Profitul Agricol nr. 21, din 2024

Ce culoare politic\ are agricultura?

Din când în când, în bula noastr\ agricol\, o vorb\ goal\ o ia repede la vale. Aceea c\ agricultura nu are culoare politic\. S-a i]it [i zilele trecute, c=nd Forumul APPR a luat decizia de a am=na mitingul din 27 mai p=n\ dup\ alegerile locale [i europarlamentare din 9 iunie.

Destui i-au ar\tat atunci cu degetul, c\, orienta]i mai spre liberali fiind, FAPPR ar avea ceva interese politice cu acest miting. {i c\ nu se face s\ pui protestul taman ;naintea alegerilor. Pune-l dup\, c=nd e prea t=rziu...

Dar crede sincer cineva c\ o organiza]ie profesional\ de dimensiuni respectabile (FAPPR nu-i chiar o asocia]ie de buzunar, cum avem c=teva, ci are sute de membri reali, oameni activi, cu afaceri, cu ferme [i cu preocup\ri inclusiv politice) poate fi ;n siajul unui singur partid, fie el [i liberal?

Din contr\, op]iunile politice sunt destul de eterogene [i ;n FAPPR, ca ;n via]\. Unii sunt cu liberalii, al]ii cu social-democra]ii, unii sus]in pe fa]\ USR-ul, ba sunt [i dintre cei cu simpatii la UDMR, AUR etc.

C\ pe unii dintre fermierii lor ;i reg\si]i [i pe listele liberalilor, poate c\ este meritul organiza]iei locale de partid, care are ;ncredere în ei ca oameni, ca manageri. Haide]i s\ mai l\s\m [i electoratului dreptul s\ judece.

Iar agricultura, nic\ieri, nici ;n Europa, nici peste ocean, nu plute[te deasupra intereselor de partid (c\ci doctrine nu le pot zice). Din contr\, este un domeniu bine legat de politic\.

Altfel, de ce s-ar str\dui puzderia de organiza]ii paneuropene (ELO, CEPM, Copa-Cogeca) s\ ne conving\ c\ pot face lobby eficient la Bruxelles dac\ nu ar avea conexiuni?

Andrei OSTROVEANU

anul XXVII, nr. 21/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR

Evenimentele s\pt\m=nii

Cifrele unui an agricol foarte bun 7

Ministrul a ;ncercat s\ dezamorseze mitingul FAPPR 8 FAPPR am=n\ mitingul dup\ 9 iunie 8

Iriga]iile iau fa]a autostr\zilor ;n fa]a preocup\rilor politice 9

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii 16

:n Uniunea European\ se cultiv\ mai pu]in\ rapi]\ 18

Mai mult\ floarea-soarelui 19

Brazilia produce mai pu]in porumb 20

Abatorul Peri[ absoarbe alte 3 companii 10

Moscova crede ;n controlul pie]ei 10

Pornesc exporturile de animale vii c\tre Turcia 12 :nc\ un om infectat cu grip\ aviar\ transmis\ de vaci 12

Noul fungicid Rasput combate bolile de sezon la rapi]\ 26

Tehnologii esen]iale la culturile de floarea-soarelui [i porumb 28

Noua tehnologie N-LEAF. Cel mai bun azot din 2 surse naturale 30

Platforma Probstdorfer promite, în pofida unor accidente 32

SUA caut\ diversificarea pie]elor de export 13

Partidul fermierilor olandezi a ajuns la guvernare 13

Nepotul lui Kennedy promite desp\gubiri de miliarde fermierilor 14 :nc\ o dan\ pentru cerealele din Ucraina 14

Cea mai mare combin\ New Holland a fost lansat\ în România 39

Noi echipamente Amazone prezentate în premier\ în România 40

Culturi tratate cu drona 42

Culturivegetale

Suprafe]ele întoarse în urma atacului de Tanymecus 22

Culturile de porumb manifest\ caren]e de fosfor 22

Recomand\rile Nufarm pentruaceast\ perioad\ 23

Seceta s-a reinstalat în sud, est [i sud-est 24

Bogdan Furfuric\ irig\ [i floarea-soarelui 25

Cre[terea animalelor

Frica de pesta porcin\ african\ 33

Nutrientul - cel mai mare produc\tor de furaje din România 34

Zootehnia calmeaz\ [ocurile din cultura mare 36

Ma[ini & utilaje

Digitalizare, drone [i agricultur\ conservativ\ la Agriplanta 38

Sem\n\tori în benzi 3 în 1, cu economii la fertilizant, carburant [i timp 42 Magazin

C\priorul [i rigorile selec]iei

O istorie a mini[trilor agriculturii Abia la 1883 putem vorbi de ministrul Agriculturii

Festivalul Produsului Tradi]ional, la Cluj-Napoca

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cifrele unui an agricol foarte bun

P=n\ ;n prezent, suprafa]a calamitat\ de secet\ nu dep\[e[te 200.000 de hectare din cele aproape [apte milioane de hectare îns\mân]ate în toamna anului trecut [i în prim\vara acestui an.

De aceea, ministrul Florin Barbu consider\ c\ 2024 va fi un an agricol foarte bun.

milioane de hectare îns\mân]ate, culturi de toamn\ [i de prim\var\”, a declarat ministrul.

România a ob]inut anul trecut o produc]ie de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafa]\ de 2,2 milioane hectare, în timp ce în 2022 recolta a fost de 8,684 milioane de tone, de pe o suprafa]\ de 2,169 milioane hectare, potrivit datelor provizorii anun]ate, la finele lunii martie, de Institutul Na]ional de Statistic\. În ceea ce prive[te produc]ia de porumb, în 2023, România a ob]inut 8,522 milioane de tone, cu 485.000 de tone mai mult fa]\ de 2022.

Eu cred c\ va fi un an agricol foarte bun din ceea ce am v\zut prin deplas\rile în ]ar\ pe care le-am avut.

Sunt anumite zone afectate de secet\ [i deja am discutat în zona Buz\u, o parte din Gala]i [i Vrancea, unde sunt suprafe]e calamitate, pentru c\ au fost zone în care nu s-a irigat. Se a[teapt\ de la prefecturi constituirea Comitetului de situa]ii de urgen]\, pentru ca, împreun\ cu direc]iile agricole [i cu celelalte institu]ii implicate, s\ se întocmeasc\ procesele-verbale de secet\.

Vom aloca sumele necesare pentru desp\gubiri, pentru c\ a[a trebuie s\ aloc\m în perioada în care fermierii o duc greu [i pe perioada de secet\, dar, în rest, în ]ar\, culturile sunt foarte bune. Nu cred c\ sunt calamitate mai mult de 200.000 de hectare din cele aproape [apte

Anul trecut au fost cultivate cu porumb boabe 2,373 milioane hectare, o suprafa]\ în sc\dere cu 58.000 de hectare, comparativ cu 2022.

Produc]ia total\ de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 9,1% fa]\ de 2022, respectiv cu 1,71 milioane de tone, de la 18,861 milioane de tone raportate în 2022 la 20,571 milioane tone, în principal datorit\ cre[terii randamentelor la hectar.

Suprafa]a cultivat\ cu porumb boabe în anul 2022 reprezint\ 45,3% din suprafa]a cultivat\ cu cereale pentru boabe, iar cea cultivat\ cu grâu 42,2%. pagin\ de Andrei OSTROVEANU

APIA a pl\tit

suta de euro

Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\ informeaz\ c\ pe 22 mai a efectuat plata ajutorului de stat în valoare de 100 euro/ha. :n total, suma pl\tit\ este de 1,53 miliarde lei [i s-a acordat pentru o suprafa]\ de 3,2 mil. ha [i un num\r de 156.485 de beneficiari. Pe 23 mai a fost pl\tit [i ajutorul de 100 de euro pentru cresc\torii de porci [i p\s\ri. :n total, au fost da]i 322,5 milioane lei pentru 234 de cresc\tori de porci [i 349 de avicultori. Valoarea maxim\ a grantului acordat unui beneficiar nu poate dep\[i 280.000 euro.

5 noi focare de PPA ;n Bihor

DSVSA Bihor a anun]at, la ;nceputul s\pt\m=nii, 5 noi focare de pest\ porcin\ african\, ridic=nd la 8 num\rul focarelor din jude]. De asemenea, a fost un nou caz de PPA la mistre].

Ce vor s\ fac\ pentru agricultur\ europarlamentarii no[tri?

Forumul APPR a solicitat fiec\rui grup parlamentar lista de m\suri pe care le consider\ prioritare pentru agricultur\ [i pe care vor s\ le propun\ ;n Parlamentul European dup\ alegerile din 9 iunie. Totodat\, FAPPR a solicitat [i o list\ a poten]ialilor candida]i la Comisia de Agricultur\ de la Bruxelles, a[anumita ComAgri.

12 jude]e sub supraveghere ANSVSA ANSVSA a anun]at intensificarea controalelor la unit\]ile exportatoare din 12 jude]e. Comunicatul oficial nu precizeaz\ care sunt acelea, dar m\sura este dispus\ ;n urma deschiderii exporturilor de animale vii c\tre Turcia.

30 mai

La Academia de {tiin]e Agricole [i Silvice “Gheorghe Ionescu-{i[e[ti” se va ]ine a III-a Conferin]\ anual\ având ca tem\ Aniversarea Institutului de Cercet\ri Agronomice al României.

31 mai

Pe platforma Corteva din ferma AGRO RALUCA, Semlac, jude]ul Arad, are loc evenimentul Corteva Agronomy Day - 2024, unul din seria de evenimente în câmp din acest an.

4 iunie

Asocia]ia Grânarii “D\-te pe brazd\” organizeaz\ Ziua Grâului în ferma Evi Blossom, localitatea Victoria, jude]ul Ia[i.

6 iunie

:n Ferma Tudor 92 - Alisa Group din Coslogeni, C\l\ra[i, se va ]ine Ziua Grâului B\r\gan.

8 iunie

:n Ferma Agrisan, jude]ul Buz\u, are loc Field Seeds Academy, organizat de Syngenta în colaborare cu USAMV Bucure[ti, în cadrul celei de-a 13-a edi]ii a Conferin]ei Interna]ionale Agricultur\ pentru via]\, Via]\ pentru agricultur\.

1 iunie

La Ia[i se ]ine evenimentul organizat de Alian]a Industriei Semin]elor din România [i Universitatea de {tiin]ele Vie]ii “Ion Ionescu de la Brad” - O zi din via]a unui ameliorator de plante.

21 - 22 iunie

La Fântânele, în jude]ul Mure[, vor avea loc Zilele Aberdeen Angus

Ministrul a ;ncercat s\ dezamorseze mitingul FAPPR

S\pt\m=na trecut\, miercuri, ministrul Florin Barbu a avut o lung\ întâlnire cu reprezentan]ii principalelor forme asociative din sectorul vegetal. Oficial, pentru a discuta provoc\rile cu care se confrunt\ fermierii. Neoficial, ;ncerca s\ dezamorseze amenin]area cu proteste ridicat\ de Forumul APPR.

Comunicatul de pres\ ne spune, f\r\ detalii, c\ s-a vorbit despre managementul riscului, derogarea la neonicotinoide, accesul la creditare, Legea arendei, investi]ii în infrastructura

de iriga]ii, reorganizarea MADR [i a institu]iilor subordonate, reglementarea sistemului antigrindin\, etichetarea produselor agroalimentare, digitalizarea în agricultur\.

Ministrul Florin Barbu i-a asigurat pe reprezentan]ii fermierilor c\ va continua s\ sus]in\ cre[terea bugetului Politicii Agricole Comune [i a nivelului pl\]ilor directe, simplificarea condi]ionalit\]ilor de mediu, eligibilitatea achizi]iei animalelor de reproduc]ie [i continuarea derog\rii la neonicotinoide.

FAPPR am=n\ mitingul dup\ 9 iunie

Dup\ ;nt=lnirea cu ministrul Florin Barbu de miercuri, pre[edintele FAPPR, Theodor Ichim, spunea c\ nu renun]\ la mitingul programat pentru luni, 27 mai.

Avea s\ o fac\ abia vineri, c=nd organiza]ia a anun]at c\, “;n urma semnalelor primite, c\ anumite for]e politice ar dori s\ se foloseasc\ de mobilizarea fermierilor pentru a c=[tiga capital de imagine [i a specu-

la, ;n favoarea lor, situa]ia din agricultura rom=neasc\, exist\ riscul confisc\rii mesajelor [i transform\rii lor ;ntr-o arm\ ;mpotriva adversarilor politici.”

Ca s\ nu lase loc de interpret\ri, FAPPR a promit reluarea mi[c\rilor de strad\ dup\ data alegerilor locale [i europarlamentare, care sunt pe 9 iunie.

Iriga]iile iau fa]a autostr\zilor

;n preocup\rile politice

Florin Barbu, ministrul agriculturii>

“Avem 162 de amenaj\ri cuprinse în programul de reabilitare a infrastructurii principale de iriga]ii, 31 le-am recep]ionat pe o suprafa]\ de 581.000 de hectare [i sunt func]ionale.

Avem 42 de obiective care au fost începute de când am preluat mandatul la Ministerul Agriculturii [i sunt în finalizare cu înc\ 622.000 de hectare.

De asemenea, mai avem 16 în licita]ie public\ [i 49 de obiective la care este finalizat\ proiectarea. Cu acestea se termin\ cele 2,2 milioane de hectare pe care le-am prev\zut în program”.

ÎnRomânia s-ar putea ob]ine 30 de milioane de tone de porumb pe an doar de pe dou\ milioane de hectare dac\ va fi finalizat programul de reabilitare a infrastructurii principale de iriga]ii în anul 2027, sus]ine ministrul Florin Barbu.

“Dac\ vom iriga cele 2,2 milioane de hectare pe care le reabilit\m pân\ în 2027 [i avem o cultur\ de porumb cu o medie de 15 tone/ha, am putea ob]ine 30 de milioane de tone de porumb numai într-un an, de pe dou\ milioane milioane hectare, practic cât ar produce România în momentul de fa]\ pe toate culturile pe care le avem pe cele 9 milioane de hectare”, a subliniat Barbu.

În ceea ce prive[te Canalul SiretB\r\gan, lucr\rile vor începe în luna septembrie pe aproximativ 33 de kilometri, în prezent fiind aprobat studiul de fezabilitate [i lansat\ licita]ia.

“Dac\ vor fi asigurate resursele financiare de la bugetul de stat, eu cred

c\ finalizarea canalului poate s\ fie pân\ în 2030, adic\ unirea cu Dridu”, spune ministrul.

C=nd va fi finalizat în totalitate Canalul ar putea deservi în jur de 600.000 de hectare. Costurile estimate în prezent pentru finalizarea lui sunt de aproape 800 de milioane de euro.

De asemenea, aproape 300.000 de hectare se irig\ [i din canalele de desecare, unde Ministerul Agriculturii subven]ioneaz\ [i motorina [i curentul pentru irigare.

Practic, calculeaz\ Barbu, dac\ vom avea un sistem de iriga]ii func]ional pe 2,2 milioane ha în 2027, plus Canalul Siret-B\r\gan, plus amenaj\rile locale, plus irigarea prin desecare, întreaga suprafa]\ care poate fi irigat\ se duce spre 3 milioane de hectare. În prezent, suprafa]a care poate fi irigat\ se ridic\ la 1,6 milioane de hectare

Anul acesta, scopul ANIF este de a asigura prin lucr\ri de investi]ii [i de între]inere [i repara]ii, pân\ la finalul

anului, aduc]iunea apei pentru irigarea a 1,8 milioane hectare.

Pân\ la data de 10 mai a fost irigat\ o suprafa]\ de 66.000 ha cu Udarea I, iar suprafa]a irigat\ cumulat a dep\[it 84.000 de ha.

Furnizorul de energie electric\ al ANIF este societatea Tinmar Energy, care livreaz\ energia c\tre punctele de consum aflate în administrarea ANIF la un pre] propriu de furnizare de 417,77 lei/MWh.

În anul 2023, s-a irigat o suprafa]\ de 541.783 ha cu Udarea I, iar suprafa]a irigat\ cumulat a fost de 2.330.221 hectare.

ANIF a asigurat prin lucr\rile executate aduc]iunea apei pentru o suprafa]\ posibil de irigat de 1,4 milioane ha, îns\ suprafa]a irigat\ depinde de preocuparea fermierilor de a-[i pune în func]iune infrastructura de iriga]ii ce le apar]ine, sus]in reprezentan]ii agen]iei.

