Profitul Agricol nr. 17, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 17 din 1 mai 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 17/2024 Redactor - ¿ef

De ce nu o discriminare pozitiv\ pentru procesatorul rom=n? Folosindu-se de r\zboi ca de o pelerin\ protectoare (;nainte s-au folosit de pandemie cu acela[i scop), ;n Europa vedem cum cre[te ideologia patriotismului alimentar. C\ci nu doar la noi face ministrul apel la popor s\ m\n=nce alimente locale [i s\ le resping\ pe cele str\ine. Cu mici retu[uri, la fel se ;nt=mpl\ la Paris, la Roma... Nici Bruxelles-ul nu este imunizat la teoria patriotismului alimentar. {i ne promite (cam prea insistent) c\ pritoce[te clauze juridice care s\ ;i oblige pe americani, brazilieni ori australieni s\ respecte acelea[i reguli ca fermierul european. De parc\ ar fi vina celor de peste m\ri c\ nu [i-au suprareglementat agricultura, cum ne-am gr\bit noi, prin Uniune. Probabil func]ionarii din capitala Europei nu au ;n]eles nimic din mitingurile fermierilor, dec=t c\ au fost ni[te zile de deranj. Iar unii au avut ghinionul s\ cam put\ prin birouri dup\ ce trecea vidanja.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

{i nu se mai g\sesc destule voci lucide s\ explice de ce trebuie temperat curentul na]ionalist alimentar. Acum c=]iva ani, ;[i asuma rolul \sta ingrat Germania. Dar, acum, cu criza care a [ubrezit-o, nici Germaniei nu ;i mai d\ m=na s\ ridice mingi fierbin]i. Sigur c\ nu e r\u s\ cump\r\m rom=ne[te, Doamne fere[te! Doar c\, am mai zis-o, ministrul, ;nainte de a pasa consumatorilor responsabilitatea, ar trebui chiar s\ fac\ politici care s\ ;ncurajeze produc\torul autohton, [i nu s\ caute investitori cu petro-dolari. Pentru c\ patriotismul alimentar ;ncepe de la ideea “cum s\ ;i convingem pe rom=ni s\ investeasc\ ;n procesare, ;n prelucrare” [i abia apoi s\ vedem dac\ mai avem nevoie s\ investeasc\ [i al]ii.

Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 17/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 7 pe loc la pre[edin]ia Comisiei Europene Europenii, preocupa]i de clim\, mai pu]in de PAC Ministrul ucrainean al Agriculturii e anchetat pentru corup]ie Probleme pentru fuziunea Bunge-Viterra

“Un tractor pe ferm\” - faza consultativ\. Dosare penale pentru Plusuri [i minusuri 9 PPP-uri poten]ial periculoase

AIPROM - Programul SCAPA de colectare a de[eurilor

Nostalgia> AFIR [i APIA se ;ntrec ;n raport\ri m\re]e

Parlamentul European a revizuit legisla]ia calit\]ii aerului

Sondajul care arat\ nemul]umirile fermierilor din UE

Ploi bune pentru startul culturilor de prim\var\

Pre]uri [i pie]e

Platforma Saaten-Union de la Drajna Anvelope rezistente [i durabile se adapteaz\ regimului pluviometric 30 pentru remorci

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Mai mult porumb în UE

Via]a companiilor

55 milioane tone de floarea-soarelui 18 Rezultate solide pentru Agricover în 2023 Ucraina devine un furnizor atractiv de soia 19 Merpano a pornit de la 3 angaja]i, iar în 2024 a ajuns la 80 Produc]ia mondial\ de rapi]\ 20

Cre[terea animalelor EFSA> Aten]ie dup\ vaccinarea p\s\rilor!

Culturi vegetale Cum se combat ]ân]arii silicvelor de rapi]\

Viermele de m\tase, mai ceva ca Viagra 22

Combine performante pentru ferme mici

Prelucrarea solului, sem\nat direct [i fertilizare 3 în 1

Opinii Inova]iile sunt esen]iale pentru viitorul agriculturii

Istoria mini[trilor Mini[trii peste un birou, dou\

Hobby

:n C=mpia de Vest am ;nt=lnit agricultori optimi[ti

Recomand\ri la problemele din câmp

Robo]ii, lucreaz\ ei continuu, 26 dar sunt prea scumpi

Ma[ini & utilaje 38

Dansând cu gotcanii

Atelier de f\cut brânz\, la Secusigiu

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII 7 pe loc la pre[edin]ia Comisiei Europene Chiar dac\ popularii europeni au convenit, la Bucure[ti, s\ o sus]in\ pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat la [efia Comisiei Europene, pare c\ zarurile nu ar fi fost aruncate. Reputata publica]ie Politico avanseaz\ [ase alternative, printre acestea fiind [i pre[edintele României, Klaus Iohannis. Chiar dac\ Iohannis candideaz\, f\r\ [anse reale, la pre[edin]ia NATO, Politico îl vede cel mai bine plasat pentru a fi succesorul lui von der Leyen, în cazul în care aceasta s-ar retrage din curs\, ori, dintr-un motiv sau altul, nu ar mai întruni sus]inerea necesar\.

Ceilal]i cinci poten]iali contracandida]i sunt Mario Draghi, fost primministru al Italiei [i un apropiat al pre[edintelui francez Emmanuel Macron, malteza Roberta Metsola, actuala pre[edint\ al Parlamentului European, franceza Christine Lagarde, pre[edinta B\ncii Centrale Europene, Andrej Plenkovic, prim-ministrul Croa]iei, [i francezul Thierry Breton, comisar pentru pia]a intern\ a Uniunii Europene, fost ministru de finan]e.

Robert VERESS

Europenii, preocupa]i de clim\, mai pu]in de PAC Înaintea alegerilor europarlamentare programate în luna iunie, Uniunea European\ a publicat un sondaj de opinie care arat\ priorit\]ile votan]ilor din blocul comunitar. Pentru cei mai mul]i europeni (33%), prioritatea este lupta contra s\r\ciei [i inegalit\]ii sociale, în timp ce 32% consider\ c\ investi]iile în sistemul public de s\n\tate sunt cele mai importante. Pe locul al treilea, 31% dintre votan]i au r\spuns c\ priorit\]ile sunt economia, crearea de noi locuri de munc\ [i politica de ap\rare. Schimb\rile climatice îi preocup\ pe 27% dintre europeni, în timp ce doar 23% dintre cei chestiona]i cred c\ politica agricol\ a UE este cea mai important\. Profitul Agricol 17/2024

În schimb, 30% dintre aleg\tori spun c\ agricultura [i securitatea alimentar\ sunt principalele atuuri geopolitice prin care UE poate deveni mai puternic\ la nivel global. Cât despre rolul Uniunii din ultimii patru ani, 40% dintre europeni cred c\ el a crescut, 35% spun c\ a r\mas la fel, în timp ce 22% au r\spuns c\ s-a diminuat. La nivel european, 61% dintre cet\]eni sunt optimi[ti cu privire la viitorul UE. Parlamentul European are o imagine pozitiv\ în 25 dintre cele 27 de state membre, în special în Portugalia (66%), Danemarca (59%) [i Irlanda (59%).

Drago[ B|LDESCU

Adrian Pintea la Salonul de Agricultur\ din Maroc Secretarul de stat Adrian Pintea se afl\ zilele acestea la cea de-a 16a edi]ie a Salonului Interna]ional de Agricultur\ din Maroc (SIAM). Cu aceast\ ocazie, companii precum Salrom, Plafar, Pro Agro, Râureni, Mirdatod, La Provincia, AviGis, Moesis, Consoradi, Babic de Buz\u, Agricola, Dobrogea Grup [i Agrozoomed [i-au putut promova produsele. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Ambasadei Rom=niei din Maroc.

Rusia interzice cre[terea p\s\rilor în aer liber Ministerul Agriculturii din Rusia a propus interzicerea la nivel na]ional a cre[terii p\s\rilor în aer liber, pentru a reduce riscul apari]iei unor focare de grip\ aviar\. M\sura ar putea fi aplicat\ din luna martie a anului viitor. În timp ce decizia este sus]inut\ de reprezentan]ii marilor ferme din ]ar\, ea le-ar afecta grav pe cele organice, dar [i gospod\riile individuale. Statisticile oficiale arat\ c\ 18% din produc]ia de ou\ a Rusiei [i 16% din cea de carne de pui este asigurat\ de ferme mici de familie.

Amazone preia MP Agro Produc\torul de ma[ini agricole Amazone anun]at c\ specialistul în împr\[tierea îngr\[\mintelor braziliene MP Agro va deveni parte a Grupului Amazone. Aceast\ achizi]ie marcheaz\ un pas înainte în interna]ionalizarea [i sporirea prezen]ei Grupului Amazone în America de Sud. Fuziunea î[i propune s\ ofere ma[ini agricole inovatoare de cea mai înalt\ calitate pe pia]a brazilian\ [i s\ ridice nivelul de precizie [i durabilitate în aplicarea îngr\[\mintelor în Brazilia.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Argentina construie[te un nou terminal de cereale Guvernul din Argentina a anun]at c\ va investi 550 de milioane de dolari în construc]ia unui nou terminal fluvial pentru exportul de cereale în provincia Rosario. Provincia este principala regiune agricol\ din statul sud-american [i produce peste 80% din alimentele de export, iar marii traderi Bunge, Car gill [i Louis Dreyfus de]in silozuri în apropiere. Lucr\rile au început deja din luna martie, iar terminalul va fi construit în localitatea Timbuez pe fluviul Parana.

SUA aloc\ un miliard de dolari pentru ajutoare alimentare Departamentul de Stat pentru Agricultur\ al SUA (USDA) [i organiza]ia USAID au alocat un miliard de dolari pentru trimiterea de ajutoare alimentare în ]\rile s\race ale planetei. Suma va fi folosit\ pentru achizi]ia de produse de la fermierii americani. Ajutoarele vor fi expediate în 18 ]\ri din Africa [i Asia, dar [i în Haiti.

Ecuador î[i majoreaz\ produc]ia de cacao Cre[terea exploziv\ a pre]urilor mondiale la cacao i-a f\cut pe fermierii din Ecuador s\ fac\ investi]ii mari în culturile lor de arbori de cacao. În ultimele [ase luni, pre]urile mondiale la cacao s-au triplat, dup\ ce evolu]iile meteo nefavorabile [i bolile au redus produc]ia de boabe de cacao în Coasta de Filde[ [i Ghana, care împreun\ sunt responsabile pentru aproximativ 60% din produc]ia mondial\. Ecuadorul, care în prezent este al treilea mare produc\tor mondial de boabe de cacao, urmeaz\ s\ produc\ în acest sezon 437.000 de tone, fa]\ de 413.000 de tone în sezonul trecut.

Ministrul ucrainean al Agriculturii e anchetat pentru corup]ie Autoritatea anticorup]ie din Ucraina a pornit o investiga]ie contra ministrului Agriculturii, Mykola Solskyi, care este acuzat c\ a înstr\inat în mod ilegal terenuri care se aflau în proprietatea statului. Solskyi a preluat portofoliul la o lun\ dup\ declan[area invaziei ruse [i a avut dificila sarcin\ de a ]ine pe linia de plutire agricultura ucrainean\ [i de a continua exportul de cereale [i alte produse alimentare. Ministrul a negat acuza]iile [i sus]ine c\ le va oferi anchetatorilor toate documentele care arat\ c\ faptele incriminate s-au produs înainte de

venirea lui la minister. Procurorii spun c\ 2.500 de hectare de teren agricol din regiunea Sumy din nordul ]\rii, cu o valoare de aproximativ 7 milioane de dolari, au fost vândute ilegal în perioada 20172021. Autorit\]ile au reu[it ulterior s\ împiedice înstr\inarea altor terenuri, care valoreaz\ 4,8 milioane de dolari. Anul trecut, adjunctul lui Solskyi, Taras Vysotskyi, a fost vizat [i el de o anchet\ privind achizi]ia de alimente la pre]uri exagerate pentru regiunile afectate de lupte.

Drago[ B|LDESCU

Probleme pentru fuziunea Bunge-Viterra Fuziunea dintre marii traderi de produse agricole Bunge [i Viterra întâmpin\ un nou obstacol în Canada, acolo unde Biroul Competi]iei are obiec]ii multiple. Într-un raport trimis guvernului din Ottawa, institu]ia sus]ine c\ tranzac]ia “va avea efecte anticoncuren]iale importante prin eliminarea rivalit\]ii dintre Viterra [i Bunge pe pie]ele agricole din Canada”. În mod specific, Biroul crede c\ fuziunea va afecta concuren]a pentru achizi]iile de grâu în vestul Canadei [i vânz\rile de ulei de rapi]\ în estul ]\rii. Raportul este, ;ns\, consultativ. Ministerul Transporturilor trebuie s\

publice un raport propriu pân\ la începutul lunii iunie, decizia final\ fiind a guvernului federal. Cele dou\ companii au r\spuns printr-un comunicat de pres\ comun, care sus]ine c\ îngrijor\rile Biroul Competi]iei sunt nefondate. Ele s-au angajat s\ coopereze cu autorit\]ile locale [i s\ furnizeze toate informa]iile necesare. Fuziunea dintre Bunge [i Viterra ar crea un gigant cu active cu o valoare total\ de 34 de miliarde de dolari, aproape de cea a rivalilor de la Archer-Daniels-Midland (ADM) [i Cargill.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 17/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

“Un tractor pe ferm\” - faza consultativ\. Plusuri [i minusuri A fost publicat\ a doua variant\ a Ghidului pentru achizi]ia de utilaje agricole, care vine cu reglement\ri concrete pentru programul “Un tractor pe ferm\” anun]at de Ministerul Agriculturii. V=nz\torii de utilaje apreciaz\ acest program, dar unii consider\ c\ anumite m\suri puteau fi omise, iar cooperativele trebuiau mai bine sprijinite. Ministerul Agriculturii are în vedere primirea primelor proiecte de finan]are cu începere din iunie.

Prezent\m pe scurt câteva coordonate ale ghidului> Beneficiari ai finan]\rilor sunt fermierii (PFA, ÎI, ÎF), persoane juridice (SRL, SA, SNC etc.), societ\]i agricole, composesorate, ob[ti, cooperative agricole, grup sau organiza]ii de produc\tori. Dimensiunea fermei trebuie s\ fie de la 8.000 la 100.000 euro SO suprafa]a minim\ 100 ha - pentru fermele familiale, respectiv de la 12.000 la 250.000 SO, în cazul celorlalte exploata]ii agricole. Sunt incluse [i ferme de peste 250.000 SO, respectiv 500.000 - 1.000.000 SO (inclusiv cele zootehnice). Se finan]eaz\ achizi]ia de tractoare, combine [i utilaje agricole, cu punctaj suplimentar pentru cele pentru agricultura conservativ\. Finan]\rile nerambursabile pentru fermele de 8.000-100.000 SO vor fi de 50% din valoarea proiectului [i nu Profitul Agricol 17/2024

Minusurile programului A doua propunere a APIMAR a avut în vedere acordarea a 10 puncte pentru fermierii care achizi]ioneaz\ sem\n\toare direct\, 8 puncte pentru o sem\n\toare minimum till/strip till, 5 puncte pentru un utilaj strip till [i doar 3 puncte pentru achizi]ia unui echipament pentru minimum till. În ghid se prevede c\ la achizi]ia oric\rui echipament dintre cele enumerate se acord\ maximum 10 puncte. vor dep\[i 350.000 euro pentru ma[ini agricole, respectiv 1.000.000 euro pentru utilaje specifice culturii de sfecl\ de zah\r. Pentru celelalte tipuri de ferme finan]area va acoperi tot 50% din valoarea total\, dar nu va dep\[i 400.000 euro pentru ma[ini agricole, respectiv 1.000.000 euro pentru utilaje specifice culturii sfeclei de zah\r. Pentru cooperative, grupuri de produc\tori [i organiza]ii de produc\tori, sprijinul nerambursabil acoper\ 50% [i nu va dep\[i 1.500.000 euro indiferent de tipul investi]iei [i de dimensiunea fermei. APIMAR, Asocia]ia Produc\torilor [i Importatorilor de Ma[ini Agricole salut\ lansarea ghidului, la a c\rui elaborare a participat. Mihai Iva[cu, director APIMAR, spune c\ asocia]ia a înaintat dou\ propuneri Ministerului Agriculturii. Prima are în vedere aplicarea coeficientului de 100 CP/metru/utilaj de cultivare a solului. APIMAR a propus înlocuirea utilajului cu o sem\n\toare, deoarece un tractor de 300 CP poate lucra [i cu un cultivator minimum till pe l\]imi de peste 3 m.

