Profitul Agricol nr. 21, din 2 iunie 2021 by Profitul Agricol

nr. 21 din 2 iunie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 21/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Cu seceta, va lupta fiecare cum poate Comunicatul Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie spune sec, fårå emo¡ii, fårå nuan¡e: este secetå pedologicå moderatå ¿i local puternicå în Moldova, în cea mai mare parte a Dobrogei ¿i Cri¿anei, în centrul, sudul ¿i estul Transilvaniei, în nordul, nord-estul ¿i estul Munteniei, centrul ¿i estul Olteniei, nordul ¿i nord-vestul Banatului. Dupå un an ca 2020, cuvântul åsta, secetå, provoacå fricå. “Noi, în Bårågan, suntem fåcu¡i din secetå,” îmi spunea, se încuraja mai mult pe el, un prieten. De¿i se bucurå cå plouå, oamenii tot î¿i fac griji. Dacå au destui tamburi, dacå este apå pe canal la timp, trebuie så punå pazå, så nu le fure ceva de la sistem, ¿i tot a¿a... ¥ntre timp, ministerul ne lini¿te¿te cu comunicate elogioase. ¥ntr-o såptåmânå, sistemul na¡ional antigrindinå a tras 305 rachete precis. Cum ar veni, câte 43,5 rachete pe zi. Agricultorii se plâng de câ¡iva ani cå rachetele astea au dat vremea peste cap, cå ar trebui, måcar într-o zonå, så nu mai tragå un timp, så se fac ni¿te måsuråtori. Dacå sunt a¿a eficiente, de ce le folosim noi ¿i ru¿ii, de ce nu le folosesc americanii sau germanii? Degeaba. Ministerul nu are dubii, are doar convingeri. O vreme, iriga¡iile au mai gåsit o razå de speran¡å în raiul promis de PNRR. Dar, gata, s-a stins ¿i aceea. Guvernul a îngropat definitiv chestiunea, dupå ce ne-a vânturat iluzia unor proiecte de miliarde de euro. Nu mai scrie un cuvin¡el despre iriga¡ii în PNRR. ¥n fa¡a secetei, liberalii parcå au adaptat strategia apårårii Berlinului, în ‘45: lupta se va duce fermå cu fermå, fiecare cu ce poate...

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 21/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii În politicå sunt mereu alegeri În PNRR, nicio vorbå despre iriga¡ii China restric¡ioneazå importurile de porumb

Nimic nou despre Politica Agricolå Comunå

Cosmin Moldovan, pre¿edintele Some¿ Arie¿

Prognoza meteo vorbe¿te de secetå

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Informa¡ii în timp real despre atacul Ostrinia ¿i Helicoverpa, de la FMC

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

O roboserå în fiecare ¿coalå

Via]a companiilor Corteva ¿i Bejo încheie un acord privind editarea genomului De ce s-a petrecut divizarea Agricover Holding Afacerile Premium Porc Group scad din cauza pestei porcine africane

Salvarea florii-soarelui: autorizarea oxathiapiprolinei Cum ne pregåtim negocierile cu Comisia Europeanå?

A fost deschiså a XV-a filialå AgroConcept

Campusul profesioni¿tilor

Sprayerele Hagie, în portofoliul IPSO Agriculturå

Kubota a lansat 5 game de tractoare pentru ferme mici

Evita¡i o varå “inflamabilå”

Practicile durabile implementate în ferma Agronova 30 Trece¡i batalioane turdene Carpa¡ii!

Controla¡i to¡i agen¡ii dåunåtori cu un singur produs!

Difend Extra, tratament såmân¡å eficient din start

Produse de protec¡ia plantelor abia omologate

Culturi vegetale

Bogdan Co¿ariu preferå rasa de porci Pietran

Ma[ini & utilaje

Fermierii ¿i cercetarea

Iriga¡iile trebuie finan¡ate cumva

Pre]uri [i pie]e

Asocia]ii profesionale

De la 1 iunie nu existå produs pentru mana florii-soarelui

Cre[terea animalelor Breaza - regina oilor de lapte

Informa]ii externe Ordinele pre¿edintelui se executå, nu...

O nouå anchetå penalå zguduie Brazilia

Instan¡a respinge planul Bayer

Disputå comercialå SUA - Canada

Pagina de istorie Sulina, poarta maritimo-dunåreanå a României, în paraginå

Hobby Dupå 20 de ani de cercetåri, Fundulea î¿i depå¿e¿te celebrul grâu Glosa 24 Întoarcerea lui Cristache Måcelaru

Lini¿tea ¿i adåpostul sålbåticiunilor

Cooperativa mondialå a prin¡ului Charles

EVENIMENTELE

4 iunie, ziua femeilor din agriculturå Profitând de relaxarea condi¡iilor de distan¡are, Corteva sus¡ine pe 4 iunie programul TalentA, dedicat femeilor inovatoare ¿i de afaceri din mediul rural. ¥ntâlnirea doamnelor din agribusiness va avea loc la Bucure¿ti, fa¡å în fa¡å, dar ¿i online, pentru cele ce nu pot participa fizic.

S|PT|M+NII

Cristian

:n politic\ sunt mereu alegeri A¿a cum se a¿tepta toatå lumea, premierul Florin Cî¡u ¿i-a anun¡at duminicå (30 mai) candidatura la pre¿edin¡ia PNL. “Partidul are nevoie de un suflu nou”, s-a dezlipit premierul de Ludovic Orban. El fiind suflul nou, cum ar veni, iar Orban piesa veche, uzatå. Ca la un semn, în spatele lui Cî¡u au fåcut zid de vorbe mai to¡i greii liberali. Fostul ministru Gheorghe Flutur, acum pre¿edinte de Consiliu Jude¡ean la Suceava, Raluca Turcan, ministrul Muncii, Lucian Bode, ministrul de Interne (care, dupå atentatul cu bombå de la Arad, ne då comic asiguråri cå ¡ara este sigurå, pe principiul dacå nu ai Mercedes, nu te vizeazå nimeni), Rare¿ Bogdan, omul de televiziune convertit la politicå, ¿i mul¡i al¡ii s-au vrut în pozå alåturi de Cî¡u. Emil Boc (se zice cå nu-l are deloc la inimå pe Adrian Oros, ministrul fiind omul lui Orban) s-a pozi¡ionat printre primii alåturi de premier. Spre deosebire de Cî¡u, Orban a ie¿it în fotografie singur, fårå fani în spate. Asta nu înseamnå cå nu are ¿i el Profitul Agricol 21/2021

sus¡inåtorii lui. Ba poate ¿i unii dintre cei alinia¡i în spatele premierului... “Avem o competi¡ie frumoaså, liberalii au resurse umane puternice”, a mimat siguran¡a de sine Orban. Prin târg se zice cå meciul e deja pierdut de Orban. Semnalul a fost dat din Deal ¿i nimeni nu contrazice Dealul. Dacå nu se petrece ceva semnificativ, la congresul din septembrie noul pre¿edinte al liberalilor va fi Florin Cî¡u. La agriculturå, premierul nu are interes så se complice ¿i så îl schimbe pe Adrian Oros. Ba din contrå. Ministrul ¿i-a atras înjuråturile fermierilor ¿i pentru despågubirile de secetå, ¿i pentru lipsa iriga¡iilor din PNRR. La firul ierbii, e vinovat de porcii din cote¡, de gripa aviarå. Probabil lui ¿i recensåmântul agricol îi picå greu... Cât îl mai laså pe func¡ie, premierul nici nu trebuie så se oboseascå så-i dea bani. ¥n septembrie înså, cu firmanul de pre¿edinte în buzunar, vom vedea cum s-au repliat polii puterii în partid.

Andrei OSTROVEANU

Academia Românå, preocupatå de agriculturå Academia Românå, împreunå cu ASAS, organizeazå dezbaterea cu tema Agricultura româneascå în contextul globalizårii. Sunt invita¡i så vorbeascå despre situa¡ia culturilor vegetale Alexandru Baciu ¿i Nicu Vasile, Ilie Van despre zootehnie, Gheorghe Glåman despre horticulturå, Valeriu Tabårå despre cercetare ¿i academicianul Ion Påun Otiman despre agricultura post aderare ¿i politicile europene pentru atenuarea discrepan¡elor. Ziua Por¡ilor Deschise Saaten-Union ¿i Rapool Pe 7 ¿i 8 iunie, la Drajna, jud. Cålåra¿i, va avea loc Ziua Por¡ilor Deschise în câmpurile demonstrative Saaten-Union ¿i Rapool. Aten¡ie, intervalul de vizitare este 9 -17. Speciali¿tii vor prezenta, pe rând, soiurile ¿i hibrizii de cereale påioase ¿i rapi¡å din portofoliul comercial ¿i noutå¡ile pentru 2022. Tehnologiile aplicate vor fi, de asemenea, prezentate ¿i argumentate. Ziua Grâului în Bårågan Pe 9 iunie, APPR organizeazå Ziua Grâului în Bårågan (va fi ¿i o zi a grâului în Moldova). Pentru cå regulile permit, va fi un eveniment ca înainte de pandemie, cu socializare. Va avea loc în ferma Telehuz Agriserv, din Mårcule¿ti, Ialomi¡a. ¥n platformå vor fi comparate 42 de soiuri de grâu, de la 9 companii. Separat au fost testate ¿i 6 semånåtori de påioase. ¥n câmp vor fi analiza¡i diferi¡i parametri, pentru cå au fost folosite stiluri diferite de semånat. ¥n Bårågan, tehnologia de protec¡ie a plantelor a fost Adama, fertilizarea a fost asiguratå de Timac. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Turismul ar putea salva satele depopulate din Spania Guvernul spaniol a promis un plan de 10 miliarde de euro pentru stimularea turismului în zonele rurale depopulate. Madridul crede cå a¿a va salva satele care sunt în pericol så fie complet abandonate. Conform datelor oficiale, 42% din satele spaniole sunt depopulate, mult peste media Uniunii Europene de 10%. Fondurile vor fi folosite pentru dezvoltarea re¡elei de Internet, îmbunåtå¡irea infrastructurii de transport, stimularea micilor antreprenori, dar ¿i crearea unui program educa¡ional rural. Promoveazå UE contrafacerea produselor alimentare? Parlamentul European, Consiliul ¿i Comisia au respins Amendamentul 171, o reglementare alimentarå consideratå nesustenabilå de cåtre aproape jumåtate de million de consumatori. Ace¿tia au semnat o peti¡ie lansatå de ProVeg Interna¡ional ¿i sus¡inutå de ONG-uri importante ca Greenpeace, WWF, companii producåtoare de alimente pe bazå de plante etc. Pe scurt, vom avea lapte de soia, brânzå de dovleac, mozzarella de palmier... Asta în timp ce marile asocia¡ii ale fermierilor europeni resping aceste practici neloiale. Dar pe acelea Bruxelles-ul doar se face cå le ascultå. Du¿manii animalelor jubileazå Biroul European pentru Mediu, cea mai mare re¡ea de organiza¡ii de mediu din Europa, cu peste 160 de membri în 35 de ¡åri, dore¿te reducerea numårului de animale din fermele europene, avertizeazå europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepre¿edinte în Comisia AGRI. “Se exagereazå impactul fermelor în contextul emisiilor de metan de 3-4 ori ¿i se subestimeazå impactul metanului emis de depozitele de gunoi de 4-5 ori. Fermierii sunt un real partener când vine vorba de reducerea emisiilor de metan, iar prin intermediul unor instrumente concrete în cadrul PAC, ace¿tia vor contribui semnificativ la îndeplinirea obiectivelor din Pactul Verde”, afirmå Buda. 8

:n PNRR, nicio vorb\ despre iriga]ii Guvernul a depus luni, 31 mai, la Bruxelles, forma finalå a Planului Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å. Pe 28 mai, ¿i pre¿edintele Klaus Iohannis a sim¡it cå este cazul så iaså cu o declara¡ie vizavi de plan, prezentat ca un rai economic ce se va materializa cât de curând, pânå în 2026. Pre¿edintele ne-a pregåtit suflete¿te pentru România post-pandemicå, “¡ara în care, în sfâr¿it, se investe¿te masiv în infrastructurå, se dezvoltå re¡eaua de spitale ¿i se creeazå centre medicale integrate în zonele rurale ¿i urbane vulnerabile.” De agriculturå a pomenit o singurå datå, la “¿i altele”. De iriga¡ii, deloc. Acum, ¿i ce putea så spunå pre¿e-

dintele patriei despre agriculturå? PNRR mai prevede doar 1,9 miliarde de euro pentru managementul apei, ¿i aceia sunt bani pentru canalizare, nu pentru iriga¡ii. Cei 29,2 miliarde de euro (din care 13 nerambursabili, adicå moca) se vor duce spre transporturi (434 de kilometri de autostradå, 311 kilometri de cale feratå, 15 kilometri de metrou), spre împåduriri (45.000 de ha de pådure nouå), pentru reabilitare energeticå a blocurilor, energie regenerabilå, spitale, centre comunitare ¿i cabinete de medici de familie.

Andrei OSTROVEANU

China restric]ioneaz\ importurile de porumb Autoritå¡ile chineze au restric¡ionat importurile de porumb, pe fondul cantitå¡ilor foarte mari achizi¡ionate în ultimele luni. Vame¿ii din statul asiatic au interzis momentan importurile care ajung în zonele libere, care nu sunt luate în calcul în cotele maxime anuale. Guvernul de la Beijing vrea så interzicå activitatea firmelor care au deschis fabrici de furaje în aceste zone ¿i amestecå porumb din import cu alte ingrediente, pentru a beneficia de taxe vamale zero. Restric¡iile au avut ca efect imediat anularea unor achizi¡ii din Statele Unite, cu un volum total de aproximativ un milion de tone. De¿i aceastå cantitate nu este una mare, fa¡å de cele 20 de milioane de tone cumpårate deja de

chinezi din SUA în acest sezon, contractele futures au scåzut cu 2,8% pe bursa din Chicago. China ¿i-a intensificat în ultima lunå eforturile de stabilizare a pre¡urilor produselor de bazå, dupå ce acestea s-au scumpit semnificativ. Autoritå¡ile s-au concentrat în special pe companiile din zonele libere, care au reu¿it pânå acum så ocoleascå multe dintre regulile de import impuse la nivel na¡ional. Luna trecutå, un producåtor de furaje dintr-o zonå liberå din provincia Shandong a fost închis definitiv, dupå ce testele au demonstrat cå furajele nu aveau con¡inutul minim legal de proteine.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 21/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Adrian Oros, ministrul Agriculturii: “Cred cå ¿i Parlamentul European trebuie så facå compromisuri în acest trialog. Trebuie så finalizåm reforma PAC cât mai repede. Noi, mini¿trii, ¿i nu Parlamentul European, trebuie så mergem acaså, så le spunem fermierilor care sunt condi¡iile, cum va aråta PAC dupå 2023. Trebuie så ¡inem cont de dimensiunea ecologicå ¿i socialå a PAC, dar nu trebuie så uitåm dimensiunea economicå.”

Nimic nou despre Politica Agricol\ Comun\ Negocierile trilaterale (Parlament European - Comisie - Consiliu) privind reforma Politicii Agricole Comune s-au încheiat fårå a se ajunge la un acord. Discu¡iile se vor relua în iunie, pentru a se analiza reglementårile menite så-i ajute pe micii fermieri ¿i a reduce impactul sectorului agricol asupra mediului. Un oficial a dezvåluit cå nu s-a putut ajunge la un acord deoarece statele membre UE nu s-au în¡eles asupra unui compromis înaintat în negocierile cu Parlamentul European ¿i Comisia Europeanå. Discu¡iile neoficiale au continuat ¿i vineri, 28 mai, dar nu au mai putut fi adoptate decizii pânå la reluarea oficialå a negocierilor, în iunie. Vå reamintim, reforma Politicii Agricole Comune, care se va aplica din ianuarie 2023, va avea un buget de aproximativ 387 de miliarde de euro pe o perioadå de ¿apte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formå de subven¡ii directe cåtre fermieri. Profitul Agricol 21/2021

Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs ¿i, între timp, eurodeputa¡ii ¿i capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele douå pår¡i trebuie så ajungå la o în¡elegere pentru ca noua Politicå Agricolå Comunå så intre în vigoare. În centrul dezbaterilor este noul sistem al “ecoschemelor”, adicå primele acordate fermierilor care participå la programe de mediu mai stricte. Eurodeputa¡ii cer ca statele membre så aloce cel pu¡in 30% din plå¡ile directe care vin de la UE pentru exploata¡iile agricole, în timp ce statele membre au în vedere un prag de 20%, låsând la latitudinea guvernelor de a defini con¡inutul. Portugalia, care de¡ine pre¿edin¡ia rotativå a UE pânå în iulie, când vine rândul Sloveniei, a propus fixarea unui nivel minimal al “ecoschemelor” de 23% în primii doi ani de tranzi¡ie, pentru ca ulterior så se treacå la 25%.

Andrei OSTROVEANU

Conform ministrului Adrian Oros, România nu sus¡ine propunerea Parlamentului European ca 30% din alocarea aferentå interven¡iilor pentru investi¡ii så fie destinatå obiectivelor de mediu ¿i climå în PAC. “Consideråm cå sunt suficiente pârghii pentru atingerea obiectivelor de mediu ¿i climå în pilonul II ¿i pilonul I, astfel încât statele membre så î¿i men¡inå flexibilitatea în stabilirea tipologiilor de investi¡ii în func¡ie de nevoile specifice”, noteazå ministrul Adrian Oros. În ceea ce prive¿te orientarea sprijinului, Oros a subliniat cå România respinge plafoanele de un milion de euro la investi¡ii din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralå (FEADR) ¿i 500.000 euro la plå¡i directe, precum ¿i luarea în considerare a doar 50% din costurile salariale la stabilirea plafonului per fermå. “În ceea ce prive¿te propunerile pre-alocårilor pentru mediu, România este de acord ca toate pre-alocårile så fie ulterioare realizårii transferurilor între cele douå fonduri. ¥n eventualitatea cre¿terii procentului FEADR alocat pentru mediu ¿i climå, peste 30%, ¡ara noastrå considerå cå trebuie incluse în calcul atât contribu¡iile aferente zonelor cu constrângeri naturale, cât ¿i bunåstarea animalelor, ambele în procent de 100%”, subliniazå ministrul. Oficialul român spune cå nu este de acord nici cu propunerea PE de a alinia Regulamentul privind Programele Na¡ionale Strategice cu Green Deal si cu strategiile subsecvente. “Sus¡inem men¡inerea derogårii pentru iriga¡ii. Ne dorim men¡inerea sprijinului cuplat cu o alocare de 13%+2%, iar lista produselor eligibile så råmânå în forma din Regulamentul actual. Este important så se men¡inå ANT, cu actualizarea datei istorice”, a mai scris Adrian Oros. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Solu¡iile digitale pentru cre¿terea profitabilitå¡ii în fermå Pe 4 iunie, FMC va prezenta online noua aplica¡ie ARC Farm Intelligence, pentru monitorizarea dåunåtorilor Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa armigera în culturile de porumb. Prezentarea are loc în cadrul unui webinar mai larg dedicat tehnologiilor digitale pentru agriculturå. Viitorul ¿ef al Bayer Crop Science a lucrat ¿i în România Scriam såptåmâna trecutå cå Bayer îl nume¿te pe Rodrigo Santos ¿ef al diviziei Crop Science la nivel mondial. Oficial, pozi¡ia o va prelua pe 8 iunie. Cristina Cionga, reprezentantul pentru afaceri europene al APPR, ne trage de mânecå cu o informa¡ie care nouå ne-a scåpat. Brazilianul Rodrigo Santos a fost ¿i ¿ef al opera¡iunilor Monsanto în România, în anii 2007-2008. Doamna Cionga ¿i-l aminte¿te ca pe un manager excep¡ional, un latin carismatic ¿i un lider de manual, care a echilibrat echipa Monsanto ¿i a construit infrastructura de comunicare a corpora¡iei.

Adio, doamna ministru! Vineri, pe 28 mai, vestea plecårii Adelinei Popescu avea så întristeze lumea agricolå. Adelina Popescu era din plåmada aceea rarå, de oameni excep¡ionali, care au produs schimbåri uria¿e în agriculturå. Pentru cei care au cunoscut-o, a råmas toatå via¡a “doamna ministru”. A fost, probabil, cel mai longeviv ministru adjunct din vremurile celelalte. Vineri, pe 28 mai, doamna ministru s-a dus în Ceruri, alåturi de mul¡ii såi colegi de genera¡ie, care au clådit agricultura acestei ¡åri. Dumnezeu s-o odihneascå! 10

Cosmin Moldovan, pre[edintele Some[ Arie[ Cooperativa Some¿-Arie¿ a avut adunare generalå pentru alegerea unui nou pre¿edinte. Vechiul pre¿edinte, Dan ºandea, a refuzat så candideze. Au candidat doi membri ¿i a fost ales Cosmin Moldovan, fermier din Apahida ¿i procesator din cadrul cooperativei.

