Profitul Agricol nr. 22, din 9 iunie 2021 by Profitul Agricol

nr. 22 din 9 iunie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Filmul e¿ecului iriga¡iilor prin PNRR

anul XXIV, nr. 22/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

La începutul lunii noiembrie 2020, Guvernul Orban a trimis Comisiei Europene draftul PNRR, în care alocarea pentru lucrårile de gestionare a apei era de 6,5 miliarde de euro ¿i cuprindea: iriga¡ii (circa 4 miliarde de euro), desecare drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea de¿ertificårii, sistem antigrindinå ¿i de cre¿tere a precipita¡iilor. Pe 23 noiembrie 2020, draftul documentului, tocmai publicat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (devenit între timp al Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene), era retras. În aceea¿i zi, USR Plus critica PNRR, cerând refacerea acestuia. Între criticii cei mai acizi se numåra europarlamentarul Cristian Ghinea. Au urmat alegerile, schimbarea de Guvern, Ghinea a devenit ministrul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, iar pe 7 aprilie, Guvernul a aprobat PNRR. De la iriga¡ii se tåiaserå mul¡i bani, dar ministrul Oros anun¡a cå tot råmåseserå 2,5 miliarde de euro “pentru programul de gestionare a apei dedicat agriculturii”, pe lângå 1,3 miliarde de euro “pentru partea de apå gestionatå de Ministerul Mediului”. Pe 12 aprilie, Ghinea începea negocierile pe componentele PNRR cu Comisia Europeanå. Pe 21 aprilie, vicepremierul Dan Barna afirma, la televizor, cå Bruxelles-ul cere “modificarea” componentei iriga¡ii din PNRR. “Au zis cå iriga¡iile nu sunt o reformå care ajutå la rezilien¡å dupå Covid. (...) Nu e vorba cå nu ne dau bani deloc. La unele au zis cå e alocarea prea mare ¿i sunt dispu¿i så dea sume mai mici.” Pe 22 aprilie, ministrul Cristian Ghinea nuan¡a, tot la televizor: “Pe componenta de iriga¡ii, discu¡iile tehnice se referå la modul de îndeplinire a obliga¡iilor de mediu în cadrul viitoarelor investi¡ii. Este o analizå pe care o facem în paralel cu Comisia ¿i unele abordåri sunt diferite, dar acesta e rolul discu¡iilor tehnice, de a clarifica detalii”, se mai aratå în declara¡ia ministrului. În aceea¿i zi, dar pe un alt post de televiziune, ministrul Oros o ¡inea pe a lui: “Sunt convins cå cele 2,5 miliarde o så le ob¡inem, pentru cå vom face totul ca så le ob¡inem. Trebuie så avem o decizie politicå asumatå, în consens”. Pe 12 mai, înså, într-o conferin¡å online, ministrul Oros nu mai era atât de convins: “Nu în¡eleg împotrivirea Comisiei legatå de programul nostru de reabilitare a infrastructurii de gestionare a apei. Pentru cå suntem într-o zonå a Europei predispuså de¿ertificårii”. În tot acest timp, oficial, dinspre Bruxelles nu s-a auzit nicio obiec¡ie referitoare la includerea refacerii infrastructurii de iriga¡ii în PNRR.

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 22/2021

SUMAR Ortus 5 SC. Grijå pentru fiecare bob de soia

Evenimentele s\pt\m=nii Trei måsuri de sprijin, blocate de Finan¡e

Guvernul paseazå uria¿ul e¿ec al iriga¡iilor, Bruxelles-ul aruncå pisica înapoi

To¡i banii Agriculturii pentru perioada de tranzi¡ie 2021-2022

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Gr\dina, via [i livada

Cum se vede agricultura din fotoliile Academiei Române Tratamente din surse naturale dezvoltate de Corteva

Pre]uri [i pie]e

Starea c=mpului Problemele unui an cu exces de umiditate

Culturi vegetale

Un viceprimar, mare producåtor de legume bio

Cre[terea animalelor Måsuri luate de ANSVSA pentru prevenirea gripei aviare

Ionel Chirilå, directorul executiv al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine

ªi totu¿i, subven¡iile nu se dau

Cosmin Moldovan este noul pre¿edinte al Cooperativei Some¿-Arie¿ 41

Marian Popa ¿i lucrarea fårå compromis

Noutå¡ile în tratamentul culturii de grâu

IPSO Agriculturå ¿i eforturile pentru campanie

Afidele din cultura grâului

Bayer Agro Arena la Comlo¿u Mic

Fertilizare cu Bogballe L1 Plus

Pierderi de azot provocate de ploile abundente la cultura porumbului

Riscurile la cultura de grâu în Timi¿

Coronavirusul: consecin¡e pentru fabrican¡ii de utilaje

Efectele lipsei de fertilizare timp de o jumåtate de secol

Calciprill - grija fa¡å de sol face ferma mai profitabilå

Daniel Nica a introdus sfecla în asolament

Ma[ini & utilaje 42 42

Opinii 32

dr. ing. ªtefan Gheorghi¡å AGRO IMM INVEST între un program nu foarte råu ¿i unul foarte bun

Pagina de istorie Bazia¿ul, poarta dunåreanå a ¡årii, ru¿inea ¡årii

Hobby

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Trofee ¿i expozi¡ii de vânåtoare (I)

Afectatå de secetå, California se preocupå de somoni

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

Trei m\suri de sprijin, blocate de Finan]e Ministrul Agriculturii se plânge cå are trei ini¡iative legislative importante blocate de colegii såi din Guvern, în spe¡å de Ministerul Finan¡elor.

primå ini¡iativå este proiectul de HG privind sus¡inerea cultivårii de legume în spa¡ii protejate, în continuarea programului “Tomata”, ini¡iat de guvernarea PSD. “Hotårârea a plecat din minister, pe circuitul legislativ, acum 10 såptåmâni. Avem aloca¡i 150 de milioane de euro. Termenul de depunere este 15 iulie, iar valorificarea între 2 noiembrie ¿i 2 decembrie”. A doua måsurå este tot un proiect de HG, prin care se alocå 40 de milioane de euro asocia¡iilor crescåtorilor de animale pentru constituirea registrelor genealogice. “Azi (joi, 3 iunie) sper så intre în Guvern, pentru cå a fost semnat ieri, la

Profitul Agricol 22/2021

Ministerul Justi¡iei”. Proiectul nu a intrat în dezbatere în ¿edin¡a joi, cum nu a intrat nici cel pentru legume în spa¡ii protejate ¿i cum nu a intrat nici proiectul de OUG prin care så se acorde un ajutor de 225 de milioane de euro “adevåra¡ilor crescåtori de animale”. “Este aceastå datå istoricå, care ne obliga så dåm ANT pe numårul de animale existent în 2013. Diferen¡a era prea mare, de 220.000 de animale care nu se mai gåsesc, respectiv de 17.000 de proprietari, care nu mai au acele animale. Am decis ca pentru ace¿tia ANT så fie o sumå simbolicå. Sigur cå cei 17.000 s-au supårat ¿i sunt foarte vocali. Pentru restul sumei de 225 de milioane de euro, am notificat Comisia ¿i avem acceptul. Am fåcut OUG, este la Finan¡e, plecatå tot de vreo opt såptåmâni. Aceastå sumå va ajunge la de¡inåtorii de animale reale”.

Robert VERESS

Starea oficialå a semånatului Pânå joi, 3 iunie, a fost însåmân¡atå, oficial, 87% din suprafa¡a total programatå pentru culturile de primåvarå, de 5,41 milioane ha. Ponderea cea mai mare o au porumbul ¿i sorgul boabe 2,5 milioane ha, apoi floarea-soarelui 1.196.000 ha, ovåz 86.000 ha, mazåre boabe 86.000 ha, grâul ¿i orzoaia de primåvarå 60.000 ha, rapi¡a de primåvarå 2.650 ha. Cifrele au fost comunicate de Ministerul Agriculturii Doi români în consiliul de administra¡ie al CEPM Såptåmâna trecutå au avut loc alegeri în CEPM, Confedera¡ia Europeanå a Producåtorilor de Porumb. ¥n organiza¡ie sunt 10 state membre, între care ¿i România, prin APPR. ¥n consiliul de administra¡ie al CEPM, România are douå locuri, o recunoa¿tere a statutului de mare cultivatoare de porumb. Pozi¡iile sunt ocupate de Arnaud Perrein, fermier din Ialomi¡a, ¿i Ciprian Bodescu, tot fermier, din Ia¿i. Corteva a lansat programul TalentA 2021 TalentA este un program educa¡ional gratuit pentru dezvoltarea competen¡elor profesionale în managementul afacerilor ¿i agriculturå, dedicat femeilor din mediul rural. A fost fondat ¿i dezvoltat de Corteva Agriscience, iar acum compania a decis så måreascå ¿i valoarea premiilor acordate la finalul instruirii: locul I - 6.000 $, locul II 5.000 $, iar locul III - 4.000 $. Ministrul, mul¡umit de cre¿terea pre¡urilor “Am urmårit pre¡urile, la un moment dat påreau cå cresc foarte mult. Am fost întrebat ce cred. Am o pårere foarte bunå, fermierii trebuie så-¿i recupereze din pierderile pe care le-au avut anul trecut”, a declarat ministrul Oros. El nu s-a aråtat îngrijorat de o eventualå cre¿tere a pre¡urilor alimentelor, de pe urma cre¿terii costului materiei prime. "Nici anul trecut, când am pierdut 35% din produc¡ia de grâu, unii spun chiar 42%, nu au fost cre¿teri.” 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Guvernul paseaz\ uria[ul Bruxelles-ul arunc\ pisica Guvernul României, prin mini¿trii Agriculturii, Adrian Oros, ¿i al Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, acrediteazå ideea cå e¿ecul includerii refacerii unei pår¡i din infrastructura de iriga¡ii în PNRR este cauzat de opozi¡ia Comisiei Europene. “Proiectul nu a fost considerat suficient de verde, de¿i în discu¡iile tehnice pe care le-am avut pe acest subiect niciodatå nu ni s-a spus acest lucru”, afirmå Oros. De partea sa, Ghinea “dezvåluie” cå nu ar fi existat niciodatå o posibilitate realå de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii prin PNRR, deoarece “Comisia Europeanå crede cå refacerea sistemelor actuale presupune consum de apå pe care începem så nu o mai avem”. Înså, într-o primå luare de pozi¡ie oficialå pe acest subiect, un purtåtor de cuvânt al Comisiei Europene infirmå varianta opozi¡iei fa¡å de iriga¡iile române¿ti prin PNRR. Joi, 3 iunie, a fost o conferin¡å de preså la Ministerul Agriculturii, temele fiind prezentarea negocierilor de la cel mai recent Consiliu de mini¿tri Agrifish, privind Politica Agricolå Comunå 20212027, ¿i måsurile de sprijin ce urmeazå a fi lansate pe 15 iulie, pentru perioada de tranzi¡ie 2021-2022. Conferin¡a fusese anun¡atå ini¡ial pentru miercuri, 2 iunie, ora 11, dar anulatå cu 45 de minute înainte de începere, fårå explica¡ii. Tot miercuri, Guvernul a publicat ¿i prezentat varianta finalå a PNRR, dupå ce luni trimisese documentul Comisiei 8

Europene. Prezentarea PNRR a fost fåcutå de premierul Florin Cî¡u, vicepremierii Dan Barna ¿i Kelemen Hunor ¿i ministrul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene Cristian Ghinea. Foarte probabil, conferin¡a ministrului Oros a fost decalatå pentru ca acesta så nu dezvåluie nicio informa¡ie legatå de PNRR, înainte de conferin¡a celor patru. Joi, înså, dupå ce a epuizat temele pentru care fusese anun¡atå conferin¡a, Oros s-a referit ¿i la neincluderea iriga¡iilor în PNRR. Acestea sunt principalele sale afirma¡ii pe subiect: “Conform European Institute of Public Administration, dintre cele zece ¡åri

Cum stau lucrurile, în viziunea Comisiei Europene “Comisia evalueazå în prezent Planul de redresare ¿i rezilien¡å al României. Statelor membre le revine sarcina de a propune diferitele reforme ¿i investi¡ii pe care doresc så le întreprindå, în conformitate cu cerin¡ele regulamentului privind facilitatea de redresare ¿i rezilien¡å (RRF). Men¡ionåm cå statele membre trebuie, de asemenea, så demonstreze cå toate måsurile propuse sunt conforme cu principiul de a nu face råu semnificativ (DNSH). Proprietatea na¡ionalå a investi¡iilor ¿i prioritå¡ile de reformå sunt esen¡iale pentru implementarea cu succes a facilitå¡ilor. Scopul nostru este så colaboråm cu statele membre pentru a ne asigura cå aceste fonduri sunt utilizate cât mai bine posibil”.

europene care, în noiembrie, anul trecut, ¿i-au depus drafturile de PNRR, România avea, de departe, cel mai verde PNRR, care cuprindea lucråri de iriga¡ii, desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea de¿ertificårii ¿i sistem antigrindinå de 6,5 miliarde de euro.” “M-a¿ fi ab¡inut så vorbesc despre PNRR, dacå unii care nu au nimic de-a face cu PNRR-ul din Agriculturå nu s-ar fi exprimat în aceste zile incriminând incompeten¡a oamenilor din Ministerul Agriculturii ¿i ANIF. Am fost aici, cu ei, au muncit zi luminå ¿i anul trecut, ¿i anul acesta, iar proiectele pe care le-am trimis au fost cât se poate de verzi, de “digital” ¿i de actuale. Unii au spus cå ne-am prezentat cu solu¡ii învechite. Avem 9.600 de km de canale de iriga¡ii principale.” “Voiam så impermeabilizåm canalele cu materiale prietenoase cu mediul, veneam cu digitalizare, sisteme SCADA, montare de panouri fotovoltaice peste canalele de iriga¡ii, pentru a produce energie verde ¿i ieftin, energie cu care så împingem apa în cele ¿apte trepte pe care le-am mo¿tenit. Un megawatt se produce pe 20.000 mp de panouri solare. Avem la dispozi¡ie o suprafa¡å de 96.000.000 mp pe aceste canale cu lå¡imea medie de 10 m. Sigur, nu s-ar fi putut instala panouri pe toate suprafe¡ele, dar nu mai scoteam suprafe¡e din circuitul agricol pentru parcuri de panouri fotovoltaice - avem zeci de cereri în acest sens, de la investitori. Asta era solu¡ia «învechitå» pe care Comisia nu a acceptat-o, de¿i în noiembrie aveam cel mai verde PNRR.” “Programul va fi finan¡at, cu siguran¡å, în anii urmåtori, din alte surse. Pentru cå este un plan vital. Dacå Profitul Agricol 22/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

e[ec al iriga]iilor, înapoi

Comisia a decis cå nu poate fi finan¡at prin PNRR, cu siguran¡å va trebui så alocåm bani de la Bugetul de Stat, sume serioase.” “Au råmas 232 de milioane de euro pentru sistemul de desecare-drenaj. Nu ¿tiu de ce desecårile au fost acceptate, iar iriga¡iile nu. Comisia nu a oferit nicio explica¡ie. Am avut doar câteva întâlniri cu Comisia, pe probleme tehnice; am încercat så aråtåm care sunt solu¡iile noastre ¿i cå nu dåuneazå semnificativ. Majoritatea întâlnirilor au fost intermediate de MIPE.” “PNRR nu este un e¿ec, a¿a cum a fost alcåtuit, având ¿i alte prioritå¡i ¿i nevoi. Problema este, în primul rând, la Comisia Europeanå. Ce am aflat eu, ce a venit, oficial, de la Comisia Europeanå, este cå proiectul nu a fost considerat suficient de verde. De¿i în discu¡iile tehnice pe care le-am avut pe acest subiect niciodatå nu ni s-a spus acest lucru. Nu au fost discu¡ii despre ce e mai verde ¿i ce e mai pu¡in verde.” Profitul Agricol 22/2021

Ministrul a avut altå versiune pentru liderii Alian¡ei Revenim la ziua precedentå, miercuri. Dupå ce a anulat întâlnirea cu presa, Oros s-a våzut cu liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, pentru a le spune de ce nu mai sunt bani pentru refacerea infrastructurii de iriga¡ii în PNRR. Joi, dupå ce au våzut declara¡iile de preså ale ministrului, liderii Alian¡ei au realizat cå acestea se bat cap în cap cu ce aflaserå din gura aceluia¿i om, cu doar o zi în urmå. A¿a cå ne-au contactat, pentru a ne transmite acest fapt. Astfel, reprezentan¡ii fermierilor sus¡in cå li s-a transmis cå nu a existat o opozi¡ie a Comisiei Europene, pentru cå nici nu putea exista, deoarece, dupå alegeri, proiectul reabilitårii iriga¡iilor nici nu ar mai fi fost inclus în versiunile ulterioare ale PNRR! Cu alte cuvinte, de¿i nu s-a spus explicit acest lucru, a reie¿it cå, în viziunea lui Oros, responsabilitatea situa¡iei o poartå ministrul Cristian Ghinea. De ce ¿i-ar fi schimbat Oros versiunea, de la o zi la alta? Logica ar fi urmåtoarea: este membru PNL, iar Ghinea USR+. O contrå publicå între mini¿tri, pe un subiect atât de important, cu siguran¡å ar fi generat o nouå crizå guvernamentalå. Pe ministrul Ghinea nu l-am putut contacta pentru a comenta, de¿i am încercat telefonic ¿i prin e-mail. L-am contactat în scris ¿i pe Eric Mamer, purtåtorul de cuvânt al DG Agri. Am primit råspunsul a doua zi. Reiese limpede cå mini¿trii Oros ¿i Ghinea mint pe acest subiect. Robert VERESS

Ministrul mai sperå la despågubiri de secetå Ministrul Adrian Oros nu a renun¡at la ideea cå despågubirile de secetå ar putea fi, totu¿i, acordate, în cele din urmå. La nivel declarativ, cel pu¡in, Oros î¿i pune speran¡ele în rectificarea bugetarå a¿teptatå în luna august: “Speran¡a mea este cå, dacå vom primi la rectificare bani suficien¡i, så ne putem achita ¿i de acea datorie fa¡å de fermierii care au fost pågubi¡i, anul trecut, pentru culturile instalate în primåvarå”. Ce se va finan¡a totu¿i, din PNRR, pentru agriculturå Chiar dacå iriga¡iile au fost scoase din PNRR, au råmas 232 de milioane de euro pentru sistemul de desecaredrenaj. Va mai fi finan¡atå din PNRR crearea de opt depozite logistice mari, funda¡ia unei viitoare re¡ele na¡ionale de depozitare, distribuire ¿i comercializare a produselor alimentare române¿ti. Alte depozite vor putea fi create prin måsura 4.1 sau 4.2. A råmas în PNRR ¿i sus¡inerea învå¡åmântului dual agricol ¿i platformele pentru colectarea dejec¡iilor. A fost eliminat proiectul båncilor de gene ¿i cel al centrelor de colectare a lânii. O solu¡ie de stopare a înstårinårii terenurilor Såptåmâna trecutå ministrul a avansat o solu¡ie pentru stoparea înstråinårii terenurilor. El vrea ca statul så devinå preemptor de gradul doi ¿i så cumpere toate terenurile scoase pe pia¡å. Dezavantajul ar fi cå administrarea suprafe¡elor ar reveni ADS, care nu se descurcå prea bine nici cu cele existente. “ADS are în administrare 310.000 ha, dintre care doar 110.000 ha sunt intabulate. ADS a concesionat, de-a lungul timpului, suprafe¡e mari, pe zeci de ani, cu redeven¡e ridicole, de 300 - 600 kg de grâu. Deci ADS, statul nu este un bun gospodar. Am modificat legea de func¡ionare a ADS, astfel încât så beneficieze de fonduri europene ¿i, împreunå cu ANCPI, så intabulåm terenuri. Înså existå o reticen¡å a ANCPI de a începe”. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

To]i banii Agriculturii pentru perioada de tranzi]ie 2021-2022 Ministrul Agriculturii a prezentat toate måsurile de sprijin avute în vedere pentru sector, în perioada de tranzi¡ie spre noua PAC, adicå anul acesta ¿i cel viitor. Totalul alocårilor (FEADR, buget de stat ¿i fonduri EURI de relansare economicå dupå criza de pandemie) se cifreazå la 3,258 miliarde de euro. Banii sunt împår¡i¡i dupå cum urmeazå: sM4.1 - “Investi¡ii în exploata¡ii agricole”: 760 mil. euro pentru componentele: achizi¡ii simple ¿i echipamente de iriga¡ii în fermå: 125 mil. euro; vegetal (condi¡ionare, procesare în fermå ¿i marketing): 55 mil. euro; zootehnic (condi¡ionare, procesare în fermå ¿i marketing): 55 mil. euro; tineri fermieri (achizi¡ie utilaje - vegetal ¿i zootehnic): 75 mil. euro; zootehnie (produc¡ie primarå, condi¡ionare ¿i marketing): 240 mil. euro - alocare na¡ionalå; zootehnie (produc¡ie primarå, condi¡ionare ¿i marketing): 60 mil. euro - alocare exclusivå pentru zona montanå; legume (inclusiv în spa¡ii protejate) ¿i cartofi (produc¡ie primarå, condi¡ionare ¿i marketing): 100

mil. euro; legume, cartofi (condi¡ionare, procesare ¿i marketing): 50 mil. euro. sM4.1a - “Investi¡ii în exploata¡ii pomicole”: 122,70 mil. euro. sM4.2 - “Sprijin pentru investi¡ii în procesarea ¿i marketingul produselor agricole”: 140 mil. euro. sM4.2a - “Sprijin pentru investi¡ii în procesarea ¿i marketingul produselor din sectorul pomicol”: 10 mil. euro. sM4.3 - “Investi¡ii pentru dezvoltarea, modernizarea ¿i adaptarea infrastructurii agricole” - componenta drumuri agricole: 100,66 mil. euro. sM6.1 - “Instalare tineri fermieri”: 100 mil. euro fonduri EURI. sM6.2 - “Sprijin pentru înfiin¡area de activitå¡i neagricole”: 50 mil. euro fonduri EURI. sM6.3 - “Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”: 87 mil. euro fonduri EURI, din care 26,10 mil. euro pentru zona Montanå. sM6.4 - “Investi¡ii în crearea ¿i dezvoltarea de activitå¡i neagricole”: 100 mil. euro fonduri EURI. sM9.1 - “Înfiin¡area grupurilor de producåtori în sectorul agricol”: 5 mil. euro. M10 - “Agromediu ¿i climå” - 288,76 mil. euro, din care 146,76 mil. euro fonduri EURI.

