Profitul Agricol nr. 20, din 26 mai 2021 by Profitul Agricol

nr. 20 din 26 mai 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Moartea unui pre¿edinte, Adrian Rådulescu Despre Adrian Rådulescu îmi amintesc mai tare un episod povestit de Alexandru Låpu¿an. Era întâlnirea anualå din Insula Mare a Bråilei, iar Culi¡å Tårâ¡å îl invitase ¿i pe pre¿edinte, pe Traian Båsescu. Surprinzåtor, pre¿edintele a sosit. Atunci, Adrian l-a abordat direct pe ¿eful statului. Voia ca România så solicite postul de comisar pentru agriculturå ¿i så îl punå pe Dacian Ciolo¿. Ceea ce s-a ¿i întâmplat. Când venea vorba de problema agricolå, Rådulescu avea o deschidere francå, prin care convingea. Nu fåcea apologia ¡åranului român, pentru cå îl ¿tia prea bine. Din contrå. ¥n paginile Profitului a vorbit prima datå despre faptul cå avem nevoie de cel mult 100.000 de fermieri. Nu l-au înjurat mul¡i, cåci cititorii revistei sunt dintre fermierii de meserie, ¿tiau ce voia så zicå Adrian Rådulescu. Tot în Profitul a vorbit despre faptul cå unitatea de måsurå a terenului ar trebui så fie tarlaua ¿i nu parcela. Cå grâul la kilogram e grâu de colivå, grâul pentru pia¡å se måsoarå în tone. Cå agricultorii trebuie så fie uni¡i ¿i puternici... Când a sim¡it cå Asocia¡ia Fermierilor (a Adelinei Popescu, doamna ministru) îi råmâne micå, a fondat ¿i a condus LAPAR, organiza¡ie puternicå, din care aståzi mai adie o umbrå. Asocierea nu-i destul dacå nu produce ¿i bani. Cu gândul åsta a construit (împreunå cu Mihai Lungu) Cooperativa Muntenia. Doar cå acolo pumnul “importatorilor strategici” a fost mai tare decât putea duce Rådulescu & Co. Avea verb, nu-i plåcea så-¿i regizeze prezen¡a ¿i spunea întotdeauna ce ¿tia el despre adevårata fa¡å a lucrurilor. Asta l-a fåcut plåcut presei ¿i destul de nedigerabil politic. În ultimii ani se întorsese la esen¡å, la agriculturå. Dar tot îi mai scåpa câte un mesaj politic... O veste tristå s-a confirmat în seara de miercuri, 19 mai. La 66 de ani, Adrian Rådulescu pleca pe nea¿teptate, cu o discre¡ie pe care nu a exersat-o nici când era pre¿edinte de asocia¡ie, nici de Ligå, ¿i cu atât mai pu¡in când intrase în politicå ¿i era alintatul televiziunilor. Opiniile lui despre cum ar trebui modelatå politica agricolå româneascå, europeanå, au înso¡it revista atâ¡ia ani ¿i o vor mai face... Dumnezeu så-l odihneascå!

anul XXIV, nr. 20/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 20/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 30 de milioane de euro pentru Banca de Gene

Schema româneascå

Låptåria cu Caimac listatå pe Burså

Comisia este criticatå ¿i când face bine

Viitorul culturilor proteice, în viziunea UE

România: al patrulea producåtor de rapi¡å din UE

Culturi vegetale

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Gândacul påmântiu poate compromite floarea-soarelui

385 milioane tone de soia

73 de milioane de tone de rapi¡å

Sclerotinia Protector, o nouå tehnologie la rapi¡å Naturevo lanseazå schimbarea pentru ReGeNeRARe

Perdelele de protec¡ie trebuie prinse în PNRR

Cre¿tere spectaculoaså pe pia¡a asigurårilor agricole

Iriga¡ii profesioniste în ferma fra¡ilor Telehuz

Interviu Valeriu Tabårå: “Este haos în cercetare...”

Nutri¡ia complementarå corectivå Wuxal Zinc: energie pentru porumb în primåverile reci

Boldis Szilamer ¿i proiectul lui de fermå a viitorului

Comisia Europeanå aprobå o schemå româneascå de sprijin

Apocalipsa avicolå dupå ANSVSA

Ma[ini & utilaje

Asocia]ii profesionale

7 milioane de ha de teren arabil de¡inute de stråini pânå în 2030

Industria europeanå criticå planul Comisiei

Recomandårile Adama pentru protec¡ia porumbului

Re¡eaua de iriga¡ii trebuie declaratå strategicå ¿i påzitå

Din SUA, politicile ecologiste europene Cre[terea animalelor nu se våd tocmai bine 10

Pre]uri [i pie]e

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Fermierii se împrietenesc cu nåutul

Iriga¡iile, plasa de salvare

Fabrica Viitorului este Claas

Noua gamå de tractoare New Holland T8 Genesis

Prese de balotat cu bonusuri în oferta Dicor Land

Informa]ii externe Greva cowboy-ilor din Argentina

Fermierii britanici vor primi pensii speciale

Acordul comercial dintre Marea Britanie ¿i Australia

Cel mai mare proiect horticol din Europa

Hobby

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Îngrå¿åminte Azomure¿ pentru Pele¿ ¿i Såvâr¿in

Feri¡i-vå de ursule¡i!

“O vacå pentru un vaccin”

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII 30 de milioane de euro pentru Banca de Gene Ministrul Adrian Oros a vorbit såptåmâna trecutå, la Buzåu, despre faptul cå PNRR cuprinde ¿i un proiect de finan¡are a investi¡iilor în Banca de Gene Buzåu. Nu este vorba de vreo sumå modicå, ci de 30 de milioane de euro, în parteneriat cu Ministerul Cercetårii.

“

Am alocat 3 milioane de lei pentru început, astfel încât domnul cercetåtor Costel Vânåtoru så poatå så î¿i formeze o echipå anul acesta, de 12 cercetåtori, cu care så fundamenteze strategia ¿i viziunea pe care o are privind dezvoltarea acestei Bånci de Gene. În paralel, am depus un proiect în Programul Na¡ional de Rezilien¡å ¿i Relansare, împreunå tot cu domnia sa, de 30 de milioane de euro, pe care îl demaråm cu Ministerul Cercetårii, astfel încât peste ceea ce vor face ei anul acesta, peste strategie, så se concretizeze ¿i în investi¡ie. Investi¡iile, discutåm aici de o sumå considerabilå, speran¡a noastrå e så vinå din PNRR”, a afirmat Oros. Costel Vânåtoru, care se ocupå de Banca de Gene de la Buzåu, a precizat cå în primul rând trebuie ob¡inutå acreditarea. “Urmeazå studiul de fezabilitate, urmeazå construirea båncii cu laboratoarele specifice, acreditarea båncii, pentru cå România nu are în acest moProfitul Agricol 20/2021

ment nicio Bancå de Gene acreditatå. De aceea, avem nevoie de o Bancå de Gene care trebuie så fie acreditatå ¿i så func¡ioneze dupå standardele ¿i normele care sunt în vigoare. Credem cå proiectul pe care l-am depus pe PNRR va fi acceptat în forma pe care noi am depus-o ¿i vom putea primi ace¿ti bani europeni pentru acest obiectiv”, a precizat Costel Vânåtoru. ªi pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor ¿i al PNL, Ludovic Orban, a sim¡it nevoia så vorbeascå despre Banca de Gene de la Buzåu. “Am ajuns ca semin¡ele, de¿i România era o ¡arå care avea o cercetare avansatå în privin¡a semin¡elor, mai ales pe zona legumiculturå, så fie din import. Vå da¡i seama, cheltuim peste 2 miliarde de euro pentru semin¡e, în condi¡iile în care noi avem capacitatea de a dezvolta în acest domeniu. Obiectivul nostru este acela de a încuraja ca orice se poate face în România så se facå în România”, a spus Orban.

Arin DORNEANU

Nicolae Silviu Ungur, noul secretar general adjunct La finalul såptåmânii trecute, Nicolae Silviu Ungur a fost numit în func¡ia de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii. Decizia, cu caracter temporar, a fost publicatå în Monitorul Oficial nr. 526 din 21 mai. La începutul lunii martie, Silviu Ungur era încå prefectul jude¡ului Maramure¿, func¡ie în care urcase în 2019, cu sus¡inerea PMP. Dar, conform algoritmului de coali¡ie, la Maramure¿, func¡ia prefectului revenea USR Plus. A¿a, liberalii s-au ales cu un membru nou. Bayer schimbå conducerea diviziei Crop Science Brazilianul Rodrigo Santos, ¿eful opera¡iunilor comerciale Bayer în cadrul diviziei Crop Science din America Latinå, va prelua comanda globalå a diviziei, anun¡å compania. Santos îl înlocuie¿te pe Brett Begemann, care se pensioneazå dupå 38 de ani petrecu¡i la Bayer. Mandatul lui Santos este de a accelera cre¿terea afacerilor diviziei Crop Science. Schimbarea se va oficializa pe data de 8 iunie. Tot atunci, Mauricio Rodrigues, în prezent directorul financiar al sucursalei din America Latinå a diviziei Crop Science, îl va înlocui pe Santos. Când va adera APAD la APPR? APPR ¿i APAD (Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli din Dobrogea) colaboreazå pe mai multe subiecte de interes. Inclusiv la nivel politic sus¡in puncte de vedere asemånåtoare privind modificårile la legea vânzårii teTheodor Ichim, renurilor, legea arendei, pre[edinte sau cea a iriga¡iilor. Este APAD de a¿teptat ca APAD så devinå membru în APPR destul de curând. Såptåmâna trecutå, la Mereni, jud. Constan¡a, a avut loc o întâlnire a conducerilor celor douå organiza¡ii. 7

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Lumea agricolå este mai såracå, mult mai såracå

15 mai Valentin Mihai Se stingea, fulgeråtor, Valentin Mihai, director de dezvoltare în cadrul companiei Corteva. “Ne-a påråsit un om de excep¡ie ¿i un agronom apreciat, alåturi de care am construit proiecte reu¿ite”, aveau så scrie colegii. “L-am iubit ¿i l-am respectat cu to¡ii, a fåcut parte din familia noastrå timp de 9 ani, iar noi ¿tim cå ne va fi alåturi ¿i de acum încolo”. Condolean¡e familiei ¿i putere pentru a depå¿i acest moment...

Schema româneasc\ Comisia Europeanå a aprobat såptåmâna trecutå o schemå româneascå pentru sprijinirea crescåtorilor de bovine afecta¡i de pandemie, în valoare de aproximativ 46 de milioane de euro (225 de milioane de lei). Schema a fost aprobatå în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat. În cadrul schemei, sprijinul public va lua forma unor subven¡ii directe pentru a compensa par¡ial pierderile de venituri suferite de crescåtori.

Comisia a constatat cå schema din România este în conformitate cu condi¡iile prevåzute în cadrul temporar. În linii mari, ajutorul nu depå¿e¿te 225.000 euro per beneficiar ¿i schema se va aplica pânå la 31 decembrie anul acesta. Comisia a conchis cå måsura este necesarå, adecvatå ¿i propor¡ionatå pentru a remedia o perturbare gravå a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din Tratat.

16 mai Mircea Croitoru Pleca dintre noi ¿i Mircea Croitoru, un mare creator de gazete. Ne mândrim cu faptul cå, pentru o vreme, a fost un colaborator strålucit al revistei. Sub semnåtura sa s-a cizelat rubrica conacelor noastre uitate. Cu talent, Mircea Croitoru avea så ne dea ¿i un excelent titlu de rubricå, Muzeul imaginar al boierului de altådatå. O lacrimå ¿i un gând pios pentru acest mare om trecut în nefiin¡å. 19 mai Adrian Rådulescu La doar 66 de ani, Adrian Rådulescu ne-a påråsit pe nea¿teptate. Mii de oameni au plâns momentul, într-un pios omagiu ridicat celui pe care, când tråia, îl botezaserå, cu afec¡iune, Piticul. Dumnezeu så-l odihneascå! Sincere condolean¡e familiei... 8

L\pt\ria cu Caimac s-a listat pe Burs\ Ac¡iunile Agroserv Måriu¡a au intrat la tranzac¡ionare de såptåmâna aceasta. Este vorba de pia¡a AeRO, segmentul de ac¡iuni al Sistemului Multilateral de Tranzac¡ionare (SMT) al BVB. Pentru investitorii interesa¡i, Agroserv are simbolul bursier MILK. Agroserv Måriu¡a a fost înfiin¡atå în anul 1994 ¿i pânå în 2018 a avut exclusiv activitå¡i agricole, culturå mare (grâu, orz, rapi¡å, porumb, lucernå ¿i altele, pe o suprafa¡å de 3.000 ha) ¿i ferma de vaci de lapte (cu peste 2.500 animale). În 2018, Nicu¿or ªerban a pus în func¡iune o fabricå de lactate, ce a presupus o investi¡ie de peste 5 mili-

oane de euro, ¿i a lansat brandul Låptåria cu Caimac, sub care produce ¿i comercializeazå lapte integral ambalat la sticlå, brânzeturi maturate, smântânå, iaurt, sana etc. În aprilie 2021, compania a derulat un plasament prin care a vândut 431.020 ac¡iuni la un pre¡ de 45 lei/ac¡iune. Valoarea capitalizårii anticipate rezultatå în urma derulårii plasamentului a fost de 77.895.900 lei. BT Capital Partners este Consultantul Autorizat care a intermediat realizarea plasamentului privat ¿i listarea ac¡iunilor Agroserv Måriu¡a la burså. Profitul Agricol 20/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Comisia este criticat\ [i când face bine Pe 19 mai a avut loc întâlnirea organizatå de Comisia Europeanå, prilejuitå de lansarea studiului privind tehnicile genomice de ameliorare a plantelor (publicat în 29 aprilie). Comisia, JRC ¿i EFSA au prezentat metodologia ¿i concluziile, dupå care a urmat o dezbatere cu reprezentan¡ii organiza¡iilor. A fost o polarizare extremå a opiniilor, Comisia fiind acuzatå de lipså de obiectivitate de cåtre verzi, mi¿carea slow food, unele organiza¡ii de protec¡ia consumatorilor. Dar, pe noi ne intereseazå mai mult cå reprezentan¡ii fermierilor, ai industriei semin¡elor, ai comercian¡ilor de ce-

reale, ai procesatorilor, precum ¿i cei ai academiilor de ¿tiin¡e agricole europene au salutat acest prim pas în deblocarea unor solu¡ii cåtre sustenabilitatea agriculturii europene, supuså tot mai multor restric¡ii. Reprezentând Confedera¡ia Europeanå a Producåtorilor de Porumb, Cristina Cionga (responsabil afaceri externe al APPR) a subliniat cå este nevoie de o ¿tiin¡å responsabilå, în care principiul precau¡iei nu trebuie utilizat în mod excesiv, astfel încât så compromitå orice ¿anså pentru fermierii europeni. ªi Copa-Cogeca a pledat în acela¿i sens.

Viitorul culturilor proteice, în viziunea UE Tot såptåmâna trecutå a fost prezentatå situa¡ia culturilor proteice în UE, inclusiv balan¡a la nivelul Uniunii. Reprezentan¡ii fermierilor au insistat pe nevoia continuårii acordårii sprijinului cuplat, pentru a men¡ine ¿i extinde în culturå plantele proteice. ¥n România, o analizå APPR aratå cå acordarea SCV a favorizat extinderea cu 20% a suprafe¡ei cu lucernå, Profitul Agricol 20/2021

depå¿indu-se 400 000 ha (locul 2 în UE). Problema este cå randamentele råmân cele mai mici în UE, din cauza neutilizårii semin¡ei hibride. Totu¿i, SCV la lucernå a ajutat fermierii din zonele montane så continue så practice cre¿terea animalelor.

Arin DORNEANU

BASF î¿i ecologizeazå produc¡ia BASF ¿i-a anun¡at inten¡ia de a construi un parc eolian uria¿ în Marea Nordului, care så producå energia electricå necesarå (2 Gigawa¡i) func¡ionårii complexului petrochimic din Ludwigshafen, Germania. ¥n prezent, fabrica BASF este alimentatå de combustibili fosili. Proiectul face parte din efortul concernului de a se încadra în ¡inta trasatå de Comisia Europeanå - zero emisii de gaze de serå în 2050. Emisiile de CO2 ar urma så se reducå cu 2,8 milioane de tone anual doar la complexul din Ludwigshafen, respectiv 3,8 milioane de tone în total. BASF nu va solicita subven¡ii pentru construirea parcului eolian. Tomate cu rezisten¡å medie la ToBRFV Sunt disponibile pe pia¡å varietå¡i de tomate ameliorate de Bayer pentru a ajuta producåtori så facå fa¡å virusului fructelor brun rugozate de tomate - ToBRFV. Tomatele Bayer au o puternicå “rezisten¡å medie”, caz în care plantele pot totu¿i avea simptome reduse pe frunze ori fructe. Producåtorul estimeazå cå în doi-trei ani va lansa varietå¡i care så nu prezinte simptome nici în condi¡ii de presiune ridicatå a virusului. ToBRFV este un virus identificat în 2014, ce s-a råspândit rapid în toatå lumea. Programul Corteva pentru femeile din mediul rural Pentru cå regulile privind distan¡area s-au mai relaxat, Corteva reia programul TalentA, construit special pentru femeile întreprinzåtoare din mediul rural. ¥ntâlnirea va avea loc pe 4 iunie, în Bucure¿ti, de la ora 10. Doamnele care nu vor putea participa fizic la eveniment vor avea posibilitatea unei conexiuni online, pentru a urmåri întreaga ceremonie. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Vara se numårå måsurile Adrian Oros a anun¡at cå måsurile pentru accesarea fondurilor europene pentru anii 2021-2022 vor deveni operative începând cu luna iunie. "Ghidurile solicitantului sunt în dezbatere publicå. Este vorba de programul na¡ional de tranzi¡ie pentru perioada 2021-2022, unde avem alocate 3,2 miliarde de euro pentru aceste måsuri (de dezvoltare ruralå) ¿i încå 3 miliarde de euro plå¡ile directe. Å¿tia sunt bani europeni cer¡i. Începând din iunie, pe rând, o så lansåm måsurile, nu le putem lansa toate odatå. Instalarea tinerilor fermieri sau alte måsuri sunt finan¡ate dupå luna august”, a spus ministrul. Alte 12 focare de pestå porcinå africanå În intervalul 14 - 20 mai au fost înregistrate 12 focare noi de PPA, anun¡å ANSVSA. Pe 20 mai, erau active 300 focare, din care 7 în exploata¡ii comerciale ¿i unul într-o exploata¡ie comercialå de tip A. ¥n total, sunt afectate 139.964 porcine. Un numår mare de mistre¡i continuå så moarå prin påduri. ANSVSA sus¡ine cå pandemia de pestå la mistre¡i se stinge în doi ani. “Måsuratul oilor” în ºara Momârlanilor Oile ¡urcane din varietatea Breazå pot da peste un litru de lapte la o mulsoare, dupå cum aratå probele de la “måsuratul” efectuat pe Valea Jiului, pe data de 21 mai. “Breaza se poate bate oricând cu toate rasele specializate în produc¡ia de lapte din lume”, spune Gheorghe Nea¡å, director general coordonator al Registrului de Raså în cadrul Asocia¡iei Crescåtorilor de Ovine “Dacia” Hunedoara. Oile primesc concentrate numai în perioada fåtårilor. Având lapte mult, Breaza cre¿te miei mari ¿i poate produce ¿i mari cantitå¡i de carne. Un miel de lapte ajunge la 30 de kilograme la douå luni ¿i jumåtate. “Dacå venim pe tot parcusrul anului cu o furajare stimulativå, aceastå raså este deosebitå. La 2.000 de metri altitudine, nicio oaie din turmå nu are mai pu¡in de 70 de kilograme”, explicå, cu pasiune, Nea¡å. 10

Din SUA, politicile ecologiste europene nu se v\d tocmai bine Conform unei analize de peste Ocean, strategiile agricole europene De la fermå la furculi¡å ¿i cea pentru Biodiversitate se anun¡å un dezastru pentru produc¡iile mondiale ¿i pre¡ul hranei, dacå se extind dincolo de grani¡ele UE.

acå în Europa nu s-a prezentat un studiu de impact al noilor politici, în SUA, anali¿tii Departamentului pentru agriculturå (USDA) au fåcut predic¡ii privind consecin¡ele lor economice ¿i sociale. Anali¿tii americani au propus trei scenarii, în func¡ie de cât de mult se va extinde modelul de agriculturå lansat la Bruxelles. Niciunul nu e optimist. Scåderi semnificative ale produc¡iei agricole, cre¿teri uria¿e de pre¡uri, pierderi economice ¿i chiar foamete pentru milioane ¿i zeci de milioane de oameni sunt câteva lucruri la care trebuie så ne a¿teptåm, dacå modelul european se extinde, spun economi¿tii americani.

