Profitul Agricol nr. 23, din 16 iunie 2021 by Profitul Agricol

nr. 23 din 16 iunie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 23/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Visul frumos al iriga¡iilor

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Searå de searå, såptåmânå de såptåmânå, oriunde gåsesc o tribunå så vorbeascå, agricultorii îl umplu de ridicol pe ministru. Pe Facebook cel pu¡in, “masacrul” este total. Dar nu scapå nici la tembelizor, nici în gazete... Iar ministrului, parcå i-a cåzut în cap gåleata de ghinion politic. Tot ce promite, nu se realizeazå, ba din contrå. Mai bine ar promite invers... De când iriga¡iile nu au prins trenul PNRR, se duce pe oriunde îl invitå lumea ca så-¿i rosteascå påtruns poezia învå¡atå pe dinafarå (de acaså? de la partid?). Ne aratå grafice, ne subliniazå ce “verde” era planul lui, tânje¿te nefericit dupå momentele când Bruxelles-ul îl în¡elegea, nu ca acum, când vorbe¿te doar cu Ghinea, cel de la Investi¡ii Europene. Apoi, ca un scamator politic ce este, scoate din mapå planul B de iriga¡ii, de¿i probabil nu ståpâne¿te prea bine nici planul A. El, care aratå de parcå n-a schimbat nici måcar un bec, ne vorbe¿te cu înflåcårare despre canale de apå acoperite de panouri fotovoltaice, care så producå energie gratis pentru iriga¡ii, ba la o adicå, så mai bage ¿i în sistem, så se întoarcå ni¿te bani la cei care udå. Poate cå Ghinea (USR Plus) ¿i Cî¡u (PNL) ¿i-au dat mâna pe sub maså så-l înfunde cu iriga¡iile, dupå ce l-au pus så promitå, pe rând, mai multe miliarde decât degetele de la mâini, dar pe mine må intrigå naivitatea cu care crede cå î¿i poate salva ¿i postul, ¿i România. Andrei OSTROVEANU

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

P.S. ¥n ¡ara în care to¡i fac planuri, tocmai asocia¡iile agricole nu au niciun plan vizavi de iriga¡ii.

Profitul Agricol 23/2021

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Tranzi¡ie pânå în 2027?

Ce a mai råmas agricol în PNRR?

A fost plåtitå cotiza¡ia la Copa-Cogeca

Un program care merge mai bine decât se a¿teptau

Program de formare în agriculturå durabilå

Alian¡a cere o solu¡ie de management al riscului

Solu¡ii pentru controlul ambroziei

Oros recunoa¿te: Ghinea a blocat iriga¡iile, nu Comisia! Trezirea Asocia¡iei Fermierilor, in memoriam Elve¡ia ar putea interzice pesticidele sintetice

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

794 milioane tone de grâu

1.190 milioane tone de porumb

Asocia]ii profesionale O lume fårå glifosat este o lume mai såracå în solu¡ii Restric¡ionarea glifosatului gole¿te buzunarele fermierilor

Culturi vegetale

Ziua por¡ilor deschise Saaten-Union ¿i Rapool Ring Explica¡ii din secolul trecut pentru Codurile actuale

Magnus, primul hibrid Fundulea care pierde repede apa din bob

Eriuchloa villosa, du¿manul din cultura de porumb

Corteva ¿i-a crescut vânzårile cu 19%

Bayer Climate Fieldview este despre viitorul fermelor 34

Alcedo “vinde” agricultura conservativå

Avantajele Claas Shredlage în zootehnie

Încårcåtorul Manitou NewAg, în serie limitatå

Fermierii din Moldova au o nouå filialå Dicor Land

Informa]ii externe Justi¡ia suspendå planul lui Biden

JBS plåte¿te în urma unui atac cibernetic

Hobby

Trofee ¿i expozi¡ii de vânåtoare (II) Lidea: Dublarea rezultatelor, dupå dublarea echipei de vânzåri

Cre[terea animalelor 28

Pagina de istorie

Ma[ini & utilaje

Via]a companiilor Ziua Grâului Bårågan, sårbåtoarea reîntâlnirii în câmp

Cre¿terea intensivå a rasei Charolaise

Atacul asupra zootehniei

Pe urmele generalului Berthelot, în satul Fårcådin, ºara Ha¡egului

Pandemia mov sau Levån¡ica fest

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Tranzi]ie pân\ în 2027? Un eventual ¿i chiar probabil e¿ec al negocierilor trilaterale (Parlament European, Comisie, Consiliu de mini¿tri) privind reforma PAC ar putea conduce la situa¡ia ineditå ca perioada de tranzi¡ie så se prelungeascå pânå în 2027. A recunoscut-o ministrul Adrian Oros în cadrul interviurilor Profitul Agricol Live, care se transmit pe pagina de Facebook a revistei. “Nouå (mini¿trilor Agriculturii din statele membre - n. a.) ne convine ¿i tranzi¡ie pânå în 2027: bani noi, cu måsuri vechi, care se potrivesc fiecårei ¡åri în parte”, spune Adrian Oros. Discu¡iile se reiau, såptåmâna aceasta, la Lisabona, dupå ce ultimele negocieri s-au împotmolit. “Noi, mini¿trii, nu putem accepta mai mult de 25% pentru ecoscheme. Parlamentul European mai trebuie så accepte ca 2023 ¿i 2024 så fie ani de învå¡are. Vrem så aplicåm Green Deal, dar ¡intele sunt nerealiste. Se dore¿te

ca ¿i în Pilonul 2, la partea de investi¡ii, så se ajungå la 38% componentå verde. Or, noi ¿i alte state avem nevoie de investi¡ii în cazul cårora componenta verde nu poate ajunge la acest nivel”. Oros dezvåluie cå europarlamentarii au venit, între timp, cu noi preten¡ii, pe care el ¿i al¡i mini¿tri le considerå absurde: “Pe componenta socialå, parlamentarii propun ca, dacå existå un conflict de muncå între fermier ¿i angajat APIA, så suspende plå¡ile cåtre fermier pânå la solu¡ionarea cauzei. S-a dorit ¿i redefinirea tânårului fermier, care så aibå vârsta minimå 35 de ani, maximå 40 de ani. Nici nu am mai ajuns så discutåm despre alte lucruri pe care le fixasem între noi, mini¿trii: continuarea ANT pentru cele cinci ¡åri care doresc acest lucru, continuarea sprijinului cuplat în cuantum de 15%...”.

Robert VERESS

Ce a mai råmas agricol în PNRR? Pe scurt, douå måsuri mai privesc agricultura din noianul de 1.000 ¿i ceva de pagini cât a adunat PNRR-ul românesc. Acestea sunt: - investi¡iile în modernizarea sistemelor de desecare-drenaj, care deservesc zonele expuse riscului de inunda¡ii. Dacå cifrele nu sunt gre¿ite (s-a mai våzut în aceastå lucrare) ar fi vorba de 442.407 ha, care ar primi 323,4 milioane euro. - liceele agricole (Guvernul a numårat 57), care vor primi fiecare câte un laborator informatic de 18.000 de euro, apoi câte 50.000 de euro pentru achizi¡ionarea de softuri ¿i simuProfitul Agricol 23/2021

latoare, alte 4 milioane de euro vor fi alocate revizuirii manualelor ¿colare. Vor fi organizate 5 centre regionale, câte unul pe lângå fiecare USAMV, în care så predea profesorii de la liceele agricole (100.000 de euro de centru, nu de profesor), câte 4 ateliere ¿colare în fiecare liceu, la un pre¡ de 25.000 de euro atelierul (aici autorii proiectului au reu¿it performan¡a så piardå în calcule 100.000 de euro. Un mizilic). ¥n total 43,6 milioane pentru cele 57 de licee.

Andrei OSTROVEANU

Proiect “pilot” de iriga¡ii cu panouri fotovoltaice Dupå e¿ecul neincluderii iriga¡iilor în PNRR, ministrul Adrian Oros råmâne om politic ¿i ne spune cå lucrårile se pot efectua ¿i cu bani din bugetul na¡ional: “Solu¡iile noastre, prezentate în PNRR, sunt: materiale mai prietenoase cu mediul, digitalizarea gestionårii apei, care ar pleca pe canale doar în debitele strict necesare, acoperirea canalelor de iriga¡ii cu panouri fotovoltaice, dupå modelul din alte ¡åri, precum SUA. Lucråm la un proiect pilot, cu Facultatea de Energeticå ¿i cu mai mul¡i consultan¡i, ca så demonstråm viabilitatea acestei solu¡ii. Energia care s-ar ob¡ine ar fi verde ¿i ieftinå, fiindcå s-ar consuma aproape de locul de produc¡ie. Apa împinså în ¿apte trepte, folosindu-se pompe alimentate cu combustibili fosili, ar fi a¿a de scumpå, încât nu ar mai fi rentabilå pentru fermierii respectivi. Înså cu energie produså de panouri fotovoltaice ar fi posibilå ¿i irigarea zonelor considerate acum neviabile”.

ANSVSA a fåcut progrese, dar pesta råmâne ANSVSA anun¡å concluziile auditului european din perioada 23-27 noiembrie 2020, audit efectuat de DG SANTE în vederea evaluårii implementårii controlului sånåtå¡ii animale în rela¡ie cu pesta porcinå africanå. Comisia Europeanå a dorit så verifice punerea în aplicare a planurilor de eradicare a PPA. În concluzie, raportul european men¡ioneazå cå: “autoritå¡ile veterinare au înregistrat progrese semnificative din 2018, în special în domeniul înregistrårii unitå¡ilor, al calitå¡ii investiga¡iilor epidemiologice ¿i al urmåririi din unitå¡ile de focar. Cu toate acestea, lipsa continuå a oricårei aplicåri a constrângerilor privind dimensiunea exploata¡iei ¿i a cerin¡elor de biosecuritate în unitå¡ile necomerciale (gospodåre¿ti) men¡ine ridicat riscul de råspândire a bolii la porcii domestici”. Pe data de 3 iunie, erau active 184 de focare de pestå porcinå africanå. Erau afecta¡i 93.654 porci. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Oros recunoa[te> Ghinea a blocat iriga]iile, nu Comisia! Ministrul Adrian Oros a renun¡at, în cele din urmå, la solidaritatea guvernamentalå, admi¡ând cå proiectul reabilitårii infrastructurii principale de iriga¡ii prin PNRR nu a fost blocat de Comisia Europeanå, ci în ¡arå, de Cristian Ghinea, ministrul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene din partea USR Plus.

În

edi¡ia specialå a interviului Profitul Agricol Live, difuzatå pe paginile de Facebook ale MADR ¿i revistei, l-am confruntat pe ministrul Oros cu propriile afirma¡ii din conferin¡a de preså realizatå cu doar câteva zile în urmå, precum ¿i cu cele ale ministrului Ghinea, punându-le apoi în opozi¡ie cu punctul de vedere oficial transmis revistei de Comisia Europeanå. Amintim cå Bruxelles-ul a infirmat cå ar fi solicitat Bucure¿tiului eliminarea iriga¡iilor din PNRR, idee pe care au încercat så o acrediteze guvernan¡ii no¿tri. Aflarea adevårului despre responsabilitatea acestui e¿ec major este foarte importantå. Mul¡i au råmas cu impresia cå România nu este låsatå så-¿i dezvolte Agricultura, pentru cå interesul Europei ar fi så råmânem o ¡arå eminamente consumatoare. În realitate, totul se rezumå la o combina¡ie politicå tipic dâmbovi¡eanå, în care USR+ a încercat ¿i a fost låsat så tragå cât mai mult din fondurile din PNRR, în spe¡å din cele destinate Agriculturii, spre ministerele pe care le gestioneazå. În momentul când i-am comunicat

punctul de vedere oficial al Comisiei, Oros a admis cå nu a våzut niciun document ¿i nu a auzit nicio afirma¡ie din partea vreunui oficial european, prin care så se sus¡inå cå iriga¡iile nu pot fi realizate prin PNRR pentru cå nu ar fi “suficient de verzi”, adicå nu ar respecta cerin¡ele de mediu. La finalul interviului, Oros a admis cå iriga¡iile au fost blocate în ¡arå. “Nu la Ministerul Agriculturii”, a ¡inut så precizeze. Nu a negat când i s-a indicat vinovatul - Ministerul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene. Cu doar câteva zile în urmå, în conferin¡å de preså, Oros spusese a¿a: “Problema este, în primul rând, la Comisia Europeanå. Ce am aflat eu, ce a venit, oficial, de la Comisia Europeanå, este cå proiectul nu a fost considerat suficient de verde”. În interviu, înså, a admis cå, tot ce a aflat despre iriga¡iile care nu ar fi “suficient de verzi”, a aflat din gura colegului såu de Guvern, Cristian Ghinea. Acesta a avut exclusivitatea dialogului cu Comisia Europeanå pe oportunitatea proiectelor din PNRR. “Noi (reprezentan¡ii MADR) am avut doar întâlniri tehnice (cu membri ai Comisiei), în care am încercat så råspundem la toate întrebårile tehnice ce neau fost adresate. Niciodatå nu ni s-a spus cå proiectul nu ar fi suficient de verde. Am aflat acest lucru de la domnul Ghinea”. Så analizåm ¿i posibilitatea ca ministrul Ghinea så spunå adevårul. Adicå, în discu¡iile sale cu oficialii europeni så se fi exprimat îndoieli referitoare la oportunitatea proiectului iriga¡iilor. Dar, dacå ar fi fost a¿a, reprezentantul României ar fi trebuit så “se batå”

pentru proiect, asumând cå ¿tia despre ce era vorba în acesta ¿i cå, la nivel personal, era convins de utilitatea acestuia. Nu existå niciun document de pozi¡ie scris, solicitat de Ghinea Comisiei, pe acest subiect. Existå doar punctul de vedere exprimat la solicitarea Profitul Agricol, ¿i care e în contradic¡ie cu afirma¡iile lui Ghinea. Prin urmare, 2,5 miliarde de euro au fost rase din PNRR, strict pentru cå a¿a a vrut domnul Ghinea sau pentru cå a¿a i-ar fi cerut cineva de la Bruxelles, neoficial. Complet inacceptabil! Cumva surprinzåtor, ministrul Ghinea fuge de un dialog pe aceastå temå. L-am contactat pe toate canalele de comunicare disponibile, avem confirmarea consilierei sale cå a recep¡ionat coresponden¡a noastrå cu Comisia Europeanå, dar ministrul refuzå dialogul cu presa agricolå. În ce-l prive¿te, Oros råmâne optimist: “Neincluderea iriga¡iilor în PNRR este o nereu¿itå, nu un e¿ec major. Toate proiectele ministerelor, cuprinse în PNRR, erau utile, prioritare. Unele ministere au ¿ansa så-¿i finan¡eze proiectele de investi¡ii prin PNRR, dar dacå nu ar fi existat acest PNRR, ar fi avut oricum sumele necesare pentru respectivele investi¡ii, din bugetul na¡ional. Pe principiul vaselor comunicante, sumele respective vor ajunge la ministerele care nu au avut ¿ansa så-¿i finan¡eze proiectele prin PNRR. Am certitudinea cå, în anii urmåtori, bugetul MADR va cuprinde sume consistente, astfel încât så facem ceea ce ne-am propus, så finan¡åm punerea în practicå a strategiei de gestionare a apei în agriculturå”.