“Dac\ se vor acorda 10 puncte pentru o grap\ cu discuri pentru minimum till, de exemplu, unii fermieri o vor achizi]iona, de[i poate nu au nevoie de ea, doar pentru punctaj suplimentar. A[a era pe vremuri moara cu cioc\nele, pentru care se acorda punctaj, deoarece era utilizat\, chipurile, la prelucrarea produselor agricole. În realitate, foarte pu]ini au folosit-o, la fel s-ar putea întâmpla [i în cazul grapelor cu discuri. Mai bine [i-ar lua o mic\ pres\ de balotat”, crede Mihai Iva[cu. Un alt minus al programului este sprijinul slab pentru cooperative. Teoretic, cooperativele ar putea ob]ine un punctaj maxim de 25 de puncte. Totu[i, în cazul formelor asociative care au în componen]a lor cel pu]in un membru a c\rui dimensiune economic\ a exploata]iei dep\[e[te 30% din SO -ul cumulat al tuturor membrilor respectivei forme asociative, nu se acord\ niciun fel de punctaj. Drept urmare, anumite cooperative sunt excluse din start de la finan]are.

Arpad DOBRE 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

AIPROM - Programul SCAPA de colectare a de[eurilor În luna mai începe campania de colectare a de[eurilor de ambalaje provenite de la utilizarea produselor de protec]ie a plantelor prin programul SCAPA al AIPROM 2024.

SCAPA de ambalaje!

teja utilizatorul [i mediul înconjur\tor, îns\ dup\ efectuarea tratamentelor, în ferm\ r\mâne o cantitate important\ de ambalaje din plastic, metal sau hârtie care pot fi recuperate [i reciclate, prin programul SCAPA al Asocia]iei Industriei de Protec]ia Plantelor din România, respectând anumite condi]ii. Preluarea ambalajelor este realizat\ de c\tre unicul operator SCAPA autorizat de AIPROM - Ecorec Recycling -

furnizor de servicii de inspec]ie, transport [i valorificare a ambalajelor, cu participarea important\ a companiilor distribuitoare, în calitate de centre de colectare. De asemenea, mai multe detalii despre func]ionarea programului pute]i afla direct de pe site-ul AIPROM> https>//www.aiprom.ro/proiecte/scapa.

Campania SCAPA de colectare a de[eurilor de ambalaje de pesticide debuteaz\ în luna MAI. În intervalul mai-iulie fermierii [i distribuitorii de produse de protec]ie a plantelor pot preda GRATUIT de[eurile de ambalaje provenite de la utilizarea pesticidelor în cele peste 80 de centre de colectare SCAPA din ]ar\. Înainte s\ planifica]i o vizit\ în centrele de colectare SCAPA verifica]i programul de func]ionare al acestora, accesând website-ul AIPROM. Ambalajele produselor de protec]ia plantelor sunt concepute pentru a pro-

Parlamentul European a revizuit legisla]ia calit\]ii aerului Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu 381 voturi pentru, 225 împotriv\ [i 17 ab]ineri, un acord politic provizoriu la care s-a ajuns cu ]\rile UE privind noi m\suri de îmbun\t\]ire a calit\]ii aerului în UE. Noile norme stabilesc limite [i valori-]int\ mai stricte pentru 2030 pentru poluan]ii cu impact grav asupra s\n\t\]ii umane, inclusiv particulele în suspensie (PM2,5, PM10), NO2 (dioxid de azot) [i SO2 (dioxid de sulf). 10

Statele membre pot solicita ca termenul pentru 2030 s\ fie amânat cu pân\ la zece ani, dac\ sunt îndeplinite anumite condi]ii. Dac\ noile norme na]ionale sunt înc\lcate, persoanele afectate de poluarea aerului vor putea deschide ac]iuni în instan]\, iar cet\]enii vor putea primi desp\gubiri în cazul în care s\n\tatea lor a fost deteriorat\. De asemenea, vor fi create mai multe puncte de prelevare a calit\]ii aerului

în ora[e, iar indicii de calitate a aerului vor deveni comparabili, clari [i pu[i la dispozi]ia publicului în întreaga UE. Legea trebuie s\ fie adoptat\ [i de Consiliu, înainte s\ fie publicat\ în Jurnalul Oficial al UE [i s\ intre în vigoare 20 de zile mai târziu. }\rile UE vor avea apoi la dispozi]ie doi ani pentru a aplica noile norme. Poluarea atmosferic\ continu\ s\ fie principala cauz\ de deces prematur în UE, cu aproape 300.000 de decese pe an. Profitul Agricol 17/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ploi bune pentru startul culturilor de prim\var\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, perioada 22 - 24 aprilie 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii mai însemnate din punct de vedere agricol în Muntenia, Oltenia [i local Banat. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 22 - 24 aprilie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat 8,3 l/mp - 25,6 l/mp< Cri[ana 3,3 l/mp - 17,0 l/mp< Maramure[ 2,9 l/mp - 17,6 l/mp< Profitul Agricol 17/2024

Transilvania 1,9 l/mp - 21,8 l/mp< Oltenia 8,6 l/mp - 43,9 l/mp< Muntenia 3,9 l/mp - 33,9 l/mp< Moldova 2,6 l/mp - 18,4 l/mp< Dobrogea 3,3 l/mp - 13,6 l/mp. În cultura grâului de toamn\, con]inutul de ap\ pe adâncimea de sol 0100 cm se încadreaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\), pe suprafe]e extinse din Moldova, Dobrogea [i Oltenia, local nordul, nordestul, estul, centrul, sudul [i sud-vestul Munteniei, estul [i sudul Transilvaniei. Rezerva de umiditate din sol prezint\ valori satisf\c\toare [i apropiate de optim în Maramure[, Cri[ana [i Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei,

local nordul [i sudul Olteniei, nordul, nord-vestul, vestul, sudul [i estul Munteniei, estul Moldovei [i al Dobrogei. În stratul de sol 0-20 cm (ogor) gradul de aprovizionare cu ap\ al solului prezint\ valori satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime, în Maramure[, Cri[ana, Transilvania [i Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei [i a Moldovei, local nordul [i estul Olteniei, izolat nord-estul Banatului. Pe suprafe]e agricole extinse din Oltenia, local nordul, vestul [i nordvestul Banatului, estul, centrul, sudul [i sud-estul Moldovei, sudul, sud-vestul [i izolat nord-estul Munteniei, se înregistreaz\ deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\). 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Dosare penale pentru PPP-uri poten]ial periculoase Poli]i[tii din F\get au descoperit, într-o ferm\, 16.800 kg de azot [i alte îngr\[\minte, depozitate pe o platform\ din beton neacoperit\ [i f\r\ a fi ferite de condi]iile meteo nefavorabile. În cauz\ s-a întocmit un dosar penal. Poli]i[tii din Deta au verifica dou\ persoane fizice autorizate cu sediul în comuna Jebel. Una de]inea 105 litri de erbicide, din trei grupe diferite de toxicitate, cu termenul de valabilitate expirat, devenite de[euri, pentru care au fost luate m\suri de eliminare. Cel\lalt contravenient avea 6 tone

de azot, depozitate direct pe sol, neacoperite [i f\r\ a fi ferite de condi]iile meteo nefavorabile. S-au luat m\suri de neutralizare [i s-au întocmit dosare. În Lugoj, la mai multe societ\]i comerciale, s-a verificat modalitatea de gestionare [i manipulare a produselor pentru protec]ia plantelor [i asigurarea sistemelor de paz\. Într-o înc\pere a fost descoperite 50 litri de produse pentru protec]ia plantelor cu termenul de valabilitatea expirat. Poli]i[tii au întocmit [i ;n acest caz dosar penal.

La Ciacova, într-un depozit, au g\sit 724 litri de erbicide, din categoria de toxicitate XN, cu termenul de valabilitate expirat, devenite de[euri, pentru care au fost luate m\suri de eliminare.În cauz\ a fost întocmit dosar penal. În total, în urma ac]iunilor, a fost indisponibilizat\ cantitatea de 22.800 de kg de îngr\[\mânt chimic [i 879 de litri de produse pentru protec]ia plantelor. De care, probabil, unii chiar aveau nevoie.

Gheorghe MIRON

Nostalgia> AFIR [i APIA se ;ntrec ;n raport\ri m\re]e APIA [i AFIR au f\cut pl\]i de peste 27,9 milioane euro numai în perioada 19-22 aprilie, se m=ndre[te Ministerul Agriculturii prin comunicatele de pres\. Doar ;ntr-o zi de luni, APIA a efectuat pl\]i de 88,945 milioane lei (aproape 17,884 milioane euro), din Fondul European de Garantare Agricol\ (FEGA). :ntr-o zi de vineri, au mai pl\tit 37,498 milioane lei (7,539 milioane euro), respectiv 37,468 milioane lei (7,533 milioane euro) din Ajutoare Na]ionale Tranzitorii (BN) [i 29.718,67 lei (6.004,38 euro) din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. Pl\]ile se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar cele pentru m\surile finan]ate din FEADR, la cursul de schimb de 12

4,9495 lei/euro. În ceea ce prive[te AFIR, aceasta ar fi pl\tit 2,671 milioane euro (13,219 milioane lei). Din aceast\ sum\, 1,95 milioane de euro este pl\tit\ din FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural\, iar 311.000 de euro din Instrumentul de Redresare al UE. Diferen]a, respectiv 403.000 de euro, reprezint\ contribu]ia de la Bugetul Na]ional. {i Adrian Pintea, acum secretar de stat, a plusat ;n fa]a camerelor c=nd a invocat toate cele 2,3 miliarde de euro pl\tite ;n conturile agricultorilor din octombrie p=n\ ;n prezent. Dup\ ce a vorbit de bani, a l\udat vertiginoasa digitalizare a APIA. “:n 2022, din 800.000 de fermieri, au semnat electronic sub o sut\ de

fermieri. În 2023 sunt peste 2.500 de fermieri care au semnat electronic cererile de plat\”, [i-a l\udat fo[tii subalterni. “Ne dorim ca APIA [i AFIR dar [i celelalte institu]ii ale Ministerului Agriculturii, s\ ia exemplu [i s\ digitaliz\m acest sector. În ceea ce prive[te conlucrarea cu fermierii, cu tot ce a fost în ultima perioad\, lucrul bun este c\ Ministerul Agriculturii, cât [i deciden]ii de la nivel european s-au întors cu fa]a c\tre fermieri [i au luat mai în serios problemele lor. S-au dat destul de multe derog\ri [i sper\m c\, pe viitor, acest lucru va fi benefic”, a mai declarat Adrian Pintea.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 17/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Sondajul care arat\ nemul]umirile fermierilor din UE Sondajul online ini]iat de Comisia European\, în toate limbile statelor membre, în perioada 7 martie - 8 aprilie, a primit aproape 27.000 de r\spunsuri din partea fermierilor. O analiz\ detaliat\ a r\spunsurilor se va realiza, îns\, abia în a doua jum\tate a anului. Majoritatea responden]ilor au vârste între 30 [i 49 de ani, urma]i de cei cu vârste între 50 [i 64 de ani (36%). 10% dintre r\spunsuri au venit de la fermieri care lucreaz\ mai pu]in de 5 ha, iar 39% de la fermieri Profitul Agricol 17/2024

cu 5-50 ha. A[adar, fermierii medii [i mari au dat cele mai multe r\spunsuri, în condi]iile în care dimensiunea medie a fermei în Uniunea European\ este de 17,4 hectare.

Sectorul vegetal este cel mai bine reprezentat în sondaj, urmat de cel al cre[terii bovinelor, apoi viticultur\ [i produc]ia uleiului de m\sline.

78% dintre fermierii care beneficiaz\ de pl\]i din PAC utilizeaz\ un anumit tip de ajutor extern pentru a preg\ti [i a depune cererea de ajutor pentru PAC. Ajutorul este oferit de

asocia]iile [i cooperativele fermierilor în 36% din cazuri, de companii private de consultan]\ sau b\nci (25%) sau de autorit\]ile publice - 18%.

În ultimii trei ani, 36% dintre fermele incluse în anchet\ au fost inspectate de autorit\]ile care gestioneaz\ PAC o singur\ dat\, în timp ce 16% dintre ferme au primit cel pu]in 3 vizite. Preg\tirea [i urm\rirea acestor verific\ri la fa]a locului a necesitat între o jum\tate de zi [i o zi de munc\ pentru 63% dintre fermierii verifica]i.

Robert VERESS 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e en]at de riscurile climatice din emisfera nordic\ [i de diminuarea poten]ialului de produc]ie din ]\rile Uniunii Europeane.

Grâu România FOB Constan]a 200 euro/t (¡13) 1.000 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024. Pre]ul grâului a crescut în aceast\ perioad\, fiind influ-

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 231 dolari/ton\ (1.086 lei). A înregistrat o cre[tere de 13 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 249 dolari/ton\ (1.170 lei). A crescut cu 6 dolari/ton\. Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 188 euro/ton\ (940 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 221 euro/ton\ (1.105 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 197 Cota]ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

$/t 22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 202 209 214 214 216 208 215 221 221 223 214 222 227 227 229

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în mai 2024, este de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 19 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 170 euro/t (¡ 2) 850 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 196 dolari/ton\ (921 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Mai Iun Iul

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 170 173 174 174 176 174 177 178 178 180 177 180 181 181 183

Pre]uri - FOB, Argentina Mai Iun

$/t

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 196 198 200 200 202 197 199 199 199 201

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 203 euro/ton\ (1.015 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în mai 2024 este de 229 euro/t (1.145 lei). A crescut cu 16 euro/ton\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna mai, a fost de 187 euro/t (879 lei). A crescut cu 1 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Mai Iun Iul

$/t 22.04 23.04 24.04 25.0426.04 243 244 247 247 249 246 246 250 250 252 245 248 248 248 250

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 213 219 223 223 225 214 221 225 225 227 218 225 229 229 231

sa Pontivy a fost de 197 euro/ton\ (990 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 198 euro/ton\ (935 lei). A crescut cu 7 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 202 dolari/ton\ (949 lei). A crescut cu 6 dolari/ton\.

Mai Iun Iul

avut o cre[tere de 7 dolari/ton\.

euro/t (985 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

22.0423.0424.0425.0426.04 Rouen 196 205 198 197 197 Dunquerque 196 205 198 197 197 Pallice 196 205 198 197 197 Creil FOB 193 200 194 194 194 Moselle FOB 187 193 187 188 188 Rouen FOB 218 227 222 221 221

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04

Bordeaux Pallice Rhin FOB

191 191 192 Bordeaux FOB 196 Pontivy 192

196 194 198 196 194 198 200 198 200 201 199 203 197 195 197

198 198 200 203 197

Profitul Agricol 17/2024

S\pt\mâna 22 - 26 aprilie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 448 dolari/ton\ (2.106 lei). A crescut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 193.000 tone, Indonezia 95.300 tone, Germania 58.900 tone, Egipt 53.000 tone [i Mexic 22.300 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 429 dolari/ton\ (2.016 lei). A crescut cu 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 382 dolari/ton\ (1.795 lei). A înregistrat o cre[tere de 4 dolari/ton\.

$/t

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 422 426 428 428 430 428 432 434 434 436 428 432 434 434 436

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 978 993 999 999 1.001 990 1.006 1.011 1.011 1.013 995 1.011 1.015 1.015 1.017

Mai Iun Iul

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

FOB Constan]a 160 euro/t (Ÿ) 800 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în mai 2024.