Pre¡uri mai mari cu 17% în UE În primul scenariu, doar UE î¿i aplicå propriile reguli. Consecin¡a va fi scåderea cu 12% a produc¡iei agricole, ceea ce va duce la scumpirea alimentelor cu 17%, previzioneazå USDA. ªi fermierii din UE ar fi afecta¡i. Veniturile lor se vor reduce în acest scenariu cu 16% deoarece cre¿terile de pre¡uri la alimente nu vor suplini reducerea masivå de produc¡ie. Exporturile agro-alimentare europene vor fi mai mici cu 20%. Sigur, situa¡ia ar fi o oportunitate pentru fermierii din alte zone de pe glob, cum ar fi cei din Canada sau Brazilia. Economia europeanå ar înregistra ni¿te pierderi, estimate la 71 de mil-

iarde de dolari din PIB, mai previzioneazå exper¡ii americani. Europenii, chiar dacå ar plåti mai scump mâncarea, ar avea totu¿i acces la hranå. Pentru alte 22 de milioane de oameni de pe glob înså, faptul cå UE ar produce mai pu¡in va însemna cå vor plonja în nesiguran¡å alimentarå. În acest prim scenariu, produc¡ia agricolå la nivel global ar fi mai micå cu 1% ¿i cre¿terile de pre¡ la alimente sunt estimate la 9%.

Cine sunt cei ce nu vor mai månânca... Probleme mai mari ar urma så aparå dacå modelul agricol european s-ar extinde, fiind impus partenerilor de comer¡ europeni, în scenariul doi analizat de USDA, sau fiind adoptat la nivel global, în scenariul trei. În scenariul doi, costul alimentelor va cre¿te cu 21% la nivel global ¿i în scenariul trei chiar cu 89%, previzioneazå USDA. În UE, în al doilea scenariu, pre¡urile la alimente ar cre¿te cu 60% ¿i în SUA cu 1%. Iar în scenariul trei, pre¡ul hranei ar urca cu 53% în UE ¿i cu 61% în SUA. Consecin¡ele cele mai dramatice ar fi pentru persoanele care nu vor mai putea så-¿i asigure nici 2.100 de calorii zilnic, considerat minimul necesar. Economi¿tii USDA estimeazå cå în cazul în care modelul european de agriculturå se va globaliza, produc¡ia de hranå ar putea så scadå cu 11%. Fermierii ar urma så câ¿tige, în general, cu unele excep¡ii, în aceste douå scenarii. Dacå agricultura propuså de Bruxelles ar fi extinså în afara UE, fermierii în general, inclusiv cei europeni, ar avea venituri mai mari, reiese din prognoza anali¿tilor SUA. Asta deoarece ar cre¿te foarte mult pre¡ul alimentelor. Arin DORNEANU Profitul Agricol 20/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII China: produc¡ie-record la rapi¡å USDA estimeazå produc¡ia de rapi¡å din China pentru sezonul 2021/22 la 13,7 milioane tone, în cre¿tere cu 2% fa¡å de 2019/20. Suprafa¡a cultivatå va fi de 6,7 milioane hectare. Randamentul este estimat la 2,06 tone/hectar, în cre¿tere cu 4% fa¡å de luna trecutå. Rapi¡a este semånatå în China în lunile noiembrie-decembrie. Recoltarea a început în aprilie ¿i continuå pânå în mai. Potrivit anali¿tilor USDA, în regiunea Sichuan s-a raportat o produc¡ie-record de 3,17 milioane tone, rezultat ob¡inut dupå extinderea cu 7% a suprafe¡ei. Acest lucru este determinat de cre¿terea profiturilor datoritå preferin¡elor consumatorilor pentru uleiul de rapi¡å. Brazilia: 36 milioane tone de soia Produc¡ia de soia din Brazilia va înregistra un record de 136 milioane tone, în cre¿tere cu 7,5 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de 38,6 milioane ha, mai mare cu 1,7 mil. ha. Randamentul ajunge la 3,5 tone/hectar, cu 1% mai mare fa¡å de anul trecut. Siria: scade randamentul grâului Produc¡ia de grâu din Siria este prognozatå la 2,8 milioane tone, în scådere cu 38% fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 2 tone/hectar, cu 29% mai mic. Suprafa¡a cultivatå va fi de 1,4 milioane hectare. Grâul se aflå acum în stadii de reproducere pânå la umplere, iar umiditatea ¿i cåldura insuficiente pot duce chiar la compromiterea produc¡iei. Aproximativ 90% din grâul produs de Siria este cultivat în cele patru bazine din regiunea Alep. 12

România> al patrulea produc\tor de rapi]\ din UE Pentru sezonul 2021/22 produc¡ia de rapi¡å din Uniunea Europeanå este prognozatå la 16,6 milioane tone, în cre¿tere cu 0,4 milioane tone fa¡å de anul trecut, dar cu 6% sub media ultimilor 5 ani. (Toate estimårile de produc¡ii se referå la cei 27 de membri ai Uniunii Europene, fårå Marea Britanie.) Randamentul va ajunge la 3,19 tone/hectar, în cre¿tere cu 2% fa¡å de anul trecut. ¥n topul marilor producåtori de rapi¡å din UE se men¡in Germania ¿i Fran¡a, cu produc¡ii estimate la 3,5 milioane tone, respectiv 3,2 milioane tone. Pe locul al treilea se aflå Polonia, care va produce 2,7 milioane tone de rapi¡å, urmatå de România, cu 1,4 milioane tone. Cehia se aflå pe locul 5, cu o produc¡ie prognozatå la 1,2 milioane tone. Suprafa¡a cultivatå cu rapi¡å este estimatå så atingå 5,2 milioane hectare, cu 35.000 ha peste suprafa¡a de anul trecut, dar mai micå cu 10% fa¡å de media ultimilor 5 ani. ¥n România se preconizeazå o cre¿tere a suprafe¡ei însåmân¡ate cu rapi¡å, datoritå randamentelor mai mari în compara¡ie cu alte culturi. Precipita¡iile au crescut perspectivele privind dezvoltarea plantelor. ¥n

luna mai, cea mai mare parte a culturilor erau înflorite. Din observa¡iile anali¿tilor americani reiese cå în primåvarå a existat o umiditate favorabilå în sol în Polonia ¿i România, precum ¿i în alte zone din Europa Centralå. Ploile au revenit ¿i în Fran¡a ¿i Germania, în zonele care fuseserå afectate de secetå. Vremea rece din luna aprilie a încetinit, înså, formarea semin¡elor de rapi¡å. ¥n mare parte din Europa cultura este întârziatå cu aproximativ 7-10 zile fa¡å de etapa de dezvoltare normalå. ¥n ultimii ani, atât produc¡ia, cât ¿i suprafe¡ele cultivate cu rapi¡å în UE au stagnat. Condi¡iile meteo, precum ¿i interzicerea utilizårii neonicotinoidelor au avut un rol important în scåderea randamentelor. Protec¡ia inadecvatå a plantelor a dus la daune provocate de insecte ¿i la utilizarea altor pesticide, mai pu¡in eficiente. Aceste restric¡ii au generat costuri de produc¡ie semnificativ mai mari ¿i au condus la o rentabilitate mai micå, la scåderea competitivitå¡ii ¿i, implicit, a entuziasmului fermierilor pentru cultivarea rapi¡ei.

adaptare dup\ raportul USDA,

Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 20/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 303 dolari/tonå (1.242 lei), fa¡å de 300 dolari/tonå (1.230 lei), cât a deschis licita¡iile în 10 mai.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: China 191.770 tone, Mexic 85.550 tone, Japonia 71.770 tone, Coreea de Sud 37.070 tone ¿i Canada 31.170 tone.

FOB Constan¡a 217 euro/t (+ 2) 1.063 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. ¥n såptåmâna 10 14.05.2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

10.05 275 273 271

11.05 277 275 273

12.05 13.05 14.05 279 281 279 277 279 277 275 281 279 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Aug Sept

10.05 257 263 265

11.05 261 265 267

12.05 263 267 269

13.05 267 270 271

14.05 265 269 270

România FOB Constan¡a 213 euro/t (+4) 1.044 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 14 mai 2021, a fost de

Iunie Aug Sept

10.05 291 279 271

11.05 293 281 273

10.05 237 241 249 Bordeaux FOB 241 Pontivy 240 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

12.05 13.05 14.05 295 297 295 283 285 283 275 277 275

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

11.05 12.05 13.05 14.05 239 241 243 241 243 245 247 245 250 251 253 251 243 245 247 245 241 243 244 243

Profitul Agricol 20/2021

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 10.05 Rouen 211 Dunquerque 211 Pallice 223 Creil FOB 205 Moselle FOB 209 Rouen FOB 261

11.05 12.05 213 214 213 214 224 225 207 209 210 211 263 265

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 10.05 Iunie 257 August 255 Sept. 253

11.05 259 257 255

12.05 261 259 257

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2021 este de 205 dolari/t (840 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iunie, a fost de 199 dolari/t (816 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

13.05 263 261 259

14.05 212 212 223 207 210 263 $/t 14.05 261 259 257

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie 2021, este de 207 dolari/tonå (849 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 3 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie August

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 210 euro/tonå (1.029 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 10 mai.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 212 euro/tonå (1.039 lei).

euro/t 13.05 215 215 227 210 213 267

305 dolari/tonå (1.250 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 261 dolari/tonå (1.070 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

10 mai.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 14 mai 2021, a fost de 245 euro/t (1.200 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 275 dolari/tonå (1.127 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 10 mai 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

307 $/t

$/t

10.05 11.05 12.05 13.05 14.05 272 273 275 277 275 270 271 273 275 273

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 10 - 14 mai 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 613 dolari/tonå (2.513 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 mai. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

10.05 591 583 569

11.05 593 585 571

$/t 12.05 594 587 573

13.05 595 589 575

14.05 597 591 577

Orz România FOB Constan¡a 203 euro/t (+ 6) 972 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

10.05 203 203 201 205

11.05 205 205 204 207

12.05 207 207 205 209

13.05 209 209 207 210

14.05 207 207 205 209

233 231

235 237 239 235 233 234 235 237

Sorg

PREºURI 10 - 14.05.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 10 - 14 mai 2021, a fost de 211 dolari/tonå (865 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 mai. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 97.770 tone, Costa Rica 77.770 tone, Malaezia 57.770 tone, Taiwan 37.770 tone ¿i Indonezia 17.770 tone.

$/t

613 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 577 dolari/tonå (2.366 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 485 dolari/tonå (1.988 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

10.05 1.469 1.427 1.363

11.05 1.471 1.431 1.365

12.05 1.473 1.433 1.367

13.05 1.475 1.435 1.369

$/t 14.05 1.477 1.437 1.370

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 237 euro/tonå (1.161 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în iunie 2021, pre¡ul orzului furajer este 237 dolari/t (918 lei), acela¿i pre¡ de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 159.770 tone ¿i Taiwan 11.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

10.05 11.05 12.05 13.05 14.05 Iunie 207 210 211 213 211 August 201 203 205 207 205

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

10.05 11.05 12.05 13.05 14.05 477 479 481 483 485 475 477 479 481 483

Iunie Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 14 mai, a fost de 547 dolari/tonå (2.243 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 550 euro/tonå (2.695 lei). A înregistrat o cre¿tere de 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 mai 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2021, este de 679 dolari/tonå (2.784 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

10.05 11.05 12.05 13.05 14.05 537 541 543 545 547

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 543 euro/tonå (2.661 lei), mai mare cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 mai. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

10.05 Rouen 533 Dunquerque 531 Moselle 527

14.05 545 545 543

11.05 537 535 533

12.05 539 537 535

13.05 543 541 539

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iunie 2021, a fost de 685 dolari/t (2.808 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

10.05 11.05 12.05 13.05 14.05 Dieppe 543 545 547 549 550

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei), mai mare cu 12 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Iunie Aug Sept

10.05 615 609 597

11.05 617 611 603

12.05 619 613 605

13.05 621 615 607

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

303 dolari/t

305 dolari/t

$/t

10.05 11.05 12.05 13.05 14.05 571 573 574 575 577 571 573 575 577 579

613 dolari/t

211 dolari/t

$/t 14.05 629 619 613

Profitul Agricol 20/2021

Pre]uri [i pie]e

385 milioane tone de soia Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2021/22 este prognozatå la 385 milioane tone, cu 23 milioane de tone mai mare decât în anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (144 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (120 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone), Argentina (52, în cre¿tere cu 5 mil. tone), China (19), India (11), Paraguay (10,5) ¿i Canada (6,4). ºårile mari consumatoare sunt China (100 milioane tone), SUA (60,5), Brazilia (48), Argentina (42,5), UE (16), India (9,7), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (93 milioane tone, mai mult cu 7 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (56 mil. tone, cu 6 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Argentina (6,5 milioane tone) ¿i Paraguay (6 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (103 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mult), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Japonia (5), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 91 milioane tone, fa¡å de 86 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 260 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (79 mil. tone, mai mult cu 3 mil. de tone), SUA (47 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (37), Brazilia (33), UE (13) ¿i India (8 mil. t). ºårile mari consumatoare sunt China (78 milioane tone, mai mult cu 3 miProfitul Agricol 20/2021

lioane tone), SUA (35 mil. tone), Uniunea Europeanå (28,5 mil. tone), Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), India (6), Indonezia (5), Thailanda (5), Federa¡ia Ruså (4). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (17 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 11 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt China (18 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (12 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (19 milioane tone), SUA (11,5 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2).

Pre¡uri soia ¥n luna aprilie, pre¡urile la export pentru soia din SUA au crescut cu 16 dolari/tonå, la 565 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au crescut cu 20 dolari/tonå, ajungând la 537 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o cre¿tere de 10 dolari/tonå, ¿i au închis licita¡iile la 530 dolari/ tonå. Cererea constantå din partea Chinei, cu aproape 2 mil. tone mai mare în fiecare lunå, a determinat aceste cre¿teri de pre¡uri în Argentina ¿i Brazilia. Pre¡uri ¿roturi soia ¥n luna aprilie, pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a råmas neschimbat, la 469 dolari/tonå. Doar pre¡urile din Argentina ¿i Brazilia au crescut, de la 432 dolari/tonå la 434 dolari/tonå, respectiv de la 430 dolari/tonå la 436 dolari/tonå. Asta pentru cå achizi¡iile din partea Chinei s-au intensificat din cauza refacerii efectivelor de porci.

ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6,4 milioane tone), Brazilia (1,3 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE (0,6) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,78). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone. 15

Pre]uri [i pie]e

73 de milioane de tone de rapi]\ ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11,3), India (3,6), Japonia (1,3), Canada (0,75).

Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 73 milioane tone, mai mare cu 2 mil. de tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (20,5 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (14) ¿i India (8,5 mil. tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1,8 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 29 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,2), China (6), Canada (4,3), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 73,5 milioane tone, u¿or schimbat fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (17), Canada (10) ¿i India (8,5). Cel mai mare exportator este Canada, cu 10,4 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6,4 mil. de tone), China (2,8 milioane tone) ¿i Japonia (2,3). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5,5 milioane tone, cu 0,5 milioane tone mai mici decât în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1,4), Canada (1,2 milion de tone), UE (0,9 mil. tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 41 milioane tone, egalå cu cea din 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9,5), Canada (5,6), India (4,6), Japonia (1,3).

Consumul mondial este apreciat la 29 milioane tone, mai mare cu 1 mil. de tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (2,1 milioane tone), UE (350.000 tone) ¿i India (80.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 3 milioane tone, cu 0,4 milioane tone mai mari fa¡å de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 55 milioane tone, cu 5 mil. tone mai pu¡in decât anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (14,5), UE (10) ¿i Argentina (3,4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 54 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (14), Rusia (13) ¿i UE (9,2). Stocurile mondiale sunt estimate la 2,4 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai mari decât cele din anul 2020/21. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 22,3 milioane tone, mai mare cu 2 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,4 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 22 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,6) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (4,5 milioane tone), Rusia (1,5) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,8 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,5 mil. tone) ¿i UE (4 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone).

ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,4 milioane de tone), Rusia (3,3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,7 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).

Profitul Agricol 20/2021

ASOCIA}II

PROFESIONALE

Perdelele de protec]ie trebuie prinse în PNRR Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare considerå cå Strategia privind managementul apei este vitalå pentru a putea continua produc¡ia de hranå în România ¿i de aceea îi cere ministului Cristian Ghinea (al Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, în sarcina cåruia a cåzut negocierea PNRR-ului) så facå toate diligen¡ele necesare pentru inte-

grarea re¡elei na¡ionale de perdele forestiere de protec¡ie în Plan. “Protejarea calitå¡ii solului, prevenirea eroziunii acestuia ¿i gestionarea durabilå a resurselor de apå, inclusiv prin utilizarea de energie regenerabilå, pot fi sus¡inute eficient doar prin reformarea ¿i redresarea sistemului de iri-

Re]eaua de iriga]ii trebuie declarat\ strategic\ [i p\zit\ Ne place sau nu, în ¡arå se furå. Când vine vorba de furturile agricole, poli¡ia ruralå sau na¡ionalå este doar recuzitå. De aceea, spune Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, este esen¡ial ca re¡eaua na¡ionalå de iriga¡ii, desecåri, drenaje ¿i amenajåri de lacuri de acumulare, infrastructura principalå ¿i secundarå, så fie încadratå ca infrastructurå de siguran¡å na¡ionalå, a¿a cum sunt cåile 18

ferate sau drumurile publice, iar cei care încearcå s-o devalizeze så suporte rigorile legii. Propunerea a fost adresatå ministrului Cristian Ghinea ¿i a fost înso¡itå de argumente privind nevoia de iriga¡ii. “Chiar dacå media multianualå, a precipita¡iilor, poate fi aproximativ aceea¿i sau cu abateri suportabile, lip-

ga¡ii, desecåri, drenaje ¿i amenajåri de lacuri de acumulare, coordonate la nivel na¡ional prin mijloace digitale moderne. Pe lângå importan¡a agricolå, acest efort are ¿i o importan¡å strategicå de protejare a mediului, prin faptul cå duce la modificarea microclimatului, în special a umiditå¡ii relative a aerului, condi¡ie a dezvoltårii mai bune ¿i mai armonioase a vegeta¡iei naturale/spontane, dar ¿i a culturilor agricole, fiind elemente obligatorii pentru sustenabilitatea ¿i durabilitatea sectorului agroalimentar al României. În paralel, o dezvoltare corectå ¿i eficientå a culturilor agricole, dar ¿i a vegeta¡iei spontane, datoritå aplicårii unei strategii integrate cu toate elementele prezentate anterior ¿i a modificårii microclimatului specific al zonei, duce la cre¿terea ¿i stabilizarea cantitå¡ilor de carbon stocate, lucru extrem de important pentru întreaga societate, prevåzut expres ¿i de noile direc¡ii europene de gestionare a agriculturii. Ac¡iunea conjugatå a acestor factori va duce la prevenirea ¿i combaterea schimbårilor climatice, cu condi¡ia asigurårii investi¡iilor necesare.” sa precipita¡iilor într-o perioadå de 6 8 såptåmâni duce la diminuarea sau chiar compromiterea recoltelor, în func¡ie de momentul în care se instaleazå seceta sau ar¿i¡a.” Alian¡a considerå cå este un act de responsabilitate includerea în PNRR a Strategiei Integrate Privind Managementul Apei (cu o alocare estimatå la 2,6 miliarde euro) ¿i cei patru pre¿edin¡i i-au cerut ministrului ca, în caz de e¿ec al PNRR-ului, så identifice surse alternative de finan¡are de la bugetul statului, a celor 2,6 miliarde necesare.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 20/2021

7 milioane de ha de teren arabil de]inute de str\ini pân\ în 2030 Såptåmâna trecutå, Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, ¿i Mircea Bålu¡å, pre¿edintele UNCSV, au semnat un memoriu împotriva proiectelor de modificare a legii terenurilor.

