ se va continua în acela[i ritm”. Etichetarea este deficitar\. Comisia European\ permite vânzarea amestecului de miere din mai multe ]\ri [i nu se mai cunoa[te trasabilitatea. De aceea, pre]ul mierii s-a pr\bu[it. România nu de]ine laboratoare performante 42

ca s\ analizeze toate ingredientele care apar în miere. Se folosesc siropuri din China pentru falsificare. “Noi facem analizele în Germania sau f\ceam, pentru c\ de doi ani nu mai facem export. Se f\ceau între 7080 de analize la un tir de miere. Ne cost\ 2.000 - 3.000 de euro o analiz\. Cheltuielile de produc]ie au crescut cu 30-40%, aici intr\ energia, combustibilul [i utilajele, [i toate celelalte cheltuieli, iar pre]ul de valorificare a sc\zut cu aproape 50% sau mai mult. Se creeaz\ o presiune mare din cauza mierii din import care vine la pre] de dumping”, spune Ioan Fetea. În 2023, s-a realizat o produc]ie de 15.000-17.000 de tone, dar produc]ia medie anual\ este de 30.000 tone.

“Programul «Mierea în [coli» dateaz\ din 2006 [i e mort. Avem Legea 509, e promovat\ în Parlament, [i uita]i, au trecut 18 ani [i nu s-a mi[cat nimic. Domnul ministru (Florin Barbu) a promis c\ o s\ dea de la 1 ianuarie. A mai promis c\ se vor da 5 milioane de borcane de miere pe programul care îi vizeaz\ pe românii cu venituri sc\zute, al\turi de ulei, f\in\, orez, morcovi. Dar trebuie s\ fim aten]i c\ s-a mai dat o dat\ [i era hidrolizat de porumb 100% adus din Bulgaria [i am scos atunci vreo 60-70 de tone de pe rafturi”, a concluzionat Ioan Fetea.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 15/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Produse performante pentru vaci

de la Cargill-Purina Purina este unul din cele cinci branduri importante, produse [i comercializate, la nivel global, de divizia Cargill de Nutri]ie Animal\. Mai important, au dou\ fabrici ;n Rom=nia, la {ura Mic\, Sibiu, [i la Craiova, cu tehnologie modern\, aliniat\ la cerin]ele sistemului de asigurare a calit\]ii [i respectând normele de siguran]\ alimentar\.

cu un con]inut echilibrat de proteine [i energie, pentru a asigura atât o produc]ie de lapte ridicat\ (în perioada de lacta]ie), cât [i condi]ii optime pentru digestie (în perioada de tranzi]ie). Toate produsele au un con]inut de fibre u[or digerabile pentru bovine [i hidrocarburi ce fermenteaz\ corespunz\tor.

uraj combinat Purina Extra, pentru vaci ;n lacta]ie. Protein\ brut\, 17%. Con]inutul echilibrat de protein\ [i energie asigur\ o produc]ie de lapte ridicat\. Se administreaz\ ca atare sau în remorca tehnologic\ pentru furajarea vacilor aflate în perioada de lacta]ie. Furaj combinat Purina Extra vaci o tradi]ie de peste lacta]ie. Protein\ brut\> 19%. Con]i100 de ani la nivel nutul echilibrat de protein\ [i energie interna]ional, bran- asigur\ o produc]ie de lapte ridicat\. dul Purina a intrat pe pia]a din Româ- Se administreaz\ ca atare sau în renia în 2007, oferind inclusiv solu]ii de morca tehnologic\ în furajarea vacilor nutri]ie animal\ gospod\riilor mici ori aflate în perioada de lacta]ie, conform mijlocii. recomand\rilor specialistului Cargill. La nivel comunitar, Purina ofer\ Granule în saci de 40 kg. solu]ii [i programe nutri]ionale personConcentrat Purina Intensiv vaci alizate în func]ie de cerin]ele clien]ilor lacta]ie. Protein\ brut\> 36%. Con]i[i nevoile animalelor, având la baz\ nutul optim de protein\ asigur\ o proexpertiza global\ a companiei Cargill duc]ie de lapte ridicat\. Con]ine droîn managementul riscurilor, lan]urile jdii. Se administreaz\ în raport de de aprovizionare [i siguran]a hranei amestec de 30% în furajarea vacilor pentru animale. aflate în perioada de lacta]ie. F\in\ la În decembrie 2021, Cargill a ajuns saci de 30 kg. la un acord cu grupul Croda pentru a Concentrat proteic Purina Extra achizi]iona majoritatea afacerilor sale vaci lacta]ie. Protein\ brut\> 40%. de la Performance Technologies and Premix complet Purina Extra vaci Industrial Chemicals (PTIC). Achizi]ia lacta]ie 150 g. Con]ine vitamine [i va extinde considerabil prezen]a minerale. Se administreaz\ în raport Cargill pe pie]ele cu cre[tere ridicat\ de amestec de 150 g în furajarea vapentru solu]ii pe baz\ de bio din Eu- cilor aflate în perioada de lacta]ie. ropa, Statele Unite [i Asia. F\in\ la saci de 30 kg. Furajele combinate Purina pentru Premix complet Purina Extra vaci vacile de lapte au fost create special lacta]ie 300 g. Con]ine vitamine [i

