Profitul Agricol nr. 16, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 16 din 24 aprilie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 16/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Digitalizarea agriculturii, o sintagmå care face carierå Parc\ niciodat\ nu a fost mai atractiv\ agricultura pentru lumea digital\. Drone, robo]i, sateli]i pentru precizie, utilaje care merg singure, viitorul ne promite numai lucruri pl\cute. E adev\rat, pl\cute mai mult auzului celui de la ora[ dec=t celui care chiar lucreaz\ c=mpul. {i tot acest entuziasm ;mi aduce aminte de o butad\ din anii ‘50, c=nd computerele erau ;nc\ secret de stat. Se spunea c\ cercet\torul sovietic Miciurin lucreaz\ la hibridarea gr=ului cu pirul, ca s\ fac\ gr=ul plant\ peren\. A[a, nu ne-am mai duce la sem\nat, ci doar la recoltat. Cam a[a sun\ ast\zi promisiunile vizavi de viitorul agriculturii. P=n\ la atingerea acestui viitor, s\ vedem c\ mai ;nt=i avem nevoie de oameni care s\ preg\teasc\ tranzi]ia agricultorilor spre digital. Un fel de tehnician de informatic\ agricol\, m\car c=te unul ;n fiecare comun\, ca inginerii agronomi pe vremuri. Un om care s\ mearg\ s\ lucreze pe r=nd ;n ferme ca s\ ;ndrume ;ndeaproape agricultorii.

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Ace[ti tehnicieni ar putea fi f\cu]i dintre tinerii care au suficient\ determinare s\ lucreze ;ntr-o ferm\ [i [tiu [i c=te ceva despre calculatoare. Nu le trebuie studii universitare, poate doar diploma de bac [i ni[te cursuri de formare profesional\. Ar fi o meserie de viitor, crede Clubul Fermierilor Rom=ni. Ar aduce un suflu nou de tineri ;n mediul rural, [i, cu facilit\]ile care trebuie, ar putea reprezenta un boom de dimensiunile celui din anii 2000, c=nd guvernul N\stase acorda facilit\]ile pentru IT. Strategia exist\, este scris\ deja de Club, cum spuneam. Dar o fi parcurs-o [i vreun politician?

Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 16/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Adrian Mocanu cere s\ nu se mai trag\ Ucraina refuz\ s\ semneze rachete antigrindin\ 7 un nou acord de naviga]ie în Marea Neagr\ 10 Bruxelles-ul se uit\ plin de speran]\ spre China 8 Polonezii pl\tesc ;nc\ 500 de milioane pentru agricultur\ 10 Delega]ie chinez\ ;n vizit\ la ANSVSA 8 Elve]ia nu [tie cum s\ aplice 12 :n c\utarea investitorului qatarez 9 decizia unui tribunal european Fenomene ciudate ;n culturile de grâu [i rapi]\

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii Grâul din Rusia intr\ pe pie]ele tradi]ionale UE Pre]ul grâului din UE cre[te moderat 658,5 milioane tone de semin]e oleaginoase

Spune STOP buruienilor din cultura de porumb

Libra Internet Bank lanseaz\ Creditul Fermierului CEC Bank finan]eaz\ prin Rural Plus

Interviu Valeriu Tab\r\> Trebuie ap\rat patrimoniul Academiei

Grupul Haifa î[i extinde afacerile din România

Ce urmeaz\ dup\ El Niño?

Americanii folosesc lasere pentru a combate gripa aviar\

Plugul cu vibra]ii reduce costurile, consumul [i tasarea

Tractoare pentru ferme mici, pomicultur\, legumicultur\

Cositoare pentru iarb\, garduri vii, arbu[ti

{enilele reduc tasarea

Iriga]ii [i fertilizare direct la r\d\cina plantelor

Confirmarea în câmp a utilajelor Siptec

Cre[terea animalelor 20

Culturi vegetale Principal Forte, pentru o recolt\ de care po]i fi mândru

Ma[ini & utilaje

Afaceri, bani credite

Virusul gripei aviare poate contamina laptele

Tehnologii alternative pentru cre[terea p\s\rilor

Nelu Bala[ cre[te 60.000 de g\ini care produc 60.000 de ou\ zilnic

Conferin]a ANFNC [i riscurile mari 24 pentru zootehnie

O istorie a mini[trilor Aveam mini[tri ai Agriculturii înainte de un Minister al Agriculturii? 44

Hobby 36

Ofert\ de angajare de vis la John Deere

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Adrian Mocanu cere s\ nu se mai trag\ rachete antigrindin\

up\ ce a mobilizat agricultorii ;mpotriva sistemului antigrindin\, socotit vinovat de secet\, Adrian Mocanu, pre[edintele ACCPT Prahova, spune c\ protestul a fost unul spontan. “Nu exist\ niciun studiu care s\ releve leg\tura între îns\mân]area asta - c\ nu conteaz\ c\ e cu rachete, Occidentul a f\cut cu avioane, cu fel de fel de manevre s\ duc\ iodura asta de argint în nor - [i inciden]a grindinei”, crede Mocanu. “Ne juc\m pe banii no[tri f\r\ s\ afect\m c\derea de grindin\. Dac\ grindina va vrea s\ pice, va pica indiferent ce fac \[tia. Ei trag exagerat. Probabil, ocazional, s\ zic c\ mut\ grindina dintr-un loc în altul, s\ zic, dar oricum suprim\ ploile.” :n Prahova cel pu]in, sus]ine Mocanu, situa]ia privind cultura de grâu este critic\. “Suntem extrem de speria]i, în zona asta de sud a Prahovei, pentru c\ situa]ia la ora asta este critic\. Am 40 de ani de agricultur\, dar a[a ceva nu am v\zut. Grâul, dac\ nu îl plou\ substan]ial, se va usca pe câmp de nu vom lua un bob. Nici de rapi]\. La ora asta, se usuc\ grâul pe câmp, s-a schimbat la culoare, el nu mai face, chiar dac\ îl irig de aici încolo, decât trei tone la hectar. Eu asemenea secet\ în prim\var\ nu am pomenit.” Omul cere oprirea sistemului antiProfitul Agricol 16/2024

grindin\ [i un studiu privind impactul iodurii de argint asupra mediului. “E vorba de 50 de milioane de euro pe care îi trag în aer pe degeaba. (...) Ne-am trezit noi s\ tragem, din 2005, pe când \[tia au terminat cu trasul prin 2000 - Argentina, Fran]a, Republica Moldova trag din anii '60 [i au început s\ renun]e pentru c\ [i-au dat seama c\ nu se pup\ costurile [i protec]ia. (...) Organiza]ia Mondial\ a Meteorologiei nu recomand\ interven]iile în atmosfer\, iar cu iodura de argint, care este o substan]\ care nu exist\ în natur\, nu au f\cut ei nicio cercetare. Fiind o substan]\ a[a de rar\ care se produce doar în laborator, ea nefiind uzual, nu au f\cut [i ei niciun studiu. Am g\sit doar faptul c\ e puternic toxic\ pentru mediul acvatic. Cercet\rile americane spun c\ în zonele în care s-a insistat cu îns\mân]area de nori au g\sit concentra]ii peste limita admis\ din aceast\ substan]\ care e solubil\ foarte greu în ap\, se acumuleaz\. Au primit aviz negativ de la Mediu când au implementat legea”, a ad\ugat Adrian Mocanu. “Am tras semnalul de alarm\... Dac\ nu se vor conforma, vor vedea. Fermierii sunt dispera]i".

Arin DORNEANU

Ce cred europarlamentarii despre agricultur\ S\pt\m=na trecut\, la Bruxelles a avut loc o ;nt=lnire a europarlamentarilor din comisia de agricultur\ cu membrii asocia]iilor profesionale din toat\ Europa. Fiind an electoral (;n toat\ Europa se voteaz\ pentru europarlamentare), s-au pus ;n discu]ie priorit\]ile pentru mandatul viitor. Parcurg=nd discursurile, se poate construi o imagine a ceea ce cred cu adev\rat despre agricultur\. Herbert Dorfmann, din partea EPP, Partidul Popular European, a vorbit despre nevoia de ferme durabile. La final a transmis un semnal pro liber schimb cu Ucraina, dar [i cu America de Sud. “Ce ar ;nsemna pentru sectorul zootehnic [i consumatori dac\ am opri importurile de furaje?” “Urm\toarea Politic\ Agricol\ Comun\ poate fi oportunitatea de a reveni la un echilibru social.” Verzii au r\mas fideli pozi]iei lor, agricultura din UE nu trebuie s\ ajung\ ca cea din Canada, SUA ori Ar gentina, de[i import\m masiv de acolo, dar reprezentantul lor nu a mai spus asta. Iar Dacian Ciolo[, care a vorbit din partea Renew, pare s\ ;[i fi modificat raportarea la domeniu. “Cum vom reconstrui venitul fermierilor ;n viitor? Nu prin subven]ii sau perfuzii, ci prin pre] sau servicii efectuate de fermieri.” {i “trebuie s\ lu\m ;n calcul aderarea Ucrainei. :n termen scurt sau mediu nu va putea s\ se adapteze la standardele UE.” Cel mai bine au ie[it S&D, Alian]a Sociali[tilor cu Democra]ii, care au vorbit pu]in despre stimulare, nu sanc]iuni, contingente pentru Ucraina [i mai mul]i bani pentru agricultur\, mai ales pentru tineri.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Bruxelles-ul se uit\ plin de speran]\ spre China Cu prilejul unei vizite pe care o efectueaz\ s\pt\mâna aceasta în China, comisarul european pentru agricultur\ va c\uta majorarea exporturilor de produse agroalimentare europene spre a doua mare economie a lumii [i p\strarea agriculturii [i industriei alimentare deasupra tensiunilor comerciale crescute dintre China [i UE, transmite Reuters. “Inten]ia mea este s\ evit, pe cât posibil, ca agricultura s\ fie penalizat\ pentru problemele din alte sectoare, lucru care se poate întâmpla uneori”, a declarat Janusz Wojciechowski (foto) la Shanghai. Vizita comisarului european vine într-un moment în care China [i Europa se îndreapt\ lent spre o situa]ie de criz\, în condi]iile în care cre[terea protec]ionismului amenin]\ s\ devin\ un r\zboi comercial total, a avertizat s\pt\mâna trecut\ Jens Eskelund, pre[edintele Camerei Europene de Comer] din China. Spre deosebire de sectoare precum panourile fotovoltaice [i noile vehicule ecologice, sectorul agroalimentar al Uniunii Europene a înregistrat un surplus de pe urma schimburilor comerciale cu China. Anul trecut, exporturile UE de produse agroalimentare în China s-au cifrat la 14,6 miliarde de euro, în sc\dere cu 8%, comparativ cu 2022, în timp ce importurile UE din China au sc\zut cu 15%, la 8,3 miliarde de euro. Comisarul a apreciat c\ exist\ loc pentru cre[terea exporturilor UE în China pentru o gam\ larg\ de produse agroalimentare, de la carnea de pas\re [i pân\ la carnea de porc, vit\ [i chiar [i produse lactate, un segment care este deja într-un stadiu avansat de penetrare în China. 8

“Putem vedea o extindere a clasei mijlocii de consumatori care caut\ alimente de calitate ridicat\. Asta constituie o [ans\ pentru produc\torii eu-

ropeni de alimente s\ î[i majoreze exporturile”, a spus oficialul european.

Arin DORNEANU

Delega]ie chinez\ ;n vizit\ la ANSVSA Nu doar europenii sunt tenta]i de pia]a chinez\. {i chinezii caut\ s\ diversifice importurile din Europa. S\pt\m=na aceasta, secretarul de stat Sorin Moise a participat la o întâlnire cu o delega]ie format\ din reprezentan]i ai Administra]iei Generale a V\milor din China. Întrevederea a avut loc la sediul ANSVSA, Moise fiind secondat de Alexandru Bociu, pre[edintele, [i de Ioan Oleleu, vicepre[edintele ANSVSA. S-a discutat despre identificarea unor oportunit\]i de import-export a produselor [i serviciilor specifice profilului sanitar veterinar. Au fost abordate [i alte subiecte precum exportul de lân\, piei de ovine [i bovine, material seminal bovin, carne de ovine [i produse lactate. O alt\ tem\ a fost cea privind finalizarea demersurilor pentru ridicarea restric]iilor

Sorin Moise, secretar de stat

pentru exportul de carne de bovin\. Sorin Moise a asigurat partea chinez\ c\ Ministerul Agriculturii le va asigura tot sprijinul institu]ional pentru o bun\ prezentare a sectorului agricol românesc [i a oportunit\]ilor de colaborare între state. Profitul Agricol 16/2024

Expozi]ia Liceului Tehnologic Bistri]a

:n c\utarea investitorului qatarez Premierul Marcel Ciolacu a început s\pt\m=na trecut\ o vizit\ de lucru în Qatar, urmat\ de o a doua, în Emiratele Arabe Unite. Prim-ministrul este înso]it de o delega]ie substan]ial\, dintre care ;i amintesc pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul Afacerilor Externe, Lumini]a Odobescu, ministrul Economiei, {tefanRadu Oprea, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pre[edintele ANSVSA, Alexandru Bociu, directorul Portului Constan]a, Mihai Teodorescu. Comunicatul oficial al Guvernului spune c\ to]i mini[trii care fac parte din delega]ie au întrevederi oficiale cu omologii din statele arabe. Oficial, un obiectiv important al acestor vizite fiind consolidarea componentei economice, cu accent pe atragerea investi]iilor. Neoficial, delega]ia rom=n\ caut\ investitori [i ;mprumuturi pentru bugetul de anul acesta, an electoral dificil. Ministrul Florin Barbu a avut c=teva ;nt=lniri cu reprezentan]ii celor mai puternice companii din Qatar [i Emiratele Arabe Unite. Le-a prezentat proiecte de investi]ii în domeniul zootehnic, dezvoltarea de abatoare pentru procesarea c\rnii de ovine, construirea unei fabrici de procesare a laptelui praf, sau construirea unei fabrici de procesare legume [i materie prim\ Profitul Agricol 16/2024

pentru ob]inerea condimentelor. “România are nevoie de investi]ii în procesarea materiei prime pe care o ob]in fermierii no[tri. Numai a[a vom cre[te valoarea produselor române[ti [i vom echilibra balan]a comercial\. Am prezentat poten]ialul uria[ al agriculturii române[ti în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut în ultimele dou\ zile cu oficialii [i reprezentan]ii celor mai puternice companii din Qatar [i Emiratele Arabe Unite. În cadrul vizitei oficiale, au fost puse bazele unor proiecte majore de investi]ii în domeniul zootehnic, privind dezvoltarea de abatoare pentru procesarea c\rnii de ovine, construirea unei fabrici de procesare a laptelui praf, precum [i construirea unei fabrici de procesare legume [i materie prim\ pentru ob]inerea condimentelor. Toate acestea reprezint\ rezultatul muncii unei echipe care î[i dore[te [i construie[te pentru viitor”, a notat ministrul pe pagina de Facebook. :n cadrul vizitei ;n Qatar a fost semnat un memorandum între ANSVSA [i Ministerul Municipalit\]ii privind cooperarea în domeniul carantinei veterinare, importul [i exportul de animale vii [i p\s\ri neafectate de epidemii [i boli contagioase.

Arin DORNEANU

Pe 23 aprilie, la Bistri]a s-a desf\[urat prima edi]ie a Agro-Expozi]iei de prim\var\ organizat\ de Liceul Agricol din localitate. Liceul a atras ;n organizare Forumul APPR, ca partener principal prin programul educa]ional al ascia]iei “Schooltor de Fermieri”. Cu sprijinul FAPPR, liceul a organizat atât dezbateri tematice, cât [i expozi]ii de animale, prezent\ri de utilaje, logistic\ [i tehnologie modern\ [i expuneri ale procesatorilor produselor agroalimentare.

Viitorul agriculturii europene, discutat la Consiliul AgriFish Consiliul Agricultur\ [i Pescuit se va întruni luni, 29 aprilie, la Luxemburg. Mini[trii vor discuta r\spunsurile la situa]ia actual\ din sectorul agricol, pe baza informa]iilor de la Comisia European\, aspecte legate de comer], precum [i rapoartele anuale de performan]\ ale statelor membre prev\zute în Politica Agricol\ Comun\. La prânz, mini[trii Agriculturii vor ]ine o discu]ie informal\ despre dialogul strategic pentru viitorul agriculturii.

