Profitul Agricol nr. 22, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 22 din 5 iunie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 22/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Guvernul a ie[it s\ împu[te voturi Guvernul a trecut, cam f\r\ tam-tamul a[teptat mai ales ;ntr-un an electoral, programul Rabla pentru tractoare. Ne aducem aminte de un altul, lansat acum vreo 15 ani, tot a[a, f\r\ [anse. Crede]i c\ acesta va schimba ceva? :n primul r=nd, din cauza sumei foarte mici, de 20.000 de euro, oferit\. Iar apoi, din cauza condi]iei ca tractorul nou s\ nu coste mai mult de 55.000 de euro. :mi spunea, u[or amuzat, un dealer c\ limitele acestea au fost parc\ copiate din mercurialul pre]urilor din 2010. C\ci unde s\ g\se[ti tractor la 55.000 de euro? C=nd unul c=t de c=t ac\t\rii nu coboar\ sub 70.000?

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Se vede c\ Guvernul a calculat atent, cum s\ aib\ [i programul pe h=rtie, dar nici s\ nu cheltuie prea mul]i bani. A[a, are cu ce da bine pe sticl\, ar\t=ndu-se preocupat de dotarea tehnic\ a ]\ranului, [i poate ;mpu[ca ni[te voturi de la naivi, dar nici nu bag\ prea ad=nc m=na ;n buzunar. Banii aloca]i, vreo sut\ de milioane de euro, au fost muta]i, cu voie de la Comisie, din alte fonduri necheltuite. P=n\ acum, Rabla nu are ghid de finan]are. {i acesta ar trebui s\ mai stea ;n transparen]\ decizional\ vreo 30 de zile, apoi trebuie elaborate normele, punctajele, deschis\ sesiunea de depunere... La ce elastic se mi[c\ birocra]ia noastr\, poate abia la anul. Dar banii sunt doar p=n\ la sf=r[itul lui 2024, dup\ aia, e treaba altui guvern.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 22/2024

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

China permite importul de vit\ din Australia

For]a major\ nu mai trebuie dovedit\ 2.000 de lei pentru ferm\ cu ferm\ 7 Mangali]a ori Bazna

M\sura de reducere a accizei pentru motorin\ continu\

Al treilea caz de grip\ aviar\ la om, în SUA

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii România cump\r\ din SUA tot mai multe alimente

Culturi vegetale

Irlanda ar putea r\mâne f\r\ cartofi 12

Guvernul a aprobat programul Rabla pentru tractoare C=nd va opri Ucraina exporturile de zah\r?

O privire asupra viitorului în agricultur\

Din cauza înghe]ului, Moscova vrea s\ impun\ stare de urgen]\

100 de ani de {tiin]e Agronomice

Ma[ini & utilaje

Suvisio, pentru combaterea sfredelitorului porumbului

Bayer Agro Arena, f\r\ fermieri

Corteva Agronomy Day, cu peste 400 de fermieri, în Semlac, Arad

UE majoreaz\ tarifele pentru cerealele Interdic]ia la parcuri de panouri din Rusia [i din Belarus 18 fotovoltaice - noul motiv de nemul]umire al FAPPR 30 Cerealele ruse[ti ;[i caut\ deja alte pie]e 18 Uniaqua, firma lui Theodor Ichim, ofer\ solu]ii de irigat “la cheie” 30 Ploile au ameliorat rezerva de ap\ în unele zone 19

Nicolae Trifan prefer\ combina New Holland seria CR

Amazone, incertitudini în 2024

Sem\nat de precizie în miri[te

Tehnologia care reduce costurile

Cât cost\ s\ închiriezi un tractor

Duios, robotul pr\[ea

Înc\rc\toarele Manitou sunt eficiente în ferme vegetale [i zootehnice 42

Strategii politice

Cre[terea animalelor

Produc\torii de îngr\[\minte preseaz\ pentru o stavil\ pus\ importurilor din Rusia

:ngrijor\rile celor din industrializarea porcului

Seceta a distrus culturile lui Gavril\ Tuchilu[

R\zvan Horoi nu crede c\ viitorul mai apar]ine micilor ferme

Prestator de servicii ;n c=mp

Târgul de la Cremona se extinde

Cum func]ioneaz\ bonific\rile acordate de Expur

Vacile din SUA transmit gripa aviar\ la om

Hobby

Tehnologia no-till este în declin

Bogdan Pantazi face siloz de secar\

Cupa Fermierilor la fotbal a mers la Buz\u

Vasile Iliu]\> Vreau s\ fac la C\l\ra[i o “Delt\” pentru 44 bucure[teni

E simplu sa te abonezi la revista! abonamente@agrinet.ro Tel/ SMS / WhatsApp: 0730.588.784

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII For]a major\ nu mai trebuie dovedit\ ferm\ cu ferm\ La finalul lunii mai, Comisia a adoptat o comunicare oficial\ care clarific\ utilizarea for]ei majore [i a circumstan]elor excep]ionale în cazul unor fenomene meteorologice imprevizibile [i extreme pentru sectorul agricol.

Astfel, for]a major\ se poate aplica tuturor fermierilor care nu au putut s\ î[i îndeplineasc\ toate cerin]ele PAC din cauza unor evenimente excep]ionale [i imprevizibile, cum ar fi secetele grave sau inunda]iile, ca s\ nu piard\ sprijinul PAC. Aplicarea este l\sat\ la latitudinea statele membre pe baza dovezilor relevante. Deoarece constituie o excep]ie de la respectarea strict\ a obliga]iilor legate de pl\]ile din cadrul PAC (cum ar fi condi]ionalit\]ile sau m\surile din cadrul programelor ecologice), aceast\ decizie se aplic\ în mod normal în mod restrictiv, în general de la caz la caz sau pentru fiecare exploata]ie în parte. Aceasta înseamn\ c\ fermierii situa]i în zona afectat\ nu vor trebui Profitul Agricol 22/2024

s\ completeze cereri individuale sau s\ furnizeze dovezi pentru îndeplinirea condi]iilor de for]\ major\. În comunicare sunt stabilite condi]ii care permit s\ se presupun\ c\ to]i fermierii situa]i într-o zon\ fac obiectul unui caz de for]\ major\. Statele membre vor trebui s\ confirme producerea unui dezastru natural grav sau a unui eveniment meteorologic sever [i s\ delimiteze zona geografic\ care a fost grav afectat\ de eveniment [i ale c\rei consecin]e nu au putut fi prevenite cu toat\ aten]ia cuvenit\. Pentru aceasta, statele se pot baza pe datele satelitare ale zonei în cauz\, f\r\ a fi necesare date satelitare specifice la nivelul exploata]iilor. Pentru anumite tipuri de evenimente, administra]iile na]ionale vor lua în considerare, de asemenea, factori suplimentari, cum ar fi gradientul de pant\, tipul de sol sau tipul de culturi cultivate, pentru a defini popula]ia afectat\ f\r\ a fi necesar\ o verificare individual\. Acest lucru ar putea fi valabil, de exemplu, în cazul înghe]ului care nu afecteaz\ toate culturile în acela[i mod sau al precipita]iilor continue, care pot avea efecte diferite asupra zonelor cu pant\ sau a solurilor, cu capacit\]i diferite de reten]ie a apei.

Arin DORNEANU

Adrian Oros va candida la pre[edin]ia Consiliului Jude]ean “Mi-am înregistrat candidatura pentru pre[edin]ia Consiliului Jude]ean Cluj, împreun\ cu echipa viitorilor consilieri jude]eni ai Alian]ei Dreapta Unit\”, spunea, zilele trecute fostul ministru Adrian Oros, acum senator neafiliat. “{tiu de b\lteala în care se complace actuala administra]ie clujean\, care [i-a atins limitele. Clujul trebuie s\ mearg\ mai departe”, sus]ine fostul ministru.

Nu toat\ lumea vrea s\ se asocieze în organiza]ii de ud\tori La finalul acestui an este programat\ s\ înceap\ execu]ia lucr\rilor de reabilitare pentru aduc]iunea de iriga]ii Basarabi-P\dure, în urma c\rora ar putea fi irigate 125.000 de ha. Exist\, îns\, o problem\ major\, dezinteresul sau neîncrederea celor care nu se asociaz\ în organiza]ii de ud\tori. “Avem formate OUAI-uri doar pe 17.000 ha. Mâine termin cu avizele [i trebuie s\ m\ duc în Consiliul tehnico-economic al ANIF, s\ argumentez de ce trebuie s\ înceap\ proiectarea [i execu]ia. Cu ce m\ duc? Cu 17.000 ha?”, se întreba retoric Lia Nedea, directoarea ANIF Constan]a.

Cu tradi]iile pe litoral Poftim, din România, proiectul Cooperativei Agricole Caprirom Sud Muntenia derulat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, se va extinde în aceast\ var\ pe litoral. Presupun=nd c\ turi[tii afla]i la plaj\ [tiu prea pu]ine despre buc\t\ria [i tradi]iile rom=ne[ti, pe tot litoralul vor fi organizate târguri pentru promovare, spectacole folclorice (cum s\ lipseasc\ din meniu?), promite ministerul. V\ da]i seama ce interesant va fi.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate 6 iunie :n Ferma Tudor 92 - Alisa Group din Coslogeni, C\l\ra[i, se va ]ine Ziua Grâului B\r\gan.

7 iunie La Nalbant, jude]ul Tulcea, are loc evenimentul Corteva Agronomy Day - 2024, unul din seria de evenimente în câmp din acest an.

M\sura de reducere a accizei pentru motorin\ continu\ Ministerul Agriculturii va continua [i în 2024 s\ pl\teasc\ ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat\ în agricultur\. Ministrul Florin Barbu a semnat pe 27 mai, Ordinul nr. 206/2024 prin care se acord\, pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, un ajutor de stat în valoare de 103.180.220 lei pentru cantitatea

de motorin\ determinat\ de 59.110.874,167 litri. Pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2024, cuantumul unitar al sprijinului ce reprezint\ contravaloarea accizei este de 1,746 lei pe litru de motorin\.

Arin DORNEANU

8 iunie :n Ferma Agrisan, jude]ul Buz\u, are loc Field Seeds Academy, organizat de Syngenta în colaborare cu USAMV Bucure[ti, în cadrul celei de-a 13-a edi]ii a Conferin]ei Interna]ionale Agricultur\ pentru via]\, Via]\ pentru agricultur\.

19 iunie La Ia[i se ]ine evenimentul organizat de Alian]a Industriei Semin]elor din România [i Universitatea de {tiin]ele Vie]ii “Ion Ionescu de la Brad” - O zi din via]a unui ameliorator de plante.

12 iunie Academia de {tiin]e Agricole [i Silvice “Gheorghe Ionescu-{i[e[ti” [i Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol\ M\rcule[ti organizeaz\ Conferin]a anual\ a Grâului (Edi]ia I), care se va desf\[ura la SCDA M\rcule[ti, jud. C\l\ra[i.

21 - 22 iunie La Fântânele, în jude]ul Mure[, vor avea loc Zilele Aberdeen Angus.

Al treilea caz de grip\ aviar\ la om, în SUA Autorit\]ile din statul american Michigan au raportat al treilea caz uman de infec]ie cu virusul gripei aviare transmis de o vac\ [i au constatat o evolu]ie alarmant\ a bolii. În timp ce în cazurile precedente au existat doar simptome u[oare, de obicei la nivelul ochilor, de aceast\ dat\ pacientul sufer\ de o infec]ie respiratorie. "În acest caz, simptomele respiratorii au ap\rut imediat dup\ contactul direct cu o vac\ infectat\, pentru c\ pacientul nu purta un echipament complet de protec]ie. Contactul direct cu animalele este foarte riscant pentru oameni, iar echipamentul de protec]ie este foarte important pentru angaja]ii fermelor de p\s\ri sau lactate”, a declarat medicul-[ef al statului Michigan, dr. Natasha Bagdasarian.

Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) din SUA sus]ine îns\ c\ riscul de transmitere a virusului r\mâne unul redus, iar popula]ia nu are motive de îngrijorare. Testele efectuate de CDC arat\ c\ virusul r\mâne unul aviar [i nu a suferit înc\ muta]ii care s\-i permit\ s\ infecteze mai u[or mamiferele. Secretarul pentru Agricultur\ al SUA, Tom Vilsack, a anun]at c\ bugetul agen]iei de s\n\tate veterinar\ a fost majorat cu 824 milioane de dolari, iar de acum vacile vor fi testate obligatoriu atunci când traverseaz\ grani]a dintre dou\ state. În plus, guvernul federal a cump\rat 4,8 milioane de doze de vaccin contra gripei aviare, care vor fi livrate în aceast\ var\.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 22/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Guvernul a aprobat programul Rabla pentru tractoare Guvernul a adoptat, s\pt\m=na trecut\, Programul de stimulare a înnoirii Parcului na]ional de tractoare [i ma[ini agricole autopropulsate, mai cunoscut sub numele Rabla pentru tractoare. Programul va sprijini produc\torii agricoli s\-[i achizi]ioneze tractoare [i ma[ini agricole autopropulsate, inclusiv accesoriile agricole aferente, noi, mai pu]in poluante [i vor putea s\ predea spre casare un autovehicul, tractor sau ma[in\ agricol\ autopropulsat\ uzat\, a declarat pre[edin-

tele Administra]iei Fondului pentru Mediu, Lauren]iu-Adrian Neculaescu, care coordoneaz\ programul. Administra]ia Fondului pentru Mediu are alocate 500 de milioane de lei pentru acest program, iar valoarea ce poate fi acordat\ unui beneficiar la achizi]ionarea unui tractor sau a unei ma[ini agricole autopropulsat\ este de aproximativ 20.000 de euro, cuantumul finan]\rii urmând a fi stabilit prin ghidul de finan]are.

Arin DORNEANU

2.000 de lei pentru Mangali]a ori Bazna Sprijinul acordat pentru o scroaf\ din rasele Mangali]a sau Bazna a crescut de la 1.200 lei/scroaf\/an în 2023 la 2.000 lei/scroaf\/an în 2024. Acest lucru a fost realizat prin HG adoptat\ de Guvern în data de 30 mai. A fost prelungit termenul de depunere a cererilor de înscriere p=n\ la 31 iulie. Defini]iile propuse de Ministerul Agriculturii stimuleaz\ interesul pentru investi]ii, dar când aud fermierii de inseminarea scroafelor, le scade entuziasmul. “O scrofi]\ din rasele Bazna sau Mangali]a este o femel\ înscris\ în Profitul Agricol 22/2024

Registrul Genealogic al rasei, sec]iunea principal\, care are înregistrat\ cel pu]in o mont\ sau o îns\mân]are artificial\”, pentru a se asigura identificarea unitar\ a acestora. Beneficiarii schemei de ajutor de minimis pot fi cresc\torii de porci de reproduc]ie din rasele Bazna [i/sau Mangali]a, respectiv> a) produc\torii agricoli PFA, II [i IF, b) produc\torii agricoli societ\]i agricole, c) produc\torii agricoli persoane juridice.

Viorel PATRICHI

KWS lanseaz\ Maia [i în România Cel târziu în cursul lunii iulie va deveni disponibil [i în România ser viciul de consultan]\ agricol\ bazat pe AI (inteligen]\ artificial\) al KWS. "Maia este un asistent digital care le va fi util în special fermierilor cu mai pu]in\ experien]\. Nu este un chat GPT, nu se uit\ în tot internetul, fiind ]intit c\tre agricultur\. Va fi disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Va putea fi accesat prin WhatsApp, în limba român\, gratuit", spune Alexandru B\iceanu, directorul de marketing al KWS.

India este nevoit\ s\ importe grâu India va importa grâu pentru prima dat\ în ultimii [ase ani, pentru a reface stocurile de rezerv\ [i a reduce pre]urile de pe pia]a intern\, dup\ trei sezoane cu recolte dezam\gitoare. Conform unor surse neoficiale, guvernul indian vrea s\ cumpere grâu rusesc ieftin [i va a[tepta pân\ la terminarea recoltei din Rusia pentru a elimina taxele vamale de import de 40%. Cantitatea necesar\ pentru refacerea rezervei de stat este estimat\ între 3 [i 5 milioane de tone de grâu.

Egiptul vrea s\ importe grâu din surse alternative Egiptul caut\ furnizori alternativi de grâu [i vrea s\ importe cereale din Zimbabwe, Mexic [i Suedia în urm\torii doi ani. Autoritatea General\ pentru Aprovizionare din Egipt (GASC) î[i propune ca în 2025 [i 2026 s\ certifice în total 22 de ]\ri autorizate s\ exporte grâu în statul african. Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a achizi]ionat 420.000 de tone de grâu din Rusia [i România la ultima licita]ie.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Legumele [i fructele autohtone, verificate ceva mai riguros Autoritatea Na]ional\ Fitosanitar\ va efectua în acest an cu 42% mai multe probe de laborator la legumele [i fructele din produc]ia autohton\, comparativ cu anul trecut, în vederea verific\rii conformit\]ii. Probele vor fi prelevate atât din pie]ele bucure[tene, cât [i din cele aflate în fiecare re[edin]\ de jude]. Pân\ pe 31 august, num\rul de probe care vor fi verificate a fost suplimentat cu 181, fa]\ de num\rul de probe verificate în aceea[i perioad\ a anului trecut. Probele vor fi efectuate pentru tomate, castrave]i, ardei, cire[e, c\p[une, caise, pepeni [i zmeur\, fiind prelevate [i analizate 615 probe, fa]\ de 434 probe verificate în aceea[i perioad\ a anului 2023.

