Profitul Agricol nr. 18-19, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 18-19 din 15 mai 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 18-19/2024

Banca Mondial\ nu mai vrea subven]ii pentru zootehnie

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

:n zilele Pa[telui nostru, Banca Mondial\ provoca o campanie global\ contra zootehniei. Cu argumentul c\ ]\rile bogate ar trebui s\ reduc\ ajutoarele financiare pentru cre[terea bovinelor, ceea ce va conduce la sc\derea consumului de carne ro[ie [i lactate. {i, propunea Banca, s\ fie redirec]ionate subven]iile de la vaci spre sectoare cu emisii mai reduse, precum cre[terea p\s\rilor, fructe [i legume. {ti]i placa... “Nu spunem c\ ar trebui redus sprijinul pentru agricultur\. Spunem c\ ar trebui utilizat într-un mod mai eficient, ca s\ contribuie în realitate la diete mai s\n\toase, deci o planet\ mai s\n\toas\”, ;nt\re[te un anume Bill Sutton, autor al raportului. Cercet\torii ;n climatologie ;nc\ nu se pun de acord. Sunt sau nu sistemele alimentare responsabile pentru emisiile globale de gaze cu efect de ser\? Dar cercet\torii B\ncii [tiu mai bine, produc\torii de carne [i lapte polueaz\. Solu]ia, cre[terea pre]urilor la carne p=n\ acolo ;nc=t s\ devin\ de necump\rat. Pentru ;nceput, ar trebui s\ coste cu 60% mai mult, estimeaz\ exper]ii B\ncii Mondiale. “Sistemul alimentar trebuie reparat, pentru c\ îmboln\ve[te planeta. Exist\ ac]iuni care pot fi luate acum pentru a face din sectorul agroalimentar un contributor mai mare la combaterea schimb\rilor climatice [i îns\n\to[irea planetei”, scrie ;n comunicarea B\ncii Mondiale. Nou\ nu ne r\m=ne dec=t s\ sper\m c\ trece repede aceast\ mod\, a retoricii ;mpotriva cre[terii animalelor. Viorel PATRICHI PS> Americanii au o vorb\. Un om fl\m=nd are o singur\ problem\. Pe c=nd un om s\tul are o mie de probleme. Poate ar trebui s\ le-o zic\ cineva [i acestor cercet\tori ;n nimic. Profitul Agricol 18-19/2024

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii De ce a b\tut comisarul drumul p=n\ la Bucure[ti?

Cei care nu depun cererea pân\ pe 7 iunie pierd subven]ia

Cristian Stoica> “Cerem doar ce s-a promis [i s-a bugetat

Acord cu Israelul pentru gr=u

S-a prelungit termenul pentru ajutoarele de criz\

100 de euro pe hectar va fi pl\tit\ din 15 mai

27 mai, ziua protestului

O ferm\ uria[\ de vânzare în Anglia

Pre]uri [i pie]e

COMPANII

Cotai]ile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Vantage preia numele grupului din care face parte> NIK

Pia]a grâului în noul an de comercializare 2024-2025

Culturi vegetale R\]i[oara face ravagii în porumbul lui Bogdan Pantazi Perspectiv\ bun\ pentru culturile de toamn\ europene Este ap\ în stratul de sol 0-20 cm, dar mai jos e uscat

Un raport acuz\ Tyson Foods de poluarea masiv\ a râurilor

Campanie de dona]ii pentru un fermier acuzat de crim\ 14 12

Tractoare puternice cu func]ii automate

Oferta special\ IPSO Agricultur\ pentru balo]i de bun\ calitate

Înc\rc\toare frontale inovatoare pentru tractoare performante

Combine pentru recoltare rapid\ [i de calitate

Chrono, sem\n\toarea vedet\ a Maschio Gaspardo

Cre[terea animalelor 20

Produc]ia de carne, în cre[tere

Investi]ii la Agricola International

Maxagro ;[i extinde zootehnia

Strategie de partid

Bani pentru taurine la îngr\[at

Un fermier la pre[edin]ia CJ Ialomi]a> Costin Telehuz 47

Noi tehnologii de cre[tere a p\s\rilor Un nou d\un\tor al culturilor de câmp> de la Big Dutchman 39 Istoria mini[trilor porumbeii s\lbatici 23 Robotul de muls GEA R9500 40 Pe c=nd mini[trii erau cineva Explozie de d\un\tori, ;nainte de a fi mini[tri cu Tanymecus în frunte 24 Ferma Telehuz a ajuns la cheltuieli de 10 mii de lei pe hectar :n Timi[, terenul este mai scump ca ;n alte p\r]i

Ma[ini & utilaje 26

Ecologie profitabil\ Reciclarea apei, solu]ia fermierilor suedezi

Au ;nghe]at culturile în principalele regiuni agricole ruse[ti 13

Hobby

Trac]iune japonez\ pe câmp, în livezi [i pe paji[ti

Tratamente [i fertilizare din zbor

Ferm\ educa]ional\ pentru copii, dar mai ales pentru adul]i

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII De ce a b\tut comisarul drumul p=n\ la Bucure[ti? Din punct de vedere agricol, s\pt\m=na s-a deschis promi]\tor, cu vizita comisarului Janus Wojciechowski la Bucure[ti. Luni s-a ;nt=lnit cu premierul Marcel Ciolacu la Palatul Victoria, cu ministrul Florin Barbu, iar la finalul zilei, cu reprezentan]ii asocia]iilor profesionale, la reprezentan]a Comisiei. A vorbit despre temele obi[nuite, viitorul Politicii Agricole Comune, situa]ia fermierilor în contextul r\zboiului din Ucraina [i securitatea alimentar\. Cel mai probabil, vizita lui Wojciechowski a fost una de ;nc\lzire, ;naintea unui tur prin cancelariile europene, tur care precede redactarea obi[nuitului raport pentru urm\torul comisar, cu propunerile pe care cel actual nu mai are timp s\ le pun\ ;n practic\. Premierul i-a cerut, de pild\, s\ sus]in\ alocarea unor resurse financiare mai consistente c\tre sectorul agricol. {i comisarul a fost ;n acord cu propunerea, recunosc=nd c\ este necesar\ simplificarea regulilor [i mecanismelor de implementare ale Politicii Agricole Comune. Distinct, i s-a solicitat s\ nu mai existe diferen]e între subven]iile statelor membre. Politicos, dar franc, Wojciechowski a r\spuns c\ nu vede cum poate Rom=nia ob]ine acest lucru, poate doar ;n cazul cre[terii Profitul Agricol 18-19/2024

bugetului alocat agriculturii, [i mai ales a bugetului pentru statele membre care sunt sub media european\. Sensibil\ chestiunea la nivelul UE. La ;nt=lnirea cu asocia]iile profesionale s-a pus pe tapet problema grani]elor, prea u[or permeabile ;n fa]a produselor agricole din Ucraina. Comisarul a recunoscut eforturile f\cute de Rom=nia pentru a desc=lci situa]ia fermierilor din Ucraina. Asocia]iile au mai vorbit despre simplificarea PAC, un subiect la care se aliniaz\ [i Wojciechowski, [i despre faptul c\ tranzi]ia verde se face poate prea repede, dar mai ales prea costisitor pentru agricultorul european, vulnerabilizat de costuri asimetrice fa]\ de cele ale concuren]ilor. :n schimb, a remarcat comisarul, ;n Rom=nia de multe ori sprijinul ;n agricultur\ se ;ndreapt\ mai ales spre vegetal [i mai pu]in spre zootehnie [i a spus c\ are ;n vedere o alocare special\ pentru fermele mixte. Mai mult, sublinia el, ;n toat\ Europa exist\ o ;ngrijorare cu privire la nivelul produc]iei zootehnice. Pe surse, se vehiculeaz\ c\ actualul comisar nu are [anse la un al doilea mandat ;n Comisie, la agricultur\ discut=ndu-se venirea unui comisar german.

Andrei OSTROVEANU

Licita]ie de Aberdeen Angus Asocia]ia Aberdeen Angus va organiza, pe 21 iunie, o licita]ie pentru vi]ele, juninci, vaci [i tauri. :n aceea[i zi va inaugura [i laboratorul de recoltare pentru t\ura[i, la Fântânele, în jude]ul Mure[. Asocia]ia are peste 1.450 de membri în toate regiunile, cu peste 120.000 de capete de bovine de carne din aceast\ ras\.

Rada ucrainean\ accept\ demisia ministrului Agriculturii Parlamentul ucrainean (Rada) a aprobat demisia ministrului Agriculturii, Mykola Solsky, care este vizat de un scandal de corup]ie. De[i Comisia pentru Agricultur\ a avizat negativ demisia ministrului, ea a fost acceptat\ cu o larg\ majoritate de c\tre deputa]ii din plen. Solsky este anchetat de Biroul Na]ional Anti-Corup]ie din Ucraina, care îl acuz\ c\ a f\cut parte în perioada 2017-2021 dintr-un grup infrac]ional care a înstr\inat abuziv o suprafa]\ de 2.493 hectare de teren arabil din proprietatea statului. P=n\ [i ;n Rom=nia, nu este o suprafa]\ care s\ ridice mari probleme.

{i Bulgaria acord\ subven]ii pe cadrul Ucraina Guvernul de la Sofia a anun]at c\ a bugetat 150 de milioane de euro doar pentru a acorda subven]ii fermierilor care au fost afecta]i de concuren]a importurilor de alimente din Ucraina. Fondurile sunt disponibile pentru cresc\tori de animale, apicultori, cultur\ mare, fructe, legume, struguri, tutun [i trandafiri. Opozi]ia bulgar\ sus]ine îns\ c\ subven]iile reprezint\ o mit\ electoral\ mascat\, pentru c\ ele acoper\ [i produse care nu sunt importate din Ucraina.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Silviana Petre-Badea, noul director general al Cramei Serve Silviana Petre-Badea este noul director general al Cramei Serve, Dealu Mare. Ea a preluat responsabilitatea conducerii de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, cofondator al cramei al\turi de contele francez Guy Tyrel de Poix. Crama Serve are o capacitate de produc]ie de 500.000 de sticle de vin anual, iar anul trecut a înregistrat o cifr\ de afaceri de 2 milioane de euro. Silviana Badea este absolvent\ de ASE [i are o experien]\ de 20 de ani în consultan]\ real-estate. Fratele s\u, Paul Badea, a preluat, tot ;n cadrul cramei, pozi]ia de Non Executive Partner, din care va gestiona rela]ia cu partenerii strategici.

Nelu-Nicu[or Bucur nu mai este director al ANIF Vrancea Directorul general al ANIF a schimbat, din nou, directorul Filialei Teritoriale de Îmbun\t\]iri Funciare Vrancea. Astfel c\ de mar]i, 7 mai, Nelu-Nicu[or Bucur nu mai ocup\ func]ia de director ANIF Vrancea. El fusese numit, cu deta[are, în luna noiembrie 2023. Înainte de a ajunge [ef la ANIF Vrancea, NeluNicu[or Bucur lucrase la o ferm\ din comuna T\t\ranu [i figura, oficial, ca angajat la un cabinet parlamentar - consilier. Presa local\ [tie c\ Nelu Bucur a fost sus]inut de primarul PSD din comuna T\t\ranu [i de pre[edintele organiza]iei de partid pe jude] pentru a ocupa func]ia de director al ANIF. Fostul director, Eugen Popa, era membru PNL. Acum, Nelu-Nicu[or Bucur este candidat din partea PSD pentru un post de consilier jude]ean. Conducerea ANIF a numit un director interimar, pe Daniel Bunghez, fost [ef la ADS.

Cei care nu depun cererea pân\ pe 7 iunie pierd subven]ia Campania de primire a cererilor de plat\ se va încheia la data de 7 iunie. Fa]\ de campaniile precedente, în 2024 nu exist\ perioad\ de depunere cu penalit\]i. Aceasta înseamn\ c\ nedepunerea la termen a cererii de plat\ se sanc]ioneaz\ cu neplata subven]iei, confirm\ Ministerul Agriculturii. Dup\ data-limit\ de depunere a cererii de plat\, fermierii trebuie s\ notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plat\ [i în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modific\rii. Dac\ cererea de plat\ cuprinde [i interven]ii din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi respon-

sabilului APIA în vederea complet\rii declara]iei privind sectorul zootehnic [i ulterior va completa cererea pentru suprafa]\ prin intermediul IPAOnline. Fermierii [i al]i beneficiari care primesc pl\]i directe sau pl\]i anuale prin interven]ii sub form\ de pl\]i directe [i interven]ii pentru dezvoltare rural\, finan]ate din fonduri europene trebuie s\ respecte normele privind condi]ionalitatea pe întreaga exploata]ie agricol\ (inclusiv pe cele neeligibile [i pe cele care nu mai sunt folosite în scopul produc]iei) [i pe tot parcursul anului de cerere.

Robert VERESS

O sut\ de euro pe hectar va fi pl\tit\ din 15 mai MADR va demara în perioada urm\toare plata subven]iei de 100 euro/hectar, ajutorul pentru sectorul vegetal pe cadrul de criz\ Ucraina, respectiv 100 euro/echivalent UVM pentru sectoarele suin [i avicol. Ministrul Florin Barbu a stabilit cu echipa de conducere a MADR [i cu Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ c\ ]inta pentru a demara aceste pl\]i este data de 15 mai. “A[a cum am promis, fermierii vor primi 100 euro/hectar, respectiv 100 euro pentru UVM la porc si pas\re.

Fermierii vor primi ace[ti bani chiar dac\ plafonul estimat ini]ial pentru plata desp\gubirilor va fi dep\[it. În acest sens avem în vedere o suplimentare a bugetului, pentru a asigura cuantumul de 100 de euro tuturor beneficiarilor”, a declarat Barbu. MADR a dezmin]it [tirile care circul\ în media agricol\, conform c\rora, din cauza lipsei fondurilor, cuantumul subven]iei a fost diminuat la 78 euro/ha.

Robert VERESS Profitul Agricol 18-19/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

27 mai, ziua protestului Forumul APPR anun]\ un amplu protest, pe 27 mai. Din sursele noastre, ;n cadrul organiza]iei se analiza de mai mult\ vreme declan[area unui protest na]ional, organiza]ia fiind con[tient\ de implica]iile lui în plin\ campanie electoral\. FAPPR solicit\ extinderea acestei m\suri [i pentru culturile de prim\var\ din 2023. l Emiterea de urgen]\ a unui ordin de ministru care s\ limiteze [i s\ regleun argument ;n sprijinul menteze strict activitatea sistemului protestului, Forumul antigrindin\, cel pu]in în jude]ele APPR a preg\tit o list\ Prahova, Vrancea, Ia[i, Vaslui, Buz\u. de revendic\ri [i motive de neFAPPR solicit\ suspendarea imedimul]umire. Le red\m mai jos, ;ntr-o at\ a sistemului de protec]ie antigrinform\ sintetic\> din\, pân\ când eficien]a [i impactul l Tergiversarea, f\r\ justificare s\u asupra agriculturii vor fi prezenreal\, a modific\rii, în Codul Civil, a tate într-un studiu [tiin]ific detaliat [i duratei minime a contractului de obiectiv. arend\ la cel pu]in 7 ani. Forumul mai cere s\ se urm\reasl Întârzierea pl\]ii compensatorii c\ eviden]ierea cantit\]ii de precipide 100 euro/ha pe cadrul Ucraina, ta]ii, monitorizarea traiectoriei racheceea ce a cauzat instabilitate finan- telor [i a locului de deflagra]ie, preciar\ [i chiar falimente în rândul fer- cum [i procedura de tragere în mierilor. ansamblul ei.

l Amânarea nemotivat\ a demar\rii discu]iilor cu mediul asociativ pe tema implement\rii unei solu]ii de gestionare a riscurilor catastrofice, utilizând interven]iile [i oportunit\]ile oferite în cadrul Planului Na]ional Strategic, cu posibilitatea de a antrena contribu]ii din ambii piloni (pl\]i directe [i dezvoltare rural\). FAPPR solicit\ ca discu]iile pe aceast\ tem\ s\ demareze pân\ cel târziu în luna iulie 2024. l Lipsa demersurilor care s\ fac\ posibil transferul c\tre Organiza]iile Utilizatorilor de Ap\ al sistemelor de iriga]ii amenajate care nu au fost finalizate [i/sau recep]ionate, mai ales în areale cu seceta extrem\ (Dobrogea, zona nordului Moldovei, Siret-B\r\gan) în care acestea exist\ fizic [i s-ar putea iriga< l Lipsa coordon\rii inter-agen]ii [i mecanismul deficitar al controalelor vamale, care au f\cut posibil\ crearea de bre[e în monitorizarea fluxurilor de marf\ [i au generat suspiciunea privind intrarea ilegal\ pe teritoriul României a unor volume însemnate de produse agricole de origine Ucraina.

