Profitul Agricol nr. 17, din 5 mai 2021 by Profitul Agricol

nr. 17 din 5 mai 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Så restituim solului cât putem din nutrien¡ii necesari dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

De la Bruxelles, ne-a fost descris unul dintre obiectivele strategiei “De la fermå la consumator”. ¥n rezumat, lucrurile nu sunt foarte clare: pentru a reduce poluarea aerului, solului ¿i apei cu nutrien¡i, Comisia va lua måsuri pentru: 1. a reduce cu cel pu¡in 50% pierderile de nutrien¡i, fårå a deteriora fertilitatea solului; 2. a reduce cu cel pu¡in 20% nivelul de utilizare a îngrå¿åmintelor, pânå în 2030. “Comisia va ac¡iona pentru a reduce pierderile de nutrien¡i cu cel pu¡in 50%, garantând, în acela¿i timp, cå nu va avea loc o deteriorare a fertilitå¡ii solului. Aceste måsuri vor reduce utilizarea îngrå¿åmintelor cu cel pu¡in 20% pânå în 2030”. Observåm cå reducerea cu 20% a dozelor de îngrå¿åminte nu este o obliga¡ie, ci ar putea fi efectul probabil al reducerii pierderilor de nutrien¡i în sistemele unde se lucreazå ineficient cu cantitå¡i mari de azot ¿i fosfor.

Men¡iunea care ne salveazå de reducerea dozelor este garantarea Comisiei cå nu va avea loc o deteriorare a fertilitå¡ii solului.

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 17/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Conform datelor de la Banca Mondialå, în 2018, se foloseau în România 59 kg/ha de îngrå¿åminte pe terenul arabil. Cu aceste doze de fertilizare, în mod evident nu se pot cultiva plante fårå a deteriora fertilitatea solului. Deci nu putem fi obliga¡i så reducem dozele de îngrå¿åminte. ICPA a calculat cå mediile pierderilor substan¡elor fertilizante (Input - Output 1990-2017) kg/ha/an pentru perioada 1990-2017 au fost de 33 kg N/ha/an ¿i 19 kg P2O5/ha/an (nitrati.ro). În acela¿i an, 2018, bulgarii foloseau 127 kg/ha, ungurii 150 kg/ha, iar olandezii 266 kg/ha. Singura noastrå ¿anså pare så fie aplicarea strategiei inverse: De la consumator la fermå, iar Comisia så ne oblige så folosim doze suficient de mari de îngrå¿åminte, probabil organice, ca så men¡inem fertilitatea solului. De exemplu, trebuie restituit solului cantitå¡i de nutrien¡i cel pu¡in la fel de mari ca cele mineralizate din materia organicå a solului (humus). Pentru azot, valorile variazå în general de la 25 la 70 kg N/ha/an. Profitul Agricol 17/2021

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Cre[terea animalelor

Evenimentele s\pt\m=nii 1 miliard de euro mai pu¡in

Adrian Oros: Sisteme de asigurare sau fonduri mutuale?

O cercetare cu cântec a vectorilor pestei porcine

Studiul ANSVSA ridicå câteva semne de întrebare

Trei probleme cu care se confruntå un mic fermier

Scepticismul fermierilor ¿i reforma fiscalå a lui Biden

Sumele pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal

Programul Rabla pentru utilaje agricole

Subven¡iile pentru rase autohtone ¿i agro-mediu

Noutate FMC: Safari DuoActive, erbicidul pentru sfeclå de zahår

Mystic Star putere ¿i beneficii duble

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de soia: 363 milioane tone

Va fi mai pu¡inå floarea-soarelui

71 milioane tone de rapi¡å

For]a de munc\ S-a gåsit solu¡ia la criza for¡ei de muncå din agricultura Timi¿ului 40

Ma[ini & utilaje Jaydeep Singh, CEO AgroConcept:

Culturi vegetale

“Avem solu¡ii Compania Ascenza pune la dispozi¡ia pentru to¡i fermierii” fermierilor un program tehnologic complet pentru cultura de porumb 28 Recoltare eficientå cu Sampo Comia C22 Povestea unui fermier în Fran¡a ajuns mo¿ier în România 30 AgroConcept oferå garan¡ie extinså la combinele New Holland Wuxal Boron Plus: calitate ¿i productivitate 32 Amazone Precea 6000, disponibilå din aceastå primåvarå Gr\dina, via [i livada

Saaten-Union România: Platforma demonstrativå Drajna

FMC Exirel - insecticidul pentru pomi fructiferi ¿i vi¡å-de-vie

Asocia]ii profesionale APAD propune un alt sistem de asigurare

Informa]ii externe

Rusia acordå sprijin Oana Sidor vinde o parte din legume În Timi¿ sunt probleme la floarea-soarepentru carnea de pui 35 lui ¿i la porumb 22 prin hipermarket în Nådlac China dezvoltå o nouå raså de porci

Grâu hibrid de la RAGT ¿i Bayer

Descoperiri revolu¡ionare în hibridarea grâului

Pagina de istorie “Vila cu clopo¡ei” a doctorului Minovici

Hobby Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Semne de primåvarå

Caii sålbatici ai Cernobîlului

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII 1 miliard de euro mai pu]in Cristian Ghinea, ministrul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, a declarat såptåmâna trecutå cå Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å (PNRR) va fi de 29 de miliarde de euro, nu de 30, cum ¿tiam noi pânå acum. Cu aceastå sumå, Ghinea urmeazå så meargå la Bruxelles împreunå cu premierul Florin Cî¡u, pentru negocierile finale. “Nu am tåiat bucå¡i ca atare, am redus de la fiecare sau de la unele (investi¡ii - n. red.) care aveau probleme la partea de mediu. Sunt bucå¡i din investi¡ii”, spune ministrul. “Pe partea de påduri, am redus de la partea de drumuri forestiere. La sistemul de iriga¡ii urmeazå o discu¡ie a domnului Oros cu Comisia Europeanå ¿i dupå asta vom decide care va fi decizia finalå. Noi încercåm så închidem cât mai multe dintre observa¡iile Comisiei. Inclusiv alocårile au fost rearanjate în func¡iile de observa¡iile Comisiei ¿i pe chestiunile unde decidem cå e prioritate pentru noi, chiar dacå Comisia are momentan altå opinie, mergem mai departe”. “A¿ vrea så mul¡umesc domnului prim-ministru pentru implicare ¿i tuturor liderilor de coali¡ie care, dupå multe discu¡ii ¿i dupå multe fråmântåri - s-a spus cå este o nouå piatrå de încercare pentru coali¡ie, iatå cå am trecut de aceastå încercare avem acum un PNRR de 29 de miliarde, de sub 30 de Profitul Agricol 17/2021

miliarde, agreat în coali¡ie, avem mandat pentru Bruxelles. În såptåmâna cu 10 mai merg împreunå cu domnul prim-ministru la Bruxelles ¿i speråm så avem negocierile finale”, a mai precizat Ghinea. El a adåugat cå råmân ni¿te semne de întrebare care vor trebui discutate de cåtre mini¿trii de linie la Bruxelles. “Suntem acum la o în¡elegere în coali¡ie pentru o sumå de sub 30 de miliarde, råmân ni¿te semne de întrebare care vor trebui discutate de cåtre mini¿trii de linie la Bruxelles (...). Vom dezvolta componentele tehnice, este foarte mult de muncå, dar da¡i-ne voie så nu dåm detalii pe sume pânå când nu le discutåm cu Comisia”, a afirmat ministrul.

Andrei OSTROVEANU

O promisiune frumoaså: se vor deschide târgurile de animale Ministrul Adrian Oros a anun¡at cå târgurile de animale pot func¡iona acolo unde situa¡ia epidemiologicå o permite, dar hotårârea redeschiderii lor nu cade în sarcina lui. Conform ministrului, decizia de închidere a târgurilor de animale a fost luatå de Comitetul na¡ional de combatere a bolilor, în 2017, atunci când a apårut pesta porcinå africanå. “Între timp a apårut ¿i aceastå pandemie, care a restric¡ionat ¿i mai mult circula¡ia ¿i aglomerarea. Decizia nu a fost niciodatå luatå Ministerul Agriculturii. Decizia este luatå de Comitetul local pentru combaterea bolilor. ªi în func¡ie de situa¡ia epidemiologicå, fie cea referitoare la evolu¡ia pestei porcine africane, fie cea referitoare la pandemia COVID - 19, în unele zone nu pot func¡iona târgurile, în alte zone pot func¡iona în anumite condi¡ii, dar asta stabile¿te Comitetul local de combatere a bolilor, care este gestionat ¿i condus de cåtre prefect”, a detaliat Adrian Oros. O ¡arå ro¿ie de PPA: 345 de focare pe 29 aprilie Pe 29 aprilie, data ultimei informåri oficiale asupra situa¡iei pestei porcine africane, ANSVSA a anun¡at cå sunt 345 de focare active, din care 10 în exploata¡ii comerciale ¿i 4 în exploata¡ii de tip A. De vineri (23 aprilie) ¿i pânå miercuri (28 aprilie) au fost înregistrate 22 focare noi: 4 în jude¡ul Bihor, câte 3 focare în Buzåu ¿i Maramure¿, câte douå în Timi¿, Sålaj, Ialomi¡a ¿i câte un focar în jude¡ele Arad, Constan¡a, Giurgiu, Gorj, Sibiu ¿i Suceava. În aceea¿i perioadå au fost stinse 45 de focare: 13 focare în Satu Mare, 10 la Arad, 8 în Maramure¿, 7 în Vrancea, douå în Teleorman, ¿i câte un focar în Arge¿, Alba, Arad, Cluj, Constan¡a ¿i Suceava. De la prima semnalare a virusului, au fost diagnosticate 5.570 de cazuri la mistre¡i, în 41 de jude¡e. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Agrii România a finalizat fuziunea cu Redoxim ¿i Comfert De la 1 mai, Comfert, Redoxim ¿i Agricultura Plus au devenit o singurå firmå: Agrii România. Origin Enterprises PLC a achizi¡ionat, în 2015, companiile Comfert ¿i Redoxim, iar la sfâr¿itul anului 2019 a fost lansat brandul Agrii România, sub care erau grupate afacerile acestora. Comunicatul oficial spune cå Agrii România nu ¡inte¿te doar spre fermierii cu medii ¿i mari, ci ¿i spre micii producåtori, prin cele 47 de fitofarmacii Agrii ¿i peste 1.000 de fitofarmacii partenere, pozi¡ionate în aproape toate zonele agricole din ¡arå. Echipa Agrii este formatå din 90 de oameni de vânzåri pentru ferme ¿i 32 de agen¡i pentru fitofarmacii. Studiul ASAS asupra investi¡iilor în agriculturå: sumele aproape s-au dublat ¥ntre anii 2008 ¿i 2019, valoarea investi¡iilor realizate în domeniul agriculturii, silviculturii ¿i pescuitului a prezentat o tendin¡å de evolu¡ie ascendentå, cu mici varia¡ii. ¥n cifre absolute, valoarea investi¡iilor a fost de minim 2.659,8 milioane lei în 2010 ¿i de maxim 5.878,2 milioane lei în anul 2017. În anul 2019 (5.552 mil. lei) a fost marcatå o cre¿tere cu 64% fa¡å de cea înregistratå în anul 2008 (3.393, mil. lei) ¿i cu 1,4% fa¡å de anul 2018 (5.475,1 mil. lei). Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii (ICEADR), care a publicat cifrele, opereazå în subordinea ASAS. De remarcat este fluctua¡ia valorilor din aceastå perioadå, eviden¡iidu-se o cre¿tere semnificativå a investi¡iilor începând cu anul 2015 (5.333,5 mil. lei), an în care gradul de absorb¡ie a fondurilor europene nerambursabile a fost unul ridicat, datoritå prelungirii perioadei de depunere a cererilor de finan¡are din cadrul PNDR 2007-2014. Anul 2017 (5.878,2 mil. lei) a fost ¿i el marcat de absorb¡ia mare a fondurilor din urmåtoarea perioadå de finan¡are, 2014-2020, în acest an înregistrânduse cea mai însemnatå valoare a investi¡iilor nete realizate în sectorul agriculturii, silviculturii ¿i pescuitului. 8

Scepticismul fermierilor [i reforma fiscal\ a lui Biden Pre¿edintele american Joe Biden a prezentat planul unei ample reforme fiscale într-un discurs ¡inut în fa¡a Congresului. Una dintre cele mai importante prevederi se referå la eliminarea taxelor de mo¿tenire pentru fermele de dimensiuni mici ¿i medii, pentru ca acestea så råmânå în exploatarea aceleia¿i familii. Conform lui Biden, proprietå¡ile cu o valoare mai micå de 2 milioane de dolari vor fi scutite de taxele de mo¿tenire, dar ¿i de impozitul pe câ¿tigul de capital, în cazul în care unul dintre mo¿tenitori decide så vândå. “Estimårile noastre aratå cå, în urma reformei fiscale, peste 98% dintre ferme vor putea fi mo¿tenite sau vândute fårå nici un fel de taxe, cu condi¡ia så råmânå în proprietatea aceleia¿i

familii. Restul de 2% care vor fi supuse taxårii sunt bunuri care nu au legåturå cu agricultura”, explicå un comunicat al Departamentului de Stat pentru Agriculturå (USDA). În acela¿i timp, taxele pentru tranzac¡iile cu proprietå¡i cu o valoare mai mare vor fi crescute, ceea ce îi îngrijoreazå pe unii fermieri. “De¿i sus¡inem multe dintre aspectele fiscale ale planului, avem multe întrebåri despre impactul lor asupra fermelor ¿i familiilor de fermieri. Diavolul se ascunde mereu în detalii”, spune Rob Larew, pre¿edintele Uniunii Na¡ionale a Fermierilor. Conform datelor oficiale, valoarea medie a terenului unei ferme din SUA este de 1,45 milioane de dolari.

Drago[ B|LDESCU

Programul Rabla pentru utilaje agricole Pu¡ini au acordat aten¡ie programului Rabla pentru utilaje agricole, scris negru pe alb de Guvernul Cî¡u în programul de guvernare. Såptåmâna trecutå, ministrul Mediului, Tánczos Barna, s-a declarat rezervat în privin¡a ¿anselor de reu¿itå. “Am discutat despre acest lucru, singura problemå este cå la ma¿inile ¿i utilajele agricole este greu så stabilim o vârstå, pentru cå, de obicei, cu cât este mai vechi tractorul, cu atât se folose¿te mai pu¡in”, spune ministrul. “În cazul ma¿inilor care circulå pe drumuri, este obligatoriu ca ele så fie înscrise în circula¡ie ¿i så aibå ITP-ul la zi valabil. În cazul tractoarelor, singura mea re¡inere este în legåturå cu efi-

cien¡a acestui program. Dacå mergem cåtre ferme care folosesc aceste tractoare foarte des, zi de zi, acolo gåsim mai pu¡ine tractoare care sunt vechi”. Tánczos Barna crede cå pentru un astfel de program bugetul ar fi unul de câteva ori mai mare decât cel alocat programului Rabla pentru ma¿ini. “Am analizat, acum o lunå de zile am avut o discu¡ie cu colegii pe aceastå temå, ne-ar trebui o schemå care så aibå ¿i eficien¡å, plus cå în cazul tractoarelor noi sumele sunt de 5-10 ori mai mari decât în cazul ma¿inilor care circulå pe stradå”, a recunoscut Barna.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 17/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Adrian Oros> Sisteme de asigurare sau fonduri mutuale? Aflat într-o vizitå de imagine la Zlatna, unde a inaugurat o halå agroalimentarå botezatå pompos Mall ¡årånesc, Adrian Oros, a vorbit despre måsurile pe care le vede el pe termen lung pentru culturile afectate de secetå sau înghe¡: sisteme de asigurare ¿i fonduri mutuale. Singurele måsuri realiste, pe care le-am discutat cu asocia¡iile de fermieri, pe termen lung sunt un sistem de asigurare sustenabil, în care så par-

ticipe to¡i, ¿i fondurile mutuale, a¿a cum existå în toatå lumea ¿i în toatå Europa, a explicat ministul. Noi am început discu¡iile cu asocia¡iile mari de fermieri pentru a constitui ¿i în România un sistem de gestionare a acestor riscuri naturale, fie secetå, fie grindinå, fie înghe¡, pentru cå asta este singura solu¡ie realistå ¿i care func¡ioneazå peste tot în Europa

Arin DORNEANU

Sumele pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal Guvernul a aprobat såptåmâna trecutå plafoanele financiare alocate måsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020, suma totalå fiind de 87,097 milioane de euro, adicå 424,38 milioane de lei. 30,8 milioane de euro vor fi alocate pentru soia, 18,89 milioane de euro pentru sfeclå de zahår, 17,21 milioane euro pentru lucernå, 8,9 milioane pentru legume cultivate în sere ¿i solarii, 4,2 milioane pentru orez, 3,43 milioane

pentru cartof timpuriu (pentru industrializare) ¿i 1,445 milioane de euro pentru tomate pentru industrializare, cultivate în câmp. Au mai fost aloca¡i: 450.000 de euro pentru leguminoasele boabe pentru industrializare (mazåre ¿i fasole boabe); 844.200 euro pentru såmân¡a de cartof; 517.500 euro pentru fructe destinate industrializårii (prune, mere, cire¿e, vi¿ine, caise ¿i zarzåre); 200.760 euro pentru cânepa pentru ulei sau fibrå; 132.980 euro pentru hamei ¿i 54.500 pentru castrave¡i pentru industrializare, cultiva¡i în câmp. Cuantumurile pe unitate de måsurå se calculeazå de cåtre APIA, prin raportarea plafoanelor stabilite la numårul total de hectare eligibile pentru anul 2020. Numårul estimat de beneficiari care îndeplinesc condi¡iile de eligibilitate este de 46.000 fermieri.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 17/2021

Atac puternic de Tanymecus în Ialomi¡a Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, ne-a semnalat un atac puternic de Tanymecus la floarea-soarelui ¿i porumb, în ferma sa Elsit, din Orezu, Ialomi¡a. Insectele sunt atât de vorace, încât au ajuns så reteze plantulele de la colet. Floarea atacatå astfel nu mai are ¿anse de redresare. Culturile au fost monitorizate atent chiar ¿i în zilele de Sårbåtori, fiind reînsåmân¡ate mai multe hectare de floare ¿i porumb. De asemenea, în special la capetele solelor ¿i în solele cu atac mai redus au fost aplicate insecticide de contact, precum Lamdex Extra. Anul acesta, în ferma Elsit s-au semånat 200 de ha cu floarea-soarelui ¿i 780 ha cu porumb. UE va reglementa agricultura carbonului pânå la finalul anului Agricultura carbonului oferå noi oportunitå¡i de venit pentru fermieri. Este un exemplu al modului în care ecosistemele noii politici agricole comune ¿i finan¡area privatå pot recompensa practicile agricole care ne ajutå så luptåm împotriva crizelor climatice ¿i ale biodiversitå¡ii, a declarat Frans Timmermans, vicepre¿edintele executiv pentru Pactul Verde European. Ini¡iativa va realiza un cadru de reglementare pentru certificarea eliminårii carbonului. Comisia Europeanå a publicat raportul final al unui studiu efectuat timp de doi ani care are ca scop identificarea modului în care så reglementeze ¿i så implementeze conceptul carbon farming (n.r. agricultura carbonului) în UE. Comisia plånuie¿te så lanseze ini¡iativa carbon farming pânå la finalul anului. Studiul a inventariat schemele existente de protec¡ie ¿i cre¿tere a sechestrårii carbonului ¿i a explorat modalitå¡ile de a realiza agricultura carbonului. Sechestrarea ¿i stocarea carbosnului, cre¿terea biodiversitå¡ii ¿i conservarea ecosistemelor sunt beneficiile ce se vor ob¡ine prin implementarea ini¡iativei. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Subven]iile pentru rase autohtone [i agro-mediu A început depunerea, la APIA, a angajamentelor de agro-mediu ¿i climå în momentul depunerii cererii unice de platå sau la modificarea cererii. Sesiunea fårå penalitå¡i este deschiså pânå la data de 17 mai. Înainte de 2021, un angajament agro-mediu ¿i climå era pe o duratå de 5 ani. Pentru anii 2021 ¿i 2022 a fost modificatå durata unui angajament.