“

Dacå se aprobå în forma ini¡ialå a proiectul legislativ L 107/2021 pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind unele måsuri de reglementare a vânzårii terenurilor agricole situate în extravilan, riscåm så ajungem la 7 milioane de ha arabil, din 9,4 milioane de ha, de¡inute de stråini.” Fronda celor doi pre¿edin¡i a prins, iar manifestul a fost preluat de preså. Ce spun Arion ¿i Bålu¡å: “Obiectivul principal al dezbaterii timp de 2 ani a proiectului Legislativ (Plx. 336/2018) pentru modificarea Legii nr. 17/2014, privind unele måsuri de reglementare a vânzårii terenurilor agricole situate în extravilan, a fost så previnå specula cu terenuri agricole ¿i så reducå ¿i så combatå fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E. Având în vedere cå: - Legea 175 a fost publicatå ¿i a intrat în vigoare pe 13 octombrie 2020; - Ordinul, cu normele metodologice Profitul Agricol 20/2021

pentru aplicarea Legii nr. 17/2014, actualizat la zi, a fost publicat ¿i intrat în vigoare în 8 februarie 2021; - Proiectul legislativ L 107/2021 a fost înregistrat la Senat pe 9 martie 2021, la 30 de zile dupå intrarea în vigoare a normelor metodologice, fårå a a¿tepta så treacå minimum 1 an pentru a vedea cum func¡ioneazå forma îmbunåtå¡itå; La elaborarea ¿i aprobarea Legii nr. 175/2020, au fost analizate împreunå cu organiza¡iile profesionale din sectorul agricol, preluate ¿i aprobate condi¡ii din alte state europene. Este foarte important så råmânå în vigoare obliga¡ia cumpåråtorilor ¿i/sau ac¡ionarilor persoanelor juridice care inten¡ioneazå så achizi¡ioneze teren extravilan agricol de a avea domiciliul pe teritoriul na¡ional, cu minim 5 ani înainte de tranzac¡ie, preluatå dupå modelul francez, unde existå aceastå obliga¡ie pentru minim 7 ani. Totodatå, în Germania, pentru a preveni specula cu terenuri agricole preluate de cåtre fondurile de investi¡ii, s-a introdus obliga¡ia impozitårii cu 80% a diferen¡ei de pre¡, dacå se vinde terenul mai devreme de 10 ani. În România, existå în legea în vigoare obliga¡ia impozitårii cu 80% a diferen¡ei de pre¡, dacå se vinde terenul mai devreme de 8 ani, de la momentul achizi¡iei la momentul vânzårii. Aceste douå elemente sunt cele mai

importante elemente de protec¡ie, pentru a preveni specula cu terenuri agricole ¿i exploatarea terenului în scopul pentru care a fost achizi¡ionat. Dacå acestea vor fi eliminate din con¡inutul Legii nr. 17/2014, atunci vom råmâne fårå nici un fel de protec¡ie, nerespectând inclusiv principiul reciprocitå¡ii. Practic, toate consultårile ¿i schimbårile de legisla¡ie cu privire la acest subiect au fost îndreptate împotriva terenului agricol pentru ceea ce este: resurså strategicå de interes na¡ional, invocându-se în schimb limitarea dreptul de proprietate, care este de fapt doar de “exploatare” a acestui bun. Facem un apel la parlamentari så con¿tientizeze, sus¡inå ¿i asigure, cå forma proiectului legislativ L 107/2021 men¡ine condi¡iile privind domiciliul na¡ional, obliga¡ia achitårii unui impozit de 80% pentru diferen¡a de pre¡ a terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani ¿i så fie introduse articole noi care så statueze interzicerea dårii în platå dacå nu se parcurge ¿i respectå procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice ¿i juridice care vor så achizi¡ioneze teren, råmânând ca în arendå så se poatå exploata suprafe¡e nelimitat, de oricine.”

Arin DORNEANU 19

INTERVIU

“Este haos în cercetare...” Interviu cu Valeriu Tabårå, pre¿edintele Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice

- Domnule pre¿edinte, care mai este legåtura ASAS cu cercetarea fundamentalå ¿i aplicativå? - Nu ne-am rupt total de cercetarea fundamentalå, dar modul actual de abordare laså pu¡in la o parte cercetarea fundamentalå, ceea ce nu mi se pare normal. În schimb, suntem foarte puternic implica¡i în cercetarea aplicativå. Må refer în primul rând la soiurile de grâu. De exemplu, 70% din suprafa¡a de grâu din România este cultivatå cu soiuri române¿ti. Ele au fost create în special la Fundulea, de academicianul Nicolae N. Såulescu. Mai avem centre de cercetare la Turda, la Lovrin. Am devenit mari producåtori de soiuri de pomi fructiferi ¿i de vi¡å-de-vie. Feteasca Neagrå s-a afirmat puternic pe plan mondial. Crâmpo¿ia, Frâncu¿a de Cotnari, Negrul de Drågå¿ani, fårå så le mai prezint pe cele extrem de bine cunoscute. În acela¿i timp, avem realizåri ¿i la plante furajere: lucerna de la Fundulea, trifoiul de la Livada, 23 de soiuri de soia de la sta¡iunea Turda, dar ¿i la Fundulea. - Având în vedere cå cercetarea este finan¡atå ba de Ministerul Agriculturii, ba de Ministerul Învå¡åmântului, ba de Ministerul Cercetårii, ce ¿anse mai are? - Este o problemå pe care a¡i atacat-o exact în nucleul ei. Cercetarea a fost construitå ca un sistem unitar, cu coordonarea problematicii de la nivel central cu nevoile ¡årii, dar, în acela¿i timp, s-au luat în considerare ¿i problemele regionale, date de condi¡iile zonei. Una era nordul Moldovei sau Turda ¿i alta era Teleormanul sau Podi¿ul Moldovei, sau Dobrogea. De aceea, sistemul românesc este unul din cele mai performante din Europa ¿i chiar la nivel mondial. Dorin¡a de a importa rezultatele cercetårii este fatalå pentru România, ceea ce înseamnå o dependen¡å dezastruoaså ¿i valori formidabile exportate. Nu doar produse. Neglijând cercetarea, noi îi neglijåm de fapt pe tinerii care ar putea duce lu20

crurile mai departe. Este cea mai gravå pierdere. Nu e vorba doar de agriculturå, eu vorbesc de tot sistemul românesc de cercetare. Pierdem cea mai importantå resurså umanå. Cu 0,16% din PIB, nu po¡i så faci progres în cercetare. Eu må mir cå mai putem continua cu oamenii pe care i-am påstrat ¿i unii råmân surprin¿i cå încå avem performan¡å. - Nu cumva toate hibele cercetårii pornesc de la politica salarialå meschinå a statului? - Legisla¡ie avem. Legea spune cå finan¡area se face din venituri bugetare ¿i din venituri proprii. Noi avem unitå¡i de cercetare, de unde s-a luat påmântul cu japca, cum se întâmplå acum la Bra¿ov. De unde så iau finan¡are? Iatå un caz incredibil care duce la deschiderea cåii spre importuri. Legea organicå nr. 72. Noi avem peste 500 de ac¡iuni judecåtore¿ti. Pe domeniul public al statului, eu nu pot så angajez nici zilieri. Cum e Sta¡iunea de la Târgu-Jiu. Am dat-o Universitå¡ii pentru ni¿te datorii ¿i a refuzat s-o ia cu datorii. Nu pot nici s-o finan¡ez, nici s-o dau. Am dat 13 unitå¡i så facå ADS restructurarea lor. Avem sentin¡å definitivå ¿i din 2009 nu le-au dat nici acum. Avem penalitate de 1.000 de lei pe zi, dar nu se mi¿cå nimic. ¥n Fran¡a, Institutul Na¡ional pentru Cercetare Agricolå prime¿te 1,2 miliarde de euro pe an pentru cercetare. Iar Fran¡a are 5 institute de cercetare. ªti¡i cât primesc eu cu 62 de unitå¡i? Sigur, nu de mårimea Fran¡ei, dar avem 60-70% din mårimea Fran¡ei. Primesc 50 de milioane de euro. Dacå ne-ar da 300 de milioane de euro, noi am da performan¡å. Am angajat peste 200 de tineri ¿i problema mea este så pot så-i påstrez. Nu po¡i så atragi cei mai buni tineri la salarii mici. - În 1991, i-am luat un interviu profesorului Ionel Bodea, decanul Facultå¡ii de Electronicå din Bucure¿ti. L-am în-

trebat pentru ce mai pregåtim speciali¿ti în electronicå dacå toate fabricile de profil au fost distruse. “Pentru Europa, mi-a råspuns senin decanul. Avem o pia¡å unicå...” Agricultura face la fel? - Unii stau la noi pentru cå au nevoie så-¿i pregåteascå doctoratele. La noi s-au fåcut doctoratele pe bune. Dupå 3 ani, când au oferte de salarii duble sau triple, e greu så-i mai ¡ii. Prin Legea 153, am reu¿it så mårim pu¡in salariile, dar nu pentru nivelul de performan¡å, pe care trebuie så-l dea cercetarea. - Ce salariu prime¿te un cercetåtor stagiar? - Pu¡in peste salariul minim. Sub 3.000 de lei. Institutul Na¡ional de Cercetare plåte¿te un secretar ¿tiin¡ific cu 2.800 de lei. Cum e posibil a¿a ceva? Am vrut så accesåm un proiect pentru un vaccin contra pestei porcine africane. Au fåcut toate tertipurile ca så ne anuleze competi¡ia pentru proiect. Au scos dintr-un consor¡iu universitar o universitate din competi¡ie, de¿i era membrå în proiecte interna¡ionale. - Nu au rezolvat problema pestei Marea Britanie, Spania ¿i o s-o rezolvåm noi? - Pove¿ti! Este vorba de multå prostie aici. Cei care au construit sistemul de biosecuritate de la Comtim, unde erau 2.000.000 de porci, nu au fost întreba¡i cum fåceau. Florentin Cârpan a coordonat acel sistem veterinar ¿i nu l-a întrebat nimeni nimic. Am avut oameni bine pregåti¡i, care trebuiau så meargå la simpozionul despre pesta porcinå africanå ¿i, cu douå zile înainte, au fost anun¡a¡i cå nu mai pot participa. Nu am primit nicio explica¡ie. Existå interese mari ca al¡ii så rezolve problemele României. Eu nu fac scenarii. - Un secretar de stat mi-a spus cå a semnat multe proiecte de cercetare, implicit pentru zootehnie, ¿i cå nu ¿tie de ce le-a semnat fiindcå rezultatele cerProfitul Agricol 20/2021

INTERVIU cetårilor nu se regåsesc în fermele românilor. - Nu gestioneazå Academia acele proiecte, ci Ministerul Agriculturii. A trecut jumåtate de an ¿i nu mi-au semnat nici acum actele adi¡ionale pentru finan¡area acelor proiecte cu contract pe 3 ani pentru anul 2021. Ei îmi fac decontårile proiectelor pe 25 decembrie. Grâul semånat în toamna trecutå sau vacile pe care trebuia så le cumpår nu a¿teaptå cu anii. Eu fac proiectele MADR cu venituri proprii, a¿a pråpådite cum au ajuns. MADR conduce ADER, nu-l mai conduce Academia. Nici måcar nu ne informeazå cum merg lucrurile.

- Pânå la urmå, cercetarea ¿tiin¡ificå pentru agricultura României are culoare social-democratå, liberalå sau trebuie så fie doar na¡ionalå? - La noi este un haos total. E foarte grav så nu dai råspunsuri la solicitårile fermierilor. Nu avem o strategie clarå pentru agriculturå. - Strategia lui Traian Båsescu a trecut neobservatå. - Atunci pre¿edintele m-a întrebat direct: “De ce ne trebuie nouå o strategie na¡ionalå pentru agriculturå, când avem strategia Uniunii Europene?” - Nu ¿tia cå existå o specificitate a strategiilor na¡ionale?

- Eu l-am cunoscut foarte bine pe academicianul Postolache. Strategia de la Snagov este valabilå ¿i azi, dar nu s-a aplicat niciodatå. Este un plan de ¡arå. Obiectivele råmân, indiferent cine vine la guvernare fiindcå doar modul de abordare este politic, diferå de la un guvern la altul. Dar nu trebuie så schimbåm obiectivele pe termen lung. Ai no¿tri confundå programul de guvernare cu strategiile na¡ionale. ªi ele sunt total diferite. Dacå vine alt guvern, schimbå obiectivele. În agriculturå, trebuie så gestionezi ¿i resursele naturale. Strategia de guvernare vorbe¿te de o valoare globalå a agriculturii române¿ti de 40-50 de miliarde de euro. Iar noi realizåm 15 miliarde. Italia, care are 44% din poten¡ialul agrar al României, realizeazå 55 de miliarde. - A¡i fost ¿i råmâne¡i un promotor al cultivårii soiei modificate genetic, al biotehnologiilor. De ce nu a¡i reu¿it så sensibiliza¡i acele zone politice pentru rezolvarea problemelor? - Nu trebuie så må asculte pe mine. Trebuie så vadå ce se întâmplå în lume acum, unde existå douå tipuri de agriculturå: agricultura genomicå, ziså agriculturå verde, care se dezvoltå pe baza descoperirilor din genetica molecularå, ¿i agricultura tradi¡ionalå. Norman Borlaug, pårintele “revolu¡iei verzi”, a fåcut lucruri senza¡ionale în România, dar am ajuns la poluåri majore. Eu încerc så-i låmuresc pe politicieni cå România nu este o ¡arå agricolå de mâna a treia. Am ajuns dependen¡i de importuri de alimente într-o ¡arå independentå agricol. Eu nu ¡in sistemul în func¡iune pentru banii mei. Profesorii de geneticå tac ¿i ei pot fi consilierii pre¿edintelui, ai premierului, ai prefectului pe domeniile lor. Trebuie så respectåm spirala naturii. Organismul meu este pe aceea¿i spiralå din naturå, nu cu spirala sinteticå. Zootehnia reprezintå doar 24% din valoarea produc¡iei agricole din ¡ara noastrå ¿i ar trebui så fie 55%. Subven¡ia trebuie datå pe valoarea adåugatå, nu pe cantitate. Asta este cercetarea pe care trebuie s-o facem. Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 20/2021

CULTURI

VEGETALE Gândacul p\mântiu poate compromite floarea-soarelui dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Gândacul påmântiu (Opatrum sabulosum) va pune o presiune suplimentarå pe cultivatorii de floarea-soarelui din sudul ¿i sud-estul ¡årii, fiindcå nu existå alternative pentru a înlocui tratamentul semin¡elor cu neonicotinoide. Anul acesta, sute de hectare au fost întoarse, din cauza atacurilor de Opatrum ¿i Tanymecus dilaticollis, conform rapoartelor colectate de APPR de la fermieri membri. Este de a¿teptat ca daunele så se amplifice în anii urmåtori. Luna aprilie a fost cea mai rece din ultimii 20 de ani. Cine a semånat timpuriu floarea-soarelui în condi¡iile acestei primåveri nu a tras lozul câ¿tigåtor. Plantele au råsårit târziu, chiar ¿i dupå trei såptåmâni, din cauza temperaturilor scåzute din sol. Spre sfâr¿itul lui aprilie vremea s-a încålzit brusc. În primele zile ale lunii mai, temperaturile din sudul ¡årii au depå¿it ¿i 31 de grade Celsius, iar plantele de floarea-soarelui au råsårit fix în “gura dåunåtorilor”, care au fost activa¡i de cåldurå. Observând frunzele cotiledonale roase, par¡ial sau aproape în totalitate, majoritatea fermierilor au dat vina pe rå¡i¿oara porumbului - Tanymecus. În realitate, din observa¡iile mele, de cele mai multe ori “fåpta¿ul” a fost Opatrum. Atacul din acest an s-a înregistrat în condi¡iile unei densitå¡i reduse ale dåunåtorului, în unele cazuri mai scå22

zutå de un adult pe metru påtrat. Dar popula¡iile vor cre¿te exponen¡ial în anii ce vin. Pânå nu demult, Opatrum era considerat principalul dåunåtor al floriisoarelui, dar odatå cu generalizarea

Adul]ii gândacului p\mântiu (Opatrum sabulosum) coexist\ cu cei ai r\]i[ioarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) - (SCDA M\rcule[ti)

tratamentului semin¡elor a intrat într-un con de umbrå, problema considerânduse rezolvatå. Produsele folosite pentru combaterea rå¡i¿oarei sau a viermilor sârmå (Agriotes) aveau eficacitate ¿i în combaterea gândacului påmântiu. Pagubele produse de cåtre acesta culturii florii-soarelui deveniserå nesemnificative. Înså interzicerea tratamentului semin¡elor cu neonicotinoide a fost pentru gândacul påmântiu aidoma ruperii unui ståvilar pentru apele zågåzuite. Ca ¿i în cazul atacului produs de

Tanymecus dilaticollis, plantele pot så fie retezate de la colet, caz în care cultura este compromiså în totalitate. Spre deosebire de Tanymecus, adul¡ii gândacului påmântiu atacå mai mult frunzele cotiledonale, având în vedere cå aparatul bucal al acestora este mai mare decât al rå¡i¿oarei porumbului. Adul¡ii de Tanymecus atacå prima ¿i a doua pereche de frunze adevårate, dar într-o måsurå mai reduså ¿i frunzele cotiledonale. Pe lângå floarea-soarelui, gândacul påmântiu mai atacå porumbul, sfecla, lucerna, tutunul, dar ¿i alte plante cultivate (uneori cerealele). În general, gândacul påmântiu ocupå aproximativ acela¿i areal cu rå¡i¿oara porumbului, cele mai favorabile zone fiind cele situate în sudul ¿i sud-estul ¡årii. La fel ca ¿i în cazul lui Tanymecus, gândacul påmântiu preferå seceta ¿i cåldura. Atunci când aceste condi¡ii se întrunesc, cum s-a întâmplat în acest an, la sfâr¿itul lui aprilie ¿i prima parte a lunii mai, activitatea insectelor la suprafa¡a solului este în toi, acestea fiind atât în cåutare de hranå, cât ¿i pentru a-¿i satisface cerin¡ele de apå. Ca ¿i în cazul rå¡i¿oarei, larvele gândacului påmântiu se dezvoltå în sol, hrånindu-se cu rådåcinile diferitelor plante ierboase. Sunt asemånåtoare cu cele de Agriotes spp. ¿i chiar produc pagube similare, motive pentru care se mai numesc “viermii sârmå fal¿i”. Pentru prevenirea atacului, în literatura de specialitate se recomandå combaterea buruienilor, care pot fi gazde pentru dezvoltarea larvelor. Profitul Agricol 20/2021

CULTURI VEGETALE

Sclerotinia Protector, o nou\ tehnologie la rapi]\ Corteva Agriscience continuå så î¿i extindå gama de produse pe pia¡a semin¡elor, venind cu noutå¡i în portofoliul de hibrizi de rapi¡å, oferind acces la o geneticå avansatå care impacteazå îmbunåtå¡irea calitå¡ii recoltelor, maximizând astfel poten¡ialul productiv al fermelor agricole.

upå mai bine de 10 ani de cercetare ¿i mai mult de 100 de teståri în întreaga Europå, cercetåtorii de la Corteva aduc în câmp o combina¡ie de hibrizi cu productivitate ¿i toleran¡å împotriva Sclerotininei. Sclerotinia Protector este o tehnologie unicå aplicatå culturii de rapi¡å. Aceastå nouå geneticå este adaptatå pe scarå largå ¿i a furnizat rezultate excelente în diferite regiuni ¿i areale, de-a lungul anilor. Programul Corteva este axat pe îmbunåtå¡irea poten¡ialului genetic de productivitate, prin livrarea de gene defensive puternice ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii recoltei.

“Beneficiul imediat ¿i vizibil pentru fermierii care cultivå hibrizi de rapi¡å Sclerotinia Protector este scåderea gravitå¡ii bolii pe câmp, ¿i impactul asupra produc¡iei este, de asemenea, vizibil în momentul în care comparåm hibridul Sclerotinia Protector (SP) cu un hibrid sensibil, în aceea¿i situa¡ie”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România ¿i Moldova. “Primul nostru candidat, hibridul PT303, este exemplul perfect al acestei linii noi de produse, care oferå siguran¡å prin cel mai bun pachet de tråsåturi ¿i un poten¡ial productiv ridicat, confirmat de rezultatele înregistrate.” ¥n sezonul de semånat 2021, va fi disponibil hibridul PT303, Sclerotinia Protector (SP), care reprezintå o tråsåturå unicå a culturii de rapi¡å de toamnå. Aceastå caracteristicå a fost ob¡inutå ca urmare a multor ani de ameliorare specificå ¿i teståri în Europa.