Robert VERESS

Cristian Stoica> “Cerem doar ce s-a promis [i s-a bugetat” Adunarea General\ a Asocia]iei Grânarii, din jude]ul Ia[i, întrunit\ miercuri, 8 mai, l-a reales pre[edinte, cu unanimitate de voturi, pe Cristian Stoica (450 ha). Grânarii sunt organiza]ie membr\ în FAPPR [i ie[enii sunt între ini]iatorii protestului care ar trebui s\ aib\ loc pe 27 mai. Cristi Stoica spune c\ la lista de revendic\ri [i probleme ar trebui ad\ugat e[ecul programului Profitul Agricol 18-19/2024

Creditul Fermierului, care nu îi ajut\ pe fermierii afla]i în impas, ci exclusiv pe cei capitaliza]i. “Nu e concordan]\ între ce comunic\ dânsul c\ se face [i realitatea din teren. Am colegi care sperau s\-[i poat\ achita ratele de leasing din Creditul Fermierului sau îngr\[\minte cu banii din sprijinul de 100 de euro/ha, care nu a venit când s-a spus c\ va veni...”, spune Stoica.

Fermierii ie[eni mai vor [i un mecanism de verificare a originii m\rfurilor care intr\ din R. Moldova> “Cantitatea de grâu importat\ a crescut, foarte suspect, de la 150.000 de tone anual, înainte de r\zboi, la peste 600.000 de tone, adic\ de patru ori! În continuare, sunt v\mi pe unde marfa intr\ f\r\ a fi cânt\rit\. În Bulgaria nu intr\ niciun camion dac\ greutatea o dep\[e[te chiar [i cu câteva kilograme pe cea din acte”. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate 16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise SaatenUnion.

17 mai Pe platforma Merpano de la S\c\laz, Timi[, are loc Ziua Câmpului, un eveniment cu tema> R\d\cinile noastre, mândria noastr\. Celebr\m agricultura!

21 mai Institutul Na]ional de CercetareDezvoltare Agricol\ Fundulea organizeaz\ Ziua grâului [i orzului. Cu acest prilej, INCDA Fundulea va prezenta cele mai recente realiz\ri în domeniul amelior\rii grâului [i orzului.

22 mai :n Bihor se va ]ine Corteva Agronomy Day. Evenimentul va avea loc ;n platforma companiei din ferma Frimont Palota, pe DJ 797, ie[irea din S=ntandrei spre Tr\ian.

23 - 26 mai Va avea loc expozi]ia AgriplantaRomAgroTec de la Fundulea, jude]ul C\l\ra[i.

27 mai La Bucure[ti [i ;n ]ar\ va avea loc protestul agricultorilor din Forumul APPR.

6 iunie :n Ferma Tudor 92 - Alisa Group din Coslogeni, C\l\ra[i, se va ]ine Ziua Grâului B\r\gan.

21 - 22 iunie La Fântânele, în jude]ul Mure[, vor avea loc Zilele Aberdeen Angus, evenimentul de suflet al cresc\torilor de vaci din aceast\ ras\.

Acord cu Israelul pentru gr=u Ministrul Agriculturii de la Tel Aviv, Avi Dichter (foto), a semnat duminic\ la Bucure[ti un memorandum de în]elegere cu privire la furnizarea de grâu în situa]ii de urgen]\. În schimbul grâului, Israelul va furniza României tehnologie [i expertiz\ agricol\. “În perioada actual\ de incertitudine global\ [i conflicte geopolitice severe în regiunea noastr\, acest acord, care este rezultatul unor interese comune, va pune la dispozi]ia Israelului un canal suplimentar de import, în special în situa]iile de urgen]\”, a declarat Avi Dichter. Acordul cu România vine dup\ alte acorduri similare cu Uzbekistanul, Azerbaidjanul [i Marocul, toate având drept obiectiv diversificarea

surselor de aprovizionare cu grâu. Cu prilejul vizitei sale la Bucure[ti, ministrul israelian al Agriculturii, Avi Dichter, s-a întâlnit cu omologul român, Florin Barbu, cu liderul comunit\]ii evreie[ti, Silviu Vexler, [i cu liderii Camerei de Comer] [i Industrie România-Israel.

Arin DORNEANU

S-a prelungit termenul pentru ajutoarele de criz\ Comisia European\ a adoptat un amendament la Cadrul temporar de tranzi]ie [i criz\ pentru ajutoarele de stat, pentru a prelungi cu [ase luni prevederile care vizeaz\ abordarea perturb\rilor persistente ale pie]ei, în sectoarele agriculturii [i pescuitului. Decizia permite statelor membre s\ ofere sume limitate de ajutor companiilor active în aceste sectoare (pân\ la 280.000 de euro pentru agricultur\ [i pân\ la 335.000 de euro pentru pescuitul [i acvacultur\)

pentru înc\ [ase luni, pân\ la 31 decembrie. Pentru alte sectoare, statele membre nu vor mai putea acorda ajutoare de stat în baza Cadrului temporar. Ajutoarele pentru accelerarea tranzi]iei ecologice [i reducerea dependen]ei de combustibil fosili vor r\mâne disponibile pân\ la 31 decembrie 2025.

Robert VERESS Profitul Agricol 18-19/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Grecia caut\ egipteni pentru a compensa lipsa munictorilor din agricultur\ Grecia a semnat un acord cu guvernul egiptean [i va începe din aceast\ var\ s\ aduc\ muncitori cu contracte temporare de munc\ din statul arab, pentru a acoperi lipsa de angaja]i din agricultur\. Conform acordului, fermierii greci pot angaja ini]ial pân\ la 5.000 de lucr\tori egipteni, iar tratatul ar putea fi ulterior extins pentru a include [i muncitori din construc]ii sau turism. Criza economic\ prelungit\ prin care a trecut Grecia a provocat un exod al tinerilor c\tre alte ]\ri din UE [i o penurie de for]\ de munc\ în aproape toate sectoarele economice.

}\rile africane vor s\ ;[i tripleze produc]ia de ;ngr\[\minte Uniunea African\ a adoptat o strategie pe zece ani care î[i propune s\ tripleze produc]ia intern\ de îngr\[\minte a continentului. În acest scop, liderii africani reuni]i la un summit organizat în Kenya au fondat o agen]ie, Centrul African pentru Produc]ia de Îngr\[\minte, care va avea sediul în Harare, capitala statului Zimbabwe. Africa produce anual peste 30 de milioane de tone de îngr\[\minte, de dou\ ori mai mult fa]\ de cantitatea pe care o consum\. Marocul este unul dintre cei mai mare exportatori de fosfa]i din lume, în timp ce Nigeria este un furnizor important de uree. Cu toate astea, 90% din îngr\[\mintele folosite de fermierii din Africa sub-saharian\ sunt importate din afara continentului, iar costul lor a crescut constant dup\ invazia rus\ în Ucraina. Din acest motiv, fermierii africani î[i permit s\ utilizeze doar o cantitate redus\ de îngr\[\minte la hectar.

O ferm\ uria[\ de vânzare în Anglia Una dintre cele mai mari ferme scoase la vânzare în Marea Britanie în ultimii ani este acum disponibil\ pentru investitori la pre]ul de 57,5 milioane de lire sterline.

omeniul Down Ampney din apropierea ora[ului Cirencester are o suprafa]\ total\ de 1.542 de hectare, din care 1.333 de hectare de teren arabil. Arenda care poate fi ob]inut\ din terenul arabil este estimat\ la 430.000 de lire sterline anual. Ferma include diverse cl\diri, un siloz de cereale cu capacitatea de 8.000 de tone, p\[uni, p\duri, o podgorie [i lacuri cu o suprafa]\ de 46 de hectare. În plus, pe domeniu se afl\ o carier\ de nisip [i pietri[ care asigur\ un

profit anual de 400.000 de lire sterline [i un portofoliu reziden]ial cu 30 de locuin]e închiriate. Proprietatea de]ine [i alte spa]ii comerciale, printre care birouri, depozite, o [coal\ pentru pilo]i de raliu [i lacuri amenajate pentru pescuit sportiv. Down Amprey apar]ine dezvoltatorului imobiliar Farmcare, care vrea s\ foloseasc\ fondurile ob]inute prin vânzare pentru finan]area construc]iei unor proiecte reziden]iale. În anul 2022, Farmcare a mai renun]at la dou\ ferme de dimensiuni mari din regiunile Cambridge [i Yorkshire, care au fost achizi]ionate de un fond interna]ional de investi]ii în schimbul a 87.5 milioane de lire sterline.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 18-19/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Au ;nghe]at culturile în principalele regiuni agricole ruse[ti Trei dintre principalele regiuni agricole ale Rusiei au declarat stare de urgen]\ din cauza unui val de temperaturi sc\zute care ar putea reduce semnificativ recolta din acest sezon. Starea de urgen]\ a fost impus\ în regiunile Lipetsk, Voronezh [i Tambov din centrul ]\rii, care fac parte din centura fertil\ de cernoziom [i furnizeaz\ o mare parte din produc]ia de cereale a Rusiei. “Înghe]ul de la începutul lunii mai a avut consecin]e catastrofale. Trebuie s\ accept\m c\ recolta din acest an va

Profitul Agricol 18-19/2024

fi mult mai mic\ fa]\ de cea precedent\”, a declarat guvernatorul regiunii Lipetsk, Igor Artamonov. În provincia vecin\, Voronezh, ministerul regional al agriculturii a anun]at c\ au fost distruse culturile de pe o suprafa]\ total\ de 265.000 de hectare. Înghe]ul a început în noaptea de 3 mai, atunci când temperatura aerului [i a solului a sc\zut pân\ la -5 grade Celsius, [i a durat dou\ nop]i în Lipetsk [i Voronezh, în timp ce în provincia estic\ Tambov solul a r\mas înghe]at timp de patru zile.

Starea de urgen]\ le va permite fermierilor din zon\ s\ ob]in\ desp\gubiri din partea autorit\]ilor regionale [i federale. Dup\ mai mul]i ani cu recolte excep]ionale de cereale, Ministerul Agriculturii de la Moscova a redus deja în luna aprilie produc]ia estimat\ în acest sezon pân\ la 132 milioane de tone, fa]\ de aproape 145 de milioane de tone în anul 2023.

Drago[ B|LDESCU

EVENIMENTELE S|PT|M+NII ONU cere dona]ii pentru Zimbabwe Organiza]ia Na]iunilor Unite a anun]at c\ are nevoie de cel pu]in 430 de milioane de dolari pentru a trimite ajutoare alimentare în Zimbabwe, care se confrunt\ cu cea mai sever\ secet\ din ultimii 40 de ani. Jum\tate dintre locuitorii statului african au nevoie de alimente, dup\ ce recolta de porumb a fost cu 70% mai mic\ fa]\ de anul trecut. Zimbabwe era pe vremuri un expor tator impor tant de alimente, dar reforma agrar\ impus\ în anii 2000 de fostul pre[edinte Robert Mugabe a dus la exodul fermierilor albi [i la colapsul total al agriculturii.

Primul om care a primit un transplant de rinichi de porc a murit Primul pacient care a primit un rinichi transplantat de la un porc modificat genetic a decedat, la mai pu]in de dou\ luni dup\ opera]ie. Richard Slayman, în vârst\ de 62 de ani, suferea de o boal\ în stadiu terminal [i mai trecuse printr-un transplant e[uat al unui rinichi uman în anul 2018.

Caz de boala vacii nebune în Sco]ia Guvernul sco]ian a confirmat descoperirea unui caz de encefalopatie spongiform\ bovin\, cunoscut\ [i ca boala vacii nebune. Autorit\]ile au impus restric]ii de circula]ie în jurul fermei [i încearc\ acum s\ afle dac\ infec]ia este una clasic\ sau una atipic\, ultima fiind mult mai pu]in periculoas\. În urma marii epidemii din anii ‘80, atunci când boala vacii nebune a provocat moartea a 178 de persoane [i sacrificarea a peste 4 milioane de animale, Marea Britanie a implementat un sistem strict de monitorizare.

Un raport acuz\ Tyson Foods de poluarea masiv\ a râurilor Conform unui studiu, marele produc\tor american de carne Tyson Foods a deversat peste 168 de milioane de kilograme de substan]e poluante în râurile din SUA în perioada 2018-2022. Studiul se bazeaz\ pe date oficiale publice ale fabricilor Tyson, care de]in un permis special eliberat de autorit\]ile de mediu pentru a putea deversa anumite substan]e toxice în râuri. Lista include 30 de compu[i poluan]i, printre care clor, azot, fosfor [i mai multe tipuri de metale.

Un purt\tor de cuvânt al companiei sus]ine îns\ c\ apa deversat\ în râuri este atent monitorizat\, iar sistemele de filtrare sunt proiectate în colaborare cu autorit\]ile locale [i federale. Tyson Foods a pl\tit în anul 2018 o amend\ penal\ de 2 milioane de dolari pentru poluarea apelor din statul Missouri, iar în anul 2021 a achitat 3 milioane de dolari dup\ ce o deversare de substan]e toxice a ucis mii de pe[ti în statul Alabama.

Campanie de dona]ii pentru un fermier acuzat de crim\ Familia unui fermier englez care este acuzat de crim\ dup\ ce l-a împu[cat pe un ho] pe proprietatea lui a reu[it s\ ob]in\ în doar câteva zile dona]ii de peste 50.000 de lire sterline pentru a finan]a cheltuielile judiciare. Fermierul Rob Tomas, în vârst\ de 50 de ani, a fost arestat pentru uciderea lui Marcus Smith, de 19 ani, care intrase în ferm\ s\ fure. Fiul fermierului, Joshua, a lansat apoi o campanie de dona]ii pe platforma GoFundMe, care a adunat rapid suma de 52.000 de lire.

Fermele din Marea Britanie se confrunt\ cu un val de spargeri în ultimii ani, în special dup\ declan[area invaziei ruse din Ucraina. Infractorii caut\ mai ales echipamente cu dimensiuni mici [i valoare mare, ca ATV-uri sau module GPS. Acestea sunt vândute ulterior pe pia]a neagr\ din Rusia, acolo unde fermierii sunt dispu[i s\ pl\teasc\ pre]uri mari pentru c\ nu mai pot ob]ine utilaje [i piese de schimb din cauza sanc]iunilor interna]ionale.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 18-19/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cru este determinat de condi]iile meteo nefavorabile din Europa [i de reducerea la nivel mondial a suprafe]elor cultivate cu grâu.

Grâu

România FOB Constan]a 200 euro/t (Ÿ) 1.000 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024. :n aceast\ s\pt\mân\ pre]ul grâului a înregistrat o cre[tere moderat\. Acest lu-

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 237 dolari/ton\ (1.090 lei). A înregistrat o cre[tere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 262 dolari/ton\ (1.205lei). A crescut cu 12 dolari/ton\. Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 237 euro/ton\ (1.185 lei). A crescut cu 9 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 242 euro/ton\ (1.210 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iunie 2024, este de 166 euro/ton\ (830 lei). A sc\zut cu 38 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 170 euro/t (Ÿ) 850 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 193 dolari/ton\ (888 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iun Iul Aug

06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 175 179 178 175 174 181 184 183 180 179 184 187 187 184 183

Pre]uri - FOB, Argentina Iun Iul

$/t

06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 204 207 205 202 200 200 202 201 197 195

Profitul Agricol 18-19/2024

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iunie 2024, a fost de 182 euro/t (837 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

Cota]ii - Bursa din Chicago

Iun Iul Aug

$/t 06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 222 232 229 226 227 228 238 236 232 234 236 245 243 240 241

$/t 06.05 07.05 08.05 09.0510.05 250 255 258 261 262 254 258 260 261 261 253 254 255 267 266

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 242 251 247 241 248 238 248 243 238 239 243 252 248 243 244

06.0507.05 08.05 09.05 10.05 Rouen 203 210 210 210 212 Dunquerque 229 236 236 236 238 Pallice 229 236 209 209 211 Creil FOB 232 239 239 239 241 Moselle FOB 228 235 235 235 237 Rouen FOB 240 240 240 240 242

sa Pontivy a fost de 203 euro/ton\ (1.015 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 199 euro/ton\ (995 lei). A crescut cu 6 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 200 dolari/ton\ (920 lei). A sc\zut cu 4 dolari/ton\.

Iun Iul Aug

România

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iunie 2024 este de 190 euro/t (950 lei). A sc\zut cu 12 euro/ton\.

Pre]uri - FOB, Argentina

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

euro/t (1.190 lei). A crescut cu 9 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 238

Iun Iul Aug

avut o sc\dere de 1 dolar/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

6.05 7.05 8.05 9.05 10.05 193 197 197 197 199 193 197 197 197 199 196 200 198 198 200 Bordeaux FOB 198 202 202 202 204 Pontivy 197 201 201 201 203 Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 6 - 10 mai 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 456 dolari/ton\ (2.098 lei). A sc\zut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 91.500 tone, Egipt 84.800 tone, Mexic 50.200 tone, Indonezia 23.400 tone [i Japonia 14.800 tone.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 405 dolari/ton\ (1.863 lei). A înregistrat o cre[tere de 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 441 453 452 445 438 446 458 457 451 444 446 457 457 450 444

06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 935 951 966 951 926 949 966 981 965 940 955 971 986 971 946

Iun Iul Aug

Orz

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Iun Iul

06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 403 420 416 413 405 410 427 422 417 411

Floarea-soarelui 6.05 7.05 8.05 9.05 10.05

Rouen

euro/t

192 192 192 192 194

Dunquerque 207 210 210 210 212

FOB Constan]a 160 euro/t (¡5) 825 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024.