“Mi-ajunge! Am fost pre¿edinte 10 ani, de la fondarea cooperativei”, ne spunea Dan ºandea. Cooperativa Some¿-Arie¿ are 78 de membri, cu un total de peste 20.000 de vaci de lapte.

Viorel PATRICHI

Prognoza meteo vorbe[te de secet\ Pe 28 mai, con¡inutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm se încadra în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute, seceta pedologicå fiind moderatå ¿i local puternicå în Moldova ¿i în cea mai mare parte a Dobrogei ¿i a Cri¿anei, spune prognoza publicatå de Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie (ANM). De asemenea, seceta pedologicå moderatå ¿i local puternicå se va semnala ¿i în centrul, sudul ¿i estul Transilvaniei, nordul, nord-estul, sud-estul ¿i estul Munteniei, centrul ¿i estul Olteniei, nordul ¿i nordvestul Banatului. Sigur, pentru mul¡i agricultori sunt ¿i ve¿ti bune: “aprovizionarea cu apå a solului va prezenta valori satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, pe suprafe¡e agricole extinse din Muntenia ¿i Oltenia, local în nordul, centrul, sudul ¿i sud-vestul Transilvaniei, vestul ¿i nord-estul Banatului, nordul ¿i vestul Cri¿anei, izolat sud-vestul Dobrogei”, sus¡in speciali¿tii ANM.

Pe profilul de sol 0-50 cm rezerva de apå se va situa în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în aproape toatå ¡ara. Deficite de umiditate în sol (secetå pedologicå mode-

ratå) se vor înregistra izolat în nordul ¿i sudul Moldovei, sud-estul Dobrogei ¿i nord-vestul Banatului. Potrivit ANM, regimul hidrotermic din aer ¿i sol va fi favorabil parcurgerii proceselor de cre¿tere ¿i dezvoltare ale speciilor de câmp ¿i pomi-viticole, în cea mai mare parte a regiunilor.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 21/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

de 285 dolari/tonå (1.140 lei), cât a deschis licita¡iile în 17 mai.

România

Principalele destina¡ii ale exportului: China 197.770 tone, Mexic 97.550 tone, Japonia 85.770 tone, Coreea de Sud 57.170 tone ¿i Canada 37.170 tone.

FOB Constan¡a 215 euro/t (- 2) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. ¥n såptåmâna 17 21.05.2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 253 dolari/tonå (1.012 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 mai.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a scåzut la 277 dolari/tonå (1.108 lei), fa¡å

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

17.05 251 253 257

18.05 249 251 253

19.05 20.05 21.05 247 245 243 250 247 245 251 249 247 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Aug Sept

17.05 233 237 241

18.05 231 235 237

19.05 229 233 235

20.05 227 231 233

21.05 225 229 232

România FOB Constan¡a 207 euro/t (- 6) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 21 mai 2021, a fost de

Iunie Aug Sept

17.05 267 230 221

18.05 265 229 219

17.05 233 235 251 Bordeaux FOB 235 Pontivy 237 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

19.05 20.05 21.05 263 261 259 227 225 223 217 215 213

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

18.05 19.05 221 223 205 207 204 207 203 204 204 205 257 259

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 17.05 Iunie 261 August 253 Sept. 251

18.05 259 251 250

19.05 257 250 249

euro/t

18.05 19.05 20.05 21.05 234 235 237 241 237 239 240 245 253 254 255 251 237 239 240 245 239 241 240 245

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2021 este de 201 dolari/t (804 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iunie, a fost de 197 dolari/t (788 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

285 $/t

20.05 255 249 247

21.05 227 211 211 207 209 263 $/t 21.05 253 247 245

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie 2021, este de 201 dolari/tonå (804 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 8 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie August

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei).

euro/t 20.05 225 209 209 205 207 261

277 dolari/tonå (1.108 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

17.05 Rouen 219 Dunquerque 203 Pallice 203 Creil FOB 202 Moselle FOB 203 Rouen FOB 255

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 17 mai.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 21 mai 2021, a fost de 245 euro/t (1.200 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 257 dolari/tonå (1.028 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 17 mai 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

285 $/t

$/t

17.05 18.05 19.05 20.05 21.05 247 249 253 255 257 245 247 249 251 253

Profitul Agricol 21/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 17 - 21 mai 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 577 dolari/tonå (2.308 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 mai. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

17.05 553 535 507

18.05 557 537 511

$/t 19.05 559 539 513

20.05 561 541 515

21.05 559 540 513

Orz România FOB Constan¡a 199 euro/t (- 4) 975 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

17.05 201 200 201 203

18.05 203 201 203 204

19.05 204 203 204 205

20.05 205 204 205 207

21.05 207 205 207 209

227 230

230 231 233 235 233 234 235 237

Sorg

PREºURI 17 - 21.05.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 17 - 21 mai 2021, a fost de 207 dolari/tonå (828 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 mai. Principalele destina¡ii ale ex-

xic 97.770 tone, Costa Rica 77.770 tone, Malaezia 57.770 tone, Taiwan 37.770 tone ¿i Indonezia 17.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

585 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 547 dolari/tonå (2.188 lei), în scådere cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 441 dolari/tonå (1.764 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

17.05 1.447 1.425 1.351

18.05 1.443 1.423 1.349

19.05 1.441 1.421 1.347

20.05 1.439 1.419 1.345

$/t 21.05 1.437 1.417 1.340

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 237 euro/tonå (1.161 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în iunie 2021, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (908 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

17.05 18.05 19.05 20.05 21.05 449 447 445 443 441 447 445 443 441 440

Floarea-soarelui

chidere, pe 21 mai, a fost de 545 dolari/tonå (2.180 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei). A înregistrat o cre¿tere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 mai 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2021, este de 677 dolari/tonå (2.708 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

17.05 18.05 19.05 20.05 21.05 537 541 543 545 543

Rapi¡å

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

portului: China 185.770 tone ¿i Taiwan 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 540 euro/tonå (2.646 lei), mai mare cu 13 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 mai.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

17.05 18.05 19.05 20.05 21.05 Iunie 201 203 204 205 207 August 195 197 199 200 201

Iunie Iulie

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iunie 2021, a fost de 679 dolari/t (2.716 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

17.05 18.05 19.05 20.05 21.05 Dieppe 543 545 547 549 545

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 541 euro/tonå (2.651 lei), mai mare cu 8 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 541 euro/tonå (2.651 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

17.05 Rouen 533 Dunquerque 531 Moselle 527

21.05 541 541 540

Iunie Aug Sept

18.05 537 535 533

19.05 539 537 535

20.05 543 541 539

17.05 615 609 597

18.05 617 611 603

19.05 619 613 605

20.05 621 615 607

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

277 dolari/t

Profitul Agricol 21/2021

-8

277 dolari/t

-8

$/t

17.05 18.05 19.05 20.05 21.05 555 553 551 549 547 553 551 549 547 545

577 dolari/t

-8

207 dolari/t

$/t 21.05 619 609 607

+6 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna mai. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 632 milioane tone, cu 33 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: soia (385 mil. tone, mai mare cu 23 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (73 mil. tone); floarea-soarelui (55 mil. t., cu 5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut); arahide (50), semin¡e de bumbac (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). Consumul mondial va fi de 531 mil-

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 364 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (260 mil. tone, mai mare cu 7 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (41 mil. tone); floarea-soarelui (22,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 216 milioane tone, fa¡å de 208 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: ulei de palmier (76,4 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (29 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. t). Consumul mondial de uleiuri vege14

ioane tone, mai mare cu 17 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (137 mil. tone), SUA (58 mil. tone), Argentina (52), UE (47), Brazilia (46), India (32), Rusia (20) ¿i Ucraina (18). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (93 milioane tone), SUA (58), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (107 milioane tone), UE (23), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (5). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Nov. 428 470 Dec. 437 469 Ian. 21 484 535 Feb. 21 471 526 Mart. 21 460 465 Apr. 21 456 443

dolari/tonå Fl.-soarelui SUA Rott (3) (4) 207 217 235 307 278 309 309 339 329 354 307 322 285 315

Rapi¡å Hamb (5) 244 318 327 379 380 358 357

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

prognozat la 358 milioane tone. tale este estimat la 213 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în 2020/21. Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 2020/21 Nov. Dec. Ian. 21 Feb. 21 Mart. 21 Apr. 21

654 833 965 977 1.085 1.306 1.386

785 968 1.020 1.081 1.127 1.290 1.406

1.434 1.257 1.257 ND ND ND 1.830

795 1.129 1.191 1.299 1.387 1.640 1.601

879 1.030 1.079 1.112 1.245 1.290 1.359

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 316 380 436 420 433 2020/21 Nov. 378 502 467 611 480 Dec. 386 513 450 654 500 Ian. 21 401 574 452 710 529 Feb. 21 467 581 452 734 550 Mart. 21 485 582 467 787 619 Apr. 21 ND 600 ND 750 642 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 105 milioane tone, cu 5 mil. tone mai mari decât anul trecut. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (103 milioane tone), UE (50), SUA (41), Brazilia (22,5), India (17) ¿i Rusia (8,4 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 15 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (43 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (23 milioane tone), SUA (19 mil. t) ¿i Indonezia (17). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (18,5), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (5) ¿i Rusia (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (13,6), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 22 mil. tone, mai mici cu 1 mil. tone. Profitul Agricol 21/2021

ASOCIA}II

PROFESIONALE Iriga]iile trebuie finan]ate cumva Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (din care fac parte cele 4 organiza¡ii mari: APPR, LAPAR, ProAgro ¿i UNCSV) readuce în aten¡ie problema iriga¡iilor, care ar trebui finan¡ate cumva, iar cel mai la îndemânå tot Programul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å råmâne. Pe lângå importan¡a pentru agriculturå, iriga¡iile au o importan¡å strategicå de protejare a mediului, se aratå într-un memoriu al Alian¡ei, prin faptul cå duc la modificarea favorabilå a microclimatului, în special a umiditå¡ii relative a aerului, condi¡ie a dezvoltårii mai bune ¿i mai armonioase a vegeta¡iei naturale/spontane, dar ¿i a culturilor agricole, elemente obligatorii pentru suste-

nabilitatea ¿i durabilitatea sectorului agroalimentar al României. Protejarea calitå¡ii solului, prevenirea eroziunii acestuia ¿i gestionarea durabilå a resurselor de apå pot fi sus¡inute eficient doar prin reabilitarea ¿i modernizarea sistemului de iriga¡ii, optimizarea consumului ¿i utilizarea intensivå a energiei verzi, coordonate la nivel na¡ional printr-un sistem digital de management. Din experien¡a acumulatå în cele mai multe proiecte de modernizare la nivel global, rezultå cå cea mai mare parte a pierderilor rezultå din infrastructura deficitarå existentå ¿i råmâne nedetectatå în lipsa måsuråtorilor de precizie ¿i din cauza unui sistem slab

de control. Din analiza proiectelor de investi¡ii de succes similare a rezultat cå, alåturi de reabilitarea “verde” a infrastructurii, digitalizarea managementului apei prin monitorizare ¿i control de precizie, rezultate din prelucrarea datelor analitice - constituie sursa de la care pleacå economiile ¿i câ¿tigurile în materie de eficien¡å în distribu¡ie. În 2026, dupå realizarea investi¡iilor de cca 2,3 mild euro ¿i implementarea interven¡iei prin PNRR pentru gestionarea integratå a managementului apei, am putea så echilibråm balan¡a comercialå cu produse agro-alimentare sånåtoase pentru consumatori.

O roboser\ în fiecare [coal\ O roboserå în fiecare ¿coalå este un proiect propus Ministerului Agriculturii de cåtre un consor¡iu format din Clubul Fermierilor Români, Organiza¡ia Clubul Informaticii “CyberKnowledgeClub”, Asocia¡ia ªtiin¡å ¿i Tehnicå ¿i compania Cyberllence Inova¡ie S.R.L. Proiectul vizeazå aspecte legate de: - agricultura ecologicå - transformarea digitalå a agriculturii - robotica agricolå - tehnologii informatice - reducerea consumului de apå - gestionarea schimbårilor climatice Scopul este educarea tinerilor pentru a cre¿te competitivitatea pe pia¡a muncii. Principalele activitå¡i ale proiectului includ: - Realizarea unei biblioteci cu con¡i16

nut digital destinat roboticii agricole; - Realizarea de cursuri online fizice ¿i hibride pentru profesori ¿i elevi; - Realizare de hackathone educa¡ionale pentru elevi, astfel încât så se ob¡inå o bunå comunicare publicå ¿i o

sinergie a activitå¡ilor de învå¡are prin interac¡iuni sociale; - Construirea a trei robosfere pilot de aproximativ 15 mp în cadrul partenerilor de proiect responsabili cu activitå¡ile inovative; - Construirea a 75 de robosfere în liceele partenere care se calificå pentru organizarea de cursuri avansate. Fiecare roboserå va cuprinde douå zone: una de roboticå agricolå demonstrativå, în care vor fi expuse tehnologii de top, care existå la nivel mondial, ¿i o zonå de roboticå agricolå ¿colarå în care elevii vor putea expune robo¡ii proprii astfel crea¡i.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 21/2021

VIA}A

COMPANIILOR

Corteva [i Bejo încheie un acord privind editarea genomului Bejo, companie olandezå de ameliorare a soiurilor de legume, a încheiat un acord neexclusiv de licen¡å comercialå ¿i cercetare cu Corteva Agriscience, companie de agriculturå, ¿i cu Broad Institute, centru de cercetare biomedicalå ¿i genomicå din Statele Unite.

Bert Schrijver, director cercetare ¿i dezvoltare Bejo, spunea cå “tehnologiile de editare a genomului precum CRISPR-Cas9 dezvoltå noi oportunitå¡i pentru accelerarea programelor de ameliorare a legumelor. Acestea faciliteazå în¡elegerea geneticii ¿i furnizeazå instrumente pentru dezvoltarea noilor caracteristici de interes, cum ar fi stresul abiotic ¿i rezisten¡a la boli, ceea ce ajutå fermierii så cultive terenurile într-un mod mai durabil ¿i så satisfacå cererea mondialå de legume aflatå în onform acestui acord, Bejo continuå ascensiune.” va accesa proprietatea intBejo are acum acces la o gamå electualå CRISPR-Cas9 largå de instrumente de editare a genopentru editarea genomicå în scopuri mului, care îi vor permite så î¿i conagricole, autorizând activitå¡i ¿i pro- solideze capacitatea de a dezvolta grame de cercetare, precum ¿i po- soiuri de legume mai eficiente ¿i så ten¡iale aplica¡ii comerciale viitoare. råspundå provocårilor globale legate de Deocamdatå, conform legisla¡iei în vi- alimenta¡ie ¿i durabilitate. Tehnologia goare, Bejo va utiliza tehnologia poate fi de acum înainte aplicatå într-o CRISPR-Cas9 numai în scopuri de mare varietate de legume, inclusiv cercetare. conopidå, ceapå, morcovi ¿i alte culturi.

Sam Eathington, Chief Technology Officer, Corteva Agriscience, a declarat: “CRISPR-Cas9 de¡ine un poten¡ial imens pentru a face culturile mai hrånitoare, mai rezistente ¿i mai productive. Suntem mândri cå permitem firmei olandeze Bejo så exploreze în culturile de legume noi practici ale acestui puternic instrument.” “Investi¡ia Bejo în editarea genomicå reflectå încrederea tot mai mare cå mediul politic din Uniunea Europenå (UE) va continua så se deschidå, permi¡ând fermierilor ¿i consumatorilor din UE så beneficieze de aceastå ameliorare inovatoare a plantelor.” Corteva Agriscience ¿i-a luat un angajament pentru “inovare deschiså” ¿i colaboreazå cu comunitatea ¿tiin¡ificå pentru a dezvolta solu¡ii inovatoare pentru cultivatori.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 21/2021

VIA}A COMPANIILOR

De ce s-a petrecut divizarea Agricover Holding Consiliul de administra¡ie al Agricover Holding a decis miercuri, 26 mai, aprobarea proiectului de divizare par¡ialå ¿i simetricå a societå¡ii, prin desprinderea participa¡iei de¡inutå în Abatorul Peri¿ SA cåtre societatea beneficiarå nou constituitå, CCI Cardinal Equity, cu aceea¿i structurå de ac¡ionariat ca Agricover Holding. ¥n urma divizårii, Agricover Holding va de¡ine participa¡ii majoritare în trei entitå¡i ale Grupului Agricover: - Agricover SA (specializatå în distribu¡ia de tehnologii agricole), - Agricover Credit IFN SA (institu¡ie financiarå nebancarå specializatå în finan¡area fermierilor) ¿i - Agricover Technology SRL (prin care Grupul inten¡ioneazå, începând cu 2021, så ofere fermierilor acces la ino-

va¡iile digitale). Agricover Holding se va dedica în exclusivitate dezvoltårii ¿i consolidårii unui ecosistem de sus¡inere ¿i dezvoltare a comunitå¡ii fermierilor.

Separat, activitå¡ile din industria alimentarå, respectiv cele derulate prin Abatorul Peri¿ SA, se vor desfå¿ura sub egida CCI Cardinal Equity SA.

Liviu Dobre, CEO Agricover Holding SA

Afacerile Premium Porc Group scad din cauza pestei porcine africane În 2020, DCH International SA, compania care controleazå Premium Porc Group, a înregistrat un profit de aproximativ 0,2 milioane euro, înainte de aplicarea ajustårilor negative de valoare pentru stocul de animale. Este cel mai slab rezultat al companiei de la intrarea pe pia¡a din România, în urmå cu peste 15 ani, reflectând impactul puternic al pestei porcine africane asupra activitå¡ii sale. Ajustårile negative de valoare pentru stocul de animale au fost în cuantum de -10,7 milioane euro, ceea ce a dus la înregistrarea unei pierderi importante pentru anul 2020. Datele reies din raportul financiar Profitul Agricol 21/2021

pentru anul 2020 al DCH International SA, prezentat în cadrul Adunårii Generale a Ac¡ionarilor care a avut loc în data de 25 mai 2021. Cifra de afaceri a companiei în 2020 a fost de 77,2 milioane EUR înainte de aplicarea ajustårilor men¡ionate, influen¡atå negativ de pre¡urile scåzute la carnea de porc la sfâr¿itul anului 2020. Pre¡ul mediu al cårnii de porc în 2020 a fost de 1,52 euro pe kg viu, cu 7% mai mic decât în 2019. În 2020, produc¡ia totalå de porci a ajuns la 427.000 capete în cele 10 unitå¡i de produc¡ie ale companiei din România, sub capacitatea nominalå a grupului. Din cauza pestei, productivitatea a scåzut la 30 de

porci produ¿i pe scroafå. La începutul anului 2021, compania a fost din nou lovitå de pesta porcinå africanå în România. Fermele afectate sunt în proces de repopulare ¿i se a¿teaptå så revinå la produc¡ia completå pânå în 2022. Prin urmare, rezultatul pentru 2021 va fi, de asemenea, afectat semnificativ de pesta porcinå africanå. Cu toate acestea, este de a¿teptat ca trendul ascendent al pre¡ului cårnii de porc în 2021 så contribuie la atingerea unui rezultat pozitiv pentru finalul anului.

pagin\ de Arin DORNEANU 19

CULTURI

VEGETALE Salvarea florii-soarelui>

autorizarea oxathiapiprolinei Din pozi¡ia de pre¿edinte al APPR ¿i fermier, Nicolae Sitaru trage un semnal de alarmå: în multe ferme din sudul ¿i sud-estul ¡årii, unde se aflå principalul areal al florii-soarelui, cultura a suferit daune majore din cauza atacului intens de manå (Plasmopara helianthi), care a fost favorizat de condi¡iile meterologice. “Produsele fungicide pe bazå de metalaxil-M*, utilizate pânå acum ca tratament-standard, au fost retrase de pe pia¡a Uniunii Europene, începând cu 1 iunie. Cu peste 1 milion de ha anual, agricultorii din România sunt în situa¡ia criticå de a nu-¿i mai putea proteja recoltele de floarea-soarelui de atacul raselor de manå”, spune Nicolae Sitaru. “ªi nici nu mai amintesc aici pagubele pe care le provoacå Tanymecus spp. în absen¡a tratamentului cu neonicotinoide al semin¡elor.” Solu¡ia pe care o vede el este autorizarea temporarå a unei substan¡e cu ac¡iune fungicå aflatå în prezent în curs de omologare: oxathiapiprolin, prezentå în produsele Lumisena ¿i Plenaris.