Pânå în prezent, niciun hibrid de rapi¡å nu a prezentat rezisten¡å la Sclerotinia. Astfel, singura solu¡ie a cultivatorilor de a controla boala a fost apli-

“În 2021, vom continua cercetårile cu scopul de a completa baza noastrå de date ¿i de a ne îmbunåtå¡i cuno¿tin¡ele legate de optimizarea programelor de utilizare a fungicidelor pe hibrizii toleran¡i din portofoliul Corteva”, a declarat Maria Cîrjå - Marketing Manager România ¿i Moldova 24

carea în mod sistematic de fungicide la cåderea primelor petale, pentru a preveni contaminårile foliare. Lansarea primului hibrid tolerant va permite regândirea strategiei de protec¡ie împotriva Sclerotiniei. Cu hibridul PT303, devine posibilå ra¡ionalizarea protec¡iei fungice împotriva Sclerotiniei. Acum, fermierul poate så adapteze strategia de aplicare a fungicidelor în func¡ie de factorii agronomici specifici terenurilor sale ¿i contextului meteorologic la momentul înfloririi culturii de rapi¡å. ªi cel mai important aspect îl reprezintå angajamentul Corteva de a råspunde solicitårilor consumatorilor de produse ¿i practici ecologice ¿i de a råspunde cerin¡elor fermierilor de produse noi care så le asigure venituri stabile. Acesta este obiectivul companiei în ceea ce prive¿te ameliorarea, iar Sclerotinia Protector este parte a angajamentului nostru pentru o inova¡ie continuå ¿i o agriculturå mai sustenabilå. Profitul Agricol 20/2021

CULTURI VEGETALE

Naturevo lanseaz\ schimbarea pentru ReGeNeRARe De Ziua Påmântului, compania Naturevo a lansat sloganul “Schimbare pentru ReGeNeRARe”, înso¡it de un nou vizual. Odatå cu acestea, s-a marcat o nouå etapå în activitatea companiei ¿i se lucreazå intens la dezvoltarea unor programe noi, inovative, acordând o importan¡å din ce în ce mai mare calitå¡ii produselor pe care le recomandå fermierilor.

În demersul Naturevo pentru schimbare, un prim pas cåtre ReGeNeRARe constå în refacerea calitå¡ii solului. În acest sens, produsul Calciprill joacå un rol major. Grija fa¡å de sol pentru ferme mai profitabile este rezumatul beneficiilor Calciprill atât pentru solurile acide, cât ¿i pentru solurile cu pH normal. Pentru a men¡ine un nivel ridicat de profitabilitate, este absolut necesar så pornim de la bazå, de la sol.

Câteva dintre avantajele Calciprill pentru sol: - oferå calciu, care are un rol vital oatå echipa Naturevo crede cu pentru microorganismele din sol; tårie cå în România se poate - îmbunåtå¡e¿te rapid pH-ul solului, face o agriculturå mai curatå, corectându-l pânå la cel mai productiv chiar ¿i în contextul unei pie¡e din ce în ce mai înclinate cåtre a face performan¡å. nivel;

Naturevo nu este doar un simplu distribuitor de inputuri pentru agriculturå. De mai bine de 20 de ani, Naturevo este partenerul tuturor fermierilor pregåti¡i så accepte noile provocåri generate de o climå în continuå schimbare. Încå de la înfiin¡are, în 1999, Naturevo a lansat termenul de agriculturå inteligentå ¿i s-a preocupat de implementarea tehnologiilor flexibile, adaptate condi¡iilor din orice fermå. Compania identificå nevoile fermierilor ¿i le recomandå programe de calitate 26

pentru mårirea rezisten¡ei culturilor, sub marca tehnologiilor FLEXITECHagro pentru agriculturå. Naturevo încurajeazå fermierii så recurgå la practici agricole în acord cu legile naturii, care så garanteze produse finale sigure pentru sånåtatea consumatorilor ¿i un nivel ridicat de profitabilitate. Naturevo dezvoltå ¿i selecteazå din pia¡a interna¡ionalå produse speciale care permit ob¡inerea de produse agricole de calitate superioarå, fårå reziduuri.

- creeazå porozitate în sol printr-o structurå mai bunå; - cre¿te capacitatea solului de a re¡ine apa; - cre¿te capacitatea de schimb cationic a solului; - asigurå prezervarea materiei organice din sol; - permite dezvoltarea mai rapidå a aparatului radicular; - Calciprill este pretabil în agricultura ecologicå. Alåtura¡i-vå comunita¡ii Naturevo ¿i contribui¡i la o “Schimbare pentru ReGeNeRARe”!

www.naturevo.ro Compania de¡ine un portofoliu bogat de produse pentru produc¡ia agricolå: îngrå¿åminte speciale pentru sol, semin¡e, produse pentru protec¡ia plantelor, fertilizan¡i foliari, bioregulatori etc. Compania oferå valoare adåugatå produselor din portofoliu prin asigurarea consultan¡ei de specialitate pentru problemele cu care se preocupatå de mediul înconjuråtor ¿i acest lucru se va reflecta în toate comunicårile, dar ¿i în fermele partenerilor no¿tri. Profitul Agricol 20/2021

CULTURI VEGETALE

Recomand\rile Adama pentru protec]ia porumbului În tehnologia de cultivare a porumbului, protec¡ia acestuia împotriva buruienilor ¿i a dåunåtorilor, în special împotriva Tanymecus dilaticollis (rå¡i¿oara porumbului), sunt douå lucråri obligatorii ce asigurå o pornire bunå cåtre o recoltå bogatå.

atoritå specificului de cultivare ¿i a modului de cre¿tere ¿i dezvoltare, porumbul este foarte sensibil la îmburuienare. Erbicidarea se poate realiza într-un mod flexibil ¿i eficient prin aplicarea pachetului Pyxides, care are în componen¡å un erbicid ¿i un adjuvant.

Pyxides este un produs complex cu 3 substan¡e active complementare (mesotrione, dicamba ¿i nicosulfuron), dozate ¿i ajustate pentru a permite aplicarea de la 2 frunze pânå la 9 frunze ale porumbului. Fereastra largå de aplicare face posibilå erbicidarea dacå condi¡iile nu sunt prielnice într-un anumit moment, sau în cazul în care cultura a råsårit e¿alonat, iar în lan sunt prezente plante de diferite vârste.

Profitul Agricol 20/2021

Pachetul con¡ine ¿i adjuvantul Adigor, formulat din surfactan¡i ¿i ulei de rapi¡å 47%, cu rol în facilitarea distribu¡iei ¿i aderen¡ei erbicidului Pyxides pe suprafa¡a foliarå a buruienilor. În combina¡ie cu Adigor se asigurå cre¿terea eficien¡ei prin minimizarea riscului de scurgere (mai ales pe speciile monocotiledonate) ¿i asigurarea unei ac¡iuni erbicide uniforme pe întreaga buruianå. Pyxides reprezintå solu¡ia idealå pentru controlul unui spectru larg de buruieni precum: Tei¿or (Abuthilon theophrasti), ªtir sålbatic (Amaranthus retroflexus), Spanac sålbatic (Chenopodium album), Cornaci (Xanthium strumarium), Råcovinå (Stellaria media), Costrei (Sorghum halepense), Mei (Panicum miliaceum), Hiru¿or (Poa anua), Pir târâtor (Agropyron repens), Iarbå bårboaså (Echinochloa crus-galli), Mei¿or (Digitaria sanguinalis). În func¡ie de råsårirea ¿i prezen¡a buruienilor în culturå ¿i a condi¡iilor din câmp, pachetul Pyxides asigurå o flexibilitate sporitå prin utilizarea unei doze unice sau divizatå. Un alt factor limitativ în cultura po-

Pentru stoparea atacului se recomandå aplicarea insecticidului Lamdex Extra, piretroid de sintezå ce de-a lungul anilor ¿i-a demonstrat eficacitatea în combaterea acestui dåunåtor. Se pot aplica 2 tratamente, în dozå de 0,3 kg/ha, cu un interval de 10 zile între aplicåri. rumbului este reprezentat de atacul de rå¡i¿oarå (Tanymecus dilaticollis). Insecta ierneazå în sol la adâncimea de 40-60 cm, iar odatå cu cre¿terea temperaturii aceasta se deplaseazå cåtre stratul superficial, unde a¿teaptå atingerea temperaturii de 9oC. Ini¡ial, în luna martie-aprilie, pânå la råsårirea porumbului, atacul începe pe grâu ¿i diferite specii spontane. În stadiul de 2-3 frunze ale porumbului pagubele cele mai mari sunt cauzate de cåtre adul¡i (larvele se hrånesc cu organele subterane, în special cu rådåcinile), prin retezarea plantei de la colet, un atac masiv putând duce chiar la distrugerea în maså a culturii. Perioada criticå de tratament insecticid este pânå în stadiul de 4-5 frunze, când insecta trece pe alte specii spontane.

Adama

CULTURI VEGETALE

Cre[tere spectaculoas\ pe pia]a asigur\rilor agricole Clubul Fermierilor Români de¡ine un Broker de Asigurare, primul broker al fermierilor pentru fermieri. Anul trecut a intermediat poli¡e pentru 350.000 ha. Pentru anul acesta ¡inta este de aproximativ 600.000 ha. Cota de pia¡å a crescut anul trecut cu trei puncte procentuale, la 15%. Asigurårile agricole reprezintå 87% din portofoliu.

În

2020 au fost coopta¡i foarte mul¡i angaja¡i cu experien¡å în asiguråri agricole, iar acum echipa responsabilå de acest domeniu are 38 de persoane. "Misiunea noastrå este dublå, în primul rând så sprijinim fermierii, så-i ajutåm în tot ce înseamnå asiguråri agricole, iar a doua este så ajutåm la finan¡area proiectelor Clubului Fermierilor Români”, spune Georgiana Rusu, director executiv al brokerului de asiguråri al Clubului. Din cei peste 700 de membri ai Clubului, 200 sunt ¿i clien¡i ai CFRO Broker. Majoritatea membrilor Clubului

au încredere în sistemul de asiguråri private ¿i foarte mul¡i au o rela¡ie veche de colaborare cu consultantul cu care lucreazå.

Sezonul de asiguråri a fost întârziat cu o lunå Douå sunt motivele care stau la declararea cu aproape o lunå întârziere a momentului încheierii asigurårilor. Întârzierea publicårii ghidului privind Submåsura 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ¿i a plantelor, cea prin care fermierii î¿i recupereazå o parte din banii plåti¡i pentru asiguråri, este una dintre ele. “Foarte mul¡i fermieri au avut foarte mari probleme în 2020 în privin¡a condi¡iilor de eligibilitate ¿i anul acesta au decis så însåmân¡eze ¿i så facå apoi poli¡ele de asigurare, pentru a se conforma ghidului submåsurii”, spune Georgiana Rusu. “Data limitå pânå la care mai putem intermedia asigurårile culturilor de toamnå este 31 mai. Cele de primåvarå le mai putem încheia ¿i în luna iunie. Unii asiguråtori închid campania de asigurare atât a culturilor de toamnå, cât ¿i a celor de primåvarå la finalul lunii

Cele mai frecvente probleme în rela¡ia dintre fermier ¿i asiguråtor sunt la daune, astfel cå detaliile sunt foarte importante, iar echipa CFRO Broker de Asigurare acordå o importan¡å foarte mare informårii corecte ¿i complete. În afarå de riscurile asigurate, sunt importante ¿i condi¡iile de despågubire. De exemplu, în cazul ruperii digului la Tulcea, fermierul poate så creadå cå are riscul acoperit. Sunt înså asiguråtori care nu 28

acoperå acest risc, de¿i despågubesc inunda¡iile. • În ce condi¡ii este acoperitå seceta? • Ce fran¿izå are la secetå? • Ce vitezå a vântului este prevåzutå în contract? Sunt detalii pe care fermierul trebuie så le cunoascå atunci când încheie o asigurare.

mai. Al¡i asiguråtori nu vor mai acoperi anumite riscuri chiar dupå data de 15 mai. Volumul poli¡elor este foarte mare ¿i nu vor mai putea prelua dupå 15 mai riscurile de furtunå ¿i ploi toren¡iale pe anumite zone ale ¡årii, de exemplu. Încå suntem în discu¡ii cu fermierii, în perioada de ofertåri, ¿i a¿teptåm deciziile acestora”. Existå în pia¡å asiguråtori care nu au terminat campania de inspec¡ii de risc a culturilor, pentru preluarea riscului de secetå la porumb ¿i la floareauuu soarelui.

Georgiana Rusu, director executiv Brokerul de Asigur\ri al Clubului Fermierilor Români Profitul Agricol 20/2021

CULTURI VEGETALE De ce apeleazå fermierii la serviciile Brokerului uuu “Un beneficiu pe care îl aducem fermierilor este de a-i ajuta så depunå cererea de finan¡are la AFIR ¿i så beneficieze de subven¡ionarea par¡ialå a primei de asiguråri, prin submåsura 17.1”, spune directorul executiv. În 2020, 90% din clien¡i au apelat la aceastå valoare nerambursabilå, conform Submåsurii 17.1. Aproape 50-60% din prima de asigurare totalå este valoarea rambursatå de cåtre AFIR. Georgiana Rusu observå cå nu totdeauna oamenii sunt corect informa¡i. Subven¡ia de 70% se acordå dintr-o primå elgibilå, nu din prima totalå. În aceastå primå neeligibilå se pot asigura riscuri precum alunecåri de teren sau incendii apårute din orice cauzå sau råscumpårarea fran¿izei atinse. Fran¿iza atinså eligibilå este de 20% din produc¡ia asiguratå, reprezentând pierderea de produc¡ie sub nivelul cåreia asiguratul nu are dreptul la despågubire. Fermierul trebuie så decidå dacå î¿i råscumpårå sau nu aceastå fran¿izå atinså pânå la nivelul de 10-15% fran¿iza deductibilå, aceasta fiind suma de bani suportatå de cåtre fermier din valoarea despågubirii. În 2019 au fost 1,8 milioane euro acordate drept subven¡ii de cåtre AFIR, iar în 2020, pentru cå Brokerul a colaborat cu Clubul ¿i au fåcut demersuri la nivelul autoritå¡ilor de simplificare a ghidului, MADR ¿i AFIR au reu¿it så simplifice ghidul destul de stufos al submåsurii, ce fåcea foarte dificilå înregistrarea cererilor de finan¡are. Astfel simplificarea procedurilor a dus la încasarea, de cåtre fermieri, a unei subven¡ii de aproape 13 mil. euro. Anul acesta s-au bugetat doar 10 milioane euro. “Cu ajutorul fermierilor ¿i al Clubului, am avut deschidere foarte mare din partea autoritå¡ilor ¿i am reu¿it så ob¡inem mårirea bugetului la 20 milioane euro”, spune Georgiana Rusu. În afarå de consilierea privind dosarul pentru ob¡inerea subven¡iei de asig30

urare, fermierul este consiliat ¿i în a-¿i alege produsul de acoperire dorit. Oferta este individualizatå ¿i negociatå cu fiecare asiguråtor în parte, ¿i astfel fermierul poate så vadå foarte clar toate op¡iunile, produsele, condi¡iile ¿i riscurile acoperite.

Cât costå o asigurare? Costul unei asiguråri care acoperå riscurile de bazå, respectiv: grindinå, ploi toren¡iale, furtunå, vijelii, incendiu din orice cauzå, este de 40- 60 lei/ha, în func¡ie de cultura ¿i suma asiguratå aleaså. ºinând cont cå 50-60%, în func¡ie de asiguråtor, se întoarce cåtre fermier prin SM 17.1, costul råmâne de 20-30 lei/ha, deci aproximativ 25 kg grâu/ha (25kg x 0.8 lei/kg =20 lei). Cota¡iile pe care le ob¡ine fermierul de la asiguråtor sunt acelea¿i cu cele ob¡inute de la firma de brokeraj. Diferen¡a constå în produs, condi¡ii, pentru cå firma a negociat cu asiguråtorii anumite avantaje ¿i facilitå¡i pentru clien¡ii din portofoliu. Au fost încheiate protocoale cu anumite societå¡i de asiguråri astfel încât anumite beneficii sunt gestionate doar de broker. Asisten¡a în cazul daunelor este un alt motiv pentru care asigura¡ii vin la Brokerul CFRO, fermierii primesc consiliere ¿i asisten¡å de la avizarea daunei pânå în momentul în care ace¿tia î¿i primesc valoarea despågubirii. Anul trecut au existat peste 500 de daune, iar peste 300 au fost despågubite, cu aproape 3 milioane lei în total.

Se poate asigura produc¡ia optenabilå Anul acesta, ca noutate, fermierul va putea så-¿i asigure produc¡ia din câmp,

iar diferen¡a de cost fa¡å de produc¡ia eligibilå va fi în prima neeligibilå. Georgiana Rusu formuleazå un exemplu: “Dacå produc¡ia eligibilå este 6.500 kg/ha, reie¿itå din media ultimilor ani, din care sunt exceptate minimul ¿i maximul, iar fermierul vede cå poten¡ialul este de 7.000 kg/ha, poate så se adreseze societå¡ii de asiguråri pentru mårirea acesteia, astfel încât asigurarea så fie acoperitoare ¿i pierderea, în cazul unui eveniment, så fie conform realitå¡ii din teren. Asiguråtorii efectueazå o inspec¡ie de risc, iar fermierul plåte¿te o primå neeligibilå pentru diferen¡a de 500 kg.”

O premierå: asiguråri parametrice “Am reu¿it så aducem în România asigurarea parametricå de secetå, care se raporteazå la deficitul de umiditate al fermierului pe parcela exploatatå. Deficitul se calculeazå pe baza informa¡iilor transmise de satelitul Coper nicus”, spune dna. Rusu. Pentru aceste produse Brokerul colaboreazå cu Axa ¿i cu Generali Italia. Sunt fermieri din România care au încheiat deja astfel de asiguråri. În alte ¡åri europene produsul este foarte popular, poate acoperi ¿i alte riscuri (ploi toren¡iale de lungå duratå, exces de precipita¡ii sau gerul de iarnå). Asigurarea va fi disponibilå ¿i pentru culturile de toamnå. “De doi ani lucråm cu un asiguråtor intern pentru a aduce acest produs. De såptåmâna trecutå am început simularea unor oferte în toate regiunile ¿i monitorizarea produsului. Speråm ca în toamnå så lansåm produsul pentru culturile de toamnå împreunå cu asiguråtorul”, anun¡å directorul executiv. “Costul asigurårii parametrice este pu¡in mai mare, dar fermierul este sigur cå va ob¡ine despågubire în cazul în care se produce riscul”.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 20/2021

CULTURI VEGETALE

Iriga]ii profesioniste în ferma fra]ilor Telehuz

Cu o investi¡ie de 500.000 de euro, realizatå prin for¡area la limitå a finan¡elor, fra¡ii Costin ¿i Andreas Telehuz (ferma Telehuz Agriserv) vor iriga, începând cu anul acesta, 310 hectare - aproximativ jumåtate din suprafa¡a pe care o administreazå în Mårcule¿ti, Ialomi¡a.

nul trecut au ob¡inut produc¡ii mici la porumb chiar ¿i mul¡i fermieri care au irigat continuu. Unii au dat vina pe ar¿i¡å ¿i pe evaporarea instantanee a apei cu care au fost udate culturile. Al¡ii au admis cå, pur ¿i simplu, nu au putut compensa deficitul de apå din sol cu un aport din iriga¡ii de 100 - 200 de litri de apå/mp/sezon. Existå, înså, solu¡ii, pentru ca acest aport så fie mare, iar produc¡ia så fie

garantatå chiar ¿i într-un sezon ca precedentul, despre care mul¡i au spus cå a fost cel mai crâncen din ultimele decenii. Fiind pre¿edinte al ACCPT Ialomi¡a ¿i unul dintre liderii APPR, Costin Telehuz a considerat cå este cazul så dea un exemplu pozitiv. A optat pentru brandul american de pivo¡i TL. Se diferen¡iazå de restul pie¡ei prin faptul cå au antrenarea hidraulicå ¿i astfel deplasarea continuå, cu evitarea sacadårilor. “Sunt pivo¡i simpli, fårå cupru pe ei, fårå motoare electrice ¿i contactori electrici. Au un sistem de aliniere simplu, cu o inciden¡å mai micå a defec¡iunilor”, explicå alegerea Costin Telehuz. Doi dintre pivo¡i, dintre care unul uria¿, de 740 de metri lungime, au o normå de irigat de 24 l/mp/opt zile. Pivo¡ii func¡ioneazå alternativ, fiind alimenta¡i de aceea¿i pompå. Indivi-

dual, au norma de 6 l/mp/zi cel mare, respectiv 14 l/mp/zi cel mic, mutabil, de 350 de m. Acesta din urmå poate fi modificat la o normå de 9 l/mp/zi ¿i transformat în pivot fix în ani cu seceta extremå, astfel încât så func¡ioneze ambii pivo¡i în acela¿i timp. Dar, într-un sezon normal, ca acesta, Telehuz a calculat cå ar trebui så livreze 10 udåri/sezon, a câte 24 de l/mp. Un alt pivot, fix, are norma de 11 l/mp/zi ¿i poate iriga continuu. “Fiindcå nu am avut de niciunele, am fost for¡a¡i så lucråm bine, fårå compromisuri. Am dimensionat echipamentul, iar acesta ne-a dictat dimensiunile ¡evilor”. În urma investi¡iei, este a¿teptatå o cre¿tere a produc¡iei cu aproximativ 50%. Astfel, amortizarea investi¡iei ar putea fi realizatå în cinci ani. Planul lui Telehuz este ca, la irigat,