Robert VERESS Profitul Agricol 23/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Trezirea Asocia]iei Fermierilor, in memoriam Dupå ¿ocul resim¡it în urma decesului pre¿edintelui Adrian Rådulescu, urmat, la o såptåmânå distan¡å, de cel al directorului executiv, Adelina Popescu, Asocia¡ia Fermierilor încearcå så se restructureze, în memoria celor doi. Cum e normal, cel mai implicat este Milicå Rådulescu, fratele lui Adrian. Milicå Rådulescu este membru fondator al AFR ¿i vrea så dea un impuls organiza¡iei pentru care a consumat atâta energie fratele lui, ca så nu o lase se ducå de râpå. Dar, spune el, nici nu vrea så aibå mai departe un rol în organiza¡ie, deoarece î¿i asumå apartenen¡a de partid (PSD) ¿i nu e bine ca AFR så primeascå eticheta de asocia¡ie înregimentatå politic.

¥n schimb, se gânde¿te cå ar fi potrivitå aderarea la AFR a fiilor lui Adrian Rådulescu, pe care tatål lor îi ¡inuse departe de politicå, de¿i le cedase de mai mul¡i ani afacerile agricole. “Am primit telefoane de la fermieri, de la oameni care må ¿tiu pe mine, care îl ¿tiau pe Adrian, ¿i ar vrea så vinå alåturi de Asocia¡ia Fermierilor”, spune Milicå Rådulescu. Pentru buna derulare a întâlnirilor care vor trebui så aibå loc cât de curând (adunare generalå etc.) a fost desemnat Ion Cioroianu. Vom reveni cu detalii pe måsurå ce le vom cunoa¿te.

Andrei OSTROVEANU

Elve]ia ar putea interzice pesticidele sintetice Cetå¡enii elve¡ieni vor decide întrun referendum dacå ¡ara lor va deveni a doua din lume care interzice folosirea pesticidelor de sintezå. Sunt supuse la vot douå propuneri: excluderea de la subven¡ii a fermierilor care folosesc pesticide chimice ¿i interzicerea lor totalå, dupå o perioadå de tranzi¡ie de zece ani. Conform sistemului de democra¡ie directå din Elve¡ia, toate deciziile importante sunt luate în urma unui referendum, dacå existå 100.000 de semnåturi în favoarea propunerii. În acest caz, sus¡inåtorii spun cå pesticidele din apå au ajuns la un nivel alarmant ¿i substan¡ele chimice sunt nocive pentru plante, animale ¿i insecte. Profitul Agricol 23/2021

Fermierii elve¡ieni se apårå cu argumentul cå se supun deja celor mai stricte reguli din lume, iar profitul lor a scåzut constant în ultimii 20 de ani. Dacå propunerea va fi aprobatå la vot, ea ar putea avea o importan¡å globalå. Spre deosebire de Bhutan, prima ¡arå care a interzis pesticidele, Elve¡ia gåzduie¿te sediul Syngenta, cel mai mare producåtor din lume. Sondajele de opinie aratå cå referendumul ar putea e¿ua de aceastå datå, înså propuneri similare pot fi oricând supuse din nou la vot în viitor, conform legii elve¡iene.

Drago[ B|LDESCU

Oros încå nu ¿tie ce sumå så cearå la rectificare În luna august se va efectua o rectificare bugetarå de care se leagå ultima speran¡å a fermierilor care au avut culturi de primåvarå calamitate de secetå anul trecut. Doar pentru plata despågubirilor, MADR ar trebui så primeascå 200 de milioane de euro. Dar mai sunt ¿i alte prioritå¡i. De pildå, în urma neincluderii reabilitårii infrastructurii de iriga¡ii prin PNRR, Alian¡a pentru Agriculturå solicitå 700 de milioane de euro alocare din bugetul na¡ional, pentru 2021, pentru finan¡area lucrårilor. Înså, de¿i rectificarea se apropie, ministrul Adrian Oros încå nu ¿tie ce sumå va solicita. “Voi cere o sumå care så ne acopere nevoile ¿i så apucåm så o cheltuim anul acesta. Nu pot så vå dau un ordin de mårime. Vedem care sunt programele care au finan¡are, care e deficitul...”, a recunoscut ministrul. Nu putem obliga fermierii så se asocieze, dar îi putem determina så o facå Este un crez printre to¡i oamenii politici de la noi cå doar asocierea în cooperative este solu¡ia pentru viabilizarea fermelor mici ¿i medii. Nici ministrul Oros nu face excep¡ie. “Altå solu¡ie realistå nu existå! Nu putem ajuta altfel producåtorul mic så se consolideze în lan¡ul valoric. Doar prin asociere va ajunge la o anume ritmicitate a livrårii produc¡iei, la posibilitatea de a depozita. Nu putem obliga fermierii så se asocieze, dar îi putem determina så o facå, prin direc¡ionarea formelor de sprijin, prin punctaje, intensitate de sprijin mai mare”. La accesarea banilor europeni pentru investi¡ii în agriculturå, vor fi finan¡ate cu 20% suplimentar proiectele depuse de asocierile economice. Încå 10% în plus se vor acorda dacå asocierea e dintr-o zonå cu constrângeri naturale, precum zona montanå. 9

Pre¡ul cårnii de porc va cre¿te cu 25% În urmåtorii ani, pre¡ul cårnii de porc va cre¿te cu 25% în toatå Europa, crede Ilie Van, pre¿edintele Sec¡iei de Zootehnie din ASAS. “China va fi, între 2020 ¿i 2024-2025, o mare importatoare de carne de porc. China, care produce circa 50 de milioane de tone, ¿i-a redus produc¡ia pânå la circa 35 de milioane de tone din cauza pestei porcine africane. A¿adar, va importa 78 milioane de tone. Europa va fi, spune Ilie Van, principala furnizoare de carne de porc. Se estimeazå cå în Uniunea Europeanå pre¡urile la carnea de porc vor cre¿te cu circa 25%. Exportul de porc din Europa cåtre China a crescut, de la 2,6 milioane de tone în 2018 la 3,7 milioane în 2020, deci un milion în plus în 2020 ¿i va ajunge la 4 milioane de tone în 2025”. INS: Procesatorii au colectat mai pu¡in lapte Unitå¡ile procesatoare din România au colectat, în primele patru luni din 2021, o cantitate de 360.308 de tone de lapte de vacå, în scådere cu 1.026 tone fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut, relevå datele publicate de Institutul Na¡ional de Statisticå (INS). Scåderi ale produc¡iei au fost înregistrate la: unt (-227 tone) ¿i lapte acidulat - iaurt, iaurt de båut, lapte båtut ¿i alte produse lactate similare (-2.519 tone). Produc¡ia a crescut la lapte de consum (+4.273 tone), brânzeturi (+940 tone) ¿i smântânå de consum (+423 tone). Cantitatea de lapte brut importatå a scåzut cu 966 tone. Schema de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor, prelungitå pânå la finele anului În ¿edin¡a Guvernului din data de 9 iunie 2021 a fost aprobatå Hotårârea prin care se stabile¿te data pânå la care se aplicå prevederile HG nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor. Schema se prelunge¿te pânå la data de 31 decembrie 2021 ¿i are o valoare totalå maximå de 40 milioane de lei. 10

A fost pl\tit\ cotiza]ia la Copa-Cogeca Ministerul Agriculturii a reu¿it så-¿i achite cotiza¡ia la Copa-Cogeca. Plata, fåcutå în numele Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, a ajuns la organiza¡ia paneuropeanå a agricultorilor pe 8 mai. Ministrul a admis cå Alian¡a nu este o structurå constituitå juridic, dar a precizat cå este recunoscutå de CopaCogeca ¿i nu vede un impediment în finan¡area ei în aceastå formå. ¥nainte, Oros a cerut Ministerului de Finan¡e så avizeze plata, la fel ¿i Cur¡ii de Conturi. Întrebat cine din minister ¿i-a asumat, de data aceasta, plata cotiza¡iei (anul trecut plata a fost asumatå de secre-

tarul de stat George Scarlat, în prezent senator), Oros a zâmbit: “Cred cå eu mi-am asumat. De regulå, când vine ceva la mapå semnez, nu mai citesc”. Ministrul a mai dezvåluit cå se pregåte¿te o ordonan¡å de urgen¡å care så modifice legea referitoare la plata cotiza¡iilor la organiza¡iile profesionale paneuropene. În cazul adoptårii, va fi necesarå adoptarea unei hotårâri de guvern pentru plata fiecårei cotiza¡ii anuale, fapt ce ar complica ¿i mai mult lucrurile.

Robert VERESS

Un program care merge mai bine decât se a[teptau Numårul IMM-urilor înscrise în platforma programului Agro IMM Invest este de 3.000, acestea solicitând credite de 4,5 miliarde lei, a anun¡at ministrul Finan¡elor, Alexandru Nazare. Astfel, 28% din valoarea totalå a plafonului alocat pentru anul 2021 a fost consumat în primele 45 de zile de la opera¡ionalizarea subprogramului. Subprogramul Agro IMM Invest include ¿i o componentå nerambursabilå de maxim 10% din valoarea finan¡årii

garantate, cu condi¡ia încadrårii în plafonul de 120.000 de euro pentru fiecare întreprindere care î¿i desfå¿oarå activitatea în sectorul pescuitului, 100.000 euro pentru fiecare întreprindere care î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul produc¡iei primare de produse agricole, respectiv 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care î¿i desfå¿oarå activitatea în sectorul alimentar.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 23/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII 53 miliarde pentru PAC 53 miliarde Politicii Agricole Comune ¿i 972 de milioane euro Fondului european pentru pescuit ¿i afaceri maritime, pentru fermierii ¿i pescarii din Europa, pentru consolidarea rezilien¡ei sectorului agroalimentar ¿i a sectorului pescuitului ¿i pentru asigurarea anvergurii necesare a måsurilor de gestionare a crizelor. Fondul european agricol pentru dezvoltare ruralå (FEADR) ar putea primi încå 5,7 miliarde euro. Promovare în echipa Saaten-Union Cornelia Pistol a preluat, de la 1 iunie, postul de International Key Account Manager. Din aceastå func¡ie se va ocupa de strategia de dezvoltare a portofoliului Saaten-Union România, promovarea produselor cåtre clien¡ii externi, precum ¿i de cre¿terea vânzårilor pe segmentul interna¡ional. Activitatea o va desfå¿ura tot din România. Pozi¡ia anterioarå, de product manager pentru cereale påioase, leguminoase ¿i culturi verzi, va fi realocatå. Ionu¡ Bårbulescu va prelua responsabilitatea câmpului demonstrativ de la Drajna. Cum se roagå Oros de Nazare pe WhatsApp Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, dezvåluie cå îi scrie colegului såu de la Finan¡e, Alexandru Nazare, pe WhatsApp, o datå la douå zile. “Îi amintesc de avizele pe care trebuie så le dea prioritå¡ilor legislative. Îi spun a¿a: «Am de douå/trei/patru såptåmâni la dumneavoastrå proiectul, vå rog så-i da¡i drumul...»”. Oros nu a precizat ¿i cum råspunde Nazare, dar efectul se cam vede. Oros nu crede cå întârzierile ar fi cauzate de lipsa banilor în Trezorerie. “Dureazå pânå se citesc proiectele în vederea avizårii. Se fac observa¡ii, noi råspundem. Uneori ne supåråm, când constatåm cå sunt acelea¿i probleme ca ¿i anul trecut, ¿i atunci zicem cå probabil a citit altcineva de la Finan¡e proiectul”. 12

Program de formare în agricultur\ durabil\ În luna iunie vor începe cursurile programului GreenFields Academy, pe parcursul cåruia fermierii din România vor învå¡a practici ce sus¡in agricultura sustenabilå, regenerativå. Scopul programului este så contribuie la protejarea mediului prin conservarea resurselor ¿i a biodiversitå¡ii, ajutând fermierii så se adapteze la noile cerin¡e ale Pactului Verde European, dar mai ales men¡inerea nivelului de profitabilitate a afacerilor agricole. GreenFields Academy va include o grupå de 15-20 de fermieri selecta¡i din toate zonele României, care vor participa gratuit la cursuri de formare ¿i schimb de experien¡å. Programul dureazå 8 luni ¿i este realizat la ini¡iativa companiilor Syngenta, Microsoft, Horsch, Raiffeisen Bank, RWA Agro, Patrick Valmary Consult, cu sprijinul Asocia¡iei Producåtorilor de

Porumb din România, al Asocia¡iei AIDER (pentru Agriculturå Integratå Durabilå Economic Rentabilå) ¿i al USAMV Bucure¿ti. Curricula constå într-un mix de predare online ¿i reuniuni tehnice în câmp, realizat sub coordonarea lui Patrick Valmary. Participan¡ii vor învå¡a ¿i aplica practici de minimum-tillage, no-till, strip-till, vertical-till, tehnica de cultivare simplificatå, agriculturå conservativå ¿i agriculturå circularå, culturi verzi ¿i covoare vegetale, agro-împåduriri, sechestrarea carbonului în sol, metanizare, agriculturå digitalå ¿i agriculturå de precizie. Înscrierile au avut loc în perioada 24 mai - 9 iunie.

