Profitul Agricol nr. 20, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 20 din 22 mai 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 20/2024

Nu se poate performan]\ f\r\ cifre precise

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Jum\tate din rapi]a sem\nat\ în toamn\ s-a întors, îmi spune reprezentantul unei companii semincere. S-au sem\nat 650.000 de ha, au mai r\mas vreo 320-330 de mii. Îmi exprim îndoiala [i începe “negocierea”> “Poate nu jum\tate, dar 40% sigur s-au întors!”. Num\rul exact al hectarelor de rapi]\ întoarse [i ce anume s-a întâmplat cu suprafe]ele respective (dac\ au fost sem\nate cu pr\[itoare sau alte culturi de prim\var\, ori l\sate pârloag\) sunt informa]ii de importan]\ major\. Cel pu]in prin alte ]\ri, care fac strategii adev\rate. La noi, cine are aceast\ informa]ie? Cine poate spune, cu certitudine, câte hectare de rapi]\ s-au întors [i ce s-a sem\nat în locul lor? Nimeni. Statistica, direc]iile agricole, asocia]iile profesionale, firmele specializate sunt în cea]\, lucreaz\ cu aproxim\ri. Suntem furibunzi la adresa Comisiei Europene c\ nu “ne d\” derogare pentru neonicotinoide, dar nimeni nu [tie ce pagube au produs Zabrus, afidele, mu[tele, la p\ioase, respectiv Tanymecus [i viermii sârm\ la pr\[itoare. Nimeni nu [tie câte hectare s-au întors din cauza acestor insecte la nivel na]ional. Nu se [tiu nici m\car pagubele exacte din jude]e precum Ialomi]a sau C\l\ra[i, unde an de an sunt inevitabile atacurile acestor d\un\tori [i ar fi necesar\ o monitorizare foarte atent\. S\ mai zic de produc]ii? C\ ministrul a tot promis, din vara 2023, c\ le face publice, dar nici acum nu s-au comunicat cele ale anului trecut?! Ai zice c\ sunt secretizate, ca s\ se fac\ jocuri de pia]\ cu cifrele cunoscute doar de o mân\ de oameni. Cred c\ de fapt ministerul efectiv nu are aceste date. Date reale, zic, nu cifre scoase “din burt\”. De mul]i ani de zile se lucreaz\ doar cu sondaje [i extrapol\ri, astfel c\ arareori cifrele din scriptele oficiale se apropie de cele ale companiilor (furnizoare de semin]e sau traderi). Ce strategie se poate creiona f\r\ statistici reale?

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 20/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Scad u[or efectivele de animale Fra]ii Zifceac ;[i consolideaz\ afacerea cu utilaje agricole

Relaxarea standardelor de mediu ;n agricultur\

Seceta, înc\ prezent\ în Moldova, Muntenia [i Oltenia

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Produc]ia de gr=u cre[te u[or

658 milioane tone de semin]e oleaginoase

:n ianuarie, comer]ul agroalimentar al UE a fost pe plus 18 Malaiezia ofer\ urangutani partenerilor comerciali

Inunda]iile din Brazilia scumpesc soia

FMC continu\ monitorizarea d\un\torilor Helicoverpa armigera [i Ostrinia nubilalis Florian Tra[c\, director SCDA Pite[ti - Albota>

“Nu exist\ alternative la neonicotinoide”

Fonterra vrea s\ renun]e la mai multe active

Tineri interesa]i de cercetarea agricol\

Cum se pot ob]ine 6 tone de grâu cu cheltuieli sub 3.500 de lei/ha Nout\]ile din portofoliul Saaten-Union

Industria zah\rului din Cuba, aproape de colaps

USDA> g\titul ucide virusul gripei aviare din carnea de vit\

Ma[ini & utilaje

Un distribuitor 2 ;n 1, Amazone ZG-TX

Kverneland iXdrive a ajuns [i ;n Rom=nia

Deutz-Fahr s-a stabilizat bine între preferin]ele fermierilor

Culturile de toamn\ [i de prim\var\ evolueaz\ normal în Cluj 28 :nc\ un premiu pentru tractorul Claas Xerion 12 Tanymecus> peste un secol de pagube 29 Pr\[it mecanic asistat de GPS, eficient, rapid [i simplu Agricultura are nevoie mai ales de noile tehnologii 32 Tractor electric de 160 CP, în teste în Fran]a

Cre[terea animalelor

Culturi vegetale Ziua Câmpului Merpano, pentru agricultorii din C=mpia de Vest

V=nz\rile de pesticide au sc\zut cu 10%

:n Italia, armata va reduce popula]ia de porci mistre]i

Rusia intr\ ;n for]\ pe pia]a lactatelor în Nordul Africii, Orientul Mijlociu [i Asia

Decarbonizare, energie verde [i mai mult\ zootehnie

Asocia]ia Aberdeen Angus [i-a f\cut propriul semtest

Din 2028, Australia 23 nu va mai exporta oi vii

Anvelopa care aduce profit

42 42

Politic\ Trei fermieri candideaz\ la alegerile din 9 iunie, în Timi[

Hobby Banat Brunch, cu cl\tite flambate [i tochitur\ cu m\m\ligu]\

EVENIMENTELE Scad exporturile de cereale ucrainene prin Constan]a Exporturile ucrainene de cereale prin portul Constan]a au sc\zut cu 30% în acest an, pân\ la 3,05 milioane de tone în primele patru luni. Constan]a r\mâne cea mai important\ cale alternativ\ de export pentru cerealele din statul vecin, dar Ucraina poate transporta acum cantit\]i tot mai mari de cereale prin porturile proprii de la Marea Neagr\, dup\ crearea noului coridor de export care folose[te apele teritoriale ale României [i Bulgariei. În luna aprilie, în portul Constan]a au fost înc\rcate 890.000 de tone de cereale din Ucraina.

Ministrul chinez al Agriculturii, anchetat pentru corup]ie Ministrul Agriculturii din China, Tang Renjian, este investigat de procurorii anticorup]ie pentru “înc\lc\ri grave” ale legii [i a disciplinei de partid. Este un caz neobi[nuit pentru c\ de obicei demnitarii importan]i din China nu sunt investiga]i înainte de a fi demi[i din func]ie. În vârst\ de 62 de ani, Tang [ia început cariera în Ministerul Agriculturii [i a ocupat func]ii de conducere în guvernele provinciale din Guangxi [i Gansu. El a fost numit ministru în decembrie 2020 [i a coordonat campania de cre[tere a securit\]ii alimentare a Chinei, o prioritate a pre[edintelui Xi Jinping. Dup\ ce a devenit pre[edinte, liderul de la Beijing a lansat o campanie masiv\ împotriva corup]iei din administra]ia public\, pentru a men]ine disciplina în Partidul Comunist Chinez. În ultimele luni, mai mul]i demnitari importan]i au fost demi[i sau viza]i de anchete ale procurorilor, în special în domeniul financiar-bancar.

S|PT|MÂNII Scad u[or efectivele de animale România a avut efective mai mici de bovine, porcine, ovine [i caprine, în 2023. Doar num\rul de p\s\ri a crescut, anun]\ Institutul Na]ional de Statistic\.

fectivele de bovine, porcine, ovine [i caprine au fost în sc\dere în România, în 2023, fa]\ de anul anterior, în timp ce num\rul total de p\s\ri s-a majorat cu 0,7%, relev\ datele publicate de INS. Num\rul total de bovine [i efectivul matc\ (vaci pentru lapte, bivoli]e pentru reproduc]ie [i juninci pentru reproduc]ie) la 1 decembrie 2023 fa]\ de 1 decembrie 2022 au sc\zut cu 1%, respectiv cu 1,4%. De asemenea, num\rul total de porcine [i efectivul matc\ (scroafe de pr\sil\) au sc\zut cu 5,2%, respectiv cu 4,2%. Datele INS arat\, totodat\, c\ atât num\rul total de ovine [i caprine, cât [i efectivul matc\ (oi, mioare [i capre) au sc\zut cu 0,1%. În schimb, num\rul total de p\s\ri [i num\rul de p\s\ri ou\toare adulte au crescut cu 0,7%, respectiv cu 5,4%.

În perioada 2006 - 2023, efectivele de bovine au sc\zut continuu, din anul 2006 pân\ în anul 2011, ajungând la 1,98 milioane de capete.

Din anul 2011 pân\ în anul 2023, efectivele de bovine s-au men]inut la un nivel relativ constant, reprezentând 61,9% în anul 2023 fa]\ de anul 2006. Conform statisticii oficiale, [i efectivele de porcine s-au redus continuu, ajungând la 46,3% în anul 2023 fa]\ de anul 2006, iar efectivele de ovine [i caprine au avut un trend oscilant, atingând în anul 2023 un nivel de 11,72 milioane de capete, respectiv cu 39,4% mai mult fa]\ de anul 2006. La efectivele de bovine, România s-a situat pe locul 10 în Uniunea European\, dup\ Fran]a, Germania, Irlanda, Polonia, Spania, Italia, Olanda, Belgia [i Austria. În ceea ce prive[te densitatea la 100 ha teren, România s-a aflat pe locul 20, fiind urmat\ de Grecia [i Bulgaria. Potrivit INS, la efectivele de porcine, România s-a situat pe locul nou\ în Uniunea European\, dup\ Spania, Germania, Fran]a, Danemarca, Olanda, Polonia, Italia [i Belgia. În ceea ce prive[te densitatea la 100 ha teren, România s-a aflat pe locul 19, fiind urmat\ de Slovacia, Lituania [i Bulgaria. La efectivele de ovine [i caprine, România s-a situat pe locul al doilea în rândul statelor membre, dup\ Spania. În ceea ce prive[te densitatea la 100 ha teren, România s-a aflat pe locul al doilea, dup\ Grecia.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 20/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Relaxarea standardelor de mediu ;n agricultur\ Statele UE au agreat un proiect de revizuire a standardelor de mediu din cadrul Politicii Agricole Comune. Conform propunerii, se va putea elimina regula care-i oblig\ pe fermieri s\ nu cultive tot terenul pe care îl exploateaz\. A fost eliminat\ [i rota]ia obligatorie a culturilor, iar fermele cu o suprafa]\ mai mic\ de 10 hectare, care reprezint\ aproximativ 60% din totalul fermelor europene, vor fi scutite de controale de mediu. O alt\ solicitare a fermierilor protestatari este impunerea unor pre]uri corecte de achizi]ie pentru produsele

lor, care s\ nu fie mai mici ca cele de produc]ie. În acest scop, UE va crea un mecanism de monitorizare a pre]urilor, f\r\ alte m\suri concrete pe moment. O scrisoare deschis\ semnat\ de 140 de organiza]ii de mediu din Europa a condamnat îns\ proiectul, pe care îl consider\ un demers populist înaintea alegerilor europarlamentare programate în luna iunie. Noile reglement\ri vor intra oficial în vigoare pân\ la sfâr[itul lunii, iar fermierii pot solicita aplicarea lor retroactiv\ pentru primele luni ale anului.

Fra]ii Zifceac ;[i consolideaz\ afacerea cu utilaje agricole Fra]ii Ianco [i Ioji Zifceac, proprietarii Maxagro, au inaugurat noul sediu al Maxutil, afacerea lor cu utilaje agricole, dar [i non-agricole. “Vindem peste tot ;n lume, nu doar ;n Rom=nia. Inclusiv în China am dat

multe. În SUA am vândut vreo 15 ma[ini. Aducem orice tip de utilaje. Am vândut [i un vapor, [i iahturi. Orice exist\ pe planet\ vindem [i cump\r\m. Lu\m de peste tot [i vindem oriunde în lume. Am dat în peste 20 de ]\ri pân\ acum”, a spus Daiana Zifceac, ac]ionarul [i director executiv. Ioji Zifceac spune c\ afacerea cu utilaje a pornit dup\ ce au ;nceput s\ v=nd\ primele utilaje cump\rate ;n cadrul fermei Maxagro. “Am decis s\ facem din v=nzarea de utilaje ceva profesionist. A[a a ap\rut Maxutil.”

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 20/2024

Cosmin Chiorean a preluat conducerea Soufflet Agro Rom=nia La ;nceputul s\pt\m=nii, Cosmin Chioreanu a preluat pozi]ia de country lead Soufflet Agro. Are o experien]\ ;n agribusiness c=[tigat\ at=t ;n ]ar\, dar [i afar\, conduc=nd opera]iunile Bayer din Ungaria.

Schimb\ri în Ministerul Agriculturii Pe t\cute, ministrul Florin Barbu a decis schimbarea secretarului general al ministerului, Mihail Sp\t\relu Pu]intei cu Virgil Lauren]iu G\man. Ordinul a fost publicat deja în Monitorul Oficial.

Pe surse, Tinel Gheorghe, noul director general al APIA Liberalul Tinel Gheorghe este creditat, pe surse, c\ va fi numit noul director general al APIA, Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\. Tinel Gheor ghe, fost pre[edinte al PNL Ialomi]a, fost deputat membru în Comisia de Agricultur\, este acum director general adjunct în cadrul ministerului, coordonând zootehnia în cadrul departamentului de Politici Agricole. Se spune c\ este sus]inut de un fost ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur.

Silviu Mihai, ales vicepre[edinte CEPM CEPM - Confedera]ia European\ a Produc\torilor de Porumb din Europa, [i-a ales o nou\ conducere. Silviu Mihai, fermier cu 1.500 de hectare, vicepre[edinte al Forumului APPR [i fost pre[edinte al ACCPT Ialomi]a, a fost ales vicepre[edinte al Confedera]iei [i membru în consiliul de conducere. Pre[edinte al CEPM a fost ales francezul Franck Labordec.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Seceta, înc\ prezent\ în Moldova, Muntenia [i Oltenia Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni a cantit\]ilor de precipita]ii în perioada 13 - 19 mai 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Transilvania 0,4 l/mp< Cri[ana 2,4 l/mp< Oltenia 0,7 l/mp< Moldova 0,0 l/mp< Maramure[ 0,8 l/mp< Banat 1,1 l/mp< 8

Muntenia 0,0 l/mp< Dobrogea - 0,0 l/mp. În cultura grâului de toamn\, aprovizionarea cu ap\ pe adâncimea de sol 0-100 cm prezint\ valori satisf\c\toare pân\ la apropiate de optim [i optime în Maramure[, Cri[ana [i Banat, cea mai mare parte a Transilvaniei, local estul [i sudul Dobrogei, nord-vestul, vestul, nordul [i sudul Munteniei, izolat nordul [i sudul Olteniei, estul Moldovei. Con]inutul de umiditate din sol se încadreaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute

(secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\), pe suprafe]e extinse din Moldova, Muntenia [i Oltenia, local în nordul [i centrul Dobrogei, estul [i sudul Transilvaniei. În cultura de porumb, rezerva ap\ în stratul de sol 0-20 cm se situeaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime, pe aproape întreg teritoriul agricol. Deficite moderate de umiditate în sol se înregistreaz\ local în estul, sudul [i sud-estul Moldovei, sudul, centrul, izolat nord-estul Munteniei, estul Olteniei [i nord-vestul Banatului. Profitul Agricol 20/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

V=nz\rile de pesticide au sc\zut cu 10% Aproximativ 322.000 de tone de pesticide au fost vândute în anul 2022 în Uniunea European\, cu 10% mai pu]in decât cantitatea comercializat\ în 2021 [i cu aproximativ 12% mai mic\ decât vânz\rile din 2011, arat\ datele publicate de Eurostat, serviciul european de statistic\. Sc\derea de dou\ cifre a vânz\rilor de pesticide în 2022 comparativ cu 2021 se explic\, par]ial, prin cre[terea costului acestora [i a instabilit\]ii provocate pe pia]\. În rândul ]\rile membre, Fran]a (21%), Spania (18%), Germania (15%) [i Italia (14%), care sunt [i principalii produc\tori agricoli ai UE, au fost responsabile pentru aproximativ dou\ treimi din volumul total al vânz\rilor de pesticide în UE. Împreun\,

aceste state sunt responsabile pentru 52% din suprafa]a total\ de teren agricol utilizat\ în UE [i pentru 49% din terenul arabil din UE. Principalele categorii de pesticide vândute în UE sunt “fungicide [i bactericide” (43% din totalul vânz\rilor în 2022), urmate de “erbicide [i distrug\tori de buruieni” (35%), “insecticide [i acaricide” (14%). Între anii 2011 [i 2022, vânz\rile de pesticide au sc\zut în 13 state membre UE. Totu[i, cele mai puternice sc\deri s-au înregistrat în Italia (minus 37%), urmat\ de Portugalia (minus 36%), Grecia (minus 33%) [i România (minus 30%). În schimb, vânz\rile de pesticide în 2022 comparativ cu 2011 au fost mai mari în Austria, Letonia, Lituania [i Fran]a.