M11 - “Agriculturå ecologicå” - TOTAL 232,28 mil. euro din care: 102,65 mil. euro fonduri EURI. M13 - “Plå¡i pentru zone care se confruntå cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”: 660,12 mil. euro. M14 - “Bunåstarea animalelor” (porc ¿i pasåre) - 273,60 mil. euro. sM16.4 - “Sprijin pentru cooperarea orizontalå ¿i verticalå între actorii din lan¡ul de aprovizionare”: 40 mil. euro fonduri EURI. sM16.4a “Sprijin pentru cooperarea orizontalå ¿i verticalå între actorii din lan¡ul de aprovizionare” pomicol: 10 mil. euro fonduri EURI. sM17.1 “Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor ¿i a plantelor”: 20 mil. euro. M19.1 “Sprijin pregåtitor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Localå (viitoare)”: 5 mil. euro fonduri EURI. M19.2 - “Sprijin pentru implementarea ac¡iunilor în cadrul strategiei de dezvoltare localå”: 100 mil. euro. M19.4 - “Sprijin pentru cheltuieli de func¡ionare ¿i animare GAL-uri”: 23 mil. euro fonduri EURI.

Robert VERESS

Profitul Agricol 22/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cum se vede agricultura din fotoliile Academiei Române Pe 4 iunie 2021, aula Academiei a gåzduit o conferin¡å interesantå, pe tema "Agricultura româneascå în contextul globalizårii”. Au venit vreo 70 de speciali¿ti, profesori ¿i fermieri, “academicienii påmântului”, cum nimerit le-a spus Valeriu Tabårå, pre¿edintele altei academii, ASAS.

cåutat så decojesc festivismul inerent al manifestårii ca så ajung la esen¡a ac¡iunilor. Chiar dacå Dimitrie Muscå, invitat la eveniment, se aflå în cu ferma în anul 2030, mare parte din agricultura României a råmas la nivelul fermelor occidentale din anii 1970. Academicianul Cristian Hera, pre¿edintele Sec¡iei de ªtiin¡e agricole ¿i silvice, a vorbit despre pericolul schimbårilor climatice, care provoacå reducerea biodiversitå¡ii. Nu am auzit înså måsuri concrete pentru amenajarea sistemelor de iriga¡ii. Academicianul Påun Ion Otiman a avertizat asupra discrepan¡elor ¿i incompatibilitå¡ilor rurale dintre România ¿i Uniunea Europeanå. Alexandru Baciu, fermier din jude¡ul Cålåra¿i, considerå cå aderarea la UE a însemnat accesul la tehnologia occidentalå de vârf, ba chiar spune cu mândrie cå a fost beneficiarul unor proiecte europene, înså, pe ansamblu, crede cå agricultura noastrå este în impas. Nu vom putea realiza acelea¿i produc¡ii dacå reducem pesticidele cu 50%, a¿a cum se cere. 12

Inginerul Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, considerå cå planul de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2021-2050 trebuie så urmåreascå reducerea migra¡iei for¡ei de muncå între ¡årile membre UE, precum ¿i de la sat la ora¿. Fårå så ofere solu¡ii. Cu toate cå pe teritoriul României se aflå 33% din fermele europene, ¡ara noastrå contribuie cu doar 3,4% la produc¡ia standard a Uniunii Europene. Germania de¡ine 2,64% din numårul de ferme europene, dar realizeazå 13,5% din produc¡ia UE. În Fran¡a activeazå 4,36% din numårul de ferme europene ¿i produce 16,8% din produc¡ia standard a UE. Institutul Na¡ional de Statisticå aratå cå România consumå 323 kilograme de materiale pentru a produce 100 de euro din PIB. Olanda consumå sub 30 de kilograme de materiale pentru a ob¡ine 100 de euro. Productivitatea muncii råmâne extrem de scåzutå la noi. ªi asta pentru cå România este campioanå la exportul de cereale brute, animale vii ¿i materii prime diverse. Alocåm doar 0,17% din PIB pentru cercetare, chiar mai pu¡in decât în perioada de crizå (în 2009, a alocat cercetårii 0,23% din PIB), fiind ultima din UE la acest capitol. Impasul economic, despre care vorbea Alexandru Baciu, se va adânci ¿i din cauzå cå mul¡i adolescen¡i nu mai vor så înve¡e. Astfel, peste 277.600 de tineri cu vârste cuprinse între 18 ¿i 24 de ani au abandonat ¿coala, nu s-au mai dus la liceu sau au påråsit ¿colile profesionale. Peste 5,6 milioane de români au plecat så lucreze în alte ¡åri. România cheltuie¿te anual 1500 de euro pentru pregåtirea unui elev din

clasele I-XII. Prin migra¡ie, rezultå o pierdere de 8,6 miliarde de euro. Exploata¡ia agricolå medie este de 3,5 hectare în România, comparativ cu Cehia - 89,2 ha, Fran¡a - 52,1 ha, Germania - 45,7 ha, Spania - 23,8 ha, Austria - 19,3 ha etc. Analiza exhaustivå a profesorului Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România, a aråtat cå zootehnia este cea mai afectatå ramurå a agriculturii, chiar dacå ea aduce mai multå plusvaloare. O situa¡ie similarå a remarcat ¿i profesorul Gheorghe Glåman în domeniul horticulturii. De aceea, mi s-a pårut de domeniul fantasticului propunerea academicianului Ioan Dumitrache cu privire la “digitalizarea agriculturii în contextul dezvoltårii durabile”, chiar dacå aceastå transformare este vitalå. Câtå vreme autoritå¡ile acordå numai 0,17% din PIB pentru cercetare, a¿teptarea unui progres este superfluå. Ca o concluzie, a fost o întâlnire interesantå, la care s-au lansat multe avertismente, dar nu s-au dat ¿i solu¡ii. To¡i deciden¡ii politici au fost invita¡i, dar nici unul nu s-a obosit pânå pe Calea Victoriei, chiar dacå acolo s-au ridicat probleme grave pentru toatå ¡ara, nu doar pentru fermieri. Nu am våzut pe nimeni de la Ministerul Agriculturii la aceastå conferin¡å. Dacå eu, un jurnalist, urmåresc pânå la capåt o conferin¡å, de ce nu ar fi de interes pentru un ministru sau pentru un ¿ef de guvern? Cum î¿i elaboreazå ei “politicile” agrare, dacå nu dau doi bani pe avertismentele unor oameni cu multå carte?

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 22/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

de 281 dolari/tonå (1.124 lei), cât a deschis licita¡iile în 24 mai.

România

Principalele destina¡ii ale exportului: China 207.770 tone, Mexic 107.550 tone, Japonia 77.770 tone, Coreea de Sud 77.170 tone ¿i Canada 37.170 tone.

FOB Constan¡a 211 euro/t (- 4) 1.034 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. ¥n såptåmâna 24 28.05.2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 245 dolari/tonå (980 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 mai.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a scåzut la 275 dolari/tonå (1.100 lei), fa¡å

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

24.05 245 241 237

25.05 249 251 253

26.05 27.05 28.05 247 245 237 250 247 233 251 249 231 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Aug Sept

24.05 229 233 237

25.05 231 235 237

26.05 229 233 235

27.05 227 231 233

28.05 223 227 229

România FOB Constan¡a 201 euro/t (- 6) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 28 mai 2021, a fost de

Iunie Aug Sept

24.05 267 230 221

25.05 265 229 219

24.05 233 235 251 Bordeaux FOB 235 Pontivy 237 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

26.05 27.05 28.05 263 261 269 227 225 233 217 215 211

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

25.05 26.05 27.05 28.05 234 235 237 262 237 239 240 261 253 254 255 264 237 239 240 267 239 241 240 267

Profitul Agricol 22/2021

25.05 26.05 221 223 205 207 204 207 203 204 204 205 257 259

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 24.05 Iunie 259 August 247 Sept. 245

25.05 259 251 250

26.05 257 250 249

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2021 este de 199 dolari/t (796 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iunie, a fost de 195 dolari/t (780 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

283 $/t

27.05 255 249 247

28.05 214 207 209 205 207 257 $/t 28.05 245 239 237

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie 2021, este de 197 dolari/tonå (788 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A crescut cu 32 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A crescut cu 30 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie August

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei).

euro/t 27.05 225 209 209 205 207 261

285 dolari/tonå (1.140 lei), fårå nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

24.05 Rouen 217 Dunquerque 201 Pallice 201 Creil FOB 200 Moselle FOB 201 Rouen FOB 251

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 24 mai.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 28 mai 2021, a fost de 261 euro/t (1.279 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 264 euro/tonå (1.294 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 257 dolari/tonå (1.028 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 24 mai 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 285 $/t

$/t

24.05 25.05 26.05 27.05 28.05 245 249 253 255 257 241 247 249 251 253

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 24 - 28 mai 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 571 dolari/tonå (2.284 lei), mai mic cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 mai. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

24.05 547 533 501

25.05 557 537 511

$/t 26.05 559 539 513

27.05 561 541 515

28.05 551 537 507

Orz România FOB Constan¡a 199 euro/t (=) 975 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.05.2021, pre¡ cu livrare în iunie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

24.05 201 200 201 203

25.05 203 201 203 204

26.05 204 203 204 205

27.05 205 204 205 207

28.05 210 207 210 210

227 230

230 231 233 237 233 234 235 239

Sorg

PREºURI 24 - 28.05.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 mai 2021, a fost de 207 dolari/tonå (828 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 mai. Principalele destina¡ii ale ex-

xic 97.770 tone, Costa Rica 77.770 tone, Malaezia 73.770 tone, Indonezia 37.770 tone, Taiwan 7.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

585 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 543 dolari/tonå (2.172 lei), în scådere cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 437 dolari/tonå (1.748 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Aug Sept

24.05 1.445 1.427 1.347

25.05 1.443 1.423 1.349

26.05 1.441 1.421 1.347

27.05 1.439 1.419 1.345

$/t 28.05 1.433 1.417 1.337

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 210 euro/tonå (1.029 lei), mai mare cu 9 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 239 euro/tonå (1.171 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în iunie 2021, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (908 lei). Nu a înregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 197.770 tone ¿i Taiwan 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

$/t

24.05 25.05 26.05 27.05 28.05 Iunie 201 203 204 205 207 August 195 197 199 200 203

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

24.05 25.05 26.05 27.05 28.05 447 447 445 443 437 445 445 443 441 439

Iunie Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 28 mai, a fost de 539 dolari/tonå (2.156 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 541 euro/tonå (2.651 lei). A înregistrat o scådere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 mai 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2021, este de 679 dolari/tonå (2.716 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

24.05 25.05 26.05 27.05 28.05 537 541 543 545 539

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 533 euro/tonå (2.612 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 mai.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iunie 2021, a fost de 679 dolari/t (2.716 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

24.05 25.05 26.05 27.05 28.05 Dieppe 543 545 547 549 541

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 539 euro/tonå (2.641 lei), mai mare cu 6 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 537 euro/tonå (2.631 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

24.05 Rouen 533 Dunquerque 531 Moselle 527

28.05 539 537 533

Iunie Aug Sept

25.05 537 535 533

26.05 539 537 535

27.05 543 541 539

24.05 615 609 597

25.05 617 611 603

26.05 619 613 605

27.05 621 615 607

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

275 dolari/t

-6

285 dolari/t

$/t

24.05 25.05 26.05 27.05 28.05 555 553 551 549 543 553 551 549 547 539

571 dolari/t

- 14

207 dolari/t

$/t 28.05 617 603 601

Profitul Agricol 22/2021

STAREA

CÂMPULUI Problemele unui an

cu exces de umiditate Ultima perioadå a adus precipita¡ii excesive în anumite zone ale ¡årii. Cunoa¿terea fidelå a situa¡iei câmpului ¿i dotarea tehnicå pentru a putea face lucrårile la momentul oportun sunt esen¡iale pentru a profita de precipita¡iile cåzute. În anumite zone, situa¡ia s-ar putea complica dacå ploile vor continua, a¿a cum indicå unele prognoze.

În

ferma din Cåzåne¿ti, jud. Ialomi¡a, de¡inutå de Marin Nedu, precipita¡iile din ultima perioadå au totalizat în jur de 70 l/mp. “Ceea ce este nefavorabil este temperatura scåzutå. Avem deja o întârziere de 15-20 zile. Vom avea întârziere ¿i la recoltat”, spune fermierul. Porumbul este råmas într-un stadiu mic. “Speråm ca de pe 10 iunie så se încålzeascå bine. Dacå nu, vor fi probleme”, mai spune Nedu.

Umiditatea multå ¿i temperaturile scåzute favorizeazå atacul bolilor în culturile de grâu. În cazul majoritå¡ii soiurilor, grâul a fost înflorit, este la umplerea bobului, lapte-cearå, perioadå în care este sensibil, iar produc¡ia poate fi afectatå puternic. “Plouå de o såptåmânå ¿i nu se poate intra, dar speråm cå vom putea intra cu tratamente”, explicå fermierul. Cam la trei zile dupå oprirea ploilor se poate intra în câmp. O problemå frecventå în sud a fost atacul afidelor.

Nedu a efectuat un tratament special împotriva dåunåtorului pe toatå suprafa¡a cu grâu, întrucât atacul a fost foarte puternic. Vremea ploioaså s-ar putea så mai fi combåtut atacul afidelor. Acum, speran¡a este så poatå recolta în condi¡ii normale.

Afidele au atacat ¿i porumbul, ¿i floarea-soarelui Dan Jigåu, fermier din Ilfov, considerå cå problema principalå a câmpului este atacul de afide, în condi¡iile în care nici nu se pot efectua tratamente din cauza precipita¡iilor. Au atacat ¿i culturile de porumb, ¿i floarea-soarelui. “Problema este ¿i cå dupå ce tratezi grâul, în douå-trei zile sunt la loc”, re-

Recoltat întârziat Constantin Bazon, fermier din Vrancea, apreciazå cå precipita¡iile cåzute în zona sa sunt în cantitå¡i normale. În ultimele zile veniserå 20-23 l/mp, ponderate, fårå furtunå, “exact ce era nevoie”. Nu existå exces de apå, încå ar mai trebui så plouå pentru a reface rezerva de apå din sol, spune el. Acum douåtrei såptåmâni o parte din Vrancea a mai avut 20-26 l/mp, 30 l/mp altå datå. Starea de vegeta¡ie a culturilor este destul de bunå. În cursul nop¡ii sunt temperaturi scåzute, de 12-13°C, care vor duce la întârzierea recoltatului cu cel pu¡in douå såptåmâni fa¡å de anii anteriori. “Nu mai avem loc a ne plân16

ge. Dacå o facem ¿i anul acesta, devenim penibili”, considerå acesta. Grâul a înspicat, e în plinå vegeta¡ie. Unele soiuri sunt înflorite, cele extra-timpurii sunt ¿i legate. Orzul se aflå deja la umplerea bobului. Rapi¡a are boabele bine formate. A våzut suprafe¡e de orz culcate de rafalele de vânt, acolo unde s-a fertilizat în exces sau din cauza sensibilitå¡ii unor soiuri. Unde sunt vetre, vor fi pierderi de produc¡ie de 1015%. Porumbul are patru-¿ase frunze, pe alocuri zece. “Recuperåm în varå, cå or så vinå ¿i temperaturi mai ridicate”, considerå fermierul. Frontul de precipita¡ii l-a

prins cu toate tratamentele la rapi¡å ¿i påioase fåcute. A reu¿it så ¿i erbicideze culturile de primåvarå. Måcar douå tratamente cu fungicide a aplicat pe toatå suprafa¡a de grâu ¿i orz. Insecticide a aplicat de douå ori. Profitul Agricol 22/2021

STAREA CÂMPULUI marcå acesta. Atacul este cauzat tot de eliminarea neonicotinoidelor. “Am dublat numårul de insecticide cu aplicare în vegeta¡ie”, spune Jigåu. Culturile de primåvarå aratå bine. Floarea-soarelui are peste zece frunze, cea semånatå acum trei såptåmâni are douå-patru frunze, iar porumbul peste ¿ase. “Noi am fåcut tratamentele, tot ce era de fåcut. Nu avem probleme. La påioase au fost aplicate trei fungicide, iar insecticide au fost aplicate la fiecare trecere”, conchide fermierul. Ar mai trebui så mai dea un inscticid la grâu, dar nu este rentabil.