Cristina CIONGA director Afaceri Europene APPR

Alian]a cere o solu]ie de management al riscului Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV) a transmis Reprezentan¡ei Permanente pe lângå Uniunea Europeanå ¿i europarlamentarilor români o adreså în care ¿i-a manifestat aprecierea pentru progresul fåcut în cadrul negocierilor pentru PAC ¿i îndemnul de a se insista, în cadrul discu¡iilor, pe solu¡ii eficiente, livrate în timp util pentru fermierii europeni ¿i cooperativele acestora. Dezideratul Alian¡ei este ca eurodeputa¡ii români så sus¡inå amendamentele aduse defini¡iei instrumentelor

de gestionare a riscurilor, care ar trebui så fie suficient de flexibilå, astfel încât statele membre, pe baza evaluårii necesitå¡ilor ¿i a analizei SWOT, så poatå acorda sprijin fermierilor, permi¡ând configurarea ¿i contribu¡ia financiarå pentru orice sistem public, privat sau public-privat, în concordan¡å cu legisla¡ia na¡ionalå. Aceasta se referå la orice tip de instrumente de gestionare a riscurilor, inclusiv scheme de (re)asigurare ¿i fonduri mutuale, care ar trebui så fie permise ¿i suficient de flexibile pentru a se potrivi realitå¡ii din fiecare ¡arå. Profitul Agricol 23/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 285 dolari/tonå (1.140 lei), fa¡å de 279 dolari/tonå (1.116 lei), cât a deschis licita¡iile în 21 mai.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 63.970 tone, Coreea de Sud 57.170 tone, Burma 37.770 tone, Malaezia 27.170 tone, Brazilia 16.970 tone.

FOB Constan¡a 215 euro/t (+ 4) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.05 - 4.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. ¥n såptåmâna 31.05 4.06.2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

31.05 247 249 250

01.06 249 250 251

02.06 03.06 04.06 250 251 253 251 252 254 253 255 257 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iulie Aug Dec

31.05 227 229 233

01.06 229 231 235

02.06 230 233 237

03.06 231 235 239

04.06 234 237 241

România FOB Constan¡a 203 euro/t (+ 2) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.05 - 4.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 4 iunie 2021, a fost de

Iulie Sept Dec

31.05 261 231 227

01.06 263 233 229

31.05 Bordeaux 239 Pallice 241 Rhin FOB 253 Bordeaux FOB 247 Pontivy 245

$/t

02.06 03.06 04.06 265 267 269 235 237 239 230 231 233

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 31.05 Rouen 210 Dunquerque 210 Pallice 205 Creil FOB 201 Moselle FOB 203 Rouen FOB 261

01.06 02.06 211 213 211 213 207 209 203 204 204 205 263 265

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 31.05 Iulie 257 August 261 Sept 265

01.06 259 263 267

02.06 261 265 269

euro/t

01.06 02.06 03.06 04.06 241 243 245 247 243 244 245 247 255 257 259 260 249 250 251 253 247 249 250 251

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2021 este de 201 dolari/t (804 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie, a fost de 197 dolari/t (788 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 285 $/t

03.06 263 267 271

04.06 217 217 211 207 209 269 $/t 04.06 265 269 273

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie 2021, este de 199 dolari/tonå (796 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 6 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie August

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 31 mai.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 217 euro/tonå (1.063 lei).

euro/t 03.06 215 215 210 205 207 267

299 dolari/tonå (1.196 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 265 dolari/tonå (1.060 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

31 mai.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 4 iunie 2021, a fost de 247 euro/t (1.210 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 260 euro/tonå (1.274 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 259 dolari/tonå (1.028 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 31 mai 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 299 $/t

$/t

31.05 01.06 02.06 03.06 04.06 247 249 253 257 259 245 247 249 251 255

Profitul Agricol 23/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 31 mai - 4 iunie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 591 dolari/tonå (2.364 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 31 mai. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

31.05 571 557 533

01.06 573 559 535

$/t 02.06 577 561 537

03.06 579 563 539

04.06 581 565 541

Orz România FOB Constan¡a 203 euro/t (+ 4) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.05 - 4.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

31.05 209 205 207 207

01.06 210 204 209 209

02.06 211 205 210 210

03.06 212 207 211 211

04.06 213 209 213 213

231 235

234 235 237 239 237 239 240 241

Sorg

PREºURI

31.05 - 4.06.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 31 mai - 4 iunie 2021, a fost de 210 dolari/tonå (840 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 31 mai. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 107.770 tone, Japonia 37.770 tone, Columbia cu 15.770 tone, Taiwan 19.770 tone, Indonezia 17.770 tone.

$/t 591 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 545 dolari/tonå (2.180 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 437 dolari/tonå (1.748 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

31.05 1.557 1.477 1.457

01.06 1.563 1.483 1.461

02.06 1.569 1.485 1.463

03.06 1.571 1.497 1.465

$/t 04.06 1.573 1.499 1.467

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 241 euro/tonå (1.181 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în iulie 2021, pre¡ul orzului furajer este 229 dolari/t (916 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 207.770 tone ¿i Taiwan 21.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

31.05 01.06 02.06 03.06 04.06 Iulie 203 205 207 209 210 August 205 207 209 210 211

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iulie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

31.05 01.06 02.06 03.06 04.06 429 431 433 435 437 427 433 435 437 439

Iulie Sept,

Floarea-soarelui

chidere, pe 4 iunie, a fost de 547 dolari/tonå (2.188 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 551 euro/tonå (2.700 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 31 mai 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2021, este de 679 dolari/tonå (2.716 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

31.05 01.06 02.06 03.06 04.06 537 541 543 545 547

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 543 euro/tonå (2.661 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 31 mai. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

31.05 Rouen 545 Dunquerque 547 Moselle 541

04.06 545 547 543

01.06 547 549 543

02.06 549 550 545

03.06 550 552 547

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iulie 2021, a fost de 679 dolari/t (2.716 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

31.05 01.06 02.06 03.06 04.06 Dieppe 543 545 547 549 551

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei), fårå nici o modificare. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 547 euro/tonå (2.680 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Iulie Aug Sept

31.05 717 619 617

01.06 733 625 623

02.06 735 627 625

03.06 737 629 627

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

Profitul Agricol 23/2021

299 dolari/t

$/t

31.05 01.06 02.06 03.06 04.06 539 541 543 544 545 535 537 539 540 541

591 dolari/t

210 dolari/t

$/t 04.06 747 632 629

+7 15

Pre]uri [i pie]e

794 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 10 iunie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Pentru cå anul de pia¡å se încheie la 30 iunie, prognozele de mai jos despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu vor fi pentru anul de pia¡å 2021/22. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 224 milioane hectare, mai mare cu 2 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (29,3 milioane ha, din care 17 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,3 cu grâu de primåvarå), UE (24), China (23) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), UE (6 tone/ha), China (5), Mexic (5,4), Serbia (5), Uzbekistan (4,3), Ucraina (4), Canada (3,5), India (3,4), SUA (3,4), Belarus (3,2), Pakistan (3) ¿i Rusia (3).

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 794 milioane tone, mai mare cu 19 milioane tone fa¡å de 2020/21. 2020/21), Australia (27, mai pu¡in cu 6 mil. tone), Pakistan (26), Argentina (20, în cre¿tere cu 3 mil. tone), Turcia (17), Iran (15) ¿i Kazahstan (14), Marea Britanie (14). Marii consumatori sunt China (148 mil. tone), UE (107,5 mil. tone), India (105 mil. tone), Rusia (43 mil. tone), SUA (33 mil. tone), Pakistan (26 mil. tone), Turcia (21 mil. tone), Iran (18).

ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (40 mil. tone), UE (33 mil. tone), SUA (25 mil. tone), Canada (23,5 mil.), Australia (21 mil.), Ucraina (20,5 mil.), Argentina (13 mil.), Kazahstan (8 mil. tone) ¿i Turcia (6,5). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13,2 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), China (10 mil. tone), Turcia (10 mil. tone), Algeria (8 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), UE (6 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), Maroc (5 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 297 milioane tone.

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 8 iunie 2020 - 8 iunie 2021

ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (137,5 milioane tone, cu aprox. 12 mil. tone mai mult decât în 2020/21), China (136 milioane tone), India (108 mil. tone), Rusia (86 mil. tone), SUA (52, mai mult cu 2 mil. tone), Canada (32 milioane tone, cu 3 mil. tone mai pu¡in), Ucraina (29 milioane tone, cu 4 milioane mai mult decât în Estimårile pe luna iunie privind produc¡ia mondialå de grâu anun¡å cre¿teri-record. Sunt estimate produc¡ii mai mari în Uniunea Europeanå, Rusia, Ucraina ¿i SUA. Consumul este revizuit în cre¿tere, în principal datoritå aprovizionårii suplimentare cu ¿roturi în Uniunea Europeanå ¿i Rusia. 16

Importurile au fost mai dinamice în Turcia, Brazilia ¿i Bangladesh. Exporturile sunt mai mari în Ucraina ¿i India. ¥n luna mai, pre¡ul grâului din UE a scåzut de la 304 dolari/tonå la 291 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a scåzut de la 276 dolari/tonå la 266 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul a scåzut de la 323 dolari/tonå la 291 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 322 dolari/tonå de la 339 dolari/tonå, iar grâul din Australia a scåzut de la 298 dolari/tonå la 294 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna mai a scåzut la 275 dolari/tonå, de la 288 dolari/tonå. Profitul Agricol 23/2021

Pre]uri [i pie]e

1.190 milioane tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 199 milioane hectare, mai mare cu 2 milioane ha fa¡å de cea din sezonul 2020/21.

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,190 milioane tone, cu 65 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2020/21.

ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha, mai mult cu 1 mil. de ha), SUA (34 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,5), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Nigeria (6), Ucraina (5,5), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,7).

2020/21), China (268 milioane tone, mai mult cu 7 milioane tone), Brazilia (118 milioane tone, mai mult cu 19,5 mil. tone), UE (68 milioane tone, cu 3 milioane tone mai pu¡in fa¡å de 2020/21), Argentina (51), Ucraina (37,5 milioane tone, mai mult cu 7 mil. tone ca anul trecut), India (29,5 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15 mil. t) ¿i Canada (13 mil. t), Nigeria (11).

ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (381 milioane tone, mai mult cu 20,5 mil. tone fa¡å de A¿a cum aratå estimårile anali¿tilor de la USDA pentru luna iunie, produc¡ia mondialå de porumb va înregistra o scådere u¿oarå, din cauza recoltelor scåzute din Brazilia. Recoltarea este în curs de desfå¿urare atât în Argentina (porumbul târziu), cât ¿i în Brazilia (a doua recoltå). Fa¡å de raportul precedent, ofertele pentru export au scåzut, cu excep¡ia Ucrainei. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta

fermei a fost de 4,35 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna aprilie, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu 26 dolari/tonå, la 307 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a scåzut cu 29 dolari/tonå, la 261 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au scåzut cu 41 dolari/tonå, la 393 dolari/tonå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 3 dolari/tonå, la 298 dolari/tonå.

ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (313 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (78 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29,4), Egipt (17), Vietnam (17), Japonia (16), Canada (14,5), Argentina (14,5), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 62 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 40 milioane, Argentina (38 mil. tone), Ucraina (30 mil. tone), UE (4,3 milioane tone), Fed. Ruså (4 milioane tone) ¿i Serbia (3,5 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16), UE (16 milioane tone), Vietnam (13 mil. tone), Coreea de Sud (12 mil. tone), Egipt (10,4 mil. tone) ¿i Iran (8 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 289 milioane tone, cu 9 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21.

pagini structurate de Marilena RÅDUCU

Profitul Agricol 23/2021

ASOCIA}II

PROFESIONALE O lume f\r\ glifosat este o lume mai s\rac\ în solu]ii AIPROM - Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România - î¿i exprimå îngrijorarea cu privire la rezultatul ¿i consecin¡ele votului din 8 iunie, din plenul Parlamentului European, privind raportul "Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030". Unul dintre amendamentele care va afecta direct agricultura este AM. 806, care se opune reautorizårii glifosatului dupå 31 decembrie 2022. Cu argumentul cå industria de protec¡ia plantelor face eforturi så ofere alternative eficiente ¿i sigure pentru produsele care sunt interzise sau restric¡ionate, AIPROM subliniazå cå nicio companie nu poate scoate produse noi în ritmul alert în care sunt interzise cele absolut necesare. Sigur cå industria de protec¡ia plantelor ¿tie de îngrijorarea publicului larg cu privire la utilizarea glifosatului, înså ar vrea ca acesta så mai asculte ¿i argumentele ¿tiin¡ifice, ale exper¡ilor, nu doar pe cele ale ecologi¿tilor. De aceea, spune AIPROM, europarlamentarii au luat o decizie politicå la fel ca în multe alte situa¡ii similare, sub presiunea emo¡iilor generate de publicul influen¡at de o anumitå parte a spectrului societå¡ii civile. “Suntem îngrijora¡i cu privire la faptul cå aceste decizii politice, care sunt luate fårå a avea o bazå ¿tiin¡ificå solidå pun în pericol siguran¡a ¿i securitatea alimentarå a Europei ¿i vor conduce la importuri masive de produse alimentare din ¡åri care nu apar¡in spa¡iul comunitar ¿i care nu vor fi obligate så resProfitul Agricol 23/2021

pecte acelea¿i reguli precum producåtorii din interiorul Uniunii Europene, generând astfel o concuren¡å neloialå ¿i periclitând profitabilitatea ¿i productivitatea fermierilor”, se aratå în comunicatul oficial.