Pontivy Orz bere> Creil** 196 204 198 197 197 Moselle** 175 183 177 176 176

186 194 188 187 187 187 186 186 186 194 188 187 187

Dunquerque 185 193

Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 442 euro/ton\ (2.210 lei). A sc\zut cu 7 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 440 euro/ton\ (2.200 lei). A avut Pre]uri 22 -26.04.2024

euro/t

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 187 euro/ton\ (935 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

bere, FOB-Moselle, a închis la 175 euro/ton\ (880 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în mai 2024, pre]ul orzului furajer este 223 dolari/ton\ (1.048 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\. o sc\dere de 6 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 442 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 Rouen 446 453 447 440 440 Dunquerque 449 456 450 442 442 Moselle 449 456 450 442 442

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Mai Iun

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 378 379 380 380 382 378 380 381 381 383

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 405 euro/t (2.025 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

chiderea licita]iilor a fost de 835 euro/ton\ (4.175 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2024, este 315 euro/t (1.575 lei). A sc\zut cu 52 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

22.04 23.0424.04 25.04 26.04 Dieppe 410 410 410 405 405

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Mai

Mai Iun

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 837 837 837 835 835

euro/ton\ (2.210 lei). A crescut cu 7 euro/ton\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2024, este 425 euro/ton\ (2.125 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Mai Iun

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 225 225 225 225 225 225 225 225 225 225

22.04 23.04 24.04 25.0426.04 626 632 626 626 628 640 644 639 637 639 654 655 655 651 653

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

231 dolari/t

Profitul Agricol 17/2024

¡ 13

196 dolari/t

¡7

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 225 dolari/ton\ (1.057 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Mai Iun Iul

$/t

22.04 23.04 24.04 25.04 26.04 422 424 427 427 429 425 427 428 428 430

448 dolari/t

¡8

225 dolari/t

Ÿ 15

Pre]uri [i pie]e

Mai mult porumb în UE Datele recente ale anali[tilor USDA, care cuprind cifre oficiale din teren, indic\ o cre[tere a estim\rilor produc]iei de porumb pentru anul 2023/24. Cele mai mari cre[teri sunt în Ungaria (¡0,6 mil. tone), Polonia (¡ 0,5 mil. tone) [i Spania (¡0,4 mil. tone), în timp ce în România [i Slovacia se anun]\ reduceri, fiecare cu 0,3 mil. tone. Per total, produc]ia de porumb din UE este estimat\ la 61 milioane tone, în cre[tere cu 0,9 milioane tone fa]\ de luna trecut\ [i cu 8,7 milioane tone fa]\ de anul trecut. Suprafa]a cultivat\ poate ajunge la 8,3 milioane hectare, cu 6% sub cea de anul trecut. Estim\rile finale [i rapoartele de recolt\ sunt înc\ în lucru la ministerele de resort, m\sur\torile oficiale continu\. Din acest motiv exist\ posibilitatea ca datele s\ fie modificate de la lun\ la lun\. :n ce prive[te produc]ia de porumb la nivel mondial, raportul anun]\ o sc\dere cu 2,4 milioane tone [i va ajunge la 1.228 milioane tone. Sc\derea provine din produc]iile mai mici din Africa de Sud (- 1,5 mil. tone), Argentina (-1 mil. tone) [i Mexic (-0,7 mil. tone). Produc]ii crescute sunt în UE (¡0,9 mil. tone), Filipine (¡0,2 mil. tone). :n topul exportatorilor este SUA cu 54 milioane tone (¡ 11 milioane tosne), fiind urmate de>  Brazilia (52 milioane tone, mai pu]in cu 1 mil. tone)  Argentina (37 milioane tone, mai mult cu 11 mil. tone)  Ucraina (24,5 milioane tone)  Fed. Rus\ (5,6 milioane tone)  UE (4,2 milioane tone). 16

Principalii produc\tori (milioane tone). Total> 1.228 milioane tone

:n topul importatorilor, pe primul loc este China, cu 23 milioane tone, urmat\ de>  UE (22 milioane tone, mai pu]in cu 2 milion de tone)  Mexic (21 milioane tone)  Japonia (15,5 milioane tone)  Coreea de Sud (11,6 milioane tone)  Vietnam (11,2 milioane tone)  Iran (8,6 milioane tone)  Egipt (8,5 milioane tone) Consumul mondial este estimat s\ ajung\ la 1,218 mil. tone, mai mare cu 60 milioane tone fa]\ de anul trecut.

La licita]iile din luna martie, cota]iile porumbului din SUA au înregistrat o cre[tere de 5 dolari/ton\ [i au ajuns la 193 dolari/ton\. :n Brazilia, pre]ul a ajuns la 199 dolari/ton\, în cre[tere cu 11 dolari/ton\. Pentru moment, Brazilia iese de pe pia]\ pân\ în luna iunie, când este recoltat\ safrinha.

Marii consumatori sunt> SUA (318 milioane tone, mai mult cu 12 milioane tone) China (306 milioane tone, mai mult cu 7 milioane tone) Brazilia (78,5 milioane tone) UE (78 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone) Mexic (47 milioane tone). Stocurile mondiale au sc\zut la aproximativ 318 milioane tone, de la 322 milioane tone.

pagini de Marilena R|DUCU Pre]urile din Argentina au crescut cu 5 dolari/ton\, ajungând la 190 dolari/ton\. :n luna martie, Argentina a exportat cel mai mare volum din august 2023 pân\ acum, de 3,4 milioane de tone. :n Ucraina pre]urile au crescut cu 8 dolari/ton\, atingând 177 dolari/ton\, fiind cele mai competitive. Profitul Agricol 17/2024

Pre]uri [i pie]e

55 milioane tone de floarea-soarelui Principalii produc\tori (milioane tone). Total> 55 milioane tone

Produc]ia de floarea-soarelui la nivel mondial, pentru anul de pia]\ 2023/24, se men]ine la 55 milioane tone.

Marii produc\tori sunt> Rusia> 17 milioane tone Ucraina> 14,5 milioane tone UE> 10 milioane tone Argentina> 4,1 milioane tone China> 1,7 milioane tone Turcia> 1,5 milioane tone Kazakhstan> 1,2 milioane tone SUA> 1 milion de tone Consumul mondial este la acela[i nivel de anul trecut [i va ajunge la 56 milioane tone. Marii consumatori sunt> Rusia (17 milioane tone), Ucraina (15 milioane tone), UE (10,2 milioane tone), Argentina (4,5 milioane tone). La importatori avem UE, cu 1,5 milioane tone, [i Turcia, cu 0,9 milioane. Stocurile mondiale vor sc\dea la 18

3 milioane tone, fa]\ de 4 milioane tone în 2022/23.

La importatori avem UE (2,4 milioane tone) [i Turcia (1,2 mil. tone).

Ulei de floarea-soarelui

{roturi

Produc]ia mondial\ va ajunge la 22 milioane tone, mai mare cu 0,2 mil. tone fa]\ de cea din 2022/23. }\rile mari produc\toare sunt> Rusia (7 milioane tone)< Ucraina (6,3 milioane tone)< UE (3,9 milioane tone)< Argentina (1,6 milioane tone)< Turcia (0,8 milioane tone). Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 1 mil. de tone mai mare în acest an, la 20,6 milioane tone. }\rile mari consumatoare sunt> UE (5,4 milioane tone)< Rusia (2,5 milioane tone)< Ucraina (1,4 milioane tone). Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,9 milioane tone), Rusia (4,4 milioane tone), Argentina (1 mil. de tone), Turcia (1 mil. de tone) [i UE (0,9 milioane tone).

Produc]ia mondial\ de [roturi de floarea-soarelui este prognozat\ s\ ajung\ la 23 milioane tone. }\rile mari produc\toare sunt> Rusia (6,8 milioane tone)< Ucraina (6 milioane tone)< UE (5 milioane tone)< Argentina (1,6 milioane tone)< Turcia (1 milion de tone). Consumul mondial de [roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22,8 milioane tone. }\rile mari consumatoare sunt> UE (7 milioane tone)< Rusia (4 mil. tone)< Turcia (2,1 mil. tone)< Ucraina (1,4 mil. tone). Stocurile finale au sc\zut la 1,5 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 17/2024

Pre]uri [i pie]e

Ucraina devine un furnizor atractiv de soia Produc]ia de soia din Ucraina [i-a revenit la nivelul de dinainte de r\zboi, de 5,2 milioane tone, deoarece soia r\mâne o cultur\ profitabil\. Acest lucru a permis Ucrainei s\ devin\ un juc\tor important pe pia]a exporturilor de soia, în special în regiunea Orientului Mijlociu [i Africii de Nord. Ucraina a prins deja cote de pia]\ de la mai mul]i furnizori tradi]ionali, inclusiv Statele Unite. Pentru 2023/24, exporturile de soia din Ucraina sunt proiectate la un nou record, de 3,1 milioane tone, [i includ pie]e ca Uniunea European\, Turcia [i Egipt. În acest an de comercializare, în perioada septembrie-martie, transporturile din Ucraina c\tre Egipt s-au triplat (aprox. 755.000 tone). A crescut [i cota de pia]\ în Turcia, la aproape 690.000 de tone. La nivel mondial, produc]ia de soia este redus\ cu 0,13 milioane tone [i va fi de aproximativ 397 milioane tone. Cele mai mari produc]ii le au> Brazilia (155 milioane tone, ;n sc\dere cu 7 milioane tone fa]\ de anul trecut)< SUA (113 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone)< Argentina (50 milioane tone, plus 25 milioane tone)< China (20,8 milioane)< India (11 milioane)< Paraguay (10,5 milioane tone).

}\ri cu stocuri mari> Brazilia> 37,6 milioane tone< China> 33 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone< Argentina> 26 milioane tone< SUA> 9 milioane tone.

Pre]uri soia La licita]iile din luna martie, pre]ul soiei din SUA a crescut cu 11 dolari/ton\, la 457 dolari/ton\, iar pre]ul din Argentina a crescut cu 23 dolari/ton\, ajungând la 429 dolari/ton\. :n Brazilia pre]ul soiei a crescut cu 28 dolari/ton\ [i a atins 433 dolari/ton\. ne, mai pu]in cu 8 mil. de tone), Paraguay (6,5 mil. tone), Argentina (4,6 mil. tone) [i Canada (4,5 mil. tone). Marii importatori de soia sunt> China (105 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de UE (14 milioane tone), Mexic (6,4 milioane tone), Argentina (6 milioane tone), Thailanda (4 milioane tone), Japonia (3,5 milioane tone). Stocurile mondiale de soia sunt prognozate la 114 milioane tone, mai mari cu 13 milioane tone fa]\ de anul trecut.

Uleiuri Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia atinge 62 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de cea din anul de comercializare 2022/23. }\rile mari produc\toare sunt> China (17,6 milioane tone, mai mult cu 0,6 milioane tone)<  SUA (12,3 milioane tone)<  Brazilia (10,2 milioane tone)<  Argentina (7 milioane tone)<  UE (2,8 milioane tone)<  India (2 milioane tone). 

pagini de Marilena R|DUCU

Principalii produc\tori (milioane tone). Total> 397 milioane tone

Marii exportatori de soia sunt> Brazilia (103 milioane tone, cu 8 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmat\ de SUA (46 mil. toProfitul Agricol 17/2024

Pre]uri [i pie]e Produc]iile mondiale în anul de pia]\ 2023/2024 Produc]ia de cereale este prognozat\ s\ ating\ 2.808 milioane tone, cu 58 milioane tone mai mare fa]\ de cea din 2022/23. Produc]ia de cereale furajere va fi de 1.507 milioane tone, cu 59 mil. tone mai mare fa]\ de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de rapi]\ Principalii produc\tori (milioane tone). Total> 88,4 milioane tone

Produc]ia de orez va fi 515,5 milioane de tone, mai mare cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 4,4 milioane tone mai mult ca în 2022/23. Produc]ia de orz se a[teapt\ s\ fie de 142 milioane tone, mai mic\ cu 7,3 milioane tone fa]\ de cea din 2022/23. Semin]ele oleaginoase vor fi în jur de 658,5 milioane tone, cu 21 milioane mai mult fa]\ de 2022/23. Produc]ia de soia va ajunge la 397 milioane tone, cu 18,5 milioane mai mare decât în 2022/23. Produc]ia de rapi]\ este apreciat\ la 88,4 milioane tone, cu 0,4 milioane tone mai mic\ fa]\ de 2022/23. Floarea-soarelui va ajunge la 55 milioane tone, mai mare cu 2 mil. tone fa]\ de cea din 2022/23. Produc]ia de arahide este estimat\ la 50,5 milioane tone, egal\ cu cea din 2022/23. Produc]ia de bumbac fibr\ va fi de 105 milioane tone, în cre[tere cu 3 milioane tone. Estim\rile de mai sus au fost f\cute de USDA [i se bazeaz\ pe datele de produc]ie disponibile pân\ pe 11 aprilie 2024.

Produc]ia mondial\ de rapi]\ anun]at\ în raportul Departamentului Agriculturii al SUA în luna aprilie privind pia]a oleginoaselor ajunge la 88,4 milioane tone, mai mare cu 0,3 milioane tone fa]\ de estimarea de luna trecut\. Principalii consumatori> UE (25 milioane tone)< China (19,3 milioane tone)< India (12,2 milioane tone)< Canada (11,8 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,25 milioane tone. }\ri importatoare> UE (5,5 milioane tone)< China (3,4 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone). Stocurile de semin]e de rapi]\ vor ajunge la 7,8 milioane tone, mai mici cu 0,6 milioane tone ca anul trecut.

{roturi Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ este evaluat\ la 48,7 milioane tone, mai mare cu 1,7 mil. tone fa]\ de 2022/23. Primii 5 mari produc\tori de [roturi sunt> UE (14 milioane tone)< China (11 milioane tone)< India (6,4 milioane tone)< Canada (6,3 milioane tone)< Japonia (1,2 milioane tone). Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 5,6 milioane tone. La importatori avem China, cu 2,7 milioane tone. Cei mai mari consumatori sunt> UE (14 milioane tone), China (13,7 milioane tone), India (4,7 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone). Stocurile mondiale de [roturi din semin]e de rapi]\ sunt estimate la 1,6 milioane tone. Profitul Agricol 17/2024

CULTURI

VEGETALE Cum se combat ]ân]arii silicvelor de rapi]\ Iarna cald\ a favorizat d\un\torii. Iar seceta din prima parte a prim\verii i-a demoralizat pe fermieri, care efectiv au ignorat avertiz\rile [i nu au mai efectuat tratamentele preventive. Consecin]ele nu au întârziat s\ se fac\ sim]ite.

Pe aceea[i cultur\ de rapi]\ am v\zut gândaci lucio[i (Melighetes aeneus), Ceutorhynchus assimilis, gândacul p\ros (Epicometis hitra). Rapi]a tratat\ a sc\pat de secet\ [i va recupera, chiar dac\ vor fi pierderi de fructifica]ii. Sper s\ nu reînceap\ înfloritul la partea bazal\, s\ ajungem s\ fie silicve uscate [i silicve verzi. Dac\ a[tep]i s\ se coac\ cele de la baz\ le pierzi pe cele coapte primele, iar dac\ nu a[tep]i e umiditate mare, nu po]i regla combina [i ai pierderi mari”, spune Marian Butoianu, director tehnic la Alcedo. G\rg\ri]a silicvelor, Ceutorhynchus assimilis, creeaz\ por]i de intrare pentru ]ân]arii silicvelor, Dasineura brassicae. Ace[tia sunt întâlni]i în toate regiunile [i au drept gazd\ mai multe plante din familia cruciferelor. 22

Marian Butoianu, director tehnic Alcedo

}=n]arii hiberneaz\ ca pup\ în sol, în culturile anterioare de rapi]\. Adul]ii apar odat\ cu silicvelele de rapi]\, pe care le în]eap\. Dar prefer\ s\ lucreze în tandem cu g\rg\ri]a silicvelor, care perforeaz\ mai bine silicvele, iar femelele de ]ân]ari au mai mult spa]iu ca s\-[i depun\ ou\le. Larvele sug peretele interior al silicvelor [i consum\ boabele. Orice piretroid de contact este eficient împotriva acestor d\un\tori, îns\ trebuie folosit un produs care protejeaz\ entomofauna util\, în primul rând albinele. Pentru c\, la începutul form\rii silicvelor, pe plante înc\ mai sunt flori [i se mai realizeaz\ polenizarea.