Pontivy 205 208 208 208 210 Orz bere> Creil** 215 218 218 218 220 Moselle** 200 203 203 203 205

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 194 euro/ton\ (970 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 466 euro/ton\ (2.330 lei). A crescut cu 23 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 462 euro/ton\ (2.310 lei). A avut Pre]uri 6 -10.05.2024

Iun Iul Aug

Cota]ii FOB - Fran]a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 441 dolari/ton\ (2.029 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

bere, FOB-Moselle, a închis la 205 euro/ton\ (1.025 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în iunie 2024, pre]ul orzului furajer este 244 dolari/ton\ (1.122 lei). A crescut cu 21 dolari/ton\. o cre[tere de 21 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 466 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

6.05 7.05 8.05 9.05 10.05 Rouen 441 441 460 460 462 Dunquerque 443 443 464 464 466 Moselle 443 443 464 464 466

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 446 euro/t (2.230 lei). A crescut cu 36 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

chiderea licita]iilor a fost de 825 euro/ton\ (4.125 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 314 euro/t (1.570 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

06.05 07.0508.05 09.05 10.05 Dieppe 410 410 436 446 446

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Iun

Iun Iul

06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 820 810 820 825 825

euro/ton\ (2.330 lei). A crescut cu 23 euro/ton\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 425 euro/t (2.125 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> $/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Iun Iul Aug

6.05 646 660 675

7.05 646 667 680

8.05 653 661 676

9.05 10.05 642 637 650 650 670 669

Iun Iul

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 210 dolari/ton\ (966 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

¡3

193 dolari/t

-1

456 dolari/t

-3

$/t

06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 210 210 210 210 210 210 210 210 210 210

Grâu

237 dolari/t

$/t

06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 443 456 455 448 441 444 456 457 452 444

210 dolari/t

Profitul Agricol 18-19/2024

Pre]uri [i pie]e

Pia]a grâului în noul an de La 31 mai se încheie anul de pia]\ pentru grâu, iar Departamentul Agriculturii al Statelor Unite a publicat prognozele despre cum va ar\ta noul an de comecializare 2024/2025, care va debuta în luna iunie.

Astfel, pentru 2024-2025 produc]ia global\ de grâu este prognozat\ s\ creasc\ cu aproape 10,5 milioane tone fa]\ de anul precedent, [i va ajunge la aproximatriv 798,2 milioane tone. Primele dou\ ]\ri mari produc\toare vor fi China [i India, cu produc]ii de 140 milioane tone, respectiv 114 milioane tone, în cre[tere cu peste 3,4 milioane tone fiecare. Aceste cre[teri sunt stimulate par]ial [i de programele de sprijin guvernamental. Pre]urile ridicate ale grâului în Pakistan au dus la cre[terea suprafa]ei cultivate, producând, la rândul s\u, o recolt\ mai mare cu 1,8 milioane tone. {i în America de Nord previziunile se redreseaz\, cu perspective îmbun\t\]ite pentru Canada (37 milioane tone) [i Statele Unite (45 milioane tone). Se estimeaz\ c\ produc]ia de grâu de iarn\ din SUA va fi mai mare datorit\ suprafa]ei cultivate extinse. :n emisfera sudic\ a început recent sem\natul, iar perspectivele sunt favorabile în Australia, Argentina [i Brazilia, care beneficiaz\ de o umiditate a solului destul de bun\. În schimb, în Europa [i regiunea M\rii Negre prognozele sunt mai reduse. În Europa, lipsa ploilor au redus suprafa]a cultivat\ în toamn\, iar produc]ia va fi redus\ în 2024/25 la aproximativ 132 milioane tone, fa]\ de 18

137 milioane tone, cu cât se închide anul de pia]\. Pentru Rusia se anticipeaz\ c\ recoltele vor fi mai mici cu 3,5 milioane tone [i vor ajunge la 88 milioane tone. :n Ucraina, r\zboiul este un factor-cheie care va influen]a negativ produc]ia, prognozele indicând cea mai mic\ recolt\ din 2012/13, de 21 milioane tone. :n ce prive[te consumul mondial de grâu, acesta este prognozat la 802,4 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa]\ de anul trecut. India va înregistra cel mai mare consum de semin]e industriale, pe fondul cre[terii continue a popula]iei [i a programelor guvernamentale de securitate alimentar\. Aceea[i situa]ie se a[teapt\ [i pentru Pakistan [i China. Pre]urile ridicate ale orezului în raport cu grâul modificat [i cererea de furaje au determinat cre[terea consumului [i în Asia de Sud, Orientul Mijlociu, Asia de Est [i Asia de SudEst. Cu toate acestea, acest consum se va stabiliza pe parcurs, deoarece porumbul va fi mai competitiv, în special având în vedere produc]ia mare din Brazilia.

interdic]iei de export. Dintre marii exportatori, stocurile sunt prognozate s\ scad\ cel mai mult în Rusia, de la 11,5 milioane tone la aproape 8 milioane tone. Se estimeaz\ c\ stocurile din SUA vor cre[te la cel mai mult, la 21 milioane tone. :n UE stocurile scad de la 17 milioane tone, la 14,4 milioane tone. Comer]ul mondial cu grâu este prognozat la cel mai sc\zut nivel din 2021/22, din cauza produc]iilor tot mai mici în multe dintre statele mari exportatoare. Concuren]a se va men]ine acerb\ între Rusia, Uniunea European\ [i Ucraina. Pentru al cincilea an consecutiv, Rusia va fi cel mai mare exportator mondial, cu 52 milioane tone. Exporturile UE sunt prognozate în sc\dere cu 1 milion de tone, la 34 milioane tone, din cauza produc]iei în sc\dere, în special pentru un exportator-cheie ca Fran]a. {i exporturile Ucrainei vor sc\dea cu 3,5 milioane tone, la 14 milioane tone.

Pentru al cincilea an consecutiv, stocurile vor fi reduse [i în sezonul 2024/25. Prognozele indic\ cel mai sc\zut nivel din 2015/16, de 254 milioane tone. Stocurile Chinei r\mân practic neschimbate fa]\ de 2023/24, aproape 133 milioane tone, reprezentând mai mult de jum\tate din stocurile globale. Stocurile din India vor cre[te de la 7,5 la 8,5 milioane tone, ca urmare a revenirii produc]iei [i a men]inerii Profitul Agricol 18-19/2024

Pre]uri [i pie]e

comercializare 2024-2025 Pentru c\ în sezonul 2023/2024 Rusia [i-a extins pia]a în Orientul Mijlociu [i Africa, se preconizeaz\ c\ aceast\ tendin]\ va continua [i în 2024/25. Grâul rusesc va r\mâne competitiv la pre] în compara]ie cu al]i furnizori UE sau de la Marea Neagr\. În schimb, furnizorii de grâu de calitate – Canada, Australia [i SUA – vor avea recolte mai mari în 2024/25, crescând astfel concuren]a în emisfera vestic\ [i Asia. Canada va exporta cu 500.000 de tone mai mult, iar SUA cu 1,5 milioane tone. În ciuda cre[terii produc]iei, exporturile Australiei sunt estimate în sc\dere cu 2,5 milioane de tone, având în vedere concuren]a pe pie]ele asiatice, care import\ din Canada [i Statele Unite. Exporturile Argentinei sunt în cre[tere cu 3 milioane tone. Turcia [i Kazahstanul vor continua s\ fie exportatori majori de f\in\ de grâu în 2024/25. Exporturile din Kazahstan sunt prognozate la niveluri aproape record

de 10 milioane tone. Kazahstanul este un furnizor important pe pie]ele din Asia Central\, inclusiv Uzbekistan [i Afganistan, atât de semin]e de grâu, cât [i de f\in\. Totu[i, cel mai mare exportator de f\in\ de grâu din lume r\mâne Turcia. Politica guvernamental\ permite importuri de grâu scutite de taxe vamale, care este transformat în f\in\ [i apoi o export\. Doar exporturile turce[ti de grâu dur vor sc\dea cu 500.000 de tone fa]\ de anul precedent, din cauza concuren]ei sporite din Canada. La importatori, Egiptul va fi principalul cump\r\tor în 2024/25, cu importuri estimate la 12 milioane tone. Anali[tii anticipeaz\ c\ Egiptul î[i va redresa importurile, pe m\sur\ ce ]ara î[i revine din lipsa de valut\ [i va începe s\-[i refac\ stocurile. Pe lâng\ grâul m\cinat pentru uz intern, Egiptul va continua s\ exporte f\in\ de grâu în ]\rile din apropiere, cum ar fi Sudanul. Condi]iile de secet\ din alte ]\ri nord-africane vor im-

pune importuri mai mari, în special în Maroc. Importurile de grâu din Asia de Sud-Est vor sc\dea u[or. Indonezia, cel mai mare importator din regiune, cu 11,5 milioane tone pe an, va înregistra o sc\dere de 500.000 de tone. {i Filipine va reduce importurile, din cauza utiliz\rii sc\zute de furaje. Se estimeaz\ c\ India va fi în mare parte absent\ de pe pia]a mondial\, din cauza aprovizion\rii ample. Pakistanul va reduce importurile cu 2,7 milioane tone, cea mai mare sc\dere de la an la an, pentru c\ se estimeaz\ o produc]ie intern\ record. În ciuda unei recolte mai mici, Uniunea European\ va avea, de asemenea, o reducere semnificativ\ de la un an la altul al importurilor – cu 2,5 milioane de tone, la 11 milioane tone. Cu aprovizion\ri interne ample atât de orz, cât [i de porumb, cererea de importuri pentru sectorul furajelor va fi tot mai mic\. Importurile pentru Turcia vor cre[te cu 1 milion de tone, la 10,5 milioane tone, din cauza produc]iei interne în sc\dere. Cu toate acestea, Turcia va r\mâne un important reexportator de f\in\ de grâu [i paste. :n emisfera vestic\ importurile vor reveni odat\ cu extinderea livr\rilor pe noi pie]e pentru Statele Unite [i Canada. Mexic va importa volume record de grâu, mai ales din Statele Unite, fiind cel mai competitiv pre] fa]\ de Rusia. Brazilia este cel mai mare cump\r\tor din regiune [i se estimeaz\ c\ importurile vor cre[te u[or la aproape 12 milioane tone.

pagini de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 18-19/2024

CULTURI

VEGETALE Perspectiv\ bun\ pentru culturile de toamn\ europene În buletinul pentru luna aprilie, JRC, centrul de cercetare al Uniunii Europene, estimeaz\ c\ temperaturile ridicate dintre începutul lunii martie [i mijlocul lunii aprilie, coroborate cu o aprovizionare adecvat\ cu ap\, au influen]at în general pozitiv evolu]ia culturilor de toamn\ [i r\s\rirea celor de prim\var\, în majoritatea regiunilor din statele membre. Condi]iile meteorologice au fost deosebit de favorabile în Peninsula Iberic\, ceea ce a condus la o

revizuire ascendent\ a randamentului prognozat la nivelul UE pentru grâu dur, orz de prim\var\ [i triticale.

probabil s\-[i revin\ pe deplin din condi]iile excesiv de umede în timpul toamnei [i iernii.

Pe de alt\ parte, umiditatea excesiv\ din nord-vestul Europei a afectat negativ poten]ialul de produc]ie [i a împiedicat îns\mân]area. Cea mai afectat\ este Irlanda. Condi]iile s-au îmbun\t\]it oarecum în nordul [i o parte a vestului Fran]ei, precum [i în Belgia, Olanda [i nord-vestul Germaniei, dar culturile de iarn\ din câmpurile drenate inadecvat este pu]in

Deficitul de ap\ a afectat negativ dezvoltarea culturilor de iarn\ în Grecia Central\ [i Cipru. De asemenea, în Sicilia, precum [i în estul României, precipita]iile au sosit prea târziu sau au fost prea pu]ine pentru a recupera complet pierderile de produc]ie.

Robert VERESS

R\]i[oara face ravagii în porumbul lui Bogdan Pantazi Iarna excesiv de cald\ a f\cut posibil\ supravie]uirea insectelor pe câmpuri. “Trebuie s\ facem fa]\ celui mai agresiv atac de r\]i[oar\ din ultimii 20 de ani în lanurile noatre de porumb, spune Bogdan Pantazi, proprietarul fermei Agrocomplex Lunca Pa[cani, jude]ul Ia[i. Este cu atât mai p\gubitor când aceste insecte afecteaz\ grav loturile semincere.” Bogdan Pantazi este un mare produc\tor de semin]e de porumb [i de floarea-soarelui. 20

Profitul Agricol 18-19/2024

CULTURI VEGETALE

Este ap\ în stratul de sol 0-20 cm, dar mai jos e uscat Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, perioada 7 - 12 mai 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii mai însemnate din punct de vedere agricol, local în sud-vestul, vestul [i centrul ]\rii. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 7 - 12 mai 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat 2,8 l/mp - 35,8 l/mp< Cri[ana 0,7 - 34,8 l/mp< Maramure[ 4,0 - 14,2 l/mp< Transilvania 13,8 - 47,4 l/mp< 22

Oltenia 13,9 - 52,2 l/mp< Muntenia 0,0 l/mp - 34,5 l/mp< Moldova 0,0 - 25,4 l/mp< Dobrogea 0,0 - 7,8 l/mp. În cultura grâului de toamn\, rezerva de ap\ pe profilul de sol 0-100 cm prezint\ valori satisf\c\toare pân\ la apropiate de optim [i optime în Maramure[, Cri[ana [i Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, local nordul, nord-vestul, vestul, sudul, sud-vestul [i estul Munteniei, centrul, estul [i sudul Dobrogei, izolat nordul [i sudul Olteniei, estul Moldovei. Deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\) se înregistreaz\ pe suprafe]e extinse din Moldova [i Oltenia, local în nordul, nord-estul, estul, centrul, vestul [i sudul

Munteniei, nordul [i centrul Dobrogei, estul [i sudul Transilvaniei. La porumb, aprovizionarea cu ap\ pe adâncimea de sol 0-20 cm se încadreaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Con]inutul de umiditate din sol prezint\ valori sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\) local în estul, sudul [i sud-estul Moldovei, izolat sudul [i nord-estul Munteniei, estul Olteniei [i nord-vestul Banatului. Ca urmare a cantit\]ilor de precipita]ii înregistrate în ultimele zile, rezerva de umiditate a solului în cultura de porumb, în stratul 0-20 cm, s-a îmbun\t\]it local, pe suprafe]ele agricole situate în sud-vestul, vestul [i centrul ]\rii. Profitul Agricol 18-19/2024

CULTURI VEGETALE

Un nou d\un\tor al culturilor de câmp> porumbeii s\lbatici Semnala]i pentru prima oar\ în 2022, porumbeii s\lbatici (cunoscu]i [i sub denumirile de porumbei pope[ti, porumbei gulera]i, cea [tiin]ific\ fiind Columba palumbus) au provocat pagube majore, prim\vara aceasta, în special la culturile de floarea-soarelui, maz\re, soia [i rapi]\, din jude]ele Ilfov, Giurgiu, Ialomi]a, C\l\ra[i, Br\ila, Prahova, Buz\u.

ân\ acum 7-8 ani, marile popula]ii de porumbei s\lbatici migrau dinspre nordul Europei Occidentale spre sud-vest (Peninsula Iberic\). Existau [i migra]ii dinspre ]\rile baltice spre Grecia, prin România, dar mai pu]in masive. În foarte rarele cazuri din trecut, cu ierni mai blânde, porumbeii s\lbatici iernau în sudul ]\rii noastre. Începând cu iarna 2021-2022, îns\, porumbeii s\lbatici s-au stabilit aici [i s-au înmul]it foarte mult. Porumbeii s\lbatici au dimensiuni mai mari decât porumbeii crescu]i de columbofili sau s\lb\tici]i prin aglomer\rile urbane. Ca atare, trebuie s\ se hr\neasc\ mult mai activ. Gheorghe Lefter lucreaz\ 190 ha la Moara Vl\siei, localitate ilfovean\ de la periferia Capitalei. “Sunt înconjurat de 3.500 de ha de p\duri, iar ace[ti porumbei uria[i au cuiburile în liziere. Am stat o lun\ [i jum\tate de paz\. Zi-lumin\, fiindc\ noapte nu se mai hr\nesc. Am pus [i sperietori. Degeaba! Când ap\reau îi u[uiam. Zburau mai departe [i conProfitul Agricol 18-19/2024

tinuau s\ m\nânce. În general, le place floarea-soarelui când e în cotiledoane. Porumbeii v\d semin]ele germinate la un centimetru de suprafa]a solului. Dac\ apuc\ planta s\ ajung\ la suprafa]\ [i s\ fac\ dou\ frunze nu le mai place. Dar anul \sta au mâncat [i grâu, [i frunze de rapi]\. Rapi]a î[i mai revine, chiar dac\ pierderea de produc]ie e semnificativ\. În loc de 4 t/ha, faci 3 - 3,2 t/ha”. Produc]iile unui an normal sunt 7,5 t/ha de grâu, 4 t/ha rapi]\, 10 t/ha porumb, 3,5 t/ha floare. Anul trecut, produc]iile de grâu [i floare au fost aproape de cele din anii normali. Îns\ o parte din floare a trebuit s\ fie întoars\ din cauza porumbeilor. Porumbul a fost afectat de secet\ - doar 5 t/ha. Iar rapi]a a fost afectat\ de ]ân]arii silicvelor. Pentru a se adapta la secet\, a redus suprafa]a alocat\ culturilor de prim\var\, ajungând ca porumbul s\-l cultive doar pe 5 ha, pentru arend\. Anul acesta are 80 ha de grâu, 25 ha de orz, 60 ha de rapi]\, 30 ha floare [i cele 5 ha de porumb.