În România, glifosatul este utilizat mai ales între culturi, fiind ¿i o solu¡ie care permite aplicarea principiilor agriculturii conservative, recomandate ¿i promovate intens de cåtre Comisia Europeanå.

Accesul la substan¡e active ¿i produse de protec¡ia plantelor este esen¡ial pentru a gestiona corespunzåtor condi¡iile specifice agriculturii din ¡ara noastrå. Fermierul vrea så producå, înså nu poate face acest lucru dacå apar limitåri ¿i restric¡ii nejustificate sau reevaluåri ale unor reglementåri deja validate de forurile ¿tiin¡ifice. Lipsa de predictibilitate afecteazå major deciziile din produc¡ia agricolå ¿i are efecte la fel de grave ca ¿i schimbårile nea¿teptate ale vremii. Nu existå nici o diferen¡å între o secetå prelungitå ¿i eliminarea bruscå de pe pia¡å a unei clase de produse care limita sub pragul de dåunare periculos o popula¡ie de dåunåtori endemici în ¡ara noastrå.

Interzicerea utilizårii glifosatului în absen¡a unor alternative viabile ¿i eficiente economic, îi va împinge pe fermieri så aplice mai multe tratamente cu produse complementare ¿i în cantitå¡i mai mari fårå så ob¡inå aceea¿i eficacitate ¿i cu un impact negativ mai mare asupra mediului. Aceste produse de protec¡ia plantelor sunt medicamentele plantelor. A¿a cum omul are nevoie de medici ¿i medicamente, tot a¿a ¿i plantele au nevoie de tratamente cu produse de protec¡ia plantelor pentru a limita consecin¡ele negative ale bolilor, dåunåtorilor ¿i buruienilor.

Arin DORNEANU 19

Restric]ionarea glifosatului gole[te buzunarele fermierilor Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a fåcut un apel la ra¡iune, în speran¡a ca Parlamentul European så respingå pânå la urmå amendamentul care se opune reautorizårii glifosatului dupå 31 decembrie 2022. Nu a avut succes. Restric¡ionarea glifosatului la nivel european a fost ini¡iatå de Austria, ¿i foarte probabil va provoca agriculturii române¿ti pagube greu de cuantificat. Nevoile de combatere a buruienilor problemå vor obliga fermierii så utilizeze erbicide specifice, mai costisitoare ¿i cu alte remanen¡e, majoritatea notabile, spun cei 4 pre¿edin¡i ai Alian¡ei. Acestea vor afecta semnificativ atât costurile de produc¡ie, cât ¿i calitatea materiilor prime alimentare ¿i furajere, prin cre¿terea con¡inutului de reziduuri fitofarmaceutice. Acum, Alian¡a î¿i exprimå tare dezamågirea fa¡å de europarlamentarii PSD, PPU, Pro România ¿i USR-Plus, deoarece au votat pentru interzicerea glifosatului. “Presupusa precau¡ie invocatå de Austria se referå la posibilul efect cancerigen al glifosatului care, în ultimii 20 de ani, nu a putut fi dovedit ¿tiin¡ific de nici un for/institu¡ie de specialitate abilitatå. Peste 160 ¡åri au aprobat utilizarea 20

produselor ce con¡in glifosat, atât pentru utilizare agricolå, dar ¿i pentru utilizåri industriale (între¡inerea cåilor de

Cum au votat europarlamentarii români • 14 voturi PENTRU men¡inerea glifosatului - 10 PNL, 2 PMP ¿i 2 UDMR; • 14 voturi ÎMPOTRIVA - 6 PSD, 2 PRO ROMÂNIA ¿i 6 USR-PLUS; • 2 ab¡ineri - 1 PSD ¿i 1 PPU; comunica¡ii terestre ¿i acvatice, distrugerea vegeta¡iei invazive/indezirabile din spa¡iile verzi urbane, aeroporturi, infrastructuri sportive ¿i de loisir etc.)”. Mai multe institu¡ii europene ¿i mondiale (ECHA, EFSA, JMPR - Grupul reunit al OMS ¿i FAO privind reziduurile de pesticide) au conchis cå substan¡a activå (N-fosfonometilglicina) “este pu¡in probabil så prezinte riscuri cancerigene asupra oamenilor din perspectiva expunerii prin alimenta¡ie”. În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile interzicerii acestei substan¡e. ¥n România glifosatul este unul dintre erbicidele cheie (datå fiind caracteristica sa de erbicid cu ac¡iune totalå,

biodegradabil ¿i fårå remanen¡å), în elaborarea strategiilor de reducere a buruienilor-problemå: Shorgum halepense, Cirsium arvense, Xanthium strumerium, Aristolochia clematitis, Solanum niigrum, Abutilon theophrastii, Matricaria inodora, Cynodon dactylon etc. El este utilizat în principal între culturi, fiind nu doar o solu¡ie sigurå ¿i ieftinå, ci singura solu¡ie care face posibilå aplicarea tehnologiilor de agriculturå conservativå pe care le recomandå ¿i promoveazå Comisia UE în meniul de sustenabilitate, pentru a reduce amprenta asupra mediului (eroziunea, compactarea, emisiile de CO2 etc.), timpul de lucru ¿i a cre¿te performan¡å economicå. Interzicerea acestui produs ¿i lipsa alternativelor presupune ca fermierii så aplice, în loc de un tratament, douå-trei tratamente cu produse complementare, prin care så se ob¡inå rezultate mai pu¡in eficiente, mult mai costisitoare, inclusiv în vegeta¡ie, când zboarå polenizatorii, care cu siguran¡å vor avea un impact negativ mai mare asupra mediului, costurilor de produc¡ie ¿i produselor agro-alimentare, care vor fi suportate de to¡i consumatorii.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 23/2021

CULTURI

VEGETALE

Ziua Grâului B\r\gan, s\rb\toarea reîntâlnirii în câmp O frumoaså coinciden¡å: prima edi¡ia a Zilei Grâului în Bårågan a fost ¿i primul eveniment de amploare pentru fermierii din sudul ¡årii dupå mai bine de un an de restric¡ii. S-a observat neråbdarea fermierilor ¿i a reprezentan¡ilor companiilor de a se reîntâlni. Companiile au venit cu echipe numeroase la eveniment, iar stângerea de mânå a fost salutul obi¿nuit. Experien¡a de organizator al APPR ¿i-a spus cuvântul. ACCPT Ialomi¡a a fost co-organizator, iar Adama a fost partener principal al evenimentului.

uprafa¡a alocatå a fost de aproape 30 ha. Loturile de grâu au avut câte 8 metri lå¡ime. Au fost 9 companii, care au adus în total 42 de soiuri. Mai toate aratå bine, cåci 2021 este un an bun pentru grâu. Produc¡iile vor mari ¿i foarte mari peste tot, dacå nu vor apårea evenimente neprevåzute la recoltat, a remarcat Costin Drago¿ Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a ¿i gazda evenimentului. 22

Dupå recoltare, dacå vor accepta companiile participante, produc¡iile vor fi fåcute publice. Membrii APPR vor avea acces oricum la rezultate, prin raportul confiden¡ial. Tehnologia, catalogatå drept medieînaltå, a fost stabilitå împreunå cu partenerii evenimentului. “Am avut ceva emo¡ii în primåvarå pentru cå a fost o primåvarå mai rece, dar se pare cå a fost propice pentru grâu. A fost un an cu mai pu¡ine prob-

leme decât de obicei. Presiunea de boli din primåvarå a fost mai micå. Cred cå acesta este ¿i motivul pentru care chiar ¿i în momentul acesta mai toate soiurile au câte douå-trei frunze verzi”, spune pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a. “Trebuie så cre¿tem tehnic ¿i så repetåm genul acesta de eveniment cât mai des posibil”. Alina Cre¡u, director executiv APPR, considerå Ziua Grâului “un succes real, la care fermierii au råspuns într-un numår foarte mare, iar companiile partenere ¿i mass-media au fost alåturi de APPR”. Ca de fiecare datå. Primele estimåri aråtau cå au participat 350-450 de persoane, peste a¿teptåri. “Ini¡ial ne-am a¿teptat la aproximativ 150-200 de persoane, ca urmare a conProfitul Agricol 23/2021

CULTURI VEGETALE

di¡iilor impuse de situa¡ia sanitarå. Am reu¿it, APPR, ACCPT Ialomi¡a ¿i partenerul principal Adama så organizåm un eveniment în condi¡ii de siguran¡å pentru to¡i cei care au dorit så participe”, a precizat Cre¡u. Pentru aproape to¡i. Fa¡å de altå datå, acum APPR nu a dorit så invite ¿i oameni politici, cu care considerå cå nu pot avea un dialog sau nu mai au în-

credere în ei. “Evenimentul este important pentru APPR ¿i pentru fermieri. Încercåm så în¡elegem de ce nu a fost pânå acum o zi a grâului în Bårågan. Credem cå va deveni o referin¡å alåturi de Ziua Porumbului”, a mai adåugat directoarea Asocia¡iei.

Tehnologie aplicatå

Langis T0 - Trinity SC (erbicid) + Lamdex Extra (insecticid) - 4 noiembrie 2020 T1 - Concordia 306 SE (erbicid) + Leander 750 EC (fungicid) + Kantik 450 EC (fungicid) - 1 aprilie 2021 T2 - Zakeo Xtra (fungicid) + Ormet (regulator) + Lamdex Extra (insecticid) - 10 mai 2021 T3 - Seguris Era (fungicid) + Mavrik 2F

Semånat: 20-21 octombrie 2020 cu Poettinger Terasem, 400 b.g./mp. Fertilizare: 150 kg/ha MAP (11-520), localizat În vegeta¡ie: Fertiactyl Trium (2l/ha) - 12 noiembrie 250 kg/ha azotat de amoniu - 2 martie 2020 150 kg/ha azotat de amoniu - 9 aprilie 2021 InFolen (30 l/ha) - 10 mai 2021 Tratamente: Tratament såmân¡å -

Se pregåte¿te edi¡ia a II-a

Pentru edi¡ia a doua sunt deja foarte multe cereri din partea reprezentan¡ilor companiilor producåtoare de utilaje agricole, solu¡ii de fertilizare, de semin¡e, care vor så participe. Alina Cre¡u considerå cå edi¡ia a doua, pentru care deja încep pregåtirile, va fi mult mai interesantå decât prima. “Ini¡ial am pornit de la ideea de «a plimba» evenimentul prin tot jude¡ul. Vom vedea dacå membrii no¿tri sunt entuzia¿ti så-l preia. Pânå una-alta, avem un plan de rezervå så-l ¡inem întro fermå vecinå, tot în Mårcule¿ti”, spune Telehuz. “Ne bucuråm så fim împreunå dupå o perioadå îndelungatå, entuziasmul se simte”.

Adrian MIHAI

La ziua grâului au fost realizate [i test\ri ale sem\n\torilor de precizie. A[a se face c\ în câmpul de la M\rcule[ti, în fa]a unora dintre loturile demonstrative de grâu, au fost amplasate [ase modele care pot sem\na direct atât în teren nepreg\tit (no tillage), cât [i în sol pu]in preg\tit (minimum tillage)> Horsch Focus TD, Horsch Pronto DC, Mzuri Pro Til 3T Select, Pottinger Terrasem R4 Fertilizer, Sky Easydrill PRO [i Väderstad Rapid. Profitul Agricol 23/2021

Ziua por]ilor deschise Saaten-Union [i Rapool Ring Cele douå companii au renun¡at anul acesta la prezentarea tradi¡ionalå, cu grupuri mari de fermieri, din cauza pandemiei. Au organizat, în schimb, Ziua por¡ilor deschise, pe 7 ¿i 8 iunie, la Drajna. Reprezentan¡ii companiilor i-au ghidat, în grupuri restrânse, în loturile demonstrative, pe fermierii interesa¡i. În prim-plan au fost culturile de rapi¡å, orz, orzoaicå de toamnå, grâu, triticale, dar au fost binevenite ¿i întrebåri despre alte specii. În câmp se aflå ¿i varietå¡i care nu sunt încå disponibile pentru vânzare.