Cirea[a [i c\p[una în programul na]ional de control ANF a demarat în 30 mai ac]iunea “Cirea[a [i C\p[una”, controlul urmând s\ se desf\[oare pân\ la data de 5 iulie. În cadrul acestei ac]iuni vor fi prelevate pentru analize de laborator peste 200 de probe (214 probe) de cire[e [i c\p[une în plus fa]\ de Programul Na]ional de Monitorizare, în scopul verific\rii conformit\]ii, pentru a nu prezenta niciun risc pentru consumatori.

Marea criz\ a sucului de portocale Brazilia este cel mai mare exportator de suc de portocale din lume, dar anul acesta se a[teapt\ s\ aib\ cea mai slab\ recolt\ din ultimii 40 de ani. {i Florida, stat mare produc\tor de portocale [i el, se a[teapt\ la o sc\dere a produc]iei cu 5%. Pe burse, de la ;nceputul anului p=n\ acum, pre]ul sucului a crescut cu 26%.

C=nd va opri Ucraina exporturile de zah\r? Kievul va interzice oficial exporturile de zah\r c\tre Uniunea European\ pentru restul anului, deoarece a completat cota atribuit\ de UE, a anun]at ministrul interimar al Agriculturii, Taras Vîso]ki. V\ reamintim, Mikola Solski, fostul ministru, [i-a dat demisia ;n luna mai, ;n urma unui scandal de corup]ie, acuzat c\ ar fi cump\rat ilegal terenuri agricole de]inute de stat ;n valoare de 7 milioane de euro. Volumele de zah\r exportate c\tre Europe au atins limita stabilit\ conform reglement\rilor privind noile “avantaje comerciale”, a precizat oficialul de la Kiev la o conferin]\ pe

teme agricole. Ucraina este al doilea mare furnizor de zah\r al Europei. {i Asocia]ia produc\torilor ucraineni de zah\r (Ukrtsukor) a cerut Guvernului de la Kiev s\ suspende în mod oficial noi livr\ri de zah\r c\tre blocul comunitar. În 2023, Ucraina a recoltat 1,8 milioane de tone de sfecl\ de zah\r dup\ ce fermierii au majorat suprafa]a îns\mân]at\ cu sfecl\ de zah\r pân\ la 250.000 de hectare, de la 186.000 de hectare în 2022. Recent, Ministerul Agriculturii de la Kiev prognoza c\ în 2024 produc]ia de zah\r va ajunge la 1,8 milioane de tone, iar exporturile se vor situa la 900.000 de tone.

China permite importul de vit\ din Australia China a anun]at c\ va permite din nou importul de carne de vit\ de la cinci produc\tori australieni, în urma negocierilor directe dintre cele dou\ guverne.

Aceste restric]ii au fost impuse în timpul pandemiei, din cauza unor infec]ii cu virusul COVID-19 în rândul angaja]ilor din abatoarele australiene. De[i Australia a reu[it ulterior s\ controleze virusul, autorit\]ile din China nu au renun]at la interdic]ie. În ultimele luni, Beijingul a eliminat în mai multe etape restric]iile de import pentru mai multe produse australiene, care le-au provocat fer-

mierilor locali pierderi totale estimate la 20,6 miliarde de dolari.

China permite acum importul de orz, bumbac, fân, vin, lemn, c\rbuni [i minereu de cupru din Australia, dar unele importuri sunt interzise în continuare. În perioada 2020-2022, autorit\]ile chineze au suspendat importul de carne de la zece produc\tori australieni, în prezent restric]iile fiind men]inute doar pentru doi dintre ace[tia.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 22/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Din cauza înghe]ului, Moscova vrea s\ impun\ stare de urgen]\ Ministerul Agriculturii din Rusia vrea s\ impun\ starea de urgen]\ la nivel federal, din cauza înghe]ului care a compromis recolta de cereale din principalele regiuni agricole ale ]\rii. Conform Uniunii Ruse a Produc\torilor de Cereale, pagubele dep\[esc estim\rile ini]iale, iar recolta din acest an va fi cu 18 milioane de tone mai mic\.

“Sunt afectate în total 1,5 milioane de hectare îns\mân]ate cu cereale. Nu a mai existat o perioad\ de înghe] atât de târziu de mai mult de o sut\ de ani, iar pierderile sunt deja foarte importante”, a declarat liderul organiza]iei, Arkady Zlochevsky. “Înghe]ul a venit târziu [i practic nu mai este timp pentru o a doua îns\mân]are. Dac\ am încerca asta,

recolta s-ar decala cu mult, probabil pân\ în perioada când încep ninsorile, a[a c\ exist\ riscul unor pierderi [i mai mari”, explic\ Zlochevsky. Opt regiuni ale Rusiei au declarat deja starea de urgen]\ agricol\ la nivel local, pentru a le permite fermierilor s\ încaseze banii din asigurarea culturilor. Andrey Sizov, directorul companiei Sovecon, spune c\ fermierii ru[i sunt [i ei vinova]i pentru amploarea pierderilor, pentru c\ au vrut s\ fac\ economii [i nu au aplicat suficiente produse de protec]ie a plantelor. El a avertizat c\ mul]i produc\tori ru[i vor da faliment în acest an, pentru c\ erau deja afecta]i de sanc]iunile economice impuse Rusiei din cauza invaziei din Ucraina.

Irlanda ar putea r\mâne f\r\ cartofi Irlanda se preg\te[te pentru o criz\ de aprovizionare cu cartofi, pe fondul condi]iilor meteo nefavorabile care au afectat grav recolta din acest an. Fermierii locali spun c\ ultimele 12 luni au fost un “adev\rat co[mar” [i au avertizat c\ pre]ul cartofilor va cre[te, iar în magazine vor ajunge doar cantit\]i limitate. Inunda]iile [i înghe]ul au distrus deja culturile de pe o suprafa]\ de 700 de pogoane [i vremea nefavorabil\ a împiedicat plantarea soiurilor timpurii, care în mod normal are loc în lunile martie [i aprilie. “Suntem acum în luna iunie [i înc\ nu am terminat plantarea acestor soiuri, asta va afecta [i productivitatea lor. Urmeaz\ o dubl\ criz\ de aprovizionare, nu mai sunt cartofi din 12

recolta de anul trecut, în timp ce noua recolt\ va întârzia”, explic\ Sean Ryan, pre[edintele Asocia]iei Cultivatorilor de Cartofi din Irlanda. Ministrul Agriculturii, Charlie McConalogue, a anun]at c\ guvernul va

acorda o subven]ie de 100 de euro la hectar tuturor fermierilor care particip\ la campania de îns\mân]are din acest an, pentru a-i stimula s\ planteze orice fel de culturi. Ryan sus]ine îns\ c\ subven]ia este “o glum\ proast\”, pentru c\ fermierii care cultiv\ cartofi investesc 5.000 de euro pentru un pogon. Cartofii sunt un aliment de baz\ în buc\t\ria irlandez\, iar o boal\ a acestei plante a provocat Marea Foamete din perioada 1845-1852, atunci când aproximativ un sfert din popula]ia ]\rii a murit de foame.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 22/2024

Rebelii din Yemen au lovit o nav\ care transporta cereale

100 de ani de {tiin]e Agronomice Pe 30 mai, ASAS a g\zduit o ampl\ conferin]\ tehnic\ preg\titoare momentului c=nd va serba centenarul. În anul 1886 a fost înfiin]at\ Sta]iunea Central\ Agronomic\, devenit\, în 1927, sec]ie în Institutul de Cercet\ri Agronomice al României, institut care este prima form\ de organizare a Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice, a[a cum o cunoa[tem ast\zi. Au fost prezentate comunic\ri de interes practic pentru toate domeniile agriculturii> [tiin]ele solului, identificarea variantelor genetice de Phaseolus vulgaris, comportarea soiurilor create la INCDA Fundulea, Stratul de cear\ epicuticular - efect pozitiv în adaptarea grâului la schimb\rile climatice, Studiu privind comportarea unor hibrizi de floarea-soarelui, Solu]ii inteligente de monitorizare a agen]ilor de d\unare din culturile de porumb, Efectele tratamentului cu ap\ activat\ de plasm\ asupra speciei Phaseolus vulgaris L., Stimularea rezisten]ei naturale a tomatelor la stresul abiotic, Evaluarea profilului metabolic la vacile de lapte diagnosticate cu mastite, Analiza CSN2 pentru variantele alelice A1/A2 prin genotipare ADN dublu-sens, cu referire la calitatea laptelui [i a s\n\t\]ii la om, Profitul Agricol 22/2024

[i multe altele. Nu am v\zut picior de fermier la acest eveniment. Este o falie regretabil\ ;ntre cercet\tori [i profesioni[tii p\mântului. “În 2027, ICAR (ASAS) împline[te 100 de ani, spune profesorul Ilie Van, pre[edintele Sec]iei de Zootehnie de la ASAS. Sper\m s\ creasc\ intensitatea prezent\rilor pentru acest eveniment important. Comunic\rile au fost foarte interesante. Trebuie s\ diversific\m tematica. Fermierii no[tri nu prea au încredere în cercetarea [tiin]ific\ [i e p\cat. Dac\ iei un material biologic din Germania sau un aditiv pentru furaje combinate, prime[ti de-acolo [i tehnologia, dar multe lucruri trebuie studiate în condi]iile României pentru c\ situa]iile difer\. Cercetarea opera]ional\ trebuie s\ ]in\ seama [i de agricultura fragmentat\. Noi nu avem companii puternice, care s\ aloce 3% pentru cercetarea aplicativ\. Rela]ia fermier-procesator-retailer este rupt\. Trebuie s\ g\sim modalit\]i de studiu pentru apropierea acestor verigi. Fermierul trebuie s\ poat\ produce. În Vest, exist\ un sistem de integrare contractual prin capete de integrare. Noi nu avem a[a ceva. La noi func]ioneaz\ doar integrarea administrativ\”. ASAS ar trebui s\ studieze modele de integrare din alte state membre [i s\ le aduc\ în ]ar\.

Viorel PATRICHI

Rebelii Houthi din Yemen au avariat prin lovituri cu drone [i rachete o nav\ care transporta cereale cu destina]ia Iran, în mod ironic cel mai mare sus]in\tor al grup\rii rebele. Vasul, care se îndrepta spre portul iranian Bandar Khomeini, a fost supus unui atac sus]inut care a durat mai multe ore, fiind lovit de cel pu]in cinci ori. Rebelii Houthi atac\ navele comerciale care trec prin Marea Ro[ie de mai multe luni [i au reu[it s\ reduc\ semnificativ traficul din regiune.

G\inile s\lbatice terorizeaz\ un sat din Anglia Un grup de aproximativ o sut\ de g\ini s\lb\ticite provoac\ de mai multe luni haos într-un sat din regiunea Norfolk din Anglia, iar localnicii dispera]i au f\cut apel la autorit\]i pentru eliminarea lor. P\s\rile invadeaz\ periodic satul dintr-o p\dure din apropiere [i distrug gr\dinile, iar zgomotul pe care îl produc în timpul nop]ii îi împiedic\ pe locuitori s\ doarm\. În plus, ele au devenit o atrac]ie turistic\ [i atrag un mare num\r de vizitatori care le las\ mâncare pe str\zi, rezultatul fiind cre[terea num\rului de [obolani.

Focar major de grip\ aviar\ în Iowa Autorit\]ile din statul Iowa au raportat descoperirea unui focar de grip\ aviar\ la o ferm\ comercial\ de mari dimensiuni din ora[ul Sioux Falls, care va provoca eutanasierea a 4,2 milioane de g\ini. Este primul focar de infec]ie din Iowa în acest an, virusul fiind probabil transmis de p\s\ri migratoare. Anul trecut statul Iowa a eutanasiat 23 milioane de p\s\ri.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 231 euro/t (¡29) 1.155 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024. Pe bursele externe, dup\ cre[terea de s\pt\mâna trecut\, grâul a sc\zut u[or în

aceast\ s\pt\mân\. Estim\rile favorabile cu privire la recolta din Canada [i din ]\rile din emisfera sudic\ vor stabiliza pre]ul în perioada urm\toare. Astfel> :n SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 256 dolari/ton\ (1.178 lei). A înregistrat o sc\dere de 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 287 dolari/ton\ (1.320 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iunie 2024 este de 184 euro/t (920 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iunie 2024, a fost de 173 euro/ton\ (796 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii - Bursa din Chicago Iun Iul Aug

$/t 27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 256 256 257 254 250 263 263 264 262 258 271 271 272 270 266

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iunie 2024, este de 152 euro/ton\ (760 lei). A sc\zut cu 13 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 172 euro/t (¡2) 860 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 192 dolari/ton\ (883 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iun Iul Aug

27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 182 182 182 179 176 186 186 185 183 180 192 192 191 188 185

Pre]uri - FOB, Argentina Iun Iul

$/t

27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 196 196 195 193 190 196 196 195 193 190

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 259 euro/ton\ (1.295 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 251 euro/t (1.255 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Iun Iul Aug

$/t 27.05 28.05 29.05 30.0531.05 289 289 288 290 287 293 293 294 296 295 293 293 295 296 295

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 264 264 268 264 260 270 270 273 269 265 276 276 279 275 272

sa Pontivy a fost de 211 euro/ton\ (1.055 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 190 dolari/ton\ (874 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\.

Iun Iul Aug

avut o sc\dere de 6 dolari/ton\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 243 euro/ton\ (1.215 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

27.0528.05 29.05 30.05 31.05 Rouen 228 261 257 256 251 Dunquerque 254 261 257 256 251 Pallice 207 206 256 205 205 Creil FOB 255 262 258 257 252 Moselle FOB 245 252 248 248 243 Rouen FOB 260 267 267 264 259

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

27.05 28.0529.0530.0531.05 202 206 207 206 205 205 211 207 207 204 205 211 207 208 205 Bordeaux FOB 211 217 213 213 210 Pontivy 214 216 212 214 211

Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 22/2024

S\pt\mâna 27 - 31 mai 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 459 dolari/ton\ (2.111 lei). A sc\zut cu 14 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 79.300 tone, Egipt 36.100 tone, Mexic 24.500 tone, Indonezia 21.400 tone [i Japonia 13.200 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Iun Iul Aug

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 458 458 451 446 444 457 457 451 445 443 449 449 445 439 436

27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 991 991 1.003 1.011 1.008 997 997 1.009 1.017 1.013 1.000 1.000 1.012 1.020 1.015

euro/t

27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 Rouen 227 227 223 219 214 Dunquerque 227 227 223 219 214 Pontivy 227 229 225 225 220

FOB Constan]a 180 euro/t (¡ 7) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iunie 2024.

Orz bere> Creil** 235 238 234 232 227 Moselle** 218 218 214 212 207

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 214 euro/ton\ (1.070 lei). A sc\zut cu 13 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 479 euro/ton\ (2.395 lei). A crescut cu 1 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 477 euro/ton\ (2.385 lei). A avut

Pre]uri

Iun Iul Aug

Cota]ii FOB - Fran]a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 400 dolari/ton\ (1.840 lei). A înregistrat o sc\dere de 26 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Orz

27 -312.05.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 451 dolari/ton\ (2.075 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

bere, FOB-Moselle, a închis la 207 euro/ton\ (1.035 lei). A sc\zut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în iunie 2024, pre]ul orzului furajer este 208 dolari/ton\ (957 lei). A sc\zut cu 4 dolari/ton\. o cre[tere de 2 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 479 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

27.05 28.0529.05 30.0531.05 Rouen 475 474 478 477 477 Dunquerque 478 478 481 481 479 Moselle 478 478 481 481 479

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Iun Iul

27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 426 426 415 406 400 419 419 409 400 395

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 439 euro/t (2.195 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 465 465 458 452 451 467 467 459 453 452

chiderea licita]iilor a fost de 790 euro/ton\ (3.950 lei). A sc\zut cu 40 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 313 euro/t (1.565 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

27.05 28.0529.05 30.05 31.05 Dieppe 440 438 441 439 439

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Iun

Iun Iul

27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 830 824 790 790 790

euro/ton\ (2.395 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2024, este 395 euro/t (1.975 lei). A sc\zut cu 15 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Iun Iul

27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200

27.05 28.05 29.05 30.0531.05 672 667 664 671 661 692 689 686 692 683 699 697 694 699 690

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

256 dolari/t

Profitul Agricol 22/2024

-6

192 dolari/t

-6

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 205 dolari/ton\ (920 lei). A sc\zut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Iun Iul Aug

$/t

459 dolari/t

-11

200 dolari/t

-5 15

Pre]uri [i pie]e

România cump\r\ din SUA tot mai multe alimente Statele Unite sunt printre primii 20 de furnizori de alimente [i produse agricole pentru România. M\rfurile americane ajung în România fie direct (în principal produse în vrac [i intermediare), fie sunt transbordate prin porturi de intrare din vestul Uniunii Europene (UE), din Italia, Olanda ori Germania.

otrivit Biroului de Recens\mânt al SUA (BICO), care prelucreaz\ doar datele privind exporturile directe c\tre România, în 2023 americanii au livrat în ]ara noastr\ produse alimentare [i agricole în valoare de 79 de milioane de dolari, în cre[tere cu 76% fa]\ de 2022. Acestea const\, în general, în soia, f\in\ de soia, floarea-soarelui [i produse pesc\re[ti. O cre[tere semnificativ\ o reprezint\ importurile de f\in\ de soia pentru care România a pl\tit 29 de milioane de dolari. Importurile indirecte ale României au crescut deficitul comercial cu 132,2 milioane de dolari în 2023 [i includ produse expediate în cantit\]i mai mici sau care necesit\ condi]ii comerciale mai flexibile decât sunt dispu[i s\ ofere furnizorii americani. Conform Institutului Na]ional de Statistic\ de la noi, importurile directe [i indirecte de produse alimentare [i agricole din SUA au ajuns la 211 milioane de dolari, în cre[tere cu aproape 11% fa]\ de 2022. Pentru c\ BICO reflect\ doar ex16

porturile directe ale SUA c\tre România, acestea nu includ volume semnificative de comer] din SUA direc]ionate prin distribuitori din marile porturi din vestul Europei, cum ar fi Rotterdam. Prin urmare, datele INS care includ atât comer]ul direct, cât [i pe cel indirect - sunt o reflectare mai exact\ a cererii române[ti de produse alimentare [i agricole din SUA.