Pachetul 4 - culturi verzi 128 euro/ha/an Pachetul 5 - adaptarea la efectele schimbårilor climatice 125 euro/ha/an Pachetul 6 - paji¿ti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) -varianta 6.1 lucråri manuale 410 euro/ha/an; varianta 6.2 - lucråri cu utilaje u¿oare 331 euro/ha/an.

Plå¡ile compensatorii, care se acordå beneficiarilor M.10, vizeazå compensarea costurilor suplimentare ¿i pierderilor de venit rezultate în urma aplicårii unor måsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversitå¡ii, protec¡ia apelor ¿i a solului). Valorile plå¡ilor compensatorii sunt: Pachetul 1 - paji¿ti cu înaltå valoare naturalå (HNV) 142 euro/ha/an. Pachetul 2 - practici agricole tradi¡ionale (aplicat numai în combina¡ie cu Pachetul 1) - varianta 2.1 - lucråri manuale pe paji¿ti permanente utilizate ca fâne¡e 100 euro/ha/an; varianta 2.2 - lucråri cu utilaje u¿oare pe paji¿ti permanente, utilizate ca fâne¡e 21 euro/ha/an. Pachetul 3 - paji¿ti importante pentru påsåri - sub-pachetul 3.1 - Crex crex - este vorba de cârstei sau cristel: varianta 3.1.1 - lucråri manuale 310 /ha/an; varianta 3.1.2 - lucråri cu utilaje u¿oare 231 euro/ha/an; sub-pachetul 3.2 - Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagrå) ¿i Falco vespertinus (vânturel de searå) - varianta 3.2.1 - lucråri manuale 159 euro/ha/an; varianta 3.2.2 - lucråri cu utilaje u¿oare 80 euro/ha/an. 10

Pachetul 7 - terenuri arabile importante ca zone de hrånire pentru gâsca cu gât ro¿u (Branta ruficollis) 250 euro/ha/an. Pachetul 8 - cre¿terea animalelor de fermå din rase locale în pericol de abandon. Se acordå pentru oi 87 de euro/UVM/an, pentru rasele ¡igaie cu cap negru de Teleorman (Oaia cu cap negru de Teleorman), Ra¡ca (Valahå cu coarne în tirbu¿on), Karakul de Boto¿ani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvånean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, ºigaie - varietatea ruginie. Pentru rasele autohtone de capre Carpatinå ¿i Alba de Banat se alocå 40 euro/UVM/an. Pentru rasele Sura de Steptå ¿i pentru bivoli, se acordå 200 euro/UVM/an. Se dau subven¡ii ¿i pentru cai din rasele Furioso North Star,

Hu¡ul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabå, Nonius, Lipi¡an - 200 euro/UVM/an. Se alocå subven¡ii pentru rasele de porci Bazna ¿i Mangali¡a 176 euro/UVM/an. De asemenea, se acordå bani pentru protejarea altor påsåri rare: Pachetul 9 - terenuri agricole importante ca zone de hrånire pentru acvila ¡ipåtoare micå (Aquila pomarina) - subpachetul 9.1 - terenuri arabile, importante ca zone de hrånire pentru acvila tipåtoare micå - 200 euro/ha/an; subpachetul 9.2 - paji¿ti permanente, importante ca zone de hrånire pentru acvila tipåtoare micå - varianta 9.2.1 - lucråri manuale pe paji¿ti importante pentru acvila tipåtoare micå - 269 euro/ha/an; varianta 9.2.2 - lucråri cu utilaje u¿oare pe paji¿ti importante pentru acvila tipåtoare micå 190 euro/ha/an. Pachetul 10 e destinat pentru refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de påsåri comune, asociate terenurilor agricole - 92 euro/ha/an. Pachetul 11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda) sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie - varianta 11.1.1 - conversia terenurilor arabile în paji¿ti 255 euro/ha/an; varianta 11.1.2 - zonå de protec¡ie pentru dropie pe teren arabil 100 euro/ha/an; sub-pachetul 11.2 paji¿ti importante pentru dropie - varianta 11.2.1 - lucråri manuale pe paji¿ti importante pentru dropie 269 euro/ha/an; varianta 11.2.2 - lucråri cu utilaje u¿oare pe paji¿ti importante pentru dropie 190 euro/ha/an; varianta 11.2.3 - lucråri cu utilaje grele pe paji¿ti importante pentru dropie - 169 euro/ha/an.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 17/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 211 euro/t (+ 8) 1.034 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021. ¥n såptåmâna 19 - 23.04 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

19.04 20.04 21.04 22.04 23.04 247 251 255 257 261 249 255 257 259 263 255 257 259 261 265 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Aug Sept

19.04 233 235 241

20.04 235 237 243

21.04 237 243 245

22.04 239 245 247

23.04 247 250 253

la 291 dolari/tonå (1.193 lei), fa¡å 19 aprilie. La bursa Dunquerque prede 275 dolari/tonå (1.127 lei), cât ¡ul grâului a fost de 227 euFran¡a: pre¡ul grâului FOB a deschis licita¡iile în 19 aprilie. ro/tonå (1.112 lei). Moselle a fost de 225 euro/toPrincipalele destina¡ii ale ex- nå (1102 lei). A crescut cu 12 Ucraina: pre¡ul grâului FOB portului: Filipine 131.770 tone, euro/tonå fa¡å de deschiderea cu livrare în luna mai 2021 este Thailanda 107.570 tone, China licita¡iilor din 19 aprilie. de 191 dolari/t (783 lei). 67.990 tone, Coreea de Sud Pre¡ul grâului FOB Rouen 65.970 tone ¿i Mexic 57.770 Rusia: pre¡ul grâului, FOB a fost de 291 euro/tonå (1.426 tone. port cu livrare în luna mai 2021, lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ a fost de 189 dolari/t (775 lei). Argentina: pre¡ul FOB-port de pe bursele din Fran¡a. a fost de 267 dolari/tonå (1.095 $/t FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 291 $/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.04 Rouen 215 Dunquerque 217 Pallice 217 Creil FOB 207 Moselle FOB 213 Rouen FOB 279

13.04 14.04 217 219 219 220 220 221 213 215 215 217 281 283

euro/t 15.04 221 222 223 217 219 285

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie August Sept.

19.04 255 253 247

20.04 257 255 251

21.04 259 257 253

22.04 261 259 255

16.04 227 227 227 224 225 291 $/t 23.04 267 261 257

de 273 dolari/tonå (1.119 lei), mai mare cu 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb România FOB Constan¡a 207 euro/t (+ 10) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai 2021, este de 197 dolari/tonå (808 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 23 aprilie 2021, a fost

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 232 euro/tonå (1.134 lei). A crescut cu 15 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 225 euro/tonå (1.102lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

19.04 247 237 227

20.04 249 243 229

21.04 22.04 23.04 253 255 257 245 247 249 233 235 237

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 19.04 Bordeaux 215 Pallice 219 Rhin FOB 227 Bordeaux FOB 217 Pontivy 215

$/t

euro/t

20.04 21.04 22.04 23.04 217 219 222 227 221 223 225 229 229 233 235 239 221 225 227 232 217 219 220 225

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie August

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe data de 23 aprilie 2021, a fost de 229 euro/tonå (1.122 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 239 euro/tonå (1.171 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 259 dolari/tonå (1.062 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 19 aprilie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 273 $/t

$/t

19.04 20.04 21.04 22.04 23.04 249 253 255 257 259 247 251 253 255 257

Profitul Agricol 17/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 19 - 23 aprilie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 575 dolari/tonå (2.357 lei), mai mare cu 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 aprilie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

19.04 537 541 539

20.04 545 547 541

$/t 21.04 547 551 543

22.04 557 555 545

23.04 559 557 547

Orz România FOB Constan¡a 197 euro/t (+ 10) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 19 - 23.04.2021, pre¡ cu livrare în mai 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 19.04 Rouen 203 Dunquerque 203 Moselle 201 Pontivy 217 Orz bere: Creil** 221 Moselle** 223

20.04 207 207 205 219

21.04 209 209 207 221

22.04 211 211 210 223

23.04 214 214 213 227

225 227 229 233 227 231 233 237

Sorg

PREºURI 19 - 23.04.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 19 - 23 aprilie, a fost de 201 dolari/tonå (824 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 aprilie. Principalele destina¡ii ale ex-

xic 74.770 tone, Japonia 69.770 tone, China 69.770 tone, Indonezia 19.770 tone, Taiwan 17.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 575 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 569 dolari/tonå (2.333 lei), în cre¿tere cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 465 dolari/tonå (1.906 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

19.04 1.347 1.271 1.191

20.04 1.357 1.277 1.197

21.04 1.369 1.285 1.203

22.04 1.377 1.291 1.207

$/t 23.04 1.383 1.297 1.215

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 214 euro/tonå (1.049 lei), mai mare cu 11 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 237 euro/tonå (1.161 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în mai 2021, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (931 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 177.770 tone ¿i Taiwan 77.170 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

19.04 20.04 21.04 22.04 23.04 Iunie 191 193 195 197 201 August 185 189 191 193 195

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

19.04 20.04 21.04 22.04 23.04 453 457 459 461 465 457 459 463 469 470

Iunie Iulie

19.04 20.04 21.04 22.04 23.04 559 561 565 567 569 553 557 559 563 567

Floarea-soarelui

chidere, pe 23 aprilie, a fost de 557 dolari/tonå (2.284 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 560 euro/tonå (2.744 lei). A înregistrat o cre¿tere de 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 19 aprilie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2021, este de 659 dolari/tonå (2.702 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

19.04 20.04 21.04 22.04 23.04 549 551 553 555 557

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 599 euro/tonå (2.935 lei), mai mare cu 28 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 19 aprilie. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

19.04 Rouen 573 Dunkerque 557 Moselle 571

23.04 590 595 599

20.04 577 571 579

21.04 579 577 585

22.04 585 585 591

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2021, a fost de 679 dolari/t (2.784 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

19.04 20.04 21.04 22.04 23.04 Dieppe 553 555 557 559 560

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 590 euro/tonå (2.891 lei), mai mare cu 27 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 595 euro/tonå (2.915 lei). A crescut cu 38 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Iunie Aug Sept

19.04 649 537 539

20.04 653 647 543

21.04 659 649 547

22.04 671 653 549

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

291 dolari/t

Profitul Agricol 17/2021

+ 16

273 dolari/t

+ 16

$/t

575 dolari/t

+ 16

201 dolari/t

$/t 23.04 679 657 553

+ 10 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia> 363 milioane tone milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone).

Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 363 milioane tone, cu 24 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20.

ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2).

ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (136 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (112 milioane tone, mai mult cu 15 mil. tone), Argentina (47,5, în scådere cu 1 mil. tone), China (19,6), India (11), Paraguay (10) ¿i Canada (6). ºårile mari consumatoare sunt China (96 milioane tone), SUA (60), Brazilia (47), Argentina (40,5), UE (17), India (9,7), Mexic (6,2) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (86 milioane tone, mai pu¡in cu 6 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (62 mil. tone, cu 16 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (7 milioane tone) ¿i Paraguay (6 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Japonia (5), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 87 milioane tone, fa¡å de 96 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1,2 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,75). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4,5 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (75 mil. tone), SUA (34,5 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (19,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), India (6), Indonezia (5), Thailanda (5), Fed. Ruså (4). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (27,5 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (18 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 11 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 253 milioane tone, Uleiuri cu 9 milioane tone mai mare decât în Produc¡ia mondialå de uleiuri din anul de pia¡å trecut. soia este estimatå la 60 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de ºårile mari producåtoare de ¿roturi: 2019/20. China (76 mil. tone, mai mult cu 4 mil. de ºårile mari producåtoare sunt Chitone), SUA (47 mil. tone, mai mult cu 1 na (17,4 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (36), Brazilia milion de tone ca anul trecut), SUA (11,6 (31), UE (13) ¿i India (8 mil. t). 14

pagini realizate de Marilena R|DUCU Pre¡uri soia ¥n luna martie, pre¡urile la export pentru soia din SUA au crescut cu 10 dolari/tonå la 548 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au scåzut cu 4 dolari/tonå, ajungând la 517 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o scådere mai accentuatå, de 35 dolari/tonå, ¿i au închis licita¡iile la 520 dolari/tonå. Acest lucru se datoreazå prognozelor din ce în ce mai optimiste privind noua recoltå. Pre¡uri ¿roturi soia Pre¡urile ¿rotului din soia au scåzut pe tot parcursul lunii martie. Astfel, în SUA pre¡ul a scåzut cu 44 de dolari/tonå ¿i a ajuns la 469 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul ¿rotului a scåzut cu 44 dolari/tonå, la 432 dolari/tonå, iar în Brazilia a scåzut cu 53 dolari/tonå, ajungând la 430 dolari/tonå. Profitul Agricol 17/2021

Pre]uri [i pie]e

71 milioane tone de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 71 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17,2 mil. tone), China (13,2) ¿i India (8,5 mil.). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 72 milioane tone, la fel ca în anul 2019/20. Marii consumatori sunt UE (24 milioane tone pe an), urmatå de China (16,2), Canada (10,3) ¿i India (8).

ºåri importatoare: UE (6,4 mil. de tone), China (3,2 milioane tone) ¿i Japonia (2,3). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 6 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mici decât în 2019/20. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1,4), Canada (1,2 milioane tone), UE (0,9 mil. tone).

ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13,2), China (9,3), Canada (5,6), India (4), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 40 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13,2), China (11), India (3,4), Japonia (1,3), Canada (0,6). Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone.

Uleiuri ªroturi Produc¡ia mondialå este estimatå Produc¡ia mondialå de ¿roturi din la 28,5 milioane tone. rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å Cel mai mare exportator este Cana- 40 milioane tone, egalå cu cea din (mil. t): UE (9,7), China (6), Canada da, cu 11 milioane tone. 2019/20. (4,4), India (3), Japonia (1). Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,7), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,9 milioane tone), UE (298.000 tone) ¿i India (42.000 tone).

Va fi mai pu]in\ floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 50 milioane tone, cu 5 milioane tone mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (14 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone), Rusia (13,2), UE (9) ¿i Argentina (3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 50 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (14), Rusia (13) ¿i UE (9,5). Stocurile mondiale sunt estimate la 2 milioane tone, cu 0,7 mil. tone mai mici decât cele din anul 2019/20. Profitul Agricol 17/2021

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (5,6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (4,5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,4) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 19,3 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (3,5 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (5,5 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,6 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,6 mil. tone).

ASOCIA}II

PROFESIONALE APAD propune un alt sistem de asigurare Asigurare multirisc, disponibilå în toatå ¡ara, la acela¿i cost pe hectar în oferta unui asigurator, cu o fran¿izå de 10%. Aceasta este propunerea Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), pentru reglementarea asigurårilor agricole.

În

primåvara anului trecut, culturile fermierilor dobrogeni au fost calamitate ¿i de înghe¡ ¿i de secetå. Cei care au avut culturile asigurate la înghe¡ au pretins despågubiri, sus¡inând cå fenomenul a survenit înaintea secetei ¿i a diminuat foarte mult rezisten¡a grâului la lipsa apei. Înså asiguratorii au refuzat så plåteascå, pretinzând cå seceta era instalatå înaintea înghe¡ului. S-au iscat dispute între fermieri ¿i societå¡ile de asigurare, care nici azi nu sunt stinse. În primå fazå, fermierii au încercat så se uneascå, pentru a genera un mare factor de presiune. Asiguratorii au reu¿it så împiedice mi¿carea, negociind cu fiecare fermier în parte ¿i ajungând la solu¡ii individuale. În unele cazuri, disputa s-a stins prin plata unor despågubiri care acoperå par¡ial prejudiciul, chiar dacå nu se ridicå la nivelul preten¡iilor ini¡iale. În alte cazuri, fermierii au mers mai

departe ¿i au ales calea justi¡iei. Procesele sunt departe de final. Toatå tevatura le-a låsat un gust amar celor implica¡i. A devenit ¿i mai limpede cå lucrurile nu mai pot råmâne a¿a cum sunt în domeniul asigurårilor agricole. Iar subiectul a devenit o temå prioritarå, alåturi de iriga¡ii, pentru APAD, asocia¡ie constituitå dupå protestele din vara anului trecut.

“

În România, firmele de asigurare nu acoperå toate riscurile, precum în alte state din UE. Tarifele aproape s-au triplat în doar trei ani. Firmele de asigurare au absorbit toatå subven¡ia, dar au diminuat din riscurile esen¡iale. Fran¿iza a crescut de la 10% la peste 30%.

