Profitul Agricol nr. 16, din 28 aprilie 2021 by Profitul Agricol

nr. 16 din 28 aprilie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 16/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Agricultorii sunt ¿i ei oameni, nu statistici Parcå planul nostru strategic pe agriculturå este så devenim ¡ara mirodeniilor (minunile astea care dau gust mâncårii sunt cu atât mai aromate cu cât tråiesc mai canonit, într-un sol sterp, fårå apå, cu nutrien¡i dråmui¡i). ¥n curând, nici indeciziile celor de la minister nu vor mai uimi pe nimeni. La început ne-au enervat când spuneau cå nu au bani pentru secetå, de¿i tot ei ne spuneau så ståm lini¿ti¡i, cå au destui. Nici când le-a scåpat cå proiectele de iriga¡ii nu se mai fac nu ne-am sim¡it mai bine. Dar, ne obi¿nuim, ne cålim. Ni se spune din când în când, de pe tu¿å, så cåutåm ¿i alte culturi, mai profitabile. Cum, când noi abia ¿tim så facem grâu, porumb sau floarea-soarelui la un nivel satisfåcåtor? Ce o så facem? Så ne apucåm de pus ¿ofran, busuioc sau coriandru cu to¡ii, în loc de rapi¡å? Dar am învå¡at så îi ignoråm pe cei ce vorbesc de pe margini. Tråim un sentiment al zådårniciei, parcå agricultura nu mai conteazå în economie. Nu mi-a plåcut nici patetismul expresiei “noi dåm mâncare ¡årii”, dar simt cå politicul abandoneazå meseria mea, de fermier. O împinge så disparå. Dar ce-o så punå în loc? Drone? Cei mai mul¡i dintre agricultori ¿tim ¿i pricepem cå nu sunt bani pentru a acoperi toate nevoile noastre. Cå este pandemie ¿i multå lume are pierderi, cå tuturor le este teamå pentru sånåtate, pentru viitor. De aceea cerem proiecte ¿i legi coerente, nu neapårat miliarde cash. Nu suntem noi grådina Maicii Domnului, dar suntem o realitate, domnilor guvernan¡i.

Marian Topalå, fermier din Ia¿i (a¿ fi vrut så scriu european, dar am îndoielile mele)

Profitul Agricol 16/2021

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Opinii

Evenimentele s\pt\m=nii

dr. ing. Daniel Bot\noiu

“Grânarii” amânâ protestele pânå pe 10 mai

Bruxelles-ului nu-i sunt pe plac marile magistrale de iriga¡ii

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Asocia]ii profesionale Ce då putere unei organiza¡ii de fermieri?

Culturi vegetale Mai multe surse de informa¡ii la alegerea hibrizilor de porumb

Un sistem îngropat de irigare prin picurare

Pre¿edintele Klaus Iohannis se implicå în rezolvarea problemei iriga¡iilor 9 Dobrogea se pregåte¿te de cele mai mari proteste agricole

În mai începe campania AIPROM de colectare a ambalajelor PPP

24 24

Provocåri în cultura porumbului. Regula nr. 1: rådåcina!

Neonicotinoidele nu sunt un risc a¿a de mare

Cre[terea animalelor Cea mai mare ¿i performantå påstråvårie din Timi¿

ACVBR Sim a inaugurat ferma de tauri din Hårman, Bra¿ov

Focar de PPA la ferma Smithfield

O investi¡ie majorå în ferma de vaci Agrimat Matca

Facebook-ul, o formå de sprijin pentru producåtorii locali

Pioneer aniverseazå 95 de ani de lider în agriculturå

Azo - Speed Amino+ la porumb Substan¡e active ¿i culturi dezvoltate

Ma[ini & utilaje Prå¿itul mecanic alternativå la erbicidarea chimicå

Floarea-soarelui: combina¡iile potrivite Avantajele dovedite ale filtrårii apei sus¡in dezvoltarea 29 pentru tratamente fitosanitare 46 Tehnologiile Adama SIMA 2021 a premiat digitalizarea 47 din câmpurile de testare APPR 30 75 de ani de Zetor 47 Evoright Plus, mai mult decât un simplu corector de pH 32 Claas redeschide fabrica de tractoare din Le Mans 48 Cartarea microbiomului solului, un instrument la îndemânå 33 John Deere promoveazå sustenabilitatea 48

Informa]ii externe Planul climatic al lui Joe Biden

Danone ¿i laptele alternativ, din plante

Pagina de istorie Casa de piatrå în ¡ara cu case de chirpici

Hobby Metode de vânåtoare (X)

Vinul cu gust de Etna

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

“Grânarii” amân\ protestele pân\ pe 10 mai ACCPT “Grânarii” Ia¿i a decis vineri, 23 aprilie, în Consiliul Director, så nu mai ini¡ieze alte proteste pânå pe 10 mai, data pânå la care premierul Florin Cî¡u ar urma så se vadå cu liderii agricultorilor, pentru a le comunica o decizie legatå de compensarea pagubelor provocate de secetå.

mil Bålteanu, pre¿edintele asocia¡iei, spune cå la problema neonorårii de cåtre guvernan¡i a promisiunii de platå a despågubirilor s-au adåugat ¿i alte mari nemul¡umiri. „Mul¡i fermieri ¿i-au legat speran¡ele, redresarea afacerii lor, de planul de refacere a infrastructurii de iriga¡ii. Acum vedem cå acest plan se nåruie, cå au fost doar promisiuni de¿arte. Dupå ce s-a întârziat cu plata ei, subven¡ia la motorinå a fost tåiatå pentru a se acoperi erori care nu sunt imputabile fermierilor, în vreme ce vinoProfitul Agricol 16/2021

va¡ii nu råspund! Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu a fost diminuat. Aproape cå ajungem så ne întrebåm dacå nu cumva toate aceste måsuri sunt concertate, dacå nu cumva cineva urmåre¿te ca fermierii români så fie împin¿i spre faliment”, ne-a declarat Emil Bålteanu. Întrebat daca s-a întâlnit, în ultima perioadå, cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pentru a-i transmite direct aceste nemul¡umiri ¿i suspiciuni, liderul Grânarilor spune cå råmâne consecvent afirma¡iei de acum câteva såptåmâni, cå ministrul nu-i mai reprezintå pe fermieri. “De anul trecut nu am mai participat la o întâlnire cu domnul Oros. Dacå voi fi invitat, voi refuza, deoarece consider cå acest demers ar fi inutil. Este limpede cå ministrul este depå¿it de probleme, iar solu¡iile la aceste probleme nu mai depind de el. A¿teptåm întâlnirea cu premierul, înainte de a lua o decizie referitoare la continuarea protestelor noastre”.

Robert VERESS

Un nou vicepre¿edinte la ANSVSA Prim-ministrul Florin Cî¡u l-a numit pe Claudiu-Mådålin Giurcåu în func¡ia de vicepre¿edinte, cu rang de subsecretar de stat, al ANSVSA. Acesta îl va înlocui pe Ioan Alexandru Zarug, eliberat din func¡ie prin decizia din Monitorul Oficial din data de 21 aprilie. Porcul ¿i legumicultura, punctele slabe ale agriculturii Din 3,6 milioane locuri de cazare porc la îngrå¿at, sunt ocupate 900.000. Produc¡ia internå acoperå doar 25% din consumul intern, a recunoscut ministrul Adrian Oros. “Dacå må uit pe balan¡a comercialå, avem o problemå ¿i cu legumele. Dacå la carnea de porc avem un deficit al balan¡ei comerciale de 620 de milioane de euro anual, la legume avem un deficit de 500 de milioane de euro”, a adåugat ministrul. Clubul Fermierilor va participa la scrierea PNS Ministerul Agriculturii a inclus Clubul în grupurile de lucru pentru elaborarea viitorului PNS. Astfel, Clubul va face parte din: Grupul de Lucru pentru Agriculturå din cadrul Comitetului de Monitorizare pentru PNDR, din SGL 1.1 Plå¡i directe, din SGL 1.3 - Interven¡ii în domeniul agricol finan¡ate din Pilonul II PAC (måsuri de investi¡ii ¿i alte interven¡ii) ¿i din SGL 2.1 - Ecoscheme finan¡ate din Pilonul I ¿i interven¡ii de mediu ¿i climå. Legea europeanå a climei Pe 23 aprilie, Consiliul European (format din mini¿trii de resort) a ajuns la un consens cu Comisia Europeanå asupra unei Legi a climei. Face parte din implementarea programului de neutralitate climaticå pânå în 2050, celebrul Pact Verde European. Este un acord par¡ial deocamdatå, iar Consiliul solicitå Comisiei så propunå un obiectiv intermediar pentru 2040, dupå efectuarea primului bilan¡ la nivel mondial al Acordului de la Paris. Pentru Comisie, acordul pe Legea Climei este un pas spre Pactul Verde European. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Bruxelles-ului nu-i sunt pe plac marile magistrale de iriga]ii A fåcut multå vâlvå såptåmâna trecutå ¿tirea cå Bruxelles-ul nu ne-ar da bani pentru iriga¡ii. Era vorba de 2,5 miliarde de euro, deloc pu¡in pentru România, insuficient pentru setea de apå a câmpurilor arse de secetå. Furtuna a pornit de la Dan Barna, care a pomenit de iriga¡ii într-un interviu televizat. A doua zi coali¡ia de guvernåmânt, mai pu¡in UDMR, se mobiliza în preså ¿i nega cå ar fi vreo problemå cu banii, cu Bruxelles-ul, cu PNRR-ul. Din comunicatele oficiale råzbåtea o plåcutå stare de beatitudine. Dormi¡i lini¿ti¡i, Guvernul lucreazå pentru dumneavoastrå! Scurtå cronologie de punere în context a problemei iriga¡iilor: Pe 7 aprilie, Guvernul aproba Planul Na¡ional de Relansare ¿i Rezilien¡å (rezilien¡a este proprietatea metalelor de a rezista la ¿ocuri). Pentru agricultori, PNRR-ul este important pentru cå în el au fost prinse cele 4 miliarde de euro pentru sistemul na¡ional de gestionare a apei: adicå apå potabilå ¿i canalizare, iriga¡ii, desecåridrenaje, lucråri de combatere a eroziunii solului ¿i interven¡ii active în atmosferå, probabil rachete antigrindinå. “Pentru programul de gestionare a apei dedicat agriculturii s-au alocat 2,5 miliarde de euro ¿i încå 1,3 miliarde de euro pentru partea gestionatå de Ministerul Mediului, deci aproape 4 miliarde de euro”, socotea ministrul Oros. Pe 12 aprilie, ministrul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, demara la Bruxelles prezentårile (a se citi negocierile) principalelor componente. Teoretic, dupå aproximativ 5 zile lucråtoare, Comisia transmite un feed8

back în scris la componenta prezentatå ¿i sugereazå statului membru så incorporeze aceste comentarii în forma revizuitå a måsurii. Pe 21 aprilie, vicepremierul Dan Barna recuno¿tea, la televizor, cå BruVineri, 23 aprilie, Ministerul Agriculturii primea ¿i el comentariile Comisiei Europene. Din câte ¿tim, au cerut så se clarifice cu precizie pentru ce lucråri de infrastructurå a managementului apei se cer fondurile. Semn cå Bruxelles-ul ar da bani, doar cå vrea mai mult transparen¡å ¿i disciplinå în cheltuirea lor. O altå problemå ar fi cå, din motive de ecologie, ar fi bine så nu folosim la iriga¡ii nici apa din Dunåre (urcatå la deal cu cheltuieli prea mari), nici din rezerva subteranå de apå dulce. Apoi, proiectul ar trebui completat cu înfiin¡area de perdele forestiere ¿i sprijin pentru cultivarea soiurilor cu rezisten¡å la secetå, o chestiune în care ar trebui implicatå ¿i cercetarea.

xelles-ul a cerut “modificarea” componentei iriga¡ii din PNRR. Declara¡ia lui Barna venea în contextul în care ministrul de resort, Cristian Ghinea, nu anun¡ase nimic oficial. “Unele dintre teme au fost acceptate. Despre alte teme, Comisia Europeanå a spus: «Cred cå vå sunt necesare, dar nu vå dåm bani din PNRR pentru asta»”, a afirmat Barna. “Noi avem 3 miliarde pentru iriga¡ii. Au zis cå nu este o reforma care ajutå la rezilien¡a dupå Covid, pentru cå acest instrument la nivel european a fost gândit ca statele så se repunå pe picioare dupå criza Covid ¿i unele teme sunt acceptate, alte teme...”, a continuat vicepremierul. “Nu e vorba cå nu ne dau bani deloc. La unele au zis cå e alocarea prea mare ¿i sunt dispu¿i så dea sume mai mici.” Probabil, când e¿ti o ¡arå exportatoare net de cereale chiar ¿i în anii foarte seceto¿i, este dificil de justificat nevoia de iriga¡ii în culturå mare. Acceptând cå iriga¡iile nu mai au nicio ¿anså în fa¡a Bruxelles-ului, Dan Barna pluseazå ¿i promite cå pentru iriga¡ii vor fi alocate fonduri din bugetul Profitul Agricol 16/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII na¡ional sau din fondurile structurale pe agriculturå. Potrivit vicepremierului, pânå la jumåtatea lunii va fi realizatå “o formå consolidatå” a proiectului PNRR, care va fi supuså aprobårii Comisiei Europene. A doua zi, pe 22 aprilie, ministrul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, avea så spunå cå în preså circulå un fake news, o ¿tire falså. De fapt PNRR nu a fost trimis oficial la Bruxelles. Deocamdatå sunt discu¡ii, negocieri, tehnice, informale, apoi va fi o trimitere oficialå, a explicat ministrul. ªi, dupå aceastå trimitere oficialå, Comisia Europeanå are la dispozi¡ie douå luni pentru evaluare. Abia atunci vom putea vorbi de acceptare, modificare sau respingere a planului. Ministrul Ghinea spune cå nu existå nici måcar conceptul de deadline pentru trimiterea variantei oficiale, dar data recomandatå de Comisie ar fi 30 aprilie. “Såptåmâna viitoare vom lua o decizie în urma unei videoconferin¡e cu vicepre¿edinta Comisiei, Margrethe Vestager, legat de calendarul României”, a explicat Cristian Ghinea. ¥n aceea¿i zi a ie¿it cu declara¡ii ¿i ministrul Adrian Oros, convins cå România va primi banii de la Bruxelles. “Trebuie så avem un proiect de ¡arå privind strategia de gestionare a apei ¿i acest lucru se poate finan¡a ¿i prin PNRR, este vital, la fel cum este vital så avem investi¡ii în educa¡ie, sånåtate, infrastructurå. Am precizat Comisiei cå nu dorim så facem lucråri în plus, deocamdatå dorim så reparåm, så reabilitåm toatå infrastructura de iriga¡ii, astfel încât så putem transporta ¿i utiliza apa cât mai eficient ¿i cât mai ieftin, cu consum mai mic, ¿i cu consum de energie mai mic ¿i consum de energie verde.”

pagini de Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 16/2021

Pre[edintele Klaus Iohannis se implic\ în rezolvarea problemei iriga]iilor Pre¿edintele Klaus Iohannis a convocat pentru luni, 26 aprilie, o întâlnire cu to¡i responsabilii din Guvern ¿i din alte zone care lucreazå pe PNRR, pentru o analizå a feedback-ului Comisiei Europene. Chiar dacå nu a pronun¡at cuvântul iriga¡ii, implicarea pre¿edintelui poate fi un factor pozitiv ¿i pentru componenta de management a apei din PNRR. Klaus Iohannis a promis cå, în urma analizei, Planul va fi îmbunåtå¡it, iar ministrul Ghinea se va prezenta din nou la Comisie, cu varianta perfec¡ionatå. “În final, sunt convins cå el va fi acceptat ¿i vom putea så folosim ace¿ti bani”, a declarat pre¿edintele. Aceasta se întâmpla joi, pe 22 aprilie, când pre¿edintele se afla în vizitå în Parcul Natural Våcåre¿ti. “Sunt mai multe aspecte aici”, spunea despre PNRR pre¿edintele Iohannis. “Noi am lucrat intens ¿i sub mare presiune, så pregåtim acest Plan Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å. (PNRR-ul - n. red.) este o noutate pentru toatå lumea, nu a mai existat a¿a ceva ¿i, în acest sens, au fost de a¿teptat dificultå¡ile în conturarea planului. Dificultatea numårul 1 constå în faptul cå se doresc reforme profunde, dar, în acela¿i timp, dificultatea 2, întro perioadå foarte scurtå, foarte limitatå de timp, avem doar câ¡iva ani la dispozi¡ie. În mod normal, reformele nu se fac peste noapte ¿i proiectele importante nu se realizeazå în trei, patru ani. Înså vom fi pregåti¡i pentru acest Plan Na¡ional ¿i vom îmbunå¡i proiectele în a¿a fel încât så fie acceptate.

Una peste alta, am convocat pentru luni (26 aprilie, n. red.) o întâlnire cu responsabilii din Guvern ¿i din alte zone care lucreazå pe PNRR. Vom evalua feedback-ul Comisiei, vom îmbunåtå¡i Planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu Planul îmbunåtå¡it ¿i, în final, sunt convins ca el va fi acceptat ¿i vom putea sa folosim ace¿ti bani. Este o suma foarte mare, 30 de miliarde de euro. Avem ¿anse imense så punem în practicå reforme care s-au tot amânat ¿i avem ¿ansa så facem investi¡ii care pânå acum, tot din lipsa de bani, nu s-a realizat. ¿i, eu sunt foarte hotårât ca, împreunå cu Guvernul, så ducem lucrurile în zona de succes," a încheiat pre¿edintele.