“Pe lâng\ faptul c\ trebuie ca fermierii s\ anun]e la prim\rii c\ vor intra cu tratament, e bine s\ caute s\ protejeze albinele, alegând un produs care nu le afecteaz\, precum Mospilan sau Mavrik 2F. În Mavrik substan]a activ\ e tau fluvalinat, aceea[i cu cea din Varachet, care e folosit împotriva p\ duchilor din stupii de albine. Recomand monitorizarea atent\ a culturii, folosind capcane cu lipici. Trebuie s\ se intervin\ la apari]ia primelor exemplare”, conchide Butoianu. Robert VERESS Profitul Agricol 17/2024

CULTURI VEGETALE

:n C=mpia de Vest am ;nt=lnit agricultori optimi[ti

Codru] Anche[, director DAJ Timi[

Datorit\ ploilor de pân\ la 30 de litri pe metru p\trat care au c\zut în Timi[, din 10 aprilie, culturile de toamn\, grâul, orzul, orzoaica, rapi]a, [i-au continuat dezvoltarea, iar la începutul lunii aprilie ar\tau foarte bine.

Codru] Anche[, (foto) directorul Direc]iei Agricole Jude]ene (DAJ), spune c\, la nivelul jude]ului, culturile au o evolu]ie foarte bun\, dar asta în func]ie [i de clasa de calitate a terenului. Totu[i, nu se poate compara zona Lovrin, Gotlob, Comlo[, unde se afl\ cel mai de calitate p\mânt, cu zona de Lugoj, Darova, Boldur, unde sunt terenuri nisipoase. “Per total, avem o stare fiziologic\ foarte bun\ la culturile de toamn\", a spus Anche[. În toamna anului 2023, în jude]ul Timi[, au fost sem\nate 160.000 de hectare de grâu, 11.000 de hectare Profitul Agricol 17/2024

de orz, 2.800 de ha de orzoaic\ [i 53.100 de hectare de rapi]\. Având în vedere [i temperaturile ridicate, îns\mân]area culturilor de prim\var\ s-a f\cut la începutul lunii aprilie, datorit\ condi]iilor optime, temperaturi de peste 20 de grade, iar la sfâr[itul lunii, plantele erau r\sarite uniform [i evoluau foarte bine. Plantele au avut o r\s\rire bun\, [i porumbul, [i floarea-soarelui, iar campania erste deja în curs de finalizare. Anul acesta, in Timi[, vor fi în jur de 110.000 hectare cu porumb, 80.000 de ha cu floarea-soarelui [i 18.000 20.000 de ha cu soia. Pân\ în luna mai, 2024 este considerat un an bun, de[i a fost [i secet\ moderat\ la nivelul jude]ului Timi[. Nu a[a grav\, dar a fost o lips\ de precipita]ii. Rapi]a a înflorit cu dou\ - trei s\pt\mâni mai devreme decât normalul anilor 2023 - 2022 - 2021 datorit\ c\ldurilor intense, chiar de peste 30 de grade în unele zile. Cultura a suferit pu]in [i din cauza lipsei precipita]iilor, dar a evoluat bine, având în vedere c\ ploile au venit în momentul

în care se dezvolt\ bobul din p\staie. Dup\ 20 aprilie, grâul a început s\ formeze spicul, mai repede cu dou\ s\pt\mâni fa]\ de anii anteriori, tot datorit\ c\ldurii care a venit începând cu luna februarie. Din luna mai, se anun]\ c\lduri de peste 25 de grade în Timi[. De aceea, destui preconizeaz\ c\ la începutul lunii iulie va începe recoltatul la grâu, dar totul în func]ie de condi]iile meteo ce vor urma. Dac\ vor fi c\lduri intense, în corela]ie cu precipita]ii mari, exist\ riscul s\ apar\ [i bolile, mai ales ale spicului. :ns\ speciali[tii recomand\ o verificare permanent\ a st\rii culturilor pentru a preveni [i a combate din faza incipient\ bolile [i d\un\torii care pot s\ apar\. “Fac aceast\ recomandare fiindc\ nu ar trebui s\ se abuzeze de combaterea chimic\, deoarece polueaz\ solul, apa, aerul, produsele vegetale [i creeaz\ dezechilibre mari în comportamentul albinelor, care sunt foarte importante pentru toate culturile”, spune directorul DAJ.

Gheorghe MIRON 23

Cum poate un sol s\n\tos s\ v\ Cum ar fi dac\ a]i putea face solul mai productiv [i mai rezistent la secet\, în acela[i timp economisind bani [i generând un flux nou de venit? Trei fermieri de succes din România înva]\ cum s\ fac\ acest lucru prin intermediul noului program de agricultur\ regenerativ\ de la Cargill.

Familia {erban, fondatoarea Grup {erban Holding a înscris recent o parte a terenului s\u agricol din nordestul ]\rii în acest program. {i Arnaud Charmetant, care conduce SC Alisa Farm Management SRL (parte a grupului Vectr-Farms) din regiunea C\l\ra[i îl încearc\. Nu în ultimul rând, grupul de ferme Agromad Crops din Giurgiu, administrat\ de Ionu] Olteanu, face acela[i lucru.

Familia {erban [i Arnaud au implementat deja practici, precum sem\narea de covoare vegetale [i lucr\ri reduse ale solului, pe o suprafa]\ considerabil\. Acestea au dus la cre[terea materiei organice din sol [i la o mai bun\ reten]ie a apei [i a nutrien]ilor. În timp, aceast\ solu]ie ajut\ fermierii s\ ob]in\ produc]ii mai stabile, crescând profitabilitatea, în special în anii de secet\, precum cei cu care s-a confruntat România în ultima vreme.

Cargill RegenConnect® este un program simplu, voluntar, care ajut\ fermierii s\ transforme beneficiile aduse solului [i mediului în venituri suplimentare.

Profitul Agricol 17/2024

Cum func]ioneaz\ Cargill RegenConnect®

creasc\ profitul

Agronomii Cargill lucreaz\ împreun\ cu fermierii pentru a implementa practici agricole noi. Fermierii sunt pl\ti]i pentru carbonul stocat natural în sol [i beneficiaz\ de soluri mai reziliente.

“Am decis s\ ne înregistr\m în programul Cargill RegenConnect® pentru c\ este un instrument extrem de eficient [i precis”, spune Nicolae {erban. “Ne ajut\ s\ afl\m, s\ analiz\m [i s\ interpret\m rezultatele eforturilor noastre pentru a stoca carbonul în sol [i, de asemenea, ne sprijin\ în promovarea viziunii noastre pentru o agricultur\ responsabil\, durabil\ [i axat\ pe viitor.” Aceast\ oportunitate ajut\ fermierii s\ p\streze rezilien]a financiar\ a opera]iunilor în aceast\ pia]\ volatil\, în care condi]iile meteo [i [tirile impacteaz\ pre]urile cerealelor. “Practicile durabile ne ajut\ s\ reducem impactul tuturor evenimentelor imprevizibile”, ne-a spus Arnaud, care se declar\ surprins de cât de simplu este programul. {i Ionu] Olteanu a încurajat al]i fermieri s\ încerce aceste noi practici> “Este adev\rat, cei mai mul]i fermieri sunt conservatori [i sceptici în leg\tur\ cu schimbarea. Dar, din cauza schimb\rilor climatice, va trebui s\ adopt\m cu to]ii aceste practici agricole. Sunt convins c\, în timp, mul]i fermieri vor face tranzi]ia.”

În România, fermierii eligibili semneaz\ un contract pe trei ani, care înseamn\ plata unei sume fixe pe tona metric\ net\ de carbon stocat în sol. Pe parcelele eligibile trebuie s\ se fi cultivat cel pu]in o dat\ în ultimii 5 ani una dintre culturile> rapi]\, grâu, porumb, orz sau floarea-soarelui. V\ pute]i înregistra online [i pute]i selecta parcelele pentru a estima impactul implement\rii practicilor alese asupra cantit\]ilor de emisii stocate. Pute]i înregistra întreaga ferm\ sau doar anumite parcele, în func]ie de preferin]e. În timpul perioadei de vegeta]ie, primi]i suport din partea speciali[tilor Cargill. Apoi practicile sunt verificate prin satelit, pentru a valida implementarea lor [i pentru a calcula plata pentru carbonul stocat în sol. Adoptarea noilor practici, precum covoare vegetale [i lucr\ri reduse, poate implica anumite costuri ini]iale. Îns\ le pute]i compensa par]ial prin costuri mai mici cu for]a de munc\ [i combustibilul la nivelul fermei. Pe termen lung, v\ pute]i a[tepta s\ observa]i un sol mai s\n\tos, care va conduce la cre[terea profitabilit\]ii fermei.

ul Cargill Înregistrarea în program ® est an începe RegenConnect pentru ac pân\ la finalul în prim\var\ [i continu\ rifica eligibililunii august. Pentru a v\ ve tatea, vizita]i regenconnect.cargill.com tul Cargill sau discuta]i cu reprezentan lte detalii. local pentru a afla mai mu

Profitul Agricol 17/2024

CULTURI VEGETALE

Recomand\ri la problemele din câmp Ploile din ultimele dou\ s\pt\mâni au venit ca o gur\ binevenit\ de oxigen pentru culturi. Îns\ au fost înso]ite, pe alocuri, de temperaturi foarte sc\zute pentru aceast\ perioad\, chiar sub pragul de înghe] pe timpul nop]ii, fapt ce a stresat în special culturile de prim\var\, aflate în primele faze de dezvoltare. Pe de alt\ parte, la reinstalarea vremii calde [i însorite, câmpul trebuie atent monitorizat pentru a se ac]iona în cazul apari]iei bolilor, buruienilor [i d\un\torilor. Am discutat cu reprezentan]ii unor companii problemele constatate [i solu]iile existente.

BASF Aten]ie la fuzarioz\! La cereale p\ioase, în general, starea de vegeta]ie este mai avansat\ decât în mod normal (undeva cu 2-3 s\pt\mâni), din cauza temperaturilor ridicate care au gr\bit procesele fiziologice ale plantelor. Ploile care au venit în ultima s\pt\mân\ au ameliorat situa]ia în special în zona de sud [i est, mai pu]in în sudvest (Oltenia), unde precipita]iile au fost neînsemnate cantitativ. :n vest, situa]ia este bun\, un an normal care a început bine înc\ din toamn\, spre deosebire de celelalte zone ale ]\rii, care au avut parte de o toamn\ secetoas\ [i un start deficitar al cerealelor. Cerealele sunt în faza de burdufînspicat, iar în urma ploilor au început

s\ fie semnalate atacuri de agen]i patogeni, precum septorioza [i rugina brun\. La înspicat este posibil ca mul]i s\ se confrunte cu fuzarioza. De aceea, BASF recomand\ fungicidele Revycare [i Priaxor, care au un spectru larg de combatere (inclusiv fuzarioza), ofer\ o protec]ie de lung\ durat\ [i pot fi aplicate chiar [i în faza de înflorit. La porumb, ;n faza de preemergen]\ recomand\m erbicidul Frontier Forte, în special pentru combaterea mohorului, care r\sare odat\ cu porumbul [i face concuren]\ puternic\ pentru ap\ [i elemente nutritive. Dac\ nu s-a aplicat un erbicid preemergent, recomand\m aplicarea unui erbicid în postemergen]a timpurie, Wing P, care combate atât buruienile monocotiledonate, cât [i pe cele dicotiledonate anuale, având un efect rezidual de lung\ durat\ împotriva buruienilor. În faza de 4-6 frunze ale porumbului, recomand\m aplicarea pachetului erbicid Rekord Max, pentru combaterea a numeroase buruieni monocotiledonate [i dicotiledonate, inclusiv cele perene precum costreiul sau p\l\mida. Silviu Ro[ca, Crop manager cereals, corn, sugarbeet and nitrogen solutions

Bayer Rugina galben\ se combate cu fungicide preventive Iarna blând\, urmat\ de vremea umed\ [i mai r\coroas\ din a doua decad\ a lunii aprilie, poate favoriza apari]ia, în culturile de cereale, a patogenului rugina galben\ (Puccinia striiformis). La început, atacul este în vetre. În aceast\ faz\, boala se poate manifesta înspre vârful frunzelor, îns\ condi]iile actuale permit dezvoltarea bolii în toat\ cultura. Vântul e un factor favorabil în ascensiunea atacului, fiindc\ ajut\ la deplasarea fructifica]iilor (uredospori) prin lan. Riscul de infec]ie r\mâne crescut în aceste condi]ii climatice, în special la culturile cu densit\]i mari [i doze ridicate de azot, pe solele unde sunt cultivate soiuri sensibile la rugina galben\. De la infec]ie [i pân\ la începutul sporul\rii, fungul prefer\ temperaturile între 13 - 16 OC [i umiditatea relativa a aerului › 50%. Anul trecut, rugina galben\ a creat probleme serioase în culturi, reducând semnificativ produc]iile. A[adar, exist\ deja o surs\ de infec]ie, deci trebuie s\ ne preg\tim adecvat pentru a proteja culturile [i a minimiza impactul acestei boli, aplicând tratamente preventive cu fungicide cu F Profitul Agricol 17/2024

Valul de frig a stresat culturile de prim\var\. Porumbul care era în câteva frunze este stresat, îng\lbenit. Pe ici, pe colo, temperaturile au coborât chiar sub pragul de înghe] [i m\ a[tept s\ aud de sole care se vor întoarce. Pentru situa]ii de stres termic la floare [i porumb avem produsele BioForge, create exact în acest scop, sau Kinsindro Nutri. efect preventiv [i curativ, combinând [i moduri diferite de ac]iune, pentru a stopa cât mai timpuriu atacul. Recomand\m produse atent formulate [i echilibrate precum Nativo Pro 325 SC, Nativo Forte 280 EC, Aviator XPro 225 EC. O alt\ poten]ial\ problem\ este fuzarioza spicelor de grâu. Cultura este avansat\ în vegeta]ie [i estim\m c\ urm\toarea s\pt\mân\ va coincide cu apari]ia spicului. Precipita]iile c\zute [i umiditatea ridicat\ constituie un mediu favorabil pentru dezvoltarea fuzariozei la spic. Din experien]a Bayer, putem concluziona c\ infec]ia cu fuzarioz\ a spicelor are loc în anii în care la apari]ia spicelor avem umiditate [i temperatur\ ridicat\, între 21-29 OC [i poate cauza pierderi atât cantitative, cât [i calitative. Infec]ia cu fuzarioz\ poate avea loc pe toat\ perioada de umplere a bobului, îns\ infec]ia din perioada înfloririi spicelor de grâu este cea mai d\un\toare, cantitativ [i calitativ. Simptomele de Fusarium la spic (albire) pot ap\rea în 2 - 4 zile de la realizarea infec]iei. De aceea, este foarte important\ monitorizarea îndeaproape a culturii de grâu, pentru a detecta semnele timpurii ale infec]iei cu Fusarium [i implementarea unei strategii adecvate de protec]ie preventiv\, pentru a limita r\spândirea bolii [i pentru protejarea recoltei! La semnale ale infec]iei cu Fusarium, recomand\m aplicarea unui tratament de protec]ie cu Prosaro 250 EC. Doru Cimpoca, Grower Marketing Manager Cereals - RO & MD

Corteva Un ;ngr\[\m=nt lichid pentru stimularea rapi]ei Situa]ia e foarte problematic\ la culturile de p\ioase, în Buz\u [i, în general, în sudul Moldovei. Au c\zut, în medie, cam 30 de litri/mp [i e bine pentru culturile de prim\var\, dar efectele secetei sunt deja devastatoare pentru grâu. Frunza stindard e pe jum\tate ars\. Sunt situa]ii iremediabile, pentru multe sole. Mai ales acolo unde fermierii s-au gr\bit s\ fertilizeze cu azotoase sau s\ aplice erbicide ieftine, dup\ primele ploi. Au înr\ut\]it situa]ia. Acolo unde se mai preconizeaz\ ceva produc]ii, se va intra cu un tratament T2. La rapi]\, situa]ia e mai bun\, datorit\ sistemului radicular pivotant. Sau pierdut inflorescen]e de pe ramifica]ii, dar a început formarea silicvelor, iar aceste ploi sunt cât se poate de bine venite, cultura va recupera. Pentru zonele afectate de Sclerotinia, un tratament cu Kapartis este binevenit. De asemenea, recomand SugarMover Zn, un îngr\[\mânt lichid cu oligoelemente în solu]ie, care furnizeaz\ bor, cupru, molibden [i zinc, principalii nutrien]i necesari procesului de fructificare. Îmbun\t\]e[te transportul zaharurilor de la frunze (surse) la boabe. Iar fertilizantul radicular Harbest, cu azot [i oxid de calciu, reînnoie[te sistemul radicular, sus]inând în mod natural produc]ia de citokinin\ pentru o cre[tere vegetativ\ echilibrat\ [i întârzie senescen]a frunzelor.