Ploile aduc bucurie ¿i îngrijorare În jude¡ul Arge¿, în ferma Sedomar, ploile aduc bucurie, dar ¿i ceva îngrijorare. Cantitatea de precipita¡ii a fost mare, într-un timp scurt: 120 l/mp în douå såptåmâni, 20% din media anualå. Sunt ¿i båltiri, dar nu prea se våd decât la floarea-soarelui ¿i porumb, în rest sunt acoperite de culturi. “Sunt benefice ploile, cu condi¡ia så se cam opreascå”, remarcå fermierul. Principala problemå este la recoltarea furajelor, întrucât ferma este mixtå. Apoi se pot crea probeme ¿i la grâu, ¿i la rapi¡å. Excesul de apå pe o perioadå prelungitå favorizeazå apari¡ia bolilor. La grâu au fost fåcute douå tratamente, chiar al treilea pe 70%. Mai avea nevoie de o zi ¿i încheia întreaga suprafa¡å. A întrevåzut extinderea ploilor, dar nu credea cå este de asemenea amploare. “Aratå bine culturile, dar mai e mult pânå le vedem în magazie”, spune fermierul Sever Popa. Afidele au creat ceva probleme la mazåre. La grâu, la rapi¡å nu au fost sesizate. Porumbul vegeteazå slab din cauza temperaturilor reduse. La fel ¿i sorgul, ¿i floarea-soarelui. “Dacå se continuå valul de ploi cum se preconizeazå, s-ar

Ploi agronomice, în Giurgiu În Giurgiu, luna mai a adus “ploi agronomice”, cum le nume¿te Gheorghe Ni¡u. S-au adunat 70-80 l/mp. Considerå cå nu au fåcut decât bine. “Unde s-a fåcut tehnologie ca la carte, ¿tiin¡ific, ploaia nu face decât så aducå plantele la poten¡ialul lor biologic”, spune fermierul. Se impune un al treilea tratament ca så fie planta sånåtoaså, liberå de boli, så fie spicul cu boabe sånåtoase. Floarea-soarelui are nevoie de un fungicid. “Vremea nu a fåcut decât så o ajute, dar noi, agronomii, trebuie så o protejåm. E nevoie de ac¡iune rapidå ¿i så fim prezen¡i în câmp. Cu afidele ai probleme dacå nu tratezi la timp sau dacå nu ai utilaje adecvate”, mai spune salvat întâi grâul ¿i rapi¡a pentru cå erau Ni¡u. riscuri generate de boli ¿i insecte”, explicå fermierul. Porumbul are pânå la Lucråri întârziate din cauza ¿ase frunze. Mai are un rågaz scurt penprecipita¡iilor tru erbicidare pânå la opt frunze. “Dacå În ultima såptåmânå în ferma Agro nu mai plouå de azi, speråm ca mâine Ilmar, din Ia¿i, au fost precipita¡ii de 50 dupå-amiazå-poimâine så putem intra”, l/mp în ultimele zece zile. În total, din plånuia fermierul. mai ¿i pânå la momentul discu¡iei, se Anul acesta afidele nu au atacat culadunaserå 80 l/mp. Gheorghe Cozma turile, datoritå temperaturilor mai remarca faptul cå în sol nu s-a refåcut scåzute, considerå. “Anul trecut am avut rezerva de umiditate. Påmântul este us- ¿i noi probleme cu afidele. Am stropit cat de la 70 cm în jos. Rezerva este toatå floarea-soarelui. Nici nu ¿tiam ce foarte volatilå, remarcå fermierul. La så mai aplicåm”, spune Cozma. A uticulturile de toamnå nu se resimt în- lizat multe produse, din cele scumpe târzieri mari. Rapi¡a este la formarea chiar, atât de contact, cât ¿i sistemice, silicvelor. În special porumbul suferå din dar tot au råmas. cauza temperaturilor scåzute. Din În dezvoltarea culturilor existå un cauza precipita¡iilor nu a fost fåcutå er- decalaj mai mare de zece zile. Nu crede bicidarea la culturile de primåvarå. “Am Profitul Agricol 22/2021

putea så ne creeze probleme groznice. Grâul are o densitate mare, a înfrå¡it mult ¿i e posibil så-l vedem la påmânt din cauza bolilor. La noi în zonå trebuie så treacå zece zile ca så putem intra în grâu, dar så speråm cå se vor opri ploile. Vom interveni ¿i cu îngrå¿åminte foliare så iaså din stresul termic ¿i hidric. Decizia o luåm când vom putea intra”, spune fermierul. Porumbul ¿i floarea-soarelui au 1012 frunze, înså nu vegeteazå cum trebuie. Plantele sunt stresate, nu se face metabolismul cum trebuie, nu se produce clorofila, au o culoare spre galben, specificå execesului de umiditate ¿i temperaturilor scåzute. De¿i a erbicidat, a apårut un alt val de buruieni. înså cå vor apårea probleme. Grâul este înflorit, urmeazå al treilea tratament fungicid. Rapi¡a nu a ramificat a¿a cum se a¿tepta. Perioada de înflorire a fost mai scurtå decât anul trecut. Probabil, temperaturile scåzute nu au favorizat ramificarea. “În 35-40 de zile ar trebui så intråm la recoltat. Speråm så se încålzeascå”, conchide fermierul.

Tratamente la oprirea ploilor În ultima såptåmânå precipita¡iile au însumat peste o 100 l/mp, în ferma lui Marian Popescu, din Bråila. “Cam brusc, dar binevenite pentru cå deficitul de apå a fost foarte mare”, spune acesta. Culturile de toamnå aratå uuu Adrian MIHAI 17

uuu foarte bine. Orzul este, în general, în faza de lapte-cearå. Soiurile mai tardive sunt în faza de umplere a bobului. Crede cå în cel mult 30 de zile va fi pregåtit de recoltat. Rapi¡a este la umplerea boabelor. Campaniile de recoltare probabil cå se vor suprapune. Existå o întârziere de aproape o såptåmânå în dezvoltarea culturilor, ca urmare a ploilor ¿i temperaturilor scåzute. Grâul este la formarea bobului, la soiurile ¿i culturile mai avansate. Cele tardive sunt la mijlocul înfloritului. Pentru grâu ploaia a fost extraordinarå, mai ales pentru cele mai timpurii, care ¿i-au format boabele. Pentru soiurile tardive, aflate la mijlocul înfloritului, existå riscul apari¡iei fuzariozei. La soiul tardiv au fost fåcute douå tratamente, iar imediat dupå înflorit, când se poate intra, îl va face al treilea, împotriva fuzariozei. La alte soiuri au fost fåcute deja trei tratamente. “Anul acesta, cine nu face trei tratamente va avea produc¡ii diminuate din cauza infec¡iei produse de boli”, spune fermierul. El remarcå faptul cå anul acesta a fost mai bine ca tratamentele så fie aplicate în a doua parte a primåverii. Unii fermieri au fåcut patru tratamente pentru cå s-au gråbit cu primul tratament. Fiind rece, ele nu s-au activat. Afidele au pus probleme, dar nu foarte mari. Au fost fåcute douå tratamente insecticide, la interval de douå såptåmâni. Mai mult pe mazåre au fost observate colonii de afide. Anul acesta nu a semånat porumb. Floarea-soarelui are ¿ase frunze. A întârziat semånatul pentru a evita atacul de Tanymecus, fårå prea mare succes. Într-o solå cu 66.000 pl/ha au råmas sub 18

50.000 pl/ha, motiv pentru care crede cå produc¡ia nu va depå¿i 2,5 t/ha. ªi-a fåcut înså apari¡ia ¿i gândacul påmântiu. Dupå ploi, va erbicida ¿i va aplica un stimulator de cre¿tere. La påioase se a¿teaptå produc¡ii de peste 7 t/ha. Unele soiuri de grâu, cele tardive, poate vor mai avea nevoie de apå. Chiar dacå nu mai plouå 40 de zile produc¡iile sunt de ce pu¡in 4 t/ha, considerå fermierul. La rapi¡å, în zona sa, acolo unde culturile au fost påstrate, s-ar putea ob¡ine ¿i 4,5 t/ha.

Pânå la 1 iulie, nu se va recolta În vest ¡årii a fost chiar mai rece în ultima perioadå, comparativ cu sudul, iar precipita¡iile au fost suficiente. Condi¡iile au fost prielnice pentru cereale påioase ¿i rapi¡å, dar porumbul ¿i floarea-soarelui suferå mult. Nu se pot metaboliza erbicidele, sunt fenomene fito-toxice. “Mul¡i fermieri nu vor så aplice formulåri care så ajute plantele så scape de stres. Sunt probleme”, remarcå Mihai Budai, consilier tehnic Agroind Cauaceu, din jud. Bihor. Pânå la 1 iulie, nu se va recolta nimic, nici orz, nici orzoaicå. Cunoa¿te foarte bine situa¡ia zonei. Grâul va începe dupå 15 iulie. Nici rapi¡a nu se va recolta mai devreme de 10 iulie. “Am avut, pânå la finalul lui aprilie, cinci episoade a câte trei-patru nop¡i cu -36°C. Plantele au fost ¡inute pe loc”, explicå inginerul agronom întârzierea de trei-patru såptåmâni pe care plantele o au fa¡å de sud.

Lucråri întârziate din cauza precipita¡iilor “Pe ploaie nu ne supåråm niciodatå”, spune Cåtålin Parii, director tehnic la Panifcom, jud. Ia¿i. De la 1 septembrie 2020 au cåzut 367 l/mp, din care 158 l/mp de la 1 martie. Agronomul remarcå faptul cå s-ar putea så fie o diferen¡å de percep¡ie a evolu¡iei culturilor pentru cå se face compara¡ia cu ultimii trei-patru ani. O compara¡ie cu ce era acum ¿apteopt ani ar putea så nu indice întârzieri prea mari. Porumbul are trei-patru frunzuli¡e, floarea-soarelui la patru-¿ase, grâul este în faza de înflorit - umplerea bobului. În fermå nu au reu¿it så facå toate tratamentele. S-a lucrat printre picåturi. Acum prioritar este silozul de semi-fân. Are de fåcut peste 10.000 de balo¡i de paie. “Nu e u¿or, dar trebuie så ne adaptåm”, spune Parii. Se lucreazå în ferestre scurte, de care trebuie så profite la maximum. Dotarea cu utilaje cu care så poatå face rapid lucrårile este esen¡ialå. Are semånåtoare de 24 de rânduri, seamånå 150 ha în 12 ore. La grâu a fåcut toate tratamentele preventiv anul acesta. Este primul an în care le face preventiv. S-a a¿teptat la o evolu¡ie rapidå odatå cu încålzirea vremii din primåvara întârziatå. Boli au existat, dar nu au avut condi¡ii så se dezvolte. Sunt fermieri care au a¿teptat ¿i nu au mai putut så intervinå sau au intervenit târziu ¿i tratamentele nu au mai acoperit planta în întregime. Porumbul semånat târziu aratå mai bine decât cel semånat devreme. Nu are goluri, e uniform. Profitul Agricol 22/2021

CULTURI

VEGETALE Daniel Nica a introdus sfecla în asolament Daniel Nica, câ¿tigåtor al concursului Porumbul de aur în 2018, organizat de APPR, cultivå anul acesta sfeclå pentru prima oarå. A încheiat un contract pentru 7 ha de sfeclå ro¿ie, convins de propunerea firmei spaniole Huercasa, ce a deschis o linie de procesare în localitate, comuna Unirea, jud. Cålåra¿i.

aniel Nica crede cå tehnologia la sfeclå nu este foarte dificilå, dar existå totu¿i câteva particularitå¡i importante. A constatat cå planta este foarte firavå când råsare ¿i trebuie så i se asigure umiditate de råsårire. Însåmân¡area se face la 1-2 cm, altfel nu mai råsare. A semånat la finalul lunii martie, când a putut intra în câmp. Imediat apoi a instalat coloanele de irigat prin picurare ¿i a administrat trei ape de råsårire. Ob¡inerea uniformitå¡ii ¿i a densitå¡ii potrivite reprezintå elemente-cheie pentru succesul culturii. Acolo unde este rarå, sfecla se face prea mare ¿i scade randamentul în fabricå, iar pentru fermier înseamnå un pre¡ mai mic. Dacå densitatea este prea mare, sfecla se dezvoltå insuficient, un alt motiv pentru care poate så intre în clasa a doua de calitate. Tehnologia i-a fost furnizatå de Complexul Unirea, a¿a cum a fost denu20

mitå firma localå a grupului spaniol Huercasa. Se folosesc douå erbicide preemergente ¿i postemergente, care se gåsesc în portofoliul mai multor companii, cu care se fac trei-patru tratamente. Se mai face o fertilizare cu bor, la indica¡ia reprezentantului tehnic al firmei beneficiare. În func¡ie de presiunea de boli, se face ¿i un tratament sau douå cu fungicide. Cercosporioza beticola este principala boalå a sfeclei. La råsårire s-a confruntat cu atac de Tanymecus, pe prima bandå, lângå o parcelå cultivatå anul trecut cu porumb, motiv pentru care a aplicat, pe margine, un insecticid de contact. Cu densitatea potrivitå, uniformitate ¿i iriga¡ii corespunzåtoare, recolta poate ajunge ¿i la 120 de tone brut/ha. Anul trecut, cu toate condi¡iile vitrege, fermieri din zonå au fåcut 50-60 t/ha, iar

în al¡i ani au ob¡inut ¿i 80-100 t/ha. Costurile cu semånatul ¿i recoltatul revin în sarcina fermierului, dar opera¡iunile sunt realizate de cåtre beneficiar, prin ter¡i. “La însåmân¡at a durat douå zile pentru ¿apte hectare. La recoltat, la produc¡ie mare se recolteazå un hectar în trei zile”, spune Daniel Nica. Produc¡ia ce “cade” la sortat o poate vinde la pia¡å sau ca furaj. Din experien¡a de trei ani a vecinilor, profitul lor a fost de 6-10.000 lei/ha. Compania beneficiarå este interesatå ¿i de produc¡ia bio, motiv pentru care fermierul analizeazå introducerea în reconversie a unei suprafe¡e suficient de mari pentru a asigura ¿i rota¡ia culturilor. Ar vrea så facå reconversia cu lucernå bio.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 22/2021

CULTURI VEGETALE

Afidele din cultura grâului dr. ing. Emil GEORGESCU INCDA Fundulea

Condi¡iile meteorologice ale acestui an au favorizat atacul afidelor din cultura grâului. În ¡ara noastrå sunt mai multe specii de afide care pot produce daune, dar cinci dintre ele prezintå importan¡å economicå. Acestea sunt påduchele ovåzului (Sitobion avenae), påduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), påduchele cenu¿iu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), påduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis) ¿i påduchele roz al gramineelor (Metopolophium dirhodum).

enumerat aceste specii în ordinea pe care o ocupå în cadrul complexului de afide în func¡ie de pagubele care le pot produce la culturile de grâu. Denumite în limbaj popular “påduchi” sau “purici”, afidele se recunosc u¿or. Adul¡ii sunt mici, nu depå¿esc lungimea de 2,5 mm, corpul este oval sau globulos, existå forme aptere (fårå aripi) ¿i forme aripate. Culoarea variazå de la verde la gålbui-ro¿catå sau brunro¿catå. În partea posterioarå a corpului, afidele au douå forma¡iuni denumite cornicule, de obicei lungi (ajung ¿i la o treime din lungimea corpului). Antenele sunt lungi ¿i pot ajunge chiar pânå la ¾ din lungimea corpului, în cazul påduchelui verde al cerealelor. Afidele au o mare capacitate de înmul¡ire. În timpul unui an pot avea între 22

8 ¿i 15 genera¡ii, durata unei genera¡ii fiind cuprinså, în func¡ie de condi¡iile meteorologice, între 6 ¿i 21 de zile. Peste numårul de genera¡ii anuale se suprapune ¿i prolificitatea: în cazul påduchelui verde al cerealelor o femelå poate forma prin partenogenezå ¿i viviparie între 35 ¿i 113 larve.

Coloniile de afide se pot localiza pe frunze, tulpini sau spicele tinere. Modul de hrånire al afidelor este simplu: în¡eapå frunzele ¿i sug sucul celular. Frunzele atacate se contorsioneazå, iar în locul unde au fost în¡epate, apare o decolorare ¿i ulterior se înro¿esc. Dacå atacul survine toamna, plantele aflate la început de drum se pot ofili ¿i usca, mai ales dacå existå ¿i stres hidric. De obicei atacul se înregistreazå în vetre. În caz cå atacul survine primåvara, spicele atacate pot deveni sterile sau dacå se formeazå boabe acestea sunt mici ¿i ¿i¿tave.

Måsuri de prevenire a atacului Se recomandå semånatul cerealelor de toamnå la epoca optimå, specificå regiunii unde este localizatå ferma. Este importantå ¿i densitate normalå la

semånat. Densitatea mai reduså, de 300-400 boabe germinabile/m2, poate favoriza atacul afidelor toamna. Deoarece diferite specii de graminee spontane sunt gazde primare pentru afide, se recomandå combaterea buruienilor monocotile sau distrugerea samulastrei de grâu ¿i orz din culturile de rapi¡å sau de pe terenurile destinate semånatului în anul urmåtor al culturilor de primåvarå. Se recomandå evitarea cultivårii cerealelor în monoculturå.

Combatere chimicå Pentru perioada de toamnå, în general se recomanda doar efectuarea tratamentului chimic al semin¡elor cu insecticide sistemice. Era una dintre cele mai eficiente ¿i economice metode de protec¡ie a cerealelor de toamnå împotriva afidelor, asigurând ¿i o bunå dezvoltare a plantelor în primele faze de vegeta¡ie, reducând la minim pierderile de produc¡ie. În urma interzicerii folosirii neonicotinoidelor pentru tratamentul semin¡elor de grâu, au råmas pu¡ine substan¡e active, care au ac¡iune de contact. Acestea asigurå o protec¡ie corespunzåtoare împotriva atacului dåunåtorilor care atacå såmân¡a, dar nu pot asigura o protec¡ie corespunzåtoare împotriva atacului afidelor care poate surveni toamna târziu, mai ales când temperaturile sunt ridicate, caz în care trebuie så aplicåm un tratament în vegeta¡ie. De aceea, dupå råsåritul culturii pânå la venirea iernii, semånåturile de grâu trebuie atent monitorizate. Pentru perioada toamnei pragul economic de dåunare (PED) este de 10 afide/plantå. În cazul atacului de primåvarå-varå, PED-ul este de 25 afide/plantå. Dozajul recomandat al insecticidului care va fi aplicat în vegeta¡ie trebuie strict respectat, pentru a nu face råu entomofaunei utile (insecte folositoare care se hrånesc cu afide, cum ar fi buburuzele). Profitul Agricol 22/2021

CULTURI VEGETALE

Pierderi de azot provocate de ploile abundente la cultura porumbului dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Un specialist Pioneer din statul Minnesota (SUA) atrage aten¡ia cultivatorilor de porumb, exemplificând cu situa¡ia din teren, cå precipita¡iile abundente din ultima perioadå, între 75 -150 mm, au provocat pierderea unor cantitå¡i importante de azot, prin denitrificare. El propune fermierilor så reflecteze dacå este sau nu nevoie în aceste condi¡ii de o fertilizare suplimentarå de cca. 70 kg N/ha. Nu este neapårat nevoie så se fertilizeze pe toatå suprafa¡a parcelei, ci se poate aplica în zonele unde plantele au avut de suferit. Cei care au prevåzut fertilizarea localizatå în vegeta¡ie ¿i nu au fåcut-o încå sunt sfåtui¡i så se gândeascå la o eventualå suplimentare de azot, de¿i pierderile mai mari de azot au fost acolo unde s-a observat o concentra¡ie mai mare de nitra¡i în solu¡ia solului, deci acolo unde azotul a fost administrat în cantitå¡i mai mari înainte de ploi. În statele “umede”, cum este Mississippi (peste 1200 mm anual), se evitå pierderile de azot prin aplicarea lui în cantitå¡i mici (10-20% din totalul dozei) la începutul perioadei de vegeta¡ie (plantele au 10-15 cm înål¡ime), când cerin¡ele porumbului sunt mici. Începând de la 20-45 cm, se aplicå frac¡ionat cantitå¡i mari de azot prin împrå¿tiere sau localizat, pânå înainte de apari¡ia paniculului (prin fertirigare, inclusiv prin picurare). O practicå des întâlnitå în regiunile ploioase, cum sunt în Mississippi, este utilizarea ureei granulate prin aplicarea localizatå sau prin împrå¿tiere (în 4-6 frac¡ii), deoarece ploile dese încorporeazå ureea ¿i se evitå volatilizarea. Totu¿i, pentru a evita apari¡ia Profitul Agricol 22/2021

arsurilor pe frunze, nu se recomandå aplicarea unor frac¡ii mai mari de 170 kg uree/ha la plantele de porumb mai mari de 90 cm.