Arin DORNEANU

Cronica evenimentelor anun]ate 22 mai :n Bihor se va ]ine Corteva Agronomy Day. Evenimentul va avea loc ;n platforma companiei din ferma Frimont Palota, pe DJ 797, ie[irea din S=ntandrei spre Tr\ian.

23 - 26 mai Va avea loc expozi]ia AgriplantaRomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

27 mai La Bucure[ti [i ;n ]ar\ va avea loc protestul agricultorilor din Forumul APPR.

6 iunie :n Ferma Tudor 92 - Alisa Group din Coslogeni, C\l\ra[i, se va ]ine Ziua Grâului B\r\gan.

8 iunie :n Ferma Agrisan, jude]ul Buz\u are loc Field Seeds Academy, organizat de Syngenta în colaborare cu USAMV Bucure[ti, în cadrul celei de-a 13-a edi]ii a Conferin]ei Interna]ionale Agricultur\ pentru via]\, Via]\ pentru agricultur\.

21 - 22 iunie La Fântânele, în jude]ul Mure[, vor avea loc Zilele Aberdeen Angus.

Profitul Agricol 20/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII O nou\ lege agrar\ ;n SUA Dup\ luni de negocieri între cele dou\ mari partide politice din SUA, proiectul noii legi agrare a fost trimis pentru dezbateri Comitetului pentru Agricultur\ din Congresul american. Propunerea a fost redactat\ de c\tre reprezentan]ii Par tidului Republican [i include mai multe reforme, printre care reducerea semnificativ\ a finan]\rii proiectelor de mediu [i un buget mai mic cu 27 de miliarde de dolari pentru achizi]ia de ajutoare alimentare. În plus, Secretarul de Stat pentru Agricultur\ nu va mai putea aloca fonduri de urgen]\.

Iordania anuleaz\ ;nc\ o licita]ie de cereale Autorit\]ile din Iordania au anulat o licita]ie pentru 120.000 de tone de grâu, cu livrare în perioada iunie-august, dup\ ce [i licita]ia precedent\ a fost anulat\. Toate ofertele primite de la cele [ase companii participante, Cargill, CHS, Cerealcom, Aldahra, GrainStar [i Ameropa, au fost refuzate. Motivul, regatul arab impune standarde de calitate mult mai stricte fa]\ de al]i importatori din regiunea Orientului Mijlociu.

Uruguay blocheaz\ planurile Minerva de expansiune Autorit\]ile antitrust din Uruguay au blocat preluarea de c\tre compania Minerva a trei abatoare. În august 2023, Minerva a anun]at achizi]ia a 16 abatoare ale Mafrig din Brazilia, Argentina, Uruguay [i Chile, în schimbul a 1,5 miliarde de dolari. Tranzac]ia a fost criticat\ de cresc\torii de animale pentru c\ Minerva ar controla peste jum\tate din capacitatea de procesare a c\rnii din ]ar\ [i ar putea controla pre]urile de achizi]ie.

:n Italia, armata va reduce popula]ia de porci mistre]i Guvernul italian a anun]at c\ va desf\[ura unit\]i militare în mai multe regiuni ale ]\rii, pentru a controla epidemia de pest\ porcin\ care continu\ s\ se extind\. La ini]iativa premierei Giorgia Meloni, un deta[ament special format din 177 de solda]i a primit misiunea de a reduce cu 80% popula]ia de porci mistre]i în urm\torii cinci ani. În Italia exist\ între 1 milion [i 1,5 milioane de mistre]i, care pot transmite virusul la porci domestici, amenin]ând fermele care produc unele dintre alimentele tradi]ionale

ale ]\rii, ca prosciutto sau cârna]i de porc. În plus, mistre]ii provoac\ distrugeri în zonele rurale [i urbane, cu pagube totale estimate la 120 de milioane de euro în perioada 2015-2021. Animalele sunt responsabile [i pentru numeroase accidente rutiere. În luna septembrie, autorit\]ile italiene au sacrificat 34.000 de porci pentru a opri r\spândirea virusului în provincia Lombardia, dar ulterior au fost descoperite focare [i în regiunea Lazio din apropierea capitalei.

Fonterra vrea s\ renun]e la mai multe active Grupul neozeelandez Fonterra, cel mai mare exportator de produse lactate din lume, a anun]at c\ vrea s\ vând\ divizia global\ de produse de consum [i filialele din Sri Lanka [i Oceania. Divizia global\ de consum de]ine mai multe branduri populare, printre care Anchor, Kapiti, Anlene, Anmum, Fernleaf, Western Star, Mainland sau Perfect Italiano. “Am finalizat o analiz\ strategic\ pentru a defini principalul rol al opera]iunilor noastre. Acesta este s\ lucr\m împreun\ cu fermierii pentru a ne aproviziona sustenabil cu lapte, din care s\ producem eficient ingredientele de care au nevoie clien]ii

no[tri”, a declarat pre[edintele companiei, Peter McBride. Directorul Executiv Miles Hurrell a explicat c\ Fonterra vrea s\ se concentreze pe produc]ia de ingrediente pentru industria alimentar\, care asigur\ o marj\ de profit mult mai mare fa]\ de produsele lactate clasice. În total, activele la care compania vrea s\ renun]e au folosit aproximativ 15% din laptele colectat de Fonterra în ultimele [ase luni [i au generat 19% din vânz\rile la nivel global.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 20/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Stocurile de grâu ale Indiei s-au redus Stocurile de grâu ale Indiei au sc\zut cu 10,3% în acest an pân\ la cel mai mic nivel din ultimii 16 ani, dup\ dou\ sezoane de recolte slabe care au obligat guvernul s\ vând\ din rezerve pentru a evita o criz\ de aprovizionare. Statul asiatic are acum în silozuri doar 26 milioane de tone de grâu, fa]\ de 29 milioane de tone în luna mai a anului trecut. Guvernul indian a refuzat pân\ acum s\ permit\ importul de cereale.

Bioceres a început s\ vând\ grâu modificat genetic Compania argentinian\ Bioceres a început comercializarea primelor semin]e de grâu modificat genetic din lume, care vor ajunge în curând în magazinele agricole locale. Varietatea de grâu modificat HB4 are o rezisten]\ superioar\ la secet\ [i asigur\ o recolt\ cu 20% mai mare fa]\ de gr=ul conven]ional. Deocamdat\, grâul modificat genetic este autorizat în Argentina, Brazilia [i Paraguay, dar procesarea lui este permis\ în mai multe ]\ri, printre care [i SUA.

Malaysia vrea mai mult orez din India Guvernul malaysian va solicita Indiei o cantitate suplimentar\ de 500.000 de tone de orez alb, pe lâng\ cele 170.000 de tone autorizate deja pentru export în acest an. India este cel mai important exportator de orez din lume, dar a limitat drastic livr\rile în vara anului trecut, pentru a stabiliza pre]urile de pe pia]a intern\. Conform statisticilor oficiale, Malaysia consum\ anual 2,5 milioane de tone de orez, din care aproximativ 750.000 de tone provin din importuri.

USDA> g\titul ucide virusul gripei aviare din carnea de vit\ Conform rezultatelor unui studiu publicat de Departamentul de Stat pentru Agricultur\ al SUA (USDA), g\titul ucide virusul gripei aviare, iar carnea preparat\ corect poate fi consumat\ în siguran]\ chiar dac\ este infectat\. În testele efectuate, cercet\torii USDA au inoculat cantit\]i ridicate ale virusului H5N1 în pachete de 300 de grame de carne de vit\ tocat\. Acestea au fost apoi g\tite pân\ când carnea a atins temperaturi interne de 49, 62 [i 71 de grade Celsius. Testele ulterioare au demonstrat c\ virusul nu

a supravie]uit la temperaturile de 62 [i 71 de grade, care sunt recomandate oficial de c\tre USDA. Aceste rezultate valideaz\ faptul c\ temperaturile de g\tit recomandate de noi sunt suficiente pentru a elimina virusului H5N1 din carne, a anun]at institu]ia. În luna martie, autorit\]ile americane au descoperit primul focar din lume de infec]ie cu virusul gripei aviare la vaci, la o ferm\ din statul Texas. Ulterior, au fost raportate alte 50 de focare la ferme de vaci din nou\ state din SUA.

Industria zah\rului din Cuba, aproape de colaps Industria zah\rului a fost timp de sute de ani cea mai important\ din Cuba. Azi este ;ns\ aproape de colaps din cauza infla]iei, problemelor economice [i a embargoului impus de SUA. Anul trecut, Cuba a produs doar 350.000 de tone de zah\r brut, cea mai redus\ cantitate din istorie, fa]\ de 1,3 milioane de tone în 2019. Produc]ia a sc\zut atât de mult încât nu mai reu[e[te s\ acopere nici m\car consumul intern, iar Cuba import\ acum zah\r din Venezuela [i Columbia. În timp ce muncitorii care taie trestie-de-zah\r sunt for]a]i s\-[i întrerup\ activitatea din cauza lipsei de combustibil [i a num\rului mic de camioane pentru transport, doar 24

din rafin\riile de zah\r din ]ar\ mai sunt opera]ionale. “Este un adev\rat dezastru. Industria zah\rului din Cuba aproape c\ nu mai exist\”, avertizeaz\ Juan Triana de la Centrul pentru Studii Economice din Havana. Guvernul cubanez a redus constant bugetul alocat industriei în ultimii ani, preferând s\ investeasc\ în turism, care asigur\ încas\ri mai mari în valut\.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 20/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 201 euro/t (¡1) 1.005 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024. Diminuarea substan]ial\ a stocurilor mondiale, dar [i

condi]iile meteo nefavorabile înregistrate în Rusia au dus la revenire u[oar\ a pre]ului grâului în aceast\ s\pt\mân\. Astfel> :n SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 250 dolari/ton\ (1.150 lei). A înregistrat o cre[tere de 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 277 dolari/ton\ (1.274 lei). A crescut cu 13 dolari/ton\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iunie 2024 este de 193 euro/t (965 lei). A crescut cu 3 euro/ton\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iunie 2024, a fost de 182 euro/t (837 lei). A crescut cu 4 euro/ton\. Doar în Fran]a pre]ul grâului scade.

Cota]ii - Bursa din Chicago Iun Iul Aug

$/t 13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 237 246 241 244 243 243 252 247 252 251 250 259 254 260 259

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iunie 2024, este de 165 euro/ton\ (825 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 170 euro/t (Ÿ) 850 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 195 dolari/ton\ (897 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iun Iul Aug

13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 179 180 178 182 179 184 186 184 186 184 188 189 188 191 189

Pre]uri - FOB, Argentina Iun Iul

$/t

13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 206 205 203 200 198 201 201 200 198 195

Profitul Agricol 20/2024

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 206 euro/ton\ (1.030 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Pre]uri - FOB, Argentina Iun Iul Aug

$/t 13.05 14.05 15.05 16.0517.05 264 263 275 278 277 264 268 273 279 283 270 274 278 283 283

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 256 266 266 248 247 247 257 251 253 252 251 261 256 260 260

sa Pontivy a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 201 euro/ton\ (1.005 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 5 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 198 dolari/ton\ (911 lei). A sc\zut cu 8 dolari/ton\.

Iun Iul Aug

avut o sc\dere de 3 dolari/ton\.

La FOB Moselle pre]ul grâului a fost de 240 euro/ton\ (1.200 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 250 euro/ton\ (1.200 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 243 euro/t (1.215 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

13.0514.05 15.05 16.05 17.05 Rouen 215 225 216 219 217 Dunquerque 244 253 244 245 243 Pallice 243 253 217 215 243 Creil FOB 247 256 247 248 246 Moselle FOB 243 250 241 242 240 Rouen FOB 255 258 250 252 250

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

13.05 14.0515.0516.0517.05 198 202 203 202 201 195 200 197 200 200 198 202 200 203 201 Bordeaux FOB 202 207 204 206 206 Pontivy 201 206 203 205 205

Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 13 - 17 mai 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 461 dolari/ton\ (2.121 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Egipt 141.300 tone, China 83.500 tone, Indonezia 81.600 tone, Mexic 55.900 tone, Columbia 31.300 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Iun Iul Aug

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 448 dolari/ton\ (2.061 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 405 dolari/ton\ (1.863 lei). A înregistrat o cre[tere de 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 442 442 440 445 446 447 448 446 446 447 448 449 447 441 441

13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 966 981 941 960 981 979 995 956 966 987 985 1.001 963 972 992

Iun Iul Aug

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

FOB Constan]a 174 euro/t (¡14) 870 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024.

Pontivy 213 223 214 215 213 Orz bere> Creil** 223 233 224 225 223 Moselle** 208 218 218 212 210

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 447 euro/ton\ (2.235 lei). A sc\zut cu 20 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 445 euro/ton\ (2.225 lei). A avut Pre]uri 13 -17.05.2024

202 225 216 217 200

Dunquerque 215 225 225 217 215

Rapi]\

euro/t

13.05 14.05 15.05 16.05 17.05

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

bere, FOB-Moselle, a închis la 210 euro/ton\ (1.050 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în iunie 2024, pre]ul orzului furajer este 215 dolari/ton\ (989 lei). A sc\zut cu 29 dolari/ton\. o sc\dere de 17 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 447 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

13.05 14.0515.05 16.0517.05 462 483 474 473 445 Dunquerque 467 472 476 473 447 Moselle 467 472 476 473 447 Rouen

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Iun Iul

13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 404 398 400 409 405 409 403 411 407 402

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 435 euro/t (2.175 lei). A sc\zut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 445 447 446 445 448 447 449 447 447 449

chiderea licita]iilor a fost de 823 euro/ton\ (4.115 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 314 euro/t (1.570 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

euro/t

13.05 14.0515.05 16.05 17.05 Dieppe 445 430 445 438 435

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Iun

Iun Iul

13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 820 815 815 815 823

euro/ton\ (2.235 lei). A sc\zut cu 20 euro/ton\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 425 euro/t (2.125 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Iun Iul

13.05 14.05 15.05 16.0517.05 653 653 649 651 656 667 662 669 673 678 687 681 676 681 686

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

250 dolari/t

¡2

195 dolari/t

-3

$/t

13.05 14.05 15.05 16.05 17.05 205 205 205 205 205 205 205 205 205 205

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 205 dolari/ton\ (943 lei). A sc\zut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Iun Iul Aug

$/t

461 dolari/t

¡1

205 dolari/t

-5

Profitul Agricol 20/2024

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de gr=u cre[te u[or Principalii produc\tori (milioane tone). Total> 788 mil. tone

Produc]ia global\ de grâu a crescut u[or în aceast\ lun\ [i încheie sezonul agricol 2023/24 la 788 milioane tone. Se anun]\ produc]ii mai mari în Uruguay, Turcia [i Etiopia, care au compensat revizuirile în sc\dere pentru Ucraina, UE [i Mexic. Produc]ia din Uniunea European\ scade cu 2 milioane tone [i ajunge la 132 milioane tone. Condi]iile meteo nefavorabile din timpul plant\rii au dus la reducerea suprafe]elor cultivate, iar estim\rile pentru cei trei mari produc\tori sunt> Fran]a - 33,2 milioane tone (36,3 mil. tone anul trecut), Germania - 20,2 milioane tone (21,6 mil. tone anul trecut) [i Polonia 12,6 milioane tone (13,0 mil. tone anul trecut). La importatori avem Egipt, cu 12 milioane tone, urmat de> Indonezia (11,5 milioane tone)< China (11 milioane tone)< UE (11 milioane tone)< Turcia (10,5 milioane tone). Profitul Agricol 20/2024

Consumul mondial va cre[te la un nivel record de 802 milioane tone.