Conferin]\ pentru soluri sustenabile Departamentul pentru Dezvoltare Durabil\ al Guvernului României [i Institutul pentru Cercet\ri în Economie Circular\ [i Mediu “Ernest Lupan” au organizat la Bucure[ti conferin]a “Soluri sustenabile”. S-a pus ;n discu]ie eventualitatea unui acord pentru solurile Europei, finan]area unui program ambi]ios de cercetare [i inova]ie printr-o re]ea de 100 de laboratoare vii (living labs) [i “faruri de coast\” (lighthouses) în Europa, pentru a contribui la tranzi]ia c\tre soluri s\n\toase pân\ în 2030.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ucraina refuz\ s\ semneze un nou acord de naviga]ie în Marea Neagr\ Conform unor surse neoficiale citate de agen]ia Reuters, Ucraina [i Rusia au negociat timp de dou\ luni în Turcia un nou tratat care s\ garanteze naviga]ia în siguran]\ a vaselor comerciale în Marea Neagr\, dar Kievul a refuzat în ultima clip\ s\ semneze acordul. Ucraina a acceptat ini]ial ca pre[edintele turc, Recep Erdogan, s\ anun]e acordul pe 30 martie, cu o zi înaintea alegerilor locale din Turcia. “În ultimul moment, Ucraina a oprit pe nea[teptate negocierile, iar

tratatul a fost abandonat”, sus]ine un participant la discu]ii, sub protec]ia anonimatului. Conform unei copii a documentului, care a ajuns în posesia jurnali[tilor de la Reuters, Ucraina [i Rusia se angajau s\ garanteze siguran]a navelor comerciale care transport\ produse civile, f\r\ s\ le atace sau s\ le perchezi]ioneze. Sursele agen]iei nu cunosc motivul pentru care Ucraina a întrerupt nego-

cierile, iar guvernul ucrainean a refuzat s\ comenteze pe acest subiect. Decizia Kievului este probabil motivat\ de schimbarea raportului de for]e din Marea Neagr\ în ultimele luni. În timp ce for]ele ucrainene au efectuat mai multe atacuri asupra porturilor [i navelor de lupt\ ruse[ti, flota rus\ a M\rii Negre a fost for]at\ s\ abandoneze aproape total bazele din Peninsula Crimeea [i s\ se retrag\ spre coasta de est.

Drago[ B|LDESCU

Polonezii pl\tesc ;nc\ 500 de milioane pentru agricultur\ Var[ovia va pl\ti fermierilor subven]ii în valoare de 2,1 miliarde de zlo]i (500 de milioane de euro), pentru a-i desp\gubi pentru pre]urile sc\zute la cereale. Deocamdat\, sunt doar sub forma unui proiect de act normativ. Comparativ cu restul Europei, fermierii din Polonia au protestat cel mai mult în ultimele luni, din cauza pre]urilor mici la produsele agricole, cauzate de importurile mari din Ucraina, precum [i de constrângerile care le sunt impuse lor de normele de mediu ale Uniunii Europene. Subven]iile vor fi finan]ate de la Fondul polonez de ajutor, al c\rui obiectiv principal este sprijinirea refugia]ilor ucraineni. Conform reglement\rilor în vigoare, Fondul polonez de ajutor va primi la rândul s\u banii de la economiile realizate în alte p\r]i 10

ale sectorului public [i posibil de pe urma obliga]iunilor emise de Banca de dezvoltare (BGK) de]inut\ de statul polonez. “Ajutorul este destinat s\ îi desp\gubeasc\ pe fermieri pentru pierderile suferite ca urmare a

situa]iei de pe pia]\, provocat\ de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, [i s\ creasc\ cifra de afaceri din vânz\rile de cereale, accelerând astfel golirea silozurilor înainte de urm\toarea recolt\”, se precizeaz\ în textul actului normativ. Profitul Agricol 16/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Americanii pot s\ exporte [i mai mult ;n India Administra]ia Biden a anun]at c\ toate disputele comerciale cu India au fost solu]ionate prin Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului. Statul asiatic a ridicat restric]iile de import pentru mai multe produse alimentare americane. SUA pot acum s\ exporte cantit\]i mai mari de carne de ra]\ [i curcan, afine, meri[oare, n\ut, linte, nuci sau mere. SUA a avut câ[tig de cauz\ ;n toate cele [ase litigii comerciale pe care le avea cu India.

Arabia Saudit\ mizeaz\ pe genetic\ Guvernul saudit a lansat un program na]ional de cre[tere a produc]iei interne de grâu [i orz, care se bazeaz\ pe unele tr\s\turi genetice ale plantelor care s-au adaptat de[ertului. Programul va studia genele a 903 specii de plante native, pentru a identifica muta]iile care le ajut\ s\ supravie]uiasc\ într-un mediu arid. Ulterior, regatul arab vrea s\ colaboreze cu companii str\ine pentru a dezvolta noi variet\]i de cereale folosind aceste gene.

Fermierii indieni a[teapt\ un sezon musonic bun Departamentul Meteorologic din India estimeaz\ c\ urm\torul sezon musonic va fi unul bun, cu precipita]ii care vor dep\[i cu 6% media normal\. Fermierii indieni au avut o recolt\ slab\ în 2023 din cauza condi]iilor meteo instabile. Dac\ anul trecut cre[terea sectorului agricol din India a fost de doar 0,7%, acum se a[teapt\ o cre[tere de 4%. Guvernul indian sper\ c\ ploile musonice abundente vor reduce infla]ia alimentar\ din ]ar\ [i vor permite refacerea rezervei de stat de alimente.

Elve]ia nu [tie cum s\ aplice decizia unui tribunal european O decizie a Cur]ii Europene pentru Drepturile Omului a pus într-o situa]ie dificil\ guvernul elve]ian, pentru c\ aplicarea ei contravine legisla]iei na]ionale. Curtea European\ a acceptat o plângere depus\ de 2.000 de femei elve]iene, majoritatea cu vârsta de peste 75 de ani, care sus]in c\ risc\ s\ moar\ în timpul perioadelor de canicul\ pentru c\ guvernul nu a luat m\suri de combatere a schimb\rilor climatice. Verdictul este definitiv, iar Serviciul Federal de Justi]ie din Elve]ia a anun]at c\ el trebuie pus în aplicare.

Ministrul Mediului, Albert Roesti, spune îns\ c\ Elve]ia are un sistem politic în care cet\]enii aprob\ sau resping m\suri legislative prin referendum. El a explicat c\ Elve]ia a adoptat deja prin referendum un plan de a reduce la zero emisiile de gaze cu efect de ser\ pân\ în anul 2050, dar în anul 2021 cet\]enii au respins o a doua propunere care includea m\suri mai dure pentru a reduce emisiile. “Problema este de fapt la tribunalul interna]ional, pentru c\ nici un judec\tor nu poate s\ treac\ peste rezultatul unui referendum”, sus]ine Albert Roesti.

Virusul gripei aviare poate contamina laptele Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) a anun]at descoperirea în premier\ a “unei concentra]ii ridicate” a virusului H5N1 în laptele de vac\. Virusul gripei aviare a fost momentan detectat doar în laptele crud, care nu a trecut prin procesul de pasteurizare, în timp ce laptele pasteurizat din magazine poate fi consumat în siguran]\. Epidemia s-a r\spândit în ultima lun\ în ferme de vaci [i capre din SUA, iar în statul Texas a fost raportat primul caz cunoscut de transmitere a virusului de la o vac\ la un om.

Doctorul Wenqing Zhang, care conduce programul global de combatere a gripei din cadrul OMS, spune c\ laptele vacilor infectate con]ine o cantitate mare a virusului, dar exper]ii nu [tiu momentan cât timp poate supravie]ui acesta. OMS lucreaz\ deja la sintetizarea unui vaccin împotriva gripei aviare la vaci, care ar putea fi adaptat rapid pentru uz uman, în cazul în care num\rul infec]iilor va cre[te.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 16/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ce urmeaz\ dup\ El Niño? Meteorologii au anun]at finalul fenomenului El Niño, care a început în luna iunie a anului trecut [i a provocat înc\lzirea apei de la suprafa]a Oceanului Pacific. El Niño a ridicat temperatura la nivel global, agravând seceta sever\ din unele regiuni, în timp ce în alte zone s-au înregistrat furtuni [i ploi toren]iale. Dup\ mai multe recorduri absolute de temperatur\ stabilite în ultime le luni, oamenii de [tiin]\ se tem c\ fenomenul ar putea declan[a o etap\ mai agresiv\ a înc\lzirii globale.

În mod normal, dup\ El Niño urmeaz\ o perioad\ cu temperaturi mai joase, care a primit numele La Niña, dar oamenii de [tiin]\ sunt diviza]i pe acest subiect. În timp ce meteorologii americani spun c\ sunt [anse mari ca La Niña s\ înceap\ în vara sau toamna acestui an, cei din Australia spun c\ nimic nu este sigur. Debutul La Niña ar putea încetini temporar înc\lzirea global\, dar fenomenul poate provoca [i furtuni violente, cu efecte devastatoare asupra agriculturii mondiale. Unii exper]i cred c\ el ar putea intensifica sezonul uraganelor din Oceanul Atlantic.

Americanii folosesc lasere pentru a combate gripa aviar\ Epidemia de grip\ aviar\ care face ravagii pe teritoriul Statelor Unite i-a for]at pe cresc\torii de p\s\ri locali s\ recurg\ la solu]ii inovative pentru a-[i proteja fermele. În timp ce unii fermieri î[i instaleaz\ sisteme laser pentru a speria p\s\rile s\lbatice, al]ii apeleaz\ la sirene, drone, baloane sau chiar p\s\ri de prad\ false. Compania Bird Control Group comercializeaz\ un sistem special bazat pe raze laser, care cost\ 12.500 de dolari per unitate. Produc\torul recunoa[te îns\ c\ sistemul nu ofer\ o protec]ie total\, pentru c\ în unele cazuri p\s\rile s\lbatice se obi[nuiesc cu razele [i nu se mai tem de ele. Din acest motiv, fermierii ameriProfitul Agricol 16/2024

cani au început s\ combine laserele cu alte solu]ii. Printre acestea se num\r\ re]ele de plase, “sperietori” gonflabile, drone care imit\ vulturi sau al]i pr\d\tori [i sisteme acustice. Consecin]ele unei singure infec]ii sunt foarte grave [i pot opri complet produc]ia unei ferme timp de mai multe luni. În timpul epidemiei actuale, care a început în SUA în februarie 2022, americanii au sacrificat peste 90 de milioane de p\s\ri, în cele 1.100 de focare de infec]ie descoperite.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Glanbia cump\r\ compania american\ Flavor Producers Grupul irlandez Glanbia a ajuns la un acord cu Aroma Holding Company pentru achizi]ia companiei americane Flavor Producers, în schimbul a 300 de milioane de dolari. În func]ie de rezultatele financiare ale companiei din acest an, Glanbia ar putea achita ulterior o sum\ suplimentar\ de pân\ la 55 de milioane de dolari. Flavor Producers este un furnizor de arome [i extracte naturale folosite în industria alimentar\.

Emmi preia un produc\tor de lactate de la Coca-Cola Filiala brazilian\ a grupului Emmi va achizi]iona pachetul majoritar de ac]iuni al produc\torului de lactate Campo Vede, care era de]inut de gigantul Coca-Cola. Emmi este un procesator important de lapte din Elve]ia, care s-a extins în ultimii ani pe pie]ele din Europa, America de Sud [i Africa de Nord. Verde Campo este un furnizor de produse lactate premium [i b\uturi cu un con]inut ridicat de proteine, fiind un brand foarte popular în ora[ele mari din Brazilia.

O invazie de insecte reduce recolta de porumb din Argentina O invazie rar\ de cicade va reduce recolta de porumb a fermierilor argentinieni din acest sezon, pagubele totale fiind estimate la 1,3 miliarde de dolari. Argentina este al treilea cel mai mare exportator de porumb din lume [i a[tepta o recolt\-record, dar insectele au distrus deja aproximativ 6,5 milioane de tone de cereale. Insectele minuscule din familia Cicadellidae se hr\nesc cu seva plantelor [i pot transmite boli grave ale culturilor.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

România FOB Constan]a 187 euro/t (¡5) 935 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024. Pre]ul grâului european a crescut moderat în aceast\ perioad\. Prognoza pentru

recolta de grâu a Uniunii Europene s-a majorat cu aproximativ 2% fa]\ de anul precedent.

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 243 dolari/ton\ (1.142 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\.

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 212 dolari/ton\ (996 lei). A înregistrat o sc\dere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 186 euro/ton\ (930 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 217 euro/ton\ (1.085 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 195 Cota]ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

$/t 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 204 202 201 197 197 209 208 207 202 203 215 214 213 209 209

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în mai 2024, este de 185 euro/ton\ (925 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 168 euro/t (¡ 3) 840 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 188 dolari/ton\ (884 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Mai Iun Iul

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 171 169 169 169 168 176 174 174 173 171 179 178 177 177 175

Pre]uri - FOB, Argentina Mai Iun

$/t

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 192 192 194 192 193 193 192 193 195 194

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 192 euro/ton\ (960 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în mai 2024 este de 203 euro/t (1.015 lei). A crescut cu 3 euro/ton\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 186 euro/t (874 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Mai Iun Iul

$/t 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 238 240 239 243 243 238 242 247 248 246 238 244 240 246 247

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 216 214 215 210 212 215 213 214 209 211 219 217 218 213 215

sa Pontivy a fost de 188 euro/ton\ (940 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 192 euro/ton\ (960 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 187 euro/ton\ (935 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 193 dolari/ton\ (907 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\.

Mai Iun Iul

Porumb

euro/t (975 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 Rouen 192 192 193 193 195 Dunquerque 192 192 193 193 195 Pallice 192 192 193 193 195 Creil FOB 188 189 190 190 192 Moselle FOB 184 184 185 185 186 Rouen FOB 214 215 214 214 217

Cota]ii - Bursa din Kansas

avut o sc\dere de 2 dolari/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 185 185 185 185 187 185 185 185 185 187 189 189 189 189 192 Bordeaux FOB 190 190 190 190 192 Pontivy 187 186 186 186 188 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 16/2024

S\pt\mâna 15 - 19 aprilie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 434 dolari/ton\ (2.040 lei). A sc\zut cu 14 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 196.000 tone, Indonezia 97.100 tone, Germania 57.500 tone, Egipt 55.000 tone [i Mexic 21.400 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

$/t

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 431 425 420 422 416 436 430 426 427 422 435 430 426 428 422

Orz

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

$/t

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 1.011 1.002 990 992 972 1.024 1.014 1.002 1.004 984 1.028 1.019 1.007 1.008 989

euro/t

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 Rouen 181 181 182 183 185 Dunquerque 181 181 182 182 184 Pontivy 184 184 184 184 185 Orz bere: Creil** 194 194 194 193 195 Moselle** 170 172 172 172 174

FOB Constan]a 160 euro/t (¡2) 800 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 183 euro/ton\ (925 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 451 euro/ton\ (2.250 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 447 euro/ton\ (2.235 lei). A avut o sc\dere

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 372 dolari/ton\ (1.748 lei). A înregistrat o sc\dere de 7 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Pre]uri 15 -19.04.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 415 dolari/ton\ (1.950 lei). A sc\zut cu 12 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

bere, FOB-Moselle, a închis la 174 euro/ton\ (870 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în mai 2024, pre]ul orzului furajer este 223 dolari/ton\ (1.048 lei). A sc\zut cu 5 dolari/ton\. de 8 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 450 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 Rouen 455 457 450 445 447 Dunquerque 458 460 453 448 450 Moselle 458 460 453 448 450

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 379 373 369 373 372 Mai 427 421 417 420 415 Iun 430 422 421 421 415 379 374 371 374 371

Cota]ii [rot soia - Chicago Mai Iun

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 410 euro/t (2.050 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 Dieppe 403 405 405 405 410

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Mai

euro/t

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 825 825 825 832 837

euro/ton\ (2.250 lei). A crescut cu 8 euro/ton\.

chiderea licita]iilor a fost de 837 euro/ton\ (4.185 lei). A crescut cu 12 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2024, este 377 euro/t (1.885 lei). A crescut cu 12 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2024, este 425 euro/t (2.125 lei). A crescut cu 15 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 235 235 235 235 225 235 235 235 235 225

15.04 16.04 17.04 18.04 19.04 630 626 625 610 609 641 642 641 624 622 653 650 649 638 637

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 225 dolari/ton\ (1.057 lei). A sc\zut cu 10 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Mai Iun Iul

Mai Iun

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

212 dolari/t

Profitul Agricol 16/2024

-8

188 dolari/t

-2

$/t

434 dolari/t

- 14

225 dolari/t

- 10 15

Pre]uri [i pie]e

Grâul din Rusia intr\ pe pie]ele tradi]ionale UE

Pentru anul de pia]\ 2023/24, exporturile de grâu ale Uniunii Europene sunt prognozate în sc\dere cu 2 milioane de tone în aceast\ lun\, pân\ la 34,5 milioane tone, conform analizelor anali[tilor USDA din raportul publicat în luna aprilie. :n ultima perioad\, Uniunea European\ a pierdut o cot\ de pia]\ important\, în Africa [i Orientul Mijlociu, în fa]a Rusiei. Principalele pie]e pentru grâul din UE sunt de obicei Africa de Nord, Africa Subsaharian\ [i Orientul Mijlociu. În primele 7 luni ale anului de comercializare, livr\rile c\tre Africa de Nord au sc\zut îns\ cu 25% fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut, în timp ce vânz\rile c\tre Orientul Mijlociu s-au redus cu peste 60%. Prin urmare, UE se confrunt\ cu o concuren]\ f\r\ precedent din partea grâului rusesc pe aceste pie]e. :n aceast\ lun\, Rusia a înregistrat livr\ri-record de aproape 52 milioane 16

de tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de luna trecut\, iar Arabia Saudit\ [i Algeria sunt dou\ dintre primele cele trei destina]ii tradi]ionale de export pentru UE. Sunt exemple de pie]e majore ale UE în care Rusia a acaparat o cot\ de pia]\ semnificativ\. Arabia Saudit\ a fost o pia]\ de top pentru grâul european, în ultimii 5 ani Uniunea European\ de]inând aproape 95% cota de pia]\. În timp ce, în sezonul 2023/24, în Arabia Saudit\ importurile de grâu au sc\zut, deoarece a crescut produc]ia intern\, preferin]ele Autorit\]ii Globale pentru Securitate Alimentar\ (GFSA) s-au mutat de la grâul din UE la grâul rusesc. GFSA este unicul importator de grâu care face achizi]ii prin licita]ii interna]ionale. Cu pre]uri din ce în ce mai competitive în cadrul acestor licita]ii, Rusia devine un exportator important, înl\turând Uniunea European\ ca furnizor de top.