“ Secretarul general al APAD este francezul Jean Marc Lacrouts, care lucreazå 1.000 de ha în Constan¡a, dar ¿i 100 de ha în Fran¡a. În Fran¡a a fost secretarul general al tinerilor fermieri, secondându-l pe prietenul såu Daniel Peyraube, care, între timp, a devenit pre¿edintele CEPM (organiza¡ia paneu-

ropeanå a cultivatorilor de porumb, la care este afiliatå ¿i APPR). Lacrouts ¿tie cum sunt reglementate asigurårile agricole în Fran¡a, pentru a fi atât în beneficiul fermierilor, cât ¿i al asiguratorilor. ªtie ¿i ce împiedicå lucrurile så func¡ioneze la noi. “În România, firmele de asigurare nu acoperå toate riscurile, precum în alte state din UE. Tarifele aproape s-au triplat în doar trei ani. Firmele de asigurare au absorbit toatå subven¡ia, dar au diminuat din riscurile esen¡iale. Fran¿iza a crescut de la 10% la peste 30%. Asigurarea nu se poate face la poten¡ialul real al culturilor - în caz de daunå într-un an cu precipita¡ii, producåtorul va fi asigurat la jumåtate din produc¡ia realå. Raportarea la o sta¡ie meteo situatå la zeci de kilometri de cultura asiguratå împiedicå probarea calamitå¡ii, fiindcå temperaturile ¿i regimul hidric diferå mult chiar în interiorul unei sole”. Francezul propune ca, pentru solu¡ionarea acestor probleme, statul så condi¡ioneze subven¡ionarea primei de asigurare de urmåtorul principiu: tarifele societå¡ilor de asigurare pot diferi, în continuare, de la o firmå la alta, pentru stimularea competi¡iei, înså fiecare firmå de asigurare va fi obligatå så practice un tarif na¡ional unic, care så uuu

Robert VERESS Profitul Agricol 17/2021

ASOCIA}II PROFESIONALE uuu acopere toate riscurile. Astfel, to¡i producåtorii agricoli, indiferent de loca¡ie ¿i dimensiune, ar urma så beneficieze de acela¿i contract de asigurare. În plus, fran¿iza ar urma så fie plafonatå la 10%. Partea din prima de asigurare ce trebuie achitatå de fermier se va re¡ine din subven¡ia pe suprafa¡å. Listele cu asiguratorii ¿i tarifele acestora vor fi publicate de APIA. Fiecare producåtor î¿i va putea alege asiguratorul, iar contractele se vor încheia la constituirea dosarului pentru plata unicå pe suprafa¡å. Prima de asigurare (atât componenta subven¡ionatå, cât ¿i suma re¡inutå din subven¡ia pe suprafa¡å) va fi viratå de APIA în contul asiguratorului. Asiguratorul va avea acces la dosarul APIA, pentru identificarea solei ¿i a culturii. Valoarea asiguratå va putea fi crescutå, în func¡ie de condi¡iile climaterice anuale, pentru a reflecta poten¡ialul real al culturilor, prin cerere la APIA ¿i cu validare de cåtre asigurator

sau un expert agricol judiciar. Aici trebuie precizat cå e o mare lipså în pia¡å de asemenea exper¡i. Propunerile lui Lacrouts au fost însu¿ite de colegii såi, singurul element ce råmâne a fi clarificat fiind regimul asigurårii: obligatoriu sau benevol. Francezul considerå cå asigurarea trebuie impuså, pentru ca prima de asigurare så poatå fi reduså, pe seama

lårgirii portofoliilor de clien¡i ale societå¡ilor de asigurare. În plus, a învå¡at din experien¡ele negative ale cona¡ionalilor såi: “În Fran¡a, asigurarea nu este obligatorie, fiindcå s-au opus sindicatele puternice din nord, unde nu prea sunt calamitå¡i. Nu a¿ vrea så repetåm eroarea. Altfel, nu se vor asigura exact cei care vor fi lovi¡i mai tare în caz de calamitate ¿i nu am fåcut nimic”.

Profitul Agricol 17/2021

CULTURI

VEGETALE Saaten-Union România>

Platforma demonstrativ\ Drajna ing. Ionu] B|RBULESCU director cercetare-Dezvoltare Saaten-Union România

Compania Saaten-Union continuå tradi¡ia demonstra¡iilor în câmp ¿i demareazå procesul de implementare a platformei de la Drajna, jud. Cålåra¿i, pentru culturile de primåvarå: floareasoarelui ¿i porumb. Ca în fiecare an, compania aduce produse noi, inovative ¿i oferå totodatå ¿ansa tuturor, fermier sau partener, så vadå în realitate hibrizii de floareasoarelui ¿i porumb. Astfel se creeazå posibilitatea de a beneficia de consultan¡å ¿i suport în alegerea hibridului potrivit pentru fiecare fermå în parte. Pentru a råspunde unor întrebåri ale fermierilor, compania Saaten-Union a implementat ¿i anul acesta atelierul de densitå¡i pentru cultura de floarea-soarelui ¿i porumb. Pentru floarea-soarelui, s-a semånat hibridul Alexa SU în trei densitå¡i: 45.000, 65.000 ¿i 75.000 b.g./ha. Pentru prima datå s-a implementat ¿i o demonstra¡ie pentru hibridul Surprise CLP, hibridul fiind semånat în 2 densitå¡i: 63.000 b.g./ha ¿i 75.100 b.g./ha. Pentru porumb, s-a semånat ¿i anul acesta hibridul Spartan FAO 320. S-au implementat 3 densitå¡i: 55.000 b.g./ha, 75.000 b.g./ha ¿i 85.000 b.g./ha. Profitul Agricol 17/2021

Platforma de la Drajna, cu o tradi¡ie de peste 8 ani, con¡ine soiuri ¿i hibrizi din toate plantele de culturå oferite de cåtre compania Saaten-Union. Vorbim despre: 1. Platforma de cereale de toamnå: orz, grâu, triticale ¿i secarå; 2. Platforma de rapi¡å de toamnå; 3. Platforma pentru culturile de primåvarå: floarea-soarelui, porumb, soia ¿i mazåre. Anul acesta, platforma destinatå culturilor de primåvarå este situatå în primplan lângå drumul jude¡ean 503. Anul este unul prielnic pentru înfiin¡area culturilor, iar speciali¿tii Saaten-Union au terminat deja implementarea loturilor demonstrative. Odatå cu trecerea timpului, hibrizii Saaten-Union devin punct de reper pentru câmpurile de floarea-soarelui prin performan¡å ¿i rentabilitate ridicatå. În urma muncii asidue a departamentului de ameliorare, compania

Saaten-Union a introdus cu succes în ferme hibrizi noi, de ultimå genera¡ie, care oferå fermierilor rentabilitate ridicatå. Astfel cå, pe data de 15 aprilie, a fost semånat lotul demonstrativ de floarea-soarelui pentru ca fermierii så poatå observa în câmp toate caracteristicile fenotipice ale plantelor. Lotul cuprinde toate tehnologiile de culturå dupå, cum urmeazå: 1. Tehnologia sulfo pentru erbicidele cu tribenuron-metyl: a. Alexa SU b. Davero SU c. Netå SU d. Hibrid experimental cu toleran¡å la Orobanche spp. A-G e. Petronas SU, hibrid nou. To¡i hibrizii din aceastå tehnologie sunt hibrizi crea¡i în România ¿i sunt eligibili pentru proiectele europene care au condi¡ie cultivarea de geneticå autohtonå. 2. Tehnologia Clearfield Plus: Surprise CLP - numele nu uuu 19

CULTURI VEGETALE Pentru a avea o culturå de porumb profitabilå, respectând datele tehnologice de minim 8 grade în sol la o adâncime de 10 cm la ora 07:00, cu vremea în curs de încålzire, compania Saaten-Union recomandå urmåtoarele intervale calendaristice pentru campania de semånat: Zona de Sud a ¡årii: 1-20 aprilie. Hibrizii de porumb: Spartan FAO 320, Basilic FAO 340, Replik FAO 380, OS4014 FAO 420. Zona de Vest a ¡årii: 1-20 aprilie. Hibrizii de porumb: Paparazzi FAO uuu este ales întâmplåtor, semånat în condi¡ii normale la densitå¡i ridicate sau semånat în culturå succesivå dupå orz, acest hibrid de floarea-soarelui oferå produc¡ii stabile în cele mai vitrege condi¡ii de mediu. Are talie medie cåtre micå, înflorit extratimpuriu ¿i se remarcå printr-o uniformitate excep¡ionalå. - Lucia CLP - Paraiso 1000 CLP - Lorette CLP

3. Tehnologia Clearfield: Driver CL: hibrid semitimpuriu cu toleran¡å ridicatå la Plasmopara halstedii ¿i la principalele boli foliare ale florii-

300, Cali FAO 350, Badiane FAO 360, SUM 405 FAO 400, ISH510w FAO 510. Zona de Est - Moldova: 15-25 aprilie. Hibrizii de porumb: Surround FAO 300, Cali FAO 350, SUM 305 FAO 370, SUM 405 FAO 400. Zona de Nord ¿i Transilvania: 2030 aprilie, acordând o deosebitå aten¡ie zonelor submontane, unde pot apårea brume târzii. Hibrizi de porumb recomanda¡i: Spartan FAO320, Cali FAO 350, ISH 303 FAO 350, Darius FAO 390. soarelui. Se remarcå prin înflorit timpuriu ¿i uniformitate. Surimi CL: hibrid cu o stare fitosanitarå foarte bunå. Are rezisten¡å la toate rasele de manå din România ¿i o capacitate de produc¡ie remarcabilå. Paraiso 102 CL: acest artizan al tehnologiei Clearfield, dupå mul¡i ani de performan¡å înaltå, oferå fermierilor din România produc¡ii ridicate an de an. Se remarcå prin toleran¡å ridicatå la erbicidul Pulsar ¿i prin produc¡ii ridicate dovedite în fiecare an. Portofoliul Clearfield al companiei Saaten-Union cuprinde ¿i al¡i 12 hibrizi de floarea-soarelui pe care vå invitåm så îi desccoperi¡i în platforma de la Dra-

jna, jud. Cålåra¿i. 4.Tehnologia conven¡iolalå: a. SURO 162: hibrid semitardiv cu toleran¡å la Orobanche A-G b. Velko, hibrid semitimpuriu destinat tuturor zonelor de culturå din Bulgaria ¿i România. Drumul semin¡elor nu este unul drept, nu este unul u¿or, este un drum anevoios, de lungå duratå ¿i plin de provocåri. Deoarece ne dorim så oferim fermierilor cele mai bune solu¡ii, compania Saaten-Union invitå to¡i fermierii din România så viziteze platforma demonstrativå de la Drajna, jude¡ul Cålåra¿i.

Pe data de 16 aprilie a fost semå- România ¿i are o capacitate remarcanat lotul demonstrativ de porumb. bilå de pierdere a apei din bob ¿i un Lotul cuprinde 20 de hibrizi comer- stay green foarte pronun¡at. ciali ¿i 14 hibrizi de porumb experimentali. Dintre hibrizii care s-au remarcat în anul 2020 putem enumara:

Darius FAO 390 - Recomandat atât pentru produc¡ia de boabe, cât ¿i pentru siloz; are poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat; råspunde favorabil la tehnologia intensivå ¿i condi¡ii optime de culturå.

Spartan FAO 320 - Destinat pentru toate zonele de culturå de porumb din România. Råspunde foarte bine la densitå¡i ridicate; inser¡ia ¿tiuletelui este uniformå, ceea ce u¿ureazå recoltarea mecanizatå.

Filigran FAO 450 - Este un hibrid membru al grupului Drought Tollerance, prezintå un aparat foliar foarte bine dezvoltat ¿i inser¡ia ¿tiuletelui este medie-înaltå. De¿i este din grupa FAO 450 a demonstrat o toleran¡å mare în fa¡a temperaturilor reduse din primåvarå ¿i, cu ajutorul unui cold test favorabil, acest hibrid este pretabil semånatului în prima parte a perioadei optime.

Basilic FAO 340 - Prezintå aparat foliar bine dezvoltat ¿i o capacitate de produc¡ie ridicatå în condi¡ii extreme de secetå ¿i ar¿i¡å. Este destinat pentru toate zonele de culturå de porumb din 20

Profitul Agricol 17/2021

CULTURI VEGETALE

:n Timi[ sunt probleme la floarea-soarelui [i la porumb Dupå ce gerurile de minus 10-12 grade noaptea de la mijlocul lunii martie erau så distrugå grâul, ovåzul ¿i rapi¡a în zona de vest, în aprilie, temperaturile scåzute de pânå la minus 5 grade noaptea ¿i 4-5 grade ziua au pus în pericol culturile de floarea-soarelui ¿i porumb în Timi¿. În cea mai mare parte, plantele nu au råsårit, iar în unele locuri semin¡ele chiar au clocit în påmânt.

Semin¡ele de floarea-soarelui au clocit în påmânt Prof. Aurel Låzureanu, fostul decan al Facultå¡ii de Horticulturå Timi¿oara, acum pensionar, dar fermier cu 250 de ha, a explicat: “Avem o problemå foarte gravå în aceastå primåvarå. Din cauza temperaturilor foarte scåzute care au persistat încå de la semånat, cultura de floareasoarelui nu a råsårit nici dupå 24 de zile sau a ie¿it foarte rar, chiar dacå fermierii au semånat în perioada optimå. De ce? Nu a fost umiditatea optimå, nici temperaturile necesare. În plus, a avut loc ¿i un proces neobi¿nuit: multe dintre boabe au clocit în påmânt. Sunt fermieri care au spus cå nici dupå 25 de zile floarea-soarelui nu a råsårit. Aici mai apare un mare pericol: atacul celor doi dåunåtori - rå¡i¿oara ¿i viermele sârmå - este devastator, fiindcå pot distruge în totalitate cultura”. Pentru cå a în¡eles cå nu existå temperatura necesarå în sol pentru ca 22

plantele så råsarå, Låzureanu a semånat mai târziu. Totu¿i, în 24 aprilie, nici floarea, nici porumbul nu apåruserå la suprafa¡a solului. “Floarea-soarelui se seamånå când în sol este temperatura de 6 -7 grade, la 10 cm adâncime cu perspectiva de cre¿tere, iar la porumb când temperatura solului este de 8 grade Celsius, spre cre¿tere. Din påcate, în luna aprilie, nu au fost temperaturi de 6-8 grade în sol. Pentru ca o såmân¡å så germineze are nevoie de doi factori de vegeta¡ie: umiditatea necesarå ¿i temperatura optimå, dar ¿i oxigen. Cel mai grav a fost cå nu au existat temperaturile necesare în sol. Dacå un element lipse¿te, såmân¡a nu mai råsare. În 24 aprilie, la ora 7, în Giarmata, unde am eu ferma, era 1 grad. A¿adar, anul 2021 este un an destul de påcåtos pentru zona de vest a ¡årii, în ceea ce prive¿te culturile de floarea-soarelui, porumb ¿i soia”, a atras aten¡ia prof. Låzureanu. Probleme deosebite ridicå ¿i rapi¡a pentru ulei. Oscila¡iile mari de temperaturå din februarie, de pânå la 25 de grade, 15 grade ziua ¿i minus 10 grade noaptea, au afectat plantele. Låzureanu a avut pierderi de plante la ha, fiindcå ¿i în toamnå rapi¡a a råsårit în mod e¿alonat.

Lipsa neonicotinoidelor pentru floarea-soarelui De¿i nu mai existå tratamente pentru semin¡ele de floarea-soarelui cu neonicotinoide, prof. Aurel Låzureanu a gåsit unele solu¡ii pentru a lupta împotriva celor doi du¿mani de moarte ai acestei culturi: rå¡i¿oara ¿i viermele sârmå.

El utilizeazå, în perioada de vegeta¡ie, insecticide de contact de la Bayer. Unul este Decis Mega. Con¡inutul unei fiole o dizolvå în 10 litri de apå, iar cu solu¡ia ob¡inutå strope¿te 100 mp de culturå. Al doilea produs utilizat este Decis Expert, care ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie asupra insectelor dåunåtoare în stadiul de larve ¿i adul¡i. Acesta este un insecticid foliar pentru combaterea dåunåtorilor din culturile de câmp ¿i horticole. Substan¡a activå este deltametrin, 100 grame pe litru, un piretroid de sintezå ce paralizeazå sistemul nervos al insectei ¿i prezintå un efect de doborâre rapidå, având în acela¿i timp ¿i un efect repelent ¿i antihrånire, prin aceasta protejând plantele tratate. Un alt produs utilizat de Aurel Låzureanu în lupta cu dåunåtorii din cultura de floarea-soarelui este Mavrik 2F de la Adama. Acesta are o periodå de ac¡iune îndelungatå, având totodatå ¿i un efect de protejare a entomofaunei utile ¿i mai ales a insectelor polenizatoare (albine, bondari), asupra cårora este total inofensiv.

prof. univ. Aurel L\zureanu, fermier, Giarmata, jud. Timi[ (arhiva foto)

Profitul Agricol 17/2021

CULTURI VEGETALE

“Problema este cå floarea-soarelui råsare etapizat în aceastå primåvarå, din cauza condi¡iilor climatice deosebite ¿i a temperaturilor scåzute. E foarte greu så lup¡i cu aceste insecte periculoase, dacå nu ai substan¡e foarte eficiente. Rå¡i¿oara nu atacå planta când are 7-8 frunze, ci începe în fazele incipiente, când are 2-4 frunze.