Andrei OSTROVEANU

:nc\ o vam\ modernizat\ pe

grani]a de Est

România, Ucraina, Moldova [i SUA au modernizat punctul de trecere a frontierei ucrainene-moldovene[ti de la Reni.

Comisia European\ a co-finan]at cu 11 milioane de euro lucr\rile de modernizare a v\mii, ca parte a ini]iativei Solidarity Lanes (Liniile de Solidaritate), pentru o mai bun\ conectivitate între Ucraina, Moldova [i România.

Un trader ucrainean revine la volumul de export antebelic

Unul dintre cei mai mari traderi de cereale din Ucraina, compania Nibulon, a exportat 434.000 de tone de grâu [i porumb în luna aprilie, reu[ind s\ revin\ pentru prima dat\ la volumul de dinaintea invaziei ruse. De[i principalele terminale ale Nibulon se afl\ în portul Nikolaev, care este în continuare închis, compania a folosit cu succes noul coridor de export prin portul Odessa. Aproximativ 30% din cerealele exportate trec prin rute alternative, cum ar fi Constan]a sau porturile ucrainene de la Dun\re.

Pierderi uria[e din cauza inunda]iilor

din Brazilia

Autorit\]ile din Brazilia se a[teapt\ la pagube uria[e ;n urma inunda]iilor care au devastat una dintre pricipalele regiuni agricole ale ]\rii, Rio Grande do Sul.

Statul este un mare produc\tor de soia, iar inunda]iile s-au produs ;n ultima parte a recoltatului. Tot acolo exist\ 12 milioane de vaci, 22 de milioane de p\s\ri [i ;n jur de 1 milion de porci. Guvernul brazilian a anun]at mai multe m\suri de ajutor pentru cresc\torii de animale, credite de urgen]\ [i am=narea pl\]ii ratelor.

Consiliul Concuren]ei a autorizat tranzac]ia prin care Abatorul Peri[ preia companiile Almado Total Distribution SRL, Ca thedral Distribution SRL [i Policalita SRL.

Consiliul a constatat c\ opera]iunea nu ridic\ obstacole semnificative în calea concuren]ei efective pe pia]a româneasc\.

Cele trei unit\]i regionale de procesare [i comercializare a c\rnii sunt de]inute de antreprenorul Alin Zamfira. Tranzac]ia este pe baz\ de schimb de ac]iuni în urma c\ruia Alin Zamfira intr\ în ac]ionariatul Abatorul Peri[ SA

cu o participare de 40%, urmând s\ de]in\ func]ia de pre[edinte al Consiliului de Administra]ie.

Abatorul Peri[ produce [i comercializeaz\ produse de carne proasp\t\ [i comercializeaz\ cu am\nuntul produse din carne proasp\t\ [i procesat\. Almado comercializeaz\ cu am\nuntul produse de carne proasp\t\ [i procesat\, iar Cathedral [i Policalita comercializeaz\ cu ridicata produse de carne proasp\t\ [i procesat\.

Viorel PATRICHI

Abatorul Peri[ absoarbe alte 3 companii Moscova crede ;n controlul pie]ei

Kremlinul î[i extinde controlul asupra unei p\r]i din ce în ce mai mari din industria cerealelor, ceea ce ar putea s\ îi confere puteri sporite asupra exporturilor.

O serie de mari traderi au plecat din Rusia anul trecut, dup\ ce guvernul de la Moscova a pus presiuni asupra lor s\ fac\ loc pentru firmele locale. Acum chiar [i cel mai important trader privat rusesc de cereale întâmpin\ dificult\]i în a func]iona. Asta pune pia]a în mâinile a câteva companii, dintre care unele au leg\turi cu Kremlinul.

:n Rusia doar patru firme s\ fie responsabile pentru trei sferturi din exporturile de cereale realizate prin terminalele ruse[ti de la Marea Neagr\.

Asta d\ Moscovei [i mai mult\ influen]\ asupra livr\rilor de grâu, care sunt cruciale pentru îmblânzirea infla]iei mondiale a produselor ali-

mentare. De asemenea, face mai dificil pentru traderii str\ini s\ ob]in\ informa]ii cu privire la situa]ia livr\rilor ruse[ti, într-un moment în care evolu]iile meteo nefavorabile afecteaz\ recolta de grâu a Rusiei [i sperie pia]a. “Dorin]a Rusiei de a controla pia]a materiilor prime este real\, iar influen]a sa asupra cerealelor este în cre[tere”, sus]ine Dan Basse, pre[edinte la firma american\ de consultan]\ AgResource.

Proprietarul companiei, Petr Khodykin, declara în luna martie pentru portalul de [tiri Lenta.ru c\ livr\rile de cereale ale firmei au fost blocate de autoritatea de reglementare din sectorul agricol pe motiv c\ nu îndeplinesc normele de siguran]\, ad\ugând c\ este presat s\ î[i vând\ compania.

Andrei OSTROVEANU

Danone iese din Rusia

Grupul Danone a finalizat vânzarea filialei din Rusia c\tre compania

Vamin R, o tranzac]ie aprobat\ în luna aprilie de c\tre autorit\]ile de la Kremlin. Compania francez\ nu a anun]at suma pe care a primit-o în schimbul activelor. Vamin R este controlat\ de c\tre omul de afaceri cecen Mintimer Min gazov, un apropiat al dictatorului Ramzan Kadirov, loial lui Vladimir Putin.

Un vaccin pentru boala limbii albastre

Belgia a devenit a doua ]ar\ din Uniune, dup\ Olanda, care aprob\ un vaccin contra bolii limbii albastre. Vaccinul BTV-3 este produs de compania spaniol\ Syva [i poate fi folosit pentru imunizarea vacilor [i a oilor. Belgia se a[teapt\ la un num\r mare de infec]ii începând din luna iunie, dup\ miile de cazuri raportate anul trecut. Boala limbii albastre este transmis\ de insecte [i nu este contagioas\, dar poate provoca pierderi mari cresc\torilor de animale.

STA}IUNEA DE CERCETAREDEZVOLTARE AGRICOL|

SECUIENI - NEAM} organizeaz\,

începând cu 25 iunie, ora 10, concurs pentru promovarea ;n gradul [tiin]ific superior dup\ cum urmeaz\>

 cercet\tor [tiin]ific gradul IISpecializarea Tehnologii cultura plantelor medicinale [i aromatice<

 cercet\tor [tiin]ific gradul IISpecializarea Tehnologii cultura plantelor furajere<

 cercet\tor [tiin]ific gradul IISpecializarea protec]ia plantelor.

Rela]ii privind condi]iile de participare se pot ob]ine de la serviciul de Resurse Umane

[i pe site. Telefoane utile> 0233.745.136, 0743.212.964

Pornesc exporturile de animale vii c\tre Turcia

Pre[edintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a marcat deschiderea pie]ei de export de animale vii c\tre Turcia ca pe o realizare decis\ în cadrul vizitei oficiale pe care premierul Marcel Ciolacu a efectuat-o la începutul s\pt\mânii la Ankara.

Exporturile fuseser\ sistate ;n anul 2018. Acum, dup\ auditul efectuat de serviciile sanitar-veterinare din Turcia în anul 2023, pia]a s-a redeschis pentru animalele vii din Rom=nia.

:n prezent, România are un efectiv de aproximativ 10 milioane de capete de ovine. Suntem pe primul loc în Europa din punct de vedere calitativ [i cantitativ. Reu[im s\ devenim competitivi pentru c\ se deschid noi [i noi pie]e de export, spune Bociu, iar Turcia are nevoie de aproximativ 1.000.000 de capete de ovine din import pe an.

:nc\ un om infectat cu grip\ aviar\ transmis\

de vaci

Un pacient din statul american Michigan a fost diagnosticat cu grip\ aviar\, în al doilea caz recent de transmitere a virusului de la vaci la oameni.

La fel ca [i în primul caz similar descoperit în luna aprilie în statul Texas, persoana infectat\ lucra la o ferm\ de vaci [i a avut contact direct cu animalele bolnave.

În ambele cazuri, singurul simptom al pacien]ilor a fost o infec]ie ocular\, f\r\ consecin]e grave. Testele efectuate de autorit\]i nu au desco perit muta]ii genetice ale virusului, care i-ar permite s\ se transmit\ mai u[or la oameni.

Tot în aceast\ s\pt\mân\, Departamentul de Stat pentru Agricultur\ din SUA (USDA) a confirmat c\ virusul gripei aviare a fost identi-

ficat pentru prima dat\ în carnea unei vaci infectate.

Inspectorii USDA au testat 96 de carcase de vaci din abatoare din apropierea focarelor de grip\, care prezentau semne vizibile de boal\. Toate carcasele au fost retrase din lan]ul de aprovizionare, iar virusul H5N1 a fost detectat doar în una dintre ele.

Departamentul sus]ine c\ oricum virusul nu prezint\ nici un pericol pentru consumatori atunci când carnea este g\tit\ la o temperatur\ corespunz\toare. Toate testele efectuate pân\ acum pe mostre de carne de vit\ din magazinele alimentare americane au fost negative.

Drago[ B|LDESCU

Arin DORNEANU

SUA caut\ diversificarea pie]elor de export

Secretarul pentru Agricultur\ al SUA, Tom Vilsack, a anun]at c\ Departamentul Agriculturii va aloca 300 milioane de dolari pentru noul Program Regional de Promovare a Agriculturii (RAPP).

Acesta vizeaz\ identificarea unor noi pie]e de export în întreaga lume pentru alimente [i alte produse agricole americane.

Prima rund\ de finan]are, de 1,2 milioane, îi va ajuta pe exportatorii americani s\-[i extind\ baza de clien]i dincolo de pie]ele consacrate.

Odat\ ce exportatorii din SUA reu[esc s\-[i pun\ amprenta pe noi pie]e, RAPP îi va ajuta s\-i fac\ mai competitivi.

“Dac\ reu[im s\ invers\m declinul fermelor mici [i mijlocii [i s\ constru-

im plusvaloare care s\ r\mân\ în comunit\]ile rurale, este esen]ial\ sus]inerea diverselor oportunit\]i de pia]\ atât în str\in\tate, cât [i acas\”, a conchis Tom Vilsack.

Concret, Programul va ajuta prin sus]inerea de seminarii de educa]ie comercial\ [i alte activit\]i axate pe consumatori, pentru a viza oportunit\]ile de export în India, Brazilia, Columbia [i Asia de Sud-Est.

Un alt consiliu de marketing va efectua cercet\ri de pia]\ [i misiuni comerciale pentru a facilita dezvoltarea pie]ei de sprijin în mai multe ]\ri africane.

Consiliul pentru Exportul de Lactate inten]ioneaz\ s\-[i extind\ prezen]a în Africa, pentru a dezvolta normele privind importul de produse

lactate [i pentru a în]elege cadrele de reglementare pe multe pie]e.

Federa]ia pentru Exportul de Carne inten]ioneaz\ s\-[i extind\ vânz\rile c\tre noi pie]e din regiunea Asia [i în toat\ Africa, [i s\ investeasc\ în magazine de proximitate din Coreea de Sud, America Central\ [i Columbia.

Asocia]ia Berarii va accesa pia]a în continu\ dezvoltare a berii artizanale din Asia de Sud-Est, participând la cel mai important festival de bere din regiune, aducând la rândul s\u cump\r\tori din regiune la cele mai importante târguri comerciale din SUA.

Partidul fermierilor olandezi a ajuns la guvernare

Pentru prima dat\, un partid al fermierilor creat în timpul protestelor contra politicilor Uniunii Europene a intrat în coali]ia de guvernare a unui stat european.

Partidul BoerBurgerBeweging (BBB) din Olanda, în traducere Mi[carea Fermierilor-Cet\]eni, este unul dintre cele patru partide care vor forma noul guvern, dup\ negocieri care au durat mai mult de cinci luni în urma alegerilor parlamentare din

toamna anului trecut.

Partidul s-a remarcat de la început prin atitudinea foarte combativ\ a liderei Caroline Van der Plas [i a reu[it s\ ob]in\ voturi de la o mare parte a popula]iei din Olanda, acolo unde exist\ doar 50.000 de fermieri din peste 17 milioane de cet\]eni.

Van der Plas a confirmat c\ noul guvern va anula planul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\ prin sc\derea num\rului de animale de la ferme, care a provocat proteste masive ale agricultorilor.

“Nu ne mai propunem s\ reducem popula]ia de animale [i nu vor

exista exproprieri for]ate”, a declarat lidera BBB.

Noul guvern propune m\suri alternative de reducere a polu\rii din agricultur\, în special printr-un plan de procesare a b\legarului care va fi implementat la nivel na]ional.

În plus, coali]ia vrea s\ încurajeze cooperarea dintre fermierii care de]in teren arabil [i cei care cresc animale, pentru a folosi o cantitate mai mare de b\legar ca îngr\[\mânt natural.

Drago[ B|LDESCU

Marilena R|DUCU

Lituania interzice produsele din Rusia [i Belarus

Guvernul lituanian a interzis importul a peste 2.800 de produse alimentare din Rusia [i Belarus, singurele excep]ii fiind alimentele pentru care nu exist\ furnizori alternativi. Lista produselor inter zise cuprinde 24 de categorii [i include printre altele animale vii, carne, cereale, uleiuri alimentare, pe[te, lactate, ou\, miere, fructe, cafea, condimente, b\uturi sau tutun. }\rile Baltice au solicitat de mai multe ori restric]ii pentru cerealele ruse[ti la nivelul UE.

Camerele video devin obligatorii

în abatoarele galeze

Conform unei legi adoptate de parlamentul regional din }ara Galilor, toate abatoarele vor fi obligate s\ instaleze camere video de supraveghere. Legea va intra în vigoare la începutul lunii iunie [i prevede o perioad\ de gra]ie de [ase luni, pentru a le permite abatoarelor s\ se conformeze. O lege similar\ este în vigoare în Anglia înc\ din anul 2018, acolo unde camere trebuie instalate [i în aer liber, în zonele unde sunt ]inute animale vii.

Dou\ oameni infecta]i

cu grip\ aviar\

în Australia

Australia a raportat un caz de infec]ie uman\ cu grip\ aviar\ la o ferm\ de pui din statul Victoria, la doar o zi dup\ descoperirea unui caz similar la o ferm\ de ou\. Virusul nu este îns\ din tulpina H5N1, care face ravagii în fermele de pui din toat\ lumea, ci de tipul H7N3. Autorit\]ile locale au eutanasiat sute de mii de p\s\ri pentru a împiedica r\spândirea virusului, dar au anun]at c\ tulpina H7N3 se transmite mai greu [i este mai pu]in periculoas\ pentru fermieri.

Nepotul lui Kennedy promite desp\gubiri de miliarde fermierilor

Candidat independent la pre[edin]ia SUA, Robert F. Kennedy Jr. a promis c\ va acorda desp\gubiri în valoare de 5 miliarde de dolari fermierilor de culoare, dac\ va câ[tiga alegerile din luna noiembrie.

Kennedy spune c\ va debloca un program al administra]iei Biden, care prevede acordarea de desp\gubiri fermierilor de culoare [i celor din alte minorit\]i defavorizate. Doar o mic\ parte din aceste fonduri au fost pl\tite efectiv, din cauza unor procese por-

nite de fermierii albi, care sus]in c\ programul este neconstitu]ional.

Robert F. Kennedy Jr. este fiul fostului procuror general al SUA Robert F. Kennedy [i nepotul celebrului pre[edinte John F. Kennedy.

De[i a fost mult timp membru al Partidului Democrat din SUA, RFK Jr. este un personaj controversat, care s-a opus campaniei de vaccinare din timpul pandemiei [i a sus]inut mai multe teorii ale conspira]iei.

Drago[ B|LDESCU

:nc\ o dan\ pentru

cerealele din Ucraina

Portul Constan]a va echipa o dan\ suplimentar\ pentru transbordarea cerealelor ucrainene, a informat compania Ukrainian Danube Shipping Company (UDP).

Compania ucrainean\ a ;nceput proiectul anul trecut, în condi]iile în care terminalele portului Constan]a nu aveau suficiente capacit\]i pentru a gestiona traficul cerealelor din Ucraina. Anul trecut, erau pân\ la 600 de barje înc\rcate cu cereale în port care a[teptau la desc\rcare pân\ la 30-40 de zile, spune UDP.