PNRR-ul va fi depus pe 31 mai Ministrul Cristian Ghinea, al Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, a anun¡at cå România va depune PNRR-ul pe 31 mai. “În discu¡ia cu pre¿edintele, cu domnul Orban, cu domnul primministru ¿i cei doi vicepremieri, am convenit ca mâine (27 aprilie, n. red.) în întâlnirea pe care o så o am cu vicepre¿edintele Verstager al Comisiei Europene, så mergem pe calendarul de depunere pentru 31 mai pentru PNRR”, a declarat Ghinea. El a participat la ¿edin¡a de lucru convocatå de pre¿edintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni pe tema PNRR ¿i a îmbunåtå¡irii acestuia. Au participat ¿i premierul Florin Cî¡u, pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor, Ludovic Orban, ¿i vicepremierii Dan Barna ¿i Kelemen Hunor. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII ªapte noi membri în UNCSV Såptåmâna trecutå au fost primi¡i în UNCSV 7 membri. Cele ¿apte cooperative agricole sunt: Agro Vicina, Baza Siloz Cereal Grup, Câmpia Careiului, Cri¿ana Land, CTH Agro Farm, GMS Cereal Boldu ¿i Sâmbåta Nouå. Astfel, numårul cooperativelor din UNCSV a ajuns la 32, care însumeazå peste 386 de persoane juridice ¿i 118 fizice. Membrii afilia¡i exploateazå suprafe¡e între 1.5 ha ¿i 1.900 ha. PNS-ul se va axa pe mediul asociativ Såptåmâna trecutå, secretarul de stat Marius Mihai Micu a participat la videoconferin¡a mini¿trilor agriculturii din grupul de la Vi¿egrad ¿i cei din Bulgaria, Croa¡ia ¿i Slovenia. Din comunicatul de preså al MADR, reiese cå s-au abordat chestiuni legate de PNS, de sprijinirea fermelor de familie ¿i întinerirea genera¡iilor de fermieri, prin consolidarea mediului asociativ ¿i pe îmbunåtå¡irea pozi¡iei fermierilor în cadrul lan¡ului agroalimentar. Potrivit ministerului, în viitoarea perioadå de programare PAC 20232027 se va acorda o aten¡ie deosebitå dezvoltårii formelor asociative. În încheierea întâlnirii, mini¿trii au agreat ca recomandårile formulate de Comisia Europeanå privind obiectivele strategiei De la Fermå la Consumator, în cadrul Planurilor Strategice PAC, så fie considerate drept orientåri fårå caracter juridic obligatoriu. Låptåria cu Caimac prime¿te certificarea IFS Låptåria cu Caimac a ob¡inut, în urma unui audit desfå¿urat în luna martie, certificarea International Food Standards 6.1, sistemul cu cea mai largå recunoa¿tere în privin¡a securitå¡ii alimentelor. “A fost ultimul pas înainte de a începe proiectele de export. Faptul cå am crescut capacitatea de produc¡ie ¿i plånuim så extindem atât fabrica, cât ¿i depozitul ne va permite så acoperim necesarul suplimentar de produse pentru export”, a declarat Adrian Cocan, directorul general al Agroserv Måriu¡a. 10

Dobrogea se preg\te[te de cele mai mari proteste agricole Vestea respingerii, de cåtre Comisia Europeanå, a finan¡årii pentru refacerea infrastructurii de iriga¡ii i-a iritat pe fermierii dobrogeni.

ici nu se limpeziserå bine apele în legåturå cu PNRRul ¿i la redac¡ie sosea comunicatul Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli din Dobrogea - APAD. ¥l redåm a¿a cum l-am primit: “Fermierii amenin¡å cu proteste fårå precedent, vom bloca ¿oselele ¿i autostråzile. Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli din Dobrogea a luat act cu stupefac¡ie ¿i extremå îngrijorare de incompeten¡a ¿i incapacitatea autoritå¡ilor române în conceperea unui plan coerent. Dezvoltarea durabilå a agriculturii în zone care se confruntå cu grad mare de ariditate, a¿a cum este ¿i Dobrogea, råmâne o utopie. Cea mai importantå investi¡ie care urma så fie fåcutå în România ¿i care ar fi dat acces popula¡iei la hranå din produc¡ia proprie a fost scoaså din Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å: este vorba de proiectele pentru iriga¡ii ¿i depozitele regionale agroalimentare. Aceste aspecte îi duc pe femieri în pericolul falimentului ¿i pun în pericol securitatea alimentarå a ¡årii. APAD nu poate sta nepåsåtoare la acest dezastru care amenin¡å agricultura româneascå ¿i va contacta toate asocia¡ile profesionale în vederea discutårii subiectului ¿i a luårii de måsuri în raport cu aceste aspecte. Råbdarea noastrå, a agricultorilor, a ajuns la cote maxime, vom ie¿i în stradå din nou, dar de data acesta nu o

så ne mai låsåm îndupleca¡i doar de promisiuni. Vor fi cele mai mari proteste ale agricultorilor din istoria României. Cerem de urgen¡å så ne fie prezentate, pânå cel târziu la termenul limitå de depunere al PNRR-ului cåtre Comisia Europeanå, planurile ¿i måsurile pe care Guvernul vrea så le adopte pentru a continua reabilitarea sistemelor de iriga¡ii ¿i înfiin¡area depozitelor agroalimentare. Nu ne vom opri pânå nu vom ob¡ine ceea ce ne-a¡i promis.” Interesant este cå, la câteva zile de la declara¡iile APAD, ministrul Adrian Oros participa, la Constan¡a, la o întânire amplå cu agricultorii din jude¡. Aceasta a avut loc în sala Consiliului Jude¡ean, iar ministrul a fost înso¡it de prefect, de pre¿edintele CJ, de 3 parlamentari, de primarul ora¿ului, de directorul general ANIF etc. ¥n salå, pe pu¡in 20 de fermieri, unii chiar foarte cunoscu¡i. Dar filmårile de la întâlnirea cu ministrul, de¿i publice pe internet, nu au fost înso¡ite ¿i de sunet, astfel cå subiectele abordate au fost cernute de filtrul oficial. Notåm ¿i noi ce ni s-a spus: ministrul a vorbit despre situa¡ia din 2020 ¿i a punctat necesitatea ca fermierii så fie proactivi în combaterea secetei, pentru cå acordarea subven¡iilor (probabil cel care a prelucrat materialul voia så scrie despågubirilor, dar nu a gåsit termenul) nu este sustenabilå, fermierii constån¡eni au solicitat finan¡are pentru refacerea sistemului de iriga¡ii, dar au avut ¿i propuneri pentru reconstruc¡ia sistemului. La final, ministrul a vizitat câteva sisteme de iriga¡ii.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 16/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 271 dolari/tonå (1.111 lei), fa¡å de 265 dolari/tonå (1.086 lei), cât a deschis licita¡iile în 12 aprilie.

Grâu România FOB Constan¡a 203 euro/t (+ 6) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 107.770 tone, Mexic 75.770 tone, China 67.970 tone, Coreea de Sud 67.970 tone, Nigeria 27.570 tone.

¥n såptåmâna 12 - 16.04 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 245 dolari/tonå (1.004 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 aprilie.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

12.04 227 229 235

13.04 231 235 237

14.04 15.04 16.04 235 237 240 237 239 241 239 241 243 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iun Iul

12.04 213 215 221

13.04 215 217 223

14.04 217 223 225

15.04 219 225 227

16.04 223 227 229

12.04 Rouen 205 Dunquerque 207 Pallice 207 Creil FOB 199 Moselle FOB 203 Rouen FOB 261

13.04 14.04 207 209 209 210 210 211 201 204 204 205 265 267

Mai Iun Iul

13.04 237 235 231

14.04 239 237 233

România

15.04 241 239 235

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 16 aprilie 2021, a fost

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 220 euro/tonå (1.078 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

Mai Iun Iul

13.04 223 221 223

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.04 205 209 221 Bordeaux FOB 207 Pontivy 205 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

14.04 15.04 16.04 227 229 233 223 225 227 225 227 229 euro/t

13.04 14.04 15.04 16.04 207 211 213 215 211 213 215 217 223 224 227 231 211 215 217 220 207 211 213 215

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 271 $/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2021, este de 187 dolari/tonå (767 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

12.04 221 217 219

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai 2021, a fost de 185 dolari/t (758 lei).

16.04 245 241 237

FOB Constan¡a 197 euro/t (+ 2) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2021 este de 187 dolari/t (767 lei).

16.04 212 213 214 207 209 270

de 253 dolari/tonå (1.037 lei), mai mare cu 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 270 euro/tonå (1.323 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei).

euro/t 15.04 211 212 213 205 207 269

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 12.04 235 233 227

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 209 euro/tonå (1024 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 12 aprilie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 16 aprilie 2021, a fost de 217 euro/tonå (1.063 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 231 euro/tonå (1.132 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 249 dolari/tonå (1.021 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 12 aprilie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 253 $/t

$/t

12.04 13.04 14.04 15.04 16.04 239 243 245 247 249 237 241 243 245 247

Profitul Agricol 16/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 12 - 16 aprilie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 535 dolari/tonå (2.193 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 aprilie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

12.04 513 514 501

13.04 515 515 503

$/t 14.04 517 517 504

15.04 519 515 505

16.04 521 517 507

Orz România FOB Constan¡a 187 euro/t (+ 2) 916 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

12.04 191 191 195 197

13.04 193 193 197 199

14.04 195 195 199 201

15.04 197 197 201 203

16.04 199 199 203 205

193 199

195 197 199 203 201 203 205 207

Sorg

PREºURI 12 - 16.04.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 12 - 16 aprilie, a fost de 190 dolari/tonå (779 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 aprilie. Principalele destina¡ii ale ex-

xic 97.770 tone, Indonezia 97.770 tone, China 91.770 tone, Taiwan 37.770 tone, Coreea de Sud 27.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 535 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 555 dolari/tonå (2.275 lei), fårå nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 443 dolari/tonå (1.816 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

12.04 1.185 1.147 1.097

13.04 1.197 1.153 1.107

14.04 1.203 1.157 1.113

15.04 1.207 1.159 1.117

$/t 16.04 1.210 1.167 1.119

FOB-Rouen, a fost de 199 euro/tonå (975 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 207 euro/tonå (1.014 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în mai 2021, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (890 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 697.770 tone ¿i Taiwan 177.070 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

12.04 13.04 14.04 15.04 16.04 183 185 187 189 190 177 179 181 183 185

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iunie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

12.04 13.04 14.04 15.04 16.04 433 437 439 441 443 437 439 443 445 447

Mai Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 16 aprilie, a fost de 547 dolari/tonå (2.243 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 550 euro/tonå (2.695 lei). A înregistrat o scådere de 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 12 aprilie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2021, este de 629 dolari/tonå (2.579 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

12.04 13.04 14.04 15.04 16.04 551 550 549 547 547

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 507 euro/tonå (2.484 lei), mai mare cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 aprilie.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2021, a fost de 659 dolari/t (2.702 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

12.04 13.04 14.04 15.04 16.04 Dieppe 555 553 551 549 550

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 505 euro/tonå (2.474 lei), mai mare cu 8 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 513 euro/tonå (2.514 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

12.04 Rouen 493 Dunquerque 495 Moselle 491

16.04 505 513 507

Mai Iun Iul

13.04 495 497 495

14.04 497 499 497

15.04 501 507 503

12.04 603 593 497

13.04 607 597 503

14.04 609 603 507

15.04 611 607 515

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

271 dolari/t

Profitul Agricol 16/2021

253 dolari/t

+ 16

$/t

12.04 13.04 14.04 15.04 16.04 555 557 555 557 555 543 547 543 547 543

535 dolari/t

190 dolari/t

$/t 16.04 609 605 513

+7 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna aprilie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2020/21. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 598 milioane tone, cu 19 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: soia (363 mil. tone, mai mare cu 24 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (71 mil. tone); floarea-soarelui (50 mil. t., cu 5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut); semin¡e de bumbac (48), arahide (42), nuci de palmier (19) ¿i copra (6). Consumul mondial va fi de 514 mil-

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 353 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (253 mil. tone, mai mare cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (40 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2).

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (86,3 milioane tone), SUA (63), Canada (15). ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (23), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (5). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Oct. 404 430 Nov. 428 470 Dec. 437 469 Ian. 21 484 535 Feb. 21 471 526 Mart. 21 460 465

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 207 217 244 233 255 295 235 307 318 278 309 327 309 339 379 329 354 380 307 322 358

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Consumul mondial de ¿roturi este

prognozat la 349 milioane tone.

Uleiuri vegetale

tale este estimat la 207 milioane tone, fa¡å de 203 milioane tone în 2019/20.

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 209 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în anul 2019/20. Structura sortimentalå: ulei de palmier (74,5 mil. tone); soia (61 mil. tone); rapi¡å (28 mil. tone); floarea-soarelui (19 mil. tone); nuci de palmier (8,5 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. t). Consumul mondial de uleiuri vege14

ioane tone, mai mare cu 7 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (132 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Argentina (51), UE (49), Brazilia (44), India (32), Rusia (19) ¿i Ucraina (15).

Uleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 2020/21 Oct. Nov. Dec. Ian. 21 Feb. 21 Mart. 21

654 748 833 965 977 1.085 1.306

785 895 968 1.020 1.081 1.127 1.290

1.434 1.257 1.257 1.257 ND ND ND

795 999 1.129 1.191 1.299 1.387 1.640

879 924 1.030 1.079 1.112 1.245 1.290

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 316 380 436 420 433 2020/21 Oct. 354 454 462 530 469 Nov. 378 502 467 611 480 Dec. 386 513 450 654 500 Ian. 21 401 574 452 710 529 Feb. 21 467 581 452 734 550 Mart. 21 ND 582 ND 787 619 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 100 milioane tone, cu 12 mil. tone mai mici decât anul trecut. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (99 milioane tone), UE (54), SUA (40), Brazilia (21,5), India (16,5) ¿i Rusia (8,3 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (28 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (5,5). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (23,5 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 13,4 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (27 milioane tone), India (22,6 milioane tone), SUA (18,6 mil. t) ¿i Indonezia (16,5). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (6), Canada (4) ¿i Rusia (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (13), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 23 mil. tone, mai mici cu 2 mil. tone. Profitul Agricol 16/2021

ASOCIA}II

PROFESIONALE Ce d\ putere unei organiza]ii de fermieri? ¥n aceste zile tulburi, când destui acuzå fårå perdea ¿i fårå dovezi pre¿edin¡ii de organiza¡ii profesionale de în¡elegeri oculte cu ministrul Adrian Oros, le-am propus liderilor asocia¡iilor så ne prezinte propria viziune despre ce înseamnå puterea unei organiza¡ii de fermieri. Sigur, nu avem preten¡ia cå am vorbit cu to¡i. Dar i-am reunit pe cei reprezentativi. ¥n numerele viitoare vom dezvolta subiectul ¿i cu al¡i oameni cu vizibilitate în zona agricolå. Vom regåsi la ei multe puncte comune, dar ¿i idei divergente. Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, crede cå o organiza¡ie puternicå este acea în care fermierii se regåsesc, sunt activi, î¿i spun pårerea ¿i sunt asculta¡i, iar conducerea ei se stråduie¿te så le rezolve problemele. Toate organiza¡iile pe care le-a condus s-au finan¡at fårå probleme din cotiza¡ii. Evalueazå APPR drept o organiza¡ie måricicå, dar încå departe de a reprezenta jumåtate din activitatea agricolå. APPR are aproape 800 fermieri ¿i Profitul Agricol 16/2021

800.000 ha, 8 angajati ¿i doi-trei colaboratori permanen¡i. “Faptul cå noi insiståm pentru cotiza¡ia profesionalå nu înseamnå cå APPR-ului îi va fi mai bine. Probabil cå una din organiza¡iile care va dovedi în fa¡a fermierilor mai multå vizibilitate ¿i încredere va putea så strângå resursele necesare, ca så poatå så fie membru direct, cotiza¡ia, så nu mai stea cu mâna întinså cum ståm ¿i acum. Este peste puterea noastrå så strângem 500.000 de euro numai pentru cotiza¡ia la Copa-Cogeca”, spune Sitaru. Ca o organiza¡ie så fie atractivå, trebuie så facå douå lucruri. Så facå lobby pe lângå Parlament, Guvern, ministru, pentru diferite interese legislative, economice. Iar apoi så testeze din ce în ce mai mult ¿i så se transforme în Institut de cercetare privatå. “APPR a fåcut pa¿i importan¡i, dar mai este drum lung pânå acolo”, concluzioneazå Sitaru.

De la Bråila, Vasile Datcu, pre¿edintele APA jude¡ene, vede ¿i mai departe, cå o organiza¡ie puternicå este aceea care poate så anticipeze nevoile fermierilor ce apar ca urmare a schimbårilor climatice.

“Avem o problemå de a¿ezare în adevåratele teme”, spune el referinduse la discu¡iile ¿i protestele ce privesc despågubirile. “Prima grijå a unui bun manager este så vadå «poimâine». Dacå vede doar pânå seara, nu e bun de nimic”, detaliazå el. Datcu crede cå evolu¡ia tehnologicå a Europei s-a sprijinit pe bresle, pe inova¡ia din interiorul asocia¡iilor profesionale. ªi considerå cå trebuie så existe o colaborare directå cu sectorul de cercetare agricolå pentru ca acesta så le furnizeze fermierilor varietå¡i ¿i solu¡ii agro-tehnice pentru noile nevoi. Pentru asta, Datcu ar vrea så facå un contract de cercetare. Då ca exemplu ob¡inerea unor soiuri de grâu ¿i de orz mai timpurii deoarece a remarcat schimbarea climei spre cea de tip mediteranean. În zona Mediteranei grâul ¿i orzul se recolteazå la sfâr¿it de mai-început de iunie, men¡ioneazå el.

Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, pluseazå ¿i mai mult. Dupå el, o asocia¡ie puternicå este cea care rezolvå 95% din problemele memb r i l o r. uuu

Adrian MIHAI 15

ASOCIA}II PROFESIONALE uuu O organiza¡ie puternicå este cea în care membrii î¿i achitå cotiza¡iile pentru ca aceasta så angajeze personal cât mai specializat, pe diverse domenii de activitate. “O organiza¡ie puternicå este cea care aduce pe masa decidentului public nu numai problemele, ci ¿i rezolvarea acestora, când la ea aderå noi membri, fapt ce o face så se întåreascå. Eu consider cå în România nu avem o organiza¡ie atât de puternicå încât så îndeplineascå aceste deziderate”, spune Arion. “În afarå de Pro Agro, organizatå multi-sectorial, care func¡ioneazå ¿i cu ajutorul serviciului executiv al organiza¡iilor membre, o altå organiza¡ie puternicå în România nu existå.” Arion regretå faptul cå nu mai existå ¿i altele de aceea¿i talie ¿i cå, dupå 30 de ani de agriculturå capitalistå, nu se în¡elege faptul cå este nevoie de organiza¡ii profesionale puternice, întårite cu executiv profesionist bine remunerat, care så rezolve problemele atât la nivel na¡ional, cât ¿i european. Echipa executivå a Pro Agro are 5 persoane, iar pentru rezolvarea fiecårei

Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, crede cå o asocia¡ie puternicå de fermieri trebuie så fie “alcåtuitå din profe-

sioni¿ti, nu din sindicali¿ti”. Ea ar trebui så ofere consultan¡å membrilor, så creeze o rela¡ie sinergicå în colaborarea cu autoritå¡ile, så “creeze acea plusvaloare prin a face strategii împreunå cu guvernul, indiferent de culoarea lui politicå”. În viziunea lui Nicu Vasile, rolul asocia¡iilor este de a dezvolta asisten¡å profesionalå cåtre guverne. Nicu Vasile mai spune cå nici o asocia¡ie nu stå foarte bine la capitolul cotiza¡ii, iar LAPAR are cele mai mici preten¡ii financiare de la membri. “Am luat asocia¡ia pe pierderi ¿i întrun an am adus-o pe profit. Fa¡å de situa¡ia în care era anul trecut, LAPAR este cea mai puternicå organiza¡ie sau una din cele mai puternice”, considerå pre¿edintele. ªi mai crede cå trebuie realizate uniuni ¿i cå organiza¡iile profesionale trebuie så dezvolte ac- uuu

Adrian Rådulescu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România, considerå cå seriozitatea membrilor då puterea unei organiza¡ii. “Nu atât numårul, cât calitatea membrilor conteazå!”, considerå acesta. Pentru ca organiza¡ia så fie puternicå, membrii trebuie så-¿i respecte cuvântul ¿i så fie prezen¡i nu doar când primesc ceva, ci ¿i când trebuie så dea. Cotiza¡iile trebuie plåtite la timp întrucât fårå ele asocia¡iile nu pot organiza întâlniri ori face lobby. Rådulescu ¿tie bine cum e cu cotiza¡iile, cåci a condus mul¡i ani LAPAR-ul. De fapt, la capitolul colectare a cotiza¡iilor, ¿i AFR stå foarte prost, re-

cunoa¿te Rådulescu. Probabil asta l-a men¡inut atâta timp în aten¡ia breslei, cå poate vorbi onest pe toate subiectele. Lui Rådulescu îi place o sintagmå pe care o folose¿te des: “Dacå rezolvå pentru unul, ne rezolvå pentru to¡i”. “Va fi greu så schimbåm mentalitatea. Au fost prost învå¡a¡i cå trebuie så aibå doar drepturi ¿i nici un fel de obliga¡ii”, considerå Rådulescu. Asocia¡ia lui are 12 angaja¡i, din care opt lucreazå pentru proiecte pentru fermieri. “Avem anumite programe pe care le câ¿tigåm, de formare profesionalå. AFR face dosarele pentru AFIR ¿i îi îndrumå pe fermierii care vor så beneficieze de Submåsura 6.1 ¿i 6.3 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri ¿i, respectiv, pentru dezvoltarea fermelor mici. Estimeazå la peste 1.500 numårul proiectelor fåcute pentru micii agricultori. Rådulescu a re-

marcat cå adesea fermierii cu o suprafa¡å de peste 500 ha se considerå ca fiind o organiza¡ie ¿i au “ideea preconceputå cå dacå lucreazå suprafe¡e mai mari ¿i au reu¿it în business ¿i au bani nu trebuie så mai stea de vorbå cu nimeni pentru cå le ¿tiu pe toate”. Autoritå¡ile trateazå agricultura în func¡ie de interesele proprii ale partidelor care vin la putere. Acest fapt a dus la fårâmi¡area activitå¡ii asocia¡iilor ¿i le-a dus în imposibilitatea de a se coagula ¿i de a face o for¡å puternicå. “Pe îndrituitorii acestei ¡åri nu-i interseazå decât dacå este o chestiune în folosul propriu”. Rådulescu crede cå legea dupå care func¡ioneazå asocia¡iile de fermieri este gre¿it fåcutå din mai multe puncte de vedere. Då ¿i un exemplu. “Då permisiunea så faci o asocia¡ie dacå nu chiar în fiecare caså, cu siguran¡å în fiecare comunå”.

probleme se folose¿te ¿i de echipele executive ale organiza¡iilor componente. Încasarea cotiza¡iilor este de 100%. Trebuie men¡ionat cå acestea sunt colectate de la organiza¡iile componente, nu direct de la fermieri. În momentul în care o organiza¡ie întârzie mai mult de nouå luni îi este suspendat dreptul de vot, dupå încå trei luni este notificatå ¿i suspendatå din federa¡ie. S-a întâmplat în trecut cu douå organiza¡ii. Pe de altå parte, în ultimii doi ani au aderat douå noi organiza¡ii ¿i se poartå discu¡ii cu încå douå. Decizia se va lua la adunarea generalå a membrilor. Arion î¿i repro¿eazå faptul cå nu a rezolvat “dezideratul suprem de anul trecut: cotiza¡ia de participare la CopaCogeca încå nu a fost rezolvatå ¿i nici problema despågubirilor la secetå. Avem multe nerezolvate, legisla¡ie care nu sprijinå interesele producåtorilor români”

Profitul Agricol 16/2021

ASOCIA}II PROFESIONALE uuu tivitå¡i de cercetare la nivel na¡ional. LAPAR are un singur angajat.

Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România, din care fac parte peste o sutå de membri, simte cå puterea organiza¡iei pe care o conduce vine din faptul cå este conduså de un consiliu director. “Deciziile se iau toate într-un mod democratic, prin vot, ceea ce anuleazå eventualele fric¡iuni interne în privin¡a unei opinii. În multe situa¡ii ¿i noi am contemplat ideea de a participa la un protest public, în stradå, dar de fiecare datå aceste ac¡iuni s-au supus la vot în consiliul director. În condi¡iile actuale, în care putem oricând så organizåm un proces de votare instantaneu, pentru deciziile cu adevårat importante pentru asocia¡ie am solicitat imediat pårerea tuturor membrilor”, spune Lado¿i. El considerå foarte importantå “democratizarea la maximum a deciziilor”. ªi cotiza¡iile sunt vitale. Sunt membri foarte punctuali, dar mai sunt ¿i unii care întârzie plata cotiza¡iilor, trimestriale în cazul APCPR, ceea ce de multe ori reprezintå o frânå în desfå¿urarea unor ac¡iuni. “Nu am avut probleme majore în privin¡a colectårii. Apar în unele situa¡ii întârzieri, dar avem o abordare în¡elegåtoare, în perioadele în care fermierii au probleme financiare. În acela¿i timp suntem destul de hotårâ¡i atunci când luåm decizii în privin¡a fermelor råuplatnice, care nu ar avea nici un motiv concret de a nu-¿i plåti cotiza¡ia”. APCPR are 3 angaja¡i: un director executiv ¿i doi asisten¡i, unul în domeniul tehnic ¿i altul în cel financiar. Mul¡i dintre membri, mai ales cei din consiliul director, sprijinå asocia¡ia ¿i prin capabilitå¡ile interne. O campanie de marketing a asocia¡iei este sus¡inutå de de18

partamentele de marketing ale membrilor. Un subiect care då încredere membrilor este faptul cå atât consiliul director, cât ¿i pre¿edintele fac aceastå activitate pro domo. Eficien¡a este importantå. “Mai mult de jumåtate din ac¡iunile noastre care au ca obiectiv comunicarea eficientå cu autoritå¡ile sunt în cele din urmå finalizate cu succes. Nu am avut situa¡ii în care så nu se råspundå la anumite solicitåri trimise autoritå¡ilor sau så fim ignora¡i în luarea unor decizii pe domeniul nostru de activitate. Am reu¿it în multe situa¡ii så influen¡åm deciziile nu prin måsuri de for¡å sau de intimidare cu ac¡iuni stradale, ci prin argumente tehnice documentate”, remarcå pre¿edintele Lado¿i. El crede cå lucrurile pot fi îmbunåtå¡ite dacå existå respect reciproc. Asocia¡iile trebuie så gåseascå solu¡ii pentru a cre¿te ¿i a se dezvolta. Interac¡iunea cu autoritå¡ile trebuie så fie mai bine structuratå. “De mai multå vreme constatåm cå ac¡iunile gålågioase din partea unor asocia¡ii conduc la ideea cå acelea sunt puternice, active, foarte persuasive”, spune Lado¿i. Potrivit acestuia, este o gre¿ealå care ar trebui så fie corectatå de autoritå¡i, så nu-¿i mai piardå timpul cu discu¡ii sterile. Dialogul trebuie så fie purtat cu acele asocia¡ii care ¿i-au demonstrat reprezentativitatea pe pia¡å, pe acel domeniu, altfel vor fi doar numeroase întâlniri fårå rezultat.

Dumitru Grigorean, pre¿edinte al Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România, conduce o organiza¡ie micå, cu doar 483 de membri, to¡i crescåtori de Charolaise ¿i Limousine. Pe de altå parte, remarcå Grigorean, în

ACBCR sunt peste 90% din crescåtorii acestor rase, pentru care ¡ine Registrul genealogic. “O asocia¡ie puternicå ar trebui så ¿tie så se impunå, så fie ascultatå de cei care iau decizii. Pre¿edintele unei asocia¡ii trebuie så ¿tie ¿i cå are oameni în spate, cå are un sprijin efectiv din partea tuturor celor pe care îi reprezintå. Dacå se ajunge în situa¡ia organizårii unei forme de protest, miting, ie¿ire în stradå cu tractoare”, adaugå acesta. Då ¿i un contraexemplu tråit în urmå cu mai mult de cinci ani, când a fåcut greva foamei ¿i trebuia så se întâlneascå la poarta ministerului 20 de fermieri. Au venit doar trei. Pe de altå parte, îi då ca exemplu pe fermierii francezi sau spanioli care blocheazå autostråzi ¿i råstoarnå câte o remorcå de bålegar ori o cisternå de purin pe clådirile autoritå¡ilor. “La noi, dacå strigi ceva mai tare la poarta ministerului apar jandarmii ¿i te amendeazå”, remarcå pre¿edintele. El crede cå acest fapt se întâmplå tocmai din cauzå cå nu existå “acea solidaritate care då for¡a unei organiza¡ii”. Sus¡inerea financiarå este ¿i ea o condi¡ie, dar nu este neapårat cea principalå, considerå Grigorean. Perioada în care ACBCR încaseazå cea mai mare parte a cotiza¡iilor ¿i contravaloarea serviciilor prestate este cea în care se fac adeverin¡ele pentru APIA. “Noi, fiind ¿i conducåtori de registru ¿i fåcând controlul performan¡elor, avem foarte multe cheltuieli. Avem 26 de angaja¡i, douå echipe de control în ¡arå care fac cântåriri în 483 de ferme. Cea mai mare parte a cheltuielilor noastre sunt salariile ¿i contribu¡iile cåtre stat”, explicå pre¿edintele. Grigorean crede cå MADR urmåre¿te så slåbeascå ¿i så divizeze asocia¡iile ¿i då ca exemplu împår¡irea în trei a Registrului pentru Bål¡ata Româneascå, “printre altele ¿i pentru cå era o asocia¡ie prea puternicå ¿i nu era bine pentru autoritå¡i så existe asocia¡ii puternice. Probabil cå acela¿i lucru se întâmplå ¿i în alte zone”. Profitul Agricol 16/2021

CULTURI

VEGETALE Mai multe surse de informa]ii la alegerea hibrizilor de porumb dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

¥n alegerile dvs. trebuie folosite rezultate de la mai multe teståri. Dacå se poate, trebuie folosite în primul rând cele efectuate în repeti¡ii ¿i interpretate statistic. În acest caz, folosind diferen¡ele limitå, nu se analizeazå doar mårimea recoltei, ci se verificå dacå existå diferen¡e de produc¡ie între hibrizi din punct de vedere statistic. Acest lucru ar putea ajuta companiile (mai mici) de semin¡e, care î¿i vor putea gåsi lini¿tea, “egalând” uneori performan¡ele hibrizilor de la marile companii, prin varia¡ia nesemnificativå a produc¡iilor, atunci când diferen¡ele dintre repeti¡ii sunt mari. Deocamdatå la noi nu se folosesc datele din repeti¡ii pentru a calcula diferen¡ele limitå, de aceea testårile fåcute de fermieri în exploata¡ia proprie, prin metoda benzilor, pot fi la fel de (ne)concludente ca cele efectuate în repeti¡ii nepublicate. Påcat! Conform unui raport Kleffmann din 2019, cea mai importantå surså de informa¡ii pentru fermieri sunt cataloagele editate de companiile de semin¡e, la care se adaugå bro¿uri ¿i materiale din revistele de specialitate, la care o mare parte din informa¡ii provin tot de la companiile de semin¡e. Cele mai multe recomandåri de produc¡ie vin de la distribuitori, “bra¡ul economic” al companiilor de semin¡e. Din acest motiv, alege¡i împreunå cu reprezentan¡ii companiilor de semin¡e o 20

solå cu caracteristici pedoclimatice cât mai uniforme ¿i monta¡i o experien¡å în benzi (test strip), pentru hibrizii pe care i-a¡i preselectat. Alegerea companiei de semin¡e se poate face urmårind rezultatele de produc¡ie publicate de APPR în RITAC. Alege¡i hibrizi din grupe diferite de maturitate ¿i pentru a måri ¿ansele de polenizare în cazul unui accident cauzat de ar¿i¡å. Dacå sunt ploi în luna august, hibrizii mai tardivi pot avea produc¡ii semnificativ mai mari. Pe site-ul APPR, rezultatele testårilor la porumb din anul 2020 sunt prezentate fårå prea multe informa¡ii care ar putea ajuta fermierii så aleagå cei mai potrivi¡i hibrizi pentru exploata¡ia fiecåruia. O listå cu cei 120 de hibrizi testa¡i în 14 localitå¡i, cu explica¡ii minime, nu este din cale afarå de utilå. Cred cå rezultatele ar fi mai folositoare dacå: 1. Când se comparå poten¡ialul de produc¡ie al hibrizilor, så se facå pe grupe de maturitate în mod separat. De exemplu, hibrizii semitimpurii ¿i semitardivi se seamånå în loturi de testare diferite. 2. Modul de încadrare în grupele FAO trebuie så se facå în mod unitar. Acum, suma gradelor de temperaturå /grade zi/ unitå¡i termice utile se face în mod diferit, cu baza de 6 ¿i 10oC. Din acest motiv, la Fundulea, în 2019, hibrizii Pioneer au acumulat în perioada de vegeta¡ie1888oC grade utile de temperaturå, gradele utile zil-

nice fiind calculatå dupå rela¡ia (Tmax + t min)/2- 10, iar o parte dintre cei “europeni” 2537oC dupå rela¡ia rela¡ia (Tmax + t min)/2- 6. În zilele de varå, diferen¡a este de 4 grade/zi. 3. Dacå se laså porumbul så se usuce în câmp, recoltarea trebuie fåcutå când cel mai timpuriu dintre ei a ajuns la maturitatea aleaså (15% sau 14%). În acest caz, umiditatea ar putea da o indica¡ie, e drept nu foarte preciså, despre grupa de maturitate. 4. Un hibrid poate fi încadrat în mai multe grupe de maturitate, în func¡ie de altitudine, latitudine, tehnologie etc. 5. În teståri, în fiecare grupå de maturitate så existe martori de la grupa/grupele alåturate. 6. Cei mai productivi hibrizi din zonå sau cei mai vându¡i så fie martori la grupa în care ace¿tia se încadreazå. 7. Chiar dacå se comparå 120 de hibrizi, la redactarea rezultatelor så fie men¡iona¡i numai hibrizii care au realizat în fiecare loca¡ie cel pu¡in 90% din produc¡ia celui mai productiv hibrid din fiecare grupå de testare. 8. Acest lucru ar avea urmåtoarele beneficii: companiile î¿i testeazå câ¡i hibrizi doresc, iar fermierii primesc informa¡ii numai despre cei mai productivi din zona respectivå. 9. Chiar dacå hibrizii din grupe diferite de maturitate au acela¿i poten¡ial de produc¡ie, trebuie testa¡i 34 ani pentru a alege într-un anumit loc cei mai potrivi¡i hibrizi, indiferent de grupa de maturitate.

Profitul Agricol 16/2021

CULTURI VEGETALE

Un sistem îngropat de Agricost testeazå, în Insula Mare a Bråilei, un sistem subteran de iriga¡ii, pe 22 de ha, pe zona din vecinåtatea unui pivot. Proiectul este realizat în propor¡ie de 80%. S-au montat liniile de picurare, trebuie så soseascå sistemul de fertirigare ¿i filtrare, pe bazå de nisip, a apei. Proiectul este personalizat integral.

ele douå sisteme (pivot ¿i picurare) au fost integrate pentru a acoperi col¡urile påtratului în care este înscris cercul descris de pivot. Ambele folosesc aceea¿i sta¡ie de fertirigare. Furnizorul este firma Netafim. Aceasta a realizat un calculator personalizat care contorizeazå cantitatea de fertilizant aplicatå întrucât sistemele folosesc debite diferite. Obiectivul este ca fertilizarea så fie uniformå, indiferent dacå se realizeazå prin pivot sau picurare. “Am terminat de semånat sola, un hibrid tardiv de porumb, pentru a vedea cum se comportå. Vedem ce spor de produc¡ie ne aduce ¿i apoi ne gândim dacå generalizåm la întreaga suprafa¡å neirigatå”, spune Mihai Solomei, directorul general al IMB. Pivo¡ii acoperå doar 75% din suprafa¡a lucratå de Agricost în IMB. Se mai folosesc ¿i tamburi, pentru col¡uri, cu rezultate înså mai slabe. Sistemul de irigat este îngropat la 25 cm adâncime, cu distan¡a între linii de 1m ¿i 50 cm între picuråtori. În IMB nu se mai arå de aproape 15 ani. Solomei mizeazå pe faptul cå sistemul va avea o duratå de via¡å de 1520 ani. Infrastructura principalå nu se schimbå, dar va fi necesarå înlocuirea tuburilor de picurare. “Distan¡a dintre liniile de picurare este de 1,4 m pentru culturile prå¿itoare (porumb, floarea-soarelui, soia) sau de 1 m în cazul în care se dore¿te introducerea în rota¡ie ¿i a altor culturi (grâu, lucernå), adâncimea la care se îngroapå este de 25-40 de cm. Durata de via¡å

a unui astfel de sistem este de aproximativ 10 ani, înså cu o mentenan¡å corespunzåtoare poate depå¿i chiar ¿i 20 de ani”, detaliazå Marius Eftene, director de marketing al EPRS România, reprezentant Netafim. Costul sistemului implementat în IMB este de peste 2.000 euro/ha. Cu noul sistem, în IMB se vor putea ob¡ine produc¡ii de porumb de 15-16 t/ha, “pe col¡uri”, acolo unde acum se ob¡in 4-5 t/ha fårå irigare. Solomei se a¿teaptå så ob¡inå pe col¡uri randamente mai mari decât sub pivot. Faptul cå irigarea se face picåturå cu picåturå îi permite solului så absoarbå treptat apa, men¡inând constant un raport optim aer/apå, spre deosebire de sistemele clasice ce streseazå plantele prin saturarea solului cu apå sau prin apå foarte rece la temperaturi ridicate, când provine din pu¡uri forate.

Sistem de filtrare cu nisip Agricost va testa anul acesta ¿i un sistem de filtrare cu nisip a apei atât pentru sistemul subteran, cât ¿i pentru cel cu pivo¡i. “Apa aduce o serie de buruieni. Neavând filtre corespunzåtoare putem så infeståm câmpul cu semin¡e de buruieni, scoici, tot ce se colecteazå în canalele de aduc¡iune”, spune Solomei. În prezent sunt utilizate site pentru filtrarea apei. “Dacå då rezultatele a¿teptate îl vom generaliza pe toatå suprafa¡a”, spune Solomei, directorul general al Agricost.

Peste

2.000 euro/ha costul sistemului implementat în IMB Reprezentan¡ii Netafim considerå cå sistemul îngropat poate aduce un spor de produc¡ie de 20% fa¡å de irigarea cu pivot ¿i 30-50% fa¡å de irigarea cu aspersoare sau tamburi. Solomei mai mizeazå ¿i pe alte beneficii: “Consumul de apå se reduce la jumåtate, se poate reduce consumul de îngrå¿åmânt, se poate aplica ¿i fosfor lichid. Sunt multe avantaje”. “Sistemul de irigare prin picurare folose¿te cu 30-50% mai pu¡inå apå, cu pânå la 50% mai pu¡inå energie, cu pânå la 30% mai pu¡ini fertilizan¡i. Poate ajuta chiar ¿i la economia de pesticide. Datoritå faptului cå apa nu mai intrå în contact cu frunzele ¿i pentru cå nu existå evapotranspira¡ie la nivelul solului care så creascå umiditatea aerului la nivelul plantelor, se reduce considerabil riscul de infectare cu boli fungice, precum ¿i accesul la apå ¿i nutrien¡i al buProfitul Agricol 16/2021

CULTURI VEGETALE

irigare prin picurare

ruienilor dintre rânduri”, argumenteazå Eftene. Sistemul subteran de irigare prin picurare se poate instala pe parcele de orice formå ¿i de orice mårime, spre deosebire de pivo¡i sau liniare, unde trebuie instala¡ia trebuie så descrie în mi¿care un cerc sau un dreptunghi. Se poate instala ¿i pe pante mai mari, unde alt sistem ar avea dificultå¡i în deplasare ¿i ar iriga neuniform, ca urmare a scurgerilor. Sistemul subteran se poate instala pe orice tip de sol. Pe solurile puternic argiloase echipamentele clasice pot råmâne împotmolite, creeazå båltiri ¿i fac dificilå interven¡ia cu alte utilaje imediat dupå irigare, ¿i produc tasare. Suprafa¡a solului råmâne perfect uscatå pe terenurile cu sisteme subterane, fapt ce permite interven¡ia cu alte utilaje chiar ¿i în timpul irigårii. Potrivit reprezentantului Netafim, sistemul îngropat de irigare prin picurare nu este exclusiv pentru sistem notill. Linia de picurare se poate instala pânå la 40 de cm adâncime, iar lucrårile solului se pot face de pânå la 20-30 de cm adâncime Profitul Agricol 16/2021

Pentru fermierii care doresc så lucreze solul la adâncimi mai mari sau så pozi¡ioneze linia de picurare la adâncime mai micå, se pot face lucråri de tip strip-till, caz în care este necesarå tehnologia GPS de precizie, ¿i a¿a se poate face ¿i scarificare. Sistemul îngropat de irigare prin picurare are ¿i unele dezavantaje agronomice ¿i economice. Nu poate asigura udarea de aprovizionare, pentru råså-

rire, sau cea de råcorire, din perioadele de ar¿i¡å. Pe un teren cu sistem îngropat nu se poate realiza lucrarea prin aråturå. Una dintre piedicile dezvoltårii sistemelor de iriga¡ii, în general, este lipsa garan¡iei cå fermierul va lucra terenul pe termen lung. Un sistem îngropat se poate implementa pe un teren aflat în proprietate sau arendat pe termen lung.