BioForge, un produs antistres pe baz\ de azot [i oxid de potasiu solubil în ap\, men]ine balan]a fiziologic\ a plantelor pentru a fi mai rezistente în condi]iile nefavorabile. Poate fi aplicat atât preventiv, cât [i dup\ manifestarea stresului, fie foliar, fie prin fertirigare. Elimin\ efectele de stagnare vegetativ\ a plantelor datorit\ excesului de etilen\. Amplificarea fotorespira]ia [i metabolismul plantelor, iar ac]iunea sa antioxidant\ reduce pierderile de produc]ie. Odat\ cu venirea c\ldurilor, trebuie intervenit la apari]ia buruienilor, în faza de cre[tere activ\. Pentru cultura porumbului avem multe solu]ii> Principal cu Mustang, Principal Plus, Principal Forte. La hibrizii Express de floarea-soarelui, le propun fermierilor o tehnologie în dou\ faze, postemergent timpuriu cu erbicid dedicat, iar dup\ patru-[ase frunze cu Vibala, împotriva ambroziei, cânepii s\lbatice [i a primului val de dicotiledonate. Vasile Folea, Customer Technology Specialist Profitul Agricol 17/2024

CULTURI VEGETALE FMC Solu]ia de combatere a moliei verzei din rapi]\ În condi]ii de umiditate prelungit\, în multe culturi de cereale p\ioase [iau f\cut apari]ia primele simptome ale bolilor foliare precum ruginile, sfâ[ierea frunzelor, p\tarea reticular\, septorioza [i chiar f\inarea pe alocuri. Pentru combaterea bolilor men]ionate mai sus, compania FMC recomand\ aplicarea fungicidului Zantara, deoarece controleaz\ eficient cele mai importante boli din culturile de grâu [i orz, inclusiv fuzarioza la spic, protejeaz\ plantele [i asigur\ un spor cantitativ [i calitativ de produc]ie. De asemenea, în culturile de cereale p\ioase din anumite regiuni, precum vestul [i vudul ]\rii, s-a semnalat apari]ia gândacului b\los (Lema melanopa), iar solu]ia oferit\ de FMC în acest caz este insecticidul Vantex, deoarece controleaz\ eficient d\un\torul mai sus men]ionat, dar [i al]i d\un\tori precum plo[ni]a cerealelor (Eurygaster integriceps), afide (Sitobion avenae) [i p\duchele cenu[iu al gramineelor (Rhopalosiphum padi). Cultura de rapi]\ are [i ea provoc\rile ei. Printre d\un\torii cei mai periculo[i [i dificil de controlat, putem aminti Plutella xylostella (molia verzei), Ceuthorhynchus napi (g\rg\ri]a tulpinilor), Ceuthorhynchus asimilisi (g\rg\ri]a semin]elor de crucifere), Meligethes aeneus (gândacul lucios al rapi]ei) [i Aphis spp. (afide). Plutella xylostella (molia verzei) poate compromite total cultura de rapi]\ în toamn\ prin defoliere, iar în prim\var\ poate diminua produc]ia cu pân\ la 50%. D\un\torul s-a înmul]it excesiv în ultimii ani, fiind dificil de controlat cu produsele autorizate în prezent (piretroizi, acetamiprid) pentru c\ ponta depus\ este numeroas\, este plasat\ pe partea inferioar\ a frunzelor [i adul]ii au mobilitate mare. Vremea se va înc\lzi în zilele Profitul Agricol 17/2024

urm\toare, iar ace[ti d\un\tori î[i vor face din nou sim]it\ prezen]a [i va fi necesar\ aplicarea unui insecticid pentru controlul lor.

potrivite pentru aceast\ situa]ie - Successor TX [i Successor Pro care controleaz\ buruieni graminee [i cu frunz\ lat\ anuale. C\t\lin Viziru, director de marketing

Syngenta Controlul buruienilor cu succes

FMC recomand\ fermierilor insecticidul Exirel, ce a fost autorizat temporar de Autoritatea Na]ional Fitosanitar\ pentru al doilea an la rând, pentru utilizarea în situa]ii de urgen]\ fitosanitar\, în perioada 18 martie - 16 iulie, pentru cultura de rapi]\, pentru combaterea d\un\torilor> molia verzei (Plutella xylostella), gândacul lucios al rapi]ei (Meligethes aeneus), g\rg\ri]a tulpinilor de rapi]\ (Ceuthorhynchus napi) [i afidelor (Aphis spp.). Exirel este cel mai nou insecticid sistemic omologat de FMC România, cu un nou mod de ac]iune, ovicid\, larvicid\, reduce popula]ia de d\un\tori adul]i. Totodat\, Exirel reduce num\rul de tratamente [i intr\ri în parcele, protejeaz\ entomofauna util\ (polenizatori, parazi]i [i pr\d\tori naturali ai d\un\torilor) [i mediul înconjur\tor. Se poate aplica [i în cultura înflorit\, atunci când albinele nu sunt active, înainte sau dup\ zborul zilnic. Dup\ zvântarea solu]iei pe plante, nu pune în pericol popula]iile de albine, utilizat la dozele recomandate. Culturile de prim\var\ (porumb [i floarea-soarelui în special) au r\s\rit uniform sau vor r\s\ri în urm\toarele zile, dar odat\ cu ele vor r\s\ri si buruienile. De aceea, v\ propunem dou\ erbicide foarte eficiente [i

Ploile binevenite, urmate mai apoi de cre[terea temperaturilor vor favoriza apari]ia Septoria spp., iar produsul Elatus Era are o ac]iune excelent\, atât preventiv\, cât [i curativ\. De[i nu este momentul calendaristic, f\inarea la cerealele p\ioase poate ap\rea în special în zonele unde densitatea mare [i dezvoltarea bun\ a foliajului va crea un microclimat, favorizat [i de temperaturile relativ sc\zute din ultima perioad\.

Aici Celsivo, din pachetul Amistar Prime Pack, este expert în combaterea f\in\rii. Buruienile din primul val la cerealele p\ioase au fost controlate cu succes de Axial One. Sunt rare zonele unde posibil s\ fie o reinfestare [i s\ vedem valul 2 de buruieni, dac\ erbicidele nu au fost aplicate la timp sau corect. Silviu Caimac, Bussiness Manager Produse Tratament Semin]e Cereale pentru Zona M\rii Negre 29

CULTURI VEGETALE

Platforma Saaten-Union se adapteaz\ regimului Saaten-Union România a stabilit data desf\[ur\rii evenimentului Zilele por]ilor deschise, pe 16 - 17 mai. Platforma de cereale p\ioase de toamn\ a fost înfiin]at\ special pentru fermierii din România, fiind cea mai transparent\ platform\ demonstrativ\ din ]ar\. Istoricul solei este unul s\rac în precipita]ii, dar corect planificat în timp. Ca [i ;n al]i ani, evenimentul Saaten-Union - Platforma demonstrativ\ Drajna se anun]\ unul de mare anvergur\, cu discu]ii libere [i prezentarea tehnicilor moderne de conservare ale solului. V\ invit\m s\ ne fi]i al\turi pe 16 [i 17 mai, pentru a vedea pe viu portofoliul companiei.

Detalii tehnologie> Plant\ premerg\toare - maz\re, soiul consacrat Salamanca. Produc]ia ob]inut\ a fost de 2.500 kg/ha, media pe întreaga sol\. Dup\ recoltat, pe aceea[i sol\, a fost sem\nat, pe 23.06.2023, un covor verde compus din> 1. Floarea-soarelui, pentru umbrire [i protec]ie împotriva vântului, 2. Ridiche, pentru a înmagazina apa [i pentru a rupe hardpanul, 3. Mu[tar [i ov\z. Covorul a fost desfiin]at prin ar\tur\, pe 17.08.2023, atunci când primele specii de plante au început s\ înfloreasc\. Plantele au fost bine dezvoltate, cu densitate optim\, dar neuniform\. :n medie, s-au încorporat aproximativ 1,2 kg mas\ verde/mp. Zonele cel mai bine dezvoltate au avut pân\ la 3 kg/mp de mas\ verde încorporat\. Imediat dup\ ar\tur\, s-a efectuat o trecere cu discul. Platforma de cereale p\ioase de toamn\ a fost sem\nat\ cu o norm\ de 155 kg/ha, atât pentru orz, cât [i pentru grâu. Pentru anul 2024 au fost înfiin]ate 3 culturi importante din portofoliul companiei Saaten-Union, anume> 1. Cereale p\ioase de toamn\, ce includ> - grâu hibrid, soiuri de grâu, inclusiv grâu durum [i spelta - soiuri de orz pe 2 [i pe 6 rânduri - triticale, secar\. 2. Leguminoase> maz\re de prim\var\, bob prim\var\. 3. Rapi]\ de toamn\> hibrizi conven]ionali [i hibrizi din tehnologia Clearfield.

Schema de protec]ie a culturii de cereale p\ioase de toamn\ include> un tratament cu insecticid pe baz\ de acetamiprid, aplicat în toamn\, [i dou\ tratamente compuse din fungicid, insecticid, erbicid, aplicate în prim\var\. Pentru schema de fertilizare, speciali[tii Saaten-Union nu au folosit nici anul acesta îngr\[\minte chimice sau bio. Din p\cate, regimul pluviometric din zon\ este unul foarte sc\zut, 250 litri/mp acumula]i de la data sem\natului pân\ în prezent. Cunoscând foarte bine consumul specific de ap\ pentru un kg de grâu, Saaten-Union a considerat [i anul acesta apa ca fiind factorul limitativ. Pe parcursul mai multor decenii, compania german\ Saaten-Union a ameliorat grâul [i orzul pentru un consum specific de ap\ mai redus, prin sc\derea indicelui foliar, a taliei, a num\rului de fra]i nefertili [i reducerea fiziologic\ a transpira]iei plantelor. Astfel putem spune c\ valoarea de 1.000 litri ap\/1 kg de grâu a fost puternic diminuat\ sub pragul de 600 litri ap\/kg de grâu, pentru anumite soiuri. Progresul [tiin]ific a fost realizat într-o

Profitul Agricol 17/2024

CULTURI VEGETALE

de la Drajna pluviometric foarte lung\ perioad\ de timp, prin metode de ameliorare clasic\, pe teritoriul Germaniei. Solul unde este înfiin]at\ platforma Saaten-Union este de tip cernoziom, nivelul de humus este de 3.2. :n func]ie de adâncime, nivelul PH-ului existent varieaz\ dup\ cum urmeaz\> - adâncime 20 cm -> PH Ÿ 6.29 - adâncime 30 cm -> PH Ÿ 6.70 - adâncime 40 cm -> PH Ÿ 6.55 - adâncime 60 cm -> PH Ÿ 6.83 - adâncime 80 cm -> PH Ÿ 7.30. M\surarea PH-ului a fost realizat\ într-un singur punct de control. Nivelul de înfr\]ire al culturii a fost unul conform condi]iilor pedoclimatice din acest sezon [i cultura s-a autoreglat în func]ie de factorul limitativ al câmpului> apa. Ca nivel de productivitate, în anul 2023, media general\ a câmpului de la Drajna a fost de 6.879 kg/ha. Desigur, produc]ii ridicate [i profitabile, apropiate de poten]ialul genetic, s-au ob]inut în vestul ]\rii, unde soiul de grâu SU Tarroca a câ[tigat proba cântarului, ob]inând 10.500

Profitul Agricol 17/2024

kg/ha. Pentru anul 2024 speciali[tii Saaten-Union estimeaz\ o produc]ie medie de 6.500 kg/ha pentru acest câmp din Drajna, jud. C\l\ra[i. O trecere în revist\ a principalelor soiuri de cereale p\ioase prezente> SU Laurielle, un soi de orz nou introdus, recomandat pentru produc]ii ridicate, care deseori dep\[esc 10.000 kg/ha, la o densitate de sem\nat de 360 b.g/mp, cu condi]ii climatice [i de umiditate normale. SU Ellen, un soi de orz celebru din România, care ob]ine randament superior în orice condi]ii. Soi extratimpuriu, îmbun\t\]it genetic cu rezisten]\ împotriva virusului BaYMV-1 [i BaYMV2, toleran]\ bun\ împotriva principalelor boli foliare, precum [i la secet\. SU Tarroca, soi de grâu cu capacitate mare de înfr\]ire, 4-5 fra]i fertili în condi]ii optime, care r\spunde favorabil condi]iilor intensive de cultur\, inclusiv la irigat. Este un soi de grâu nearistat, semitardiv [i echilibrat din punctul de vedere al toleran]ei la principalele boli ale aparatului foliar [i foarte productiv. Frunza stindard este foarte bine dezvoltat\, cu dimensiuni mari.