De aceea atacul este distrugåtor”, spune fermierul. Cu toate acestea, el nu vrea så renun¡e la cultura de floarea-soarelui din cauza lipsei neonicotinoidelor. De ce? Pe lângå cultura de rapi¡å, floareasoarelui îl ajutå så facå rost de fonduri pentru a-¿i plåti ratele la bånci. Pre¡ul la floarea-soarelui este foarte

avantajos, a ajuns chiar la 1.700 lei tona în 2020. “Floarea-soarelui, grâul, porumbul ¿i soia le vând la un dealer din Sânandrei, la 13 km de Timi¿oara. Vreau så mai spun cå eu sunt abonat de mul¡i ani la revista Profitul Agricol ¿i acolo urmåresc evolu¡ia pre¡urilor la cereale pe plan mondial ¿i european. Au fost ¿i sunt pre¡uri bune la floare. Eu am ie¿it întotdeauna pe plus, de când fac agriculturå, fiindcå eu sunt foarte bine informat ¿i fac calcule. Totu¿i pesticidele ¿i îngrå¿åmintele au pre¡uri foarte mari. Inclusiv motorina s-a scumpit. În 2020, pe timpul acesta, motorina era 4,30 lei litru. În 2021, a ajuns la 5,40 lei. Drama este cå acum nu prea mai ai cui så te adresezi ¿i så vorbe¿ti despre problemele cu care te confrun¡i în agriculturå. Parcå nu te mai ascultå nimeni”, este de pårere prof. Aurel Låzureanu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 17/2021

CULTURI VEGETALE

Noutate FMC> Safari DuoActive, erbicidul pentru sfecl\ de zah\r Buruienile pot produce pagube însemnate culturilor de sfeclå de zahår. În plus, suprafe¡ele invadate de buruieni se recolteazå greu ¿i cu mare consum de combustibil. Înså, începând chiar cu luna aceasta, fermierii au la dispozi¡ie un nou ajutor pentru combaterea buruienilor cu frunzå latå: erbicidul Safari DuoActive, de la FMC. Safari DuoActive con¡ine 2 substan¡e active: triflusulfuron metil ¿i lenacil, iar formularea sa este WG granule dispersabile în apå. Ac¡iunea acestor 2 substan¡e active asigurå controlul buruienilor cu frunzå latå, inclusiv speciile problemå din culturile de sfeclå, precum Chenopodium, Brassica, Matricaria ¿i Polygonum. Safari DuoActive se aplicå postemergent, de la stadiul de cotiledoane (BBCH 10) pânå la acoperirea a 90% a intervalului dintre rânduri (BBCH 39). Se recomandå aplicarea unui numår maxim de 3 tratamente / sezon / culturå, la o dozå maximå a produsului formulat de 210 g/ha/aplicare. Erbicidul are o fereastrå largå de aplicare ¿i este selectiv pentru toate soiurile de sfeclå de zahår ¿i furajerå. Pentru un control eficient al buruienilor, se recomandå 3 aplicåri consecutive la un interval de 5-7/10 zile sau când apar noi buruieni, iar cele mai bune rezultate se ob¡in atunci când buruienile sunt în curs de råsårire ¿i pânå la stadiul de douå frunze. Pentru buruienile rezistente sau mediu sensibile, speciali¿tii FMC recomandå amestecul cu alte erbicide autorizate pentru sfeclå. Spectrul de buruieni combåtute de erbicidul Safari DuoActive cuprinde: 24

Sinapsis arvensis

Thiaspi arvense

Buruieni sensibile: - Amaranthus retroflexus (¿tir porcesc) - Ambrosia artemisiifolia (ambrozie) - Brassica napus (rapi¡å, samulastrå) - Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului) - Chenopodium hybridum (talpa gâ¿tei) - Fumaria officinalis (fumari¡å) - Galium aparine (turi¡å) - Geranium pusilum (ciocul berzei) - Lamium purpureum (sugel puturos) - Matricaria recutita (mu¿e¡el) - Matricaria maritima (mu¿e¡el sålbatic) - Matricaria inodora (romani¡å) - Papaver rhoeas (mac ro¿u) - Polygonum persicaria (ardeiul-broa¿tei) - Polygonum lapathifolium (iarbå ro¿ie) - Sinapis arvensis (mu¿tar sålbatic) - Thlaspi arvense (punguli¡å) - Viola tricolor (trei fra¡i påta¡i) - Xanthium strumarium (vornu¡i) Buruieni mediu sensibile: - Aethusa cynapium (påtrunjelul câinelui) - Amaranthus hybridus (¿tir) - Chenopodium album (lobodå porceascå)

Matricaria recutita

- Lamium amplexicaule (sugel) - Mercurialis annua (trepådåtoare) - Polygonum aviculare (troscot) - Polygonum convolvulus (hri¿cå urcåtoare) - Solanum nigrum (zârnå) - Stellaria media (rocoinå) - Veronica hederifolia (doritoare) - Veronica persica (ventrilicå) Buruieni rezistente: - Atriplex patula (lobodå) Safari DuoActive de la FMC ajutå fermierii så ob¡inå culturi curate ¿i produc¡ii sigure. Astfel, orice cultivator de sfeclå va fi mândru de cum va aråta cultura de sfeclå pe toatå perioada de vegeta¡ie, de la semånat ¿i pânå la recoltare.

Safari DuoActive con¡ine 2 substan¡e active: triflusulfuron metil ¿i lenacil, iar formularea sa este WG granule dispersabile în apå. Ac¡iunea acestor 2 substan¡e active asigurå controlul buruienilor cu frunzå latå, inclusiv speciile problemå din culturile de sfeclå, precum Chenopodium, Brassica, Matricaria ¿i Polygonum.

Profitul Agricol 17/2021

CULTURI VEGETALE Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.727 milioane tone, cu 54 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.446 milioane tone, cu 34 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 504 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 6,5 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va ajunge la 62 milioane tone, cu 4 milioane mai mult ca în 2019/20. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 160 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de cea din 2019/20. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 598 milioane tone, cu 19 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 363 milioane tone, cu 24 milioane mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 71 milioane tone, cu 1,4 milioane tone mai mult decât în 2019/20. Floarea-soarelui va ajunge la 50 milioane tone, mai micå cu 5 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de arahide este estimatå la 48 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 113 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 aprilie 2021. 26

Mystic Star putere [i beneficii duble Mystic Star este unul dintre pachetele consacrate ale companiei Nufarm. Compus din fungicidele Mystic Top (tebuconazol 250g/l) ¿i Tazer (250 g/l azoxistrobinå), Mystic Star reprezintå recomandarea pentru un tratament optimizat. Sinergia între triazol ¿i strobilurinå ¿i raportul echilibrat între cele douå substan¡e active conferå acestui amestec puterea necesarå pentru a proteja culturile împotriva principalelor boli foliare ¿i ale spicului.

Tazer - fungicid cu un spectru larg de ac¡iune, poate fi aplicat la oricare dintre tratamentele efectuate culturilor de cereale ¿i nu numai. Azoxistrobina ac¡ioneazå un timp mai îndelungat ¿i oferå o protec¡ie de lungå duratå, ceea ce conduce la o maturare amânatå, având ca rezultat asimilarea mai bunå a îngrå¿åmintelor azotoase administrate în fenofaza respectivå. Utilizarea în amestec cu Mystic Top aduce beneficii prin combaterea unui numår mare de boli precum ruginile, fuzarioza, sfâ¿ierea frunzelor de orz, septorioza, fåinarea ¿i îngenuncherea plantelor. Alt rezultat important îl reprezintå apari¡ia efectului de înverzire (“green effect”). Aceasta duce la cre¿terea procentului de proteinå din bob. Efectul de verde se ob¡ine în urma utilizårii azoxistrobinei ¿i duce la cre¿terea produc¡iei atât din punct de vedere cantitativ, cât ¿i calitativ prin: - Îmbunåtå¡irea asimilårii CO2 prin intensificarea fotosintezei ¿i preluarea azotului de cåtre plantå; - Cre¿terea eficien¡ei utilizårii apei prin reducerea transpira¡iei ¿i a stresului determinat de secetå; - Asigurarea vigorii plantelor prin încetinirea procesului de îmbåtrânire a

acestora ¿i men¡inerea unui nivel de produc¡ie ridicat.

Mystic Top are ac¡iune preventivå, curativå ¿i, uneori, de eradicare, ce se manifestå asupra patogenilor prin inhibarea sintezei ergosterolului, element constitutive al membranelor celulare ale organismelor ¡intå. Este absorbit rapid de plantå, circulând ascendent ¿i protejând frunzele ¿i cre¿terile noi.

Aplicarea pachetului Mystic Star se poate face atunci când påioasele se aflå în fenofaza de burduf pânå la înflorit. Se poate face ¿i în perioada de înflorire, dar cu precau¡ie, deoarece în aceastå fenofazå se utilizeazå, de obicei, amestecuri de substan¡e active care pot îngreuna metabolismul plantelor.

de Pachetul tar, Mystic S e id ic g n r fu ologårilo m o å it r to da , ntelor sale compone te ¿i în ¿ se folose pi¡å. e ra d cultura

Mystic Star este un pachet complet din punctul de vedere al spectrului de combatere al bolilor ¿i potrivit pentru strategia anti-rezisten¡å. Cele douå fungicide con¡in substan¡e active ce fac parte din douå grupe chimice diferite: triazoli ¿i strobilurine, substan¡e cu mod diferit de ac¡iune care, prin folosirea împreunå sau alternativå, previn crearea rezisten¡ei.

Nufarm Profitul Agricol 17/2021

Compania Ascenza fermierilor un progra pentru cultur Porumbul este una dintre cele mai importante culturi agricole din România, înså în fiecare an fermierii se confruntå cu provocåri deosebite, fie cå este vorba de secetå, dåunåtori, boli sau buruieni. A¿adar, respectarea unei tehnologii adecvate este foarte importantå în vederea realizårii unei produc¡ii ridicate.

scenza pune la dispozi¡ia fermierilor un portofoliu complet de erbicide pentru combaterea buruienilor, atât monocotiledonate, cât ¿i dicotiledonate, din cultura de porumb. Pentru o culturå curatå încå de la început, erbicidul Deflexo Mix (312,5 g/L S-metolaclor + 187,5 g/L terbutilazin) se aplicå preemergent (BBCH 00) sau în postemergen¡å timpurie (BBCH 10-14), înainte de råsårirea buruienilor, în doza recomandatå de 3,5 L/ha pentru combaterea buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate. Erbicidul are activitate sistemicå, anti-germinativå ¿i rezidualå de lungå duratå (6-8 såptåmâni). Pentru o combatere excelentå în postemergen¡å timpurie (BBCH 00-14), recomandåm produsul Deflexo Ultra (350 g/L Smetolaclor + 100 g/L sulcotrione + 17,5 g/L benoxacor), o solu¡ie inovatoare dezvoltatå de Ascenza pentru controlul buruienilor anuale monocotiledonate ¿i dicotiledonate, în special cele greu de combåtut. Prezen¡a safenerului asigurå o selectivitate excelentå asupra culturii. Deflexo Ultra are capacitatea de se reactiva în prezen¡a precipita¡iilor. Doza recomandatå este de 3,5 L/ha, pânå la maxim 4 frunze ale porumbului (BBCH 14).

Extensor OD este noul standard de erbicidare în postemergen¡å pentru combaterea buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate. Erbicidul are un PORTOFOLIU ASCENZA P spectru complet de combatere, prezentând o selectivitate remarcabilå ¿i o fereastrå largå de aplicare, astfel poate fi utilizat de la 2 pânå la 9 frunze ale porumbului (BBCH 12-19). Extensor OD este un erbicid ready-mix, gata pentru utilizare, într-o formulare Nic exclusivå OD care nu mai are nevoie de adjuvant. Este Deflexo® Mix / Infinor® M compus din 2 substan¡e acDeflexo® Ultra tive cu moduri complementare de ac¡iune. Produsul So con¡ine 150 g/L sulcotrione, molecula din familia triketone BBCH 00

BBCH 10

BBCH 12

POSTEMERGENŢĂ TIMP

BURUIENI MONOCOTILEDONATE ȘI DICOTILEDONATE

BURUIENI MONOCOTILEDONATE

PREEMERGENŢĂ

BBCH 11

Profitul Agricol 17/2021

a pune la dispozi]ia am tehnologic complet ra de porumb absorbitå în principal prin frunze, dar ¿i prin rådåcini, ¿i 20 gr/L Nicosulfuron, molecula din familia sulfonylureice care påtrunde în principal prin frunze ¿i secundar prin rådåcini . Extensor OD se poate aplica în douå moduri: • O singurå aplicare în postemergen¡å, începând de la stadiul de 4 frunze ale porumbului, în doza de 2 L/ha. • Douå aplicåri frac¡ionate postemergent: 1 L/ha, începând de la stadiul de 2-3 frunze ale porumbului, ¿i o a doua aplicare, în doza de 1 L/ha, când porumbul are 4-5 frunze, påstrând o pauzå de aproximativ 14 zile între aplicåri. Produsul Extensor OD este o solu¡ie excelentå în cazul în care gama de buruieni este complexå ¿i cre¿terea lor este e¿alonatå. Nicozea 4 OD este erbicidul pe bazå de nicosulfuron 40 g/L, într-o formulare OD, destinat combaterii buruienilor monocotiledonate din cultura de porumb. Nicosulfuron are activitate sistemicå, ac¡ioneazå în principal prin absorb¡ie la nivelul frunzelor ¿i prin intermediul rådåcinilor. Produsul se aplicå postermergent, când buruienile sunt råsårite, ¿i în etapa de cre¿tere activå. Faza optimå de cre¿tere a culturii la momentul aplicårii este de 4-6 frunze.

În cazul unei infeståri puternice cu buruieni monocotiledonate perene recomandåm utilizarea erbicidului Plaza 25 WG (250 g/kg rimsulfuron). Produsul combate buruieni graminee anuale ¿i perene ¿i unele buruieni cu frunza latå în doza de 50 g/ha + 0,2 L/ha adjuvant (Pottok) sau aplicat divizat astfel: 30 g/ha + 0,2 L/ha adjuvant (Pottok) în stadiul de 2-6 frunze, urmat de 20 g/ha + 0,2 L/ha adjuvant (Pottok) la 8-10 zile de la prima aplicare (înainte de BBCH 16). Pentru combaterea dåunåtorilor Ostrinia nubilalis (Sfredelitorul porumbului) ¿i Diabrotica virgifera (Viermele vestic al rådåcinilor), produsul Jackpot 2,5 EC este un insecticid omologat la cultura porumbului în doza de 0,5 l/ha. Jackpot 2,5 EC este un insecticid deosebit de eficient care ac¡ioneazå asupra inPENTRU CULTURA DE PORUMB sectelor dåunåtoare prin contact ¿i ingestie, având un efect repelent, astfel prevenind noile atacuri. Caracteristicile lipofilice al Jackpot 2,5 EC asigurå o aderare mai bunå atât pe suprafa¡a frunzei, cât ¿i pe membranele ouålor, iar cozea® 4 OD / Sajon® 4 OD în momentul eclozårii, larva ingerå sau intrå în ix contact cu produsul ¿i moare. BBCH 13

BBCH 16

BBCH 17

PURIE

BBCH 18

BBCH 20

POSTEMERGENŢĂ

ouverain® OD / Extensor® OD Plaza® 25 WG Profitul Agricol 17/2021

Ascenza Agro România 29

CULTURI VEGETALE

Povestea unui fermier în Fran]a ajuns mo[ier în România Jean Marc Lacrouts era, pânå acum 15 ani, un fermier obi¿nuit din vestul Fran¡ei. Lucra 100 de ha, dintre care 90 ha proprietate, la sud de Bordeaux. În prezent, pe lângå ferma din ¡ara natalå, administreazå 1.000 de ha în jude¡ul Constan¡a, dintre care 700 ha în proprietate. ªi-a stabilit re¿edin¡a în comuna Lanurile, alåturi de so¡ia constån¡eancå ¿i feti¡a lor, Sandra, de trei ani ¿i jumåtate.

acrouts provine dintr-o familie de fermieri. Tatål såu a avut patru fra¡i ¿i de aceea nu a avut loc în ferma pårinteascå. A urmat dreptul ¿i a deschis un cabinet de consultan¡å pentru asiguråri agricole. În 1990 a cumpårat 25 de ha, punând astfel bazele propriei ferme. A reu¿it så-i insufle pasiunea pentru agriculturå unuia dintre cei trei copii ai såi - lui Jean Marc, care s-a instruit ca tehnician agricol, apoi s-a instalat ca tânår fermier în 1995. A beneficiat de o primå de instalare de 15.000 de euro ¿i credite cu dobânzi subven¡ionate. Astfel, a preluat administrarea fermei familiale, dezvoltând-o treptat. S-a afiliat cooperativei Maisadour, s-a implicat ¿i în activitatea sindicalå, ca lider al tinerilor fermieri francezi. Dar tot sim¡ea cå se plafoneazå. Prin 2004 a vizitat România, alåturi de al¡i fermieri, pentru a prospecta oportunitå¡i de afaceri în agriculturå. Colegii lui s-au speriat de ce au våzut, dar Lacrouts a revenit, iar ¿i iar. “Am våzut poten¡ialul, fiindcå påmântul, principala resurså, era ieftin, multe suprafe¡e erau pârloagå. ªi-mi spuneam cå, în cinci ani de zile, va fi ca în Fran¡a, cu terenuri comasate, irigate. Dacå a¿ fi ¿tiut cât de mult må în¿el, poate nu m-a¿ fi instalat. Dar acum nu regret. La urma urmelor, m-am cåsåtorit aici, am un copil aici, via¡a mea e aici”. Prima sa tentativå de a investi în România s-a consumat în 2005, când a

încercat så ia în concesiune 1.300 ha lângå Corabia, pe terasa râului Olt. A participat la o licita¡ie, dar a pierdut, de¿i, oficial, era singurul competitor. Acum e fericit cå a ie¿it a¿a. “Nu ¿tiam cå acolo e baronet. S-au gåsit ni¿te chichi¡e så fiu descalificat. Dacå eram declarat câ¿tigåtor, mi-e teamå de ce represalii ar fi urmat”. În 2006 a luat în arendå primele 200 de ha din suprafa¡a pe care o administreazå ¿i acum. “În primul an nu am putut lucra aici, fiindcå aveam prioritå¡i în Fran¡a. Aveam angajatå o secretarå, care m-a sunat så-mi spunå cå primarul e supårat, crezând cå are de a face cu un ¡epar. Am venit, am luat bani din bancå pentru plata arendei, m-am dus la Primårie, am luat o maså ¿i s-au a¿ezat oamenii la rând. Cred cå unii au crezut atunci cå primesc ajutorul social”. A¿a a luat fiin¡å Agrimarc Prod SRL.

S-a chinuit destul de mult la început, fiindcå nu ¿tia limba românå (pe care acum o vorbe¿te aproape perfect). A fost ajutat, ini¡ial, de socrul fratelui såu, care a lucrat pentru Alstom, în România. Ulterior, a angajat-o ca translator pe cea care avea så-i devinå so¡ie. Era profesoarå, între timp s-a convertit ¿i ea la administrarea contractelor de arendå ¿i contabilitate primarå. S-a extins, prioritatea fiind achizi¡iile de teren. Când acesta s-a scumpit, a decis så investeascå în utilaje, fiindcå folosea tehnicå rudimentarå ¿i rezultatele erau nesatisfåcåtoare. “Nu puteam efectua lucrårile ¿i tratamentele la timp, recoltatul mergea greu, pierdeam la calitate”. În prezent lucreazå cele 1.000 de ha cu patru mecanizatori - cinci împreunå cu el, singurul care se urcå pe combinå. ªi-ar dori så aibå înlocuitor, dar nu gå-

“

“Inten¡ionez så o iau mai des în fermå pe feti¡a noastrå, så o plimb cu tractorul. Nu e sigur cå o så-i placå, ¿i oricum va face ce va dori, când va cre¿te mare. Dar ca så am o ¿anså så prindå dragoste de fermå, asta e singura cale, så vadå ce ¿i cum. În general, fermierii care nu au continuitate nu au avut grijå cu educa¡ia timpurie a copiilor”.