Aceea[i situa]ie se întâmpl\ [i în cazul Algeriei. Agen]ia de achizi]ii publice, Office Algérien Interprofessional des Céréales (OAIC), este singurul importator de grâu [i se baza în mod tradi]ional pe aprovizionarea din Uniunea European\. :n urm\ cu 5 ani, UE a captat o cot\ de pia]\ de 85% în Algeria, dar agen]ia guveranemental\ a c\utat s\ diversifice furnizorii de grâu pentru panifica]ie. În 2020, Algeria [i-a modificat restric]iile pentru importurile de grâu, crescând procentul de cereale permise deteriorate de insecte, ceea ce a permis importurile de grâu cu origine din Marea Neagr\. Astfel, exporturile de grâu din Rusia c\tre Algeria s-au extins în mod semnificativ, iar anul acesta Rusia [i Uniunea European\ se lupt\ pentru cote de pia]\ majoritare.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 16/2024

Pre]uri [i pie]e

Pre]ul grâului din UE cre[te moderat Principalii produc\tori (mil. tone). Total 787 milioane tone

Produc]ia mondial\ de grâu se anun]\ mai mare în raportul USDA din aceast\ lun\. Sunt estimate produc]ii în cre[tere pentru Uniunea European\, Moldova [i Pakistan. La nivel mondial produc]ia de grâu cre[te cu 0,6 milioane tone [i va ajunge la 787 milioane tone. Sunt prognozate importuri mai mari pentru Algeria, Pakistan, UE [i Indonezia. Exporturile sunt în cre[tere pentru Ucraina, Rusia, Egipt [i Australia. :n topul importatorilor este UE, cu 13,5 milioane tone, urmat\ de> Indonezia (12 milioane tone)< China (11 milioane tone)< Egipt (11 milioane tone)< Turcia (10 milioane tone). Consumul mondial va cre[te la un nivel record de 800 milioane tone. 18

}\ri cu stocuri mari de grâu

China

132 mil. t

Varia]ie fa]\ de 2022/23 - 7 mil. t

SUA

19 mil. t

¡ 4,5 mil. t

17 mil. tone

¡ 1 mil. t

Rusia 12,4 mil. tone

- 2,2 mil. t

India

- 2,5 mil. t

2023/24

7 mil. t

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u> Rusia (52 milioane tone, mai mult cu 4,5 mil. tone fa]\ de anul trecut)< UE (34,5 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion tone fa]\ de anul trecut)< Canada (24 milioane tone, mai pu]in cu 1 mil. tone)< Australia (24 milioane tone, mai pu]in cu 8 milioane tone fa]\ de anul trecut)< SUA (19,5 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone).

Pia]a grâului pe pie]ele lumii :n Rusia, cota]ia gr=ului a crescut cu 12 dolari/ton\ [i a ajuns la 211 dolari/ton\, datorit\ cererii puternice [i a ofertelor de pre] accesibile. :n UE s-a înregistrat o cre[tere de 13 dolari/ton\, ajungând la 222 dolari/ton\. :n Australia, cota]iile au sc\zut cu 15 dolari/ton\ [i au ajuns la 267 dolari/ton\. :n schimb, cota]iile din Argentina au înregistrat o cre[tere de 15 dolari/ton\ [i au ajuns la 232 dolari/ton\, bazate pe o cerere foarte mare pentru export. Din cauza concuren]ei marilor exportatori, în Canada pre]urile au sc\zut cu 9 dolari/ton\, atingând 283 dolari/ton\. Cota]iile din SUA au fost o excep]ie, r\mânând neschimbate, la la 272 dolari/ton\. Profitul Agricol 16/2024

Pre]uri [i pie]e

658,5 milioane tone de semin]e oleaginoase Produc]ia de semin]e oleaginoase. Total 658,5 milioane tone

Raportul Departamentului Agriculturii SUA prognozeaz\ o sc\dere marginal\ a produc]iei mondiale de semin]e oleaginoase, de 0,2 milioane tone, la 658,5 milioane tone. Scade produc]ia de soia din UE (0,1 mil. tone) [i Africa de Sud (-0,3 mil. tone), [i cre[te cea din Paraguay (¡0,2 mil. tone). Comer]ul global cu semin]e oleaginoase scade din cauza exporturilor reduse de soia din SUA (-0,6 mil. tone) [i din Canada (-0,3 mil. tone). Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 103 milioane tone (mai mult cu 3 milioane tone), SUA, (48 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone), Canada (12 milioane tone), Ucraina (7 milioane tone, mai pu]in cu 1 mil. de tone), Paraguay (6,5 milioane tone, mai mult cu 0,3 mil. tone), Argentina (5,8 milioane tone), Australia (5,4 milioane tone). La importatori pe primele locuri avem China, cu 110 milioane tone Profitul Agricol 16/2024

(mai mult cu 3 milioane tone), UE, cu 21,4 milioane tone, Mexic (8 milioane tone) [i Japonia (6 milioane tone). Stocurile finale mondiale au sc\zut cu aproximativ 1 milion de tone, la 130 milioane tone, din cauza

Uleiuri [i [roturi Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa]\ de 2022/23. Structura sortimental\> ulei de palmier (79,5 mil. tone)< soia (62 mil. tone)< rapi]\ (34 mil. tone)< floarea-soarelui (22 mil. tone)< nuci de palmier (9 mil. tone)< arahide (6 mil. tone)< semin]e de bumbac (5 mil. tone)< ulei de m\sline (3,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), Indonezia (24,6 mil. tone), India (24,4 mil. tone), UE (24

sc\derii stocurilor de soia din Rusia [i Canada. }\ri cu stocuri mari> China (40 milioane tone), Brazilia (30 mil. tone), Argentina (27 mil. tone). mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (10,5 mil. tone). Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 370 milioane tone, mai mare cu 13 milioane tone fa]\ de 2022/23. Structura sortimental\> soia (258 mil. tone)< rapi]\ (48,7 mil. tone)< floarea-soarelui (23 mil. tone)< semin]e de bumbac (15 mil. t)< nuci de palmier (10,7 mil. tone)< arahide (7,5 mil. tone). Marii consumatori sunt> China (106 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (41 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone). 19

INTERVIU

Valeriu Tab\r\> Trebuie ap\rat patrimoniul Academiei - Domnule pre[edinte Valeriu Tab\r\, a]i f\cut [i face]i frecvent apel la autorit\]i s\ ia în considerare tehnologiile propuse de speciali[ti pentru agricultur\, patrimoniul ASAS. Care mai este reac]ia lor în ultimii ani? - Eu am for]at nota [i am scris pre[edintelui, primului-ministru, ministrului Cercet\rii, Ministerului Finan]elor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Muncii [i Protec]iei Sociale pentru c\ avem probleme [i cu salarizarea. Nu putem face totu[i cercetare f\r\ salarizare. Nu am primit niciun fel de r\spuns c\ m\ prime[te s\ putem discuta, pân\ când a ajuns Nicolae Ciuc\ [ef de guvern. Am solicitat eu întrevederea, nici vorb\ s\ ne cheme ei [i s\ ne întrebe. - Înseamn\ c\ politicienii [tiu totul despre agricultur\... - Absolut! Când apar momente delicate, atunci ni se cere p\rerea. Uneori, poate fi tardiv. - De ce a e[uat parteneriatul dintre Sta]iunea Dancu [i Panifcom? Exist\ o rezerv\ a cercet\rii de stat fa]\ de fermele particulare? Se pot încheia contracte de colaborare, cu clauze ferme ca s\ câ[tige ambele p\r]i [i putem merge mai departe, cu un suflu nou, transmis de pragmatismul fermierilor? - Eu nu vreau s\ se simt\ nimeni lezat. Modul în care a fost conceput nu a fost onest. Noi am aflat târziu, am oprit totul [i am încercat s\ relu\m, dar nu aveam sursele. A[tept s\ ne dea în judecat\ [i apoi mai vedem noi. Acum descop\r eu lucrurile. Dup\ 1989, lumea noastr\ a fost obi[nuit\ ca sistemul privat, la care eu ]in enorm, s\ preia avu]ia statului. 20

- Cum putem combina creativitatea [i pragmatismul fermierilor cu patrimoniul statului ca fond s\n\tos de dezvoltare a agriculturii? - Fermierii trebuie s\ recunoasc\ faptul c\ [i în SUA, [i în Germania, [i în Fran]a, sta]iunea de cercet\ri este nucleul de la care trebuie s\ porneasc\. Proiectul de la Dancu a fost deturnat de la ceea ce trebuia s\ fie. Laboratorul principal se face într-o sta]iune, iar nu într-un sistem privat. S-ar putea s\ nu fie acela[i lucru dac\ fermierul î[i face propriul laborator. - Cum trebuie construit parteneriatul public privat ca s\ nu poat\ nimeni trage pre[ul de sub picioarele celuilalt? - Nu oricine putea aduce acel proiect din Fran]a. S-a dus Comisia IRA la ambasada noastr\ [i au vorbit. De ce oare? Eu am trimis om de-aici care numai el putea aduce din Fran]a acel proiect, dar proiectul trebuia dus întrun sistem public, nu privat. Eu trebuia s\ dau rezultatele [i celui din Suceava, [i celui din Bac\u sau Timi[, nu numai lui Liviu B\l\nici. Stabilitatea laboratorului este gândit\ pentru o institu]ie public\, nu întro ferm\ care poate da faliment mâine sau vinde [i pleac\. El este privat, nu m\ ascult\ pe mine. {i atunci ce facem? Radu Ciprian, noul director de la Sta]iunea Dancu, s-a specializat în Danemarca [i a dat examen aici. Sta]iunea nu trebuie s\ fie sub ferme, sta]iunea trebuie s\ fie peste ferme. Eu trebuie s\ ob]in material seminal sexat. Nu mai putem merge pe multiplicarea clasic\> 50% masculi, 50% femele. Trebuie s\ scoatem 80% femele pentru a alimenta fermele cu material de înalt\ productivitate.

Pe m\sur\ ce m\resc capacitatea de produc]ie în zootehnie, înseamn\ un efort deosebit din partea ]\rii. Pe mine nu m\ impresioneaz\ c\ ]in 800 de vaci la Dancu, dar trebuie s\ ]in\ dou\ vaci din care s\ produc\ juninci cu o calitate garantat\. Dac\ dau câte 5060 de litri de lapte pe zi, înseamn\ c\ via]a lor e scurt\. În SUA, durata de exploatare a unei vaci de lapte este de 1,8 ani. De unde cump\r juninci cu ajutor de minimis? Din Germania? Nimeni nu d\ cele mai bune juninci. De exemplu, la Sta]iunea din TârguMure[, nu ar trebui s\ facem cercetare, ci s\ producem juninci. - Adic\ vre]i s\ face]i din sta]iunile de cercetare ni[te ferme de elit\, care s\ produc\ juninci? - Da. Test\m 5-6 vaci care trebuie s\ produc\ numai ovule [i le fertiliz\m in vitro la Dancu. Profesorul Creang\ a promis c\ produce embrioni [i nu a f\cut nimic. Eu am garantat [i nu se poate a[a ceva ca s\ m\ compromit. - A]i declan[at o serie de procese ca s\ ap\ra]i patrimoniul Academiei. În ce stadiu se mai afl\ aceste procese? - Avem aproximativ 7.000 de hectare intabulate, cu tot cu c\r]i funciare. Alte 3.000 de hectare se afl\ în proceduri de întabulare. În acela[i timp, noi mergem cu cadastrul [i pe proprietatea public\ a statului. Adic\ tot ce administreaz\ unit\]ile de cercetare s\ se clarifice în ce prive[te eviden]ele funciare. Va fi mai greu s\ le mai acapareze cineva. {i ast\zi, legea CNAIR prevede c\ se na]ionalizeaz\ terenul în scopuri publice. Cei de-acolo f\cuser\ abuzuri mari de tot, cum este [i cazul de la Balote[ti. Ei au amprentat o parte din centura Capitalei, f\r\ s\ Profitul Agricol 16/2024

INTERVIU aib\ vreun document sau HG. M-am opus categoric [i contra distrugerii IBNA Balote[ti pentru a face spital, de[i au fost mari presiuni asupra mea. Patrimoniul nostru e mai important decât persoanele noastre. Exist\ un grup în ASAS care face tot felul de sesiz\ri în numele ASAS. Înc\ nu [tiu cine ar putea fi. - Am primit [i noi o sesizare de la Sta]iunea de cercet\ri din Caransebe[, prin care se cere demiterea directoarei Maria Sauer pentru incompatibilitate. Folosindu-se de propria mam\ octogenar\, Maria Sauer desf\[oar\ activit\]i identice în firmele ei. Ce p\rere ave]i? - Au încercat eliminarea directoarei pentru ca sta]iunea s\ ajung\ la afaceri imobiliare. Au fost controale pentru oi de trei-patru ori pe an, au fotografiat oile, caprele din cauza reclama]iilor. S-au implicat [i alte institu]ii ale statului. ANSVSA nu-i d\ sta]iunii din Caransebe[ raportul final pentru c\ nu a îndeplinit dou\ obiective> cre[terea bovinelor [i a porcinelor, dar sta]iunea nu a avut niciodat\ asemenea obiecte de activitate. - ANSVSA nu [tia cu ce se ocup\ sta]iunea? - Cum s\ nu [tie?! Pe baza acestui raport, APIA nu i-a mai dat subven]ia Sta]iunii din Caransebe[ timp de trei ani. Sta]iunea a dat în judecat\ ANSVSA [i a câ[tigat. Ca s\ recupereze subven]ia, acum trebuie s\ dea în judcat\ [i APIA. Al]i ani pierdu]i. Pân\ atunci, moare sta]iunea... A pornit scandalul de la un concurs. Au venit la concurs oamenii care nu aveau dreptul s\ participe. Ca s\ fii admis în cercetare, media general\ trebuie s\ fie cel pu]in 8. Ei aveau 6,50, 7... Pân\ la urm\ l-au angajat pe unul care st\tea în birou [i a[tepta s\-i fac\ al]ii treaba. Directoarea Maria Sauer a lucrat acolo [i a ]inut sta]iunea când nu se ar\ta nicio speran]\, când nu se d\dea niciun ban. ANI a dat decizie c\ este incompatibil\. Este ceva incredibil [i am r\mas stupefiat. Exist\ interese ca aceast\ sta]iune s\ fie lichidat\. Nu sunt ni[te oameni oarecare. Profitul Agricol 16/2024

- {i au dat peste o nuc\ tare... - Nici eu nu m\ las. Pe mine m\ intereseaz\ s\ pot p\stra sta]iunea în func]iune. Restul nu mai conteaz\. Avem 20 de sta]iuni [i a[a date la Academia Român\, pe la alte foruri care nu le-au preluat legal, conform Anexei 46, [i ne produc pierderi. Am mers la tribunal cu Academia Român\ [i cu Sta]iunea de la M\rcule[ti (afacerea lui Dan Voiculescu) [i am câ[tigat noi. Am fost pus într-o situa]ie imposibil\ pentru c\ eu ]in la Academia Român\. Nu puteam rezolva altfel? Puteam... - A[a s-a întâmplat [i la Sta]iunea B\neasa, unde statul român a investit 12 milioane de euro în sistemul de iriga]ii. - Da, statul pierde pe linie fiindc\ nu se implic\. Sta]iunile zootehnice care se sus]in (50%) din venituri proprii sunt cele de la Dancu, Arad, dar integral nu se sus]ine niciuna. În noul plan strategic, sunt investi]ii pentru prelucrare. Era s\ pierdem 3 miliarde de euro din SAPARD. În 2010, eu am fost de trei ori în audien]\ la OLAF, la Bruxelles, f\r\ s\ [tie presa. Eu nu am f\cut moment electoral din asta. Trebuia s\ d\m înapoi 3 miliarde de euro. Pe bulgari i-au executat. Au fost construite atunci abatoare la Ha]eg prin SAPARD, la R\cari [i nu func]ioneaz\. Cooperativa Muntenia nu a fost o idee rea, dar nu erau bancabili [i au r\mas cu proiectele descoperite. Acum vor s\ dea peste 5 miliarde de euro prin legile reproduc]iei la porc [i pas\re, prin proiectele de procesare a produselor agricole. - Intr\m în acela[i carusel? - Da [i am încercat s\ le explic [i nu au ascultat. Eu am p\]it-o [i [tiu. M-am în]eles cu procurorul anticorup]ie de la DLAF [i problemele s-au rezolvat. Nu a mai dat nimeni niciun ban înapoi.