Acum, cea mai mare parte a exporturilor de produse agricole ucrainene au revenit în porturile din Odesa, îns\ ruta pe Dun\re r\mâne una important\, iar noua dan\ nu va r\mâne nefolosit\.

Compania ucrainean\ are de gând s\ expedieze pân\ la 200.000 -

250.000 de tone pe lun\ spre portul Constan]a. Potrivit reprezentan]ilor autorit\]ii portuare, portul Constan]a a expediat anul trecut o cantitate record de 36 milioane de tone de cereale, în cre[tere cu 50% comparativ cu 2022, iar cerealele ucrainene au fost aproximativ 40% din volumul total.

Arin DORNEANU

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

202 euro/t (¡1)

1.010 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024.

Pre]ul grâului a crescut în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de îngrijor\rile lega-

te de tensiunile din zona M\rii Negre [i de actualizarea ratingurilor cu privire la starea culturilor din SUA, care au fost reduse cu 3%.

Astfel>

:n SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 262 dolari/ton\ (1.205 lei).

A înregistrat o cre[tere de 15 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 285 dolari/ton\ (1.311 lei). A crescut cu 8 dolari/ton\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iunie 2024 este de 189 euro/t (945 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iunie 2024, a fost de 173 euro/t (796 lei). A sc\zut cu 9 euro/ton\.

:n Fran]a, pre]ul grâului

Cota]ii - Bursa din Chicago $/t

FOB Moselle a fost de 241 euro/ton\ (1.210 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 256 euro/ton\ (1.280 lei). A crescut cu 8 euro/ton\.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a fost de 251 euro/t (1.255 lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii - Burse din Fran]a euro/t

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

România

FOB Constan]a

170 euro/t (Ÿ) 850 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 198 dolari/ton\ (911 lei). A

avut o cre[tere de 4 dolari/ton\.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iunie 2024, este de 165 euro/ton\ (825 lei). A r\mas la aceala[i nivel ca [i s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

sa Pontivy a fost de 213 euro/ton\ (1.065 lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 4 euro/ton\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). A sc\zut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 197 dolari/ton\ (906 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful

Mexic, a fost de 470 dolari/ton\ (2.162 lei). A crescut cu 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii>

Mexic 87.800 to, Japonia 61.200 to, Indonezia 24.000 to, Coreea de Sud 20.400 to, Vietnam 16.500 to.

Cota]ii pentru soia -

Bursa din Chicago $/t

Iun 451 458 454 457 455

Iul 450 456 453 456 454 Aug 442 448 446 449 447

Orz

România

FOB Constan]a

173 euro/t (- 1) 865 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 224 eu ro/ton\ (1.120 lei). A crescut cu 24 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

S\pt\mâna

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 462 dolari/ton\ (2.125 lei).

A crescut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 415 dolari/ton\ (1.909 lei).

A înregistrat o cre[tere de 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

[rot soia - Chicago $/t

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

Floarea-soarelui

Pontivy

Orz bere>

Creil**

Moselle**

bere, FOB-Moselle, a închis la 215 euro/ton\ (1.075 lei). A crescut cu 5 eu ro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare

în iunie 2024, pre]ul orzului furajer este 212 dolari/ton\ (975 lei). A sc\zut cu 3 dolari/ton\.

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 445 euro/t (2.225 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la în-

chiderea licita]iilor a fost de 831 euro/ton\ (4.155 lei). A crescut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 312 euro/t (1.560 lei).

A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

20.0521.0522.05 23.05 24.05

Dieppe 450 451 450 459 445

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t 20.05 21.05 22.05 23.05 24.05 Iun 820 820 820 831 831

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 410 euro/t (2.050 lei).

A sc\zut cu 15 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 491 eu ro/ton\ (2.455 lei). A crescut cu 24 euro/ton\.

o cre[tere de 26 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> Rapi]\

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 490 euro/ton\ (2.450 lei). A avut

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 491

Cota]ii rapi]\ - Fran]a euro/t

20.0521.0522.0523.0524.05

Rouen 464 465 474 473 490

Dunquerque 467 471 475 478 491

Moselle 467 471 475 478 491

eu ro/to n\ (2.455 lei). A crescut cu 24 euro/ton\.

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 205 dolari/ton\ (943 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii

Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Sorg

Pre]uri [i pie]e

:n Uniunea European\ se cultiv\ mai pu]in\ rapi]\

Principalii produc\tori. Total> 88,3 milioane tone

O scurt\, dar dur\ serie de factori au condus la reducerea suprafe]elor cultivate cu rapi]\ ;n ]\rile UE.

:n primul r=nd, este vorba de sc\derea profitabilit\]ii, interzicerea neonicotinoidelor, precum [i aplicarea m\surii cu 4% pârloag\. În plus, seceta din august [i septembrie 2023 a redus sem\natul în România.

Iar la jum\tatea lunii aprilie a fost o situa]ie excep]ional\ de înghe], în special în Fran]a, Germania, Polonia, Cehia [i Slovacia.

Astfel, produc]ia de rapi]\ din Uniunea European\ este estimat\ la 19 milioane tone, în sc\dere cu 1 milion de tone fa]\ de anul de comercializare trecut.

Scade [i suprafa]a cultivat\, cu 0,4 milioane hectare, [i probabil va ajunge la 5,9 milioane hectare. Randamentul atinge 3,2 tone/hectar.

La nivel mondial produc]ia de rapi]\ anun]at\ în raportul Departamentului Agriculturii al SUA în luna mai privind pia]a oleginoaselor ajunge

la 88,3 milioane tone, aproape egal\ cu cea de anul trecut.

Principalii consumatori>

UE (25 milioane tone)<

China (19,3 milioane tone)<

Canada (13 milioane tone)<

India (12,1 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 7 milioane tone.

Principalii cump\r\tori de rapi]\ vor fi>

UE (6,6 milioane tone)< China (3,2 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone).

Stocurile vor ajunge la 7,8 milioane tone, mai mici cu 0,3 milioane tone ca anul trecut.

{roturi

Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ este evaluat\ la 48,6 milioane

tone, mai mare cu 1,8 mil. tone fa]\ de anul trecut.

Primii 5 mari produc\tori de [roturi sunt>

UE (14 milioane tone)< China (11 milioane tone)< Canada (6,8 milioane tone)< India (6,4 milioane tone)< Japonia (1,2 milioane tone).

Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 6 milioane tone, urmat\ de India (1,4 milioane tone).

La importatori pe primul loc este China, cu aproape 3 milioane tone, urmat\ de Uniunea European\ (0,6 milioane tone).

Cei mai mari consumatori sunt> UE (14 milioane tone), China (13,6 milioane tone), India (4,7 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone).

Stocurile mondiale de [roturi din semin]e de rapi]\ sunt estimate la 1,7 milioane tone.

Mai mult\ floarea-soarelui

Principalii produc\tori. Total> 55,4 milioane tone

La nivel mondial, produc]ia de floarea-soarelui va cre[te imperceptibil, cu 0,6 milioane tone, [i ajunge la 55,4 milioane tone

Marii produc\tori sunt>

Rusia> 17 milioane tone

Ucraina> 15 milioane tone

UE> 11 milioane tone

Argentina> 3,8 milioane tone

Turcia> 1,7 milioane tone

China> 1,6 milioane tone

Kazakhstan> 1,5 milioane tone

Consumul mondial scade cu 0,5 milioane tone [i va ajunge la 55,5 milioane tone.

Marii consumatori sunt>Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14,5 milioane tone), UE (11 milioane tone), Argentina (3,6 milioane tone).

La importatori avem UE, cu 0,5 milioane tone, [i Turcia, cu 0,5 milioane.

Stocurile mondiale vor sc\dea la 2,4 milioane tone.

Ulei de floarea-soarelui

Produc]ia mondial\ va ajunge la 22 milioane tone, egal\ cu cea de anul trecut.

}\rile mari produc\toare sunt>

Rusia (7 milioane tone)<

Ucraina (6 milioane tone)< UE (4,1 milioane tone)< Argentina (1,4 milioane tone)< Turcia (0,8 milioane tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat la 20,4 milioane tone.

Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,7 milioane tone), Rusia (4,3 milioane tone), UE (0,9 milioane tone), Argentina (0,75 mil. de tone), Turcia (0,6 mil. de tone).

La importatori avem UE (2,1 milioane tone) [i Turcia (1,3 mil. tone).

{roturi

Produc]ia mondial\ de [roturi de floarea-soarelui este prognozat\ s\ ajung\ la 23 milioane tone.

}\rile mari produc\toare sunt>

Rusia (6,9 milioane tone)<

Ucraina (6 milioane tone)< UE (5,3 milioane tone)< Argentina (1,5 milioane tone)< Turcia (1 milion de tone).

Consumul mondial de [roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22,4 milioane tone.

}\rile mari consumatoare sunt> UE (6,6 milioane tone)< Rusia (4,4 mil. tone)< Turcia (2 mil. tone)<

Ucraina (1,4 mil. tone).

Stocurile finale se men]in la 1,7 milioane tone.

Marilena R|DUCU

Pre]uri [i pie]e

Brazilia produce mai pu]in porumb

Datele recente publicate de raportul Departamentului Agriculturii din SUA anun]\ o produc]ie de porumb pu]in modificat\ la nivel mondial, care va atinge aproximativ 1,228 milioane tone.

Sunt prognozate recolte mai bune în India, Vietnam, Ucraina, Tanzania [i Kenya. Produc]ii în sc\dere au Argentina, Brazilia, Paraguay [i Nigeria.

Produc]ia de porumb din Brazilia este estimat\ la 122 milioane tone, în sc\dere cu 15 milioane tone. S-a redus [i suprafa]a cultivat\ cu 0,9 milioane hectare [i va ajunge la 21,5 milioane de hectare.

Potrivit raportului din luna aprilie al Companhia Nacional de Abastecimento din Brazilia (CONAB), suprafa]a cu porumb din sezonul doi (safrinha) a sc\zut cu 1,4 milioane hectare fa]\ de anul precedent.

Principalele state produc\toare de safrinha sunt Mato Grosso (45%), Goiás (14%) [i Paraná (15%), iar al doilea sezon de recoltare va începe în luna mai pentru statele cu produc]ii de top Mato Grosso [i Paraná.

Comer]ul a sc\zut u[or, cu exporturi mai mici din Argentina, Brazilia [i Paraguay, [i importuri sc\zute c\tre Brazilia, Egipt, Israel, Malaysia [i Maroc.

:n topul exportatorilor la nivel mondial se men]ine SUA, cu 55 milioane tone (¡ 12 milioane tone), fiind urmate de>

Brazilia (51 milioane tone, mai pu]in cu 2 mil. tone)

Argentina (36 milioane tone, mai mult cu 11 mil. tone)

Ucraina (26 milioane tone)

Fed. Rus\ (5,6 milioane tone)

UE (4,2 milioane tone).

:n topul importatorilor, pe primul

Principalii produc\tori. Total> 1,228 milioane tone

loc este China, cu 23 milioane tone, urmat\ de>

UE (21 milioane tone, mai pu]in cu 2 milion de tone)

Mexic (21 milioane tone)

Japonia (15,5 milioane tone)

Vietnam (12 milioane tone)

Coreea de Sud (11,5 milioane tone)

Iran (8,6 milioane tone)

Egipt (7,5 milioane tone)

Consumul mondial este estimat s\ ajung\ la 1,216 milioane tone, mai mare cu 46 milioane tone fa]\ de anul trecut.

La licita]iile din luna aprilie, cota]iile porumbului din SUA au înregistrat o cre[tere de 11 dolari/ton\ [i au ajuns la 204 dolari/ton\.

Pre]urile din Argentina au crescut cu 14 dolari/ton\, ajungând la 204 dolari/ton\. Apari]ia d\un\torilor a redus previziunile de produc]ie.

Marii consumatori sunt>

SUA (319 milioane tone, mai mult cu 13 milioane tone)

China (307 milioane tone, mai mult cu 8 milioane tone)

Brazilia (79,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)

UE (78 milioane tone, mai mult cu 3 milioane tone)

Mexic (47 milioane tone).

Stocurile mondiale cresc la aproximativ 313 milioane tone, de la 310 milioane tone anul trecut.

pagini de Marilena R|DUCU

:n Brazilia, pre]ul a ajuns la 215 dolari/ton\, mai mare cu 16 dolari/ton\, deoarece previziunile pentru produc]ia de safrinha sunt reevaluate pe fondul reducerii suprafe]ei recoltate.

:n Ucraina pre]urile au crescut cu 10 dolari/ton\, atingând 187 dolari/ton\, fiind cele mai competitive.

CULTURI VEGETALE

Suprafe]ele întoarse în urma atacului de Tanymecus

Am solicitat Autorit\]ii Na]ionale

Fitosanitare s\ ne comunice informa]iile disponibile legate de pagubele produse, anul acesta, de d\un\torul

Tanymecus dilaticollis, în culturile de prim\var\.

Înr\spunsul s\u, ANF arat\ c\, în urma inspec]iilor efectuate de reprezentan]ii Autorit\]ii Na]ionale

Fitosanitare în teritoriu, au fost afectate de atacul de Tanymecus, într-un grad mai mare sau mai redus, 16.782,51 ha de porumb, 10.004,39

ha de floarea-soarelui [i 829 ha de sfecl\ de zah\r.

Din suprafa]a afectat\ de porumb, atacul a fost slab pe 9.556,77 ha, mijlociu - 4.337,3 ha, puternic1.237,64 ha, foarte puternic - 680,8

ha [i extrem de puternic - 970 ha. Au fost întoarse în urma atacului 1.764 ha - undeva la 0,08 - 0,09% din suprafa]a total\ înfiin]at\ cu porumb.

Din suprafa]a afectat\ de floareasoarelui> total suprafa]\ afectat\ atacul a fost slab pe 6.718,43 ha, mijlociu -2.114,38 ha, puternic - 541,58 ha, foarte puternic - 286 ha [i extrem de puternic - 344 ha.

Au fost întoarse 628 ha, aproximativ 0,05% din totalul suprafe]ei cultivate.

Dintre cele 829 de ha de sfecl\ de zah\r atacate de Tanymecus, au fost extrem de puternic afectate 100 de ha, care au [i fost întoarse.

Culturile de porumb manifest\ caren]e de fosfor

Speciali[tii Naturevo din teren au observat caren]e de fosfor la plantele de porumb în foarte multe ferme din România.

Simptomele sunt diverse, dar în general frunzele plantelor de porumb devin ro[ii-violacee începând de la vârf [i se pot întinde pe toat\ su prafa]a frunzei, cuprinzând tot aparatul foliar. Frunzele se pot usca, iar cre[terea va

fi întârziat\, afectând major produc]ia.

Cum corect\m eficient caren]ele de fosfor

Pentru deblocarea fosforului [i stimularea cre[terilor vegetative, v\ recomand\m s\ interveni]i cu>

Robert VERESS

-3 kg/ha Eenergevo -1 - 2 l/ha Kerafol NATUREVO

Recomand\rile Nufarm pentru aceast\ perioad\

Cea mai important\ verig\ tehnologic\ a acestei perioade este combaterea buruienilor din culturile de prim\var\, consider\ Vladimir Cojuhari, director de marketing Nufarm. Rezerva de ap\ din sol s-a mai îmbun\t\]it în stratul superficial, dar e departe de a se apropia de optim în profunzime.

De aceea, este esen]ial\ orice pic\tur\ de ap\ ce poate fi re]inut\, mai ales prin eliminarea concuren]ei buruienilor.

Încultura de floareasoarelui e necesar controlul atent al buruienilor graminee, indiferent de tehnologia Clearfield sau Express aleas\ pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. Fusilade Forte, din portofoliul Nufarm, erbicid care prin tehnologia

Nufarm are în portofoliu dou\ nout\]i. Erbicidul total Clinic Xtreme cu 540 de grame de glifosat acid, din sare de potasiu [i sare de izopropilamin\ ¡ un agent de umectare. Formularea este optimizat\ pentru a oferi maxim de efect per gram de substan]\ activ\. Joust este un fungicid cu o formulare avansat\ AmideACTIVE ce controleaz\ principalele boli din culturile de cereale p\ioase [i de rapi]\, dozele omologate find între 0,6 - 0,8 l/ha.