Importurile de carne de vit\ s-au dublat Rapoartele americanilor nu prezint\ date pentru comer]ul cu carne de vit\ din SUA c\tre România, în timp ce datele INS arat\ c\ acesta a atins 2,58 milioane de dolari în 2023. Importurile de carne de vit\ din Statele Unite s-au dublat în ultimii trei ani din cauza cre[terii cererii. Carnea de vit\ ajunge în România în principal prin }\rile de Jos, Italia [i Germania datorit\ flexibilit\]ii volumului [i cerin]elor UE de licen]iere.

Importurile de vin s-au triplat în ultimii trei ani. Datele BICO indic\ exporturi de 317.000 de dolari, în timp INS public\ o valoare-record de 1,2 milioane de dolari. Cea mai mare parte a b\uturilor spirtoase distilate (whiskyuri) ajunge direct în România, indicând 10,9 milioane dolari, fa]\ de INS - 17,7 milioane doalri. În cazul boabelor de soia, datele BICO arat\ c\ exporturile SUA în România în 2023 au fost de 4 milioane de dolari, în timp ce datele INS arat\ o valoare aproape dubl\, de 7,8 milioane de dolari. Pentru ciocolat\, BICO raporteaz\ o valoare de 83.000 dolari a produselor expediate din Statele Unite în România, în timp ce INS arat\ c\ România a importat anul trecut ciocolat\ în valoare de 291.000 dolari.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 22/2024

CULTURI

VEGETALE UE majoreaz\ tarifele pentru cerealele din Rusia [i din Belarus Statele membre ale Uniunii Europene au anun]at impunerea unor taxe vamale prohibitive care interzic practic importul de cereale din Rusia [i Belarus, pentru a reduce resursele financiare de care dispune Kremlinul în timpul r\zboiului din Ucraina. De la 1 iulie, taxele vamale pentru importul de cereale, semin]e oleaginoase, maz\re, sfecl\ [i alte produse derivate din Rusia [i Belarus se vor majora semnificativ.

“Noile taxe stabilite azi au scopul de a opri practic importul de cereale din Rusia [i Belarus în Uniunea European\. Aceste m\suri vor preveni destabilizarea pie]ei cerealelor din Europa, vor împiedica Rusia s\ exporte cereale furate din eri-

toriile ocupate ilegal din Ucraina [i nu vor permite ru[ilor s\ foloseasc\ sumele încasate pentru finan]area r\zboiului. Este înc\ o dovad\ a sprijinului constant pe care UE îl acord\ Ucrainei”, a declarat Vincent Van Peteghem, ministrul Finan]elor din Belgia. Taxele nu vor afecta produsele din Rusia [i Belarus care doar tranziteaz\ teritoriul blocului comunitar, pentru exportul în alte destina]ii. Pre[edintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a plâns în mod repetat liderilor europeni c\ Rusia este liber\ s\ exporte cereale în Uniunea European\, în timp ce exporturile Ucrainei sunt supuse unor limite [i restric]ii.

Drago[ B|LDESCU

Cerealele ruse[ti ;[i caut\ deja alte pie]e Rusia va g\si alte pie]e pentru cerealele sale, dup\ ce Uniunea European\ a decis majorarea tarifelor la importurile de cereale ruse[ti, a anun]at ministrul Agriculturii de la Moscova. Totu[i, Rusia este preg\tit\ s\ aprovizioneze Europa dac\ va avea 18

nevoie de produse alimentare ruse[ti. Anul trecut, Rusia a exportat în blocul comunitar 4,2 milioane tone de cereale [i semin]e de floareasoarelui, dar aceast\ cantitate reprezint\ o propor]ie redus\ din importurile generale ale Uniunii Europene.

Valdis DOMBROVSKIS, vicepre[edinte executiv [i comisarul pentru comer]>

"Prin impunerea unor tarife mai mari, lu\m m\suri decisive pentru a preveni destabilizarea sectorului nostru agricol de importurile ruse[ti, protejând în acela[i timp exporturile ucrainene împotriva etichet\rii eronate ca exporturi ruse[ti. Vom men]ine acest sprijin atât timp cât va fi necesar. Angajamentul nostru fa]\ de securitatea alimentar\ la nivel mondial r\mâne de asemenea ferm, asigurând faptul c\ ]\rile în curs de dezvoltare nu sunt afectate negativ de aceste m\suri." Profitul Agricol 22/2024

CULTURI VEGETALE

Ploile au ameliorat rezerva de ap\ în unele zone Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în perioada 27 mai - 02 iunie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat 0,2 - 33,3 l/mp< Cri[ana 7,1 - 42,4 l/mp< Maramure[ 13,8 - 33,2 l/mp< Transilvania 2,8 - 44,3 l/mp< Oltenia 0,7 - 34,4 l/mp< Muntenia 0,3 - 58,1 l/mp< Moldova 1,8 - 55,4 l/mp< Dobrogea 1,5 - 39,7 l/mp. Profitul Agricol 22/2024

În cultura grâului de toamn\, rezerva de ap\ pe profilul de sol 0-100 cm se încadreaz\ în limite satisf\c\toare [i apropiate de optim în Maramure[ [i Cri[ana, cea mai mare parte a Transilvaniei [i a Banatului, local nordul [i sudul Olteniei, estul [i sudul Dobrogei, izolat sud-vestul Munteniei, sudul [i nord-estul Transilvaniei, estul Moldovei. Deficite de umiditate în sol (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\) se înregistreaz\ pe suprafe]e extinse din Moldova, Dobrogea [i Muntenia, local în centrul [i estul Olteniei, estul, centrul [i sudul Transilvaniei, izolat nord-vestul Banatului. Con]inutul de ap\ din sol, în cultura de porumb, pe adâncimea 0-100

cm se situeaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în Maramure[, cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei [i a Munteniei, local în centrul [i estul Olteniei, centrul, sudul [i estul Transilvaniei, nordul [i vestul Cri[anei, nord-estul, vestul [i izolat nord-vestul Banatului. Rezerva de umiditate prezint\ valori satisf\c\toare [i apropiate de optim, pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania, local în estul, centrul, vestul [i nord-vestul Moldovei, sudul [i estul Dobrogei, sudul [i nordul Olteniei, vestul [i sudul Cri[anei, sudul, izolat sud-vestul [i nordul Munteniei, nordul Banatului. 19

CULTURI VEGETALE

Produc\torii de îngr\[\minte preseaz\ pentru o stavil\ pus\ importurilor din Rusia Cu doar câteva zile r\mase pân\ la alegerile europarlamentare, produc\torii europeni de îngr\[\minte caut\ s\ for]eze o dezbatere pe tema importurilor de îngr\[\minte din Rusia, importuri care, pe de o parte, falimenteaz\ sectorul european, iar pe de alt\ parte, finan]eaz\ r\zboiul din Ucraina. Fertilizers Europe, asocia]ia european\ a produc\torilor de fertilizan]i, a publicat analiza> “Dincolo de gazul metan. 70% din industria UE de amoniac Riscul dependen]ei europene s-a închis temporar în septembrie de fertilizan]ii din Rusia". 2021. La începutul anului 2023, 40-

naliza este la obiect [i se bazeaz\ pe câteva cifre foarte relevante. Astfel, de[i UE [i-a redus dependen]a energetic\ de Moscova, importurile de îngr\[\minte din Rusia c\tre UE au crescut cu 60% între 2020 [i 2023. Mai mult, dac\ în sezonul agricol 2020/2021 importurile UE de uree [i UAN s-au ridicat la 68 KT, în sezonul 22/23 importurile au totalizat 137,8 KT - o cre[tere cu 103%! Aceast\ cre[tere masiv\ a importurilor de îngr\[\minte ruse[ti a fost în detrimentul industriei UE, care a intrat într-o criz\ f\r\ precedent în 2021, din cauza cre[terii pre]urilor gazelor naturale, [i care nu reu[e[te s\[i revin\ nici în ziua de azi. 20

50% din totalul fabricilor de amoniac din UE erau înc\ închise. În prezent, 10-20% produc]ia UE mai este suspendat\. În ultimele luni, fabrici de amoniac din UE au fost for]ate s\ se închid\ definitiv. Cel mai semnificativ exemplu este dat de închiderea de c\tre BASF a unei fabrici de amoniac la începutul anului 2023, fapt care a dus la pierderea a 2.600 de locuri de munc\. La 1 octombrie 2023, Rusia a introdus o tax\ de 10% pe exporturile de îngr\[\minte, pentru a finan]a efortul de r\zboi din Ucraina. Mai mult, la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare legea privind impozitul pe profiturile excedentare în Federa]ia Rus\. Ministerul Finan]elor al Federa]iei Ruse a anun]at c\, pentru 2023, bugetul a primit aproape 3,15 miliarde de euro din profituri excedentare, din care 600 milioane de

euro (20%) au fost generate de importurile europene de îngr\[\minte. A[adar, Europa [i-a redus dependen]a de gazul rusesc doar aparent. În realitate, import\ gaz rusesc sub form\ de îngr\[\minte cu azot. În opinia Fertilizers Europe, ar trebui s\ se adopte m\suri care s\ garanteze autonomia capacit\]ii de produc]ie a agriculturii europene, prin eliminarea dependen]ei de importurile de îngr\[\minte din Rusia [i investi]ii în produc]ia intern\ de îngr\[\minte cu emisii sc\zute de carbon, în conformitate cu obiectivele Pactului Verde. “Produc\torii de îngr\[\minte din UE au capacitatea de produc]ie necesar\ pentru a garanta c\ fermierii din UE au acces la îngr\[\minte cu azot, f\r\ a fi nevoi]i s\ se bazeze pe importurile ruse[ti de uree. În 2022, consumul total de îngr\[\minte în UE-27 a fost de 16 milioane de tone, din care aproximativ 9,3 milioane de tone îngr\[\minte cu azot. Capacitatea total\ de produc]ie a UE este de 14,8 milioane. Ponderea produselor importate în consumul UE este istoric de aproximativ 32% din cererea UE", arat\ organiza]ia. Industria european\ a îngr\[\mintelor se angajeaz\ s\ contribuie la ambi]iile de decarbonizare din Europa, investind deja în mai multe tehnologii cu emisii sc\zute de carbon. }inta final\, stabilit\ pentru 2050, e ca produc]ia european\ de îngr\[\minte î[i propune s\ fie complet neutr\ din punct de vedere climatic.

Robert VERESS Profitul Agricol 22/2024

CULTURI VEGETALE

Seceta a distrus culturile lui Gavril\ Tuchilu[ În jude]ele Vrancea, Bac\u, Vaslui [i Gala]i, grâul s-a uscat de jos în sus înainte s\ dea spicul. “Grâul meu este compromis, nu [tiu dac\ fac o ton\ la hectar”, spune sup\rat Gavril\ Tuchilu[, un fermier redutabil, de la AgriMat Matca. “Toat\ rapi]a a avortat [i aveam un contract pentru 3.500 kg la hectar. P\st\ile au c\zut. Este dramatic, nici nu g\sesc cuvinte. Nu [tiu unde s\ m\ mai duc, pe cine s\ mai rog s\ construiasc\ amenajarea pentru iriga]ii din Siret. La noi nu a plouat, cum plou\ la televizor. Exist\ zone compromise total. Este al treilea an consecutiv de secet\.”

Ministerul Agriculturii nu a mai f\cut nimic pentru aduc]iunea apei de la barajul M\rgineni de pe Siret. Ministrul Florin Barbu, care a fost [i [ef la ANIF [i care a anun]at un plan ambi]ios pentru dirijarea cursurilor interioare de ap\ pentru agricultur\, a promis c\ vine la Matca [i nu a mai ajuns. Acum, Tuchilu[ se pl=nge c\ are toate echipamentele necesare, a f\cut toate investi]iile impuse pentru iriga]ii, dar nici apa de la Dun\re pe vechiul sistem energofag nu mai ajunge la el.

Viorel PATRICHI

Gavril\ Tuchilu[

Prestator de servicii ;n c=mp Treptat, s-a dezvoltat [i la noi o afacere ca pe afar\. Este vorba de prestatorii de servicii. {i nu e vorba de cei care presteaz\ pentru pensionari nostalgici, ci de cei care deservesc o clientel\ preten]ioas\, compus\ din fermieri mari. Claudiu Predoaie este un tân\r din Târgu Neam]. L-am cunoscut într-un lan de triticale din ferma AICBAC Bac\u. Venise acolo cu un Jaguar s\ fac\ siloz pentru vaci de lapte. Spune m=ndru despre utilajul lui c\ l-a costat jum\tate de milion de euro. Mai are dou\ acas\. “Le-am cump\rat în rate, cu împrumuturi în b\nci, spune Claudiu. Avem trei toc\toare Jaguar, dar mai cump\r\m unul. Mai avem 4 combine de recoltat cereale, dou\ culeg\toare de [tiule]i, 8 tractoare John Deere. Nu oricine poate face service ast\zi. Ce s\ mai faci cu utilajele noi, care au subansamble complexe [i tot felul de nebunii la bord?”

Profitul Agricol 22/2024

Lucreaz\ cu tata [i cu fratele. Banii de start au venit de la bunicul [i de la tata. Au lucrat în Occident [i au adunat banii cu greu pentru utilaje. {i mama lui a fost plecat\ în str\in\tate.

]iu Baciu, la Cristim, la Ioan Chiriac... To]i fermierii sunt mul]umi]i de lucr\rile efectuate de ei. “Trebuie s\ amortiz\m cheltuielile în câ]iva ani ca s\ avem un profit oarecare. Toate piesele de schimb se aduc din afar\ la pre]uri mari. Piesele f\cute în ]ar\ nu rezist\...”

Patru luni pe an, ace[ti oameni pleac\ de-acas\ pentru presta]ii. Au [i ei case, familii, copii. Stau toat\ ziua pe câmpuri [i noaptea se odihnesc pe la fermieri. Claudiu Predoaie lucreaz\ [i la Bogdan Pantazi, [i la Lauren-

Viorel PATRICHI

Claudiu Predoaie

CULTURI VEGETALE

Cum func]ioneaz\ bonific\rile acordate de Expur Expur, parte a grupului francez Avril, a organizat, mar]i, 28 mai, o conferin]\ la fabrica sa de ulei de la Slobozia, pentru a prezenta câteva propuneri pentru agricultori.

onsultantul Lucian Buzdugan, fostul administrator al fermei Al Dahra din Insula Mare a Br\ilei, le-a vorbit celor circa 50 de fermieri prezen]i despre noul program Expur pentru încurajarea practicilor de agricultur\ regenerativ\. Fermieriiclien]i Expur pot câ[tiga pân\ la 105 euro/ha, dac\ practic\ minimum till sau no-till [i respect\ alte câteva condi]ii impuse prin program. Buzdugan spune c\ programul este chiar accesibil fermierilor, condi]iile impuse pentru a primi bonifica]iile nefiind draconice. Programul este gândit pe trei niveluri de dificultate. Nivelul 1, recompensat cu 65 de euro/ha, presupune trei condi]ii care trebuie îndeplinite cumulat. Lucrarea minim\ a solului la maxim 10 cm sau sem\nat direct ¡ Rota]ia culturilor (minim trei culturi) ¡ Men]inerea resturilor vegetale în stratul superficial al solului.

Nivelul 2> 65 plus 15 euro/ha, dac\, pe lâng\ cele trei condi]ii de la Nivelul 1 fermierii mai îndeplinesc una din trei condi]ii> Înfiin]area culturilor de acoperire sau polenizare cu ajutorul albinelor sau fertilizare localizat\ la sem\nat. 22

Nivelul 3> 80 plus 25 de euro/ha, dac\ pe lâng\ îndeplinirea condi]iilor de la Nivelurile 1 [i 2 se practic\ fie fertilizarea cu îngr\[\minte organice, fie irigarea culturilor, fie perdele forestiere. Fermierii înscri[i cu anumite suprafe]e în programe de ob]inere [i valorificare a certificatelor de carbon nu vor putea participa, cu acelea[i suprafe]e, la programul Expur. Andrei Slomon, director comercial Expur, spune c\, anul acesta, compania î[i propun\ s\ ofere bonifica]ii pentru o suprafa]\ de 1.000-5.000 de ha, iar în urm\torii trei-cinci ani suprafa]a s\ creasc\ la 15.000-20.000 de ha.