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u> Rusia (52 milioane tone, mai pu]in cu 1,5 mil. tone fa]\ de anul trecut)< UE (34,5 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion tone fa]\ de anul trecut)< Canada (24 milioane tone, mai mult cu 0,5 mil. tone)< Australia (22 milioane tone, mai pu]in cu 2,5 mil. tone)< SUA (21 milioane tone, mai mult cu 1,5 milioane tone). }\ri cu stocuri mari de grâu

China

133 mil. t

Varia]ie fa]\ de 2022/23 - 6 mil. t

SUA

21 mil. t

¡ 2 mil. t

14 mil. tone

- 3 mil. t

Rusia

8 mil. tone

- 3 mil. t

2023/24

Pia]a grâului pe pie]ele lumii :n Rusia, cota]ia gr=ului a crescut cu 13 dolari/ton\ [i a ajuns la 224 dolari/ton\, deoarece estim\rile pentru o recolt\ mai mic\ au fost compensate par]ial de stocurile interne ample. :n UE s-a înregistrat o cre[tere de 16 dolari/ton\, ajungând la 238 dolari/ton\. :n Australia, cota]iile au crescut cu 17 dolari/ton\ [i au ajuns la 284 dolari/ton\. :n schimb, cota]iile din Argentina au înregistrat cea mai mare cre[tere, de 32 dolari/ton\, [i au ajuns la 264 dolari/ton\, pe m\sur\ ce disponibilit\]ile pentru export s-au restrâns. Cu o cerere robust\ [i stocuri reduse, în Canada pre]urile au crescut cu 27 dolari/ton\, atingând 310 dolari/ton\. Cota]iile din SUA au crescut cu 14 dolari/ton\ [i au ajuns la 286 dolari/ton\. 15

Pre]uri [i pie]e

658 milioane tone de semin]e oleaginoase Produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase a sc\zut cu aproape 400.000 de tone [i ajunge la 658 milioane tone. Diferen]a fa]\ de estim\rile din ultimul raport USDA provine din sc\derile de produc]ii la arahidele din Sudanul inferior provocate de conflictul din zon\, [i la soia din Brazilia, din cauza inunda]iilor recente. Comer]ul global este în sc\dere, în principal din cauza vânz\rilor mici de soia din Brazilia [i a rapi]ei din Canada. Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 102 milioane tone (mai mult cu 23 milioane tone), SUA, (48 milioane tone, mai pu]in cu 7 milion de tone), Canada (11 milioane tone), Ucraina (7 milioane tone, mai pu]in cu 1 mil. de tone), Paraguay (6,5 milioane tone, mai mult cu 0,3 mil. tone), Argentina (5,8 milioane tone), Australia (5,4 milioane tone). La importatori pe primele locuri avem China, cu 110 milioane tone (mai pu]in cu 2 milioane tone), UE, cu

Uleiuri [i [roturi Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 224 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa]\ de anul trecut. Structura sortimental\>  ulei de palmier (79,3 mil. tone)<  soia (62,4 mil. tone)<  rapi]\ (34 mil. tone)<  floarea-soarelui (22 mil. tone)<  nuci de palmier (9 mil. tone)<  arahide (6 mil. tone)< 16

658 milioane tone semin]e oleaginoase>

21,4 milioane tone, Mexic (8 milioane tone) [i Japonia (6 milioane tone).

soia - 397 milioane tone< rapi]\ - 88,4 milioane tone< floarea-soarelui - 54,8 milioane tone< arahide - 49,5 milioane tone< semin]e de bumbac - 41,5 milioane tone< nuci de palmier - 20,7 milioane tone< copra - 6,2 milioane tone.

Stocurile finale mondiale au sc\zut cu aproape 2 milioane de tone, la 128 milioane tone. }\ri cu stocuri mari> China (39 milioane tone), Brazilia (32 mil. tone), Argentina (27 mil. tone), SUA (11 milioane tone).

 semin]e de bumbac (5 mil. tone)<  ulei de m\sline (3,8 mil. tone).

Structura sortimental\>  soia (259 mil. tone)<  rapi]\ (48,7 mil. tone)<  floarea-soarelui (23 mil. tone)<  semin]e de bumbac (15 mil. tone)<  nuci de palmier (10,7 mil. tone)<  arahide (7,4 mil. tone). Marii consumatori> China (107 mil. tone), UE (50 mil. tone), SUA (41 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone).

Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), Indonezia (25 mil. tone), India (24,6 mil. tone), UE (24,4 mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (11 mil. tone). Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 371 milioane tone, mai mare cu 14 milioane tone fa]\ de anul trecut.

Marilena R|DUCU

Profitul Agricol 20/2024

Pre]uri [i pie]e

:n ianuarie, comer]ul agroalimentar al UE a fost pe plus Comisia European\ a publicat raportul privind comer]ul cu produse agroalimentare în ianuarie 2024. Pe hârtie, lucrurile sun\ bine. Excedentul comercial a ajuns la 5 miliarde euro, în cre[tere cu 27% fa]\ de ianuarie 2023. Exporturile de produse agroalimentare au ajuns la 18,4 miliarde euro, o cre[tere de 2% fa]\ de ianuarie 2023. Marea Britanie a r\mas prima destina]ie a exporturilor UE (23%), cu o cre[tere de 8% fa]\ de ianuarie 2023. {i exporturile c\tre Statele Unite au crescut cu 9%. Au fost înregistrate cre[teri ale exporturilor de m\sline [i ulei de m\sline (¡146%), de preparate alimentare mixte (¡10%) [i de zah\r [i izoglucoz\ (¡152% ca volum). În schimb, au sc\zut exporturile de uleiuri vegetale (- 43%) [i de produse

lactate (- 7%). Doar exporturile c\tre China au sc\zut cu 11%, din cauza pre]urilor reduse ale anumitor produse, precum preparatele pe baz\ de cereale [i carnea de porc. În ceea ce prive[te importurile, acestea sunt de 13,4 miliarde euro, cu 5% sub nivelurile din ianuarie 2023. Brazilia [i Ucraina au fost principalele surse de import.

Importurile din Côte d’Ivoire au crescut cu 83%, din cauza cre[terii importurilor de produse din cacao. A fost observat\ o cre[tere a importurilor în cazul m\slinelor [i al uleiului de m\sline (¡168%), în timp ce în cazul cerealelor (–34%), al semin]elor oleaginoase [i al culturilor proteice (–14%), [i al uleiurilor vegetale (– 25%) s-au înregistrat sc\deri.

Malaiezia ofer\ urangutani partenerilor comerciali Guvernul malaiezian a anun]at c\ va ;ncepe ofere urangutani principalilor parteneri comerciali care import\ ulei de palmier, o strategie similar\ cu “diploma]ia panda” a Chinei. Marii importatori de ulei, cum sunt Uniunea European\, India sau China, ar putea primi animalele cadou pentru a stimula rela]iile comerciale. “Malaiezia nu trebuie s\ adopte o pozi]ie defensiv\ în problema uleiului de palmier. În schimb, trebuie s\

le ar\t\m tuturor ]\rilor din lume c\ suntem un produc\tor sustenabil de ulei [i ne angaj\m s\ protej\m p\durile [i mediul înconjur\tor”, explic\ ministrul malaiezian al comer]ului, Johari Abdul Ghani. Organiza]iile ecologiste au condamnat îns\ planul [i spun c\ urangutanii au nevoie de protec]ie în habitatul lor natural. Uleiul de palmier este un ingredient important în multe produse alimentare [i cosmetice, dar poate fi

produs doar în regiuni tropicale, pe planta]ii de mari dimensiuni create prin defri[area junglei. Din cauza extinderii acestor planta]ii, habitatul urangutanilor s-a redus tot mai mult în ultimii ani, iar specia este considerat\ pe cale de dispari]ie. Conform estim\rilor WWF, mai exist\ aproximativ 105.000 de urangutani pe insula Borneo [i câteva mii pe insula Sumatra.

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 20/2024

Pre]uri [i pie]e

Inunda]iile din Brazilia scumpesc soia Anul de comercializare 2023/24 se închide cu o produc]ie la nivel mondial de aproximativ 397 milioane tone. :n topul produc\torilor de soia avem> - Brazilia, cu o produc]ie estimat\ la 154 milioane tone, ;n sc\dere cu 8 milioane tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de> - SUA (113 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone)< - Argentina (50 milioane tone, plus 25 milioane tone)< - China (20,8 milioane)< - India (12 milioane)< - Paraguay (10,5 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt> - Brazilia (102 milioane tone, cu 7 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmat\ de - SUA (46 mil. tone, mai pu]in cu 8 mil. de tone)< - Paraguay (6,5 mil. tone)< - Argentina (4,6 mil. tone)<

Pre]uri soia

- Canada (4,5 mil. tone). Marii importatori de soia sunt> - China (105 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de - UE (14,3 milioane tone)< - Argentina (6,5 milioane tone)< - Mexic (6,4 milioane tone)< - Thailanda (4 milioane tone)< - Japonia (3,5 milioane tone). Stocurile mondiale de soia sunt prognozate la 112 milioane tone, mai mari cu 12 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\ri cu stocuri mari> - Brazilia> 3,6 milioane tone< - China> 31,4 milioane tone, mai pu]in cu 2,7 milioane tone< - Argentina> 26 milioane tone< - SUA> 9,2 milioane tone.

Uleiuri

mare cu 3 milioane tone fa]\ de cea din anul de comercializare 2022/23. }\rile mari produc\toare sunt> - China (18 milioane tone, mai mult cu 0,6 milioane tone)< - SUA (12,3 milioane tone)< - Brazilia (10,8 milioane tone)< - Argentina (7 milioane tone)< - UE (2,8 milioane tone)< - India (2 milioane tone). Marii consumatori de ulei de soia sunt> - China (18 milioane tone)< - SUA (12,3 milioane tone)< - Brazilia (9 milioane tone)< - India (2 milioane tone). Stocurile mondiale sunt estimate s\ ajung\ la 5,3 milioane tone, mai mari cu 0,3 milioane tone fa]\ de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia atinge 62,4 milioane tone, mai

Marilena R|DUCU

Principalii produc\tori (milioane tone). Total> 397 mil. tone

La licita]iile din luna aprilie, pre]ul soiei din SUA a crescut cu 22 dolari/ton\, la 479 dolari/ton\, iar pre]ul din Argentina a crescut cu 27 dolari/ton\, ajungând la 456 dolari/ton\. Cea mai mare cre[tere de pre] o are Brazilia, de 31 dolari/ton\, [i a atins 464 dolari/ton\, din cauza inunda]iile care au redus estim\rile de produc]ie. Profitul Agricol 20/2024

CULTURI

VEGETALE

Ziua Câmpului Merpano, pentru agricultorii din C=mpia de Vest La S\c\laz, ;n jude]ul Timi[, Merpano a organizat, la finalul s\pt\m=nii trecute, Ziua Câmpului edi]ia a patra. :n ciuda vremii, au fost c=teva sute de agricultori, mai ales din Timi[, Arad, Cara[-Severin, Bihor, Dolj [i Mehedin]i.

În

câmpia roditoare a Banatului, Merpano a organizat o platform\ de 10 ha, cultivat\ cu 72 de hibrizi de rapi]\ [i 14 soiuri de cereale, grâu [i orz. 17 companii [i-au prezentat îngr\[\mintele [i alte 15 produsele de protec]ia plantelor, al\turi de o ofert\ frumoas\ de ma[ini [i utilaje. Platforma a fost vizitat\ [i de ministrul Sorin Grindeanu, aflat în trecere c\tre [antierul de pe centura Timi[oarei. El a fost înso]it de pre[edintele Camerei Deputa]ilor, Alfred Simonis. Nu era s\ lipseasc\ nici pre[edintele Consiliului Jude]ean, Alin Nica, nici directorul Direc]iei Agricole, Codru] Anche[. Marele ghinion a fost c\, dup\ ora 12.00, vântul, care oricum era puter-

nic, s-a dublat în intensitate [i a cam spulberat corturile expozan]ilor. Dar oamenii care au ajuns la Ziua C=mpului s-au declarat mul]umi]i de cele v\zute. Merpano este o societate cu capital 100% românesc, înfiin]at\ la S\c\laz, în jude]ul Timi[, în 2002, de Andreea [i Dumitru To[ca. Dac\ la început au fost doi - trei angaja]i, un tractor [i câteva zeci de ha, compania a evoluat spectaculos, iar în 2024, Merpano are 80 de angaja]i. În 2024, suprafa]\ pe care o exploateaz\ pe cultura mare a ajuns la aproape 4.000 de ha cultivate cu grâu, orz, rapi]\ etc.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 20/2024

CULTURI VEGETALE

FMC continu\ monitorizarea d\un\torilor Helicoverpa armigera [i Ostrinia nubilalis

Monitorizarea d\un\torilor periculo[i ai porumbului, Helicoverpa armigera (sfredelitorul porumbului) [i Ostrinia nubilalis (omida fructifica]iilor), continu\ într-un nou parteneriat, între FMC [i USV Timi[oara.

Acest proiect va fi coordonat de c\tre dr. Otilia Cotuna (foto medalion), [ef lucr\ri la Facultatea de Agricultur\ din cadrul USV, Departamentul de Biologie [i Protec]ia Plantelor. Timp de patru ani, monitorizarea d\un\torilor aminti]i s-a realizat în parteneriat cu SCDA Lovrin, unde dr. Cotuna a activat pân\ în iunie 2023. “A fost un parteneriat extraordinar, iar rezultatele ob]inute pot fi utilizate cu succes pentru stabilirea momentelor optime de combatere a celor doi d\un\tori. În curând, concluziile des22

prinse în urma a patru ani de monitorizare le vom aduce în fa]a dumneavoastr\”, a explicat dr. Otilia Cotuna. Al cincilea an de monitorizare continu\ la Universitatea de {tiin]ele Vie]ii din Timi[oara. Rezultatele ob]inute în urma monitoriz\rii sunt gratuite, prin intermediul aplica]iei Arc farm intelligence. Aplica]ia este disponibil\ pentru telefoanele IOS [i Android. În cei patru ani de parteneriat, sistemul de monitorizare a fost perfectat în a[a fel încât rezultatele ob]inute s\ se coreleze cu cele din teren. Multe tipuri de capcane au fost testate în ace[ti ani. În urma testelor au fost selectate tipurile de capcane la care rezultatele au fost foarte bune. La unele modele s-a renun]at deoarece rezultatele nu au fost cele scontate. În acest an capcanele vor fi amplasate în loturile de porumb ale Sta]iunii Didactice c\tre sfâr[itul lunii mai.