“

Noi comercializåm hibrizi sau soiuri care au fost testate în câmpul nostru minimum trei ani”, a precizat Mihai Miri¡escu, director general al Saaten-Union ¿i Rapool. Tehnologia aleaså a fost minimå spre medie, în a¿a fel încât orice fermier så poatå så o aplice. Scopul a fost de a scoate în eviden¡å genetica ¿i nu efectul tehnologic. 24

“Nu ve¡i gåsi tratamente în plus fa¡å de minimul care ne-ar trebui pentru a stopa atacul de dåunåtori ¿i boli”, a întårit Miri¡escu. În felul acesta, fermierul poate så compare varietå¡ile ¿i så decidå care meritå så fie încercate. Managerul îi îndeamnå pe fermieri så-¿i diversifice genetica utilizatå în fermå. La o suprafa¡å mai mare de 30 ha la rapi¡å este bine så se orienteze cåtre doi hibrizi. Pentru mai mult de 50 ha de grâu ar trebui så se orienteze spre douå soiuri. Fermierul î¿i securizeazå astfel produc¡ia. Efectul condi¡iilor climatice, al bolilor sau dåunåtorilor diferå de la o varietate la alta. La rapi¡å ¿i la orz, la ie¿irea din iarnå, unele soiuri pornesc mai devreme în vegeta¡ie ¿i pot fi afectate de gerurile târzii. La recoltare, dacå are soiuri din timpurietå¡i diferite, fermierul va putea så recolteze pe o perioadå mai lungå de timp ¿i nu va avea varietå¡i în supra-coacere. În felul acesta se reduc pierderile. Dupå numeroase teståri efectuate, echipa Saaten a ajuns la concluzia cå pentru România la cereale påioase densitatea recomandatå este de 360 b.g./mp. “Soiurile noastre au o putere mare de înfrå¡ire. Produc¡ia cea mai bunå se ob¡ine la aceastå densitate,

ceea ce înseamnå cå asiguråm 160170 de kg/ha de såmân¡å. Fra¡ii ajung la nivelul fratelui principal”, spune Miri¡escu. Densitatea este importantå atât din punctul de vedere al optimizårii produc¡iei, cât ¿i al reducerii cheltuielilor. 2021 a fost un an de excep¡ie pentru produc¡ie. Perspectivele sunt foarte bune. În unele ferme au fost înså ¿i probleme, de multe ori generate de utilizarea semin¡ei din påtul. Aceasta a adus boli, dåunåtori ¿i buruieni de carantinå. Mihai Miri¡escu atrage înså aten¡ia asupra rota¡iei culturilor, geneticii, aplicårii tratamentelor la momentul potrivit. În câmpul demonstrativ rota¡ia culturilor este de ¿ase ani. Din acest motiv, nu a existat un atac puternic de dåunåtori. Cultura premergåtoare a fost mazårea, motiv pentru care nu a fost administrat mult azot. “Fermierul anului 2025 trebuie så se gândeascå la conservarea solului, a apei, la un asolament corespunzåtor ¿i o agriculturå durabilå. Schimbårile climatice vor fi din ce în ce mai frecvente, mai bru¿te. Noi trebuie så fim pregåti¡i, dar este nevoie ca ¿i tehnologia fermierului så se adapteze”, a mai precizat Miri¡escu.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 23/2021

CULTURI VEGETALE

Explica]ii din secolul trecut pentru Codurile actuale dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Codul de Bune Practici Agricole (CBPA) ar trebui så fie un instrument esen¡ial în informarea fermierilor despre modurile în care se poate ob¡ine un profit rezonabil, reducând semnificativ poluarea determinatå de utilizarea gre¿itå a unor practici agricole. Când înså li se cere fermierilor så accepte modificåri importante ale tehnologiilor folosite de ei pânå acum, fårå a li se da explica¡ii, se creeazå o stare de nemul¡umire ¿i de neîncredere în obliga¡iile ce le revin. Så luåm un exemplu: Codul de Bune Practici este un nume inspirat. Are ca obiectiv protejarea unor efecte asupra mediului u¿or de cuantificat (cantitatea de nitra¡i în apå), prin aplicarea unor constrângeri asupra cauzelor (reducerea dozei). Agrochimi¿tii români ai secolului trecut erau înså interesa¡i de cunoa¿terea profundå a cauzelor agrochimice care ar fi putut avea efecte nedorite asupra mediului. Tratatul “Fertilitatea ¿i fertilizarea solurilor (Compendiu de agrochimie)”, coordonat de Zenoviu Borlan, figurå emblematicå, alåturi de Cristian Hera, a agrochimiei române¿ti, se dovede¿te a fi un Cod mai util decât culegerea de informa¡ii (CBPA nu are bibliografie), care are acest nume. Poluarea apelor freatice ¿i de suprafa¡å cu nitra¡i proveni¡i din surse agricole are loc când se pierde azotul din sol. Iatå la ce concluzii am ajuns råsfoind capitolul 3 “Azotul organic ¿i compu¿ii minerali ai azotului din sol”. În subcapitolul 3.5. al compendiului 26

sunt informa¡ii despre azotul aportat în sol care se pierde definitiv din stratul arat. Pentru CBPA prezintå importan¡å numai de acea parte din azot care ajunge în apa freaticå, prin levigare la adâncimi mai mari de 1 metru, pe terenuri plane ¿i din soluri permeabile pentru apå. Cu uimire, aflåm din Compendiu: 1. Pierderile de azot nitric prin levigare sunt în condi¡iile ¡årii noastre apropiate cantitativ de valoarea aporturilor de azot cu precipita¡iile, adicå 612 kg N/ha. Aceastå cantitate de N poate compensa pierderile de azot prin levigare ¿i denitrificare. 2. În condi¡iile din România, nitra¡ii pot ajunge la adâncimi mai mari de 1 m când pe un sol saturat cu apå (peste 200 mm din ploi) cad în perioada de toamnå - iarnå minimum 200 mm pe soluri nisipoase, 300 mm pe solurile lutoase ¿i 400 mm pe solurile argiloase. Deci, dacå plouå mai mult de 400 mm din septembrie în martie, pot ajunge 10 kg N/ha în pânza freaticå. 3. Pentru a evita pierderile de azot din nitra¡i ¿i uree prin spålare de pe suprafa¡a solului înghe¡at, acoperit cu zåpadå, nu se recomandå fertilizarea

cu respectivele forme de azot pe terenurile în pantå.

CBPA: “Pierderile de azot sub formå de nitra¡i, cu scurgerile de suprafa¡å ¿i cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuzå a mediului acvatic, provenit din activitå¡i agricole!”

Concluziile mele Pericolul de levigare a nitra¡ilor când se aplicå iarna pe zåpadå ¿i sol înghe¡at existå numai pe terenurile în pantå. Pe solurile plane, pericolul este mic, chiar dacå acum sunt valabile alte valori ale cantitå¡ii de azot levigate. Dar exprimårile din Cod de genul “Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în func¡ie de numero¿i factori care controleazå nivelul de nitra¡i prezen¡i în sol ¿i intensitatea fenomenelor de scurgere ¿i levigare” nu încurajeazå fermierii så respecte Codul de Bune Practici Agricole. Profitul Agricol 23/2021

CULTURI VEGETALE

Alcedo “vinde” agricultura conservativ\ Agricultura conservativå, între mit ¿i realitate este numele sub care Alcedo a organizat o serie de opt întâlniri în câmp. Punctul de plecare al discu¡iei a fost experien¡a a doi fermieri, membri ai echipei de vânzåri Alcedo: Ionel Gheorghe ¿i Gabriel Simon. Participan¡ii au primit chiar un “suport de curs” tipårit, în care sunt prezentate în detaliu tehnologiile aplicate de ace¿tia, înso¡ite de fotografii de exemplificare. Ionel Gheorghe (foto) este director zonal al Alcedo, pentru care lucreazå din 2004, an în care a fondat ¿i propria fermå, Agro Fondinvest. Anterior, ca director, a crescut o altå fermå de la 34 ha la 1.400 ha. “Am început agricultura conservativå în urmå cu ¿ase ani, for¡a¡i de împrejuråri”, explicå acesta. Avea ¿apte mecanizatori. Era înså nemul¡umit de seriozitatea lor. Acum mai lucreazå 600 de ha cu doar doi oameni. “Este o bucurie så faci douå treceri în loc de cinci pe teren ¿i så ob¡ii acelea¿i rezultate, så consumi pânå în 30 l/ha de motorinå, în loc de 70-80 l/ha, cu acelea¿i rezultate. Timpul de lucru s-a redus ¿i el. A¿a s-a ajuns så ne ¿i plictisim. Costurile au fost reduse la jumåtate”, remarcå fermierul. Ionel Gheorghe crede cå este important ca fermierii så

facå primul pas, så gåseascå modalitå¡i de a semåna direct, fårå aråturå. Patrick Valmary, co-fondator al asocia¡iei AIDER, de promovare a agriculturii conservative, estimeazå cå 90% din ferme au deja dotarea tehnicå necesarå primilor pa¿i spre acest sistem de agriculturå. Fertilizarea localizatå este o altå componentå importantå a agriculturii conservative, iar covoarele vegetale reprezintå cea mai dificilå provocare a acesteia. “În primul rând, trebuie så nu faci un covor care så facå råu culturii principale. Trebuie ¿tiin¡å, trebuie apelat la speciali¿ti”, remarcå fermierul.

Adrian MIHAI

Solu]ii pentru controlul ambroziei Cea mai råspânditå dintre speciile apar¡inând genului Ambrozia o reprezintå specia Ambrosia artemisiifolia, cunoscutå sub denumirea popularå iarba de paraginå, iarba pârloagelor sau floarea pustei. O singurå plantå poate elibera în atmosferå câteva miliarde de grâunciori de polen ¿i pânå la 30.000 de semin¡e, în perioada iulie-octombrie. Persoanele sensibile pot fi afectate chiar ¿i la 1-2 grâunciori de polen/m3 de aer. Semin¡ele î¿i påstreazå germina¡ia pânå la 40 de ani. Ambrozia determinå rinita alergicå denumitå “febra fânului”. Popula¡ia activå este afectatå în procent de cca. 5,5% de alergia la ambrozie, indicând o morbiditate crescutå, comparabilå cu cea datå de diabetul zaharat. Combaterea ambroziei în faze mai avansate de vegeta¡ie este destul de dificilå. Este important ca planta så fie combåtutå înainte de înflorire, pentru a 28

evita råspândirea polenului. În culturi se întâlnesc pu¡ine exemplare de Ambrosia pentru cå specia este controlatå de un numår foarte mare de erbicide aplicate atât preemergent, cât ¿i postemergent. Cele mai multe exemplare se întâlnesc pe marginea drumurilor, canalelor ¿i de acolo råspândesc polenul ¿i ulterior semin¡ele.

Cea mai eficientå metodå adoptatå de Naturevo a fost tratamentul postemergent înainte de înflorire, cu o combina¡ie de Glifosat 1% (1 litru la 100 litri de apå), plus Wetcit 0,2% (200 ml la 100 l de apå). Translocarea solu¡iei are loc foarte rapid, iar moartea plantelor are loc în cel mult 2 såptåmâni. În cazul în care apa este durå sau are pH neutru spre (¿i) alcalin, se recomandå så se introducå de la început produsul Evoright Plus 0,1 - 0,2%. Dacå se corecteazå apa cu Evoright Plus, concentra¡ia de Wetcit se diminueazå la 0,1%. Combaterea ambroziei este mult mai importantå acum, în perioada pandemiei, când persoanele infectate cu virusul SARS-COV2 ¿i post-infec¡ie au afectate alveolele pulmonare. Polenul de ambrozie poate agrava foarte mult boala.

Naturevo Profitul Agricol 23/2021

CULTURI VEGETALE

Magnus, primul hibrid Fundulea care pierde repede apa din bob Magnus este cel mai recent hibrid de porumb produs la INCDA Fundulea. Este caracterizat de stabilitatea produc¡iei în diverse condi¡ii climatice, cu un poten¡ial de peste 10 t/ha, la neirigat. E recomandat pentru zonele I, II, III de favorabilitate. Se diferen¡iazå de al¡i hibrizi de la INCDA printr-o umiditate reduså a boabelor la recoltare. Daniela Horhocea, cercetåtor în cadrul Laboratorului ameliorare porumb de la Fundulea, a prezentat recent hibridul Magnus, în cadrul unei sesiuni de comunicåri ¿tiin¡ifice. Magnus e un hibrid simplu, semitimpuriu (FAO 350). Face parte din varietatea dentiformis, fiind rezultatul încruci¿årii a douå linii parentale cosangvinizate cu bob dentat. Are o înål¡ime medie de 2,40 m, reduså fa¡å de a altor hibrizi Fundulea (de pildå, Iezer are 2,65 m). Inser¡ia ¿tiuletelui este la 100 cm. Lungimea ¿tiuletelui 21,5 cm (apropiatå de a hibridului F423 - 21,8 cm), cu 16 rânduri de boabe/¿tiulete.