Adrian MIHAI

Pânå acum au fost implementate 30 de proiecte în România “Irigarea prin picurare îngropatå este cea mai eficientå ¿i preciså metodå de irigare, deoarece livreazå foar te precis cantitatea de apå ¿i fertilizan¡i direct în zona radicularå a plantelor, exact când acestea au nevoie. Fiecare plantå prime¿te aceea¿i cantitate de apå ¿i fertilizan¡i indiferent de topografie, pantå, uniformitatea sau tipul de sol al parcelei, economisind apå, fertilizan¡i, energie ¿i chiar produse de protec¡ia plantelor”, declarå reprezentan¡ii Netafim. Companie de origine israelianå, Netafim este un pioner al sistemelor de irigare prin picurare. Ei au adaptat cu succes aceastå tehnologie pentru cultura mare încå de acum 20 de ani, în principal în SUA. În ultimul deceniu,

tehnologia a început så creascå în popularitate ¿i în Europa. În România, Netafim a început så introducå sistemele de irigare subterane la porumb încå de acum cinci ani. Au fost implementate aproximativ 30 de proiecte. “Ne a¿teptåm la o cre¿tere vertiginoaså a cererilor pentru astfel de sisteme, motiv pentru care noi am pregåtit o serie de solu¡ii speciale pentru cultura porumbului, dar ¿i un suport agronomic mai consistent, deoarece în România tehnologia este încå la început ¿i vrem så le oferim fermierilor suport pentru a face tranzi¡ia mai u¿or la noile practici de irigare ¿i fertilizare”, detaliazå reprezentan¡ii din România ai companiei israeliene. 23

CULTURI VEGETALE

:n mai începe campania AIPROM de colectare a ambalajelor PPP Tripla clåtire - condi¡ia legalå pentru a beneficia gratuit de programul AIPROM Pentru a scåpa gratuit de ambalajele provenite de la aplicarea tratamentelor fitosanitare, acestea vor fi triplu clåtite, uscate, iar capacul se va separa de ambalaj. Dupå efectuarea opera¡iunii de triplå clåtire, ambalajele se gåuresc în partea de jos, pentru a evita reutilizarea lor. Tripla clåtire reprezintå procedura prin care sunt decontaminate ambalajele de pesticide, reducânduse astfel pericolul pentru sånåtate ¿i mediu, conform normelor legale în vigoare. 13 ani de colectare a de¿eurilor de ambalaje de pesticide al AIPROM Din 2008 ¿i pânå în prezent, prin programul SCAPA al AIPROM a fost colectatå o cantitate de aproximativ Protejarea mediului înconjuråtor es- provenite de la utilizarea produselor de 10.500 de tone de de¿euri de ambalate responsabilitatea noastrå, a tuturor. protec¡ia plantelor în cele peste 75 de je provenite de la utilizarea proFie cå suntem producåtori de produse centre de colectare SCAPA din ¡arå. duselor de protec¡ia plantelor, chelde protec¡ia plantelor, distribuitori sau Înainte så planifica¡i o vizitå în centrele tuindu-se resurse importante pentru utilizatori de produse, este nevoie de de colectare SCAPA verifica¡i programul protejarea mediului înconjuråtor ¿i recuperarea ambalajelor puse pe pia¡å implicarea fiecåruia dintre noi pentru a de func¡ionare al acestora. Preluarea ambalajelor este realizatå de cåtre membrii AIPROM ¿i compåstra un mediu curat. Produsele de protec¡ia plantelor sunt de cåtre unicul operator Ecorec Recy- paniile participante la program. Implementarea SCAPA este orgaambalate corespunzåtor pentru a prote- cling, furnizor de servicii de inspec¡ie, ja utilizatorul ¿i mediul înconjuråtor, înså transport ¿i valorificare a ambalajelor, nizatå ¿i sus¡inutå financiar de cåtre dupå efectuarea tratamentelor în fermå cu participarea importantå a compani- companiile membre AIPROM ¿i cområmâne o cantitate importantå de am- ilor distribuitoare, în calitate de centre paniile participante la program. balaje din plastic, metal sau hârtie care de colectare. Pentru a afla mai multe inpot fi recuperate ¿i reciclate în anumite forma¡ii despre furnizorul serviciilor IMPORTANT! condi¡ii prin programul SCAPA al SCAPA pute¡i suna la: 0755.017.486. Dacå ave¡i o cantitate de de¿euri AIPROM (Asocia¡ia Industriei de ProDe asemenea, mai multe detalii dede ambalaje de pesticide mai mari de tec¡ia Plantelor din România). spre func¡ionarea programului pute¡i 30 mc, prin programul SCAPA se Prima campanie SCAPA de colec- afla direct de pe site-ul AIPROM: poate asigura preluarea, direct din tare a de¿eurilor de ambalaje de pesti- https://www.aiprom.ro/proiecte/scapa. fermå, a acestei cantitå¡i, printr-o procide debuteazå în luna mai. În intervalul gramare ini¡ialå la TelVerde: mai-iulie fermierii ¿i distribuitorii pot AIPROM 0800.800.211 (apel gratuit). preda GRATUIT de¿eurile de ambalaje 24

Profitul Agricol 16/2021

Provoc\ri în cultura porumbului.

Regula nr. 1> r\d\cina! Porumbul este cea mai importantå culturå de primåvarå din România ca ¿i suprafa¡å, iar la nivel EU ca ¿i produc¡ie ¿i export. Cheia succesului acestei culturi este asigurarea unui start reu¿it care se caracterizeazå prin dezvoltarea unui sistem radicular bine dezvoltat care så sus¡inå ulterior toate fenofazele fiziologice care determinå randamentul culturii.

tadiul fenologic de 4-6 frunze (BBCH 10-12) este probabil unul dintre cele mai importante în stabilirea produc¡iei. Din punct de vedere fiziologic întâlnim mai multe transformåri care au loc la nivelul plantei: - În V4 are loc trecerea aprovizionårii cu apå ¿i elemente minerale de pe rådåcinile embrionare pe rådåcinile nodale; - Începe dezvoltarea accentuatå a rådåcinii, frunzelor ¿i tulpinii; - Ini¡ierea inflorescen¡ei, stabilirea numårului de rânduri în ¿tiulete (componenta de randament); - Ini¡ierea cre¿terii rådåcinilor nodale superioare cu rol în sus¡inerea ¿i aprovizionarea ulterioarå cu apå a plantei. Aceastå fenofazå: - este una dintre cele mai solicitante pentru culturå datorit interven¡iei prin lucrårile agrotehnice: erbicidare, fertilizare, pra¿ile mecanice.

Profitul Agricol 16/2021

- este o etapå extrem de delicatå, din cauza faptului cå planta este sensibilå la diferite forme de stres: biologic, hidric, termic, chimic. - va genera parcurgerea urmåtoarelor etape la parametri maximi. Fertiactyl Starter este un biostimulator radicular cu aplicare timpurie în culturå care con¡ine 3 principii active care lucreazå în sinergie: 1. Asigurå plantei protec¡ia anti-stres prin aportul de osmo-regulatori de care are nevoie. 2. Cre¿te solubilitatea ¿i disponibilitatea nutrien¡ilor din sol. 3. Cre¿te capacitatea plantei de a genera ¡esuturi ¿i organe noi prin aportul de precursori hormonali. 4. Are ac¡iune directå asupra cre¿terii sistemului radicular ¿i a arhitecturii rådåcinii (cre¿te numårul de ramifica¡ii). 5. Asigurå plantei intensificarea fotosintezei, rezultând mai multå energie pentru plantå, pentru a sus¡ine ritmul de cre¿tere extrem de alert de care are nevoie în perioada urmåtoare. 6. Are ac¡iune sistemicå ¿i de duratå în plantå. Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå! ro.timacagro.com

Cum putem cre¿te capacitatea porumbului de a dezvolta sistemul radicular? Asigurarea disponibilitå¡ii ¿i solubilitå¡ii tuturor nutrien¡ilor necesari implica¡i în dezvoltarea radicularå, îndeosebi a fosforului, calciului, zincului ¿i manganului, dar ¿i a azotului. Protec¡ia plantelor de porumb împotriva stresului chimic. Protejarea proceselor metabolice de stresurile externe antistres. Temperaturi scåzute, diferen¡ele mari de temperaturå între zi ¿i noapte, lipsa temporarå a apei, reglarea procesului de evapo-transpira¡ie. Diminuarea cre¿terii încetinite, datoratå dezvoltårii sistemului radicular încå deficitar. Cre¿terea capacitå¡ii fotosintetice a plantelor pentru a valorifica mai bine energia luminoaså indiferent de configura¡ia frunzelor pe plantå ¿i a asigura aportul de energie necesar unei cre¿teri sus¡inute. Stimularea cre¿terii ¿i dezvoltårii rådåcinilor nodale (rol în absorb¡ia apei ¿i elementelor nutritive). Atenuarea efectelor negative provocate de leziuni la nivelul sistemului radicular ¿i vegetativ. 25

CULTURI VEGETALE

Pioneer aniverseaz\ 95 de ani de lider în agricultur\ Succesul durabil al mårcii Pioneer reflectå preocuparea centralå a companiei Corteva Agriscience de a pune inovarea în slujba fermierilor, pentru maximizarea produc¡iei ¿i perpetuarea afacerilor.

95 de ani, Pioneer mi¿cå industria agricolå înainte. Ceea ce a început cu ideea de hibrid de porumb în 1926, a înflorit într-un brand recunoscut la nivel mondial, de¡inut de Corteva Agriscience, o compania dedicatå integral agriculturii, recunoscutå pentru faptul cå furnizeazå fermierilor inova¡ii de neegalat. Originarå din Midwest-ul american, Pioneer a fost una dintre primele companii de semin¡e care a produs geneticå hibridå avansatå ¿i, ca marcå globalå de semin¡e a Corteva Agriscience, Pioneer continuå så fie cel mai de succes ¿i recunoscut brand din industrie. “Produsele ¿i serviciile marca Pioneer oferå fermierilor cele mai inovatoare solu¡ii de pe pia¡å, astfel încât ace¿tia så-¿i poatå maximiza productivitatea ¿i så ob¡inå recoltele de care avem nevoie pentru a hråni o lume în continuå cre¿tere”, a declarat Jim Collins, Chief Executive Officer, Corteva Agriscience. “De 95 de ani apåråm cauza fer-

mierilor, investim în comunitå¡i ¿i promovåm solu¡ii agricole durabile. Vom continua så facem aceste lucruri pentru mul¡i ani de acum înainte.” În România, Pioneer a adus încå de acum aproape o jumatate de secol hibrizi performan¡i de porumb. ¥n zilele noastre, compania a devenit o prezen¡å de referin¡å în peisajul industriei agricole autohtone, unde a investit în cercetare pentru a furniza geneticå adaptatå acestei regiuni pedo-climatice ¿i în capacitå¡i de produc¡ie la cele mai moderne standarde la nivel mondial. Pioneer valorificå superior tradi¡ia localå în producerea de semin¡e ¿i România continuå, astfel, så fie unul dintre jucåtorii de top din UE pe aceastå pia¡å, aprovizionând atât destina¡ii din UE, cât ¿i pie¡e extracomunitare.

“Pioneer a contribuit la modelarea agriculturii nu doar în SUA, ci la nivel global”, crede Jean Ionescu, Country Leader România ¿i Moldova. “Firma are o prezen¡å îndelungatå ¿i stabilå în Europa Centrala ¿i de Est ¿i pune la dispozi¡ia fermierilor semin¡e de calitate, instrumente agronomice ¿i sprijinul de care au nevoie pentru a avea succes.”

“Ne vom strådui în continuare så ne ajutåm clien¡ii så îmbunåtå¡eascå an de an performan¡a fermelor, prin cuno¿tinte agronomice de ultimå genera¡ie, agriculturå digitalå ¿i expertizå financiarå scopul nostru fiind întotdeauna ca ace¿tia så ob¡inå rezultate excep¡ionale ¿i så î¿i atingå pe deplin poten¡ialul”, spune Jean Ionescu, Country Leader România ¿i Moldova. Conform viziunii noastre referitoare la durabilitate, vom colabora cu fermierii pentru a-i ajuta så-¿i construiascå exploata¡ii moderne, profitând de resursele bogate pe care le oferå solul ¿i protejând bogå¡ia acestuia.” Timp de aproape un secol, accentul pus de Pioneer pe inovarea continuå în beneficiul clien¡ilor a dus la cre¿terea productivitå¡ii, la practici mai durabile ¿i la îmbunåtå¡iri în zone considerate anterior de neatins. Cu un portofoliu de neegalat în ceea ce prive¿te semin¡ele, cu performan¡e dovedite în timp, Pioneer s-a consolidat ca una dintre cele mai reputabile mårci din agriculturå. Veni¡i alåturi de noi cu hashtagul #BestIsYet så sårbåtorim online aceastå aniversare ¿i împårtå¿i¡ivå amintirile ¿i experien¡ele preferate legate de brandul Pioneer.

Corteva 26

Profitul Agricol 16/2021

CULTURI VEGETALE

Azo - Speed Amino¡ la porumb Substan]e active [i culturi dezvoltate În aceastå perioadå, în diverse zone din ¡arå, se înregistreazå precipita¡ii. Desigur, aceastå situa¡ie este favorabilå pentru dezvoltarea porumbului, dar procesele fiziologice ale culturii sunt intensificate, iar cantitatea necesarå de azot cre¿te. De asemenea, în condi¡iile unor precipita¡ii mai însemnate, apare ¿i riscul levigårii, ce determinå pierderea unor resurse pre¡ioase. De aceea, vå recomandåm så aplica¡i fertilizantul foliar Azo - Speed Amino+ deoarece con¡ine 2 tipuri de uree, care asigurå pierderi minime. De asemenea, produsul con¡ine microelemente pentru buna utilizare a azotului de cåtre plante ¿i aminoacizi care sus¡in dezvoltarea culturii, chiar ¿i în condi¡ii de stres. Azo - Speed Amino+ con¡ine uree cu absorb¡ie rapidå, în propor¡ie de 67%, ¿i uree formaldehidå, cu absorb¡ie lentå, în propor¡ie de 33%. Ureea “obi¿nuitå” este folositå imediat dupå aplicare. Azo - Speed Amino+ con¡ine, de asemenea, uree formaldehidå, cu beneficiul eliberårii lente ¿i a persisten¡ei pe frunzå. Ureea formaldehidå prezintå o aderen¡å foarte bunå a picåturilor, prin umectarea puternicå ¿i mic¿orarea tensiunii superficiale. În plus, dovede¿te o bunå påtrundere în frunzå, ceea ce determinå o absorb¡ie ridicatå. Utilizarea în amestecul de tratare cre¿te ¿i randamentul celorlalte pesticide aplicate, care capåtå o aderen¡å mai bunå la suprafa¡a foliarå, fapt ce le spore¿te eficien¡a. Ureea aplicatå foliar este disponibilå pentru o perioadå mai extinså de timp fa¡å de formele clasice de azot, ceea ce conduce la dezvoltarea culturii ¿i la ob¡inerea unor rezultate mai bune. Datoritå acestei compozi¡ii ponde28

rate, cu 2 tipuri de uree, Azo - Speed Amino+ oferå o utilizare mai bunå a azotului pus la dispozi¡ie, spre deosebire de îngrå¿mintele cu eliberare la sol, care au risc de levigare. În plus, ureea cu eliberare prelungitå “nu arde” culturile ¿i asigurå o nutri¡ie progresivå cu azot, fårå stimulare excesivå. Fenomenul de “ardere” este evitat ¿i datoritå puritå¡ii crescute a ureei din Azo - Speed Amino+, adicå a cantitå¡ii scåzute de biuret. Azo - Speed Amino+ oferå culturii de porumb sulf ¿i magneziu. Studiile aratå cå între azot ¿i aceste microelemente se creeazå sinergii, iar aplicarea concomitentå conduce la o bunå utilizare a azotului în plantå. Beneficiile cele mai importante ale acestei aplicåri simultane sunt sinteza proteicå amelioratå, datoritå sinergiei azot-sulf, ¿i intensificarea fotosintezei, datoritå aprovizionårii corecte cu magneziu ¿i azot. Ca urmare, putem afirma cå a Azo Speed Amino+ contribuie decisiv la ob¡inerea unei produc¡ii mai ridicate ¿i de calitate mai bunå.

Biuretul este un produs secundar al procesului de fabrica¡ie a ureei, ce creeazå toxicitate atât pentru rådåcini, atunci concentra¡ia este mai mare de > 1%, cât ¿i pentru frunze, atunci când concentra¡ia depå¿e¿te > 0,3%, cu efect de inhibi¡ie a sintezei proteinelor ¿i a metabolizårii azotului. Aminoacizii con¡inu¡i de Azo Speed Amino+ ajutå cultura de porumb atât în condi¡ii de stres climatic (temperaturi scåzute sau secetå), cât ¿i în situa¡ii favorabile de dezvoltare. Aminoacizii sus¡in procesele de fotosintezå, precum ¿i polenizarea, cu urmåri favorabile asupra productivitå¡ii. De asemenea, cresc rezisten¡a la condi¡ii climatice dificile, având efect asupra stomatelor ¿i a echilibrului hidric în plantå. Drept urmare, atenueazå efectele condi¡iilor dificile. Observa¡ie: În perioadele ploioase, activitatea rådåcinilor este focalizatå pe absorb¡ia apei. În aceste condi¡ii, aplicarea foliarå a substan¡elor utile este cea mai bunå alegere pentru asigurarea nutri¡iei necesare dezvoltårii ¿i cre¿terii.

KWIZDA Agro Romania Profitul Agricol 16/2021

CULTURI VEGETALE

Floarea-soarelui>

combina]iile potrivite sus]in dezvoltarea Întârzierile la semånat din aceastå perioadå au ¿i aspecte bune, cum ar fi umiditatea din teren, dar ¿i mai pu¡in bune: condi¡iile de acum favorizeazå dezvoltarea unor patogeni agresivi cu plantele. Astfel, evolu¡ia echilibratå a acestora poate fi sus¡inutå excelent prin combinarea tratamentelor conven¡ionale cu cele organice, care meritå o aten¡ie sporitå din partea fermierilor, datoritå impulsului benefic pentru culturå ¿i sol.

entru un start bun în vegeta¡ie, am prezentat modul de ac¡iune al noului fungicid biologic Xilon într-o edi¡ie anterioarå, urmând så abordåm acum o combina¡ie necesarå de tratamente din stadiul de 46 frunze pânå la butonizare. Amintim, tot ca un prim pas, de evitarea atacului viermilor sârmå asupra semin¡ei, într-un mod rapid ¿i eficace, cu ajutorul granulelor de insecticid Columbo 0,8 MG, pe bazå de cypermethrin, aplicate direct în brazde la semånat.

Controlul bolilor aspect prioritar Floarea-soarelui se numårå printre cele mai expuse culturi la patogeni, majoritatea manifestându-se în primele faze de evolu¡ie ale plantei, de pânå la 8 frunze, chiar dacå infec¡ia devine evidentå în stadii mai avansate (cum este cazul Phomopsis spp., ale cårei semne sunt vizibile la butonizare). În majoritatea cazurilor, fiecare dintre aceste boli: putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul negru (Botrytis cinerea), påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis spp.), alternariProfitul Agricol 16/2021

oza (Alternaria spp.), fåinarea (Erysiphe communis) sau înnegrirea tulpinilor (Phoma macdonaldi) duc la pierderea completå a plantelor afectate ¿i diminuarea unei pår¡i vaste din culturå (între 25% ¿i 60%, în func¡ie de boalå).

Activitatea micorizei, astfel måritå, determinå o amplificare considerabilå a sistemului radicular, care genereazå cre¿terea capacitå¡ii de absorb¡ie chiar ¿i de 100 de ori. Ca urmare, ¿i aportul de nutrien¡i cre¿te semnificativ. Doza recomandatå este 2 - 3 l/ha.

Cu un spectru larg de combatere, Filan ac¡ioneazå sistemic ¿i translaminar, pe baza sinergiei puternice între cele douå substan¡e active complementare: boscalid ¿i dimoxistrobin. Eficien¡a produsului aplicat în dozå de 0,5 l/ha se remarcå în toate situa¡iile: preventiv, curativ ¿i eradicativ. Filan este un bun aliat al fermierului în lupta cu bolile, avantaj datoritå cåruia plantele au o vitalitate sporitå, o umplere mai bunå a boabelor ¿i, ca urmare, se ob¡in produc¡ii mai mari, de calitate superioarå.