Profitul Agricol 15/2024

minerale. Se administreaz\ în raport de amestec de 300 g în furajarea vacilor aflate în perioada de lacta]ie. F\in\ la saci de 30 kg. Pentru furajarea economic\ a vi]eilor înainte [i dup\ în]\rcare, Purina ofer\ gama de furaje combinate speciale pentru bovine. De asemenea, fermierii pot lua [i produse pentru vacile de carne, recomandate de la vârsta de 120-140 de zile pân\ la sacrificare. Furaj combinat Purina Intensive t\ura[i starter. Protein\ brut\> 17%. Con]ine vitamine, minerale [i carbohidra]i u[or digestibili. Se administreaz\ ca atare vi]eilor de carne, în faza de starter, conform recomand\rilor specialistului Cargill. Începerea furaj\rii [i tranzi]ia de la un furaj la altul se face treptat în decursul a 5 - 7 zile. Granulat la saci de 40 kg. Furaj combinat t\ura[i cre[tere. Protein\ brut\> 15,5%. Con]ine vitamine, minerale [i fibre. Se administreaz\ ca atare vi]eilor de carne, în faza de cre[tere. Concentrat Purina Extra bovine la îngr\[at. Protein\ brut\> 34%. Con]ine necesarul optim de protein\, vitamine [i minerale. Se administreaz\ în raport de amestec de 25 - 30% în furajarea vi]eilor de carne de la vârsta de 120 - 140 zile pân\ la sacrificare. Este recomandat cresc\torilor care au baz\ cerealier\ proprie. F\in\ la saci de 30 kg. Premix complet Purina Extra bovine la îngr\[at 5%. Con]inut optim de micro [i macrominerale. Se administreaz\ în raport de amestec de 5% în furajarea bovinelor la îngr\[at.

Viorel PATRICHI 43

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vasile Pachi]anu> Munca [i pasiunea mea sunt cenu[\ “Originea rasei Sura de Step\ se pierde în negura timpului, spune doctorul Vasile Pachi]anu. Crescut\ în libertate, atât vara, cât [i iarna, în contact nemijlocit cu elementele naturii, a c\p\tat însu[iri excep]ionale de rusticitate, de rezisten]\ [i sobrietate, rasa natural\ r\mânând îns\ în stare de primitivitate, cu produc]ii modeste. Aceast\ ras\ primitiv\ a fost baza - factorul esen]ial, care a servit ca mediu pentru introducerea raselor str\ine perfec]ionate, dar totodat\ mai preten]ioase la hran\ [i între]inere - prin încruci[are de absorb]ie total\. Trebuie s\ recunoa[tem importan]a deosebit\ a acestei rase în amplul proces genetic de modernizare a taurinelor române[ti”.

Sura de Step\ a ocupat întregul areal al României (provinciile istorice), având variet\]ile> Moldoveneasc\ cea mai r\spândit\ [i care reprezint\ tipul cel mai caracteristic al rasei. Era bun\ de lapte, de carne, dar calitatea principal\ a Surei de Step\ era aptitudinea pentru munc\ (jug)< varietatea Buc[an\ ialomi]ean\, transilv\nean\, dobrogean\. Rasa de munte - Moc\ni]a, care a populat regiunile din Ardeal, Banat, Bucovina. Fenomenul de absorb]ie cu rasele Brun\ [i Simmental a dus la dispari]ia în totalitate a acestor variet\]i. "Personal, m\ închin în fa]a acestui monument al naturii”, adaug\ doctorul Pachi]anu. În vara anului 2004, a ini]iat un program de tratament hormonal pentru poliovula]ie dup\ schema profesorului Robertson din SUA. Echipa, format\ din profesorul Robertson, doctorul A. Popescu [i doctorul V. Pachi]anu a realizat re44

coltarea a 16 embrioni de calitate foarte bun\, spre încântarea profesorului Robertson, care i-a subliniat c\ la rasele primitive din alte ]\ri a ob]inut rezultate nesatisf\c\toare. Inovularea s-a realizat folosind vi]ele cu ciclu estral sincronizat, din rasele Holstein [i B\l]at\ Româneasc\. În luna mai a anului urm\tor, s-au ob]inut 8 vi]ei, din care [ase femele [i doi masculi. Vaca Pietricica, din rasa Sura de Step\, dup\ un repaus sexual, a fost

montat\ cu taurul Ceahl\u (acela[i taur care a fost folosit ca partener [i pentru ob]inerea embrionilor), ob]inând în luna septembrie 2005 o femel\. A selectat [i re]inut acest mic nucleu de femele. Semtest Balote[ti avea în depozit material seminal congelat de la tauri Sur\ de Step\ (Oboi 720001 - Flaut 720240). A[a a început ac]iunea de înmul]ire [i selec]ie a nucleului de Sur\ de Step\. Odat\ cu înfiin]area Sta]iunii de cercet\ri pentru cre[terea bovinelor M\rgineni - Neam], nucleul de bovine Sur\ de Step\ a fost transferat “cercet\torilor” care l-au lichidat. Aceea[i soart\ a avut-o [i unitatea. Câteva vite au ajuns la Sta]iunea de cercetare Dancu - Ia[i. “Programul acestei rase apar]inând patrimoniului genetic na]ional este de înmul]ire în ras\ curat\ folosind biotehnologia de embriotransfer, construirea într-un areal natural a unui ad\post adecvat, urm\rirea comportamentului, a cre[terii în greutate, a produc]iei de lapte etc.”, recomand\ Vasile Pachi]anu. În anul 2007, la Paris, rasa de vite pentru carne Gasconne a fost aleas\ pentru programul de ameliorare a rasei Sur\, împreun\ cu rasa Piemontese. Profitul Agricol a prezentat cu ani în urm\ un hibrid de carne, pornind de la rasa Sur\. Din nefericire, toate eforturile doctorului Vasile Pachi]anu s-au n\ruit. “Toat\ munca [i pasiunea mea sau transformat în cenu[\”, spune el dup\ trecerea anilor.