“Numeroase state membre au emis deja astfel de autoriza¡ii temporare, datå fiind dificultatea ¿i lipsa totalå a altor mijloacele de a controla acest organism de carantinå care face ravagii ¿i în România”, spune Sitaru. APPR a fåcut ¿i o listå a ¡årilor în care au fost acordate autoriza¡ii temporare de folosire a fungicidului oxathiapiprolin. ¥n ordinea acordårii derogårilor, sunt amintite Italia, Ungaria, Grecia, Fran¡a ¿i Bulgaria. Utilizarea substan¡ei oxathiapiprolin constituie în prezent singura solu¡ie în protec¡ia la manå a culturilor, crede APPR, iar fermierii români sunt pu¿i într-un dezavantaj competitiv fa¡å de concuren¡ii lor din alte state membre, care beneficiazå de posibilitatea legalå acordatå temporar a tratamentului fitosanitar. Fungicidul este sistemic, o cantitate din substan¡å activå oferå protec¡ie împotriva stadiilor incipiente ale infec¡iei primare. Infec¡ia primarå (sistemicå) este cea mai periculoaså, în func¡ie de gradul de atac, daunele asupra produc-

¡iei pot fi cuantificate într-un procent variabil între 10%-50% (ajungându-se la 100% dacå infec¡ia primarå este puternicå ¿i afecteazå întreaga solå). Mai mult, asocia¡ia a contactat companiile producåtoare (Corteva pentru Lumisena ¿i Syngenta pentru Plenaris) cu rugåmintea så furnizeze Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare toate datele tehnice care ar putea ajuta la fundamentarea deciziei autorizårii temporare de urgen¡å a fungicidului oxathiapiprolin, care så poatå fi folosit în perioada de tratament industrial al semin¡elor, adicå chiar din aceastå toamnå ¿i, ulterior, în perioada semånatului din primåvara 2022.

Andrei OSTROVEANU Notå: *utilizarea substan¡ei active metalaxil-M a fost reînoitå în UE, cu restric¡ionarea la culturile în câmp, fiind admiså doar în spa¡ii protejate. Utilizarea în câmp este în curs de reevaluare la nivelul UE, ¿i compania producåtoare crede cå va finaliza acest proces într-un an de zile.

Profitul Agricol 21/2021

CULTURI VEGETALE

Cum ne preg\tim negocierile cu Comisia European\? dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

ributari unei mentalitå¡i, uneori cu tendin¡e fataliste, de genul “unde-i lege nu-i tocmealå”, suntem tenta¡i så uitåm cå în Uniunea Europeanå, de¿i suntem obliga¡i så punem în aplicare ¿i “så respectåm integral legisla¡ia relevantå”, avem posibilitatea så negociem obliga¡iile noastre. Comisia Europeanå colaboreazå cu statele membre pentru a dezvolta un plan integrat de ac¡iune în materie de gestionare a nutrien¡ilor. Din påcate, reprezentan¡ii no¿tri nu au date reale pentru a putea negocia eficient.

este mai mare decât aportul adus prin îngrå¿åminte chimice ¿i materie organicå. Dupå datele FAO (www.fao.org), în anul 2018, în România s-au folosit în agriculturå 344.311 tone N. Pentru o produc¡ie de 18,66 milioane tone, plantele de porumb au absorbit 513.150 tone N (câte 27,5 kg N pentru fiecare tonå de semin¡e, conform Codului de bune practici). Constatåm cu neplåcere faptul cå azotul aplicat prin îngrå¿åminte chimice, 344.311 tone N, reprezintå 71% din azotul necesar pentru ob¡inerea incredibilei produc¡ii de peste 18 milioane tone de porumb. Ca så verific aceastå ipotezå, am comparat datele de pe wwwfao.org pentru România ¿i Fran¡a (vezi tabel).

Concluziile mele - Dozele de azot sunt incredibil de mici, 40 kg N/hectar de teren arabil. - Doza de azot ce ar fi trebuit aplicatå în 2018 pentru a ob¡ine o produc¡ie medie de 7,6 t/ha, ar fi trebuit så fie de 200 kg N/ha. - Dacå întreaga cantitate de îngrå¿åminte cu azot folositå în ¡arå (344.311 tone) ar fi fost folositå numai la porumb, doza ar fi fost de 141 kg N/ha, cantitate mult mai micå decât cea necesarå (200 kg/ha) pentru produc¡ia realizatå, de 18,66 milioane tone în total. - Trebuie så revizuim date ¿i modalitå¡i de calcul. Consumul specific este pu¡in cam mare

România Fran¡a Så luåm un exemplu. Azotul folosit în agriculturå (tone N s.a.) 344.311 2.248.277 Reducerea dozei de azot cu 20 kg N/ha, fårå a afecta fertilitatea solurilor. Produc¡ia de porumb (milioane tone) 18,66 12,6 De¿i pare mai degrabå o consecin¡å Produc¡ia medie (t/ha) 7,637 8,821 a reducerii pierderilor de nutrien¡i cu cel 27,5 (Codul de Consum specific (kg N/tona de semin¡e) 20 ( Arvalis) pu¡in 50% (obiectiv principal al strategiei bune practici) De la fermå la consumator), ¡inta astfel Doza de azot pentru produc¡ia medie ob¡inutå (kg N/ha) 200 220 formulatå este u¿or de monitorizat la nivSuprafa¡a cultivatå cu porumb (milioane ha) 2,44 1,43 el de fermå. Imposibil de atins. Azotul din îngrå¿åminte necesar pentru realizarea 488.000 314.511 Teoretic, ar fi suficient så se reducå produc¡iei totale de porumb (tone) dozele maxime de nutrien¡i care sunt Suprafa¡a arabilå (milioane ha) 8,686 18,126 stabilite în Codul de Bune Practici AgriCantitatea de N din îngrå¿åminte ce revine unui ha cole, pentru fermierii care nu fac analize 40 124 de teren arabil (kg N/ha) agrochimice. Ponderea porumbului în terenul arabil (%) 28% 8% Tot cu 20 kg N/ha ar trebui så reducå doza ¿i cei care au stabilit-o în urma Ponderea necesarului de azot folosit la porumb din total 8% îngrå¿åminte chimice cu N aplicate în Fran¡a (%) analizelor agrochimice, pentru o anumitå produc¡ie scontatå. Ponderea îngrå¿åmintelor cu N din necesarul de azot 71% al porumbului în România (%) Putem face aceastå reducere fårå Doza de azot necesarå pentru produc¡ia medie ob¡inutå (DN) så afectåm fertilitatea solurilor? am calculat-o folosind o formulå simplificatå Arvalis. Solul såråce¿te atunci când cantiDN = [Produc¡ia medie (tone/ha) *Consum specific (kg/t) -50]/0,8 tatea de azot exportatå prin recoltå ¿i unExemplu: DN =(7,637*27,5-50)/0,8 = 200 kg N/ha eori prin îndepårtarea paielor fårå a fi 50 = azotul mineralizat absorbit din sol, exprimat în kg. “înapoiate solului” prin gunoi de grajd 0,8 = coeficientul de utilizare a azotului din îngrå¿åminte.

Profitul Agricol 21/2021

CULTURI VEGETALE

Dup\ 20 de ani de cercet\ri, Fundulea î[i dep\[e[te celebrul Dupå 20 de ani de trudå, un colectiv din care au fåcut parte Nicolae Såulescu, Gheorghe ¿i Mariana Ittu, Pompiliu Mustå¡ea (directorul Institutului), Cristina Marunciu, Gabriela ªerban, Vasile Mandea ¿i Indira Galit a reu¿it så producå un soi care depå¿e¿te Glosa ¿i orice alt soi românesc existent, în toate testele ¿i în culturi. Ursita påstreazå calitå¡ile superioare de panifica¡ie ale Glosei, dar are ¿i rezisten¡å la boli ¿i efect inhibitor asupra buruienilor, caracteristici date de o linie ob¡inutå din triticale. Astfel, då, constant, produc¡ii superioare.

oiul Ursita a fost omologat abia în primåvara acestui an. Procesul de omologare a durat patru ani, în loc de un optim de doi. Cauza: au trebuit fåcute retu¿uri de ultim moment, pentru a corecta unele neuniformitå¡i, precum consisten¡a paielor: anterior, unele erau pline, altele goale. S-a reu¿it så fie toate goale. Întârzierea la omologare le-a scos autorilor peri albi. “De aceea l-am ¿i botezat Ursita”. Pompiliu Mustå¡ea râde acum, dar nu e greu så-¡i imaginezi ce a fost în sufletul celor din colectivul de ameliorare: au lucrat 16 ani la un anevoios proces de selec¡ie, cu mii de încruci¿åri de diverse linii parentale; au ajuns la un produs pe care îl vedeau marcând puncte importante pentru reputa¡ia lor profesionalå, pentru a se vedea ¡intui¡i în loc doi ani de probleme nea¿teptate. Ca idee, anul acesta s-au efectuat deja la Fundulea 800 de încruci¿åri, dintre care 300 în serå ¿i 500 în câmp. “E greu så ob¡ii un rezultat pe care îl ¡inte¿ti, pentru cå genele se încruci¿eazå cum vor ele, nu cum ai vrea tu”, aratå Cristina Marunciu, cercetåtor în cadrul Laboratorului de ameliorare cereale påioase. La fiecare încruci¿are se recombinå ¿i deci modificå mai multe caracteristici. De aici dificultatea procesului de selec¡ie. 24

La demararea procesului de ameliorare, cercetåtorii au avut ¡inta în minte. “Nu existå un soi ideal, care så aibå chiar toate calitå¡ile. Totu¿i, unul asemånåtor cu Glosa, dar cu mai multå robuste¡e, se apropie de ideal. Pentru robuste¡e ¿tiam cå trebuie så transferåm gene de la secarå, prin triticale. A¿a cå, în anul 2000, am început prin încruci¿åri repetate între soiuri române¿ti de grâu ¿i triticale, pânå am ajuns la linia 00628G34-1, care e un grâu cu gene de la secarå, ce conferå rezisten¡å la boli

foliare: rugina galbenå, rugina brunå, septoriozå ¿i chiar ¿i fåinare. Acea linie, înså, nu are calitå¡i de panifica¡ie. De aceea, a fost încruci¿atå, mai departe, cu Glosa”. Precizarea cum cå în procesul de ameliorare s-a folosit exclusiv geneticå româneascå este importantå, deoarece în prezent la Fundulea se folosesc ca linii parentale ¿i soiuri stråine. Cristina Marunciu aratå cå Ursita a fost testat cu succes atât în ¡arå, cât ¿i în stråinåtate. În testele de la Fundulea, efectuate în cadrul unui proiect interna¡ional, la care mai participå 80 de soiuri de grâu autohtone ¿i din Ungaria, Austria, Serbia, Slovacia ¿i Slovenia, a ie¿it pe primul loc la alelopatie (efectul inhibitor asupra buruienilor) ¿i pe locul al treilea la rezisten¡å la målurå. “La Sta¡iunea Valu lui Traian a fost raportatå o puternicå infec¡ie cu ruginå galbenå. Într-o culturå comparativå de 25 de soiuri, Ursita era singurul curat,

Fermierul Marian Popa: “Ursita mi-a dat 5 tone/ha, Începând cu anul 2019, soiul Ursita, alåturi de alte soiuri noi de grâu (Voinic, Abundent), a fost în testare ¿i în câteva ferme cu care INCDA Fundulea are colaboråri de duratå. Iar de anul trecut s-a început chiar comercializarea de såmân¡å de Ursita, în baza unei derogåri europene ce permite acest lucru, cu condi¡ia ca soiul respectiv så fie testat DUS (Distinc¡ie, Uniformitate, Stabilitate). Unul dintre fermierii care a avut loturi cu aceste soiuri noi este Marian Popa (1.500 ha, ferma Polirom Prod, din Sili¿tea de Teleorman). Popa cultivå 650 ha de grâu, dintre care 500 ha pentru såmân¡å. Produce såmân¡å preponderent cu bazå de la Fundulea, dar are ¿i 25% soiuri stråine. A in-

vestit într-o sta¡ie de condi¡ionare ¿i distribuie toatå marfa prin Alcedo. “În condi¡iile anului trecut, Ursita mi-a dat o tonå peste Glosa ¿i celelalte soiuri. 5 tone versus 4 tone. Am avut în testare câte un hectar ¿i jumåtate din Ursita ¿i Voinic. Acum le cultiv pe câte 20 de ha pentru comercializare. Ambele soiuri sunt mult mai rezistente la boli, comparativ cu toate celelalte produse pânå acum de Fundulea, înså ca productivitate doar Ursita må mul¡ume¿te. Voinic a fost mai slab ¿i anul trecut ¿i e ¿i anul acesta. Are nu doar talia mai micå, dar ¿i spicele”. Sezonul curent Popa testeazå ¿i soiul Abundent. “Este un grâu excep¡ional, cu spic mare. În toamnå a pornit prost, nu mia plåcut. Dar a recuperat foarte bine”. Profitul Agricol 21/2021

CULTURI VEGETALE care dau gluten slab, deci pâine de proastå calitate”, completeazå Marunciu. Cei doi sus¡in cå acestea sunt detalii foarte importante, dar care sunt greu de explicat unei audien¡e nefamiliarizate. Morfologia (aspectul) celor douå soiuri, Ursita ¿i Glosa, este foarte asemånåtoare. Unele diferen¡e fine se pot observa la lungimea aristelor, a spicului, la pubescen¡a de la baza spicului. “Ursita are gene favorabile pentru bob mare ¿i numår mare de spicule¡e în spic”.

grâu Glosa

Pompiliu Must\]ea, directorul Institutului, [i Cristina Marunciu, cercet\tor Laboratorul de ameliorare cereale p\ioase

de sus pânå jos”. Ursita trece cu succes ¿i testele de productivitate. ªi nu doar prin raportare la alte soiuri autohtone. “În 2019 a fost testat în Republica Moldova, alåturi de alte soiuri din mai multe ¡åri, ie¿ind pe primul loc ca produc¡ie. Iar în Bulgaria a ie¿it pe locul al doilea”. Ca atare, noul soi este în procedurå avansatå de omo-

unde cu Glosa am scos 4!”

Marian Popa,

Polirom Prod, Sili[tea de Teleorman Profitul Agricol 21/2021

logare ¿i în R. Moldova. În medie multianualå, stabilitå prin teste comparative efectuate timp de 5 ani, cu 93 de variabile, Ursita a dat un spor constant de produc¡ie fa¡å de Glosa, de peste 4%. Dar în testele de la ISTIS sporul a ajuns ¿i la 16 procente. Ursita este peste Glosa chiar ¿i la calitå¡ile de panifica¡ie. În medie, noul soi are con¡inut proteic 15%, fa¡å de Glosa 14%. Con¡inutul de gluten, determinat prin spectrofotometrie, este de peste 30%, în condi¡iile în care orice depå¿ire a procentului 26% este consideratå un mare bonus. Dincolo de procente, sunt bifate ¿i detaliile care ¡in de calitatea proteicå. Ursita a mo¿tenit de la linia paternå (Glosa) ¿i frac¡iile proteice ideale, codificate 2* ¿i 5+10, care dau un gluten foarte bun. La stabilirea calitå¡ilor de panifica¡ie nu e suficient con¡inutul de proteinå. E decisivå calitatea proteinei. “SCDA Lovrin se laudå cu soiul Ciprian, care are proteina 16-18%. Dar nu e aceea¿i proteinå ca la Glosa ¿i Ursita”, explicå Mustå¡ea. “Existå frac¡ii proteice, precum 2+12,

Alte soiuri noi române¿ti Soiul Voinic, omologat în 2020, este o combina¡ie între o linie ob¡inutå prin încruci¿åri între soiul Otilia cu soiul Miranda ¿i încå o linie ob¡inutå din Otilia cu Noroc. Noroc este singurul dintre cele trei soiuri care nu a avut... noroc så fie omologat, de¿i are calitå¡i bune de panifica¡ie ¿i rezisten¡å la boli. E folosit doar ca linie pentru pre-ameliorare. Voinic a mo¿tenit poten¡ialul de produc¡ie al soiului Miranda ¿i calitå¡ile de panifica¡ie ¿i rezisten¡a la boli ale soiurilor Otilia ¿i Noroc. Caracteristicile sale de panifica¡ie sunt apropiate de cele ale soiului Pitar, care este folosit ca linie de ameliorare ¿i în Fran¡a. “Voinic are glutenul mai redus decât Pitar, înså exact în parametri de panifica¡ie, cu un raport optim între elasticitate ¿i extensibilitate”, sus¡ine Cristina Marunciu. Ea mai aratå cå, în testårile ISTIS, Voinic a dat produc¡ii cu 4-5% peste ale martorilor, iar în loturile comparative înfiin¡ate de sta¡iunile de cercetare din ¡arå a dat, în medie, 2% peste Glosa. Abundent este în ultimul an de teståri. Este ob¡inut prin încruci¿åri între soiul Otilia (linia paternå) ¿i linia 00628 G 34-102 folositå ¿i în cazul soiului Ursita. “Este foarte viguros, då densitå¡i mai bune ca Ursita - de aici ¿i numele, are ¿i calitå¡i de panifica¡ie”, îl laudå Mustå¡ea.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE Tehnologia prezentatå la Ziua Grâului ¿i a Rapi¡ei Caracal În loturile demonstrative organizate de SCDA Caracal au fost prezente 14 companii cu 79 hibrizi de rapi¡å ¿i 7 companii cu 55 de grâu, orz ¿i triticale.

Fermierii [i cercetarea Anun¡ul implicårii APPR în organizarea Zilei grâului ¿i a rapi¡ei de la Caracal a reprezentat surpriza primåverii. Este înså o evolu¡ie normalå, dacå privim contextul. Anul acesta, SCDA Caracal a devenit membrå a APPR. Asocia¡ia avea vechi colaboråri cu sta¡iunea, pentru câmpuri de testare a varietå¡ilor apar¡inând diferitelor culturi. Anul trecut, APPR a organizat mai multe vizite de documentare pentru grupuri de fermieri din diferite zone ale ¡årii. Ace¿tia au mers la Caracal så vadå câmpurile de producere de semin¡e ¿i loturile de testare. “A venit chiar un grup de fermieri de la Ia¿i. Au våzut cum aratå câmpurile de producere de såmân¡å ¿i au comandat såmân¡å”, spune Alina Cre¡u, director executiv APPR. ªi Consiliul Director al asocia¡iei a fost în vizitå la sta¡iune. Începând de anul acesta, cele douå organiza¡ii cautå cåi pentru a dezvolta colaborarea. APPR a råspuns rapid dorin¡ei noului membru de a promova evenimentul prin transmisiune video live pe platforma Farm Forum, dezvoltatå de asocia¡ie. Un detaliu important, organizatorul principal al evenimentului a råmas SCDA Caracal, iar APPR i-a fost alåturi pentru coordonarea lui. Scopul sta¡iunii 26

a fost ca mesajul så ajungå în principal la fermierii din zonå, dar ¿i la ceilal¡i, din alte regiuni ale ¡årii, care vor avea astfel ocazia så cunoascå activitatea sta¡iunii. Oltenia este importantå ¿i pentru asocia¡ie. “APPR este prezentå în zonå, mul¡i dintre fermierii emblematici sunt deja membri la noi, dar ne dorim så avem o prezen¡å ¿i mai activå în perioada urmåtoare”, spune Alina Cre¡u. Asocierea cu Sta¡iunea va ajuta acest lucru. Alina Cre¡u a colaborat cu Gabriela Påunescu (directoarea Sta¡iunii de la Caracal) de mai bine de 15 ani. APPR va dezvolta colaboråri similare în continuare. Primul eveniment aflat în analizå este Ziua porumbului ¿i a florii-soarelui. Asocia¡ia recunoa¿te cå poartå discu¡ii ¿i cu alte sta¡iuni de cercetare pentru a veni împreunå în sprijinul informårii fermierilor. Colaborarea celor douå organiza¡ii vine într-un moment important al carierei Gabrielei Påunescu. Provenind din lumea academicå ¿i a cercetåtorilor, fiind cercetåtor ¿tiin¡ific gr. I, ea a preluat din mers conducerea sta¡iunii de la Caracal, dupå înlocuirea (nu fårå oarece zvonuri de scandal) a fostului director.