Aport benefic de bor pentru dezvoltare optimå Temperaturile diferite fa¡å de normal eviden¡iazå cel mai bine avantajele produselor performante într-o fermå. Tandemul Filan ¿i Amalgerol Essence din cultura de floarea-soarelui este sus¡inut prin aportul esen¡ial de bor ¿i nutrien¡i esen¡iali, furnizat de Wuxal Boron Plus. Datoritå stickerilor din compozi¡ie, solu¡ia de tratat prezintå o aderen¡å excelentå pe frunzå, fiind rezistentå la precipita¡iile dese din acest sezon. Noua tehnologie Uptake din Ajutor esen¡ial în primåverile Wuxal Boron Plus cre¿te suprafa¡a de reci, cu cåderi de grindinå contact a produsului cu planta ¿i Tratamentele cu fungicidul Filan måre¿te coeficientul de utilizare a nusunt poten¡ate cu ajutorul biostimulato- trien¡ilor, chiar ¿i în cazul unui foliaj mai rului organic Amalgerol Essence, pe greu accesibil. Astfel, aportul de fosfat bazå de carbon organic, aminoacizi, an- prin frunzå este garantat. Doza recotioxidan¡i, fitohormoni din plante ¿i algi- mandatå este 2,5 l/ha. nat, produs care are ¿i rolul de a echiliSe ¿tie cå floarea-soarelui este o bra solul dupå tratamente chimice ¿i de a repara ¡esuturile dupå accidente cli- culturå cu necesar crescut de bor, penmatice. Plantele de floarea-soarelui au tru o fecundare optimå, o înflorire o evolu¡ie cu atât mai favorabilå cu cât omogenå ¿i o coacere uniformå. Borul sistemul lor radicular reu¿e¿te så ex- disponibil prin Wuxal Boron Plus este ploreze un volum mai mare de sol ¿i så 100% asimilat de cåtre plantå, iar acidul aibå astfel acces la nutri¡ia necesarå în boric din compozi¡ie îmbunåtå¡e¿te efietapele-cheie. Odatå înlåturat pericolul cacitatea amestecului de tratare (în atacului bolilor cu ajutorul Filan, planta cazul de fa¡å, Filan) ¿i regleazå valoaî¿i poate orienta toatå energia pentru rea pH-ului acesteia. Prin compara¡ie, asimilarea corectå a substan¡elor nutri- alte produse pe bazå de boretanolative ¿i, ca urmare, cåtre dezvoltarea minå cresc pH-ul solu¡iei de tratare, poten¡ialului productiv. Asocierea unicå diminueazå eficacitatea substan¡elor de ingrediente din Amalgerol Essence piretroide ¿i nu se absorb complet în îmbunåtå¡e¿te dezvoltarea radicularå, plantå. activeazå activitatea microbianå din sol ¿i ajutå la cre¿terea calitå¡ii humusului. 29

CULTURI VEGETALE

Tehnologiile Adama din câmpurile de testare APPR În ultimii ani condi¡iile climaterice au devenit mai pu¡in prielnice pentru culturile agricole. Seceta cronicå din anul 2020, diferen¡ele majore de temperaturå dintre zi ¿i noapte, lipsa zåpezii pe timp de iarnå ¿i venirea acesteia în primåvarå reprezintå situa¡ii în fa¡a cårora fermierii trebuie så fie pregåti¡i, pe lângå provocårile legate de specificul impus de anumite culturi agricole.

entru a-¿i îndeplini promisiunea, aceea de a fi cât mai aproape de fermieri ¿i pentru a se asigura cå solu¡iile oferite sunt unele de top, ¡inând cont de nevoile acestora, Adama a demarat împreunå cu APPR un proiect de testare cu scopul de a evalua eficacitatea solu¡iilor Adama. Loturile demonstrative au fost realizate în 5 ferme, în regiunea de sud-est a României, unde s-a examinat eficacitatea produselor Adama în culturile de porumb, grâu ¿i floarea-soarelui. Procesul de determinare s-a realizat prin inspec¡ia loturilor ¿i notarea presiunii bolilor, dåunåtorilor ¿i a buruienilor înainte ¿i dupå tratamente. Tehnologia selectatå pentru cultura grâului a avut în componen¡å fungicidele: Seguris Era aplicat în T1 ¿i Seguris Xtra în T2 , insecticidul Mavrik 2F ¿i erbicidul Concordia 306 SE aplicat în primåvarå. Conform evaluårii, produsul Concordia 306 SE s-a remarcat printr-o eficacitate ridicatå asupra buruienilor di30

cotiledonate precum Chenopodium album (spanacul sålbatic), Polygonum convolvulus (hri¿cå urcåtoare), Amaranthus retroflexus (¿tir) ¿i Gallium aparine (turi¡å). Produsele fungicide, aplicate de cei 5 fermieri, au fost eficiente asupra bolilor ¡intå prezente la momentul aplicårii: Puccinia sp. (rugina grâului), Erysiphe gramminis (fåinarea grâului) ¿i Septoria tritici ( septorioza).

ruienilor dicotiledonate, dar ¿i asupra celor monocotiledonate-problemå precum Sorghum halepense (costrei) ¿i Agropyron repens (pirul târâtor). Produsul Pyxides se mai remarcå ¿i printro flexibilitate ridicatå în aplicare, fermierul având posibilitatea de a alege, în func¡ie de nevoi, tratamentul cu o aplicare sau pe cel cu douå în stadiul BBCH 12-19 (2-9 frunze ale porumbului).

La porumb, împotriva buruienilor a fost aplicat erbicidul Pyxides în amestec cu adjuvantul Adigor. A fost remarcatå o eficien¡å ridicatå împotriva bu-

Pentru protec¡ia culturii de floarea-soarelui, au fost utilizate erbicidele Racer 25 EC ¿i Agil 100 EC, insecticidul Mavrik 2F ¿i fungicidul Zakeo Xtra.

Testimonialele fermierilor implica¡i în testare: pe negativ

“Un produs destul de bun, l-am aplicat dupå ce am semånat floareasoarelui ¿i am observat cå a atacat foarte repede gramineele care nu erau din rizomi.” “¥n ceea ce prive¿te tratamentele pentru cereale, am observat cå erbicidul Concordia are o eficien¡å foarte bunå pentru turi¡å, o buruianå problematicå.” “¥n urma aplicårii tuturor tratamentelor, conform instruc¡iunilor Adama, pot spune cå am observat o eficien¡å foarte bunå pentru toate erbicidele.”

“Cu aplicarea unui singur tratament pentru cultura de porumb am observat o eficacitate asupra buruienilor, iar utilizarea produsului este una foarte rapidå, ¡inând cont cå erbicidul este granulat.” “Am urmårit îndeaproape câmpul pe care am aplicat tratamentul pentru porumb ¿i am fost surprins plåcut de eficien¡a acestuia.”

Profitul Agricol 16/2021

Utilizarea erbicidului Racer 25 EC în preemergen¡å, în toate cele 5 ferme, a eliminat concuren¡a buruienilor, mai ales în perioada criticå de råsårire a culturii. De¿i fermele nu s-au confruntat cu specia de carantinå Ambrosia artemisiifolia (ambrozia), conform rezultatelor din anii anteriori, erbicidul este unul dintre cele mai eficiente în combaterea acestei specii de carantinå. Presiunea buruienilor monocotiledonate anuale ¿i perene a fost eliminatå cu ajutorul erbicidului Agil 100 EC, acesta remarcându-se prin eficien¡å ¿i rapiditate. Cre¿terea temperaturilor determinå în general apari¡ia afidelor în cultura de floarea-soarelui, acestea hrånindu-se cu seva plantelor tinere, având ca efect limitarea produc¡iilor sau chiar pierderea acestora, în cazul care plantele de culturå sunt inhibate ¿i de al¡i factori de stres, precum seceta. În urma aplicårii insecticidului Mavrik 2 F acest agent dåunåtor, afidele, foarte periculos mai ales pe timp de secetå, a fost eliminat. Pe lângå ac¡iunea eficace asupra insectelor cu aparat bucal pentru în¡epat ¿i supt (afide, plo¿in¡e ¿i trip¿i), datoritå substan¡ei active, tau-fluvalinat, Profitul Agricol 16/2021

un alt atu al insecticidul Mavrik 2F este cå poate fi aplicat cu succes chiar ¿i în timpul înfloritului. Controlul bolilor prezente, Phomopsis helianthi (frângerea tulpinilor) ¿i Alternaria sp. (alternariozå), a fost realizat cu produsul Zakeo Xtra. De¿i datoritå secetei nu au fost prezente Sclerotinia Sclerotiorum (putregaiul alb) ¿i Botrytis cinerea (putregaiul cenu¿iu), fungicidul Zakeo Xtra a demonstrat în anii preceden¡i o eficien¡å ridicatå. Prezen¡a unei strobilurine în compo-

nen¡a produsului Zakeo Xtra determinå påstrarea stårii vegetative a culturii pe o perioadå mai îndelungatå, ce se coreleazå pozitiv cu produc¡iile ob¡inute. Indiferent de regiune, fermå sau tehnologie de culturå, cu tehnologiile Adama vei gåsi solu¡ia optimå pentru nevoile tale.

ADAMA: Listen, Learn, Deliver

ALINA CRE}U director executiv APPR> “Tehnologiile Adama utilizate pentru cele trei culturi de câmp majore s-au dovedit a fi o variantå optimå pentru fermierii membri APPR care au fost inclu¿i în programul de testare în anul 2020.” 31

CULTURI VEGETALE

Evoright Plus, mai mult decât un simplu corector de pH Atunci când vorbim de tratamentele fitosanitare, calitatea apei utilizate este un element extrem de important, iar acest aspect este deseori neglijat de majoritatea fermierilor. Produsele de protec¡ie a plantelor sunt foarte sensibile atunci când la aplicare nu se foloseste apå de calitate ¿i de aceea este foarte important så se realizeze o sumarå analizå a parametrilor apei care este folositå la tratamente. Existå trei indicatori esen¡iali care definesc calitatea apei din punct de vedere agronomic: - turbiditatea; - duritatea sau, în unele cazuri salinitatea; - pH-ul apei. Dacå în ce prive¿te turbiditatea lucrurile sunt oarecum simple - ea poate fi corectatå u¿or prin filtrare, în ceea ce prive¿te duritatea sau salinitatea lucrurile se complicå, deoarece sårurile din apå pot genera în combina¡iile cu pesticidele compu¿i inactivi sau chiar toxici din punctul de vedere al protec¡iei plantelor, iar tratamentul este compromis. Un exemplu clasic în acest sens este blocarea glifosatului în prezen¡a sårurilor de calciu, fapt care în condi¡iile unei duritå¡i a apei de peste 40 grade germane îi reduce imediat activitatea la jumåtate. Rezolvarea în acest caz este: ori dublarea dozei, ceea ce este extrem de costisitor, ori, mai simplu ¿i eficient, corectarea apei cu Evoright Plus. De asemenea, pH-ul apei poate schimba compozi¡ia, dar ¿i durata de via¡å a pesticidelor, ¿i astfel tratamentele så devinå ineficiente. Existå un parametru care se nume¿te viteza de înjumåtå¡ire a pesticidelor ¿i care este rezultatul hidrolizei alcaline a substan¡elor active. Acest parametru variazå extrem de mult în corela¡ie directå cu pH-ul 32

apei. De exemplu, substan¡a activå captan. Viteza de înjumåtå¡ire a captanului este de aproximativ 10 minute la un pH al apei de peste 8 unitå¡i. Un calcul sumar ne aratå cå dacå timpul de umplere al rezervorului este de 5-6 minute ¿i deplasarea pânå la parcela de lucru este de 7-8 minute, practic, când se începe tratamentul doza aplicatå este sub jumåtate, iar dupå încå 10 minute de lucru ajunge sub un sfert. A¿adar, risipå de produs ¿i ineficacitatea tratamentului. Rezolvarea ¿i în acest caz este corectarea apei cu Evoright Plus ¿i aducerea pH-ului sub valoarea de 6 unitå¡i, valoare la care captanul se men¡ine activ câteva ore. Concluzionând, Evoright Plus rea-

lizeazå corectarea duritå¡ii ¿i salinitå¡ii apei prin inactivarea cationilor ¿i anionilor din solu¡ie, realizeazå corectarea pH-ului solu¡iei la un nivel optim ¿i, în plus, realizeazå umectarea suprafe¡ei foliajului pentru o eficacitate maximå a tratamentului. Evoright Plus asigurå ¿i o dispersie mai bunå a solu¡iei pe suprafe¡ele tratate ¿i implicit o absorb¡ie superioarå în plante a substan¡elor active sistemice. Apela¡i la reprezentantul Naturevo din zona dumneavoastrå pentru a achizi¡iona cel mai bun corector de apå!

Mihaela MIH|IL|-RADU director marketing Naturevo

Un alt aspect extrem de important> pentru un tratament eficient, respecta]i ordinea de amestecare a produselor în rezervorul de stropit.

Ordinea corectå de amestecare a produselor în solu¡ia de tratat

Profitul Agricol 16/2021

CULTURI VEGETALE

Cartarea microbiomului solului, un instrument la îndemân\ Compania spaniolå Futureco Bioscience a lansat Genomaat, un instrument pentru optimizarea personalizatå a produc¡iei agricole pornind de la microbiomul solului, analize ¿i solu¡ii microbiene personalizate, bazate pe colec¡ia unicå de microorganisme a companiei sau pe flora nativå a parcelei analizate.

enomaat se desfå¿oarå în trei etape: diagnosticul func¡ional ini¡ial, ingineria microbiotei ¿i cultivarea microbilor ¿i, în cele din urmå, evaluarea func¡ionalitå¡ii îmbunåtå¡ite. Portofoliul de solu¡ii microbiene al Futureco Bioscience este derivat din microbi naturali ¿i a fost conceput pentru a spori randamentele culturilor într-un mod durabil. “Microbii au capacitatea de a promova cre¿terea plantelor ¿i toleran¡a la stres, de a sprijini nutri¡ia plantelor ¿i de a antagoniza agen¡ii patogeni ai plantelor. Cre¿terea prezen¡ei lor în sol este un pas crucial

Profitul Agricol 16/2021

pentru eliminarea eventualå a pesticidelor, erbicidelor ¿i îngrå¿åmintelor. Integrarea ingineriei benefice pentru plante-microbi ¿i microbiomi este cu siguran¡å o solu¡ie foarte promi¡åtoare pentru a îmbunåtå¡i produc¡ia agricolå ¿i a satisface cerin¡ele nutri¡ionale ale culturilor prin procese naturale”, considerå Carolina Fernandez, director de cercetare-dezvoltare al companiei.

Pa¿i pentru accesul la serviciu Cei interesa¡i trebuie så contacteze compania la adresa info@futurecobioscience.com. Vor intra astfel în contact cu departamentul ¿tiin¡ific ¿i cel comercial pentru a studia cazul, a evalua ¡intele ¿i a planifica cea mai bunå strategie, pe baza caracteristicilor parcelei, culturii ¿i a altor parametri. Accesul la serviciu nu este condi¡ionat de un volum minim. Fiecare colaborare este foarte personalizatå, fiecare caz fiind evaluat atât de departamentul comercial, cât ¿i de cel de cercetare-dezvoltare înainte de a se face propunerea comercialå ¿i ¿tiin¡ificå. Odatå stabilite principiile colaborårii, fermierul prime¿te un kit u¿or de

folosit ¿i instruc¡iunile necesare pentru prelevarea mostrelor de sol pe care le va trimite companiei. Cartarea microbiomului nu este dependentå de cea agrochimicå.

Produse Futureco Bioscience, în România prin Summit Agro Pe pia¡a româneascå ajung câteva produse ale companiei Futureco Bioscience, distribuite de Summit Agro Romania: Kinactiv Root, Kinactiv Fruit biostimulan¡i destina¡i îmbunåtå¡irii procesului de înrådåcinare ¿i fructificare, Kaishi - biostimulant puternic utilizat în procesele de recuperare a plantelor dupå o perioadå de stres, Shigeki - fertilizant foliar lichid pentru culturile ecologice ¿i Nofly - insecticid biologic pentru spa¡ii protejate. De altfel, în 2017 Futureco Bioscience a vândut un pachet minoritat grupului Sumitomo Corporation, din care face parte ¿i Summit Agro Romania. Futureco Bioscience a fost fondatå în 1993 ¿i este prezentå în 30 de ¡åri, multe din America Latinå, dar ¿i în SUA. Adrian MIHAI 33

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Neonicotinoidele nu sunt un risc a[a de mare La

fel ca procurorii sovietici care au ordin så facå så tacå un disident supåråtor, nimic nu va putea opri cåutårile perseverente ale autoritå¡ilor de reglementare ale UE pentru interzicerea neonicotinoidelor. Nu este o simplå distinc¡ie semanticå, ci doar dovezile ¿tiin¡ifice care au convins autoritå¡ile de reglementare din Statele Unite, Canada ¿i Australia cå albinele se pot hråni în siguran¡å cu polenul culturilor tratate cu neonicotinoide.

Motivul pentru care neonix-urile au fost interzise s-a dovedit a fi o fic¡iune, întrucât popula¡iile de albine sunt în cre¿tere în Europa ¿i pe toate celelalte continente locuibile ale lumii de la introducere a neonix-urilor, la mijlocul anilor 1990 - fapt u¿or verificabil printr-o simplå cåutare data pe Google, pe site-ul de statistici al FAO. Raportul Comisiei Europene nu a identificat acarianul Varroa ¿i numeroasele boli pe care le putem întâlni în stup drept principala cauzå a problemelor de sånåtate a albinelor. Cu toate acestea, abordarea EFSA de a ignora dovezile a fost cea mai evidentå în insisten¡a sa de a emite “îndrumåri” de reglementare care ar asigura cå nu se va putea niciodatå “demonstra” un risc scåzut pentru albine, chiar dacå ponderea dovezilor ¿tiin¡ifice demonstreazå cu precizie acest risc redus. De obicei, atunci când oamenii tri¿eazå, încearcå så ascundå acest lucru. “Foaia de în¿elåciune” a EFSA documentul care explicå modul în care au aranjat procesul - este disponibil 34

pentru toatå lumea pe site-ul UE. Cunoscut sub denumirea de “Bee Guidance Document” sau “BGD” pe scurt, a creat cadrul de reglementare pe care EFSA îl folose¿te pentru efectuarea evaluårilor sale. Chiar ¿i ¡årile membre ale UE care fac presiuni pentru o interdic¡ie nu au avut curajul så o voteze. Dacå criteriile BGD ar fi aplicate altor evaluåri ale riscurilor, niciun insecticid utilizat în prezent în Europa - inclusiv pesticide “organice”, cum ar fi uleiul de neem - nu ar putea fi aprobat. În drept, BGD nu era încå aprobat, dar acest lucru nu pare så fi contat pentru autoritå¡ile de reglementare. Principala dificultate pentru EFSA a fost cå avea nevoie de un fel de justificare ¿tiin¡ificå pentru a interzice neonicotinoidele, iar cele mai bune dovezi ¿tiin¡ifice pe care le avem, din studii de teren la scarå largå, aratå în mod covâr¿itor cå ace¿tia nu au niciun efect negativ pregnant asupra sånåtå¡ii albinelor. Pe de altå parte, activi¿tii de mediu preferå studii de laborator ¿i “semicâmp” în care albinele sunt hrånite cu cantitå¡i mari de neonix-uri ¿i, nu este surprinzåtor, acestea devin dezorientate sau suferå. EFSA trebuia så furnizeze ra¡iunea ¿tiin¡ificå pentru interdic¡ie - gåsirea unei scuze, pentru cå ignora studiile de teren ¿i î¿i baza concluziile pe experimente irelevante de laborator. Acest lucru este tocmai ceea ce aduce BGD. Cum? Pur ¿i simplu prin crearea de cerin¡e pentru studii de teren care sunt literalmente imposibil de în-

deplinit, permi¡ând EFSA så respingå în maså sau så respingå în mare måsurå rezultatele fiecårui studiu de teren care ar fi efectuat. Iatå douå exemple: BGD necesitå studii de teren pentru a demonstra cå rata mortalitå¡ii albinelor testate în câmpurile tratate cu neonix-uri nu depå¿e¿te ¿apte la sutå. Deoarece popula¡iile de albine dintrun stup dat variazå în mod normal cu pânå la 21%, este statistic imposibil så se demonstreze o varia¡ie atât de micå. La fel de imposibilå este cerin¡a BGD pentru dimensiunea studiilor de teren. Pentru a îndeplini toate criteriile BDG, un singur studiu ar necesita o

Profitul Agricol 16/2021

OPINII suprafa¡å de testare de 448 kilometri påtra¡i. Deoarece câmpurile de testare ¿i control ar trebui så fie departe de orice alte culturi, flori, garduri vii sau copaci înflori¡i care atrag albinele, un astfel de studiu nu ar putea fi realizat în peisajul european. În cele din urmå, acesta a fost principalul motiv pentru care studiile EFSA nu au concluzionat cu adevårat cå neonix-urile reprezentau un risc pentru albine, a¿a cum a spus în comunicatul de preså. Dacå “jurnali¿tii ¿tiin¡ifici” s-ar fi obosit så citeascå raportul, ceea ce în mod clar nimeni nu a fåcut, ar fi descoperit cå oamenii de ¿tiin¡å EFSA au spus în repetate rânduri cå un “risc scåzut” pentru albine “nu poate fi demonstrat”. Desigur, un “risc scåzut” nu a putut fi confirmat ... toate studiile de teren care au demonstrat cå existå într-adevår un risc zero au fost respinse sau descalificate în mod arbitrar datoritå BGD. Nu vå a¿tepta¡i så auzi¡i despre toate acestea în presa de maså. Chiar ¿i jurnali¿tii din marile reviste nu par så se deranjeze så citeascå articolele ¿tiin¡i-

Profitul Agricol 16/2021

fice pe care le raporteazå; se bazeazå în principal pe comunicate de preså ¿i mai ales pe concluziile ideologice. Niciunul dintre ei nu a subliniat cât de ciudat era faptul cå UE ¿i-a dezvåluit inten¡ia de a extinde interdic¡ia asupra neonicotinoidelor la toate culturile cu un an întreg înainte ca EFSA så î¿i furnizeze evaluarea justificårii ¿tiin¡ifice? Niciunul dintre ei nu a remarcat anomalia ¿tiin¡ificå a interzicerii neonicotinoidelor pentru culturi precum sfecla de zahår, care nu înflore¿te ¿i nu produce polen, ceea ce înseamnå cå albinele nu vor intra niciodatå în contact cu ea? Cu toate acestea - al¡ii au subliniat-o - documentul de orientare asupra albinelor este doar una dintre numeroasele ¿mecherii care acoperå traseul acestei interdic¡ii inutile ¿i distructive. Încercarea Comisiei Europene de a suprima un raport al propriului såu centru de cercetare, care aråta cå interdic¡ia nu a avut succes ¿i cå a fåcut de fapt råu albinelor. Aceastå ¿icanå asupra politicii ¿tiin¡ifice ¿i de reglementare a UE va avea un efect negativ în timp.