Viorel PATRICHI 21

CULTURI

VEGETALE Principal Forte, pentru o recolt\ de care po]i fi mândru

Alexandra PETCUCI Category Marketing Manager Erbicide, Corteva Agriscience

Analizând sezonul agricol 2023, putem s\ reamintim urm\toarele> condi]ii meteo capricioase (în unele zone s-a înregistrat secet\, în alte zone au c\zut precipita]ii considerabile, temperaturi fie prea sc\zute, fie prea ridicate, toamn\ f\r\ precipita]ii în zona de sud a ]\rii, condi]ii prielnice pentru zona de vest), costuri ridicate pentru înfiin]area culturilor, produc]ii sc\zute [i cu preturi de valorificare sub a[tept\rile produc\torilor...

Principal Forte este un erbicid sistemic, cu aplicare în postemergen]\, cu absorb]ie prin r\d\cini [i frunze [i se distribuie rapid în plant\. Erbicidul ac]ioneaz\ cel mai bine atunci când este aplicat buruienilor în cre[tere activ\. 22

Datorit\ combina]iei echilibrate a substan]elor active, nicosulfuron [i rimsulfuron, Principal Forte combate principalele buruieni graminee, inclusiv specii de Agropyron (pir târâtor), Panicum (mei), Echinochloa (iarba b\rboas\), specii de Setaria (mohorul), Avena fatua (ov\zul s\lbatic) s.a. Con]inutul de dicamba spore[te eficacitatea în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale (specii de crucifere, Chenopodium (spanac s\lbatic), Xanthium spp. (cornu]), Polygonum convolvulus (hri[c\ urc\toare), Ambrosia, Solanum (zârn\ sau umbra nop]ii), Amaranthus ([tir), Melandrium, samulastr\ de floareasoarelui (inclusiv ExpressSun [i Clearfield), dar [i împotriva buruienilor dicotiledonate perene, Convolvulus arvensis (volbura), Sonchus arvensis (susai), Cirsium arvense (p\l\mida), Euphorbia cyparissias (laptele cucului sau busuioaca m\g\reasc\). Utiliza]i cu încredere produsele companiei Corteva cu aplicare în postemergen]\ pentru combaterea buruienilor din cultura porumbului!

Principal Forte este recomandat pentru utilizare în culturile de porumb pentru boabe [i siloz. Doza de utilizare a erbicidului este de 480 g/ha ¡ 0,2% v/v Vivolt, în func]ie de volumul de ap\ utilizat pentru prepararea solu]iei de stropit. Se aplic\ în stadiul de dezvoltare a porumbului de la 2 la 9 frunze (BBCH 12-19).

Anul 2023 a reprezentat anul de lansare a noului erbicid din portofoliul Corteva - Principal Forte. Noutatea [i caracteristicile cele mai importante ale acestui nou erbicid sunt urm\toarele> l tehnologia Safener încorporat\ în formularea produsului, l fereastr\ mai mare de aplicare, l combina]ie unic\ de substan]e active. Avantajele [i beneficiile pe care le aduce erbicidul Principal Forte sunt> l Solu]ie complet\ în postemergen]\. l Eficacitate maxim\ în combaterea buruienilor în postemergen]\ la porumb. l F\r\ restric]ii în rota]ia culturilor. l Selectivitate foarte bun\, putând fi aplicat de la 2 la 9 frunze ale porumbului. Profitul Agricol 16/2024

CULTURI VEGETALE

Grupul Haifa î[i extinde Cu o cifr\ de afaceri de 700 de milioane de dolari, investi]ii în derulare tot pe at=t, afaceri în peste 100 de ]\ri, Haifa Group a decis s\-[i fac\ mai bine sim]it\ prezen]a pe pia]a româneasc\. Strategia prezentat\ distribuitorilor, s\pt\mâna trecut\, ]inte[te o dublare a cifrei de afaceri în urm\torii trei ani, prin axarea pe cele mai noi [i de succes produse, precum fertilizan]ii cu eliberare controlat\ pentru culturile de câmp, o evolu]ie de la fertilizan]ii cu eliberare lent\.

rile lumii. Din cauza cererii foarte mari, a trebuit s\ facem o ra]ionalizare a livr\rilor. Îns\ România va avea un statut privilegiat [i, indiferent de volumul cererilor, ne angaj\m s\ le onor\m”, asigur\ Motti Levin, directorul executiv al grupului, venit la Bucure[ti special pentru a înt\ri angajamentul de care vorbe[te. Haifa vinde în România de 30 de ani, dintre care ultimii 15 prin HSEE reprezentan]a grupului pentru Europa de Sud-Est, cu sediul la Atena, Grecia, [i una dintre cele 18 filiale care acoper\ întreg globul, din Brazilia [i Columbia p=n\ ;n Australia [i China, Africa de Sud, ]\rile europene etc. Perioada 2018 - 2024 a fost una de stagnare a afacerilor din România.

O aplica]ie pe telefon pentru “citirea” azotului din plante

entru capitalul necesar investi]iilor demarate în 2021, fra]ii Trump (coinciden]\ de nume cu candidatul republican la Pre[edin]ia SUA), care au fost proprietarii companiei începând cu anul 2009, au cedat controlul unei mari p\r]i a ac]iunilor fondului de capital de risc agroalimentar FLORA Ventures. Pân\ la finalizarea noilor capacit\]i de produc]ie, a[teptate pentru anul 2026 [i constând, în principal, într-o fabric\ de amoniac a[a-zis albastru în sudul Israelului, în urma unei investi]ii de 300 de milioane de dolari, Haifa se confrunt\ cu problema satisfacerii întregii cereri de produse, în pofida uria[ei re]ele de transport [i de depozitare. “Avem peste 140 de depozite în întreaga lume. Din nevoia de realimentare a stocurilor, în fiecare moment avem echivalentul a dou\ luni de vânz\ri plutind pe oceanele [i m\-

Recent, Haifa a achi]ionat un start-up care a inventat o aplica]ie pentru telefoane, numit\ Croptune. Folosind algoritmii specifici inteligen]ei artificiale, aplica]ia poate determina nivelul de azot dintr-o frunz\, prin simpla fotografiere a acesteia. Croptune a fost autorizat\ de Laboratorul pentru aplica]ii mobile al Institutului de Standardiz\ri al Israelului. “Croptune va folosi [i la calcularea emisiilor de carbon reduse ca urmare a neutiliz\rii fertiliz\rii clasice. Va putea integra [i func]ii legate de iriga]ii, aplic\ri de tratamente etc., pentru a deveni un adev\rat “turn de control” al fermierului modern. Va deveni de interes [i pentru guverne, care vor dori s\ [tie care este gradul de fertilitate al solurilor [i ce nivel de fertilizare este necesar pentru men]inerea securit\]ii alimentare”, anticipeaz\ cu entuziasm Motti Levin.

De anul acesta, îns\, v=nz\rile vor intra pe o curb\ ascendent\.

Peste 400 de formul\ri Haifa Group a început prin a produce azotat de potasiu solubil, folosind materia prim\ extras\ din Marea Moart\. “Termenul de fertigare a ap\rut în urma asocierii produselor Netafim, care a inventat iriga]iile prin picurare, [i celor ale Haifa Group, care a inventat fertilizan]ii solubili”, explic\ Levin. Treptat, grupul israelian a c\p\tat recunoa[tere interna]ional\, iar gama de produse s-a l\rgit foarte mult, ajungând în prezent la peste 400 de amestecuri de macronutrien]i, micronutrien]i [i biostimulan]i. Produsele sunt gândite pentru a r\spunde cerin]elor oric\rei culturi, în orice regiuni. {i toate vor fi disponibile pentru pia]a din România, pentru aplic\ri atât în sere, ferme legumicole [i pomicole, cât [i în câmp deschis. Profitul Agricol 16/2024

CULTURI VEGETALE

afacerile din România

Motti Levin, director executiv al grupului Haifa

Produsele Haifa sunt înso]ite de programe tehnologice gândite sub forma unor aplica]ii suport, disponibile pentru desc\rcare [i utilizare gratuit\ pe telefoane mobile [i tablete. Aplica]iile promit optimizarea fertiliz\rii foliare, a fertiliz\rii r\d\cinilor la irigarea prin picurare, a alegerii produsului ideal pentru eliberarea controlat\ a nutrien]ilor. Din moment ce România are mari suprafe]e de culturi vegetale, se vor promova intens fertilizan]ii codifica]i CRF (de la Controlled Release Fertilizers - Fertilizan]i cu Eliberare Controlat\). Ace[tia sunt proteja]i cu un strat foarte fin de polimeri biodegradabili, ce permit controlul eliber\rii nutrien]ilor pe o perioad\ cuprins\ între dou\ luni [i un an [i jum\tate. Prin urmare, e permis\ [i chiar recomandat\ distribuirea întregii cantit\]i la sem\nat, renun]ându-se la mai multe norme de fertilizare, f\r\ teama de levigare [i cu economii certe. Profitul Agricol 16/2024

“Chiar dac\ pre]ul gamei CRF este mai mare decât al ureei, produsele noastre sunt mult mai eficiente economic. V\ asigur c\, atunci când se trage linia pentru a se ob]ine diferen]a dintre venituri [i costuri, fermierii care adopt\ tehnologiile noastre vor fi în câ[tig”, spune Motti Levin.

Tehnologia de încapsulare polimeric\ este disponibil\ pentru orice tip de fertilizan]i. Pentru porumb, de pild\, exist\ un produs (complex NP) cu azot încapsulat, pentru eliberare controlat\ timp de patru luni, [i fosforul lâng\, liber, pentru eliberare imediat\. “Tehnologia cu eliberare lent\ a nutrien]ilor bazat\ pe uree [i procese de nitrificare este dependent\ de activitatea microbian\ din sol, temperatur\, disponibilitatea apei. Tehnologia cu eliberare controlat\ este dependent\ doar de temperatur\ [i disponibilitatea apei. Nu are nevoie de activitate microbian\ sau de alte condi]ii din sol. Fertilizan]ii no[tri încep s\ disponibilizeze nutrien]ii la temperaturi de 21 de grade [i peste, pentru o perioad\ presetat\, în cantit\]i constante zilnic. La temperaturi mai reduse eliberarea este încetinit\. Iar softul nostru Multimatch permite realizarea de programe de fertilizare cu calcularea exact\ a necesarului”, explic\ Maarten Roelofs, vicepre[edinte al vânz\rilor diviziei Europene.

Robert VERESS

Proiecte de viitor Odat\ finalizat\, fabrica de amoniac albastru va avea o capacitate de 100.000 de tone/an, din care 70% va acoperi nevoile de produc]ie de îngr\[\minte, iar restul va fi distribuit altor produc\tori de îngr\[\minte, dar [i de produse farmaceutice, vopseluri, agen]i frigorifici, sucuri sintetice etc. 100 de hectare de teren de lâng\ fabric\ vor fi acoperite cu panouri fotovoltaice, iar energia solar\ pe care o genereaz\ acest câmp va alimenta producerea de amoniac albastru. Pe un alt lot din apropiere, o fabric\ de CO2 este în curs de construc]ie pentru a stoca carbonul capturat din procesul de produc]ie a amoniacului. În prezent, Israel import\ CO2 folosit în sere [i produc]ia de b\uturi carbogazoase. “CO2 este important [i pentru acvacultur\. Pl\nuim s\ înfiin]\m o ferm\ uria[\ de spirulin\. Suntem asocia]i cu o companie care a inventat o metod\ de extragere a proteinei din spirulin\. Iar odat\ cu finalizarea fabricii de amoniac albastru, vom avea control deplin asupra materiilor prime principale> azot, potasiu [i roci fosfatice”, conchide Motti Levin. 25

CULTURI VEGETALE

Fenomene ciudate ;n Dup\ mai multe zile cu temperaturi ridicate, care au ajuns la 30-31 grade, din data de 15 aprilie pân\ în 19 aprilie, a plouat între 5 [i 17 litri pe metru p\trat în jude]ul Timi[.