Vasile Pachi]anu

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 15/2024

MA{INI & UTILAJE Sprayer inteligent> economise[te 80% din erbicid Pulverizatorul pliabil ARA realizat de firma Ecorobotix din }\rile de Jos are o serie de echip\ri inovative. Echipamentul este tractat, fiind conectat la sistemul de prindere în trei puncte din spatele tractorului, are o greutate de 1.100 kg [i l\]ime de lucru de 6 m. Întregul sprayer este compus din ceea ce în aparen]\ par trei “hote”. Dedesubt, în partea din fa]\ a acestora, sunt amplasate 6 camere video care scaneaz\ suprafa]a solului, iar în partea din spate este montat un rând de 156 de duze de pulverizare ce pot

fi controlate individual, spa]iate la câte 4 cm fiecare. “Hotele” au [i rolul de a proteja camerele video de lumina soarelui. La o vitez\ maxim\ de 7 km/h, software-ul analizeaz\ imaginile camerei, distinge “verdele de verde”, adic\ plantele de cultur\ de buruieni [i de a[a-numi]ii cartofi-buruian\, ce apar dup\ o cultur\ anterioar\ de cartofi, din resturi de tuberculi [i semin]e. Softul comand\ instantaneu deschiderea unora dintre duze, ce aplic\ un jet foarte scurt, direct asupra

buruienilor identificate. Constructorul spune c\ la o singur\ trecere pe câmp, în func]ie de gradul de îmburuienare, se poate economisi pân\ la 80% din substan]\, fapt ce permite amortizarea rapid\ a echipamentului, doar din economia de erbicid. Un astfel de sprayer cost\ 100.000 de euro [i, în doar doi ani de la lansare, produc\torul a vândut deja peste 90 de unit\]i.

Arpad DOBRE

Anvelope rezistente, fiabile [i stabile Noua anvelop\ Alliance 399 a fost realizat\ de Yokohama OHT, fiind proiectat\ special pentru excavatoare ce lucreaz\ în mai multe domenii> construc]ii, agricultur\, autorit\]i locale, silvicultur\, minerit [i alte domenii industriale. Cu designul s\u cu nervuri diagonale non-direc]ionale, aceast\ anvelop\ ofer\ o trac]iune optim\, atât la deplasarea în direc]ia înainte, cât [i înapoi. Are o structur\ cu nervuri de o]el [i un compus special pentru banda de ru46

lare, asigurând stabilitate [i rezisten]\ la t\ieturi, a[chiere sau în]ep\turi. Aceste caracteristici au ca rezultat timpi de oprire minimi [i o durat\ de via]\ extins\, chiar [i în cele mai dure condi]ii. Completat\ de o adâncime antiderapant\ mare, blocuri unghiulare [i blocuri centrale cu leg\turi rigide, aceast\ anvelop\ asigur\ durabilitate [i stabilitate maxim\. Flancurile deschise faciliteaz\ autocur\]area eficient\.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 15/2024

MA{INI & UTILAJE

Un japonez mic [i puternic pentru orice ferm\ Dup\ doisprezece ani de la achizi]ionarea Keverneland, prin care a introdus în gama de produse Kubota noi cositori, prese de balotat [i echipamente de fertilizat, produc\torul japonez a intrat [i în industria înc\rc\toarelor cu bra] telescopic din Europa. Este vorba de modelul KTH (Kubota Tele Handler) 4916-2, un înc\rc\tor compact, realizat în urma colabor\rii cu produc\torul olandez Tobroco-Giant. Echipamentul are motor Kubota de 1,8 l, cu 3 cilindri, dezvolt\ 50 CP, are transmisie hidrostatic\ [i o vitez\ maxim\ de 25 km/h. Înc\rc\torul telescopic compact Kubota KTH4815 poate ridica o sarcin\ de 1.400 kg la 4,8 m în\l]ime. Datorit\ dimensiunilor mici (l\]ime 1.600 mm, în\l]ime - 1.970 mm, lun-

gime - 3.135 mm), înc\rc\torul poate fi utilizat eficient atât în spa]ii închise, cum sunt grajdurile sau halele, cât [i în exterior, în culturi pomicole sau viticole ori în ferme vegetale, la c\ratul [i stivuitul big-bag-urilor sau al balo]ilor, manipularea furajelor etc. Kubota KTH4815 are trac]iune integral\ [i trei moduri de ac]ionare a direc]iei> pe 2 sau pe 4 ro]i, ori în modul crab. Este u[or de condus, iar operatorul manipuleaz\ f\r\ probleme materialul înc\rcat în cup\ sau furci, datorit\ joystick-ului multifunc]ional. Cabina, de[i pare mic\, este spa]ioas\ [i confortabil\, cu scaun pe pern\ de aer, iar parbrizul curbat ajunge la mijlocul plafonului, oferind operatorului vizibilitate sporit\ asupra înc\rc\turii în timpul manipul\rii la în\l]ime.