¥n primul rând, va aduce vânt în pânzele activi¿tilor din comunitatea de mediu din Europa ¿i din întreaga lume, care acum sunt pe o pantå ascendentå, mângâia¡i în convingerile lor despre ceea ce au bånuit întotdeauna: cå evaluårile ¿tiin¡ifice care intrå în procesul de reglementare guvernamental sunt u¿or de manipulat prin influen¡å politicå. Cel mai grav aspect al acestei abandonåri, al principiului în favoarea oportunitå¡ii politice, este cå submineazå legitimitatea ac¡iunii ¿tiin¡ifice în sine, cel pu¡in a¿a cum se practicå în Europa modernå. Faptele sunt disponibile oricårui om de ¿tiin¡å sau jurnalist dintr-o revistå ¿tiin¡ificå, precum ¿i oricårui factor de decizie politic care dore¿te så fie bine informat. Cu toate acestea, aproape to¡i au participat la aceastå mascaradå. Din studiul Comisiei Europene reiese limpede cå albinele, principalul motiv al acestor interdic¡ii, vor supravie¡ui, asta este sigur. Procesul de elaborare a politicilor UE este înså în dificultate ¿i integritatea oamenilor de ¿tiin¡å din domeniul reglementårii europene este amenin¡atå cu pråbu¿irea.

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Cea mai mare [i performant\

p\str\v\rie din Timi[ În cre¿terea påstråvilor existå reguli ¿i limite care trebuie respectate ¿i urmårite cu mare aten¡ie. ªi toate måsurile care se iau trebuie adaptate permanent, pentru a nu se ajunge la dezastre. De exemplu, dacå apa are sub 6 grade, pe¿tele nu mai månâncå nimic. ªi, nu mai månâncå nici când apa atinge peste 17 grade. La cea mai mare påstråvårie din Timi¿, din Luncanii de Jos, comuna Tome¿ti, bazinele de pe¿ti sunt asistate de computer, apa este aeratå ¿i oxigenatå mecanic, iar hrånirea se face automat, cu o ritmicitate preciså. “Activitatea aceasta pe cât e de profitabilå, pe atât e de riscantå”, atrage aten¡ia Viorel Ardelean, proprietarul crescåtoriei. Hrånirea pe¿telui se face în func¡ie de masa lui corporalå. Un exemplar trebuie så consume între 2-3% din greu36

tatea lui. Dacå în bazin sunt 100 de kg de pe¿te, ei trebuie så månânce 2-3 kg de furaje pe zi, dacå temperatura este optimå la apå, dacå nu sunt aluviuni în bazin ¿i dacå este påstratå igiena bazinelor. Înainte de 1989, la Luncanii de Jos, sat aflat la poalele Mun¡ilor Poiana Ruscåi, a fost o påstråvårie care a func¡ionat din anii 70, pânå în 2001, când a avut loc inunda¡ii mari în regiune, iar o viiturå devastatoare a colmatat bazinele ¿i a aruncat pe¿tele afarå. Påstråvåria nu a mai func¡ionat, iar ulterior a fost vândutå de cåtre Direc¡ia Silvicå Timi¿. Viorel Ardelean a investit ¿i a transformat ruinele într-o påstråvårie modernå de top, cu instala¡ii speciale de ultimå genera¡ie. Proiectul a fost finan¡at prin fonduri europene ¿i a început în 2014. Totul a fost retehnologizat ¿i computerizat, iar pânå în 2017 a fost finalizat. Acum, la

Luncanii de Jos este cea mai mare ¿i performantå crescåtorie de påstråvi din tot jude¡ul. Tot acolo Viorel Ardelean a mai construit ¿i o pensiune agroturisticå, cåreia i-a spus, cum altfel, Casa Ardeleanå. “Fosta påstråvårie devenise o ruinå, iar eu am reconstruit ¿i tehnologizat în alt mod ¿ase bazine, patru de puie¡i ¿i douå de cre¿tere intensivå. Am bågat buldozerul ¿i am refåcut totul, iar cu sprijinul prof. Adrian Grozea, specialist în aquaculturå ¿i pisciculturå de la USAMVB Timi¿oara, am fåcut un proiect de cre¿terea påstråvilor, cu sprijin financiar de la Uniunea Europeanå. Acum am un luciu de apå de peste 500 mp, iar pe an, o produc¡ie de 50-60 de tone de pe¿te. În acest moment, în bazine se aflå 12 tone - aproximativ 5060 de mii de exemplare - ¿i 60.000 de puie¡i în incuba¡ie”, spune proprietarul. Profitul Agricol 16/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Furajele sunt achizi¡ionate de la mari producåtori interna¡ionali, cu pia¡å de desfacere în România. Acesta este un produs granulat care se oferå în func¡ie de mårimea pe¿telui. Dacå exemplarul ajuns la 350-400 grame, gata de valorificat pe pia¡å, consumå granule de 4-6 milimetri, puietul abia ie¿it la via¡å se hråne¿te cu un furaj de start-up, iar pe måsurå ce cre¿te în greutate, mâncarea este adaptatå. Furajul este de origine animalå ¿i trebuie så con¡inå minerale, vitamine, proteinele ¿i gråsimile necesare ¿i are la bazå o fåinå din pe¿te amestecatå cu diferite uleiuri vegetale. Påstråvul bun de consum poate ajunge chiar la 800 de grame. Dar în general el poate fi consumat începând de la 350 -400 de grame. Gustul cårnii este dat de calitatea furajului, igiena bazinului, existen¡a oxigenului ¿i puritatea apei din bazinul în care exemplarul tråie¿te. Cu cât apa e mai naturalå ¿i curatå, fårå chimicale, cu atât e mai bine. Apa în care stau pe¿tii de la påstråvåria din Luncanii de Jos vine de sus din munte ¿i, prin urmare, este foarte bunå. Viorel Ardelean importå icrele din Italia, din Slovenia sau Danemarca. Aici sunt depuse în ni¿te troci, iar în ¿apte zile puietul iese din ou. Acolo este crescut pânå când ajunge la un gram. Apoi pe¿tii sunt muta¡i în douå bazine mari de precre¿tere de 7 metri cubi, unde sunt ¡inu¡i pânå ajung la 10 grame. Apoi sunt båga¡i în bazinele clasice din exterior. Profitul Agricol 16/2021

“Teoria spune cå e nevoie de 9-10 luni ca så îi duci din stadiul de icre pânå la 350 de grame, dar eu nu am reu¿it decât în 11 luni”, spune Ardelean. Cu eforturi, a reu¿it så devinå furnizor na¡ional la Kaufland. Acum are loc livrarea pe Timi¿oara ¿i va avea o pia¡å de desfacere pe patru jude¡e din zona de vest Timi¿, Cara¿-Severin, Arad ¿i Hunedoara - în func¡ie de disponibilitate ¿i ritm. De obicei påstråvul este vândut proaspåt ¿i eviscerat, dar mul¡i clien¡i preferå så îl ia întreg. Distribuirea are loc ¿i direct la consumator, pe bazå de comandå, utilizând platformele electronice. “Vrem så mergem pe acest segment de pe¿te proaspåt. Nu am dorit så fac påstråvåria numai pentru profit, ci am vrut så ¿i ofer un produs de mare calitate care så ofere satisfac¡ie ¿i plåcere clientului. De aceea nu vrem så îl vindem înghe¡at. A¿a cum îl consumå copiii mei cu plåcere, a¿a så fie ¿i pentru clien¡i. Punem accent foarte mare pe calitate. Se simte asta în gustul foarte bun al pe¿telui. Calitatea furajului este determinantå pentru gustul cårnii! Nu în ultimul rând, conteazå ¿i calitatea vinului alb, asortat la påstråv...!!”, aratå Ardelean. Un obiectiv de viitor este în direc¡ia prelucrårii påstråvului - pe¿te afumat, cârnåciori ¿i zacuscå din carne de påstråv. Proiectul va porni din luna mai 2021.

Gheorghe MIRON

Mistre¡ii bolnavi de pestå au acoperit toatå ¡ara De la prima semnalare a prezen¡ei virusului de pestå porcinå africanå în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 5.520 de cazuri la mistre¡i în 41 de jude¡e, se aratå într-un comunicat ANSVSA. Practic, întreaga ¡arå este bântuitå de mistre¡i bolnavi. Fermierii relateazå cå mistre¡ii mor¡i prin påduri au devenit hranå pentru råpitorii care ajung ¿i prin cur¡ile ¡åranilor. Unele fonduri de vânåtoare au adus tiruri de ¿acali pe påmânturile fermierilor pentru a distruge cadavrele. În prezent, avem 368 de focare PPA, din care 9 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 4 focare în exploata¡ii comerciale de tip A. Au fost afectate 137.332 de porcine. 31 de bani un ou de Pa¿ti La poarta fermelor comerciale, oul se vinde cu 31 de bani în aceastå perioadå, comparativ cu 30 de bani, cât era anul trecut în aceea¿i perioadå, spunbe profesorul Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România. Conform datelor statistice ale MADR, fermele comerciale au 8,7 milioane de gåini care fac 280 - 290 milioane de ouå. Rezultå un consum mediu de 15 ouå în perioada sårbåtorilor. Nimeni nu ¿tie câte ouå aduc ¡åranii prin pie¡e. Cine prime¿te subven¡ia pentru oi APIA acordå o subven¡ie de 18 euro pe cap de oaie. Fermierul trebuie så aibå adeverin¡å de la asocia¡ia acreditatå pentru Registrul Genealogic al rasei, vizatå de Oficiul pentru Zootehnie jude¡ean, prin care se confirmå: înscrierea berbecilor/¡apilor în registru, sec¡iunea principalå, înscrierea/înregistrarea oilor/caprelor pentru care se solicitå SCZ în Registrul genealogic al rasei, sec¡iunea principalå sau suplimentarå, så aibå maxim 35 de capre sau oi la un ¡ap/berbec, så solicite SCZ pentru minim 150 ¿i maxim 500 de capete de oi ¿i berbeci. 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Focar de PPA la ferma Smithfield Prefectura Timi¿ a anun¡at miercuri, 21 aprilie, cå au fost depistate ¿i confirmate douå noi focare de pestå porcinå africanå în jude¡. Una este la ferma Smithfield din Gåtaia Nouå, alta - la o gospodårie din Honorici. Prefectul a convocat în ¿edin¡å Centrul Local de Combatere a Bolilor, care a instituit måsurile care se impun în astfel de situa¡ii. La Honorici s-a decis ¿i uciderea imediatå sub control oficial ¿i neutralizarea prin incinerare a suinelor din exploata¡ia non-profesionalå.

Astfel, zona de protec¡ie (0-3 km în jurul focarului) cuprinde localitå¡ile Honorici, Pini ¿i Victor Vlad Delamarina, iar zona de supraveghere (3-10 km în jurul focarului) cuprinde localitå¡ile Lugoj, Tapia, Lugojel, Måguri, Gåvojdia, Olo¿ag, ªtiuca, Pådureni, Dragomire¿ti, Vi¿ag, Pietroasa Mare, Hodo¿ ¿i Herende¿ti. Pentru focarul din ferma Smithfield din Gåtaia Nouå, s-au decis acelea¿i måsuri, de ucidere imediatå ¿i neutralizare a suinelor. În cazul acestuia, zona de protec¡ie (0-3 km) cuprinde: localitatea Berecu¡a

¿i exploata¡ia comercialå suine - ferma Gåtaia 2 apar¡inând SC Smithfield România SRL. Zona de supraveghere (3-10 km) cuprinde localitå¡ile Opati¡a, Birda, Sculia, Gåtaia, ªemlacu Mare, ªemlacu Mic, Butin, Percosova, Rovini¡a Micå, Bre¿tea, Rovini¡a Mare, Sîngeorge, din jude¡ul Timi¿, localitatea Måureni, din jude¡ul Cara¿-Severin, ¿i exploata¡iile comerciale suine - ferma Gåtaia ¿i ferma Birda, apar¡inând SC Smithfield România SRL.

Gheorghe MIRON

ACVBR Sim a inaugurat ferma de tauri din H\rman, Bra[ov Pe 22 aprilie a avut loc un eveniment important ¿i stimulator pentru fermierii din Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simental. În grajdurile lui Zoltan Haller de la Hårman, jude¡ul Bra¿ov, liderul informal al Asocia¡iei, zeci de fermieri au adus tåura¿i din aceastå raså care se extinde tot mai mult în ¡ara noastrå. “Am organizat evenimentul într-un cadru mai restrâns din cauza pandemiei. Prezentåm urma¿ii fiecårui taur testat de noi la Semtest Craiova. Este o deschidere spre un nou business care înseamnå îngrå¿area ¿i sacrificarea taurilor. Cât de curând, se va vorbi de produse de Bål¡atå Româneascå premium, atât din lapte, cât ¿i din carne”, spune Zoltan Haller. În ferma din Hårman, se testeazå performan¡ele taurilor, se fac cântåriri pentru fiecare animal când ajunge în fermå, la 6 luni ¿i la un an, când se finalizeazå procesul de testare a performan¡elor proprii. “Avem nevoie pentru Registrul Genealogic de informa¡ii referitoare la 38

sporul mediu zilnic. Vrem så ¿tim dacå taurii pe care i-am folosit au acest spor mediu zilnic suficient de bun pentru a confirma informa¡iile oferite de testårile genomice ale ta¡ilor. Dupå încheierea acestei etape, tåura¿ii intrå la îngrå¿at ¿i îi ducem pânå la 800 de kilograme. Am gândit ¿i am semnat contracte pentru efective de 2.000 de tauri la sacrificare pe lunå. Sigur, nu am ajuns la acea capacitate, dar vom deschide ¿i alte ferme de acela¿i profil, prin ¡arå”, adaugå fermierul. Deocamdatå, ACVBR Sim lucreazå cu abatorul Avastar al lui Vasile Ple¿ca din Pa¿cani. Cele douå pår¡i au semnat

deja un contract în acest sens, inclusiv pentru produse maturate. ACVBR Sim va ob¡ine astfel toatå gama de piese care vor ie¿i pe pia¡å sub brandul cooperativei “Bål¡atå Româneascå - produse române¿ti” ¿i vor fi de calitate premium. Fabrica de lactate a cooperativei este în curs de construc¡ie. În noiembrie, aceastå cooperativå iese pe pia¡å ¿i cu produse diverse din lapte. Pe de altå parte, în luna mai, ACVBR Sim boniteazå un nou lot de 20 de tauri pentru testare la Semtest Craiova.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 16/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

O investi]ie major\ în ferma de vaci Recunoscut la nivel na¡ional pentru genetica lui de vârf, Gavrilå Tuchilu¿ nu fåcuse investi¡ii importante pânå acum în adåposturi. Le-a luat la rând pe toate, ca orice gospodar care î¿i dråmuie¿te atent banii. A acordat prioritate absolutå pentru raså ¿i maså, låsând casa la urmå. ªi a ie¿it o investi¡ie impresionantå.

“

În primul grajd, cu 480 de capete, am creat condi¡ii ca în pådure, cum spun americanii: vacile circulå liber, au aer mult, luminå ¿i confort unde se odihnesc. Dacå e så-l citez pe Mihai Petcu, vaca se odihne¿te ¿i fabricå lapte. În acel moment de repaos activ, prin inima ei trec 400 de litri de sânge. ªi de aceea le-am creat toate condi¡iile. Grajdul are o deschidere de 32 de metri, 200 de metri lungime ¿i 14 metri înål¡ime, cu pere¡i de prelatå, care se deschid ¿i se închid automat. Când temperatura cre¿te la 24 de grade Celsius, ventilatoarele pornesc automat. Când intrå în grajd, ori månâncå, ori se odihnesc. Dacå stau în altå parte, ceva nu este în regulå. Am fåcut douå grajduri: unul în care stau vacile, altul în care se aflå sala de muls, centrul administrativ ¿i “spitalul”, unde vin vacile dupå fåtare ¿i dupå tratament. Urmeazå så construim al treilea grajd, tot cu 480 de locuri. A¿a ajungem la 1.000 de vaci la muls. În ¿ase luni, am terminat investi¡ia. Am schimbat transformatorul, avem douå grupuri care pornesc simultan, când nu este curent electric, am fåcut un nou pu¡ forat, am construit lagune pentru dejec¡ii, platforme betonate, am dus conducta de gaz metan pânå acolo. Locul unei vaci costå aproximativ 2.000 de euro. Totul a durat un an ¿i jumåtate. Materialele au fost fabricate numai în România. Betoane, funda¡ii, excava¡ii au fost realizate de firma unui întreprinzåtor tânår de la Matca. Profilele au fost fåcute la Gala¡i, su40

date la Ia¿i. Galvanizarea profilelor am fåcut-o la Fågåra¿”, spune Gavrilå Tuchilu¿. Evident, este un grajd inteligent. Calculatorul dirijeazå tot, inclusiv dejec¡iile: din canalul colector cu pompe, spre laguna de 9.000 de metri cubi. De acolo, distribuie dejec¡iile pe câmp o datå la 6-7 ani. Apa pluvialå din fermå o adunå în altå lagunå, o combinå cu dejec¡iile lichide ¿i irigå astfel 86 de hectare. Ploaia de pe mii de metri de acoperi¿uri se adunå tot în acea lagunå. Tuchilu¿ a fost afectat de secete repetate ¿i prelungite. De aceea, valorificå pânå ¿i apa de pe acoperi¿uri.

Monitorizarea vacilor AFI Banat s-a ocupat de tot ce înseamnå partea de grajd, construc¡ia grajdului, implementarea softului, monitorizarea vacilor pe partea de identificare, monitorizarea parametrilor de produc¡ie ¿i de sånåtate. La nivelul grajdurilor, s-au montat antene care preiau de la pedometrele vacilor informa¡iile legate de tot ceea ce înseamnå activitatea, produc¡ia, parametrii de sånåtate ai vacii, care sunt prezenta¡i într-un raport zilnic pentru fiecare vacå. “Concret, este vorba de activitatea zilnicå a vacii, timpul de odihnå, cât timp se odihne¿te, cât timp rumegå, câte ridicåri face pe zi, ca så în¡elegem ce suferin¡e podale are - o vacå bolnavå stå mai mult întinså, ¿tim care este activitatea ei sexualå, explicå medicul veterinar Bogdånel Vasiliu. Cåldurile sunt monitorizate din 15 în

15 minute. Calculatorul preia informa¡ii de la nivelul grajdului, le sincronizeazå, le transmite în serverul principal, apoi cåtre telefoanele mobile din buzunare, cåtre celelalte calculatoare, inclusiv la director. “ªi de acaså, eu pot accesa serverul-mamå ¿i pot vedea câte vaci avem suspecte de mamite, câte au activitate crescutå, deci pot fi însåmân¡ate, câte au probleme digestive”, spune Tuchilu¿. Informa¡iile îi oferå o imagine de ansamblu. Ele se completeazå cu analiza instantanee a laptelui când vaca se duce la muls. La subsol, sala de muls are ni¿te mini-laboratoare pentru fiecare post de muls. Analizeazå parametrii la fiecare 400 ml de lapte care trec pe-acolo. Dacå se întâmplå ceva cu o vacå, sala de muls avertizeazå cå parametrii laptelui au scåzut, analizeazå instantaneu proteina ¿i gråsimea, combinå cu informa¡iile de la nivelul grajdului ¿i transmite o alertå: este o problemå cu un animal. “Iar eu ¿tiu cå am 3 vaci suspecte de mamitå, douå vaci pentru însåmân¡are.

Profitul Agricol 16/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Agrimat Matca Raportul este mult mai complex la aceastå instala¡ie, fa¡å de ce primeam înainte de la sistemul mai vechi”, poveste¿te fermierul. Informa¡iile erau raportate la nivelul celor trei mulsori. Acum, prime¿te informa¡ii din 15 în 15 minute. Calculatorul actualizeazå pe telefon tot ce se întâmplå în grajd. Sistemul îl alerteazå când vaca se aflå în cålduri: animalul are o activitate crescutå, un numår de pa¿i mai mare, ridicåri mai multe, hrånire insuficientå, scåderea produc¡iei de lapte, eventual, cre¿terea conductivitå¡ii. Informa¡iile combinate indicå exact ce trebuie fåcut. “Eu må duc apoi ¿i verific animalul în grajd ca så evit orice alte probleme care pot så aparå: sånåtatea tractului gentital, metrite, endometrite. Stabilirea momentului optim pentru inseminare era o problemå delicatå înainte. Acum primim informa¡ia actualizatå ¿i ¿tim când începe så-i creascå activitatea vacii: momentul optim este la ora 16.” Fereastra pentru inseminarea unei vaci ultra-performante este de la 30-40 de minute pânå la câteva ore.