M a r i u s Gheorghescu, manager pentru Câmpia de Vest al BASF, crede c\, deoarece în multe zone a existat umiditate [i precipita]ii suficiente, sistemul radicular al plantelor s-a f\cut “puturos” [i nu a mai c\utat ap\ în profunzime. A r\mas la suprafa]\, la maxim 15 cm adâncime. Apoi, c\ldura mare a provocat plantelor un fenomen de maturtitate mult prea timpurie, care la rapi]\ a durat dou\ s\pt\mâni. A fost prea rapid. Adunând suma gradelor, planta de rapi]\ [i-a omorât florile. A crezut c\ este timpul s\ se preg\teasc\ de coacere. De aceea, ast\zi, ramifica]iile rapi]ei nu sunt cele clasice, iar num\rul silicvelor e mai redus, nu e ceea ce ar trebui s\ fie. :n toat\ zona de vest, din 20 februarie temperaturile au început s\ fie foarte ridicate, iar plantele au vegetat normal, având lumenii [i luc[ii suficien]i. De aceea, ;n jude]ele Timi[, Arad [i Cara[-Severin, lucrurile sunt precipitate cu trei s\pt\mâni fa]\ de anii anteriori, fa]\ de normalitate. Apoi, la grâu a avut loc un feno26

men foarte ciudat, provocat tot de temperaturile prea ridicate. Spicul a crescut în acela[i timp cu frunza stindard. 60% din spic a ie[it din burduf [i era cu final de înflorit, iar 40% se afla înc\ în burduf, în 20 aprilie. “E un fenomen ciudat, pe care nu l-am mai întâlnit. Este incredibil ca un spic s\ înfloreasc\ 60% în exterior [i 40% s\ fie în interior. Nu s-a mai v\zut a[a ceva în agricultura din zona de vest. Nu [tim ce se va întâmpla în continuare. Este o situa]ie nemaiîntâlnit\”, spunea Marius Gheorghescu. Plantele de grâu [i orz au dimensiuni normale. Singura diferen]\ este înregistrat\ în parcele unde s-a f\cut o fertilizare slab\ sau deloc. Acolo, exist\ plante cu talie mic\, de 35-40 cm. Specialistul BASF este de p\rere c\ acolo s-a utilizat un regulator retardant de cre[tere care a întârziat dezvoltarea taliei. Au fost [i temperaturi de zero grade [i chiar minus un grad noaptea, au provocat un disconfort hormonal plantelor [i au r\mas cumva mici, dar spicul are dimensiunile normale. De fapt, nu conteaz\ talia plantei. Trebuie s\ fie cât mai mic\. Spicul trebuie s\ fie împlinit. Marii fermieri au folosit regulator de cre[tere Medax Top [i se vede c\ talia grâului este mai mic\. A fost sub control. Fermierii chiar caut\ asemenea soiuri cu talie redus\ pentru ca s\ reziste la c\dere în caz de furtun\, dar soiurile române[ti au talie foarte înalt\. Dac\ se for]eaz\ [i se folose[te [i un regulator de cre[tere, în\l]imea se poate reduce chiar la 45-55 cm. Atunci plantele au stabilitate mult mai mare, dar cel mai important este spicul, care s\ se dezvolte normal, nu în\l]imea. Pe de alt\ parte, aceste c\lduri de peste 20 de grade pân\ la

32 de grade au ajutat culturile de prim\var\, floarea-soarelui [i porumbul, care au r\s\rit uniform. :n nop]ile de 18-19 aprilie, a fost zero grade în zona de vest. “Va fi crunt [i pentru culturile de prim\var\, în principal pentru porumb [i pentru sorg, fiindc\ sunt plante iubitoare de c\ldur\”, crede Gheorghescu. Spune c\ a discutat cu mai mul]i fermieri [i le-a recomandat

Daniel Grosz, Bayer, Daniel Grosz, directorul regional Bayer, spune c\, pe 20 aprilie, tot porumbul [i floarea-soarelui erau r\s\rite perfect, fiindc\ au avut umiditatea necesar\. Orzul [i triticalele erau înspicate, dar [i multe sole de grâu. {i Grosz observ\ c\ ;n C=mpia de Vest totul este mai gr\bit cu trei s\pt\mâni pe fondul temperaturilor mult prea ridicate, chiar de peste 30 de grade. Cald a fost [i în timpul iernii, iar în prim\var\ a f\cut ca rapi]a s\ î[i formeze silicvele, dup\ 15 aprilie. “Este o situa]ie [i un an atipice pentru data calendaristic\ de 20 aprilie. Nu am mai întâlnit un an în care evolu]ia plantelor s\ fie atât de gr\bit\, cu trei s\pt\Profitul Agricol 16/2024

CULTURI VEGETALE

culturile de grâu [i rapi]\

s\ utilizeze biostimilatori, pentru a prelua cumva stresul acesta termic produs plantelor. Stresul hidric a provocat tulbur\ri hormonale la plante. În 14 aprilie, au fost 26 de grade, în urm\toarele dou\ zile au fost 32 de grade, dup\ aceea 16 grade. Aceste [ocuri au dereglat ciclul normal de cre[tere [i de func]ionare al plantelor. De aceea, în perioada aceasta, specialistul BASF îi în-

deamn\ pe fermieri s\ utilizeze biostimilatorii pentru culturile de prim\var\, porumb, floarea-soarelui, sorg, soia, dar aceste produse s\ fie naturale, s\ nu fie nimic chimic. Ideal ar fi s\ nu se foloseasc\ îngr\[\minte foliare produse pe baz\ de triazol [i erbicide hormonale, crede Gheorghescu. Plantele au avut un stres hidric, apoi a venit stresul termic, care este mai periculos decât cel hidric, iar dac\ intervine pe plant\ [i un stres chimic, ar putea d\una grav. Sunt indicate grupele de substan]e prietenoase cu plantele, cum ar fi strobilurinele [i SDHI-urile la cereale p\ioase. La porumb, floarea-soarelui, soia [i la maz\re, trebuie un repaus de trei-patru zile f\r\ s\ intervii, pentru ca plantele s\-[i reia ciclul normal. Pentru anul acesta, specialistul BASF crede c\ produc]ia la rapi]\ va fi mai redus\ cu 30% fa]\ de cea din 2023, iar la cereale p\ioase, tot pân\ în 30%. Totu[i, este prematur s\ se

decid\ acum, se va vedea mai târziu, peste 14-20 de zile, fiindc\ atunci începe s\ dea laptele la bob [i po]i face o estimare mai realist\. Gheorghescu apreciaz\ c\ la rapi]\, calendaristic vorbind [i ]inând cont [i de ciclul de via]\ al culturii, [i fiindc\ are silicvele formate în 20 aprilie, în 35-40 de zile va începe recoltarea. Va fi o decalare de 15-25 de zile fa]\ de normal, depinde de fiecare zon\. La orz [i la celelalte cereale p\ioase, recoltatul va demara pe 25 mai, de[i normal era spre 15 iunie. Va fi o decalare de trei s\pt\mâni, mai devreme, la recoltat. “Eu sunt din 2012 în agribusines, dar am vorbit cu oameni mai experimenta]i care lucreaz\ de mult mai mul]i ani în agricultur\ [i cu [efi de ferm\ cu mult\ experien]\. Asemenea fenomene ca în acest an nu au mai întâlnit niciodat\”, ;nt\re[te Gheorghescu.

Gheorghe MIRON

confirm\ c\ 2024 este un an atipic mâni. Cu o s\pt\mân\ poate s-a mai întâlnit, dar nu la nivelul acesta, la stadiul acesta”, a spus Grosz. “Plantele au o r\s\rire exploziv\ [i uniform\ la culturile de prim\var\, de porumb [i floarea-soarelui, în 20 aprilie”. Ce va fi în iulie-august, este foarte greu de estimat. “E greu s\ zici acum c\ la var\ va fi secet\”. În unele zone din Timi[ au fost precipita]ii de 13-17 litri pe metru p\trat în 17-18 aprilie, în altele 5 litri, iar în altele chiar 20 de litri pe metru p\trat. Concluzia lui Daniel Grosz a fost c\, la culturile de toamn\, fie c\ vorbim de grâu, fie de rapi]\, impactul Profitul Agricol 16/2024

înc\lzirii globale [i al mediilor temperaturilor este mare. Toate aceste sume de grade de temperatur\ acumulate într-un timp foarte scurt pe cultura de cereale p\ioase, la grâu [i rapi]\, au determinat ca arhitectura plantei s\ se dezvolte rapid. “S-a trecut foarte repede dintr-o faz\ vegetativ\ într-o faz\ de generativ\, când a început s\ se formeze spicul la cereale, ramifica]iile [i silicvele la rapi]\. Aceste culturi au ars ni[te fenofaze. S-au gr\bit s\ fac\ talie, s\ fac\ frunze [i s\ ajung\ repede în faza de fructificare”, a ad\ugat Daniel Grosz. Daniel Grosz

CULTURI VEGETALE

Spune STOP buruienilor Multiplele întrebuin]\ri în alimenta]ia omului, a animalelor [i ca materie prim\ pentru o serie de industrii fac din cultura porumbului una din cele mai importante culturi, atât pe plan mondial, cât [i na]ional. Porumbul este o plant\ sensibil\ la îmburuienare, concuren]a buruienilor pentru ap\, hran\ [i lumin\ aducând pagube însemnate produc]iei, aceasta putând sc\dea cu peste 80%. Summit Agro România este una dintre companiile cu un portofoliu complex de erbicide pentru combaterea integrat\ a buruienilor dicotiledonate [i monocotiledonate din cultura porumbului.

Click Pro con]ine dou\ substan]e active> terbutilazin 326 g/L ¡ mesotrione 50 g/L, asigurând un spectru larg de combatere a buruienilor din cultura porumbului. Substan]a activ\ terbutilazin face parte din grupa triazinelor, este preluat\ de buruieni prin r\d\cini [i frunze, apoi este translocat\ prin xilem în plant\, acumulându-se în vârfurile de cre[tere [i frunze. Buruienile se îng\lbenesc, apoi se necrozeaz\. Substan]a activ\ mesotrione are ac]iune sistemic\, fiind absorbit\ prin r\d\cin\, tulpin\ [i frunze [i este translocat\ rapid în întreaga plant\ prin xilem [i floem. Ac]ioneaz\ prin inhibarea enzimei HPPD, întrerupând sinteza unor compu[i (plastoquinona [i tokoferol), ceea ce duce la blocarea fotosintezei [i a produc]iei de carotenoizi în buruian\. Produsul are dubl\ ac]iune - pelicular\ [i sistemic\. Poate fi aplicat atât preemergent, cât [i postemergent. Aplicat în postemergen]\, asigur\ o combatere bun\ a buruienilor monocotiledonate anuale Echinochloa crus-galli, Digitaria sanguinalis, Setaria sp. Pentru un control bun al buruienilor men]ionate recomand\m ca aplicarea s\ se fac\ pân\ la stadiul de înfr\]ire al buruienilor. Produsul combate [i principalele 28

specii de buruieni dicotiledonate întâlnite în cultura porumbului> Amaranthus sp., Chenopodium sp., Xanthium strumarium etc. În postemergen]\ produsul poate fi aplicat pân\ la stadiul de 8 frunze ale plantei de porumb, asigurând în acest caz [i combaterea buruienilor cu emergen]\ târzie - Abutilon theophrasti, Helianthus annuus, Solanum nigrum. Doza omologat\ este de 2 - 2,3 L/ha. Doza aplicat\ se stabile[te în func]ie de gradul de îmburuienare, stadiul de dezvoltare a buruienilor [i în func]ie de modul de folosire a produsului - singur sau în amestec cu un alt erbicid. La o îmburuienare ridicat\ [i un stadiu mai avansat de dezvoltare a buruienilor, doza recomandat\ este de 2,3 L/ha, iar în amestec cu un alt erbicid se poate utiliza doza de 2 L/ha.

clomazon\, ce face parte din grupa isoxazolidinone, ac]ionând prin inhibarea biosintezei carotenoidelor. Clomazona se absoarbe prin r\d\cin\ [i vârfurile de cre[tere, cu translocare acropetal\ pân\ la nivelul frunzelor. Click Trio se poate aplica din faza de preemergen]\ a porumbului în doza de 1,7 - 2 L/ha, pân\ în faza de 2-3 frunze ale culturii, în doz\ de 1,5 - 2 L/ha. Dac\ utiliza]i un alt produs în amestec, pentru controlul buruienilor monocotiledonate perene, recomand\m doza de 1,5 L/ha.

Click Trio este cel mai nou erbicid din portofoliul Summit Agro România, produs cu 3 substan]e active ce controleaz\ atât buruienile dicotiledonate, cât [i pe cele monocotiledonate. Cele 3 substan]e active confer\ erbicidului moduri diferite de ac]iune [i activitate atât la sol, cât [i foliar\. Pe lâng\ substan]ele active terbutilazin [i mesotrione pe care le con]ine erbicidul Click Pro, Click Trio mai con]ine Profitul Agricol 16/2024

CULTURI VEGETALE

din cultura de porumb Spectrul de buruieni comb\tute este unul foarte mare, de la buruieni monocotiledonate precum Echinochloa crus-galli, Poa annua, Setaria viridis, Digitaria sanguinalis pân\ la buruieni dicotiledonate ca Abutilon theoprasti, Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Polygonum persicaria, Sonchus spp. Click Trio confer\ protec]ie [i dup\ aplicare, în func]ie de umiditatea din sol, astfel c\ fermierii pot controla [i urm\toarele valuri de buruieni anuale, f\r\ a fi nevoie s\ mai intervin\ cu un alt produs.

Pledge 50 WP are ca substan]\ activ\ flumioxazin 50% [i este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate [i a unor specii monocotiledonate. Se aplic\ pelicular, pân\ la

r\s\rirea culturii [i are ac]iune rezidual\. Nu se amestec\ cu alte produse. Se aplic\ preemergent. Doza omologat\ este de 90-120 g/ha în 300-400 L ap\. Principalele buruieni comb\tute> Solanum nigrum, Amaranthus sp., Chenopodium album, Stellaria media.

Lancelot Super este un erbicid sistemic, cu dou\ substan]e active> aminopiralid 30% [i florasulam 15%, cu ac]iune eficient\ asupra buruienilor dicotiledonate anuale [i perene> Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Brassica oleracea, Cirsium arvense, Galium aparine, Xanthium strumarium etc. Se aplic\ în doza de 33 g/ha postemergent, la stadiul de 4 - 6 frunze ale culturii de porumb [i se absoarbe în principal prin frunze, iar secundar prin r\d\cini.

Arbiter este un erbicid sistemic, ce are ca substan]\ activ\ fluroxipir 200 g/L, ce se aplic\ postemergent. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene din cultura porumbului. Doza omologat\ este de 1 L/ha, aplicat de la 3 la 6 frunze ale porumbului. Este absorbit prin aparatul foliar al buruienilor [i translocat în toat\ planta. Efectul erbicidului poate fi observat la 7-10 zile de la aplicare. Combate foarte bine Galium aparine, Rubus spp., Capsella bursa-pastoris, Equisetum arvense.

Barracuda are ca substan]\ activ\ mesotrione 100 g/L [i ac]ioneaz\ sistemic, cu aplicare în postemergen]\. Combate buruieni dicotiledonate [i unele monocotiledonate anuale. Doza omologat\ este de 0,75 - 1,5 L/ha, aplicat când plantele de porumb au 2-8 frunze. Majoritatea buruienilor cu frunz\ lat\ sunt sensibile la erbicidul Barracuda, exemplu fiind> Abutilon theophrasti, Amaranthus spp., Ambrozia tifida, Chenopodium spp., Polygonum sp., Xanthium strumarium. Pentru combaterea eficient\ a buruienilor, bolilor [i d\un\torilor porumbului recomand\m respectarea rota]iei culturilor [i a asolamentului.

Profitul Agricol 16/2024

CULTURI VEGETALE

Libra Internet Bank lanseaz\ Creditul Fermierului Prin Creditul Fermierului se pot ob]ine pân\ la 10 milioane de lei, cu dobând\ fix\ de 1,95%. Restul dobânzii, echivalent cu valoarea variabi\ a indicelui ROBOR 3M, este suportat, pe toat\ durata creditului, de c\tre Ministerul Agriculturii. Creditul, destinat finan]\rii capitalului de lucru, poate avea durata de cel mult 5 ani. Se accept\ multiple variante de garan]ii> 80% Fondul de Garantare a Creditului Rural, 80% sub

forma unui teren agricol sau 100% depozit colateral. Exist\ chiar [i varianta f\r\ garan]ii, dar cu o finan]are de pân\ la 500.000 de lei, pe o perioad\ de cel mult 12 luni. Iar comisionul de rambursare anticipat\ este de 0%. Beneficiarii creditului trebuie s\ fie antreprenori în domeniul agricol, de]in\tori de IMM-uri, întreprinderi mici cu capitalizare medie sau întreprinderi mari (CAEN-uri 011, 012,

013, 014, 015). Libra Internet Bank face parte din grupul american de investi]ii New Century Holdings (NCH). Banca s-a specializat în oferirea de produse dedicate profesiilor liberale [i companiilor din agribusiness. :n România, Libra are o re]ea de 58 de sucursale.

Robert VERESS

CEC Bank finan]eaz\ prin Rural Plus CEC Bank finan]eaz\ [i în 2024 prin Rural Plus, component\ a programului guvernamental IMM Plus, acordând credite cu dobânzi subven]ionate, garantate pân\ la 90% cu garan]ii de stat, emise de Fondul de Garantare a Creditului Rural, atât pentru proiectele de investi]ii, cât [i pentru acoperirea necesarului de capital de lucru pentru consolidarea [i extinderea afacerilor acestora, adaptarea la cerin]ele actuale de clim\ [i digitalizare, men]inerea [i crearea de locuri de munc\. Durata maxim\ de finan]are este de pân\ la 72 luni în cazul creditelor de investi]ii, respectiv 36 luni pentru

creditele/liniile de credit pentru capital de lucru, iar valoarea maxim\ nu poate dep\[i 5 milioane de lei, în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru, respectiv 10 milioane de lei pentru creditele de investi]ii. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului [i acvaculturii, valoarea maxim\ cumulat\ a finan]\rilor care pot fi acordate nu poate dep\[i 5 milioane lei. Ajutorul de stat sub form\ de grant, de care beneficiaz\ antreprenorii în cadrul componentei Rural Plus, acoper\ dobânda pe o perioad\ de 12 luni de la acordarea

creditului, precum [i comisioanele de garantare pe toat\ perioada de valabilitate a garan]iei. Pentru creditul de investi]ii, dobânda este ROBOR 3M plus 1,50%, iar pentru finan]area activit\]ii curente ROBOR 3M plus 1,90%. Comisioanele de analiz\ dosar, de acordare, de gestiune [i de rambursare anticipat\ sunt toate zero. CEC Bank a prelut anul trecut Fondul de Garantare a Creditului Rural, al\turi de Ministerul Agriculturii.