“

Profitul Agricol 17/2021

CULTURI VEGETALE

Jean Marc Lacrouts se¿te unul în care så aibå suficientå încredere pentru a-i da pe mânå pre¡ioasa ma¿inå. Pe lângå so¡ie, personalul fermei e completat de un paznic ¿i o bucåtåreaså angajatå cu jumåtate de normå. Spa¡ii de depozitare amenajate pentru cereale nu existå, ceea ce m-a fåcut så presupun cå vinde produc¡ia la recoltå. Dar francezul depoziteazå tot în silobaguri ¿i valorificå dupå multe luni. “De 13 ani fac a¿a. În decembrie 2020 am vândut grâu din produc¡ia 2019”. Pe lângå ma¿ini, utilaje ¿i silobag-uri, se gåsesc douå uria¿e bazine din plastic pentru depozitarea azotului lichid. Bazinele au capacitatea de 90 mc - circa 100 de tone. Lacrouts plånuie¿te så mai investeascå într-unul, pentru a avea necesarul de fertilizare asigurat un întreg an agricol. Un bazin costå circa 3.500 de euro, cu totul, iar lucrarea de amenajare a spa¡iului pentru acesta necesitå doar autoriza¡ia de mediu, nu ¿i una de construc¡ie, ¿i poate fi realizatå u¿or, de trei muncitori ¿i un buldoexcavator, în trei zile. De mai mul¡i ani, cu unele întreruperi cauzate de varia¡iile pre¡urilor inpuProfitul Agricol 17/2021

turilor, practicå fertilizarea lichidå a culturilor, cu rezultate notabile. Anul acesta nici nu încape în vorbå altå tehnologie, fiindcå amoniu polifosfat s-a vândut mai ieftin ca DAP 18-46. Aplicå îngrå¿åmintele lichide cu MET-ul ¿i cu semånåtorile. Folose¿te tehnologie de precizie pentru evitarea suprapunerilor, înså nu este adeptul aplicårii cu ratå variabilå. Din cauza secetei, a înfiin¡at culturile de toamnå fårå fertilizare de bazå. În schimb, la sfâr¿itul lunii ianuarie, a aplicat un amestec format din 120 de litri de amoniu polifosfat, cu 100 de litri de UAN ¿i 20 de l de tiosulfast. ªi câmpul aratå foarte bine. Are o structurå a culturilor simplå: 140-150 ha rapi¡å, 75 ha orz, 550 ha grâu, 155 ha floare, restul porumb. Investe¿te în culturi circa 3.000 de lei ha. Într-un an bun, cu precipita¡ii suficiente, ob¡ine produc¡ii medii de 8,5 tone la grâu/ha (peste 10 t/ha în unele parcele); 4 t/ha rapi¡å, 4 t/ha la floare; 10 t/ha la porumb. Anul trecut a recoltat doar 200 kg de grâu/ha, floare 1 t/ha, în rest nimic. “Bine cå nu eram foarte îndatorat, fiindcå sunt prudent cu investi¡iile. Am economisit ¿i

inputurile pentru acel acesta”. Totu¿i, încå un an ca cel care a trecut l-ar destabiliza. Ca atare, s-a implicat întâi în organizarea protestelor cu tractoare de anul trecut ¿i apoi în crearea Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli Dobrogeni (APAD), pentru a milita pentru iriga¡ii, asiguråri agricole ¿i alte facilitå¡i care så-i diminueze dependen¡a de capriciile vremii. “Sunt expert în proteste. Nu sunt de acord cu violen¡ele, dar e bine så po¡i så î¡i arå¡i nemul¡umirile. Eu am fost cu ideea cu sicriul Agriculturii dobrogene, cu cruce, pus pe remorca traså de tractorul meu Landini. În Fran¡a am blocat 15 zile un centru comercial, un depozit care alimenta 6 supermarketuri. Alt protest: într-o noapte s-au demontat toate roti¡ele de la un hipermarket. Au fost luate ¿i trimise prin curier. Am zidit intrarea deputa¡ilor în ziua în care ar fi trebuit så adopte o lege care nu ne convenea. Am fost în discu¡ii cu prefectul ¿i colegii no¿tri au bågat 10-12 purcei în biroul prefectului. Aceste experien¡e ne unesc ¿i ne fac så mergem mai departe”.

Robert VERESS 31

Cerealele oleaginoase> aport benefic de bor, formulare unic\

Wuxal Boron Plus> calitate [i productivitate De¿i cantitå¡ile de bor necesare plantelor sunt relativ scåzute, comparativ cu cele de azot, fosfor sau potasiu, totu¿i aprovizionarea cu acest element este absolut necesarå. Aplicarea foliarå a borului este o metodå foarte eficientå de suplimentare a resurselor plantelor, atunci când absorb¡ia radicularå e¿ueazå. Anumite condi¡ii fac ca borul din sol så nu poatå fi absorbit: deficien¡a apare în soluri prea acide sau prea alcaline (cu pH având o valoare departe de cea neutrå), în soluri nisipoase, cu un con¡inut scåzut de materie organicå, unde existå o tendin¡å de infiltrare a compu¿ilor borului, precum ¿i în condi¡ii de precipita¡ii scåzute. De aceea, vå recomandåm så utiliza¡i Wuxal Boron Plus, un fertilizant sub formå de suspensie concentratå, pe bazå de acid boric, cu o formulare unicå, adecvatå absorb¡iei complete. 32

Importan¡a borului pentru dezvoltarea plantelor oleaginoase Borul este implicat în diverse procese celulare, ce influen¡eazå sinteza de proteine, cre¿terea pere¡ilor celulari, transportul zaharurilor, dezvoltarea polenului, legarea, produc¡ia de semin¡e ¿i cantitatea de ulei din acestea. Deficien¡a de bor poate fi sesizatå prin cre¿terea slabå ¿i deformarea frunzelor tinere ¿i îngålbenirea vârfurilor frunzelor bazale. Mai târziu în evolu¡ia culturii, se vor înregistra legare ¿i fructificare scåzute, cu urmåri nedorite în ceea ce prive¿te productivitatea. Formularea determinå eficien¡a absorb¡iei ¿i utilizårii borului 1. Biodisponibilitate crescutå a borului Wuxal Boron Plus prezintå un con¡inut ridicat de acid boric, ceea ce face ca borul din acest produs så fie 100%

Borul la rapi¡å. Aplicare beneficå ¿i în toamnå Borul este un element esen¡ial în aceastå perioadå, când stimuleazå productivitatea. Dar acest element mineral nu trebuie så-i lipseascå rapi¡ei înainte de iernare ¿i în primåvarå, devreme, deoarece cre¿te acumularea de zaharuri, sporind toleran¡a la temperaturi scåzute.

absorbit ¿i utilizat de cåtre plantå. Acidul boric este mult mai u¿or asimilat decât cel din produsele pe bazå de boretanolaminå datoritå masei molare mai mici (61,83 g/mol vs 122,91 g/mol). Borul din Wuxal Boron Plus prezintå biodisponibilitate mai ridicatå ¿i fa¡å de produsele pe bazå de carbona¡i sau sulfa¡i, care påtrund mai greu prin cuticula frunzei. Profitul Agricol 17/2021

2. Nutri¡ie completå ¿i echilibratå datoritå con¡inutului de azot, fosfor ¿i microelemente Prin aplicarea acestui fertilizant foliar, pune¡i la dispozi¡ia culturilor dumneavoastrå macroelemente, necesare pentru buna dezvoltare a culturilor ¿i pentru absorb¡ia celorlalte elemente nutritive cerute de cåtre plante. De asemenea, ca ¿i în cazul celorlalte produse din gama Wuxal, microelementele ce se adaugå nutri¡iei sunt suprachelatate, ceea ce înseamnå aplicare sigurå, fårå riscul apari¡iei de sedimente cauzate de reac¡iile dintre microelemente ¿i alte substan¡e din amestec, o calitate bunå a solu¡iei de tratare ¿i un randament crescut atât al aplicårii nutrien¡ilor, cât ¿i al ac¡iunii pesticidelor. Subliniem faptul cå macro ¿i microelementele din Wuxal Boron Plus se gåsesc în cantitå¡i ridicate ¿i ponderate, ce ¡in cont de necesitå¡ile nutritive ale culturilor-¡intå, fapt ce asigurå o nutri¡ie completå ¿i echilibratå. Asimilarea micronutrien¡ilor este facilitatå de prezen¡a adjuvan¡ilor specifici gamei Wuxal, iar noua tehnologie Xtra Uptake cre¿te suprafa¡a foliarå acoperitå cu amestec ¿i spore¿te absorb¡ia.

Profitul Agricol 17/2021

Fertilizarea cu Wuxal Boron Plus duce la recolte de calitate la rapi¡å, soia ¿i floarea-soarelui Fertilizantul Wuxal Boron Plus oferå culturilor, în plus fa¡å de bor, ¿i azot ¿i fosfor, care faciliteazå absorb¡ia microelementelor, generând o umplere mult mai bunå a semin¡elor. Borul contribuie la dezvoltarea rådåcinilor, sus¡ine cre¿terea tubului polenic ¿i germinarea polenului, de aceea fertilizarea corespunzåtoare, realizatå cu Wuxal Boron Plus, va duce la fecundare ¿i legare optime. La rapi¡å, deficitul de bor se manifestå prin clorozarea ¿i deformarea frunzelor, acestea devenind violacee. Lipsa borului determinå distrugerea apexului terminal al tulpinii principale ¿i apari¡ia de låstari secundari. Aplicat în perioada de buton floral, pânå la îmbobocit, Wuxal Boron Plus determinå o înflorire omogenå ¿i o coacere uniformå.

printr-un grad de înflorire redus. Tratamentul cu Wuxal Boron Plus, aplicat în stadiile BBCH 51 - 69, sus¡ine înflorirea omogenå, coacerea uniformå ¿i dezvoltarea echilibratå a culturii. La floarea-soarelui, o bunå aprovizionare cu bor scade procentajul de achene sterile. Lipsa borului poate conduce la o fecundare incompletå ¿i formarea de semin¡e ¿i¿tave. Tulpina se despicå sub capitul, devine sfårâmicioaså, capitulul se deformeazå ¿i uneori se ajunge la cåderea acestuia. Dincolo de efectul asupra legårii, borul influen¡eazå ¿i cre¿terea con¡inutului de ulei. Aceasta se datoreazå faptului cå prea pu¡in bor va destabiliza metabolismul fosforului, afectând productivitatea ¿i con¡inutul de ulei din semin¡e. Astfel, fertilizarea optimå cu Wuxal Boron Plus la oleaginoase genereazå efectul vizat de to¡i fermierii: calitatea crescutå a produc¡iei, cu un pre¡ de vânzare mai mare.

În ceea ce prive¿te cultura de soia, caren¡a de bor este vizibilå prin dezvoltarea anormalå a frunzelor tinere ¿i

GR|DINA

VIA [i LIVADA FMC Exirel - insecticidul pentru pomi fructiferi [i vi]\-de-vie Fermierii au de câteva zile un nou aliat în lupta cu insectele dåunåtoare din culturile de pomi fructiferi ¿i vi¡å-devie. Este vorba de noul insecticid, Exirel, de la FMC. Exirel con¡ine substan¡a activå cyantraniliprol (cyazypyr), a doua substan¡å activå din clasa chimicå antranilamide (grupa IRAC 28) din portofoliul FMC ¿i prima diamidå din pia¡å cu un spectru larg de ac¡iune asupra speciilor de insecte care în¡eapå, sug ¿i defoliazå. Succesul acestei substan¡e active este deja cunoscut fermierilor, în portofoliul FMC existând alte 2 insecticide pe bazå de cyantraniliprol - Benevia ¿i Verimark, pentru culturile legumicole. Insecticidul Exirel se aplicå foliar, ac¡ioneazå sistemic ¿i translaminar, asigurând o combatere eficientå a celor mai importan¡i dåunåtori din culturile de pomi fructiferi ¿i vi¡å-de-vie: lepidoptere, diptere, cicade ¿i unele specii de coleoptere. Insecticidul Exirel este un partener ideal în programele de combatere integratå a dåunåtorilor, dar este ¿i solu¡ia idealå pentru combaterea dåunåtorilor rezisten¡i la alte grupe de insecticide.

Martor netratat

Lot tratat cu insecticidul Exirel

Sub efectul substan¡ei active, insectele nu se mai hrånesc ¿i intrå într-o stare de paralizie, iar dupå o scurtå perioadå de timp mor, asigurându-se în acest fel o protec¡ie foarte bunå a culturilor tratate. Insecticidul are ac¡iune ovicidå, ovilarvicidå ¿i asupra adul¡ilor, controlând astfel dåunåtorii în toate stadiile de dezvoltare. Dåunåtori problemå precum Cydia pomonella (viermele merelor), Drosophila suzukii (musculi¡a cu aripi påtate), Lobesia botrana (molia verde a strugurilor) sau Cydia funebrana (viermele prunelor) sunt controla¡i rapid ¿i

Atac de Cydia pomonella (viermele merelor) Adult de Cydia pomonella (viermele merelor)

eficient cu insecticidul Exirel, oferind astfel fermierilor posibilitatea de a ob¡ine produc¡ii mai mari ¿i de calitate. Este selectiv fa¡å de artropodele benefice ¿i insectele polenizatoare, ajutå la conservarea parazi¡ilor ¿i prådåtorilor naturali ¿i protejeazå entomofauna utilå, asigurând astfel un dublu control, atât chimic, cât ¿i biologic, asupra popula¡iilor de dåunåtori. În România, insecticidul Exirel este omologat pentru culturile de: - mår, pår, gutui - prun - cire¿, vi¿in - vi¡å-de-vie Dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,5-1 l/ha, în func¡ie de gradul de atac ¿i volumul de solu¡ie. Pentru mai multe detalii despre insecticidul Exirel, accesa¡i site-ul oficial al companiei, www.fmcagro.ro. Tot aici gåsi¡i ¿i datele de contact ale reprezentan¡ilor de vânzåri FMC. Profitul Agricol 17/2021

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Oana Sidor vinde o parte din legume prin hipermarket în N\dlac Oana Sidor are 37 de ani ¿i, în urmå cu patru ani, a pornit în aventura vie¡ii. Adicå, a renun¡at la serviciul stabil pe care îl avea ¿i a fåcut o serå de 20 de ari în Nådlac, jude¡ul Arad, cu fonduri de la Uniunea Europeanå. Acolo produce cu mare succes legumele aflate la cåutare de cåtre gospodine: ro¿ii, ardei kapia ¿i iu¡i, vinete ¿i verde¡uri. A accesat 40.000 de euro prin Tânårul fermier, iar în 2017 serele erau gata. În 2020 a reu¿it chiar så intre în dificila pia¡å de desfacere a hipermarketurilor. Datoritå seriozitå¡ii ei ¿i a calitå¡ii produselor oferite, Sidor a reu¿it så îi convingå pe reprezentan¡ii Carrefour så îi accepte legumele. Aståzi, o parte din produc¡ie ajunge pe rafturile Carrefour în Nådlac. “Am aflat de la doamna de la caså cå magazinul are un program de achizi¡ionare a legumelor ¿i fructelor de la producåtorii locali, iar livrarea poate avea loc direct în magazin”, poveste¿te Oana Sidor. Apoi, treaba a mers foarte repede. “De la achizi¡ii mi-au cerut câteva documente, iar în douå zile totul era gata. Am fost înregistratå la ei în sistem ¿i am putut så îmi livrez legumele din iunie 2020. Faptul cå livrez în localitatea în care am serele este extraordinar.” Via¡a de producåtor de legume a fost grea la început, fiindcå Oana Sidor nu avea experien¡å, dar încet-încet a învå¡at din mers. Cu fondurile europene atrase au fost construite solariile ¿i au fost achizi¡ionate utilaje. Pe viitor vrea så mai acceseze fonduri de la UE pentru cumpårarea mai multor utilaje ¿i pentru extindere. “Vrem så mergem înainte. În fiecare an treaba merge tot mai bine ¿i speråm så facem tot mai multe”, este de pårere Oana Sidor. “Prin hipermarket, am reu¿it cu bine så vând legumele, ca SRL. Carrefourul este foarte deschis la Profitul Agricol 17/2021

aceastå rela¡ie, cu producåtorii locali, dar trebuie så ai calitatea legumelor. Råspund prompt, au program foarte bun de livråri, ¿tiu så ¡inå rela¡ia cu tine, så comunice ¿i så î¡i explice. Am o colaborare foarte bunå cu ei. Te ajutå foarte mult cu tot ceea ai nevoie, ca så î¡i po¡i livra produc¡ia la timp”. A mai încercat ¿i la alte hipermarketuri, dar spune cå i-au cerut cantitå¡i mult prea mari, au proceduri ceva mai greoaie ¿i era obligatå så le livreze marfa la centrele logistice, care sunt departe de sere. Aståzi, Oana Sidor îi îndeamnå pe producåtorii locali så nu renun¡e de la primul refuz, ci så meargå så batå la u¿ile tuturor hipermarketurilor. Pânå la urmå tot vor gåsi unul care så îi accepte. E adevårat cå sunt unele condi¡ii cam dificil de îndeplinit. “Eu am încercat la toate ¿i pânå la urmå am reu¿it så intru

într-o rela¡ie reciproc avantajoaså cu Carrefour, care merge bine în continuare. Este o colaborare u¿oarå, rapidå ¿i eficientå. E adevårat cå am reu¿it ¿i cu fostul Real, dar s-a terminat, fiindcå s-a închis. Multe hipermarketuri spun cå vor produse române¿ti, dar când ba¡i la u¿å î¡i pun ni¿te condi¡ii pe care foarte mul¡i fermieri nu le pot îndeplini. De obicei se cer cantitå¡i prea mari de produse ¿i alte condi¡ii grele. Te pun så duci marfa la centrele lor, aflate la sute de km. Ceea ce nu vei face. Nu te duci så stråba¡i douå-trei jude¡e. Ei de fapt spun un «nu!» politicos ¿i în¡elegi imediat”, este de pårere Oana Sidor. Pe viitor ea ar vrea så punå la punct o cooperativå pe legume ¿i fructe în Nådlac.