Cum se pierde azotul când plouå (prea) mult? Azotul din terenurile agricole se poate pierde prin 3 fenomene principale: levigare (“spålarea” nitra¡ilor din stratul arabil), volatilizarea amoniacului ¿i denitrificare. Denitrificarea este un proces biochimic prin care diferite bacterii anaerobe folosesc oxigenul din nitra¡i ¿i apoi nitri¡i, eliberând azotul sub formå de azot molecular. Pierderile de azot asimilabil prin denitrificare au loc cu consum de energie. De aceea ele sunt mai mari pe solurile fertile, deoarece materia organicå este sursa de energie chimicå necesarå desfå¿urårii procesului. ªi con¡inutul de argilå favorizeazå denitrificarea, pentru cå îngreuneazå påtrunderea aerului în sol, ceea ce creeazå condi¡ii de anaerobiozå. Denitrificarea are loc atunci când cantitatea de apå depå¿e¿te capaci-

tatea de re¡inere a solului, iar temperatura solului stimuleazå activitatea microbianå (10-25oC/35oC). Pierderile de azot prin denitrificare sunt influen¡ate de concentra¡ia nitra¡ilor din solu¡ia solului, care depinde ¿i de gradul de tasare a solului ¿i mårimea dozei de îngrå¿åminte cu azot aplicatå.

Concluzii În condi¡iile pedoclimatice din Statele Unite, scåderea produc¡iei cauzate de pierderea azotului prin denitrificare poate fi recuperatå printr-o fertilizare suplimentarå ce variazå, în func¡ie de condi¡iile locale, de la 50-70 kg N/ha. Borlan ¿i colab. (1994) au estimat cå se pot pierde prin denitrificare pânå la 20-25% din N calculat în urma analizelor agrochimice. Dacå nu avem analizele, se pot aplica 20-25 kg N/ha, când solul este reavån, dacå la plantele de porumb au apårut simptome ale excesului de umiditate. Deoarece la uree kg de N s.a. are cel mai mic pre¡, se poate aplica prin împrå¿tiere, folosind un inhibitor de ureazå de tip NBPT, cum ar fi N-Lock Max ¿i alte produse cu efect verificat. 23

CULTURI VEGETALE

Efectele lipsei de fertilizare timp de o jum\tate de secol Solele pe care nu s-au aplicat niciun fel de îngrå¿åminte, timp de 46 de ani, la SCDA Teleorman, au dat produc¡ii medii, în ultimii 10 ani, de 4.580 kg/ha la porumb neirigat, ¿i de 2.900 kg/ha (!) la floarea-soarelui. La grâu, se vede cel mai bine efectul culturii premergåtoare: 2.100 kg/ha dupå porumb, respectiv cantitate dublå dupå mazåre.

ta¡iunile de cercetare din Drågåne¿ti-Vla¿ca, Livada (Cluj) ¿i Lovrin (Timi¿) sunt singurele în care s-au mai påstrat a¿a-numitele experien¡e sta¡ionare, începute cu aproape o jumåtate de secol în urmå. La Sta¡iunea de la Teleorman, experien¡a sta¡ionarå este înfiin¡atå pe 5 ha, împår¡ite la cinci, pentru rota¡ia principalelor culturi. Asolamentul se prezintå astfel: grâu de douå ori (o datå dupå porumb ¿i încå o datå dupå mazåre), porumb, floarea-soarelui, mazåre. Loturile de câte un hectar sunt împår¡ite în microparcele cu graduåri ale azotului ¿i fosforului, în diverse combina¡ii. Astfel, existå microparcele în care nu s-au aplicat niciun fel de îngrå¿åminte, timp de 46 de ani, apoi altele în care s-au aplicat constant cantitå¡ile maxime, de 200 kg de azot substan¡å activå/ha, respectiv 160 kg fosfor substan¡å activå/ha. ªi existå o multitudine de combina¡ii intermediare, cu cantitå¡i mai mici sau mai mari de azot, respectiv fosfor. Produc¡iile bune ob¡inute la floareasoarelui ¿i moderate la grâu ¿i porumb, pe microparcelele nefertilizate timp de 46 de ani, îl îndreptå¡esc pe Emilian Negrilå så conchidå: 24

“Avem încå o rezervå de microelemente în sol, dupå to¡i ace¿ti ani fårå aport din partea noastrå”. Loturile din experien¡a sta¡ionarå de la SCDA Teleorman sunt lucrate permanent de cinci oameni: doi cercetåtori (dintre care unul pensionat) ¿i al¡i trei angaja¡i de suport. Întrebat care este fertilizarea optimå, Negrilå a replicat cå existå o dozå optimå economicå ¿i alta tehnicå. Doza optimå economicå asigurå profitul cel mai mare raportat la investi¡ii. Cea tehnicå permite maximizarea produc¡iei, dar cu un cost suplimentar, care nu mai e acoperit atât de bine de venituri. Alte concluzii ale experien¡ei sta¡ionare: - Cam 18-25% din îngrå¿åmintele aplicate se valorificå, în func¡ie de sol, de an ¿i de culturå. Valorificarea poate urca la 40%, dar este o excep¡ie. - Aportul de fosfor este un element cheie al productivitå¡ii. “Dacå ai coborât sub 10-12 mg la grâu ai alertå. Fiindcå este indicatorul care influen¡eazå calitatea proteinei, glutenul. Poate nu se

vede dupå un an-doi. Dar e foarte limpede dupå o perioadå mai lungå”. O crizå se întrevede la orizont, deoarece îngrå¿åmintele cu fosfor nu se ob¡in prin sintezå chimicå, ci doar prin exploatarea rocilor naturale, iar resursele globale se apropie de epuizare. Criza fosfa¡ilor ar putea fi un puternic factor limitativ al produc¡iei agricole. - La floarea-soarelui, fertilizarea excesivå ¿i exclusivå cu azot då produc¡ie, dar pe seama cre¿terii aciditå¡ii solului ¿i a scåderii con¡inutului de ulei, de la 48 la 42%, în condi¡iile în care ameliorarea dureazå 5 ani la floare ¿i rapi¡å pentru un singur procent în plus de ulei; cu un aport ponderat de minerale, 80 kg azot ¿i 80 kg fosfor, se pot ob¡ine 3,2 t/ha, cu con¡inut de 48% ulei. - Chiar ¿i un sol cu pH-ul în general neutru, de 6,8-7, poate deveni acid în anumite condi¡ii, precum au fost cele din acest an, cu primåvarå rece ¿i umedå. Acest fapt poate genera dezechilibre de nutri¡ie, care trebuie reglate cu îngrå¿åminte foliare. De regulå, leguminoasele råspund bine la foliare cu bor ¿i molibden, porumbul la cele cu zinc, iar grâu la magneziu - bun pentru mårirea capacitå¡ii fotosintetice.

Robert VERESS Profitul Agricol 22/2021

CULTURI VEGETALE

Tratamente din surse naturale dezvoltate de Corteva Lumidapt ¿i Lumibio Kelta, un nou tip de fertilizant tratament såmân¡å ¿i stimulator de cre¿tere dezvoltate de Marrone Bio Innovations, subsidiara Pro Farm Technologies, au fost folosite pe semin¡ele de porumb, rapi¡å de toamnå ¿i floarea-soarelui marca Pioneer, în sezonul 2021. Conform Corteva, Lumidapt ¿i Lumibio Kelta au condus la o mai bunå uniformitate a culturilor, cu råsårire timpurie, rådåcini mai puternice ¿i plante mai sånåtoase. Produsele derivate din surse naturale nu con¡in microplastice, fiind în conformitate cu eforturile companiei de reducere a impactului agriculturii asupra mediului. Aceste noutå¡i vin pe måsurå ce Corteva Agriscience continuå så construiascå un nou Centru de Tehnologii Aplicate Semin¡elor (C-SAT), în sudvestul Fran¡ei, cu scopul de a ajuta fermierii europeni så asigure culturilor lor

Pregåti¡i-vå de Ympact Anul acesta, Corteva va lansa un nou produs pentru cereale, Ympact, dezvoltat prin folosirea noilor tehnologii ca rezultat al acordului comercial cu Pro Farm Technologies. În baza acestui acord, Corteva va produce ¿i comercializa în exclusivitate o serie de produse biologice cu aplicativitate pe semin¡e brevetate pe platforma tehnologicå a Pro Farm, pentru a furniza cultivatorilor europeni cele mai bune instrumente disponibile pentru a stimula plecarea în vegeta¡ie ¿i pentru a îmbunåtå¡i sånåtatea plantelor. 26

cel mai bun start în vegeta¡ie ¿i så ob¡inå produc¡ii excelente. Centrul C-SAT ac¡ioneazå ca un laborator, un centru de testare ¿i de tratare a semin¡elor, cu procese riguroase pentru descoperirea, formularea ¿i testarea realå a tehnologiilor aplicate semin¡elor. Acest proces permite tratamentul semin¡elor în scopul protejårii lor ¿i oferå, astfel, fermierilor, solu¡ii inovatoare pentru provocårile unui sector agricol în continuå schimbare, conferindu-le valoare adåugatå. ¥n România, Corteva a introdus noile tratamente derivate din surse naturale aplicate semin¡elor încå din 2019. Fermierii români au acces la aceste tehnologii ¿i sunt folosite în momentul de fa¡å pe aproximativ 1,5 milioane de hectare. Ca parte a angajamentului pe care ¿i l-a asumat, de a cre¿te durabilitatea agriculturii, asa cum cer consumatorii, Corteva a anun¡at un acord exclusiv de comercializare, furnizare ¿i distribu¡ie cu Eden Research plc, pentru a sprijini fermierii care se stråduiesc så råspundå exigen¡elor publicului. Acordul Eden Research se referå la produse ce folosesc microcapsule Sus-

Produsele nutri¡ionale de tratament al semin¡elor derivate din surse naturale oferå o oportunitate unicå de a ajuta fermierii så se îndrepte cåtre practici care au atât beneficii financiare, cât ¿i pentru mediu, spune Andre Negreiros, din cadrul Corteva Europa. “Suntem mândri cå aceastå solu¡ie a fost adoptatå în toatå Europa, contribuind astfel la practici agricole mai durabile. Este pentru prima datå când vedem o utilizare atât de extinså a unei astfel de tehnologii cu performan¡e ¿i rezultate excelente.” Monica Sorribas, tot din stafful european al companiei, îl completeazå: “Suntem dedica¡i inova¡iei continue, contribuind la cre¿terea profitabilitå¡ii pentru fermieri, råspunzând, în acela¿i timp, cererii consumatorilor privind produse agricole ob¡inute prin moduri mai sustenabile, conform Obiectivelor noastre de Sustenabilitate 2030 . taine, care sunt din surse naturale, fårå plastic, microsfere biodegradabile derivate din drojdie.

Profitul Agricol 22/2021

CULTURI VEGETALE

Marian Popa [i lucrarea f\r\ compromis Marian Popa administreazå ferma de 1.500 ha Polirom Prod, din Sili¿tea, Teleorman. O treime din suprafa¡å este în proprietate, iar terenul este excep¡ional comasat, solele având între 280 ¿i 330 de ha. Faptul u¿ureazå o rota¡ie ca la carte a culturilor, astfel cå se reduce presiunea bolilor, dåunåtorilor ¿i buruienilor. De¿i solul este greu, argilos, Popa reu¿e¿te så scoatå produc¡ii de top. Fårå investi¡ii foarte mari, dar cu adaptarea tehnologiilor la condi¡iile anuale. Un lucru råmâne, înså, sfânt: nu renun¡å la aråturå decât în cazul pregåtirii terenului pentru grâu.

arian Popa, 65 de ani, face agriculturå la Sili¿tea de patru decenii. A fost ¿eful IAS-ului local, destituit de fostul prefect de Teleorman, Teodor Ni¡ulescu, cu care, ulterior, s-a încuscrit. Popa a pus bazele fermei Polirom Prod în anul 2000. Structura culturilor este îndeob¿te a¿a: 650 ha grâu (dintre care 500 ha pentru såmân¡å), 250 ha rapi¡å, 300 ha porumb, 350 ha floare. “Floarea ¿i porumbul nu revin pe aceea¿i solå mai devreme de cinci ani. Totdeauna, floarea vine dupå porumb. Nu am probleme cu Tanymecus, iar viermii sârmå apar doar când plouå mult. Nu avem probleme nici cu buruienile, mai ales când vorbim de gramineele din culturile de toamnå”, aratå Marian Popa. Categoric nu se laså prins de trendul lucrårilor minime ale solului. “Cel pu¡in în aceastå zonå, dacå mergi cu minimum-till, o så ai produc¡ie când o zbura porcul! Po¡i încerca pe soluri u¿oare ¿i dacå ai apå”. Prin urmare, pregåtirea terenului pentru porumb, floare ¿i rapi¡å o face prin aråturå. De asemenea, dacå e for¡at de împrejuråri så punå grâu dupå grâu - o singurå datå, în niciun caz mai multe sezoane la rând -, considerå aråtura obligatorie. “Rådåcinile grâului dau 28

fitotoxicitate. De aceea, brazda trebuie întoarså. Altfel, se perpetueazå bolile”. Schimbå tehnologia doar când în rota¡ie vine grâu dupå floare sau rapi¡å. Altfel lucreazå cu un combinator Horsch. Toamna trecutå, înså, solul era atât de dur din cauza uscåciunii låsate de floare, încât utilajul nu a fåcut fa¡å. “Dupå 20 de metri s-au rupt douå gheare”. Solu¡ia a reprezentat-o un disc Rubin 10, de la Khun. “Cu el am putut så mobilizez terenul la 10 centimetri, ca så semån grâul. Iam ajutat cu el ¿i pe ginerele meu ¿i fratele lui, care au gåsit ni¿te teren la Cervenia, lângå Zimnicea. Acolo, discul åsta s-a dus la 25 de centimetri, de ziceai cå ai arat”. A încercat o datå så renun¡e la aråturå, fåcând o scarificare înainte de semånatul rapi¡ei. “A trebuit så întorc cultura. Fiindcå solul e greu, ¿an¡urile låsate de scarificator se astupå la prima ploaie, iar apa bålte¿te. Aråtura, în schimb, mobilizeazå la 30-40 cm o cantitate mare de sol ¿i astfel apa poate så se înmagazineze. Unii zic cå se conservå apa, dacå nu ari. Poate la ei. Aici se face asfalt dacå nu ari ¿i toatå apa fuge la vale! Dimpotrivå, când ar vara, dupå grâu, pânå în primåvara urmåtoare, când semån porumbul, în sola aia am apå de råsårire”. Popa considerå cå solul ¿i anul î¡i

spun ce tehnologie trebuie så aplici. “Lucrez de 40 de ani aici, de când am terminat facultatea. ªi niciun an nu a semånat perfect cu altul. Apar diverse accidente ¿i trebuie så te adaptezi din mers”. Exemplificå cu sezonul precedent, când nu au existat condi¡iile minimale pentru înfiin¡area culturii de rapi¡å ¿i a fost nevoit så semene grâu ¿i dupå grâu. A fost o altå probå a eficien¡ei aråturii. În sola cu grâu dupå grâu a scos 7 t/ha, în pofida secetei. În schimb, în sola cu grâu dupå floare, lucratå cu Terrano, a ob¡inut doar 3 t/ha.

Rezultate În 2020, media produc¡iei de grâu în ferma Polirom a fost mai micå de 4 t/ha, în condi¡iile în care, în anii anteriori, media fusese 7 t/ha; Popa a scos ¿i 10 t/ha, într-un an, cu soiul francez Avenue, dar e complet dezamågit de calitå¡ile acestuia: “Nici gåinile n-au vrut så-l månânce!”.

Profitul Agricol 22/2021

CULTURI VEGETALE

ªi la celelalte culturi s-au înregistrat pierderi: la porumb 6,5 t/ha, de la 10 t/ha în 2018-2019, floare 2,5 t/ha, de la 3,5 t/ha. Situa¡ia grâului nu e foarte rozå nici anul acesta. În zonå a fost secetå: din 10 aprilie pânå pe 20 mai nu au cåzut mai mult de 15 l/ha. Ca atare, câteva spicule¡e de la bazå sunt sterile, orizontul de produc¡ie e pe la 5-6 t/ha, chiar dacå ¿i-a mai revenit cultura dupå precipita¡iile abundente din ultimele zile ale lunii mai. “Vor urca fra¡ii care ar fi råmas fårå boabe ¿i se mai echilibreazå lucrurile, dar tot nu ajung la 7 t/ha”. Rapi¡a, în schimb, aratå splendid ¿i e a¿teptatå o produc¡ie de 4 t/ha. Porumbul, ajuns în cinci frunze, începuse så se ofileascå, dar ¿i-a revenit. Floarea, gra¡ie rådåcinii pivotante, a trecut mai bine hopul stresului hidric ¿i fermierul îi va poten¡a productivitatea cu un aport de 250 kg de uree/ha la prå¿it. Dacå seceta continua, se limita la 150 kg/ha. Ar fi bine ca socoteala “de acaså” så se potriveascå cu cea “din târg”, fiindcå, spre deosebire de anul trecut, când a fost inspirat ¿i nu a prea vândut anticipat, anul åsta Marian Popa a fost foarte activ pe pia¡a forward. “Am vândut toatå Profitul Agricol 22/2021

floarea anticipat - 1.000 de tone, cu aproape 1.800 de lei/t. M-am gândit a¿a: cât poate så mai creascå de la 1.300? Uite cå mai cre¿te, dar tot ies bine, numai så scot 3 t - 3,5 t/ha. Rapi¡å am dat 250 t cu 1.850 lei/t ¿i încå 250 t cu 2.250 lei/t. Dacå fac 4 t/ha, mai am så vând 500 de tone în varå”. Chiar dacå investe¿te serios în îngrå¿åminte, presiunea scåzutå de boli, dåunåtori ¿i buruieni conduce la economii cu tratamentele. Una peste alta, cheltuiala/ha nu prea depå¿e¿te 3.000 de lei. În aceste condi¡ii, în anii buni, profitul net pe fermå e de 500.000 de euro. “Pe timpul lui Ceau¿escu am avut doi ani în care ceream la magazin o jumåtate de pâine, cå nu aveam bani de una întreagå. Dar iatå cå am ajuns så ¿i câ¿tig cât så nu ¿tiu ce så fac cu banii”. Un an de referin¡å pentru profitabilitate a fost 2011, când î¿i aminte¿te cå porumbul a crescut de la 40 de bani, la startul sezonului, la 75 de bani/kg la recoltat, iar floarea a ajuns la 2 lei/kg. Atunci a decis så construiascå o sta¡ie de condi¡ionare a semin¡elor. Avea o jumåtate de milion de euro din profit, ¿iar fi dorit ca sta¡ia så nu coste mai mult de un milion de euro, ca profitul såu ¿i

fondurile europene så acopere integral investi¡ia. “I-am cerut proiectantului så nu pronun¡e cuvântul «milion». M-a avertizat cå degeaba nu zice el, cå tot va costa mai mult. A fost un milion trei sute de mii de euro. Dar må bucur cå am fåcut-o”. Având ¿i produc¡ie cât-de-cât ¿i servicii de condi¡ionare a semin¡elor, inclusiv pentru multina¡ionale, tot a scos ¿i anul trecut profit de 100.000 de euro. Are ¿i perspectiva de a iriga. S-a zbåtut, a pus pe picioare un OUAI ¿i are gata proiectul pentru un baraj care så zågåzuiascå ni¿te izvoare. Costul barajului - 250.000 de lei. Va putea iriga 400 ha, cu pivo¡i. Ca så poatå face barajul, s-a reorientat ¿i politic. Cu pu¡in timp în urmå, la îndemnul regretatului Adrian Rådulescu, s-a înscris în PMP, achiesând la ideea cooptårii cât mai multor fermieri destoinici. “Dacå nu faci politicå, nu po¡i så faci baraj, nu po¡i så rezolvi problemele. Sunt interese care mai de care mai nåstru¿nice. Mai la vale e un baraj, dar primarul vrea så prindå pe¿te, a¿a cå nu ne-am putut în¡elege...”.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

Bayer Agro Arena la Comlo[u Mic Chiar dacå situa¡ia s-a mai relaxat, Bayer Agro Arena s-a desfå¿urat numai cu prezen¡a presei de specialitate, fårå fermieri. Pe rând, în câmpurile de la Comlo¿u Mic, Timi¿, au fost analizate atât evolu¡ia ¿i performan¡a hibrizilor de rapi¡å ¿i porumb (genetica Dekalb), cât ¿i performan¡ele tehnologiei de protec¡ie Bayer. Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer, a explicat cå anul este ciudat ¿i atipic, dar, cu toate acestea, se anun¡å a fi foarte bun la grâu ¿i la rapi¡å. Portofoliul Bayer Dekalb cuprinde 32 de hibrizi de porumb, pe toate grupele de maturitate. La Comlo¿u Mic, au fost prezenta¡i 7 hibrizi noi de înaltå valoare geneticå, ameliora¡i special pentru boabe, care vor fi lansa¡i în toamna anului 2021.