Arin DORNEANU 30

Profitul Agricol 16/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Tehnologii alternative pentru cre[terea p\s\rilor Pentru a ob]ine un pui mai gustos, tot mai mul]i speciali[ti recomand\ întoarcerea la cre[terea tradi]ional\ a p\s\rilor. Iar acest lucru se poate ob]ine pe dou\ c\i> prin furajare cu produse care îngra[\ p\s\rile [i prin revenirea la hibrizi care dezvolt\ ]esuturi mai gustoase. Aceste tehnologii înseamn\ îns\ costuri mai mari pentru fermieri. De aceea, asemenea p\s\ri vor fi comercializate mai mult pentru o ni[\ care are mai mul]i bani.

Din p\cate, în România nu se produce suficient sorg pentru p\s\ri [i porci. Sorgul ar putea s\ fie o solu]ie pe terenurile mai aride, este mai rezistent la secet\. El ar putea înlocui o parte din porumb. Noi am avut ni[te conferin]e la ASAS cu produc\torii de sorg. Aceast\ plant\ mai are o deficien]\, are un bob foarte mic [i trebuie schimbate sitele de la mori ca s\ nu scape bobul întreg. Dac\ nu e spart, bobul de sorg poate s\ treac\ prin tubul digestiv, f\r\ s\ fie digerat. Se poate rezolva [i aceast\ problem\. Important e c\ se începe.

Ilie Van, pre[edintele Uniunii Cresc\torilor de P\s\ri din Rom=nia>

eceta prelungit\ i-a determinat pe speciali[ti s\ priveasc\ mai atent spre sorg, descoperindu-i utilitatea în cre[terea p\s\rilor [i a porcilor. “Sorgul este considerat un înlocuitor pentru porumb”, spune Ilie Van, pre[edintele Uniunii Cresc\torilor de P\s\ri. “Noi îns\ nu avem practica în cre[terea sorgului. Soiurile de sorg, care s-au cultivat pân\ nu demult, aveau o deficien]\> con]ineau o cantitate de tanin mai mare. În ultimul timp, au fost promovate soiuri de sorg f\r\ tanini, care ar fi foarte bune pentru utilizarea în hrana p\s\rilor.

“Chris Johanson, din Germania, produce 500.000 de tone pe an. :n ]ar\, noi nu avem o firm\ care s\ produc\ atât. Iar Johanson a integrat [i fermieri din regiunea lui. Compania Douce, din Fran]a, este cel mai mare din Europa. Fran]a produce cu [ase companii avicole toat\ cantitatea de 2 milioane de tone de carne de pas\re. Din cele 6 companii, una este specializat\ pe tehnologii alternative. Concentrarea din Vest e mult mai mare decât la noi. România are 40 de companii [i Fran]a are 6.”

Sorgul are [i betacaroten, are de toate.” Scandalul provocat de Horia Constantinescu, pre[edintele ANPC, a scos la interval [i o alt\ discu]ie> p\s\rile hibride actuale au fost concepute genetic s\ dezvolte rapid o mas\ muscular\ impresionant\, cu ni[te costuri mai reduse decât la pas\rea tradi]ional\. Cre[terea productivit\]ii [i sc\derea costurilor de produc]ie s-au f\cut îns\ în detrimentul gustului c\rnii. Evident c\ marile ferme nu pot renun]a la hibrizii productivi, dar exist\ [i cerere pentru “pui galbeni”. La fel s-a întâmplat la porc. Un kilogram de carne macr\ de porc se produce cu un cost mai redus decât un kilogram de carne marmorat\. {i atunci reapare tenta]ia revenirii la tehnologii mai scumpe, f\r\ s\ afecteze marea produc]ie a hibrizilor. “E adev\rat. La noi au ap\rut hibrizi noi, care au o cre[tere mai lent\, explic\ profesorul Ilie Van. Aceste p\s\ri nu au pene albe, ca hibrizii din fermele mari. Ele au pielea [i gr\simea galbene, exact pe principiul [tiin]ific despre care am mai vorbit noi. Deci indiferent c\ este hibrid cu cre[tere lent\ sau hibrid cu cre[tere rapid\, el are pielea galben\ conform acestui mecanism biologic. Exist\ hibrizi care au pielea mai galben\, dar aceste p\s\ri se cresc liber, consum\ iarb\ care are mult betacaroten. Profitul Agricol 16/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR Avem fermieri în ]ar\ care folosesc ace[ti hibrizi. Numai c\ ace[ti hibrizi cu o cre[tere mai lent\ presupun [i costuri mai mari. Doar 3-4% din produc]ia de pui din ]ar\ se realizeaz\ cu ace[ti hibrizi. Acolo se aplic\ tehnologiile alternative, adic\ tehnologiile de cre[tere în aer liber, tradi]ional 100%, cu o cre[tere extensiv\ în ad\post. Acestea sunt tehnologii alternative mai scumpe, adic\ altele decât cele din sistemul de cre[tere conven]ional\, în ad\post închis, cu microclimat [i cu furajare controlat\. Tehnologiile alternative nu pot fi aplicate iarna. Este ger [i nu po]i scoate p\s\rile afar\, nu ai iarb\ verde. Iar prim\vara, vara [i toamna le sco]i afar\, dar pe canicul\ nu le po]i scoate c\ fug la umbr\. De aceea, sistemul are aceste limit\ri climatice. Europa cre[te 10% din efectivele de p\s\ri în sistem alternativ. Noi reu[im cam 3-4%. E posibil s\ mai creasc\ num\rul. Pentru asigurarea necesarului de carne [i ou\, nu ne baz\m pe gospod\ria individual\. În general, tehnologiile alternative se aplic\ în fermele mici. {i regulamentele europene recomand\ o anumit\ dimensiune a fermei, care nu trebuie dep\[it\. Mai mult de 4.000 de pui pe ferm\ nu po]i cre[te. Trebuie s\ ai o ni[\ de pia]\ foarte sigur\. În vestul Europei, nu exist\ gospod\rii individuale. Exist\ ferme de familie. {i ferme mari, care produc 90% din necesarul occidental. Chris Johanson, din Germania, produce 500.000 de tone pe an. Noi nu avem o firm\ care s\ produc\ atât. El a integrat [i fermieri din regiunea lui. Compania Douce, din Fran]a, este cel mai mare din Europa. Fran]a produce cu [ase companii avicole toat\ cantitatea de 2 milioane de tone de carne de pas\re. Din cele 6 companii, una este specializat\ pe tehnologii alternative. Concentrarea din Vest e mult mai mare decât la noi. România are 40 de companii [i Fran]a are 6.” Legea reproduc]iei, chiar dac\ a Profitul Agricol 16/2024

venit dup\ 6 ani de amân\ri, i-a g\sit cumva nepreg\ti]i pe fermierii no[tri. Foarte mul]i au refuzat s\ investeasc\ în reproduc]ie, de[i era convenabil. Au preferat s\ fac\ investi]ii în hale de incuba]ie pentru c\ nu au p\rin]i sau bunici pentru p\s\ri. Ferma de reproduc]ie se refer\ la p\rin]i, spune profesorul Van. Biologic vorbind, nivelul pe care îl cre[tem întro ferm\ de reproduc]ie este cel de p\rin]i, conform limbajului avicol. Deasupra fermei de p\rin]i, din acela[i hibrid, este ferma de bunici. Deasupra fermei de bunici, se afl\ ferma de elit\, care cuprinde linii pure. Ameliorarea sau selec]ia p\s\rilor pentru îmbun\t\]irea performan]elor se face cu linia pur\. Ceea ce se ob]ine la nivelul liniei pure se transmite prin a[a-zisul pas de ameliorare c\tre fermele de bunici, apoi c\tre fermele de p\rin]i, iar apoi

c\tre broiler. Foarte pu]ine ]\ri au ferme de bunici. România nu are bunici pentru c\ nu are o pia]\ suficient\ în acest scop. Cele câteva ferme de bunici asigur\ materialul biologic pentru toate fermele de p\rin]i. Fermele de linii pure sunt 3-4 în toat\ lumea [i produc to]i bunicii. Ele sunt foarte exclusiviste. Acolo se face [tiin]a total\". Românii import\ pui[ori de o zi din sta]iile de incuba]ie pentru bunici. Coco[eii [i puicu]ele de reproduc]ie se aduc în fermele de reproduc]ie. Acolo cresc 6 luni, apoi se transfer\ în fermele de p\s\ri adulte, unde încep s\ ou\, iar ou\le merg în sta]ia de incuba]ie. A[a apar puii pentru fermele de pui de carne. S-au construit 9 asemenea ferme de reproduc]ie în ]ar\ prin Legea 227.

Viorel PATRICHI

Ilie Van

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nelu Bala[ cre[te 60.000 de g\ini Nelu Bala[, fost primar în C\rpini[, de]ine una dintre cele mai mari ferme de g\ini ou\toare din jude]ul Timi[. Cre[te peste 60.000 de p\s\ri care produc peste 60.000 de ou\ zilnic, pe care reu[e[te s\ le vând\ cu succes prin re]eaua extins\ a hipermarket-urilor din întreaga ]ar\.

ermierul are încheiate contracte cu marile lan]uri de magazine [i întreaga marf\ e vândut\. Totul se face pe comand\. Retailerul cere, iar el trimite ou\le în condi]ii de igien\ maxim\ [i siguran]\, conform condi]iilor impuse de ANSVSA. El cump\r\ puiul de o zi, care este crescut timp de 16 - 18 s\pt\mâni în propria ferm\, pân\ când se maturizeaz\, devine g\in\ [i începe s\ ou\. Dup\ un an de produc]ie intensiv\, p\s\rile sunt vândute la un abator special din Polonia. În acest context, fermierul aminte[te de marea problem\ a zootehniei din România nerezolvat\ de 34 de ani, inexisten]a abatoarelor speciale unde s\ fie sacrifica]i puii [i g\inile. “Nu avem abatoare care s\ cumpere g\ini reform\, de aceea lucr\m cu polonezii, unde exist\ asemenea obiective”, aten]ioneaz\ Bala[. A[adar, o dat\ pe an, de la ferma lui din C\rpini[, 10 tiruri înc\rcate cu g\ini reform\ sunt duse în Polonia, unde p\s\rile sunt sacrificate [i transformate în carne. “Într-un tir intr\ 6.000 de p\s\ri. La 60.000 de g\ini sunt 10 tiruri pline. Ei vin [i le ridic\. Noi trebuie s\ golim

hala. Noi producem ou\!” Nelu Bala[ a amintit de marile amenin]\ri existente la adresa g\inilor! Bolile! Cea mai periculoas\ este gripa aviar\. Totu[i, fiindc\ în ferma lui au fost respectate cu stricte]e toate m\surile de biosecuritate, pân\ acum, nu a avut niciodat\ atac de aviar\. “Ferma este ermetizat\, bine închis\, iar personalul trebuie s\ respecte reguli stricte, cum este dezinfectarea, du[ul [i schimbarea hainelor [i a înc\l]\rilor de strad\. Astfel, ri[ti s\ aduci boli din exterior [i s\ infecteze p\s\rile”, a spus Bala[. În general, g\ina este rezistent\ [i dac\ nu este adus virusul sau bacteria de afar\, pas\rea nu se îmboln\ve[te. Se aplic\ [i un plan de vaccinare, de înt\rirea sistemului imunitar. Hrana pentru p\s\ri este preg\tit\ de un FNC din Alba Iulia. O g\in\ consum\ pe zi 115 grame de furaje preg\tite dup\ re]et\ cu un procent clar de protein\ [i microelemente - vitamine [i minerale necesare pentru energie. Astfel, pas\rea se men]ine s\n\toas\ ca s\ fac\ ou\ curate. Hrana este consistent\, respectându-se o re]et\ standard. O g\in\ nefurajat\ corect nu va reu[i s\ produc\ la parametrii a[tepta]i. În 2009, Nelu Bala[ a depus un proiect de peste 2 milioane de euro pe programul Sapard, iar timp de doi ani, pân\ în 2011, a stat în expectativ\. “Mi-a fost team\ s\ încep!” În aprilie 2012, au fost b\tute primele balize ale viitoarei ferme, iar în august, construc]ia era gata. S-a lucrat 24 de ore din 24, cu excep]ia zilei de duminic\. În 12 august 2012, a avut loc prima populare cu 62.000 de g\ini ou\toare, achizi]ionate din Austria. “Acum le cre[tem noi, în ferm\. Atunci am cump\rat g\ini mature gata de ouat”. Procedura este simpl\! Se ia puiul

de o zi, se cre[te pân\ la maturitate, 18 s\pt\mâni. Se urm\re[te curba de productivitate maxim\ a g\inii, timp de un an, apoi sunt abatorizate în Polonia [i repetat ciclul. “Nu intr\m în alte zone care ne-ar complica activitatea. A[a am continuat an de an”. Pe timp de var\, produc]ia este mai sc\zut\, “s\ nu risc\m s\ ne bloc\m”. Societatea are capacitatea de a cre[te 100.000 de g\ini ou\toare. Ou\le sunt colectate în brut, apoi duse la centrul de sortare de la Alba Iulia [i de acolo la client. Anual, loturile de p\s\ri ou\toare sunt înfiin]ate pe baza contractelor încheiate cu marile re]ele de hipermarketuri. Asta pentru a nu exist\ riscul ca ferma s\ r\mân\ cu marfa în depozit. Bala[ mai sus]ine c\ marile riscuri sunt de natur\ economic\, fiindc\

Profitul Agricol 16/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

care produc 60.000 de ou\ zilnic dac\ exist\ prea multe ou\ pe pia]\ venite din exterior, pre]ul scade, iar produc\torul român nu î[i mai recupereaz\ cheltuielile. “Asta e drama fermierului român din toate sectoarele agriculturii. De aceea, noi facem contractele exact pe capacit\]ile fermei. Nici mai mult, nici mai pu]in. Suntem pe linia de plutire”, spune Bal[. Totu[i, 50% din ou\le existente pe pia]a din România sunt din import. “Noi nu suntem competitivi în confruntarea cu ei. Fermierul român nu poate produce la nivelul la care o face polonezul, care prime[te facilit\]i fiscale. Export\m grâul la un pre] situat la limita supravie]uirii pentru produc\torul român”. De aceea, Nelu Bala[ crede c\ în România trebuie construite urgent

Profitul Agricol 16/2024

huburi, depozite foarte mari, de produse agroalimentare pe fiecare sector agricol> carne [i produse de carne, ou\, carne de pas\re, legume, fructe, brânzeturi, lapte [i produse din lapte, cereale. “Eu le-a[ numi huburi colectoare”, a declarat fostul primar. Este de p\rere c\ multe dintre aceste depozite nici nu ar mai trebui construite, fiindc\ exist\ cl\diri comuniste, vechi fabrici p\r\site [i dezafectate din vechiul regim care trebuie adaptate [i modernizate pentru a deveni huburi colectoare. La început reprezentan]ii acestor huburi se pot duce la produc\torii de produse agroalimentare [i s\ îi ghideze pentru a-[i aduce marfa la aceste mari depozite-colectoare. Ar avea [i o solu]ie, finan]area puternic\ în scopul dezvolt\rii coopera-

tivelor prin care s\ se vând\ produc]ia de cereale [i construc]ia de huburi colectoare în toate regiunile României. Pentru c\, spune Nelu Bal[, una este s\ te duci la un produc\tor cu 300 sau 500 de tone de cereale sau produse din carne sau din lapte [i alta s\ mergi cu 500.000 de tone prin cooperativ\, atunci altfel negociaz\ cu tine. Cooperativa sau hubul poate merge oriunde în lume, în Egipt sau în Tanzania, în Fran]a sau în Germania, s\ vând\ cantit\]i industriale de cereale sau produse agroalimentare. “De asta are nevoie produc\torul român pentru a se salva”, a concluzionat fostul primar.

Gheorghe MIRON

CRE{TEREA ANIMALELOR

Conferin]a ANFNC [i riscurile mari pentru zootehnie În perioada 17-18 aprilie, a avut loc conferin]a tehnic\ a Asocia]iei Na]ionale a Fabrican]ilor de Nutre]uri Combinate (ANFNC). Au participat speciali[ti p=n\ [i din SUA ori Noua Zeeland\, al\turi de to]i produc\torii de furaje din România. Iani Chihaia, pre[edintele ANFNC, a impus o ]inut\ academic\ a cercet\rilor din domeniul zootehniei. Anul acesta s-a vorbit intens de spiritul Declara]iei de la Dublin, cea despre rolul social al zootehniei în lume.

articiparea la conferin]\ a fabrican]ilor de nutre]uri a fost una foarte bun\, ceea ce înseamn\ c\ oamenii manifest\ interes pentru ce se discut\ ;n Rom=nia.