Gu[\ de porumbel s\lbatic cu cotiledoane de floarea - soarelui

Monitorizeaz\ atent rapi]a [i e preg\tit s\ combat\ mai eficient anul acesta ]ân]arii silicvelor. Îns\ împotriva porumbeilor nu are ce face. “Oare Ministerul Agriculturii o avea habar cu ce dezastru ne confrunt\m noi, în ultimii doi ani? O avea un plan s\ ne ajute cumva? Poate cu extinderea perioadei de vân\toare?”. Lefter a auzit c\ unii colegi fermieri, care au probleme mai mari cu ciorile, trateaz\ semin]ele de porumb cu naftalin\, care ar fi repelent\. Dar uite c\, anul acesta, semin]ele de floarea-soarelui înc\ au fost tratate cu neonicotinoide [i asta nu i-a oprit pe porumbei. “Se pare c\ au înv\]at s\ evite solele cu pH acid [i s\ caute în solele cu pH alcalin (peste 7,4), unde tratamentul cu neonicotinoide este inactivat. E o chestiune de adaptare. Natura e mereu cu un pas înaintea amelior\rii”, explic\ Marian Butoianu, director tehnic Alcedo.

Robert VERESS

“Produc pagube imense prim\vara. Sunt stoluri de sute de porumbei, capabile s\ compromit\ culturile de pe sole mari. Toate plantele cotiledonate sunt în pericol. Pân\ acum [tiam de floarea-soarelui, maz\re, soia. Dar anul acesta am aflat de atacul la rapi]\, de la care m\nânc\ frunzele, în perioada de cre[tere”, spune Marian Butoianu, director tehnic Alcedo. 23

CULTURI VEGETALE

Explozie de d\un\tori, cu Tanymecus în frunte Vremea cald\ de la începutul acestei prim\veri a favorizat dezvoltarea popula]iilor de d\un\tori. La porumb [i la floarea-soarelui a fost atac masiv de Tanymecus, în special în B\r\gan, dar [i în alte zone din ]ar\. Insecta este acum semnalat\ în toate arealele, de la est la vest [i de la sud la nord. Din p\cate, nu exist\ o monitorizare riguroas\ a acestor atacuri, pentru c\ Autoritatea Fitosanitar\ a r\mas f\r\ personal de specialitate. La rapi]\ [i-au f\cut sim]it\ prezen]a d\un\tori aproape uita]i, precum gândacul p\ros (Epicometis hirta) [i plo[ni]a verzei (Eurydema ornata). Iar la grâu se “distreaz\” gândacul b\los (Lema melanopa). Frontul de ploi a mai domolit afidele, îns\ atacul a deschis poarta virozelor, care produc mari pagube.

cestea sunt constat\rile lui Emil Georgescu, cercet\tor la INCDA Fundulea, unul dintre pu]inii entomologi r\ma[i activi în sectorul public. “S-au semnalat pagube produse de Tanymecus [i în vestul ]\rii [i în Boto[ani. Dar semnalele sunt de la fermieri, fiindc\ nu e cine s\ monitorizeze regulat, riguros. Înainte se mon-

Neonicotinoidele devin vitale pentru agricultura româneasc\ [i nu doar pentru controlul Tanymecus. F\r\ tratament s\mân]\ la cerealele de toamn\, în special la grâu, culturile vor fi compromise în viitor de Zabrus, mu[tele cerealelor [i afide. itoriza de Laboratorul de carantin\ fitosanitar\. Erau speciali[ti, pe fiecare jude]. Sute, la nivel na]ional. Acum mai sunt câteva zeci, care realizeaz\ o monitorizare empiric\, deplasându-se de colo-colo. La Oficiul fitosanitar C\l\ra[i mai sunt [ase oameni, dintre care doi vor ie[i la pensie curând. Practic, nu mai exist\ serviciul de prognoz\ [i avertizare. În toat\ ]ara mai suntem câ]iva entomologi. {i asta înseamn\ pagube economice mari, pe termen lung". “Sunt probleme tot mai mari cu mu[tele cerealelor. Dac\ nu se mai trateaz\ semin]ele cu neonicotinoide, combaterea în vegeta]ie e, de regul\, ineficient\ sau se face cu costuri financiare [i de timp uria[e. InsectiGeorgescu spune c\ asocia]iile de fermieri (în spe]\, FAPPR) au c\utat s\ se implice, s\ suplineasc\ cumva acest deficit de speciali[ti. Dar bunele inten]ii nu sunt suficiente. “Monitorizarea cu sprijinul fermierilor a fost un e[ec. Nu merge s\ colectezi date [tiin]ifice pe baz\ de voluntariat. E o metodologie de lucru complex\, e nevoie de oameni mul]i, pentru o documentare serioas\, cu care s\ te duci la Comisia European\ sigur pe tine, când ceri derogare pentru neonicotinoide"”.

cidele de contact, care fac halou în jurul semin]ei [i o protejeaz\ de d\un\tori ca viermii sârm\, sunt ineficiente ulterior, în primele stadii de vegeta]ie. Tratamentul s\mân]\ controla [i Zabrus [i buha sem\n\turilor, mu[te, afide. Zabrus fusese aproape istorie. Acum a redevenit problematic, ca [i larvele de mu[te ale cerealelor, care fac mari pagube, în special toamna, dar [i prim\vara”. Revenind la Tanymecus, Emil Georgescu a observat c\ anul acesta au fost mai afectate culturile sem\nate timpuriu. “Vremea a fost cald\ chiar [i în februarie, apoi în martie. Adul]ii de Tanymecus ierneaz\ în sol, de regul\ la adâncimea de 40-60 de centimetri. Când temperatura acolo ajunge la 4 grade, încep s\ urce spre suprafa]\. {i ies s\ se hr\neasc\ atunci când la nivelul solului sunt nou\ grade. Momentul a coincis cu cel în care s-a realizat sem\natul pe o bun\ parte din suprafa]a cu porumb [i floareasoarelui”. Singura veste bun\ este pentru cei care seam\n\ porumb [i floare cultura a doua. Acestea nu sunt [i nu vor fi afectate de r\]i[oar\. “Tanymecus are o singur\ genera]ie pe an. Când se seam\n\ cultura a doua, specia e în faza de împupare, iar majoritatea insectelor adulte sunt moarte sau inactive. }ine de ciclul biologic. Oricum, nici nu-i plac temperaturile foarte ridicate din perioada verii. Cel mai târziu s-au semnalat atacuri în iunie, când s-au întors culturi afectate de secet\ sau din alte motive [i s-a sem\nat din nou”.

Robert VERESS Profitul Agricol 18-19/2024

CULTURI VEGETALE

Ferma Telehuz a ajuns la cheltuieli de 10 mii de lei pe hectar Schimb\rile climatice, care au decimat produc]iile agricole în trei din ultimii patru ani, în sudul, estul [i sud-estul ]\rii, precum [i pierderile cauzate de volatilitatea pre]urilor, i-au determinat pe mul]i fermieri s\[i reduc\ drastic costurile. Dimpotriv\, fra]ii Andreas [i Costin Telehuz, care lucreaz\ 650 de ha la M\rcule[ti, Ialomi]a, au ap\sat la maxim pedala investi]iilor. Asta le-a ridicat “la cer” cheltuielile indirecte. În schimb, au [i satisfac]ia unor produc]ii care îi ajut\ s\ treac\ mai u[or peste problemele cu care se confrunt\ sectorul.

nvesti]iile au fost în iriga]ii [i în ma[ini [i utilaje agricole în urma adopt\rii tehnologiei no-till. Ele au început chiar în anul de pomin\ 2020, când [i produc]iile fermei Teheluz Agriserv au fost calamitate de secet\. 2024 a devenit al patrulea an în care iriga]iile sunt parte din tehnologie (actualmente sunt irigate 450 ha) [i conduc la produc]ii excelente> de pild\, anul trecut, media la porumbul irigat a fost de 14,8 t/ha. Aceste produc]ii sunt ob]inute cu cheltuieli directe atent dr\muite. Norma de fertilizare este de doar 150 de kilograme de azot substan]\ activ\/ha, pentru cultura porumbului (la grâu chiar mai pu]in, 130 kg/ha). Un beneficiu al fertig\rii cu UAN (tehnologie folosit\ exclusiv la porumb), al rota]iei cu soia, al tehnologiei no-till, care stimuleaz\ activitatea microbian\ din sol [i al fertiliz\rii cu îngr\[\minte organice, reducând necesarul de nutrien]i din produse de sintez\. “Problema noastr\ curent\ sunt cheltuielile indirecte. Acestea au crescut foarte mult, fiindc\ nu ne-am rezumat la iriga]ii, ci am investit [i în ma[ini [i utilaje> sem\n\tori, sprayere,

combin\. Astfel, doar amortiz\rile sunt 2.000 de lei/ha. Indirectele ajung la 4.400 lei/ha. Cu totul, la porumb anul acesta sper s\ ne închidem undeva la 10.000 de lei/ha, o reducere de 1.000 de lei fa]\ de sezonul precedent. Dac\ produc]iile vor fi la nivelul celor de anul trecut, ne uit\m la un u[or profit, chiar [i la pre]urile actuale. La grâu cheltuiala e 7.600 de lei/ha, la soia sub 7.400 de lei/ha, fiindc\ are nevoie de irigare, nu [i de mult\ fertilizare”, explic\ Andreas Telehuz. O mare parte din costurile fixe indirecte este reprezentat\ de dobânzile [i comisioanele bancare, iar acestea au crescut foarte mult în ultimele 16 luni. Anul trecut, dobânzile [i comisioanele bancare au ajuns chiar s\ dep\[easc\ profitul net, din cauza costului îngr\[\mintelor. De unde, într-un an normal, profitul e cel pu]in dublu raportat la costurile de creditare. Îns\, din fericire, acestea scad pe m\sura avans\rii creditului. În plus, sezonul acesta a sc\zut costul cu fertilizarea. A[adar, perioada cea mai dificil\ a fost dep\[it\ cu bine. În bun\ parte, gra]ie

anului excep]ional 2021, dar [i valorific\rii profitabile a produc]iilor din 2022. “În 2022 am avut profit dublu fa]\ de cel multianual. Am avut noroc s\ vindem în campanie, când pre]urile au fost bune”.

Pariul pe no-till s-a dovedit c=[tig\tor Porumbul, cultura principal\, este sem\nat, de fapt, în stripuri, pentru c\ doar a[a se poate ob]ine o r\s\rire uniform\ [i rapid\, care s\ diminueze impactul atacului de Tanymecus. Strategia s-a dovedit func]ional\ [i anul acesta> doar rândurile din apropierea canalelor de iriga]ii au fost vizibil afectate de r\]i[oar\. În plus, tehnologia strip-till limiteaz\ tasarea solului. La no-till ar fi nevoie de [enile pe tractoare, combine, remorci de transfer, precum [i utilaje cu l\]imi mari - multipli de 6 m. Or, cu utilajele existente (sem\n\toare de 6 m, heder de grâu de 6,8 m, heder de porumb de 5,6 m), nu se poate realiza un management eficient al tas\rii. No-till, cum spuneam, a redus neProfitul Agricol 18-19/2024

CULTURI VEGETALE

Costin Telehuz

cesarul de fertilizare chimic\. Inclusiv aportul necesar de fosfor. Solul este mai afânat, mai bine structurat. Micorizele lucreaz\, extrag fosforul din combina]iile minerale [i îl pun la dispozi]ia plantelor, sub form\ organic\. “La soia aplic\m doar 150 de kg de complexe la sem\nat> 5-30-0 sau 10-24-0. Foarte pu]in azot [i ceva fosfor”.

Reglaje care reduc costurile sau cresc profitul La neirigat, unde produc]iile în anii seceto[i nu prea sar de 5 t/ha, cheltuielile directe sunt dr\muite [i mai mult. Inclusiv cu genetica. E preferat hibridul rustic FSM 390, de la Semin]e Fundulea. Cultivat cu o densitate redus\, de 60.000-65.000 fa]\ de 85.000. Cultura a doua este o bun\ oportunitate de cre[tere a profitului, deoarece indirectele sunt acoperite, în bun\ parte, de cultura principal\, iar cheltuiala total\ se reduce sim]itor. Deocamdat\, dup\ recoltatul grâului, e al doilea an în care vor miza, în cea mai mare parte, pe floareasoarelui. Anul trecut, produc]ia a fost Profitul Agricol 18-19/2024

de 1,6 t/ha, costul de produc]ie fiind echivalentul a doar 700 de kg/ha. Se putea [i mai bine, dac\ nu ar fi fost pagube consistente provocate de roz\toare. Câmpul e “vizitat” des de p\s\ri de prad\ [i de stoluri mari de berze, dar popula]iile de [oareci sunt uria[e - un dezavantaj asumat al notill-ului. De fapt, pe solele mai pu]in afectate, produc]iile medii au ajuns la 2,3 t/ha. Semin]ele de floarea-soarelui cultura a doua nu trebuie tratate cu neonicotinoide, fiindc\ nu exist\ Tanymecus la momentul r\s\ririi. Coacerea se produce pân\ la sfâr[itul lui octombrie [i, spre deosebire de porumbul în cultura a doua, nu sunt probleme cu recoltatul la umiditate STAS. Pe 5 hectare vor testa [i soia în cultura a doua. Vor s\ vad\ dac\ plantele vor ajunge la maturitate suficient de devreme pentru a avea condi]ii bune pentru recoltat. La soia, semin]ele sunt cele mai ieftine în compara]ie cu porumbul [i floarea, iar fertilizarea e zero sau foarte redus\. }inta de produc]ie ar fi tot 2 tone/ha, ca la floare. “Anul trecut am vândut soia cu 2.000 - 2.100 lei/t, iar floarea cultura

a doua cu doar 1.700 de lei/t”. Vor testa [i o rota]ie în care, dup\ soia, va fi grâu, în loc de porumb. Cu speran]a c\ ar putea rezulta un plus de produc]ie la grâu de 1 t/ha [i nu sar pierde mult din produc]ia de la porumb. Tehnologia ar fi necesar\ pentru c\, oricât de bun\ e sem\n\toarea de no-till, e greu s\ planteze perfect semin]ele de grâu, în condi]iile în care câmpul e plin de resturi vegetale r\mase dup\ produc]ii de 15-17 t/ha de porumb. O alt\ speran]\ de cre[tere a profitabilit\]ii este lotul semincer de floare. “De pe 50 de ha cu floare de s\mân]\, profitul este cât de pe 200 de ha de porumb irigat”. Îns\ cultura nu e una simpl\, iar riscurile destul de mari. Atacul de Tanymecus a pus probleme serioase, chiar zilele acestea se cânt\re[te ideea întoarcerii culturii. “Ar fi o pierdere de 200.000 de lei. Dar, dac\ plantele nu recupereaz\, cum sper\m, vom fi obliga]i s\ renun]\m [i s\ sem\n\m soia în locul acestui lot semincer”.

Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

:n Timi[, terenul este mai scump ca ;n alte p\r]i Conform Direc]iei Agricole Jude]ene Timi[, în 2023, au fost depuse 4.500 de cereri [i au fost eliberate 1.555 de avize pentru întocmirea contractelor de vânzare-cump\rare pentru teren agricol. :n total, este vorba de o suprafa]\ de 2.300 de hectare. În 2024, pân\ în 10 aprilie, au mai fost eliberate 500 de avize, pentru 750 de ha.

ude]ul Timi[ are cea mai mare suprafa]\ arabil\ din România, de peste 500.000 de ha, iar cea agricol\ este de aproape 700.000 de ha. Codru] Anche[, directorul DAJ Timi[, spune c\ ;n Timi[ se g\sesc [i cele mai scumpe p\mânturi agricole din România. Doar ;n 2024, valoarea acestora a

Codru] Anche[, directorul DAJ Timi[> “:n Timi[, valoarea terenurilor a crescut [i pentru c\ nu prea mai sunt suprafe]e de vânzare. Exist\ mult\ cerere, dar nu prea exist\ ofert\. Fermierii mari nici nu vând. Dac\ se mai g\sesc, acestea sunt mici suprafe]e de maxim 5 ha care cost\ între 10.000 [i 12.000 euro hectarul”. crescut cu 10% fa]\ de anii anteriori 2023 -2022. Cele mai scumpe sole se afl\ în zona Giulv\z, Peciu Nou, Foeni. Acolo hectarul de cernoziom comasat a ajuns la 12.000 euro, în 2024, fa]\ de 2023, când era 10.000 euro hectarul. În propor]ie de 95% investitorii agricoli care vin în Timi[ sunt interesa]i de

În ultima lun\, ;n pres\ s-a auzit de v=nzarea unui mari ferme la Reca[. 1.500 de hectare comasate. Doar scria ;ntr-un comunicat al unei agen]ii imobiliare care se prezenta drept intermediara afacerii. Ca lucrurile s\ fie credibile, au cerut [i sprijinul unei agen]ii de publicitate. Dar, spune Anche[, nu exist\ nicio informa]ie c\ ar fi de v=nzare o suprafa]\ mare de teren. “Am contactat [i autorit\]ile locale, [i ministerul. Nimeni nu [tie nimic, nu a avut loc vreo vânzare de ferm\ mare”, a spus Anche[. Directorul DAJ spune c\ a vorbit [i cu mai mul]i fermieri mari din Timi[ despre a[a-zisa tranzac]ie, dar nimeni nu a auzit nimic în zona Reca[ului. Orice investitor ar fi foarte interesat s\ achizi]ioneze un teren de 1.500 de hectare comasate. Ar fi o ofert\ extraordinar\, dar a[a ceva nu g\se[ti [i nimeni nu ar vinde o asemenea suprafa]\ compact\. Majoritatea antreprenorilor cu capital românesc sau str\in vor s\ cumpere de la 50 de hectare în sus pentru a-[i dezvolta ferme pe cultura mare. Pe zootehnie nu exist\ cerere.

cultura mare. Poate [i pentru c\ dac\ ai o ferm\ de animale nu ai sâmb\t\, nu ai duminic\, nici s\rb\tori legale. Munce[ti nonstop. “Un lucru e clar, nu se vând terenuri la str\ini, ci numai la societ\]i cu capitalul românesc. Nu se vinde nimic la str\ini, deloc-deloc. Este stabilit, la str\ini nu se vinde p\mânt agricol”, a spus Anche[. De[i tot el recunoa[te c\ nu exist\ statistici în ceea ce prive[te proprietarii str\ini care de]in ferme în jude]ul Timi[. :ntr-un clasament neoficial, pe primul loc s-ar afla italienii, urma]i de arabi, belgieni, francezi [i chiar englezi. În 2023, cea mai mare ferm\, 1.700 ha, a fost cump\rat\ de MaxAgro de la ni[te proprietari belgieni. Toat\ suprafa]a de 1.700 de hectare este declarat\ în agricultura ecologic\. E cea mai mare ferm\ vândut\ anul trecut.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 18-19/2024

CULTURI VEGETALE

Re]eta unor recolte bune la porumb Anul 2023 a fost unul dintre acei ani dificili în ceea ce prive[te culturile de porumb deoarece au fost marcate de secet\ [i ar[i]\. Au existat zone din ]ar\ în care fermierii au recoltat doar câteva sute de kg/ha, dar au existat [i zone în care agricultorii au ob]inut recolte nea[teptat de bune ]inând cont de condi]iile de cultur\. În acest context, compania Corteva Agriscience anun]\ fermierii campioni la porumb din Transilvania.

350 kg/ha. Am erbicidat o singur\ dat\, în data de 10 iunie am fertilizat cu azotat - 150 kg/ha, îns\ am avut parte de ploi care ne-au ajutat foarte mult. Atât am administrat în aceast\ parcel\ [i am recoltat în data de 20 octombrie”, spune Teodor Dicoiu. :n acest an seam\n\ tot în jur de 250 ha cu porumb [i a ales deja hibrizii, printre care [i P9889, precum [i P9944.

Radu Nicoar\, tot din Sânmicl\u[, a ales hibridul P9889 [i a ob]inut o produc]ie de 13.232 kg/ha.

Nicolae Csiszer din Sânmicl\u[, jude]ul Alba, lucreaz\ 410 ha [i, datorit\ hibridului P9978, s-a bucurat, anul trecut, de o produc]ie de 13.490 kg/ha.

Teodor Dorel Dicoiu, din jude]ul Alba, localitatea Jidvei, a ales hibridul P9889 [i a ob]inut 14.230 kg/ha.

“Din totalul de 350 ha pe care le lucr\m, anul trecut 250 ha au fost sem\nate cu porumb. Hibridul P9889 a fost sem\nat dup\ grâu. Astfel, terenul a fost arat, apoi preg\tit cu combinatorul [i sem\nat pe data 23 aprilie, atunci când am [i fertilizat cu îngr\[\mânt 27.13,5.0 -

acest hibrid, motiv pentru care anul acesta l-am ales din nou, dar am ales [i al]i hibrizi Pioneer precum P9889, dar [i un hibrid nou”.

“Am avut porumb pe 250 ha, pe acel teren unde am avut hibridul P9978 am avut lucern\ 7 ani, dup\ care am pus grâu un an, mai apoi am pus porumb, deci hibridul a avut parte de un sol bun. Terenul a fost arat, apoi preg\tit cu vibrocultorul [i am sem\nat la finalul lunii aprilie, atunci am administrat [i îngr\[\minte complexe 20.20.0 - 250 kg/ha. În stadiul de 3 frunze am erbicidat, la pr\[it am administrat uree 130 kg/ha, dup\ care am administrat un biostimulator [i un îngr\[\mânt foliar, acest lucru se întâmpla atunci când plantele aveau 70-80 cm. Am recoltat la finalul lunii octombrie [i am fost mul]umit de

“Lucrez 500 ha, porumb am avut anul trecut pe 300 ha, dintre care 50 ha au fost cu hibridul P9889, sem\nat dup\ floarea-soarelui, lucern\ sau porumb. Terenul a fost arat, apoi discuit în prim\var\, în general efectu\m aceast\ lucrare într-o singur\ trecere. Sem\natul l-am început dup\ data de 10 aprilie, atunci am [i fertilizat cu îngr\[\mânt 27.13,5.0 - 270 kg/ha, anul trecut nu am mai dat [i a doua fertilizare din cauza pre]urilor. În ceea ce prive[te erbicidele, am administrat Arigo, au fost sole unde am administrat de dou\ ori, în altele doar o dat\. Nu am mai aplicat nimic altceva în cultur\ [i am recoltat la finalul lunii octombrie acest hibrid. Pot spune c\ am fost mul]umit de produc]ia pe care mi-a oferit-o, de aceea am ales [i în acest an 3 hibrizi Pioneer pentru o suprafa]\ de cca 150 ha, printre care, bineîn]eles, [i F hibridul P9889”. Profitul Agricol 18-19/2024

CULTURI VEGETALE Kocsis Lehel Botond lucreaz\ 25 ha, dintre care 12 ha au fost sem\nate anul trecut cu porumb. Se m=ndre[te cu o produc]ie de 12.000 kg/ha, ob]inut\ cu hibridul P9241.

“Am avut 6 ha cu hibridul P9241 [i l-am sem\nat dup\ lucern\. Terenul a fost arat din toamn\, am administrat în jur de 20 t/ha gunoi de grajd, iar în prim\vara\ am intervenit cu o grap\ rotativ\ într-o singur\ trecere. Am avut s\mân]a tratat\, iar la sem\nat, în data de 2 mai, am mai fertilizat cu 150 kg/ha îngr\[\mânt 20.20.0, plus nitrocalcar - 150 kg/ha. La 5 zile de la sem\nat am erbicidat [i unde a fost nevoie am mai intervenit [i în

vegeta]ie. Noi nu avem probleme cu insectele, deci nu am mai administrat altceva. Am recoltat în prima jum\tate a lunii octombrie, am fost mul]umit de produc]ie, de aceea anul acesta am ales hibrizii P9241 [i P9074 pentru c\ sunt stabili, indiferent de apa de care dispunem, tot ne ofer\ produc]ii bune, iar pentru siloz voi încerca hibridul P0725”.

Transilvania este una dintre zonele în care se cultiv\ frecvent porumb siloz, iar agricultorii care se ocup\ [i cu cre[terea animalelor aleg cu încredere hibrizii pentru siloz Pioneer. Unul dintre ace[tia este Mihai Moldovan din localitatea Ciugud, jude]ul Alba. Lucreaz\ 140 ha, dintre care 45 ha le-a sem\nat anul trecut cu porumb. Hibridul pentru siloz P0725 i-a oferit o produc]ie de 86 tone /ha. “Cu hibridul P0725 am avut 15 ha, planta premerg\toare a fost tot porumbul, astfel c\ terenul a fost arat [i preg\tit cu freza în prim\var\. În data de 25 aprilie am sem\nat [i pe rând am fertilizat cu îngr\[\mânt

20.10.5 - 300 kg/ha.

Cultura a primit dou\ erbicide, preemergent [i postemergent, dar [i un biostimulator - 3 l/ha, în stadiul de 4-6 frunze. În acela[i stadiu de dezvoltare am mai fertilizat cu uree - 100 kg/ha. Aceasta a fost toat\ tehnologia. Am recoltat la finalul lunii august, iar în acest an voi m\ri suprafa]a pe care voi sem\na porumb”. A fost mul]umit de produc]ia ob]inut\, dar [i de hibridul P0275 pe care îl are de mai mul]i ani în cultur\ [i-l va alege în continuare.

Maria Cîrj\, Marketing Manager România, Republica Moldova & Ungaria> “În anii dificili, cu condi]ii climatice extreme, este greu s\ contabilizezi excelen]a pentru c\ fiecare fermier [i-ar fi dorit cu mult mai mult de la culturile sale. Acest lucru ni-l dorim [i noi, de aceea lucr\m constant pentru a aduce pe pia]\ produse care s\ fac\ fa]\ tuturor provoc\rilor, iar în final fermierii s\ aib\ profit. Agricultura este o afacere, iar în afaceri trebuie s\ iei decizii bune pentru a r\mâne profitabil. Atunci când spun decizii, m\ refer [i la alegerea hibrizilor potrivi]i pentru fiecare ferm\ sau parcel\ de teren în parte. De aceea m\ bucur când primim rezultate bune, mai ales în campaniile care ridic\ provoc\ri, pentru c\ asta înseamn\ c\ fermierii au ales genetica potrivit\ pentru zona lor [i au luat decizii corespunz\toare pe parcursul vegeta]iei. Se dovede[te acest lucru [i în cazul agricultorilor din Transilvania [i m\ bucur s\ putem prezenta fermieri campioni din aceast\ zon\ atât la porumb boabe, cât [i la porumb pentru siloz”. 32

Profitul Agricol 18-19/2024

COMPANII

Vantage preia numele grupului din care face parte> NIK De la înfiin]area sa, în urm\ cu aproape 10 ani, Vantage s-a dovedit un partener al fermierilor din regiune, propun=nd o combina]ie unic\ de solu]ii inovatoare în domeniul digitaliz\rii [i automatiz\rii în agricultur\. Vantage face parte din grupul de companii NIK care promoveaz\ utilizarea tehnologiilor în agricultur\, oferind produse [i servicii pe 18 pie]e, inclusiv în România. Dup\ dou\ decenii de modernizare cu succes a agriculturii, grupul de companii NIK a anun]at schimbarea oficial\ a logoului s\u cu ocazia c\reia î[i une[te prezen]a sa vizual\ în toate

Profitul Agricol 18-19/2024

]\rile în care î[i desf\[oar\ activit\]ile. “De-a lungul anilor, am introdus termeni precum agricultur\ de precizie, autopilot GPS [i rat\ variabil\. A venit momentul s\ vorbim despre urm\torul mare trend, ma[inile autonome, cum vor schimba agricultura [i câte oportunit\]i vor oferi”, spunea Ivo Kumanov, fondator al grupului de companii NIK. Cu aspectul s\u stilizat, noul logo reflect\ evolu]ia companiei de-a lungul anilor, dar [i direc]ia acesteia spre o dezvoltare constant\. NIK România r\mâne fidel\ începuturilor [i principiilor sale de inova-

]ie, curiozitate [i încredere, iar noua denumire [i noul logo al companiei nu sunt doar o schimbare estetic\, ci [i un simbol al urm\toarei revolu]ii tehnologice din sector. “Schimbarea logoului nu este doar o schimbare de imagine, ci un simbol al angajamentului nostru de a inova în continuare domeniul agriculturii. Noul logo este o reflectare a angajamentului nostru fa]\ demisiunea noastr\ de a dezvolta o agricultur\ autonom\ [i eficient\”, a declarat Kaloyan Kumanov, CEO NIK România [i Co-CEO al grupului.

ECOLOGIE PROFITABIL|

Reciclarea apei, solu]ia fermierilor suedezi :n Suedia, produc]ia agricol\ se face în condi]ii de multe ori dificile. {i nu doar vremea le pune probleme agricultorilor scandinavi, ci mai ales politicile de mediu, mult mai restrictive la ei, ;n Nordul continentului, dec=t ;n alt\ parte. La ei, fermierii sunt de multe ori mai ecologi[ti dec=t cei de la ora[. Un fermier suedez de cultur\ mare, Rudolf Tornerhjelm, care lucreaz\ 1.945 ha, irig\, de exemplu, dintr-un sistem bazat pe lacuri de acumulare. “Nu lu\m apa din subteran. Avem foarte mult\ ap\ în perioada iernii [i nu credem c\ ar fi folositor ca acea ap\ s\ se duc\ în mare. Este bine s\ avem grij\ de ap\ iarna [i de aceea pomp\m apa în sezonul rece [i apoi o putem folosi când dorim”, a explicat Rudolf Tornerhjelm. Lacul este umplut pe timpul iernii iar apa este utilizat\ când e nevoie. Pentru proprietarul fermei, managementul apei este foarte important. Sigur, pentru Tornerhjelm ferma este doar o frac]ie a afacerii. :n 2007 a constuit o fabric\ de biogaz, ;n parteneriat cu EON, [i proceseaz\ anual 65.000 de tone de de[euri organice. Biogazul produs prin acest proces este vândut unei companii care îl converte[te de la aproximativ 65-70% metan la 98% metan [i îl distribuie apoi în re]eaua local\ de gaz. Iar produsul rezidual de la fabrica de biogaz devine îngr\[\mânt bio, care este vândut fermelor din jur. Datorit\ îngr\[\mântului bio produs astfel, compania contribuie la reducerea utiliz\rii echivalentului a 30 de tone de fosfor [i 220 de tone de azot produs industrial. De reziduurile fabricii de biogaz [i 34

de gunoiul din împrejurimi se ocup\ Ekobalans, o unitate de produc]ie a îngr\[\mântului recuperat sub form\ de pele]i. Ace[tia con]in 50% material organic (biofertilizant din digestia anaerob\ a reziduurilor alimentare) [i 50% nutrien]i minerali recupera]i din fluxurile de de[euri din municipiu. Proiectul este unul amplu, un fel de circuit De la ora[ la ferm\, dup\ modelul mai familiar la noi, De la ferm\ la furculi]\. Banii vin de la Uniunea European\, dar mai mult de la Ministerul suedez al Agriculturii. De c=]iva ani [i-au propus testarea unui lan] complet de recuperare a nutrien]ilor [i materialului organic din zonele urbane pân\ la terenuri agricole [i recoltare. În cazul reziduurilor de la fabrica de biogaz, doi compu[i sunt foarte importan]i> azotul [i fosforul. În Suedia nu este permis\ utilizarea prea lejer\ a fosforului. Apoi, explic\ fermierul nostru, ;n Suedia uzinele de epurare a apei au o singur\ misiune, ca la final s\ asigure ap\ curat\. Cum se face asta depinde de fiecare, dar în acest proces se pierde mult azot în aer, de exemplu. Ce se dore[te este transformarea acestor uzine de epurare a apei în uzine

de reciclare a apei. Deja exist\ o astfel de uzin\ experimental\ de reciclare a apei, de]inut\ de stat. Este situat\ în ora[ul Helsingborg, ;ntr-un cartier ;n care s-a implementat o solu]ie nou\ de canalizare, bazat\ pe trei ]evi> una cu ap\ uzat\ menajer\, alta pentru de[euri organice de buc\t\rie [i alta de la toalete, care folosesc un sistem de evacuare prin vacuum, similar celui utilizat în avioane, ce necesit\ doar un litru de ap\. De[eurile organice de buc\t\rie [i apa de la toalete concentrat\ sunt transportate la sta]ia de epurare unde sunt tratate în instala]ii speciale separate pentru digestie anaerob\. Biogazul produs va fi procesat în re]eaua central\ de biogaz a ora[ului sub form\ de combustibil pentru transportul în comun sau iluminat stradal. N\molul de la ambele digestoare este deshidratat [i utilizat ca frac]ii separate de îngr\[\mânt organic. Lichidul este combinat într-un singur flux, care este utilizat pentru recuperare de ;ngr\[\minte [i apoi la irigat. Dar deja sun\ SF. Iar ;n Suedia chiar plou\...

Arin DORNEANU Profitul Agricol 18-19/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Investi]ii la Agricola International :n 2024, Grupul Agricola International din Bac\u aloc\ sume mari, de ordinul milioanelor de euro, doar pentru investi]ii. Pentru început, vor cheltui 1 milion de euro pe modernizarea fermelor [i îmbun\t\]irea performan]elor tehnice> l 0,6 milioane euro vor fi cheltui]i pentru o nou\ sta]ie de epurare, conform legisla]iei de mediu< l 1 milion de euro va fi noua sta]ie de incinerare de[euri speciale< l Tot 1 milion euro vor fi aloca]i pentru noi mijloace de transport, ceea

ce va aduce un plus de calitate a serviciilor logistice< l {i tot 1 milion de euro vor fi investi]i în parcul fotovoltaic de la Gîrleni, pentru surse alternative de energie< l Achizi]ia liniei de procesare ou\ lichide la Fabrica de Praf de Ou\ va fi [i ea în jur de 0,3 milioane euro< l Modernizarea FNC va costa [i ea 0,4 milioane euro. Separat, în fabrica de mezeluri crud-uscate Salbac Bac\u, grupul a bugetat alte 3,5 milioane euro, pentru o central\ termic\ nou\, o central\

fotovoltaic\, modernizarea depozitului de maturare Salam de Sibiu [i altele. La Europrod Bac\u, fabrica de produse semipreparate, anul acesta Grupul Agricola a preg\tit 2,85 milioane euro, pentru infrastructur\ de fabrica]ie. La Avicola Lumina din Constan]a vor cheltui 2 milioane euro, pentru modernizarea a 3 hale de cre[tere p\s\ri în volier\ [i o ferm\ nou\ de tineret p\s\ri ras\ u[oar\.