Noii hibrizi vin la pachet cu o serie de caracteristici: performan¡å supe-

rioarå de produc¡ie fa¡å de hibrizii din acela¿i segment de maturitate, stabilitate pe toate mediile de produc¡ie ¿i toleran¡å la secetå. Este vorba de DKC4109, DKC4416, DKC5810, DKC5812, EU4661/DKC4611, EU4732/DKC4712, EU5146/DKC5016. Noii hibrizi sunt prezen¡i în re¡eaua na¡ionalå de loturi demonstrative ¿i pot fi evalua¡i de cåtre fermieri pe parcursul acestui sezon. “Performan¡å de produc¡ie o vom face vizibilå în aceastå toamnå prin intermediul recoltårilor publice, împreunå cu restul solu¡iilor ¿i inova¡iilor pe care le vom lansa”, a subliniat Grosz. La Comlo¿ au mai fost prezenta¡i hibrizi performan¡i ¿i rezisten¡i la cådere: DK5075, DK6897, DK5709, DK5404 ¿i DK5092.

Nout\]ile în tratamentul culturii de grâu La grâu noutå¡ile pe 2021 prezentate la Comlo¿u Mic sunt legate în primul rând de substan¡ele active SDHIuri din fungicide. Este vorba de bixafenul din Zantara, pentru combaterea bolilor foliare la grâu ¿i orz ¿i a bolilor spicului la grâu, sau fungicidul sistemic Aviator Xpro, pentru combaterea bolilor la grâul de toamnå ¿i primåvarå, triticale, secarå, orz de toamnå ¿i primåvarå. Acesta este un produs foarte eficient, care anul acesta a fost aplicat diferen¡iat la fermele care s-au ghidat cu Climate Fieldview. Produsul este indicat pentru tratamentul al doilea în scopul combaterii ruginii galbene ¿i brune sau a septeriozelor. A mai fost amintit super-graminicidul Atlantisul Flex, un erbicid selectiv pentru combaterea în postemergen¡å a unei game largi de buruieni monocotiledonate anuale ¿i perene ¿i a unor dicotiledonate anuale din culturile de cereale. 30

O altå noutate este legatå ¿i de tratamentul la såmân¡å cu Bariton Super, care a intrat pe pia¡å din 2020. Acesta este un fungicid sistemic ¿i de contact pentru combaterea bolilor care se transmit prin såmân¡å ¿i sol la grâu, orz, Riscul ca rapi¡a så nu råsarå este unul pe care Bayer îl asigurå. Toatå såmân¡a de la Bayer de anul trecut a fost asiguratå. “Fermierul nu pierde nimic. El trebuie numai så î¿i facå treaba de fermier. Vreau så spun cå am avut ferme unde nu a råsåsit såmân¡a ¿i omul a trebuit så o întoarcå. Bayer a plåtit acea såmân¡å. Anul acesta vom proceda la fel. Suntem singura companie care asigurå toatå cantitatea de såmân¡å la neråsårire la rapi¡å, ¿i nu facem diferen¡iere între fermierii mari ¿i cei mici. Dacå au luat doi saci de såmân¡å ¿i pe aceea îi asiguråm. Vrei så cultivi rapi¡å Dekalb de la Bayer, aceasta este asiguratå”, a spus Daniel Grosz.

ovåz, secarå ¿i triticale. Substan¡ele active sunt protioconazol, tebuconazol ¿i udioxonil. Este un produs complex ce love¿te tot spectrul de boli cu transmitere prin såmân¡å. “Mai avem un colorant adjuvant, Peridian Activ, care este ¿i un fel de stimulator de înrådåcinare ¿i cu micronutrien¡i. Produsul ajutå la îmbunåtå¡irea tratamentului semin¡elor, stimularea germinårii ¿i a dezvoltårii tinerelor plante, ¿i intensificarea culorii semin¡elor tratate la grâu ¿i orz. Înainte era numai Peridiam, dar noul produs Peridiam Activ con¡ine ¿i micronutrien¡i destina¡i pentru primele faze de evolu¡ie a culturii. Atunci plantele au nevoie de un anumit consum de micronutrien¡i ¿i microelemente. În cazul grâului a fost gândit acest amestec special pentru evolu¡ia bobului în primele faze de vegeta¡ie”, a explicat Grosz.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 22/2021

CULTURI VEGETALE

Riscurile la cultura de grâu în Timi[ Daniel Grosz, directorul regional vest al Bayer, trage un semnal de alarmå cu privire la cultura de grâu în Timi¿, care se aflå într-o fazå criticå, din mai multe puncte de vedere.

În

13 -14 februarie, jude¡ul Timi¿ a cunoscut un ger de minus 12 -14 grade noaptea, care a defoliat complet grâul. Totu¿i în toamnå cultura a plecat foarte bine în vegeta¡ie. A avut un foliaj puternic ¿i a înflorit foarte bine. Grosz a descoperit în multe ferme cå grâu avea un foliaj peste gleznå, în febuarie. Iarna a fost blândå, fårå zåpadå. De aceea ¿i rapi¡a a evoluat foarte bine ¿i a rezistat la ger. Din påcate, ¿ocul termic din februarie a dat totul peste cap ¿i a dus la defolierea grâului. Dupå acest eveniment, grâul a cunoscut o defazare a evolu¡iei cu aproape trei såptåmâni. Ce înseamnå asta? Grâul a trecut brusc pe partea formårii paiului ¿i a spicului. În momentul în care ¿i-a refåcut foliajul, dacå fermierul a luat hotårârea de a da cu primul tratament fingicid, atunci a fost controlatå foarte bine partea de septorioze. Fåinarea nu a fost unul dintre patogenii majori în 2021, dar septorioza - da, ¿i î¿i fåcuse prezen¡a încå din toamnå. De¿i, în primåvarå, foliajul grâului a murit de la înghe¡, fuzarium a råmas pe resturile vegetale, la nivelul solului. O altå caracteristicå pentru cultura de grâu a fost faptul cå a avut un nivel optim de umiditate. Precipita¡iile au fost din plin. Grâul a avut rezervå de apå în sol, iar cantitå¡ile au venit ponderat, chiar pe momente de evolu¡ie critice ale plantelor. A fost un nivel de precipita¡ii consistent så asigure o evolu¡ie bunå a

Profitul Agricol 22/2021

Daniel Grosz, director regional Bayer

culturii ¿i o produc¡ie ridicatå. Acest aspect este valabil ¿i la rapi¡å.

Fuzarioza - pericolul absolut Grâul a început så înfloreascå, în 27 mai, dar sunt soiuri mai timpuriu care au terminat de înflorit sau cele tardive care erau la faza înspicare. ¥n aceastå conjuncturå ¿i nivelul de precipita¡ii a fost, la Lovrin, 70 de litri într-o såptåmânå jumåtate, iar la Comlo¿u, 56 de litri în luna mai. Grosz aten¡ioneazå cå, dacå grâul este la începutul sau în perioada înfloritului, ne aflåm chiar momentul când are loc infec¡ia cu fuzariozå. E cea mai periculoaså boalå a spicului. De aceea fermierul trebuie så aplice urgent un fungicid, så protejeze spicul. În Timi¿, au mai fost probleme mari cu fuzarioza în al¡i ani, de aceea este nevoie de aten¡ie så nu se ajungå la dezastre. “Noi avem studii realizate la nivel de companie care demonstreazå cå toatå cantitatea de micotoxine la boabe este cu atât mai reduså cu cât facem un tratament fie mult mai devreme, fie mult mai târziu. Înfloritul grâului poate avea loc în 4-5 zile, depinde ¿i de soiuri, dar ¿i de condi¡iile de umiditate. De aceea în aceste 4-5 zile, dacå planta nu este sub protec¡ia unui fungicid, riscå så aibå o infec¡ie cu fuzariozå la spic, cu efecte foarte grave pentru culturå.

Cu atât e mai important acest tratament cu cât fuzarioza î¡i poate distruge în totalitate produc¡ia de grâu atât cantitativ, fiindcå apar acele boabe ¿istave, dar ¿i pentru faptul cå va avea o concentra¡ie foarte mare de micotoxine ¿i grâul nu mai poate fi utilizat nici de om, nici pentru hrana animalelor. Nu e de joacå cu acest patogen”, a aten¡ionat Grosz. Existå anumite condi¡ii care favorizeazå apari¡ia fuzariozei. Pe lângå faptul cå grâul se aflå în faza de înflorit, existå umiditå¡i ¿i temperaturi de 20-25oC în Timi¿. La Comlo¿u erau amândouå. În aceste condi¡ii riscul este foarte mare pentru apari¡ia fuzariozei ¿i proliferarea la spic, dar riscul major este defazarea tratamentului din cereale påioase.

Solu¡iile Bayer în lupta cu fuzarioza Propunerea Bayer în lupta cu fuzarioza spicului la grâu este Nativo Pro pentru tratamentul al doilea. Dacå fermierul ¿tie cå existå alte riscuri: densitate mare, este monoculturå sau are o rota¡ie grâu-porumb care reprezintå al¡i factori ce favorizeazå o infec¡ie ¿i mai mare de fuzarium, atunci poate fi folosit Prozaro. Acesta este etalon în lupta cu fuzarioza spicelor. Dacå este aplicat preventiv sau la începutul înfloritului, atunci grâul se aflå sub protec¡ie. Tot ceea ce este aplicat post-infec¡ie va reduce efectele patogenului, dar nu va 31

CULTURI VEGETALE

Calciprill - grija fa]\ de sol face ferma mai profitabil\ Calciprill are grijå de baza culturilor dumneavoastrå ¿i de påmântul pe care îl lucra¡i. Naturevo are în portofoliu produse care au aplicabilitate în toate fermele din Romania, atât pentru corectarea pH-ului, cât ¿i pentru îmbunåtå¡irea calitå¡ii solului, produse validate de to¡i fermierii care leau folosit. Calciprill este unul dintre aceste produse.

De ce så alegem Calciprill? Anumite îngrå¿åminte acidifiazå ¿i stricå echilibrul microbiologic din sol, dar cu toate acestea, în anumite situa¡ii, este dificil så renun¡a¡i la ele. Pentru a diminua efectele negative, este important så alege¡i îngrå¿åminte cu eliberare controlatå precum Novatec Classic, iar pentru corec¡ia solului, Calciprill, produs cu ac¡iuni multiple. Så analizåm acum disponibilitatea elementelor nutritive în func¡ie de pH! Cu mici excep¡ii, maximul de disponibilitate al elementelor nutritive este în zona de pH 6-7. Pentru a corecta reac¡ia acidå a solului, cea mai bunå alegere este un amendament pe bazå de carbonat de calciu, dar cel mai important aspect de avut în vedere este formularea produsului. Cu cât produsul este mai fin, micronizat, cu atât el este mai reactiv. Calciprill are cea mai mare vitezå de ac¡iune deoarece fine¡ea carbonatului de calciu (pleacå de la 1 micron pânå la maximum 100 microni) este incomparabilå cu alte produse similare de pe pia¡å. Fine¡ea carbonatului de calciu din Calciprill aduce la pachetul de avantaje ¿i nivelul ridicat de dispersie al produsului la nivelul solului în zona de încorporare.

Disponibilitatea nutrien]ilor în sol în func]ie de pH

- oferå calciu esen¡ial pentru a spori productivitatea culturilor - maximizeazå absorb¡ia ¿i utilizarea îngrå¿åmintelor-cheie - ajutå la dezvoltarea rådåcinii - elibereazå rapid calciul, pentru o disponibilitate optimå - carbonatul de calciu este foarte important pentru på¿unile cultivate intensiv ¿i pentru på¿unile cultivate în regim ecologic - Calciprill se poate utiliza în grådini, spa¡ii de agrement ¿i terenuri de sport.

- ajutå la dezvoltarea sistemului radicular; - poate fi utilizat în agricultura ecologicå.

Avantaje Calciprill la aplicare - Utilizare flexibilå: se poate aplica ¿i în vegeta¡ie sau chiar în condi¡ii de ploaie ¿i de vânt; - Se încadreazå u¿or în programele de fertilizare existente; - Se aplicå u¿or cu ma¿ini de împrå¿tiat standard; - Asigurå o eficien¡å ridicatå datoritå granulelor uniforme; - Disponibilizeazå nutrien¡ii necesari Avantaje Calciprill pentru sol - oferå calciu, cu rol vital pentru sol; pentru fiecare plantå; - îmbunåtå¡e¿te rapid pH-ul solului, - Util în agricultura de precizie. corectându-l pânå la cel mai productiv nivel; På¿unile naturale între¡inute cu Cal- creeazå porozitate în sol, pentru o ciprill (natural) favorizeazå dezvoltarea structurå mai bunå; florei spontane pentru ob¡inerea unui - cre¿te capacitatea solului de a re¡ine lapte mai sånåtos. Pentru oferte personalizate apa; ¿i consultan¡å de specialitate, - neutralizeazå suprafe¡e mari de sol Avantaje Calciprill pentru culturi: - îmbunåtå¡e¿te nutri¡ia ¿i randamentul datoritå suprafe¡ei de contact ridicate; apela¡i la reprezentantul Naturevo culturilor din zona dumneavoastrå! - stabilizezå materia organicå;

Profitul Agricol 22/2021

CULTURI VEGETALE

Ortus 5 SC. Grij\ pentru fiecare bob de soia Despre cultura de soia vorbim mai rar, dar aståzi vom aborda o chestiune sâcâitoare prin pagubele produse: dåunåtorii, în special acarienii, care au un mediu propice pentru dezvoltare în ultimul timp, din cauza ploilor abundente. O solu¡ie foarte eficientå pentru a-i ¡ine la distan¡å este acaricidul Ortus 5 SC, pe bazå de fenpiroximat 50 g/l, care prezintå mai multe culturi ¡intå, pe lângå cea de soia, respectiv vi¡a-de-vie, o gamå variatå de legume sau chiar plantele ornamentale.

din partea inferioarå a frunzelor spre partea superioarå. Atacurile sunt mai pregnante în perioada de secetå: temperatura ridicatå afecteazå planta (regimul hidric, absorb¡ia de nutrien¡i etc.), dar sus¡ine înmul¡irea acarienilor, care devin ¿i mai pågubitori. Atacul acarienilor la soia conduce la o legare mai slabå, la ob¡inerea unui numår mai mic de boabe, cu dimensiuni mai reduse.

Atac de acarian ro[u

oia este expuså atacurilor acarienilor, printre care cei mai obi¿nui¡i sunt din specia Tetranychus urticae, uzual numi¡i påianjenul ro¿u comun. Ace¿tia colonizeazå partea inferioarå a frunzelor, atacul fiind vizibil datoritå negilor punctiformi. Dezvoltarea unei genera¡ii dureazå în jur de 15-28 de zile, fiind influen¡atå de temperatura atmosfericå: cåldura o accelereazå, pe când perioadele mai reci încetinesc evolu¡ia. Femelele produc cam 100 de ouå fiecare, fapt ce face ca reproducerea ¿i colonizarea så aibå loc extrem de rapid. Pentru a se hråni, acarienii sparg peretele celulelor ¿i sug con¡inutul acestora. Aceste råni scad capacitatea de fotosintezå a frunzelor ¿i afecteazå cantitatea de apå din frunze. Pe måsurå ce atacul dåunåtorilor se intensificå, frunzele î¿i schimbå culoarea ¿i, în cele din urmå, cad. În general, atacul acarienilor are loc 34

(Tetranychus urticae)

Un alt dåunåtor cu importan¡å economicå este molia påståilor, Etiella zinckenella, ce poate fi recunoscutå dupå culoarea cenu¿iu-aurie. În România, prezintå 2 genera¡ii pe an, iar, atunci când e cazul, prima genera¡ie atacå mazårea, iar a doua atacå soia; pagubele sunt produse de larve, ce rod påståile, afectând produc¡ia.

Molia p\st\ilor (Etiella Zinckenella) Sursa foto> https>//www.flickr.com/photos/155939562@N05/41168345292/

Ortus 5 SC. Beneficii multiple pentru soia Acaricidul Ortus 5 SC poate fi folosit în doze de 0,5 l/ha atât pentru prevenirea atacurilor, cât ¿i pentru controlul acarienilor. Are eficien¡å durabilå (21-28 zile), exact cât ¡ine perioada de dezvoltare a unei genera¡ii de acarieni în culturå. Perioada propice de aplicare este atunci când popula¡ia de acarieni începe så se înmul¡eascå vizibil. Ortus 5 SC ac¡ioneazå împotriva acarienilor în toate fazele de dezvoltare ale acestora (ou, larvå, adult), la nivel intracelular, inhibå complexul mitocondrial 1 de transport al electronilor (METI), adicå afecteazå respira¡ia celularå ¿i produc¡ia de energie. Produsul ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, cu ac¡iune ¿oc: din ziua urmåtoare tratamentului, acarienii nu se mai hrånesc ¿i nu mai produc pagube în culturå. De asemenea, este inhibitor al metamorfozei ¿i ac¡ioneazå în toate etapele de dezvoltare, cu efect rapid ¿i asupra larvelor ¿i nimfelor. Fermierii care au utilizat produsul au observat cå acesta combate ¿i molia påståilor, având efect imediat asupra formei adulte ¿i larvelor. Ortus 5 SC nu emite vapori, nu afecteazå insectele benefice ¿i se încadreazå în programul de combatere integratå (IPM - Integrated Pest Management). Echipamentul de pulverizare trebuie calibrat pentru o distribuire pe toate pår¡ile atacate, astfel încât så realizeze acoperirea totalå a plantei. Pentru o ac¡iune poten¡atå, este recomandatå utilizarea adjuvan¡ilor profesionali, de exemplu Designer. Profitul Agricol 22/2021

GR|DINA

VIA [i LIVADA Un viceprimar, mare produc\tor de legume bio Adrian Orza a fost viceprimar al Timi¿oarei timp de 12 ani, în perioada 2000-2012. Apoi, douå mandate, 20122020, a fost consilier local. Acum, dupå 20 de ani de activitate în administra¡ie, a renun¡at la ora¿ ¿i ¿i-a construit douå sere, împreunå cu câ¡iva prieteni. 12.600 de metri påtra¡i în comuna ªag, la 11 km de Timi¿oara. Aici, fostul viceprimar produce legume bio întrun sistem integrat, despre care se laudå cå ar fi unic în Timi¿. De exemplu, energia electricå necesarå va fi produså în sistem fotovoltaic. În 2021 a demarat prima produc¡ie de castrave¡i Fabio ¿i Corni¿on, dar ¿i ro¿ii cherry ¿i clasice. Serele vor produce pe sezon cel pu¡in 150 de tone de ro¿ii ¿i 75 tone de castrave¡i. Totul va fi în sistem integrat: produc¡ie (sere), procesare (fabricå) ¿i distribu¡ie (magazin propriu, dar ¿i prin hipermarket). Proiectul mai cuprinde spa¡ii frigo, spa¡iu de sortare, de depozitare, cantinå pentru muncitori, spa¡ii administrative ¿i filtre sanitare speciale pentru cei intrå la procesare. Vor fi 10 angaja¡i, oameni din partea locului. “E foarte important så se închidå cercul economic. De ce? Fiindcå altfel cumpåråm legumele ¿i fructele din Turcia, Olanda sau Spania. Practic, sprijinim locurile de muncå din aceste ¡åri. De ce så nu sprijinim locurile de muncå din ¡ara noastrå? Atunci s-ar închide cercul economic ¿i vom sprijini producåtorii lo36

cali. Dacå ne aplecåm ¿i spre zona bio, putem så mâncåm ¿i mai sånåtos. To¡i vor avea de câ¿tigat: lucråtorii, fermierii ¿i cumpåråtorii, dar ¿i economia româneascå”, militeazå fostul viceprimar al Timi¿oarei. Jumåtate din produc¡ia ob¡inutå în serele din ªag va fi transformatå în produse finite: sos de bulion, zacuscå, sucuri, chiar dulcea¡å de ardei iu¡i, toate bio. Inclusiv substan¡ele ¿i ingredientele care vor fi folosite în procesul de produc¡ie vor fi certificate bio. Jumåtatea celalatå va fi vândutå neprocesatå. Serele sunt monitorizate de o firmå din Bucure¿ti, acreditatå de U.E. Speciali¿tii verificå inclusiv tot ce se achizi¡ioneazå ¿i se utilizeazå în producerea legumelor, pentru ca så nu fie încålcate normele privind calitatea bio.