Arpad DOBRE

Tractor aniversar unicat Fabrica New Holland din Basildon, Marea Britanie, a aniversat recent [ase decenii de la deschidere prin prezentarea unui tractor în edi]ie special\. Deschis\ ini]ial ca linie de produc]ie pentru tractoare Ford, unitatea din Basildon a fost achizi]ionat\ în 1991 de Fiat, care a adoptat New Holland ca marc\ pentru viitor. Ulterior, fabrica a asamblat seriile de tractoare New Holland TS, TM, T6000 [i T7000, iar în prezent produce gamele T6 [i T7, cu puteri între 125 [i 300 CP. Profitul Agricol 15/2024

Ast\zi, un tractor complet echipat iese de pe linia de asamblare de la Basildon la fiecare cinci minute, cu peste 10.000 de specifica]ii de produs diferite, iar 85% din produc]ie este exportat\. Modelul aniversar este un T7.300. Creat\ de CNH Centro Stile, decorarea acestuia a fost inspirat\ de perioada “Swinging '60s” din Londra, cu forme psihedelice, caracterizate de culori vii [i fluide de albastru, galben, maro [i roz în jurul logoului distinctiv al New Holland în galben str\lucitor pe capot\. Tractorul este unicat [i va fi expus la expozi]ii pe tot parcursul anului.

Arpad DOBRE 47

MA{INI & UTILAJE

Sem\nat de precizie simultan cu preg\tirea solului Amazone a lansat noua sem\n\toare Cataya Special EcoLine, completând astfel gama de sem\n\tori combinate cu grap\ rotativ\. Noua versiune va înlocui gama de sem\n\tori AD, al c\rei ultim exemplar a p\r\sit linia de fabrica]ie la sfâr[itul anului trecut, dup\ 30 de ani de produc]ie neîntrerupt\.

form\ a semin]elor [i, de asemenea, o func]ionare f\r\ blocaje atunci când se efectueaz\ sem\nat în teren mulcit, acoperit cu cantit\]i mari de paie.

SmartCenter pentru calibrare

Calibrarea se efectueaz\ prin intermediul centrului principal de set\ri SmartCenter, amplasat în partea stâng\ a sem\n\torii. Toate reglajele sunt afi[ate clar pe un tabel. Unitatea de dozare este preselectat\ prin intermediul unui mâner care ajusteaz\ clapeta inferioar\ la diferitele tipuri de semin]e [i rate de îns\mân]are. Operatorul poate seta sem\n\toarea pentru calibrare sau îns\mân]are cu ajutorul oua Cataya 3000 Special unei a doua pârghii. Aceasta regleaz\ EcoLine pentru culturi o clapet\ din unitatea de dozare, care p\ioase are o serie de car- transport\ s\mân]\ fie c\tre br\zdar, acteristici tehnice care ofer\ perfor- fie c\tre t\vile de calibrare. Cele dou\ t\vi de calibrare pot fi man]e sporite [i fiabilitate ridicat\ în acest segment de echipamente. îndep\rtate cu u[urin]\ de sub SmartSem\n\toarea purtat\ este montat\ Center. Kitul de calibrare este compledeasupra unei grape rotative cu o tat prin includerea unei g\le]i pliabile l\]ime de lucru de 3 m [i dispune de un bunc\r pentru semin]e de 650 l cu o deschidere mare pentru o umplere rapid\ [i f\r\ pierderi. Cele 24 de br\zdare cu câte un singur disc RoTeC, care nu necesit\ între]inere, cu o distan]\ între rânduri de 12,5 cm, asigur\ un sem\nat precis. Discul de sem\nat [i formatorul de brazd\ creeaz\ profilul ideal al brazdei de sem\nat pentru a asigura plasarea optim\ a semin]ei în sol. Discul de ghidaj în adâncime Control 10 sau rola de ghidaj în adâncime Control 25 împiedic\ solul s\ se lipeasc\ de discul de sem\nat, asigurând astfel c\ adâncimea de sem\nare preselectat\ este men]inut\ cu precizie. Grebla fix\ este furnizat\ în mod standard [i asigur\ o acoperire uni-

solide [i a unui cântar cu afi[aj digital iluminat. Ambele sunt depozitate sub capacul bunc\rului, atunci când nu sunt utilizate, pentru a economisi spa]iu. Roata de angrenare poate r\mâne în pozi]ia de parcare în timpul procedurii de calibrare.

Sistemul de dozare Precis Cataya Special EcoLine dispune de noul sistem de dozare Precis, cu un nivel ridicat de confort opera]ional [i timpi de configurare redu[i. Vanele glisante, cu 2 pozi]ii de blocare, faciliteaz\ o trecere rapid\ de la semin]e normale la semin]e mici [i invers. Mul]umit\ sistemului de cuplare rapid\ QuickLink, sem\n\toarea poate fi combinat\ u[or [i rapid cu grapa rotativ\ KE Rotamix sau cu cultivatoarele rotative KX Cultimix [i KG Cultimix, f\r\ a fi nevoie de unelte.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 15/2024