Fra]ii Costin [i Andreas Telehuz

Profitul Agricol 20/2021

CULTURI VEGETALE

så roteascå porumb cu soia ¿i grâu, iar la neirigat porumb cu grâu ¿i rapi¡å, conform unui plan de intercalare gândit astfel încât så existe cât mai pu¡in din aceea¿i culturå ¿i la irigat ¿i la neirigat. Anul acesta, ANIF va båga apå pe canal de la 1 iunie. Telehuz ar fi vrut så irige mai devreme. “În perioada de consum maxim, porumbul are nevoie de 10 l de apå/mp, din care consumå efectiv 6-8 l/mp, iar restul se pierd prin evapotranspira¡ie. De aceea, în mod normal, ar fi trebuit så irig de pe acum, pentru a-i consolida rezerva de apå pentru mai târziu, când nu voi ¡ine pasul cu nevoia lui. Voi ¡ine pasul doar la pivotul fix, cu normå permanentå de 11 l/mp”. În ferma Telehuz, media multianualå de produc¡ie de porumb la neirigat e 8,6 t/ha. La irigat, anul acesta, este a¿teptatå o produc¡ie de 12,5 tone, iar de la anul, prin îmbunåtå¡irea tehnologiei, Costin Telehuz sconteazå pe 15 tone/ha. Schimbarea tehnologiei implicå lucrårile minime ale solului, schimbarea Profitul Agricol 20/2021

fertilizårii ¿i erbicidårii. “La neirigat, azotul trebuie aplicat înainte, solid sau cu pra¿ila. Când facem strip-urile (fâ¿iile) aplicåm o dozå de 100 kg de UAN. Apoi, cu semånåtoarea, dåm complexul starter. Restul de azot îl dåm sub formå lichidå, cu apa, prin fertirigare”. Dacå va ob¡ine cele 15 tone de porumb/ha, chiar ¿i la pre¡ul de valorificare de anul trecut, de 650 de lei/t, înseamnå un venit de 9.750 de lei/ha. Investi¡ia pe hectar la Telehuz Agriserv era deja mare înainte de investi¡iile în iriga¡ii 5.000 de lei/ha ¿i e de a¿teptat så creascå cu circa 600 de lei/ha. Chiar ¿i a¿a, profitul va fi substan¡ial. ªi anul acesta profitul e substan¡ial, chiar dacå produc¡ia medie la irigat va fi de 12,5 t/ha. Telehuz a vândut deja, anticipat, mare parte din recoltå, respectiv 10 t/ha, cu pânå la 900 de lei/t, în condi¡iile în care cultivå 230 de ha de porumb, dintre care doar 25 ha la neirigat. Costurile cu iriga¡iile vor fi substan¡iale, mai ales cå pompele vor fi alimen-

În urma investi¡iei, este a¿teptatå o cre¿tere a produc¡iei cu aproximativ 50%. Astfel, amortizarea investi¡iei ar putea fi realizatå în cinci ani. tate cu motorinå, fiindcå în zonå nici nu existå infrastructurå electricå. În schimb, vor scådea cheltuielile directe, pentru cå folosirea tehnologiilor minimum-till ¿i no-till pe suprafe¡ele irigate va scådea costurile cu consumul de combustibil ¿i uzura utilajelor. Planurile pot fi date peste cap doar de accidente. De exemplu, o grindinå care ar calamita culturile ar însemna pierderea profitului ¿i deci a capacitå¡ii de amortizare, pentru cå asigurarea acoperå doar costurile directe.

Robert VERESS 33

CULTURI VEGETALE

Wuxal Zinc> energie pentru porumb în prim\verile reci Primåvara aceasta a fost caracterizatå de temperaturi neobi¿nuit de scåzute ¿i, fapt îmbucuråtor, de precipita¡ii. Cel pu¡in în anumite zone. Dacå umiditatea se dovede¿te utilå culturilor, temperaturile scåzute au determinat fermierii så amâne momentul semånatului la porumb. Iar cei care au semånat, au observat o råsårire încetinitå, târzie, cauzatå de frig. De aceea, consideråm cå a venit momentul så vå recomandåm o solu¡ie pentru sus¡inerea culturii de porumb în aceastå situa¡ie mai specialå.

ste vorba despre aplicarea fertilizantului foliar Wuxal Zinc, ce va suplini nutrien¡ii pe care plantele nu ¿i le pot asigura singure ¿i va cre¿te toleran¡a acestora la condi¡iile de mediu. 34

Urmårile frigului în perioada de dupå semånat Anumite procese fiziologice sunt îngreunate sau chiar împiedicate de condi¡iile termice nefavorabile din aceastå perioadå: observåm în primul rând o

germinare încetinitå, urmatå de o råsårire întârziatå, lentå ¿i neuniformå. De asemenea, plåntu¡ele apårute sunt lipsite de vigoare din cauza faptului cå dezvoltarea rådåcinii este inhibatå. Temperaturile scåzute împiedicå absorb¡ia anumitor nutrien¡i din sol. Aplicarea de fertilizan¡i la sol nu prezintå o eficien¡å foarte bunå în aceastå perioadå, de aceea vå recomandåm så interveni¡i cu nutrien¡i cu absorb¡ie foliarå. Nutrien¡ii din Wuxal Zinc, cum ar fi zincul, azotul, sulful, vor ajuta plantele så se dezvolte mai intens ¿i så recupereze perioada pierdutå. De asemenea, semånatul mai târziu Profitul Agricol 20/2021

CULTURI VEGETALE înseamnå o probabilitate mai mare ca porumbul så întâlneascå perioada de secetå a verii (dacå o vom avea) în plin înflorit. De aceea, este important så aproviziona¡i cultura de porumb cu suficient zinc, care va ajuta legarea ¿i fertilitatea plantelor prin cre¿terea toleran¡ei la ar¿i¡å a polenului.

Alte beneficii ale formulårii fertilizantului foliar Wuxal Zinc - produsul este îmbunåtå¡it cu tehnologia XtraUptake, gra¡ie cåreia suprafa¡a foliarå este mai bine acoperitå de cåtre substan¡a de tratare, iar gradul de påtrundere a nutrien¡ilor în frunzå este maxim. - formularea sub formå de suspensie (maxim de nutrien¡i în minim de volum) face ca produsul så fie u¿or de manipulat ¿i de solubilizat. - adåugarea Wuxal Zinc în solu¡ia de tratare garanteazå stabilitatea acesteia datoritå chelatårii zincului,

Zinc de foarte bunå calitate, nutrien¡i din plin În primul rând, trebuie så precizåm cå Wuxal Zinc asigurå o absorb¡ie rapidå a nutrien¡ilor în frunze (efect starter). Efectul såu este sigur ¿i de lungå duratå datoritå aderen¡ei sale ment pentru plante ¿i stabilitatea foarte bune. amestecului de tratare, cu o utilizare Wuxal Zinc este singurul produs în sigurå ¿i a celorlalte substan¡e din care zincul este chelatat cu 2 agen¡i de amestec (de ex. erbicide). chelatare, ¿i anume EDTA ¿i gluconat. Zincul din Wuxal Zinc este absorbit Chelatarea este beneficå deoarece împiedicå zincul så reac¡ioneze cu alte într-o propor¡ie foarte apropiatå de 100%, produse din amestecul de tratare. Astfel, fapt ce-i permite acestui element mineral se asigurå disponibilitatea acestui ele- så-¿i îndeplineascå func¡iile: sinteza de

Profitul Agricol 20/2021

dar ¿i datoritå capacitå¡ii de corectare a valorii pH-ului, ceea ce înseamnå condi¡ii chimice bune pentru absorb¡ia nutrien¡ilor ¿i ac¡iunea pesticidelor. - datoritå adjuvan¡ilor specifici gamei Wuxal, utilizarea produsului Wuxal Zinc înseamnå o investi¡ie foarte bunå pentru fermier prin corectarea eventualelor caren¡e ¿i asigurarea nutri¡iei optime, dar ¿i pentru cre¿terea randamentului la celelalte substan¡e ce se aplicå odatå cu fertilizantul foliar. proteine ¿i hormoni de cre¿tere, cre¿terea toleran¡ei la stres etc. Wuxal Zinc mai pune la dispozi¡ia culturilor ¿i azot, precum ¿i sulf pentru absorb¡ia mai eficientå a azotului. Drept urmare, în urma utilizårii acestui produs, cantitatea de amidon va fi mai mare.

CULTURI VEGETALE

Fermierii din sudul ]\rii se împrietenesc cu n\utul Revenirea la un asolament stabil, cu o rota¡ie de minim trei ani a culturilor, nu mai este o banalå recomandare tehnologicå, ci chiar o cerin¡å a cårei nerespectare va conduce la pierderea profitabilitå¡ii. Emilian Negrilå, directorul SCDA Teleorman, este sigur de acest lucru. El recomandå introducerea leguminoaselor în asolament, cu accent pe nåut. Studii serioase confirmå ceea ce era previzibil: solurile din România încep så-¿i piardå fertilitatea, acolo unde e practicatå de mai mul¡i ani agricultura intensivå, cu rota¡ii scurte ¿i chiar monoculturå. Echilibrarea solului nu se poate realiza fårå respectarea rota¡iei de minim trei-patru ani. Acest fapt presupune introducerea în asolament a unei plante leguminoase: soia, mazåre, fasole, nåut, linte etc. “Fårå leguminoase, nu våd un viitor al agriculturii pentru zona de sud. În lipsa apei, produc¡iile se vor înjumåtå¡i, dacå se continuå cu structura culturilor de acum”, afirmå Negrilå. Adaugå cå, dintre leguminoase, nåutul se preteazå cel mai bine condi¡iilor mai aride, precum sunt cele din Dobrogea ¿i alte zone din sudul ¿i estul ¡årii. A petrecut 47 de ani la SCDA Teleorman, dintre care 34 la conducere, ¿i a våzut în tot acest timp Theodor Ichim, care administreazå 3.000 de ha în Constan¡a, fiind ¿i pre¿edintele tinerei Asocia¡ii a Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), acceptå argumentele lui Negrilå ¿i vede în cultivarea nåutului o mare oportunitate. Îl cultivå deja pe 400 de ha, inten¡ioneazå så creascå suprafa¡a. Are aranjamente pentru export, înså va investi ¿i în procesare, ur36

“

Cererea de nåut e în cre¿tere pe plan global, deoarece ¡årile asiatice, în special China ¿i Japonia, experimenteazå alternative, dupå ce consumul în exces de alimente cu con¡inut de soia a cauzat alergii pe scarå largå.

“ efectele diverselor experimente cu asolamente ¿i varia¡ii de nutri¡ie a plantelor. Expediazå obiec¡iile celor care våd în rota¡iile lungi pierderi de profitabilitate: “Så se teamå dacå nu respectå tehnologia, abia atunci vor avea probleme! Cu rota¡iile de trei-patru ani, chiar dacå mând a produce humus ¿i conserve de nåut. Decizia era luatå când încå spera în materializarea refacerii infrastructurii de iriga¡ii din zonå. Anul trecut, produc¡iile i-au fost decimate, singura culturå care a dat o produc¡ie profitabilå fiind nåutul. Prin urmare, acum, cå nici la iriga¡ii nu mai poate spera, în afara celor realizate în regie proprie, cu costuri uria¿e, proiectul såu legat de nåut va deveni prioritar. “Am investit deja 500.000 de euro în sta¡ia de condi¡ionare a semin¡elor, ca så pot så-l separ pe calibre: 7-8-9 mm.

profitul se diminueazå într-un an, pe termen lung lucrurile se echilibreazå. Azotul fixat simbiotic de leguminoase este forma cea mai u¿or asimilabilå de culturile care urmeazå. De aceea, cultivând o leguminoaså e ca ¿i când ai aplica gunoi de grajd pe suprafa¡a cultivatå. Nåutul aduce un aport de 90-120 kg N/ha. Practic, reface fertilitatea solului, structura acestuia, activitatea microbiologicå. În primul an dupå nåut, grâul poate da o produc¡ie suplimentarå de 1.300 de kg/ha. Iar rapi¡a în anul doi, dupå grâu, va da în plus 600 de kg/ha”. Boabele de nåut au con¡inut bogat de proteinå (18-28%), pe lângå amidon 46-48% ¿i gråsimi. Se folosesc în alimenta¡ia umanå (celebrul humus alimentar se preparå din nåut), ¿i sunt un excelent furaj. Prin introducerea în asolament a unei leguminoase, coroborat cu tehnologiile de lucrare non-invazivå a solului (no-till ¿i minimum-till), humusul se va conserva. “Solul trebuie afânat în profunzime, în condi¡ii cât mai apropiate de cele anaerobe. Aråtura depreciazå humusul, care, prin expunere la razele solare ¿i la condi¡ii aerobe, se mineralizeazå. Doar la floarea-soarelui se mai Am semånat 120 ha de såmân¡å bazå. Multiplicåm formele parentale pe care le produce SCDA Teleorman, producându-ne såmân¡a pentru înfiin¡area de culturi la anul. Sunt încântat de aceastå plantå. Nåutul nu are probleme de cådere ca mazårea, rezistå foarte bine la secetå ¿i poate fi folosit pentru ZIE, având acela¿i statut cu soia ¿i mazårea. Î¿i încetine¿te sau chiar opre¿te metabolismul în lipsa apei ¿i îl reia când apare umiditatea, captând-o ¿i din aer”.

Profitul Agricol 20/2021

CULTURI VEGETALE poate merge, o perioadå, pe varianta clasicå, cu pregåtirea terenului prin aråturå”. Nåutul se poate cultiva pe aproape orice tip de soluri, inclusiv såråturi, mai pu¡in pe cele grele, care båltesc. Fa¡å de alte leguminoase, mai are avantajul unei perioade largi pentru înfiin¡area culturii (de prin februarie, pânå în aprilie) ¿i o perioadå de vegeta¡ie de doar 90-100 de zile, maturizarea survenind înainte de apari¡ia ar¿i¡ei. Întârzierea semånatului nu afecteazå productivitatea, ca la mazåre. Are nevoie de umiditate pentru råsårire, dar, dacå e semånat prea timpuriu, înflore¿te când e nebulozitate ¿i temperaturile mai scåzute, iar asta nu-i prie¿te; dimpotrivå, preferå ar¿i¡a ¿i umiditatea relativå scåzutå la înflorire. E plantå repelentå pentru Tanymecus ¿i al¡i dåunåtori endemici ce genereazå probleme în alte culturi, nu se scuturå la maturitate, iar tulpinile sunt erecte, u¿urând recoltatul. Are rådåcini viguroase ce coboarå în profunzime ¿i acceseazå substan¡ele greu solubile din sol.

Tulpina, frunzele ¿i påståile au pori care îi asigurå rezisten¡a la secetå. Nu necesitå iriga¡ii; dimpotrivå, aportul de apå favorizeazå bolile. E o culturå predispuså la îmburuienare, dar existå solu¡ii eficiente de combatere atât în preemergen¡å, cât ¿i în postemergen¡å. La Drågåne¿ti-Vla¿ca se folose¿te o combina¡ie de erbicide re¡etå proprie, principalul “ingredient” fiind propizamidul. Amestecul combate absolut toate buruienile, inclusiv cuscuta, cel mai de temut inamic al nåutului. Såmân¡a de cuscutå rezistå în påmânt 8-12 ani, dar iese din starea latentå imediat ce pe terenul respectiv se cultivå nåut, cultura preferatå. România cultiva nåut pe 120.000 ha în 1989. Cea mai mare parte se exporta în Orientul Mijlociu, dar se folosea ¿i în ¡arå, pentru producerea celebrului surogat de cafea denumit popular “nechezol”. În prezent, se mai cultivå pe doar circa 8.000 ha, mai mult de jumåtate cu såmân¡å produså de SCDA Teleorman.

Nu la fel de convins de ideea de a cultiva nåut este Dumitru Manole, experimentatul fermier din Amzacea, Constan¡a. A mizat anul acesta pe soia. “Cu nåutul problema e valorificarea - nu gåsesc cui så-l livrez. Cunosc un singur achizitor, care folose¿te un pre¡ foarte mic, de monopol. Mazårea e mai rezistentå la secetå, dar problema majorå în cazul

ei e controlul buruienilor. În schimb, la soia, fiind semånatå la 70 cm, putem controla buruienile cu pra¿ila mecanicå”. Manole e convins cå sorgul ar fi cultura viitorului în Dobrogea. “Ar trebui så beneficieze de bonusul pentru soia, fiindcå absoarbe bioxidul de carbon”. Înså, Negrilå avertizeazå cå sorgul secåtuie¿te solul de apå ¿i de nutrien¡i. “Terenul råmâne cremene ¿i ¿apte ani trebuie så lucrezi pentru a reface fertilitatea solului dupå un an cu produc¡ie de 7-8 tone de sorg/ha”.

Profitul Agricol 20/2021

Robert VERESS

Opinia comercian¡ilor Vasile Varvaroi este directorul unui important trader (Cargill) ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Comercian¡ilor de Produse Agricole (ARCPA). Se declarå încântat de perspectiva de a putea tranzac¡iona un numår mai mare de culturi. Tranzac¡ionåm ¿i în prezent mazåre ¿i chiar ¿i sorg pentru pia¡a localå. “Nu cunosc un produs agricol, fie el de ni¿å, care så nu aibå pia¡å, så nu-¿i gåseascå cererea. E adevårat, România nu e o ¡arå suficient de mare pentru a da trenduri de pia¡å, pentru a stabili raporturi între cerere ¿i ofertå pe plan global. Dar trebuie studiat fiecare caz în parte. Vedem care este canalul de distribu¡ie, cum am putea fi noi competitivi atât din punct de vedere atât al calitå¡ii, cât ¿i al pre¡ului, în raport cu originile existente, dacå ar fi rentabil pentru fermierii români. Cu cât cre¿tem produc¡ia altor culturi, cu atât mai bine. Îmi este mult mai greu cu un numår limitat de produse pe care le pot oferi pe pie¡ele externe o datå sau de douå ori pe an. De pildå, orz exportåm douå luni pe an ¿i atât, fiindcå apoi nu mai existå marfå. În cazul mazårii, de pildå, mi-ar fi de folos så existe produc¡ie mai mare ¿i stocuri la fermieri, astfel încât så merg spre clien¡ii externi ¿i så promovez originea româneascå, cu un flux relativ constant de-a lungul anului. Cargill tranzac¡ioneazå ¿i nåut, dar, deocamdatå, nu ne-am stråduit så promovåm marfa de origine româneascå, având în vedere produc¡iile mici”. Varvaroi îi sfåtuie¿te pe fermierii care iau în calcul introducerea altor culturi în asolament så-¿i abordeze partenerul tradi¡ional prin care î¿i valorificå produc¡ia înainte de înfiin¡area culturilor. “Nu ar fi recomandabil så facem evaluarea pie¡ei înainte de recoltare, ci înainte de a pune såmân¡a în påmânt”. 37

CULTURI VEGETALE

Industria european\ critic\ planul Comisiei Luna aceasta se împline¿te un an de când, la Bruxelles, Comisia Europeanå prezenta strategia “De la fermå la consumator”. Prilej de deschis ¿ampania pentru tehnocra¡i, motiv de îngrijorare pentru industria de agribusiness din toatå Europa. Am primit la redac¡ie un punct de vedere critic la adresa strategiei. Ne-a surprins lista semnatarilor. La o parcurgere atentå, sunt aproape toate marile organiza¡ii europene. Suficient pentru un semnal de alarmå serios asupra politicii Comisiei. Redåm, mai jos, principalele puncte de vedere ale declara¡iei comune a asocia¡iilor din agribusiness. • Strategia ridicå încå prea multe semne de întrebare în comunitatea agricolå ¿i agro-alimentarå a Europei. Un an de dezbateri intense nu a fåcut decât så creascå numårul preocupårilor noastre. Noi, semnatarii acestei declara¡ii, nu avem nici o îndoialå cå Strategia va avea un impact considerabil asupra întregului lan¡ valoric agricol, de la fermieri pânå la sistemele noastre alimentare ¿i consumatorii din întreaga Uniune. Dar cel mai probabil nu cele sperate sau a¿teptate ini¡ial. • Nu ne opunem, în esen¡å, abordårii propuse de Strategia “De la fermå la consumator” sau de Pactul Verde. Suntem cu to¡ii con¿tien¡i de faptul cå sistemul nostru alimentar trebuie så includå cât mai rapid ¿i alte måsuri de îmbunåtå¡ire a durabilitå¡ii, fårå a sacrifica standardele înalte de calitate ¿i nivelul accesibil al pre¡urilor la alimente. Cu toate acestea, aceastå strategie 38

nu va avea doar un impact asupra calitå¡ii mediului din agricultura noastrå, ci ¿i asupra capacitå¡ii noastre de produc¡ie, a competitivitå¡ii, a importurilor ¿i, în cele din urmå, asupra pre¡urilor de consum. (...) • O evaluare cuprinzåtoare a impactului ar fi fost modalitatea adecvatå de a ne angaja într-o discu¡ie concretå cu privire la esen¡a Strategiei “De la fermå la consumator”. Un astfel de studiu a fost promis de vicepre¿edintele Frans Timmermans. Cu toate acestea, o astfel de evaluare nu va fi efectuatå. • Principiile Comisiei pe aceastå temå sunt clare: “Este necesarå o evaluare de impact pentru ini¡iativele Comisiei care ar putea avea consecin¡e economice, de mediu sau sociale semnificative (...). Evaluårile de impact colecteazå dovezi pentru a evalua dacå viitoarea ac¡iune legislativå sau nelegislativå a UE este justificatå ¿i modul optim de elaborare a unei astfel de ac¡iuni pentru a atinge obiectivele politice dorite.” • De ce guvernul SUA a realizat deja un studiu asupra propriei noastre politici emblematice? • Solicitåm aplicarea a trei principii de bun-sim¡: så avem o politicå bazatå pe date concrete ¿i dovezi ¿tiin¡ifice care så fie în concordan¡å cu principiile unei mai bune reglementåri, nu pe ideologie ¿i pozi¡ii politice; så începem så vorbim despre instrumente ¿i tehnologii concrete ¿i, în cele din urmå, så aråtåm acela¿i nivel de ambi¡ie pe pia¡a internå a UE ¿i pentru partenerii no¿tri comerciali interna¡ionali care nu împårtå¿esc acelea¿i ambi¡ii.