Cum så iei 2 milioane de euro Din valoarea proiectului, de 2 milioane de euro, 90% sunt fonduri nerambursabile de la UE ¿i 10% autofinan¡are, pentru care s-au fåcut împrumuturi din bancå. Orza aten¡ioneazå: “Aici e o altå discu¡ie fierbinte. Foarte multe bånci nu vor så îi sprijine pe fermieri ¿i så le acorde aceste împrumuturi foarte necesare. Båncile sunt foarte reticen¡e la a acorda fonduri dacå vii cu o firmå nouå”.

Påmântul pe care este construitå sera a fost monitorizat timp de patru ani. Nu s-a cultivat nimic în aceastå perioadå, tocmai pentru ca så se cure¡e de toate substan¡e råmase, fiindcå påmântul se aflå într-o zonå agricolå.

Când pasiunea devine o afacere de milioane de euro Fostul viceprimar spune cå ¿i-a descoperit aceastå pasiune pentru legumiculturå cu mai mul¡i ani în urmå. A fost la început o formå de relaxare, un hobby. El s-a mutat la ªag, prin 2011, împreunå cu familia. Acolo a început så cultive ro¿ii ¿i ardei iu¡i, cu semin¡e adunate chiar ¿i din America de Sud, de unde primea cele mai exotice ¿i tari soiuri de ardei iu¡i, cum sunt Carolina Reaper sau Habanero. O vreme a strâns semin¡e ¿i de la båtrânii din satele din Banat, cu sprijinul profesorului ªumalan de la USAMVB. Cum a ajuns så construiascå douå sere de legume bio? Într-o zi, spune Orza, naviga pe Google ¿i a descoperit cå AFIR finan¡eazå exact investi¡ii de tip cerc închis în agriculturå. El ¿i asocia¡ii visau de mult så facå legumiculturå la scarå mare. A¿a cå dupå ce au descoperit sursa de finan¡are, a doua zi, ei s-au prezentat la AFIR. Era începutul anului 2017. “Astfel, am intrat în infernul birocra¡iei din acest domeniu al fondurilor europene ¿i al avizelor necesare unei investi¡ii. Ca viceprimar am fåcut parte Profitul Agricol 22/2021

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Fermierul Adrian Orza, fost viceprimar al Timi[oarei

din administra¡ia care a adus primele fonduri europene în Timi¿oara, fapt ce m-a ajutat mult. ªansa mea a fost cå AFIR Timi¿ este un partener excelent. Dincolo de bunåvoin¡a angaja¡ilor de la AFIR, a institu¡iilor de care te love¿ti în general când vine vorba de PUZ-uri, avize ¿i diverse aprobåri, procedurile sunt foarte complicate ¿i totul dureazå mult. E foarte greu så po¡i atrage fonduri europene nu numai pentru primårii, dar mai ales pentru persoanele fizice sau juridice. De aceea procedurile acestea extrem de greoaie trebuie modificate ¿i îmbunåtå¡ite.”

O birocra¡ie care îi îngenunchea pe mul¡i Dupå doi ani de birocra¡ie, în 2019, a fost semnat contractul de finan¡are ¿i a început construc¡ia serelor. Parte care a mai durat doi ani. Totu¿i, Orza putea opta între producerea de legume pe sistem hidroponic sau pe påmânt în sistem bio. “Eu am copilårit la ¡arå, pe malul Cara¿ului, ¿i ¿tiu ce înseamnå gustul autentic, parfumat ¿i dulce acri¿or al ro¿iilor, dar ¿i al tuturor legumelor ¿i zarzavaturilor crescute pe påmântul bånå¡ean. În al doilea rând, noi am vrut så mâncåm de aici, din produsele pe care le ob¡inem în serå, fiindcå am încredere Profitul Agricol 22/2021

absolutå în calitatea lor. Un fermier care produce legume pe sistem hidroponic ne-a spus cå el nu duce acaså la copii produsele din serele lui”, mai spune Orza. În cele douå sere el folose¿te turbå bio, pe care se cultivå råsadurile, pânå la semin¡e, tratamente ¿i îngrå¿åminte. Tot ceea ce respirå ¿i mi¿cå în serå este bio, certificat. Nu se folosesc tratamente chimice, dar nici nu sunt boli sau dåunåtori. Stropirile care se fac sunt cu substan¡e naturale. De exemplu, utilizeazå o solu¡ie cu vanilie pentru atragerea bondarilor care fac polenizarea. Odatå captura¡i, bondari sunt ¡inu¡i în serå ¿i nu circulå în mediul înconjuråtor. De asemenea, se va aplica un îngrå¿åmânt cu gåina¡ provenit de la påsåri crescute ¿i hrånite bio. Semin¡ele utilizate sunt aduse de la firmele specializate bio. Totul în serå este controlat computerizat: umiditatea, apa ¿i hrana. Existå o sta¡ie meteo care deschide copertinele serelor atunci când sistemul o cere ¿i, atunci când este nevoie, începe irigarea plantelor. Acesta este doar un sprijin de infrastructurå, pentru ca totul så decurgå foarte bine, fiindcå planta cre¿te ¿i nu necesitå nimic în plus, dar are nevoie de un anumit ajutor, privind condi¡iile climatice. Toate trebuie optimizate ¿i

monitorizate cu exactitate pentru a da rezultate bune.

Sera ¿i echipamentele sunt de import Astfel, cei 12.600 de metri påtra¡i au fost împår¡i¡i în douå sere, una de 5.000 de metri ¿i cealaltå de 7.000 metri påtra¡i. Doi ani au durat pregåtirea documenta¡ia ¿i doi ani construc¡ia. Toatå structura metalicå este produså în Spania de o firmå specializatå pe asemenea construc¡ii, iar instala¡iile de irigat, încålzit ¿i ventilat sunt produse în Olanda, ¡åri care au o lungå experien¡å în cre¿terea legumelor în spa¡ii protejate. Deja existå o colaborare începutå cu Profi, prin proiectul “Proaspete de la Noi!”, prin care sunt promovate ¿i valorificate produsele producåtorilor locali, despre care Orza spune doar vorbe frumoase. Anul 2021 înseamnå prima produc¡ie. “E un an de antrenament ¿i pentru noi ¿i deja începem så culegem roadele muncii. Pe primul loc vrem så punem gustul ¿i calitatea, apoi produc¡ia, ¿i nu folosim niciun erbicid sau alte azotate. Se utilizeazå numai substan¡e bio acreditate”, a adåugat Orza. Gheorghe MIRON 37

CRE{TEREA

ANIMALELOR M\suri luate de ANSVSA pentru prevenirea gripei aviare ANSVSA face urmåtoarele precizåri în legåturå cu gestionarea focarelor de gripå aviarå din jude¡ele Mure¿ ¿i Harghita. În urma verificårilor efectuate la ferma comercialå din Ungheni, jude¡ul Mure¿, s-a ajuns la concluzia cå au fost distribuite påsåri din aceastå exploata¡ie în 37 de jude¡e, la peste 2.500 de gospodårii.

de boli la animalele neafectate sau la oameni”) ¿i a celor na¡ionale au reprezentat motiva¡ia pentru care comer¡ul cu pui cåtre popula¡ie a fost suspendat ini¡ial. ANSVSA spune cå a verificat toate gopodåriile care au cumpårat pui din

de distribu¡ie ¿i avize inter-jude¡ene pentru transport, nu au respectat cerin¡ele de sånåtate ¿i bunåstare la comercializarea påsårilor. ¥n cadrul Centrului Na¡ional de Combatere a Bolilor, ANSVSA a propus ca unitå¡ile comerciale înregistrate sani-

acele loturi, a efectuat 902 controale în trafic (împreunå cu reprezentan¡i ai Inspectoratelor de Poli¡ie Jude¡ene) ¿i 153 de controale la destina¡ie privind puii de o zi, proveni¡i din schimbul intracomunitar. În urma acestor verificåri au fost aplicate 41 de sanc¡iuni contraven¡ionale în valoare de 271.120 de lei ¿i au fost emise douå ordonan¡e de suspendare a activitå¡ii pentru 30 de zile. Nu existau documente de provenien¡å ¿i/sau care så ateste starea de sånåtate a påsårilor, nu s-au respectat condi¡iile de biosecuritate, persoane neîmputernicite de cåtre ANSVSA au semnat certificatele de sånåtate pentru comercializarea påsårilor, nu aveau certificate sanitare veterinare pentru transporturile de påsåri, nu aveau liste

tar-veterinar (magazine cu pui de o zi ¿i mijlocitorii de afaceri) så poatå comercializa pui de o zi proveni¡i din sta¡iile de incuba¡ie autorizate sanitar-veterinar de pe teritoriul României cåtre gospodårii. De asemenea, ¿i puii precrescu¡i (zbura¡i) în cadrul fermelor comerciale înregistrate sanitar veterinar (tip A) pot fi vându¡i direct cåtre crescåtorii de påsåri din exploata¡iile nonprofesionale, cu respectarea prevederilor legale. În prezent, gripa aviarå evolueazå în 16 ¡åri din Uniunea Europeanå, precum ¿i în Ucraina ¿i Irlanda de Nord. Cele mai multe focare sunt în Fran¡a (438), Polonia (327) ¿i Germania (207).

“

Men¡ionåm cå vânzarea påsårilor (pui de o zi) din loturile respective s-a fåcut fårå documentele prevåzute de legisla¡ia în vigoare privind sånåtatea ¿i bunåstarea animalelor”, spune comunicatul oficial. Cei mai mul¡i pui au fost vându¡i în jude¡ele Harghita, Neam¡, Bra¿ov, Bistri¡a-Nåsåud, Cluj, Alba, Sibiu, Maramure¿, Satu Mare. În baza probelor recoltate de Direc¡iile Sanitare Veterinare jude¡ene, au fost confirmate de cåtre Laboratorul Na¡ional de Referin¡å din cadrul Institutului de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå cinci noi focare de gripå aviarå: douå în jude¡ul Harghita ¿i trei în jude¡ul Mure¿, toate doar în gospodårii ale popula¡iei. Aria extinså de distribu¡ie a unui numår mare de påsåri, cu o stare de sånåtate necunoscutå, ¿i prevederile legale europene (inclusiv ale Regulamentului Delegat (UE) 2020/687, care permite autoritå¡ii competente så aplice, dacå este necesar, “måsuri suplimentare adaptate situa¡iei specifice pentru a preveni råspândirea acestui tip 38

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 22/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ionel Chiril\, directorul executiv al Federa]iei Cresc\torilor de Bovine Ionel Chirilå a construit, prin munca lui, o fermå de familie în satul Cerghizel din jude¡ul Mure¿. Apoi, prin performan¡e ¿i prin atitudine, s-a fåcut cunoscut printre fermieri. Acum este noul director executiv al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine. “Este un om cu multå experien¡å ¿i cu voin¡å. A lucrat 16 ani în America ¿i vede lucrurile din altå perspectivå”, îl caracterizeazå Iacob Boca, pre¿edintele interimar al Federa¡iei. Ionel Chirilå s-a nåscut la 22 iulie 1981, la Târgu-Mure¿. A absolvit Liceul Agricol, sec¡ia veterinarå, ¿i Facultatea de Agronomie la Oradea. Este ¿i tehnician veterinar, ¿i inginer agronom.

“Este unul din obiectivele care m-au ambi¡ionat ca så-mi asum råspunderea pentru cå eu må aflu în aceea¿i oalå cu to¡i fermierii de rând. Fermele de familie au fost date la o parte în ¡ara noastrå. O familie poate tråi decent ¿i asigurå buna func¡ionare a celorlalte familii din jur, iar la noi tocmai asta se descurajeazå. Autoritå¡ile vor så desfiin¡eze aceastå categorie de fermieri. Eu nu uit de unde am plecat niciodatå. Nu m-am întors în ¡arå pentru bani”, spune Ionel Chirilå.

Viorel PATRICHI

{i totu[i, subven]iile nu se dau Ministrul, pe unde merge, promite subven¡ii ¿i ajutoare peste subven¡ii, dar oamenii spun cå nu au primit nimic. Ca de obicei, profesioni¿tii din agriculturå cei mai afecta¡i de aceastå indiferen¡å guvernamentalå råmân tot crescåtorii de vaci fiindcå ei au cele mai complexe probleme.

“

Nu ne-au dat absolut nimic pânå acum”, spune Iacob Boca, pre¿edinte interimar la Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine din România. Nu au dat nici ANT, nici ajutoare de covid. “Cel mai mare bai este cå nu mai putem face controlul oficial al performan¡elor. Putem så intråm în faliment dacå nu vin banii sau vor så-i punå pe fermieri så plåteascå integral pentru 40

COP, adicå så dea 1.200 de lei, în loc de 130 de lei. Deci, apare o altå presiune pe fermieri: ori plåtim integral, ori ni se ia din subven¡ia SCZ. Cam a¿a merg lucrurile. Toate poverile apaså pe noi. Cu procesatorii nu putem discuta nimic despre bani. Pre¡ul laptelui merge în jos sau a råmas ca acum 3 ani, pe când cumpåram fåina cu 4 lei. Un sac de såmân¡å de porumb costa atunci 300 de lei la hectar, acum costå 600 de lei. Îngrå¿åmintele erau 900 un sac, acum este 1.300 de lei. Este ireal ce se întâmplå. Motorina s-a scumpit cu 30%, energia s-a scumpit cu 30%, îngrå¿åminte s-au scumpit cu 30%. La mine în zonå s-au vândut 3 ferme într-o såptåmânå, cu 70 - 120 de vaci. Le-au tåiat la abator, am mai cumpårat ¿i eu vreo 10-12. Un angajat nu mai lucreazå fårå 1.000 de euro pe lunå. Dacå nu-i dau, pleacå în Germania.” La alt capåt de ¡arå, Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Ge-

nerale a Crescåtorilor de Taurine, confirmå aceea¿i informa¡ie: nu se dau subven¡iile. “Trebuie så a¿teptåm pânå pe la Cråciun. Nu au dat niciun leu din octombrie 2020 pentru ameliorare. De opt luni, nu au dat niciun leu. Avem oameni angaja¡i acolo, trebuie så-i plåtim. Nici nu am cuvinte så-i mai calific. Dacå ar pricepe cu ce se månâncå zootehnia, ar fi fåcut totu¿i ceva. Pre¡ul laptelui a råmas 1,5 lei litrul. Va scådea, ce så facem? E dictat din exterior pre¡ul laptelui, dar subven¡iile sunt mari în ¡årile occidentale ¿i se dau la timp. Bine måcar cå a plouat. Grâul e salvat, orzul e salvat. Am fåcut o coaså de lucernå buni¿oarå, dar råmâne porumbul. Så vedem ce va fi lunile urmåtoare cu seceta. Am 120 de vaci la muls ¿i må opresc aici. Sånåtate så avem, ploaie ¿i minte pentru cei care ne conduc!”, spune Toader Nea¡å Împåratu.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 22/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cosmin Moldovan este noul pre[edinte al Cooperativei Some[-Arie[ Dupå retragerea lui Dan ºandea de la conducerea Cooperativei Some¿Arie¿, noul pre¿edinte este întreprinzåtorul Cosmin Moldovan. S-a nåscut la Sânnicoarå, Cluj-Napoca, la 12 mai 1972. A absolvit cursurile Liceului de Industrie Alimentarå de la Cluj, ¿coala profesionalå pentru preparatori lapte-legume-fructe. “Experien¡a mea antreprenorialå este înså cea mai importantå în acest sens”, completeazå fermierul. Cosmin Moldovan a construit douå ferme: una la Mociu, jude¡ul Cluj, cu 350 de vaci cu lapte, din rasa Bål¡atå Româneascå, ¿i alta cu 100 de vaci Angus, la Apahida. Vrea så dezvolte efectivele de Angus.

Profitul Agricol 22/2021

A vrut så închidå cercul ¿i a ridicat o fåbricu¡å de lactate la Mociu. Face procesare ¿i la carne în douå unitå¡i: la

Sânnicoarå ¿i la Centrul Agro Transilvania de la Apahida. Prin urmare, propriile fapte l-au recomandat în fa¡a partenerilor ca så fie ales pre¿edinte al cooperativei. “Vrem så realizåm un management mai profesionist. Am recrutat doi-trei speciali¿ti în acest sens. Vom avea un departament de achizi¡ii, unul de vânzåri, de PR ¿i marketing. Sediul råmâne la Apahida. Avem foarte multe proiecte europene, pornite tot la ini¡iativa mea. Eu am multå experien¡å în accesarea fondurilor europene, este punctul meu forte din propriile ferme”, spune Cosmin Moldovan.

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE IPSO Agricultur\ [i eforturile pentru campanie IPSO Agriculturå a anun¡at cå va avea un program special pentru campania agricolå 2021 ¿i este pregåtitå så facå fa¡å tuturor cererilor. IPSO Agriculturå vine în sprijinul fermierilor cu un program de lucru prelungit în perioada iunie - octombrie, pentru toate filialele ¿i cu numere de telefon alocate special atât pentru piese de schimb, cât ¿i pentru service, pentru orice situa¡ie de urgen¡å ce poate apårea în timpul recoltårii. Aceste numere de telefon sunt valabile, de asemenea, în afara orelor de program. În perioada recoltårii, solicitårile pentru piese de schimb ¿i service pentru între¡inerea utilajelor aflate în câmp se intensificå, pentru a asigura strângerea recoltei în timp util, fårå pierderi. De aceea este foarte important accesul fermierilor la piese de schimb ¿i service de calitate la orice orå, pentru a preveni sau a minimiza timpul de sta¡ionare al utilajelor în fermå.

IPSO Agriculturå are 20 depozite regionale de piese de schimb, localizate în filialele din întreaga ¡arå. Stocul na¡ional include peste 50.000 de referin¡e, dintre care 20.000 de referin¡e distincte. Piesele de schimb care nu se aflå în stoc sunt livrate în 1 - 3 zile lucråtoare în regim de comandå urgentå ¿i în maximum 5 zile lucråtoare, în regim de comandå normalå. Cu o amplå re¡ea de servicii de în-

Fertilizare cu Bogballe L1 Plus

tre¡inere, diagnosticare ¿i repara¡ii, IPSO Agriculturå are opt ateliere de service, câte unul în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în care lucreazå 155 de tehnicieni califica¡i ¿i atesta¡i periodic în peste 10.000 de ore de formare profesionalå, pentru a realiza repara¡ii la cel mai înalt standard de calitate.