Adrian MIHAI

Tehnologia pentru grâu: plantå premergåtoare - rapi¡å Aråturå de varå 23.07.2020, discuit ¿i tåvålugit 24.07, fertilizat cu 250 kg/ha - 20.20.0 ¿i combinator - 19.10, semånat 20.10, fertilizat 27.02.2021. Tratament I - 22.04 - 1l/ha - ciproconazol 80 g/l + azoxystrobin 100 g/l + izopirazam 100 g/l; 0,5 l/ha - florasulam 6,25 g/l + 300 g/l 2.4D. Tratament II - 7.05 - 1l/ha - 75 g/lbenzovindiflupir, 150 g/lprotioconazol; insecticid 0,3 kg/ha - 25 g/kg lambda-cihalotrin. Tehnologie rapi¡å: planta premergåtoare - grâu Aråturå ¿i discuit - 17.07, tåvålugit 21.07, discuit de douå ori 23.08, fertilizat cu 230 kg/ha 20.20.0 - 27.08, combinator ¿i semånat - 31.08, tåvålug inelar - 2.09; erbicid preemergent: 1,5 l/ha - 500 g/l metazaclor; 0,2 l/ha - 480 g/l clomazon. Irigat 30 l/mp x 2 - 7.09 ¿i 18.09. Tratament I - toamnå - 19.10 - 120 g/l cletodim; 100 g/l deltametrin; 30 g/l metconazole; 210 g/l mepiquat clorurå. Fertilizat - 250 kg/ha azotat 27.02. Tratament I - primåvarå - 04.03 0,3 kg/ha - 25 g/kg lambda-cihalotrin; 0,75 l/ha - 200 g/l azoxistrobin + 80 g/l ciproconazol. Tratament II - 27.04 - 1,25 l/ha 200 g/l tebuconazol + 300 g/l procloraz; 0,2 l/ha - tau-fluvalinat 240 g/l. Tratament III - 10.05 - 1l/ha - fluopiram 125 g/L + protioconazol 125 g/L; 0,2 l/ha - tau-fluvalinat 240 g/l. Tratament IV - 19 mai - 0,08 l/ha - 100 g/l deltametrin. Profitul Agricol 21/2021

CULTURI VEGETALE

Informa]ii în timp real despre atacul Ostrinia [i Helicoverpa, de la FMC FMC lanseazå anul acesta un program digital gratuit de prognozå ¿i avertizare dedicat cultivatorilor de porumb: Arc farm intelligence. Este o platformå digitalå pentru agriculturå de precizie, disponibilå în limba românå, care le permite utilizatorilor så estimeze cu mai multå precizie perioada în care se va atinge pragul economic de dåunare. Pot astfel så aplice tratamentul înainte ca presiunea dåunåtorilor så provoace pagube însemnate ¿i så devinå o problemå.

åunåtorii monitoriza¡i sunt Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa armigera. Aplica¡ia este disponibilå gratuit atât pentru fermieri, cât ¿i pentru consilieri tehnici ¿i distribuitori. Accesul în timp real la datele de monitorizare, precum ¿i modelul de prognozå integrat în aplica¡ie vor permite fermierilor så aplice tratamentele cu insecticide la momentul potrivit, ob¡inând astfel o recoltå de calitate superioarå, un spor de produc¡ie ¿i o profitabilitate mai ridicatå în fermå.

tomologie de la Fundulea ¿i SCDA Lovrin. Apoi, datele sunt introduse în aplica¡ia Arc farm intelligence, aceasta transformându-le în grafice ce reprezintå curbele de zbor ale dåunåtorilor. Datele ¿i observa¡iile sunt partajate în timp real cu ajutorul aplica¡iei, iar fermierii au acces rapid la aceste date ¿i informa¡ii prin crearea unui cont de utilizator.

Avantaje suplimentare Noua aplica¡ie înlocuie¿te Evalio AgroSystems. Printre avantaje, permite o comunicare directå ¿i rapidå între utilizatori ¿i speciali¿tii FMC, dar ¿i accesul la informa¡ii suplimentare ¿i recomandåri de aplicare a tratamentelor. Arc farm intelligence se diferen¡iazå ¿i de alte aplica¡ii pentru dispozitive mobile prin mai multe aspecte. Pune la dispozi¡ie o hartå interactivå regionalå care prezintå presiunea dåunåtorilor, algoritmul predictiv al presiunii dåunåtorilor ¿i istoricul aplicårilor (proiect pilot în zona Cålåra¿i). Sunt disponibile în timp real informa¡ii importante, inclusiv mesaje ¿i grafice calitative. Permite comunicare directå între utilizatori ¿i speciali¿tii FMC. Este permanent alimentatå cu date ¿i imagini din capcane, iar calitatea datelor este

500 de capcane în peste 120 de puncte de monitorizare de pe întreg teritoriul ¡årii, pentru monitorizarea Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) ¿i Helicoverpa armigera (omida fructifica¡iilor) din cultura de porumb.

garantatå printr-un proces fiabil de monitorizare.

Evolu¡ia aplica¡iei În 2019, FMC România a introdus pe pia¡å programul pilot de monitorizare a dåunåtorilor - Evalio AgroSystems primul serviciu digital gratuit oferit de cåtre o companie multina¡ionalå în România, care monitoriza Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) în partea de sud a ¡årii. Deoarece capturile celor douå genera¡ii de dåunåtori au fost numeroase, presiunea de atac a fost mare, iar interesul fermierilor pentru accesul la programul de monitorizare a crescut permanent. În 2020, programul Evalio AgroSystems a fost extins la nivel na¡ional ¿i a fost inclus în monito-

Mod de func¡ionare Arc farm intelligence se bazeazå pe o re¡ea de capcane, atât conven¡ionale, cât ¿i automate, cu feromoni ¿i atractan¡i alimentari, care sunt monitorizate cu o anumitå frecven¡å. Valorile rezultate din citirea capcanelor sunt validate de cåtre speciali¿tii FMC în colaborare cu cercetåtorii în en28

Profitul Agricol 21/2021

CULTURI VEGETALE Solu¡ii de combatere Compania FMC de¡ine în portofoliu Avaunt 150 EC ¿i Coragen, douå dintre cele mai eficiente insecticide care controleazå dåunåtorii Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa armigera. Cei doi dåunåtori sunt combåtu¡i în toate stadiile de dezvoltare (ou, larvå ¿i adult) ¿i au ac¡iune sporitå chiar ¿i la temperaturi înalte, de pânå la 34°C. rizare ¿i Helicoverpa armigera (omida fructifica¡iilor).

Biologie ¿i pagube Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa armigera sunt doi dåunåtori polifagi, fluturi noctuizi ¿i care provoacå pagube directe însemnate, de pânå la 40% din produc¡ia de porumb boabe. În cazul ambilor dåunåtori, pagubele directe sunt produse de cåtre larve. Dåunåtorii provoacå de cele mai multe ori ¿i pagube indirecte, mult mai impor-

Profitul Agricol 21/2021

tante decât pagubele directe. În cazul unui atac foarte puternic se poate chiar compromite produc¡ia. Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) - prezintå una-douå genera¡ii pe an în zonele sudice ¿i centrale ale României. Prima genera¡ie apare de obicei în lunile iunie-iulie. Anul acesta ¿i-a fåcut apari¡ia chiar din luna mai, în anumite zone. Cea de-a doua genera¡ie apare în luna august, iar larvele atacå tulpina ¿i ¿tiule¡ii. În urma unui atac puternic pe tulpinå al dåunåtorului Ostrinia nubilalis (genera¡ia I), larvele påtrund în tulpinå ¿i se hrånesc cu interiorul acesteia (måduva), creând galerii foarte mari. Astfel se diminueazå capacitatea de hrånire a plantelor ¿i toleran¡a la secetå. Rezultå, de obicei, frângerea acestora înainte de recoltat, fapt ce determinå incapacitatea recoltårii mecanizate ¿i chiar compromiterea totalå a culturii. În cazul atacului genera¡iei a II-a, sunt afecta¡i ¿tiule¡ii, larvele creând galerii în panicul ¿i provocând astfel frân-

gerea paniculului de la nivelul orificiului sau pot ataca la inser¡ia pedunculul, provocând astfel cåderea acestora pe sol înainte de recoltat. Helicoverpa armigera (omida fructifica¡iilor) - este o specie polifagå care atacå peste 120 specii de plante cultivate ¿i spontane, printre care ¿i porumbul. Adul¡ii sunt migratori ¿i pot parcurge distan¡e mari de peste 100 km, prezintå douå-trei genera¡ii pe an, iar larvele invadeazå ¿tiule¡ii ¿i consumå boabele ¿i måtasea, de la vârf spre bazå. De asemenea, în urma atacului dåunåtorului, dar ¿i a unor eventuale precipita¡ii ulterioare atacului, apar frecvent infec¡ii cu agen¡i patogeni (ex. Fusarium, Aspergillus), care contamineazå produc¡ia cu micotoxine (ex. aflatoxina) ¿i pot face imposibilå vânzarea produc¡iei.

CULTURI VEGETALE

Practicile durabile implementate în ferma Agronova Ferma Agronova, din jude¡ul Olt, lucreazå 7.000 ha, din care 3.800 ha sunt irigate. “Din noiembrie pânå în februarie facem desecare, iar din luna mai începem så irigåm culturile de pe terenurile mai nisipoase ¿i apoi pe toatå suprafa¡a. Se instaleazå o secetå puternicå, temperaturi foarte mari, ar¿i¡å atmosfericå”, explicå Sorin Stånescu, inginerul coordonator al activitå¡ii agricole.

practici cu care nu prea eram obi¿nui¡i cel pu¡in noi, în zona noastrå”, spune Stånescu, încântat de faptul cå prin informa¡ia ob¡inutå, “corectå ¿i practicå”, rentabilizeazå activitatea fermei pe care

alitatea solului variazå foarte mult în aceastå zonå. Sunt terenuri nisipoase, argiloase, grele, con¡inutul de materie organicå ¿i humus este foarte diferit, de la 0,7-1% pânå la 4-5% humus. În aceste condi¡ii, identificarea celor mai potrivite tehnologii este esen¡ialå pentru rentabilitatea afacerii. Unele sunt deja cunoscute fermierilor, dar altele sunt privite cu suspiciune. “Am renun¡at la arat în totalitate, facem numai scarificare. Un lucru foarte important a fost fertilizarea localizatå. Am fost convins ¿i am avut ¿i rezultate de la implementarea acestor tehnici. Am semånat într-un an porumb într-o lucernå chiar mare. Am erbicidat-o cu glifosat”, poveste¿te Sorin Stånescu, Iar experien¡a proprie a stârnit curiozitatea altor fermieri care s-au interesat de rezultatul tehnologiei. Din 2017, Agronova este membrå a asocia¡iei AIDER - Agriculturå Integratå Durabil Economic Rentabilå. Stånescu o considerå “de departe, cea mai tehnicå asocia¡ie de fermieri din România”. “Sunt oameni foarte pricepu¡i, oameni ai câmpului. Punem în aplicare anumite 30

ing. Sorin St\nescu, Agronova, jude]ul Olt

o conduce. Ferma este partenerå în proiectul european DiverImpact, la care participå AIDER. ¥n cadrul proiectului, AIDER a testat la Agronova mai multe leguminoase:

nåut, mazåre, soia ¿i lucernå, pentru a încerca så le integreze în asolament ¿i pentru a vedea eficien¡a economicå. Au fost implementate soia ¿i lucerna. De obicei cultivå 250-300 ha de soia, iar lucernå pe 1.600 ha. Produc¡iile la soia sunt de 3,5-4 t/ha. Este mul¡umit de rezultatul economic, având în vedere cå produc¡ia beneficiazå ¿i de sprijinul cuplat. Seamånå soia cu semånåtoarea de cereale påioase, la o distan¡å de 30 cm între rânduri, fårå bazin de administrare a îngrå¿åmintelor complexe, care trebuie încorporate. Urmåtoarea investi¡ie pe listå este o semånåtoare cu fertilizare localizatå pentru a reu¿i ca ¿i la aceastå culturå så elimine trecerea cu combinatorul, în primåvarå, pentru încorporarea îngrå¿åmintelor complexe. Se poate astfel reduce cantitatea de îngrå¿åmânt. La porumb ¿i floarea-soarelui cantitatea a scåzut de la 250 kg/ha aplicate cu MAul la 130 kg/ha. La cereale påioase, s-ar putea reduce de la 230-240 kg/ha la 150 kg/ha. “Avem soluri alcaline, iar fosforul este blocat de ionii de calciu ¿i de magneziu, pe aceste soluri. În cazul fertilizårii localizate blocajul este mai redus”, remarcå Stånescu un alt avantaj al fertilizårii localizate.

Lucerna, culturå importantå în asolamentul fermei Cultura de lucernå este cu siguran¡å cea care diferen¡iazå ferma Agronova din jude¡ul Olt. Ocupå aproape 1.700 ha, ceea ce înseamnå 20% din suprafa¡a fermei. “Avem ¿i o fabricå pentru dezhidratarea lucernei, unde fabricåm balo¡i ¿i pele¡i de lucernå. Produsul premium sunt balo¡ii. Avem cinci coase pe an. Pe unele sole cosim ¿i a ¿asea oarå”, explicå inginerul. El considerå cå fermierii care vor så cultive o suprafa¡å însemnatå de lucernå trebuie så investeascå în procesarea ei întrucât este foarte dificil så balotezi pe câmp, de exemplu, recolta de pe 1.700 ha. Iar pentru o fabricå este necesarå o suprafa¡å de pe cel pu¡in 1.500 ha de lucernå. Dotarea tehnicå e ¿i ea specialå. În fermå existå douå cositori de 9 m, trei greble ¿i ¿apte remorci autoîncårcåtoare. Vinde ¿i în ¡arå, dar o mare parte din produc¡ie ajunge în ¡årile arabe. Se mai exportå ¿i în Italia ¿i Turcia. Profitul Agricol 21/2021

CULTURI VEGETALE Anca Moiceanu, manager proiect Asociatia AIDER “Agronova este o fermå de testare importantå pentru noi, dezvoltarea lor în lucernå ne permite så analizåm concret efectele asupra solului ale acestei acoperiri vegetale în sudul României. Lucerna are multiple beneficii asupra fertilitå¡ii naturale ale solurilor (structurare, acoperire, aport de azot) prin înrådåcinarea profundå ¿i biomasa bogatå. În plus, Agronova a venit cu informa¡ii valoroase despre procesare ¿i valorificare, esen¡iale pentru a integra cu succes aceastå culturå în asolament.” Semånatul porumbului, dupå pregåtirea din toamnå În toamnå a fost fåcutå o dezmiri¿tire, iar apoi un subsolier a afânat påmântul la 35-40 cm. Pregåtirea s-a fåcut venind dupå un porumb de 10 t/ha, anul trecut, în sistem neirigat ¿i 12 t/ha pe terenurile irigate. “Resturile vegetale au fost påstrate la suprafa¡a solului pentru cå ne ajutå så intråm ceva mai devreme în primåvara urmåtoare la semånat”, spune inginerul. Semånatul a fost fåcut în condi¡ii bune. S-a semånat porumb cu o densitate de 83.000 de boabe/ha la o adâncime de 5 cm. În fermå sunt trei semånåtori Vaderstadt cu fertilizare pe rând, localizatå. Se folosesc 15 kg/ha de îngrå¿åminte microgranulate. “Am avut doi ani foarte reu¿i¡i cu aceastå tehnologie ¿i o folosim în continuare. Ni se pare cå se potrive¿te terenurilor noastre, care variazå foarte mult în privin¡a compozi¡iei”, aratå Stånescu. Beneficiile renun¡årii la aråturå sunt mai multe. El considerå cå odatå cu renun¡area la arat, pe måsurå ce trece timpul, se va reduce infestarea cu buruieni. Porumbul aflat în stadiul de 10-12 frunze, la 1,5 m înål¡ime, nu poate fi scos din påmânt dacå tragi de el. Explica¡ia, crede managerul, constå în efectul lucrårilor verticale ¿i al fertilizårii localizate. “Experien¡a a venit din partea câtorva apropia¡i din AIDER care m-au convins. Eu nu am practicat înainte aceastå tehnologie, dar då foarte bune rezultate”, spune Stånescu. Profitul Agricol 21/2021

Orz intercalat cu lucernå O experien¡å mai pu¡in întâlnitå în fermele autohtone este intercalarea unor culturi. La Agronova, într-o solå nisipoaså cu orz de toamnå a fost semånatå lucernå, la sfâr¿it de primåvarå, când orzul se afla în perioada de înfrå¡ire. De remarcat este faptul cå terenul este foarte nisipos. Planul a fost ca prin semånarea lucernei în orz, dupå recoltarea orzului, lucerna så-¿i continue vegeta¡ia. Pânå toamna ar putea chiar så fie posibilå o recoltå de lucernå. Este primul an în care este aplicatå tehnologia. Managerul considerå cå nu vor exista probleme în momentul recoltatului. Dacå va exista tendin¡a ca lucerna så creascå prea mare, va interveni pentru a-i tempera cre¿terea. Semånatul se face cu semånåtoarea de cereale påioase, atât pentru cultura de orz, cât ¿i cea de lucernå. Semånatul lucernei trebuie så nu se facå înså pe aceea¿i direc¡ie pentru cå se poate întâmpla ca o parte din sec¡ii så vinå chiar pe rândul de orz. “Dacå am semånat orzul pe direc¡ia E-V, trebuie så facem semånatul culturii de lucernå perpendicular. Aici am fåcut-o circular pentru cå folosim iriga¡ii cu pivo¡ii care în dreptul ro¡ilor fac ¿leauri ¿i afecteazå apoi exploatarea culturii de lucernå”, spune Stånescu. Nu existå o diferen¡å între evolu¡ia orzului clasic ¿i cel intercalat cu lucernå. Avantajele certe pe terenuri nisipoase sunt de naturå agronmicå. Dacå

ar recolta orzul pe 15 iunie ¿i ar semåna lucerna la începutul lui septembrie ar fi trei-patru luni de expunere directå la soare. Pe lângå faptul cå le men¡ine acoperite, cultura de lucernå împiedicå defla¡ia, eroziunea eolianå provocatå de vânturile foarte puternice. Foarte important este înså faptul cå tehnologia de intercalare a culturilor asigurå implantarea lucernei. “Câ¿tigåm practic un an ¿i siguran¡a cå nu ne ia vântul såmân¡a din påmânt”, spune inginerul. De la viteza de 5 m/s, nisipul începe så fie mutat ¿i formeazå dune, interdune, descoperå såmân¡a sau o acoperå cu foarte mult nisip ¿i nu mai råsare. Tehnica poate aduce ¿i un avantaj economic, o recoltå suplimentarå de 3-4 t/ha de lucernå. ªi aceastå tehnologie a fost implementatå în fermå tot cu sprijinul AIDER. “Punem în aplicare, trecem foarte rapid la implementarea ideilor. Am avut poate ¿i noroc, dar nu am gre¿it cu nimic din ce am aplicat”, spune, cu mândrie justificatå, Stånescu. Cultura intercalatå necesitå înså mici modificåri de tehnologie. Terenul trebuie så fie nivelat pentru a nu strica utilajele atunci când este exploatatå cultura de lucernå, iar densitatea trebuie reduså. Dacå în mod normal seamånå 200 kg/ha de orz, în aceastå solå a semånat 160 kg/ha. Cultura de orz trebuie erbicidatå din toamnå. Altfel, erbicidarea din primåvarå ar trebui fåcutå înainte de råsåritul culturii de lucernå.

Adrian MIHAI 31

CULTURI VEGETALE

Controla]i to]i agen]ii d\un\tori cu un singur produs! Dintotdeauna fermierii î¿i doresc så aibå pentru tratamente un produs care så controleze cât mai mul¡i agen¡i de dåunare. Agricultorii solicitå produse cu toxicitate cât mai reduså, care så nu lase reziduuri în produsele agricole ¿i care så poatå fi folosite în tratamente cât mai aproape de recoltare. Consumatorii impun ca în produsele agricole så nu se gåseascå resturi chimice, produsele så fie lipsite de orice element toxic. Un råspuns la toate cele de mai sus este oferit de produsul PREV-AM. PREV-AM ac¡ioneazå asupra tuturor insectelor cu exoscheletul moale (lepidoptere, mu¿te, trip¿i påduchi, acarieni) pe care îl distruge în timp scurt. Musculi¡a albå, precum ¿i alte insecte moi (påduchi, acarieni) sunt foarte vulnerabile la PREV-AM. Ca fungicid, PREV-AM påtrunde în

hifele miceliene, în sporangiofori ¿i sporii ciupercilor, cårora le distrug înveli¿ul. PREV-AM påtrunde în miceliul ciupercilor, le distruge ¿i le expune aerului înconjuråtor, uscându-le. PREV-AM, insecticid, fungicid, acaricid, un produs ORO AGRI International, distribuit de Naturevo. PREV-AM poate fi utilizat singur, în concentra¡ie de 0,4 - 0,8%, în combina¡ie cu produse insecticide, fungicide, acaricide conven¡ionale, pentru prevenirea apari¡iei rezisten¡ei, sau în alternan¡å cu acestea. PREV-AM este reactivat de ploaie sau chiar de rouå ¿i ac¡ioneazå ¿i pe ¡esuturile noi. PREV-AM are remanen¡å scåzutå ¿i

nu laså reziduuri în produsele agricole. Este protectiv pentru albine ¿i pentru fauna utilå. PREV-AM este certificat pentru agricultura ecologicå. Este un produs pe bazå de amestec de ulei natural de portocale presat la rece. PREV-AM are ¿i rol de adjuvant dispersant, de aceea când trata¡i cu PREV-AM nu mai utiliza¡i al¡i adjuvan¡i, excep¡ie corectorii calitå¡ii apei. PREV-AM nu are forme de rezisten¡å identificate, fiind un produs ideal pentru managementul rezisten¡ei agen¡ilor de dåunare. Zeci de avantaje într-un singur produs: PREV-AM!