80 de dolari/tona de floareasoarelui cultur\ secundar\ Expur a lansat [i un program bazat pe prevederile Directivei Europene pentru energie regenerabil\, care a intrat în vigoare la 31.10.2023 [i trebuie implementat\ de statele membre pân\ la 1 noiembrie 2025. Conform Directivei, culturile secundare care nu intr\ în competi]ie cu cele furajere sau cele destinate

Lucian Buzdugan

hranei umane sunt eligibile ca surse de materie prim\ pentru biocombustibilii folosi]i la avioane. Aici se încadreaz\ [i floarea-soarelui cultur\ secundar\. Iar Expur ofer\ o prim\ de 80 de dolari/t fa]\ de pre]ul pie]ei în momentul respectiv.

Robert VERESS

Investi]ie de 15 milioane de euro într-o sta]ie de cogenerare Nikolay Belchev, director general Expur, spune c\ sta]ia de cogenerare inaugurat\ anul trecut va elimina peste 30.000 de tone de gaze cu efect de ser\ din atmosfer\. Instala]ia func]ioneaz\ prin arderea cojilor de semin]e rezultate în timpul proces\rii la fabrica de ulei, cu un randament de 90%, producând electricitate peste 4 MWh - exact necesarul de

func]ionare al fabricii de ulei - [i abur folosit tot la instala]iile fabricii. Investi]ia a fost de 15 milioane de euro [i se va recupera în trei ani [i jum\tate, la costul actual al energiei electrice. Investi]ia a fost realizat\ exclusiv pe cheltuiala proprie. A fost considerat\ accesarea de fonduri europene, dar s-a renun]at, procesul fiind prea complicat [i îndelungat. Profitul Agricol 22/2024

CULTURI VEGETALE

Tehnologia no-till este în declin Consternare în rândul celor aproximativ 200 de fermieri prezen]i la conferin]a tehnic\ FAPPR, organizat\ la Chirnogeni, în ferma pre[edintelui FAPPR, Theodor Ichim. Una dintre temele abordate de invitatul special, Philipp Horsch, fermier [i co-proprietar [i administrator al produc\torului de utilaje agricole Horsch, a fost no-till. De[i to]i ne a[tept\m ca Horsch s\ glorifice tehnologia, germanul a spus c\ sem\natul direct, f\r\ niciun fel de preg\tire a solului, este în declin în toat\ lumea, cu excep]ia Americii de Sud.

“Întrebând fermierii de ce renun]\ la tehnologie, r\spunsul este cam acela[i, peste tot> principala problem\ e c\ solul devine neuniform. Dac\ solul nu este perfect nivelat, nu po]i s\ semeni precis, nu po]i distribui paiele uniform, nu po]i realiza uniform amestecul resturilor vegetale, nu po]i face dislocarea uniform\ a solului, reconsolidarea acestuia. Mai intervin [i alte probleme> cu buruienile, atacurile de [oareci, melci etc. Apoi compactarea solului, cre[terea concentra]iei de substan]e chimice (de la fertilizan]i) în sol”. Germanul spune c\ nu are în vedere renun]area complet\ la no-till, ci o “rota]ie” a tehnologiei de preg\tire a solului. “Filozofia actual\ a companiei noastre este c\ sunt situa]ii în care pot sem\na direct, în condi]ii ideale - [i ar fi p\cat s\ nu o fac. Dar sunt [i situa]ii în care se impune o prelucrare a solului. Poate nu adânc\, ci superficial\ [i foarte precis\. Dac\ solul este neuniform [i fac acest lucru, imediat se observ\ rezultate pozitive”. Horsch are solu]ii, îns\, [i pentru cei care se codesc s\ renun]e la no-till de dragul uniformiz\rii solului sau pentru cei care au solul neomogen din varii motive. “Dac\ solul e neomogen, sem\natul, adâncimea constant\ de sem\nat este o mare provocare. Avem dou\ solu]ii diferite, în func]ie de prezen]a sau absen]a resturilor vegetale> fie br\zdar dublu disc cu rol\ de tasare, fie discuri de sem\nat single disc cu roat\ de control al adâncimii. Astfel, adâncimea de sem\nat va fi reglat\ automat”.

Philipp Horsch Profitul Agricol 22/2024

Robert VERESS

Politicienii verzi sunt cea mai mare problem\ a fermierilor, chiar înaintea schimb\rilor climatice, consider\ Philipp Horsch. “În ultimele trei s\pt\mâni am avut întâlniri cu reprezentan]ii a dou\ partide verzi, la Bruxelles. Am încercat s\ aduc cât mai multe argumente, s\ evit confruntarea. Am vorbit despre aspectele pozitive ale activit\]ii de fermier, de grija pentru biodiversitate, de adoptarea noilor tehnologii care s\ ajute în acest sens. Dar ei consider\ c\ noi putem s\ hr\nim toat\ popula]ia planetei cu agricultur\ bio. Am oferit câteva cifre, pentru a contrazice aceast\ idee. Totu[i, mi s-a replicat c\ recoltele din agricultura organic\ sunt mai mari decât în cea standard, de[i este de notorietate c\ produc]iile bio sunt la maxim jum\tate. M-am interesat cum s-a ajuns la aceast\ concluzie [i r\spunsul politicianului respectiv a fost c\ [tie un fermier care cultiv\ organic lucern\, de cinci ani, o rote[te cu grâu (o dat\ la cinci ani) [i are produc]ii foarte mari de grâu, mai mari decât ale fermierului vecin, care lucreaz\ conven]ional. Dar nu a [tiut s\ spun\ ce produc]ii ob]ine [i nici s\ spun\ care este rentabilitatea fermei, cu grâu produs o dat\ la cinci ani”. Politicienii verzi au mai insistat [i în preten]ia absurd\ c\ toate solurile europene sunt degradate, iar modul actual de a face agricultur\ agraveaz\ lucrurile. 23

CULTURI VEGETALE

O privire asupra viitorului în agricultur\ ing. Mihaela RADU director marketing Naturevo

Fermierii trebuie s\ fie mereu la curent cu tendin]ele actuale din agricultur\ [i s\ în]eleag\ dinamica factorilor care îi influen]eaz\ pentru a-[i adapta strategiile [i a-[i asigura succesul pe termen lung. Agricultura este o afacere, iar un fermier profesionist trebuie s\ aib\ planul f\cut pe o perioad\ de cel pu]in 5 ani, nu doar pentru urm\toarea campanie, a[a cum aud din ce în ce mai des la fermierii din România. Care sunt tendin]ele agricole de urm\rit în viitorul apropiat? În cele ce urmeaz\, subliniem câteva dintre cele mai importante ac]iuni din agribusiness pe care trebuie s\ le cunoa[te]i.

Cererea [i oferta pe pia]a agricol\ global\ Una dintre cele mai importante tendin]e în agricultura de ast\zi este cre[terea cererii de produse alimentare de calitate, pe m\sur\ ce popula]ia lumii continu\ s\ se dezvolte. Consumul de alimente ecologice sau ob]inute prin metode cât mai aproape de natural este în cre[tere, fapt care ne încurajeaz\ pe noi s\ continu\m dezvoltarea portofoliului propriu cu acele produse care asigur\, pe lâng\ cantitate, [i o calitate excep]ional\ a recoltei. Naturevo sus]ine de 25 de ani aceast\ tranzi]ie prin furnizarea biostimulatorilor cu compozi]ie unic\, îngr\[\minte care nu produc pierderi [i nu polueaz\, fertilizan]i foliari organici 24

[i conven]ionali, adjuvan]i [i corectori pentru calitatea apei de tratat s.a. Toate aceste categorii con]in produse care ajut\ la cre[terea produc]iilor, dar [i îmbun\t\]esc semnificativ calitatea recoltelor.

Adaptarea tehnologiilor la schimb\rile climatice De aproximativ 7-8 ani, schimb\rile climatice reprezint\ una dintre cele mai mari provoc\ri pentru agricultura României. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi seceta, ar[ita (temperaturi de peste 38 grade Celsius) [i inunda]iile, afecteaz\ major produc]ia agricol\. Chiar [i în aceste condi]ii, fermierii trebuie s\ g\seasc\ solu]ii pentru a-[i continua activitatea într-un mod cât se poate de profitabil. Naturevo ofer\ solu]ii dovedite pentru a ajuta fermierii s\ se adapteze la aceste schimb\ri. Vorbim aici despre produsele care îmbun\t\]esc rezisten]a plantelor la stresul abiotic, solu]ii pentru gestionarea eficient\ a resurselor de ap\.

De exemplu, avem produse care ne ajut\ s\ reducem consumul de ap\ al plantelor cu 25-40%. Utilizarea biostimulatorilor, mai ales în aceste condi]ii, contribuie semnificativ la men]inerea s\n\t\]ii [i productivit\]ii culturilor. O alt\ problem\ major\ este legat\ de inciden]a ar[i]ei din perioada înfloritului la culturile de porumb [i floarea-soarelui. În acest caz, avem solutii prin care ob]inem recolte mai timpurii cu 1-2 s\pt\mâni.

Tehnologia [i digitalizarea în agricultur\ Agricultura manifest\ ast\zi un interes major pentru cei din domeniul IT. Digitalizarea [i tehnologia reprezint\ un alt factor important în agricultura de ast\zi. Începând de la programe ultramoderne de management al fermei, senzori de sol, senzori pentru evaluarea umidit\]ii [i a bolilor, pân\ la drone [i robo]i, particip\m la o transformare radical\ a agriculturii ce a avut loc pe parcursul unui deceniu. Naturevo sus]ine adoptarea tehno-

Profitul Agricol 22/2024

CULTURI VEGETALE logiilor avansate în agricultur\ prin oferirea de produse [i servicii perfect compatibile cu noile sisteme [i prin furnizarea de suport tehnic. Suntem în studii avansate pentru testarea adjuvantului de ultim\ genera]ie WETCIT Neo la tratamentele realizate cu dronele agricole, produs care asigur\ o eficien]\ mult mai mare tratamentelor pentru culturi.

Misiunea Naturevo Noi, echipa Naturevo, am dezvoltat de-a lungul timpului servicii [i produse care s\ r\spund\ provoc\rilor din agricultur\. Investim permanent în preg\tirea echipei de vânz\ri, astfel încât fiecare coleg care v\ viziteaz\ s\ fie preg\tit pentru a fi un suport real în activitatea dumneavoastr\.

Investi]ii inteligente Accesul la credit reprezint\ una dintre este cheile dezvolt\rii agricole. Cu resursele necesare la momentul potrivit, fermierii pot transforma poten]ialul terenului în produc]ii mai bogate [i pot fi sustenabili pe termen lung. Astfel, prin parteneriatele bancare pe care le-am gândit împreun\ cu cei de la Patria Bank [i Vista Bank, asigur\m condi]ii speciale de creditare pentru partenerii no[tri.

Concluzie Într-o lume în continu\ schimbare, fermierii trebuie s\ fie proactivi [i s\ î[i adapteze practicile pentru a r\spunde cerin]elor pie]ei [i provoc\rilor climatice. De asemenea, subliniez c\ trebuie s\ fie foarte aten]i si s\ adopte doar ce li se potrive[te. Dac\ este la mod\, nu este obligatoriu s\ [i purt\m. Naturevo este partenerul onest al fermierilor, care ofer\ solu]ii moderne [i suport tehnic pentru a asigura succesul [i sustenabilitatea fermelor. Profitul Agricol 22/2024

Suvisio, pentru combaterea sfredelitorului porumbului Pentru clasa lepidopterelor, din care fac parte d\un\tori precum Helicoverpa armigera sau “omida fructifica]iilor” [i Ostrinia nubilalis, cunoscut\ ca “sfredelitorul porumbului”, un habitat marcat de temperaturi ridicate ;n timpul lunilor de var\ duce la riscul apari]iei a dou\ genera]ii pe sezon. În România, speciali[tii Administra]iei Na]ionale de Meteorologie au avertizat c\ 2024 nu va face excep]ie de la anul extremelor meteorologice în ]ar\. }inând cont de aceste prognoze pentru anul în curs, ;n combaterea d\un\torilor din clasa lepidopterelor devine esen]ial\ aplicarea unor m\suri preventive. O astfel de solu]ie este insecticidul Suvisio, cu ac]iune sistemic\ local\ pentru culturile de cartof, legume, vi]\-de-vie, pomi [i porumb, având control imediat asupra d\un\torilor în toate stadiile larvare înc\ din primele 2-4 zile. Este recomandat a se utiliza atunci când popula]iile de insecte ating un prag economic de d\unare al plantei, pentru a cre[te nivelul de rezilien]\ al culturii [i pentru rezultarea unor culturi s\n\toase. Prin ac]iunea Suvisio, se poate ob]ine un mai bun control al combaterii lepidopterelor în lunile de var\, cu temperaturi peste media normal\ a perioadei, asigurând un management strategic al ac]iunii d\un\torilor.

Cosmin Iancu, (foto) fermier [i manager al SC Picmar Prod, a folosit cu succes insecticidul Suvisio la porumb. “În ultimii 2-3 ani, condi]iile de secet\ au favo rizat cre[terea unei intensit\]i a atacului sfredelitorului porumbului. De anul trecut, am început s\ fiu mult mai atent la momentul propice aplic\rii unei solu]ii eficiente. Am ales Suvisio, pentru c\ este un produs din portofoliul Corteva, produse în care am mare încredere dup\ ce am apelat deja la solu]ii care m-au ajutat s\ asigur s\n\tatea culturilor împotriva patogenilor [i d\un\torilor la o varietate de culturi. L-am aplicat înainte de eclo zarea ou\lor [i producerea atacului sfredelitorului porumbului [i pot spu ne c\ a dus la încetarea deplas\rii [i hr\nirii [i moartea insectei d\un\ toare dup\ o perioad\ scurt\ de timp.” CORTEVA 25

CULTURI VEGETALE

Bayer Agro Arena, f\r\ fermieri S\pt\m=na trecut\, în ferma lui Mircea Boteanu din Comlo[ul Mic,Timi[, a avut loc Bayer Agro Arena 2024. Un mare eveniment dedicat fermierilor dar, f\r\ fermieri. Invita]i au fost doar jurnali[tii din presa agricol\.

ipsa fermierilor a fost una inten]ionat\. Sigur, nu au lipsit chiar de tot, au fost c=]iva, pu]ini fa]\ de c=]i veneau la arenele anterioare. Daniel Grosz, director regional Bayer, spune c\ au decis anume prezentarea platformei demonstrative s\ aib\ loc f\r\ fermieri, fiindc\ mul]i agricultori au început recoltatul la orz, orzoaic\, al]ii aplicau tratamentele finale la porumb. “De aceea am vrut s\ profit\m de oportunitatea dat\ de digital, iar Bayer Agro Arena s\ o prezentam online [i s\ facem transferul c\tre fermieri cu ajutorul presei”. Pe platform\ demonstrativ\ s-a putut vedea în condi]ii de câmp întreaga tehnologie Bayer pentru grâu, porumb rapi]\ [i floarea soarelui, începând cu tratament s\mân]\, genetic\ [i tratamente de protec]ie a plantelor. George Pandor, reprezentant Bayer pe zona de vest, a prezentat portofoliul de tratamente pentru porumb, care asigur\ o cultur\ s\n\toas\ [i curat\. Clasicul Adengo a fost folosit în sola demonstrativ\ de la Comlo[u Mic cu cea mai mare eficien]\ în preemergen]\ [i a controlat buruienile din

primele stagii de vegeta]ie. În jum\tatea cealalt\ a solei, s-a aplicat un produs mai nou, Capreno, utilizat în postemergen]\ timpurie, în stadiul de trei - cinci frunze. Acesta a lucrat foarte bine pe mono [i dicotile [i a l\sat câmpul curat. Dac\ totu[i aceste produse nu sunt eficien]e, se va aplica Laudis, atunci când planta are [ase -opt frunze, când va face o cur\]enie total\. Pandor a atras aten]ia c\ solu]iile Bayer sunt concepute ca s\ protejeze porumbul de buruieni, s\ îi dea o vigoare bun\ [i s\-l protejeze de stres, fiindc\ orice stres care apare în cultura de porumb la stadiul de 4 - 6 frunze va avea un impact direct asupra produc]iei, fiindc\ în acest stadiu porumbul î[i regleaz\ num\rul de boabe [i de rânduri pe [tiulete. La atelierul de rapi]\, au fost prezenta]i hibrizii utiliza]i în câmp, planul de protec]ie, câteva practici legate de genetic\ [i produsul nou Sivanto Energy. Bayer propune inclusiv un serviciu de asigurare, astfel încât fermierii s\ î[i pun\ la ad\post cultura. Pentru securizare [i stabilitate la nivel de ferm\, mul]i produc\tori fac reduceri cu costurile la îngr\[\minte sau la tratamentele pentru protec]ia plantelor.