Papillon, soiul de grâu care a ob]inut o produc]ie de 12.500 kg/ha, media pe 100 ha, la neirigat în anul 2022. Este un soi de grâu panificabil, semitimpuriu, aristat, din genetica de ultim\ genera]ie, nou intrat în portofoliul Saaten-Union România. :n platforma demonstrativ\ SaatenUnion se va putea analiza în vegeta]ie dezvoltarea culturilor de grâu [i orz în condi]iile pedoclimatice specifice jude]ului C\l\ra[i, cu o tehnologie medie spre minim\. :n partea dedicat\ rapi]ei, ve]i putea vedea o parte dintre nout\]ile Rapool. Este vorba despre Janosh, un hibrid cu randament maxim [i stabil chiar [i în condi]ii severe de stres climatic. Sistem radicular puternic îl ajut\ s\ aib\ o toleran]\ mai bun\ la secet\ [i s\ absoarb\ mai bine azotul din sol. În plus, are un pachet complet de rezisten]\ la boli (Virusul galben al ridichii, Phoma) [i toleran]\ dovedit\ la bolile care apar mai târziu în cultur\, cum ar fi sclerotinia [i verticillium. Echipa Saaten-Union Rom=nia

VIA}A

COMPANIILOR Rezultate solide pentru Agricover în 2023 Grupul Agricover a înregistrat, la finalul anului 2023, o valoare brut\ de 2,91 miliarde lei credite [i avansuri acordate clien]ilor în sold [i 1,85 miliarde lei venituri din vânzarea de inputuri. În plus, a dep\[it pragul de 10.000 de clien]i, cu 5,3% mai mul]i fa]\ de decembrie 2022. Tot ;n 2023 a lansat o nou\ versiune a aplica]iei proprii, Crop360, dedicat\ administr\rii digitale a fermelor. Agricover Credit IFN a înregistrat o valoare brut\ a creditelor [i avansurilor de 2,91 miliarde lei, cu 2,35% mai mare decât ;n 2022. Agricover Credit IFN a generat o marj\ net\ a dobânzii de 8,17% în 2023, cu aproape 125 de puncte de baz\ mai mare decât marja net\ a dobânzii generat\ în 2022, iar rata creditelor neperformante a fost de 3,87%, sub media pie]ei. Profitul înainte de impozit a fost de 91,1 milioane lei, în cre[tere cu 20,17% fa]\ de 2022. Agricover Distribution a continuat s\-[i consolideze baza de clien]i, num\rul de fermieri deservi]i pe parcursul anului ajungând la 9.100, cu aproape 4% mai mult decât în 2022. Veniturile din vânzarea de inputuri au fost de 1,85 miliarde lei, în sc\dere cu 27,3% fa]\ de 2022, în concordan]\ cu sc\derea pre]urilor la produsele de tip “hard commodity” (îngr\[\minte [i combustibil), dar [i ca urmare a reducerii cantit\]ilor achizi]ionate de fermieri. 32

Ajustarea rapid\ a pre]urilor pe pie]ele mondiale, din prima jum\tate a lui 2023, a avut un impact asupra rezultatelor societ\]ii, o parte a stocurilor achizi]ionate în 2022 fiind vândute în 2023 la noul pre] al pie]ei. Societatea [i-a îmbun\t\]it semnificativ rezultatele în a doua jum\tate a anului, când a ob]inut un EBITDA de 37,6 milioane lei, fa]\ de un EBITDA l 10.475 fermieri clien]i unici la

31 decembrie 2023 l 2,91 miliarde lei valoarea brut\ a creditelor [i avansurilor acordate clien]ilor Agricover Credit IFN la finalul anului 2023, în cre[tere cu 2,35% fa]\ de anul anterior l 1,85 miliarde lei venituri totale pentru Agricover Distribution SA l 44,19 milioane lei profit net consolidat la nivel de Grup l 0,024 lei rezultatul consolidat pe ac]iune în 2023 l 2,3 milioane lei investi]ii în programe de dezvoltare a fermierilor [i tinerilor fermieri

negativ de 31,2 milioane lei înregistrat în prima jum\tate a aceluia[i an. În ansamblu, Agricover [i-a consolidat pozi]iile de pia]\, atât în finan]are, cât [i în distribu]ie. Profitul brut la nivel de Grup a fost de 61,1 milioane lei, rezultatele Agricover Distribution fiind par]ial compensate de performan]a Agricover Credit IFN. Grupul a investit anul trecut 2,3 milioane lei în proiecte de educa]ie, dedicate tinerilor fermieri. Pentru anul 2024, Agricover [i-a planificat o cre[tere profitabil\, urm\rind s\ ofere unui num\r cât mai mare de fermieri combina]ii sinergetice de produse pentru agricultur\ sustenabil\, solu]ii digitale [i solu]ii de finan]are pentru a accelera adoptarea progresului tehnologic în vederea maximiz\rii randamentelor [i a îmbun\t\]irii profitabilit\]ii fermelor. Având în vedere performan]a financiar\ robust\, sus]inut\ înc\ de la înfiin]area sa în anul 2000, începând cu anul 2024 Agricover inten]ioneaz\ s\-[i modifice politica de a nu distribui dividende, vizând adoptarea unei rate de distribuire (“dividend payout ratio”) de 30% din profitul opera]iunilor consolidate dup\ asigurarea necesarului de finan]are a cre[terii opera]iunilor Grupului [i respectarea angajamentelor asumate fa]\ de finan]atori, la propunerea Consiliului de Administra]ie.

AGRICOVER Profitul Agricol 17/2024

VIA}A COMPANIILOR

Merpano a pornit de la 3 angaja]i, iar în 2024 a ajuns la 80 Merpano este o societate cu capital 100% românesc, înfiin]at\ la S\c\laz, în jude]ul Timi[, în 2002, de Andreea [i Dumitru To[ca. Dac\ la început au fost doi - trei angaja]i, un tractor [i câteva zeci de ha, compania a evoluat spectaculos, iar în 2024 Merpano are 80 de angaja]i.

cum Merpano exploateaz\ aproape 4.000 de ha, cultivate cu grâu, orz, rapi]\ etc. Dar obiectivul principal al companiei este furnizarea de produse pentru protec]ia plantelor, de semin]e cu valoare genetic\ mare, fertilizan]i, precum [i de servicii agricole profesionale. De când a luat fiin]\, Merpano a continuat s\ î[i diversifice serviciile [i produsele în domeniul agricol, îmbun\t\]indu-[i [i consolidându-[i pozi]ia în peisajul agricol din România. În 2018, în urma unei investi]ii, Merpano a inaugurat cea mai mare [i modern\ sta]ie de condi]ionare de semin]e din zona de vest a ]\rii. Cu peste 250 ha îns\mân]ate cu cele mai adaptate soiuri de grâu pentru regiune, Merpano ofer\ anual fermierilor peste 1.500 tone de s\mân]\ de grâu, selectat\, tratat\ [i îns\cuit\.

Una dintre marile provoc\ri cu care Merpano s-a confruntat în acest an a fost atacul de [oareci, care a început din toamna anului 2023. A fost o lupt\ foarte aprig\ a fermierilor cu ace[ti d\un\tori. A venit valul de precipita]ii care a continuat chiar [i pe timpul iernii, 34

Ing. Sorin Lazar [i ing. Mircea Petroman

înso]ite de c\lduri considerate foarte mari. Temperaturile au fost anormale din februarie, chiar [i de 20 de grade în unele zile, inclusiv cu precipita]ii. De aceea plantele au suferit, s-au dezvoltat mult mai repede, iar în data de 10 aprilie deja spicul era ie[it la grâu. Plantele au evolu]ie mai repede cu cel pu]in trei s\pt\mâni. “Ne-am uitat constant la grâu. Am scos planta din sol [i am v\zut c\ în stratul de 1-2 cm r\d\cinile lucrau, dar mai jos erau foarte lente. De aceea am tras concluzia c\ plantele au profitat numai de punctul de rou\, nicidecum de alte precipita]ii”, a spus ing. Sorin Laz\r. În zona S\c\laz, plantele au avut numai sursa de ap\ ce a venit de jos, din p\mânt, [i punctul de rou\ pe care l-au fructificat. Un alt fenomen al acestui an dificil este faptul c\ multe soiuri de cereale au renun]at la fra]i, fiindc\ nu au avut umiditate. Din cauz\ c\ nu au avut precipita]ii [i temperaturile au fost foarte ridicate, grâul nu a mai înfr\]it. Planta mam\ a c\utat s\ supravie]uiasc\, s\ se reproduc\ mai departe [i a eliminat fra]ii. În anul 2023 - 2024 a fost o presiune destul de sc\zut\ a bolilor [i d\-

Pe 17 mai, Merpano va organiza, la S\c\laz, Ziua Câmpului, pe o suprafa]\ de 10 ha cultivat\ cu 72 de hibrizi de rapi]\ [i 14 soiuri de cereale, grâu [i orz. 17 companii î[i vor prezenta îngr\[\mintele lichide [i solide [i alte 15 firme, produsele de protec]ia plantelor. De la an la an evenimentul a crescut tot mai mult, iar în 2023 au fost peste 2.000 participan]i. Au venit din Timi[, Arad, Cara[-Severin, Bihor, chiar [i din Dolj [i Mehedin]i. Pe lâng\ soiurile de cereale [i hibrizii de rapi]\ care sunt pe parcel\, va fi [i o prezentare de utilaje [i ma[ini agricole de la mai multe companii. :n plus, vor avea loc dezbateri pe problemele zilei. un\torilor în S\c\laz. Au mai fost atacuri u[oare de septoria [i rugini în prima perioad\ de vegeta]ie, dar speciali[tii Merpano au aplicat tratamentele necesare [i s-a rezolvat. Ploile slabe care au mai c\zut în zona S\c\laz au fost foarte u[or epuizate [i din cauza vânturilor mari, pân\ la 70 km pe or\, din aceast\ prim\var\. De aceea, pe o perioad\ de trei s\pt\mâni consecutive nu s-aus putut aplica tratamentele fitosanitare.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 17/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR EFSA> Aten]ie dup\ vaccinarea p\s\rilor! Autoritatea European\ pentru Siguran]a Alimentar\ (EFSA) avertizeaz\ c\ supravegherea p\s\rilor dup\ vacinarea contra gripei aviare este esen]ial\ pentru deplasarea lor în siguran]\. EFSA a oferit o imagine de ansamblu cuprinz\toare a op]iunilor eficiente de supraveghere [i a m\surilor de reducere a riscurilor pentru gripa aviar\.

amenii de [tiin]\ au evaluat aceste m\suri [i au precizat cum se stabile[te lipsa bolii, permi]ând astfel circula]ia în siguran]\ a p\s\rilor de curte [i a produselor conexe. Exper]ii au stabilit ce specii se studiaz\ efectiv (g\ini de ou\, curcani sau ra]e), num\rul p\s\rilor testate, metoda de diagnosticare [i perioada de prelevare.

În cazul vaccin\rii de urgen]\ pentru gripa aviar\ înalt patogen\ (HPAI), oamenii de [tiin]\ au ajuns la concluzia c\ schemele de supraveghere pentru detectarea timpurie a noilor focare ar trebui s\ ia în considerare tipul de p\s\ri de curte [i dimensiunea efectivului. Dac\ vaccinarea este preventiv\, pentru a dovedi absen]a bolii, se recomand\ testarea virologic\ lunar\ a pân\ la 15 p\s\ri moarte pentru a proteja circula]ia p\s\rilor de curte [i a produselor aferente. De asemenea, atât efectivele vaccinate, cât [i cele

“Vaccinarea este un instrument important în lupta împotriva gripei aviare [i este recomandat\ ca parte a unei abord\ri integrate de control al bolilor. Cu toate acestea, este necesar s\ se continue cu o schem\ strategic\ de supraveghere [i s\ se pun\ în aplicare m\suri pentru a reduce riscul de transmitere a virusului”, a spus Frank Verdonck, [eful Unit\]ii pentru pericole biologice pentru s\n\tatea [i bun\starea animalelor din cadrul EFSA. “Men]inerea unui nivel ridicat de biosecuritate r\mâne esen]ial\, chiar [i atunci când se utilizeaz\ vaccinarea. Cre[terea gradului de con[tientizare a proprietarilor de ferme [i a practicienilor poate ajuta la asigurarea faptului c\ orice schimb\ri în cre[terea p\s\rilor de curte sau cre[terea mortalit\]ii sunt raportate cu promptitudine [i luate în considerare”. Profitul Agricol 17/2024

nevaccinate ar trebui supuse supravegherii pasive. Exper]ii din laboratorul de referin]\ al EFSA au lucrat îndeaproape pentru a recomanda cele mai adecvate teste de diagnostic pentru supraveghere, în func]ie de tipul de vaccin, strategia de vaccinare (de urgen]\ sau preventiv\) [i domeniul de aplicare a supravegherii. Într-un aviz publicat în octombrie 2023, EFSA a oferit sfatul [tiin]ific cu privire la vaccinurile HPAI disponibile pentru p\s\ri [i programele de vaccinare adecvate. Sfaturile EFSA vor contribui la informarea deciziilor luate de managerii de risc la nivel european [i na]ional cu privire la strategiile de supraveghere eficiente de implementat în zonele vaccinate [i în ferme, atât pentru detectarea timpurie a focarelor de HPAI, cât [i pentru a demonstra lipsa bolii.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Viermele de m\tase, mai ceva ca Viagra Pupa sau coconul fluturelui-de-m\tase are propriet\]i fabuloase pentru tratarea bolilor de care sufer\ oamenii. "Avem un dosar asupra c\ruia s-a lucrat la Sta]iunea Sericicol\ B\neasa”, spune Teodor Mihalcea, noul director al institu]iei. “În etapa urm\toare, urm\rim s\ contact\m un institut de cercet\ri ca s\ putem produce din nou acel afrodiziac. Vrem s\ relu\m cercetarea pentru a concretiza ideea. Exist\ apoi o întreag\ literatur\ de specialitate pe aceast\ tem\. În Japonia se produce deja acest afrodiziac, mai eficient decât Viagra. Preocuparea noastr\ este real\."

acel stadiu, Teodor Mihalcea trebuie s\ pun\ ordine într-o activitate care disp\ruse în România. Sta]iunea Sericicol\ de la Bucure[ti mai are 21 de lucr\tori [i 1,2 hectare, cu tot cu construc]ii. Mai are 3 hectare de duzi la Cisl\u. “Suprafa]a r\mas\ în B\neasa este insuficient\. De aceea, colabor\m cu Pomicola, care ne-a dat un hectar ca s\ plant\m duzi, trei soiuri productive din Bulgaria”, spune Mihalcea. În jurul Sta]iunii, exist\ o colec]ie de 1.600 de duzi, în total - 54 de soiuri. El vrea s\ multiplice soiurile mai performante prin altoire. În acest scop, colaboreaz\ cu Facultatea de Horticultur\ din Bucure[ti. “Dudul este o plant\ fantastic\. Hr\ne[te viermii de m\tase, dar absoarbe cea mai mare cantitate de bioxid de carbon din atmosfer\. El trebuie plantat în ora[e, dar lumea nu [tie. Poate primi subven]ii prin AFIR dac\ se fac planta]ii, conform DR 15. Dudele prelungesc via]a, previn cancerul, diabetul.” Num\rul mare de aminoacizi [i de \tasea este în general proteine explic\ [i efectul de afrodiziac compus\ din 75-83% fibroin\, 17-25% sericin\ [i al pudrei extrase din pupa viermelui de 1-5% componente non-sericin\, in- m\tase. Teodor Mihalcea vrea s\ consolideze clusiv metaboli]i secundari, cear\, pigcl\direa veche din 1960, care a mai men]i, carbohidra]i [i alte impurit\]i. Flavonoidele, în special quercetina [i r\mas pentru sta]iune. Are pere]ii kaempferol, alcaloizii, deriva]ii de cr\pa]i. Lucr\rile încep în var\. De cur=nd a cump\rat din Italia o cumarin\ [i acizii fenolici, se num\r\ printre metaboli]ii secundari izola]i din minifilatur\ de 25.000 de euro pentru borangic. Sta]iunea vinde ou\, iar o coconul de m\tase. În ultimii ani, propriet\]ile biologice doz\ de 10 grame (20.000 de ou\) ale coconului de m\tase, în special pro- cost\ 600 de lei. Asta înseamn\ 20-30 teinele sale majore, [i anume fibroina [i de kilograme de gogo[i. Fecunditatea sericina, au atras aten]ia. Literatura dep\[e[te 95%. Vinde [i viermi[ori pen[tiin]ific\ a investigat mai mult efectul tru cei care vor s\-i creasc\. pudrei de pup\ [i atest\ c\ îmbun\t\]e[te func]ia erectil\ [i libidoul [oboViorel PATRICHI lanilor [i al b\rba]ilor. Pân\ va ajunge în

Teodor Mihalcea, director Sta]iunea Sericicol\ B\neasa

Profitul Agricol 17/2024

MA{INI & UTILAJE Robo]ii, lucreaz\ ei continuu, dar sunt prea scumpi Robo]i agricoli autopropulsa]i [i multifunc]ionali exist\ pe pia]\. Au motoare diesel sau electrice, pot efectua tot felul de sarcini de la prelucrarea solului, pr\[it, tratamente fitosanitare etc. Se zice c\ vor înlocui cu succes operatorii umani [i pot munci 24 de ore din 24, dar deocamdat\ nu au demonstrat asta [i au pre]uri destul de mari.

AgBot 5.115T2 cost\ 320.000 euro

Sitia Trektor Maxi este 251.485 euro

Robot One, doar 249.000 euro

Produs de olandezii de la AgXed, în colaborare cu grupul Claas, AgBot este un robot autonom, care-[i planific\ toate opera]iunile prin conexiune la internet.