Pentru informa¡ii suplimentare contacta¡i echipa de consultan¡å ¿i vânzåri pe www.naturevo.ro

Trece]i batalioane turdene Carpa]ii! dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Joi 27 martie, a avut loc, “pretutindeni” unde “merge” internetul, sesiunea anualå de referate ¿tiin¡ifice, ale INCDA Fundulea, desfå¿uratå online, coordonatå de Cristina Marinciu ¿i de cel mai în vogå comunicator de la INCDA Fundulea, entomologul dr. Emil Georgescu. Ca în fiecare an, måsura atrac¡iei fermierilor pentru aplicarea imediatå în practicå a rezultatelor cercetårii a fost exprimatå în interven¡iile lui Ion Cioroianu, vicepre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor. Acesta a remarcat, a nu ¿tiu câta oarå, cå este nevoie de mai multå extensie ¿i publicitate pentru produsele noastre. 32

Sesiunea anualå de referate ¿tiin¡ifice ale INCDA Fundulea este o provocare pentru cercetåtori ¿i universitari din întreaga ¡arå. Dupå cum am sugerat în titlu, råspunsul cel mai puternic a venit de la SCDA Turda. Cercetåtori de la sta¡iunile din Secuieni, Albota, Teleorman, Caracal, Târgu Mure¿, Dåbuleni etc. au prezentat lucråri foarte interesante. Viitorul proteic al agriculturii noastre este se pare asigurat în ceea ce prive¿te factorul genetic de noile crea¡ii de grâu, orez, porumb, floarea-soarelui, soia, mazåre, in de ulei. Marele avantaj al sesiunii online îl consider a fi publicarea posterelor. Spre deosebire de al¡i ani, în care puteam doar fotografia posterele afi¿ate, acum

le-am putut descårca, iar o parte dintre ele le vom comenta cu siguran¡å în paginile revistei noastre.

Câteva observa¡ii personale În posterul în care era prezentat “Zaraza”, noul soi de triticale de toamnå creat la INCDA Fundulea, primul autor men¡ionat este regretatul Gheorghe Ittu, cåruia i se recunoa¿te astfel contribu¡ia de excep¡ie în crearea soiurilor de triticale. O situa¡ie total nea¿teptatå, în lucrarea despre Magnus, hibrid semitimpuriu de porumb. Pensionat de câteva luni, principalul creator al hibridului, dr. Martura Teodor, nu a fost men¡ionat în lista de autori. Profitul Agricol 21/2021

CULTURI VEGETALE

Difend Extra, tratament s\mân]\ eficient din start Bolile provocate de fungi, cu transmitere prin sol, se pot manifesta oricând în ciclul de vegeta¡ie al culturilor de cereale. Urmårile acestora pot fi grave, diminuând cantitatea ¿i mai ales calitatea recoltelor, prin acumularea unor cantitå¡i de micotoxine ce le pot face uneori inutilizabile.

ar cum problemele fermierilor î¿i gåsesc rezolvarea cu ajutorul speciali¿tilor ¿i produselor Kwizda Agro, aståzi vå propunem o solu¡ie de diminuare ¿i chiar eliminare a acestui pericol: tratamentul såmân¡å Difend Extra, cu douå substan¡e active, pentru a pune cultura la adåpost de atacul ciupercilor dåunåtoare încå de la început.

Bolile fungice la cereale, un pericol ce poate fi evitat Printre bolile combåtute de Difend Extra se numårå helmintosporioza, fuzarioza, septorioza, tåciunele, målura piticå ¿i cea comunå. La målurå (Tilletia spp.), de¿i infestarea are loc toamna, în perioada germinårii, semnele bolii se våd în etapa de înspicat. Boala este favorizatå de umiditatea solului ¿i temperaturile ridicate, de 9-12°C. Ciuperca se dezvoltå în sol, dar ajunge în spic. Atât la målura comunå, cât ¿i la cea piticå atacul este în vetre ¿i se observå colorarea în verde-albåstrui a plantelor, care au o înål¡ime mai micå decât cea normalå. La målura piticå, fenomenul este atât de intens încât plantele afectate nu pot fi recoltate mecanizat, fiind sub me34

dia câmpului ca înål¡ime. Semin¡ele afectate se deformeazå ¿i sunt “umplute” de spori. Cum plantele recoltate råmân pe sol, aceastå situa¡ie face ca boala så se propage ¿i în sezonul urmåtor, pericolul fiind mai mare în cazul monoculturii. De asemenea, calitatea produc¡iei este afectatå prin mirosul neplåcut specific pe care îl capåtå semin¡ele recoltate.

Dozå ¿i aplicare Dozå: 2 l/t. Se recomandå amestecarea produsului cu 8 - 12 litri apå/tona de semin¡e, cantitatea calculându-se în func¡ie de masa a o mie de boabe (MMB). Fuzarioza este provocatå de ciuperca Fusarium graminearum, iar forma cea mai gravå de atac este cea de la nivelul spicelor, unde apar boabe ¿i¿tave. De asemenea, afecteazå ¿i con¡inutul semin¡elor, deci calitatea produc¡iei, prin scåderea cantitå¡ii de proteine ¿i, mai ales, prin apari¡ia micotoxinelor, periculoase pentru oameni ¿i animale. Atacul este cu atât mai periculos cu cât apare mai devreme în plantå, de aceea este necesar så ac¡ionåm de la început, prin utilizarea tratamentului såmân¡å. Difend Extra este un fungicid sistemic complex, cu omologare pentru grâu, orz, ovåz, secarå ¿i triticale.

Activitate energicå pe semin¡e contra bolilor fungice Tratamentul såmân¡å Difend Extra con¡ine difenoconazol 25 g/l ¿i fludioxonil 25 g/l, combina¡ie ce asigurå o protec¡ie de lungå duratå semin¡elor. Difenoconazol este o substan¡å activå sistemicå, din grupa triazolilor, cu ac¡iune sistemicå.

Fludioxonil, din grupa fenilpirolilor, este ob¡inut dintr-un compus natural antifungic, pirolnitril, produs de bacteriile din sol, Pseudomonas spp. Acesta este un fungicid de contact, care påtrunde în suprafa¡a semin¡ei ¿i se localizeazå în jurul bobului, oferind protec¡ie plåntu¡ei dupå germina¡ie. Datoritå acestor douå substan¡e, Difend Extra reprezintå o barierå creatå în jurul plantei contra bolilor cu transmitere prin sol. Remarcåm faptul cå produsul prezintå o aderen¡å ridicatå, pentru o utilizare avantajoaså ¿i protec¡ie activå. Subliniem opinia speciali¿tilor, care sus¡in cå metoda cea mai bunå contra bolilor fungice cu transmitere prin sol la cereale este prevenirea apari¡iei acestora prin utilizarea tratamentelor såmân¡å. Vå încurajåm så realiza¡i opera¡iunea de tratare cu Difend Extra pentru a vå måri ¿ansele så ob¡ine¡i o produc¡ie ridicatå ¿i de foarte bunå calitate.

Difend Extra ¿i WUXAL Terios Mn+. Protec¡ie ¿i nutri¡ie pentru råsårire energicå Difend Extra protejeazå culturile de principalele boli cu transmitere prin sol, iar WUXAL Terios Mn+ oferå nutri¡ia necesarå tinerei plåntu¡e. La începutul dezvoltårii, plåntu¡a nu are rådåcina dezvoltatå suficient pentru absorb¡ia optimå a microelementelor, mai ales în condi¡ii meteo nefavorabile, de aceea este necesarå suplimentarea acestora prin aplicarea tratamentului såmân¡å WUXAL Terios Mn+. Datoritå ac¡iunii celor 2 produse, culturile de cereale påioase pot depå¿i mult mai u¿or perioadele de stres climatic sau hidric (secetå, frig, înghe¡), startul reu¿it punând bazele unui sezon productiv. Profitul Agricol 21/2021

CULTURI VEGETALE

Produse de protec]ia plantelor abia omologate În ¿edin¡a Comisiei na¡ionale de omologare a produselor de protec¡ie a plantelor, din 22 aprilie 2021, au fost omologate prin procedura normalå cinci fungicide, cinci insecticide, patru erbicide ¿i un regulator de cre¿tere.

asemenea, au fost omologate prin recunoa¿tere reciprocå douå fungicide, trei insecticide, 10 erbicide ¿i douå regulatoare de cre¿tere. BASF se remarcå cu douå noi fungicide omologate: Inovor (fluxapiroxad ¿i piraclostrobin) pentru grâu de toamnå ¿i de primåvarå, orz de toamnå ¿i de primåvarå, grâu dur ¿i spelta; Brivela (difenoconazol ¿i fluxapiroxad) pentru grâu de toamnå ¿i de primåvarå, grâu dur ¿i spelta. Pe lângå acestea, s-a extins ¿i redus doza de aplicare a fungicidului Systiva 333 FS la orzul de toamnå, ¿i s-a extins domeniul de utilizare la pår ¿i mår pentru fungicidul Scala. Bayer are omologat fungicidul Cayunis 325 SC (bixafen, trifloxistrobin, spiroxaminå) pentru cerealele påioase de toamnå ¿i de primåvarå. Tot Bayer are omologat insecticidul Buteo Start 480 FS (flupiradifuron) pentru cultura rapi¡ei. Barclay Chemicals are omologat erbicidul Valentia (florasulam ¿i fluroxipir) pentru grâu de toamnå ¿i primåvarå, orz de toamnå ¿i primåvarå, grâu dur ¿i porumb. 36

Un erbicid foarte asemånåtor, Clyde FX (tot cu florasulam - în concentra¡ie înså înjumåtå¡itå, de 1 g/L - ¿i fluroxipir), a fost omologat la solicitarea Albaugh TKI pentru grâu de toamnå ¿i primåvarå, orz de toamnå ¿i primåvarå, grâu dur, secarå, triticale ¿i ovåz.

portocal) pentru culturi de legume, fructe, plante ornamentale, arbu¿ti, flori.

SBM Developpement are omologate insecticidele Picador 1,6 MG (cipermetrin) pentru culturile de porumb, porumb zaharat, sorg, cartof, Sherpa Duo (cipermetrin, piperonil butoxid) pentru culturile de rapi¡å de toamnå ¿i primåvarå, cartof, Sanium System (flupiradifuron) pentru mazåre, cartof, vi¡å-de-vie, mår, legume ¿i plante ornamentale.

SBM Developpement are omologat erbicidul Herbiclean Concentrate (acid pelargonic) pentru uz casnic (suprafe¡e nepavate din grådini ¿i din jurul casei).

Oro Agri International BV are omologat insecticidul Prev Gold (ulei de

Industria solicitå ¿edin¡e de omologare mai dese ¿i predictibilitate Carmen Botez, director executiv AIPROM, spune cå ¿edin¡ele de omologare au loc rar, ¿i se ajunge la liste de zeci de pagini de produse. "Ar fi bine ca aceste ¿edin¡e så se ¡inå mai des”, spune Carmen Botez. Un alt lucru pe care AIPROM l-a solicitat Autoritå¡ii Fitosanitare este så fie anun¡a¡i måcar cu câteva zile înainte care este agenda ¿edin¡elor. “Ar fi util så avem ¿i un calendar al ¿edin¡elor. E greu, pentru cå sunt reprezentan¡i de la mai multe institu¡ii, care au multe alte responsabilitå¡i. Dar pe noi, cei din industrie, ne-ar ajuta, pentru cå predictibilitatea este foarte importantå."

Sharda Cropchem are omologat erbicidul Quick Max 12 EC (quizalofopP-etil) pentru rapi¡å, soia ¿i floareasoarelui.

Arysta LifeScience are omologat regulatorul de cre¿tere Argos (ulei de portocal) pentru cartof. Între produsele omologate prin recunoa¿tere reciprocå men¡ionåm: insecticidul Exirel, autorizat pentru FMC dupå omologare în Belgia, pentru culturile de pomi fructiferi ¿i vi¡a-de-vie; erbicidele Rumezo (mezotrionå) ¿i Mezonir 340 WG (rimsulfuron, nicosulfuron ¿i mezotrionå), autorizate pentru Innvigo dupå omologare în Polonia la cultura porumbului; erbicidul Safari DuoActive (triflusulfuron-metil ¿i lenacil), autorizat pentru FMC dupå omologare în Germania la cultura sfeclei de zahår. De asemenea, au fost reînnoite autoriza¡iile pentru douå erbicide: Pulsar sau Listego de la BASF ¿i Shyfo sau Glypho de la Sharda Cropchem. Alte douå erbicide (Comand de la FMC ¿i Fusilade Forte de la Nufarm) au fost reomologate prin procedurå europeanå. A fost aprobatå a doua denumire comercialå pentru 21 de produse ¿i schimbarea celei de-a doua denumiri comerciale a produsului Caiman din Captan 80 WDG în Captadin 50 PU.

Robert VERESS Profitul Agricol 21/2021

CULTURI VEGETALE Omologåri retrase în ¿edin¡a Comisiei Na¡ionale a Produselor de Protec¡ia Plantelor, din 22 aprilie Pentru a se conforma unor cerin¡e europene, mai multor companii li se retrag certificate de omologare, la solicitarea lor. Între acestea, men¡ionåm: • Syngenta Agro, pentru produsele pe bazå de metalaxil-M omologate pentru tratamentul semin¡elor (retragere de la data de 01.06.2021); • Nufarm România, pentru produsul Savage 5 FS, cu data de 22.04.2021 (plus trei luni pentru eliminarea stocurilor); • Dow Agrosciences Export SAS, pentru Turbo FLO, cu data de 22.04.2021 (plus 3 luni); pentru Runner 2 F, cu data de 22.04.2021 (plus 3 luni); • FMC Agro Operational România, pentru Karis 10 CS (a doua denumire comercialå Laidir 10 CS), cu data de 22.04.2021 (plus 6 luni pentru comercializare ¿i distribuire ¿i alte 6 luni pentru eliminare stocuri la utilizatori, deci pânå la data 22.04.2022); • DuPont România, pentru Accent 75 WG, cu data de 22.04.2021 (plus 3 luni); • Innvigo Agro, pentru Vigofun 250 EC / (Aplord 250 EC - a doua denumire comercialå), cu data de 22.04.2021 (plus 3 luni); • Bayer, pentru Flint Plus 64 WG, cu data de 22.04.2021 (plus 6 luni pentru comercializare ¿i alte 6 luni pentru eliminare stocuri la utilizatori).

S-a dispus retragerea de pe pia¡å a produselor pe bazå de azimsulfuron, bromadiolon, ciproconazol, miclobutanil ¿i profoxidim, respectiv: Gulliver (va mai putea fi comercializat pânå la data de 1.07.2022 ¿i utilizat pânå la data de 1.01.2023), Bromakol, Celest Star, Cielex, Comrade (cu Jupiter a doua denumire comercialå), Farys 050 FS, Keypro, Seguris Xtra (sau Gigant Xtra), Sfera 535 SC, Zakeo Xtra (sau Mirador Xtra), Misha 20 EW, Myclofil, Ritual, Systhane Forte, Systhane Plus 24 CE (toate vor mai putea fi comercializate pânå la data de 1.12.2021, respectiv utilizate pânå la 1.06.2022) ¿i Aura (produsul va mai putea fi comercializat pânå la data de 31.01.2022, iar utilizat pânå la data de 31.07.2022).

De la 1 iunie nu exist\ produs pentru mana florii-soarelui Maxim XL (metalaxil-M), singurul tratament såmân¡å ce era disponibil pentru cultura florii-soarelui, în vederea combaterii manei (Plasmopara helianthi), se retrage de pe pia¡å începând cu data de 1 iunie. Retragerea nu este definitivå, producåtorul (Syngenta) fiind în curs de reautorizare a produsului pe plan european. Procesul este înså estimat a dura circa un an sau chiar mai mult. Pânå atunci, fermierii români sunt låsa¡i fårå mijloace de combatere a manei. Existå douå produse, de la Corteva ¿i Syngenta, cu aceea¿i substan¡å activå, care sunt în curs de omologare pe plan european. Pânå la omologare, toate statele europene mari cultivatoare de floarea-soarelui au autorizat temporar cele douå produse. Nu ¿i România. Jean Ionescu, director general Corteva, deplânge situa¡ia în care se aflå fermierii români comparativ cu ceilal¡i din statele Uniunii Europene Profitul Agricol 21/2021

mari cultivatoare de floarea-soarelui. “Spania, Fran¡a, Italia, Ungaria, Bulgaria au autorizat temporar tratamentul semin¡elor cu Lumisena, pentru controlul manei, boalå provocatå de patogenul Plasmopara helianthi, înainte de omologarea oficialå. Mana creeazå multe probleme în condi¡ii de umiditate ¿i mai ales în cazul

rota¡iilor scurte, de 1-4 ani, practicate de mul¡i fermieri români. Noi am solicitat autorizarea temporarå încå de la începutul anului trecut. Nu s-a acceptat nici la prima ¿edin¡å de omologare, din 2020, ¿i nici anul acesta. Autoritå¡ile sus¡in cå mana nu e o problemå majorå la noi, de¿i cu to¡ii ¿tim cå este consideratå o boalå foarte periculoaså, de carantinå fitosanitarå, întrucât sporii de Plasmopara tråiesc ¿i 7 pânå la 12 ani în sol. Autoritatea Fitosanitarå ne-a comunicat cå nu a primit sesizåri referitoare la manå de la direc¡iile fitosanitare jude¡ene”, spune Jean Ionescu. Managerul Corteva aratå cå nici måcar nu e vorba de o substan¡å nouå. “Avem produse omologate pentru combaterea manei la vi¡a-de-vie ¿i cartof pe bazå de oxathiapiprolin: Zelavin Bria ¿i Enicade”.