MA{INI & UTILAJE

Iriga]ii prin picurare - ap\ cât trebuie, unde trebuie [i cu cine trebuie IPSO Agricultur\ [i Metzer, un nume de referin]\ în iriga]iile prin picurare, î[i consolideaz\ parteneriatul strategic. Din aceast\ lun\, cele dou\ companii vor oferi fermierilor acces la solu]ii avansate [i performante de irigare prin picurare. Metzer, cu o experien]\ de peste 50 de ani în sectorul microiriga]iilor la nivel mondial, aduce în România, în parteneriat cu IPSO Agricultur\, tehnologii de ultim\ genera]ie [i solu]ii moderne pentru provoc\rile recente ale fermierilor români. Prin acest parteneriat cele dou\ companii vor furniza sisteme de iriga]ii avansate, bazate pe tehnologia de linii

de picurare, care asigur\ distribu]ia uniform\ a apei [i optimizarea consumului. Astfel, fermierii vor ob]ine randamente mai bune [i vor economisi resursele de ap\. IPSO Agricultur\ [i Metzer ofer\ solu]iile personalizate pentru fiecare fermier, în func]ie de specificul culturilor, solului [i cerin]elor locale. Sistemele de iriga]ii prin picurare sunt proiectate s\ reduc\ consumul de ap\ [i s\ minimizeze impactul asupra mediului înconjur\tor, contribuind la conservarea resurselor naturale.

Arpad DOBRE

Echipamente [i materiale pentru micii fermieri Fermele mai mici [i gospod\riile de subzisten]\ au nevoie de utilaje agricole, echipamente [i materiale potrivite pentru mica lor afacere, legumicultur\, pomicultur\ sau pentru bricolaj în atelierul din [ur\ ori magazie. Legumicultorii din Matca,

Gala]i, dar nu numai ei, au acum la dispozi]ie peste 2.000 de articole, într-un magazin deschis recent de compania Micul Fermier în localitatea g\l\]ean\. Cu o suprafa]\ de 560 mp [i o investi]ie de 350.000 euro, unitatea

ofer\ o gam\ foarte variat\ de echipamente cu acumulatori, pompe, motopompe, sisteme de irigat [i stropit, produse pentru zootehnie, generatoare electrice [i motoare, drujbe [i fier\straie electrice, motoburghie, motocositori, trimmere, motocultoare [i accesorii, foarfeci [i unelte de gr\din\rit, materiale pentru sere [i solarii, echipamente pentru între]inere auto [i biciclete, articole pentru cas\ [i camping, echipamente pentru bricolaj [i multe altele. “Este mai mult decât un magazin, este un loc de întâlnire, unde produsele noastre vor fi acum mai accesibile. Viziunea noastr\ se materializeaz\ în acest spa]iu care va inspira [i va energiza comunitatea de fermieri [i gospodari din zon\. Magazinul va servi nu doar ca punct de vânzare, ci [i ca model de afacere replicabil, oferind o structur\ solid\ pentru poten]ialii no[tri franciza]i [i colaboratori”, a spus Gabriel P\str\v, CEO Micul Fermier.

Arpad DOBRE 50

Profitul Agricol 15/2024

MA{INI & UTILAJE

Agrocomer] Holding

î[i instruie[te angaja]ii în Grecia Excelenta colaborare dintre Agrocomer] [i prestigioasa companie Siptec din Grecia s-a concretizat cu înc\ un eveniment de marc\ organizat recent de cei doi parteneri.

grup de [apte persoane de la Agrocomer] a participat la o [colarizare intensiv\ la sediul fabricii de utilaje agricole cu sediul ;n Grecia, la Agios Athanasios, lâng\ Salonic. Daniel Motorga, area sales manager România, a explicat c\ echipa de la Agrocomer] a urmat o perioad\ de instruire, informare [i familiarizare cu nout\]ile, în ceea ce prive[te tehnica agricol\, dar [i cu noul sediu Siptec din Grecia. În fiecare an, grecii organizeaz\ activit\]i de [colarizare pentru partenerii din România pentru a-i informa despre nout\]ile, dot\rile inovative [i reglajele utilajelor, ca s\ poat\ s\ se prezinte bine preg\ti]i în fa]a clien]ilor. De asemenea, partenerilor de la Agrocomer] Timi[ le-a fost prezentat\ [i noua fabric\, care va fi inaugurat\ în aceast\ var\. În prima serie au participat [apte persoane de la Agrocomer] Timi[ [i urmeaz\ al doilea grup, în urm\toarea perioad\. Fiecare dealer partener din România î[i trimite echipele în Grecia pentru [colarizarea anual\ [i adapta-

Profitul Agricol 15/2024

rea informa]iilor din domeniu. Daniel Motorga a explicat> “Apreciem foarte mult s\ colabor\m cu Agrocomer], fiindc\ reprezint\ un model de via]\ [i activitate economic\, iar noi apreciem foarte mult asta. Este partenerul nostru de mul]i ani, o firm\ foarte serioas\, cu angaja]i foarte bine preg\ti]i [i o organizare exemplar\”. C\t\lin Vi]onescu, manager de vânz\ri la Agrocomer], a declarat c\ exist\ o colaborare excelent\ de foarte mul]i ani cu Siptec. Utilajele agricole construite de speciali[tii greci au un succes foarte mare la agricultorii din România.