Gheorghe MIRON

În 2019, FMC România a introdus pe pia]\ programul-pilot de monitorizare al d\un\torilor Evalio AgroSystems, care monitoriza Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) la cultura de porumb, în partea de sud a ]\rii. Deoarece capturile celor dou\ genera]ii de d\un\tori au fost numeroase, presiunea de atac a fost mare, iar interesul fermierilor pentru accesul la programul de monitorizare a crescut continuu, în anul 2020 programul Evalio AgroSystems a fost extins la nivel na]ional. De asemenea, a fost extins\ [i monitorizarea d\un\torilor la cultura de porumb [i, al\turi de Ostrinia nubilalis, a fost monitorizat suplimentar [i d\un\torul Helicoverpa armigera (omida fructifica]iilor). :n 2021, FMC a introdus un nou program digital gratuit de prognoz\ [i avertizare dedicat cultivatorilor de porumb> ARC farm intelligence. Acesta folose[te inteligen]a artificial\ [i algoritmi predictivi pentru monitorizarea d\un\torilor din cultura de porumb [i se bazeaz\ pe o re]ea de capcane automate [i conven]ionale, cu feromoni [i atractan]i alimentari. Pentru validarea capturilor de d\un\tori din capcanele feromonale [i pentru antrenarea sistemului automat de identificare, compania FMC colaboreaz\ cu cercet\torii Emil Georgescu [i dr. Otilia Cotuna. Profitul Agricol 20/2024

CULTURI VEGETALE Florian Tra[c\, director SCDA Pite[ti - Albota>

“Nu exist\ alternative la neonicotinoide” Chiar dac\ Tanymecus s-a r\spândit în întreaga ]ar\, limit\ri pedoclimatice previn regional cre[terea num\rului insectelor spre pragul de d\unare. R\]i[oara prefer\ vremea cald\ [i uscat\, cernoziomul carbonatic, solurile de lunc\, aluviale sau hidromorfe. De aceea, nu e o insect\ problematic\ în aria SubCarpa]ilor, cu luvosoluri grele, acide. În schimb, acolo se simte la el acas\ Agriotes, viermele sârm\, care e la fel de p\gubos pentru fermierii din zon\, precum e Tanymecus în B\r\gan [i alte regiuni. La SCDA Pite[ti - Albota s-au testat toate alternativele la tratamentul s\mân]\ cu neonicotinoide.

“

Nimic altceva nu are eficacitate!”, d\ verdictul Florian Tra[c\ (foto), directorul Sta]iunii din anul 2000 încoace. Inclusiv Corteva a testat recent, la SCDA Albota, 20 de molecule, în speran]a de a g\si m\car una care s\ se dovedeasc\ a fi “ac de cojocul” lui Agriotes. Nici m\car una nu a func]ionat. Veni]i în vizit\, reprezentan]ilor europeni ai companiei americane nu le-a venit s\ cread\ [i au plecat convin[i c\ experimentele vor reu[i în câmpurile de testare din alte ]\ri. Nu au reu[it.

Profitul Agricol 20/2024

parteneriat public privat, testeaz\ monitorizarea unor d\un\tori problematici ai culturii de porumb cu drona. Cercetarea a început cu Agriotes, urmeaz\ Ostrinia [i Helicoverpa. Ideea ar fi c\ depistarea precoce a acestora poate conduce la un control, m\car minimal, care s\ limiteze pagubele.

C\ut=nd solu]ii pentru schimb\rile climatice

Florian Tra[c\, directorul SCDA Pite[ti - Albota

“Problema noilor molecule e c\, în conformitate cu cerin]ele europene, trebuie s\ fie prietenoase cu entomofauna util\. Or, e foarte greu s\ se g\seasc\ o substan]\ care s\ nu afecteze deloc insectele bune [i s\ le elimine pe cele d\un\toare”. Nici solu]ii organice nu exist\, deocamdat\. Viermii sârm\ au un du[man natural comun cu Tanymecus, în ciuperca Beauveria bassiana. Îns\ insecticidele organice dezvoltate pe aceast\ premis\ nu au dat rezultatele a[teptate> nici în cazul Tanymecus, nici al Agriotes. Tra[c\ a ajuns s\ afle despre biologia Agriotes [i lucrurile care nu se g\sesc în lucr\ri [tiin]ifice. De pild\, faptul c\, în condi]ii de laborator, dac\ nu au alte surse de hran\, larvele de viermi sârm\ se canibalizeaz\. Anul acesta, în premier\, printr-un

Agriotes este doar una dintre numeroasele preocup\ri la S.C.D.A. Pite[ti-Albota, legate de particularit\]ile regiunii. Sunt în desf\[urare 27 proiecte de cercetare, din care doar [ase finan]ate de la bugetul de stat, prin programul ADER. Toate proiectele ]intesc solu]ii pentru provoc\rile tot mai mari cu care se confrunt\ agricultura zonal\ în urma schimb\rilor climatice. Media temperaturilor ultimilor 20 de ani, fa]\ de media multianual\, calculat\ din 1843 încoace, este cu 1,5 grade mai mare. Acum 20 de ani problema erau b\ltirile, în prezent e seceta. Cantitatea total\ anual\ de precipita]ii nu a suferit modific\ri evidente, r\mânând de circa 700 de litri/mp, sensibil peste media na]ional\. {i chiar dac\ au fost ani, ca 2023, cu sub 500 de l/mp, au fost compensa]i de anii cu excedent. În schimb, reparti]ia precipita]iilor s-a modificat [i este problematic\. În sezonul rece cade aproaF pe trei sferturi din cantitatea

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE total\ de precipita]ii [i exist\, prin urmare, perioade lungi de secet\ total\ în sezonul de vegeta]ie. În plus, la seceta pedologic\ se adaug\ ar[i]a atmosferic\. În Arge[ nu exist\ posibilitatea de a iriga. Suprafe]ele irigate în jude] sunt insignifiante - nici 5% din totalul de circa 300.000 ha arabile. Albia râului Arge[ este la o cot\ cu sute de metri sub nivelul platoului, alte surse de ap\ apropiate la suprafa]\ nu prea exist\, iar pânza de ap\ freatic\ este foarte jos - nici la 150 de metri nu exist\ debit suficient pentru iriga]ii. “Adaptabilitatea la aceste provoc\ri presupune alegerea atent\ a structurii de culturi, a soiurilor [i hibrizilor. Zona se preteaz\ primordial pentru culturi furajere. Îns\ problema este declinul zootehniei. Dar nu ne d\m b\tu]i. Afl\m [i test\m tehnologii care s\ conserve în sol o cantitate de ap\ cât mai mare, din sezonul rece, pentru sezonul de vegeta]ie. Nu putem renun]a complet la ar\tur\ nici în cazul grâului, dar o efectu\m o dat\ la trei-patru ani. În rest, preg\tim patul germinativ cu utilaje care mobilizeaz\ solul pu]in peste adâncimea de sem\nat.

E obligatorie afânarea solului, în primul rând mecanic, cu o scarificare la adâncime. O alt\ verig\ tehnologic\ de adaptare la aceste schimb\ri este modificarea epocii de sem\nat. Astfel, recomand\m sem\natul cerealelor de toamn\ mai târziu, în a doua jum\tate a lunii octombrie [i sem\narea cât mai timpurie a culturilor de prim\var\. În cazul ov\zului [i maz\rii se poate sem\na chiar în februarie, imediat ce terenul permite intrarea cu utilajele”. În parteneriate cu INCDA Fundulea, SCDA Secuieni [i SCDA. Suceava, la Albota se studiaz\ comportamentul diferitelor biotipuri de grâu, triticale, porumb, la condi]iile de secet\ pedologic\ [i mai ales atmosferic\, finalitatea fiind crearea de organisme cu toleran]\ ridicat\ la aceste condi]ii. În paralel, se testeaz\ o mare gam\ de soiuri [i hibrizi, pentru a determina care se preteaz\ condi]iilor locale [i pot fi recomanda]i fermierilor din zon\. Ace[tia sunt nevoi]i s\ lucreze în condi]ii precare. “Luvosolurile albice, datorit\ con]inutului ridicat de argil\ fin\, au un regim hidric specific. La o ploaie de

intensitate mare, de 15-20 de l/mp, se produc b\ltiri. Iar la sc\derea umidit\]ii sub 60% din capacitatea de reten]ie a apei apar deja cr\p\turi. Din aceast\ cauz\, se îngusteaz\ ferestrele de efectuare a oric\ror lucr\ri, astfel c\ e necesar\ o dotare cu mai multe ma[ini [i utilaje agricole, în compara]ie cu fermele din B\r\gan, unde solurile au o permeabilitate bun\ [i se poate intra la dou\-trei zile de la o ploaie de 20 de l/mp. În plus, solurile nici nu au aceea[i fertilitate, astfel c\, pentru produc]ii comparabile, investi]iile necesare în nutri]ia plantelor sunt mult mai mari”. Fermierii clien]i ai SCDA Pite[ti Albota beneficiaz\ [i de consiliere gratuit\, primind fi[e tehnologice cu recomand\ri pentru cultivarea variet\]ilor respective. În jude]ul Arge[ se cultiv\ circa 55.000 de ha cu grâu, iar pe aproximativ 10% din suprafa]\ se folose[te s\mân]\ produs\ la Albota. În centrul [i nordul jude]ului este foarte c\utat soiul Trivale, un rezultat al amelior\rii la sta]iune. Are multe calit\]i, dar [i o vulnerabilitate - sensibilitate la c\dere, din pricina taliei ridicate. Ca atare, necesit\ o dr\muire atent\ a fertiliz\rii cu azot. Alte soiuri sunt în proces de omologare.

Tineri interesa]i de cercetarea agricol\ Fost pre[edinte de CAP înainte de 1990, Florian Tra[c\ e coordonatorul sec]iei de lucr\ri ale solului [i asolamente. A omologat secven]e tehnologice de fertilizare, aplicare de amendamente, lucr\ri ale solului. Face echip\ bun\ chiar cu so]ia sa, Georgeta Tra[c\, [efa laboratorului de cercetare, specializat\ în protec]ia plantelor împotriva bolilor [i d\un\torilor, coordonatorul echipei de tineri cercet\tori. Sunt [ase, cinci dintre ei lucrând la tezele de doctorat. Iar temele alese sunt în concordan]\ cu probleme ale momentului> d\un\to24

rii de depozit, bolile din cultura maz\rii etc. Pe trei i-am g\sit în câmpul de testare a soiurilor de grâu [i triticale, vizitate împreun\ cu so]ii Tra[c\.

“Se poate tr\i din cercetare?”, iam întrebat. T\cerea care s-a l\sat [i privirile jenate pe care le-au schimbat mi-au confirmat c\ nu huzuresc. Florian Tra[c\ a r\spuns în locul lor cu încurajarea c\ vor primi sporuri dup\ doctorat [i avansarea în gradele de cercet\tor [tiin]ific.

Dup\ ce ne-am îndep\rtat de ei, [i-a exprimat optimismul în privin]a viitorului. “Sunt un colectiv închegat, fac treab\ bun\ [i am încredere c\ activitatea la Sta]iune va avea continuitate. Am tot amânat momentul retragerii, dar am 69 de ani [i inten]ionez ca anul viitor, dup\ ce vom aniversa cum se cuvine împlinirea a 55 de ani de existen]\ a sta]iunii, s\ devin un fericit pensionar. Voi avea timp, în fine, s\ m\ dedic [i hobbyului meu, pescuitul”. Profitul Agricol 20/2024

CULTURI VEGETALE

Cum se pot ob]ine 6 tone de grâu Aproximativ 100 de fermieri au r\spuns invita]iei Saaten-Union joi - prima din cele dou\ zile ale evenimentului “Ziua Por]ilor Deschise”, desf\[urat la Drajna, jude]ul C\l\ra[i. Ca de fiecare dat\, s-au prezentat tehnologii realiste [i, mai ales, profitabile. Realiste, deoarece costurile totale de produc]ie se men]in sub 3.500 de lei/ha, având în vedere c\ este al doilea an, consecutiv, f\r\ fertilizare în platform\. Profitabile, deoarece culturile de p\ioase [i rapi]\ sunt în stadiu avansat [i e deja limpede c\ doar un accident major ar mai putea diminua produc]iile medii ale platformei, care se prefigureaz\ a fi de peste 6 t/ha la p\ioase, respectiv peste 3,5 t/ha la rapi]\. Planta premerg\toare pentru cereale [i rapi]\ a fost maz\rea. Dup\ recoltare, s-a sem\nat covor vegetal Vitera Seeds, care a fost distrus la începutul înfloritului, prin ar\tur\, la data de 17.08.2023. Culturile nu au fost înfiin]ate sub auspiciile cele mai bune. Din cauza secetei, pentru preg\tirea patului germinativ au fost necesare dou\ treceri cu discul greu, la data de 21 august 2023. Tot din cauza secetei, în toamn\ nu s-a erbicidat. Rapi]a a fost sem\nat\ în ziua urm\toare discuirii, cu sem\n\toare clasic\, pe discuri, norma de sem\nat fiind 70 bg/mp. "Am folosit o norm\ ridicat\, din cauza bolovanilor", a explicat Ionu] B\rbulescu, product manager la Saaten-Union. Pe 31 august, o ploaie toren]ial\ de 35 de litri/mp a dus la formarea crustei. S-a intervenit cu o grap\, dar r\s\rirea rapi]ei s-a produs în crust\ par]ial\, pe 5 septembrie.

Tehnologia pentru p\ioase Socotind ploaia din 31 august, pân\ în prezent, la Drajna au c\zut aproape 500 de l/mp, dup\ spusele unui fermier din zon\. Îns\ de la sem\natul grâului, care s-a realizat la data de 3 octombrie 2023, [i pân\ în prezent au c\zut 320 26

de l/mp, arat\ Ionu] B\rbulescu. De fapt, prima ploaie dup\ sem\nat a fost abia pe data de 12 noiembrie. Sem\natul grâului s-a realizat tot cu sem\n\toare clasic\ dublu disc, cu norm\ de 370 bg/mp (155 de kg/ha). P\ioasele, respectiv grâul (soiuri [i hibrizi), orzul, triticalele, au r\s\rit treptat, din noiembrie, pân\ în decembrie. În noiembrie a fost cald, ca atare presiunea de afide uria[\. Se [tie, afidele sunt vectori pentru viroze, iar virusul mozaicului [i virusul piticirii pot cauza pierderi serioase de produc]ie. Prin urmare, s-a impus combaterea energic\. Toate tratamentele au fost realizate cu produsele companiei Nufarm, partener al Saaten-Union în platforma de la Drajna. T1 s-a realizat la 4 noiembrie 2023 cu insecticid cu acetamiprid 0,200 p.c./ha (e vorba de produsul comercial Carnadine, care îns\ poate fi folosit deocamdat\ doar experimental, fiind în proces de omologare pentru utilizare în culturile de p\ioase). T2 a urmat la 2 februarie 2024 cu insecticid acetamiprid [i fungicid Orius 0,5 l/ha, T3 la 10 aprilie 2024 cu insecticid Kaiso Sorbie 0,150 kg/ha [i Erbicid Saracen Max 25 g/ha, iar T4 la 30 aprilie 2024 cu insecticid Kaiso Sorbie 0,150 kg/ha [i fungicidele Tazer 0,5 (azoxistrobin\) [i Orius 0,5 (tebuconazol).