Boabele sunt galben dentat, profunzimea lor 1,3 cm, iar randamentul de 85%. Compozi¡ia boabelor: 9,8% proteine, 70,8% amidon, 4,9% gråsimi. MMB (masa a 1.000 de boabe) este 300-320

grame (la acest capitol e depå¿it de F423, care are MMB de 320-340 grame). Masa hectolitricå e 75,4, mai micå decât a altor hibrizi Fundulea. Hibridul Magnus a fost testat, în perioada 2018-2020, la Fundulea ¿i în 5 sta¡iuni din re¡eaua ASAS. S-au folosit ca hibrizi martor F423, Felix ¿i Iezer. A fost testat în douå loca¡ii la INCDA, precum ¿i în sta¡iunile din Bråila, Livada, Lovrin, ªimnic, Valu lui Traian. Produc¡iile medii brute, de 9 - 10,7 t/ha au fost

Pompiliu Mustå¡ea, directorul INCDA Fundulea: “Din 2017, de când am preluat conducerea Institutului, am insistat så creåm ¿i hibrizi din grupa FAO 350, våzând cå e grupa favoritå a majoritå¡ii fermierilor, mai ales în condi¡iile unei rota¡ii scurte, cu prezen¡a a doar patru culturi în asolament: grâul, rapi¡å, porumb ¿i floare. Må bucur cå am reu¿it så ie¿im cu acest hibrid. Anul acesta producem formele parentale, iar de la anul vom avea ¿i såmân¡å pentru comercializare”. 30

superioare (cu pânå la 1,5 t) hibrizilor martor în anii 2018 ¿i 2019, iar în 2020 Magnus a fost depå¿it doar de hibridul Felix, cu 70 kg/ha. Înså umiditatea la recoltare a fost net superioarå pentru Magnus ¿i relativ constantå, între 14,1 (2019) ¿i 14,9 (2020), astfel cå produc¡iile nete sunt superioare. În re¡eaua ISTIS testarea s-a efectuat în perioada 2019-2020, în 10 centre de testare. În testele ISTIS (10 loca¡ii), martorii au fost F423 ¿i Iezer. Magnus a dat o medie de 11,23 t/ha, fa¡å de 10,2 t/ha Iezer ¿i 10,44 t/ha F423. Umiditatea medie la recoltare a fost de 13,6% la Magnus, 15,2% F423 ¿i 15,9% Iezer. De notat cå anii de testare au fost cu diferen¡e climaterice majore. Cantitatea de precipita¡ii înregistratå între lunile septembrie 2019-septembrie 2020 a fost de 390,6 mm, fa¡å de media multianualå de 632,8 mm, rezultând un deficit hidric 242,2 mm; în acela¿i interval, media temperaturilor a fost de 14,1 grade C fa¡å de o multianualå de 11,4 grade C - o cre¿tere de 2,7 grade C. Comportarea hibrizilor la atacul patogenului Fusarium verticillioides pe ¿tiulete s-a determinat la INCDA Fundulea, prin infec¡ii artificiale cu inocul de spori de Fusarium. Comportarea hibrizilor la atacul larvelor de Ostrinia nubilalis s-a determinat prin infestarea plantelor de porumb cu ponte de Ostrinia, ob¡inute de la fluturi crescu¡i în condi¡ii de laborator, pe dietå artificialå. S-a constatat cå Magnus este mediu tolerant la atacul de Fusarium, depå¿ind pu¡in al¡i hibrizi Fundulea în condi¡ii de stres hidric. Este mediu tolerant la atacul de Ostrinia, dar în condi¡ii de stres hidric e depå¿it de ceilal¡i hibrizi Fundulea.

Robert VERESS Profitul Agricol 23/2021

CULTURI VEGETALE

Eriuchloa villosa, du[manul din cultura de porumb Laudis este solu¡ia Care e solu¡ia propuså de Bayer în lupta cu aceastå periculoaså buruianå?

Eriuchloa villosa este o buruianå periculoaså, o graminee anualå, întâlnitå în agricultura din Timi¿, în cultura de porumb, încå din 2016. Speciali¿tii Bayer chiar au întocmit o hartå cu zonele infectate ¿i de patru ani o au într-o cercetare foarte atentå. De¿i a fost observatå mai de multå vreme, numai în urmå cu cinci ani buruiana a început så creeze mari probleme fermierilor, fiindcå erbicidele nu o puteau controla.

“

La ora actualå, pot så spun cå Eriuchloa villosa se extinde foarte repede. Am întâlnit-o la Beregsåu, la Bobda în zona irigabilå, este ¿i la Comlo¿u Mic, dar ¿i la Buzia¿, foarte multå în cultura de porumb”, atrage aten¡ia Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer Timi¿. Specificul acestei buruieni este faptul cå are nevoie de temperaturi mai ridicate. Este termofilå. Are o såmân¡å tip capsulå, iar în primele faze de evolu¡ie, se alimenteazå doar din bob. De aceea nu po¡i avea acces cu erbicidul la ea în nicio fazå a evolu¡iei.

Profitul Agricol 23/2021

Råsare de la adâncimi foarte variate. Mai grav, de la såmân¡å în jos, se formeazå sistemul radicular, ca o måsurå de protec¡ie a buruienii. “A¿adar, avem de-a face cu o plantå inteligentå, cu o capacitate foarte mare de adaptare ¿i suprave¡uire. Dupå ce ajunge så înfrå¡eascå, gramineea devine mult mai rezistentå ¿i apoi se instaleazå pe propriile rådåcini. În aceastå fazå, dacå ai fåcut o erbicidare preemergentå, ri¿ti så nu o mai po¡i controla. Singura variantå la o astfel de specie de buruianå este så îi faci o corec¡ie în vegeta¡ie. Trebuie så îi dai un erbicid pe care så îl ia pe frunzå”, spune Grosz. Speciali¿tii Bayer Timi¿ spun cå, în ultimii doi ani, s-a våzut o prezen¡å ¿i mai puternicå în câmp a Eriuchloa villosa, fiindcå se încålze¿te mai târziu. De aceea când fermierul aplicå tratamentul de emergen¡å, existå riscul så o scape. Totu¿i mai e o speran¡å! Dacå ea råsare mai la suprafa¡a solului, atunci erbicidul o ajunge ¿i poate fi ¡inutå sub control. Îi limiteazå evolu¡ia, dar dacå adâncimile sunt mai mari, iar sistemul radicular se aflå mult mai adânc în påmânt, erbicidul nu o mai ajunge.

Produsul Laudis, care trebuie aplicat normal, fårå o opera¡ie specialå. Laudis este un erbicid omologat de tip foliar ce con¡ine substan¡a activå tembotrione dintr-o nouå grupå chimicå. Absorb¡ia în plantå este rapidå, la maxim o orå de la aplicare. Prezintå dublå ac¡iune sistemicå, fiind distribuit ascendent ¿i descendent în toate organele pânå la punctele de cre¿tere. Simptomul specific de albire a ¡esuturilor este vizibil la 3-5 zile dupå aplicare, urmat de necrozarea buruienilor în circa 2 såptåmâni dupå erbicidare. Formularea OD måre¿te aderen¡a ¿i capacitatea de påtrundere în plantå. Laudis este un erbicid postemergent pentru combaterea unui spectru larg de buruieni dicotiledonate ¿i monocotiledonate anuale din culturile de porumb. “Fermierii trebuie så ¿tie cå, dacå reu¿esc så controleze bine planta, anul viitor sunt ¿anse ca så scadå mult, fiindcå nu va reu¿i så mai facå multå såmân¡å. Asta nu înseamnå cå va dispårea. Totu¿i dacå o iei în serios ¿i aplici solu¡ii care o combat bine, nu doar o limiteazå, buruiana nu va mai ajunge så facå såmân¡å ¿i nu va mai infesta sola, ceea ce înseamnå o victorie destul de importantå”, concluzioneazå Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer Timi¿.

Gheorghe MIRON 31

CULTURI VEGETALE Brazilia: produc¡ia de porumb scade cu 3% USDA estimeazå produc¡ia totalå de porumb din Brazilia la 98,5 milioane tone, cu 3% mai pu¡in fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå atinge un record de 19,9 milioane hectare, cu 1,4 mil. ha mai mare fa¡å de anul trecut. Randamentul ajunge la 4,96 tone/hectar, cu aproximativ 10% sub cel de anul trecut. Aceastå scådere este determinatå de condi¡iile meteorologice nefavorabile din zonele de produc¡ie a porumbului din a doua culturå. Porumbul din primul sezon s-a recoltat pe 84% din suprafa¡å, iar produc¡ia este estimatå la 24,7 mil. tone, conform datelor CONAB, agen¡ia Ministerului Agriculturii din Brazilia. Rusia: 86 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Rusia pentru anul 2021/22 ajunge la 86 milioane tone. Prognoza include 64,5 mil. tone de grâu de toamnå ¿i 21,5 mil. tone grâu de primåvarå ¿i exclude produc¡ia din Crimeea. Randamentul este prognozat la 2,94 tone/hectar. Suprafa¡a totalå cultivatå este de a¿teptat så creascå cu 2% fa¡å de anul trecut, la 29,3 milioane de hectare. Turcia: doar 6,2 mil. tone de orz Produc¡ia de orz a Turciei este prognozatå la 6,2 milioane tone, în scådere cu 23% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi de 1,63 tone/hectar. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 3,8 milioane de hectare. Orzul este cultivat în principal în Anatolia Centralå ¿i Anatolia de SudEst, care reprezintå aproximativ 45%, respectiv 16% din produc¡ie. Scåderea continuå a produc¡iei de orz este determinatå de seceta prelungitå din regiune, care, chiar dacå este bine dotatå cu sisteme de iriga¡ii, orzul este cultivat în câmpuri neirigate ¿i depinde de precipita¡iile sezoniere. În multe bazine din zona GAP, recoltarea este deja completå. 32

Corteva [i-a crescut vânz\rile cu 19% Factorii-cheie ai acestui succes au fost lansarea de produse inovative - geneticå de top pentru semin¡e ¿i solu¡ii avansate de protec¡ia plantelor. Afacerea cu semin¡e din România a demonstrat o cre¿tere de 17% sus¡inutå de vânzarea hibrizilor cu geneticå de înaltå calitate. Hibrizii de porumb din gama Optimum AQUAmax au adus extraperforman¡e de produc¡ie pentru fermierii români, a aråtat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience în România ¿i Moldova. “Vom adåuga în portofoliu 5 hibrizi în fiecare an”, a mai promis Ionescu. “¥n 2021 Corteva a lansat în România Sclerotinia Protector, o tehnologie unicå aplicatå culturii de rapi¡å. Dupå mai bine de 10 ani, cercetåtorii Corteva aduc pe câmp o combina¡ie de hibrizi cu poten¡ial înalt de produc¡ie plus toleran¡å la Sclerotinia, în acela¿i produs, în acela¿i sac de semin¡e. Obiectivul Corteva este så ajute fermierii români så ob¡inå produc¡ii mai mari ¿i mai stabile, pe fiecare hectar de teren cultivat”. Vânzårile de produse de protec¡ie a plantelor au crescut în România cu 27% în primul trimestru, mult mai rapid decât cre¿terea medie a segmentului de produse de protec¡ie a culturilor din Europa Centralå (11%). Cre¿terea s-a datorat portofoliului mixt de erbicide pentru cereale påioa-

se: Bizon, Floramix, Pallas, Pixxaro Super, portofoliului puternic de erbicide pentru cultura de rapi¡å: Gallera Super ¿i Korvetto, care are în compozi¡ie molecula Arylex active. De asemenea, o contribu¡ie majorå a rezultatelor s-a datorat produselor pentru tratamentul semin¡elor derivate din surse naturale, utilizate de fermierii români, începând cu 2019, pe mai mult de 1,5 milioane de hectare. Molecule inovatoare precum Spinetoram, Isoclast active ¿i Zorvec active ¿i-au adus contribu¡ia pentru aceastå cre¿tere importantå în segmentul de produse de protec¡ia plantelor. În Moldova, segmentul de produse de protec¡ie a culturilor a demonstrat o cre¿tere cu 19%, iar segmentul de Semin¡e a crescut cu 1%. ¥n ceea ce prive¿te lunile urmåtoare, oficialii companiei întrevåd o prognozå pozitivå. Industria agricolå se recupereazå cu stocuri finale mai mici, o îmbunåtå¡ire a comer¡ului global, determinat de cererea din China, care va duce la cre¿terea suprafe¡elor cultivate. În cele din urmå, pre¡urile-record ale produselor agricole ar trebui så ajute la sus¡inerea veniturile fermierilor.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 23/2021

CULTURI VEGETALE

Bayer Climate Fieldview este despre viitorul fermelor Agricultura digitalå înseamnå progres ¿i viitorul fermelor, fiindcå eficientizeazå activitatea ¿i aratå exact ceea ce trebuie så faci ¿i ce trebuie så evi¡i. Înseamnå reducerea cheltuielilor cu inputurile ¿i mult confort.

acaså sau din ma¿inå pe autostradå, po¡i vedea exact ceea ce se întâmplå în fermå cu ajutorul telefonului mobil ¿i al tabletei. Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer, spune cå aproape to¡i fermierii tineri din Timi¿ au în¡eles importan¡a digitalizårii ¿i ¿i-au instalat super-aplica¡ia Climate Fieldview de la Bayer pe utilajele agricole, iar acum le u¿ureazå foarte mult activitå¡ile ¿i via¡a. De exemplu, Alex Degianski (30 de ani) chiar a fost premiat, fiindcå în Giulvåz a avut cea mai mare suprafa¡å de porumb recoltatå cu ajutorul aplica¡iei Climate Fieldview. Femierii mai în vârstå, de peste 60 de ani, nu sunt reticen¡i la aceastå tehnologie, ci ei deleagå un angajat mai tânår så se ocupe de digitalizare, så instaleze aplica¡ia de la Bayer. Prin Climate Fieldview fermierul nu este limitat så de¡inå o anumitå gamå de utilaje sau un anumit brand, ci aplica¡ia este compatibilå pentru toate ma¿inile agricole. În 2020, un fermier din Jimbolia ¿i-a instalat aplica¡ia pe sprayer ¿i a reu¿it så facå o aplicare diferen¡iatå a glifosatului pe miri¿tea de grâu. Opera¡iunea a fost simplå. Dupå ce Climate Fieldview face harta culturii prin satelit, î¡i prezintå ¿i o hartå de aplicare a erbicidului glifosat, fiindcå interpreteazå. 34