“Aud foarte des acest lucru. Ceea ce este de multe ori gre[it. Al]ii spun c\ nu mai fac asigurare. Poate c\ e o idee total gre[it\. Anul 2024 ne arat\ c\ cei care nu au f\cut asigurare la rapi]a pe care Bayer o ofer\ din pre]ul semin]ei la ner\s\rire au gre[it”, a atras aten]ia Grosz. În 2023, toat\ s\mân]a la rapi]\ de la Bayer a fost asigurat\ prin pre]ul de achizi]ie. Dac\ omul a avut [ansa s\ nu aib\ umiditate la sem\nat [i planta s\ nu r\sar\, firma de asigurare i-a dat banii de s\mân]\ înapoi. Asta a f\cut Bayer în 2023. În 2024, Bayer are mai multe variante, fiindc\ a în]eles c\ nevoile la nivel de ferm\ sunt diferite [i a fost l\rgit\ aceast\ variant\. Sunt fermieri care vor putea beneficia de poli]ie de asigurare prin care li se va înapoia jum\tate din costul semin]ei în bani [i jum\tate în s\mân]\ de porumb sau floarea soarelui sau chiar de rapi]\ pentru sezonul urm\tor. De asemenea, mai este o variant\ ca fermierul s\ primeasc\ un voucher valoric când achizi]ioneaz\ s\mân]a de rapi]\ [i poate s\-[i customizeze în func]ie de nevoi poli]ia de asigurare care poate fi cu mai mul]i factori de risc.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 22/2024

CULTURI VEGETALE

Corteva Agronomy Day, cu peste Corteva Agriscience a organizat Agronomy Day, ampl\ manifestare agricol\ dedicat\ elitei fermierilor din România la ferma AGRO Raluca din Semlac, jude]ul Arad.

este 400 de fermieri din Timi[, Arad [i Bihor au fost prezen]i la întâlnirea cu speciali[tii Corteva, condu[i de Maria C;rj\, marketing manager, venit\ tocmai din Bucure[ti, [i Silviu Drinovan, director vânz\ri Banat. Cu acest prilej a fost prezentat\ cea mai performant\ genetic\, produse inovatoare de protec]ia plantelor [i noile produse biologice din portofoliul Corteva. Maria Cîrj\ a explicat c\ Agronomy Day este un eveniment dedicat fermierilor care vor s\ înve]e mai mult sau s\ afle nout\]ile companiei Corteva. “Ne-am preg\tit în aceast\ platform\ demonstrativ\ cu cele mai importante produse [i cu cele mai eficiente produse de protec]ie a plantelor”. La grâu, Corteva de]ine o protec]ie complet\ [i a lansat tratamentul la s\mân]\ cu biostimulatori, Impact completo, [i un insecticid, Trintoba, pentru campania din 2024. De asemenea, Cîrj\ recomand\ Bizon pentru combaterea buruienilor înc\ din toamn\ în cultura de cereale, iar în prim\var\ se va continu\ cu erbicidele Floramix [i Falas, împotriva buruienilor postemergente. Noutatea pe acest segment de

combatere postspectrum o reprezint\ produsele care vor fi lansate în 2025, Tarzec [i Rexade, variante îmbun\t\]ite ale lui Floramix [i Falas, care vor avea în compozi]ie noua molecul\ Arilex. Fungicidul Verben, care este utilizat pe mai mult de jum\tate de milion de hectar pentru combaterea bolilor la cereale, reprezint\ o alt\ supersolu]ie Corteva. Una dintre marile nout\]i Corteva, care va fi pe pia]\ din 2025, este o molecul\ sub denumirea comercial\ Queen, num\rul unu în T1, produs dedicat tratamentului în special pentru combaterea septoriozei. Va fi un amestec dintre Inatreq [i Protioconazol. Pe platforma de la Semlac, hi brizii de floarea-soarelui Express au fost trata]i cu erbicidul Expres, de aceea cultura ar\ta perfect, f\r\ nicio bu ru ian\. În plus, pentru combaterea ambroziei, care reprezint\ o mare pro blem\ în vestul ]\rii, Corteva a introdus pe pia]a din România un erbicid nou, Vibala, cu

un spectru mult mai mare. “Aceste dou\ buruieni, ambrozia în vest, [i cânepa în sud, nu pot fi comb\tute cu nicio alt\ solu]ie. Atunci Vibala, care con]ine molecula Arilex, reprezint\ cel mai eficient erbicid pentru aceste dou\ buruieni”, a concluzionat Maria Cîrj\. Portofoliul de combatere a bolilor [i d\un\torilor la floarea-soarelui sunt Vibala, Capartis, Herbest, Kalate B, Biogorge, Express 50, Kinsidro Nutri Starter Platinum. “Floarea-soarelui [i porumbul ar\ta foarte bine fiindc\ s-a folosit semin]e de cea mai bun\ calitate [i hibrizii cei mai performan]i, iar erbicidele utilizate sunt foarte eficiente în lupta cu buruienile”, a ad\ugat Cîrj\. “A[a cum am v\zut la toate culturile [i la cereale avem oferta complet\, mai pu]in semin]e. Vom vedea când vom veni cu soiuri de grâu în România. În alte ]\ri avem”, a mai spus Maria Cîrj\. Corteva are ofert\ pentru tratament s\mân]a în toamn\ la cereale. Impact completo, un biostimulator, cu un insecticid Trictoba. Profitul Agricol 22/2024

CULTURI VEGETALE

400 de fermieri, în Semlac, Arad

Cea mai eficient\ solu]ie de erbicidare în toamn\ este Bizon, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, dar [i Pixaro super, binecunoscut de agricultori. Pentru tratamentul bolilor este Verben, cu care s-au tratat peste 550.000 de ha de grâu în România. Este cel mai bun fungicid pentru primul tratament, când trebuie s\ combatem obligatoriu f\inarea. Verben este cel mai nou [i mai puternic fungicid, special creat [i lansat de Corteva Agriscience în 2022, pentru a asigura protec]ia cerealelor, înc\ de la primul tratament din prim\var\. Rapi]\ [i porumb Hibridul de rapi]\ PT303 prezentat la Semlac este foarte productiv. E un hibrid care se remarc\ la produc]ii mari, de 4,5¡. Pe câmpurile din jude]ul Suceava [i pân\ la cele din jude]ul Giurgiu, din Arad [i pân\ în Teleorman, ori Ilfov, PT303 a dovedit c\ poate oferi produc]ii ridicate. Este hibridul care în test\rile din Marea Britanie a dat produc]ie de 6,12 Profitul Agricol 22/2024

tone/hectar. Singurul hibrid testat vreodat\ care a putut s\ ajung\ la acest nivel. În 2021 [i 2022, a fost hibridul care a dat cele mai mari produc]ii. PT298 este hibridul cel mai rustic din portofoliu Corteva. “Dac\ ave]i un teren mai slab, dac\ se ajunge mai greu acolo, dac\ v\ mul]umesc 4 t la hectar, PT298 este hibridul care v\ poate ajuta”, a fost mesajul lui Andrei Ciocoiu. Silviu Drinovan a prezentat nout\]ile la porumb, dar [i superhibridul P9889. “V\ spun cu mândrie c\ este cel mai cerut în acest moment, este num\rul unu ca [i num\r de saci vându]i la nivel na]ional”. Este 350 FAO, un hibrid stabil care se preteaz\ foarte bine în toate condi]iile de câmp. Densitatea este cuvântul de ordine la acest hibrid. “Are nevoie de densitate, fiindc\ este un hibrid cu [tiulete fix, ceea ce îi confer\ stabilitate ca s\ cre[tem productivitatea”. Doi noi hibrizi prezenta]i, P9944 [i P9975, sunt din grupa 360 FAO. Un

element important la ace[tia este portul frunzelor. “Toat\ genetica nou\ are un port al frunzelor mai direct, atunci automat putem vorbi de o densitate mai mare. Vorbim de hibrizi toleran]i, cât [i mai productivi, care îmbin\ foarte bine partea de productivitate cu stabilitate”, a atras aten]ia Drinovan. Dac\ la P9889 vorbim de stabilitate, niciodat\ într-un an bun nu o s\l vede]i primul, dar va fi în primii trei dac\ e s\ ne raport\m la P9944 [i P9975. Dac\ anul acesta vom avea precipita]ii, ve]i vedea c\ va exista un plus de produc]ie mult mai mare”. În ceea ce prive[te pierderea umidit\]ii, speciali[tii Corteva înc\ lucreaz\ la acest aspect [i, bineîn]eles, la toleran]a la boli pe [tiulete. Se vorbe[te tot mai mult despre aflatoxin\, care creeaz\ probleme la valorificare. Pe lâng\ grupa de mijloc pe care Corteva o de]ine [i care este cea mai important\ la nivel na]ional [i pe zona Banatului, Silviu Drinovan a amintit [i de hibridul P0710 pe grupa tardiv\. “Acest produs nu are voie s\ lipseasc\ din cultura dumneavoastr\, fiindc\ are o toleran]\ foarte ridicat\ la secet\. Din portofoliul de hibrizi Corteva are nota 9”. Este un hibrid în care are succes în Serbia, Italia, Fran]a [i Ungaria [i în multe alte ]\ri din Europa. Pentru a schimba portofoliu, Corteva vine cu nout\]ile P0450 [i P0260, o variant\ pu]in mai timpurie. “Dac\ anul acesta nu îi ave]i în cultur\, cu siguran]\ îi ve]i încerca anul viitor”, a sugerat Drinovan. Din portofoliu de protec]ie a plantelor la cultura de porumb amintim> Inazuma, Principal Forte, Pincipal Plus, Mustang, Utrisha, Harbest, Kinsidro Nitri sau Bioforge.

Gheorghe MIRON 29

CULTURI VEGETALE

Uniaqua, firma lui Theodor Ichim, ofer\ solu]ii de irigat “la cheie” Fermierul const\n]ean Theodor Ichim, pre[edintele FAPPR, a decis s\[i valorifice experien]a dobândit\ în timpul realiz\rii propriului sistem de iriga]ii [i a înfiin]at o nou\ firm\, Uniaqua, prin care ofer\ solu]ii complete. “Facem sisteme de irigat capcoad\> proiectare, s\p\turi, conducte, electric\ - tot”, spune Ichim. “Am trecut prin toate, am f\cut toate gre[elile pe pielea mea [i [tiu cum le pot evita. {tiu ce am p\]it când am membranat canalul [i unde s-a rupt, unde a pocnit ]eava, cum s\ gândesc hidraulica”. Proiectan]ii sistemului de iriga]ii din ferma lui Ichim nu au [tiut c\ pivo]ii trebuie s\ se deplaseze de la nord la sud. Hidraulica [i dimensiunile conductelor au fost proiectate pentru deplasare de la est la vest, iar acum nu mai e nimic de f\cut.

Theodor Ichim, pre[edintele FAPPR “Dac\ sem\n jum\tate de sol\ irig cealalt\ jum\tate. A[a c\ trebuie s\ o sem\n pe toat\. Ca s\ fac tratamentele cu ma[ini trebuie muta]i pivo]ii. Dureaz\ opt zile pân\ revin cu pivotul pe pozi]ie. A[a am ajuns s\ fac tratamente cu drona”.

Clien]ii lui Ichim vor trebui s\ agreeze pivo]ii Urapivot, produ[i de firma spaniol\ Chamsa. “Am stat o s\pt\mân\ în vizit\ la ei, am v\zut toate liniile de produc]ie, de la linii de picurare la pivo]i. Urapivot are o structur\ solid\, profiluri laminate, o greutate de 18 tone, cu 50% mai mult fa]\ de al]i pivo]i din pia]\, din tabl\ ambutisat\. Sunt f\cu]i pentru a rezista la vânturile puternice din Africa. Iar motorul de tun de capacitate mare”. Uniaqua a semnat deja un contract cu ferma Dobre Agro din {tef\ne[ti, Ialomi]a, pentru irigarea a 500 de ha. Angajamentul este predarea solu]iei, la cheie, la data de 15 octombrie 2024.

Robert VERESS

Interdic]ia la parcuri de panouri fotovoltaice - noul motiv de nemul]umire al FAPPR FAPPR va angaja juri[ti pentru a determina adev\rul în privin]a posibilit\]ii de construire a parcurilor de panouri fotovoltaice în apropierea sta]iilor de punere sub presiune. Aparent, legea e clar\> dac\ vrei s\ instalezi fotovoltaice, pe teren arabil, în extravilan, fertilitatea terenului trebuie s\ fie de categoria 3 [i mai slab\. “Ce facem cu oamenii care au cel mai bun p\mânt, categoria 1 [i 2, 30

unde s-au înfiin]at sisteme de iriga]ii de c\tre stat? Ce facem cu cei care vor s\ fac\ 2-3 ha de parcuri fotovoltaice lâng\ sta]iile de punere sub presiune, ca s\-[i produc\ singuri energia necesar\ [i s\ nu mai cear\ de la stat subven]ie pentru energie? E o mare gogom\nie, pentru c\ nu produc energie s\ o vând, ci s\ o consum în scopul produc]iei agricole", spune Theodor Ichim, pre[edintele FAPPR.

Acesta a ridicat problema, ini]ial, în discu]iile cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu, iar acesta l-a asigurat c\ se pot construi parcuri fotovoltaice pe orice tip de teren, indiferent de fertilitatea acestuia. Ulterior, îns\, la Guvern i s-a dat cu totul alt r\spuns. Când a cerut modificarea legisla]iei, i s-a replicat c\ ar trebui modificat\ Constitu]ia.

Robert VERESS Profitul Agricol 22/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR :ngrijor\rile celor din industrializarea porcului Industrializarea porcului a fost tema central\ a conferin]ei organizat\ de un grup de produc\tori români [i str\ini la Timi[oara, pe 24 mai. Au venit inclusiv invita]i de dincolo de Ocean, din Statele Unite [i Canada.

este pu]in lucru s\ fii ;ntr-o sal\ cu cei mai importan]i speciali[tii în cre[terea [i industrializarea suinelor, cu reprezentan]i ai companiilor de prestigiu. Oamenii vorbeau curent despre ultimele solu]ii tehnice adoptate în echiparea fermelor, de bun\starea animalelor, erau ;ngrijora]i de problemele biosecurit\]ii [i de piedicile ridicate de sustenabilitate. Ba unii dintre vorbitori au descris minu]ios [i etapele de proiectare [i realizare a unei ferme industriale de reproduc]ie a suinelor. Din sal\, mai ales rom=nii p\reau preocupa]i [i de alte ;ntreb\ri. Când vom avea o industrie a porcului cu adev\rat func]ional\? C=nd nu vom mai importa 80% din carnea de porc? Vom sc\pa de pesta porcin\ african\? Au ;ncercat [i oaspe]ii tot felul de r\spunsuri. Abraham Tiberiu, manager comercial la Alfoldi Sertes din Un-

garia [i fost director în cadrul Smitfield Timi[, nu este de acord cu ce se sus]ine - c\ 80% din carnea de porc existent\ pe pia]a din România este din import. “Nu cred în acest procent. 70% din pia]\ sau mai pu]in e ocupat\ cu produse din import, în realitate”. El a explicat c\ aceste calcule sunt f\cute raportându-se la o popula]ie de 19 milioane de români, dar cifra e mult mai mic\. “Nu mai suntem nici 17 milioane, dar statistica este raportat\ la 19 milioane de oameni. Plec\m de la o premiz\ fals\. Nu ne raport\m la num\rul real al popula]iei României, privind consumul de carne de porc”, este de p\rere Abraham. A mai atras aten]ia c\ al doilea aspect important ]ine de faptul c\ importul de carne nu înseamn\ porc în întregimea lui. În România, se aduce foarte mult\ ceaf\. În sezonul de var\, trei sferturi din importurile de carne de porc o reprezint\ ceafa, iar în sezonul de iarn\, jum\tate din importuri. Dar ceafa înseamn\ sub 6% din corpul suinei. E adev\rat c\ în România este nevoie de foarte mult\ carne de porc, dar nu cump\r\ întreg animalul, doar piese. “Noi t\iem animalul [i îi folosim ceafa, care are cel mai mare pre] la nivel european, iar restul porcului îl transform\m în carne de lucru, materie prim\, în loc s\ îl vindem ca pies\ nobil\. A[a func]ioneaz\ pia]a c\r-

nii de porc în România” - este de p\rere Abraham. Mai degrab\ problema real\ este blocajul provocat de pesta porcin\ african\. Chiar dac\ vom avea suficien]i porci ;n Rom=nia, fermele îi vor vinde foarte ieftin [i nu se vor putea echilibra economic.

În

ceea ce prive[te industrializarea, cei mai mari procesatori au licen]\ de export. Unii P=n\ la apari]ia pestei porcine africane, povestea unul din invita]i, era o afacere s\ dai pulpa cu os pe mai mul]i bani decât pulpa f\r\ os. Acest sistem de valorificare se aplica [i la alte piese din porc. La nivel industrial, pulpa de porc, pe timpul iernii, se vindea foarte greu. De aceea se valorifica astfel ca materie prim\ pentru toc\turi, mici sau cârna]i etc. Un piept mai gras nu prea se cump\r\ în România. Totu[i, grecii îl prefer\. Mu[chiule]ul, în România, se vinde la un pre] bun, dar se d\ mult mai scump în Croa]ia. Prin urmare, dac\ ai acces la alte pie]e vei reu[i s\ î]i echilibrezi economic businessul. În caz contrar, r\mâi cu porcul aici [i îl vinzi la pre]uri foarte sc\zute. Toate aceste modele de afacere cu piesele de porc s-au oprit odat\ cu nebunia pestei porcine africane. Profitul Agricol 22/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Dr Josef Kelemen, vicepre[edinte Pigtim Farm, Arad [i dr. Abraham Tiberiu, manager comercial Alfoldi Sertes, Ungaria

export\ salam de Sibiu în Statele Unite. Drama este c\ pentru a men]ine aceste licen]e de export, ei trebuie s\ lucreze cu carne din import, fiindc\ altfel nu au cum s\ reexporte. E un fel de sistem lohn. Or, industria porcului nu se poate redresa dac\ nu poate s\ exporte carne de porc românesc. {i iar\[i ne lovim de PPA. Într-un an electoral ca acesta, imposibil s\ se schimbe ceva. :n sal\, reprezentan]ii industriei continuau s\ ;[i insufle optimism unul altuia. Poate, poate...