Temperaturile oscilante din luna martie, cu maxime de 32 de grade [i minime de minus 2 grade, au afectat înfr\]irea. Îns\, în prezent, culturile se prezint\ bine spre optim.

Tehnologia pentru rapi]\ T1 la la 04.11.2024> erbicidare cu Fusilade Forte 1 l/ha ¡ insecticid Carnadine 0,200 kg/ha (acetamiprid) ¡ fungicid Orius 0,5 l/ha (tebuconazol) 0,200 p.c/ha< T2 la 09.02.2024> Carnadine 0.200 kg/ha (acetamiprid) ¡ Orius 0.5 l/ha< T3 la 10.04.2024> Carnadine 0.200 1/ha (acetamiprid) ¡ Tazer 0,5 (azoxitrobin\) & Orius 0,5 1/ha (tebuconazol). Samulastrele de grâu [i de orz, care [i-au f\cut la un moment dat sim]it\ prezen]a, au fost comb\tute cu succes de erbicidul Fusilade Forte. Gabriel Nicolau, director tehnic Nufarm, recomand\ folosirea acestuia [i la loturile de hibridare de rapi]\ [i floarea-soarelui. “Fusilade Forte ac]ioneaz\ în timpul oscila]iilor termice zi/noapte. Este foarte selectiv [i nu genereaz\ fitotoxicitate. Se pot face corec]ii cu el în fenofaze avansate”.

Robert VERESS Profitul Agricol 20/2024

CULTURI VEGETALE

cu cheltuieli sub 3.500 de lei/ha

Nout\]ile din portofoliul Saaten-Union Pe scurt, este vorba de dou\ soiuri de grâu, doi hibrizi de grâu [i trei soiuri de orz. Mousqueton e un soi de grâu [i productiv, dar [i cu calit\]i de panifica]ie. Se preteaz\ la diferite condi]ii de cultur\, fiind cultivat atât în vestul, cât [i în estul Europei. Barba, soi semitimpuriu, din baza care a dat cunoscutele Katarina [i Tika Taka, este aristat, cu o talie mai joas\ (70-80 cm), tolerant la ar[i]\, scuturarea spicelor, încol]irea boabelor în spic (ploi înainte de recoltat). Înfr\]e[te foarte bine, având aspect de tuf\. Hycardi e primul hibrid aristat, Profitul Agricol 20/2024

Hytoni nearistat. Ambele semitimpurii. Se recomand\ a fi sem\na]i în prima decad\ a lunii septembrie. Prezint\ toleran]\ crescut\ la c\dere [i frângere, toleran]\ [i chiar rezisten]\ la boli precum ruginile, stabilitate de produc]ie ce garanteaz\ recuperarea cheltuielilor. Orzul de toamn\ Midnight, cu talie mai înalt\ decât campionul SU Ellen, productiv, constant cantitativ [i calitativ. Laurielle se preconizeaz\ c\ va dep\[i SU Ellen. Foarte productiv, rezistent genetic la principalele boli foliare, rezistent genetic la virusul mozaical, cu productivitate de peste

10 t în condi]ii tehnologice optime. Pai elastic, stare fitosanitar\ s\n\toas\, num\r mare de boabe pe spic. Avantasia este alt descendent SU Ellen. Înfr\]e[te bine [i are paiul foarte robust [i elastic. La rapi]\, noutatea este Janosh, un hibrid semitardiv, cu toleran]e [i rezisten]e la cei mai importan]i patogeni. Capacitate foarte bun\ de ramificare, toleran]\ ridicat\ la Phoma, Verticillum, Turnip Yellow Virus - virusul galben al ridichii. Al]i doi hibrizi, Belmondo [i Desperado, au fost testa]i în platform\. Dac\ vor confirma, vor fi introdu[i [i ace[tia în portofoliu. 27

CULTURI VEGETALE

Culturile de toamn\ [i de prim\var\ evolueaz\ normal în Cluj În anul agricol 2023 - 2024, în jude]ul Cluj, sunt îns\mân]ate 17.570 de ha, dintre care 10.700 de ha cu grâu, 2.110 de ha cu secar\¡triticale, 1.100 de ha cu orz, 1.400 de ha cu orzoaic\ [i 2.260 de ha cu rapi]\. Paul Rare[ Uif\lean, Ing. Paul Rare[ Uif\lean, directorul executiv al Direc]iei Agricole Jude]ene Cluj, spune c\ sunt probleme la rapi]\, care a fost afectat\ de temperaturile sc\zute din perioada 17-28 aprilie, în mod expres de minus 1 minus 2°C pentru 2-3 nop]i, în perioada 19-21 aprilie, iar pe timpul zilei gradele nu au dep\[it 10-12°C. “Aceast\ r\cire a afectat în special rapi]a, care era înflorit\ 100%, astfel c\ exist\ posibilitatea unor pierderi de 10-20% din recolt\ pe anumite suprafe]e”, este de p\rere Uif\lean. Pe lâng\ suprafe]ele îns\mân]ate în toamna anului 2023, în prim\vara anului 2024, au mai fost îns\mân]ate câteva mii de ha cu grâu, cu ov\z [i orzoaic\. Conform DAJ Cluj, precipita]iile au fost destul de consistente în perioada octombrie 2023 - mai 2024. Astfel, la sta]ia meteo Feleacu au fost înregistrate un total de 359 de mm pe metru p\trat, iar la sta]ia Vl\deasa, 604 mm pe metru p\trat. De[i în zona de vest, regiunea Banatului, pân\ la Bihor, maturitatea culturilor este mai gr\bit\ cu dou\ trei s\pt\mâni, în Cluj, în general, culturile sunt în stadiul normal de dezvoltare [i nu se preconizeaz\ riscuri 28

director Direc]ia Agricol\ Jude]ean\ Cluj Pia]a cerealelor func]ioneaz\ destul de bine în Cluj. Pre]urile la grâu variaz\ între 0,901,20 lei/kg pentru grâul furajer [i 1,40-1,80 lei/kg grâul de panifica]ie. Pre]ul porumbului variaz\ între 0,80-1,20 lei/kg, iar la floareasoarelui între 2,00-3,00 lei/kg. Rapi]a se g\se[te în cantit\]i foarte mici, [i se vinde cu 2,30-3,00 lei/kg. Pre]urile la îngr\[\mintele chimice vândute în cantit\]i mici variaz\ între 75-85 lei/sac de 25 kg la azotatul de amoniu, 110-125 lei/sac de 50 kg la nitrocalcar, iar la îngr\[\mintele complexe de tip NPK 15-15-15 pre]ul variaz\ între 160 lei/sac de 50 kg [i pân\ la 120 lei/sac de 25 kg. La vânzare în cantit\]i mai mari, pre]ul scade de la 4.850 lei/1.250 kg complex NPK 8-15-15 (pale]i a câte 50 de saci), 2.190 lei/1.000 kg la nitrocalcar (pale]i de 40 saci). semnificative de pierderi de recolt\, cel pu]in pân\ în luna mai.

În prim\var\ 2024, s-au îns\mân]at 84.785 de ha În campania de prim\var\ 2024, s-au îns\mân]at în total 84.785 de ha, dintre care 43.000 de ha cu porumb,

220 de ha cu grâu, 2.400 de ha cu ov\z [i 5.600 de ha cu orzoaic\, 330 de ha cu alte cereale. DAJ mai sus]ine c\ au mai fost cultivate 5.400 de ha cu floarea-soarelui, 1.500 de ha cu soia, 6.800 de ha cu cartofi, 4.200 de ha cu legume, din care 27 de ha în spa]ii protejate, restul în câmp, 250 ha maz\re boabe, 450 ha fasole boabe, 1.105 ha sfecl\ de zah\r, 30 ha plante medicinale [i 13.500 ha alte culturi. Se preconizeaz\ c\ vor mai fi înfiin]ate înc\ 1.670 de ha cu legume în câmp. Pentru restul culturilor s-a încheiat campania de îns\mân]are pentru anul 2024. În a doua jum\tate a lunii mai, culturile sunt r\s\rite, porumbul se afl\ în stadiul de 4-5 frunze pe majoritatea suprafe]elor, iar floarea-soarelui [i soia se prezint\ în condi]ii bune. Ploile c\zute în perioada 5-9 mai au fost binevenite [i au ajutat foarte mult plantele. Care ar fi riscurile pentru porumb, floarea-soarelui [i soia în continuare? “Se poate spune c\ pentru jude]ul Cluj nu exist\ riscuri pentru cele trei culturi, cel pu]in la acest moment”, este de p\rere ing. Uif\lean.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 20/2024

Tanymecus>

peste un secol de pagube Entomologul Emil Georgescu (INCDA Fundulea) este autorul uneia dintre cele mai cuprinz\toare monografii dedicate lui Tanymecus dilaticollis, scris\ în limba englez\ [i publicat\, în ianuarie anul trecut, de o editur\ [i online.

picuim din aceast\ lucrare câteva dintre informa]iile de interes, în general mai pu]in cunoscute.  Tanymecus dilaticollis (r\]i[oara porumbului sau g\rg\ri]a frunzelor de porumb) este o insect\ originar\ din Iran (sud-vestul Asiei). De acolo [i-a extins arealul în sud-estul Europei, dar mai nou a fost semnalat\ chiar [i în Austria - un efect al înc\lzirii globale.

Profitul Agricol 20/2024

Se mai g\se[te în Irak, Siria, Turcia Bulgaria, Grecia, Serbia, Croa]ia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Moldova, Rusia, Armenia [i Georgia. În România s-a instalat [i a început s\ produc\ pagube înc\ de la începutul secolului trecut, când a fost semnalat\ de doi cercet\tori austrieci. Îns\ ace[tia au confundat-o cu specia “sor\” (foarte asem\n\toare) Tanymecus palliatus, care nu se hr\ne[te în cultura porumbului.  În prezent, în sudul, sud-estul [i estul României, un milion ha de porumb [i 0,5 milioane ha de floareasoarelui sunt atacate în fiecare an de Tanymecus dilaticollis, cu diferite grade de intensitate. Pagube semnificative mai sunt semnalate regulat doar în Bulgaria, Serbia [i Ungaria. În România au fost documentate densit\]i de 160 de insecte/mp, în condi]iile în care pragul economic de d\unare este de 5 r\]i[oare/mp. La o densitate a d\un\torilor între 25 [i 30 /mp, pierderile medii ale produc]iei de porumb sunt de 34%, dar se a-

junge deseori la necesitatea întoarcerii culturii.  Tanymecus a reu[it s\ se r\spândeasc\ pe un areal atât de vast, de[i nu este considerat d\un\tor de carantin\, fiindc\ în general se deplaseaz\ la sol, pe suprafe]e mici. Pu]ini adul]i (aproximativ 1%) sunt zbur\tori [i se pot deplasa, în aer, pe distan]e de pân\ la 250 de metri. În câmpurile cultivate cu porumb sau alte plante gazd\, g\rg\ri]ele migreaz\, în medie, 2 m/zi, maximum 10-12 m/zi. Cu totul, cam 200-225 m într-un sezon.  Habitatul Tanymecus e în terenuri cultivate [i agricole situate pân\ la 400 m deasupra nivelului m\rii. Prefer\ cernoziomul carbonatic, solurile de lunc\, aluviale sau hidromorfe.  Monocultura sau rota]iile scurte favorizeaz\ clar înmul]irea acestui d\un\tor. Popula]iile cele mai mari sunt semnalate în culturile F

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE de floare înfiin]ate dup\ porumb. În cazul porumbului cultivat dup\ cereale (grâu, orz [i triticale), in, rapi]\ sau leguminoase (soia, fasole, maz\re), presiunea d\un\torilor este sc\zut\ (mai pu]in de o g\rg\ri]\/mp). Cu toate acestea, în asolamentele scurte (2 sau 3 ani), chiar dac\ porumbul este sem\nat dup\ o cultur\ nefavorabil\ r\]i[oarei, insectele pot migra din câmpurile învecinate, cultivate în anii anteriori cu porumb sau floare.

 Când condi]iile meteo sunt mai pu]in favorabile (temperaturi mai sc\zute, ploi [i lips\ de soare sau, dimpotriv\, c\ldur\ excesiv\), adul]ii r\mân ascun[i în cr\p\turile solului. Uneori se pot ascunde sub bulg\ri de p\mânt sau pot coborî chiar pân\ la o adâncime de 10 cm.

 R\]i[oara este o specie polifag\ cu peste 70 de plante gazd\. Aceast\ polifagie face imposibil\ eradicarea [i îngreuneaz\ controlul. Speciile de cultur\ preferate sunt porumb, sorg, floarea-soarelui, sfecl\ de zah\r, grâu, orz, ov\z, sorg [i soia. Nu se atinge de maz\re. Dintre buruieni prefer\ p\l\mida (Cirsium arvense) [i mohorul verde (Setaria viridis). Când insectele ies la suprafa]a solului, în absen]a plantelor de cultur\ se hr\nesc cu aceste buruieni, apoi se mut\ pe porumb [i floare. De aceea, o combatere energic\ a celor dou\ buruieni ar putea fi o bun\ strategie de control al Tanymecus.

În România, intensitatea atacului r\]i[oarelor la plantele de porumb este evaluat\ pe o scar\ de la 1 la 9, elaborat\ de Florea Paulian, INCDA Fundulea.

 Adul]ii sunt cel mai activi între orele 10.00 [i 12.00, la temperaturi ridicate ale aerului (peste 20 de grade Celsius, respectiv 18 grade la nivelul solului) [i umiditate sc\zut\. Tanymecus se simte ideal la 27 de grade, când consumul de hran\ se dubleaz\.  Daunele sunt critice în stadiile incipiente ale cre[terii vegetative, de la r\s\rire (BBCH 10) pân\ la stadiul de 4 frunze (BBCH 14). Când plantele se afl\ în stadii avansate de cre[tere (BBCH 16), atacul nu este semnificativ [i plantele se pot redresa. Aceasta înseamn\ c\ perioada critic\ a acestui d\un\tor pentru culturile de porumb [i floarea-soarelui dureaz\ de la 10 zile pân\ la maximum 14 zile, în func]ie de condi]iile meteorologice.  Prezen]a insectelor poate fi detectat\ în stadiile incipiente cu cap30

cane lipicioase CSALOMON TAL.

 Adul]ii se hr\nesc la suprafa]\, iar larvele în sol, cu r\d\cini, îns\ pagubele nu sunt considerate considerabile, deoarece, la momentul respectiv, plantele de cultur\ sunt în stadiu avansat.

Când porumbul este în stadiul de 4 frunze (BBCH 14), - nota 1 se consider\ a fi planta plant\ neatacat\ - nota 2, planta cu 2-3 mu[c\turi simple pe marginea unei frunze - nota 3, plante cu mu[c\turi pe marginea celor patru frunze - nota 4, plante cu frunzele deteriorate în propor]ie de 25% - nota 5, plante cu frunzele deteriorate în propor]ie de 50% - nota 6, plante cu frunzele deteriorate în propor]ie de 75% - nota 7, plante cu frunzele deteriorate pân\ aproape de nivelul tulpinii - nota 8, plante cu frunzele complet distruse [i începutul tulpinii distrus - nota 9, plante distruse, cu tulpina retezat\ aproape de nivelul solului. Dac\ intensitatea atacului este 8 sau 9, plantele de porumb nu se pot recupera dup\ atac [i mor.