Foto Daniel Grosz, director regional vest Bayer

Totul e simplu! Dacå agricultorul are un tractor sau o semånåtoare care nu sunt foarte performante, e de ajuns så existe o antenå GPS. Speciali¿tii Bayer vin cu aplica¡ia digitalå, fac unele måsuråtori, unde e montatå antena, care e lungimea tractorului sau a semånåtoarei ¿i monteazå dispozitivul. Daniel Grosz a spus cå a¿a a procedat agricultorul din Jimbolia, iar opera¡iunea i-a ie¿it foarte bine ¿i în final a fost foarte mul¡umit. În plus, a fåcut ¿i economie de erbicid. Nu a încårcat nici inputurile cu cheltuieli. “Totul s-a rezumat la o opera¡iune simplå: digitalizarea agriculturii. Nu e nimic complicat. Zilele trecute am fost la un fermier la Carani, tot în Timi¿, ¿i am Dacå î¡i spune cå într-un loc zona e mai verde, înseamnå cå indicele de vegeta¡ie e mai mare, iar buruiana e mai deaså. De asemenea, î¡i poate indica faptul cå în alt loc vegeta¡ia e mai reduså, iar în altul nu e deloc, prin urmare acolo nu trebuie aplicat glifosatul. Fermierul introduce harta în sprayer ¿i tasteazå cå în zona galbenå nu trebuie så aplice deloc tratamentul, în zona portocalie, comandå o anumitå dozå de erbicid, iar în zona ro¿ie, o cantitate mult mai mare de glifosat.

våzut cå avea tableta în ma¿inå ¿i urmårea cum î¿i aplicå tratamentul final la grâu. Dacå ¿oferii pe teren respectau viteza de deplasare cu utilajul sau care erau condi¡iile de vânt etc. El nu mai trebuia så a¿tepte la capåt de holdå ¿i så î¿i urmåreascå angaja¡ii. Aplica¡ia Climate Fieldview fåcea totul în locul lui”, a explicat Grosz. Climate Fieldview oferå o vizualizare a câmpului pe hår¡i satelitare ¿i conecteazå toate utilajele din fermå ¿i astfel pot fi controlate cu u¿urin¡å pe teren. “E o aplica¡ie care face o conexiune a tot ceea ce faci pe câmp. Î¡i înregistreazå totul ¿i astfel î¡i po¡i încarcå ¿i hår¡ile suprapuse: de arat, de semånat sau de tratamente. Aplica¡ia î¡i face ¿i hår¡ile de vegeta¡ie ¿i de evolu¡ia culturilor. Totul prin satelit. Climate Fieldview are un grad ridicat de interpretare, încât î¡i poate spune exact cå indicele de vegeta¡ie într-o parte a câmpului este mai scåzut sau mai ridicat. Î¡i trage un semnal de alarmå ¿i î¡i spune unde trebuie så ac¡ionezi pentru a remedia situa¡ia. Atunci fermierul merge exact unde trebuie ¿i rezolvå problemå”, a mai explicat Daniel Grosz.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 23/2021

VIA}A COMPANIILOR

Lidea> Dublarea rezultatelor,

dup\ dublarea echipei de vânz\ri În urma fuziunii între Euralis Semence ¿i Caussade Semences Group, de anul trecut, a apårut un nou jucåtor pe pia¡a de semin¡e: Lidea. Echipa comercialå din România este formatå din 45 de speciali¿ti în vânzåri ¿i agronomie ¿i cinci manageri regionali.

“

Faptul cå ni s-a dublat echipa de vânzåri cred cå este unul dintre cele mai importante avantaje în urma fuziunii. Suntem la nivel cu primii doi jucåtori importan¡i din pia¡å ca numår de oameni de vânzåri în teren”, a anun¡at Magdalena Darac, Business Country Leader la Lidea. “În 3-5 ani vrem så dublåm cifra de afaceri pentru cultura de porumb”, a anun¡at Gilles Tambourre - lider Lidea pentru Europa de sud-est. La floarea-soarelui cota de pia¡å va trebui så ajungå la 20%, de la 11% cât este în prezent. Cifra de afaceri în România este de 21 mil. euro, în prezent. Unul dintre obiectivele Lidea este så devinå furnizorul preferat al fermierilor ¿i distribuitorilor ¿i så ofere semin¡e de calitate, garantând trasabilitatea deplinå. Lidea are în portofoliu semin¡e de porumb, floarea-soarelui, cereale påioase, soia, sorg, rapi¡å, furaje, covoare vegetale ¿i leguminoase.

Situatå în top 10 companii producåtoare de semin¡e în lume, cu o cifrå de afaceri de 350 mil. dolari în 2018, Lidea are ca ¡intå så devinå unul dintre liderii de pe pia¡a de semin¡e din Europa. Acum ocupå pozi¡ia a ¿asea. Cre¿terea se va baza în principal pe pie¡ele estice, în special Rusia ¿i Ucraina. România este o pia¡å strategicå pentru multiplicarea ¿i procesarea de semin¡e, precum ¿i un centru logistic important, care deserve¿te pie¡ele din Europa de est ¿i sud-est. Suprafa¡a totalå de multiplicare ¿i hibridare în România este de 5.000 ha. O parte din produc¡ie se comercializeazå de cåtre filiala localå. Investi¡ii majore urmeazå så fie fåcute în activitatea de condi¡ionare, tratament ¿i însåcuire semin¡e, a anun¡at Natalia Albu, lider opera¡ional Lidea, fårå a dezvålui cifre.

Contribu¡ia la cifra de afaceri în func¡ie de culturå

Contribu¡ia la cifra de afaceri în func¡ie de pia¡å

Natalia Albu, Gilles Tambourre, Magdalena Darac, Diana Tanase

porumb

45%

Fran¡a

27%

floarea-soarelui

24%

Rusia

13%

cereale påioase

Ucraina

12%

rapi¡å

Germania

11%

furaje

România

soia, sorg

Polonia

Cifre-cheie 2.000 angaja¡i; cirå de afaceri: 350 milioane euro; 8 unitå¡i de produc¡ie în: Fran¡a, România, Ucraina, Spania ¿i Rusia; 17 sta¡ii de cercetare în Europa; 34 milioane euro investi¡i anual în cercetare ¿i dezvoltare; 47.000 ha de productie în 8 ¡åri; comercializare în 48 de ¡åri. Dupå fuziune, portofoliul de produse Lidea a fost consolidat alegându-se cele mai performante semin¡e, la care s-au adåugat noile lansåri, de la care managerii a¿teaptå o cre¿tere foarte mare. Portofoliul numårå 80 de produse pentru toate culturile. În aceastå toamnå vor exista 14 varietå¡i de cereale ¿i 10 de rapi¡å. ES Capello Protect este un concept unic pe pia¡å, ce va ajunge la fermieri în aceastå toamnå. ¥n acela¿i sac cu hibridul ES Capello se aflå ¿i såmân¡å din ES Alicia, cel mai extratimpuriu hibrid de pe pia¡a europeanå, care va avea rolul de capcanå naturalå.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 23/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Atacul asupra zootehniei Faptul cå existå risipite prin ¡arå câteva oaze în care o mânå de fermieri înregistreazå performan¡e de nivel mondial nu ne îndreptå¡e¿te så avem prea multe speran¡e, ne avertizeazå profesorul Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România. În ultimele trei decenii, declinul zootehniei a fost aproape constant, încât pare så fie un atac concertat. În consecin¡å, facem importuri de carne pe toatå linia. Mai ales carne de porc. ¥n schimb, ne plângem cå exportåm materii prime: porumb ¿i grâu. Am coborât atât de mult în aceastå industrie, încât punem în pericol securitatea na¡ionalå. ªi nu numai din cauza pestei porcine africane. Importåm prea mult lapte ¿i toate aceste importuri se reflectå în balan¡a comercialå a ¡årii. Aceastå abera¡ie se poate repara numai prin politici inteligente pentru interesele ¡årii.

ferme, iar în 2016, a coborât la 1.228 de ferme. E foarte curios, dar singura cre¿tere efectivå se poate observa la fermele de familie: în 2010, existau 21.026 de ferme cu 10-20 de vaci, iar în 2016, numårul lor a crescut la 25.294. La categoria 20-30 de vaci, în 2010, erau în România 4.223 de ferme, iar în 2016, erau 4.773 de ferme. Efectivele vacilor de lapte au scåzut dramatic, înså pe ansamblu, iar cre¿terea produc¡iei de lapte pe cap de vacå, de la 3.054 litri în 2005 la 3.419 litri, nu compenseazå marea pierdere prin scåderea efectivelor de vaci. Produc¡ia de lapte pe cap de vacå råmâne extrem de scåzutå - 40% din produc¡ia vacilor din primele 15 ¡åri din UE. Din aceastå groapå de poten¡ial, este ¿i imposibil så speråm cå vom putea recupera acest decalaj în urmåtorii 10 ani. Chiar dacå numårul de vaci performante va cre¿te sim¡itor în fermele comerciale, ca urmare a aplicårii programelor de ameliorare. La vaca pentru carne, s-a înregistrat o cre¿tere apreciabilå a ¿eptelului. Conform INS, în 2010, în România, existau 118.000 de vaci pentru carne, iar în 2020, erau 320.000 de capete. Aici intrå înså ¿i meti¿ii raselor de carne, dar cre¿terea efectivelor de raså purå este cea mai semnificativå. Statul român nu încurajeazå îngrå¿area tåura¿ilor.

Cre¿terea lentå a produc¡iei de lapte Europa are un consum anual de aproximativ 300 de litri de lapte pe locuitor. La un nivel apropiat, de 270 de litri, se situeazå America de Nord. Asia ¿i Africa au parte înså de pu¡in lpte: 50100 de litri de lapte pe an pe locuitor. În acest context, România are o produc¡ie zootehnicå foarte fragmentatå ¿i insuficientå. Iar atomizarea continuå periculos. De exemplu, în 2010, România avea China va paraliza 2.382 de ferme cu 50-100 de vaci, iar în pia¡a porcului din România “La porc, avem cea mai scåzutå pro2016, mai avea 1.855. La categoria peste 100 de vaci, ¡ara avea 2087 duc¡ie din ultimii 30 de ani”, spune Ilie 38

Van. Exportul cåtre China va crea probleme grave ¿i pentru pia¡a cårnii de porc din România. În urmåtorii ani, pre¡ul cårnii de porc va cre¿te cu 25% în toatå Europa, iar noi n-avem porc în România, avertizeazå pre¿edintele Sec¡iei de Zootehnie din ASAS. “China va fi, între 2020 ¿i 20242025, o mare importatoare de carne de porc. China, care produce cea mai mare cantitate de carne din lume, circa 50 de milioane de tone, din cauza pestei porcine africane, ¿i-a redus produc¡ia pânå la aproximativ 35 de milioane de tone ¿i va importa 7-8 milioane de tone. Europa va fi, bineîn¡eles, principala furnizoare de carne de porc pentru China. Fiind principala furnizoare, se estimeazå cå în Uniunea Europeanå pre¡urile la carnea de porc vor cre¿te cu peste 25%. Este un alt semnal de alarmå, având în vedere situa¡ia sectorului de carne de porc din România. Exportul de carne de porc din Europa cåtre China a crescut, de la 2,6 milioane de tone, în 2018, la 3,7 milioane în 2020, deci un milion de tone în plus în 2020, iar în 2025, necesarul urcå la 4 milioane de tone. Deci, la ce så ne a¿teptåm? Pre¡ul la carnea de porc în Europa va fi tot mai mare, iar noi n-avem porc în România”, reaminte¿te Ilie Van. “Ne costå foarte mult porcii importa¡i. Trebuie så facem neapårat tot posibilul pentru construirea unor noi ferme de reproduc¡ie la porc ¿i la pasåre. Ne propunem ca în 2025 så ajungem la nivelul anului 2015, iar în 2030 - så ajungem la nivelul lui 2005.” Profitul Agricol 23/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

“Nici în anul 2040, dacå lucrurile merg bine, nu vom putea så ajungem la nivelul produc¡iei de carne de porc din anul 1990, chiar dacå am putea avea abia atunci o balan¡å comercialå echilibratå”. ªi profesorul ne oferå un exemplu paradoxal din pia¡å: în 2018, importam 332.000 de tone de carne de porc, în 2020, am importat 280.000 de tone. Produc¡ia internå a scåzut, nu a crescut. ªi totu¿i, importul a scåzut cu 50.000 de tone. A scåzut ¿i consumul de la 732.000 de tone la 675.000. Cauza principalå a fost cre¿terea pre¡ului la importuri. Samsarii nu au mai gåsit carne ieftinå prin ¡årile occidentale ca så aducå în ¡arå.

O gåinå pentru fiecare român ªi cre¿terea påsårilor trebuie så ne dea de gândit. În 1990, în România existau 133.968.000 de påsåri. În 2015, am scåzut la 78.648.000, iar în 2020, am ajuns la 36.500.000 de capete. Deficitul de carne a crescut la toate speciile pe ansamblu în România de 4 ori în 2020, fa¡å de 2011. Importul cre¿te continuu la carne ¿i lapte, repetå Ilie Van. Consumul cårnii de pasåre din România se situeazå la nivelul consumului mediu european. Încå avem pia¡å sezonierå la produc¡ia de ouå datoritå gospodåriilor ¡åråne¿ti. “Vrem så ajungem în anul 2040 la o gåinå pentru fiecare locuitor, o gåinå Profitul Agricol 23/2021

care så facå 270 de ouå. Am crescut de la 6 milioane de gåini, în 2010, la 9 milioane. Cu eforturi. O gåinå pentru fiecare cetå¡ean. Acesta este obiectivul nostru ¿i vrem så ne ¡inem de acest obiectiv. Depopularea satelor va duce la mari eforturi pentru fermele comerciale. Noi am început så facem strategii la cre¿terea påsårilor începând cu 1995. Unii ne-au criticat, dar noi am precizat atunci cå strategia are un rol foarte important: ne propunem ni¿te obiective pe care fermierii le asimileazå ¿i vor ¿ti în ce direc¡ie mergem. Acesta este rolul unei strategii”, spune pre¿edintele UCPR.