AnimalHealthEurope - Industria producåtorilor de medicamente veterinare Agriculture and Progress - Platforma europeanå pentru agriculturå durabilå AVEC - Asocia¡ia procesatorilor ¿i a distribuitorilor de carne de pasåre Ceettar - Organiza¡ia contractorilor din sectorul agricol, rural ¿i forestier CEFS - Asocia¡ia europeanå a producåtorilor de zahår CEJA - Consiliul european al tinerilor agricultori CEMA - Asocia¡ia europeanå a constructorilor de ma¿ini agricole CEPM - Confedera¡ia producåtorilor europeni de porumb CEVI - Confedera¡ia viticultorilor CIBE - Confedera¡ia interna¡ionalå a producåtorilor europeni de sfeclå COCERAL - Asocia¡ia europeanå a producåtorilor de cereale Copa - Cogeca - Agricultorii ¿i cooperativele agricole din Europa Cotance - Confedera¡ia europeanå a asocia¡iilor din industria pielåriei EDA - Asocia¡ia europeanå a laptelui ELO - Organiza¡ia proprietarilor de terenuri ePURE - Uniunea producåtorilor europeni de etanol regenerabil Euromontana - Asocia¡ia europeanå a zonelor montane European Livestock Voice - Platforma produselor alimentare animale Euroseeds - Asocia¡ia europeanå a producåtorilor de semin¡e Farm Europe - Grupul european de reflec¡ie în domeniul economiei rurale FEAP - Federa¡ia producåtorilor europeni din acvaculturå FEFAC - Federa¡ia europeanå a producåtorilor de furaje combinate FEFANA - Asocia¡ia europeanå pentru ingrediente furajere speciale Fertilizers Europe - Asocia¡ia europeanå a industriei de îngrå¿åminte IBC - Confedera¡ia interna¡ionalå a måcelarilor UECBV - Uniunea europeanå a comercian¡ilor de animale vii ¿i de carne Profitul Agricol 20/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Boldis Szilamer [i proiectul lui de ferm\ a viitorului Boldis Szilamer, proprietarul fermei Banat Milch din Turnu, jude¡ul Arad, cre¿te vaci de lapte din 2005. Ceea ce a în¡eles foarte bine în acest timp este cå un fermier nu trebuie så umble cu cârpeli, fiindcå nu va avea decât pierderi. De aceea el se concentreazå pe proiecte de anvergurå care så reziste în timp.

cum, Boldis Szilamer are în desfå¿urare un super-proiect futurist în valoare de 2,1 milioane de euro, pentru o fermå de 200 de vaci de lapte, cu trei robo¡i de muls de ultimå genera¡ie, cu sistem electronic robotizat de curå¡are a dejec¡iilor, cu ventilatoare ultra-performante aduse din Canada, care va ridica activitatea în fermå la cele mai înalte standarde existente nu numai în România, ci la nivelul Uniunii Europene. “E un proiect hig-tech de ultimå genera¡ie, cu un management superior al dejec¡iilor, cu stoarcerea bålegarului, cu separatoare, totul automatizat ¿i controlat pe tableta electronicå”, spune mândru proprietarul. “Este un sistem de înaltå tehnologie cum nu cred cå mai existå în multe ferme din România ¿i chiar din Europa, a¿a cum l-am gândit eu. Proiectul va de40

veni standard prin 2030. Vå da¡i seama cât îmi devansez eu munca!”, este de pårere Szilamer. Privind în urmå, spune cå, din 2018, de când el a depus documentele, pânå în 2021, au trecut aproape trei ani, iar el a pierdut 250.000 de euro din cauza birocra¡iei, care prelunge¿te într-un mod inadmisibil timpul de la depunerea actelor pânå la implementare. Acum situa¡ia s-a grevat ¿i din cauza pandemiei, ¿i Boldis abia anul acesta urmeazå så depunå proiectul tehnic pentru avizare. El spune cå în aceastå perioadå de trei ani, se pot schimba primari, prefec¡i, mini¿tri ¿i ¿efi de institu¡ii, un întreg regim politic, a¿a cum se întâmplå, de 31 de ani. Unii vin, al¡ii pleacå ¿i vei gåsi altå persoanå la acela¿i birou de la minister, cåreia va trebui så îi explici de la început cum e cu proiectul tåu. De aceea, crede fermierul arådean, modernizarea fermelor este foarte greu de fåcut în România, fiindcå piedicile sunt mult prea mari, iar birocra¡ia te cople¿e¿te. Pentru ca situa¡ia så fie ¿i mai dramaticå, nici båncile nu vor så î¡i fie partenere la un start-up de 2 milioane de euro. “Grav este cå eu, în trei ani de zile, am cheltuit bani ¿i timp pre¡ios din cauza birocra¡iei ¿i a proastei func¡ionåri a institu¡iilor. Cauzele pierderii celor 250.000 de euro sunt multiple: s-a scumpit fierul, sa scumpit lemnul, au crescut cheltuielile

cu for¡a de muncå ¿i s-a majorat pre¡ul la materiile prime etc. A¿a, întreg devizul mi s-a distorsionat, iar cel din 2018 nu mai corespunde cu cel din 2021”, aten¡ioneazå tânårul fermier, care cre¿te 200 de vaci de lapte.

Ministerul Agriculturii nu trebuie så fie indiferent Cum î¿i mai poate recupera Boldis banii pierdu¡i? Ar vrea ca autoritå¡ile så intervinå cumva ¿i så facå unele corec¡ii pentru a exista o plaså de siguran¡å pentru agricultorul care vrea så investeascå så î¿i modernizeze ferma printrun proiect european. Ministerul Agriculturii nu trebuie så fie indiferent la pierderile pe care le suportå investitorul din cauza institu¡iilor ¿i a birocra¡iei mult prea grele. În primul rând, trebuie så fie redus timpul de implementare la proiectele tipizate. De asemenea, acestea trebuie så fie fåcute de speciali¿ti, în colaborare cu fermierii, nu de firmele de caså ale unor politicieni. Nu se poate ca omul så dea 2 milioane de lei unei firme de consultan¡å de caså pentru un proiect european. Cât timp ar trebui så treacå de la depunerea actelor pânå la implementare? Boldis spune cå un an, cel mult, pentru ca så se poatå lucra cu eficien¡å, fårå pierdere de timp ¿i de bani. “Ca så vede¡i în ce situa¡ie dramaticå ne aflåm, a trebuit så treacå un an Profitul Agricol 20/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

“Grav este c\ eu, în trei ani de zile, am cheltuit bani [i timp pre]ios din cauza birocra]iei [i a proastei func]ion\ri a institu]iilor.” pânå am fost declarat câ¿tigåtor. Dacå atunci când am depus proiectul, în scurt timp, må ¿i apucam så îl implementez, må încadråm în valoarea de 2.100.000 de euro. Acum va trebui så mai scot bani din buzunar pentru a atinge nivelul care a fost în urmå cu trei ani, dat fiind cå eu am pierdut 250.000 de euro în aceastå perioadå din cauza birocra¡iei ¿i a proastei func¡ionåri a institu¡iilor din România”, mai aten¡i-

oneazå agricultorul. În plus, acest ANT trebuie så fie predictibil ¿i autoritå¡ile så nu motiveze cå a venit pandemia ¿i a îngreunat situa¡ia. Subven¡iile sunt de mare utilitate pentru crescåtorii de vaci, fiindcå dacå fermierul nu plåte¿te la timp, vin penalitå¡ile. Nu acela¿i lucru se întâmplå dacå Ministerul Agriculturii nu plåte¿te fermierului la timp subven¡iile sau la val-

oarea stabilitå. “Eu nu pot så spun la finan¡e, domnule, acum, nu am bani, vå plåtesc la urmåtoarea rectificare bugetarå pe care o va face guvernul, ci trebuie så plåte¿ti, pur ¿i simplu. În 2020, acel sprijin COVID promis fermelor a fost diminuat, iar în 2021 ¿i sprijinul ANT a fost redus. Au tåiat ¿i din ajutorul pentru sectorul vegetal, dar ¿i pentru motorinå. Eu am fåcut calcul concret, iar în 2021, am pierdut 30.000 de euro, fiindcå nu am încasat banii care mi se cuveneau ¿i pe care eu m-am bazat, bani care reprezentau o gurå de oxigen salvatoare. Am auzit voci care încercau så ne explice cå de fapt noi nu am pierdut nimic, dar eu pot aråta prin calcul cå am pierdut ace¿ti bani. Mai mult, s-au scumpit furajele: grâul cu 50%, porumbul cu 50% ¿i ¿rotul de soia cu 40%. Grav este cå pre¡ul la lapte anul trecut era 1,55 lei, iar în 2021, este la acela¿i nivel: 1,55 lei. Este clar cå numai fermierul iese în pierdere, dar procesatorul, nu, ¿i nici hipermarket-ul unde ajunge laptele ¿i este vândut la 4 5 lei”, mai spune tânårul fermier arådean.

Gheorghe MIRON

Comisia European\ aprob\ o schem\ româneasc\ de sprijin Såptåmâna trecutå, Comisia Europeanå a aprobat o schemå româneascå de sprijin. ¥n valoare de 225 de milioane de lei (aproximativ 46 de milioane de euro), aceasta este gânditå så sprijine activitatea crescåtorilor de bovine în contextul pandemiei. Schema a fost aprobat în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat. În cadrul schemei, sprijinul public va lua forma unor subven¡ii directe pentru a aborda par¡ial pierderile de venituri suferite de crescåtorii de bovine din cauza pandemiei. Comisia a constatat cå schema din Profitul Agricol 20/2021

România este în conformitate cu condi¡iile prevåzute în cadrul temporar, se aratå în comunicarea oficialå. Pe scurt, ajutorul nu depå¿e¿te 225.000 euro per beneficiar care î¿i desfå¿oarå activitatea în sectorul agricol primar ¿i schema se va aplica doar pânå la 31 decembrie 2021. Comisia a conchis cå måsura este necesarå, adecvatå ¿i propor¡ionatå pentru a remedia o perturbare gravå a economiei unui stat membru. Pe aceastå bazå, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Apocalipsa avicol\ dup\ ANSVSA Dupå ce a fost depistatå gripa aviarå la ferma de påsåri din Ungheni, jude¡ul Mure¿, autoritå¡ile sanitar-veterinare au ucis 180.000 de gåini. Ulterior, ANSVSA a mai depistat 4 focare de gripå aviarå în jude¡ele Mure¿ ¿i Harghita. Dupå primele rezultate ale anchetei epidemiologice, exper¡ii au ajuns la concluzia cå ni¿te intermediari au încålcat legea ¿i au vândut pui adu¿i din focarele de gripå aviarå din Ungaria. måsurilor de restric¡ie pentru preveANSVSA a delimitat o zonå de proA¿a s-ar fi întâmplat ¿i pe vremea nirea propagårii virusului gripei aviare, tec¡ie pe o razå de 3 kilometri ¿i o zonå ministrului Gheorghe Flutur. serviciile veterinare, împreunå cu de supraveghere pe o razå de 10 kilo-

ele patru focare de gripå aviarå din Mure¿ (Sântana, Cozma ¿i Grebeni¿u de Câmpie) ¿i din Harghita au fost descoperite prin cote¡ele ¡åranilor. S-a demonstrat cå ace¿tia au cumpårat pui de la intermediari. ANSVSA pretinde cå rezultatele anchetei epidemiologice au dus la decizia de suspendare pentru 30 de zile a comercializårii puilor de o zi. Pentru a se asigura de respectarea Situa¡ia a devenit dramaticå din cauza samsarilor. Ferme importante, care au incubatoare, gazeazå milioane de pui fiindcå nu au voie så-i mai vândå, de¿i påsårile sunt sånåtoase. Paradoxal, importatorii aduc pui de o zi din afara ¡årii ¿i î¿i våd lini¿ti¡i de afaceri. Ei pot så vândå. În perioada februarie-mai, peste 40 de milioane de pui de o zi, din produc¡ie internå, au fost livra¡i cåtre gospodårii ¿i cåtre ferme. Acestora li se adaugå aproximativ 50 de milioane de pui de o zi din import. 42

reprezentan¡i ai Ministerului Afacerilor Interne, realizeazå ac¡iuni de control, inclusiv în trafic ¿i în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat. ANSVSA a dispus: suspendarea comer¡ului ambulant cu påsåri, suspendarea activitå¡ilor comerciale cu påsåri vii (de la puii de o zi pânå la påsårile de reformå) pentru toate speciile de påsåri comercializate prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum ¿i a oricåror altor activitå¡i de intermediere în vederea comercializårii directe cåtre crescåtorii de påsåri din gospodåriile popula¡iei. Într-o adreså cåtre ANSVSA, Uniunea Crescåtorilor de Påsåri din România avertizeazå cå, prin interzicerea comercializårii, puii adu¿i din import ¿i destina¡i vânzårii prin magazine autorizate se vând acum în spa¡ii improvizate, neautorizate, fårå ca aceastå activitate så poatå fi controlatå de ANSVSA. Mai mult, o parte din puii care se vindeau în magazinele autorizate se vând acum în stradå, existând informa¡ii cå se dezvoltå comer¡ul cu pui de o zi neautorizat.

metri de focar, conform regulamentului european, aplicabil în astfel de cazuri. Doar cå autoritå¡ile (Comitetul Na¡ional pentru Situa¡ii de Urgen¡å ¿i ANSVA) au mers mai departe ¿i au decis interzicerea comer¡ului cu påsåri vii din întreaga ¡arå, timp de 30 de zile. “Efectul este deosebit de grav asupra fermierilor care au incubatoare,” spune Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România (UCPR). “Trebuie så-¿i omoare puii în fiecare zi. Speråm så se modifice decizia ANSVSA, chiar am trimis o scrisoare cåtre Autoritate. Importatorii aduc în continuare pui din Europa, nu le interzice nimeni. Vând pe unde apucå, nu mai pot vinde prin magazine”. Pe tot parcursul anului 2020, importatorii au adus în România 107.141.000 de pui de o zi. Ilie Van a avertizat autoritå¡ile sanitar-veterinare cå puii importa¡i se vând acum în spa¡ii improvizate, neautorizate, fårå ca aceastå activitate så fie controlatå de ANSVSA. “Avem informa¡ii cå a înflorit comer¡ul necontrolat cu pui de o zi”, spune pre¿edintele UCPR.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 20/2021

MA{INI & UTILAJE Iriga]iile, plasa de salvare a agriculturii Schimbårile climatice sunt o realitate ¿i an de an ne confruntåm cu situa¡ii extreme, cu secetå, cu varia¡ii mari de temperaturå de la o zi la alta sau de la zi la noapte, cu alternan¡e de zile cu temperaturi mari cu zile cu temperaturi scåzute, grindinå, vânturi puternice.

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, argumenteazå cå deficitul de apå din sol poate fi accentuat ¿i de lucrårile agricole efectuate în afara epocii optime sau cu utilaje nepotrivite, de compactarea solului prin treceri necontrolate sau când solul nu are umiditatea corespunzåtoare, precum ¿i de buruieni, care sunt de câteva ori mai mari consumatoare de apå decât plantele de culturå. Consecin¡a: un deficit de apå greu de acoperit pe cale naturalå. Solu¡ia viabilå o reprezintå suplimentarea pe cale artificialå a cantitå¡ii de apå prin irigare, în perioadele când plantele au cea mai mare nevoie, pentru men¡inerea capacitå¡ii de produc¡ie a solurilor ¿i ob¡inerea, chiar ¿i în condi¡ii de secetå, a recoltelor scontate.

la¡ii liniare, motopompe ¿i pompe ac¡ionate electric sau de la priza de putere a tractorului, precum ¿i numeroase accesorii.

mm diametru, cu lungime maximå de 480 m. Pentru pulverizarea apei se pot folosi aspersoare sau rampe pentru udare cu lå¡imi pânå la 50 m, cu duze care se pot monta la înål¡ime reglabilå ¿i care pot lucra la presiune micå, de 1,4-1,5 bari. Acestea reduc tasarea solului ¿i impactul asupra plantelor, fiind recomandate la culturi sensibile ¿i în legumiculturå. Turbina cu by-pass integratå, cu cutie de viteze în baie de ulei, cu 3 - 6 viteze, dispune de regulator de vitezå ¿i transmisie directå, ceea ce reduce costurile de operare. Sunt disponibile ¿i instala¡ii cu motopompå integratå.

Instala¡ii cu tambur ¿i furtun Cele peste 100 de modele de tamburi Marani cu furtun pot fi echipate cu diferite accesorii, pentru a asigura clientului cea mai bunå solu¡ie pentru cerin¡ele sale. Pe lângå folosirea apei de la hidrant, Marani permite folosirea apei din canalul de iriga¡ii, oferind pompe pentru tractor pentru apa curatå sau cu impuritå¡i, precum ¿i pompe cu centrifugå pentru motoare termice sau electrice. Sunt disponibile, de asemenea, pompe tip “booster” pentru a måri Instala¡ii liniare Cu sistemele liniare se pot uda efipresiunea, în cazul unei re¡ele cu presiune mai micå. Op¡ional, tamburii pot fi cient parcele rectangulare, asigurând o bunå uniformitate a udårii. Un prevåzu¡i ¿i cu un mic motor sistem de ghidare prin termic pentru înfå¿urarea brazdå sau cu cablu asigurå furtunului. func¡ionarea optimå. GruSunt disponibili tampurile de ac¡ionare au buri cu furtun de la 40 carcasa de aluminiu, iar mm diametru, cu lunro¡ile cu jante zincate ¿i gime maximå de 130 protec¡ii pentru valve m, iar cei uzuali sunt au anvelope late, cu de la 110 mm diaprofil specific pentru metru cu lungime iriga¡ii, asigurând maximå de 850 m, pânå la 160

Echipamente de irigat Marani Pentru a råspunde solicitårilor fermierilor, NHR Agropartners a extins oferta de echipamente de irigat cu cele produse de firma italianå Marani. Aceasta produce o gamå largå de instala¡ii cu tambur ¿i furtun, pivo¡i sau insta44

Profitul Agricol 20/2021

MA{INI & UTILAJE reducerea compactårii. Duzele de capåt, care extind suprafa¡a irigatå de pivot sau de rampa liniarå, au un sistem automat de oprire, care poate fi folosit pentru a evita udarea drumurilor sau altor suprafe¡e din afara culturii. Op¡ional, este disponibil ¿i un sistem de alimentare direct din canal, prevåzut cu motopompå integratå ¿i sistem plutitor cu filtre speciale cu autocurå¡are.