Pentru controlul d\un\torilor din culturile de porumb [i floarea-soarelui, Vladimir Cojuhari recomand\ un produs biologic - BactoSpeine DF, ce con]ine 54% Bacillus thuringiensis, subspecia kurstaki.

Bacteria este du[man natural al lepidopterelor (molii, fluturi), ac]ionând asupra larvelor imediat dup\ ce acestea încep s\ se hr\neasc\. La floarea-soarelui BactoSpeine combate Hyphantria , omida defoliatoare, iar la porumb Ostrinia.

Utilizarea BactoSpeine DF în alternan]\ cu insecticidele clasice, ce au alte moduri de ac]iune, previne apari]ia rezisten]elor. Nu las\ reziduuri [i nu necesit\ perioad\ de pauz\ dup\ recoltare. Este un produs certificat ecologic.

patentat\ ISOlink asigur\ o absorb]ie mai rapid\ [i mai eficient\ a substan]ei active fluazifop-P-butil.

Fusilade Forte este foarte selectiv cu plantele de cultur\ [i poate fi aplicat de la stadiile incipiente de dezvoltare, precum cel de 2-4 frunze, pân\ la apari]ia inflorescen]elor.

“Nu recomand\m întârzierea aplic\rii fiindc\ buruienile graminee sunt greu de controlat dup\ ce înfr\]esc, dar mai sunt situa]ii când e necesar un al doilea tratament cu graminicid, împotriva unui nou val de îmburuienare”, spune Vladimir Cojuhari.

La cultura de porumb, Nufarm are solu]ii atât pentru controlul buruienilor monocotiledonate, cât [i al celor dicotiledonate. Grami neele pot fi comb\tute cu Crew Ace, ce con]ine nicosulfuron.

Doza poate fi între 0,8 - 1,5 litri/ha, în func]ie de gradul de infestare [i de tipul de buruieni.

Doza maxim\ de 1,5 litri/ha este recomandat\ pentru monocotile perene, precum Sorghum halepensecostreiul din rizomi.

În cazul dicotilelor, se poate utiliza Dicopur D sau Dicopur TOP dac\ plantele de porumb nu au dep\[it fenofaza de 5-6 frunze.

Între 6-8 frunze este recomandat Starship, pe baz\ de mezotrione. Iar pachetul Starship Max, cu 15 litri de Crew Ace [i 10 litri de Starship, este optim pentru a combate toate buruienile, pe o suprafa]\ de 10 ha.

În cazul loturilor de hibridare e necesar\ aten]ie la boli precum Kabatiella (p\tarea în ochi a frunzelor) sau Helminthosporium (p\tarea cenu[ie a frunzelor). Controlul se realizeaz\ cu fungicidul Tazer, pe baz\ de azoxistrobin.

Robert VERESS

Vladimir Cojuhari, director marketing Nufarm

Seceta s-a reinstalat în sud, est [i sud-est

Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în perioada 20 - 26 mai 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea>

 Banat 10,5 - 34,0 l/mp<

 Cri[ana 4,2 - 43,3 l/mp<

 Maramure[ 2,6 -21,1 l/mp<

 Transilvania 0 - 22,0 l/mp<

 Oltenia 2 - 27,7 l/mp<

 Muntenia 0 - 36,0 l/mp<

 Moldova 0 - 6,2 l/mp<

 Dobrogea 0 - 2,1 l/mp.

În cultura grâului de toamn\, gradul de aprovizionare cu ap\, pe adâncimea de sol 0-100 cm, prezint\ valori satisf\c\toare [i apropiate de optim în Maramure[ [i Cri[ana, cea mai mare parte a Transilvaniei [i a Banatului, local nordul [i sudul Olteniei, estul [i sud-estul Dobrogei, sudul, izolat nord-vestul Munteniei. Rezerva de umiditate din sol se încadreaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\), în Moldova, pe suprafe]e extinse din Dobrogea [i Muntenia, local centrul [i estul Olteniei, estul, centrul [i sudul Transilvaniei, izolat nord-vestul [i vestul Banatului.

Rezerva de ap\ în stratul de sol 050 cm, în cultura de porumb, prezint\ valori satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime, în Transilvania, în cea mai mare parte a Olteniei, local vestul [i sudul Cri[anei, sudul [i estul Dobrogei, sudul, izolat nord-vestul Munte niei, nordul Banatului [i vestul Moldovei.

Deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) se înregistreaz\ în Maramure[, pe suprafe]e extinse din Moldova [i Muntenia, local nordul [i centrul Dobrogei, centrul [i estul Olteniei, vestul [i nordul Cri[anei, izolat nord-estul, nord-vestul [i vestul Banatului.

Bogdan Furfuric\ irig\ [i floarea-soarelui

Seceta pare permanent instalat\ în câteva jude]e din sudul Moldovei. Bogdan Furfuric\, pre[edintele Asocia]iei Produc\torilor Agricoli (APA) din Br\ila, spune c\ volumul precipita]iilor c\zute în ultimii patru ani nu dep\[e[te 1.000 de l/mp, iar din aceast\ cantitate jum\tate a c\zut în anul de gra]ie 2021. Începând cu 2020, Furfuric\ [i-a canalizat toate eforturile investi]ionale în iriga]ii, iar de anul acesta poate iriga 950 de ha. Nu a irigat rapi]a în toamn\ [i a ajuns s\ întoarc\ 133 din cele 160 de ha sem\nate. A[a c\ nu mai risc\ nimic> a început s\ irige [i floarea-soarelui.

pi]\ [i a decis s\ le întoarc\ înc\ din toamn\ le-a sem\nat cu grâu. Iar diferen]a, întoars\ anul acesta, o cultiv\ cu floare.

De la 1 septembrie 2023 [i pân\ acum au c\zut 180 de litri/mp, dup\ ce tot anul 2023 au fost acela[i volum. De la sfâr[it de februarie - început de martie, nu a mai plouat aproape deloc, rar prognoza e tot proast\.

“Irig\m de o lun\ [i jum\tate întruna. F\r\ iriga]ii, nu f\ceam nici grâu. Am dat o ap\ [i la porumb, iar dup\ ce am terminat de irigat grâul [i orzul ne-am mutat la floare”.

Pentru a reu[i s\ irige 95% din suprafa]a fermei s-a îndatorat la maxim.

“E singura variant\ de supravie]uire pe care o v\d”.

Cheltuiala cu iriga]iile o estimeaz\ la 1.000 de lei/ha.

motorin\ nu am de pl\tit cotiza]ie”. Se adaug\, evident, amortizarea instala]iilor de irigat.

Nici cu iriga]iile nu reu[e[te s\ fac\ produc]ii de top. Norma de irigat e 30-40 de l/ha, dar aportul din iriga]ii este 100-150 de l/ha/sezon. Asta asigur\ doar o umidificare a stratului superficial de sol, dar în profunzime este complet uscat.

“Anul trecut am irigat tot porumbul. Pe o singur\ sol\ am avut un aport hidric suplimentar, o ploaie de 30 de litri. Diferen]a de produc]ie între sola aceea [i celelalte este de aproape 5 t/ha. Adic\ 7-8 tone media la solele f\r\ acea ploaie [i 12,5 t la sola cu ploaie”.

Încearc\ s\ conserve apa în sol cu lucr\ri minime [i chiar cu sem\nat direct.

De[i înc\ tân\r (tocmai ce a împlinit 48 de ani), Furfuric\ este un fermier experimentat - face agricultur\ de 29 de ani. Sper\ ca vremea s\ aib\ o ciclicitate [i s\-[i revin\, dar nu-[i aminte[te de o secet\ atât de crunt\ [i de îndelungat\.

"Înainte de 2020 ne plângeam de secet\ când aveam 400 de litri într-un an. Doar în 2011 au mai fost undeva între 200 [i 300 de litri. Atunci, nu a plouat deloc din martie-aprilie pân\ în noiembrie, dar apoi vremea [i-a revenit. Iar înainte [i ulterior, pân\ în 2020, problema erau b\ltirile”.

P\streaz\ de 10 ani o structur\ a culturilor simpl\, cu grâu, orz [i rapi]\ pe 60% din suprafa]\, iar 40% culturi de prim\var\.

Vreo 60 de ha care au fost cu ra-

“280 de lei e cotiza]ia anual\ la sta]ia de pompare. Se adaug\ costul apei, 300-400 de lei, energia - avem instala]ii [i cu motorin\ [i cu electricitate, iar costul este cam la fel, fiindc\ acolo unde folosesc motopomp\ cu

“Fac no-till chiar de 5-6 ani, înainte de seceta mare. Sem\n direct porumbul, floarea-soarelui cultura dubl\, soia cultur\ dubl\. Ar\tur\ fac pe 20% din suprafa]\”.

Robert VERESS

“N-au fost precipita]ii deloc în toamn\, iar cine nu a irigat pentru r\s\rire a pierdut cultura. Nu a fost densitatea necesar\ pentru a se spera la produc]ii viabile. Ploile au venit târziu, prin noiembrie. Pe la începutul lunii decembrie a fost un ger cu temperaturi sub minus 10 grade, plantele erau în cotiledoane [i au pierit”.

Bogdan Furfuric\

Noul fungicid Rasput combate bolile de sezon la rapi]\

Anul acesta, martie [i aprilie au înregistrat valuri repetitive de c\ldur\, mult peste media perioadei, în timp ce luna mai a debutat cu o vreme nefiresc de rece, marcând un sezon supus oscila]iilor mari de temperaturi în timp scurt. Drept urmare, mul]i s-au confruntat cu o înflorire mai timpurie la rapi]\, provocat\ în mod cert de condi]iile meteorologice anormale.

Unstudiu academic* a ar\tat c\ dez voltarea Sclerotinia sclerotiorum în cultura de rapi]\ este efectul direct al înc\lzirii globale. Astfel, noul registru climatic amplific\ poten]ialul de atac al acestui patogen, precum [i nivelul de presiune a infec]iei.

Pe plan european, putregaiul alb se num\r\ printre principalele boli ale rapi]ei, cu pierderi de produc]ie de peste 30%, atunci când patogenul întâlne[te condi]ii favorabile de temperatur\ [i umiditate.

De exemplu, devansarea anumitor fenofaze (cum sunt îmbobocitul [i începutul înfloritului) este cauzat\ de cre[terea anormal\ a temperaturilor, iar speciali[tii estimeaz\ c\, din acest motiv, în anii ce urmeaz\, perioada rapi]ei în floare se va prelungi, întrucât sfâr[itul înfloritului nu va înregistra o evolu]ie la fel de rapid\.

De ce ar reprezenta aceasta înc\ o problem\? Pe durata înfloritului, riscul de infec]ie cu Sclerotinia sclerotiorum atinge cel mai ridicat nivel, deoarece patogenul ierneaz\ în sol sub form\

de sclero]i, iar prim\vara elibereaz\ ascospori care se împr\[tie pe plant\ [i germineaz\, în special, pe petale. La momentul c\derii, o parte dintre petalele purt\toare de spori r\mân pe frunze, unde intr\ în contact cu ]esuturile vegetale ale acestora. Astfel, infec]ia p\trunde în plant\. Simptomele bolii sunt vizibile prin petele albe de pe tulpin\, care, în timp, avanseaz\ c\tre partea superioar\ a plantei, c\tre silicve. P\r]ile afectate se frâng [i, în final, se usuc\.

Sclerotinia nu este singura amenin]are a perioadei în curs. Efectele alternariozei (Alternaria brassicae ) asupra produc]iilor variaz\ de la 10% la peste 30% în solele cultivate cu rapi]\, ponderea daunelor depinzând de nivelul tehnologiilor aplicate [i de rezisten]a genetic\ a hibridului la boli [i la scuturare. Condi]iile actuale de temperatur\ oscilant\ (18 - 24°C) [i umiditate ridicat\ favorizeaz\ dezvoltarea bolii, care atac\ silicvele, provocând cr\pa rea acestora [i, drept urmare, scuturarea semin]elor.

Un nou fungicid sistemic la rapi]\, pe baz\ de boscalid> RASPUT

De la începutul utiliz\rii sale, substan]a activ\ boscalid s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente în combaterea unui spectru larg de boli la un num\r mare de culturi. RASPUT este un fungicid sistemic de nou\ genera]ie, pe baz\ de boscalid în cantitate ridicat\ (500 g/kg), care prezint\ eficacitate ridicat\ împotriva bolilor de sezon la rapi]\, respectiv a Sclerotinia sclerotiorum [i a alternariozei ( Alternaria brassicae).

Produsul ac]ioneaz\ atât preventiv, împiedicând germinarea sporilor, cât [i curativ, oprind dezvoltarea miceliului ciupercilor patogene [i blocând

sporularea.

Speciali[tii Kwizda Agro recomand\ aplicarea în doz\ de 0,2 - 0,5 kg/ha, într-un volum de ap\ de 100400 l/ha, în func]ie de presiunea de infec]ie, de momentul interven]iei [i de num\rul de tratamente (maximum 2/sezon). Perioada optim\ de aplicare este de la apari]ia mugurilor florali pân\ la sfâr[itul înfloritului.

Avantaje în plus În plus fa]\ de efectul puternic fungicid, Rasput prelunge[te efectul de stay - green.

Aplicat de la pornirea în vegeta]ie prim\vara, respectiv de la începutul alungirii tulpinii, RASPUT are eficacitate [i împotriva putregaiului negru –uscat ( Leptosphaeria maculans ) la rapi]\. Daunele provocate de acest patogen sunt considerabile (pot dep\[i 30% din produc]ie). Boala se manifest\ ca un cancer al tulpinii, sub form\ de leziuni necrotice, care genereaz\ cr\p\turi la baza plantei, provocând frângerea acesteia. Pe frunzele tinere este vizibil sub fom\ de pete necrotice, cu picnidii, care, în timp, conduc la senescen]a timpurie a plantelor.

*”Significance of Direct and Indirect Impacts of Temperature Increase Driven by Climate Change on Threat to Oilseed Rape Posed by Sclerotinia sclerotiorum”, by Marek Wójtowicz (Plant Breeding and Acclimatization Institute—National Research Institute in Radzików, Poland) and Andrzej Wójtowicz (Institute of Plant Protection—National Research Institute, Poznan, Poland)

Tehnologii esen]iale la culturile

Aurelian PALADE director tehnic Agro-Est Muntenia

Combaterea fitotoxicit\]ii ce apare inerent în urma erbicid\rii postemergente, prevenirea caren]elor de bor [i de macroelemente înc\ dinaintea

înfloritului, sunt verigi tehnologice esen]iale pentru cultura florii-soarelui.

În cazul porumbului, deosebit de important\ este combaterea caren]elor de zinc, azot [i fosfor.

FLOAREA-SOARELUI

Combaterea fitotoxicit\]ii cauzate de erbicidare

Majoritatea erbicidelor postemergente are un efect fitotoxic inerent, chiar dac\ acestea sunt selective fa]\ de cultur\ [i poate fi accentuat\ de con di]iile meteorologice nefavorabile, lucr\rile agrotehnice necorespunz\toare, supradozarea erbicidelor, dep\[irea momentului optim de aplicare.

Dac\ în momentul aplic\rii condi]iile meteorologice sunt nefavorabile, frunzele îng\lbenite, cu activitate fotosintetic\ insuficient\, î[i vor men]ine metabolismul la un nivel sc\zut, incapabil s\ sus]in\ cre[terea rapid\ a plantelor, un num\r mai mare de zile, cu impact negativ asupra viitoarelor produc]ii.

Studii de specialitate citeaz\ pierderi de produc]ie de pân\ la 20%, la cultura florii-soarelui, determinate de erbicidarea postemergent\. Simptomele în urma erbicid\rii sunt> oprirea temporar\ a cre[terii, sc\derea fotosintezei, gofrarea [i îng\lbenirea frunzelor, accidental necrozarea ]esuturilor. Toate aceste efecte sunt tranzitorii [i pot fi mai accentuate dac\ plantele cresc în condi]ii de stres abiotic (c\ldur\ excedentar\, deficit de umiditate, secet\).

Exist\ dovezi [tiin]ifice c\ aplicarea de biostimulatori pe baz\ de aminoacizi produce o ameliorare a simptomelor cauzate de erbicid\rile postemergente la floarea-soarelui.