În func]ie de hrana disponibil\ [i de al]i factori abiotici, femelele depun, în medie, câte 50-100 de ou\, la 1-3 cm de suprafa]a solului, de regul\ în luna mai. Larvele se hr\nesc [i cu r\d\cini de p\l\mid\ - rezult\, din nou, importan]a combaterii acestei buruieni. Adul]ii apar, în sol, în august-septembrie, r\mânând acolo pân\ în prim\vara anului urm\tor. Dup\ ie[irea la suprafa]a solului, durata medie de via]\ este de 80 de zile, unii supravie]uind chiar 150 de zile. Femelele mor la maxim 90 de zile de la depunerea ou\lor. Adul]ii care hiberneaz\ sunt distru[i dac\ temperatura în sol, la adâncimea respectiv\, coboar\ sub pragul de înghe], îns\ acest fapt se petrece foarte rar.  În anii cu ploi abundente vara, pân\ la 80% din popula]ia de Tanymecus este distrus\ (apa infiltrat\ îneac\ pupele din sol).  Corbii, ciorile, fazanii, potârnichile [i g\inile de cas\ se hr\nesc cu Tanymecus. Al]i du[mani naturali ai d\un\torului [i posibil alia]i ai oamenilor sunt gândacii Pterostichus, ciupercile entomopatogene Beauveria bassiana [i Metarhizium anisopliae, anumi]i parazi]i unicelulari din clasa Sporozoa [i nematozii Pristionchus dentatus.  Deocamdat\, îns\, în afara tratamentului s\mân]\ cu neonicotinoide, nu exist\ metode alternative practice pentru combaterea acestui d\un\tor. Aplicarea foliar\ cu insecticide de contact sau sistemice are o eficien]\ relativ sc\zut\ din cauza comportamentului insectelor, care se ascund în cr\p\turile solului [i pot sc\pa astfel de contactul cu substan]a activ\. Acest fapt cre[te riscul de r\spândire în Uniunea European\, unde folosirea neonicotinoidelor este definitiv interzis\, prin decizie a Cur]ii Europene de Justi]ie. Profitul Agricol 20/2024

CULTURI VEGETALE

Agricultura are nevoie mai ales de noile tehnologii Fermierii ar trebui s\ aib\ acces la inova]ii precum Noile Tehnici Genomice (NGTs), pentru a evolua [i a avea culturi mai rezistente [i mai adaptabile în fa]a consecin]elor severe ale schimb\rilor climatice, este mesajul Corteva Agriscience în plenul Congresului European de Horticultur\, desf\[urat pe 13 mai în Bucure[ti.

Maria Cîrj\, Marketing Manager Corteva pentru România [i Republica Moldova

Maria Cîrj\, Marketing Manager Corteva pentru România [i Republica Moldova, a prezentat NGT-urile ca fiind printre cele mai importante solu]ii pentru agricultur\. “Prin inova]ia avansat\, cu capacitatea de a aborda provoc\ri de la schimb\rile climatice la nutri]ie, promisiunea NGT-urilor pentru agricultur\ este vast\. Tehnologiile precum CrisprCas sunt esen]iale în tranzi]ia continu\ c\tre practici mai durabile în agricultur\, cu mai pu]ine inputuri. Corteva se aliniaz\ considera]iilor conform c\rora NGT-urile ar putea reprezenta o resurs\ suplimentar\ pentru fermieri pentru a se adapta la scenariile climatice în schimbare, consolidând în acela[i timp securitatea alimentar\ atât pentru produc\tori, cât [i pentru consumatori.” La Congresul European de Horticultur\, în fa]a unei audien]e formate din oameni de [tiin]\, profesori [i ingineri din domeniul academic [i din industrie, Maria C;rj\ a subliniat importan]a NGT pentru o în]elegere profund\ a func]ion\rii genelor în cadrul speciilor de plante, permi]ând dezvoltarea sau îmbun\t\]irea tr\s\turilor plantelor prin edit\ri precise sau personalizarea func]iilor multiple ale genelor. Spre deosebire de Organismele Modificate Genetic (GMOs), NGT opereaz\ exclusiv în materialul genetic al plantei, f\r\ a include “gene str\ine”. Aceast\ variabilitate inerent\ provine din ADN-ul propriu al speciei de plante, deosebindu-se de tehnologiile tradi]ionale transgenice. Ca exemplu al gamei largi de aplica]ii poten]iale ale NGT, au fost invocate rezultatele profesorului Ezura Hiroshi, de la Universitatea Tsukuba din Japonia, care au condus la crearea ro[iei High Gaba.

Profesorul japonez a folosit tehnologia Crispr pentru a ob]ine o ro[ie care prezint\ o cre[tere semnificativ\ a con]inutului de acid gamma-aminobutiric (GABA) în compara]ie cu ro[iile obi[nuite. GABA, o molecul\ sintetizat\ în mod natural în toate organismele vii, este recunoscut\ pentru capacitatea sa de a sc\dea tensiunea arterial\ ridicat\ la oameni, iar cre[terea prezen]ei sale în ro[ii are implica]ii semnificative pentru s\n\tatea public\, putând îmbun\t\]i s\n\tatea inimii. “Aceste inova]ii ofer\ poten]ialul de a cre[te productivitatea culturilor f\r\ a necesita extinderea terenurilor agricole. În ciuda utiliz\rii relativ stabile a terenurilor agricole în Europa între 2005 [i 2020, în ciuda cre[terii popula]iei, NGT-urile pot contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente în mod sustenabil. Mai mult, ar putea oferi o solu]ie durabil\ pentru abordarea problemei presante a secetei care a afectat sectorul agricol al României în ultimii ani. Adoptarea NGT ar permite fermierilor români s\ î[i sporeasc\ productivitatea prin culturi cu o rezisten]\ sporit\ la boli [i secet\. Uniunea European\ poate debloca poten]ialul transformator al NGT-urilor, favorizând adoptarea lor în beneficiul fermierilor [i al consumatorilor deopotriv\. Combina]ia dintre noile tehnici de ameliorare a plantelor, împreun\ cu tehnologiile emergente, cum ar fi imagistica [i [tiin]a datelor, ofer\ un set de instrumente puternice pentru produc]ia continu\ de alimente s\n\toase într-o lume în schimbare.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 20/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Rusia intr\ ;n for]\ pe pia]a lactatelor în Nordul Africii, Orientul Mijlociu [i Asia Rusia inten]ioneaz\ s\ î[i majoreze prezen]a pe pia]a global\ a produselor lactate prin cre[terea exporturilor cu circa 15-20% pe an, gra]ie unui avans semnificativ în ]\rile arabe, în special Algeria, [i Asia de Sud-Est, transmite Reuters. Industria ruseasc\ de lactate poate înregistra, anual, ritmuri de cre[tere a exporturilor de aproximativ 15-20%, dar nu exclud o cre[tere exponen]ial\, în condi]ii adecvate. Pe termen lung, de [apte pân\ la zece ani, ]inte[te chiar multiplicarea de mai multe ori a cantit\]ilor livrate. :n prezent exporturile anuale de lactate ale Rusiei au o valoare de 400 milioane de dolari, 1% dintr-o pia]\ mondial\ evaluat\ la pu]in peste 40 de miliarde de dolari. În mod oficial, Rusia a încetat s\ mai publice date statistice privind exporturile de lactate în acest an, dar cifrele din 2023 arat\ c\ [i-a dublat exporturile [i, de asemenea, c\ [i-a majorat livr\rile de lapte praf de 4,7 ori.

Profitul Agricol 20/2024

Pân\ acum cei mai mari cump\r\tori de produse lactate ruse[ti au fost Kazahstan, Belarus, Uzbekistan, Azerbaidjan [i Armenia, ]\ri care odat\ erau parte a URSS [i unde laptele [i brânza ruseasc\ sunt foarte populare, precum [i China. Noile pie]e avute în vedere sunt cele din ]\rile pe care Rusia le curteaz\ intens pe m\sur\ ce î[i reorienteaz\ comer]ul dinspre Europa.

Rusia nu are exporturi semnificative de lactate în ]\rile occidentale, de[i produsele lactate nu sunt vizate de sanc]iunile impuse de aceste state. Primele livr\ri de produse lactate ruse[ti spre Emiratele Arabe, Arabia Saudit\, Oman, Tunisia, Egipt [i Filipine au început anul trecut. Algeria, de exemplu, a cump\rat 500 de tone de lapte praf degresat din regiunea Volga în luna decembrie. Deja o fabric\ de brânzeturi ruseasc\ [i-a deschis un birou comercial în Algeria [i mai multe alte firme ruse[ti lucreaz\ la demararea livr\rilor c\tre statul nord-african. Anul acesta, Algeria ar putea deveni cel mai important cump\r\tor [i de asemenea num\rul unu în ceea ce prive[te exporturile ruse[ti de produse lactate. Este o pia]\ foarte mare, de câteva ori mai mare decât produc]ia intern\ de azi a Rusiei.

Arin DORNEANU

CRE{TEREA ANIMALELOR

Decarbonizare, energie verde [i mai mult\ zootehnie În paralel cu târgul pentru zootehnie EuroTier de la Hanovra, care va avea loc în perioada 12-15 noiembrie, DLG organizeaz\ [i expozi]ia EnergyDecentral 2024, unde se prezint\ solu]ii pentru produc]ia durabil\ de energie, cu accent pe biogaz [i hidrogen.

iogazul [i hidrogenul vor juca un rol major la EnergyDecentral, în paralel cu EuroTier, principalul eveniment expozi]ional din Europa pentru cre[terea [i managementul animalelor. Germania vrea s\ devin\ complet neutr\ din punct de vedere climatic pân\ în 2045, adic\ va fi prima na]iune industrializat\ din lume, care a f\cut acest lucru. Reducerea CO2 este elementul central care vine pe primul loc.

Decarbonizarea cu electricitate O direc]ie fundamental\ este extinderea ponderii energiilor regenerabile în consumul brut de energie electric\, dezvoltarea ulterioar\ [i modernizarea complet\ a produc]iei combinate de c\ldur\ [i energie [i conversia re]elelor de înc\lzire în energii regenerabile [i c\ldur\ rezidual\. Peste 250 de expozan]i vor prezenta inova]ii [i solu]ii din domeniile solar, eolian, biomas\, hidrogen verde [i tehnologii de stocare la centrul expozi]ional din Hanovra, Germania. 34

Sunt expuse [i tehnologiile digitale, care s-au dezvoltat rapid în ultimii ani [i sunt cheia sistemelor inteligente care pot fi folosite pentru monitorizarea [i controlul aprovizion\rii cu energie.

Biomasa - o alternativ\ neutr\ climatic Biomasa joac\ un rol-cheie în rândul energiilor regenerabile ca unic\ surs\ de carbon “regenerabil\”. Instala]iile de biogaz de ast\zi arat\ poten]ialul enorm de decarbonizare care se afl\ înc\ în utilizarea biomasei. Ele transform\ gunoiul de grajd [i n\molul în îngr\[\mânt printr-un proces de fermenta]ie [i produc simultan metan (bio-GNL) sub form\ gazoas\ sau lichid\. Hidrogenul poate fi produs [i din biogaz, ceea ce deschide o nou\ perspectiv\ pentru instala]iile de biogaz

pentru c\ subven]iile din Germania vor expira în scurt timp. Aproximativ 10.000 de instala]ii de biogaz din Germania, marea lor majoritate ;n ferme, genereaz\ ast\zi peste 33 de terawatt-or\ de electricitate anual. Aceasta echivaleaz\ cu aproximativ [ase procente din consumul de energie electric\ în Germania [i aceea[i cantitate de c\ldur\, utilizat\ în principal în zonele rurale.

Hidrogenul verde, un sistem energetic rezistent Hidrogenul este v\zut ca una din cheile principale pentru un sistem energetic rezistent [i neutru din punct de vedere climatic. Angajamentul produc\torului spaniol de îngr\[\minte Fertiberia a ap\rut ca un proiect de vitrin\ în acest sens. La mijlocul lui mai 2024, compania energetic\ Iberdrola a pus în func]iune 16 electrolizoare [i un sistem de baterii cu ioni de litiu, cu o capacitate total\ de 20 MW, în Puertollano, la 250 km sud de Madrid - chiar lâng\ fabrica de îngr\[\minte. Afacerea cu hidrogen cre[te, nu numai în Germania, ci [i la nivel interna]ional. Pân\ în 2030, Comisia UE inten]ioneaz\ s\ instaleze electrolizoare cu o capacitate de cel pu]in 40 GW [i s\ produc\ zece milioane de tone de hidrogen verde într-o abordare pas cu pas. Vizitatorii EnergyDecentral din 12 pân\ în 15 noiembrie pot explora poten]ialul hidrogenului ca surs\ de energie [i pot identifica tehnologiile care vor ajuta la trecerea produc]iei de la gri la verde.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 20/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Asocia]ia Aberdeen Angus [i-a f\cut propriul semtest În perioada 21-22 iunie 2024, Asocia]ia Aberdeen Angus inaugureaz\, la Fântânele, în jude]ul Mure[, laboratorul pentru recoltarea taurilor crescu]i pentru reproduc]ie. Este o realizare de excep]ie printre organiza]iile noastre profesionale. Asocia]ia devine treptat un fel de club select al cresc\torilor pentru aceast\ ras\, cu manifest\ri oarecum exclusiviste, ca pe afar\.

Avem tauri preg\ti]i pentru mont\, tauri care au fost deja la mont\, t\ura[i între 12 [i 15 luni”, spune Drago[ Manea, directorul tehnic al Asocia]iei Aberdeen Angus. Multe animale provin din îns\mân]\ri artificiale, chiar [i din material seminal din Australia. Este o premier\ pentru România. “Insist\m pe importan]a îns\mân]\rii ca s\ ob]inem animale de calitate [i pentru a garanta diversitate genetic\ la nivel na]ional pentru cre[terea performan]elor. Avem tot mai multe animale care au tat\, bunic [i str\bunic din România, din mame f\tate în România. Demonstr\m astfel cât de important\ este reproduc]ia. Trei genera]ii de vaci au p\rin]i din România.” Asocia]ia Aberdeen Angus face testare genetic\ pentru fiecare animal. Se preleveaz\ p\r, ]esut [i se stabile[te amprenta digital\. Pentru taur, trebuie [i confirmare pentru originea mamei [i a tat\lui. Chiar [i bunicii au profilul ADN deja f\cut. Este un pas foarte Profitul Agricol 20/2024

Drago[ MANEA, director tehnic al asocia]iei>

Avem [i vi]ele care provin din îns\mân]\ri. Un fermier din Maramure[, din cadrul Asocia]iei, are vaci din rasa Wagyu. Familia Popa de la Rociu, jude]ul Arge[, a realizat un transfer de embrioni în acest an. La ferma din Rociu, exist\ [i tauri [i vaci din transfer de embrioni de peste 6 ani. Ferme din Suceava [i din Neam] au urmat acela[i drum în 2023. Un embrion variaz\ de la 800 la 3.000 de euro. important pentru genotipare. Cresc\torul [tie deja c\ vi]elul abia f\tat are sau nu valoare reproductiv\. Asocia]ia are deja la Fântânele o ferm\ de testare a t\ura[ilor. Un semtest propriu. Un taur testat are deja un urma[ care va intra [i el în testare. Karpaten Meat, cea mai mare ferm\ din asocia]ie, face deja inseminare pe 100 de vi]ele. “Sezonul de mont\ prin îns\mân]\ri începe din prim\var\”, explic\ Drago[ Manea. “Depinde cum vrei s\ ai f\t\rile. În zona de munte, f\t\rile trebuie s\ fie în perioada martie - mai, dar în sud, vacile Angus pot f\ta [i toamna pentru c\ fermierii î[i permit s\ le furajeze. Ei nu depind de p\[une pentru c\ acolo p\[unatul dureaz\ doar dou\-trei luni pe an. Po]i s\ faci sincroniz\ri de c\lduri [i s\ estimezi când urmeaz\ f\t\rile. Tehnici de conten]ie moderne exist\ acum peste tot. Noi facem [i transfer de embrioni, ceea ce este un lucru deosebit. Materialul seminal vine din Canada, Uruguay, Argentina.