Lå¡ime de lucru

Arpad DOBRE Capacitå¡i în Capacitå¡i în litri kilograme

Culturile au nevoie în aceastå perioadå de fertilizare, mai ales cå a plouat 10-18 m 700-1.600 l 770-1.600 kg mult în ultima vreme, iar NHR Agropartners oferå fermierilor distribuitoare de Caracteristici îngrå¿åminte Bogballe din gama L. Purtatå în ridicåtor hidraulic cat. II Modelul L1 Plus, de exemplu, poate opera pe lå¡imi de lucru de la 10 la 18 m ¿i are un buncår cu o capacitate de pânå la 1.600 l (sau 1.600 kg). Echipamentul poate efectua împrå¿tierea fertilizan¡ilor la capåt de parcelå de la / cåtre margine ¿i dispune de manetå pentru reglarea manualå a direc¡iei de împrå¿tiere spre centru ¿i spre exterior. Bogballe L1 Plus dispune de discuri orizontale din o¡el inoxidabil, reglare hidraulicå a normei de îngrå¿åmânt, site cu pâlnie deasupra agitatoarelor ¿i arbore cardanic cu cuplaj de siguran¡å rezistent la umezealå. 42

Profitul Agricol 22/2021

MA{INI & UTILAJE

Coronavirusul> consecin]e Credea¡i cå pandemia nu a influen¡at afacerile marilor producåtori de ma¿ini ¿i utilaje agricole? Din contrå, s-a sim¡it din plin. ªi nu pentru to¡i la fel. Unii au consemnat cre¿teri serioase ale vânzårilor, în timp ce al¡ii au contabilizat minusuri, dar nu atât de mari încât så le afecteze afacerile.Så îi trecem în revistå pe cei mai importan¡i.

AGCO Grupul AGCO, care produce Massey Ferguson, a consemnat vânzåri de 9,1 miliarde de dolari (7,47 miliarde de euro), în cre¿tere cu 1,2% fa¡å de 2019. Vânzårile de tractoare au fost în cre¿tere în America de Nord în toate trimestrele anului trecut, fa¡å de 2019. De asemenea, cererea tot mai mare de tractoare de puteri mici a reprezentat principalul factor de cre¿tere a vânzårilor în Europa de Vest, înså acestea s-au men¡inut sub nivelul din 2019. Pentru AGCO, pia¡a a fost destul de slabå în Marea Britanie ¿i ¡årile scandinave ¿i în cre¿tere în Germania. Grupul se a¿teaptå ca vânzårile din acest an så fie la nivelul celor din 2020, poate cu o modestå cre¿tere fa¡å de anul trecut.

Amazone Constructorul german Amazone a depå¿it pragul cifrei de afaceri de 500 milioane euro ¿i a ajuns la 537 de milioane de euro, în cre¿tere cu 15% fa¡å de anul precedent (când a vândut de 467 milioane euro). Astfel, Amazone a ob¡inut cele mai mari venituri din istoria sa de 138 de ani. Grupul exportå 80% din produc¡ie, cele mai mari vânzåri fiind înregistrate în Danemarca, Belgia, Rusia ¿i Austria. Dar rezultate remarcabile s-au con44

semnat ¿i în Fran¡a, Polonia sau Marea Britanie. Cât prive¿te investi¡iile, producåtorul german a alocat pentru cercetare ¿i dezvoltare 6% din cifra de afaceri, iar pentru anul în curs sunt planificate extinderi ale fabricilor ¿i construc¡ia de hale de produc¡ie noi. Pentru 2021, Amazone se a¿teaptå la acela¿i nivel de vânzåri ca ¿i în 2020.

Bednar a lucrat la capacitate maximå pânå în aprilie 2020. Dupå izbucnirea pandemiei, comenzile au stagnat, dar compania a decis så deschidå o nouå unitate de produc¡ie într-o halå pe douå nivele. În a doua jumåtate a anului comenzile s-au deblocat, o cerere mare venind din Fran¡a, Anglia ¿i Ucraina. Acest lucru a dus la o cre¿tere cu 13,5% a vânzårilor de utilaje purtate ¿i piese de schimb, iar vânzårile totale au depå¿it cu 4,6% nivelul din 2019, ajungând la 2,19 miliarde de coroane cehe¿ti, adicå 86,3 milioane euro. Pentru 2021, Bednar estimeazå o cre¿tere a vânzårilor, ca urmare a sporirii cu 27% a precomenzilor de utilaje.

Bucher Industries (Kuhn) Pandemia a afectat puternic produc¡ia, a redus activitatea cu clien¡ii, a generat întârzieri ¿i întreruperi ale lan¡ului de aprovizionare ¿i închiderea temporarå a unor unitå¡i de produc¡ie Kuhn. Totu¿i revenirea puternicå a pie¡ei de ma¿ini agricole din a doua parte a anului 2020 a generat o cre¿tere a comenzilor la un nivel apropiat semestrului II din 2019. Vânzårile au fost sub nivelul din 2019, iar profitul opera¡ional a fost de 204 milioane franci elve¡ieni (185,7 milioane euro), în scådere cu 7,4% fa¡å de 2019. Pentru 2021, Grupul Bucher se a¿teaptå la cre¿tere economicå ¿i rezultate pozitive în special la fermele de culturå mare, datoritå pre¡urilor mai bune la cereale, ¿i estimeazå o cre¿tere moderatå a vânzårilor de ma¿ini agricole.

Bednar Datoritå precomenzilor pentru primåvara anului trecut, producåtorul ceh

Claas În exerci¡iul financiar 2020, Claas a înregistrat vânzåri în cre¿tere cu 3,7%, pânå la 4,042 miliarde de euro, fa¡å de 3,898 miliarde de euro în 2019. Pe lângå investi¡iile sporite de capital în active fixe, în valoare totalå de 131 milioane euro (125 milioane euro în anul precedent), cheltuielile pentru cercetare ¿i dezvoltare au fost de 237 milioane euro (244 milioane euro în 2019). Vânzårile în Germania, Fran¡a ¿i celelalte ¡åri din Europa de Vest au råmas stabile, au crescut semnificativ în Europa de Est ¿i Rusia. Cea mai mare cre¿tere a vânzårilor în afara Europei, de aproximativ 20%, a fost în America de Nord. Claas se a¿teaptå ca vânzårile ¿i profitul pentru anul fiscal 2021 så råmânå la nivelul anului precedent. În plus, Claas a fåcut investi¡ii la fabrica de tractoare din Le Mans, a modernizat fabrica de combine din Harsewinkle ¿i a deschis noi centre de vânzare în Fran¡a ¿i Marea Britanie. Profitul Agricol 22/2021

MA{INI & UTILAJE

pentru fabrican]ii de utilaje CNH Industrial Producåtorul de ma¿ini ¿i utilaje agricole Case IH, New Holland ¿i Steyr, motoare FPT, plus ma¿ini, autobuze ¿i vehicule militare Iveco, a raportat venituri consolidate de 26,03 miliarde dolari (21,29 miliarde de euro). Este o scådere de 7% fa¡å de rezultatele din 2019, la fel ¿i venitul net de 437 de milioane de dolari (357,4 milioane euro), cu 63% mai mic. CNH Industrial a precizat cå aceste rezultate au fost posibile datoritå unei solide reveniri a produc¡iei ¿i cererii în a

doua jumåtate a anului. Grupul a investit în cercetare ¿i dezvoltare 289 de milioane de dolari (236,3 milioane euro), fa¡å de 275 milioane de dolari (224,9 milioane de euro) în 2019, iar pentru 2021 estimeazå rezultate financiare în cre¿tere.

Deere & Company (John Deere) Producåtorul mårcii John Deere a raportat pentru anul trecut vânzåri nete de 35,54 miliarde de dolari (29 de miliarde de euro), în scådere cu 9% fa¡å de anul precedent. Veniturile nete au scåzut în 2020

Topul produc\torilor de ma[ini agricole, în func]ie de rezultatele financiare ob]inute în 2020, în miliarde de euro

chiar mai mult, cu 15%, la 2,75 miliarde de dolari (2,25 miliarde de euro), de la 3,25 miliarde de dolari (3 miliarde de euro) în 2019. De¿i vânzårile au scåzut, profitul opera¡ional ob¡inut de Agriculturå & Gazon, cea mai mare divizie a Deere & Company, a sporit cu 18% fa¡å de 2019, ajungând la 2,97 miliarde de dolari (2,43 miliarde de euro), iar investi¡iile în cercetare ¿i dezvoltare au fost de 2,4 miliarde de dolari (aproape 2 miliarde de euro). Grupul estimeazå rezultate în cre¿tere pentru 2021, datoritå pre¡urilor bune la cereale.

Exel Industries (Berthoud, Tecnoma, Caruelle, Hardi, Agrifac) Exel Industries a înregistrat în anul fiscal 2019-2020 vânzåri totale de 754,4 milioane de euro, în scådere cu 24 de milioane de euro fa¡å de exerci¡iul fiscal precedent. Din totalul vânzårilor, aproape jumåtate (44%) au fost reprezentate de sprayere pentru agriculturå, respectiv mårcile Berthoud, Tecnoma, Caruelle Nicolas, Hardi, Evrard, Matrot, Agrifac ¿i ET Works. Trebuie remarcat faptul cå anul trecut, divizia de sprayere agro a consemnat 45,8% din vânzårile totale. Urmåtoarea divizie, cea de sprayere industrale (Sames Kremlin, Tricoflewx Intec), a realizat 24,8% din vânzåri, la fel ca ¿i anul trecut, 16,1% au rezultat din livrårile de echipamente de stropit pentru grådini (Hozelock, Berthoud, Laser Cooper Pegler), iar restul de 15,1% l-au reprezentat vânzårile de com- uuu

Arpad DOBRE Profitul Agricol 22/2021

MA{INI & UTILAJE uuu bine de recoltat sfeclå de zahår (Holmer, Agrifac).

meazå cre¿teri ale vânzårilor, datoritå numeroaselor comenzi pentru acest an.

Pöttinger Kubota

Manitou

Grupul japonez a consemnat în 2020 venituri totale de 1.853 de miliarde de yeni (13,8 miliarde euro), în scådere cu 3,5% fa¡å de 2019, când a cumulat 1.920 de miliarde de yeni (14,3 miliarde euro). Vânzårile nete au totalizat 865,5 miliarde de yeni, în scådere cu 3,7% fa¡å de anul precedent, când a cumulat 897,5 miliarde de yeni. Scåderea a fost cauzatå de reducerea exporturilor. Kubota are înså estimåri foarte optimiste pentru 2021. Astfel, dacå pe primele 6 luni ale acestui an va atinge nivelul prognozat de venituri totale de 1.040 de miliarde de yeni, în decembrie 2021, Kubota se a¿teaptå la venituri totale de 2.050 miliarde de yeni (15,3 miliarde euro), datoritå cererii mari de ma¿ini agricole (în special tractoare) ¿i echipamente industriale.

Grupul Manitou a înregistrat vânzåri nete de 1,585 miliarde euro, în scådere cu 24% fa¡å de 2019, când a contabilizat peste 2 miliarde de euro. Profitul net a scåzut ¿i mai mult, cu aproape 60%, ajungând la 39,6 milioane de euro. Scåderea puternicå a produc¡iei ¿i necesitatea limitårii impactului financiar a determinat conducerea grupului så redimensioneze resursele ¿i så reducå produc¡ia din SUA. Cu toate acestea, spre sfâr¿itul anului trecut a urmat o cre¿tere nea¿eptatå a comenzilor pentru utilajele Manitou, iar produc¡ia s-a accelerat, de¿i mai sunt probleme la nivel mondial cu componentele electronice, transporturile navale ¿i scumpirea o¡elului. Chiar ¿i în aceste condi¡ii grupul francez estimeazå o cre¿tere a vânzårilor cu 15% în 2021 fa¡å de 2020.

Austriecii de la Pöttinger aniverseazå 150 de ani de la înfiin¡are, iar pentru anul financiar 2019-2020 au raportat vânzåri de 366 de milioane de euro, cu 4% mai pu¡in decât în exerci¡iul financiar precedent. De¿i este o scådere generatå în principal de pandemie, acesta este al doilea cel mai bun rezultat din istoria companiei. Exporturile reprezintå 90% din vânzåri, “grosul” fiind sus¡inut de echipamentele pentru producerea fânului ¿i a furajelor verzi, de 70%, iar restul de 30%, din vânzarea semånåtorilor ¿i a utilajelor pentru prelucrarea solului. Gregor Dietachmayr, purtåtorul de cuvânt al Pöttinger, considerå cå nimeni nu poate prezice în mod clar viitorul, dar el sperå în revenirea la normal a activitå¡ii companiei spre sfâr¿itul acestui an.

SDF (Same Deutz-Fahr) Lemken

Maschio Gaspardo

Germanii de la Lemken au consemnat, în 2020, vânzåri de 365 milioane euro, în u¿oarå scådere cu 15 milioane de euro fa¡å de anul trecut, în condi¡iile în care produc¡ia ¿i livrårile au fost par¡ial afectate de pandemie. Totu¿i scåderea vânzårilor a fost limitatå de cererea mare de semånåtori ¿i de echipamente de prå¿it. Vânzårile cele mai mari au fost în Germania, Fran¡a, Rusia, SUA ¿i Marea Britanie. Anul trecut, Lemken a oprit complet produc¡ia de sprayere ¿i s-a axat pe dezvoltarea gamei de echipamente pentru prelucrarea solului, prin lansarea noilor cultivatoare Koralin 9 ¿i Kristall, iar divizia sa Steketee a consemnat un spor al vânzårilor de 30%. Lemken esti-

Grupul Maschio Gaspardo, prezent ¿i în România cu o fabricå, la Chi¿ineu Cri¿, a încheiat anul financiar 2020 cu venituri totale de 302,6 milioane de euro, în u¿oarå scådere fa¡å de 2019. Profitul net consolidat a fost de 8,9 milioane euro, în cre¿tere cu 53,4% fa¡å de 5,8 milioane euro în 2019. Fabrica de la Chi¿ineu Cri¿ ¿i-a desfå¿urat neîntrerupt activitatea în 2020, cu rezultate foarte bune, în ciuda pandemiei, ¿i cu un program ambi¡ios de investi¡ii pentru dezvoltarea produc¡iei, sus¡inut de EximBank. Cifra de afaceri a fost în 2020 de 44,1 milioane euro, cu un profit net de 2,3 milioane euro, iar produc¡ia a fost de aproximativ 3.000 de utilaje agricole.

Grupul SDF a încheiat anul 2020 cu venituri totale de 1,146 miliarde euro, în scådere cu 10% fa¡å de 2019. Evident, pandemia a afectat produc¡ia grupului, dar profitul net a fost de 39,3 milioane de euro, similar celui ob¡inut în 2019, Cota de pia¡å a SDF în Europa a ajuns anul trecut la 10,7%, cu un punct procentual în plus fa¡å de anul precedent, iar semnale pozitive vin ¿i de la unitå¡ile de produc¡ie ale grupului din China, Turcia ¿i India. Chiar ¿i în condi¡ii de reducere temporarå a activitå¡ii, SDF a angajat în plus 300 de colaboratori la nivel mondial, ajungând la 4.040 de angaja¡i. Totodatå, grupul a investit 57 de milioane de euro în produse noi, cercetare-dezvoltare ¿i în tehnologii pentru agricultura sustenabilå. Profitul Agricol 22/2021

OPINII> dr. ing. {tefan GHEORGHI}|

AGRO IMM INVEST între un program nu foarte r\u [i unul foarte bun

ceva timp este activ ¿i accesat de cåtre fermieri programul AGRO IMM INVEST, ca parte a mult mai largului program IMM INVEST. Acesta din urmå a pornit prima datå anul trecut, în timpul pandemiei, ¿i s-a dovedit o decizie în¡eleaptå din mai multe puncte de vedere. În primul rând, cu toate problemele inerente începutului ¿i unei anumite lentori birocratice, programul s-a calibrat destul de rapid, iar în 2 luni a cåpåtat o vitezå de desfå¿urare care nu mai putea fi criticatå decât pe motive de rea voin¡å, asta în condi¡iile în care apoi a fost diversificat rapid ¿i prin programele de leasing ¿i factoring. Avantajele sunt destule, dar a¿ încerca så må refer în special la faptul cå acest program a ajutat dorin¡a de investi¡ii a antreprenorilor români, care au în¡eles rapid cå depå¿irea pandemiei se poate face prin investi¡ii, în cazul foarte multor sectoare economice, plus cå derularea programului a sprijinit ¿i sectoarele lovite în plin de pandemie, gen turism, horeca, transporturi etc., prin asigurarea surselor de capital de lucru atât de necesar. Mai este de men¡ionat cå acest program a fost coroborat destul de bine ¿i cu posibilitatea amânårii ratelor la credite bancare, astfel încât ambele måsuri au generat un balon de oxigen necesar economiei, ¿i aici må refer inclusiv la agriculturå. În plus, s-a externalizat analiza bonitå¡ii clien¡ilor, låsându-se aceastå ac48

tivitate în mâna celor care se pricep, adicå a båncilor comerciale, ceea ce a fost, dupå pårerea mea, un lucru bun ¿i a permis sprijinirea celor care în¡eleg cå afacerile se fac ¿i cu urmårirea ¿i respectarea criteriilor de solvabilitate a companiei, dar ¿i a obliga¡iilor sociale, adicå, mai simplu spus, prin plata taxelor ¿i impozitelor cåtre stat. Dar rolul articolului nu este de a låuda måsurile guvernamentale, ci este de a prezenta o opinie legatå de modul cum po¡i adopta o måsurå nu foarte rea sau cum po¡i adopta o måsurå foarte bunå, ¿i må voi întoarce la AGRO IMM INVEST. Programul are o componentå care se referå la garantarea de cåtre stat a creditelor pentru asigurarea de capital de lucru ¿i o altå componentå - investi¡ionalå, prin garantarea creditelor de investi¡ii. Personal cred cå anumite clarificåri ¿i direc¡ionåri ale componentei investi¡ionale ar fi adus o plusvaloare importantå ¿i ar fi stimulat dezvoltarea unor activitå¡i absolut vitale pentru structurarea, dezvoltarea ¿i organizarea agriculturii române¿ti, iar aici am în vedere urmåtoarele måsuri: - Stabilirea ponderii garan¡iilor pentru credite capital de lucru versus credite pentru investi¡ii - cred cu tårie cå ponderea garan¡iilor pentru investi¡ii ar fi trebuit så fie mult mai mult stimulatå (personal a¿ fi optat pentru un procent de minim 60%), fiindcå impactul economic viitor ar fi fost mult mai mare ¿i, în

plus, ar fi dus la o multiplicare a efectului economic benefic. - Direc¡ionarea creditelor de investi¡ii - în cadrul activitå¡ii de garantare a creditelor de investi¡ii, a¿ fi stabilit direc¡iile principale dorite, de genul unor subprograme care ori sunt considerate necesar - strategice, ori necesitå timp de investi¡ie mai mare datorat aprobårii, avizelor, autoriza¡iilor ¿i care ar fi riscat så råmânå fårå surse de finan¡are, având în vedere sistemul existent, primul venit, primul servit. Aici poate ar fi meritat investit în special în activitå¡i de genul: a. Garantarea investi¡iilor în spa¡ii de produc¡ie a legumelor în spa¡ii protejate ¿i încålzite - adicå în sere încålzite - ¿i a¿ fi stimulat proiecte care ar fi avut în vedere amenajåri de minim 1 ha de teren productiv. Poate stimularea realizårii a circa 100 de ha, inclusiv cu anumite repartizåri geografice (impunerea unor zone de favorabilitate) nu ar fi fost råu. b. Garantarea investi¡iilor în agricultura de precizie ¿i energie regenerabilå - aceastå direc¡ie ar fi permis gråbirea implementårii de noi tehnologii, inclusiv în fermele medii, dar ¿i cre¿terea performan¡elor fermelor actuale. Un sector foarte important a se lua în calcul ar fi stimularea sta¡iilor de metanizare, una din formele cele mai performante de stimulare a stocårii carbonului, ¿i ar fi permis o redresare rapidå a situa¡iei în acest domeniu, plus ob¡inerea unei energii regenerabile. c. Garantarea investi¡iilor în proceProfitul Agricol 22/2021