Nevoia de porc românesc Dr. Josef Kelemen, vicepre[edinte la Pigtim Farm, din Arad, [i-a amintit de anii 1994-1995, c=nd România era un exportator important de carne de porc. {i, spunea el, pesta porcin\ african\ este doar ultima pic\tur\ dintrun pahar care era de mult plin. Ea doar a agravat totul. Kelemen sus]ine c\ o prim\ cauz\ care a adus la criza în care ne afl\m este faptul c\ niciodat\ nu s-a sprijinit Profitul Agricol 22/2024

cu adev\rat industria porcului, a[a cum se procedeaz\ în alte ]\ri din UE, cum sunt Ungaria, Spania etc. Marile afaceri cu porc se fac doar cu bani de la banc\, asta dac\ nu ai c=teva sute de milioane de euro din alte afaceri [i investe[ti ;n porc. Dar, realist vorbind, b\ncile au fost obtuze ;n a credita cre[terea suinelor. Alt\ problem\ grav\, sectorul a pierdut foarte mul]i speciali[ti, care au p\r\sit ]ara [i lucreaz\ în alte state din UE sau pur [i simplu au v=rsta retragerii. Dintre cei din afar\, spunea Kelemen, mul]i ar vrea s\ se întoarc\, dac\ ar primi un sprijin consistent din partea statului. Josef Kelemen este el ;nsu[i un exemplu de reu[it\ la ;ntoarcerea ;n ]ar\. Dup\ 20 de ani în cre[terea porcilor în ]\ri din UE, s-a întors în România [i dezvolt\ o mare ferm\ de reproduc]ie la Selmac, Arad. C=t despre pesta porcin\ african\, o solu]ie ar fi s\ ne ;nv\]\m s\ convie]uim cu ea. Doar c\ toate fermele profesioniste trebuie s\ pun\ [i mai tare accent pe biosecuritate. C\ci dac\ sunt rtespectate normele de

biosecuritate, ;n ferm\ nu p\trunde PPA. Dac\ se va merge pe acest trend de respectarea strict\ a biosecurit\]ii, focarele vor fi tot mai pu]ine [i, cine [tie, poate vor disp\rea cu totul. Pentru asta ;ns\, [i micii produc\tori, [i mica gospod\rie de la ]ar\ trebuie s\ respecte strict reguli de biosecuritate. La finalul discu]iilor, rectorul USV Timi[oara, prof. Cosmin Popescu, a povestit c\ exist\ o lung\ tradi]ie a cre[terii suinelor [i a consumului de carne de porc în România. {i le-a lansat invita]ilor provocarea sub forma unor ;ntreb\ri. Pesta porcin\ african\ este mit sau realitatea? Care este originea acestei zoonoze? E mit sau realitate modul de r\spândire a acestui virus periculos? Alt prilej de vii dezbateri, despre care vom mai scrie. :n lume sunt sacrifica]i aproape 4 milioane de porci pe zi. Iar un român, a[a mare fan al c\rnii de porc cum ne place s\ ne l\ud\m, abia consum\ 37,5 de kg de carne pe an.

Gheorghe MIRON 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

R\zvan Horoi nu crede c\ viitorul mai apar]ine micilor ferme Mi-am propus [i am avut bucuria s\ v\d cum arat\ o zi din via]a medicului veterinar R\zvan Horoi, directorul companiei AICBAC Bac\u. A[a c\ i-am stat pe cap de diminea]\, dup\ ce [i-a l\sat copila în fa]a [colii, [i pân\ ce s-a dus ziua. Îl g\se[ti pu]in pe la birou. Cel mai mult timp î[i petrece în ferma de vaci [i pe câmp, unde urm\re[te fiecare tarla. Tân\rul uria[ ascult\ atent p\mântul> a primit o misiune grea din partea Grupului Agricola Interna]ional, mai ales c\ însu[i tat\l lui este st\pânul inelelor [i b\iatul nu trebuie s\ dezmint\.

ucreaz\ 2.800 de hectare în trei jude]e> Bac\u, Neam] [i Vaslui. Se ocup\ de cultura mare a societ\]ii [i de cele 600 de vaci. Trecem prin grajd s\ vedem vacile, apoi mergem pe câmp. Orzoaica pentru bere a ajuns pân\ la piept. R\zvan Horoi încearc\ s\ furnizeze cereale pentru Agricola Interna]ional, dar este o cantitate infim\ comparativ cu necesarul fermelor de p\s\ri. Produce anual 20.000 de tone de cereale, iar consumul Grupului Agricola se ridic\ la 60.000 de tone 34

pe lun\. A elaborat o construc]ie de buget pentru cultura mare, pe care o urm\re[te s\pt\mânal [i face adapt\ri din mers. Iarna a avut o perioad\ geroas\, care, de[i scurt\, a distrus insectele. Nu a avut atacuri de r\]i[oar\, de vierme sârm\, diabrotica... El crede c\ microclimatul este cea mai mare provocare [i c\ rota]ia culturilor este solu]ia salutar\.

A schimbat total genetica vacilor de lapte Ferma zootehnic\ a trecut de la vaci Simmental cu tauri Red Holstein, pe când era director Eugen Popa, la infuzie de Holstein Danez, American [i Olandez. “Vacile au o s\n\tate robust\, nu avem probleme de podotehnie la animale. Au o constitu]ie mai arhaic\, mai rezistent\. Predomin\ varietatea ro[ie, dar cre[te efectivul de Holstein alb cu negru”, spune R\zvan Horoi. Prefer\ tauri de top. Aduce material seminal de la Alta Genetics [i de la CRV Olanda (Adrian Dina). Urm\re[te ameliorarea conforma]iei animalelor, vrea vaci cu o ingest\ mai mic\ [i cu productivitate mai mare. Vacile de la AICBAC mai au 30-40% din sângele vechiului nucleu genetic [i poart\ marca evident\ a rasei Holstein. “Acidozele ruminale sunt principalul factor al problemelor de reproduc]ie, spune medicul veterinar. În consecin]\, o ra]ie furajer\ stabil\, echilibrat\ nu are voie s\ destabi-

lizeze componenta genetic\ [i reproductiv\ a animalului. Noi avem o inciden]\ de 1-2% acidoze. Cele mai mari provoc\ri vin tot de la afec]iunile podale din cauza betonului. De aceea, vacile au nevoie de saltele de cauciuc. Dac\ facem investi]iile din fonduri proprii pentru saltele, cheltuiala este inamortizabil\. S\ dai 2,5 milioane de euro la 600 de vaci este un fiasco din prima. Sper\m s\ reu[im s\ atragem fonduri europene, la care avem acces limitat pentru c\ societatea face parte din concernul Agricola Interna]ional. Pragmatismul mi-a b\tut la u[\ în ultimii doi ani, e foarte greu s\ anticip\m ce se va întâmpla mâine. Am f\cut proiecte mari, care ne-au îndatorat mult.”

Fermierii nu au ajuns ;nc\ suficient de performan]i “F\r\ management integrat, f\r\ activit\]i subsidiare, fermele noastre nu pot face fa]\ concuren]ei externe. Dac\ vreau s\ vând laptele la Lactalis, ei vor invoca mereu faptul c\ Polonia [i Ungaria au lapte mai ieftin decât pre]ul nostru de cost. În Polonia, subven]ia este de 830 de euro pe vac\.” R\zvan Horoi pleac\ pe câmp s\ vad\ o recolt\ spectaculoas\ de triticale pentru siloz, de 35 de tone la hectar. Iese un siloz de calitate, cu toate componentele principale pe care se bazeaz\ fermierul în cre[terea vacilor de lapte. Au fost temperaturi de 29 de grade în mai [i plantele s-au maturizat Profitul Agricol 22/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR rapid. Spicul trebuie s\ fie în burduf când se toac\. De aceea, recoltarea trebuie s\ se fac\ rapid pentru a ob]ine raportul proteic [i energetic cel mai bun, adic\ resursele s\ fie r\spândite în toat\ planta. Vacile g\sesc fibre destule în porumbul de siloz, în semifânul [i în fânul de lucern\. Vrea s\ creasc\ efectivele fiindc\ aceasta este tendin]a general\> rezist\ cine are vaci mai multe. Anul trecut, a fost din nou la prietenul Johny din Irlanda, dup\ 10 ani. Atunci avea 220 de vaci cu lapte - 180 Holstein Friz\, 40 - Jersey. Acum are 860 de vaci 220 Jersey la muls, 220 Holstein. Are un grajd de patru ori mai mare. Vecinii lui au renun]at la ferme, iar el le-a cump\rat pe toate, le-a comasat. “Ferma irlandez\ sub 200 de vaci nu mai poate r\zbate în nebunia pie]ei globale. Au disp\rut fermele cu 30-50 de vaci”, ;i spunea Johny. În urm\torii 10 ani, se vor concentra exploata]iile [i în Fran]a, Elve]ia, Germania, Austria... Ca la pas\re. Dac\ nu ai o ferm\ de 20 de milioane de p\s\ri, nu rezi[ti. Irlanda are 5 milioane de locuitori [i 12 milioane de vaci. Noi avem un milion [i ceva de vaci, din care vreo 200.000 mai sunt doar sub form\ de crotalii". Vacile lui au performan]e rezonabile - 32,5 litri în medie pe zi, cu o gr\sime de 3,9 - 3,95%. În fiecare an, el adun\ furaje pentru 425 de zile ca s\ evite crizele. Cea mai mare provocare este valorificarea laptelui, care suport\ consecin]ele ultimilor doi ani, cu pre]uri de cost extraordinar de mari, spune R\zvan Horoi. “Exploat\m pentru vaca de lapte 300-350 de hectare, din care 100 pentru 4.000-5.000 de tone de porumb siloz, 500 tone de porumb boabe, 300 tone de grâu, 1.200 de tone semifân de lucern\, semifân de triticale - 2.000 de tone, fân de lucern\ 800 de tone. Adic\ aproximativ 10-15% din produc]ia agricol\ total\, în func]ie de an. Este înc\ loc de extindere [i aici Profitul Agricol 22/2024

avem urm\torul plan de dezvoltare a societ\]ii pentru investi]ii în zootehnie. “La nivel de cooperativ\, noi producem 1.200.000 de litri pe lun\. Capacitatea de procesare a fabricii este de 350.000 - 400.000 de litri pe lun\. D\m cel mai mult lapte la Lactalis, dar colabor\m [i cu Olympus, Almera Bac\u, Artesana Tecuci. O mic\ parte merge pe pia]a spot din Bulgaria, R. Moldova [i din alte ]\ri. Laptele spot se tranzac]iona la începutul lui mai cu 1,7-1,8 lei pe litru. Mul]i procesatori sus]in c\ vine mult lapte din Polonia [i

din Cehia. Noi vindem cu 2,1 - 2,2 lei pe litru la contract, în condi]iile în care anul trecut am avut costuri de 2,35 lei pe litru [i am generat pierderi. Ne a[tept\m la o optimizare a costurilor.” Are [i o re]ea de 6 magazine, unde vinde lactate cu brandul Huzur. Magazinele au fost deschise în Bac\u de Eugen Popa de la AICBAC [i lactatele Cooperativei Agricole Agrolact Moldova, unde trimite lapte [i R\zvan, se vând bine.

Viorel PATRICHI

R\zvan Horoi, director AICBAC Bac\u

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vacile din SUA transmit gripa aviar\ la om Un îngrijitor care lucra la o ferm\ de vaci cu lapte din statul Michigan (nord) a fost contaminat cu virusul H5N1, care infectase animalele, anun]\ France Presse. Centrul federal pentru Prevenirea [i Controlul Bolilor (CDC) anun]\ îns\ c\ riscul pentru popula]ia american\ r\mâne “redus”.

Un prim caz, depistat în Texas, în sudul Statelor Unite, a fost anun]at la 1 aprilie. Acesta a fost "probabil" primul caz la nivel mondial de infectare cu grip\ aviar\ la om prin intermediul unei vaci, potrivit CDC. Un alt caz de grip\ aviar\ la om a fost descoperit în America în 2022, în Colorado (vest), îns\, la acea vreme, infectarea s-a

produs de la p\s\ri de cresc\torie. Atât persoana infectat\ în Michigan, cât [i cea din Texas prezentau simptome doar la ochi, a precizat CDC. Ambii pacien]i [i-au revenit. Exper]ii sunt îngrijora]i de num\rul în cre[tere al mamiferelor infectate cu aceast\ boal\, de[i cazurile la om r\mân rare. Nu exist\ dovezi de transmitere de la om la om în acest moment, îns\ oamenii de [tiin]\ se tem c\ circula]ia ridicat\ a virusului ar putea facilita o muta]ie care i-ar permite agentului patogen s\ treac\ de la o persoan\ la alta. Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) [i-a exprimat “enorma îngrijorare”, la jum\tatea lunii aprilie, cu privire la r\spândirea tot mai mare a gripei aviare la specii noi. Printre acestea din urm\ se num\r\, spre exemplu, caprele. Turme de vite din cel pu]in nou\ state americane sunt afectate de aceast\ epidemie. Primul raport da-

teaz\ din 25 martie. Departamentul American de Agricultur\ (USDA) a identificat transmiterea virusului între vacile din cadrul aceluia[i [eptel sau de la un produc\tor de lapte la altul. Vacile se recupereaz\, iar boala este asociat\ cu “cazuri rare sau inexistente” de mortalitate, potrivit unui comunicat al institu]iei, emis la sfâr[itul lunii aprilie. “Având în vedere nivelurile ridicate de virus H5N1 în laptele crud provenit de la vaci infectate, precum [i gradul de r\spândire a acestui virus în rândul vacilor de lapte, pot fi identificate alte cazuri similare la oameni”, a indicat CDC. Îns\ “infec]iile sporadice la oameni - f\r\ r\spândire continu\ - nu vor schimba evaluarea riscului pentru publicul larg”, a precizat CDC.

Viorel PATRICHI

Târgul de la Cremona se extinde Organizarea viitoarei Expozi]ii Interna]ionale Zootecniche Cremona 2024, care va avea loc ;n ora[ul italian cu acela[i nume pe 28 - 30 noiembrie, este acum în plin\ desf\[urare. Organizatorii anun]\ c\ se va extinde expozi]ia interna]ional\ de animale, se va pune un accent mai mare pe licita]ia interna]ional\ de vite, vor fi mai multe conferin]e de înalt\ ]inut\ academic\. În 2023, peste 17 mii de exper]i [i profesioni[ti din zootehnia Europei [i-au f\cut 36

drum la CremonaFiere. În acest an, vor fi aduse sute de taurine din toate regiunile Italiei [i, de asemenea, din str\in\tate, vor fi expuse de fermieri cu cele mai bune linii genetice din rasele Holstein, Red Holstein, Brun\ Swiss [i Jersey. Cele mai performante vite din lume vor concura [i în acest an. Pot afirma c\ am v\zut la Cremona cele mai frumoase exemplare de Brun\ pe care le-am admirat vreodat\ prin târguri interna]ionale.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 22/2024

Bogdan Pantazi, AgroComplex Lunca Pa[cani

Bogdan Pantazi face siloz de secar\ Pentru a preîntâmpina penuria de furaje, provocat\ de secet\ în Moldova pentru al treilea an consecutiv, Bogdan Pantazi, proprietarul companiei AgroComplex Lunca Pa[cani, produce în premier\ siloz din secar\. Este o plant\ destul de lactogen\ [i se dezvolt\ mai viguros decât triticalele.

ele 100 de hectare le toac\ în timp ce spicul de secar\ se afl\ înc\ în buduf. Aici se men]in înc\ unele controverse între ingineri când vine momentul recolt\rii. Procesul tas\rii în celule este acela[i ca la porumb. Secara se toac\ pentru siloz înainte de formarea bobului. În 2023, fermierul a însilozat [i orz pentru vaci. “E foarte greu de prins momentul optim”. Bogdan Pantazi cultiv\ 3.000 de hectare [i folose[te 300 hectare de

Profitul Agricol 22/2024

p\[une. Aproape 100 de hectare vor fi scoase din circuitul agricol pentru autostrada Moldovei. “E bine c\ trece autostrada pe la noi, dar avem [i de pierdut pentru c\ p\trunde chiar prin terenul comasat de noi”, spune Bogdan Pantazi. “Iar drumurile care trec prin tarlale pot afecta inclusiv subven]ia pentru culturi. De exemplu, conform Ordinului 106, APIA nu mai acord\ niciun leu fermierului pentru terenul r\mas dincolo de drum sub 30 de ari, chiar dac\ proprietarul a r\mas acela[i de o parte [i de alta a drumului. Fermierii le cer celor de la APIA s\ revin\ aupra acestui ordin pentru a corecta asemenea situa]ii”. Planul de culturi de la AgroComplex Lunca Pa[cani este foarte diversificat> grâu [i orz - 500 de hectare, secar\ pentru siloz - aproape 100 de hectare (în premier\), dup\ care urmeaz\ porumbul. Are un lot semincer de floarea-soarelui. A sem\nat [i 500 de hectare cu sfecl\ de zah\r. “Este o cultur\ important\ în portofoliul nostru. Pre]urile au fost relativ bune, comparativ cu alte culturi.” Fermierul seam\n\ în fiecare an [i

100 de hectare cu soia. Proceseaz\ soia în fabrica lui Aurel Placinschi de la Agricola }ig\na[i, care îi asigur\ o parte din [roturi. Bogdan Pantazi nu are foarte mult grâu [i porumbul îl folose[te în ferma proprie. El valorific\ 20% din cereale (400 hectare) prin rumenul vacilor [i al oilor. "Ideal ar fi ca materia prim\ s\ mearg\ cât mai sus spre cump\r\torul final, dar [i pia]a laptelui a fost distorsionat\ în 2023. A fost un an foarte greu pentru fermele de vaci. Pre]ul laptelui a sc\zut de la începutul anului 2023, în condi]iile în care toate furajele din anul 2023 au fost produse la pre]urile din 2022, un an extrem de secetos. Criza furajelor era foarte mare, costurile erau foarte sus. Am avut pierderi mari." Are o capacitate de stocare pentru cereale de 9.000 de tone, dar nu a umplut-o niciodat\. Cerealele nu reprezint\ obiectivul principal. Bogdan Pantazi pre]uie[te cel mai mult loturile semincere. În silobaguri p\streaz\ past\ de porumb.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE Nicolae Trifan prefer\ combina New Holland seria CR Nicolae Trifan este fermier pe cultur\ mare [i lucreaz\ în Utvin, jude]ul Timi[, peste 1.000 de ha numai cu patru oameni. “V\ da]i seama ce utilaje performante am!”