În anul 1970, Symeon Papadopoulos a înfiin]at o fabric\ pentru produc]ia de ma[ini [i utilaje pentru agricultur\. :n scurt timp, a reu[it s\ impun\ noi standarde de calitate, pentru acea perioad\, atât la nivelul Greciei, cât [i în alte ]\ri din Europa. Din 2011, conducerea companiei a fost preluat\ de Iacob Papado-

poulos, fiul s\u. De atunci, activit\]ile au atins un nivel mai înalt de dezvoltare [i extindere. Pe pia]a din România, Siptec este prezent\ din anul 2007. Fabrica greceasc\ produce discuri grele în X [i în Z, grape cu discuri [i o gam\ foarte variat\ de combinatoare, 5 modele, dar [i scarificatoare [i pra[itoare. “La combinatoare, avem o ofert\ mare adaptat\ gusturilor tuturor clien]ilor. Avem [i un cultivator combinat, utilaj foarte performant, cu care fermierul poate preg\ti terenul dintr-o singur\ trecere, fiindc\ este dotat cu discuri speciale [i organe active”, a spus Motorga. Toate aceste utilaje sunt construite de 40 de angaja]i. În România, Siptec colaboreaz\ cu Agrocomer] de mul]i ani, dar [i cu al]i parteneri din toate zonele geografice din ]ar\, care pun pe pia]\ utilajele.

Gheorghe MIRON 51

OPINIE

Arenda [i “sp\rg\torii de vot”

{tefan GHEORGHI}| fermier Br\ila

avut parte pe 9 aprilie (mar]i, zi cu ghinion) în Camera Deputa]ilor de cea de-a treia încercare de a trece, [i tot atâtea “trântiri” la vot, a dorin]ei fermierilor [i neîmp\rt\[it\ de majoritatea ale[ilor neamului, de modificare a Codului Civil privind arenda, iar ca rana s\ fie [i mai dureroas\, respingerea proiectului legislativ a avut la baz\ dou\ voturi lips\. Derulând un pic timpul înapoi, cu o zi înainte de votul asupra ini]iativei parlamentare, grupurile partidelor implicate [i-au anun]at pozi]iile [i, astfel, în timp ce la USR [i alia]ii de oportunitate [i oportunism nu au avut diferen]e între ce s-a spus [i ce s-a votat (adic\ vot negativ), fiindc\, nu-i a[a, atâta pricepi atâta faci, în schimb la cei de la AUR s-a mers pe alt\ variant\, adic\ una spunem (au spus c\ voteaz\ pentru) [i alta facem (au votat contra), fiindc\ ei ca partid trebuie s\ arate tuturor c\ respectarea cuvântului nu are nici o importan]\. Mergând mai departe cu analiza [i trecând la coali]ia de guvernare, care are ast\zi 185 de parlamentari în Camera Deputa]ilor, for decizional în acest caz, din care 106 sunt ai PSD [i 79 ai PNL, nu a reu[it s\ treac\ ini-

]iativa legislativ\, care avea nevoie de 166 de voturi pentru a fi adoptat\. Analizând cifrele votului, vom vedea c\ PSD a reu[it s\ mobilizeze 92 de parlamentari, adic\ cca 90% din num\rul total al acestora (un procent mai mult decât rezonabil de altfel), în schimb PNL a reu[it “performan]a notabil\” de a strânge doar 42 de parlamentari, adic\ cca 54% din total. Aceste cifre s-au ob]inut cu efortul de re]inut al fostului ministru Chesnoiu, care a încercat cât s-a putut coagularea unei majorit\]i în acest sens [i a fost la doar doi pa[i distan]\. Care dintre so]ii (a se citi partide) acestei c\s\torii politice aranjate nu [i-a respectat “obliga]iile” asumate (adoptarea modific\rilor privind arenda fiind una din solicit\rile convenite) la ie[irea fermierilor în strad\, poate trage concluzia oricare dintre cititori. Nu este lipsit de importan]\ totu[i a ne aduce aminte c\ revendic\rile fermierilor din strad\ [i acceptate de c\tre Guvern au fost girate politic inclusiv de primul-ministru, dl Ciolacu, dar [i de pre[edintele PNL, dl Ciuc\, iar acum [i unul, [i altul au fost ocupa]i, neavând timp [i poate [i interes în a transmite un semnal foarte clar de “stimularea” a deputa]ilor din arcul guvernamental de a vota ini]iativa parlamentar\, chiar dac\ indica]ia de partid a fost de vot pentru aprobare. Pentru adoptarea modific\rii Codului Civil mai trebuiau dou\ voturi, iar dac\ ne uit\m pe listele celor absen]i, lâng\ mul]i deputa]i care nu au nici o pricepere în a în]elege acest sector economic, cu toate c\ [i ace[tia m\nânc\ de trei ori pe zi, se reg\sesc [i dou\ nume care nu pot invoca dezinteresul fa]\ de acest sector, în condi]iile în care unul dintre deputa]i este “vremelnic” [i ministrul agriculturii din partea PSD, în persoana domnului Florin Barbu, iar cel de-al doilea este deputatul PNL, domnul