Pentru a ajuta plantele s\ î[i reia cât mai rapid metabolismul normal dup\ erbicidare, Agro-Est Muntenia ofer\ o gam\ variat\ de biostimulatori> Plyaminol Bio SL, Terra PLlus FLluid 10-2-3, Plyaminol 30, Amino Power 50, Amino Power Plus, N140.

Prevenirea caren]elor de bor

Caren]ele de bor, odat\ instalate la plantele de floarea-soarelui, nu mai pot fi corectate. De aceea, borul trebuie aplicat preventiv.

Accesibilitatea borului din sol scade odat\ cu cre[terea reac]iei solu-

lui. Cele mai clare simptome ale caren]ei cu bor apar pe ]esuturile de cre[tere [i pe frunzele tinere.

Produsele recomandate de compania Agro-Est Muntenia, pentru prevenirea caren]ei de bor, stimuleaz\ polenizarea în mai multe moduri> cresc capacitatea anterelor de a produce polen, cresc viabilitatea polenului, stimuleaz\ germinarea polenului, cresc tubul polinic, cresc con]inutul de zaharuri din nectar cu rol important în atragerea polenizatorilor.

Ulterior, cresc num\rul de flori fertile pe plant\, reduc c\derea florilor, cresc stabilitatea pere]ilor celulari, stimuleaz\ fotosinteza [i sinteza hormonal\, diviziunea [i alungirea celulelor, metabolismul proteic [i al carbohidra]ilor, contribuie la transportul asimilatelor în plant\.

Pentru prevenirea unei eventuale caren]e de bor, înainte sau în stadiul de butonizare, se pot aplica urm\toarele produse> Groplan A Plus, Azofol Boron, Boron Extra, Boron Extra Eco, Gel B-Mo-Mg, Basofoliar Olio Flo.

În stadiul de butonizare, pentru stimularea fecund\rii polenului [i a fructific\rii, sunt recomanda]i biostimulatorii pe baz\ de fenoli> Actiflower [i Biostim.

Prevenirea caren]elor nutritive la înflorit

Plantele nu pot compensa caren]ele elementelor nutritive din fazele ini]iale de cre[tere. Dac\ ele nu sunt bine aprovizionate cu NPK în perioada form\rii primordiilor florale, vor rezulta mai pu]ine flori, iar produc]iile vor fi mai mici, chiar dac\, ulterior, condi]iile de nutri]ie se îmbun\t\]esc.

de floarea-soarelui [i porumb

Când au 5-6 perechi de frunze, plantele de floarea-soarelui prezint\ cel mai rapid ritm de cre[tere, acumulând pân\ la 200 kg/ha/zi de biomas\. Apari]ia butonului floral marcheaz\ începutul perioadei sensibile la stresul hidric.

Temperaturile mai ridicate din perioada umplerii semin]elor induc o cre[tere a procentului de semin]e seci [i reducerea con]inutului de ulei.

Seceta manifestat\ cu 20 de zile înainte [i 20 de zile dup\ înflorire scade puternic randamentul culturii.

Deoarece, în timpul înfloritului, floarea-soarelui poate absorbi cel pu]in 3-4 kg N/ha/zi, acolo unde exist\ dotarea necesar\ intr\rii în cultur\, înainte de înflorit [i doar în condi]iile în care plantele nu sunt stresate excesiv, recomand\m aplicarea foliar\ a unuia dintre urm\toarele produse> Multi-N, Nutrino Pro sau N28.

PORUMB

Prevenirea caren]ei de zinc În cazul porumbului, deosebit de important\ este identificarea [i monitorizarea, în fiecare an, a parcelelor unde plantele prezint\ simptome ale caren]ei de zinc, pentru a [ti cu exactitate unde trebuie aplica]i, preventiv, fertilizan]i foliari care s\ con]in\ acest microelement. Primele simptome ale unei eventuale caren]e cu zinc pot fi observate înc\ de la primele stadii ale culturii, 3-6 frunze, motiv pentru care, în acest interval aplic\m un fertilizant foliar cu zinc. În parcelele cu caren]e, Agro-Est Muntenia recomand\ aplicarea foliar\ a unuia dintre urm\toarele produse> ZMC Grow, ZIimac Pro, ZM Grow, Kingfol ZN.

Prevenirea caren]elor de azot [i fosfor

Când plantele de porumb au 6 frunze complet formate are loc dezvoltarea mugurilor viitorilor [tiule]i, iar o eventual\ caren]\ de azot prezent\ în acest interval poate plafona viitoarea produc]ie, fenomen indus chiar de plantele care percep aceast\ deficien]\ nutri]ional\. Din acest motiv, pentru acest interval fenologic, îndeosebi în condi]iile unui deficit de umiditate din sol, când nu se pot dizolva suficient îngr\[\mintele granulate încorporate, am introdus în schemele de tratamente foliare unul dintre urm\toarele produse pe baz\ de azot> Multi-N, Nutrino Pro, Azofol, N28. Dac\, din ra]ionamente economice, cantit\]ile de îngr\[\minte granulate pe baz\ de azot, încorporate în sol, au fost sc\zute, exist\ motive întemeiate s\ aplic\m fertilizan]i foliari cu azot, în 3-4 treceri, respectiv în stadiile de 3-5 frunze, 6-8 frunze, 8-10 frunze [i 12-14 frunze (dac\ dotarea fermei permite).

Aceste aplic\ri de fertilizan]i foliari nu vor compensa cantitatea total\ de substan]\ activ\ de azot, care ar trebui aplicat\ pentru atingerea unei anumite recolte scontate. Dar, pe fondul unui deficit de umiditate [i al sc\derii cantit\]ii de îngr\[\minte granulate din sol, încerc\m s\ prelungim perioadele active fiziologic, în care plantele s\ poat\ metaboliza o surs\ mic\, dar valoroas\ de azot, preluat direct foliar. Asta, pentru c\ azotul existent în sol nu poate fi dizolvat pentru a fi preluat în cantit\]i suficiente de c\tre r\d\cini.

În plus, aplicarea unui fertilizant foliar cu fosfor în stadiul de 6 frunze a

porumbului previne o eventual\ caren]\ de fosfor în stadiile urm\toare, cu consum maxim, îndeosebi în perioadele cu diferen]e termice mari între zi [i noapte, a[a cum s-a întâmplat în ultimele s\pt\mâni în România. Pentru atingerea acestui obiectiv, compania Agro-Est Muntenia, recomand\ aplicarea foliar\ a produsului Novaphos.

Ca regul\ general\, aplicarea de fertilizan]i foliari [i biostimulatori se face doar în afara momentelor de stres abiotic sau biotic ale culturilor. Aplica]i înainte de instalarea unor condi]ii de stres atât fertilizan]ii foliari, cât [i biostimulatorii vor cre[te rezisten]a plantelor, în timp ce aplicarea acestora dup\ consumarea perioadei de stres va ajuta la refacerea mult mai rapid\ a plantelor, din punct de vedere fiziologic [i metabolic.

Nu se recomand\ aplicarea fertilizan]ilor foliari [i a biostimulatorilor împreun\ cu erbicidele, în primul rând din cauza efectelor antagonice generate în plante [i în al doilea rând a riscului ca biostimulatorul s\ creasc\ foarte mult cantitatea de erbicid absorbit în plantele de cultur\. Efectul de fitotoxicitate, manifestat în aceste condi]ii, poate fi cu atât mai evident [i mai d\un\tor pentru plantele de cultur\, cu cât condi]iile meteorologice sunt mai nefavorabile.

Se pot aplica fertilizan]i foliari împreun\ cu fungicide [i insecticide, cu obligativitatea de a citi cu aten]ie [i respecta eventualele incompatibilit\]i de amestec, men]ionate pe etichetele produselor.

Noua tehnologie N-LEAF.

Cel mai bun azot din 2 surse naturale

O recomandare important\ în domeniul fertilizan]ilor pe baz\ de azot vine de la compania Agronutrition, recu noscut\ pentru competen]a de a dezvolta produse dedicate nutri]iei plantelor, cu performan]e de excep]ie în câmp. Dup\ inova]ia AZO-Speed Amino, fertilizant foliar cu dou\ tipuri de azot lichid, cercet\rile din ultimii 10 ani au avut drept rezultat lansarea N-LEAF, o tehnologie inovatoare care are la baz\ microorganisme naturale cu rol în captarea azotului atmosferic [i utilizarea lui drept resurs\ suplimentar\ pentru plante.

Ana Vân\toru, Director Produs Fertilizan]i Speciali la Kwizda Agro Romania (distribuitor exclusiv al N-LEAF [i AZO-Speed Amino), explic\ prin ce se diferen]iaz\ noul produs [i care sunt avantajele concrete pe care le ob]in fermierii, utilizându-l.

Fixarea azotului atmosfericechivalentul a 30 kg N/ha realocate culturii

“Când vorbim despre N-LEAF, ne referim la o tehnologie de nivel superior, care capteaz\ azotul atmosferic în plant\ [i cre[te disponibilitatea acestui macroelement esen]ial pentru culturile noastre. Prin modul unic de ac]iune, N-LEAF realoc\ echivalentul a 30 kg de azot/ha, suplimentând astfel nutri]ia aplicat\ foliar sau la sol. Acest surplus este asimilat foarte u[or de c\tre plant\, care nu mai consum\ energie suplimentar\ în timpul proceselor metabolice. Avem rezultate concrete la rapi]\, cum reiese din fotografie.”

Inova]ie cu 3 tulpini diferite de la 2 bacterii benefice

“Inova]ia const\ în selec]ia a 3 tulpini derivate din 2 bacterii benefice Methylobacterium [i Arthrobacter, în cea mai mare concentra]ie disponibil\ la acest moment (3 x 109 unit\]i formatoare de colonii pe ml) [i care ac]ioneaz\ în simbioz\ cu planta.

Methylobacterium sunt bacterii care colonizeaz\ în principal filosfera, îns\ pot p\trunde [i în interiorul plantei, prin stomate sau prin r\ni mici [i pot coloniza spa]iile intercelulare din mezofil< acestea se hr\nesc cu metanolul eliberat prin stomate, contribuind astfel [i la stabilitatea pere]ilor celulari.

Bacteriile Methylobacterium ajut\ la fixarea calciului, ceea ce face ca ]esuturile vegetale s\ fie mai puternice [i mai pu]in expuse la daunele cauzate de radia]iile UV sau de factori mecanici cum sunt vântul sau precipita]iile abundente. De asemenea, capteaz\ azotul din atmosfer\, într-o form\ ce poate fi absorbit\ [i utilizat\ de c\tre plante.

Arthrobacter reprezint\ o specie de bacterii care produc efecte benefice pentru plante prin metabolizarea zaharurilor [i carbohidra]ilor elibera]i de frunze. Aceasta sus]ine cre[terea plantelor prin mai multe procese specifice, cum este produc]ia de fitohormoni, în special auxin\ de tip IAA (acidul indolil3-acetic, forma principal\ de auxin\ g\sit\ în plante) [i cresc sinteza de polizaharide.

Sinergia celor 2 bacterii benefice - nutri]ie [i protec]ie

“{tim c\ fiecare dintre cele dou\ bacterii benefice are propriul rol, dar,

ac]ionând în tandem, au capacitatea de a produce fitohormoni (auxine [i citochinine) care sus]in dezvoltarea vegetativ\ [i ajut\ sistemul radicular s\ asimileze un volum mai mare de ap\ [i nutrien]i. Prin acest proces, N-LEAF cre[te masa foliar\, îmbun\t\]e[te activitatea fotosintetic\ [i stimuleaz\ rezisten]a la stres a plantelor.

Cele dou\ bacterii componente ale N-LEAF colonizeaz\ frunza [i produc metabolitul acetion\, datorit\ c\ruia p\trunderea agen]ilor patogeni în plant\ este îngreunat\, iar rezisten]a plantelor la boli cre[te.”

Formulare lichid\, unic\ pe pia]\, cu utilizare facil\ [i imediat\

“Cele dou\ bacterii din produs sunt deja activate, N-LEAF prezentându-se sub form\ lichid\, gata de utilizare. Specialistul care efectueaz\ tratamentul în câmp nu trebuie s\ întreprind\ ac]iuni suplimentare, produsul putând fi utilizat imediat [i foarte u[or.

N-LEAF se difuzeaz\ pe frunz\ sub forma unui film pigmentar, procedeu prin care bacteriile î[i asigur\ autoprotec]ia fa]\ de factorii de mediu.”

Concluzii [i recomand\ri utile

“Cele 3 tulpini ac]ioneaz\ complementar, nu au caracter patogenic, sunt endofite (pot p\trunde u[or în frunz\, colonizând întreaga plant\), sunt eficiente în captarea [i fixarea azotului atmosferic, rezist\ la ac]iunea factorilor de stres externi [i se pot adapta la un num\r foarte mare de culturi.

De exemplu, perioada actual\ este propice pentru aplicarea N-LEAF la porumb, floarea-soarelui [i cartof, în doz\ de 0,5 l/ha. Foliajul plantelor trebuie s\ fie suficient de dezvoltat, iar solu]ia s\ nu con]in\ clor. N-LEAF nu se aplic\ odat\ cu erbicidele.”

Platforma Probstdorfer promite, în pofida unor accidente

La Modelu, C\l\ra[i, companiile

Probstdorfer, Alcedo [i Yara au organizat anuala Zi a Câmpului, pentru prezentarea soiurilor de p\ioase [i a tehnologiilor folosite. Condi]iile nu au fost tocmai ideale pentru o demonstra]ie impecabil\, îns\ organizatorii au considerat c\ invita]ii vor aprecia faptul c\ nu s-a încercat cosmetizarea realit\]ii.

Problemele din platform\ au atât cauze incontrolabile, cât [i cauze ce au sc\pat de sub control, din motive obiective sau subiective.

În primul rând, apa, principalul factor limitativ al produc]iei, a cam lipsit la Modelu. În zon\ au c\zut doar 240 de litri de precipita]ii/mp, de la 1 octombrie pân\ în prezent, cam jum\tate din cantitatea primit\ de ferme situate la distan]e nu foarte mari, în orice direc]ie.

A fost secet\ aproape total\, de la data sem\natului (începutul lunii octombrie) pân\ în noiembrie. Acest fapt a întârziat r\s\rirea, care s-a produs în a doua [i în a treia decad\ a lunii noiembrie.

Pe de o parte, a fost bine, fiindc\ nu au mai existat atacuri de afide [i de mu[te ale cerealelor, care, pu]in mai la nord, la Drajna, au fost foarte puternice.

Pe de alt\ parte, a fost r\u, fiindc\ nu s-a putut realiza erbicidarea de toamn\, iar câmpul s-a îmburuienat. În al doilea rând, dimensiunile reduse ale platformei pun o sumedenie de probleme, începând cu rota]iile

foarte scurte, de doar doi ani, fapt ce cre[te presiunea de buruieni, boli [i insecte, [i continuând cu posibilit\]ile limitate de efectuare a lucr\rilor.

Din cauza dimensiunii mici a platformei, sem\natul s-a realizat cu o sem\n\toare mic\, clasic\, de 4 metri, f\r\ preg\tire. Prin urmare, ulterior, a fost nevoie de înc\ o trecere, cu un combinator.

Sem\natul s-a realizat la adâncimea de 3,5-4 cm, iar aceasta ar putea fi o cauz\ suplimentar\ a r\s\ririi întârziate.

“Sem\natul trebuia s\ se fac\ la 23 cm! Nu îngrop\m s\mân]a, altfel planta consum\ energie prea mult\ pentru r\s\rire!”, i-a sf\tuit pe cei prezen]i Marian Butoianu, director tehnic Alcedo.

La sem\nat s-au aplicat 200 de kg de îngr\[\minte starter tip DAP. Ulterior, în vegeta]ie, fertilizarea s-a completat cu 250 kg de azotat de amoniu, într-o singur\ trecere.

La debutul prim\verii, seceta a continuat, iar temperaturile au fost foarte oscilante. Erbicidul graminicid

Fenova a fost aplicat timpuriu, dar controlul buruienilor a fost doar par]ial, din cauza vremii reci [i a utilajului folosit - o ma[in\ de tratamente cu l\]ime de 36 de metri, inadecvat\ dimensiunilor solei. Acela[i lucru (eficacitate par]ial\) s-a întâmplat [i în cazul tratamentului împotriva bolilor, realizat cu fungicidul Salvator, pe baz\ de tebuconazol.