Avem speciali[ti [i din România pentru transfer de embrioni”. Cresc\torii în]eleg importan]a biotehnologiilor în activitatea de reproduc]ie. Asocia]ia colaboreaz\ cu Semtest Craiova [i ofer\ toate informa]iile necesare. Vor s\ facem depozit de material seminal [i s\ autorizezeferma de tauri, spune Drago[ Manea. “Noi vom aduce material seminal [i embrioni ca s\ putem s\ le distribuim mai u[or c\tre fermieri [i s\ facem dirijarea împerecherilor necesare pentru genofondul na]ional. Am tot cump\rat genetic\ din alte ]\ri ca s\ ajungem la o genetic\ superioar\. Îns\, dac\ vrem s\ producem reproduc\tori, este nevoie de mai mult\ diversitate. De aceea, apel\m la transferul de embrioni [i la inseminare. Altfel, va trebui s\ cump\r\m mereu tauri din Germania, din Marea Britanie, din Danemarca sau Fran]a. Noi am adus oricum F

Viorel PATRICHI 35

marea majoritate a geneticii superioare în ]ara noastr\."

În 2024, Asocia]ia Aberdeen Angus a adus 16 tauri de la o licita]ie foarte mare din Germania, îns\ tot mai este nevoie de reproduc\tori [i de variabilitate genetic\. În func]ie de calitate, o paiet\ de taur Angus cost\ de la 25 de lei pân\ la 300 de lei. Asocia]ia ofer\ informa]ii privitoare la dirijarea împerecherilor ca s\ nu ajung\ la consangvinizare. La evenimentul din iunie, vor fi prezentate animalele din ferma modernizat\ printr-un proiect european de peste un milion de euro. Asocia]ia are acolo dou\ tehnologii, taurii au troci speciale, au senzori în urechi, zon\ de a[ternut, zon\ de furajare, zon\ de manej. “S\ zicem c\ taurul prime[te 3 kilograme de furaje în troac\ [i ea m\soar\ cât m\nânc\ animalul. Un taur face un spor de 1,4 kg [i m\-

Drago[ Manea, director Asocia]ia Aberdeen Angus

nânc\ 900 de grame. Alt taur de pe alt\ linie consum\ 400 de grame [i face un spor de 1,300 kg. Astfel, putem evalua [i care tauri sunt mai eficien]i pe linia de furajare. Avem asemenea diferen]e de randament în ferma noastr\. Avem [i ni[te ad\p\tori speciale, care au cântare [i taurii se cânt\resc singuri când beau ap\. Nu mai trebuie stresa]i prin conten]ionare. Tot în cadrul proiectului, am f\cut un laborator unde vrem s\ aducem

material seminal [i embrioni pentru fermierii din asocia]ie sau recolt\m noi materialul seminal de la taurii no[tri [i le facem spermograma> verific\m fecunditatea materialului seminal înainte s\-l vindem. Când vindem taurii, avem fi[a complet\, cu testarea genetic\ (ADN), cu buletin de analiz\ pe spermogram\, inclusiv eficien]a furajer\ a fiec\rui animal. Cump\r\torul va cunoa[te to]i parametrii animalului”, explic\ Drago[ Manea.

Din 2028, Australia nu va mai exporta oi vii Guvernul australian a decis c\ exportul de oi vii pe cale maritim\ va fi interzis începând de la data de 1 mai 2028 [i îi va ajuta pe cei afecta]i de aceast\ decizie, a declarat ministrul lor al Agriculturii, Murray Watt. În paralel, guvernul australian a anun]at c\ va oferi un pachet de sprijin cu o valoare de 107 milioane dolari australieni (aprox. 70 milioane de euro) pentru a ajuta firmele afectate de aceast\ tranzi]ie. Exporturile de oi vii cu navele vor putea continua pân\ la data de 1 mai 2028, f\r\ restric]ii suplimentare precum plafoane sau cote. De asemenea, interdic]ia nu se va aplica pentru alte exporturi de animale [i nici pen36

tru exporturile de oi vii cu ajutorul avioanelor. Cresc\torii australieni de oi au început deja s\ renun]e la exporturile cu ajutorul navelor. Datele oficiale arat\ c\, în sezonul 2022-2023, Australia a exportat aproximativ 652.000 de oi vii pe cale maritim\, comparativ cu 5,92 milioane de capete în urm\ cu 20 de ani. Cu toate acestea, Federa]ia na]ional\ a fermierilor australieni (NFF) a spus c\ un interval de patru ani ar fi devastator pentru fermieri [i a acuzat guvernul c\ a cedat în fa]a presiunilor activi[tilor pentru drepturile animalelor. “Anun]ul de ast\zi condamn\ oile

din str\in\tate la practicile pe care noi le-am interzis în urm\ cu un deceniu”, a declarat pre[edintele NFF, Tony Mahar.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 20/2024

MA{INI & UTILAJE Kverneland iXdrive a ajuns [i ;n Rom=nia Seria de sprayere autopropulsate Kverneland iXdrive S6, nou intrat\ pe pia]\ [i distribuit\ de AgroConcept România, este format\ din dou\ modele, iXdrive HP ca model de baz\ [i iXdrive HP Ecodrive ca variant\ de vârf. Ambele sunt echipate cu motor Deere PowerTech, Stage V, 250 CP. Sistemului iXclean Pro se ocup\ de gestionarea automat\ a supapelor [i a sistemului de circula]ie de înalt\ presiune iXflow-E, cu control individual al duzelor, care sunt dotare standard pe iXdrive. Panoul de comand\ EasySet ofer\ un spa]iu de lucru curat [i convenabil, cu toate componentele necesare la îndemân\. Tehnologia de pulverizare este u[or de operat din cabin\.

Sprayerul poate fi echipat cu rampe de stropit cu rabatare lateral\ din o]el HSS [i aluminiu HSA. Poate fi comandat cu rezervoare de capacitate nominal\ de la 4.250 la 6.150 litri, [i o capacitate maxim\ de la

4.500 la 6.500 litri. Garda la sol poate fi setat\ de la 1,3 la 1,7 metri, iar ecartamentul, la 1,80 - 2,25 sau 2,25 - 2,95 metri.

Un distribuitor 2 ;n 1, Amazone ZG-TX Amazone a prezentat în premier\ ;n Rom=nia ma[ina de distribuit ;ngr\[\minte granulate ZG-TX care poate fi folosit\ [i pentru administrarea de amendamente. ZG-TX este un echipament care poate distribui îngr\[\minte [i poate administra [i amendamente pentru solurile 38

Arpad DOBRE mai acide care se întâlnesc în zona de vest a ]\rii, de exemplu. Poate fi comandat în dou\ variante, Special, cu o capacitate a bunc\rului de 6.000 litri [i o greutate maxim admis\ de pân\ la 9 tone, respectiv Super, cu o capacitate de 11.200 litri [i o greutate de 17 tone. Practic, echipamentul împr\[tie în prima parte a zilei, de exemplu, îngr\[\mânt granulat, apoi, dup\ golire, se poate schimba unitatea de distribu]ie în 20 de minute, iar bunc\rul poate fi înc\rcat cu pulbere de calcar, administrat\ ca amendament pentru corectarea pH-lui solului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 20/2024

MA{INI & UTILAJE

Deutz-Fahr s-a stabilizat bine între preferin]ele fermierilor :n ultimul an, tractoarele Deutz-Fahr, mai ales cele din Seria 6, s-au vândut cu succes, iar Anamaria Damian, managing director NHR Agropartners, spune c\ aceasta se datoreaz\ echip\rilor [i transmisiei RC Shift, care eficientizeaz\ consumul de carburant [i reduc timpii mor]i [i uzura.

la conducerea NHR, Anamaria Damian arat\ un optimism moderat când vine vorba de situa]ia pie]ei în perspectiv\ imediat\. “Anul 2023 a început bine pentru acest sector, au fost comenzi, livr\rile au continuat, dar din septembrie am remarcat un recul net al investi]iilor pe care fermierii le f\ceau în mod obi[nuit în acea perioad\.

Profitul Agricol 20/2024

Motivele au fost, în principal, pre]urile sub a[tept\ri ale cerealelor, care în multe cazuri nu au acoperit costurile de înfiin]are ale culturilor. În aceste condi]ii, o serie de fermieri au fost bucuro[i dac\ au ie[it pe zero, nu în pierdere.” Damian crede c\ acest recul se va mai propaga [i în acest an [i va influen]a negativ vânz\rile dealerilor de utilaje. “Noi, furnizorii de ma[ini agricole, am oferit ani la rând o serie de facilit\]i la plata utilajelor, prin amânarea primei rate la recolt\, de exemplu. Îns\, în situa]ia actual\, [i fermierii trebuie s\ în]eleag\ c\ aceste amân\ri înseamn\ comisioane suplimentare de achitat c\tre b\nci, s\ în]eleag\ c\ au crescut costurile finan]\rilor. Dar vom continua s\-i sprijinim la achizi]ii.” Se observ\ [i o schimbare a op]iunilor c=nd vine vorba de tractoare. Dac\ ani la rând a existat o tendin]\ spre achizi]ionarea de tractoare mai mari, mai puternice, între timp, situa]ia s-a schimbat. “Mai mare înseamn\ [i mai scump, [i consum m\rit de carburant, [i costuri mari la între]inere [i la piesele de schimb, ori acestea majoreaz\ cheltuielile totale pe ferm\”, explic\ Anamaria Damian. Tractoarele Deutz-Fahr Seria 6 din oferta NHR eficientizeaz\ munca [i scad aceste costuri, datorit\ echip\rilor [i adapt\rii la cerin]ele din toate fermele. “Foarte apreciate sunt [i sem\n\torile Sfoggia pentru pr\[itoare, precum [i sem\n\toarea de p\ioase Claydon, nou-intrat\ în portofoliul nostru [i foarte apreciat\ la demonstra]iile în câmp.”

Anamaria Damian, managing director NHR Agropartners

:n v=nz\ri, detaliile conteaz\. De aceea programele de promo]ii au succes, mai ales reducerea de 25% la piesele de schimb, dac\ revizia se face cu tehnicienii NHR Agropartners. Tot un discount de 25% se aplic\ [i la piesele pentru combine, dac\ reviziile sunt programate în perioada iulie august. O alt\ promo]ie, aflat\ în derulare, este cea de verificare a sistemelor de aer condi]ionat la tractoare [i combine Deutz-Fahr [i utilaje JCB, cu 15% discount. În perioada august-septembrie au loc campanii promo]ionale la piese de schimb Poettinger [i Olimac (discount 15%), respectiv la ulei [i filtre (25%) în perioada septembrie-octombrie. “Toate aceste promo]ii [i sprijinul acordat la achizi]ii reprezint\ modul nostru de a ar\ta c\ suntem al\turi de fermieri chiar [i în aceste vremuri care ne pun la încercare pe to]i”.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

:nc\ un premiu pentru tractorul Claas Xerion 12 Seria Xerion 12 de la Claas a primit numeroase premii de la lansarea sa, în vara anului 2023. Acum, cele mai puternice tractoare Claas din toate timpurile se num\r\ printre câ[tig\torii premiilor iF Design Awards 2024.

Claas are o istorie îndelungat\ cu iF Design Awards. Primele premii le-a primit în urm\ cu peste 40 de ani pentru seria de combine Dominator 8 [i presa de balotat Rollant Rapid 56. Pân\ în prezent, 19 utilaje Claas au primit premiul iF pentru designul lor inovator, iar cinci dintre ele au primit chiar iF Gold. Anul acesta a venit r=ndul tractoarele mari, Xerion 12, s\ urce pe scena iF.

Juriul a justificat decizia prin propor]iile impresionante, accentuate de designul exterior func]ional, f\r\ a p\rea prea dominante. “Claas Xerion este un tractor cu adev\rat remarcabil”, a fost fraza care a descris succint utilajul. Iar în spatele designului premiat se afl\ marile atuuri ale acestui “uria[ blând”, cum l-am numit în momentul lans\rii pe pia]a european\. Are un motor Mercedes-Benz ;n [ase cilindri, cu cuplu ridicat, cilindree de 15,6 litri [i putere maxim\ de 585 sau 653 CP. Puterea maxim\ se ob]ine la 1600 rpm, cuplul maxim, la 1300 rpm, iar func]iile noi permit o reducere cu 8 pân\ la 10% a consumului de carburant pe or\, în compara]ie cu alte tractoare din aceea[i clas\ de putere. {i pentru c\ vorbim de consum, alimentarea cu motorin\ se face din rezervorul de 1.400 de litri amplasat

central ca nivelul de umplere s\ nu aib\ impact asupra distribu]iei sarcinii pe osie. Transmisia continuu variabil\ CMATIC ofer\ confort maxim pentru operatorul [i durabilitate în timp. Xerion 12 poate fi comandat fie în echiparea Terra Trac cu patru [enile triunghiulare, fie Trac, cu anvelope duble. Direc]ia dinamic\ reduce la jum\tate num\rul de rota]ii ale volanului necesare pentru viraje în timpul lucrului pe câmp. La toate aceste echip\ri se adaug\ sistemul CEMOS (Claas Electronic Machine Information System - sistemul autodidact de asisten]\ pentru operator) pentru tractoare integrate în terminalul CEBIS (Centralized Electronic on-Board Information System). Nu în ultimul rând trebuie s\ amintim [i dot\rile pentru agricultura de precizie ale Xerion 12> CEMIS 1200, GPS Pilot, Isobus, Task Controller [i multe altele.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 20/2024

MA{INI & UTILAJE

Pr\[it mecanic asistat de GPS, eficient, rapid [i simplu Pr\[itul culturilor pe rânduri devine din ce în ce mai important, în contextul limit\rii aplic\rii produselor chimice de protec]ie a plantelor. Bednar ofer\ trei tipuri de cultivatoare între rânduri, pentru un pr\[it eficient [i rapid. Este vorba de modelul universal Row-Master RN, modelul specializat pentru sfecl\ de zah\r Row-Master RN_S [i Row-Master RN_Profi, echipat cu Row-Unit Control. Acestea se reg\sesc în portofoliul IPSO Agricultur\.

Row-Master RN Este o gam\ de cultivatoare universale între rânduri, adecvate pentru pr\[itul culturilor de porumb, floareasoarelui, soia, sfecl\ de zah\r sau alte culturi cu rânduri largi. L\]imea de lucru variaz\ de la 4,8 la 9,6 metri, cu o distan]\ reglabil\ de la 45 la 80 cm între unit\]ile de cultivare. Are trei tipuri de sec]ii de lucru pentru adaptare la stadiul de cre[tere [i cultur\> cu s\ge]i, cu s\ge]i [i d\l]i, cu d\l]i [i aripioare de acoperire.

Row-Master RN_S Row-Master RN_S este un utilaj pentru prelucrarea între rânduri a sfeclei de zah\r, cu o distan]\ reglabil\ între rânduri de la 45 la 50 cm [i o l\]ime de lucru de la 3 la 12 metri. În func]ie de model, num\rul de rânduri pe care lucreaz\ este de la 6 la 24. Este util\ dotarea cultivatorului cu sistemul de ghidare optic\ Culti Cam la pr\[itul culturii de sfecl\ de zah\r, în faza de apari]ie a primei frunze. Cultivatorul are, pe lâng\ sec]iile cu s\ge]i [i cele cu d\l]i, [i sec]ii cu d\l]i de rambleiere de 60 mm cu corman\, pentru eliminarea crustei [i afânarea final\ a solului.