Viorel PATRICHI

Produc]ia de carne, în cre[tere Produc]ia de carne a crescut în luna martie la toate speciile de animale [i p\s\ri în compara]ie cu luna precedent\, îns\ la ovine [i caprine sa înregistrat aproape o triplare a acesteia (¡179%), potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic\. Astfel, în martie au fost sacrifica]i 269.000 de porci (¡6,75% comparativ cu luna februarie, când au fost sacrifica]i 252.000). Fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut, num\rul de sacrific\ri a fost mai mic cu 5,28% (de la 284.000 de capete). Produc]ia de carne de porc a totalizat 24.404 tone în martie, în sc\dere cu 4,36% fa]\ de aceea[i lun\ din 2023, dar în cre[tere cu aproape 8% fa]\ de luna anterioar\. În schimb, la carnea de pas\re, produc]ia a crescut [i raportat la luna 36

similar\ din 2023, (¡9,26%), dar [i fa]\ de februarie 2024 (¡4,27%). :n a treia lun\ a anului au fost sacrificate 28,5 milioane de p\s\ri, în cre[tere atât fa]\ de februarie (27,574 milioane capete), cât [i comparativ cu martie 2023 (27 milioane capete). În ceea ce prive[te produc]ia de carne de bovine, aceasta a totalizat în luna martie a acestui an 6.934 tone, (¡26,35%), fa]\ de februarie 2024, când a fost înregistrat\ o produc]ie de 5.488 tone carcas\. Fa]\ de martie 2023, când s-au consemnat 7.387 tone carcas\, a fost o sc\dere de 6,13%. Num\rul bovinelor sacrificate a ajuns la 42.000 de capete, în cre[tere fa]\ de 34.000 de capete în luna februarie 2024 [i în sc\dere cu 3.000 de capete raportat la martie 2023. Produc]ia de carne de ovine [i ca-

prine a înregistrat o cre[tere cu aproape 179% în martie 2024, la 4.699 de tone, de la 1.686 tone în februarie 2024, [i cu 29,38% raportat la martie 2023. Potrivit INS, în martie 2024 au fost sacrificate 364.000 de oi [i capre, comparativ de aproape trei ori mai multe fa]\ de luna anterioar\ (110.000 capete) În martie anul trecut, num\rul ovinelor [i caprinelor sacrificate a totalizat 276.000. Profitul Agricol 18-19/2024

Maxagro ;[i extinde zootehnia “Zootehnia este cea mai ren tabil\ ramur\ din agricultur\, spune Ianco Zifceak, care administreaz\ grupul Maxagro, una dintre cele mai profitabile ferme de la noi, cu peste 10.000 de hectare de teren [i 2.700 de animale. “Vindem laptele la Olympus cu 2,20 lei litrul. Pre]ul cerealelor este mic [i zootehnia ne ajut\ s\ le valorific\m. Noi trecem prin rumenul vacilor 10-15% din produc]ia total\ de cereale. Avem un nou poiect de extindere a zootehniei, prin care vom construi un nou ad\post pentru înc\ 500 de vaci. În acest mod, ajungem la 1.500 de vaci la muls”. Fratele s\u, Ioji Zifceak, are obiceiul s\ spun\ c\ vaca de lapte este ca un Ferrari, produce mul]i bani, dar trebuie s\ ai grij\ de el. “Anul acesta ne dorim s\ investim mai mult în zootehnie, dorim s\ dezvolt\m proiectul de zootehnie, pentru c\, dac\ vom r\mâne doar s\ producem cereale, vom muri. În anii în care pre]ul cerealelor fluctueaz\, partea de procesare este practic un beneficiu care î]i aduce plusvaloare [i, de un an [i ceva, zootehnia ne aduce un profit destul Profitul Agricol 18-19/2024

de bun. Practic, când merge mai r\u la agronomie, merge mai bine în zootehnie. Pentru c\, da c\ sunt pre]uri mai mici la cereale, câ[tigi mai mult pe zootehnie. Avem undeva la 1,2 lei costul de produc]ie pe litrul de lapte [i noi îl vindem undeva la 2,2 lei”. El crede c\ fermierii din România sunt supu[i unei concuren]e neloiale. “Nu po]i concura în zootehnie când Ungaria are 800 de euro subven]ie pe cap de vac\ [i noi nu avem nimic. {i trebuie s\ ne adapt\m [i s\ ne descurc\m. Ne gândim cum s\ producem mai ieftin decât cei din Polonia sau decât cei din Ungaria [i încerc\m s\ ne gândim cum putem supravie]ui s\ putem concura cu ei. De[i este r\u, este [i un lucru pozitiv pentru c\ [tii cum s\ te descurci [i s\ faci profit [i s\ te ui]i mai atent la cheltuieli. {i la cultur\ mare la fel, încerc\m s\ facem produc]ii maxime, dar cu cheltuieli minime. În 2022 am avut cel mai bun an în agricultur\, 2023 a fost cel mai prost an, iar anul acesta gândim pozitiv. Eu cred c\ se va mai schimba ceva pe la sfâr[itul anului, sper\m

ca rapi]a s\ ne scoat\ din problemele agriculturii”, crede Ioji Zifceak. Tot laptele pe care îl produc fra]ii Zifceak r\mâne în ]ar\. Zootehnia lor consum\ aproximativ 4.000 de tone de cereale pe an. A[a au ajuns la o produc]ie medie zilnic\ de 36 de litri de lapte pe cap de vac\. Inten]io nea z\ s\ investeasc\ într-o fabric\ proprie de procesare a laptelui, de[i con[tientizeaz\ c\ este o alt\ afacere complicat\. Înc\ le lipse[te curajul s\ închid\ cercul. Au construit o instala]ie de biogaz, care produce 1 MWh. Deci au o ferm\ prietenoas\ cu mediul. În grajdurile lor, nu se simte mirosul de b\legar. “Toate dejec]iile sunt dirijate automat în subteran, intr\ în biogaz, se prelucreaz\ gazul din dejec]ii [i iese un îngr\[\mânt care reduce undeva cu 40% cantitatea de îngr\[\minte pe care le cump\ram pân\ acum 2-3 ani”.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bani pentru taurine la îngr\[at În 2024, cresc\torii de vaci vor primi de la APIA aproximativ 248 euro/UVM, M\sur\ pentru bun\starea tineretului bovin la îngr\[at (PD-08 din PS). Banii se acord\ pentru tineretul femel [i mascul cu vârsta de maxim 32 luni la data livr\rii la abator, la greutatea de minim 450 kg în viu/cap, pentru care se încheie un angajament voluntar, pentru perioada 01 ianuarie-31 decembrie. Plata ecoschemei se acord\ pentru urm\toarele tipuri de sprijin> - PD-08-1 cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului disponibil alocat fiec\rui animal< - PD-08-2 asigurarea condi]iilor de confort sporit în zona de odihn\< - PD-08-3 asigurarea unor ra]ii furajere optimizate. Cele 3 tipuri de angajamente de bun\stare disponibile pentru tineretul bovin la îngr\[at vor fi accesate printro combina]ie de minim dou\ angajamente, fiind obligatorie aplicarea angajamentului “cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului alocat disponibil fiec\rui animal”.

bun\st\rii [i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\. Beneficiarii trebuie s\ îndeplineasc\ [i cerin]ele de eligibilitate> - solicit\ sprijin prin aceast\ ecoschem\ pentru un efectiv livrat/ an/ beneficiar, de maxim 5.000 de capete tineret bovin la îngr\[at< - tineretul bovin trebuie s\ fie de]inut în exploata]ie minim 6 luni pân\ la data livr\rii în vederea sacrific\rii< - sacrificarea animalelor se efectueaz\ la abatoare autorizate sanitarveterinar, care sunt supuse controlului autorit\]ii competente privind respectarea Ordinului nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protec]ia animalelor în timpul sacrific\rii< - greutatea la livrare este de minim 450 kg în viu/cap, iar vârsta la livrare a animalelor este de maxim 32 de luni. Pentru ecoschema PD-08, perioada de minim 6 luni în care animalele sunt ]inute în exploata]ie trebuie s\ se suprapun\ integral cu anul de cerere

sau, dup\ caz, par]ial cu anul curent de cerere [i cu anul anterior de angajament. Pentru sprijinul PD-08-1 - cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului disponibil alocat fiec\rui animal (cuantum 174,04 EURO/UVM)> Pentru sprijinul PD-08-2 - asigurarea condi]iilor de confort sporite în zona de odihn\ (cuantum 18,22 euro/UVM)> - cresc\torul utilizeaz\ o cantitate de materiale sub form\ de a[ternut de cel pu]in 3 kg/cap tineret bovin /zi. Pentru sprijinul PD-08-3 - asigurarea unor ra]ii furajere optimizate pentru cre[terea bun\st\rii [i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\ (cuantum 55,53 euro/UVM)> - cresc\torul asigur\ fiec\rui animal ra]ie furajer\ optimizat\, echilibrat\ din punct de vedere nutritiv, respectiv proteina brut\ din furaj trebuie s\ aib\ valoarea cuprins\ între 10%-20% din substan]a uscat\, care trebuie s\ aib\ valoarea cuprins\ între 40-90%.

Viorel PATRICHI

Varianta 1> 1. cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului disponibil alocat fiec\rui animal, exploatat în sistemul semi-intensiv [i intensiv în stabula]ie ¡ 2. asigurarea condi]iilor de confort sporit în zona de odihn\ a animalelor< Varianta 2> 1. cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului disponibil alocat fiec\rui animal ¡ 3. asigurarea unor ra]ii furajere optimizate pentru cre[terea bun\st\rii [i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\< Varianta 3> 1. cre[terea cu cel pu]in 15% a spa]iului disponibil alocat fiec\rui animal ¡ 2. asigurarea condi]iilor de confort sporit în zona de odihn\ ¡ 3. asigurarea unor ra]ii furajere optimizate pentru cre[terea 38

Profitul Agricol 18-19/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Noi tehnologii de cre[tere a p\s\rilor de la Big Dutchman Un concept f\r\ cu[ti Natura Visio, cea mai nou\ realizare de voliere adev\rate f\r\ cu[ti, este un sistem cu dou\ niveluri introdus recent pe pia]\. Dispunând de modele în curs de brevetare care vor cre[te calitatea [i performan]a general\ a ou\lor, sistemul are un profil redus, ceea ce îl face u[or de adaptat [i îndepline[te cerin]ele de ventila]ie. Cuibarele, furajele [i apa sunt disponibile pe ambele niveluri, iar sistemul poate fi utilizat într-o structur\ cu mai multe niveluri.

Greder mobil pentru puii de carne Heidy este un greder mobil, care ajut\ la cre[terea uniformit\]ii puilor de carne. Pân\ la 850 de p\s\ri pot fi cânt\rite pe or\ [i este posibil\ sortarea în dou\ sau trei direc]ii. Sistemul are un design compact [i este g=ndit pentru între]inere u[oar\, iar greutatea redus\ îl face u[or de mutat.

Senzor de tip radar pentru umplerea silozului Acest nou senzor f\r\ fir de umplere a silozului m\soar\ nivelul de alimentare pe baza întregii suprafe]e a furajului din silozul de alimentare.

Lamele din plastic pentru cre[terea puilor Broiler Noile [ipci de plastic tip fagure ar putea fi o op]iune excelent\ pentru cresc\tori. Lamelele au o influen]\ pozitiv\ asupra s\n\t\]ii suportului picioarelor, în plus, ou\le pierdute se pot rostogoli în zona a[ternutului. Lamelele de tip fagure sunt realizate din plastic rezistent la UV [i maximizeaz\ p\trunderea g\ina]ului datorit\ structurii deschiderilor.

Tehnici de iluminare f\r\ cu[ti Iluminatul este o component\ esen]ial\ pentru gestionarea corect\ a oric\rui sistem de ad\postire a p\s\rilor de curte. Este [i mai important atunci când este un ad\post f\r\ cu[ti.

Când vine momentul, g\inile revin [i î[i depun ou\le în cuibar, în loc s\ depun\ pe podea. P\s\rile pot fi “convinse” s\ ias\ de pe podea când este timpul s\ se sting\ luminile. Este un adev\rat antrenament care începe diminea]a devreme, când g\ina este înc\ pui. Fermierul trebuie s\ lucreze direct cu îngrijitorul pentru a potrivi atât secven]a de iluminare, cât [i intensit\]ile luminii din ambele ad\posturi atunci când sunt mutate p\s\rile pentru prima dat\. Nu se schimb\ secven]a de iluminare imediat ce se face mutarea puilor fiindc\ acest lucru poate deruta p\s\rile [i nu se mai pot adapta, mai ales pe timp de noapte. Deci nu se schimb\ drastic lumina dup\ mutarea puilor în alt ad\post. Dac\ vor fi mutate brusc într-un ad\post puternic iluminat, p\s\rile vor deveni agitate. Prin urmare, diferen]a de luminozitate nu trebuie s\ fie mai mare de 1 - 1,5 footcandle (fc) (1 footcandle (fc) Ÿ 1 lumen / metru p\trat. Pentru a începe secven]a de reducere a luminii pe timp de noapte, toate luminile de sub sistem trebuie oprite. P\s\rile trebuie antrenate mai întâi s\ se deplaseze pe timp de noapte.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 18-19/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Robotul de muls GEA R9500 DairyRobot R9500, construit de inginerii de la GEA, poate mulge 6070 de vaci. Are un sistem unic In-Liner Everything, cu ajutorul c\ruia face cur\]area [i sp\larea ugerului, uscarea, colectarea primului jet, stimularea, mulsul propriu-zis [i dezinfec]ia la sfâr[itul mulsului. Modulul de muls func]ioneaz\ constant [i independent, zi [i noapte. Vacile se simt bine în rutina de muls standardizat\ [i calm\, care are loc în boxa deschis\. Este esen]ial ca mulsul s\ fie silen]ios fiindc\ aceste animale nu suport\ zgomotele [i se streseaz\ u[or. :n plus, DairyRobot R9500 identific\ vacile, distribuie furaje concentrate, ata[eaz\ cupele pentru muls. Odat\ ce vaca este identificat\, dimensiunea boxei este adaptat\ la dimensiunea vacii datorit\ jgheabului reglabil. Astfel, ugerul se afl\ întotdeauna în aceea[i pozi]ie, permi]ând o fixare rapid\. Acest lucru nu economise[te doar timp, ci [i energie. Bra]ul robotic de fixare se mi[c\ sub uger printr-o singur\ mi[care. În calitate de pionieri ai detec]iei mameloanelor cu camer\ 3D, inginerii de la GEA ob]in un timp de ata[are de 14 secunde în condi]ii optime, cu un minim de mi[c\ri. De îndat\ ce cupele de muls sunt ata[ate, toate motoarele se opresc. A[a-numitul MilkRank urm\re[te mi[c\rile vacii, f\r\ a utiliza energie. În cazul în care o cup\ de muls este lovit\ cu copita, furtunurile scurte pentru lapte men]in cupa în aer ca s\ nu cad\ pe podea [i s\ se murd\reasc\, apoi cupa va fi reata[at\ imediat. Întregul proces de muls este conceput s\ fie igienic, eficient [i confortabil pentru fermier [i pentru vaci. Întreaga procedur\ de mulgere are loc “în sistem”, în interiorul cupei de muls, printr-o sigur\ ata[are. Stimularea mamelonului începe în momen40

tul ata[\rii cupei, preg\tind cu grij\ ugerul pentru muls. Odat\ cupa ata[at\, începe procesul de cur\]are sau pre-in-mulgere, în func]ie de reglement\rile ]\rii, care este urmat de uscare si pre-mulgere. Un sistem de senzori ai laptelui începe imediat s\ analizeze laptele, verificând conductivitatea, culoarea [i temperatura. În timpul mulsului, dispozitivul suspendat MilkRack [i aparatul de muls se pot adapta cu u[urin]\ la mi[c\rile naturale ale vacii, f\r\ a exercita o presiune inutil\ asupra ugerului. Senzori suplimentari monitorizeaz\ curgerea din fiecare unitate, m\surând în acela[i timp volumul de lapte. Robotul manifest\ grij\ optim\ pentru uger> când unitatea individual\ încheie procesul de muls, porne[te procesul de post-înmuiere. Solu]ia se aplic\ uniform pe pielea mamelonului, conferind protec]ie ideal\ împotriva agen]ilor patogeni, care provoac\ mastit\. Prin îngrijirea automatizat\ a ugerului, fiecare vac\ iese din DairyRobot R9500 perfect protejat\ pân\ la mulgerea urm\toare. Senzorul de num\rare a celulelor DairyMilk M6850 m\soar\ conductivitatea, culoarea [i temperatura, poate analiza chiar [i clasele de celule. Procesul de post-înmuiere în interiorul cupei de muls asigur\ o

distribu]ie uniform\ a agentului de dezinfec]ie, f\r\ urme de pulverizare. Apoi, DairyRobot R9500 men]ine man[oanele de muls curate [i preg\tite pentru urm\toarea vac\. Pentru c\, dup\ deta[are, MilkRack se balanseaz\ imediat sub CIP. Aici, man[oanele de muls sunt cur\]ate la exterior [i dezinfectate la interior cu ap\, acid peracetic [i aer comprimat, iar reziduurile de înmuiere sunt cl\tite. Dezinfec]ia intermediar\ de înalt\ calitate, sigur\ [i eficient\, evit\ contaminarea încruci[at\ între vaci! Receptorul de lapte, valvele [i pompele cu frecven]\ controlat\ din unitatea de recep]ie au grij\ de un flux lin de transport al laptelui c\tre tancul de lapte. Cadrul final cu ecran tactil este la nivelul ochilor [i ergonomic> locul de munc\ este curat [i fermierul are o vedere clar\ a vacii [i acces liber la uger în orice moment.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 18-19/2024

MA{INI & UTILAJE Trac]iune japonez\ pe câmp, în livezi [i pe paji[ti Seriile Kubota M6, M5 [i EK aduc plusvaloare în fermele vegetale, mixte, în livezi, vii sau pe p\[uni.