OPINII sarea produselor agricole - ceea ce ar fi adus un plus pe partea de procesare, unde suferim cu adevårat. d. Garantarea investi¡iilor în spa¡ii de depozitare a legumelor ¿i fructelor - cu o capacitate minimå prestabilitå ¿i, la fel, cu o repartizare geograficå impuså realizarea rapidå a circa 1-2 depozite private pe jude¡ ar fi fost mult mai rapidå în implementare, comparativ cu realizarea depozitelor regionale de cåtre Guvern. e. Garantarea investi¡iilor în automatizarea ¿i robotizarea fermelor zootehnice, inclusiv cu module pentru fermierii mici - aici a¿ avea în vedere sta¡ii de producere a furajelor pentru ferme medii, robo¡i de muls, robo¡i de furajare etc. f. Garantarea investi¡iilor în achizi¡ia de module de irigat - pentru micii fermieri, gen motopompa ¿i 1-4 tamburi aferen¡i, ceea ce pentru fermele între 50 -300 ha ar fi fost de un real ajutor. g. Garantarea investi¡iilor în spa¡ii de depozitare pentru cereale - acest lucru ar fi permis realizarea unor kituri de depozitare ¿i pentru micii fermieri, din silozuri cu 1-2 celule de capacitate medie, pentru fermierii de 100-500 ha sau pentru asocierile de fermieri. Sunt sigur cå måsuri care ar merita introduse ar mai fi putea exista, dar

Profitul Agricol 22/2021

esen¡a propunerii este cå, pe lângå garantarea unor credite pentru investi¡ii în achizi¡ia de utilaje, ¿i unde contractarea ¿i implementarea este simplå, s-ar fi putut stimula cu succes investi¡iile serioase, tip greeanfield, ¿i de care agricultura ar fi avut nevoie, deoarece pe aceste domenii avem nevoie så ne dezvoltåm cât mai rapid. În plus, astfel de garan¡ii ¿i chiar acordarea unor granturi de 10-40% (inclusiv din fonduri europene) ar fi fost ¿i ar fi mult mai benefic economic, deoarece în aceastå situa¡ie ¿i antreprenorul trebuie så fie mult mai atent la ce anume dore¿te så realizeze, asumându-¿i ¿i riscurile aferente, grijå pe care nu prea au avut-o mul¡i dintre beneficiarii de fonduri europene în trecut ¿i unde finan¡area cu procente de 7090% cred cå a fost o mare gre¿ealå, deoarece de multe ori s-a investit doar din dorin¡a ca dupå cei cinci ani de monitorizare så se valorifice investi¡ia pe cât o fi, iar multe din investi¡ii s-au dovedit nerentabile sau prost gândite de la început. Mai mult, Comisia Europeanå în general nu are o problemå de acceptabilitate pentru astfel de finan¡åri, fiindcå nu se subven¡ioneazå produc¡ia, ci dezvoltarea de capacitå¡i de produc¡ie, ceea ce nu afecteazå direct competiti-

vitatea produselor în pia¡å ¿i nu aduce dezechilibre macroeconomice. S-ar putea så constatåm, ¿i eu personal sunt aproape sigur, cå efectele acordårii de garan¡ii + granturi de maxim 40% så ducå la efecte economice cu mult mai bune ¿i sånåtoase decât a adus ultimul program de fonduri europene închis în 2020, iar apetitul guvernamental de a garanta investi¡ii de circa 1 mld de euro doar pentru agriculturå se pare cå existå. Cred cå poate un update al programului AGRO IMM INVEST cu astfel de ajuståri l-ar face mult mai performant economic, iar rezultate ar fi de stimulare a unor direc¡ii strategice de care economia ¿i agricultura româneascå chiar au nevoie, ¿i de stimularea dezvoltårii unor fermieri cu adevårat performan¡i. Iar dacå am vrea så ducem lucrurile pânå la capåt, poate ar merita si un subprogram, genul ALIMENTA IMM INVEST, prin care så stimulåm dezvoltarea de spa¡ii de procesare a produselor agricole ¿i atunci exportul de materii prime procesate s-ar reduce în favoarea produselor cu valoare adåugatå mare. Nu este chiar greu, dacå am vrea så facem ¿i dacå cineva chiar ar dori så asculte, dar, cine ¿tie, poate se va întâmpla.

MICA PUBLICITATE

Campania de toamnå bate la u¿ile fermelor! Câmpurile trebuie din nou însåmân¡ate cu cea mai bunå geneticå pentru a avea produc¡iile scontate. Agxecutive revine cåtre speciali¿tii din agribusiness cu o nouå pozi¡ie:

Sales Representative pentru zonele AG ¿i OT Aceastå pozi¡ie va face parte din noua echipå de vânzåri a unui producåtor de semin¡e, cu o istorie bogatå în breeding-ul de floarea-soarelui, rapi¡å, porumb ¿i sorg. Beneficiarul nostru face parte dintr-unul din cele mai importante grupuri multina¡ionale din agribusiness-ul global cu puternice sinergii între diversele categorii de inputuri.

Candidatul potrivit de¡ine: • Experien¡å de minim 2 ani în semin¡ele pentru cultura mare în zonele Arge¿, respectiv Olt • Cunoa¿terea personalå a distribuitorilor de inputuri din zona alocatå ¿i abilitå¡i dovedite de negocieri B2B cu ace¿tia • Studii superioare în sectorul agronomic, putând oferi ¿i consultan¡å tehnicå cåtre fermierii-cheie • Permis cat. B, bun utilizator de Microsoft Office (Excel, PowerPoint, Outlook). Pachetul de compensa¡ii ¿i beneficii cuprinde toate elementele pentru ca motiva¡ia viitorilor angaja¡i så råmânå ridicatå ¿i a atinge performan¡a comercialå scontatå! 50

Profitul Agricol 22/2021

Pagina de istorie Bazia[ul, poarta dun\rean\ a ]\rii, ru[inea ]\rii acad. P\un Ion OTIMAN

Am intitulat scrierea mea de azi într-o manierå neacademicå, fiind profund mâhnit ¿i afectat de ceea ce am våzut, în drumurile mele prin România ruralå, cå se petrece cu multe sate pe care, cu opt decenii în urmå, le-a elogiat atât de frumos Lucian Blaga, în discursul såu de recep¡ie la Academia Românå ¿i pe care cei care “diriguiesc” treburile ¡årii ¿i ale satelor noastre ¿i de ani buni le-au uitat complet. Este cazul, în scrierea de azi, despre un mic sat, un cåtun, din påcate uitat de mult de lumea româneascå, uitat de edilii locului ¿i ai ¡årii, de¿i se numårå printre localitå¡ile de referin¡å din geografia ¿i istoria României, pe care am învå¡at-o to¡i la primele lec¡ii de Geografia României, tot a¿a cum am învå¡at cå Bucure¿tiul este capitala ¡årii, fiind vorba de mica a¿ezare - Bazia¿ -, care este poarta dunåreanå a României. De¿i este o micå localitate ruralå, nu ¿tiu câte localitå¡i mari din ¡ara noastrå se pot mândri, ca Bazia¿ul, cu trei puncte de referin¡å, trei repere în istoria ¿i geografia României. Prima, pe care am amintit-o deja, poartå dunåreanå a ¡årii; a doua: prima linie feratå puså în func¡iune pe teritoriu românesc actual începe la Bazia¿, iar prima locomotivå porne¿te de aici spre Oravi¡a la 1 noiembrie 1856; ¿i a treia: pentru prima datå, la 6 mai 1866, pune piciorul pe påmânt românesc viitorul (¿i primul) Rege al României, Carol I. Pe lângå toate acestea, Bazia¿ul devine, începând cu anul 1795, port la Dunåre, iar în scrierile vremii apar primele consemnåri despre månåstirea Bazia¿, ca loc de culturå ¿i învå¡åturå, încå din secolul al XVII-lea, iar prima ¿coalå, o bijuterie arhitectonicå, se ridicå în anul 1862. 52

Dupå cum este cunoscut, românii, în majoritate, pun mare pre¡ pe poarta casei, pentru cå aceasta este atât oglinda gospodåriei, cât ¿i a sufletului lor, dar, spre marea mea dezamågire, vizitând cu câtva timp în urmå Bazia¿ul, am gåsit numai câteva ruine ale unei falnice localitå¡i, ale unei frumoase ¿i demne por¡i dunårene de altådatå a României ¿i câ¡iva pescari M\n\stirea Bazia[

care-¿i duc cu greu zilele din cei câ¡iva pe¿ti pe care-i prind mai mult sau mai pu¡in legal. Am våzut, acum, la Bazia¿ o jalnicå localitate care a fost cândva o glorioaså paginå din istoria neamului nostru, am gåsit la Bazia¿ numai ruinele gårii, pânå la al Doilea Råzboi Mondial o copie în miniaturå a splendidei gårii de la Båile Herculane (¿i aceasta, azi, în paraginå), din care, a¿a cum spuneam înainte, a pornit primul tren pe påmânt românesc, pe linia feratå Bazia¿-Oravi¡a, în ziua de 1 noiembrie 1856. Tot aici, timp de mai bine de 100 de ani a func¡ionat un cazinou celebru pentru întregul traseu al Dunårii ¿i un hotel splendid din care au råmas numai funda¡iile. ¥n vremurile sale de glorie, Bazia¿ul a fost vizitat de numeroase personalitå¡i europene marcante ale vremii, am-

intindu-i aici pe împåratul Austriei, Iosef al II-lea, în 1862 ¿i 1869, împåråteasa Elisabeta, în 1909, ¿i regele Wilhelm de Hohenzollern, în anul 1916. Bazia¿ul l-a gåzduit pe primul Rege al României - Carol I - între 6 ¿i 9 mai 1866, care, venind cu trenul de la Budapesta, s-a întâlnit în aceastå micå localitate bånå¡eanå cu prim-ministrul Ion Bråtianu, dupå care ¿i-au continuat drumul, pe Dunåre, spre Turnu Severin. Acum este o mare ru¿ine pentru România dacå aici ar ancora, din întâmplare, la intrarea în România, un vapor cu turi¿ti stråini. Într-un cuvânt, dintr-o localitate care a reprezentat o mândrie, o falå (ca så folosesc un bånå¡enism) a României, a ajuns, azi, o ru¿ine ca primå impresie despre întreaga ¡arå ce ¿i-o fac cålåtorii la intrare. Dacå în perioada comunistå localitatea a fost neglijatå, ruptå de restul ¡årii, din considerente pe care le cunoa¿tem, iar linia feratå dezmembratå ¿inå cu ¿inå pe sectorul românesc, acum cred cå a venit momentul så o reconsideråm, så o refacem. Trag un semnal de alarmå autoritå¡ilor centrale ¿i locale, autoritå¡ilor dunårene ale României, care trebuie så ia în aten¡ie, în cadrul programelor de dezvoltare ruralå ¿i regionalå, reabilitarea Bazia¿ului, spre mândria noastrå ¿i în memoria celor care i-au dat, altådatå, atâta glorie ¿i strålucire. P.S. Dacå fenomenul de la Bazia¿ nu ar fi, din påcate, unul multiplicat la scarå na¡ionalå, regåsindu-l mai în fiecare localitate a ¡årii, strigåtul meu de durere pentru dezastrul por¡ii dunårene a României poate cå ar fi råmas unul låuntric, iar semnalul de alarmå, l-a¿ fi tras numai primarului comunei Socol de care apar¡ine mica, dar extrem de importanta localitate, pentru România - Bazia¿ul. Profitul Agricol 22/2021

PAGINA DE HOBBY Trofee [i expozi]ii de vân\toare (I) Pentru cå tot ne aflåm deja în plin sezon la ¡ap ro¿u, care, pentru majoritatea vânåtorilor, se identificå, înainte de toate, prin trofeu, se impun câteva precizåri privitoare la acest subiect, adesea tratat superficial sau chiar desconsiderat de cåtre neofi¡i. Cele mai recente dezbateri pe tema trofeelor de vânat, manifeståri afectate de lipsa unei minime culturi cinegetice, au inflamat mass-media ¿i spa¡iul virtual de comunicare, cultivând amatorismul agresiv ¿i dând na¿tere la confuzii. Neîndoielnic, a fi stråin de un domeniu de activitate nu e nefiresc ori, cu atât mai pu¡in, intolerabil, dar a te pronun¡a în legåturå cu el este! Oricum, veleitarii sau råu-inten¡iona¡ii, vorba Poetului, „Rele-or zice cå sunt toate câte nu vor în¡elege”… Rådåcinile aspectelor esen¡iale pe care le incumbå vânåtoarea trebuie cåutate în profunzimea istoriei. Din rezervorul de simboluri zoomorfe s-a plåsmuit, de-a lungul timpului, lumea fabuloaså a eposului românesc, ale cårei valen¡e mitice poartå, cel mai adesea, amprenta confruntårilor cinegetice. De aici derivå coexisten¡a aparent antagonicå a elementelor ce definesc aståzi no¡iunea de vânåtoare, astfel cå aceasta nu se reduce numai la simpla doborâre a animalului sålbatic, ci presupune, dincolo de fiorul pasiunii, respectarea riguroaså atât a legilor care guverneazå economia umanå, cât ¿i a celor specifice sensibilului mecanism al naturii. Ini¡ial învestite cu puteri miraculoase, folosite ca podoabe, preschimbate în arme sau unelte, trofeele de vânat continuå så-¿i påstreze valoarea de simbol. Semnifica¡ia lor depå¿e¿te, pentru cel ce le-a dobândit, nivelul strict material, sporind, în schimb, aura misterioaså cu care memoria înlocuie¿te conturul precis al clipei consumate. Fårå a fi un scop în sine, trofeul de vânat reprezintå expresia concretå a Profitul Agricol 22/2021

unei triple valori: sentimentalå – pentru cel ce l-a dobândit, în urma unei experien¡e cinegetice memorabile –, materialå, exprimatå în punctaje calculate prin aplicarea unor formule specifice, ¿i esteticå. Sintetizând, trofeul de vânat poate fi socotit distinc¡ia ob¡inutå ca rezultat al unui management cinegetic aplicat corect. Rolul trofeului este esen¡ial în gestionarea vânatului. El råmâne un instrument în serviciul gestionårii durabile al resurselor naturale regenerabile, fiind un indicator biologic incontestabil. Totodatå, el constituie o motiva¡ie importantå pentru vânåtorul însu¿i, cåruia îi încununeazå priceperea, îndemânarea ¿i perseveren¡a. Dincolo de dimensiunea lor sentimentalå ¿i esteticå, trofeele de vânat, fie ele coarne, cranii sau blånuri, constituie un veritabil barometru privind evolu¡ia ¿i nivelul poten¡ialului biologic al unui anumit spa¡iu geografic. Pe de altå parte, ele pot face obiectul competi¡iilor de facturå cinegeticå, supunându-se, în acest caz, evaluårilor efectuate de exper¡i, dupå criterii precise, riguros formulate de CIC (Consiliul Interna¡ional al Vânåtorii ¿i al Protec¡iei Vânatului), înfiin¡at în anul 1930, printre ai cårui membri fondatori se numårå ¿i ¡ara noastrå.

Prin participarea la majoritatea expozi¡iilor interna¡ionale de trofee cinegetice, vânåtorii români ¿i-au fåcut remarcatå preocuparea pentru gestionarea judicioaså a popula¡iilor de animale sålbatice ¿i pentru conservarea biodiversitå¡ii. Numårul impresionant de medalii ¿i recunoa¿terea statutului de record mondial de multe ori în ultimul secol, pentru cele mai reprezentative specii de vânat mare din Europa, confirmå valoarea constantå a patrimoniului nostru faunistic. De pildå, trebuie remarcat faptul cå, din anul 1937, România de¡ine titlul de record absolut la coarne de caprå neagrå, prin celebrul trofeu Adolf Hesshaimer, ob¡inut în Mun¡ii Fågåra¿ului (141,10 puncte CIC). Dacå nivelul calitativ ¿i cantitativ al celorlalte specii a suferit, în timp, fluctua¡ii evidente, popula¡ia de urs brun din spa¡iul carpatic românesc î¿i conservå valoarea. Managementul defectuos, influen¡at de puseurile unei protec¡ii excesive, emo¡ionale, fårå discernåmânt ¿i fundament practic, nu va duce decât la convulsii de tipul celor recent mediatizate ¿i la adâncirea crizei în gestionarea adecvatå, corectå ¿i durabilå a patrimoniului nostru faunistic. Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 9 - 23.06.2021

Dana Såvoiu 9.06.1968, director general Alfa Semences Gheorghe Sin 11.06.1942, pre¿edinte al Funda¡iei Patrimoniul ASAS Mihai Nicolescu 12.06.1958, secretar general ASAS Mihai Stoian 12.06.1973, director general Agristo Ion Marin 13.06.1967, director general ICDVV Valea Cålugåreascå Dumitru Cristian Iva¿cu 14.06.1982, director vânzåri Corteva Petre Mårculescu 16.06.1943, fost ministru al Agriculturii Francis Desbonnets 16.06.1960, director Agri-Alian¡a Marcel Costache 19.06.1942, director ¿tiin¡ific ICDLF Vidra Octavian Chihaia 19.06.1981, director general Monsanto Stela Filofteia Zamfirescu 20.06.1948, pre¿edinta Asocia¡iei Na¡ionale a Crescåtorilor de Capre Cristian Rusu 20.06.1970, director tehnic Amia ªtefan Poienaru 21.06.1946, Agrofam Holding Ion Såvulescu 21.06.1967, director tehnic FMC Romania Antonia Iva¿cu 22.06.1952, fost director executiv AISR Cornel Constantin Turcescu 23.06.1985, director-adjunct APIA 54

Afectat\ de secet\, California se preocup\ de somoni Autoritå¡ile din statul american California, care se confruntå cu o secetå cronicå ¿i deosebit de precoce în acest an, au decis så ajute popula¡ia de somoni så ajungå în Oceanul Pacific transportând pe cale rutierå puie¡ii, cu ajutorul unor camioane-cisternå, scrie Agerpres. Somonii sunt pe¿ti migratori: ei se nasc în râuri, înoatå spre Oceanul Pacific atunci când ajung la maturitate ¿i pot så råmânå în ocean pânå la vârsta de ¿apte ani, dar se întorc pentru a se reproduce ¿i a muri în apele natale. Trimiterea în autocisterne a puietului de somon cåtre locuri de eliberare în apå

situate în aval s-a dovedit una dintre cele mai bune modalitå¡i pentru a cre¿te ¿ansele lor de supravie¡uire în timpul perioadelor de secetå, aratå exper¡ii americani. Opera¡iunea, începutå în aprilie ¿i care va continua pânå la finalul lunii iunie, permite evitarea unor cursuri de apå cu o lungime de 80-150 de kilometri, unde o ratå importantå de mortalitate a fost constatatå în trecut. În total, aproape 17 milioane de exemplare de somoni tineri vor cålåtori astfel în camioane, provenind din patru crescåtorii piscicole californiene.

Arin DORNEANU

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Rod dintr-un pom cu coaja galbenå – Îl trage racul; 2) Se då la påsåri – 9 10 Au pondere reduså; 3) Numårul cu cercul – A tråi o nouå via¡å; 4) Te iau cu… cålduri; 5) Final de comedie! – Vecinul de lângå caså; 6) Ne vrea binele – Baby-sitter de odinioarå; 7) A trece cu vederea – Cuplu la Cannes! 8) Corabia salvårii – A scoate din eviden¡å; 9) Scriså pentru viitor – Bucatå dintr-o pieså; 10) Schimb de replici dure.

VERTICAL: 1) Pa¿te oile la stânå – Fåcutå bine; 2) Le månâncå pielea – Pregåtit pen8 tru joc; 3) Notå la chimie! – Nu mai e în 9 func¡ie; 4) A polei medalia – Rådåcinile lui 10 Zaharia Stancu; 5) Nu fac diferen¡a – Påtrat central! 6) Privighetoarea sultanului – Solu¡ia careului din Nr. 21/2021 Teamå de arti¿ti; 7) Merge la o bere; 8) OpeORIZONTAL: ZARZAVAGIU; ENE - REFREN; MANA - STANE; OF - POTABIL; SURORI - ACT; ra¡ie sub acoperire – Transmis în direct; RATATA - EI; MACEL - CART; A - NOATEN - O; 9) Banul din urmå – Vin de la neamuri; MIEZ - ALIOR; EXTENUANTI. 10) Aranjate la mansardå. Profitul Agricol 22/2021