Este un tractor autonom, hibrid, care poate opera de la 10 pân\ la 24 de ore, în func]ie de lucrare.

Realizat de Pixelfarming Robotics, Robot One este un echipament complet electric, cu baterii de 13,5 kWh, înc\rcate de panouri solare (sau cu înc\rc\tor rapid), care pun în mi[care un motor de maximum 32 CP.

Cost\ cât un tractor de peste 250 CP, are motor diesel care, la modelul 5.115T2 dezvolt\ 154 CP. Efectueaz\ lucr\rile monotone, protejeaz\ solul, datorit\ [enilelor op]ionale, cu l\]imi de la 300 la 910 mm, [i a unei greut\]i maxime mici, de 6 tone (f\r\ balast). :n plus, are un ecartament reglabil, sistem hidraulic cu senzor pentru înc\rc\tur\ [i un tirant cu o capacitate de ridicare de pân\ la 8 t. 38

Are motor electric ac]ionat de acumulatori de 14 kW, care sunt înc\rca]i cu un generator diesel. Echipamentul î[i poate schimba ampatamentul [i are gard\ la sol reglabil\, pentru a se adapta la diverse culturi. Robotul este compatibil cu majoritatea utilajelor ata[abile în tiran]i. Poate lucra în podgorii, legumicultur\ [i arboricultur\ la prelucrarea solului, preg\tirea patului germinativ [i sem\nat în sere, tratamente cu sprayer ata[at etc.

Are patru ro]i, toate directoare, [i este, practic, o ma[in\ de pr\[it mecanic, dar [i cu laser, controlat\ de un computer. Prin intermediul a [ase camere video stereo “vede” [i comand\ eradicarea buruienilor pe care le distinge de plantele de cultur\, datorit\ unei “biblioteci” electronice pe care o acceseaz\ instantaneu în cloud, prin internet de mare vitez\.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 17/2024

MA{INI & UTILAJE

Anvelope rezistente [i durabile pentru remorci Noua anvelop\ Powertrailer SR 331, lansat\ recent de BKT, ofer\ stabilitate chiar [i la remorci mari, are uzur\ redus\ [i scade consumul de carburant, reducând în acela[i timp tasarea solului. Aceasta are o structur\ intern\ în întregime din o]el, a fost conceput\ special pentru opera]iunile de transport rutier agricol [i se distinge prin durabilitate [i rezisten]\. Anvelopele Powertrailer SR 331 au propriet\]i bune de flota]ie, reduc compactarea solului [i conserv\ structura acestuia. În acela[i timp, rezisten]a mai mic\ la rulare asigur\ economii în consumul de combustibil [i, prin urmare, reduce costurile totale pe ferm\.

O alt\ caracteristic\-cheie a noii anvelope este stabilitatea sa foarte bun\, chiar [i la viteze mari, în cele mai solicitante situa]ii de manevrabilitate, cum ar fi virajele sau rondurile din trafic. În plus, operatorul beneficiaz\ de un confort optim de conducere [i de o deplasare lin\, chiar [i pe carosabil ud. Designul benzii de rulare asigur\ o uzur\ uniform\,

reducând vibra]iile induse de tractor. Structura în întregime din o]el asigur\ performan]e sporite de transport chiar [i la capacit\]i ridicate de înc\rcare, în timp ce nervura special\ a peretelui lateral ofer\ o protec]ie excelent\ împotriva impacturilor [i a efectelor de frecare a anvelopelor.

Arpad DOBRE

Combine performante pentru ferme mici Combinele Claas Evion, prezentate în premier\ anul trecut în Germania, sunt ideale pentru fermele de familie, precum [i pentru contractori [i ferme mici. Au 5 scutur\tori [i sunt disponibile în versiunile Classic [i Maxi, cu motoare Cummins B6.7 de 6,7 litri, ce respect\ norma Stage V, cu puteri maxime de 204 CP (Evion 410), 231 CP (Evion 430) [i 258 CP (Evion 450). Prin sistemul Dynamic Power motorul furnizeaz\ doar atâta putere cât este necesar în timpul recolt\rii, reducând consumul de carburant cu pân\ la 10%. Bunc\rul de boabe are o capacitate de 5.600 l pentru Evion 410, de 6.500 l pentru Evion 430 [i de 8.000 l pentru varianta vârf de gam\, Evion 450. Versiunea de baz\ Classic este eficient\ în primul rând Profitul Agricol 17/2024

pentru treieratul cerealelor, în vreme ce varianta Maxi ofer\ performan]e mai bune la porumb [i fasole. Printre alte caracteristici performante se num\r\ sistemul de monitorizare activ\ op]ional\ a debitului de material recoltat cu CEMOS (Claas Electronic Machine Optimisation System) Auto Crop Flow. Combinele Evion ofer\ o cur\]are de înalt\ performan]\, cu o suprafa]\ a sitei de 4,80 mp, m\surarea pierderilor [i reglarea electric\ a sitei disponibile în echiparea standard. Sistemul de cur\]are 3D are capacitatea de a compensa o înclinare lateral\ de pân\ la 20% la recoltarea pe pante, combinele Evion fiind astfel eficiente [i în ferme mici [i medii din zona de deal.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

Prelucrarea solului, sem\nat direct [i fertilizare 3 în 1 Fermierii nu pot influen]a vremea [i precipita]iile, dar pot controla costurile de înfiin]are a culturilor, prin efectuarea simultan\ a mai multor opera]iuni> preg\tirea terenului, sem\nat [i fertilizat. Printre echipamentele care pot sc\dea cheltuielile se num\r\ cele produse de austriecii de la Pöttinger pentru prelucrarea solului [i sem\nat [i importate de NHR Agropartners. Cu acestea se economise[te timp, carburant, uzur\ [i se reduce [i tasarea solului.

Vitasem Mecanice, practice [i fiabile - acestea sunt caracteristicile noii genera]ii de sem\n\tori pentru p\ioase Pöttinger Vitasem. Acestea sunt disponibile în l\]imi de lucru cuprinse între 2,5 [i 4 metri [i pot fi combinate cu o gam\ larg\ de ma[ini de preg\tire a paturilor germinative (grapa rotativ\ Fox 300 D, Lion etc.). Bunc\rele de pe modelele noii genera]ii sunt cu pân\ la 25% mai mari, cu o capacitate între 530 [i 1.700 de litri, în func]ie de op]iunile de echipare. Acest lucru asigur\ mai pu]ine intervale de umplere, timp redus de sta]ionare [i un randament sporit la sem\nat.

Terrasem Sem\n\torile pneumatice universale (eficiente atât în teren preg\tit, cât [i la sem\natul direct) cu fertilizare din gama Terrasem D Z sunt echipate cu br\zdarul pentru îngr\[\mânt Fertilizer Pro, care permite aplicarea îngr\[\mintelor simultan cu sem\natul. Gama Terrasem D Z include zece modele, cu l\]imi de lucru de la 3 la 9 metri, bunc\re combinate de semin]e¡fertilizant de la 4.200 la 5.600 l. Dispun de br\zdare de sem\nat de la 24 de rânduri (¡12 br\zdare de fertilizat) pân\ la 72 de rânduri (cu 36 de br\zdare de fertilizat). Distan]a între rânduri este de 12,5 cm, op]ional 16,7 cm.

Tegosem Prelucrarea solului, simultan cu lucr\ri de sem\nat p\ioase [i culturi de acoperire, precum [i fertilizare, este posibil\ prin combinarea bunc\rului de semin]e Pottinger Tegosem cu utilaje pentru prelucrarea solului sau sem\n\tori purtate ori tractate. Acest echipament poate fi utilizat cu succes în tandem cu gama de sem\n\tori Terrasem sau utilajele de prelucrare a solului [i de preg\tire a patului germinativ Terria, Synkro, Terradisc, Lion sau Fox. 40

Arpad DOBRE Profitul Agricol 17/2024

PAGINA DE HOBBY Dansând cu gotcanii Am parafrazat titlul filmului în care Kevin Costner a jucat un rol antologic, pe când coboram, ieridiminea]a, din locul de rotit al gotcanilor de sub um\rul Feredeului, cu impresiile înc\ proaspete. Imagina]i-v\ un drum f\cut invers> din v\ile cotropite de verdele crud, c\tre z\pada înc\ st\pân\ pe cre[tetul culmilor împ\durite, de la prim\vara îndelung jinduit\, spre împ\r\]ia iernii celei lungi. De la drumul mare pân\ la locurile de rotit ale gotcanilor trebuie s\ urci, uneori, ceasuri întregi, la lumina zgârcit\ a a[trilor sau a unei lanterne. Împov\rat cu cele de trebuin]\, poate [i cu vârzobi la înc\l]\ri, vei descoperi curând cât de aproape poate s\ ]i se par\ cap\tul puterilor. Dac\ ai fi fost singur, probabil c\ ai fi renun]at demult, în pofida deselor popasuri> inima î]i bate în gât, cetinile te lovesc f\r\ mil\, albul în[el\tor se surp\ sub tine [i nu po]i ie[i din mrejele lui decât zgrep]\nând împrejur ca o gânganie nevolnic\. Într-un târziu, dup\ ce pierduse[i orice n\dejde, c\l\uza, om al în\l]imilor, î]i veste[te în [oapt\ sfâr[itul calvarului. {i deodat\, ca o r\splat\ pentru st\ruin]a ta, sim]i cu înfiorare c\ muntele te cuprinde blajin, d\ruindu-]i putere [i dragoste. Nu mai e[ti novice. {i nici str\in. Misteriosul t\râm al gotcanilor se las\ înv\luit în fo[netul nestatornicelor pâraie [i în boare de r\[in\, pentru a se ascunde de ochii neofi]ilor. Pe cât de impun\tor, pe atât de discret, coco[ul-de-munte pare expresia concret\ a întunericului. Tr\itor în penumbra cetinilor, taciturn [i solitar ca un anahoret, gotcanul preschimb\ cump\na dintre iarn\ [i prim\var\ în tainic\ s\rb\toare. La vremea când ulti42

mele sc\p\r\ri ale om\tului îmb\trânesc, str\vechile locuri de nunt\ ale gotcanilor prind via]\. Ca trase de un fir nev\zut, urmele tivite cu vârzobi pornesc atunci a se rândui în poteci tip\rite pe z\pad\ c\tre b\telni[tea horelor. La ceasul când noaptea se îngân\ cu ziua, pacea necuprins\ a culmilor se clatin\ o clip\> de undeva, din genunile aurorei, fluier\ mierla. Apoi, poate s\ treac\ în volte în[el\toare vreun sitar mânat dinspre sud de dorul

înso]irii. E [i el o pas\re m\iastr\, în ai c\rei ochi mari se r\sfrânge crepusculul, ca o hor\ a ielelor. Deodat\, din fo[netul cetinilor se desprinde p\rerea unor ritmuri necunoscute, ca [i cum nu ar îndr\zni s\ se reverse din cutia de rezonan]\ a instrumentului care lea z\mislit. Poate c\ unii le-ar apropia de sunetele xilofonului. Pe al]ii i-ar duce gândul la toaca b\tut\ de cucernicii monahi înainte s\ dezlege limba clopotelor. În realitate îns\, aceast\ muzic\ sfioas\ e [optit\ de clon]ul unei s\lb\ticiuni cu profil de pas\re pr\d\toare, ce pare nepotrivit cl\dit\ pentru asemenea timide madrigaluri. Poate doar în clipele de trans\ – când dactilii ver-

sului se sting într-un fo[net vecin cu cântecul coasei sub cute – s\ se ghiceasc\ dincolo de cetinile fumurii mi[c\rile sincopate ale unei f\pturi coborâte parc\ din alte vremuri. Aripi mari fâlfâie în c\dere [i, de îndat\, ceea ce abia se z\rea profilat pe cer, printre stele, cap\t\ concrete]e, decupând din albul z\pezii contururi de c\rbune. Dansul început de-a lungul crengii înalte continu\ acum printre cioate [i trunchiuri frânte, mâncate de putregai. Ca în extazul unui ritual p\gân, coco[ul bolborose[te, dep\nând strof\ dup\ strof\. Cu penele înfo-

iate [i coada în evantai, el calc\ ]an]o[, orb [i surd la toate din jurul s\u. De sus, din locurile pe care [i le-au ocupat de cu sear\, se pr\v\lesc îndat\, pentru a-[i etala b\rb\]ia, alte fantasme. Adesea, jocul p\tima[ se preschimb\ în turnir, p\s\rile înfierbântate înfruntânduse în lupte pe via]\ [i pe moarte. Atâta doar c\ învin[ii nu pier, ci p\r\sesc în grab\ locul de b\taie [i las\ sfioasele mirese în grija biruitorilor. Când soarele aprinde albul om\tului, alaiul de nunt\ se mistuie într-o clip\, pentru a a[tepta în taini]ele întunecate ale p\durii c\derea altei seri.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 17/2024

OPINIE

Inova]iile sunt esen]iale pentru viitorul agriculturii Andre NEGREIROS, Corteva Agriscience

cu care se confrunt\ agricultura nu poate fi subestimat.

Istoric, inova]iile au jucat un rol fundamental în modelarea cursului agriculturii. De la echipamentele mecanizate din timpul Revolu]iei Agricole pân\ la introducerea, de c\tre Revolu]ia Verde, a variet\]ilor de culturi cu produc]ii mari, fiecare epoc\ de inova]ie a propulsat umanitatea înainte, permi]ând s\ hr\neasc\ o popula]ie global\ în cre[tere. Cu toate acestea, provoc\rile cu care ne confrunt\m ast\zi cer un nou val de inova]ie care s\ poat\ stimula productivitatea [i, în acela[i timp, s\ protejeze mediul înconjur\tor. În mijlocul acestui apel la inova]ie, aten]ia s-a îndreptat din ce în ce mai mult c\tre editarea genelor ca un poten]ial factor al schimb\rii. Tehnologii precum Noile Tehnici Genomice (NGT) ofer\ o precizie f\r\ egal în modificarea patrimoniului genetic al culturilor, cu promisiunea de a revolu]iona practicile agricole. În timp ce editarea genelor reprezint\ doar o pies\ a puzzle-ului de inova]ie, poten]ialul s\u de a aborda unele dintre cele mai presante provoc\ri

NGT-urile permit cercet\torilor s\ descifreze rapid [i accesibil codurile genetice complexe ale culturilor. Spre deosebire de OMG-uri, NGT implic\ modific\ri genetice în cadrul aceleia[i specii, utilizând tehnici precum CRISPR-Cas9, f\r\ a introduce ADN str\in din organisme, men]inând astfel integritatea genetic\ în cadrul speciei. Prin descifrarea combina]iei genetice a plantelor, oamenii de [tiin]\ pot identifica tr\s\turi dorite [i pot accelera procesul de încruci[are selectând variet\]i cu tr\s\turi precum toleran]a la secet\, rezisten]a la d\un\tori [i con]inutul nutritiv îmbun\t\]it în acela[i mod în care ar putea s\ o fac\ [i în mod natural, dar mai rapid. În plus, NGT faciliteaz\ dezvoltarea de solu]ii personalizate pentru provoc\ri de mediu specifice, asigurând prosperitatea culturilor în ecosisteme diverse, reducând în acela[i timp necesitatea de inputuri chimice. De asemenea, eficien]a sporit\ a NGT-urilor minimizeaz\ amprenta de carbon asociat\ practicilor agricole tradi]ionale, contribuind la eforturile de combatere a schimb\rilor climatice [i

Profitul Agricol 17/2024

la construirea unui viitor mai durabil. În Uniunea European\, unde sustenabilitatea [i gestionarea mediului sunt prioritare, poten]ialul edit\rii genetice în agricultur\ se aliniaz\ strâns cu obiectivele de asigurare a rezilien]ei agricole pe termen lung. Editarea genelor nu este un concept nou, limitat la agricultur\. În medicin\, a demonstrat deja un poten]ial remarcabil. De exemplu, cercet\torii au folosit cu succes metoda CRISPR-Cas9 pentru a trata afec]iuni genetice precum anemia falciform\ [i beta-talasemia modificând celulele proprii ale pacien]ilor pentru a corecta muta]iile genetice subadiacente. În plus, oamenii de [tiin]\ au folo-sit tehnici de editare genetic\ pentru a dezvolta terapii mai precise împotriva cancerului, adaptate pentru a viza muta]iile genetice specifice care stimuleaz\ cre[terea tumorilor. Aceste progrese în medicin\ subliniaz\ puterea transformatoare a tehnologiei de editare genetic\ [i indic\ poten]ialul s\u imens în agricultur\. A[a cum editarea genelor a revolu]ionat îngrijirea s\n\t\]ii, ea promite s\ revolu]ioneze [i agricultura, oferind solu]ii pentru unele dintre cele mai presante provoc\ri.