Alexandru Popa, membru al Comisiei de agricultur\ din Camera Deputa]ilor [i dup\ propria afirma]ie [i fermier. Or, în cazul celor doi nu pot avea în]elegere în a accepta vreun motiv care s\ justifice aceast\ absen]\ la vot. Tu, ca ministru sau membru al Comisiei de agricultur\, nu aveai voie s\ lipse[ti de la votul unei ini]iative care dac\ ar fi fost adoptat\, putea fi considerat\ primul stâlp al unei strategii viitoare pentru sectorul agricol, gândire care ar mai fi putut con]ine apoi legea comas\rii terenurilor, legea creditului funciar, Codul Rural, legea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole, legea instrumentelor de management al riscului agricol [i alte câteva de acest gen. Consider c\ este grav când se tolereaz\ de c\tre conducerile partidelor ca, atunci când în Parlament au loc votarea unor acte normative extrem de importante pentru respectivul sector, membrii cabinetului s\ nu fie prezen]i. În cazurile celor doi se poate aplica, din p\cate, o veche zical\ a cresc\torilor de animale [i care zice “c\ degeaba ai o vac\ bun\ de lapte, dac\ dup\ ce o mulgi vars\ c\ldarea”, caz în care nu te ajut\ cu nimic, sau altfel spus degeaba se zbat s\ fac\ fel de fel de “peticiri”, iar când trebuie s\ croiasc\ costumul stric\ materialul. Personal cred c\ ambii politicieni au gre[it grav, iar c\in]a, din punctul meu de vedere, ar trebui s\ fie lung\ [i dur\, tocmai ca s\ arate c\ î[i în]eleg si regret\ cu adev\rat gre[eala care va costa agricultura înc\ o perioad\ de stagnare. Dar, din p\cate, [i acum nu a fost s\ fie, iar cei doi [i-au câ[tigat “dreptul” de a fi numi]i “sp\rg\torii de vot” ai acestei ini]iative, lucru absolut de netolerat din punctul meu de vedere ca fermier. În rest, numai de bine. Profitul Agricol 15/2024

PAGINA DE HOBBY

La nunta coco[ilor-de-munte Sfântul Gheorghe, Sângeorz, pe care-l pr\znuim în fiecare an la 23 aprilie, duce cu gândul la Cavalerii Danubieni [i la Cavalerul Trac. R\punând balaurul, el consfin]e[te, metaforic, în ochii ]\ranului român biruin]a prim\verii asupra iernii [i inaugureaz\ Anul Pastoral. În noaptea de Sângeorz se spune c\ vorbesc animalele. Cu certitudine îns\, în sih\strii de cetin\, nunta coco[ilor-de-munte este în toi, dup\ cum, în oglind\, la 23 septembrie, culmineaz\ bonc\luitul taurilor de cerb comun, alt\ s\lb\ticiune tainic\ [i nobil\ a p\durilor noastre. În fiecare an, a[tept\m cu emo]ie [i ner\bdare momentele întâlnirii cu p\s\rile misterioase ale Carpa]ilor. Fiorul vân\toresc n-a pierdut din intensitate, în pofida lipsei pu[tii de pe um\r. În mâna dreapt\, îi ]ine locul toiagul de alun, în a c\rui furc\ mi-am potrivit în atâtea rânduri carabina [i care mi-a fost prieten în sui[uri aprige. Nu-mi lipsesc binoclul [i aparatul de fotografiat. Am pornit în patru, l\sând, kilometru cu kilometru, prim\vara în urm\. La plecare, nu cu mult dup\ crucea nop]ii, ramurile înflorite ale vi[inilor [i prunilor din livad\ iradiau fosforescent în lumina lunii pline. Dincolo de bariera drumului forestier Turcule] ne-a întâmpinat îns\ iarna. De la locul unde am l\sat ma[inile [i am aprins, fum\torii, ultima ]igar\ de dinaintea urcu[ului, n-am apelat la lanterne decât pentru a trece peste pârâu pe bu[tenii depozita]i parc\ anume s\ ne ajute la traversare. De acolo, piepti[, pe calea de taf (abreviere pentru tractor articulat forestier), pa[ii ne-au dus pân\ în poiana Bâtca Mic\, nu departe de sora ei mai mare, de Corhana [i de culmea semea]\ a Profitul Agricol 15/2024

Feredeului. B\nuiam, pe întuneric, firul sinuos al drumeagului, bizuindune mai mult pe instinct. Aproape de geana dimine]ii, ni s-a deschis printre catargele molizilor oglinda Bâtcii în lu-

min\ l\ptoas\. Am l\sat în urm\ coliba veche, p\storeasc\, descâlcind f\r\ prea mare efort cap\tul abia deslu[it al c\r\rii de vân\toare c\tre b\taia gotcanilor. Odat\ ajun[i în preajma locului de rotit, am redus la gesturi orice form\ de comunicare [i ne-am încropit câte un loc de observa]ie cât de cât confortabil. Eu mi-am g\sit o cioat\ veche, spuzit\ de z\pad\, cu vedere c\tre pinii r\zle]i din margine, unde obi[nuiesc s\ înnopteze cavalerii negri [i domni]ele lor marmorate. De[i asist la acest spectacol de trei decenii, cu aceea[i surescitare, înc\ nu m-am dumirit ce pas\re deschide concertul matinal care precede madrigalul coco[ilor-de-munte. Dup\ semnalul ei misterios abia ghicit în oftatul p\durii, se aglutineaz\ viersul sturzilor, al cintezelor, al presurilor, codro[ilor [i pi]igu[ilor de tot neamul. Pe drum ne-a înso]it plânsul nostalgic al ciufului mic.