Sisteme pivot Pivo¡ii Marani sunt realiza¡i din componente zincate cu sec¡iune ¿i rezisten¡å mari ¿i sunt concepu¡i pentru a oferi o structurå compactå ¿i robustå. Centrul cu un sistem unic de rotire garanteazå rezisten¡å mare a structurii metalice, asigurând etan¿area ermeticå în timpul rotirii. Pivo¡ii Marani sunt disponibili pe mai multe înål¡imi, pot fi utiliza¡i pentru orice tip de culturå în câmp ¿i au diametre de 133 mm pentru debit maxim de 145 mc/h, 168 mm pentru 242 mc/h ¿i 203 mm pentru 362 mc/h. Sec¡iunile (traveele) sunt disponibile de la 36 la 66 m lungime la pivo¡ii cu ¡eavå cu diametru de 133 mm ¿i 168 mm ¿i de la 36 la 54 m la cei cu ¡eavå de diametru de 203 mm. Aceste sec¡iuni sunt realizate din ¡evi identice ¿i structurå modularå, care face posibilå orice configura¡ie, putând fi folositå în orice parcelå ¿i fåcând instalarea mai u¿oarå.

Profitul Agricol 20/2021

Cuplarea între travee este cu cardan cu garniturå de cauciuc ¿i cu cuplaj demontabil. Pivo¡ii pot avea rotire completå de 360 de grade sau par¡ialå.

Comanda instala¡iilor Toate modelele Marani au în echiparea standard sistemul electronic i-CAN de comandå al instala¡iilor, cu un computer cu ecran color de 7 inci (aproape 18 cm diametru) care oferå o serie de func¡ii. Sunt disponibile douå computere, Ma-Rain 26 ¿i Ma-Rain 36, cu ajutorul cårora se pot stabili parametrii de lucru dori¡i. Pe Ma-Rain 36 se pot programa urmåtoarele func¡ii: - viteza de lucru (m/h), - timpul de lucru, - cantitatea de apå de aplicat în mm, - întârzierea la pornire/oprire, - viteze de lucru diferite pe 4 zone de lucru, - norme diferite de apå pe 4 zone, când instala¡ia este prevåzutå cu debitmetru op¡ional. Monitorul aratå timpul de lucru råmas, viteza de lucru în m/h, lungimea furtunului tras ¿i a celui råmas întins, ziua ¿i ora de încheiere a udårii, debitul în l/min ¿i mc/h, oprirea automatå în cazul unei defec¡iuni mecanice sau reglaj incorect etc. Computerul poate fi conectat la un modem GSM pentru

monitorizare ¿i alarmare în caz de lipså de presiune, probleme de vitezå de lucru ¿i terminarea lucrårii. De asemenea, operatorul poate trimite un mesaj text cåtre modem ¿i controla to¡i parametrii de lucru ai ma¿inii. Sistemul i-CAN comandå, de asemenea, toate elementele pivo¡ilor sau instala¡iilor liniare (unghiul de rotire a pivotului, unghiul total, presiunea apei în diferite zone etc.), printr-un singur cablu care evitå folosirea mai multor cabluri pentru fiecare func¡ie singularå. Acest sistem inovativ permite ac¡ionarea pe fiecare pivot individual pentru a efectua alinierea de la panoul central. Aceasta diminueazå considerabil timpii de reglare la punerea în func¡iune. Toate elementele de structurå sunt proiectate pe calculator ¿i construite din o¡el zincat la cald. Elementele, foarte rezistente, sunt realizate din material cu sec¡iuni mai mari decât cele disponibile pe pia¡å de la alte mårci. Florin Neac¿u a precizat cå, pentru culturile ecologice, singurul sistem de irigare recomandat este cel prin picurare, deoarece, dacå se utilizeazå cel prin aspersiune, care favorizeazå apari¡ia dåunåtorilor, culturile vor fi compromise, în absen¡a substan¡elor chimice pentru stropit.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Fabrica Viitorului este Claas Fabrica Claas de tractoare de la Le Mans, Fran¡a, este supranumitå ¿i Fabrica Viitorului. ªi-a reînceput activitatea såptåmâna trecutå, dupå trei ani de modernizare. Pornind de la tehnologii digitale de ultimå genera¡ie, liniile de produc¡ie stabilesc noi standarde în fabricarea tractoarelor tot mai complexe ¿i mai performante.

nvesti¡ia de 40 de milioane de euro, alocatå de Claas pentru fabrica de la Le Mans în 2017, a fost folositå în principal pentru o reînnoire completå a echipamentelor de asamblare ¿i transformarea digitalå a uzinei. Investi¡ia totalå pentru fabrica din Le Mans, centrul de dezvoltare din Vélizy ¿i centrul pentru testare ¿i validare din Trangé se ridicå la aproximativ 80 de milioane de euro. Uzina, complet modernizatå, chiar hipertehnologizatå, ridicå ¿tacheta în produc¡ia de tractoare agricole premium, spun oficialii Grupului Claas. Pentru obi¿nui¡ii YouTube-ului existå o serie de filmule¡e care prezintå cum a fost mobilizatå for¡a inovatoare încå de 46

la preluarea de cåtre Claas, în 2003, a uzinei din Le Mans. Modernizarea uzinei duce la apari¡ia unor oportunitå¡i cu totul noi pentru produc¡ia de tractoare tot mai complexe ¿i configurate individual. Aceasta a implicat o reevaluare completå a multor procese de mare complexitate - în special în cazul logisticii la nivel intern. Utilizarea realitå¡ii virtuale de ultimå orå a permis simularea digitalå a tuturor proceselor în timpul stadiului planificårii la nivel de uzinå, chiar ¿i pentru modelele de tractoare care încå nu au intrat în produc¡ie. Nenumårate op¡iuni au fost testate

cu ajutorul anima¡iilor 3D ¿i ochelarilor RV (realitate virtualå), pentru a trece prin toate etapele procesului de asamblare, de la grupul motopropulsor ¿i pânå la tractorul finalizat ¿i testat. Orice modificåri structurale necesare au fost astfel identificate din timp. Introducerea autovehiculelor ghidate automat a avut o contribu¡ie semnificativå la automatizarea produc¡iei. 40 dintre aceste vehicule complet automate ¿i fårå operator transportå tractoarele de la prima ¿i pânå la ultima sta¡ie de asamblare ¿i pot muta pânå la 20 de tone odatå. În viitor, produc¡ia zilnicå va cre¿te pânå la 60 de tractoare pe zi. În baza proiectårii pentru întregul an, acest lucru poate duce la o capacitate de produc¡ie de 13.000 de tractoare pe an, fa¡å de 10.000 în prezent. În prezent, la Le Mans se produc cinci game de tractoare, de la 75 la 460 CP. Aproximativ 1.000 de persoane sunt angajate, dacå se ia în calcul ¿i centrul de dezvoltare din Vélizy, aflat în apropierea Parisului, ¿i centrul pentru testare ¿i validare din Trangé. Unitå¡ile colaboreazå îndeaproape cu centrele de dezvoltare ¿i uzinele din Germania.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 20/2021

MA{INI & UTILAJE

Noua gam\ de tractoare

New Holland T8 Genesis AgroConcept a anun¡at lansarea în România a noii game de tractoare New Holland T8 Genesis, echipate cu tehnologia Precision Land Management Intelligence. Tractoarele T8 Genesis sunt echipate cu motoare Cursor 9 ce respectå normele de poluare Stage V cu ajutorul tehnologiei ECOBlue HI-eSCR2, iar operatorii dispun de o nouå cabinå ¿i de noua cotierå personalizabilå SideWinder Ultra ¿i de afi¿ajul IntelliView 12.

oul T8 Genesis cu PLM Intelligence este primul tractor de pe pia¡å care integreazå complet platforma digitalå New Holland pentru agricultura de precizie. Prin aceastå inova¡ie, tractorul se poate adapta automat la solicitårile individuale ale fiecårui fermier. Gama dispune de conectivitate avansatå atât între operator ¿i proprietar, cât ¿i între tehnicianul de service ¿i operatorul tractorului. Fermierul are astfel un suport constant ¿i reduce considerabil timpii mor¡i ¿i costurile. Datoritå sistemului ISOBUS clasa III este facilitatå ¿i o utilizare mult mai eficientå a tractorului în tandem cu utilajul din spatele såu, iar operatorul are posibilitatea så controleze automat viteza de deplasare a tractorului, pentru a men¡ine capacitatea maximå de lucru. Toate modelele sunt echipate cu motoare FPT Industrial Cursor 9 de 8,7 litri, dotate cu tehnologie ECOBlue HI-eSCR2. Acestea continuå så defineascå standardele în ceea ce prive¿te 48

T8.435 Ultra Command Gama Genesis include ¿i un nou model de tractor full-powershift de 400 CP. Acesta are o transmisie 21Fx5R ¿i va fi disponibil numai pe modelul de vârf T8.435 Ultra Command, atât în versiunea cu ro¡i, cât ¿i în cea SmartTrax, cu ¿enile pe puntea spate. Clien¡ii î¿i pot Se construiesc 4 modele de trac- alege astfel nivelul de putere cel mai toare T8 Genesis, cu puteri nominale de potrivit pentru activitå¡ile lor: Ultra Comla 280 la 400 CP, ¿i cu puteri maxime cu mand full-powershift pentru proiecte EPM de la 351 la 435 CP. grele, pe câmp sau Auto Command Pot fi comandate fie cu transmisia pentru activitå¡i de vitezå ¿i transport. Auto Command, fie Ultra Command. Pe de altå parte, modelele T8.410 ¿i T8.435 pot fi comandate atât cu ro¡i pe Digitalizare în cabinå fa¡å ¿i spate, cât ¿i cu ro¡i pe fa¡å ¿i Cabina a fost complet redesenatå ¿enile pe spate, ceea ce îmbunåtå¡e¿te fa¡å de gama anterioarå. trac¡iunea ¿i scade consumul de carbuCu ajutorul noii cotiere Side Winder rant ¿i tasarea solului. Ultra ¿i a ecranului IntelliView 12, amEste de remarcat, de asemenea, ¿i bele intuitive, cabina este acum persoamortizarea Terraglide ¿i func¡ia de vi- nalizabilå în func¡ie de cerin¡ele specirare rapidå CustomSteer pe puntea fa- fice ale utilizatorului. Dotat cu func¡ii ¿i ¡å, precum ¿i func¡ia de virare cu frâ- tehnologii noi, noul T8 asigurå operanare asistatå pentru virajele în spa¡ii în- torului o experien¡å de condus facilå ¿i guste pe puntea spate ¿i monitorizarea fårå cusur. din cabinå a presiunii anvelopelor pe Toate comenzile principale sunt gruspate. pate pe cotiera SideWinder: acceleperforman¡ele, fiabilitatea ¿i eficien¡a motoarelor, respectând în acela¿i timp cele mai recente norme Stage V privind emisiile. Consumul este, de asemenea, printre cele mai reduse, iar frecven¡a intervalelor de între¡inere este de 600 de ore.

New Holland T8 Genesis Auto Command

T8.350

Putere Putere nominalå - CP max. - CP 280 315

Putere max. Versiune SmartTrax-¿enile EPM - CP cu ro¡i pe spate 351 Standard Nu e disponibil

T8.380

311

347

382

Standard

Nu e disponibil

T8.410

340

375

409

Standard

Op¡ional

T8.435

380

415

435

Standard

Op¡ional

Model

New Holland T8 Genesis Ultra Command Model

Putere nomi- Putere max. - Putere max. Versiune cu SmartTrax-¿enile nalå - CP CP EPM - CP ro¡i pe spate

T8.350

280

315

351

Standard

Nu e disponibil

T8.380

311

347

382

Standard

Nu e disponibil

T8.410

340

375

409

Standard

Op¡ional

T8.435

400

435

Standard

Op¡ional Profitul Agricol 20/2021

MA{INI & UTILAJE ra¡ie, transmisie ¿i sistem hidraulic. Proiectatå ergonomic, aceasta asigurå acces la rapid la toate func¡iile, de la comenzile centralizate pentru controlul media ¿i climatic la comenzile ridicåtorului ¿i tastele de comandå rapidå care permit navigarea cu o singurå atingere ¿i pânå la meniurile de reglare. Astfel, 11 butoane personalizabile pot fi localizate în pozi¡ii strategice: unul pe maneta multifunc¡ionalå, douå pe joystick, douå pe panoul principal, patru pe panoul posterior ¿i unul sau douå pe panoul accelera¡iei/transmisiei. Cotiera este reglabilå ¿i poate fi mutatå în pozi¡ia doritå de operator cu ajutorul a douå manete manuale, care o regleazå atât în pozi¡ie verticalå, cât ¿i pe orizontalå. Comenzile cuplelor hidraulice pot fi alocate butoanelor sau joystick-ului, la alegerea operatorului, iar setårile individuale ale tractorului pot fi salvate în func¡ie de numele echipamentului ¿i reutilizate la revenirea pe acela¿i utilaj.

Afi¿ajul InfoView este pozi¡ionat direct în fa¡a volanului ¿i func¡ioneazå ca o plan¿å de bord care permite vizualizarea imediatå a principalilor parametrii opera¡ionali ai utilajului, printre care tura¡ia motorului, viteza de înaintare, treapta de vitezå cuplatå, precum ¿i camera video frontalå. Luminile de lucru cu LED, cu acoperire 360 de grade, oferå operatorului cu pânå la 30% mai multå luminå. Solu¡iile inovatoare se extind ¿i dincolo de cabinå, prin integrarea completå a platformei inteligente PLM New Holland ¿i utilizarea aplica¡iei MyPLM Connect ¿i a op¡iunii de Data Sharing. Folosind o interfa¡å de utilizare similarå tabletelor, fermierul poate så analizeze ¿i så partajeze date, totul cu sprijinul direct ¿i interconectat al dealerului.

Gestionarea ¿i utilizarea utilajului sunt îmbunåtå¡ite prin intermediul New Holland IntelliView Connect, ce permite accesul la monitor ¿i asisten¡a de la distan¡å. Actualizarea software-ului sistemului de operare PLM Intelligence se face tot de la distan¡å, ca în cazul unui smartphone. New Holland IntelliView Connect permite managerului fermei ¿i dealerului så vizualizeze de la distan¡å afi¿ajul IntelliView 12 ¿i så monitorizeze performan¡a tractorului T8 în timp real, asigurând productivitate ¿i reducând timpii mor¡i. Dealerii New Holland pot administra proactiv flota clien¡ilor, identificând cerin¡ele de între¡inere mai aproape de intervalul de service ¿i reducând timpul de råspuns la cererile fermierilor.

Arpad DOBRE

Noua structurå a cabinei, cu patru stâlpi, asigurå o vizibilitate maximå, îmbunåtå¡itå de camerele video plasate strategic în jurul tractorului, ceea ce faciliteazå trecerea u¿oarå de pe câmp pe drumurile aglomerate, chiar ¿i cu un utilaj ata¿at.

Profitul Agricol 20/2021

MA{INI & UTILAJE

Prese de balotat cu bonusuri în oferta Dicor Land Culturile de påioase aratå foarte bine, iar fermierii se a¿teaptå la recolte bogate. Dupå seceri¿ råmân mari cantitå¡i de paie, iar balotarea lor poate fi eficientizatå cu ajutorul preselor de balotat Maschio Gaspardo din gamele Entry, Extreme sau Mondiale din portofoliul Dicor Land, care oferå ¿i bonusuri la achizi¡ionarea acestor modele. Entry 120 ¿i 150 Acestea råspund cerin¡elor fermelor mici ¿i mijlocii care au nevoie de o preså pentru balo¡i rotunzi cu camerå fixå, cu între¡inere reduså ¿i necesar mic de putere. Camera de balotare are un sistem de lan¡uri fiabil ¿i rezistent, cu o duratå lungå de via¡å. Datoritå reglajelor pick-up-ului ¿i greblei de apåsare a brazdei, aceste prese sunt eficiente la balotarea diferitelor materiale, atât umede, cât ¿i uscate. La achizi¡ionarea unei prese Entry 120, Dicor Land acordå ca bonus 1 val de plaså de balotat ¿i 10 din¡i colectori, iar pentru Entry 150 oferå 3 valuri de plaså de balotat ¿i 10 din¡i colectori.

Extreme Gama Extreme este prevåzutå din fabricå cu sistem de geometrie variabilå, care conferå presei pentru balo¡i rotunzi caracteristicile unei prese cu camerå variabilå ¿i avantajele camerei fixe. Materialul poate fi comprimat imediat, ca în cazul camerei variabile, dar prin ridicarea bra¡ului basculant este posibilå ¿i crearea unui spa¡iu gol, ce permite ob¡inerea miezului moale ¿i a formei clasice de stea, ca în cazul presei pentru balo¡i rotunzi cu camerå fixå. La achizi¡ionarea unei prese din gama Extreme, Dicor Land acordå ca bonus în consumabile 4 valuri de plaså de balotat ¿i 10 din¡i colectori. Mondiale 120 Combi Este o preså pentru balo¡i rotunzi cu camerå fixå ce reprezintå solu¡ia optimå pentru balotare ¿i înfoliere cu un singur utilaj. La recoltare, materialul de pe câmp este tåiat, balotat ¿i înfoliat într-o singurå opera¡iune, ceea ce reduce considerabil tasarea terenului, timpul de lucru, consumul de carburant ¿i realizeazå balo¡i de calitate superioarå. Func¡iile presei Mondiale 120 Combi sunt complet automate, fiind disponibile douå sisteme de tåiere, douå tipuri de legare ¿i una dintre cele mai rapide ma¿ini de înfoliat cu douå sisteme de tensionare a foliei de pe pia¡å. Detalii, pe www.dicorland.ro. Arpad DOBRE 50

Profitul Agricol 20/2021

Justi¡ia americanå men¡ine restric¡iile de sacrificare a porcilor Compania americanå Seaboard Foods, al doilea cel mai mare producåtor de carne de porc din SUA, a pierdut procesul prin care cerea amânarea impunerii unei limite maxime de porci care pot fi sacrifica¡i pe orå. Limita a fost solicitatå chiar de un grup de angaja¡i ai Seaboard, care a contestat o lege a administra¡iei Trump prin care abatoarele puteau sacrifica oricâte animale doresc. Angaja¡ii au demonstrat cå viteza mai mare de sacrificare reprezintå un pericol pentru muncitori, ¿i a provocat un numår mai mare de accidente.

INFORMA}II

EXTERNE

Greva cowboy-ilor din Argentina John Deere se a¿teaptå la profituri mai mari Grupul Deere & Co ¿i-a revizuit în cre¿tere ¡inta de profit din acest an, pe fondul cererii foarte ridicate de echipamente agricole ¿i de construc¡ii. Compania a avertizat înså cå existå un deficit global de chip-uri din semiconductori, care ar putea afecta grav produc¡ia ¿i livrarea echipamentelor la termen. Ac¡iunile grupului au avut un an excelent, în care valoarea lor a crescut cu 32%. India reduce subven¡iile pentru exportul de zahår Guvernul indian a anun¡at cå subven¡iile acordate exportatorilor de zahår vor fi reduse cu o treime, de la 6.000 la 4.000 de rupii per tonå. Exportatorii spun cå decizia nu va avea un impact semnificativ, pentru cå cererea de zahår pe pie¡ele interna¡ionale råmâne la un nivel ridicat ¿i aproximativ 95% din ¡inta de export pentru acest an a fost deja realizatå. Autoritå¡ile indiene au introdus subven¡ia în decembrie, pentru a-i ajuta pe producåtorii de zahår så reducå stocurile uria¿e acumulate în depozite ¿i så-i plåteascå pe fermieri. 52

Producåtorii de carne de vitå din Argentina vor opri toate vânzårile timp de 30 de zile, pentru a manifesta împotriva deciziei guvernului de a interzice exporturile. “Aceastå strategie a autoritå¡ilor este profund gre¿itå, iar greva este doar primul nostru råspuns”, a declarat Jorge Chemes, pre¿edintele Confedera¡iei Rurale din Argentina. Guvernul Argentinei ar fi luat aceastå decizie în încercarea de a re-

duce pre¡urile pe pia¡a internå, pe fondul infla¡iei care a scåpat de sub control ¿i ar putea depå¿i 50%. Argentina este al cincilea cel mai mare exportator de carne de vitå din lume ¿i a vândut 897.500 tone partenerilor externi în anul 2020, cu o valoare totalå de 2,7 miliarde de dolari. Peste jumåtate din cantitatea totalå a ajuns în China. Exporturile spre China au crescut cu 8,3% în luna martie, cu o valoare de 225,8 milioane de dolari.