Robert VERESS 37

CRE{TEREA

ANIMALELOR Breaza - regina oilor de lapte “Multor speciali¿ti din România le scapå un amånunt esen¡ial. Breaza se poate bate oricând cu toate rasele specializate în produc¡ia de lapte din lume”, spune Gheorghe Nea¡å, directorul general coordonator al Registrului de Raså în cadrul Asocia¡iei Crescåtorilor de Ovine “Dacia” Hunedoara Mai ales dacå punem la socotealå cå acel litru de lapte este dat numai din iarba låsatå de Dumnezeu, la o altitudine de 2.000 de metri. Fårå granule, fårå concentrate. Oile primesc concentrate doar în perioada fåtårilor. Având lapte mult, Breaza cre¿te miei mari ¿i poate produce ¿i mari cantitå¡i de carne. Un miel de lapte ajunge la 30 de kilograme în douå luni ¿i jumåtate. “Dacå venim pe tot parcusrul anului cu o furajare stimulativå, aceastå raså este deosebitå. La 2.000 de metri altitudine, nicio oaie din turmå nu are mai pu¡in de 70 de kilograme. Tocmai asta-i curiozitatea: puterea de deplasare este o caracteristicå a acestei rase. Capacitatea respiratorie este deosbit de mare”, explicå Nea¡å. Toate varietå¡ile de ºurcanå pot constitui rase bine stabilizate fiindcå au ajuns la izolarea geneticå necesarå, înså Ministerul Agriculturii amânå de ani lungi acest proces, crede Nea¡å, care a fost ani de zile director al ANARZ ¿i director în Ministerul Agriculturii. “Dacå ar exista o deschidere realå a statului pentru cre¿terea biodiversitå¡ii, ca så avem mai multe popula¡ii de sine ståtåtoare, într-o lunå ar putea fi omologatå”, spune Gheorghe Nea¡å. “Eu am fost ¿i de partea cealaltå a barierei, acolo unde primeam dosarele de omologare, le analizam, le dådeam verdictul, iar acum sunt aici ¿i ¿tiu ce trebuie. ANZ 38

e de vinå, ei nu se deplaseazå în teritoriu, nu ¿tiu nimic despre efectivele de animale. I-am tot ocolit, i-am tot corcolit, i-am protejat, dar nu mai pot acum. Ei blocheazå tot absolut”, Pentru crescåtorii de oi råmâne o întrebare de ce ANZ nu omologheazå varietå¡ile de ºurcanå drept rase efective. Este vorba de Bucålaie, Breazå, Oache¿å, Bålå (albå), Crea¡a de Caransebe¿ ¿i ºurcana de Brastavå¡u. Gheorghe Nea¡å sus¡ine cå oierii ¿i-au fåcut lec¡iile ¿i cå pisica este în curtea ANZ. Nea¡å este un profesionist rar printre oierii no¿tri. Pe lângå pregåtirea temeinicå ¿i experien¡a lui îndelungatå, directorul de la “Dacia” tråie¿te aceastå pasiune ¿i dincolo de pensie. Cel mai mare oier din aceastå asocia¡ie este Dumitru Andre¿oi. El a preferat rasa Bucålaie, domeniu unde exceleazå, dar a achizi¡ionat ¿i un nucleu genetic de 250 de oi din rasa Breazå. Aceastå oaie se preteazå excelent ¿i la mulsul mecanic fiindcå are mameloanele foarte mari. “Eu am propus så scådem pragul minim de la 60 la 30 de oi. Toate oile

måsurate pot fi declarate mame de berbec. Cei 9 oieri de pe Dealul Popii au fåcut o stânå de 300 de oi. Au venit acolo cu toate familiile. A fost o sårbåtoare pentru ei. Am råmas impresionat de ace¿ti oameni puternici. Compososeratul îi ajutå mult pe oieri, încaseazå subven¡ia, dar cu banii le-au construit stâne model, cu tot inventarul necesar. Ei împart oile în mânzåri (care se mulg) ¿i sterpe în turme separate. Ob¿tea îi plåte¿te pe ciobanii de la sterpe, le cumpårå 40 de kilograme de boabe de porumb pentru fiecare oaie tot din banii de subven¡ie. Oamenii se ajutå, nu furå banii. På¿unile lor nu au un måråcine care så se aga¡e de oi, cum se întâmplå în restul ¡årii. Nu au necazuri cu vânzarea brânzei sau cårnii. Momârlanii au ferme de elitå, vând exemplare pentru reproduc¡ie. O mioarå se vinde cu 3.000-4.000 de lei. Un berbecu¡ poate fi cumpårat cu 20.000 de lei. To¡i oierii cumpårå de la ei berbeci de Breazå. To¡i crescåtorii din Valea Jiului sau din Cluj, care au rasa Breazå, se aflå în Asocia¡ia «Dacia». ªi vreau så-i adun pe to¡i...”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 21/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Întoarcerea lui Cristache M\celaru Felicia ¿i Andrei Filip au construit o “måcelårie tradi¡ionalå” pe lângå Ferma Ancu¡ei din Moara Vlåsiei, jude¡ul Ilfov. Taie vite proprii ¿i porci la un abator din Prahova, apoi tran¿eazå ¿i pregåtesc produse tradi¡ionale în carmangeria lor, iar produsele le vând în propriul magazin. Dupå ce au învå¡at så valorifice laptele pentru a primi un pre¡ corect pe munca lor, acum au închis cercul ¿i la carne.

elicia ¿i Andrei Filip sunt absolven¡i de Drept ¿i au plecat de la zero în agriculturå, dar au avut speran¡å ¿i voin¡å. Aståzi au ceea ce ei numesc o fermå de familie, cu 150 de vaci Holstein, din care mulg 50-60, ¿i cultivå 150 de hectare de teren. Între timp, Andrei Filip a ajuns ¿i primar liberal la Moara Vlåsiei, a¿a cå aproape toatå povara fermei a ajuns pe umerii Feliciei. Ferma poartå numele fiicei care este studentå la Psihologie, cât mai departe de vaci. Dan, fratele ei mai mic, manifestå atrac¡ie pentru animale.

prin Moara Vlåsiei, Cåciula¡i ¿i Balote¿ti cå au lapte proaspåt muls, conform parametrilor. “A¿a am avut curaj så ies pe pia¡å. Au început så sune oamenii. Ferma Ancu¡ei are o re¡ea de abona¡i de peste 300 de familii. Nu este deloc u¿or, dar nu po¡i ob¡ine altfel un pre¡ bun la lapte”, spune Felicia. Au cumpårat apoi trei dozatoare: unul l-au montat în Otopeni, unul în Buftea ¿i altul în Bucure¿ti. “Dozatorul e mai profitabil pentru cå vinzi o cantitate mai mare de lapte întrun punct fix. Laptele råmas nelivrat e transformat într-o excelentå telemea. Nimic nu se pierde”, spune Felicia. Au cumpårat ma¿ini frigorifice, autorizate sanitar-veterinar, pentru aprovizionarea dozatoarelor, pentru transportul laptelui cåtre clien¡i. “Cel mai simplu ar fi fost så vinå procesatorul så ia laptele, dar a¿a afacerea se transformå într-un hobby ¿i o închizi într-un an. Trebuie så ai ¿i bucuria afacerii tale. Noi avem nevoie de 800 de litri zilnic. Atât vindem la clien¡i ¿i prin dozatoare. Nu meritå så måresc ra¡ia ca så produc mai mult lapte.” ¥n fermå, fac metisåri cu rase de carne pe junincile din rasa Holstein. “La o såptåmânå-douå, tåiem câte un tåura¿ metisat - Angus, Charolaise, Blue Belgique, Wagyu. Furajarea pentru

Wagyu este mai aparte, de¿i se bazeazå pe cereale. Nu le-am dat bere, nu leam fåcut masaj”, râde Andrei Filip. A angajat un medic veterinar permanent ¿i grijile s-au mai dus. Cumpårå materialul seminal pentru Holstein ¿i pentru rase de carne de la Semtest BVN Mure¿. Le då vacilor siloz de triticale, de porumb, de lucrenå, borhot de bere, sare, minerale. Dupå ce toacå triticalele pentru siloz, seamånå sorg, plantå ce rezistå mai bine la secetå. Andrei Filip a descoperit imboldul pentru mica lor afacere cu produse din carne în trecutul familiei: via¡a stråbunicului. Au construit o “måcelårie tradi¡ionalå”, supranumitå “Cristache Måcelaru - de la 1920 - carne, condimente ¿i ceva fum”, de fapt, un magazin cu o carmangerie proprie. Cristache Ristea, stråbunicul dinspre mamå al lui Andrei Filip, era måcelar de profesie pe la 1920. A tråit în perioada 1894-1974. Era harnic ¿i ager, spune strånepotul. ªi-a fåcut ucenicia pe la måcelåriile negustorilor timpului. În 1920, ¿i-a construit propria måcelårie la Cåciula¡i. Îl ¿tiau toate satele din jur ¿i vestea s-a dus pânå la Bucure¿ti. El era atestat prin Camera de Comer¡ a Regatului României Mari. Au venit bol¿evicii, i-au confiscat tot ¿i l-au trecut la chiaburi.

Cum spuneam, specificul afacerii lor este cå vând laptele ¿i brânza direct cåtre consumatori. Calitatea ¿i promptitudinea livrårilor acaså la oameni i-au fidelizat pe clien¡i. La început, au crezut cå vine procesatorul, ia laptele, le då banii ¿i s-a terminat cu grija lor. Lucrurile nu erau înså a¿a. Au cumpårat sala de muls DeLaval cu patru posturi dupå ce au discutat cu procesatorii. Pre¡ul laptelui era de scåzut ¿i au fost nevoi¡i så regândeascå toatå strategia. Au început livrarea la domiciliu. Au fåcut pliante prin care anun¡au 40

Profitul Agricol 21/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Andrei Filip,

absolvent de Drept, primar [i fermier

“Era un om deosebit, nu foarte înalt, dar bine fåcut, oache¿ ¿i cu o privire care te stråfulgera, poveste¿te un båtrân. Mergea seara pe sate ¿i alegea vitele cele mai bune sau veneau oamenii la el de la depårtare mare, cå era corect ¿i dådea pre¡ul cel mai bun. Nu-l vedeai odihnindu-se. Noaptea tåia vitele în micul abator din spatele cur¡ii, unde avea ¿i ghe¡årie în care ¡inea carcasele. Apoi, de diminea¡å, ascu¡ea cu¡itele, se schimba la halat alb ¿i ¿or¡, încål¡a cizme albe de cauciuc ¿i punea “sferturile” la ghea¡å, în vasele de lemn. În magazinul din fa¡å, unde veneau clien¡ii, avea o micå vitrinå. Tåia la comandå pulpå, mu¿chiule¡, antricot, spatå, rasol sau organe proaspete. Mai avea vreme så facå ¿i mezeluri ¿i specialitå¡i, gåtea un creier pane gustos ¿i fripturå la plitå cu jar, dar nu pentru vânzare, ci pentru familie sau pentru oaspe¡i. Într-un cârlig de la mica teraså din fa¡a magazinului de la ¿osea, atârna câte un ¿old frumos de vitå. Pleca la Bucure¿ti cu ¿areta, unde era a¿teptat ca pâinea caldå. Când avea comenzi mai mari, mergea cu un car special cu remorcu¡å pânå la Bucure¿ti. Îl cuno¿teau to¡i mahårii de-acolo ¿i era tare pre¡uit.” Avea Cristache Måcelaru un prieten prin Pipera de azi, care îi trimitea în fiecare såptåmânå cu câine ciobånesc Profitul Agricol 21/2021

la måcelårie. Câinele båtuse drumul spre Cåciula¡i cu ståpânul lui ¿i purta în spate un co¿ule¡ prins de un ham. În co¿ule¡ avea comanda scriså ¿i banii. Måcelarul citea comanda, lua banii, îi dådea câinelui apå ¿i ceva de ros, apoi pregåtea pachetul, îl punea în co¿ule¡ ¿i îi dådea drumul câinelui îndåråt spre Bucure¿ti. ªi to¡i oamenii din sat se minunau. A¿a era via¡a într-o Românie a¿ezatå, cu norme morale elementare pentru comunitate. Stråbunicul era autorizat de Oficiul Registrului Comer¡ului. Pe autoriza¡ia din 1936, scria cå måcelarul Cristache Ristea “nu a fost declarat în stare de faliment” ¿i avea ca obiect de activitate “cumpåråri ¿i vânzåri de vite mari ¿i mici ¿i måcelårie endetail”. Certificatul din 5 august 1943 atestå cå Ristea are “firmå individualå îmatriculatå”. În 1946, “chiaburul” prime¿te un “Certificat provizoriu” de la Camera de Comer¡ ¿i Industrie din Bucure¿ti. La rubrica “Studii”, scrie cå Ristea “nu ¿tie carte”, dar este “de originå românå”. Instrumentele vechi ale måcelarului Ristea atrag privirea la intrarea în magazin. Terezii de peste o sutå de ani, raglete de curå¡are a bu¿teanului de måcelårie, un ¿pri¡ din tablå pentru cârna¡i (cârnå¡ar), feliatoare manuale, cutere cu manivelå, crucioi pentru ridicat vita

cu scripete, un masat de ascu¡it cu¡ite... Aståzi, Andrei Filip nu mai taie în abatorul din spatele magazinului. Trimite porcii ¿i tåura¿ii la Prahova. Abatorizarea unui taur costå 250-300 de lei. “Nu e mare taxa, dar ne omoarå transportul. Ducem animalele acolo, låsåm carnea la refrigerat acolo ¿i o aducem a doua zi. Toate produsele le tran¿åm aici. Am construit numai pe bani proprii, dar nu a costat mult”, spune primarul fermier. Ar vrea så î¿i facå ¿i un mic abator la fermå, dar spune cå încå nu îi ajung banii pentru toate. Tran¿eazå carnea, o pune la saramurå, o laså apoi la zvântat, dupå care se afumå. La peste o sutå de ani de la începutul lui Rristea Cristache, strånepotul Andrei Filip continuå povestea despre “tihna, elegan¡a ¿i gustul perfect al vremurilor de altådatå”. Aståzi, måcelåria lui Cristache taie “vite din ferma proprie ¿i porc pârlit din ferme române¿ti”. Afumå specialitå¡ile cu rumegu¿ de fag într-o incintå sub formå de ¿ifonier metalic. Tran¿eazå carnea, o pune la saramurå, o laså apoi la zvântat, dupå care o afumå. Face produse clasice: kaiser, pastramå, mu¿chiule¡ afumat, mu¿chi ¡igånesc.

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bogdan Co[ariu prefer\ rasa de porci Pietran Bogdan Co¿ariu are 28 ani ¿i este un tânår fermier cu påmânt ¿i animale în Lugoj, jude¡ul Timi¿. Face agriculturå de patru ani ¿i, în loc så se plângå, spune cå se poate tråi decent. Este inginer agronom, absolvent al Facultå¡ii de agriculturå din cadrul USAMVB Timi¿oara, în 2017, de¡ine porci, 100 oi, mai multe vaci ¿i zeci de påsåri.

ânårul s-a axat pe cre¿terea suinelor, în primul rând pe reproducerea rasei Pietran. El este ¿i producåtor de cereale. Pe cele 5 ha cultivå porumb, grâu, orz, pentru asigura hrana animalelor, dar ¿i pentru vânzare. Totul a început în urmå cu patru ani, dupå ce a absolvit Agronomia. La început el cre¿tea porci meti¿i ob¡inu¡i din încruci¿area mai multor rase, pânå a ajuns la cea mai eficientå: rasa Pietran. Când Bogdan a constatat cât de productivå este ¿i cå are procentul de carne de 87%, el s-a concentrat numai dezvoltarea aceastei rase pure. Acum de¡ine 19 scroafe ¿i un vier. Unele animale le-a ob¡inut în propria fermå prin fåtårea scroafelor, iar altele le-a importat din Belgia. Pentru a fi evitate bolile ¿i alte complica¡ii provenite din contactul cu vierii, însåmân¡area scroafelor este fåcutå numai artificial. De aceea trebuie respectate unele condi¡ii esen¡iale, fiindcå aceste animale sunt foarte preten¡ioase. Este vorba de umiditate, cåldurå ¿i hrana care trebuie så fie foarte bunå, tocmai pentru ca animalele så dea randamentul scontat. De asemenea, fiindcå scroafele au

bazinul foarte îngust, adesea apar complica¡ii la fåtare, de aceea Co¿ariu preferå adesea så li se facå cezarianå de cåtre medicul veterinar specializat. Purcelu¿ii sunt foarte mari de 1,1 1,2 kg ¿i pot provoca daune “mamei”. De aceea au o medie micå, de 8 - 9 purcelu¿i la o fåtare, nu cum au alte rase, Marele Alb, cu o medie de 16 purcei o datå. Chiar în 29 martie, tânårul fermier a trebuit så cheme medicul så îi facå o cezarianå la o scroafå. Problema este cå, în jude¡ul Timi¿, Co¿ariu nu prea a gåsit un veterinar care så facå cezarianå scroafelor din rasa Pietran, de aceea el are un prieten din jude¡ul Dolj, tot crescåtor de porci, care vine întotdeauna atunci când este chemat la Lugoj. De obicei opera¡ia se aplicå la prima fåtare, apoi scroafele se descurcå singure. În 12 luni, o scroafå Pietran poate fåta de douå ori. Gesta¡ia este de peste 3 luni, urmeazå douå luni pentru cre¿terea purceilor. Astfel, se împlinesc ¿ase luni. Apoi animalul intrå iarå¿i în cålduri ¿i are loc montarea. Totul se repetå în urmåtoarele ¿ase luni.

Co¿ariu are numai scroafe de reproducere ¿i un vier. De¡ine 12 scroafe care sunt gestante sau fåtate ¿i încå ¿apte care urmeazå så fete. Materialul seminal este recoltat de la vier ¿i supus unor analize amånun¡ite pentru a se verifica dacå nu sunt probleme ¿i apoi este montat artificial la scroafå. “Rasa Pietran este foarte profitabil\. Pre]ul este în medie de 800 de lei pe purcelul de 2 luni, dar poate ajunge [i la 1.300 lei. De asemenea, carnea în carcas\ este de 87% [i numai 13% gr\sime, [i purcelul are o cre[tere de 1 kg pe zi, cu 3,5 kg de furaj. Practic m\nânc\ 5 lei [i produce 12 lei”, a explicat Bogdan Co[ariu. Hrana este alcåtuitå din cerealele ob¡inute în fermå, de obicei porumb, orz ¿i triticale, cu tot necesarul de proteine oferite pe etape. El mai cumpårå vitamine, calciu ¿i altele care sunt necesare pentru hranå. Normele de securitate sunt respectate ¿i totul decurge conform regulilor în vigoare, ferma fiind dotatå cu tot sistemul de interven¡ie în caz de urgen¡å veterinarå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 21/2021

MA{INI & UTILAJE A fost deschis\ a XV-a filial\ AgroConcept AgroConcept a inaugurat, såptåmâna trecutå, cea de-a XV-a filialå. Ea a fost deschiså în jude¡ul Boto¿ani, pe DN29, sat Hudum, comuna Curte¿ti. Filiala este conduså de Sergiu Andriesei, area sales manager al noului centru regional, cu competen¡e de coordonare pentru toatå zona de nord-est a ¡årii, ceea ce înseamnå filialele AgroConcept de la Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui. În momentul inaugurårii centrului regional Boto¿ani, AgroConcept a expus în premierå na¡ionalå noul tractor New Holland T8 Genesis, despre care am scris pe larg în numårul trecut. Cu prilejul deschiderii, AgroConcept a avut oferte speciale ¿i pre¡uri reduse cu 30% la piese de schimb ¿i de 25% la uleiurile Ambra. Fermierii din Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui pot cere detalii ¿i asisten¡å tehnicå de luni pânå vineri, în intervalul orar 8:00 17:00, accesând urmåtoarele contacte telefonice ¿i de e-mail: - director Vânzåri: 0799.974.013 - director Service: 0799.974.067

- director Vânzåri Piese: 0744.974.603 - e-mail: vanzari-botosani@agroconcept.ro

solului, semånåtori, distribuitoare de îngrå¿åminte etc.), Casella (iriga¡ii).

AgroConcept este importator autorizat al mårcilor New Holland (tractoare - de la 27 CP la 380 CP, combine de recoltat påioase, porumb, floarea-soarelui, rapi¡å), prese de balotat, combine de recoltat struguri, combine de recoltat furaje, încårcåtoare cu bra¡ telescopic ¿i frontale, echipamente pentru construc¡ii), Kverneland (utilaje de prelucrare a

Câteva cifre referitoare la filiala AgroConcept Boto¿ani: - suprafa¡å totalå de 1.000 mp, din care 200 mp construc¡ii ¿i 800 de curte; - o echipå de 6 persoane - urmeazå så creascå la 8, dupå angajarea a încå 2 speciali¿ti; - o echipå de service mobile ¿i un angajat itinerant pentru piese de schimb.

Arpad DOBRE

Agritechnica s-ar putea ¡ine în primåvara 2022 Din cauza pandemiei, toate expozi¡iile de utilaje agricole au fost amânate. Acum, când cifrele sunt tot mai optimiste, iar Europa cunoa¿te o primå deschidere, chiar ¿i timidå, organizatorii încep så î¿i facå planuri ¿i så anun¡e datele viitoarelor expozi¡ii. Astfel, Agritechnica, de¿i de obicei se ¡inea în noiembrie, va avea loc între 27 februarie ¿i 5 martie 2022. Tot la Hanovra, Germania, ca de fiecare datå. Explica¡ia mutårii în primåvarå este simplå: dacå totul merge bine, în noiembrie la Hanovra va avea loc EuroTier, expozi¡ia de zootehnie. 44

Profitul Agricol 21/2021

MA{INI & UTILAJE Dicor Land: Pre¡uri speciale ¿i vouchere de 500 euro Compania gålå¡eanå Dicor Land organizeazå, pe 4 iunie, o prezentare a filialei de la Podul Iloaiei, Ia¿i. Sunt a¿tepta¡i invita¡i din Fran¡a, cadre universitare (Dicor Land are o bunå colaborare cu USAMV Ia¿i) ¿i 100 de fermieri. Echipa Moldova Nord a Dicor Land, formatå din 10 persoane, deserve¿te jude¡ele Boto¿ani, Suceava, Ia¿i, Neam¡, Bacåu ¿i Vaslui.