Calculatorul oferå un interval concentrat de douå ore. În acel timp, trebuie så ac¡ionezi când ovula¡ia este maximå. Dacå se întâmplå noaptea, ultima însåmân¡are o fac la ora 5 seara. Diminea¡a nu pot face inseminarea mai devreme de 6,30 - 7. Noaptea, se manifestå vacile mai nelini¿tite. Cele cu produc¡ii mari au cålduri calme din cauzå cå metabolizarea progesteronului la nivel hepatic este atât de intenså, încât sintetizarea hormonului sexual este foarte scåzutå.

Baza furajerå ¿i iriga¡iile Pentru Tuchilu¿, lipsa apei este un laitmotiv. “Apa este factor limitativ pentru produc¡ie ¿i, de 40 de ani, må preocupå gestionarea ei în sol”. S-a implicat într-un proiect nou pentru a aduce apa din barajul Movileni de pe Siret. Conducta va curge gravita¡ional pânå la Lie¿ti ¿i va uda peste 30.000 de hectare, cu pierderi zero. Apa va ajunge în 12 ore la rådåcinile plantei. Oficialii promit cå în 2023 se vor da bani europeni în acest scop. Ei au timp

Medicul veterinar Bogd\nel Vasiliu (stânga), [i fermierul Gavril\ Tuchilu[ Profitul Agricol 16/2021

de a¿teptat. În prezent, fermierul poate iriga doar 600 de hectare. În zona irigatå, a avut 10 tamburi ¿i 10 coloane manuale. “Apa a venit dupå 14 zile pânå aici. Au fost multe avarii ¿i pierderi mari de apå. Statul pierde enorm prin acordarea despågubirilor de secetå. Micii fermieri nu au instala¡ii de irigat ¿i preferå så tråiascå din subven¡ii. Sprijinul trebuie condi¡ionat: faci tehnologie, prime¿ti subven¡ie. Nu faci, nu iei! Pe 70 de hectare irigate, am fåcut patru coase de lucernå. Lângå tarlaua noastrå, era o altå culturå de lucernå, uscatå complet. Ambele culturi primesc subven¡ie, de¿i una nu mai existå. Unde am irigat, am fåcut 9 tone de porumb la hectar. Unde nu am avut cu ce iriga, nu am fåcut nimic. Am pierdut 500 de hectare”. “Am adus fân de la Avrig ¿i m-a costat 1.300 lucerna ¿i 2.000 transportul. Într-un tir încap maxim 13 tone de lucernå. Trebuia så fac ra¡ii furajere echilibrate, am mai avut ¿i porumb de siloz din 2019. Noi facem ra¡iile furajere pe un an ¿i jumåtate. Dacå a¿ avea apå, a¿ face 17 tone de porumb la hectar, 4 coase de lucernå ca så reducem ¿i noi costurile pentru producerea laptelui. Ne aflåm într-o pia¡å în care noi producem pu¡in ¿i scump. Am cumpårat porumb boabe pentru animale. În ¿apte zile, am fåcut 8.000 de tone de siloz. Folosesc hibrizi de la Pioneer ¿i de la Monsanto. Îi cultivåm de ani mul¡i, au proteinå ¿i digestibilitate”. Pentru siguran¡å, Tuchilu¿ a ridicat o nouå celulå de siloz ¿i construie¿te o bucåtårie furajerå lângå celulå. Seamånå în preajmå triticale pentru siloz ¿i apoi seamånå porumb. Vacile rezistå peste 3 lacta¡ii în ferma Agrimat Matca. Cumpårå material seminal de la compania CRV Olanda. “Ne dorim lapte de calitate, picioare puternice ¿i vaci sånåtoase”, spune fermierul. Sala nouå de muls are 24 de posturi.

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Facebook-ul, o form\ de sprijin pentru produc\torii locali În plinå pandemie, un proiect inedit de sprijin al producåtorilor locali a demarat recent în Timi¿. Primåriile din Checea, Cårpini¿ ¿i Cenei au încheiat un protocol de promovare producåtorilor din cele trei comune.

“

Noi ne-am gândit încå din campanie så facem un proiect de promovare a producåtorilor agricoli locali din cele trei localitå¡i”, spune Tanasin Sârgean, primarul din Cenei, aflat la primul mandat. “Vrem så ajutåm la înfiin¡area unei asocia¡ii care så cuprindå producåtorii din cele trei comune, Checea, Cårpini¿, Cenei. Astfel, pot fi accesate mai u¿or fondurile de la Uniunea Europeanå. În localitate avem agricultori mai mici sau mai mari. Cel mai mare are 1.500 ha. Ståm destul de bine la acest capitol. Avem crescåtori de oi, dar ¿i de vaci sau porci, dar mai mici. Existå ¿i legumicultori, inclusiv un producåtor de ¿ofran, dar ¿i de zmeurå ¿i mure”.

Fiecare dintre cele 3 primårii a desemnat un om care ia legåturå cu producåtorii locali, îi fotografiazå împreunå cu produsele ¿i îi promoveazå pe pagina de Facebook pregåtitå special, numitå Checea, Cårpini¿ Cenei. Fotografiile sunt înso¡ite de un text de prezentare ¿i un numår de telefon. A¿a cetå¡enii ajung så cumpere produse din cele trei localitå¡i. Cei de la Cenei merg la Cårpini¿, iar cei de la Checea se duc la Cenei sau 42

Cårpini¿ ¿i invers. Achizi¡ioneazå produsele necesare de acolo de unde le gåsesc în cele trei comune. Florea Daniel Florin, primarul liberal din Checea, aflat la al doilea mandat (meritå spus cå a fost singurul candidat în 27 septembrie 2020), a explicat: “Ne-am gândit cå un asemenea proiect ar fi foarte util, mai ales cå suntem în pandemie, så ne unim to¡i trei primari ¿i så îi ajutåm pe cei care produc hrana noastrå cea de toate zilele, având în vedere situa¡ia creatå la nivel na¡ional de apari¡ia virusului COVID 19. Eu am mai desfå¿urat activitå¡i de promovare a producåtorilor din Checea. ªtim cât ¿i cum trudesc, ¿tim cât de greu le este în a se face cunoscu¡i. Au venit cei doi primari în vizitå la

fermierul Florea Daniel Florin, primar Checea

Checea, am stat la discu¡ii ¿i am decis så trecem la ac¡iune”. Sunt promova¡i crescåtorii de albine, de pui, producåtorii de legumefructe ¿i produse lactate (brânzå, ca¿, telemea, smântânå) de oaie, caprå sau vacå, dar ¿i cei care fac pråjituri de caså, produc mobilå sau mici aranjamente florale, fac decora¡iuni din flori de lavandå, apå de lavandå, ulei de lavandå ¿i såpun. “Suntem foarte mândri de producåtorii no¿tri, pe ei îi promovåm, dar eu îi prezint ¿i pe pagina mea de Facebook. Omul vede oferta, sunå la telefonul afi¿at ¿i comandå ce dore¿te”, spune pe un ton serios Florea Florin. Este prieten cu primarul din Cårpini¿, Marcel Popa, încå din ¿coala primarå. “Eu cu primarul Florea ne cunoa¿tem de când eram elevi la ¿coalå ¿i suntem prieteni buni. Acum am ajuns amândoi primari ¿i ne-am gândit så desfå¿uråm unele activitå¡i comune”, recunoa¿te ¿i Marcel Popa, primarul din Cårpini¿. “Ne-am întâlnit împreunå cu domnul Sârgean, primarul din Cenei, iar în urma discu¡iilor, ne-am gândit så venim în sprijinul producåtorilor locali så îi promovåm, så îi ajutåm så î¿i vândå produsele. Ne-am gândit cå, dacå legåtura dintre noi merge a¿a de bine, atunci så facem ¿i parteneriate dintre primårii pe diferite activitå¡i. Mai mult, ne-am asociat ¿i am reu¿it så distribuim în zona noastrå dona¡iile de lapte fåcute de Simultan prin Consiliul Jude¡ean ¿i Prefectura Timi¿, a sublinait Marcel Popa, primarul din Cårpini¿.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 16/2021

MA{INI & UTILAJE Pr\[itul mecanic alternativ\ la erbicidarea chimic\ Prå¿itul mecanic al culturilor are numeroase beneficii ¿i cre¿te productivitatea, atât pentru culturile în regim conven¡ional, cât ¿i bio. Aceastå opera¡iune oferå protec¡ie culturilor datoritå lucrårii påmântului, cu o serie de avantaje agronomice ¿i de mediu.

tilizarea prå¿itorilor reprezintå o alternativå la administrarea de substan¡e chimice pentru îndepårtarea din culturi a buruienilor. Ionu¡ Podaru, manager de vânzåri la depozitul de utilaje agricole Dicor Land de la Gala¡i, ne-a prezentat avantajele utilizårii prå¿itorilor mecanice. Printre acestea se numårå: distrugerea completå a buruienilor, reducerea pierderilor de apå din sol, o activitate biologicå mai bunå a terenului, aerarea solului ce ajutå la o dezvoltare rapidå a rådåcinilor, asimilarea rapidå a fertilizan¡ilor datoritå îngropårii ¿i reamestecårii, reducerea cantitå¡ii de îngrå¿åmânt aplicat, erbicidarea mecanicå în locul celei chimice, vitezå de lucru ridicatå.

Dicor Land oferå fermierilor o gamå largå de prå¿itori Maschio Gaspardo mecanice fixe sau rabatabile, cu sau fårå fertilizare. Este vorba de modelele cu cadru fix HL, respectiv HR, cu cadru rabatabil manual HP sau cu cadru rabatabil hidraulic HS. Acestea pot fi utilizate la culturi de porumb, floarea-soarelui, sfeclå de zahår sau soia, cu distan¡e între rânduri de la 45 la 75 cm, cu numår de rânduri variabil de la 4 la 18. Sunt echipate cu diverse tipuri de elemente precum: 3/5 MP (douå protec¡ii de tablå/rând flotante ¿i organe active), 3/5 MDD (douå protec¡ii cu discuri/rând ¿i organe ac-

tive), 3ZD (douå discuri de mu¿uroit ¿i sape reglabile). Unitatea de prå¿it este Heavy Duty, cu paralelogram rezistent ce permite o deplasare verticalå a elementului pentru o adâncime constantå. Buc¿ele interne sunt rezistente la uzurå, iar cele externe sunt autolubrifiante, ceea ce înseamnå cå nu necesitå între¡inere. Garda la sol mare permite utilizarea prå¿itorilor chiar ¿i în timpul etapelor vegetative avansate, iar roata de control a adâncimii este prevåzutå cu rulmen¡i cu bile ce garanteazå o prelucrare constantå ¿i uniformå. Dicor Land stå la dispozi¡ia fermierilor prin cei 35 de manageri zonali afla¡i permanent în teren, în ferme, ¿i oferå o gamå largå de utilaje agricole prin depozitul de 25.000 mp de la Gala¡i ¿i prin parcul de utilaje agricole de la Ia¿i. Compania gålå¡eanå poate livra echipamente ¿i utilaje imediat, din stoc, asigurå transportul oricårui utilaj, precum ¿i punerea în func¡iune cu mecanici specializa¡i ¿i oferå mentenan¡å pe perioada garan¡iei ¿i în post-garan¡ie.

Arpad DOBRE 44

Profitul Agricol 16/2021

MA{INI & UTILAJE

Avantajele dovedite ale filtr\rii apei pentru tratamente fitosanitare Se vorbe¿te din ce în ce mai mult despre calitatea apei folosite la tratamentele fitosanitare ¿i influen¡a ei asupra eficien¡ei acestora. NHR Agropartners oferå solu¡ii complete în acest sens, de la instala¡ii de filtrare ¿i tratare a apei la echipamente ¿i sprayere cu recuperare de substan¡å, aplicare variabilå ¿i sisteme antiderivå, iar toate acestea eficientizeazå tratamentele fitosanitare ¿i reduc cantitatea de chimicale.

¿i-au dovedit eficacitatea la mai multe ferme mari: Agricost-Bråila, 3 BraziNeam¡, Jidvei-Alba, Avere¿ti-Vaslui, Înfrå¡irea Carei, Grasa Garbay-Tulcea, Ostrovit, Holder Trade ¿i Provitis - Constan¡a, Maria Trading-Cålåra¿i, Cris Agro-Ialomi¡a etc.

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå se pune tot mai des problema renun¡årii la anumite pesticide, chiar a interzicerii lor prin decizii politice europene, dar se vorbe¿te mai pu¡in sau deloc de posibilitatea realizårii unui compromis inteligent, de a cre¿te eficien¡a tratamentelor, ceea ce ar permite reducerea cantitå¡ii de pesticide, concomitent cu protejarea culturilor ¿i a mediului.

Efecte rapide, costuri reduse Prin folosirea apei cu calitate corespunzåtoare, performan¡ele tratamentelor sunt vizibile cu 1-2 zile mai devreme comparativ cu cele în care s-a folosit apa netratatå, ¿i un control mai bun al tratamentelor, ceea ce permite reducerea dozelor de chimicale în medie cu 20-25%, atât la tratamente cu o singurå substan¡å, cât ¿i la amestecuri de pesticide, alese corect. La glifosat, reducerea dozei poate ajunge la 40%, cu efecte superioare fa¡å de folosirea apei netratate. Instala¡ia se monteazå fie într-o încåpere existentå în fermå, fie într-un container ¿i se conecteazå la sursa de apå ¿i la electricitate. Se pot monta instala¡ii cu diferite debite de tratare pe orå (cele mai frecvente trateazå 10-12 mc/h), sau cu rezervor tampon. Apa de la surså trece printr-un filtru

tratament la altul, urmårile pot fi dezastruoase pentru culturi ¿i mediu. Pagubele în cazul ineficien¡ei tratamentelor sunt foarte mari (costul pesticidelor, al aplicårii fårå a atinge efectul scontat ¿i reducerea produc¡iei ca urmare a unui tratament necorespunzåtor).

Solu¡iile NHR Agropartners NHR Agropartners are în portofoliu o instala¡ie pentru tratarea apei înainte Acest lucru este posibil prin: de a fi utilizatå pentru prepararea - folosirea pentru tratamente a apei solu¡iei de pesticide, care se face în 3 cu calitate corespunzåtoare, pa¿i: filtrarea, extragerea ionilor de met- utilizarea unor ma¿ini performante ale din apå, care pot forma precipitate care permit reducerea cantitå¡ii de pes- cu pesticidul, ¿i reglarea pH-ului. ticide la hectar, Sunt folosite deja de câ¡iva ani ¿i în - agricultura de precizie, prin România astfel de instala¡ii de deminerevitarea suprapunerilor ¿i aplicarea alizare ¿i de reglarea pH-ului montate normelor variabile. de firma AgriFrance Environnement în colaborare cu NHR Agropartners, care Conform studiilor efectuate în SUA, pH-ul apei ¿i ionii de metale din apå sunt esen¡iale pentru eficien¡a tratamentului. De cele mai multe ori apa utilizatå nu are pH-ul corespunzåtor. Numeroase pesticide necesitå un pH neutru sau, de cele mai multe ori, acid, pentru a fi eficiente împotriva buruienilor, ciupercilor sau insectelor. Fermierii utilizeazå pentru tratamente fitosanitare apa din râuri, lacuri, iazuri, foraje sau chiar din re¡eaua publicå. Dacå nu acordå aten¡ie calitå¡ii ¿i stabilitå¡ii parametrilor apei de la un 46

Profitul Agricol 16/2021

MA{INI & UTILAJE NHR Agropartners oferå ¿i alte solu¡ii pentru reducerea derivei ¿i realizarea unui tratament complet, pe ambele fe¡e ale frunzelor ¿i pânå la baza plantelor: - ma¿ini pentru aplicat pesticide cu cortinå de aer de protec¡ie a jetului de solu¡ie, inclusiv cu posibilitatea înclinårii jetului de aer în func¡ie de direc¡ia din care bate vântul (Hardi Twin), - folosirea duzelor antiderivå, - ghidarea ¿i controlul sec¡iunilor pentru evitarea suprapunerilor ¿i a trecerilor inutile pe tarla, - folosirea unor ma¿ini capabile så recupereze surplusul de solu¡ie (Gregoire EcoProtect).

centrifugal cu autocurå¡are, care re¡ine particulele grosiere din apå, asigurând astfel ¿i protec¡ia duzelor ma¿inii de stropit, apoi printr-un rezervor cu rå¿inå sinteticå specialå care re¡ine cationii ¿i, în final, printr-un dispozitiv care regleazå pH-ul. Furnizorul instala¡iei poate asigura ¿i materialele consumabile pentru regenerarea rå¿inii ¿i reglarea pH-ului, precum ¿i consultan¡å privind pH-ul necesar în func¡ie de tipul pesticidului, sau amestecul de substan¡e recomandat sau interzis. Rå¿ina care extrage ionii de metal are o duratå de via¡å de 8-10 ani.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 16/2021

SIMA 2021 a premiat digitalizarea Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole - pe scurt SIMA Paris - a fost amânat din cauza pandemiei, dar organizatorii au decis så ¡inå anul acesta måcar festivitatea de premiere SIMA Innovation Awards 2021. Au fost 4 categorii: Sol ¿i culturi; De la recoltare pânå la depozitare; Zootehnie ¿i energie regenerabilå ¿i Echipamente electronice încorporate în utilaje, piese ¿i servicii. Juriul a acordat medalii de aur, argint ¿i bronz în special celor care au venit cu automatizåri ¿i robotizåri, semn cå viitorul agriculturii va fi digital. Au fost premiate solu¡iile de tratare a culturilor asistate de lasere speciale LIDAR, noi tehnologii de fertilizare, robo¡i de semånat ¿i prå¿it, ma¿ini autonome pentru zootehnie, senzori

speciali pentru combine de recoltat ¿i multe alte echipamente ¿i solu¡ii digitale. Dar despre toate acestea vom scrie pe larg în numerele viitoare ale revistei.

Arpad DOBRE

75 de ani de Zetor Constructorul ceh Zetor serbeazå produs 1,3 milioane de tractoare pe 75 de ani de la înfiin¡are. Era august care se poate låuda cå le-a vândut în 1946, când uzina Zbrojovka (din Ce- 136 de ¡åri. hoslovacia pe atunci) a prezentat prototipul tractorului Z, precursorul mårcii. Odatå cu Z, numele s-a format simplu: transcrierea foneticå a pronun¡iei Zet ¿i termina¡ia tor, de la tractor. Primele tractoare aveau 25 CP, dar Zetor ¿i-a diversificat rapid produc¡ia. ¥n anii 90, constructorul ceh a reu¿it så råmânå activ, cu câteva modele îmbunåtå¡ite. ¥n anul 2002, uzina a intrat sub controlul unui investitor, HTC Investments, din Bratislava, cu afaceri în agriculturå, construc¡ii ¿i. odatå cu cumpårarea Zetor, în utilaje agricole. ¥n total, din 1946 încoace, Zetor a 47

MA{INI & UTILAJE

Claas redeschide fabrica de tractoare din Le Mans Claas va sårbåtori pe 21 mai 2021 redeschiderea fabricii de tractoare complet modernizate din Le Mans, Fran¡a. Festivitatea va avea loc în cadrul unui eveniment transmis online, din cauza situa¡iei actuale generate de pandemie. Evenimentul se va desfå¿ura în intervalul orar 10:30 - 11:30, ora României, cu participarea Cathrinei ClaasMühlhäuser, a lui Thomas Böck CEO Claas, a noului ¿ef al diviziei de tractoare Claas, Dr. Martin von HoyningenHuene. În aceea¿i zi, în intervalul orar 12.00-13.00, ora României, to¡i cei interesa¡i vor putea participa la un eveniment digital, evident tot online, în cadrul cåruia Thomas Böck ¿i Dr. Martin von

Hoyningen-Huene vor prezenta o serie de noutå¡i ¿i informa¡ii referitoare la fabrica modernizatå ¿i vor råspunde la întrebårile participan¡ilor. Reprezentan¡ii companiei Claas au dat asiguråri cå vor organiza vizite la

noua fabricå de tractoare de la Le Mans de îndatå ce condi¡iile privind pandemia ¿i circula¡ia la nivel european o vor permite.