Seria M5002 Narrow Aceast\ serie con]ine 5 modele cu cabin\, de la 74 la 115 CP, [i 3 variante ROPS (f\r\ cabin\, cu platform\). Sunt foarte utile în planta]ii pomicole [i viticole, au consum sc\zut de carburant [i costuri de între]inere reduse. Pot fi comandate fie cu transmisie cu 18 trepte de mers înainte [i 18 trepte de mers înapoi, fie o transmisie Confort cu 36 trepte de mers înainte [i 36 de mers înapoi. Virarea cu dou\ viteze ofer\ întoarceri mai u[oare [i mai strânse.

Seria M6002 Echipat\ cu motorul V6108 în 4 cilindri, seria M6002 este disponibil\ în trei variante de putere, 123 CP, 133 CP [i 143 CP, cu un plus de putere de 20 CP pentru opera]iunile de transport. Toate 3 au transmisie powershift cu 8 trepte cu reglare progresiv\ a schimb\rii vitezelor, proiectat\ pentru vitez\ mare [i capacitate mare de remorcare. Transmisia vine la pachet cu noua func]ie Xpress restart, cu ajutorul c\reia operatorul poate controla direct ambreiajul principal prin ap\sarea pedalei de frân\, oprind tractorul f\r\ ac]ionarea ambreiajului, ceea ce asigur\ un spor de confort [i productivitate.

EK1-261 Acest tractor f\r\ cabin\, dar cu platform\ cu protec]ie împotriva r\sturn\rii este cerut în ferme mici din zootehnie, de c\tre cei care fac agricultura mai degrab\ ca un hobby, dar este c\utat [i pentru lucr\ri municipale. Are motor Mistubishi, Stage V, de 25 CP, poate fi operat eficient la viteze de la 1 la 18,2 km/h. Are trac]iune 4WD (integral\ selectabil\), este echipat cu o transmisie mecanic\, cu 9 viteze înainte [i 3 viteze înapoi. Se poate utiliza [i cu un înc\rc\tor frontal cu cup\, la o în\l]ime maxim\ de ridicare de 1,98 metri, o capacitate înc\rcare de 365 kg, iar pe spate poate ridica pân\ la 750 kg. Profitul Agricol 18-19/2024

Arpad DOBRE 41

MA{INI [i UTILAJE

Amazone> Erbicidare eficient\ cu UF 02 ¡ FT O ma[in\ de erbicidat purtat\ din seria Amazone UF 02, împreun\ cu rezervorul frontal FT a fost livrat\ recent unui fermier din Covasna. Aceast\ combina]ie transform\ ansamblul într-o ma[in\ de erbicidat auto-propulsat\. Amazone UF 02 combate eficient buruienile, are rezervor de solu]ie cu capacitate de 1.000-2.000 l [i rampe de pulverizat de la 12 la 30 m. Împreun\ cu rezervorul frontal capacitatea total\ a sprayerului ajunge la 3.500 litri. Echipamentele Amazone sunt distribuite în ]ar\ prin Agrocomer] Holding, Proinvest, Serv Class, Sigma CVM România.

Agri-Alian]a> Presa Kubota BF pentru balotat performant Presa de balotat cu camer\ fix\ Kubota BF3500 este echipamentul optim la balotarea plantelor furajere. Camera de formare a balotului are 18 role cu profiluri cu nervuri, care asigur\ densitatea maxim\ a materialului presat [i realizarea unui balot perfect rotund. Sunt dou\ modele, BF3500 SC15 (cu sistem de alimentare SuperCut 15) [i BF3500 (PowerFeed), care produc balo]i de 1,23x1,25 m, lega]i cu plas\.

Tratamente [i fertilizare din zbor DJI Agriculture se laud\ c\ a construit una dintre cele mai cea mai performante drone agricole din lume DJI Agras T50. Are o productivitate maxim\ de 210 hectare / zi pentru pulverizarea produselor de protec]ie a culturilor sau 48 hectare / zi în aplicarea tratamentelor la planta]iile pomicole [i viticole. Poate fi echipat\ [i pentru împr\[tierea de îngr\[\minte chimice granulate, cu un randament de 1,5 tone pe or\. Drona poate transporta un rezer-

vor de 40 litri pentru pulverizarea tratamentelor, ori bunc\rul pentru îngr\[\minte solide de 75 litri. L\]imea de lucru este de 11 metri, sistemul de pulverizare este tip centrifugal, cu posibilitate de modificare a pic\turii între 50-500 microni, la dimensiuni egale [i perfect distribuite (prin telecomand\). Debitul este de la 16 litri/minut cu 2 duze pân\ 24 litri/minut în configura]ia pentru horticultur\. Este operat\ prin telecomand\ integrat\ RC Plus, cu un terminal cu diagonala de 7 inci (18 cm) [i poate realiza un ortofotoplan pe parcel\, prin cartarea a 70 ha în 60 minute, cu conexiune RTK [i precizie pân\ la 2 cm. Are [i func]ie de efectuare a cartografierii doar pe anumite por]iuni, pentru obstacole, fixare precis\ a marginilor etc.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 18-19/2024

MA{INI & UTILAJE

Tractoare puternice cu func]ii automate AgroConcept a livrat recent în ferme din jude]ul Prahova dou\ tractoare New Holland, cu echip\ri performante [i func]ii automate.

Primul este un model T6.180 Platinum, dotat cu motor FPT ;n 6 cilindri, ce dezvolt\ o putere nominal\ de 145 CP [i ajunge la maximum 159 CP. Transmisia este tip AutoCommand, cu o cutie de viteze cu varia]ie continu\. Are 4 moduri de lucru pentru orice sarcin\, automat, PTO Mode (priza de putere), manual, Cruise

Mode, [i poate memora trei game de viteze. Cel\lalt model, T7.270 Elite, are acela[i tip de motor, dar dezvolt\ 240 CP nominal, pân\ la maximum 260 CP. Are o capacitate de ridicare spate 11.058 kg, iar pe fa]\, de 6.016 kg. Dispune de suspensie ComfortRide reglabil\ pe 5 nivele, climatizare automat\, cotier\ SideWinder reglabil\, cu monitor InteliView 12 cu ecran sensibil [i manet\ multifunc]ional\ CommandGrip.

Arpad DOBRE

Oferta special\ IPSO Agricultur\ pentru balo]i de bun\ calitate IPSO Agricultur\ desf\[oar\ în aceast\ perioad\ o campanie de pre]uri promo]ionale la anumite modele de prese John Deere pentru balo]i rotunzi sau paralelipipedici. De exemplu, presa F440E cu camer\ fix\ este cunoscut\ pentru u[urin]a în utilizare, fiabilitate [i costurile reduse de func]ionare. Acest model produce balo]i cu diametrul de 1,2 metri, ce pot fi lega]i cu sfoar\ sau folie [i este potrivit pentru fermele mici care î[i recolteaz\ propriul furaj. Presa F441M poate balota culturi multiple [i este ideal\ pentru un volum mediu de lucru sau opera]iuni cu volum sc\zut, în care intervalul de timp de lucru este limitat, iar viteza de Profitul Agricol 18-19/2024

volum mai mare de material, are sistem de alimentare (pick-up) de înalt\ performan]\ cu l\]imea de 2,2 metri [i produce balo]i cu diametre de la 1 la 1,65 metri. Fiabilitatea acestei prese îi asigur\ o valoare ridicat\ de revânzare.

recoltare este esen]ial\. Produce balo]i cu diametrul de 1,25-135 metri, l\]ime 1,21 metri.

Presa L634 produce balo]i paralelipipedici de 0,9 x1,2 m. Recolteaz\ cantit\]i mari de material în timp foarte scurt, datorit\ ridic\torului de mare capacitate. Poate balota orice tip de resturi vegetale, de la paie la fân [i chiar reziduuri de la culturi specializate, cum e cea de cânep\.

Presa V451M cu camer\ variabil\ face fa]\ solicit\rilor mari [i unui

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

Combine pentru recoltare rapid\ [i de calitate În câteva luni începe sezonul de recoltare a p\ioaselor, iar o combin\ din gama Deutz-Fahr, model C6305, poate fi luat\ în considerare pentru recoltare rapid\ [i de calitate în ferme mici [i mijlocii.

Combina are un motor Deutz TDC, de 250 CP [i respect\ cerin]ele normei de poluare Stage 5, un rezervor de combustibil de 450 de litri [i unul de AdBlue de 53 de litri. Este dotat\ cu transmisia hidrostatic\, cu trei trepte. Hederul cu design monobloc poate recolta eficient pe l\]imi de lucru de la 4,2 la 6,3 m, iar constructorul garanteaz\ o durat\ lung\ de via]\ [i performan]e constante, atât la [es, cât [i la deal, chiar [i în condi]ii dificile de recoltare. Sistemul de treier are o suprafa]\ total\ de separare de 6,36 mp [i o zon\ de cur\]are de 4,25 mp.

Cabina Commander V ofer\ standarde ridicate de confort [i tehnologie. Comenzile activate electric ale func]iilor de treierat sunt la îndemân\ pe tabloul de bord din dreapta [oferului sau pe monitorul CCM (Control Combine Management). Vizibilitatea panoramic\ a geamului termoizolant permite operatorului o vedere clar\ a zonei de lucru [i a hederului. Patru suporturi tip “silent block” izoleaz\ cabina de vibra]ii [i zgomot. Prin consola amplasat\ ergonomic, operatorul are controlul transmisiei [i activarea func]iilor principale> heder, golirea bunc\rului de cereale, oprire de urgen]\ etc.

Arpad DOBRE

Înc\rc\toare frontale inovatoare pentru tractoare performante Înc\rc\toarele frontale u[ureaz\ munca în ferme vegetale sau zootehnice mici [i medii, iar Claas vine cu [ase modele noi FL, care pot fi montate pe tractoarele Claas Elios, Axos [i Arion. Înc\rc\toarele au caracteristici inovatoare [i ofer\ confort [i performan]e sporite, datorit\ bra]ului din trei sec]iuni, cu unghi dublu, care ofer\ operatorului o vizibilitate mai bun\ c\tre cadrul înc\rc\torului frontal [i asupra echipamentului ata[at. Pot ridica greut\]i de la 940 la 2.490 kg, la în\l]imi de la 3,5 la 4,5 m. Alte caracteristici performante sunt reprezentate de sistemele de cuplare a echipamentelor la bra]ele înc\rc\toarelor. 44

Sistemul Fitlock, de la vechile înc\rc\toare FL, a fost p\strat [i are mecanism de blocare mecanic, complet automat. Sistemul de cuplare multipl\ MACH permite conectarea facil\ a leg\turilor hidraulice [i electrice, f\r\ conexiuni suplimentare. Sistemul op]ional Fastlock hidraulic este controlat din cabin\, iar prin ap\sarea unui buton echipamentele

pot fi ata[ate la înc\rc\torul frontal. Operatorul beneficiaz\ de confort suplimentar în operare, iar productivitatea spore[te, prin utilizarea func]iei automat\ de revenire a cupei în pozi]ia de înc\rcare orizontal\.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 18-19/2024

MA{INI & UTILAJE

Chrono, sem\n\toarea vedet\ a Maschio Gaspardo Chrono, sem\n\toarea vedet\ pentru pr\[itoare de la Maschio, este dotat\ cu 16 sec]ii de sem\nat, iar bunc\rul central are o capacitate de 9.000 de litri> 7.000 litri este pentru îngr\[\minte [i 2.000 de litri destinat semin]elor. Mai mult, cu Chrono se poate sem\na [i rapi]\.

xist\ o sec]ie electric\ Chrono care se eviden]iaz\ printr-o înclina]ie a discului fa]\ de tubul de s\mân]\ la 15 grade, ceea ce determin\ o eliberare mai u[oar\ a bobului pe tub [i, automat, o precizie mult mai bun\. Poate func]iona cu viteze foarte mari de lucru, între 15 -20 de km la or\. Asta înseamn\ productivitate superioar\ [i timp scurt de sem\nat. Este echipat\ cu un terminal Tuch 800 care monitorizeaz\ atât s\mân]a, cât

[i îngr\[\mântul, dar poate face [i rat\ variabil\ sau section control. În plus, poate lucra direct pe Isobus-ul tractorului, dac\ are. Datorit\ tehnologiei cu care este echipat\, Chrono se preteaz\ foarte bine [i pentru lucr\rile de minimum till. În fa]a sec]iei de sem\nat, se afl\ un disc care preg\te[te terenul pentru ca s\mân]a, care va putea germina într-un timp cât mai scurt, s\ aib\ o r\s\rire uniform\. Fa]\ de alte sem\n\tori construite de Maschio Gaspardo, Chrono se diferen]iaz\ prin camera electric\ care ofer\ o precizie foarte bun\ [i asigur\ o distan]\ egal\ între plante, f\r\ s\ existe gre[uri [i cu o vitez\ mare de lucru. Sec]ia MTR este antrenat\ printr-un cadran, astfel viteza de lucru aproape se dubleaz\ [i automat scurteaz\ [i timpii de sem\nat. Un sem\nat rapid ajut\ la uniformitate în cultur\. Sec]ia de sem\nat a fost coborât\ la 115 cm fa]\ de sol. De aceea nu este cazul ca fermierul s\ încarce s\mân]\ într-un bunc\r mic

deasupra fiec\rei sec]ii, fiindc\ bazinul este mare, de 2.000 de litri. Discul port-s\mân]\ este înclinat la 15 grade fa]\ de tubul de transport. De aceea bobul va pica fix pe centrul tubului ca s\ fie transportat pân\ la locul în care intervine acea împu[care în sol cu un curent de aer care fixeaz\ viitoarea plant\ în p\mânt, ceea ce va asigura [i o germina]ie mult mai rapid\. Speciali[tii Maschio spun c\ sem\n=nd cu Chrono vor fi redu[i mult timpii de lucru, iar s\mân]a este introdus\ în mod egal atât în adâncime, cât [i pe lungimea rândului. Mai mult, datorit\ faptului c\ este împu[cat\, aceasta ajunge perfect în umiditatea p\mântului, f\r\ s\ se mai mi[te în vreun fel [i va avea condi]ii ideale de germinare [i r\s\rire, într-un timp cât mai scurt. Chrono are nevoie de un tractor de 250 CP sau mai mare. Ideal ar fi un tractor de 350 CP pentru 16 rânduri.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 18-19/2024

STRATEGIE DE PARTID

Un fermier la pre[edin]ia CJ Ialomi]a> Costin Telehuz Costin Telehuz a fost ales pre[edintele ACCPT Ialomi]a c=nd ;nc\ nu ;mplinise 40 de ani. Semn c\ fermierii dintr-una din cele mai redutabile asocia]ii agricole de la noi chiar aveau ;ncredere ;n el. A[adar, problema notoriet\]ii ;n jude] este rezolvat\. Destui se a[teptau s\ ajung\ pre[edintele FAPPR, ca mentorul s\u, Nicolae Sitaru. Dar Telehuz a ales calea politicii mari, la Bucure[ti, [i a fost op]iunea PNL pentru postul de secretar de stat sub trei mini[tri PSD, Adrian Chesnoiu, Petre Daea [i Florin Barbu. A coordonat Autoritatea Na]ional\ Fitosanitar\ [i a fost aproape de a modifica legisla]ia care reglementeaz\ produsele de protec]ia plantelor. :n momentul de fa]\, ordonan]a preg\tit\ de Telehuz se învârte undeva pe circuitul de avizare. Vorbe[te cu expertiz\ despre “copilul” s\u> “Avem în legisla]ie clase de toxicitate care nu mai exist\. Se dau autoriza]ii pe aceste clasific\ri expirate. Trebuia s\ armoniz\m legisla]ia cu cea

european\ [i s\ trecem pe pictogramele de risc. Înc\ din 2016 trebuia s\ fie reglementat\ omologarea [i verificarea periodic\ a ma[inilor, utilajelor [i instala]iilor de stropit. Am creat cadrul legal pentru ca firmele private s\ poat\ realiza acest ITP al tehnicii de profil, fiindc\ ANF nu are dot\rile necesare, având doar [ase echipamente mobile pentru verificare. Am bugetat înc\ 14, dar tot nu vor fi suficiente. Am prev\zut amenzi pentru produse ilicite, pesticide furate sau falsificate. Am pus cheltuielile Poli]iei în sarcina f\pta[ilor. În prezent, Poli]ia face constat\ri, confisc\ produsele ilicite, dar nu are cadrul legal [i buget s\ depoziteze [i s\ distrug\ acele produse. S-au agitat unii c\ vor ajunge fermierii în pu[c\rii, dar nu sunt viza]i fermierii one[ti, ci ho]ii de pesticide. Contrafacerea e un fenomen în cre[tere [i nu avem instrumente de combatere. Am reglementat comer]ul prin fitofarmacii, care ar putea vinde exclusiv celor care prezint\ certificat de produc\tor”, spune Telehuz.