Gheorghe MIRON

Oana Sidor, fermier, N\dlac, jud. Arad

CRE{TEREA

ANIMALELOR O cercetare cu cântec a vectorilor pestei porcine USAMV Cluj Napoca, Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå (IDSA) ¿i ANSVSA au publicat un studiu realizat în peste 30 de ferme. Conform acestor cercetåri, pesta porcinå africanå ar fi transmiså ¿i prin intermediul unor insecte hematofage. Astfel, ¡ân¡arii, cåpu¿ele ¿i tåunii ar fi vectorii care pot råspândi pesta. Cercetarea a durat 11 luni, din martie 2020 pânå în ianuarie 2021.

inan¡area studiului a fost sus¡inutå de Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentelor (EFSA). Colectivul de cercetåtori a fost condus de dr. Alexandru Supeanu, responsabilul proiectului din partea ANSVSA. Insectele hematofage incrimnate sunt Culicoides (o specie de ¡ân¡ari), Stomoxys (o specie de mu¿te), Tabanidae (tåunii), Ixodoidae (cåpu¿ele). Cercetåtorii au capturat peste 150.000 de insecte hematofage din cote¡ele celor 30 de ferme afectate de pestå porcinå africanå. Au trimis apoi peste 4.000 de insecte la Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå, unde, în cadrul Laboratorului Na¡ional de Referin¡å, au fost testate prin tehnici de biologie molecularå. “Peste 70% din insectele hematofage, recoltate în ferme comerciale cu pestå porcinå africanå declaratå con¡i-

Florica B\rbuceanu, director Institutul de Diagnostic [i S\n\tate Animal\

neau ADN-ul viral”, ne-a confirmat Florica Bårbuceanu, directoarea Institutului de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå. Ea recunoa¿te cå nu existå dovezi cå aceste insecte chiar transmit boala, lucru care trebuie cercetat în etapa urmåtoare, înså trebuie alte fonduri pentru cercetare. Una dintre concluziile bizare ale studiului este cå impactul insectelor hematofage ar putea fi mai mare în fermele comerciale decât în sistemul tradi¡ional de cre¿tere a porcilor ¿i cå dinamica abunden¡ei acestor insecte ar putea explica numårul crescut de cazuri în lunile de varå. Pe de altå parte, statistica a dovedit cå frecven¡a focarelor de pestå este mult mai mare în zonele umede ale ¡årii: în jude¡ele din Delta Dunårii, din lunca Dunårii ¿i de pe lângå cursurile mari de apå, unde båltirea este frecventå. “În urma determinårilor de laborator, descoperirea majorå a acestui studiu a fost cå, în anumite specii de insecte

hematofage, care se hrånesc cu sângele porcilor, capturate din focarele de PPA, a fost pus în eviden¡å ADN-ul virusului PPA. În cazul fermelor comerciale unde evolua PPA, peste 70% din insectele hematofage capturate con¡ineau ADN-ul virusului PPA, ceea ce aratå cå importan¡a insectelor hematofage în transmiterea virusului PPA ar putea fi mai mare decât se considera pânå în prezent”, se precizeazå în comunicatul ANSVSA. Dacå se dovede¿te cå aceste insecte chiar transmit virusul la porcii sånåto¿i, fermele comerciale ar fi în mare pericol: dacå pesta porcinå africanå påtrunde într-o fermå, crescåtorul nu mai poate popula timp de 6 ani, aratå Directiva europeanå nr. 60 din 27 iunie 2002, document care stabile¿te dispozi¡iile specifice de combatere a pestei porcine africane. De aceea, fermierii au motive serioase de îngrijorare.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 17/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Studiul ANSVSA ridic\ câteva semne de întrebare

Citind studiul, Adrian Balaban, director executiv la Cooperativa Sili¿tea Produc¡ie Suine, proprietarul fermei Pork& Co. din Cåzåne¿ti, spune cå acesta nu aduce de fapt nimic nou. “Musca intrå în grajduri, e ceva normal. Problema este dacå musca transmite maladia. Cercetåtorii nu au gåsit mu¿te infectate cu pesta porcinå africanå dupå ce au descoperit boala la porci. Important este så identifici înainte, nu dupå. Danezii au fåcut testarea cu trei ani în urmå. Au luat mu¿te infectate ¿i le-au dat la scroafe så le månânce. Dacå o scroafå månâncå 20 de mu¿te infectate, poate dezvolta boala. ªtiam to¡i despre aceastå infectare dirijatå, studiul danez a fost publicat. Problema este så intre o muscå infectatå în grajd, så în¡epe un porc ¿i apoi porcul så dezvolte boala. Dacå tråiesc laolaltå cai, vaci ¿i porci, e normal så vinå tåunii de la un animal la altul. Studiul românesc nu a dovedit deocamdatå acest lucru. În Africa tråiesc mu¿tele dinainte de apari¡ia omului ¿i musca nu este incriminatå ca factor de transmitere a pestei porcine africane. Numai cåpu¿a este incriminatå. De fapt, pesta este un virus al cåpuProfitul Agricol 17/2021

¿ii, nu este un virus al porcului. Virusul nu-¿i omoarå gazda, dar omoarå porcul. Eu am avut pestå într-o fermå care se aflå între alte douå ferme - una la 300 de metri, alta la 500. La mine nu au venit så facå studiul. Nu am aflat în ce ferme comerciale au cercetat. Trebuie så demonstreze cå mu¿tele ¿i ¡ân¡arii transmit aceastå maladie. Pentru finalizarea studiului, trebuie så facå bio-probå pe un porc sånåtos, så facå secven¡ializare, adicå så vadå cu ce alt virus se aseamånå, de unde vine, så ¿tim pe ce distan¡å se poate duce. Ei au gåsit virusul pe mu¿tele care erau pe porci infecta¡i. Era normal ca mu¿tele din hala contaminatå så aibå genomul virusului. Nu po¡i dovedi nimic a¿a. Mu¿tele nu s-au dus la vecini så infecteze al¡i porci. Urmeazå lunile de foc ¿i boala poate recidiva”, a explicat doctorul Adrian Balaban, care este ¿i vicepre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc.

Mary Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Expotatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine (ACEBOP), avertizeazå ¿i ea cå aceastå cercetare

¿tiin¡ificå poate avea consecin¡e grave, mai ales cå nu se specificå unde ¿i în ce ferme s-a efectuat. “S-au fåcut mai multe studii pe aceastå temå în ¡ara noastrå, cu dedica¡ie. Problema noastrå este dedica¡ia...” zâmbe¿te u¿or enigmatic Mary Panå. “Pentru noi, este o alertå fiindcå, dacå se întâmplå så se demonstreze asta - ceea ce nu s-a întâmplat în 3 ani riscåm så nu mai populåm 6 ani dacå demonstråm cå vectorii aminti¡i au adus pesta în ferme. Directiva Europeanå nr. 60/2002 spune cå dacå transmiterea prin vectori este demonstratå, se ucid porcii, iar fermierul nu mai are dreptul så populeze timp de 6 ani. Studiul s-a fåcut pe 30 de exploata¡ii, spun ei, dar nu ¿tim unde. În ACEBOP, nimeni nu a fåcut o asemenea cercetare. Concluziile studiului aratå cå exploata¡iile profesionale sunt cele mai vulnerabile, iar acest lucru ni se pare grav. Studiul a fost un grant, nu a fost o comandå din partea Comisiei Europene pentru EFSA. Nu cred cå fermierii ar accepta asemenea studii în fermele lor. Probabil cå au fåcut cercetarea numai în cote¡ele ¡åranilor. Dacå-i a¿a, principalele focare sunt în gospodåriile popula¡iei ¿i le poate interzice så mai creascå porci 6 ani, ceea ce ar fi bine pentru cå principalele focare se aflå acolo. Virusul se propagå din pådure prin cåru¡ele cu lemne”, spune Mary Panå. Între timp, tiruri întregi de porci vii trec din Ungaria în România ¿i nimeni nu verificå de unde vin acei porci, dar facem “studii” ca så ne batem cuie în talpå...

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Trei probleme cu care se confrunt\ un mic fermier Cåtålin Jivan are 40 de ani ¿i de¡ine o fermå de familie în localitatea Folea din jude¡ul Timi¿. A pornit de la 13 vaci ¿i a ajuns la aproape 80 de capete, dintre care mai mult de jumåtate mulgåtoare.

mul lucreazå ¿i 70 de ha de teren, unde cultivå orz, grâu, porumb ¿i lucernå, asigurându-¿i hrana animalelor. De hobby, cre¿te douå iepe, un armåsar Nonius de la herghelia Izvin ¿i un ponei, gåini, câini cobåne¿ti ¿i de Bucovina, precum ¿i câ¡iva påuni, pentru spectacol ¿i frumuse¡ea lor unicå. Cåtålin Jivan spune cå sunt trei probleme dificile cu care se confruntå de mai mul¡i ani. Prima ¡ine de pre¡ul mult prea mic la litrul de lapte. “Din 2000, nu s-a mai scumpit laptele. Vindem cu pre¡ de 1,2 lei litrul. La raft, în hipermarket, se ajunge ¿i la 4-5 lei litrul de lapte, iar fermierul, care munce¿te cel mai mult, câ¿tigå cel mai pu¡in. Pre¡ul corect ar trebui så fie între 1,5 -2 lei litru, fiindcå toate taxele cresc, iar motorina ¿i inputurile s-au scumpit. ªi apa are un pre¡ dublu!”, spune Jivan. La el în fermå, laptele este muls mecanic în fiecare zi ¿i este ¡inut într-un råcitor. Ma¿ina de la LactItalia vine o datå la douå zile, când ridicå 700 de litri. A doua problemå este în legåturå cu valorificarea tåura¿ilor. Nu existå o pia¡å de desfacere sånåtoaså în România. Pentru ca situa¡ia så fie ¿i mai gravå, în Timi¿ nu sunt nici abatoare de vaci, ¿i totul este controlat de samsari. 38

De aceea, spune Jivan, a renun¡at så mai creascå tåura¿ii, ci îi vinde dupå câteva zile de la fåtare la un pre¡ de 600 de lei. Samsarii îi duc în ferme speciale de îngrå¿are din Arad ¿i Cara¿-Severin. Dacå ar ¡ine un tåura¿ så îl creascå pânå la 700 de kg, nu ar avea ce så facå cu el, neexistând abatoare unde så îl sacrifice pentru a-l vinde. De aceea ar primi un pre¡ foarte mic. Pentru un animal de peste 100 de kg, samsarii nu mai dau 12 lei pe kg, ci mult mai pu¡in. “Corect ar fi så existe abatoare, så î¡i duci tåura¿ul direct acolo så îl vinzi la un pre¡ corect, care så nu te dezavantajeze”, spune Jivan. Dacå ar fi abatoarele pentru sacrificarea vacilor, atunci ¿i pia¡a s-ar mi¿ca mai bine. A treia problemå este faptul cå unii cetå¡eni se simt deranja¡i de mirosul de fermå, care uneori le mai ajunge la nas când bate vântul, de¿i el î¿i îngrije¿te foarte bine animalele. Jivan spune cå ar vrea ca oamenii så fie mai în¡elegåtori, fiindcå femierii produc hranå. ªi, de fapt, aceste mirosuri nu ai cum så le controlezi, nu le po¡i închide niciunde.

Mai vine câte unul de la ora¿, sau este influen¡at de vecin, ¿i imediat se plânge cå e deranjat de mirosul de vaci. Anul trecut Jivan a avut sesizåri cå el scoate animalele pe stradå, dar nu are pe unde så le ducå la på¿unea care este lipitå de sat. El a încercat så facå totul ca la carte, pentru a nu-i deranja pe vecini. Are foså septicå ¿i rampå pentru gunoi, dar ¿i contract cu o firmå care vine ¿i ridicå de¿eurile. “Lumea e schimbåtoare, dar trebuie så în¡eleagå cå la sat nu poate fi ca în centrul Timi¿oarei. Nu po¡i så te mu¡i în rural fårå så sim¡i un pic de porc, de vacå sau oaie. Cetå¡enii ar trebui så fie mai în¡elegåtori. Eu încerc så respect legea, så nu împrå¿tii mirosurile din fermå. Eu îi respect pe vecini ¿i nu vreau så îi deranjez cu nimic”, este mesajul lui Cåtålin Jivan. Un proiect de viitor este dezvoltarea fermei pentru a ajunge la 100 de vaci mulgåtoare. De asemenea, va achizi¡iona un teren în câmp mai departe de sat pentru a îndepårta ferma de casele oamenilor ¿i va construi ¿i o salå specialå de muls vacile.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 17/2021

FOR}A DE MUNC|

S-a g\sit solu]ia la criza for]ei de munc\ din agricultura Timi[ului O problemå pe care fermierii nu o pot rezolva este lipsa for¡ei de muncå în agriculturå. ¥n Timi¿, situa¡ia a devenit atât de serioaså, încât câ¡iva producåtori ¿i-au închis fabricile de produse lactate, iar al¡ii ¿i-au specializat medicii veterinari în tractori¿ti ¿i combainieri. Pu¡ini au reu¿it så aducå mânå de lucru din Serbia sau din ¡årile asiatice.

În cadrul liceului, existå 3 clase de învå¡åmânt profesional a IX-a, a X-a ¿i a XI-a, pentru mecanici agricoli. În 2021, prima genera¡ie va finaliza studiile ¿i vor fi angaja¡i în agriculturå, în principal în fermele în care au fåcut practica agricolå sau în unele companii multina¡ionale. Elevii au deja o bunå experien¡å de practicå agricolå, fiindcå timp de trei ani ei au activat în ferme pe perioada de practicå din timpul pregåtirii ¿colare.

examenele de admitere. În clasa a IX-a elevii fac trei såptåmâni de practicå, în clasa a X-a, 10 såptåmâni, iar în clasa a XI-a, douåsprezece såptåmâni, pe lângå laboratoarele de la ¿coalå. A¿a vor avea pregåtire teoreticå, laborator de specialitate cu pregåtire teoreticå ¿i practicå - ¿i pregåtire practicå în câmpul muncii. “Elevii din mediul rural trebuie så continue în mod imperios ¿coala dupå ce absolvå cele 8 clase obligatorii. Dacå

Ca så îi poate atrage în fermele lor pe ace¿ti tineri, fermierii trebuie så se adreseze Liceului de silviculturå ¿i agriculturå din Timi¿oara. Acolo completeazå un formular tip unde pot specifica faptul cå vor så îi primeascå elevi în practicå. La finalul anului, cifrele sunt raportate cåtre Inspectoratul ªcolar Jude¡ean. A¿a aflå ¿i ISJ cå agen¡ii economici au nevoie de for¡å de muncå, iar elevii din clasele respective pot fi primi¡i la practicå, ¿i vor fi sprijini¡i prin burse suplimentare, pe lângå cea primitå de la stat. În luna ianuarie ISJ va solicita Ministerului Educa¡iei numårul locurilor de ¿colarizare, iar ME pe baza cerin¡elor, aprobå înfiin¡area numårului de clase de mecanici agricoli la Liceul Casa verde din Timi¿oara. ¥n luna iunie au loc

“Darco [i Mario sunt doi elevi de la Liceul Agricol din Timi[oara [i au venit s\ fac\ practic\ la noi în ferm\”, spune fermierul Alex Degianski

“

De doi ani nu am reu¿it så gåsesc pe nimeni så îl angajez. De aceea am închis micu¡a fabricå de brânzeturi”, se plânge medicul veterinar Florin ºumbrea. “Am ajuns så lucrez singur la fermå, dar må descurc pentru cå totul e mecanizat. În zona Lugojului, unde am ferma, nu am nicio ¿anså så gåsesc pe cineva så îl angajez. Am renun¡at så mai caut.” În aceastå conjuncturå, Ciprian Fora, directorul ¿colii agricole duale din Voiteg, Timi¿ (centrul de pregåtire ¿i perfec¡ionare profesionalå în domeniul agriculturii), propune o solu¡ie. “Avem o cercetare care aratå cå jumåtate dintre copiii din jude¡ nu mai urmeazå nicio ¿coalå dupå absolvirea celor opt clase obligatorii. Ei ar avea o ¿anså mai bunå dacå ar urma pregåtirea agricolå, prin noul liceul agricol. Atunci necesarul de for¡å de muncå în agricultura din Timi¿ ar putea fi acoperitå. Probabil aceastå solu¡ie este valabilå pentru toatå ¡ara”. De aceea, la Liceul tehnologic de silviculturå ¿i agriculturå Casa verde Timi¿oara, s-a înfii¡at clasa de învå¡åmânt profesional de mecanici agricoli. 40

ei ar continua la ¿colile profesionale, în special la cele cu profil agricol, cu siguran¡å ar fi o for¡å de muncå bine pregåtitå”, spune Ciprian Fora. El ar vrea ca Ministerul Educa¡iei så ducå o campanie de convingere a elevilor ¿i a pårin¡ilor så îi înscrie la ¿coalå pe copii dupå finalizarea celor opt clase. Ministerul a fåcut un pas: a oferit o burså de studii de 200 de lei. Este un stimul firav, dar fermierii din grupul ¿colii duale din Voiteg mai oferå ¿i ei încå 400 de lei pe lunå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 17/2021

MA{INI & UTILAJE Jaydeep Singh, CEO AgroConcept>

“Avem solu]ii pentru to]i fermierii” Jaydeep Singh, CEO AgroConcept, a preluat frâiele companiei la începutul anului 2020. Senin, spune cå pandemia, carantina ¿i seceta au fost pentru el botezul focului.

aydeep Singh, Jay pentru prieteni, a absolvit studii comerciale, iar la AgroConcept a venit încå de la înfiin¡are, în 2016. La începutul pandemiei se a¿tepta la o scådere a pie¡ei, dar nu una chiar atât de durå. Pia¡a tractoarelor a scåzut cu 20-25%, iar a combinelor, cu 40%. “Nici 2019 nu a fost un an prea bun. Finan¡atorii au venit cu oferte la tractoare ¿i, mai ales la combine, cu avans zero ¿i plata primei rate în 2020. Mul¡i au cumpårat combine, a¿a cå ne a¿teptam la o scådere în 2020. Practic, s-a creat o cerere artificialå, iar seceta ¿i pandemia din 2020 au dus la scåderea considerabilå a pie¡ei de ma¿ini.” Pentru 2021, Jay Singh vrea så consolideze prezen¡a New Holland în sudul ¿i sud-estul României, apoi pe partea de vest, centru ¿i nord-est. Dacå în anii trecu¡i, volume de vânzåri de 60-70% se realizau în sudul ¡årii, unde sunt ferme mari, în 2019 ¿i 2020, jumåtatea de nord a ¡årii, cu ferme mai mici, a consemnat vânzåri de 50% din total, semn cå ¿i fermierii mici ¿i mijlocii au început så se doteze cu ma¿ini ¿i utilaje noi. “Trebuie så fim tot mai prezen¡i în zonele în care cre¿te cererea. Trebuie så ne adaptåm ¿i så aplicåm strategii

zonale, nu doar una singurå la nivelul întregii ¡åri, iar toate acestea le putem aplica doar prin munca în echipå, împreunå cu to¡i cei 255 de angaja¡i AgroConcept.” 2020 a pus în a¿teptare o serie de planuri ale AgroConcept, iar printre acestea se numårå dezvoltarea diviziei de utilaje u¿oare pentru construc¡ii, promovarea mai puternicå a gamei largi de ma¿ini ¿i utilaje pentru viticulturå, dezvoltarea re¡elei de filiale AgroConcept în ¡arå. “Le-am amânat, dar le vom aplica în acest an ¿i vom deschide o filialå la Boto¿ani, urmând så stabilim o loca¡ie pentru încå o filialå în ¡arå.”

utilaje performante. O a treia problemå o reprezintå iriga¡iile, legate de comasarea terenurilor. “Nu po¡i investi în iriga¡ii, dacå nu ai terenuri comasate, dar nici dacå nu ai acces la infrastructura de iriga¡ii, iar aici fermierii sunt total descoperi¡i.” Pe de altå parte, AgroConcept oferå ¿i solu¡ii complete de digitalizare, precum ¿i tractoare ¿i combine cu func¡ii automate. “Deocamdatå, nu e momentul pentru tractoare electrice sau autonome în Europa, de¿i se tot vorbe¿te de acestea. Acum, producåtorii se axeazå pe carburan¡ii mai eco, iar New Holland poate furniza din acest an tractorul pe biogaz Methane Power.”