Ulterior, buruienile cu frunza lat\ au fost controlate cu succes, în urma aplic\rii cu drona a erbicidului Starane Super (fluroxipir). Pentru T2 s-a folosit fungicidul Impulse Pro, în doz\ de 0,8 l/ha.

Concomitent cu fungicidele s-au aplicat [i insecticide de contact> Faster Delta (T1), respectiv Faster Gold (T2).

Dup\ toate aceste tratamente, câmpul a r\mas infestat cu odos (Avena fatua) [i frunzele aveau marcajele specifice atacurilor de Septoria tritici [i Lema melanopa (gândac b\los).

Totu[i, se a[tept\ la o medie de 7 t/ha, în aceast\ platform\.

Robert VERESS

Marian Butoianu, director tehnic Alcedo

CRE{TEREA ANIMALELOR

Frica de pesta porcin\ african\

În prima decad\ a lunii mai, au fost eutanasia]i peste 11.500 de porci de la ferma din Negreni, aflat\ lâng\ Scornice[ti, jude]ul Olt.

“A[a se întâmpl\ - vine c\ldura [i cre[te inciden]a focarelor de pest\ porcin\ african\”, spune Mary Eugenia Pan\, pre[edinta Asocia]iei Cresc\torilor [i Exportatorilor de Bovine, Ovine [i Porcine din România (ACEBOP). “Este o boal\ care evolueaz\ în din]i de fier\str\u. Adic\ se manifest\ intens în anumite perioade [i scade brusc în alte perioade, dup\ care iar revine la fel de agresiv. Au ap\rut multe cazuri [i în sudul Italiei. Noroc c\ italienii [i-au revizuit politica, la fel ca spaniolii> au trecut de la combinate uria[e la ferme mici. Statul s-a implicat [i le-a dat bani ca s\ renun]e la fermele mari, adic\ revenirea la ferma de familie. În Spania, merge de 10 ani. Spaniolii cresc porcii gra[i în p\dure [i înc\ nu renun]\ la tehnologie. Fermierii spanioli mari î[i disip\ efectivele în ferme mai mici, dar Spania are [i ferme de familie cu 1015 porci. Ei respect\ legea fiindc\ primesc ajutor de la Bruxelles, dar [i de la guvernul lor.”

Vaccinul american, ajuns la noi pe filier\ vietnamez\, nu este admis pe continent. Ursula von der Leyen, pre[edinta Comisiei Europene, nu aprob\ alt produs pân\ când nu va fi realizat vaccinul din Spania. Orice vaccin poate fi acceptat în UE numai dac\ are aprobarea EMA (European

Medicines Agency).

“Vaccinul spaniol este produs pe un proiect european cu numai dou\ milioane de euro, spune Mary Pan\. Cum s\ la[i concuren]a s\ vin\ la tine? Mai bine la[i s\ moar\ porcii... Noi primim ajutorul pentru reproduc]ie [i bine c\ func]ioneaz\. Asta e politica statului român> s\ facem ferme de reproduc]ie, cât mai repede [i cât mai multe. Nedumerirea mea este c\ s-au înscris foarte pu]ini fermieri pentru asemenea investi]ii. Doar 38 de fermieri. Frica de boal\ este explica]ia.”

Fermierii de la ACEBOP se afl\ deja în stadiul de finalizare a investi]iilor în ferme de reproduc]ie. Modernizarea trebuie încheiat\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie ca s\ poat\ popula.

“Sprijinul financiar este consistent - 80% din valoarea total\, iar fermierul vine cu 20%. Unii fermieri nu

Justin Paraschiv, fondatorul Carmistin (foto), unul din cei mai mari juc\tori din pia]a c\rnii [i din industria alimentar\, a investit masiv în ferme de reproduc]ie în aceast\ perioad\ - [i la porci, [i la p\s\ri. Are [i dou\ abatoare în lucru, pentru pas\re [i porc. Paraschiv l-a angajat ca director pentru dezvoltare la Carmistin pe Bogdan Grama, care a condus Abatorul de la Peri[ 20 de ani. Cu o cifr\ de afaceri de peste 1 miliard de lei, Carmistin devine unul din cei mai mari investitori din România în industria alimentar\. Grupul controlat de Justin [i Andra Paraschiv are în curs de derulare investi]ii de 250 de milioane de euro în produc]ia de carne. Ei au lansat [i o revist\ a grupului Carmistin despre afacerile din domeniul cre[terii p\s\rilor [i a porcilor. Justin Paraschiv a pornit de la un abator de p\s\ri, cu [apte ferme de g\ini în Vâlcea [i dou\ de porci. Ast\zi, a dep\[it Premium Porc [i a urcat pe locul al doilea, dup\ Smithfield. Peste un an, dup\ deschiderea abatorului, sper\ s\ dep\[easc\ [i Smithfield.

Mary Eugenia Pan\, pre[edinte ACEBOP

s-au angajat în acest program, iar al]ii nu au mai populat [i au preferat s\ închirieze fermele. ACEBOP a profitat de situa]ie."

Viorel PATRICHI

Nutrientul - cel mai mare produc\tor de furaje din România

Membr\ în Asocia]ia Na]ional\ a Fabrican]ilor de Nutre]uri Combinate (ANFNC), compania Nutrientul este perla coroanei în domeniul furajelor de la noi din ]ar\. "Da, cel mai tare din parcare", se ironizeaz\ Iosif Pazuric, fondatorul afacerii, dar recunoa[te [i el c\ este concuren]\ mare în domeniu.

Nutrientul a fost fondat în 1972, când era mare nevoie de asemenea fabrici. În 1991, Iosif Pazuric, directorul fabricii de nutre]uri combinate, a privatizat societatea prin metoda MEBO. A fost un caz fericit pentru c\ omul a continuat dezvoltarea [i modernizarea societ\]ii. Este [i azi ac]ionar majoritar.

În 2007, printr-un proiect de fonduri europene, a modernizat complet întreaga linie de fabrica]ie, cu echipamente de ultim\ genera]ie, importate din Elve]ia [i din Germania.

Acum, fabrica are o capacitate de produc]ie de furaj granulat de 20 de tone pe or\ (480 de tone în 24 de ore). :n paralel, a dezvoltat o logistic\ uria[\, cu baze de recep]ie, de stocare [i de condi]ionare a cerealelor.

Pe lâng\ silozurile de beton, deja existente, cu o capacitate de stocare de 11.000 tone, tot printr-un proiect

Iosif PAZURIC, Nutrientul

"Avem 10 milioane de hectare de culturi agricole [i cre[tem în România doar 4 milioane de porci pe an, în timp ce Belgia are 3 milioane de hectare culturi agricole [i cre[te 10 milioane de porci pe an. Produc]ia de porc românesc acoper\ doar 25% din necesarul de consum din ]ar\, restul este import."

de fonduri europene, a amplasat lâng\ fabric\ o baz\ de stocare, uscare [i condi]ionare pentru cereale, cu o capacitate de uscare de 400 tone pe zi [i o capacitate de stocare de 9.000 tone.

În anul 2011, cu ajutorul unui program de fonduri europene, a construit Cereal Feed, o baz\ de recep]ie, uscare [i condi]ionare pentru cereale în satul Ciumeghiu, cu o capacitate de uscare de 500 tone / 24 ore [i o capacitate de stocare de 9.000 tone. În 2007, a modernizat lâng\ fabric\ un fost FNC, unde a construit o sta]ie de extrudare a boabelor de soia, cu echipamente moderne din America. Fabrica are o capacitate de 24 de tone în 24 de ore [i o capacitate de stocare de 5.000 tone.

Cu o cifr\ de afaceri de 60 de milioane de euro pentru tot grupul, Nutrientul a devenit, în timp, o afacere redutabil\.

“Producem 9.000 de tone de nutre]uri combinate pe lun\, din care 25-30% vindem la alte companii din ]ar\, spune Iosif Pazuric, proprietarul acestui grup. Noi oferim furaje pentru porc [i pas\re - pui de carne, purcei, pentru toate categoriile de vârste. E greu s\ p\trundem în Ungaria [i s\ vindem acolo”.

Iosif Pazuric a dezvoltat în paralel propria zootehnie. S-a implicat în cre[terea p\s\rilor [i a porcilor. În fermele lui Iosif Pazuric, cresc 7 milioane de p\s\ri pe an - pui broiler [i g\ini de ou\ pentru reproduc]ie - 60.000 de exemplare. Dup\ ce legile reproduc]iei au devenit aplicabile, a reu[it s\ fac\ investi]ii în ferme de reproduc]ie pentru ambele specii. Investi]iile cumulate se ridic\ la aproximativ 5 milioane de euro doar pentru reproduc]ie. :n cazul g\inilor, este vorba de o ferm\ pentru p\rin]i, fiindc\ bunici nu are nimeni în România.

Viorel PATRICHI

Zootehnia calmeaz\ [ocurile din cultura mare

Crizele diverse prin care trece agricultura l-au convins pe Bogdan Pantazi, proprietarul AgroComplex Lunca Pa[cani, c\ op]iunea pentru zootehnie a fost salutar\. De aceea, crede c\ strategia afacerii lui a fost una corect\ în timp. Cu zootehnia, poate ]ine sub control costurile de produc]ie [i pre]urile de vânzare.

mai buni tauri din lume [i avem de unde alege.

Are 1.600 de vaci, din care mulge 500. Vinde laptele la fabrica Almera Bac\u [i spune c\ prime[te un pre] rezonabil, la media pie]ei.

“Ungaria subven]ioneaz\ transportul laptelui. Pre]ul laptelui la poarta fermei este acela[i la noi [i la ei. Nu [tim nimic despre subven]iile lor secrete”, spune Pantazi.

ven]ional.

P\streaz\ t\ura[ii de Holstein pân\ la 450 kg. Îi vinde la Abatorul din Liteni al lui Vasile Ple[ca.

Cu ani în urm\, a declan[at un program de carne împreun\ cu Florin Stanciu. A pornit de la metisarea cu material seminal a tuturor vacilor de toate culorile cu tauri din rasa Charolais. Vrea s\ cumpere [i exemplare de Angus.

Pe termen lung, zootehnia absoarbe [ocurile din afacerile din domeniul agriculturii. {i atunci, este mai bine ca ferma s\ fie integrat\ decât s\ ai numai cultur\ mare”, spune Bogdan Pantazi. AgroComplex Lunca Pa[cani are 130 de angaja]i, din care 30 au studii superioare.

Bogdan Pantazi a depus un proiect pentru ferma de vaci, dar concuren]a este acerb\ pentru finan]are. Proiectele dep\[esc de cinci-[ase ori suma alocat\ de guvern. S-au preferat formele asociative, în detrimentul fermelor individuale. Ministrul Florin Barbu a promis realoc\ri, iar fermierii a[teapt\.

Bogdan Pantazi are cinci dozatoare unde vinde laptele cu 5 lei litrul. A fost 6 lei [i a renun]at la un leu dup\ ce sa cerut plafonarea pre]urilor. Face parte din asocia]iile Holstein Ro [i din ACBCR. El crede c\ ar trebui s\ avem tauri proprii fiindc\ au venit la noi cei

:mpreun\ cu inginerul zootehnist Florin Stanciu, administratorul fermei zootehnice, formeaz\ o echip\ sudat\ înc\ de la începutul afacerii. Mulge vacile de dou\ ori pe zi cu o sta]ie Westfalia 2 x 12. Au investit 500.000 de euro pentru bun\starea animalelor> saltele, covoare de cauciuc pe alei, ca s\ nu mai calce pe betoane. Au importat covoarele din Irlanda. Florin Stanciu a înlocuit fierul cu plasticul pentru ca vacile s\ nu sufere de frig, s\ nu mai fie suprafe]e contondente pntru animale.

“Alt\dat\, aveam 40-50 de vaci cu probleme de podotehnie. Acum avem doar 5% probleme cu picioarele vacilor. Necazurile au disp\rut dup\ ce am înlocuit fierul din cu[et\. APIA se laud\ c\ face pl\]i, dar sprjinul de bun\stare [i ANT nu au ajuns înc\”, spune Florin Stanciu.

Cump\r\ materialul seminal de la Alta Genetics, societatea lui Vali Pchi]anu, [i de la compania american\ World Wide Sires.

Vi]elele de pr\sil\ primesc 3 zile colostru controlat, apoi li se d\ lapte 3 luni, la care se adaug\ fân de lucern\. Dup\ 3 luni, le separ\ pe grupuri pân\ la inseminare, când au 12 luni [i 350 kg. Folose[te material sexat pentru primele dou\ f\t\ri, apoi material con-

“Charolais are [i distocii la f\tare. Este o vac\ foarte bun\, dar nu e atât de marchetat\ ca vaca Angus”, crede Bogdan Pantazi.

Afacerea cu vaca de carne

Vacile de carne au un grajd separat, pe care l-au construit chiar ei în 2022. Are o capacitate de 600 de animale. Este înalt, spa]ios [i luminos. Aici se afl\ taurii Charolais, dar [i Holstein. Au a[ternut permanent. Taurii de Holstein se vând cu 11 lei kilogramul în viu. La categoria de peste 500 kg, au avut un spor mediu zilnic de 1,6 - 1,8 kg.

“Dup\ ce am f\cut grajdul, am mai cump\rat t\ura[i din rasa B\l]at\, Angus, Limousin, chiar [i meti[i de Blue Belgique, ca s\ umplem ad\postul. Taurii ajun[i la finisare au în medie 700 kg. Holstein se îmbrac\ destul de bine pentru aceast\ ras\. Blue Belgique are un randament mai bun la t\iere. Tot furajul r\mas de la vaca de lapte merge la tauri, iar ce r\mâne de la tauri dau la berbeci.”

Cu totul, are 300 de vaci pentru carne, din care 100 sunt vaci matc\ Charolais. Abatoarele nu fac diferen]ieri între rase, iar aici Ministerul Agri-

culturii ar trebui s\ intervin\. Ni[a de consumatori se creeaz\ mai ales pe partea de Horeca, nu în magazine.

Taurii Charolais, Angus, rase specializate pentru carne, au randament de 62% în carcas\ [i i-a v=ndut cu 23,2 lei pe kilogram în viu. Arabii au venit, i-au v\zut [i au spus c\ nu ofer\ mai mult de 13 lei pe kilogram, [i dau banii abia peste trei luni.

“Ruleaz\ banii no[tri în afacerile lor. Ei mut\ marfa”, spune Florin Stanciu. Prin urmare, fermierul român poate câ[tiga la randament.

L-am întrebat pe inginerul Florin Stanciu care mai este statutul zootehnistului în ferm\, dac\ mai avem nevoie de zootehni[ti. A t\cut o vreme [i apoi a r\bufnit>

“P\i cine mai ]ine ferma dac\ nu avem zootehni[ti? Doctorul are treaba lui. Noi avem doi doctori tineri, care vor s\ prind\ r\d\cini. Aria de selec]ie este mai mic\. Vor s\ desfiin]eze Facultatea de Zootehnie, dar medicul veterinar nu face mâncare pentru animale, nu se pricepe. Noi urm\m doi ani cursuri de nutri]ie animal\, doi ani de plante furajere, ne ocup\m de ameliorare. Eu m\ ocup de recoltarea furajelor, de depozitarea lor, e treaba

mea. Calculul valorii de ameliorare îl fac speciali[tii de la World Wide Sires din America. Ei boniteaz\ animalele, vin cu propunerile pentru potrivirea perechilor.”

Planuri ;n viitorul apropiat

Bogdan Pantazi vrea s\ construiasc\ un grajd nou, pentru 250 de vaci cu lapte, s\ cumpere o combin\ de recoltat furaje, un tractor mai puternic pe un proiect european de 3 milioane de euro. Cea mai urgent\ este combina de recoltat furaje.

Bogdan Pantazi cultiv\ 3.000 de hectare [i folose[te 300 hectare de p\[une. Aproape 100 de hectare vor fi scoase din circuitul agricol pentru autostrada Moldovei.

Planul de culturi de la AgroComplex Lunca Pa[cani este foarte diversificat. Grâu [i orz - 500 de hectare, secar\ pentru siloz - aproape 100 de hectare (în premier\), dup\ care urmeaz\ porumbul. Are un lot semincer de floarea-soarelui. A sem\nat [i 500 de hectare cu sfecl\ de zah\r.

“Este o cultur\ important\ în portofoliul nostru. Pre]urile au fost relativ bune, comparativ cu alte culturi.”