Crede c\ un atu este [i experien]a politic\ acumulat\ din pozi]ia de coordonator al rela]iei Ministerului Agriculturii cu Parlamentul. Principalele planuri pentru jude]ul Ialomi]a se leag\ de atragerea de noi investi]ii. “Dezvoltarea economic\ e panaceul la toate problemele, deci se impune o apropiere mai mare de mediul de afaceri. Trebuie s\ multiplic\m modelul de clase de înv\]\mânt dual, ini]iat de ACCPT Ialomi]a la Liceul Tehnologic din Slobozia. Liceul are un director tân\r, implicat, care beneficiaz\ [i de sprijinul municipalit\]ii. Dac\ îl va avea [i pe al Consiliului Jude]ean, lucrurile vor merge tot mai bine. În rest, sunt probleme punctuale, la infrastructura Drumuri [i Poduri SA, la operatorul de ap\ [i canalizare Urban SA [i la Spitalul Jude]ean, care pot fi solu]ionate printr-un management corespunz\tor”.

Robert VERESS

“Agricultura trebuie sus]inut\ de la nivel central. Îns\ dac\ legisla]ia se schimb\ conform propunerii parlamentarilor PSD privind reforma administrativ\, atunci direc]iile agricole, OSPA [i DSV vor trece în subordinea consiliilor jude]ene. Aceast\ mutare ar putea poten]a investi]iile în infrastructura de iriga]ii [i în infrastructura rutier\, mai precis în drumuri de exploatare pentru ferme”. Profitul Agricol 18-19/2024

O istorie a mini[trilor Agriculturii

Pe c=nd mini[trii erau cineva Cu un r\gaz binevenit, prilejuit de S\rb\torile Pascale, m\ ;ntorc la filele de poveste despre mini[trii agriculturii noastre. Ast\zi vom vorbi despre cei care au condus ministerul Lucr\rilor Publice (;nc\ nu aveam un minister al Agriculturii, ci vreo dou\ trei birouri) ;n vremea c=nd ]ara ;[i c=[tiga independen]a. GHEORGHE OSTROVEANU

:n guvernarea lui Ion Ghica (decembrie 1870 - martie 1871), titular al Ministerului Lucr\rilor Publice, unde era pitit\ agricultura, este arhitectul Dimitrie Berindei (n. 6 decembrie 1831, d. 27 mai 1884, Bucure[ti), membru fondator al Partidului Na]ional Liberal. A studiat la {coala de Arte Frumoase din Paris, a proiectat conacul de la Dobrote[ti (distrus în 1907) [i conacul lui Ion Ghica, din Ghergani, Dâmbovi]a. Dup\ Ghica, se formeaz\ tot un guvern conservator, al lui Lasc\r Catargiu. R\mâne la putere vreme de cinci ani (martie 1871-martie 1876). Nicolae Cre]ulescu este numit ini]ial titular la Justi]ie [i ad interim la Lucr\ri Publice. Dou\ luni mai târziu, Nicolae Cre]ulescu este numit la Lucr\ri Publice. Ca ministru al Finan]elor (16 decembrie 1873 - 7 ianuarie 1875), Cre]ulescu a înfiin]at Creditul Funciar Rural, prima institu]ie bancar\ cu capital românesc. Pe 16 decembrie 1873, dup\ demisia lui Cre]ulescu, premierul Lasc\r Catargiu încredin]eaz\ postul vacant lui George Gr. Cantacuzino. Acesta st\ [i el un an [i demisioneaz\. Pe 7 ianuarie 1875 Ministerul Lucr\rilor Publice îl preia, tot pentru vreun an, Theodor Rosetti (n. 4 mai 1837, 48

Ia[i, – d. 17 iulie 1923, Bucure[ti). El a fost prim-ministru în perioada 18881889 [i ministru de Finan]e în 1912. A terminat liceul la Viena, avea o licen]\ în drept la Paris, era fondator al Junimii [i al revistei Convorbiri literare, pe care a condus-o 28 de ani (1867 1895). A de]inut [i func]ia de guvernator al B\ncii Na]ionale (noiembrie 1890 - noiembrie 1895). A înfiin]at [i a condus Banca Agricol\. Guvernarea coservatoare a lui Lasc\r Catargiu continu\ la Lucr\ri Publice cu Alexandru Lahovari (n. august 1840, Bucure[ti - d. martie 1897, Paris). Alexandru Lahovari a urmat în Fran]a liceul [i facultatea de drept. Urmeaz\ (între 4 - 26 aprilie) un cabinet conservator, condus de Ioan Em. Florescu. Aici, Lucr\rile Publice sunt comandate de generalul Tobias Gherghel, scris uneori Tobias Gherghely (n. 1835 - d. 1883). Era absolvent al înv\]\mântului militar în Prusia [i a servit într-un batalion prusac. În februarie 1857 au fost achizi]ionate din Austria 6 tunuri, 2 obuziere, 8 chesoane. Cu acest material a fost constituit\ prima baterie de artilerie româneasc\ comandat\ de c\pitanul Tobias Gherghel. Dup\ intrarea Dobrogei în componen]a statului român, a fost prefect al jude]ului Silistra Noua, cu capitala la Rasova. Este în-

mormântat în Cimitirul Eternitatea din Boto[ani. Urm\torul prim-ministru (tot conservator) este Manolache-Costache Epureanu (aprilie-iulie 1876). De data asta, premierul î[i rezerv\ pentru el Ministerul Lucr\rilor Publice. Ca majoritatea politicienilor din acea epoc\, are un doctorat în drept, ob]inut în Prusia, la Jena (Germania de ast\zi). :n politic\ a fost un oscilant (când conservator, când liberal). Se solidarizeaz\ cu guvernul Lasc\r Catargiu când mini[trii acestuia sunt chema]i în justi]ie. Demisioneaz\. Plecarea conservatorilor de la guvernare a fost urmat\ de o serie de acuza]ii grave ale liberalilor. A urmat un proces în care fo[tii mini[tri conservatori sunt învinui]i de abuzuri financiare. P=n\ la urm\, acuza]iile au fost retrase. Dup\ 5 guverne succesive, conservatorii sunt complet uza]i. Domnitorul Carol este nevoit s\-i aduc\ la putere pe liberali. Pare s\-[i aminteasc\ [i de I.C. Br\tianu, cel cu care venise în ]ar\ pe acela[i vapor [i care îl “pe]ise” la Bismarck, în urm\ cu zece ani. Br\tianu devenise [i pre[edinte al PNL, partid constituit în 1875 prin coalizarea tuturor fac]iunilor liberale. :n Balcani mirosea deja a praf de Profitul Agricol 18-19/2024

O istorie a mini[trilor Agriculturii

;nainte de a fi mini[tri pu[c\. Serbia [i Muntenegru declaraser\ r\zboi Turciei. Bosnia [i Her]egovina fierbeau [i ele. }arul Rusiei credea c\ e un moment bun s\ mai fac\ înc\ un pas spre Strâmtori (visul [i testamentul lui Petru cel Mare), Sultanul se preg\tea de ap\rare pe Dun\re. Carol simte c\ e momentul s\ ob]in\ neatârnarea fa]\ de Poart\. {i încredin]eaz\ puterea executiv\, în iulie 1876, lui I.C. Br\tianu. Avea s\ urmeze 12 ani neîntrerup]i la pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri. I se spunea “Vizirul”. {i contextul politic extern îi era favorabil lui Carol. Dar îi trebuia un guvern puternic. L-a avut! Premierul I.C. Br\tianu (n. 2 iunie 1821 la Pite[ti - d. 4 mai 1891 Florica, Arge[). Urmase Politehnica la Paris. Pentru detaliu anecdotic, s\ men]ionez c\ în 1853 a fost arestat în Fran]a pentru c\ ar fi complotat împotriva lui Napoleon al lll-lea, dar a fost achitat. :n primul an de guverare era absorbit total de politica extern\. :ncepe R\zboiul de Independen]\. Turcia bombardeaz\ ora[ele de pe Dun\re, Br\ila, C\l\ra[i, Giurgiu, Calafat. Românii r\spund la fel, la Vidin. I.C. Br\tianu negociaz\ cu ru[ii garan]ii de securitate a teritoriului ]\rii [i drepturile noastre asupra Dobrogei, Deltei Dun\rii [i Insulei {erpilor. :n august se întâlne[te la Viena cu împ\ratul Franz Joseph [i cu ministrul s\u de Externe. Apoi, în septembrie, la Livadia, cu ]arul Alexandru al ll-lea [i cu cancelarul s\u, Gonceakov. Dup\ 12 ani de conducere politic\ br\tienist\, ]ara toat\ se schimbase mult în bine. Br\tianu devine cel mai important om politic a vremii lui. A înProfitul Agricol 18-19/2024

temeiat [i o solid\ dinastie politic\. Fiul [i nepotul s\u vor fi lideri ai partidelor liberale pe care le-au condus. :n aceast\ perioad\ grea Br\tianu îl desemnez\ pe experimentatul Dimitrie A. Sturdza la conducerea Ministerului Lucr\rilor Publice. O vreme George Vernescu, titular la Interne (cel cu palatul pe care Ceau[escu l-a exceptat de la alinierea C\ii Victoriei) preia, ad interim, Lucr\rile Publice. Pe 27 ianuarie, titular al portofoliului este desemnat Ioan Docan (n. 1825, Ia[i – d. 16 februarie 1897, Boto[ani). Pe 21 august acesta demisioneaz\ [i Br\tianu îl nume[te titular pe agronomul Petre S. Aurelian (n. 13 decembrie 1833, Slatina – d. 24 ianuarie 1909, Bucure[ti). Aurelian avea un serios prestigiu public. Era membru, din 1871, al Academiei Române. A studiat la Colegiul Sfântul Sava, apoi în Fran]a, la {coala Superioar\ de Agronomie. A fost ales deputat, senator, de dou\ ori ministru al Lucr\rilor Publice (august 1877- martie 1878), ministru al Educa]iei (1882-1884). Va fi chiar [i prim-ministru (decembrie 1896-aprilie 1897). Aurelian demisioneaz\ [i, în 26 martie 1678 I.C. Br\tianu preia, ad interim. Lucr\rile Publice. Ajun[i la momentul r\zboiului din 1877, cred c\ e cazul s\ ne oprim pu]in asupra acestui eveniment. Noi s\rb\torim Independen]a pe 9 mai. :nainte de abdicarea regelui Mihai, fusese pe 10 mai. Cifra a fost falsificat\ de comuni[ti dup\ scoaterea din ]ar\ a regelui. Istoricul improvizat Roller voise s\ [tearg\ din con[tiin]a românilor ziua de 10 mai [i s\ suprapun\ Ziua Independen]entei peste Ziua Victoriei Ali-

a]ilor împotriva Germaniei hitleriste. Dar [i acest 9 mai este un fals, hot\rât de Stalin. Alia]ii din Vest celebreaz\ înc\ din ‘45 victoria pe 8 mai! Argumentul comuni[tilor a fost acela c\ ministrul de Externe, M. Kog\lniceanu, ar fi declarat în parlament Independen]a ]\rii pe 9 mai. Dar putea un ministru de Externe s\ hot\rasc\ singur într-o asemenea problem\, f\r\ [tirea [efului Guvernului (I.C. Br\tianu) [i mai ales f\r\ [tirea [efului statului, domnitorul Carol l? {efii postcomuni[ti ai statului au p\strat ziua de 9 mai ca zi a Independen]ei de stat, fie din incultur\, fie din republicanism g\unos. Principele Carol avea clar\ con[tiin]a rolului s\u în istorie, de întemeietor al Dinastiei! Pe 10 mai 1866 a venit în ]ar\, pe 10 mai 1877 a proclamat independen]a, pe 10 mai 1881 a devenit rege. E o zi de prim\var\, frumoas\, tocmai bun\ pentru o Zi Na]ional\. :n a doua guvernare, I.C. Br\tianu (noiembrie 1878 - iunie 1879) îi încredin]eaz\ portofoliul Lucr\rilor Publice lui Mihail Pherekyde (n. 14 noiembrie 1842 – d. 24 ianuarie 1926). Pherekyde provine dintr-o familie de macedoneni. A urmat Liceul Sfântul Sava. În 1862 este licen]iat în litere la Sorbona, apoi ;[i ia titlul de doctor în 1866. Din decembrie 1885 pân\ în martie 1888 este ministrul Afacerilor Str\ine. În perioada decembrie 1918-iulie 1919 Pherekyde a fost prim-ministru interimar (în timpul în care I.C. Br\tianu se afla la Conferin]a de Pace de la Paris). 49

MAGAZIN

Ferm\ educa]ional\ pentru copii, dar mai ales pentru adul]i :n alte ]\ri, fermierii mici, chiar [i cei medii de multe ori, ;[i completeaz\ veniturile agricole cu mici sume de la vizitatorii de weekend. C\ci sunt destui or\[eni care vor s\ petreac\ c=teva ore lini[tite ;ntr-o ferm\, printre animale [i c=mpuri. La noi, astfel de ferme pentru or\[eni le numeri pe degetele de la o m=n\. E adev\rat, [i dimensiunile fermelor sunt cu totul altele. O t=n\r\, Andra Barbu, din comuna C\lm\]uiu, Teleorman, unde lucreaz\ ;mpreun\ cu familia 1.500 de hectare, are un plan> s\ fac\ o ferm\ educa]ional\ pentru copiii de la ora[, dar [i pentru p\rin]i. “Mi se pare trist c\ vedem în prezent copii în parc, care merg efectiv cu ochii în telefon [i nu se bucur\ de natur\. Vreau s\ începem s\ schimb\m asta. Voi înfiin]a o ferm\ educa]ional\, în baza proiectului EduTainment, pentru copii [i

pentru p\rin]ii lor, ca s\ vad\ ce înseamn\ cu adev\rat cultura mare, legumicultura, floricultura, viticultura, pomicultura. În proiect am inclus [i o mic\ ferm\ de animale, în special pentru copii, ca ei s\ [tie de unde vine [i, mai ales, cum se produce hrana lor zilnic\”, spune Andra Barbu. S\ mai spunem [i c\ a absolvit recent cursurile ini]iate de Clubul Fermierilor Români, Tineri lideri în agricultur\. Împreun\ cu grupul s\u, pe care l-a coordonat cu succes, a ob]inut locul 1 la proiectele depuse de cei peste 100 de tineri. Mi[c=ndu-se confortabil ;n noua lume digital\, Andra Barbu vrea s\ achizi]ioneze o dron\ pentru supravegherea culturilor [i servicii digitale pentru monitorizarea la distan]\ a tuturor utilajelor agricole, pentru a controla mai bine costurile în ferm\.

Arpad DOBRE

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

Solu¡ia careului din Nr. 17 / 2024

ORIZONTAL: FERMENTARE< ULUITA -

LAS< MIT - CUPIDA< ABAC - CANIN< RE - AFILIAT< IRURI - PATI< TARDIVA - IO< TAINUIT - A< ROTAT - REGN< PRECEDENTE.

9 10

ORIZONTAL: 1) Conuri luate cu furca – M\suri în cultur\< 2) Sunt ni[te lipsuri – Intr\-n tren< 3) Medii de zece! – Culmea durit\]ii< 4) Vechea poveste – Te[ite la capete! 5) Inven]ia lui Pan – Micul vampir< 6) Depuse de asisten]i< 7) Bra] de fier – F\r\ impozit< 8) Obi[nuit\ a

Andra Barbu, C\lm\]uiu, Teleorman galeriei< 9) A merge la r\zboi – Loc de urm\rit vecinii< 10) Indicele opera]iei de înmul]ire. VERTICAL: 1) Munce[te când are chef – Tu[e la teren! 2) La fa]a locului, în sat – E indicat\ mai departe< 3) Capete de plumb! – Evolueaz\ la aparate< 4) Junioare la s\rituri – A-i fi pe plac< 5) Nu mai e pe dinafar\< 6) Sc\pat de la r\coare – A se înfiin]a< 7) Luat în detaliu< 8) Ofi]er în lag\r! – Asta-i de[teapt\< 9) Mâncatul biscui]ilor – Înscrise în dot\! 10) Se cereau la centraliste. Profitul Agricol 18-19/2024