Aici, în simfonia atâtor instrumente vii, abia dac\ am despletit, pentru a ne concentra aten]ia asupra lui, picuratul sincopat al gotcanilor din vecin\tate. Erau vreo [ase. La un moment dat, doi s-au învolburat în c\dere pentru a se încle[ta în lupt\ corp la corp, p\lmuindu-se cu aripile [i asmu]indu[i pliscul asupra pavezei de pene o]elite ale potrivnicului. Unul dintre gladiatori a p\r\sit în fug\ arena, urm\rit de cel\lalt dincolo de puterile auzului nostru. Turnirul a durat un ceas [i jum\tate, poate dou\. Vr\ji]i, pierdusem no]iunea timpului. Apoi, totul s-a curmat la fel de brusc precum a început. Simfonia p\durii [i-a amplificat [i diversificat acordurile pe aceea[i tem\ cu varia]iuni. Îns\ regizorul spectacolului de Sângiorz ne mai preg\tise o surpriz\> odat\ reveni]i în Bâtca Mic\, maestrul de lumini a atenuat spoturile reflectoarelor, întâmpinândune cu efecte dintre cele mai nea[teptate. În rafale de vânt pe care le trecusem deja în amintire, dup\ vân\torile la mistre]i, lupi [i vulpi de ast\ iarn\, a pornit s\ ning\. Ne-am ad\postit în antreul colibei, fotografiindu-ne în viforni]a stra[nic\, în tumultul c\reia obcinile î[i pierduser\ deja contururile, estompate în fundal. În urma noastr\, gotcanii s-au retras, desigur, în iatace de tain\, în vreme ce gotcile î[i c\utau cu discre]ie locuri de cuib\rit, departe de umbletul potrivnicilor f\r\ num\r. De undeva, din sorbul s\rb\toresc al dimine]ii a cor\it un sitar, [i el surprins de aceast\ ie[ire la ramp\ a iernii. Drumul c\tre Turcule] ni s-a p\rut, la coborâre, mai lung. Jos, ne a[tepta prim\vara. Acum, puteam sporov\i în voie< Sângeorzul gotcanilor se încheiase.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 18 - 21 aprilie La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

9 - 12 mai Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol “Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.

14 mai La Bucure[ti are loc Conferin]a Na]ional\ de Gestiune a Riscurilor Agricole.

12 - 16 mai La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise SaatenUnion.

Schem\ piramidal\ cu porci în Africa de Sud Autorit\]ile din Africa de Sud au înghe]at conturile companiei locale Piggy Farm Trading (Pty) Ltd, care este acuzat\ c\ derula o schem\ piramidal\ bazat\ pe porci virtuali. Printr-o platform\ numit\ Metaverse Piggy Farm, clien]ii puteau cump\ra de la companie pân\ la 50 de animale, în schimbul a 150 de dolari. "Pentru c\ este vorba de porci virtuali, investi]ia pare lipsit\ de riscuri. Dac\ un porc moare, el este înlocuit cu altul. Investitorii primesc 30 de dolari lunar timp de 12 luni [i ulterior animalul devine din nou proprietatea companiei," explic\ Lumka Mahanjana, purt\tor de cuvânt al procuraturii. Dup\ mai multe reclama]ii, autorit\]ile au descoperit îns\ c\ întreaga afacere era o fraud\, iar loca]ia fermei de porci nu era specificat\ pe site-ul companiei sau în reclamele de pe re]ele de socializare. “Ferma nu exist\ în realitate, iar

CAREUL AGRICOL

investitorii erau pl\ti]i din investi]iile clien]ilor mai vechi. Este o schem\ piramidal\ clasic\, care se pr\bu[e[te atunci când nu mai exist\ suficien]i clien]i noi, iar majoritatea investitorilor î[i pierd banii”, a declarat Mahanjana. În[el\toriile de acest tip au f\cut ravagii [i în România în anii ‘90, atunci când milioane de români [i-au pierdut investi]iile în Caritas, FNI [i alte jocuri piramidale.

Drago[ B|LDESCU ORIZONTAL: 1) Clan]a care nu se închidea

Pe platforma Merpano de la S\c\laz, Timi[, are loc Ziua Câmpului, un eveniment cu tema R\d\cinile noastre, mândria noastr\. La Ziua Câmpului celebr\m agricultura!

– A opri circula]ia< 2) Bolnav de piept< 3) Timbru sec! – Sorbitul din ochi< 4) Pre1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 cum zarz\rul – Nedorit pe piele< 5) Consu1 mat în c\min – Înainta[i peruani< 6) Face 2 pe sfântul – Peron gol! 7) E dat naibii< 3 8) Sportivi pe pist\ – M\sur\ luat\ în vre4 mea Unirii< 9) Zboruri cu familia – Obi[5 nuitul cotidian< 10) Define[te neprietenul.

23 - 26 mai

DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

VERTICAL: 1) O regin\ bun\ de pus în

ram\ – Tob\ de carte< 2) Rezultatele neîmplinirilor – M\runtul pentru zah\r< 3) Cult... din Malta! – Poart\ semn\tura< 4) Se ocup\ cu oile – A fi darnic< 5) Pus în balan]\ – Lipsit de folos< 6) Ac]iuni de suspendare< 7) A deveni posac – Z\rit in extremis! 8) A ie[i teaf\r – Ingredient într-un salam uitat< 9) Clar în pronun]are< 10) E ceva de speriat.

17 mai

de Dinu-Ioan Nicula

9 10

12 - 15 noiembrie :n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier, cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”. 54

Solu¡ia careului din Nr. 14/2024 ORIZONTAL: EROZIUNE - I< RAFT -

MOTAN< EST - RINITE< DIAVOL - COS< I - LABIRINT< TEMNITA - IE< APOZI PACT< ROLA - COBAI< ACORDURI - C< AGILITATE.

Profitul Agricol 15/2024