O istorie a mini[trilor Agriculturii

Mini[trii peste un birou, dou\ Continu\m ;n acest num\r filele de istorie a mini[trilor care ne privesc pe noi, din vremea lui Cuza [i a Regelui Carol. Este timpul ministeriatelor [i de 10 zile, semn al unei lumi ;nc\ nea[ezate ;ndeajuns. Dar este [i timpul c=nd se pun bazele primului minister al Agriculturii, de fapt un apendice de dou\ birouri [i un hol al ministerului mai mare, cel al Lucr\rilor Publice. GHEORGHE OSTROVEANU

up\ misterioasa moarte a lui Barbu Catargiu, asasinat pe 24 iunie 1862 sub clopotni]a Mitropoliei, pe când se afla în tr\sur\ cu chiar prefectul Capitalei, frâiele guvernului sunt preluate de c\tre ministrul de Externe, Apostol Arsache. Om politic, aproape uitat, de origine aromân\, era de profesie medic [i a murit la Bucure[ti în 1869. În guvernul urm\tor, condus de Nicolae Cre]ulescu, (14 iunie 1865 11 februarie 1866), Florescu a r\mas titular la Lucr\ri Publice (pân\ pe 7 iulie 1862). Dup\ un interimat de dou\ luni al lui lui Dimitrie Cornea (trecut la Justi]ie), urmeaz\ la Lucr\ri Publice Alexandru St. Catargiu, fost titular la Control (n. 1825 - d. 1897). Timp de 29 de zile avem un nou interimat asumat chiar de premierul Nicolae Cre]ulescu. Apoi vine, pe 30 decembrie, tot interimar, generalul Ioan Gr. Ghica., de la Externe, pentru alte 10 zile. La 11 octombrie 1663, Domnitorul Al. I. Cuza îi încredin]eaz\ guvernarea lui Mihail Kog\lniceanu. Acesta îl nume[te la Lucr\ri Publice pe Petre Orbescu (1826-1906). La 6 mai 1864, Orbescu preia portofoliul Jus44

ti]iei, iar Kog\lniceanu î[i asum\, ad interim, Lucr\rile Publice. Lovitura de stat a lui Cuza, din 2 mai 1864, plutea în aer. Guvernul Kog\lniceanu r\mâne la putere doi ani, o performan]\! Acum sunt adoptate legi esen]iale ale reformei, ca Legea pentru secularizarea averilor m\n\stire[ti, Legea rural\ (prin care se împropriet\resc o jum\tate de milion de familii de ]\rani), Legea pentru adoptarea sistemului metric, Codul Penal, Civil etc. Pe 19 iulie 1864, premierul Mihail Kog\lniceanu înfiin]eaz\ un nou minister, al Internelor, Agriculturii [i Lucr\rilor Publice, al c\rui titular devine chiar el. Dup\ oarece animozit\]i cu domnitorul, Kog\lniceanu demisioneaz\, iar Cuza încredin]eaz\ puterea executiv\ lui Constantin Bosianu (n. 10 februarie 1815 - d. 21 martie 1882). Acesta, ca [i predecesorul s\u, î[i asum\ Ministerul Internelor, Agriculturii [i Lucr\rilor Publice. Guvernul lui r\mâne la putere doar 5 luni, pân\ la 14 iunie 1865, când Cuza schimb\ iar Pre[edintele de Consiliu, numindu-l pe Nicolae Cre]ulescu. Portofoliul de Interne, Agricultur\ [i Lucr\ri Publice îl ocup\ generalul

Ioan Em. Florescu (n. 7 august 1819, Râmnicu Vâlcea - d. 10 mai 1893, Paris). Mai târziu, Florescu va fi primministru în dou\ guverne, pentru perioade scurte. Medicul Nicolae Cre]ulescu (n. 1 martie 1812, Bucure[ti - d. 26 iunie 1900, Leurdeni, Arge[) a fost unul dintre cei mai apropia]i [i mai fideli slujitori ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Str\bunicul sãu, vornicul Iordache Cre]ulescu, este ctitorul Bisericii Kretzulescu din Bucure[ti (1722). Studiaz\ medicina la Nantes. În 1839 ia doctoratul în medicinã [i chirurgie. A fost primul român doctor în medicin\ din Muntenia. :n revolu]ia de la 1848, face parte din comisia de redactare a Constitu]iei }ãrii Române[ti. Dupã 1848, îl g\sim medic la un spital militar din Istanbul. Vine ziua de 11 februarie1866, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza este for]at s\ abdice. Se formeaz\ o Locotenen]\ Domneasc\ [i un nou guvern, alc\tuit din liderii comploti[tilor. Prim-ministru este numit Ion Ghica, un liberal moderat. Ministerul Lucr\rilor Publice îl are ca titular pe Dimitrie A. Sturdza, care este [i interimar la Finan]e. :n rest, nume cunosProfitul Agricol 17/2024

O istorie a mini[trilor Agriculturii cute, c\ci între anti-cuzi[ti erau destui boieri mari> Dimitrie Ghica (Interne), Ioan C. Cantacuzino (Justi]ie), Petre Mavrogheni (Finan]e) etc. Dar Ion Ghica nu rezist\ la conducerea guvernului decât pân\ ;n 10 mai. Pe 11 mai, Locotenen]a Domneasc\ îl îns\rcineaz\ pe Lascar Catargiu cu formarea unui guvern.

up\ lovitura de stat din 11 februarie, perioada este mai tulbure decât cea pe care am tr\it-o noi dup\ c\derea lui Nicolae Ceau[escu. Emisari, mai mult sau mai pu]in acredita]i oficial, caut\ în Europa un Domn dintr-o familie regal\. Parlamentul de la Bucure[ti, în total\ necuno[tin]\ de cauz\, îl voteaz\ ca Domn al ]\rii pe Filip, conte de Flandra [i duce de Saxonia, f\r\ s\-l întrebe [i pe el! Filip refuz\. Br\tianu, aflat la Paris, prime[te aprobarea guvenului s\ negocieze cu Bismarck, cancelarul de fier al Prusiei, [i al regelui Wilhelm l pentru aducerea ca domnitor în }\rile Române a lui Carol, fiul principelui Carol Ludovic de Hohenzollern. Toat\ lumea e de acord [i viitorul rege al Rom=niei pleac\ la drum spre necunoscut. :n ]ar\ se pune la cale un plebiscit prin care poporul îl aprob\ pe noul Domn. C\l\toria principelui nu e lipsit\ de peripe]ii. :ntre Prusia [i Austria erau ostilit\]i grave [i, pentru a nu fi recunoscut de austrieci, Carol c\l\tore[te cu un pa[aport fals, la clasa a doua. Cu acela[i vapor, la clasa l, venea în ]ar\ [i Ion Br\tianu. El ob]inuse [i consim]\mântul lui Napoleon al III-lea. Pe 10 mai, Carol intr\ în noua lui patrie [i depune jur\mântul de credin]\. Va sluji România timp de 47 de ani. A doua zi, pe 11 mai, se instaleaz\ primul guvern al Domnului str\in, condus de Lasc\r Catargiu. Dimitrie A. Sturdza este din nou la Lucr\ri Publice. Dar, dup\ dou\ luni,

Profitul Agricol 17/2024

guvernul cade. Domnitorul îi încredin]eaz\ puterea executiv\ lui Ion Ghica. Sturza r\mâne pe acela[i post, pân\ la 21 februaurie 1867. Urmeaz\ o s\pt\mân\ de c\ut\ri [i negocieri, pân\ când Domnul hot\r\[te c\ noul Pre[edinte de Consiliu va fi Constantin Al. Cre]ulescu. La Culte [i, ad interim, la Lucr\ri Publice este numit Dimitrie Br\tianu (n. 1818, Pite[ti - d. 8 iunie 1892, Bucure[ti). Dimitrie Br\tianu era fratele lui Ion C. Br\tianu, care, în acela[i guvern, de]inea potofoliul Internelor. Venirea domnitorului Carol I îl g\se[te primar al Bucure[tiului. A adus în întâmpinarea noului Domn peste 30.000 de oameni, în apropierea p\durii B\neasa. :n guvernul urm\tor, condus de {tefan Golescu (17 august 1867 - 29 aprilie 1868), Dimitrie Br\tianu este din nou titular la Lucr\ri Publice (pân\ pe 13 noiembrie 1867), când demisioneaz\. :n locul lui este numit inginerul Panait Donici. Acesta r\mâne ministru la Lucr\ri Publice [i în Guvernul Nicolae Golescu (1 mai - 15 noiembrie 1868). Pe 1 iunie 1868 apare Legea pentru organizarea Ministerului Agriculturii, Comer]ului [i Lucr\rilor Publice. Agricultura avea, prin lege, alocate dou\ birouri. Unul se ocupa de progresul agricol, de [coalele de agricultur\, de expozi]ii [i construc]ii agricole< cel\lalt birou se ocupa de verificarea terenurilor date fo[tilor cl\ca]i prin Legea Rural\ din vremea lui Cuza. Dar [i în guvernele care urmeaz\ ministrul continu\ s\ se numeasc\ “al Lucr\rilor Publice”. Urm\torul premier, Dimitrie Ghica (16 noiembrie 1868 - 27 ianuarie 1870), î[i p\streaz\ pentru el, ca interimar, portofoliul Lucr\rilor Publice pân\ pe 26 august 1870, când devine titular. Via]a scurt\, de câteva luni, a guvernelor vorbe[te limpede despre instabilitatea ]\rii din acea vreme. Regele, cu educa]ie militar\ pru-

sac\, nu în]elege “balcanismul” românesc. :ntr-o zi, de exemplu, cere s\ treac\ în revist\ trupele Garnizoanei Bucure[ti. Dar i se spune c\ [i comandantul garnizoanei, [i adjunctul s\u sunt la mo[ie. La comand\ nu era nimeni! :n plus, Carol se confrunt\ cu situa]ii de neîn]eles, cum ar fi mi[carea separatist\ din Moldova. :n fruntea separati[tilor e chiar mitropolitul Calinic Miclescu. Acela[i mitropolit pe care Carol l îl gra]iaz\ totu[i din ra]iuni politice. :n încercarea de a câ[tiga moldovenii de partea lui, tân\rul domnitor îl nume[te (20 aprilie 1870) pe Manolache Costache Epureanu pre[edinte al Consiliului de Mini[tri. Acesta îl alege la Lucr\ri Publice pe George Gr. Cantacuzino (n. 22 septembrie 1832 - d. 22 martie 1913), la 80 de ani. Lui Manolache Epureanu i se spunea Nababul datorit\ averii sale colosale. Se tr\gea din vechea familie a Cantacuzinilor, descendent direct al lui Constantin Brâncoveanu, avea între înainta[i voievozi români [i chiar împ\ra]i bizantini. A studiat la Bucure[ti [i Paris, unde a luat doctoratul în drept, în anul 1858. Era [i membru al lojei masonice Sages d'Heliopolis. A fost ales de mai multe ori deputat [i senator, iar între 1869 - 1870 a fost primar al Bucure[tiului. A de]inut în dou\ rânduri func]ia de ministru de Interne (aprilie 1899 - ianuarie 1900 [i decembrie 1904 - martie 1907) [i pe cea de pre[edinte al Consiliului de Mini[tri. Dup\ moartea lui Lasc\r Catargiu a devenit [eful Partidului Conser vator. A construit trei palate> în Bucure[ti, pe Calea Victoriei (Casa cu lei), Castelul Cantacuzino din Bu[teni [i Palatul Cantacuzino de la Flore[ti, supranumit “Micul Trianon”, în prezent în ruin\. :n timpul R\zboiului de Independen]\ a sprijinit ac]iunile militare prin dona]ii substan]iale pentru armat\. S-a stins din via]\ în 1913. 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 9 - 12 mai Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol “Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.

14 mai La Bucure[ti are loc Conferin]a Na]ional\ de Gestiune a Riscurilor Agricole.

12 - 16 mai La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise SaatenUnion.

17 mai Pe platforma Merpano de la S\c\laz, Timi[, are loc Ziua Câmpului, un eveniment cu tema R\d\cinile noastre, mândria noastr\. La Ziua Câmpului celebr\m agricultura!

Atelier de f\cut brânz\, la Secusigiu O gospod\rie de pe malul Mure[ului a devenit loc de organizare a unui eveniment de cultur\ gastronomic\ local\ ce î[i dore[te s\ prezinte comunitatea prin prisma istoriei [i a culturii sale. Banat Brunch va avea loc în curtea casei de la M\icu]a din Secusigiu nr. 210, jude]ul Arad, pe 11 mai! “V\ invit\m s\ descoperi]i pove[tile oamenilor care tr\iesc în acest loc, atmosfera din gospod\riile localnicilor [i, nu în ultimul rând, mâncarea bun\, de prim\var\, preg\tit\ dup\ re]ete locale!”, îndeamn\ organizatorii. Meniu Banat Brunch cuprinde platou cu aperitive de prim\var\, ou\ vopsite cu foi de ceap\, [oanc\ fiart\ cu ou\ [i tormac, pit\ de Pecica cu untur\ [i boia [i cu miere de stup. Aperitivele vor fi urmate apoi de o zup\ de g\in\ cu t\i]ei de cas\, carne de g\in\ cu legume din zup\ la dub\

(cuptor), poprica[ de miel cu crumpi (cartofi), crumpi noi cu sos de m\rar, sarme (sarmale) de porc, spanac cu ou\ [i salat\ verde. Separat, vor avea loc ateliere de cro[etat, expozi]ie de desene, tur de arhitectur\ rural\ ghidat de studen]i de la Facultatea de arhitectur\ Timi[oara, vizit\ la stân\ [i atelierul demonstrativ de f\cut brânz\ ca pe vremea str\bunicilor.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Furnizoare de alcool natural< 2) Aflate în vest! – Primul la de Dinu-Ioan Nicula fug\< 3) Vechea poveste – Avid\ de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 câ[tig< 4) Calculator... digital – Col]ul gurii< 5) Repuse... în drepturi! – Al\tu1 rat unei organiza]ii< 6) Erau date pe 2 fa]\ – A suferi un necaz< 7) Nu-i 3 ajuns\ la timp – Maxima catalogului< 4 8) F\cut s\ nu transpire< 9) Umflat în pene – Categorie natural\< 10) Cele 5 de dinainte. 6

CAREUL AGRICOL

23 - 26 mai DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

12 - 15 noiembrie :n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier, cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”. 46

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 16 / 2024 ORIZONTAL: STUPARI - CI<

ARMAR - TERN< CAI - APATIC< ACLAMA - ATU< I - IMITATII< AC - ATIPICE< LAUR - MEZAT< ALTDATA - O< MIROSITOR< FELICITARI.

VERTICAL: 1) S-a impus împotriva extinderii co[urilor – Esen]\ de carpen! 2) Rupe lan]urile< 3) Urmat\ de turist – Nu trebuie date uit\rii< 4) Not\ de intimitate! – Are un of la inimioar\< 5) Taie cârnatul – F\cute s\ tr\iasc\< 6) [i-au pierdut busola – În havuze! 7) Tremurul luminii< 8) A aduce pe calea cea dreapt\ – Tratat de cosmetic\< 9) Sco[i din eviden]\ – G\sit in extremis! 10) Probe date la examen. Profitul Agricol 17/2024