Bogdan Pantazi (dreapta), proprietarul fermei, al\turi de Florin Stanciu, administratorul fermei zootehnice

Seam\n\ în fiecare an [i 100 de hectare cu soia, pe care o proceseaz\ în fabrica lui Aurel Placinschi de la Agricola }ig\na[i, care îi asigur\ o parte din [roturi.

Bogdan Pantazi nu are foarte mult grâu [i porumbul îl folose[te în ferma proprie. Valorific\ 20% din cereale (400 hectare) prin rumenul vacilor [i al oilor.

“Ideal ar fi ca materia prim\ s\ mearg\ cât mai sus spre cump\r\torul final, dar [i pia]a laptelui a fost distorsionat\ în 2023. A fost un an foarte greu pentru fermele de vaci. Pre]ul laptelui a sc\zut de la începutul anului 2023, în condi]iile în care toate furajele din anul 2023 au fost produse la pre]urile din 2022, un an extrem de secetos. Criza furajelor era foarte mare, costurile erau foarte sus. Am avut pierderi mari.”

Are o capacitate de stocare pentru cereale de 9.000 de tone, dar nu a umplut-o niciodat\. Cerealele nu reprezint\ obiectivul principal. Bogdan Pantazi pre]uie[te cel mai mult loturile semincere. În silobaguri p\streaz\ past\ de porumb.

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE

Digitalizare, drone [i agricultur\ conservativ\ la Agriplanta

S-a tras cortina peste cel mai mare spectacol al tehnicii agricole din România - Agriplanta RomAgroTec 2024.

Acest nou “act” a introdus mult mai mul]i “actori” noi, în ton cu vremurile. Vorbim aici în special de noile tehnologii, numero[i expozan]i cu drone (în anii trecu]i erau câ]iva), o ofert\ tot mai larg\ de servicii digitale [i peste tot agricultur\ de precizie.

Amv\zut furnizori de utilaje tot mai preocupa]i de a oferi echipamente care “mi[c\” foarte pu]in solul [i efectueaz\ sem\nat, administrare de minerale [i fertilizarelichid\ sau cu îngr\[\minte granulatesimultan.

Au fost prezentate în premier\ câteva utilaje agricole, printre care o sem\n\toare direct\, un robot pentru prelucrarea solului [i o combin\ cu

nu meroase echip\ri [i automatiz\ri inovative.

De la intrare ne-a atras aten]ia standul NHR Agropartners, parc\ mai mare ca în al]i ani [i foarte bine compartimentat, cu sem\n\toarea direct\ Claydon nou intrat\ în portofoliu, noua serie de tractoare Deutz-Fahr 5 Keyline, al\turi de utilaje deja consacrate precum cele de la Poettinger, Dal Bo, Hardi.

La standul Lemken am v\zut o pr\[itoare cu camere video care transmit în milisecunde pozi]ia buruienilor [i activeaz\ mici seceri ac]ionate de pistoane cu aer, care taie buruienile atât pe rânduri, cât [i între plantele de cultur\. Maschio Gaspardo a venit cu noile cositori Bora, Dicor Land a prezentat sem\n\tori directe Kinze pentru culturi pr\[itoare [i drona Joyance, Mecanica Ceahl\u a adus în stand o ma[in\ de recoltat porumb siloz, înfoliatoare de balo]i, prese de balotat [i un tambur de irigat, toate produc]ie proprie.

De departe, dronele au fost mult mai numeroase decât la edi]iile precedente. Am v\zut astfel de echipamente în oferta Agricover Technologies, care trateaz\ selectiv culturile, administreaz\ [i îngr\[\mânt solid [i,

dac\ e nevoie, pot fi utilizate inclusiv ca sem\n\tori pentru covor verde sau culturi de acoperire.

Un alt expozant care a prezentat drone a fost NIK (fostul Vantage), care a adus în stand [i primul tractor autonom utilizat deja în România, AGXeed, echipat cu un utilaj de prelucrare în benzi a solului.

Solu]iile pentru agricultura de precizie au fost o alt\ tem\ general\ care nu lipsea din ofertele companiilor Amazone, AgroConcept, Agri-Alian]a, Autoghidare.ro (CHCNAV), IPSO Agricultur\ (servicii complete pentru digitalizare), AgroConcept, Titan Machinery [i multe altele.

O alt\ tem\ a fost tehnologia notillage, capitol la care a fost etalat\ o bogat\ ofert\ de sem\n\tori de la Bednar, Czajkowski, GIL, Great Plains, Mzuri, Maschio Gaspardo, Kinze, Poettinger [i al]i produc\tori.

Tr\gând linie, putem spune c\ edi]ia din acest an a Agriplanta RomAgrotec a fost una dedicat\ inclusiv inova]iilor, noilor tehnologii [i adapt\rii la schimb\rile climatice.

Arpad DOBRE

Cea mai mare combin\ New Holland a fost lansat\ în România

Combina New Holland CR11, medaliat\ cu aur anul trecut la Agritechnica, a fost prezentat\ oficial în România, la standul AgroConcept de la Agriplanta RomAgroTec. Cei patru piloni pe care se bazeaz\ succesul noii combine sunt> productivitate mult sporit\, pierderi apropiate de zero, o gestionare mai bun\ [i mai eficient\ a reziduurilor [i o reducere semnificativ\ a timpilor de sta]ionare.

alt\ combin\, pentru a transmite mai u[or puterea c\tre mecanismele de angrenare. Mai mult, au fost eliminate aproape toate variatoarele [i curelele (au r\mas doar dou\), precum [i toate lan]urile, fiind înlocuite cu sisteme hidraulice, ceea ce spore[te puterea [i performan]a [i scade costurile de mentenan]\, spune Florin Marin, director tehnic AgroConcept.

Cele dou\ rotoare de câte 61 cm diametru pot prelua un flux mare de material. Aici intervine noul sistem Twin Clean, cu dou\ sisteme de cur\]are unul dup\ cel\lalt, cu dou\ site superioare [i dou\ inferioare, dou\ [necuri de cereale curate [i dou\ seturi de senzori de presiune pentru a m\sura înc\rc\tura pe site.

pe o l\]ime de pân\ la 18,3 metri. Sistemul radar Intellispread automatizeaz\ controlul pentru o împr\[tiere uniform\ indiferent de efectele vântului, tipul de cultur\ sau condi]iile de umiditate.

Speciali[tii AgroConcept admit c\, de[i improbabil\, la asemenea capacitate de lucru este totu[i posibil\ o înfundare a combinei. În acest caz, procedura de deblocare automat\ va ghida operatorul într-un mod de lucru care elibereaz\ blocajul în câteva minute, f\r\ a solicita ie[irea din cabin\. Inversorul automat permite operatorului s\ foloseasc\ întregul poten]ial al combinei.

Proiectarea noii combine a început înc\ din august 2014, când modelul CR10.90 a înregistrat un record mondial (recolta, în doar 8 ore, 797,6 tone de cereale). A urmat construirea unor prototipuri [i testarea lor în ferme din Europa, inclusiv în România. Abia dup\ aceea s-a trecut la produc]ia de serie.

Motorul, de 775 CP, amplasat longitudinal, este invers decât la orice

Twin Clean este complet automatizat, garanteaz\ func]ionarea uniform\ a sitelor, la capacitate maxim\, cu pierderi apropiate de zero. Boabele curate ajung apoi în bunc\rul de 20.000 litri, de unde ies cu o rat\ de desc\rcare de 210 litri /secund\.

Gestionarea mai eficient\ a reziduurilor se realizeaz\ cu un nou sistem de tocare [i împr\[tiere a plevei,

Noua combin\ dispune [i de func]ia NutriSense, care are la baz\ un senzor NIR pentru monitorizarea calit\]ii recoltei în timp real, prin utilizarea luminii infraro[ii pentru a analiza nutrien]i precum con]inutul de proteine, amidon [i/sau con]inut de ulei, nivelurile de umiditate.

Arpad DOBRE

Un sprayer perfect echipat

Modelul Pantera 7004 este cel mai nou sprayer autopropulsat construit de Amazone. Fa]\ de vechiul Pantera 4504, acest model are un rezervor cu o capacitate sporit\, de 6.600 litri nominal [i maximum 7.000 litri, plus un rezervor de 500 litri de ap\ curat\, pentru cl\tire.

Sprayerul este echipat nu doar cu un [asiu “H”, ca la vechiul model, ci cu dou\, ceea ce reprezint\ un confort sporit pentru operator [i ofer\ compensare automat\ a pantei. Aflat în mi[care, sprayerul adun\ permanent date din exterior prin senzori [i, în condi]ii de teren accidentat, î[i autoajusteaz\ pozi]ia.

Motorul sprayerului are o putere de 306 CP, care se transfer\ integral hidraulic la cele patru ro]i.

Rampele pot avea l\]imi de lucru de la 26 la 48 metri, iar garda la sol este de 1,3 m, facilitând administrarea de tratamente în general la toate culturile, în special la cele p\ioase. Pantera 7004 poate fi comandat în varianta simpl\ [i în varianta W [i are ecartament variabil de la 2 metri la 2, 75 metri în varianta simpl\, respectiv 2,25-3 metri la varianta W.

Reglarea ecartamentul se face hidraulic [i cel de pe ro]ile din fa]\ poate fi diferit de cel din spate, iar astfel se reduce mult tasarea solului.

Sistemul DirectInject este disponibil ca op]iune [i permite ad\ugarea de produse suplimentare pentru erbicidare, de exemplu. Rampele au dou\ circuite prin care pulverizeaz\ substan]ele> unul care preia lichidul din rezervorul mare, iar cel\lalt transfer\

din rezervorul de 50 litri al DirectInject erbicid prin rampe, pe alte duze, prin care se pulverizeaz\ buruienile.

“Practic, în timp ce se aplic\ un tratament în cultur\ [i se observ\ la un moment dat «insule» de buruieni în cultur\, printr-o simpl\ ap\sare de buton acestea se erbicideaz\ prin sistemul DirectInject, apoi operatorul continu\ tratarea culturii.

Pantera 7004 poate lucra la viteze de pân\ la 30 km/or\, cu o productivitate de pân\ la 80 hectare/or\“, spune Costin Mo]oiu, manager de produs la Amazone România.

Arpad DOBRE

Culturi tratate cu drona

Drona agricol\ electric\ DJI Agras T30 poate aplica fungicide, erbicide, insecticide, fertilizan]i lichizi sau granule, de la o în\l]ime de 3,5 m [i pe o l\]ime de lucru de 9 metri, cu o productivitate de pân\ la 150 hectare pe zi. Poate lucra eficient [i controleaz\ deriva prin efectul de turbionare a aerului la viteze ale vântului de pân\ la 15 km/or\.

Pentru evitarea aplic\rii tratamentelor sau fertiliz\rii pe alte parcele dorna lucreaz\ cu o zon\ tampon de 2-3 metri fa]\ de limitele parcelei, respectiv 9 metri, dac\ vântul bate cu cel mult 10-15 km/or\.

"T30 are un rezervor de 30 l [i cu

o singur\ înc\rcare acoper\ pân\ la 3 hectare de teren. Acumulatorul ]ine 10 minute, iar când scade nivelul de energie drona se întoarce la operator care schimb\ acumulatorul în câteva minute, apoi aparatul revine în câmp

[i reia lucrul exact din locul în care întrerupt pulverizarea", spune Paul Runcan, reprezentant Riagro Drone Agricole.

Sem\n\tori în benzi 3 în 1, cu economii

la fertilizant, carburant [i timp

Utilajele de cultivare [i sem\nat în benzi Czajkowski efectueaz\ trei lucr\ri simultan> prelucrarea terenului, fertilizare [i sem\nat. Acest sistem ofer\ o serie de avantaje financiare, prin reducerea cu 30% a costurilor cu îngr\[\mintele, cu 70% a timpului de lucru total [i cu 50% a consumului de combustibil.

Opereaz\ pe l\]imi de lucru de la 3 la 6 metri, au bunc\re duble de câte 1.400 l fiecare, iar cerin]ele de putere de la tractor pornesc de la 220 CP. Cultivarea în band\, inclusiv în te ren cu strat de resturi vegetale, faci liteaz\ men]inerea unei umidit\]i corespunz\toare. Mulcirea face ca apa s\ se absoarb\ în sol, care este men]inut umed mai mult timp [i nu apar nici cruste sau eroziuni ale solului.

Sem\n\torile prelucreaz\ solul vertical, la adâncimi de la 20 la 35 cm cu administrare liniar\ de granule de îngr\[\mânt, reconsolideaz\ terenul cu un t\v\lug de anvelope amplasate decalat, dup\ care seam\n\ semin]ele la adâncime de 5 cm, care sunt acoperite cu p\mânt ce e tasat în final cu ro]i de tasare.

“Sem\n\torile poloneze Czajkowski pot sem\na aproape toate culturile

din ferm\> grâu, orz, soia, rapi]\, floarea-soarelui, maz\re, porumb. Putem adapta ma[ina pentru orice spa]iere între benzi pornind de la 12,5 cm sau 5,5 cm între benzi, la rapi]\ minimum 37,5 cm, iar la pr\[itoare, peste aceast\ distan]\”, spune Cristian Costache, director vânz\ri A50 Premium Service, dealer Czajkowski pentru România.

Arpad DOBRE

Arpad DOBRE

Cristian Costache

PAGINA DE HOBBY

C\priorul [i rigorile selec]iei

Dup\ 1 mai, ca început al perioadei de vânare, la noi, a c\priorului, primele s\pt\mâni sunt cele mai potrivite pentru selec]ie. Avantajele sunt multiple. În primul rând, indiferent c\ vorbim de zonele de câmpie, de deal sau de munte, vegeta]ia înc\ nu face dificile observa]iile de teren, iar activit\]ile agro-pastorale (cositul fâne]elor, p\[unatul animalelor domestice) nu au început. În plus, dup\ o iarn\ [i o prim\var\ capricioase, c\priorii ies mai devreme, seara, la p\scut [i z\bovesc mai mult, diminea]a, în locuri deschise, nevoia de hran\ fiind, acum, stringent\. Nici ]ân]arii nu sunt înc\ prea ofensivi, a[a c\ putem rezista ore întregi f\r\ adjuvante în observatoare deschise sau la marginea p\durii, în deplin\ nemi[care. Obligatoriu, nu trebuie s\ ne lipseasc\ un binoclu performant sau un spectiv cu indice crepuscular adaptat la condi]iile de luminozitate redus\ din zori [i din amurg.

Cât prive[te arma de vân\toare, se impune folosirea unei carabine sau a uneia mixte, calibrul ]evii ghintuite situându-se în plaja cuprins\ între .222 Remington [i 8x60, cu accent pe cele din zona 5,6x50, [i 7x57. De[i nu este obligatoriu, de multe ori se dovede[te salutar un câine de vân\toare din categoria limierilor, specializa]i în c\utarea vânatului r\nit.

Tenacitatea [i acuitatea olfactiv\ specifice acestor rase, în general de sorginte germanic\, îi fac extrem de eficien]i în recuperarea vânatului mijlociu [i mare nec\zut în foc [i, nu de pu]ine ori în lipsa limierilor, pierdut. Referitor la arm\, recomand folosirea carabinei proprii, iar nu a uneia de împrumut sau achizi]ionate de curând [i netestate, personal, în poligon. Nu pot uita nici ast\zi cum, cu un deceniu în urm\, am ratat cu arma paznicului de vân\toare care m\

înso]ea (a mea era înc\ în toc) pe fondul Domne[ti, nu departe de Capital\, un c\prior cu un singur corn, anomalie rarisim\. Este inutil s\ adaug c\ n-am mai întâlnit de atunci niciun alt “inorog” . Se [tie c\, la vân\toare, ocaziile se r\zbun\. Un alt caz este cel al unui prieten, care a ratat cu o carabin\ de

perpetua defectele. La cervide, coarnele reprezint\ o oglind\ a integrit\]ii organismului, din punct de vedere fizic [i hormonal. O disfunc]ie indus\ ori accidental\ produce a[a-zise trofee bizare, atipice, neconven]ionale. Aspectul de peruc\ al coarnelor de c\prior constituie una dintre cele mai rare [i mai spectaculoase anomalii. Cauzele form\rii perucii sunt de natur\ hormonal\. De regul\, acestea

împrumut, de dou\ ori la rând, la interval de zece minute, acela[i ]ap. Dup\ primul foc, c\priorul a disp\rut în p\dure, îns\ f\r\ s\ ne fi sim]it. A revenit în acela[i loc, asimilând, probabil, bubuitura pu[tii cu un tunet sau cu alt zgomot puternic din natur\. Al doilea foc a avut darul de a-l alunga definitiv.