Campusul profesioni[tilor Profitând de relaxarea care se întinde peste Europa, Claas a inaugurat såptåmâna trecutå campusul din Ymeray, Fran¡a, a cårui construc¡ie a început în 2019. Este un loc în care profesioni¿tii din agriculturå pot descoperi ¿i testa toate noile tehnologii ale companiei.

ampusul din Fran¡a este un centru multifunc¡ional, care reune¿te aproape toate domeniile de activitate Claas. Are, de pildå, un Technoparc, un showroom de 650 mp, folosit ca showroom pentru utilaje, dar poate fi foarte bine ¿i o salå de recep¡ii. Un spa¡iu generos este pentru birourile administrative Claas Fran¡a. Un tronson important îl reprezintå centrul de instruire Claas Academy, care a fost dimensionat så poatå gåzdui 2.500 de stagiari pe an. Are 8 saloane ¿i såli de curs.

Cifre reprezentative pentru campusul Claas - investi¡ie de 20 milioane euro, - suprafa¡a terenului - 16 ha, - suprafa¡a acoperitå - 20.000 mp, - numårul angaja¡ilor - 120. Un alt element important este platforma logisticå, de stocare ¿i distribu¡ie a pieselor de schimb cåtre cele 250 de puncte de service ale re¡elei Claas din Fran¡a. Cu prilejul inaugurårii, Cathrina Claas-Mühlhäuser, mo¿tenitoarea grupului, a dezvelit o sculpturå de mari dimensiuni a celebrului înnodåtor Claas, amplasatå chiar în fa¡a clådirii principale. Practic, istoria grupului Claas a început cu aceastå inven¡ie. Bunicul såu, August Claas, a depus cererea de brevet pentru aceastå inven¡ie în Germania, pe 18 mai 1921, în urmå cu 100 de ani. Sculptura reprezintå originile companiei ¿i legåtura strânså dintre Claas ¿i pia¡a francezå, care sårbåtore¿te anul acesta 100 de ani de la înfiin¡are.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 21/2021

IPSO Agriculturå: Încårcåtoare Manitou în edi¡ie limitatå Grupul Manitou a anun¡at un încårcåtor din gama NewAG în serie limitatå. Este vorba de modelul MLT 737-130 PS+ Elite, care înglobeazå o serie de echipåri speciale: bra¡ cu suspensie Active CRC de limitare a ¿ocurilor în timpul deplasårii cu sarcinå, ac¡ionarea hidraulicå regenerativå de coborâre a bra¡ului datoritå gravita¡iei, cu economii de carburant, douå camere SafeView, pe partea din dreapta ¿i în spatele ma¿inii, pentru siguran¡å ¿i confort pentru operator, radio cu Bluetooth, USB, ecran digital “Vision” pentru informa¡iile afi¿ate la bord.

Amazone: Noi distribuitoare de îngrå¿åminte Amazone a prezentat o nouå serie de distribuitoare purtate ZA-X ¿i ZA-M, cu computer de operare EasySet 2, cu reglare automatå a cantitå¡ii de îngrå¿åminte. EasySet 2 nu are navigare prin meniu, iar fiecare tastå a sa are o func¡ie ¿i poate fi ac¡ionatå simplu. Clapetele de dozare pot fi deschise ¿i închise electric, bilateral sau unilateral. Prin introducerea ratei nominale de aplicare în terminal se eliminå necesitatea de a coborî din tractor ¿i de a regla manual grada¡ia din spatele ma¿inii. 45

MA{INI & UTILAJE

Sprayerele Hagie, în portofoliul IPSO Agricultur\ IPSO Agriculturå a anun¡at cå în portofoliul såu de utilaje agricole a intrat ¿i gama de sprayere autopropulsate Hagie. Acestea oferå o serie de avantaje: gardå înaltå la sol, vitezå mare de lucru, eficien¡å ¿i productivitate sporitå.

ohn Deere a început parteneriatul cu Hagie în anul 2016, în urma cåruia compania americanå a preluat partea majoritarå a afacerii, iar utilajele de erbicidat autopropulsate Hagie au început så fie produse de atunci în fabrica proprie, cu vânzarea ¿i service-ul asigurate prin intermediul re¡elei John Deere. Este bine de ¿tiut cå firma Hagie a produs primele utilaje de erbicidat autopropulsate din lume. Începând cu 2017, modelele de sprayere Hagie STS14 ¿i STS16 au fost primele echipate cu motoare John Deere, fiind disponibile din fabricå cu tehnologia de precizie John Deere. În anul 2020, John Deere a preluat integral marca Hagie, iar anul acesta a lansat o gamå complet nouå de utilajele de erbicidat autopropulsate Hagie pentru anul 2022, respectiv modelele STS12, STS16 ¿i STS20, aflate în oferta IPSO

Agriculturå ¿i eficiente la gestionarea ferestrelor mici de utilizare impuse de vreme ¿i în condi¡ii dificile de câmp, în diferite etape ale culturii.

Gardå înaltå la sol Gama Hagie maximizeazå rezultatele culturilor, hrånind ¿i protejând plantele când au cea mai mare nevoie de aceasta. Pentru a lucra la poten¡ial maxim, fermierii au nevoie de un utilaj care poate intra în câmp oricând. Utilajele de erbicidat autopropulsate Hagie sunt u¿oare, stabile, cu o gardå înaltå la sol ¿i capabile så îndeplineascå sarcini în timpul oricårei etape de cre¿tere a culturilor. Sprayerele Hagie sunt adaptate ¿i pentru a fi operate în culturile foarte înalte, datoritå gardei înalte la sol. Fiecare model din gama Hagie a fost conceput pentru a maximiza

poten¡ialul erbicidårii ¿i a proteja cultura pentru întregul sezon de cre¿tere. Cele trei modele sunt echipate cu motoare JD PowerTech FT4, iar de aici încep diferen¡ele: STS12 este propulsat de unul de 6,8 l, de 300 CP, ¿i are un bazin de substan¡å de 4.542 litri, STS16 are motor de 9 l, de 400 CP, ¿i bazin de 6.056 litri, iar modelul STS20 are tot un motor de 9 l ¿i 400 CP, cu bazin de substan¡å de 7.570 litri.

Arpad DOBRE

Date tehnice Modelele Hagie STS12, STS16 ¿i STS20 au în comun:  gardå la sol de pânå la 1,9 metri;  ecartament hidraulic reglabil, între 3,05 m ¿i 4,05 m;  rampå frontalå de 27-40 m;  rampå pe spate cu spa¡iu între duze de 15 inci (38 cm), 20 inci (51 cm), 22 inci (56 cm);  viteza de lucru: 32 km/h în câmp 56 km/h pe ¿osea;  solu¡ii inteligente John Deere (monitor 4640, AutoTrac, SF6000 cu SF1, JDLink);  tehnologia ExactApply. Profitul Agricol 21/2021

MA{INI & UTILAJE

Kubota a lansat 5 game de tractoare pentru ferme mici Kubota a lansat, pe parcursul ultimului an, noi serii de tractoare compacte în gamele B1, B2, BX, L1 ¿i L2. Motoarele ce echipeazå aceste modele au puteri între 11 CP ¿i 62 CP ¿i îndeplinesc cele mai recente norme de poluare impuse de cåtre UE. Variantele cu cabinå din seriile B2, BX-CAB ¿i L2 sunt ideale pentru lucrårile specifice iernii sau atunci când condi¡iile meteo sunt nefavorabile. Seriile B1 ¿i L1 au fost gândite pentru aplica¡ii din domeniul legumiculturii, dar fac fa¡å cu brio ¿i în aplica¡ii municipale, forestiere sau peisagisticå. Tractoarele seriei BX sunt puternice ¿i compacte, pentru a face fa¡å lucrårilor solicitante chiar ¿i în condi¡ii dificile ¿i în spa¡ii înguste. În România, importatorul mårcii Kubota este Agri-Alian¡a.

Seria Kubota B1 11 - 24 CP Tractoarele din seria B1 sunt cele mai mici tractoare Kubota, au o gardå la sol ridicatå, ampatament lung ¿i sunt extrem de manevrabile. Motoarele diesel cu 3 cilindri Stage V (2 cilindri pentru B1121), cu puteri de 11 CP, 15 CP, 18 CP sau 24 CP, au cuplu ridicat, consum redus de combustibil, emisii scåzute ¿i între¡inere u¿oarå. Motoarele sunt disponibile în patru dimensiuni de cilindree, de la 479 la 1.123 cmc. Printre accesorii se numårå: sistem de prindere fa¡å ¿i PTO, încårcåtor frontal, PTO medianå, cositoare cu prindere medianå, anvelope diferite etc. Seria B1 dispune de o transmisie mecanicå cu ¿ase trepte de vitezå înainte ¿i douå trepte de mers înapoi (B1241 9F/3R) ¿i dezvoltå o vitezå maximå de 20 km/h.

Seria Kubota B2 14 - 24 CP Tractoarele seriei sunt ideale pentru uz profesional municipal, servicii de iarnå, amenajare profesionalå a teritoriului ¿i agriculturå la scarå micå. Ele sunt, de asemenea, o op¡iune atractivå pentru între¡inerea peluzelor mari ¿i a altor zone verzi. Motoarele diesel cu 3 cilindri, de 14 CP, 21 CP ¿i 24 CP, au cuplu ridicat, furnizeazå puterea necesarå pentru aplica¡ii solicitante ¿i trac¡iune suficientå pentru opera¡iuni de transport. Transmisia este asiguratå de o cutie de viteze mecanicå sau una tip HST. Capacitatea de ridicare pe spate este de pânå la 970 kg, iar op¡ional seria poate fi dotatå cu încårcåtor frontal. Sistemul de direc¡ie bi-speed måre¿te viteza ro¡ilor din fa¡å, pentru o razå de întoarcere extrem de strânså. 48

Profitul Agricol 21/2021

MA{INI & UTILAJE Seria Kubota BX 23 - 26 CP Tractoarele din Seria BX sunt mai mici ¿i mai u¿or de utilizat. Modelul BX231 are un motor diesel economic de 23 CP, iar BX261, de 26 CP. Transmisia hidrostaticå permite schimbåri line ¿i rapide de vitezå ¿i direc¡ie, folosind o pedalå cu dublå ac¡iune. Seria BX dispune de un sistem de prindere pe spate cat. I robust ¿i reglabil hidraulic, cu o capacitate de ridicare de 550 kg, suficientå pentru a ac¡iona o gamå largå de utilaje ata¿ate. Tractoarele sunt disponibile în versiuni ROPS ¿i cu cabinå, iar platforma operatorului este ergonomicå, toate controalele fiind la îndemânå. Func¡ia Cruise Control adaugå confort suplimentar, iar seria BX poate avea ¿i încårcåtor frontal, fiind idealå pentru amenajarea terenului sau a proprietå¡ii. Seria Kubota L1 38 - 55 CP Tractoarele sunt dotate cu motoare diesel Kubota cu 4 cilindri, cu o cilindree de 2.434 cmc, puteri de 38 CP, 45 CP, 51 CP sau 55 CP, care respectå cerin¡ele privind emisiile Stage V, datoritå injec¡iei common rail, recirculårii gazelor de e¿apament ¿i filtrului de particule diesel. Pot fi echipate cu transmisie hidrostaticå HST în trei game sau cu o cutie de viteze manualå, sincronizatå, cu 8 viteze înainte ¿i 8 viteze înapoi. Capacitate de ridicare pe spate este de 1.750 kg. Tractoarele seriei L1 sunt disponibile cu un sistem de protec¡ie pliabil (ROPS) pentru operator, dar existå ¿i o versiune cu cabinå Naglak. Op¡ional, pot fi echipate cu încårcåtoarele frontale Kubota LA 805 (modelul L1-452) sau LA 1055 (modelele L1-522 ¿i L1-552). Seria Kubota L2 45 - 63 CP L2 vine în 5 variante de putere, versiuni cu cabinå sau ROPS, transmisie mecanicå sau hidrostaticå ¿i o serie de op¡iuni. Toate sunt echipate cu motoare diesel Kubota cu 4 cilindri, cu puteri de 45 CP, 52 CP, 55 CP, 61 CP sau 63 CP. Sistemul de injec¡ie common rail, recircularea gazelor de e¿apament ¿i filtrul de particule diesel (trebuie curå¡at doar o datå la 6.000 de ore) îndeplinesc standardul de emisii Stage V. Tractoarele seriei L2 pot fi echipate cu o transmisie HST cu trei game sau cu o cutie manualå sincronizatå 16/16 ¿i au o capacitate de ridicare pe spate de 1.750 kg. Op¡ional, modelele L2-452, L2-522, L2-552 ¿i L2-622 pot fi dotate cu încårcåtoare frontale LA 805 sau LA 1055, cu o capacitate de ridicare de pânå la 1.400 kg. Profitul Agricol 21/2021

MA{INI & UTILAJE

Evita]i o var\ “inflamabil\” Începutul anului 2021 a fost marcat de Serv Class prin diversificarea produselor ¿i cre¿terea portofoliului. Totodatå, a luat fiin¡å Serv Class Iriga¡ii, membrå a grupului Serv Class, ce a preluat distribu¡ia echipamentelor Lindsay pentru România. Lindsay este un producåtor ¿i distribuitor mondial de tehnologie pentru irigare ¿i infrastructurå de iriga¡ii. Înfiin¡atå în 1955, compania a fost un pionier al solu¡iilor de gestionare a apei. De la rezisten¡a sistemelor de pivotare Zimmatic la inteligen¡a ¿i tehnologia avansatå a FieldNET, portofoliul de produse ¿i servicii de vârf Lindsay ajutå la conservarea resurselor, cre¿terea randamentelor ¿i beneficiilor fermierilor din întreaga lume. Primele pe care vi le aducem în aten¡ie sunt sistemele de irigare Zimmatic. De la durabilitate pânå la îmbunåtå¡iri inovatoare ¿i tehnologie avansatå, fiecare produs este conceput pentru a face parte dintr-o solu¡ie personalizatå ¿i flexibilå. Deficien¡ele de apå în timpul perioadei de formare a randamentului pot duce la reducerea produc¡iilor agricole. Pivo¡ii centrali Zimmatic pot oferi o aplicare uniformå a apei ¿i o acoperire maximå a suprafe¡ei irigate. În plus, 50

pivo¡ii pot facilita fertirigarea, care favorizeazå cre¿terea ¿i protejeazå culturile de evenimente nea¿teptate. Studiile au aråtat cå po¡i ob¡ine pânå la 50% economie de apå pentru o culturå cu irigare pivotantå în compara¡ie cu irigarea tradi¡ionalå. Nu sunt lipsi¡i de interes ¿i utilitate nici tamburii Perrot. Sunt fabrica¡i de Lindsay Europe, fiind potrivi¡i pentru acoperirea marginilor ¿i solelor cu dimensiuni neregulate. Linia Expert combinå peste 40 de ani de experien¡å ¿i expertizå în materiale de înaltå calitate, oferind performan¡å de lungå duratå ¿i eficien¡å. Beneficiile tamburilor Perrot: - Solu¡ie de irigare portabilå sau permanentå; - Sistemele de tamburi vå permit så muta¡i furtunul ¿i cåruciorul de aspersoare în diferite zone, ceea ce este ideal pentru câmpuri complexe sau greu de irigat; - Au cea mai eficientå turbinå de pe pia¡å; Linia Expert dispune de o turbinå de mare putere conectatå la o cutie de viteze cu patru trepte ¿i reglatå de un motor de bypass ac¡ionat electric pentru eficien¡å optimå ¿i performan¡å de conducere;

Managementul de la distan¡å FieldNET ajutå fermierii så monitorizeze ¿i så controleze irigarea de oriunde, asigurând managementul integrat al apei, al fertiriga¡iei ¿i al chemigårii. Vizualiza¡i ¿i controla¡i sistemele de irigare oriunde a¡i fi, direct de pe telefon cu tehnologia integratå de gestionare ¿i programare a iriga¡iilor la distan¡å. FieldNET vå ajutå så petrece¡i mai pu¡in timp pe teren ¿i så cheltui¡i mai pu¡ini bani, câ¿tigând mai mult control ¿i vizibilitate în afara câmpului. - U¿or ¿i confortabil de utilizat; Un design inteligent pentru toate modelele utilizeazå o ridicare hidraulicå a tunului de capåt, frânå automatå cu tambur, comenzi hidraulice pe ¿asiu mobil pentru o func¡ionare u¿oarå ¿i preciså ¿i multe altele. - Siguran¡a în exploatare prin sisteme de ancorare solide, comenzi hidraulice, distribu¡ie optimå ¿i echilibratå a greutå¡ii.

Detalii puteti gåsi pe www.servclass.ro sau în re¡eaua Serv Class. Profitul Agricol 21/2021

INFORMA}II Somonul modificat genetic ajunge în farfuriile americanilor Primele livråri de somon modificat genetic, produs de compania AquaBounty Technologies Inc, vor ajunge în curând la consumatorii din Statele Unite. Momentul este considerat istoric, somonul fiind primul animal modificat genetic care a fost autorizat pentru consum uman pe teritoriul american. Somonii cresc de douå ori mai repede decât cei normali ¿i ajung la maturitate (o greutate minimå de 3,6 kg) în doar 18 luni, fa¡å de cele 36 de luni necesare în mod normal. Modificarea geneticå a pe¿tilor a stârnit înså controverse puternice ¿i mai multe lan¡uri importante de magazine ¿i restaurante au anun¡at cå refuzå vânzarea lor. Grâul românesc dominå licita¡iile din Egipt Egiptul a cumpårat doar grâu românesc în cea mai recentå licita¡ie de stat organizatå pe 24 mai, dupå ce cerealele din România ¿i Ucraina au dominat ¿i licita¡ia precedentå. Statul african a cumpårat în total 240 de tone de grâu cu livrare în perioada 822 august, la un pre¡ mediu de 276,6 dolari per tonå, în cre¿tere fa¡å de media de 252 dolari pe tonå din licita¡ia din luna aprilie. Au fost selectate douå oferte cu un total de 120 de tone de la compania ADM, ¿i alte douå de câte 60 de tone fiecare de la Glencore ¿i Grain Export. Vânzåri-record de alimente organice în SUA Vânzårile de alimente organice din Statele Unite au stabilit un nou record în anul 2020 ¿i au ajuns la o valoare totalå de 61,9 miliarde de dolari, o cre¿tere de 12,4% fa¡å de anul precedent. Cea mai mare cre¿tere anualå, de 11%, s-a înregistrat în sectorul alimentelor organice proaspete. Pentru cå pandemia i-a for¡at pe mul¡i americani så gåteascå acaså, vânzårile de ingrediente de panifica¡ie, sosuri ¿i condimente au crescut ¿i ele semnificativ. 52

EXTERNE Ordinele pre[edintelui se execut\, nu... Consiliul Na¡ional al Fermierilor din Mexic a încercat så blocheze în instan¡å planul guvernului de interzicere a porumbului modificat genetic ¿i a erbicidelor bazate pe glifosat. Asocia¡ia a avertizat cå impunerea acestor restric¡ii va reduce productivitatea agriculturii mexicane ¿i va duce la o cre¿tere a pre¡urilor la alimente. Dar un judecåtor federal mexican a respins cererea organiza¡iei de fermieri ¿i a decis cå ordinul semnat de pre¿edintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador (foto), este legal. Decizia ar putea avea efecte foarte importante asupra importurilor de cereale americane în Mexic, care cumpårå peste 16 milioane de tone de porumb modificat genetic anual.

O nou\ anchet\ penal\ zguduie Brazilia Directorul executiv al companiei braziliene Mafrig, al doilea cel mai mare producåtor de carne din lume, este acuzat de procurorii brazilieni de manipularea pie¡ei bursiere. Investigatorii spun cå Marcos Molina s-a folosit de informa¡ii confiden¡iale pentru tranzac¡ii cu ac¡iunile Mafrig, înainte de anun¡ul oficial al achizi¡iei companiei americane National Beef în aprilie 2018. În urma anun¡ului, pre¡ul ac¡iunilor

Mafrig a crescut cu aproximativ 20%. Ancheta de la Mafrig este ultima dintr-un lung ¿ir de investiga¡ii care-i vizeazå pe marii producåtori de carne din Brazilia, care au fost implica¡i în scandaluri de corup¡ie pânå la cel mai înalt nivel. În ciuda scandalurilor, Mafrig continuå så se extindå ¿i a anun¡at såptåmâna trecutå achizi¡ia unui pachet de 24% din ac¡iunile BRF SA, un alt producåtor gigant de carne din Brazilia. Profitul Agricol 21/2021

INFORMA}II EXTERNE

Instan]a respinge planul Bayer O instan¡å federalå americanå a respins propunerea grupului Bayer de a aloca 2 miliarde de dolari pentru compensarea tuturor proceselor viitoare legate de efectele cancerigene ale erbicidului Roundup. Grupul german a reac¡ionat rapid ¿i a anun¡at un plan în cinci puncte, care va înlocui solu¡ia propuså ini¡ial. Primul punct al planului prevede crearea unui site cu studii ¿i date ¿tiin¡ifice despre Roundup, care le va

permite consumatorilor så decidå singuri dacå vor så foloseascå produsul. Un link spre acest site va fi adåugat pe toate etichetele comerciale. Bayer ia în considerare retragerea produselor pentru caså ¿i grådinå care con¡in glifosat, având în vedere cå majoritatea litigiilor au fost legate de acestea. Indiferent de decizia finalå, Roundup va råmâne disponibil pentru utilizatorii agricoli ¿i industriali.