Arpad DOBRE

John Deere promoveaz\ sustenabilitatea Pactul Verde lansat de UE determinå companiile din agriculturå så investeascå într-o mai mare sustenabilitate în domeniu. Necesitatea protejårii mediului este un semnal pentru întreaga industrie de a conlucra pentru a atinge obiectivele

stabilite de Pactul Verde. “Ziua Sustenabilitå¡ii John Deere”, care va avea loc pentru prima datå în acest an, în 27 mai, vine så demonstreze cum poate contribui industria de ma¿ini agricole la cre¿terea sustenabilitå¡ii în agriculturå.

Pe parcursul acestui eveniment, care va avea loc în intervalul orar 15.3017.00, ora României, participan¡ii vor afla de la fermieri, furnizori de servicii în agriculturå ¿i tehnicieni despre modul în care tehnologiile avansate pot schimba afacerile în domeniul agricol, astfel încât acestea så fie mai productive ¿i mai sustenabile. Discu¡iile se vor axa preponderent pe protec¡ia solului, fertilizarea organicå ¿i protec¡ia culturilor. Evident, toate aceste discu¡ii ¿i prezentåri nu pot avea loc în câmp, din cauza restric¡iilor impuse de pandemie, dar to¡i cei interesa¡i vor putea vedea ¿i afla noutå¡i în cadrul unei transmisii live pe internet, iar Profitul Agricol va posta din timp link cåtre acest eveniment.

Arpad DOBRE 48

Profitul Agricol 16/2021

INFORMA}II

EXTERNE Planul climatic al lui Joe Biden Pre¿edintele american Joe Biden a anun¡at un plan ambi¡ios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serå din Statele Unite cu 30% pânå în anul 2030. “To¡i trebuie så facem eforturi mai mari. Acesta este deceniul în care putem lua deciziile corecte pentru a evita cele mai grave efecte ale unei crize climatice”, a declarat Biden, care le-a cerut ¿i altor state så implementeze o politicå similarå. Acest obiectiv va fi atins cu ajutorul

implementårii unor tehnologii inovatoare, iar agricultura va juca un rol foarte important. “Fermierii no¿tri folosesc deja cele mai noi metode prin care solul american poate deveni un model de captare a carbonului”, a spus pre¿edintele. Administra¡ia Biden va pune la dispozi¡ia fermierilor mai multe proiecte de produc¡ie a unei genera¡ii noi de biocombustibili ecologici, cu o amprentå foarte reduså de carbon.

Danone [i laptele alternativ, din plante Viitorul director executiv al Danone ar putea miza pe produsele lactate alternative din plante pentru a redresa valoarea ac¡iunilor grupului, pe fondul unor presiuni tot mai mari din partea investitorilor. Grupul francez a înregistrat vânzåri în valoare de 5,7 miliarde de euro în primul trimestru al anului, o scådere anualå de 3,3%. Cea mai mare scådere a vânzårilor, de 12%, a fost raportatå de

Profitul Agricol 16/2021

divizia de îmbuteliere a apei minerale. În urma anun¡ului, valoarea ac¡iunilor Danone s-a depreciat cu 2,6%. Produsele pe bazå de plante ale gigantului francez se bucurå înså de un succes tot mai mare ¿i ar putea juca un rol important în viitoarea strategie a grupului. Vânzårile din acest sector au crescut cu 15% în 2020, ¿i au ajuns så reprezinte 10% din încasårile totale ale Danone.

Bolivia interzice exportul de carne de vitå Guvernul Boliviei a interzis complet exporturile de carne de vitå, pe fondul cre¿terii accelerate a pre¡urilor de pe pia¡a internå. Exporturile vor fi reluate doar dupå ce va exista o cantitate suficientå pentru aprovizionarea localå ¿i un surplus consistent. Måsura a fost anun¡atå dupå ce principalele lan¡uri de magazine alimentare au intrat în grevå timp de patru zile, pentru a protesta contra cre¿terii pre¡urilor de cåtre furnizori. La rândul lor, producåtorii de carne au amenin¡at cå vor intra ¿i ei în grevå, dacå exporturile nu vor fi permise. Peste o mie de cazuri de pestå în Germania Numårul cazurilor confirmate de pestå porcinå africanå din Germania a depå¿it pragul de o mie, dar autoritå¡ile au reu¿it pânå acum så protejeze fermele, toate infec¡iile fiind raportate în rândul porcilor mistre¡i. Epidemia nu a fost înså eradicatå, a¿a cå multe state impun în continuare restric¡ii de import pentru carnea de porc din Germania. Guvernul german continuå negocierile cu China, care a fost anul trecut cel mai important partener de export, dar momentan nu s-a ajuns la un acord. Criza îi for¡eazå pe fermierii libanezi så cultive ha¿i¿ Criza economicå prelungitå din Liban i-a for¡at pe mul¡i fermieri din regiunea Baalbek så cultive canabis pentru a putea supravie¡ui. Canabisul a înlocuit culturile tradi¡ionale din regiune, cum ar fi cartofii. Valoarea monedei libaneze s-a pråbu¿it în ultimul timp, crescând semnificativ pre¡urile produselor de import de care au nevoie fermierii, printre care combustibil, semin¡e sau îngrå¿åminte. Fermierii spun cå este acum de patru ori mai ieftin så produci ha¿i¿ fa¡å de cartofi sau fasole, iar cererea mare de pe pia¡å le asigurå un venit stabil. 49

MICA PUBLICITATE

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS INGINER AGRONOM MULTIPLICARE: Teleorman Companie multina¡ionalå de top producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL COMERCIAL &ADMINISTRATIV: Bucure¿ti Companie producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: Teleorman, Bråila Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL DEPARTAMENT FUNCIAR: Cara¿-Severin Grup de firme cu profil agricol din zona de Vest

REPREZENTANT VÂNZÅRI INPUTURI: Boto¿ani Companie na¡ionalå de distribu¡ie inputuri

RESPONSABIL VÂNZÅRI: ZONA AR-BH ¿i OT-TR-GR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Vrei så te alåturi celei mai tari echipe multina¡ionale furnizoare de semin¡e, care a crescut în agribusinessul românesc într-un an cât al¡ii în zece? Acum e momentul så faci pasul în fa¡å pentru a fi alåturi de ei în Campania de rapi¡å în toamna lui 2021! Cåutåm un om de bazå în echipå, care så acopere zona AG, GR ¿i TR, pentru un furnizor multina¡ional de semin¡e.

Sales Representative AG, GR, TR E¿ti candidatul potrivit dacå îndepline¿ti cumulativ urmåtoarele condi¡ii: • Experien¡å de minim 2 ani în semin¡ele pentru cultura mare în Arge¿, Giurgiu ¿i Teleorman • Cunoa¿terea personalå a distribuitorilor de inputuri din zona alocatå ¿i abilitå¡i dovedite de negocieri B2B cu ace¿tia • Studii superioare în sectorul agronomic, putând oferi ¿i consultan¡å tehnicå cåtre fermierii-cheie • Permis B, mobil zi de zi pe teren ¿i bun utilizator de Microsoft Office (Excel, PowerPoint, Outlook). Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorilor angaja¡i så råmânå la cele mai înalte cote de-a lungul întregului an ¿i pentru a atinge performan¡a comercialå scontatå! 50

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 Profitul Agricol 16/2021

Pagina de istorie

Casa de piatr\

în ]ara cu case de chirpici C

asa de Piatrå de la Here¿ti a fost ctitoritå pe un platou din apropierea râului Arge¿, la începutul secolului al XVII-lea. Proprietar era boierul Udri¿te Nåsturel, cumnat cu domnitorul Matei Basarab. Este singurul monument de arhitecturå civilå româneascå construit în întregime, pe dinafarå ¿i pe dinåuntru, din blocuri mari de piatrå ¿lefuitå. Boierul a ridicat casa dupå o cålåtorie fåcutå în Italia. Erau doar câ¡iva boieri, cât så-i numeri pe degetele de la o mânå, cei care fåcuserå astfel de excursii în vremea aceea. Casa este ridicatå pe trei nivele (pivni¡å, parter ¿i etaj). Saloanele, holurile ¿i scårile interioare sunt frumos orânduite. Sunt câteva încåperi mici boltite cilindric, iar tehnicile de lucru folosite ¿i calitatea materialului dau o notå distinctå, de originalitate ¿i farmec. Cålåtor pe la Herå¿ti, în septembrie 1657, Paul de Alep, secretar al patriarhului Macarie al Antohiei, a asemuit clådirea cu “un palat fårå egal, cum numai în ºara francilor mai po¡i vedea”. Aceastå caså, cu scarå interioarå, este o ciudå¡enie ¿i datoritå materialului din care a fost fåcutå, cåci, în zonå, se construia doar din chirpici. Rar, la zidirea bisericilor se mai folosea piatrå micå ¿i cåråmidå arså.

ªi arhitectura ei este neobi¿nuitå. În varianta originalå, clådirea a fost în formå de “L”, iar spa¡iile de locuit, aproape identice, formau douå apartamente aflate în oglindå, cu structuri separate. Casa are peste tot ziduri groase, împodobite, atât la fa¡adå, cât ¿i la interior, cu blocuri de piatrå de mari dimensiuni, bine ¿lefuite. ªi alte case nobiliare din secolele XVII ¿i XVIII sunt fåcute din piatrå, dar numai în componente separate: stâlpi, portaluri, balustrade, decora¡iuni sculptate etc. Piatra de mari dimensiuni era folositå doar pentru decor. Beciurile reprezintå un punct de interes datoritå dimensiunilor mari. Alåturi de casa boiereascå, sora lui Udri¿te Nåsturel, Elena Doamna, so¡ia lui Matei Basarab, a construit în 1644 o bisericå, tot de piatrå. În pridvorul bisericii o frumoaså lespede de marmurå atrage privirea. Pe ea este scriså, cu litere chirilice, o genealogie a familiei NåsturelHere¿ti. Lespedea a fost recuperatå de la demolarea bisericii Sfânta Vineri din Bucure¿ti, ctitorie tot a unor Here¿ti. Familia este una dintre cele mai vechi, cu rådåcini pânå la Basarab Întemeietorul. În marmurå apare ¿i blazonul familiei: o acvilå bicefalå încoronatå, cu aripi deschise, având pe piept scutul cu

leul ¿i ¿arpele, fa¡å în fa¡å. Flancând pasårea, sunt a¿eza¡i doi cavaleri, iar la picioarele lor se deschide deviza familiei: Honor et patria. Casa a fost cumpåratå, în 1831, de familia principelui sârb Milo¿ Obrenovici. ¥n 1881, a intrat în proprietatea lui Anastase Stolojan. ¥n 1931, este devastatå de un incendiu ¿i nu a mai fost reparatå. ¥n 1948, clådirea ¿i anexele gospodåre¿ti au fost na¡ionalizate. În 1954, a început un proiect de restaurare a Casei de Piatrå, sub coordonarea arhitectei Eugenia Greceanu. Lucrårile propriu-zise de restaurare au avut loc abia în perioada 1965–1971, conacul fiind readus la forma sa din timpul lui Matei Basarab. Dupå revolu¡ie, în anul 2013, clådirea a fost restituitå urma¿ilor familiei Stolojan. Ace¿tia au scos monumentul la vânzare pentru 1,5 milioane de euro. Dreptul de preemp¡iune era al statului român, care nu a råspuns la ofertå. Acum vreo cincisprezece ani se vorbea despre ini¡iativa de a face la Here¿ti un Muzeu al Boierului Român, în contrapondere cu Muzeul ºåranului Român. Aici ar fi urmat så fie organizate expozi¡ii ¿i evenimente culturale...

Profitul Agricol 16/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (X)

Insolite

oarte pu¡ini dintre pasiona¡ii confruntårii cu sålbåticiunile au råmas ori au devenit fideli ai metodelor clasice, tradi¡ionale, multe din ele ajunse, în timp, anacronice ori pur ¿i simplu insolite. Aståzi, ele sunt considerate “de ni¿å”, extravagan¡e pitore¿ti, apanaj al unor minoritå¡i. Exercitate demonstrativ în cazul manifestårilor cinegetice de anvergurå, reprezintå o patå de culoare ¿i un pretext de atractivitate prin spectaculosul presta¡iilor, menite så exprime plurivalen¡a preocupårilor breslei. Încå practicat în ¡årile asiatice, unde î¿i are sorgintea, dar ¿i în cele central ¿i vest europene, care l-au importat ¿i dezvoltat în Evul Mediu ca sport nobiliar, ¿oimåritul råmâne o metodå de vânåtoare oarecum de castå. Dacå principiile de bazå ale cre¿terii, dresajului ¿i utilizårii påsårilor de pradå diurne la vânåtoare au råmas acelea¿i, ¿oimarilor li s-au adåugat, de-a lungul timpului, o serie de norme ¿i de restric¡ii menite så-i ¡inå, totu¿i, în pas cu vremea. De pildå, în prezent, ei nu pot de¡ine ¿i folosi decât zburåtoare provenite din genitori cu pedigriu, ale cåror acte de origine trebuie så le certifice reproducerea în captivitate. Aceastå måsurå urmåre¿te, ca ¿i în cazul grådinilor zoologice, descurajarea traficului cu

Profitul Agricol 16/2021

animale capturate din mediul sålbatic. Vânåtoarea cu arcul ¿i cu arbaleta coboarå tot din negura timpului, råmânând în mod constant o probå de virtuozitate, atât în privin¡a apropierii de animalele sålbatice, cât ¿i în aceea a preciziei loviturii. Adep¡ilor acestor metode le sunt rezervate terenuri speciale sau perioade scurte în timpul sezonului obi¿nuit, la fel ca ¿i celor care utilizeazå arme de foc istorice, cu pulbere neagrå, cu fum, încårcabile pe la gura ¡evii. La noi, chiar dacå legea prevede ¿i posibilitatea folosirii acestor metode de vânåtoare, nu au fost încå elaborate instruc¡iuni clare, menite så confere un statut practicabil unor enun¡uri pur formale, strict decorative, inserate, probabil, doar pentru sincronizarea cu normele europene, ca atâtea altele, de altfel… Tot în categoria metodelor de vânåtoare insolite se înscriu ¿i cele socotite pe alocuri tradi¡ionale. Astfel, goanele cu participan¡i cålare (par force, venerie), înso¡i¡i de zeci de câini mânåtori ai cerbilor, vulpilor, cåpriorilor sau iepurilor de pe întinse domenii din Fran¡a ¿i Marea Britanie, între¡in mai mult o atmosferå de petrecere ¿i de echita¡ie. Ucise prin epuizare, animalele nu fåceau decât så ofere un pretext cinegetic pentru eva-

dårile mondene din preajma castelelor, un fel de hârjoanå cu ¿taif elitist. Celor ce vânau pentru subzisten¡å li se tolera prinderea cu plasele, pe faleze, a nagâ¡ilor, ploierilor, culicilor ¿i sitarilorde-mal, dar ¿i a sturzilor, cu lespezi de piatrå a¿ezate superficial, pe post de capcane, metode îngåduite ¿i aståzi, prin derogare de la lege, francezilor din mediul rural, pe proprietå¡ile lor. Restul europenilor, inclusiv noi, le-ar socoti braconaj, dar ei au ¿tiut så-¿i negocieze interesele inclusiv în domeniul cinegetic. Vânarea ciocârliilor-de-câmp atrase de oglinzi era ¿i ea o ciudå¡enie pe meleaguri mioritice, pânå ca unii så-i descopere virtu¡ile pecuniare, prin exploatarea slåbiciunii confra¡ilor italieni ¿i francezi pentru måruntele påsåri socotite de ei drept savuroase ¿i… afrodiziace, dacå sunt consumate în stare crudå, curå¡ate numai de pene, ca pe timpul patricienilor romani. A¿a s-a ajuns la adevårate hecatombe, pânå ce, printr-un alt exces, s-a interzis cu totul vânåtoarea la påsåri în România, situa¡ie, dupå cât se vede, imposibil de deblocat. De fapt, cred cå nici nu intereseazå pe nimeni dintre cei în drept så o facå.

Gabriel CHEROIU

HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 29.04 - 12.05.2021

Mihai Petcu 29.04.1944, fermier Agroindustrial Pantelimon Doriana Ni¡u 29.04.1965, director general KWS Semin¡e Liliana-Angelica Ciulu 29.04.1970, director vânzåri Corteva Lucian Dejeu 29.04.1970, director vânzåri Kwizda Agro Romania Adrian Ionescu 30.04.1958, director general SemPlant Gheorghe Våcaru 30.04.1959, director general Direc¡ia AM POPAM, MADR Amelia Rus 2.05.1979, director general MADR Nicolae Såndulescu 4.05.1951, pre¿edinte Alcedo Lauren¡iu Baciu 4.05.1958, fermier, fost pre¿edinte LAPAR Emil Nedelcu 5.05.1977, director vânzåri Syngenta George Scarlat 5.05.1979, senator, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå Adriana Chirea 6.05.1963, director adjunct måsuri de pia¡å, APIA Liviu Micovschi 7.05.1959, Branch Manager NHR - Filiala Carei Dan Dasoveanu 7.05.1976, Branch Manager NHR - Filiala Ro¿iori Råzvan Tomescu 7.05.1980, director marketing Titan Machinery România Cåtålin Ionu¡ Nica 7.05.1981, secretar general MADR Vicen¡iu Cremeneanu 8.05.1969, director general Alcedo Mihai Anghel 15.05.1963, Cerealcom Dolj 54

Vinul cu gust de Etna Viticultorii ¿tiu så spunå pove¿ti poate mai bine ca alte bresle. A¿a este ¿i povestea vinului stors din strugurii crescu¡i pe versan¡ii Etnei, nåprasnicul vulcan sicilian. Povestea vinului a început în anii ‘80, când doi fra¡i au decis så punå bazele unei podgorii. Tinerii viticultori voiau så exploateze solul special al muntelui Etna, bogat în minerale aduse din stråfundurile planetei. A¿a s-au nåscut Etna Rosso ¿i Etna Bianco.

Strugurii provin din douå vii diferite situate pe partea nordicå a muntelui Etna, între 500 ¿i 600 de metri deasupra mårii. Terasele au un sol foarte nisipos ¿i recolta se face în a treia såptåmânå din octombrie, dupå care începe procesul de realizare a vinului. ªi, pentru cå ¿tiu så spunå pove¿ti frumoase, cei doi viticultori au creat ¿i vinuri cu o istorie milenarå, Mamertino, pe care îl bea cu plåcere însu¿i Iulius Cezar. Tot din combina¡ia între douå soiuri de struguri care cresc pe pere¡ii vulcanului. Rezultatul, un vin cu o aromå de iarbå, cire¿e dulci, cocos ¿i cu personalitate ¿i prospe¡ime. Arheologii spun cå locuitorii Siciliei produceau vin cu 2.000 de ani înainte de Hristos. Cåldura vulcanului le permitea så creascå 40 de soiuri diferite de struguri. Iar unele vii erau plantate ¿i la 1.300 de metri deasupra mårii.

CAREUL AGRICOL

ORIZONTAL: 1) Întåritor pe bazå de apå – Unitate de maså; 2) Celebritatea lui Procust – Insule în mi¿care; 3) Fazå de campionat – Bårbatul Atenei; 4) Timbru sec! – Rea de gurå; 5) Floarea... ochiului – Ansamblu de la ¡arå; 6) Ales într-o camerå – Margini de recif! 7) Apreciere popularå; 8) A ajunge la ¡intå – Potrivitå dupå ureche; 9) Asta-i culmea – I s-au înecat coråbiile; 10) Aflatå în lipsuri.

de Dinu-Ioan Nicula 1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Aprecia¡i pentru bunul lor gust; 2) Ajunse la faza de coacere – E un 8 nume… în chimie; 3) Pregåtitå pentru råz9 boi – Un om... urât; 4) Închise la fa¡å; 5) Nu10 i de trecut cu vederea – ºinut de pove¿ti; 6) Olanda pe ma¿ini – Un sfert din an; Solu¡ia careului din Nr. 15/2021 7) Privitoare la culturå – Apel.. la catalog! ORIZONTAL: FAN - SESURI; RAION - PRES; U - TRUCA - GC; CV - BRATARA; TOPI - TABEL; 8) Luat prin surprindere – Se laså a¿teptaERA - CARASI; BRAULET - T; LEAPSA - UNU; te; 9) Vremuri de himere! – Fåcut så exploU - DAUNATOR; PLASTILINA. deze; 10) A devenit fluentå. 7

Profitul Agricol 16/2021