Row-Master RN_Profi Este disponibil cu o l\]ime de lucru de la 4,8 la 9,6 m [i ofer\ func]ia Row-Unit Control, care permite controlul independent pentru fiecare unitate de cultivare. Pe baza datelor din sistemul de naviga]ie, unit\]ile de Profitul Agricol 20/2024

lucru sunt ridicate [i coborâte treptat. Principalele avantaje> minimizarea suprapunerii [i deterior\rii culturii la capetele de rând [i la marginea terenului, cerin]e mai mici pentru operator [i eliminarea erorilor, productivitate mai mare în diferite condi]ii (zi [i noapte, cea]\).

Garda la sol a fost m\rit\ la 90 cm [i permite pr\[itul f\r\ probleme al culturilor cu rânduri largi, cum ar fi floarea-soarelui sau porumbul, chiar [i în faza de cre[tere avansat\.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Tractor electric de 160 CP, în teste în Fran]a

Seederal, o companie mic\ din Fran]a, un a[a-numit start-up, a adunat fonduri de 7,5 milioane de euro, la care a mai ad\ugat 3,7 milioane de euro bani de la bugetul de stat, cu care a pus bazele unui proiect de tractor electric de 160 CP. Prototipul este testat în aceast\ perioad\ în Bretania, iar un model final

va fi lansat în 2026, spun reprezentan]ii companiei. Ei au transformat un tractor JCB Fastrac, pe care l-au echipat cu un motor electric [i o baterie care ar putea furniza energie 8-12 pe zi, cu o înc\rcare ce dureaz\ pân\ la 2 ore. Ce atrage îns\ [i mai mult aten]ia la acest prototip este c\ nu are cutie

de viteze [i dezvolt\ 160 CP, în condi]iile în care mai toate modelele de tractoare electrice realizate la nivel european au, în general, puteri de 100 CP. Prin prototipul lor, francezii atac\ un segment important de pia]\ - al tractoarelor de 100-200 CP - cu o valoare de 9 miliarde de euro la nivel european. Reprezentan]ii Seederal spun c\, în prezent, ma[inile agricole cu motoare clasice genereaz\ 2% din emisiile anuale de gaze cu efect de ser\ [i 3% din consumul energetic în Fran]a. Start-upul anun]\ c\ tractorul s\u va reduce amprenta de carbon cu 15 pân\ la 20 de tone pe an, echivalentul emisiilor anuale a 17 ma[ini care sunt conduse câte 12.000 km.

Arpad DOBRE

Anvelopa care aduce profit

Yokohama î[i extinde oferta cu 15 dimensiuni noi, totalizând 50 de modele pentru anvelopa Alliance Agriflex 372 pentru tractoare [i combine. Are o arm\tur\ de o]el [i îmbun\t\]e[te notabil trac]iunea, capacitatea de rulare, capacitatea de înc\rcare [i protec]ia solului. Tehnologia Very High Flexion (VF) permite utilizarea la presiune sc\zut\ chiar [i în condi]ii de sarcini grele, reducând presiunea asupra solului. Un experiment [tiin]ific în câmp, efectuat la o ferm\ din Danemarca, a ar\tat c\ presiunea redus\ asupra solului în parcelele lucrate cu anvelope VF a permis ob]inerea unor recolte mai mari în compara]ie cu parcelele 42

lucrate cu anvelope conven]ionale. Produc]iile mai mari [i reducerea alunec\rii anvelopelor s-au tradus în sporuri de profit între 21,8 [i 32 euro pe hectar. Trebuie ad\ugat c\, datorit\ tehnologiei VF cu flexibilitate a pere]ilor laterali, anvelopa este în m\sur\ s\ suporte cu pân\ la 40% mai mult\ sarcin\ la aceea[i presiune, în

compara]ie cu o anvelop\ radial\ standard pentru tractoare, la care se adaug\ [i o bun\ protec]ie la perforare. Produc\torul asigur\ 10 ani garan]ie pentru anvelopele din gama Alliance Agriflex 372.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 20/2024

POLITIC|

Trei fermieri candideaz\ la Un birou unic de consultan]\ pentru to]i agricultorii Alexander Degianski are 34 de ani [i candideaz\ pe lista PSD pentru func]ia de consilier jude]ean în Timi[. El este [i consilier al ministrului Agriculturii, [i membru în Consiliul Na]ional al Clubului Fermierilor Români.

necesar [i util agricultorilor. El vrea înfiin]area unui birou unic de consultan]\ destinat tuturor produc\torilor agricoli de pe cultur\ mare, zootehnie, legumicultur\, apicultur\ etc. Scopul acestuia ar fi de a facilita comunicarea fermierilor cu toate institu]iile agricole [i nonagricole, atunci când au nevoie pentru a-[i rezolva diferitele probleme cu care se confrunt\ ori când vor s\ dezvolte unele proiecte.

acelea[i probleme pe care le întâmpin\ oricine> o administra]ie de cele mai multe ori ostil\ cet\]eanului [i o birocra]ie extrem\, nefunc]ionabil\, care complic\ via]a omului. Prin urmare, a decis s\ se implice în administra]ie. Pentru a veni în sprijinul fermierilor, are c=teva proiecte pe care le consider\ esen]iale.

“De multe ori, când ei vor s\ fac\ ceva nu [tiu cui s\ cear\ ajutorul. Atunci ei pot apela la acest birou unic, iar speciali[tii de acolo le vor spune ce trebuie s\ fac\ [i îi vor îndruma unde trebuie. Practic, va exista un liant sigur între fermieri [i toate institu]iile publice atât agricole, cât [i nongricole din jude]ul Timi[“.

Degianski este inginer agronom, dar [i economist. În 2012, a absolvit cu media 10 Facultatea de Agricultur\ din cadrul USAMVB Timi[oara [i, în paralel, a urmat [i cursurile Facult\]ii de {tiin]e Economice. Administreaz\ 5.000 de ha de teren agricol ale concernului Forest and Biomass din Belgia, întinse pe cinci localit\]i din Timi[, dar de]ine [i o ferm\ proprie de 400 de ha, în Giulv\z. De[i Consiliul Jude]ean Timi[ [i consilierii nu prea au atribu]ii în domeniul agriculturii [i nu prea pot face mare lucru, totu[i Degianski [i-a propus un proiect care, spune el, este 44

Despre candidatura sa, spune c\ mul]i colegi agricultori ai lui sunt încânta]i [i surprin[i când aud c\ a ales s\ candideze la o func]ie politic\, dar [tie c\ nu poate s\ îi mul]umeasc\ pe to]i.

Re]ea paralel\ de drumuri agricole Adrian Iacob are aproape 40 de ani [i este candidatul Alian]ei pentru Unirea Românilor (AUR) pentru func]ia de pre[edinte al Consiliului Jude]ean Timi[. Iacob exploateaz\ peste 1.000 de ha [i spune c\ se confrunt\ zi de zi cu

Un prim obiectiv ar fi s\ construiasc\, cu ajutorul primarilor care vor fi ale[i în 9 iunie, o re]ea de drumuri agricole care va degreva foarte mult arterele rutiere de utilaje. Bineîn]eles c\ existen]a unei re]ele paralele de drumuri agricole, a[a cum spune el c\ ar fi în ]\rile occidentale, va duce [i la o reducere a accidentelor de circula]ie unde sunt implicate ma[inile agricole. “E un proiect care cu siguran]\ îi va ajuta foarte mult pe fermieri, fiindc\ le va u[ura circula]ia auto c\tre sole [i ar rezolva multe dintre problemele care ]in de infrastructur\”, este de p\rere Iacob. Profitul Agricol 20/2024

POLITIC|

alegerile din 9 iunie, în Timi[ Pentru reu[ita construc]iei vor fi identificate punctual zonele care sunt cele mai frecventate ale jude]ului [i stabilite ni[te criterii de implementare.

“Este unul din marile mele proiecte. Pe de alt\ parte, exist\ un feedback pozitiv din partea colegilor fermieri când aud c\ Adrian Iacob candideaz\ la [efia Consiliul Jude]ean Timi[ [i sper s\ m\ [i voteze”, spune tân\rul agricultor.

foarte grea pân\ au ap\rut subven]iile, care au devenit un ajutor extraordinar pentru fermieri. “Au fost ani foarte dificili, dar tot timpul am c\utat s\ în]eleg cum func]ioneaz\ agricultura. În acea vreme, am fost primul fermier din Timi[ care

Apoi, dac\ va ajunge pre[edintele Consiliului Jude]ean, Iacob va sus]ine alinierea cuantumului subven]iilor cu ale statelor membre.

“Dac\ nu voi câ[tiga pre[edin]ia, oricum voi intra în CJT, [i proiectul va r\mâne un obiectiv al meu [i al partidului”, a conchis Adrian Iacob.

Cartarea terenurilor s\ o fac\ prim\ria Trifan Nicolae are 54 de ani [i se consider\ un fermier profesionist foarte bine preg\tit în domeniu. Candideaz\ din partea liberalilor [i ]inte[te doar o func]ie de primar al comunei S=nmihaiu Rom=n.

“Eu am înv\]at totul prin propria experien]\, prin practic\. Am pornit de la firul ierbii [i nu am r\mas nim\nui dator în 28 de ani de activitate în agricultur\”, declar\ Trifan. În 1996, când [i-a început activitatea în domeniu, a fost o perioad\ Profitul Agricol 20/2024

[i-a luat tractor mare, superperformant, care putea s\ înlocuiasc\ mai multe tractoare clasice”, [i-a amintit agricultorul. A[adar, fiindc\ a reu[it în domeniul agriculturii, Trifan a decis s\ se implice [i în politic\, s\ pun\ um\rul la dezvoltarea comunei [i s\ vin\ în ajutorul fermierilor. Pozi]ia cea mai bun\ pentru acest obiectiv nu putea fi decât func]ia de primar. Activeaz\ de mai mul]i ani în Consiliul Local Sânmihaiu Român, iar în 2020 a mai candidat pentru cea mai înalt\ pozi]ie în localitate, dar nu a câ[tigat. “A fost dus\ o campanie foarte murdar\ împotriva mea”. În 2024 candideaz\ din nou cu speran]a c\ va reu[i s\ ajung\ primar. Dac\ va câ[tiga, un prim proiect pe care îl va pune în aplicare va fi car-

tarea solului, fiindc\ în zon\ este un teren acid. E nevoie de analize s\ se [tie exact ce con]ine p\mântul, ce calitate are, pentru ca fermierii s\ nu mai fie nevoi]i s\ î[i cheltuiasc\ banii pentru aceste examin\ri, pe care ar trebui s\ le execute administra]ia local\, prim\ria, crede Trifan. Un alt obiectiv al lui Trifan ar fi s\ ajute la comasarea unor terenuri, fiindc\ UAT-urile nu permit acest lucru cu acte. De aceea fermierii fac schimburi între ei pentru a ob]ine aceste comas\ri ca s\ lucreze parcele mai mari. “Un fermier care va ajunge primar va putea ajuta to]i produc\torii agricoli din localitate”, este de p\rere Nicolae Trifan. În Sânmihaiu Român sunt ast\zi ;n jur de 20 de produc\tori pe cultura mare. În echipa lui Trifan, mai exist\ un fermier cu 200 de vaci Angus, iar în comun\ mai sunt apicultori [i cresc\tori de ovine. La final, Trifan a amintit [i de o urgen]\ a agriculturii ;n general, nu doar din Timi[, [i anume, dezvoltarea sistemului de iriga]ii. Au trecut 34 de ani [i în jude] nu exist\ iriga]ii, decât într-un procent extrem de mic, la fermele mari.

“Ne-ar ajuta [i infrastructura. Avem râurile Bega [i Timi[, o surs\ extraordinar\ de ap\ care s\ alimenteze sistemul de iriga]ii. Sunt foarte multe de f\cut în acest domeniu [i eu voi putea ajuta comunitatea când voi ajunge primar”, a m\rturisit Nicolae Trifan. Gheorghe MIRON 45

MAGAZIN

Banat Brunch, cu cl\tite flambate [i tochitur\ cu m\m\ligu]\

O inedit\ s\rb\toare gastronomic\ intitulat\ Banat Brunch, la “Ana Lugojana” a avut loc, sâmb\t\ 18 mai, în jude]ul Timi[. Cei prezen]i au putut descoperi pove[tile locului spuse de istoricii lugojeni [i au asistat la un emo]ionant spectacol folcloric sus]inut de profesioni[tii Ansamblului Folcloric “Logojana”.

nvitat special a fost Oniga Gheorghe, unul dintre cei care au pus pietrele de temelie a hanului, în urm\ cu peste 40 de ani, [i R\zvan Pinca, muzeograf, care a vorbit despre simbolistica s\rb\torilor ora[ului. Cei interesa]i au fost invita]i [i la o drume]ie prin p\dure. Delia Barbu, organizatoarea manifest\rii, a explicat> “Brunch la «Ana Lugojana» este un eveniment care se învârte în jurul gastronomiei locale în premier\ organizat în acest loc, un simbol nu numai al Timi[ului, ci al Banatului”.

Cu acest prilej a avut loc [i un mic târg de produse agroalimentare locale. Participan]ii s-au putut delecta cu ca[caval [i brânzeturi locale de la ferma Covaci, mezeluri locale, platouri reci “Ana Lugojana”, pâine de la moara din Sudria[, dar [i cu supe de cas\ cu g\lu[te, ciorb\ de legume, [ni]el cu cartofi la cuptor sau tochitur\ cu m\m\ligu]\, iar în final cu celebrele

cl\tite flambate umplute cu brânz\ dulce de vac\. Scopul manifest\rii a fost de a pune în lumin\ patrimoniul cultural local exprimat în gastronomie. Cei prezen]i au fost a[tepta]i [i cu multe alte bun\t\]i de la produc\torii locali.

CAREUL AGRICOL

ORIZONTAL: 1) Una mic\ luat\ la b\utur\ –

Gheorghe MIRON

Scâr]âit de broasc\< 2) Condi]ia necunoscutului< 3) A avea o scurt\ expunere – 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Faz\ a lunii< 4) Nuni... din Anina! – Buni 1 pentru dentist< 5) Copiaz\ la oral – Prost obicei< 6) Populeaz\ galeriile – Autor de 2 copii< 7) Tratate de lingvistic\ – Ba dim3 potriv\! 8) Sc\pa]i de pete< 9) Film de 4 noapte – Era om cu carte< 10) Ac]iunile 5 presei. de Dinu-Ioan Nicula

6 7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 18-9 / 2024 ORIZONTAL: CAPITE - ARI< HIBE -

VAGON< EC - DIAMANT< LEGENDA - TE< NAI - TANTAR< E - MARTURII< RANGA - NETO< CARTITA - A< TESE - VIZOR< NATALITATE.

VERTICAL: 1) Protec]ie antifurt cu avertizare sonor\ – Remarcat\ la cântare< 2) C\r]ile lui sunt citite – Carp! 3) Chema]i la prima înf\]i[are – Cheia viitorului< 4) Debut interpretativ! – Un mic ambalaj< 5) A da t\rie pe gât – Poleit scump< 6) Nu-s buni de gur\ – Ro[ii în fiertur\< 7) Fixat cu privirea< 8) D\ stingerea dup\ mas\ – Termen de confirmare< 9) Menit s\ duc\ la explozie< 10) Fac acte de milostivenie. Profitul Agricol 20/2024