Disput\ comercial\ între SUA [i Canada Disputa comercialå dintre SUA ¿i Canada cu privire la statutul exporturilor americane de produse lactate continuå ¿i va intra în curând într-o nouå fazå. Dupå ce negocierile bilaterale au e¿uat, reprezentan¡ii americani au cerut oficial crearea unei comisii de mediere, conform prevederilor Tratatului Comercial NordAmerican (USMCA). Dacå nici aceastå comisie nu va rezolva disputa, americanii ar putea impune taxe vamale în compensa¡ie pentru unele produse agricole din Canada. SUA sus¡ine cå guvernul de la Ottawa le permite doar marilor procesatori de lapte så importe materie primå, în acest fel fiind “limitat accesul exportatorilor americani de lactate, ale cåror produse nu pot ajunge la consumatorii din Canada.” Oficialii din Canada s-au declarat dezamågi¡i de cererea de înfiin¡are a comisiei ¿i spun cå au respectat toate prevederile tratatului. Profitul Agricol 21/2021

Disputa comercialå a fost ini¡iatå de fostul pre¿edinte american Donald Trump. De¿i unii anali¿ti politici se a¿teptau ca Joe Biden så nu o continue, noul pre¿edinte este ¿i el de pårere cå acordul a fost încålcat. “O prioritate a administra¡iei BidenHarris este aplicarea tuturor prevederilor USMCA, pentru a ne asigura cå tratatul aduce beneficii muncitorilor americani”, a declarat un reprezentant al Casei Albe.

pagini de Drago[ B|LDESCU

Saputo anun¡å douå achizi¡ii Producåtorul canadian de lactate Saputo Inc a anun¡at douå achizi¡ii strategice, cu o valoare totalå de 187 milioane de dolari canadieni. Saputo a finalizat preluarea companiei sco¡iene Bute Island Foods Ltd, care produce lactate alternativå pe bazå de plante. A doua achizi¡ie este fabrica din ora¿ul american Reedsburg a companiei Wisconsin Specialty Protein. Fabrica produce diferite ingrediente alimentare, în special proteine din zer de caprå, lactozå organicå ¿i alte concentrate din lapte. Cargill anticipeazå profituri-record Gigantul Cargill ar putea înregistra în acest an cel mai mare profit din istoria de 156 de ani a companiei, dupå ce încasårile din primele nouå luni au depå¿it 4,3 miliarde de dolari. Anali¿tii estimeazå cå profitul Cargill va depå¿i suma de 8 miliarde de euro, pe fondul cererii foarte mari de carne, porumb ¿i soia pe pie¡ele interna¡ionale. Cel mai scump câine ciobånesc Un pui de câine ciobånesc din ºara Galilor, cu o culoare liliachie, foarte neobi¿nuitå, a stabilit un nou record dupå ce a fost vândut în schimbul sumei de 7.600 de lire sterline. Cå¡elul botezat Pentir Lassie, în vârstå de nouå luni, este perfect sånåtos ¿i foarte activ, de¿i blana lui are o culoare unicå. Recordul precedent, de 6100 lire sterline, fusese stabilit tot de un pui din ºara Galilor. Fâ¿ia Gaza ar putea råmâne fårå furaje Blocada impuså de Israel Fâ¿iei Gaza dupå confruntårile recente cu organiza¡ia Hamas a provocat o crizå de aprovizionare cu furaje, care amplificå ¿i mai mult lipsa de alimente din regiune. Conform autoritå¡ilor, mii de animale au murit deja de foame dupå ce Israelul a închis mai multe puncte de trecere a frontierei. Atacurile avia¡iei israeliene au distrus o parte a infrastructurii din Gaza. 53

MICA PUBLICITATE Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni str. Mårului nr. 402, Måråcineni, jud. Arge¿

DN AGRAR VINDE

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea unui post vacant de

INSPECTOR DE SPECIALITATE gr. III Birou Achizi¡ii Publice - Marketing

Contact: 0785.242.845

Cerin¡e:  Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în domeniul juridic;  Curs de perfec¡ionare în domeniul specific de activitate;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare texte ¿i graficå computerizatå;  Abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå. Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti - Måråcineni dupå urmåtorul calendar: - 08.06.2021 - ora 16:00 - termen limitå de depunere a dosarului pentru concurs; - 23.06.2021 - ora 10:00 - proba scriså; - 25.06.2021 - ora 10:00 - proba interviu.

Detalii privind condi¡iile specifice ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la secretariatul lCDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, tel: 0248.278.066

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A. comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

Campania de toamnå bate la u¿ile fermelor! Câmpurile trebuie din nou însåmân¡ate cu cea mai bunå geneticå pentru a avea produc¡iile scontate. Agxecutive revine cåtre speciali¿tii din agribusiness cu o nouå pozi¡ie:

Sales Representative pentru zonele AG ¿i OT Aceastå pozi¡ie va face parte din noua echipå de vânzåri a unui producåtor de semin¡e, cu o istorie bogatå în breeding-ul de floarea-soarelui, rapi¡å, porumb ¿i sorg. Beneficiarul nostru face parte dintr-unul din cele mai importante grupuri multina¡ionale din agribusiness-ul global cu puternice sinergii între diversele categorii de inputuri.

Candidatul potrivit de¡ine: • Experien¡å de minim 2 ani în semin¡ele pentru cultura mare în zonele Arge¿, respectiv Olt • Cunoa¿terea personalå a distribuitorilor de inputuri din zona alocatå ¿i abilitå¡i dovedite de negocieri B2B cu ace¿tia • Studii superioare în sectorul agronomic, putând oferi ¿i consultan¡å tehnicå cåtre fermierii-cheie • Permis cat. B, bun utilizator de Microsoft Office (Excel, PowerPoint, Outlook). Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorilor angaja¡i så råmânå ridicatå ¿i a atinge performan¡a comercialå scontatå! 54

Profitul Agricol 21/2021

Pagina de istorie Sulina, poarta maritimo-dun\rean\ a României, în paragin\ acad. P\un Ion OTIMAN

scris cu amåråciune, cu câtva timp în urmå, despre poarta dunåreanå a României - Bazia¿. Azi, consemnez câteva impresii despre poarta dunåreanå a ¡årii dinspre Marea Neagrå, deci despre poarta maritimodunåreanå a României, care este ora¿ul Sulina, cea mai esticå localitate a ¡årii noastre. Acest mic orå¿el, Sulina, vestit pentru România, dar ¿i pentru Europa dunåreanå încå din a doua parte a secolului XIX ¿i prima jumåtate a secolului al XX-lea, dupå cum vom vedea mai târziu, dar acum, în al treilea deceniu al secolului al XXI-lea, se aflå într-o paraginå de neimaginat. Drumul pe canalul navigabil al bra¡ului Sulina, dinspre mare, de la farul vechi, monument istoric ¿i de arhitecturå, ¿i pânå la ultima caså a ora¿ului dinspre Delta Dunårii este dezolant. Totul, dar absolut totul este cåzut: ¿antierul naval, fabrica de conserve de pe¿te, pescadoarele ¿i navele comerciale (câte au mai råmas nevândute, sunt mâncate adânc de ruginå), atelierele de repara¡ii, dar ¿i spitalul orå¿enesc, dispensarul medical, celebrul (altådatå) hotel Royal, Biserica ortodoxå greacå, Biserica ortodoxå armeneascå, sinagoga, pânå ¿i cimitirul multiconfesional în sectorul evreiesc a fost vandalizat. Casele, de pe faleza stângå a Dunårii, inclusiv magnificul palat care a fost timp de 80 de ani sediul Comisiei Europene a Dunårii de Jos, cu rarisime excep¡ii, aratå mai råu decât dupå bombardamentul sovietic din timpul celui de-al Doilea Råzboi Mondial. Ce a fost Sulina antebelicå ¿i inter56

belicå? În primul rând, datoritå a¿ezårii Comisiei Europene a Dunårii de Jos la Sulina, institu¡ie de primå importan¡å pentru a¿ezarea dunåreano-maritimå, a constituit un bun prilej pentru dezvoltarea multiplå, din punct de vedere edilitar, comercial, economic, cultural. S-au construit case ¿i vile aråtoase, hoteluri elegante, bånci, cazinou, cluburi, ¿coli, spitalul, spa¡ii comerciale. În acest ora¿, de circa cinci mii de locuitori, datoritå structurii demografice multietnice, convie¡uind aici români, ru¿i - lipoveni, armeni, greci, evrei, italieni, germani, englezi etc., s-au clådit multe biserici, care de care mai frumoase: catedrala ortodoxå românå, biserica ortodoxå greceascå, biserica ortodoxå armeneascå, biserica ortodoxå ruso-lipoveneascå, biserica catolicå, biserica evanghelicå, sinagoga, iar cimitirul, vestit în toatå lumea, cuprinde ¿apte sectoare distincte: ortodox român, ortodox ruso-lipovean, ortodox grec, ortodox armean, catolic, evanghelic ¿i evreiesc. În perioada comunistå, datoritå extinderii unor activitå¡i economice legate de pescuit ¿i de prelucrare a pe¿telui, s-

au construit mai multe blocuri, din påcate, asemenea tuturor ora¿elor din ¡arå, hâde, urâte, în totalå neconformitate cu arhitectura tradi¡ionalå,caracteristicå locului. Acum, acestea, cu câteva excep¡ii, unde s-a intervenit prin termoizolare ¿i zugråvire, au råmas la nivelul anilor 60’-70’, cenu¿ii, dezolante, cu multe apartamente goale. Cum aratå Sulina dupå 30 de ani de la Revolu¡ie ¿i ce s-a întâmplat din punct de vedere economic ¿i social cu acest ora¿ în mare, am scris mai înainte. Întrebarea fireascå pe care o punem este urmåtoarea: ce trebuie întreprins, de ce proiecte au nevoie Sulina ¿i Delta Dunårii pentru dezvoltarea durabilå a zonei? Råspunsul, la prima impresie, este simplu: singura solu¡ie de dezvoltare durabilå pentru Sulina ¿i întreaga zonå este folosirea ¿i exploatarea sustenabilå a resurselor naturale ¿i comerciale a acestora: cadrul natural de excep¡ie oferit de Delta Dunårii ¿i pozi¡ia de placå turnantå comercialå a Sulinei la confluen¡a Dunårii cu Marea Neagrå. Deci: turism, comer¡, activitå¡i economice ¿i de servicii conexe acestora. Profitul Agricol 21/2021

PAGINA DE HOBBY Lini[tea [i ad\postul s\lb\ticiunilor Alåturi de hranå, lini¿tea ¿i adåpostul constituie condi¡iile sine qua non ale prosperitå¡ii tuturor vie¡uitoarelor, gestionarea corectå ¿i ra¡ionalå a faunei de interes cinegetic implicând, a¿adar, ¿i regula de prim ordin a respectårii acestor imperative.

natural pentru majoritatea covâr¿itoare a vietå¡ilor. Începând de la ¿es, fazanul, potârnichea ¿i prepeli¡a, påsåri cuibåritoare pe sol, sunt cele mai expuse în fa¡a prådåtorilor cu pår sau cu pene. Dintre mamifere, puii de iepure ¿i iezii de cåprior au, în plus, ne¿ansa de a fi victimele utilajelor agricole, la primele

În

mod evident, majoritatea perturbårilor care survin în via¡a animalelor sålbatice, afectându-le ciclul firesc, natural, al dezvoltårii ca indivizi ¿i ca popula¡ie, sunt de origine antropicå. Drept urmare, tot omului, odatå implicat în complexul angrenaj al mediului, îi revine ¿i sarcina de a le preveni ¿i combate. Utilizarea durabilå a resurselor naturale regenerabile pe care le reprezintå speciile de interes vânåtoresc impune rigori menite så conserve echilibrul agro-silvo-cinegetic pe principii ecologice. Buna cunoa¿tere a biologiei animalelor sålbatice este esen¡ialå în armonizarea intereselor diverselor ramuri ale activitå¡ii economice cu preocuparea de a nu perturba echilibrul natural. Exploatarea pådurii ¿i cea a terenurilor agricole, prin ponderea lor, afecteazå în cel mai înalt grad confortul minim obligatoriu al faunei, în special lini¿tea ¿i adåpostul. De asemenea, nu se cuvine minimalizatå nici influen¡a påstoritului dezorganizat, a activitå¡ii în maså a culegåtorilor de ciuperci ¿i de fructe de pådure sau a turismului adesea motorizat. Intruziunea brutalå a omului neavizat în spa¡iul vital al sålbåticiunilor îmbracå, aståzi, forme dintre cele mai diverse, pe cât de sofisticate, pe atât de nocive. Pârghiile legisla¡iei, dacå nu lipsesc, au caracter pur decorativ. Primåvara este anotimpul de care depinde în cea mai mare måsurå sporul Profitul Agricol 21/2021

lucråri de anvergurå din an. Câinii ciobåne¿ti înso¡itori ai turmelor de oi pericliteazå, pânå la limita golului alpin, ¿i vi¡eii de cerb ¿i cuiburile tetraonidelor. Vara, la vremea alergatului, cåpriorii au nevoie de lini¿te, la fel ca ¿i cerbii, toamna, pe timpul boncåluitului. Locurile de rotit ¿i cele de cuibårit ale coco¿ilorde-munte trebuie ¿i ele protejate ¿i scutite de deranjul pricinuit de exploatårile forestiere sau de activitå¡ile pastorale. În organizarea partidelor de vânåtoare, îndeosebi la goanå, se impune evitarea zonelor consacrate de refugiu al sålbåticiunilor – numite sugestiv de savantul Aldo Leopold „sanctuare” –, ceea le între¡ine acestora un atât de necesar sentiment de siguran¡å. De altfel, din ra¡iuni similare, nu este recomandatå nici repetarea la intervale scurte de timp a unor asemenea ac¡iuni zgomotoase, perturbatoare, pe acelea¿i suprafe¡e de teren.

Nu existå specie de animal sålbatic care så nu înregistreze printre nevoile esen¡iale ale existen¡ei în parametri normali asigurarea lini¿tii ¿i adåpostului, factori pe care aplicarea unui management cinegetic adecvat trebuie så-i considere prioritari ¿i obligatorii, nicidecum op¡ionali. Despre cât de nociv poate fi, de pildå, turismul necontrolat ¿i zgomotos pentru via¡a sålbaticå vorbe¿te ¿i o scenå la care am fost martor cu câ¡iva ani în urmå, pe meleaguri prahovene. Pe un drum forestier, må delectam, alåturi de înso¡itorul meu, inginer silvic, cu mugetul matinal al câtorva tauri de cerb afla¡i în febra boncåluitului. La un moment dat, în lini¿tea acelei dimine¡i de duminicå s-a insinuat, întâi în surdinå, apoi din ce în ce mai agresiv ¿i mai aproape, duduitul unor motoare. Nu dupå mult timp, am putut identifica sursa disconfortului acustic, devenit acum insuportabil: o caravanå de peste zece ATV-uri, finalmente oprite în dreptul ¿an¡ului transversal, såpat tocmai pentru a face imposibilå circula¡ia publicå prin pådure. Dar suplele ¿i gålågioasele autovehicule au gåsit de îndatå solu¡ia problemei, ocolind obstacolul prin spa¡iul dintre arborii de pe margine ¿i continuându-¿i asurzitoarea evolu¡ie pânå la destina¡ie, probabil la Azuga. E de prisos så adaug cå, în urma lor, sålbåticiunile s-au retras în mare grabå, iar noi ne-am ales doar cu amintirea privirilor arogante ¿i triumfåtoare azvârlite din mers de cåtre ¿oferii nesuferitelor fiare pe ro¡i. ªi atunci, må întreb, de ce så ne mai miråm bunåoarå cå ur¿ii î¿i cautå hrana, lini¿tea ¿i adåpostul în a¿ezårile omene¿ti? Poate cå este ¿i aceasta o formå de feedback…

Gabriel CHEROIU 57

PAGINA DE HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 2 - 16.06.2021

Nini Såpunaru 2.06.1963, fost pre¿edinte Comisia pentru Agriculturå Markus Salmen 4.06.1983, director comercial Caussade Semences Constantin Ståncescu 5.06.1943, ac¡ionar Alcedo Beier Michael 5.06.1973, director general Claas Cristian Deliu 6.06.1978, director vânzåri Pioneer Ludovic Cousin 6.06.1979, director comercial Maisadour România Alexandru Bude 7.06.1941, director ¿tiin¡ific INCDA Fundulea Corina Mare¿ 7.06.1971, director general DLG Intermarketing Dana Såvoiu 9.06.1968, director general Alfa Semences Gheorghe Sin 11.06.1942, pre¿edinte al Funda¡iei Patrimoniul ASAS Mihai Nicolescu 12.06.1958, secretar general ASAS Mihai Stoian 12.06.1973, director general Agristo Ion Marin 13.06.1967, director general ICDVV Valea Cålugåreascå Dumitru Cristian Iva¿cu 14.06.1982, director vânzåri Corteva Petre Mårculescu 16.06.1943, fost ministru al Agriculturii Francis Desbonnets 16.06.1960, director Agri-Alian¡a 58

Cooperativa mondial\ a prin]ului Charles Într-un editorial publicat în cotidianul The Guardian, prin¡ul Charles propune înfiin¡area unei cooperative globale a fermelor mici. Un fel de “proletari din toatå lumea, uni¡i-vå”, doar cå cu fermieri. Mici fermieri. Pe numele lui complet Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor, prin¡ de Walles ¿i mo¿tenitor al tronului când s-o îndura longeviva sa mamå, omul pare bine inten¡ionat, dar ¿i pu¡in naiv. “Este foarte important pentru mine ca micile ferme de familie så primeascå recunoa¿terea pe care o meritå, ele trebuie så joace un rol esen¡ial în orice plan echitabil de tranzi¡ie spre o agriculturå sustenabilå. Fermele mici sunt unele dintre cele mai inovative afaceri ¿i depin-

dem de ele mult mai mult decât ne imaginåm”, a scris prin¡ul. Articolul a fost publicat într-un moment critic pentru agricultura din Marea Britanie, care se confruntå cu pierderea subven¡iilor acordate de Uniunea Europeanå ¿i semnarea în viitorul apropiat a unor tratate comerciale care vor permite importuri masive de alimente ieftine. O cincime din fermele britanice au dispårut în ultimii zece ani, cele mai afectate fiind cele de dimensiuni mici. Conform datelor oficiale, o treime dintre fermele cu o suprafa¡å mai micå de 50 de hectare au dat faliment în perioada 2005-2015.

Drago[ B|LDESCU

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

ORIZONTAL: 1) Serve¿te o maså vegetarianå; 2) Un mo¿... de vis – Repeti¡ie muzi9 10 calå; 3) Moarte pentru vii – Imobile... de piatrå; 4) Durere de inimå – Bun de båut; 5) Trei pentru Cehov – Set de tablouri; 6) Una care ¿i-a pierdut via¡a – Minå de creion! 7) Lichidare generalå – Serviciu de vase; 8) Un pui de ciobåna¿; 9) Centru de pâine – Iarbå de lapte; 10) Duc la epuizare.

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 20/2021 ORIZONTAL: ROTISOR - MS; ARA - APASAT; UNSE - ORALA; LA - MAZILIT; E - CATA - UNI; TROIENIT - O; ATLETA - UN; PICA - AMARA; ITARI - BRAT; NEREALISTI.

VERTICAL: 1) Rodul produc¡iei de sucuri – Certificate de na¿tere; 2) Împår¡itå dupå liturghie – Final la „Mannix”! 3) Animal våzut la antrenament! – Tare de urechi; 4) Onoruri de mare amploare; 5) Încadrat pe teren – Nu-i puså pe hârtie; 6) E departe de anonimat – Cåldare cu apå de la munte; 7) Rea de gurå – Indicat mai departe; 8) Supliment de vitezå – Crescut pe lângå matcå; 9) Copil pe care l-au dus pa¿ii – Cotå medie! 10) Intra¡i în urzeli. Profitul Agricol 21/2021

Profitul Agricol nr. 21, din 2 iunie 2021

Articles inside

Corteva ¿i Bejo încheie un acord privind editarea genomului

Nimic nou despre Politica Agricolå Comunå

În politicå sunt mereu alegeri