Despre c\priorii de selec]ie se pot scrie tomuri întregi. De aceea, subiectivismul vân\torului amator, înarmat cu no]iuni destul de vagi în acest domeniu foarte sensibil, este suprimat de obligativitatea adjudec\rii trofeului râvnit numai sub aripa unui specialist din echipa gestionarului fondului de vân\toare. Iar asta se petrece aproape pretutindeni în lume, pentru a se evita aleatoriul, arbitrarul [i confuziile. Un profesionist deosebe[te de îndat\ un ]ap cu o anomalie trec\toare, odat\ cu lep\darea din toamn\ a coarnelor, de unul al c\rui cilindru frontal este afectat iremediabil, exemplar care trebuie eliminat din teren, pentru a nu-[i

se dezvolt\ în urma unui traumatism care afecteaz\ grav activitatea glandelor genitale ale c\priorului, destabilizându-l din punct de vedere hormonal. Generat\ de cre[terea continu\ a coarnelor ce nu mai sunt lep\date anual, peruca reprezint\ o mas\ cornoas\ diform\, spongioas\, vascularizat\ continuu, sensibil\, traumatizant\ [i, în final, fatal\ pentru animalul afectat.

Prin raritatea [i aspectul lor necomun, trofeele de selec]ie se disting imediat într-o colec]ie sau pe peretele unei expozi]ii. Poate c\, [i de aceea, mul]i vân\tori caut\ ori trofee medaliabile, ori trofee bizare. Unii chiar r\mân fideli, pe tot timpul vie]ii, anomaliilor [i refuz\ s\-[i adauge în palmares c\priori comuni doar de dragul cantit\]ii. Sunt de admirat, pentru c\ din principialitatea fiec\ruia dintre noi se na[te imaginea de ansamblu a tagmei din care facem parte.

Gabriel CHEROIU

O istorie a mini[trilor Agriculturii

Abia la 1883 putem vorbi

Iat\ c\ a venit [i momentul ;n care putem vorbi de un Minister al Agriculturii. E adev\rat, consolidat cu Industrie, Comer] [i Domenii. }ara abia devenea regat, dar era vremea mini[trilor cu [coal\ mult\, din care se distinge Titu Maiorescu, doctor ;n litere, filozofie [i drept la universit\ti serioase, la Berlin, Sorbona, la Giessen. {i politica era la 180 de grade fa]\ de ce se perind\ pe scena de ast\zi.

GHEORGHE OSTROVEANU

Pe 14 martie 1881, Parlamentul voteaz\ transformarea României în regat, iar Carol se proclam\ rege pe 10 mai. :n iunie 1881, I.C. Br\tianu formeaz\ un nou guvern, care va dura pân\ în martie 1888.

Liberalii dovedesc c\ au o baz\ de selec]ie mult mai larg\ decât conservatorii. Agronomul Petre S. Aurelian este, de exemplu, ministru al Cultelor [i Instruc]iunii Publice. Apar multe nume noi, f\r\ tradi]ie boiereasc\. Eugen St\nescu este la Externe, Gheorghe Chi]u, la Finan]e, Nicolae Voinov, la Justi]ie, Constantin Nacu, la Finan]e etc. Dabija î[i p\streaz\ func]ia la Lucr\ri Publice, ministerul ;n care avea [i Agricultura dou\ sau trei birouri.

Atunci, sub liberali, este vremea construc]iei unor mari edificii publice, a construc]iei de [osele [i c\i ferate, al retras\rii re]elelor stradale în toate ora[ele ]\rii, dar [i a apari]iei unor adev\rate industrii, a dezvolt\rii unui comer] de tip capitalist.

La 1 aprilie 1883, Br\tianu creeaz\ un Minister al Agriculturii, Industriei, Comer]ului [i Domeniilor al c\rui prim titular este Ion Câmpineanu (n. 1798- d.1863).

B\trân revolu]ionar, lider al Fr\]iei la 1840, C=mpineanu a tr\it o via]\ aventuroas\. :n februarie 1839, a plecat

clandestin spre Constantinopol. A str\b\tut c\lare Peninsula Balcanic\. N-a reu[it s\ se întâlneasc\ cu oficiali otomani [i s-a îmbarcat pentru Fran]a. La Paris, s-a întâlnit cu Ghica, Golescu, Br\tianu. :ntors în ]ar\, va fi arestat pentru activitatea sa politic\. A fost de]inut trei ani, la m\n\stirea M\rgineni, apoi la Plumbuita. De la Agricultur\, Industrie, Comer] [i Domenii, trece la Externe. Apoi devine primar al Capitalei [i, mai târziu, guvernator al B\ncii Na]ionale.

Bineîn]eles c\ în cei 7 ani cât dureaz\ acest guvern sunt numeroase remanieri. Astfel, la 2 februarie 1885, la Ministerul Agriculturii este numit Anastase Stolojan (n. 5 august 1836, Craiova - d. 25 iulie 1901, Bucure[ti).

Mare proprietar rural, s-a îndeletnicit cu avocatura. :n martie 1868 este alest primar al Craiovei. Din 1869 va fi ales în Parlament f\r\ întrerupere pân\ în 1896. A de]inut în mai multe ocazii func]ia de ministru al Justi]iei, al Agriculturii. Fiica sa, Lia, s-a c\s\torit cu Vintil\ Br\tianu, care va fi prim-ministru (1927-1928)

:n aprilie 1887, la ministerul Agriculturii, Industriei, Comer]ului [i Domeniilor vine Vasile Gheorghian (n. 19 decembrie 1843, Boto[ani - d. 20 februarie 1901, Ia[i). Era fratele mitropolitului Iosif Gheorghian.

:n marie, anul urm\tor, la Agricultur\, Industrie, Comer] [i Domenii este numit Nicolae Gane (n. 1 februarie 1838 F\lticeni – d. 16 aprilie 1916, Ia[i) Dar guvernul nu mai avea de tr\it decât 29 de zile.

Cunoscut mai ales ca scriitor, Nicu Gane era descendent al unei vechi familii boiere[ti. Se înscrie la un pension francez din Ia[i, dup\ care urmeaz\ {tiin]ele juridice la Paris. :n tinere]e este un conservator democrat, membru al societ\]ii Junimea. Public\ nuvele [i poezii în „Convorbiri literare”. Încearc\ s\ practice avocatura la Ia[i, dar se vede c\ nu avea voca]ie.

:n 1883 devine membru al Partidului Na]ional Liberal [i este ini]iat în francmasonerie, în Loja Steaua României.

Pentru orice prim-ministru, oricât de puternic ar fi, vine o zi când trebuie s\ lase locul opozi]iei. Regele Carol l [tie c\ a venit momentul s\ reporneasc\ rotativa guvernamental\. A[a c\ I.C. Br\tianu î[i depune mandatul, iar regele cheam\ la putere Partidul Conservator.

Afla]i în opozi]ie timp de 12 ani, conservatorii [i-au decantat valorile, [i-au selectat lideri noi, tineri (Titu Maiorescu, Tache Ionescu), care nu mai provin obligatoriu din vechea boierime. S-au organizat, s-au consoli-

de ministrul Agriculturii

dat. Pe de alt\ parte, autoritarismul lui Br\tianu îi nemul]umise pe mul]i, inclusiv dintre liberali.

Regele îi încredin]eaz\ mandatul unui nou guvern lui Theodor Rosetti. Acesta îl nume[te la Ministerul Agriculturii, Industriei, Comer]ului [i Domeniilor, ad-interim, pe Titu Maiorescu, titular la Culte [i Instruc]iune Public\ (n. 15 februarie 1840, Craiova – d. 18 iunie 1917, Bucure[ti).

Este un conservator moderat, în primul rând om de litere, creator de gândire nou\ în literatur\ [i abia apoi un om politic. Este autorul teoriei formelor f\r\ fond.

Dinspre mam\, se pare c\ are origine aromân\. Tat\l s\u, Ioan Maiorescu, era fiu de ]\ran transilv\nean. F\cuse studii la Blaj, Pesta, Viena.

Titu Maiorescu cunoa[te din tinere]e o ascensiune vertiginoas\, aproape imposibil de conceput mai târziu.

Dup\ numai un an de studii la Berlin, ob]ine doctoratul „magna cum laude“ la Universitatea din Giessen. Dup\ alt an, licen]a în litere [i filosofie la Sorbona. Dup\ înc\ un an, î[i ia licen]a în drept. În continuare, î[i va preg\ti doctoratul.

În vara anului 1862 se c\s\tore[te cu eleva sa, Clara Kremnitz. În noiembrie devine profesor la Universitatea din Ia[i. Pe 18 septembrie 1863 este ales rector al Universita]ii. Membru al Academiei la 27 de ani, deputat la 30, ministru la 34.

Dar ascensiunea sa n-a fost scutit\ de grele încerc\ri. I-a fost intentat un proces calomnilos care a atras suspendarea lui din toate func]iile, în 1864. Anul urm\tor a fost achitat [i repus în toate drepturile. :n 1866 a fost ini]iat în Loja masonic\ Steaua României. La Junimea, îi impune în con[tiin]a public\ pe Eminescu, Creang\, Caragiale, Slavici.

I s-a repro[at r\ceala, atitudinea olimpian\, care p\rea s\ ascund\ un suflet uscat. Se spune c\ Maiorescu ar fi Demiurgul la care se duce Lucef\rul s\-i ia “al nemuririi nimb [i focul din privire [i pentru toate d\-mi în schimb o oar\ de iubire!”.

Sunt convins c\ Titu Maiorescu nu [tia prea multe despre agricultur\, dar [i înaintea lui, [i dup\ el au fost al]i mini[tri la fel.

:n 1913, 29 martie, Titu Maiorescu este numit prim-ministru. Intr\ în r\zboiul balcanic în urma c\ruia România anexeaz\ Cadrilaterul. Un an mai târziu se retrage din politic\. Moare de inim\, la 77 de ani.

Domeniile Coroanei erau ale Coroanei doar cu numele, de fapt apar]ineau Statului

Domeniile Coroanei au luat fiin]\ în 1884, la ini]iativa lui Ion C. Br\tianu. O Lege a Domeniilor Statului ap\ruse în 1872. Dar dup\ instituirea Casei Regale a României a fost nevoie de o alt\ reglementare care s\ statueze veniturile Familiei Regale.

Scopul Domeniilor Coroanei era acela de a finan]a Familia Regal\ f\r\ a împov\ra bugetul statului.

Administratorii Domeniilor Coroanei au fost Ioan Kalinderu (18841913), Barbu {tirbey (1913-1927), Ernest Ballif (1927-1940), Dimitrie Negel (1942- 1948).

F\ceau parte din Domeniile Coroanei 132.112 ha, dintre care 84.000 ha de p\dure [i 48.000 ha teren agricol.

Domeniul agricol era constituit din opt mo[ii aflate în majoritate în Muntenia. Viile reprezentau 3% din total [i se aflau îndeosebi pe terenul nisipos din Sadova [i pe Domeniul Segarcea.

Lâng\ Peri[, pe mo[ia de la Cancioc, s-a înfiin]at în 1897 o l\pt\rie cu 160 de bovine (în 1901).

La Dubrav\] se cre[teau oi [i porcii, la M\lini [i Bicaz erau stup\rii [i grajduri de vite etc. P\durile Domeniilor erau la munte (67.000 ha),

5.000 la deal [i 12.000 la câmpie. Propriet\]ile Domeniilor nu puteau fi vândute decât prin lege. În 1918, la solicitarea Regelui Ferdinand, Parlamentul a legiferat trecerea unor terenuri ale Domeniilor în proprietatea ]\ranilor prin Reforma agrar\ din 1921.

Hazliu este c\, în 1948, Petru Groza a na]ionalizat Domeniile Coroanei, care apar]ineau statului.

Dup\ 1989, Familia Regal\ a solicitat în justi]ie doar retrocedarea propriet\]ilor personale ale Regelui Mihai.

Festivalul Produsului Tradi]ional, la Cluj-Napoca

La USAMV Cluj-Napoca s-a desf\[urat, s\pt\m=na aceasta, Festivalul Produsului Tradi]ional, sus]inut de studen]ii din anul IV de la Ingineria mediului, coordona]i de conf. Avram Fi]iu. V\ reamintim, Fi]iu este unul dintre candida]ii AUR la europarlamentare [i responsabil cu politica agricol\ a partidului.

La festival, studen]ii au prezentat re]ete din jude]ele din care provin, care au fost jurizate de profesori, al\turi de speciali[ti în gastronomie [i tradi]ii populare.

“Obiectivul acestei activit\]i pedagogice vizeaz\ scoaterea din uitare a gastronomiei tradi]ionale ]\r\ne[ti, dar [i formarea unui absolvent USAMV Cluj-Napoca ca specialist în construc]ia de demersuri de marketing agricol”, a explicat coordonatorul evenimentului.

Guvernul britanic a redus birocra]ia impus\ fermierilor, dup\ apelul lansat de Jeremy Clarkson, fost prezentator al emisiunii Top Gear.

Clarkson, care realizeaz\ un reality show agricol, a avut mai multe conflicte birocratice cu autorit\]ile locale, care i-au închis un restaurant din incinta fermei pentru c\ nu avea autoriza]ie de func]ionare. Prezentatorul ceruse de dou\ ori o autoriza]ie din partea consiliului local, ambele solicit\ri fiind respinse.

Guvernul de la Londra a r\spuns apelului lui Clarkson [i a modificat legisla]ia, iar de acum fermierii nu mai au nevoie de autoriza]ii pentru a face restaurante sau magazine.

Trecem peste bine-cunoscutele tochituri, gula[uri sau cozonaci, de care s\ fi]i siguri c\ s-au reg\sit ;ntre re]etele studen]e[ti, dar am re]inut pentru dvs. [i nume mai pu]in cunoscute, cum ar fi Dalauzii de Gherla, Învârtiturile din Vale, specifice comunei Aluni[, tot din Cluj, M\l\ie[ul de Flore[ti, Vir[lii de [oimu[, care se ;nt=lnesc ;n S\laj, Balmo[ de R\chi]ele, cum se mai face doar ;n comuna M\rg\u, Zam\ de [elate de Coru[u, Sup\

CAREUL AGRICOL

de fasole de Jichi[, M\lai dulce de Sânmihai (jud. S\laj), Cornuri cu sare de Pericei (jud. S\laj), ori Scoru[e de }agu (comuna Bude[ti, jud. Bistri]aN\s\ud).

La final, dup\ ce s-a ;ncheiat jurizarea, a avut loc degustarea de c\tre vizitatori a bun\t\]ilor prezentate de c\tre studen]i.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Un bra] de conuri – Un p\tat al lumii pariurilor< 2) Cuvânt de apreciere< 3) Circul\ în Iran– Intrat\ în gard< 4) Centru de bobinaj – Unitate militar\ (abr.)< 5) De mic\ era... ciupit\ –Asta întrece orice m\sur\< 6) Plin de umor!– Mina sa e pr\bu[it\< 7) Praf de înt\rire – Prob\ de capacitate< 8) Fixat\ pe parvenit< 9) P\s\rile raiului– Etalon la cântare< 10) Punerea r\ului înainte.

Solu¡ia careului din Nr. 20/2024

ORIZONTAL: CANITE - OAC<

ANONIMAT - A< ITI - PATRAR< NICARIATI< ECOU - INVAT< ARTA - TATA< GRAIURI - AB< R - CURATATI< EROTIC - SOL< APLATIZARI

VERTICAL: 1) Trage la o ]int\ de lemn – A aduce un prinos< 2) Post mare la cre[tini – Neam cu ea! 3) A da în boal\ – A ]ipa… la animale< 4) În mare… e un vas mic –Locul din fa]\ de la tribun\< 5) Ie[irea din Bronx! – Ac]iuni pentru realizarea planului< 6) Flori în z\pad\ – Bun de cinste< 7) R\mase dup\ secerat< 8) Clei de cizm\rie – A oferi recunoa[terea< 9) Atinge coarda sensibil\ – Acoper\ ochiul< 10) Merg înc\rcate în c\l\torie.