¥n perioada aprilie-mai 2020, Singh a decis crearea un stoc mai consistent de piese de schimb, prevåzând probleme cu aprovizionarea, care au ¿i apårut în a doua parte a anului. Acum, CEO-ul AgroConcept spune cå problema se poate repeta. “Cererea din partea producåtorilor de utilaje e tot mai mare, iar subcontractorii care produc piese de schimb se luptå din greu så ¡inå pasul. Trebuie så fim pregåti¡i cu stocuri.” Jay Singh a observat cå lipsa comasårii terenurilor cre¿te costurile de exploatare ¿i reduce productivitatea ¿i eficien¡a utilizårii ma¿inilor agricole. “Trebuie regândite mårimea ¿i gradul de comasare. Aceasta este cheia tehnologizårii ¿i eficientizårii fermei”. Totodatå, subven¡iile ar trebui legate de un raport de eficien¡å a utilizårii banilor, inclusiv în dotarea fermei cu Profitul Agricol 17/2021

MA{INI & UTILAJE

Recoltare eficient\ cu Dupå ce anul trecut a adåugat în portofoliul såu combinele Comia C6-C12 produse de compania finlandezå Sampo Rosenlew, Agri-Alian¡a propune acum fermierilor combina Comia C22, proiectatå pentru recoltarea eficientå chiar ¿i în condi¡ii de umiditate mare.

ombinele finlandeze Sampo din gama Comia se aliniazå celor mai stricte cerin¡e privind emisiile utilajelor, folosind tehnologia diesel cu reducere cataliticå selectivå SCR, prin care protejeazå mediul ¿i înlesnesc economisirea a 10% din costurile cu combustibilul, fa¡å de sistemele Common Rail. Gazele de e¿apament ale motorului sunt tratate cu AdBlue.

“Degetele” din plastic ale rabatorului colecteazå eficient materialul de recoltat cåtre melcul de alimentare a elevatorului central. Înclinarea manualå a headerului ¿i reglarea înål¡imii de tåiere sunt incluse în dotarea standard a modelului C22. Sistemul automat AHC, de copiere automatå a terenului, este o echipare op¡ionalå, care u¿ureazå operarea chiar ¿i în cazul hederelor cu lå¡imi mari, de pânå la 7,5 m. Melcul de alimentare al hederului este ac¡ionat cu lan¡, pentru a asigura o alimentare uniformå ¿i constan¡å indiferent de condi¡iile de recoltare. Pentru hederele mai mari, de pânå la 7,5 metri, este disponibilå extensia hidraulicå pentru masa de tåiere (special pentru rapi¡å).

Sistem de batere rezistent Toba Heavy Duty asigurå o rota¡ie Heder cu echipåri standard constantå chiar ¿i în condi¡ii de recoltå mai umedå. Cu 8 bare de batere, cilin¿i op¡ionale Hederul care echipeazå modelul drul are un diametru de 500 mm, iar C22, ca de altfel întreaga serie Comia lå¡imea mecanismului este de 1.330 (C6,C8, C10 ¿i C12), este u¿or de ata¿at mm. Comia C22 are 2 tobe de batere, cu ¿i e ac¡ionat hidraulic. flan¿e din fontå, pe care sunt fixate

barele de batere, ceea ce eliminå posibilitatea dezechilibrårii tobei. Sistemul model TS opereazå cu o tobå de prebatere, care uniformizeazå fluxul de material înainte ca acesta så ajungå la toba principalå. Separarea principalå se realizeazå pe tobele de batere ¿i continuå pe cele douå rotoare, acesta fiind motivul pentru care Comia C22 este o combinå hibridå.

Tehnologia hibridå cu 2 rotoare Sistemul cu dublu rotor în locul cåi¿orilor asigurå combinei Comia C22 o mårire a productivitå¡ii cu peste 30%. Rotoarele sunt ac¡ionate de curea, prin intermediul unui grup cu angrenaje conice. Pentru culturi diferite poate fi aleaså una din cele 3 viteze diferite de rotire. Rotoarele duble sunt superioare sistemului cu cåi¿ori din punctul de vedere al capacitå¡ii de separare ¿i calitå¡ii boabelor. Toba posterioarå de batere alimenteazå rotoarele pe deasupra, materialul cåzând prin gravita¡ie, iar for¡a centrifugå a rotoarelor duce boabele în contrabåtåtor. Pentru culturi diferite, de exemplu, cea de porumb, existå diferite op¡iuni de contrabåtåtor. Materialul din retur este suflat înapoi pe a¿a-numitul fund de retur. A doua batere a materialului de retur este realizatå în partea de sus a ¿necului de retur, parte a sistemului clasic de batere ce echipeazå modelele Comia.

Profitul Agricol 17/2021

MA{INI & UTILAJE

Sampo Comia C22

Ventilator ¿i site reglabile Ventilatorul cu diametru mare, cu 6 palete, împinge eficient materialul pe site. A fost modificatå mi¿carea înainte ¿i înapoi a sitelor, care au acum o amplitudine mai mare. Viteza ventilatorului poate fi reglatå cu u¿urin¡å din cabinå. Ventilatorul este echipat cu deflectoare, care pot fi deschise, atunci când fluxul de aer trebuie redus, de exemplu atunci când se recolteazå semin¡e de plante furajere. Sita superioarå are formå lamelarå ¿i fiecare a doua lamelå este îndoitå în jos, pentru a preveni påtrunderea fragmentelor de paie în buncår. Sita inferioarå este tot o sitå lamelarå, iar ambele site pot fi deschise cu mai mult de 30% fa¡å de o sitå obi¿nuitå, fårå riscul de a trimite impuritå¡i în bucar.

Dotåri ergonomice în cabina Avara Avara înseamnå spa¡ios în limba finlandezå, iar cabina cu acest nume are în interior o serie de dotåri amplasate ergonomic, prin care combina poate fi operatå în mod facil ¿i productiv. Fiind integratå în cotierå, consola controleazå, practic, întreaga combinå. La aceasta se adaugå monitorul ComProfitul Agricol 17/2021

vision II cu ecran tactil de 12,3 inci (peste 31 cm în diametru) ¿i joystick-ul, amplasat la un unghi de 45 de grade, ce permite operatorului så-¿i menajeze eforturile ¿i så-¿i odihneascå mâna, controlând cu u¿urin¡å diferitele func¡ii ¿i echipamente, printre care rabatorul, hederul ¿i descårcarea buncårului. De asemenea, comenzile pentru opera¡iunile de treierare ¿i al masei de tåiere sunt amplasate tot în cotierå. Consola are, de asemenea, porturi de alimentare de 12 V ¿i USB, la care se adaugå ¿i un compartiment pentru depozitarea telefonului mobil. Monitorul cu ecran tactil poate fi controlat cu u¿urin¡å în timpul treierårii, cu o singurå mânå. Ecranul este împår¡it în douå, cu o vedere staticå ¿i una alternativå, are diverse reglaje de batere integrate, cu afi¿area imaginilor oferite de o camerå video amplasatå în partea din spate a combinei. Op¡ional, combina poate fi echipatå cu încå o camerå video, pentru o monitorizare suplimentarå a procesului de recoltare. Stâlpii îngu¿ti ai cabinei contribuie la sporirea vizibilitå¡ii optime inclusiv asupra hederului, oferitå de geamurile panoramice ¿i de podeaua înclinatå. Volanul combinei este reglabil, scaunul operatorului are suspensie pneu-

COMIA C22 fi¿a tehnicå l Motor AGCO cu 6 cilindri de 300 CP, Tier 5 l Sistem de treier cu douå rotoare l Heder de 6,9 m l Cabina Avara, cu aer condi¡ionat l Buncår de 7.600 litri maticå ¿i este echipat cu centurå de siguran¡å, iar scaunul pasagerului este pliabil ¿i are, de asemenea, centurå de siguran¡å.

Descårcare rapidå Viteza de descårcare a buncårului este de 100 litri/sec. O fereastrå mare, amplasatå în cabinå, asigurå o vizibilitate optimå asupra buncårului, care are, în plus, ¿i lumini de lucru, precum ¿i senzor cu avertizare sonorå, pentru o monitorizare sporitå. Totodatå, ¿necul de descårcare poate fi ac¡ionat din consola integratå în cotierå, ceea ce permite descårcarea u¿oarå, din mers, a buncårului, iar între¡inerea combinei Sampo Comia C22 este foarte u¿oarå.

Arpad DOBRE 45

MA{INI & UTILAJE

AgroConcept ofer\ garan]ie extins\ la combinele New Holland AgroConcept a împlinit cinci ani de la înfiin¡are ¿i are o ofertå aniversarå pentru fermieri. To¡i cei care vor achizi¡iona o combinå New Holland vor beneficia de o garan¡ie extinså la 5 ani - sau pentru 1.800 de ore de func¡ionare - fårå fran¿izå (deci clientul nu plåte¿te în plus). Garan¡ia extinså acoperå motorul, transmisia ¿i sistemul de tratare al gazelor de evacuare. Oferta este valabilå doar în luna mai 2021 ¿i vizeazå toate combinele New Holland din portofoliul AgroConcept. Printre acestea remarcåm modelele CX5.80, CX5.90, CX6.80 ¿i CX6.90, cu

puteri maxime de 258 CP, 300 CP sau 340 CP, precum ¿i gama de record mondial CR Revelation, echipatå cu motor Stage V, de 700 CP ¿i dotatå cu o serie de automatizåri. Despre ambele

game vom scrie pe larg în numerele urmåtoare ale revistei noastre.

Arpad DOBRE

Amazone Precea 6000, disponibil\ din aceast\ prim\var\ Amazone ¿i-a extins gama de semånåtori de precizie Precea cu un noul model purtat 6000, pe 8 rânduri, cu distribuirea semin¡elor prin suprapresiune, optimå pentru semånatul culturilor de porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclå, rapi¡å ¿i sorg.

S Precea 6000 cu cadrul fix ¿i Pre-

unt douå variante de semånåtori:

cea 6000-2 cu cadrul rabatabil.

Ambele sunt disponibile op¡ional fårå echipament pentru îngrå¿åminte, iar la tipurile CC, au ¿i un buncår de fertilizant. Cele 8 pânå la 9 sec¡ii de semånat au capacitå¡i de câte 55 litri, respectiv 70 litri, ¿i se aflå pe un cadru portant special, pe care se pot deplasa pe o ¿inå profilatå. Pe lângå sec¡ii, pentru fiecare rând se poate monta un distribuitor suplimentar de microgranule, cu dozare electricå.

Precea 6000-CC ¿i 6000-2CC pot fi echipate cu buncåre mari de îngrå¿åmânt, de 950 l, respectiv 1.250 l. Dozarea îngrå¿åmintelor se face individual pe fiecare rând, prin sistemul de dozare Precis, reglat prin intermediul centrului de comandå SmartCenter. Modelul Precea 6000-2FCC este echipat cu buncårul frontal FT pentru fertilizare, cu volum de 1.600 l sau 2.200 l, ceea ce reduce perioadele de sta¡ionare ¿i spore¿te eficien¡a semånåtorii. În plus, sistemul de semånat prin suprapresiune al Precea 6000 permite viteze de lucru de pânå la 15 km/orå.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 17/2021

Producåtorii de carne brazilieni mizeazå pe grâu Marii producåtori de carne din Brazilia vor folosi tot mai mult grâu pentru furaje, din cauza cre¿terii pre¡urilor la porumb. Companii gigant ca JBS sau BRF au încheiat deja contracte futures pentru cantitå¡i importante de cereale de iarnå ca grâu, triticale sau orz, iar suprafe¡ele cultivate cu aceste varietå¡i în Brazilia vor fi probabil extinse. Bulgaria vrea så reia exporturile de carne de porc în UE Agen¡ia pentru Siguran¡å Alimentarå din Bulgaria a cerut UE så permitå reluarea exporturilor de carne de porc, care sunt restric¡ionate din cauza PPA. Autoritå¡ile de la Sofia sus¡in înså cå epidemia a fost eradicatå complet ¿i solicitå ridicarea restric¡iilor la nivelul întregii ¡åri. Danone va numi în curând un nou director executiv Grupul Danone a anun¡at cå procesul de recrutare al unui nou director executiv se aflå într-un stadiu avansat, iar în acest moment au loc ultimele discu¡ii cu un grup restrâns de candida¡i. Cu cele mai mari ¿anse sunt cota¡i Antione de Saint-Affrique, de la producåtorul elve¡ian de ciocolatå Barry Calebaut, ¿i Nathalie Roos, care a lucrat în grupul L'Oreal. Mexicul ridicå interdic¡ia de import pentru cartofi Curtea Supremå din Mexic a anulat interdic¡ia de import pentru cartofi, dupå o luptå legalå care a durat ¿apte ani. Este finalul unei dispute comerciale mai vechi dintre Mexic ¿i Statele Unite. Americanii vor putea exporta acum cartofi din principalele regiuni de produc¡ie, care se aflå în Idaho ¿i alte state din zona de nord-vest. Secretarul pentru Agriculturå, Tom Vilsack, estimeazå cå vânzårile de cartofi americani în Mexic se vor tripla acum ¿i ar putea ajunge la peste 150 de milioane de dolari anual. 48

INFORMA}II

EXTERNE Rusia acord\ sprijin pentru carnea de pui Guvernul rus a aprobat un ajutor de urgen¡å în valoare de un miliard de ruble (aproximativ 15 milioane de euro) pentru producåtorii de carne de pui, dupå o scådere a produc¡iei interne. Statistic, produc¡ia de carne de pui a Rusiei a scåzut cu 5,3% în primul trimestru al anului, considerat de Mos-

cova cel mai grav declin din ultimii zece ani. Premierul Mikhail Mishustin a explicat cå fondurile vor fi disponibile atât pentru fermieri cât ¿i pentru procesatorii de carne. În plus, autoritå¡ile ar putea stabili pre¡uri maximale pentru carnea de pui, dupå ce criza de aprovizionare a dus la scumpiri semnificative în magazine. Conform datelor oficiale, puiul s-a scumpit cu 10% în ultimele douå luni, în toate regiunile Rusiei. În martie, guvernul le-a cerut principalilor producåtori så înghe¡e pre¡urile pentru o perioadå de trei såptåmâni, pentru a stabiliza pia¡a. Aceastå måsurå nu a avut înså efectul scontat, iar carnea a continuat så se scumpeascå dupå expirarea termenului.

China dezvolt\ o nou\ ras\ de porci China va miza pe geneticå pentru a dezvolta noi rase de porci ¿i alte animale de fermå, care så asigure o productivitate crescutå. Scopul final al acestui program cu o duratå de zece ani este de a cre¿te dimensiunea animalelor, pentru mai multå carne, dar în acela¿i timp de a reduce cantitatea de cereale pe care acestea le consumå. Productivitatea porcilor din China este cu 30% mai micå decât cea din

¡årile cu o agriculturå modernå, iar produc¡ia de lapte a vacilor este cu aproximativ 20% mai reduså. Programul genetic face parte din eforturile Beijingului de a impulsiona produc¡ia localå de alimente, pentru a reduce dependen¡a de importuri, pe fondul unei popula¡ii în continuå cre¿tere.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 17/2021

INFORMA}II EXTERNE

Grâu hibrid de la RAGT [i Bayer RAGT ¿i Bayer au semnat un parteneriat exclusiv pentru a dezvolta împreunå hibrizi de grâu pentru pia¡a europeanå. Cele douå companii î¿i vor uni punctele forte prin combinarea geneticii de top cu accesul la cele mai noi metodologii de reproducere, sisteme de produc¡ie de semin¡e performante ¿i solu¡ii digitale avansate. Prin hibridare se ¡inte¿te cre¿terea randamentului ¿i a stabilitå¡ii produc¡iei. “Grâul hibrid le oferå fermierilor oportunitatea de a face fa¡å provocårilor schimbårilor climatice, ob¡inând în acela¿i timp o productivitate mai mare în sistemele de culturi durabile”, apreciazå Bob Reiter, ¿ef de cercetare ¿i dezvoltare la divizia Crop Science din Bayer. Laurent Guerreiro, di-

rectorul general al RAGT Semences, considerå, de asemenea, aceastå colaborare ca un punct de cotiturå pentru fermieri: “RAGT a urmårit continuu o abordare a agriculturii durabile. Acest

acord, care î¿i propune så ofere grâu îmbunåtå¡it ¿i noi practici de cultivare, ne va permite så sprijinim fermierii ¿i mai bine”. Bayer a mai desfå¿urat un program de cercetare pentru grâul hibrid. În urmå cu zece ani chiar a cumpårat germoplasmå de la INCDA Fundulea. Compania a fost înså nevoitå så renun¡e la program, în procesul de achizi¡ie a Monsanto, obligatå de regulile organismelor de concuren¡å. Grâul este cea mai popularå culturå din lume. Furnizeazå aproximativ 20% din proteinele consumate în lume. În Uniunea Europeanå ¿i Regatul Unit sunt cultivate anual peste 25 de mil. ha.