Nicolae Trifan spune c\ în munca lui pune un accent deosebit pe agricultura de precizie [i el a fost, cel care a luat primul tractor superperformant, în Timi[, în urm\ cu un sfert de secol. “Atunci, a înlocuit patru tractoare clasice vechi!”, a spus Trifan. Acum, în 17 mai, la Ziua Câmpului Merpano, a fost expus\ o combin\ foarte performant\ seria CR de la

New Holland, achizi]ionat\ de Trifan. Combinele din aceast\ serie sunt dotate cu motoare cu puteri între 449 [i 700 CP, cu tehnologie de batere [i separare cu dublu motor. L\]imea este de aproape 11 metri. Extensia masei de t\iere comandat\ din cabin\, din mers. Distan]a dintre cu]itele de t\iere [i melcul de alimentare poate varia între 570 [i 1,145 mm, pozi]ia de lucru fiind indicat\ prin senzori. Mihai Florescu, manager de vânz\ri New Holland, a explicat c\ Nicolae Trifan este un fermier cu mare experien]\ [i a dorit s\ achizi]ioneze o asemenea combin\ New Holland, fiindc\ a fost cucerit de capacit\]ile deosebite ale utilajului. “Împreun\ cu colegii mei de la departamentul Service, am avut o

comunicare foarte bun\ cu domnul Trifan. I-am explicat care sunt caracteristicile tehnico-func]ionale [i performan]ele acestei combine New Holland. El a fost convins [i a recunoscut c\ asta caut\ pentru ferm\ lui”, a spus Florescu. Combina New Holland seria CR are cel mai mic consum de combustibil, maxim 12 l la hectar, cea mai mare capacitate de lucru [i cea mai mic\ pierdere, cel mult 0,2%. Nicolae Trifan a concluzionat> “New Holland este pe primul loc în lume [i o prefer. Am fost la alt\ companie, dar am avut mai multe nemul]umiri în ceea ce prive[te pre]urile [i calitatea lucr\rilor în serviciu [i mam mutat la New Holland”.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 22/2024

MA{INI & UTILAJE

Amazone, incertitudini în 2024 :n România, Amazone a avut, în 2023, un an de excep]ie în privin]a vânz\rilor. Franz Jakobi, directorul general, vorbe[te de cre[teri cu dou\ cifre [i se declar\ foarte mul]umit, dar, în egal\ m\sur\, [i foarte preocupat de cum va fi anul 2024. Aceasta, deoarece comenzile stagneaz\ de câteva s\pt\mâni< fermierii vor utilaje, dar nu au bani, iar toat\ lumea sper\ ca situa]ia financiar\ s\ se îmbun\t\]easc\ din 2025.

Franz Jakobi, director general Amazone

acum lucreaz\ pe o l\]ime de 12 metri, vom avea mai mari în viitor. Am observat o tendin]\ în fermele din România, aceea a sc\derii distan]ei la 50 cm între rândurile de porumb [i floarea-soarelui. Argumentul ar fi c\ în 2023, succesul cel mai acest fel apa, lumina [i nutrien]ii ajung mare l-au avut spraye- în mod egal la toate plantele [i prorele, mai ales cele auto- duc]iile pot spori. Vom vedea în urm\torii ani dac\ acest sistem d\ propulsate. “Conform calculelor noastre de]i- rezultate.” Cea mai cerut\ ma[in\ de îmnem acum 30% din cota de pia]\ pentru autopropulsate [i am înregistrat pr\[tiat îngr\[\minte Amazone a fost cre[teri foarte mari [i la celelalte tipuri ZA-TS Argus Twin cu Wind Control. de sprayere. Autopropulsatele au val- Acest echipament monitorizeaz\ în oare mare [i se simte imediat timp real distribu]ia omogen\ a cre[terea, dar la fel de repede se simte îngr\[\mintelor, are o serie de senzori [i efectul stop\rii comenzilor”, explic\ cu ajutorul c\rora poate compensa deriva creat\ de vânt, iar dac\ acesta este Franz Jakoby. Un alt segment cu rezultate a fost prea puternic, întregul utilaj se opre[te. “Ne facem loc [i pe pia]a utilajelor cel al sem\n\torilor de p\ioase. Gama pentru prelucrarea solului, mai avem Cirrus a avut un succes major. Mai timid, dar sigur, [i-au f\cut loc [i sem\- de lucrat la aceasta, dar persever\m, n\torile pentru pr\[itoare, [i aici vor- mai ales c\ avem echipamente perforbim de noua Amazone Precea, o se- mante, pe care le-am prezentat în num\n\toare pneumatic\ performant\, meroasele demonstra]ii. Anul acesta am ajuns la un num\r tractat\, care seam\n\ porumb [i floarea-soarelui prin “împu[care”, cu o vi- de 120 de demonstra]ii în câmp, cutez\ de lucru de pân\ la 18 km pe or\. mulate pe ultimii ani, iar fermierii s-au “Putem sem\na pân\ la 24 de rân- convins de performan]ele grapei cu duri simultan, iar cea mai mare discuri Catros, ale cultivatorului Cesem\n\toare Precea pe care o oferim nius [i ale utilajului combinat Ceus -

În

Profitul Agricol 22/2024

cultivator cu gheare plus grap\ cu discuri. Avem [i dou\ pluguri noi, Teres [i Tyrok.” Anul acesta, la nivelul grupului Amazone se v\d deja sc\deri în vânz\ri, dar nu dramatice. Se manifest\ în special în Bulgaria, România, Ungaria, Polonia, Cehia, }\rile Baltice [i Ucraina. În cazul ]\rii noastre, fermierii nu[i mai permit investi]ii în echipamente noi din cauza lipsei lichidit\]ilor, care la rândul lor sunt urmarea afluxului mare de cereale ieftine din estul României, care a dus la sc\derea pre]urilor la cereale, care nu mai acoper\ costurile înfiin]\rii culturilor. “To]i tr\im de pe urma p\mântului, fie c\ suntem agricultori, importatori de ma[ini agricole sau furnizori de inputuri. Dac\ fermierii nu vor mai avea bani pentru investi]ii [i pentru reluarea ciclului de lucru, to]i vom avea mari probleme. Statul trebuie s\ dea drumul la finan]\rile promise prin «Un tractor pe ferm\», «Rabla pentru tractoare» [i pentru utilaje pentru no-till [i minimum till. Pân\ nu e prea târziu.”

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

Sem\nat de precizie în miri[te Produse în Spania [i destul de prezente, pe lâng\ c=mpurile din Peninsula Iberic\, [i în Italia, Fran]a, Nordul Africii ori Ungaria, sem\n\torile GIL au început s\ fie distribuite [i în

România prin firma ialomi]ean\ RG Agro. Am v\zut de cur=nd, la AgriPlanta, un model Airsem-D. Este o sem\n\toare pneumatic\ tractat\, de precizie, pentru cereale p\ioase care

pot fi sem\nate direct în miri[te. Este articulat\ [i are trei segmente, pentru a fi transportat\ mai u[or, dar [i pentru a copia foarte bine terenul, deci se preteaz\ [i pe suprafe]e cu denivel\ri. De asemenea, fiecare disc de sem\nat în parte poate copia terenul independent. Dispune de deschiz\tor de brazde cu un singur disc, cu roat\ independent\ de control al adâncimii, roat\ de presare a semin]elor [i roat\ de închidere a brazdei. Gama Airsem-D are cinci modele, cu l\]imi de lucru de la 4,5 la 6,7 metri, o l\]ime de transport de 3 metri, distan]\ între rânduri de 17,5 cm, bunc\r de 2.900 litri [i greutate de la 4.550 la 6.000 kg.

Arpad DOBRE

Tehnologia care reduce costurile Kultistrip este r\spunsul Kverneland pentru cultivarea în benzi. Este disponibil în variante de pân\ la 12 rânduri [i l\]imi de lucru de maxim 6 metri. Kultistrip ac]ioneaz\ preg\tind solul doar în banda în care recolta va trebui s\ r\sar\ [i s\ se dezvolte. În func]ie de l\]imea rândului, se poate elimina prelucrarea a pân\ la 70% din suprafa]a terenului, ceea ce reduce [i costurile pentru preg\tirea solului. Dintr-o singur\ trecere este posibil\ plasarea fertilizantului exact unde e necesar pentru plant\. Terenul poate fi lucrat [i în condi]ii meteo dificile, iar sem\natul poate fi f\cut mai devreme. L\]imea între rânduri poate fi de 45 - 90 cm, iar Kultistrip poate fi operat eficient la viteze de lucru de 10-12 40

km/or\, cu organe care prelucreaz\ solul la adâncimi de 10-30 cm, iar fertilizantul poate fi plasat la adâncimi de la 0 la 20 cm. Cultivarea în benzi îmbun\t\]e[te capacitatea terenului de a absorbi ap\ [i substan]e nutritive. Solul este mai bine protejat împotriva eroziunii, iar pierderea stratului de humus [i uscarea p\mântului sunt încetinite. Un pat germinativ f\r\ reziduuri [i moale asigur\ cre[terea [i formarea

r\d\cinilor în adâncime. O func]ie special\ permite reglarea independent\ a organului de lucru [i a distribuitorului de fertilizant. Se poate modifica adâncimea de lucru men]inând neschimbat\ administrarea fertilizantului sau, ca alternativ\, se poate schimba nivelul de distribuire al fertilizantului, f\r\ a modifica adâncimea de lucru.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 22/2024

MA{INI & UTILAJE

Cât cost\ s\ închiriezi un tractor Claas vine în sprijinul celor care vor unul sau mai multe tractoare în plus, pentru o perioad\ scurt\ de timp, cu un program de ;nchiriere. Programul, botezat ;n englez\ First Claas Rental (FCR), ofer\ tractoare cu puteri de la 100 la peste 500 CP, pe perioade de la o s\pt\mân\ la trei luni, cu tarife de la 28 la 52 euro pe or\. Alexandra Strugari, marketing coordinator Claas România, spune c\ printre principalele beneficii ale aces-

Alexandra Strugari, marketing coordinator Claas România Profitul Agricol 22/2024

tui program se num\r\ flexibilitatea de a închiria echipamente exact pentru perioada în care fermierii au nevoie, accesul la tehnologie de vârf [i costurile controlate. Tractoarele vin cu între]inere [i suport tehnic asigurate de Claas, inclusiv garan]ie [i asigurare de r\spundere civil\ [i asigurare full-CASCO. În cazul unei cereri de desp\gubire, fran[iza este limitat\ la maximum 2.000 euro pentru fiecare eveniment acoperit de asigurare, respectiv 1.000 euro pentru anvelope. “Procesul este foarte simplu. Fermierii pot lua leg\tura cu unul dintre cele 5 centre FCR din jude]ele Timi[, Teleorman, Ia[i, Br\ila [i Constan]a, unde reprezentan]ii Claas vor evalua nevoile lor specifice [i vor oferi solu]ii personalizate. În func]ie de nevoile lor, putem ajusta perioada de închiriere [i condi]iile contractuale. În plus, ulterior, fermierii pot cump\ra aceste tractoare, dac\ vor." Transmisia automat\ CMATIC (Claas Motion for Automated Transmission and Intelligent Controls) ofer\ confort, economii de motorin\, sc\derea uzurii, reducerea timpului de lucru. Pe lâng\ aceast\ dotare, tractoarele Claas din programul FCR vin echipate cu tiran]i frontali, suspensie punte fa]\ Proactiv, pachet Connect 2 GPS CEMIS 1200, cu semnal de corec]ie Satcor 3 Fast, Greut\]i frontale [i pentru ro]i, pachete Premium pentru lumini [i operator, anvelope Michelin.

Arpad DOBRE

Tractoare de ;nchiriat [i pre]urile lor Arion 630 CMATIC, 150-200 CP> 1 s\pt\mân\ - 40 ore, 28 euro/or\< 1 lun\ - 120 ore, 26 euro/or\< 2 luni - 210 ore, 25 euro/or\< 3 luni - 300 ore, 24 euro/or\. Arion 660 CMATIC, 200-250 CP> 1 s\pt\mân\ - 40 ore, 32 euro/or\< 1 lun\ - 120 ore, 30 euro/or\< 2 luni - 210 ore, 29 euro/or\< 3 luni - 300 ore, 28 euro/or\. Axion 870 CMATIC, 250-300 CP> 1 s\pt\mân\ - 40 ore, 37 euro/or\< 1 lun\ - 120 ore, 35 euro/or\< 2 luni - 210 ore, 34 euro/or\< 3 luni - 300 ore, 33 euro/or\. Axion 930 CMATIC, 300-400 CP> 1 s\pt\mân\ - 40 ore, 44 euro/or\< 1 lun\ - 120 ore, 42 euro/or\< 2 luni - 210 ore, 41 euro/or\< 3 luni - 300 ore, 40 euro/or\. Axion 960 CMATIC, 400-500 CP> 1 s\pt\mân\ - 40 ore, 48 euro/or\< 1 lun\ - 120 ore, 46 euro/or\< 2 luni - 210 ore, 45 euro/or\< 3 luni - 300 ore, 44 euro/or\. Xerion 5000, peste 500 CP> 1 s\pt\mân\ - 40 ore, 60 euro/or\< 1 lun\ - 120 ore, 56 euro/or\< 2 luni - 210 ore, 54 euro/or\< 3 luni - 300 ore, 52 euro/or\. Orele suplimentare lucrate vor fi taxate la acela[i tarif orar ca în op]iunea selectat\ pentru perioada de închiriere. Valoarea aferent\ orelor nelucrate nu se va rambursa. 41

MA{INI & UTILAJE

Duios, robotul pr\[ea Compania NIK (fost\ Vantage) a prezentat în premier\ robotul autonom Ag Bot 5.115T2 produs de olandezii de la AgXeed.

Ag Bot 5 face parte din cea mai recent\ genera]ie de robo]i agricoli autonomi cu aplica]ii în agricultur\. Este compatibil cu majoritatea m\rcilor [i modelelor de utilaje ata[abile, care îi permit s\ efectueze cultivarea solului, sem\natul [i fertilizarea în mod complet autonom [i poate efectua una sau chiar dou\ sarcini simultan. Se deplaseaz\ cu ajutorul unui motor diesel Deutz 4, Stage V, putere de 156 CP, cu transmisie electric\ [i interval de vitez\ de 0-13,5 km/or\.

Reprezentan]ii NIK spun c\ acest robot marcheaz\ începutul unei noi ere în agricultur\, este gata de utilizare [i evit\ compactarea solului, printr-o presiune foarte sc\zut\, de maximum 0,5 kg/cm². Este echipat cu caracteristici de siguran]\ de ultim\ genera]ie, lumini indicatoare, alarm\ acustic\ de avertizare, butoane de oprire de urgen]\ amplasate pe carcasa ma[inii.

Dispune de sistemul Lidar pentru detectarea obstacolelor [i de senzori radar, tactili [i cu ultrasunete. Comunic\ direct cu operatorul aflat la distan]\, prin schimb de date bidirec]ional [i corec]ii prin semnal de înalt\ precizie RTK, sistem care, împreun\ cu cel prin GNSS (satelitar), ofer\ ghidare precis\ [i pozi]ionare sigur\ de ¡/- 2,5 cm. Poate fi monitorizat inclusiv de pe smarphone.