Tematica central\ a fost evolu]ia zootehniei în urm\torii ani, pentru c\ sunt a[teptate schimb\ri în domeniul legislativ. Spuneam c\ s-a disecat cu aten]ie Declara]ia de la Dublin, a oamenilor de [tiin]\ care sprijin\ zootehnia. Pentru c\, spun ace[tia, nu poate fi ignorat “Europa impune produc\torilor de soia, de ulei de palmier, de carne de vit\ din afara Uniunii, s\ respecte standardele UE, iar aceste schimb\ri îi pot afecta pe produc\torii de soia din România. Deci orice produc\tor de soia va putea func]iona doar în baza unei certific\ri, pentru orice fel de soia. F\r\ certificare, nu se mai poate produce sau procesa soia dup\ 2025. Indiferent dac\ este modificat\ genetic sau nu. Trasabilitatea trebuie s\ arate c\ soia nu provine de pe terenuri care au fost defri[ate dup\ anul 2020, explic\ Iani Chihaia. Regula se va aplica îns\ tuturor ]\rilor pe baza geolocaliz\rii fermelor.

rolul zootehniei în dezvoltarea societ\]ii moderne, rolul produselor animale ob]inute prin cre[tere intensiv\ pentru o nutri]ie echilibrat\ a oamenilor, pentru bun\starea lor, pentru progresul societ\]ii. Este o contrabalansare pentru tot ceea ce elita urban\ de azi promoveaz\, c\ agricultura este un mare poluator. Iani Chihaia se teme c\ foarte cur=nd este posibil s\ asist\m la aplicarea generalizat\ a regulamentelor europene, f\r\ s\ se ]in\ seama de diferen]ele specifice fiec\rei ]\ri. De exemplu, Declara]ia de la Dublin nu se refer\ [i la rolul esen]ial jucat de zootehnie în refacerea humusului. De aceea, zootehnia este vital\ pentru România, spre deosebire de Olanda sau Danemarca, unde zootehnia intensiv\ are [i efecte nocive. Ini]iatorul Declara]iei de la Dublin este un profesor din Belgia, Frédéric Leroy. Dar peste 650 de oameni de [tiin]\ au semnat acest document despre care vom tot auzi.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 16/2024

MA{INI & UTILAJE Plugul cu vibra]ii reduce costurile, consumul [i tasarea IRUM, singurul produc\tor român de tractoare agricole, a lansat la Agraria o serie de produse noi, printre care o tehnologie dezvoltat\ prin propriul Centru de Cercetare [i Dezvoltare IFOR, sistemul cu vibra]ii pentru plug agricol. Reprezentan]ii IRUM sus]in c\ aceasta reduce consumul de carburant, timpul de arat, scade uzura tractorului [i îmbun\t\]e[te structura solului, prin reducerea compact\rii.

]ei plugului, ce poate fi adaptat pentru orice model de plug. Este un kit ce se monteaz\ foarte u[or [i rapid, indiferent de num\rul trupi]elor, a tipului de tractor sau a suprafe]ei de lucru. Sistemul ac]ioneaz\ doar asupra trupi]ei, care are contactul cu p\mântul. Testele în au certificat faptul c\ nu exist\ componente din structur\ afectate de vibra]ie. În urma test\rilor realizate, pentru un plug cu trei trupi]e, ata[at [i echipat unui tractor de 100 CP, s-au ob]inut [i au fost validate oficial împreun\ cu exper]ii de la Institutul Na]ional pentru Ma[ini Agricole performan]e remarcabile. S-a certificat reducerea consumului de carburant, în medie cu 11-14% pe fiecare hectar testat, varia]ia fiind dat\ ehnologia se bazeaz\ pe un de tipologia [i starea solului. Apoi, s-a sistem cu vibra]ii care ob]inut o reducere a timpului de exac]ioneaz\ la nivelul trupi- ploatare cu 10%, deoarece tractorul

înainteaz\ mult mai u[or, sporind productivitatea. În plus, s-a constatat eliminarea compact\rii solului de sub brazd\. Toate acestea duc la reducerea polu\rii, asigurarea bunei circula]ii a nutrien]ilor din sol [i a apei, datorit\ sistemului de vibra]ii care nu permite compactarea solului de sub brazd\. Componenta economico - financiar\ e un alt beneficiu pentru fermier, prin sc\derea consumului de carburant, dar [i economia ob]inut\ prin cheltuieli mai mici de mentenan]\ a tractorului, datorit\ u[ur\rii sarcinii acestuia la arat. Nu în ultimul rând, este de amintit [i reducerea timpului de lucru al fermierului, care termin\ mai repede aratul [i poate efectua alte lucr\ri în perioada r\mas\ liber\.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 16/2024

MA{INI & UTILAJE

Tractoare pentru ferme mici, pomicultur\, legumicultur\ AgroConcept are în portofoliu gama New Holland Boomer, în trei versiuni de putere, utile în ferme mici, pomicultur\, legumicultur\, zootehnie, dar [i la între]inerea spa]iilor verzi sau a p\[unilor.

Clasa 1> Boomer 25 Modelul dispune de un motor în trei cilindri, de 27 CP, cu transmisie mecanic\ 6x2 sau hidrostatic\ în dou\ game.

cronizat\, 32x16 cu super-reductor de vitez\ (util în legumicultur\) sau hidrostatic\ în trei game.

Clasa 2> Boomer 35

Operare facil\, dot\ri standard

Tractorul e echipat cu motor în patru cilindri, de 38 CP, cu transmisie mecanic\ 12x12 sincronizat\ sau hidrostatic\ în trei game.

Clasa 3> Boomer 50 Are motor în patru cilindri, de 47 CP, cu transmisie mecanic\ 16x16 sin-

Profitul Agricol 16/2024

Tractoarele din gama New Holland Boomer sunt foarte u[or de manevrat. Comenzile sunt la îndemân\, scaunul [i volanul sunt reglabile în func]ie de statura operatorului. Culorile diferite ce diferen]iaz\ comenzile ajut\ la identificarea facil\ a lor, pentru o ac]ionare [i mai sigur\.

Nu este necesar s\ opri]i utilajul complet pentru a trece de la o treapt\ pentru deplasarea înainte la mar[arier [i viceversa. La facilitarea invers\rii direc]iei de deplasare contribuie [i maneta comod\ a inversorului, montat\ în partea stâng\ a volanului. Toate modelele cu transmisie hidrostatic\ au dou\ pedale, una pentru deplasarea înainte [i una pentru mar[arier, iar astfel, schimbarea treptei de vitez\ [i selectarea vitezei adecvate sunt simplificate la maximum. Tractoarele New Holland Boomer au sistem de prindere în trei puncte Cat. I, o valv\ hidraulic\ suplimentar\ posterioar\ ca dotare standard pe modelul 25, sau dou\ astfel de valve, ca dotare standard pe modelele 35 [i 50. Sunt echipate cu priz\ de putere independent\, 540 rot./min, [i cuplare electrohidraulic\ pe modelele 25 [i 35. Modelul 50 are priz\ de putere posterioar\ independent\ cu regim triplu - 540/750/1.000 rot./min - [i cuplare electrohidraulic\, priza fiind sincronizat\ cu transmisia.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

{enilele reduc tasarea Constructorul german Claas se concentreaz\ pe minimizarea efectelor adverse asupra solului chiar din faza de dezvoltare a utilajelor sale [i a introdus un sistem modern de [enile unele modele ale combinelor [i tractoarelor sale.

{enilele sunt foarte utile [i la combinele de recoltat furaje verzi. Claas este primul produc\tor de astfel de utilaje care lanseaz\ o solu]ie optim\, integrat\ din fabric\, pentru protejarea solului [i a paji[tilor împotriva daunelor provocate de trecerea utilajelor. Este vorba de combina Jaguar Terra Trac cu protec]ie la cap\tul rândului.

Tehnologia [enilelor pentru combine a fost adaptat\ de Claas [i la anumite modele de tractoare. Axion 900 Terra Trac este primul tractor semi[enilat, iar principala inova]ie a fost includerea pe puntea spate a sistemului de [enile cu suspensie integral\.

Arpad DOBRE

Sistemul de [enile Terra Trac [i-a dovedit eficien]a pe combine de recoltat în cei peste 20 de ani de utilizare pe câmp [i este îmbun\t\]it constant pentru a îndeplini cerin]ele clien]ilor no[tri. În prezent, aproximativ o treime dintre combinele Lexion clasice [i o jum\tate dintre cele cu sistem de treier hibrid sunt echipate cu Terra Trac.

Cositoare pentru iarb\, garduri vii, arbu[ti Camilla este o cositoare cu bra] profesional\, pentru t\ierea ierbii de pe canalele de iriga]ii, toaletarea arbu[tilor [i tocarea tufi[urilor [i poate fi utilizat\ atât în câmp deschis, cât [i la între]inerea drumurilor. Poate fi cuplat\ cu tractoare de la 60 la 80 CP, cu ecartament minim de 2 m [i o greutate de 3.000 kg, oferind o extindere a bra]ului de pân\ la 6,1 m. Echipamentul este produs de Maschio Gaspardo, iar particularitatea acestuia este structura tip paralelogram, care permite bra]ului s\ efectueze dou\ mi[c\ri la o singur\ comand\, ma[ina fiind mai compact\, dar în acela[i timp sigur\. Echipamentul este dotat [i cu sistem de siguran]\ hidraulic cu amortizor hidropneumatic [i sistem de siguran]\ mecanic anti-[ocuri, care des40

carc\ presiunea hidraulic\ a rotorului, dac\ acesta se blocheaz\. Camilla poate fi cuplat\ cu diferite tipuri de capete, cu l\]ime de 120 cm, care ofer\ diferite combina]ii pentru organe de t\iere, lame sau ciocane. Rotorul de tip spiral\ permite rota]ia în dou\ direc]ii [i func]ia de flota]ie pân\ la 246 grade de rota]ie, asigurând performan]e maxime. Pozi]ia în spiral\ a sistemelor de t\iere asigur\ o absorb]ie mai mic\ a puterii. Inversarea rota]iei este sincronizat\, reducând riscurile de rupere accidental\. Pe lâng\ capetele clasice pentru t\iat crengi, sunt disponibile [i bare pentru t\ierea arbu[tilor de pân\ la 1,5 cm [i accesoriul pentru t\ierea crengilor de pân\ la 10 cm.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 16/2024

MA{INI & UTILAJE

Iriga]ii [i fertilizare direct la r\d\cina plantelor IPSO Agricultur\ [i Metzer România î[i consolideaz\ parteneriatul strategic prin care furnizeaz\ sisteme de iriga]ii avansate, bazate pe tehnologia de linii (benzi) de picurare. Acestea asigur\ distribu]ia uniform\ a apei [i optimizarea consumului, iar fermierii care le utilizeaz\ ob]in randamente mai bune, concomitent cu economisirea resurselor de ap\. Practic, acest tip de iriga]ii furnizeaz\ apa [i fertilizan]ii direct la r\d\cinile plantelor.

arteneriatul dintre IPSO Agricultur\ [i Metzer România, care are o fabric\ de produc]ie a benzilor la Dragomire[ti Vale, Ilfov, este avantajos atât pentru cele dou\ companii, cât [i în mod deosebit, pentru fermierii care instaleaz\ astfel de sisteme de iriga]ii. Cump\r\torii beneficiaz\ de consultan]\ specializat\ la proiectarea, instalarea [i între]inerea sistemelor de iriga]ii. Acestea sunt proiectate s\ reduc\ consumul de ap\ [i s\ minimizeze impactul asupra mediului înconjur\tor, contribuind la o agricultur\ sustenabil\ [i la conservarea resurselor naturale. Parteneriatul are un poten]ial de dezvoltare la nivel european, deoarece Metzer are o capacitate de produc]ie care poate acoperi necesarul de echipamente pentru iriga]ii prin picurare la nivelul Europei. Profitul Agricol 16/2024

Acest lucru ofer\ IPSO Agricultur\ un poten]ial mare de dezvoltare a portofoliului de produse [i servicii, prin firmele cu care compania are rela]ii de parteneriat> John Deere, Bergerat Monnoyeur [i al]ii. “Putem oferi aceste sisteme de iriga]ii prin centrul John Deere din Croa]ia, de pild\, sau prin filialele Bergerat Monnoyeur din întreaga Europ\. Acesta este doar începutul, mai avem [i alte servicii de oferit în domeniul iriga]iilor, le vom anun]a în curând”, spune Franck Quertier, din staff-ul IPSO Agricultur\.

mare [i legumicultur\, cât [i în pomicultur\ [i viticultur\. În ambele cazuri, benzile se pot utiliza [i pentru fertilizare, simultan cu irigarea. La cele de suprafa]\, dup\ investi]ia din primul an (care difer\ de la o ferm\ la alta), costurile se ridic\ anual la 300 euro/ha. La cele îngropate costurile ajung la 3.500-4.000 euro /ha, dar odat\ amplasate, aceste benzi rezist\ cel pu]in 10 ani [i au o serie de echipamente care nu permit înfundarea picur\torilor [i nici str\pungerea de c\tre r\d\cinile din cultur\.

Arpad DOBRE

Sisteme [i costuri la hectar Andrei }ic\u, manager departament iriga]ii IPSO Agricultur\, spune c\ este vorba de dou\ op]iuni de iriga]ii prin picurare> benzi amplasate la suprafa]\ sau benzi îngropate. Cele de suprafa]\ se plaseaz\ direct pe sol, sunt eficiente la iriga]iile pentru cultura mare sau legumicultur\, iar dup\ recoltare, pot fi strânse [i refolosite sau reamplasate, în func]ie de necesit\]i. Benzile îngropate se plaseaz\ la 4050 cm adâncime [i reprezint\ o investi]ie pe cel pu]in 10 ani. Sunt eficiente atât pentru iriga]iile la cultura

Franck Quertier, IPSO Agricultur\

Confirmarea în câmp a utilajelor Siptec La Grebeni[u de Câmpie, Mure[, a avut loc o demonstra]ie cu un tractor Claas Arion 630 ¡ combinator Siptec VibroPro R450. Separat, s-a mai utilizat [i un disc dezmiri[titor Dracon M HD 300 cu cadru fix, robust, cu prindere în trei puncte.

Combinatorul Siptec VibroPro Siptec VibroPro R450 este un combinator utilizat pentru preg\tirea patului germinativ dup\ ar\tur\ dintr-o singur\ trecere, executând patru activit\]i în acela[i timp. Utilajul este prev\zut cu o bar\ din]at\ în fa]\, urmat\ de t\v\lug, mai multe grupuri de organe active, iar la final exist\ un dublu t\v\lug pe rulmen]i pentru nivelarea terenului. Combinatorul poate fi utilizat atât pentru preg\tirea solului prim\var\, cât [i pentru lucr\rile de toamn\, în condi]ii mai grele. Rola din spate este dublu înt\rit\, reglabil\ cu o grosime de 310 mm, 42

montat\ pe rulmen]i, iar arborele este gros de 30 mm. Utilajul are 4 rânduri de din]i de cultivator în form\ de S ascu]i]i [i o rol\ dubl\ de finisare. Toate acestea garanteaz\ o nivelare excelent\ a suprafe]ei câmpului, zdrobirea frac]iilor grosiere de sol, precum [i formarea unui pat ideal pentru semin]e compactat optim. Într-o singur\ trecere, solul este preg\tit în mod ideal pentru îns\mân]are [i nu necesit\ prelucrare suplimentar\, explic\ Daniel Motorga, reprezentantul Siptec ;n România. Cultivatorul poate fi tras de un tractor de 100 CP pân\ la 140 CP.

Discul dezmiri[titor Dracon M HD 300 Discul dezmiri[titor Dracon M HD 300 este dotat cu 10 organe active [i este folosit pentru înlocuirea plugului, crede Daniel Motorga. Este dotat cu aripioare de dislocare de 275 mm pentru a nu l\sa nicio palm\ de p\mânt nelucrat\. Se poate p\trunde cu aceste aripioare pân\ la adâncimea de 25 cm, în condi]ii foarte eficiente.