Adrian MIHAI

Descoperiri revolu]ionare în hibridarea grâului Un studiu nou, condus de cercetåtori de la University of Western Australia ¿i oameni de ¿tiin¡å, amelioratori exper¡i ai Limagrain, va revolu¡iona cultivarea grâului, ne informeazå site-ul universitå¡ii. Au fost identificate trei gene care vor permite, indirect, ob¡inerea unor randamente mai mari la grâu ¿i o calitate mai bunå, toleran¡å la boli ¿i mediu. Publicat în Nature Communications, studiul a identificat gene care vor permite cultivarea pe scarå largå a grâului hibrid. Hibridarea necesitå controlul capacitå¡ii plantei de a se autopoleniza. Aceasta înseamnå inducerea sterilitå¡ii atunci când este necesar, precum ¿i capacitatea ulterioarå de a se restabili fertilitatea în cultura comercialå. Procesul este dificil, ca urmare a complexitå¡ii genetice a grâului. Douå descoperiri completeazå puzzle-ul hibridårii grâului. Identificarea Profitul Agricol 17/2021

genei orf279, responsabilå pentru oprirea produc¡iei de polen în grâu ¿i provocarea sterilitå¡ii, este surprinzåtoare. Orf279 a fost anterior ignoratå deoarece se credea cå o altå genå este responsabilå de sterilitatea grâului. Profesorul Ian Small, care a condus studiul la UWA, a declarat cå identificarea acestor gene Rf este esen¡ialå pentru a permite dezvoltarea mai rapidå a liniilor de grâu care ar putea fi utilizate în producerea hibrizilor. Pe de altå parte, au fost identificate douå gene responsabile de Restabilirea fertilitå¡ii, cunoscute sub numele de Rf1 ¿i Rf3. Acestea inverseazå sterilitatea grâului prin activarea produc¡iei de polen. Pascual Perez din Limagrain (a patra cea mai mare companie producåtoare de semin¡e din lume prin holdingul såu, Vilmorin&Cie), care a condus echipa de cercetare din Fran¡a, a declarat cå poten¡ialul repro-

ducerii hibride în grâu a fost recunoscut de amelioratori încå din secolul al XIXlea. “Cu toate acestea, tehnologia a fost sub-exploatatå la grâu din cauza dificultå¡ilor de producere a hibrizilor, în ciuda eforturilor majore din sectoarele academice ¿i comerciale”, a spus Perez. Aceastå nouå abordare a bazelor genetice ale sterilitå¡ii ¿i restabilirii fertilitå¡ii la grâu va conduce la dezvoltarea unor sisteme eficiente de produc¡ie hibridå ¿i va fi valoroaså pentru companiile de ameliorare a grâului dornice så dezvolte hibrizi. “Descoperirile noastre sunt o realizare pe care amelioratorii au a¿teptato zeci de ani”, a spus profesorul Small. Se estimeazå cå vor schimba regulile jocului ¿i vor ajuta la accelerarea dezvoltårii produc¡iei de semin¡e de grâu.

Adrian MIHAI 49

MICA PUBLICITATE

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS INGINER AGRONOM MULTIPLICARE: Teleorman Companie multina¡ionalå de top producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL COMERCIAL &ADMINISTRATIV: Bucure¿ti Companie producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: Teleorman, Bråila Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL DEPARTAMENT FUNCIAR: Cara¿-Severin Grup de firme cu profil agricol din zona de Vest

REPREZENTANT VÂNZÅRI INPUTURI: Boto¿ani Companie na¡ionalå de distribu¡ie inputuri

RESPONSABIL VÂNZÅRI: ZONA AR-BH ¿i OT-TR-GR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Vrei så te alåturi celei mai tari echipe multina¡ionale furnizoare de semin¡e, care a crescut în agribusinessul românesc într-un an cât al¡ii în zece? Acum e momentul så faci pasul în fa¡å pentru a fi alåturi de ei în Campania de rapi¡å în toamna lui 2021! Cåutåm un om de bazå în echipå, care så acopere zona AG, GR ¿i TR, pentru un furnizor multina¡ional de semin¡e.

Sales Representative AG, GR, TR E¿ti candidatul potrivit dacå îndepline¿ti cumulativ urmåtoarele condi¡ii: • Experien¡å de minim 2 ani în semin¡ele pentru cultura mare în Arge¿, Giurgiu ¿i Teleorman • Cunoa¿terea personalå a distribuitorilor de inputuri din zona alocatå ¿i abilitå¡i dovedite de negocieri B2B cu ace¿tia • Studii superioare în sectorul agronomic, putând oferi ¿i consultan¡å tehnicå cåtre fermierii-cheie • Permis B, mobil zi de zi pe teren ¿i bun utilizator de Microsoft Office (Excel, PowerPoint, Outlook). Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorilor angaja¡i så råmânå la cele mai înalte cote de-a lungul întregului an ¿i pentru a atinge performan¡a comercialå scontatå! 50

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 Profitul Agricol 17/2021

Pagina de istorie “Vila cu clopo]ei” a doctorului Minovici R

ecent restauratå, “Vila cu clopo¡ei” a doctorului Minovici poate fi vizitatå din nou. Este cel mai vechi muzeu bucure¿tean de artå popularå. A fost deschis pentru public în anul 1906. Pe atunci a func¡ionat ca muzeu particular. Prin 1903, Nicolae Minovici, proaspåt medic legist, l-a chemat la Båneasa pe prietenul såu Cristofi Cerkez, arhitect. Acolo, în lini¿tea de la marginea Bucure¿tiului, unde Minovici avea o micå mo¿ie, cei doi au pus la cale ridicarea clådirii. ¥n viitoarea caså avea så-¿i aducå doctorul obiectele ¡åråne¿ti adunate de prin ¡arå. Arhitectul avea mânå liberå. A¿a a apårut Vila Minovici, o splendidå construc¡ie în stil neoromânesc. Arhitectul Cerchez a adåugat la tradi¡ie ni¿te clopo¡ei u¿ori, de sticå, care sunau la adierea vântului. Pe vremea când era lini¿te în jur, clinchetul u¿or al clopo¡eilor se auzea de pe trotuar. Azi, cu traficul de ma¿ini de la Fântâna Miori¡a, ce så se mai audå?! Casa era înconjuratå de o grådinå redesenatå de Wilhelm August von Becker, între anii 1911-1913. În continuarea grådinii se afla “o fermå destinatå pomilor fructiferi, legumelor ¿i cre¿terii påsårilor”. În 1937, Nicolae Minovici a donat întreaga proprietate ¿i colectia sa de artå popularå Primåriei Bucure¿tilor. Nicolae Minovici era aromân. El ¿i fratele såu, Mina, fåceau parte dintr-o familie 52

cu 13 copii, dintre care au supravie¡uit ¿ase båie¡i ¿i trei fete. El a înfiin¡at Societatea Salvarea (1906) ¿i primul spital de urgen¡å din România (1937). A fost directorul Institutului Medico-Legal între anii 1933-1940. Colec¡ia sa de artå popularå cuprinde costume de port popular din regiunile Suceava, Ilfov-Vla¿ca, Arge¿; ¡esåturi din Oltenia; ceramicå din toate zonele etnografice, inclusiv din centre de olårit aståzi dispårute. Mai sunt icoane pe sticlå din Ardeal; ouå încondeiate etc. Nicolae Minovici a donat ¿i colec¡ia sa de picturi: Eustatiu Stoenescu, Arthur Verona, Bednarik, Costin Petrescu etc. (Cam în aceea¿i vreme a pornit ¿i proiectul ambi¡ios al lui Tzigara Samur-

ca¿, care a pus piatra de temelie a actualului Muzeu al ºåranului Român. Acolo, între biserica Izvorul Tåmåduirii a lui Mavrogheni ¿i Monetåria Statului, a fost începutå, la 1912, clådirea Muzeului de artå Popularå, terminatå abia în 1941). Dr. Nicolae Minovici a murit în 1941. ¥n primii ani de comunism Vila Minovici a cam fost låsatå de izbeli¿te. La începutul anilor ‘70, muzeul a fost trecut într-un grad inferior, categoria a IV-a. Fusese afectat de cutremurul din 1940. Apoi de cel din martie 1977. Cancelaria Comitetului Central al PCR a “transferat” muzeul cåtre Ministerul Afacerilor Externe, pentru a fi închiriat Corpului Diplomatic. Era o listå mai lungå de clådiri istorice: casa generalului Coandå din bd. Ana Ipåtescu, case din str. Zambaccian 21A, str. arh. Ion Mincu 15, str. Minovici 1, ¿os. Kisseleff 10, bd. Dacia nr. 35. Muzeul a fost închis la 20 noiembrie 1978 printr-o hotårâre a Consiliului Culturii ¿i Educa¡iei Socialiste, institu¡ie conduså pe atunci de Tamara Dobrin. A fost redeschis în 1985. În 1983, Dumitru Minovici trece în nefiin¡å, låsând so¡iei sale, Ligia Minovici, calitatea juridicå a celor douå acte de dona¡ie pe care le patronase din 1945. Din februarie 1991, a fost transferat în administrarea Muzeului Satului. Ordinul este semnat de ministrul Culturii de atunci, Andrei Ple¿u. Profitul Agricol 17/2021

PAGINA DE HOBBY

Semne de prim\var\ S-a mai încruntat iarna în câteva rânduri, pânå så îndure lec¡ia umilin¡ei în fa¡a primåverii tot mai impetuoase. Au trecut gâ¿tele cåtre miazånoapte, au cåzut sitarii, iar coco¿ii-de-munte încå mai dån¡uiesc printre petice de zåpadå uitatå de Sângeorz.

de box afla¡i la cheremul câtorva pugili¿ti de categorie “muscå”, în plin antrenament. Presimt cå pe lista speciilor ce urmeazå a fi suspendate sine die din calendarul nostru vânåtoresc sunt capra neagrå ¿i cerbul comun. Justificårile, desigur, nu lipsesc. Dintre mamifere, pe post de „cal de båtaie” vor

Şi

în acest an am urcat la gotcani cu acelea¿i sentimente amestecate de la un timp încoace. Faptul cå (deocamdatå) nu ni s-a luat ¿i bucuria de a-i vedea doar, ca vânåtori platonici, o pot considera o favoare, ca atâtea altele în ultima vreme ¿i, probabil, ca încå multe care vor veni. Pentru cå, odatå precedentul creat prin interzicerea vânåtorii la majoritatea speciilor de påsåri, întrevåd folosirea re¡etei ¿i în cazul altor sålbåticiuni, dupå cum se aude, începând cu cåpriorul. Artizanii acestor artificii fårå precedent în lume sunt neobosi¡i. Chipurile, vizat este Ministerul Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, dar victimå se dovede¿te a fi înså¿i activitatea cinegeticå în ansamblul ei, domeniu strategic, de importan¡å na¡ionalå, pe alte meleaguri. Mi-a greu så cred cå aceastå veritabilå campanie e numai un moft sau un acces de principialitate bine orchestratå. Nu ¿tiu de ce, dar am senza¡ia cå se urmåre¿te destructurarea domeniului, profitându-se de lipsa de reac¡ie, voitå sau incon¿tientå, a celor îndritui¡i så riposteze. Vânåtorimea iese din calcul pentru cå suferå îndeob¿te de apatie. Exponen¡ii ei, ca ¿i penibilii slujba¿i plåti¡i rege¿te pentru a apåra drepturile Statului în sfera cinegeticului, nu denotå decât amatorism, servilism ¿i incompeten¡å, låsând impresia unor saci

Profitul Agricol 17/2021

råmâne iepurele ¿i mistre¡ul, meni¡i så între¡inå iluzia caracterului vânåtoresc al tagmei care, în lipsa acestor ultime supape, ar trebui så se transforme într-o societate de contemplare a naturii. Sunt curios cum se vor mai fåli mâine cu pu¿tile lor sofisticate ¿i cu echipamentul “de firmå” teribilii nimrozi cu ca¿ la gurå, feciori de bani-gata, în fa¡a camarazilor de rând, dacå nici la ciori nu vor mai putea ie¿i. Mai lesne le va fi så-¿i adjudece pachetul “big five”, în Africa, pentru snobi. Abia dacå se va interzice vânåtoarea ¿i la cele douå specii men¡ionate mai sus (menite så între¡inå o oarecare justificare a plå¡ii cotiza¡iilor hipertrofiate cåtre asocia¡iile ai cåror membri sunt sili¡i så fie), sistemul va intra, sufocat sau mort de inani¡ie, în colaps. Cine

¿tie, poate asta se ¿i urmåre¿te… Oricum, vorba aceea, “Vacii noastre nu i-i bine, i-am våzut pielea pe gard.” Dar så revenim la drumul nostru cåtre locurile de rotit ale coco¿ilor-demunte de sub Feredeu. Am traversat în lung impresionanta poianå Corhana, odinioarå loc de stânå ¿i de på¿unat, aståzi pârloagå, cu ierburi încâlcite, macerate de-a lungul timpului într-o pâslå vegetalå nemaicåutatå de nimeni, ca la început de lume. Aici, zåpada ståruie pânå târziu. Am înnoptat nu departe, în coliba veche din Bâtca-Mare, lumini¿ larg, de pe vremea când aici î¿i avea såla¿ul Pahomie, pustnicul din veac. Cu mult înainte så se crape de ziuå, ne-am urnit cåtre cunoscuta båtaie a gotcanilor, orbecåind printre arbori ¿i cioate ruginite, în lipsa potecii ascunse de covorul alb, a¿ternut în straturi încå din octombrie. Unde am socotit cå e bine, acolo ne-am a¿ezat, alegându-ne fiecare câte un loc de veghe cât mai propice, cu vedere largå jur-împrejur. Primele madrigaluri ale cavalerilor negri ne-au surprins oarecum, silindune så påråsim peluza arenei pe care o socotisem, ani de-a rândul, ca fiind „a noastrå”, oameni ¿i sålbåticiuni. Dar cine ¿tie ce capriciu a mutat locul de rotit deasupra unei rari¿ti abrupte, cotropite de regenerarea de molid vegheatå de câ¡iva patriarhi ai codrului secular de altådatå. Din cauza desimii, nu puteam vedea mare lucru, înså am avut ¿ansa de a ne încânta auzul cu un concert magnific. Imagina¡ia ne-a transportat, pentru mai bine de un ceas, de-a dreptul printre påsårile maiestuoase, al cåror fâlfâit de aripi ni se deslu¿ea din spatele cortinei. Primele raze de soare au pus capåt spectacolului. N-a durat mult ¿i, la capåtul drumului forestier, dupå cele dintâi semne de primåvarå, am intrat în vâltoarea lumii de jos. Vraja se destråmase.

Gabriel CHEROIU 53

HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 5 - 19.05.2021

Emil Nedelcu 5.05.1977, director vânzåri Syngenta George Scarlat 5.05.1979, senator, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå Adriana Chirea 6.05.1963, director adjunct måsuri de pia¡å, APIA Liviu Micovschi 7.05.1959, Branch Manager NHR - Filiala Carei Dan Dasoveanu 7.05.1976, Branch Manager NHR - Filiala Ro¿iori Råzvan Tomescu 7.05.1980, director marketing Titan Machinery România Cåtålin Ionu¡ Nica 7.05.1981, secretar general MADR Vicen¡iu Cremeneanu 8.05.1969, director general Alcedo Mihai Anghel 15.05.1963, Cerealcom Dolj Stanca Tudor 16.05.1947, director executiv, Patronatul Cårnii de Porc Dumitru Grigorean 16.05.1969, pre¿edinte Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine Carne Aurel Panå 17.05.1949, fost secretar de stat MADR Jean-Baptiste Jurbert 18.05.1974, director general Caussade Semences Sorin Toma 18.05.1980, reprezentant vânzåri KWS Cornelia Pistol 18.05.1983, director de CercetareDezvoltare Cereale ¿i Leguminoase Saaten-Union Alexandru T. Bogdan 19.05.1941, prof. dr. membru ASAS Grigore Horoi 19.05.1956, pre¿edinte Agricola Interna¡ional Bacåu 54

Caii s\lbatici ai Cernobîlului Au trecut 35 de ani de explozia reactorului 4 al centralei de la Cernobîl (26 aprilie 1986). Atunci câteva sute de mii de oameni au fost for¡a¡i så se mute, iar o zonå de 2.600 de kilometri påtra¡i (cât jumåtate din jude¡ul Ialomi¡a) a fost declaratå zonå interziså. Dupå 35 de ani, incursiunile destul de timide aratå cå natura a supravie¡uit radia¡iilor, vegeta¡ia acoperå blocurile, iar porcii mistre¡i, lupii, cåprioarele ¿i caii sålbatici au profitat de absen¡a omului ¿i s-au înmul¡it. Autoritå¡ile ucrainene spun cå aceastå zonå de excludere, contaminatå radioactiv, nu va fi sigurå pentru oameni timp de 24.000 de ani. Acum 5 ani a fost creatå Rezerva¡ia

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 16/2021 ORIZONTAL: AMIDON - FEL; PAT - PLAURI; ETAPA - GREC; TU - OCARA - H; IRIS - NATIE; SENATOR - RF; A - ACATARII; NIMERI - ATA; TOI - AMARAT; INCOMPLETA.

naturalå de la Cernobîl, pentru a urmåri evolu¡ia animalelor din zonå. Urmåtorul pas al autoritå¡ilor de la Kiev ar fi så ob¡inå statutul de zonå protejatå UNESCO. A fost gåsitå acolo ¿i o specie de cai sålbatici originarå din Asia, denumitå calul lui Przewalski, dupå omul de ¿tiin¡å polonez Nikolai Przewalski, care a descoperit-o la marginea de¿ertului Gobi. Se credea cå au dispårut complet pânå la jumåtatea secolului XX. Calul lui Przewalski mai este numit ¿i calul sålbatic asiatic, calul sålbatic mongol sau Takhi ¿i este cea mai apropiatå rudå sålbaticå a calului domestic.

Arin DORNEANU ORIZONTAL: 1) Întåritor pe bazå de apå – Unitate de maså; 2) Celebritatea lui Procust – Insule în mi¿care; 3) Fazå de campionat – Bårbatul Atenei; 4) Timbru sec! – Rea de gurå; 5) Floarea... ochiului – Ansamblu de la ¡arå; 6) Ales într-o camerå – Margini de recif! 7) Apreciere popularå; 8) A ajunge la ¡intå – Potrivitå dupå ureche; 9) Asta-i culmea – I s-au înecat coråbiile; 10) Aflatå în lipsuri. VERTICAL: 1) Aprecia¡i pentru bunul lor gust; 2) Ajunse la faza de coacere – E un nume… în chimie; 3) Pregåtitå pentru råzboi – Un om... urât; 4) Închise la fa¡å; 5) Nui de trecut cu vederea – ºinut de pove¿ti; 6) Olanda pe ma¿ini – Un sfert din an; 7) Privitoare la culturå – Apel.. la catalog! 8) Luat prin surprindere – Se laså a¿teptate; 9) Vremuri de himere! – Fåcut så explodeze; 10) A devenit fluentå. Profitul Agricol 17/2021