Fermierii britanici vor primi pensii speciale Guvernul britanic vrea så-i convingå pe fermierii în vârstå så iaså la pensie, prin acordarea de stimulente financiare. Måsura face parte dintr-o serie mai amplå, care schimbå sistemul actual de subven¡ii ¿i oferå recompense fermierilor care protejeazå mediul înconjuråtor. Unii dintre agricultorii în vârstå sunt mai greu de convins så adopte noile tehnici ecologice, a¿a cå guvernul vrea så for¡eze o schimbare de genera¡ii. Fermierii care se pensioneazå vor

primi o sumå care începe de la 50.000 de lire sterline ¿i poate ajunge pânå la 100.000 de lire pentru cei care de¡in suprafe¡e mari de teren. “În¡eleg cå unii fermieri vor så continue vechile tradi¡ii ¿i metode agricole, doar cå aceastå mentalitate împiedicå progresul în industrie. O perspectivå nouå poate schimba totul. În orice domeniu, tinerii sunt cei care aduc schimbarea, ¿i agricultura nu este o excep¡ie”, a declarat George Eustice, ministru al Mediului de la Londra. Profitul Agricol 20/2021

INFORMA}II EXTERNE

Acordul comercial dintre Marea Britanie [i Australia Acordul de liber schimb negociat între Marea Britanie ¿i Australia este puternic contestat de fermierii englezi, care se tem cå va permite importul de alimente ieftine. Conform unor surse neoficiale, guvernul de la Londra este dispus så accepte importuri nelimitate de produse agricole australiene fårå taxe vamale, dupå o perioadå de tranzi¡ie de 15 ani. Uniunea Na¡ionalå a Fermierilor Britanici (NFU) a trimis guvernului o

listå de întrebåri despre protec¡iile ¿i subven¡iile de care vor beneficia fermierii pentru a putea concura cu competitorii de la Antipozi. Acordul cu Australia a fost criticat atât de partidele de opozi¡ie din Anglia, cât ¿i de guvernele regionale din Sco¡ia, ºara Galilor ¿i Irlanda de Nord. Presa britanicå a scris cå unii mini¿tri din cabinetul Johnson se opun ¿i ei tratatului, dar purtåtorul de cuvânt al guvernului a dezmin¡it aceastå informa¡ie.

Cel mai mare proiect horticol din Europa Prima grådinå urbanå a Societå¡ii Horticole Regale (RHS) din Marea Britanie a fost deschiså în ora¿ul Salford ¿i este consideratå cel mai important proiect de horticulturå din Europa. Grådina a costat peste 35 de milioane de lire sterline ¿i deschiderea a fost amânatå cu un an din cauza pandemiei. Proiectul are o suprafa¡å totalå de 62 hectare ¿i peste 250.000 de specii diferite de plante. Investi¡ia a creat 100 de noi locuri de muncå, majoritatea angaja¡ilor fiind localnici. Ea va fi folositå ¿i într-un proiect de cercetare care studiazå legåtura între sånåtate ¿i activitatea în aer liber. Profitul Agricol 20/2021

Medicii din zonå vor putea trimite pacien¡i care vor participa într-un program de grådinårit terapeutic pentru a-i ajuta cu diverse probleme psihologice sau sociale. Proiectul a fost construit pe un domeniu care a apar¡inut unui lord, unde exista un castel ¿i un parc impresionant. Castelul a fost înså distrus dupå un incendiu în anul 1943, parcul nu a mai fost îngrijit ¿i o mare parte a domeniului era abandonat.

pagini de Drago[ B|LDESCU

Încå un producåtor american de carne anchetat Procurorii federali americani au deschis încå o anchetå de manipulare a pre¡urilor pe pia¡a de carne, care vizeazå compania Claxton Poultry Farms Inc din statul Georgia. Doi dintre managerii companiei au fost deja pu¿i sub acuzare. Claxton Poultry Farms are o produc¡ie anualå de peste 130 milioane de tone de carne de pui ¿i ar putea plåti o amendå de 100 de milioane de dolari. O nouå tehnologie de identificare a bolilor grâului Compania britanicå Omega Corp a patentat o tehnologie de detectare timpurie a problemelor culturilor de grâu, cum ar fi fuzarioza sau septorioza. Sistemul folose¿te imagini cu rezolu¡ie mare realizate de drone ¿i trimite alerte atunci când problemele sunt încå într-un stadiu incipient. Fermierii englezi apeleazå la tehnologie împotriva ho¡ilor Fermierii din Marea Britanie investesc în tot mai multå tehnologie pentru a se proteja de ho¡i, pe fondul infrac¡ionalitå¡ii tot mai ridicate din zonele rurale. Inclusiv fermele mici sunt dotate cu camere video, sisteme de senzori sau ¿i sunt membre ale comunitå¡ii vigilente locale. Mul¡i fermieri au început så poarte ¿i camere corporale, similare cu cele folosite de poli¡ie, pentru a înregistra orice fel de evenimente suspecte. Americanii sunt avertiza¡i så nu mai sårute gåini Autoritå¡ile americane au avertizat popula¡ia så nu mai sårute gåini sau pui vii, din cauza unei epidemii de salmonella care s-a extins la nivel na¡ional. Au fost raportate în ultima såptåmânå 163 cazuri de infec¡ie în 43 de state, majoritatea dupå ce oamenii au mângâiat sau au pupat påsåri domestice. Centrul Federal de Preven¡ie a Bolilor a explicat cå påsårile pot transmite boala chiar dacå par a fi sånåtoase ¿i curate, iar bacteria poate provoca infec¡ii grave. 53

MICA PUBLICITATE STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR| BISTRI}A Str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, 420127, Bistri¡a, jud. Bistri¡a-Nåsåud tel. 0263.217.895, tel/fax. 0363.100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

organizeazå, în data de 03.06.2021, ora 11:00, LICITAºIE PUBLICÅ DESCHISÅ CU STRIGARE pentru vânzarea unor bunuri aprobate spre casare Informa¡ii suplimentare despre toate bunurile scoase la licita¡ie se pot ob¡ine de la sediul nostru sau de pe site-ul unitå¡ii www.scdp-bistrita. ro, sec¡iunea “Anun¡uri” Bunurile pot fi våzute la sediu, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul: 0746.541.081. Taxa de participare este de 200 lei (nerambursabilå), iar garan¡ia de participare este de 10% din valoarea op¡iunilor, sume ce pot fi achitate la casieria de la sediu sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri¡a.

Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 31.05.2021.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni str. Mårului nr. 402, Måråcineni, jud. Arge¿

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 17.06.2021 pentru ocuparea unui post vacant de

MUNCITOR CALIFICAT II Cerin¡e:  Studii generale;  Abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå. Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti - Måråcineni dupå urmåtorul calendar: - 02.06.2021 - ora 16:00 - termen limitå de depunere a dosarului pentru concurs; - 17.06.2021 - ora 10:00 - proba scriså; - 22.06.2021 - ora 10:00 - proba interviu.

Detalii privind tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la secretariatul lCDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, tel: 0248.278.066

Campania de toamnå bate la u¿ile fermelor! Câmpurile trebuie din nou însåmân¡ate cu cea mai bunå geneticå pentru a avea produc¡iile scontate. Agxecutive revine cåtre speciali¿tii din agribusiness cu o nouå pozi¡ie:

Sales Representative pentru zonele AG ¿i OT Aceastå pozi¡ie va face parte din noua echipå de vânzåri a unui producåtor de semin¡e, cu o istorie bogatå în breeding-ul de floarea-soarelui, rapi¡å, porumb ¿i sorg. Beneficiarul nostru face parte dintr-unul din cele mai importante grupuri multina¡ionale din agribusiness-ul global cu puternice sinergii între diversele categorii de inputuri.

Candidatul potrivit de¡ine: • Experien¡å de minim 2 ani în semin¡ele pentru cultura mare în zonele Arge¿, respectiv Olt • Cunoa¿terea personalå a distribuitorilor de inputuri din zona alocatå ¿i abilitå¡i dovedite de negocieri B2B cu ace¿tia • Studii superioare în sectorul agronomic, putând oferi ¿i consultan¡å tehnicå cåtre fermierii-cheie • Permis cat. B, bun utilizator de Microsoft Office (Excel, PowerPoint, Outlook). Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorilor angaja¡i så råmânå ridicatå ¿i a atinge performan¡a comercialå scontatå! 54

Profitul Agricol 20/2021

:ngr\[\minte Azomure[ pentru Pele[ [i S\vâr[in Azomure¿ a anun¡at såptåmâna trecutå parteneriatul cu Funda¡ia Colec¡ia Familiei Regale a României ¿i cu Asocia¡ia pentru Patrimoniul Regal Pele¿, pentru reamenajarea peisagisticå de pe Domeniile Regale de la Såvâr¿in ¿i Sinaia. Azomure¿ este totu¿i cel mai important producåtor de îngrå¿åminte din România. Este cât se poate de fireascå cooptarea lor în vederea sus¡inerii proiectelor de amenajare peisagisticå de pe domeniile de¡inute de Familia Regalå a României. Speciali¿tii companiei vor oferi solu¡ii de fertilizare pentru cele douå Domenii Regale, Pele¿ ¿i Såvâr¿in. Fertilizan¡ii fac parte din gama Azomure¿ ¿i vor fi selecta¡i în func¡ie de condi¡iile de sol ¿i climå din fiecare regiune. Solu¡iile de fertilizare vor fi adaptate atât vegeta¡iei de pe cele douå domenii, cât ¿i planurilor USAMV Bucure¿ti, care se ocupå de dezvoltarea fondului vegetal. Pe Domeniul Regal de la Såvâr¿in se va monta un nou sistem de irigare, astfel încât plantele så aibå la dispozi¡ie 56

permanent apå ¿i fertilizan¡i. La Pele¿ se vor ¡ine mai multe workshop-uri ale studen¡ilor de la Facultatea de Horticulturå, care vor desfå¿ura programe ¿i lucråri în beneficiul patrimoniului natural de pe peluza ¿i terasele castelului. Azomure¿ face parte din grupul elve¡ian Ameropa ¿i produce anual aproximativ 1,6 milioane de tone de îngrå¿åminte pe platforma industrialå de la Târgu Mure¿. Peste 75% din produc¡ia anualå este utilizatå în România, iar restul merge la export.

scop caritabil pentru: conservarea operelor de artå ¿i a obiectelor din Colec¡ie, deschiderea Re¿edin¡elor Regale spre vizitare, organizarea expozi¡iilor tematice ¿i publicarea unor volume de specialitate, cataloage ale expozi¡iilor ¿i ghiduri dedicate Re¿edin¡elor Regale sau operelor de artå. Asocia¡ia pentru Patrimoniul Regal Pele¿ are ca misiune protejarea, conservarea, restaurarea ¿i punerea în valoare a patrimoniului istoric, arhitectural, artistic ¿i peisagistic de pe Domeniul Regal Pele¿, nucleul dezvoltårii regiunii ¿i comunitå¡ii locale pe plan economic, turistic ¿i cultural.

Funda¡ia Colec¡ia Familiei Regale a României dezvoltå diverse proiecte în

Arin DORNEANU

Directorul general al Azomure¿, Harri Kiiski (foto), a declarat cå “parteneriatul început în aceastå primåvarå reprezintå un pas important pentru Azomure¿ în a sus¡ine comunitå¡ile ¿i oferå suport în douå zone cu o puternicå încårcåturå istoricå. Domeniile Regale Pele¿ ¿i Såvâr¿in reprezintå douå puncte de atrac¡ie pentru turi¿tii români ¿i stråini, este ¿i de datoria noastrå så oferim expertiza pe care o avem pentru ca aceste locuri så fie men¡inute în cele mai bune condi¡ii.” Profitul Agricol 20/2021

PAGINA DE HOBBY Feri]i-v\ de ursule]i! Dupå ce au fåtat în plinå iarnå, e vremea când ursoaicele î¿i scot din bârlog puii deja ståpâni pe picioarele lor ¿i dornici så cunoascå împrejurimile. Curiozitå¡ii lor în cre¿tere i se adaugå ¿i convingerea instinctivå a mamei cå vremea „cre¿ei” a trecut ¿i cå a venit timpul „grådini¡ei”, cu primele lec¡ii menite a-i pregåti pentru via¡å. Dincolo de tipicul speciei cu a cårui zestre au venit pe lume, de acum î¿i vor însu¿i învå¡åturi ¿i vor cåpåta deprinderi necesare supravie¡uirii într-un univers bazat pe dreptul celui mai tare, mai ingenios ¿i mai adaptabil. Exemplul personal al ursoaicei primeazå. Ea le imprimå ¿i le cultivå progeniturilor sentimentul de siguran¡å ¿i de confort în anumite locuri sau aversiunea fa¡å de altele, socotite ostile. A¿a se explicå de ce micile jucårii de plu¿ conduse de mamå în zonele frecventate de oameni ori în preajma locurilor de depozitare a de¿eurilor menajere vor continua så¿i påstreze acest obicei ¿i dupå despår¡irea de mentorul lor, îndeob¿te pe tot cursul vie¡ii. Pe meleagurile noastre, recent importata solu¡ie a relocårilor se dovede¿te absolut superfluå, câtå vreme aceste sålbåticiuni, chiar deportate la peste o sutå de kilometri distan¡å, revin în locurile de ba¿tinå. Iar România nu e nici Siberia ¿i nici Alaska, unde spa¡iul are alte dimensiuni. În cazul acestor ac¡iuni inutile sau experimentale, totul se reduce doar la o sisificå risipå de energie ¿i de bani. Nu ai vorbesc despre lagårul de la Zårne¿ti, våzut ca alternativå mult trâmbi¡atå, chipurile tabårå de recreere a ur¿ilor pentru care castrarea, aglomera¡ia ¿i hrana de subzisten¡å s-ar cuveni så constituie garan¡ia unei båtrâne¡i lini¿tite… Abia m-am întors dintr-o plimbare de-a lungul unui drum forestier, la capåtul cåruia, printre petice de zåpadå uitatå de înaintarea nehotårâtå a primåverii, am deslu¿it pe påmântul jilav urmele recente ale unei ursoaice înso¡ite de cei doi pui ai såi, încå nevârstnici. Am fåcut imediat cale Profitul Agricol 20/2021

întoarså, de¿i avusesem în plan så dau o raitå pe la vechiul loc de leurdå (ziså ¿i usturoiul-ursului), cu gândul la o salatå de sezon. În astfel de situa¡ii, nu ¿tii niciodatå dacå simpla nevinovå¡ie este suficientå pentru ca totul så se termine cu bine.

Mul¡i amatori de excursii silvestre se socotesc noroco¿i dacå întâlnesc în drum animale sålbatice pe care, imortalizândule cu telefonul mobil sau cu aparatul de fotografiat, le pot posta pe re¡elele de socializare, spre admira¡ia prietenilor virtuali. Ceea ce nu ¿tiu, dar au, fatalmente, toate ¿ansele så afle ace¿ti entuzia¿ti ignoran¡i – mâna¡i, de altfel, de inten¡ii bune – este cå puii de urs, de¿i pot pårea neajutora¡i ori chiar abandona¡i, sunt supraveghea¡i continuu de mama lor. În marea majoritate a cazurilor, chiar dacå nu î¿i face remarcatå prezen¡a, ea se supune, trup ¿i suflet, poruncilor instinctului matern. La nevoie, se pune în mi¿care. Odatå pornitå, ca o stihie, nimic nu o mai poate opri, iar for¡a ei este colosalå, numai dacå ne gândim cå, printr-o simplå loviturå de brâncå, poate rupe ¿ira spinårii a unei vite mari, iar for¡a fålcilor sale, înarmate cu col¡i aprigi, e în stare så perforeze o¡elul oricårei carabine. La muzeul de vânåtoare

din Sibiu, existå un asemenea exponat, care te pune pe gânduri. Despre ce înseamnå o ursoaicå în atac vorbe¿te ¿i recentul caz tragic de la Azuga, când, ajungând în preajma bârlogului acesteia, un turist a fost fåcut fårâme. În acela¿i timp, la No¿lac, în jude¡ul Alba, un ursac cåsåpea opt oi ¿i patru miei în câteva minute. Întâmplårile prezintå nuan¡åri, de vreme ce nu avem la dispozi¡ie toate datele. De pildå, må în-

treb ce cåuta un simplu drume¡ în inima pådurii, ¿tiut fiind faptul cå ur¿ii nu-¿i cautå adåpost de iarnå la drumul mare. Se opineazå cå era un cåutåtor de coarne de cerb lepådate. Cât prive¿te flåmândul dedat la jaf, e de presupus cå a cedat tenta¡iei ¿i nevoii de a se hråni, câtå vreme omul ¿i-a extins latifundiile în biotopul sålbåticiunilor, ¿i a¿a tot mai restrâns. De aceea, cred cå trebuie revizuitå concep¡ia unora privitoare la farmecul turismului în sânul naturii sålbatice, unde frå¡ia dintre om ¿i celelalte vie¡uitoare ar fi una edenicå. În spiritul celor de mai sus, sfatul meu e så påråsi¡i în grabå locul în care a¡i remarcat prezen¡a unor ursule¡i, fie ea ¿i sub formå de urme întipårite pe zåpadå sau pe påmântul reavån: undeva, în desi¿, „garda lor de corp” este… în blocstarturi!

Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 26.05 - 9.06.2021

Ilie Sârbu 26.05.1950, fost ministru Nicolae Nica 26.05.1977, director general Biocrop Hora¡iu Olaru 27.05.1935, pre¿edinte Asocia¡ia Generalå a Medicilor Veterinari Drago¿ Våeti¿ 27.05.1975, director vânzåri Kwizda Agro Romania Ioan Påun Otiman 28.05.1942, acad. Secretar General al Academiei Daniel Botånoiu 29.05.1967, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii Dan ºandea 29.05.1969, fermier din Apahida, pre¿edinte Coop. Some¿-Arie¿ Teodor Chelaru 30.05.1978, Cargill Agricultura Andrei Ionu¡ Ciocoiu 30.05.1987, Category Marketing Manager Oilseeds, Corteva Nini Såpunaru 2.06.1963, fost pre¿edinte Comisia pentru Agriculturå Markus Salmen 4.06.1983, director comercial Caussade Semences Constantin Ståncescu 5.06.1943, ac¡ionar Alcedo Beier Michael 5.06.1973, director general Claas Cristian Deliu 6.06.1978, director vânzåri Pioneer Ludovic Cousin 6.06.1979, director comercial Maisadour România Alexandru Bude 7.06.1941, director ¿tiin¡ific INCDA Fundulea Corina Mare¿ 7.06.1971, director general DLG Intermarketing Dana Såvoiu 9.06.1968, director general Alfa Semences 58

Programul “o vac\ pentru un vaccin” Richard al III-lea spunea (cel pu¡in a¿a ne zice Shakespeare) “dau regatul meu pentru un cal”. Aståzi, regele Thailandei (a urcat pe tron abia în 2019) zice “dau o vacå celui care se vaccineazå”. Sau cel pu¡in a¿a a aflat Digi 24 cå e la modå în Thailanda pentru stimularea campaniei de vaccinare. Pe rege îl cheamå Maha Vajiralongkorn, dar i se spune, pe scurt, Rama X. Se pare cå ¡åranii thailandezi iubesc mai tare vacile decât teoriile conspira¡ioniste, cåci numårul de vaccina¡i a

crescut brusc. Pentru cei fårå afinitå¡i rurale, autoritå¡ile thailandeze au gåsit ¿i alte cadouri: lån¡i¿oare de aur, cupoane cu reduceri la magazine mari sau chiar sume de bani cash. În jur de 1,64 de milioane de thailandezi s-au vaccinat pânå acum cu cel pu¡in o dozå, iar alte 7 milioane sunt înregistra¡i pentru a se imuniza. ºara are o popula¡ie de aproximativ 66 de milioane.

Arin DORNEANU

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Locul unde se întorc påsårile – Crengi de måce¿! 2) A ini¡ia un act de 9 10 culturå – ºinut sub presiune; 3) Puse în func¡ie – Luatå de la gurå; 4) Nota... direc¡iei – A pierdut coroana; 5) Gurå de foc – A face totul; 6) Cople¿it de stele; 7) Urmåritå pe stadion – Mijloc de lunå! 8) Neagrå la inimå – Nu-i agreatå la palat; 9) Ridica¡i de la opincå – Bågat pe mânecå; 10) Cåzu¡i la proba practicå.

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 19/2021 ORIZONTAL: RAPA - IARBA; INFRANTA - T; NS - MUSAFIR; DECOR - CARO; E - ANIMALIC; AFRICA - AGI; LACUNE - AT; LOB - LOPATA; ETUI - SILIT; RESTRICTII.

VERTICAL: 1) Micu¡ul din albie – Secretul cardului; 2) A decora într-un cadru festiv – Date la repezealå; 3) Pus în balan¡å – Vânåtor de fazani; 4) Acoperirea vasului; 5) Poartå la hipodrom – Asta nu-i de crezut – Oferta din ziar! 6) Ridicatå la putere; 7) Înscri¿i la fårå frecven¡å – Componen¡i ai unui ansamblu liric; 8) Dat la întâlnire – Atins de pojar; 9) Specie de liliac – N-ai vrea så-l vezi; 10) Retra¿i din circula¡ie. Profitul Agricol 20/2021