Arpad DOBRE

Înc\rc\toarele Manitou sunt eficiente în ferme vegetale [i zootehnice Înc\rc\torul cu bra] telescopic Manitou MLT 737 130 PS ¡ Premium, furnizat de IPSO Agricultur\, este eficient [i productiv la opera]iuni la câmp, la desc\rcarea big-bag-urilor cu s\mân]\ sau fertilizan]i, sau la manipularea balo]ilor ori în ferme zootehnice. Printre atuurile înc\rc\torului se num\r\ în\l]imea maxim\ de lucru de 7 metri, capacitate maxim\ de ridicare de 3.700 kg, un motor economic [i fiabil de 130 CP, transmisie semi-automat\ powershift. MLT 737 130 PS ¡ Premium are frâne cu discuri imersate în baia de ulei, are o pomp\ hidraulic\ cu debit variabil de 150 l/min [i un rezervor de ulei hidraulic de 141 l. Cabina este ergonomic\, are un nivel al zgomotului de doar 69 dB, iar înc\rc\torul este echipat în dotarea standard cu furci [i cup\ [i poate fi dotat cu o gam\ extins\ de ata[amente. Pe lâng\ acestea, înc\rc\torul este oferit cu o garan]ie inclus\ de 2 ani sau 2.000 de ore [i este conectat online [i poate fi localizat [i monitorizat cu ajutorul aplica]iilor mobile EasyManager/MyManitou.

Arpad DOBRE 42

Profitul Agricol 22/2024

PAGINA DE HOBBY Pr\d\tori la grupa mic\ În plin\ prim\var\, to]i pr\d\torii, cu p\r sau cu pene, au pui de hr\nit. Dintre speciile-prad\, multe – cum sunt, de pild\, cervidele – abia de acum încep s\ poarte grija cre[terii progeniturilor. În]elepciunea naturii le-a rânduit pe toate cum nu se poate mai bine< verigile lan]ului trofic func]ioneaz\ exemplar> ierburile prosper\ [i hr\nesc erbivorele, insectele prolifereaz\, îndestulând entomofagele, iar pr\d\torii î[i fac [i ei datoria fa]\ de viitorul semin]iei lor, pe seama sl\biciunii ori neglijen]ei celor dintâi. Prin ei, opereaz\ selec]ia natural\. Am v\zut cum [oarecele imprudent, prins cu dib\cie de vulpe, este adus viu la vizuin\ [i l\sat în seama puilor, care înva]\ s\-l ucid\ ei în[i[i, preg\tindu-se pentru ceea ce omul consider\ c\ îi este folositor> împu]inarea roz\toarelor, deratizarea. Pentru înv\]a]i, aceasta este o form\ de combatere biologic\ a micilor d\un\tori. Mici, dar mul]i. Am citit c\ în stomacul unei vulpi au fost g\si]i peste cincizeci de [oareci. {i mâ]a s\lbatic\ procedeaz\ la fel cu pr\zile mici, pe care le aduce înc\ vii la masa puilor s\i în stare s\ ucid\. Mi[carea victimei le stârne[te [i le ascute instinctele. Este deja clasic\ imaginea pisicii domestice, jucându-se, chipurile, cu un [oarece mort, înainte de a-l devora. De fapt, ea încearc\ s\ mimeze actul captur\rii unei pr\zi vii, care s\-i deschid\ apetitul. Dar [coala aceasta are [i o alt\ fa]et\> competi]ia intraspecific\. Cei mai nevolnici dintre pui nu apuc\ s\ simt\ gustul sângelui [i nici s\ se îndestuleze din izvorul de lapte al mamei. Curând, ei se împu]ineaz\ trupe[te, iar mai apoi [i numeric, f\r\ s\ stârneasc\ regrete. Pur [i simplu dispar, pentru c\ trebuie s\ dispar\. Selec]ia func]ioneaz\ la toate nivelurile. Complexul mecanism natural se Profitul Agricol 22/2024

bazeaz\ pe competi]ie. Pân\ [i societatea uman\ [i l-a asumat ca principiu diriguitor, bizuindu-se pe un sistem concuren]ial> rezist\ doar cel mai bun [i mai adaptat. Iat\ [i o vizuin\ locuit\ de bursuci> o mam\ cu cinci pui. Deja m\ri[ori la sfâr[itul lui mai, juniorii evolueaz\ ca la carte. Se vede c\ le merge bine. Se

hârjonesc, stabilind de fapt ierarhii [i aplicând tipare comportamentale caracteristice speciei. Noi putem crede c\ se joac\. Mo[ul meu Pentelei a capturat, dou\ prim\veri la rând, câte nou\ pui din vizuina unei lupoaice. În acele vremuri, r\zboiul împotriva lupilor includea [i aceast\ metod\ care, ast\zi, poate p\rea barbar\. Atunci era doar o activitate lucrativ\ [i d\dea senza]ia c\ reprezint\, în plus, o contribu]ie la bunul mers al naturii [i al societ\]ii. De pild\, într-un almanah vân\toresc din deceniul [ase al veacului trecut, scria negru pe alb, metaforic [i totodat\ mobilizator, c\ „lupul fur\ ]\ranului din grâne [i muncitorului din scule”, ceea ce avea, probabil, menirea s\ trezeasc\ sim]ul civic al omului cu pu[ca pe um\r, în cazul în care ar fi pregetat s\ execute, ori de câte ori i s-ar fi ivit ocazia, câte un asemenea du[man al poporului. Uitaser\ cu to]ii (dac\ vor

fi [tiut vreodat\!) c\ lupul definise, totemic [i emblematic, atât spiritualitatea dacilor, cât [i pe cea a romanilor, prin zeul Marte [i Lupa Capitolin\, din care, cu afi[at\ mândrie, pretindeau c\ descind [i prigonitorii animalului înfierat peste milenii, cu mânie proletar\, drept „la[ [i sângeros”. Cert este c\ puii pr\d\torilor din fauna autohton\ – dintre mamifere, ursidele, canidele (lup, [acal, vulpe), felidele (râs [i pisic\ s\lbatic\) sau

mustelidele (viezure, jderi, dihori, nev\stuic\), iar dintre p\s\rile de interes cinegetic, corvidele – se preg\tesc acum intens pentru misiunea lor biologic\ esen]ial\> aceea de a se dezvolta pe seama speciilor-prad\. Cei mai mul]i dintre ei se afl\ sub protec]ia legii, beneficiind de lini[te pân\ la deschiderea sezonului. Al]ii, cum sunt [acalul [i vulpea, pot fi îns\ vâna]i în tot cursul anului. Dar câ]i dintre noi au inim\ s\ sting\, cu un snop de alice, lumina juc\u[\ din ochii puilor, fie ei de vulpe ori de [acal, care se zbenguie în fa]a vizuinii, înc\ ne[tiind c\ ei sunt pr\d\torii de mâine?! Pân\ [i puii corvidelor (cioara, co]ofana, gai]a), ca s\ amintim [i pr\d\torii cu pene, au inocen]a lor, de[i, cum se spune, n\ravul din fire nare lecuire...

Gabriel CHEROIU 43

STRATEGIE POLITIC|

Vasile Iliu]\>

Vreau s\ fac la C\l\ra[i o “Delt\” pentru bucure[teni

Ora[ul C\l\ra[i obiectiv turistic! Asta da provocare! Una asumat\ de pre[edintele Consiliului Jude]ean C\l\ra[i, fermierul Vasile Iliu]\. La 56 de ani, debordând de energie, candideaz\ pentru un nou mandat al treilea.

“Legea ar trebui modificat\, fiindc\, orice s-ar spune, [i dup\ ce sunt ale[i, primarii continu\ s\-[i administreze afacerile, chiar dac\ în acte up\ patru mandate de primar în comuna c\l\r\- nu mai sunt ei administratorii”.

[ean\ de ba[tin\ Vâlcelele, Vasile Iliu]\ a candidat cu succes la deput\]ie. {i-a întrerupt mandatul de deputat când a fost ales la Consiliul Jude]ean. Era anul 2016, iar liberalul Iliu]\, provenit din PDL, a fost ales pre[edinte prin votul colegilor consilieri (la vremea respectiv\, pre[edin]ii de consilii de jude] nu erau ale[i prin vot direct). Îns\, în februarie 2020, a fost exclus din PNL. La alegerile locale din acela[i an, a candidat din nou, de aceast\ dat\ ca membru PSD, fiind ales prin vot direct. În 2000, la primul mandat de primar, Iliu]\ lucra deja 2.000 de ha.

Acum a ajuns la 5.000 de ha, dintre care 3.000 ha în proprietate. Mai are [i o jum\tate dintr-o ferm\ de 900 de vaci de lapte, precum [i o îngr\[\torie de 5.000 de porci. Grupul de firme ale familiei Iliu]\ include afaceri cu depozitare [i comer] de cereale. Vasile Iliu]\ recunoa[te, deschis, c\ a continuat s\-[i administreze ferma ca primar, cum procedeaz\, de fapt, to]i primarii-fermieri.

El adaug\, îns\, c\, de când e [ef de jude], nu mai are timp s\ se ocupe de afaceri. “De ferma vegetal\ se ocup\ b\iatul meu, Claudiu, iar de depozitare [i comer] cu cereale fiica mea, Diana. Eu am f\cut ASE, îns\ amândoi sunt absolven]i de Agronomie”. În primele dou\ mandate, s-a ocupat de drumuri, spitale, protec]ie social\. Consiliul Jude]ean are în subordine trei spitale> jude]ean de urgen]\, TBC [i psihiatrie. “Am anvelopat corpurile A-B-C ale Spitalului Jude]ean [i am construit un

corp nou. Corpurile F-G-H, care au risc seismic, vor fi reabilitate prin PNRR, de grupul Erba[u. Facem o extindere [i la Spitalul TBC. Iar prin programul de palia]ie am f\cut c\su]e în care îngrijim 15 bolnavi psihic recuperabili, care înainte erau interna]i în Spitalul de Psihiatrie, al\turi de cei nerecuperabili. Vom construi un nou spital de psihiatrie cu fonduri BEI”. Sediul protec]iei sociale l-a mutat în fosta unitate militar\ de tancuri, dimpreun\ cu sediile altor entit\]i din subordine> drumurile jude]ene, eviden]a popula]iei, Eco Aqua (operatorul regional de ap\ [i canalizare). Au fost achizi]ionate patru apartamente de trei [i patru camere [i va mai fi achizi]ionat înc\ unul, pentru relocarea din centrele de plasament a copiilor care au nevoie de asisten]\ [i a personalului de specialitate (asistente, infirmiere). E o mi[care impus\ prin lege, iar autorit\]ile locale care nu se conformeaz\ pierd 25% din subven]ia de la stat. C\l\ra[i e singurul jude], în afar\ de Cluj, în care s-a construit o Bibliotec\ Jude]ean\ de la zero, din 1990 încoace. Iliu]\ d\ asigur\ri c\ este foarte popular\. Dintre cei 700 de km de drumuri jude]ene, 300 erau asfalta]i în 2016. Acum sunt 550 [i, în curând, 650. Profitul Agricol 22/2024

STRATEGIE POLITIC|

Vasile Iliu]\ Palatul Prefecturii a fost preluat de la Ministerul de Interne [i este în curs de reabilitare prin Compania Na]ional\ de Investi]ii a Ministerului Dezvolt\rii. Pentru noul mandat, Iliu]\ î[i propune investi]ii în scop de agrement [i turistic. Pân\ la finalul anului urmeaz\ s\ fie finalizat un port de ambarca]iuni de agrement pe bra]ul Borcea. Promenada ora[ului, adic\ prelungirea falezei pe bra]ul Borcea, va fi realizat\ în parteneriat cu Prim\ria C\l\ra[i. Se va face un Aqua Park, pe care Consiliul îl va concesiona spre exploatare unei firme private. E aprobat de Ministerul Turismului, urmeaz\ licita]ia de execu]ie.

“Consider c\ aici trebuie s\ fie Delta Bucure[tiului. Mai avem 13 ha peste bra]ul Borcea. Vreau s\ construim un pod [i acolo s\ fie un alt spa]iu de locuit [i de agrement”. Robert VERESS Profitul Agricol 22/2024

Iliu]\ nu sus]ine modificarea legii arendei [i critic\ legea vânz\rii terenurilor De[i fermier, Vasile Iliu]\ e mul]umit de actualele prevederi legale referitoare la arend\. “Dup\ mine, e vorba de un contract între p\r]i [i legea e mul]umitoare pentru ambele p\r]i. Cu men]iunea c\ mul]i fermieri s-au folosit de scuza cu seceta, pentru a nu mai pl\ti arenda, dar nici nu le permit arendatorilor s\ ias\ din contractul cu ei. F\r\ acordul p\r]ilor, contractul nu poate fi desfiin]at decât prin instan]\, iar majoritatea proprietarilor nu-[i permit un avocat. Logica asocia]iilor de fermieri, c\ e nevoie de o durat\ mai lung\ a contractului, contravine cu drepturile proprietarilor, pe care nu i-a reprezentat nimeni în Parlament. Noi avem contracte [i pe cincisprezece ani, dar cinci ani cât prevede acum legea mi se pare o perioad\ mul]umitoare. E adev\rat c\ legea nu spune c\ sunt nule contractele sub cinci ani...”.

Despre prevederile legale referitoare la vânzarea terenurilor, Iliu]\ spune c\ au fost complicate în defavoarea cet\]enilor români. “Chiar dac\ legea a fost gândit\ pentru a limita achizi]iile de c\tre fondurile str\ine de investi]ii, acestea tot g\sesc c\i de eludare. Efectul real e c\ fermierii români petrec mai mult timp pe la u[ile prim\riilor, direc]iilor agricole, ocoalelor silvice...”. 45

MAGAZIN

Cupa Fermierilor la fotbal a mers la Buz\u Edi]ia a IV-a a Campionatului Na]ional de Fotbal al Fermierilor a avut fermieri fotbali[ti, rivalit\]i devenite deja tradi]ie, revan[e [i fotbal de calitate. Toate în dou\ zile de competi]ie sportiv\> 23 [i 24 mai, în campusul USAMV Bucure[ti.

Edi]ia 2024 a pornit cu 12 echipe [i 4 grupe de calific\ri în lupta pentru marele premiu de 45.000 lei. GRUPA 1> Maria Group, Agralpin, USAMV Bucure[ti< GRUPA 2> }inutul Buz\ului, Alisa Team, DicoLand< GRUPA 3> Maragro, Holde Team, USV Ia[i< GRUPA 4> Vest Agro, Agro Holding, Comcereal.

Pre[edintele Kenyei permite consumul de khat Pre[edintele kenyan William Ruto a anulat decizia unor guvernatori regionali care au interzis cultivarea [i consumul de khat, un drog cu efecte stimulante cunoscut local sub denumirea “muguka”. Drogul este extrem de popular în statul african [i este cultivat pe suprafe]e mari, dar provoac\ dependen]\ [i este asociat cu o cre[tere a criminalit\]ii. Ruto a r\spuns unui apel al fermierilor din regiunea Embu [i a declarat c\ muguka este o cultur\ legal\ în Kenya, promi]ând c\ guvernul va investi 3,7 milioane de dolari pentru a cre[te produc]ia intern\.

Fiecare echip\ a fost format\ din 9 juc\tori (5 juc\tori, 1 portar [i 3 rezerve), iar meciurile s-au desf\[urat în dou\ reprize a câte 15 minute, timp efectiv de joc. Toate meciurile au fost arbitrate de arbitri profesioni[ti. În 24 mai, în semifinale s-au întâlnit Maria Group vs }inutul Buz\ului [i Marago vs Vest Agro. Marea Final\ a avut loc între }inutul Buz\ului [i Vest Agro, scorul final desemnând }inutul Buz\ului ca fiind

CAREUL AGRICOL

marea câ[tig\toare a edi]iei cu num\rul 4, urmat\ de Vestagro - locul 2 [i Maragro - locul 3. S-au acordat [i c=teva premii speciale, pentru golgheterul campionatului, pentru veteranul de v=rst\, cu condi]ia s\ reziste cel pu]in 10 minute de joc, [i pentru cel mai bun portar. Un premiu special a fost Vocea Campionatului, acordat\ lui Dorin Chio]ea.

Sorinela GHI}|, FAPPR ORIZONTAL:

1) Plata f\cut\ la buc\t\rie – Început de campanie< 2) Ca un serafim – Perechea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 din Durres! 3) Limite de tarif! – Past\ de 1 fructe< 4) Înscrise la f\r\ frecven]\ – F\r\ întârziere< 5) Rupturi de ]esut – A avea 2 un debit< 6) Mers cu pas u[or – Tipic reli3 gios< 7) Festivit\]i de premiere< 8) A tri4 mite la dentist – Vas cu aburi< 9) Ma[in\ 5 de ridicat< 10) Acordarea priorit\]ii. de Dinu-Ioan Nicula

6 7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 21/2024 ORIZONTAL: CETINA - PAG<

APROXIMARE< RIAL - SIPCA< STATOR UM< OCA - URIASA< MO - TRIST - N< APRET - TEST< G - ARIVISTA< INGERI - TON< AMENINTARE.

VERTICAL:

1) Scos din gura unui dul\u – Refren la u[a furnicii< 2) A da chip< 3) Plâng pe margini! – Luat la ochi< 4) Sunt s\ritoare de mici – A fura la joc< 5) Colectiv feminin – Priceput bine< 6) Apari]ie popular\ – Final de epopee! 7) Cam pi[c\ la limb\ – Descoper\ [oricelul< 8) Asta-i dus\ la biseric\< 9) Ocupate cu cavalerii – Fragment dintr-o arie< 10) Pasaj la în\l]ime. Profitul Agricol 22/2024