Pentru adâncime de peste 30 cm, aripioarele se pot da jos. Dup\ aceste dot\ri, utilajul are un rând de discuri de nivelare a brazdei [i organele active, apoi un t\v\lug greu de tasare. “Dup\ finalizarea opera]iunii cu acest dezmiri[titor, se poate l\sa terenul s\ se odihneasc\, apoi se poate sem\na. Nu mai trebuie operat\ nicio lucrare. Cu acest utilaj se pot efectual lucr\ri de minimum till”, a dat asigur\ri Motorga. Vibro Pro m\run]e[te [i afâneaz\ foarte bine terenul [i preg\te[te patul germinativ. Cel prezentat a fost unul mai deosebit, fiindc\ fiecare organ activ func]ioneaz\ pe cilindri hidropneumatici. De aceea are o for]\ pe fiecare organ activ de 850 kg. Avantajul este c\, oricât de tare ar fi terenul, organul activ tot îl va p\trunde, ]inând cont c\ are un sistem hidraulic care poate fi reglat cu o presiune pân\ la 200 de bari. Discurile de nivelare sunt prev\zute cu batoane din cauciuc. Utilajul poate fi de 3 metri [i 3,5 metri [i poate fi tractat de un tractor de la 120 CP pân\ la 450 CP.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 16/2024

O istorie a mini[trilor Agriculturii

Aveam mini[tri ai Agriculturii înainte de un Minister al Agriculturii? Când s-au împlinit 100 de ani de la construirea sediului Ministerului Agriculturii, ministrul de atunci, Dinu Gavrilescu, a organizat o festivitate cu care ocazie a editat (probabil la xerox) un fel de bro[ur\ de cca 50 de pagini tip\rite pe o singur\ fa]\. C\rticica con]inea [i o list\ a mini[trilor Agriculturii în ordine cronologic\. Am g\sit-o, mai târziu, în biblioteca ministrului Nicolae {tefan. Am încercat s\ completez acea list\ cu detalii culese din alte surse livre[ti. :n episodul de ast\zi vom vorbi despre primii mini[tri care se ocupau de agricultur\. GHEORGHE OSTROVEANU

rganizarea }\rii Române[ti [i Moldovei nu cuno[tea no]iunea de ministru. Aveam vornic, sp\tar, stolnic, vistier etc., dar mini[tri nu. Abia Alexandru Ioan Cuza începe “integrarea european\”. Vechea arhondologie e înlocuit\ cu vorbe europene[ti> guvern, director, ministru... Primele guverne dup\ alegerea lui Cuza din 1859 se formeaz\ separat, la Ia[i [i la Bucure[ti. La acea vreme guvernul era compus din 7 ministere> Interne, Externe, Finan]e, Justi]ie, Culte, R\zboi [i Lucr\ri Publice. Nu exista, a[adar, un Minister al Agriculturii. Ministrul Lucr\rilor Publice era cel care se ocupa [i de problemele agricole. Dar asta se întâmpla la Ia[i. Guvernele de la Bucure[ti nu au un potofoliu al Lucr\rilor Publice pân\ la 22 ianuarie 1862. S\ mai not\m c\, pe 19 iulie 1864, Kog\lniceanu, ca prim-ministru, creeaz\ în Guvern un Minister de Interne, Agricultur\ [i Lucr\ri Publice, pe care îl ocup\ chiar el. Dup\ abdicarea lui Cuza, Ion Ghica, în calitate de nou pre[edinte al Consiliului de Mini[tri, revine la formula veche, cu Minister 44

de Interne [i Minister al Lucr\rilor Publice. Acum, dac\ îl avem pe Burebista înf\ptuitor al primului stat dac centralizat, de ce s\ nuavem [i mini[tri ai agriculturii înainte de a avea un Minister al Agriculturii? Adev\rul e c\ la Lucr\ri Publice exista o Sec]ie pentru Agricultur\ [i Comer]. La 4 august 1862, Petre S. Aurelian, care f\cuse în Fran]a studii agronomice, este numit s\ o conduc\. La 17 ianuarie 1859, Cuza nume[te primul guvern, al Moldovei. Este condus de Vasile Sturza. Are în componen]\ cele [ase ministere de care am vorbit (Interne, Externe, Finan]e, Justi]ie, R\zboi [i Lucr\ri Publice). La ultimul dintre ele, titular a fost Dimitrie Scarlat Miclescu (n. 29 februarie 1820, Ia[i - d. 21 noiembrie 1896, Boto[ani). A[adar, primul ministru al Agriculturii îl socotim pe Dimitrie S. Miclescu. Guvernul a rezistat, cu trei remanieri, pân\ pe 6 martie. Adic\ nici dou\ luni. :n al doilea guvern de la Ia[i, condus de Ion Ghica, titular la Lucr\ri Publice este Ludovic Steege (n. 6 septembrie 1813, Bucure[ti – d. 28 mar-

tie 1872, Ia[i). Era venit din Transilvania, cu origini s\se[ti. A fost medic [i jurist. A ocupat diverse portofolii în guvernele dintre 1859-1865. Guvernul lui Ghica va rezista între 8 martie [i 22 aprilie. Ludovic Steege a fost numit, ad interim, [i la Externe, în locul lui Vasile Alecsandri, plecat în Europa cu misiuni diplomatice. Tot la Ia[i, pe 27 aprilie 1859, se formeaz\ al treilea guvern al Moldovei, având ca pre[edinte al Consiliului de Mini[tri pe Manolache Costache Epureanu. A mai fost ministru cu diverse portofolii în alte guverne, [i primministru din partea Partidului Conservator. A studiat la Heidelberg, Berlin, Göttingen [i Jena. La aceast\ ultim\ universitate [i-a sus]inut, în 1839, doctoratul în drept. În 1848 a fost trimis la Gala]i, sub escort\, împreun\ cu al]i 6 revolu]ionari> Ioan Cuza, Sandu Miclescu, Zaharia Moldovanu [i cei trei fra]i Rosetti – R\ducanu, Lasc\r [i Mitic\. În timp ce treceau cu b\rcile de la Gala]i la M\cin, Moruzi, Cuza, Epureanu, Rosetti [i Zaharia Moldovanu au reu[it s\ evadeze [i s\ se refugieze la viceconsulul britanic la Br\ila, unde au cerut azil. Cu pa[apoarte false s-au îmbarcat pe o nav\. La Giurgiu li s-au al\Profitul Agricol 16/2024

O istorie a mini[trilor agriculturii turat Iancu Alecsandri, Costache Negri [i Alecu Russo. Vor debarca undeva în Banat, de unde au plecat la Adunarea Na]ional\ de la Blaj (15 mai 1848). :n iulie 1860 a devenit prim-ministru al }ãrii Române[ti. A fost dat în judecat\ pentru presupuse abuzuri, dar Înalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie l-a achitat, în septembrie 1862. În guvernul Lasc\r Catargiu, a fost, pentru o scurtã perioad\, ministrul Justi]iei. :n februarie 1880, devine lider al Partidului Conservator. La Lucr\ri Publice în guvernul Epureanu apare inginerul Panait Donici (n. 1825, sat Porce[ti, acum Moldoveni, jud. Neam]) - d. 31 mai 1905, Roman). A urmat Academia Mih\ilean\ la Ia[i [i Facultatea Tehnic\ de la Paris. Este întemeietor al {colii Na]ionale de Poduri [i {osele din Bucure[ti (1864), autor al primei Legi a drumurilor. Sub administrarea lui s-au construit podurile de la Giurgeni [i Horia, lâng\ Roman. Mormântul lui se afl\ în curtea Bisericii Sf. Dumitru din Valea Ursului, Neam].

10 noiembrie acela[i Manolache Costache Epureanu prezint\ domnitorului lista unui nou guvern. Pleac\ Lasc\r Catargiu (Interne), Vasile Alecsandri (Externe) [i Constantin Miclescu (R\zboi). Panait Donici r\mâne. Ba, dup\ Cr\ciun, preia, ad interim, Finan]ele, titularul, chiar [eful s\u, fiind în concediu. Pe 30 aprilie, se instaleaz\, la Ia[i, un nou guvern condus de Mihail Kog\lniceanu. Acesta îl nume[te la Lucr\ri Publice pe Dimitrie Cozadini, rud\ cu domnitorul. (Mama lui Alexandru Cuza, Sultana, era n\scut\ Cozadini, dintr-o familie de origine greco-italian\.) Dimitrie Cozadini era om de afaceri. (n. 1823, Ia[i< d. 26 noiembrie 1878, Menton, Fran]a). Pe 26 iunie devine [i interimar la R\zboi, iar pe 29 septembrie trece la Finan]e. Locul r\mas liber de la Lucr\ri Publice a fost ocupat de Ioan Gr. Ghica. Guvernul Kog\lniceanu este unul

Profitul Agricol 16/2024

performant> se men]ine la putere timp de 8 luni [i jum\tate. Pe 17 ianuarie 1861 vine rândul lui Anastasie Panu la pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri. La Lucr\ri Publice întâlnim un alt mare boier> Dimitrie A. Sturdza. S\ ne oprim pu]in asupr viitorului mare om politic care va deveni Dimitrie Sturdza. A fost c\s\torit cu Honorina Rosetti. A fost de 4 ori prim-ministru, între anii 1895 - 1909. A fost, de asemenea, pre[edintele Academiei Române, între anii 1882 [i 1884. Dup\ studii în Germania, a devenit secretar particular al lui Alexandru Ioan Cuza. În 1892, a fost ales lider al Partidului Liberal, ca succesor al lui Dumitru Br\tianu. Mai la b\trâne]e a devenit na]ionalist. A murit într-un spital de boli mintale. La Ia[i, din 5 octombreie 1861 pân\ pe 22 ianuarie 1862, înainte de unirea administrativ\ a Principatelor Române, mai urmeaz\ un guvern, Alexandru C. Moruzi, care are la Lucr\ri Publice pe Constantin N. {u]u.

La Bucure[ti A doua zi dup\ alegerea lui Cuza la Bucure[ti, pe 25 ianuarie, se formeaz\ un guvern al }\rii Române[ti, condus de Ion Al. Filipescu. R\mâne la putere pân\ pe 27 martie 1859. :n capitala Munteniei s-au perindat apoi la pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri> Constantin Al. Cre]ulescu (27 martie - 6 septembrie 1859)< Nicolae Cre]ulescu (6 septembrie - 11 octombrie 1659)< Ion Ghica (11 octombrie 1859 - 28 mai 1860)< Nicolae Golescu (28 mai - 23 iulie 1860)< Manolache Costache Epureanu (13 iulie 1860 - 14 aprilie 1861). Toate cabinetele de la Bucure[ti, pân\ la unificarea administrativ\, au tot 7 ministere, ca cele de la Ia[i (Interne, Externe, Finan]e, Justitie, Culte, R\zboi [i Control (un fel de Curte de Conturi). Nu exist\ un minister al Lucr\rilor Publice, deci nici la Agricultur\ nu avem nume noi.

Pân la 22 ianuarie 1862, domnitorul Cuza continu\ s\ conduc\ ]ara cu dou\ guverne separate> unul la Ia[i, altul la Bucure[ti.

22 ianuarie, dup\ recunoa[terea Unirii Principatelor de c\tre marile puteri, Cuza dispune formarea unui guvern unic, la Bucure[ti. Noul Cabinet era condus de Barbu Catargiu, lider luminat al partidei conservatoare. Este un adversar înver[unat al oric\rei reforme agrare, ap\r\tor al marilor mo[ii. El de]ine puterea de la 22 ianuarie pân\ la 24 iunie 1862. Este asasinat sub clopotni]a Mitropoliei, pe când se afla în tr\sur\ cu chiar prefectul Capitalei. Nu [tim nici azi cine a tras cu revolverul. Guvernul lui avea 7 portofolii (Interne, Externe, Finan]e, Justi]ie, Culte, R\zboi [i Lucr\ri Publice). Interimar este chiar premierul. Pe 27 ianuarie este numit titular la Lucr\ri Publice Dimitrie Cornea (n. 1816, Ia[i< d. 1884, Bucure[ti). Dimitrie Cornea a fost fost avocat [i ministru în mai multe guverne> la Lucr\ri Publice în guvernul Nicolae Kretzulescu, la Externe, în scurta guvernare a lui Ion Emanoil Florescu (4 - 26 aprilie 1876). Era apropiat de cercurile conservatoare de la Ia[i. Pe 7 iunie, Cornea trece titular la Justi]ie, iar locul lui este ocupat de Alexandru Em. Florescu (n. 22 ianuarie 1822, la Bra[ov – d. 1907)< Florescu provenea [i el dintr-o familie boiereasc\. De la Bra[ov a plecat la Bucure[ti, unde a fost elev la Colegiul Sfântul Sava. În 1846 s-a dus la Paris s\ studieze Dreptul. Dup\ Revolu]ia din 1848, s-a întors în Muntenia [i a fost numit de mai multe ori prefect [i prefect de poli]ie al ora[ului Bucure[ti. :n 1857, a fost ales deputat în Divanul ad-hoc al Munteniei. :n primul guvern unic al Principatelor Române, era un ministru al Controlului (24 martie - 24 iunie 1862) [i ad-interim la Lucr\ri Publice (7 - 24 iunie 1862). (va urma) 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 9 - 12 mai Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol “Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.

14 mai La Bucure[ti are loc Conferin]a Na]ional\ de Gestiune a Riscurilor Agricole.

12 - 16 mai La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise SaatenUnion.

17 mai Pe platforma Merpano de la S\c\laz, Timi[, are loc Ziua Câmpului, un eveniment cu tema R\d\cinile noastre, mândria noastr\. La Ziua Câmpului celebr\m agricultura!

Ofert\ de angajare de vis la John Deere Gigantul John Deere, cel mai mare produc\tor de echipamente agricole din lume, caut\ candida]i pentru un “job de vis”. Într-un clip publicat pe platforma TikTok, compania a anun]at c\ vrea s\ angajeze un “Director [ef al Tractoarelor” (CTO), a c\rui sarcin\ va fi s\ creeze con]inut pe platformele de socializare, pentru a atrage clien]i tineri. Salariul oferit pentru acest post este de 192.000 de dolari pe an. Clipul prezint\ mai multe celebrit\]i din SUA, printre care influenceri [i juc\tori de baschet [i fotbal american, care spun c\ vor aplica pentru job. În realitate, oricine poate r\spunde ofertei, dac\ trimite companiei un CV [i un clip video pân\ la sfâr[itul acestei luni. Pe site-ul Deere, rolul de CTO este descris ca fiind “cel mai bun job din istorie, o aventur\ suprem\ pentru influenceri”.

CAREUL AGRICOL

Compania caut\ persoane pline de energie, care vor s\ consolideze prezen]a brandului pe re]elele de socializare [i s\ interac]ioneze cu fermierii, partenerii [i fanii John Deere. În plus, postul presupune deplas\ri frecvente pe teritoriul SUA, iar candidatul ideal este “un povestitor natural, care iube[te via]a în aer liber”. În urm\toarea etap\ de recrutare, Deere va alege cinci finali[ti, care vor intra în procesul final de selec]ie în a doua jum\tate a lunii mai.

Drago[ B|LDESCU ORIZONTAL: 1) }in la familiile lor – Cuvântul

opozi]iei< 2) Dulapul de la ]ar\ – F\r\ varia]ie cromatic\< 3) Vedete la hipodrom – 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Ie[it de la chef< 4) A aduce ova]ii – A[tep1 tat pentru t\iatul c\r]ilor< 5) Bune pentru 2 copii< 6) Se bag\ pe fir – Ie[ite din rând< 3 7) D\ foi la campioni – Vânzare cu stri4 gare< 8) Undeva, în trecut< 9) Poate fi 5 prins de nas< 10) Trimise cu ur\ri. de Dinu-Ioan Nicula

23 - 26 mai DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

12 - 15 noiembrie :n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier, cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”. 46

6 7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 15/2024 ORIZONTAL: MELITA - STA< ASTMATIC -

M< TU - ASANARE< CAIS - RAPAN< ARS - INCASI> ICONAR - PN< C - AFURISIT< ATLETI - OCA< ROIRI - ZIAR< OSTILITATE.

VERTICAL: 1) Tocarea dovleacului< 2) Team\ de actori – Lipsite de precipita]ii< 3) Sunt mereu pleca]i – Bun de uz curent< 4) Bezea pe degete – Fix\ri la debarcader< 5) Aflat în epoca bronzului – Pânza… din port< 6) Pun mult suflet< 7) B\tut\ în r\zboaie – Chemare la mas\< 8) Trecut\ la stat< 9) Proces verbal de imputare – Darul vorbirii! 10) Se opun la intrare. Profitul Agricol 16/2024