Înfiin¡area institutelor tehnice Fermierii din România aplicå måsuri de bunåstare superioarå în fermele lor. Fiindcå normele de biosecuritate se complicå tot mai mult, profesorul Ilie Van a propus înfiin¡area unor institute tehnice pentru cre¿terea porcilor ¿i a påsårilor. Aceste institute trebuie så se ocupe inclusiv de statisticå. “În acele institute tehnice, se poate face ¿i cercetare opera¡ionalå, aplicativå, cercetare în domeniul reproduc¡iei. Aceste institute trebuie så facå legåtura între cercetarea ¿tiin¡ificå ¿i partea de produc¡ie. Trebuie så-i sprijinim pe fermieri pentru asigurarea biosecuritå¡ii. Måsurile radicale în zootehnie nu sunt indicate. Dacå ai produs un blocaj

într-un lan¡ de produc¡ie sau de aprovizionare, atunci trebuie så te a¿tep¡i la disfunc¡iuni.” Politicile agricole comune nu s-au modificat din 1962. Au råmas acelea¿i, înså, la noi, ele se aplicå par¡ial. Evitarea cre¿terii ¿i pråbu¿irii pre¡urilor este un obiectiv permanent. “Noi nu avem politici de pia¡å în România, observå Ilie Van. Nu avem nici structurile de pia¡å. Un alt obiectiv este garantarea securitå¡ii alimentare, a aprovizionårii. La noi scade importul, scade ¿i consumul. Nu avem predic¡ii de pia¡å. Noi am sesizat Comisia Europeanå când am våzut cå vine carne de pasåre în ¡ara noastrå sub pre¡ul lor de cost. Este un pre¡ de dumping pentru distrugerea partenerilor de ramurå. Este evident cå se folosesc subven¡ii mascate în statele partenere sub diverse forme. Pre¡ul de cost la ouå a crescut cu 18% ¿i în galantare a crescut cu 10%. Cineva trebuie så facå institu¡ional, organizat aceste analize, în baza regulilor europene, pentru a interveni ra¡ional acolo unde este nevoie”. Din aceastå analizå lucidå, se poate deduce cå zootehnia românilor este la råscruce, iar fårå politici inteligente, ¡ara va råmâne dependentå total de produsele alimentare stråine. ªi aici nu e vorba de fructe exotice.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cre[terea intensiv\ a rasei Charolaise Dimitrie ¿i Cålin Muscå au conceput un program pentru cre¿terea vitelor de carne cum nu am întâlnit nicåieri. Vaca Charolaise este un animal rustic, foarte potrivit pentru valorificarea på¿unilor montane ¿i de deal. Fiindcå nu-¿i permite så lase o parte din terenul arabil pentru på¿une, Dimitrie Muscå a preferat cre¿terea intensivå, în stabula¡ie liberå. Aceastå tehnologie de cre¿tere s-a dovedit inspiratå pentru o fermå comercialå, perfect integratå în cadrul holdingului.

batorul are nevoie zilnic de vite. Livrårile trebuie så fie constante ¿i, de aceea, Dimitrie Muscå nu programeazå fåtårile, ca în fermele care duc vara vacile pe på¿une. Prin urmare, taurii se aflå permanent printre vaci, iar fåtårile nu depind de anotimp. Vi¡eii sug pânå la 6-7 luni, apoi se separå pe grupe. Furajarea se face ad libitum. De aceea, taurii pot atinge 1.200 de kilograme. Când am ajuns la Curtici, fermierul tocmai popula un grajd nou cu vaci Charolaise, dar ¿i cu tåura¿i Holstein, pe care îi îngra¿å tot pentru abator. “Dacå nu mai faci investi¡ii, înseamnå cå te-ai perimat, te-ai plafonat, nu mai ¿tii ce e nou, obi¿nuie¿te så spunå Dimitrie Muscå. Am fåcut un grajd de 400 de vaci, care m-a costat 550.000 de euro. Aveam densitatea prea mare în grajd. Am ajuns la peste 1.600 de vaci. Taurii Charolaise pentru pråsilå vin din stråinåtate”. 40

spune Dimitrie Muscå. De¿i l-a început nu voia så se ocupe de vaci, Cålin Muscå are acum 1.300 de vaci Charolaise la ferma lui din Olari ¿i continuå så creascå. A fåcut ¿i el un adåpost pentru 450 de capete pentru reducerea densitå¡ii. Ra¡ia vacilor con¡ine 50% siloz de porumb. Diferen¡a o reprezintå paiele, 2,5 kg concentrate (porumb boabe, ¿rot de soia, premixuri, lucernå - mai pu¡inå pentru vacile de reproduc¡ie). “Trebuie men¡inutå greutatea fiindcå depune gråsime pe ovare ¿i nu mai “Avem un spor mediu zilnic de 1,750 råmâne gestantå. Furajarea este reskg la Charolaise. Cu porumb ¿i lucernå, tric¡ionatå, cu un nivel energetic mai refårå altceva. Este foarte profitabilå dus. Paiele ne ajutå ¿i pentru nevoia cre¿terea acestei rase. Oamenii savu- vacii de celulozå. Nu necesitå pregåreazå tot mai mult carnea de calitate. tirea fåtårii. Tineretul la îngrå¿are priTai un taur pe zi de 750 de kilograme. me¿te mai multå lucernå. Am preferat Are un randament de 64% în carcaså. monta de tip harem. Taurii îi aducem din Vindem carne vrac, facem specialitå¡i Fran¡a. Avem parteneri acolo”, spune din Charolaise, pe care le vindem în ca- Cålin. Fermele familiei Muscå fac parte din solete de un kilogram, de jumåtate de kilogram. A¿a scot pe un taur peste Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine pen2.000 de euro. De aceea, l-am învå¡at tru Carne din România, conduså de Dupe Cålin så creascå ¿i vaci. I-a fost foar- mitru Grigorean. te greu la început. Carnea de Charolaise este foarte cåutatå ¿i aduce profit”, Viorel PATRICHI

Grajdul cel nou l-a construit cu o echipå proprie în douå luni ¿i jumåtate. Adåpostul e foarte luminos ¿i are perete numai spre direc¡ia din care bate vântul. Are o suprafa¡å de 5.000 de metri påtra¡i. Învelit cu tablå sandvici, pe structurå metalicå, grajdul asigurå spa¡iu suficient pentru mi¿carea animalelor. Nimic nu e fåcut la întâmplare. Alåturi, fânare mari protejeazå furajele de intemperii. Vi¡ele noi a¿teaptå så intre în locul mamelor ¿i al bunicilor.

Profitul Agricol 23/2021

MA{INI & UTILAJE Avantajele Claas Shredlage în zootehnie Un studiu efectuat de Universitatea de ªtiin¡e Aplicate Osnabrück a stabilit cå hrånirea taurinelor cu furaje realizate cu tehnologia Claas Shredlage duce la un plus de greutate ¿i de gråsime în carcaså.

rin aceastå tehnologie sunt ob¡inute furaje de porumb cu o propor¡ie ridicatå de particule grosiere din reziduurile de plantå ¿i este realizatå zdrobirea completå ¿i intenså a boabelor de porumb. Folosit ca furaj pentru rumegåtoare, produsul ob¡inut prin Shredlage are o structurå mai bunå din punct de vedere fizic ¿i o digestibilitate superioarå fa¡å de furajele conven¡ionale de porumb tåiate scurt. Universitatea din Osnabrück a efectuat un studiu la o fermå din Münster-Amelsbüren, Germania, timp de 243 de zile ¿i a verificat hrånirea cu furajul ob¡inut prin tehnologia Shredlage comparativ cu cele conven¡ionale de porumb în ceea ce prive¿te aportul de furaje, câ¿tigul zilnic în greutate, calitatea gunoiului de grajd (digestibilitatea), pH-ul rumenului ¿i randamentul în carcaså al taurinelor crescute pentru îngrå¿are.

Recoltare cu combine Claas Jaguar La recoltarea furajului conven¡ional de porumb a fost folositå o combinå Claas Jaguar 970, func¡ionând în modul accelerat, cu un Multi Crop Cracker (MCC) Classic L, cu o lungime de tåiere 42

de 8 mm. Furajul Shredlage a fost recoltat cu o combinå Claas Jaguar 950, cu zdrobitorul de porumb MCC Shredlage, la o lungime de tåiere de 26 mm. Materialul tocat a fost plasat într-o stivå conven¡ionalå, furajul de porumb tåiat scurt într-o parte ¿i furajul Shredlage în cealaltå.

Furajare diferen¡iatå Dupå o însilozare de 11 såptåmâni, furajul a început så fie utilizat la hrånirea a 72 de tauri Fleckvieh, cu o greutate medie în viu de 382 kg la începutul studiului. Taurii au fost împår¡i¡i în douå grupuri: grupul de studiu a primit ra¡ie mixtå totalå (TMR) cu furaj Shredlage fårå paie, iar grupul de control a fost hrånit cu TMR cu furaj de porumb tåiat scurt ¿i paie. Ra¡iile au fost diferite doar în ceea ce prive¿te lungimea de tåiere a furajului de porumb, adåugarea paielor ¿i nivelul de suplimentare izoenergeticå cu triticalå, secarå ¿i porumb boabe. Ra¡ia de studiu ¿i ra¡ia de control au avut în permanen¡å

un con¡inut comparabil de energie ¿i nutrien¡i. Animalele din grupul cu furaj tåiat scurt au avut un aport zilnic mediu de 10,5 kg, iar cele din grupul cu furaj Schredlage, de 10,2 kg.

Rezultate finale În cele din urmå, la sacrificare, au fost stabilite ¿i comparate greutatea carcasei, precum ¿i clasa de conforma¡ie ¿i gradul de acoperire cu gråsime. Animalele din grupul cu furaj Shredlage au avut o greutate în carcaså de 402,9 kg, cu aproximativ 6 kg mai mare decât la animalele din grupul cu furaj tåiat scurt. La clasificarea conforma¡iei carcasei, animalele din grupul Shredlage au avut o medie de R+, iar celelalte au fost clasificate de la R la R+. Grupul Shredlage a ob¡inut un grad mai ridicat de gråsime, de 2+, o claså a conforma¡iei mai bunå decât animalele din celålalt grup, iar gradul de gråsime a fost semnificativ mai favorabil, în condi¡iile în care s-au economisit ¿i costurile cu paiele din ra¡ia zilnicå. Arpad DOBRE Profitul Agricol 23/2021

MA{INI & UTILAJE

Înc\rc\torul Manitou NewAg, în serie limitat\ Grupul Manitou a lansat o serie limitatå a încårcåtoarelor cu bra¡ telescopic NewAg. IPSO Agriculturå, importator al mårcii Manitou, a anun¡at cå unul din cele 133 de încårcåtoare ale seriei limitate a ajuns deja în România.

entru fermierii care î¿i doresc un utilaj personalizat, care så le ofere mai mult confort, Manitou a dezvoltat modelul MLT 737130 PS+ Elite. Un nume lung, sub care se ascunde un utilaj performant cu un design aparte. De culoare gri Volcano, spre deosebire de tradi¡ionalele ro¿u ¿i negru ale încårcåtoarelor Manitou, scoate în eviden¡å logo-ul 3D ¿i semnåtura de pe u¿å. Noul încårcåtor este echipat cu motor Deutz de 3,6 litri, cu 4 cilindri, cu putere nominalå de 129 CP. Încårcåtura nominalå maximå este de 3,7 tone, se poate deplasa cu încårcåturi de pânå la 1,3 tone ¿i poate ridica la maximum 6,9 m înål¡ime încårcåturi de pânå la 2,7 t. Modelul dispune de un bra¡ cu suspensie Active CRC pentru a limita ¿o-

curile în timpul deplasårii cu sarcinå, protejând totodatå componentele structurale ale bra¡ului. Blocarea hidraulicå a ata¿amentelor economise¿te timp. Func¡ia de ac¡ionare hidraulicå regenerativå permite coborârea bra¡ului datoritå gravita¡iei, ceea ce måre¿te viteza mi¿cårilor bra¡ului ¿i reduce consumul de combustibil. Aceasta reduce, de asemenea, zgomotul, mai ales cel asociat cu utilizarea mecanismelor hidraulice. Luminile de lucru cu LED sunt instalate pe cabinå, iar luminile de lucru de pe bra¡ ¿i farurile de fazå lungå sunt tot cu LED. Încårcåtorul telescopic MLT 737-130 PS+ Elite este echipat cu scaun din piele cu suspensie de joaså frecven¡å, care oferå un confort excelent ¿i reduce semnificativ vibra¡iile, pentru a proteja spatele operatorului. Volanul ¿i cotiera sunt, de asemenea, îmbråcate în piele. Cele douå camere video SafeView, amplasate pe partea din dreapta ¿i în spatele ma¿inii, oferå siguran¡å sporitå ¿i mai multå comoditate pentru operator. Celelalte dotåri din cabinå includ un radio cu Bluetooth, USB, ¿i un ecran digital “Vision” pentru o vizibilitate mai mare a informa¡iilor afi¿ate în bord.

Toate încårcåtoarele Manitou noi sunt conectate online, au 2 ani de garan¡ie incluså ¿i oferå un set de informa¡ii relevante pentru controlul ¿i monitorizarea încårcåtorului. Toate datele despre utilaj sunt la îndemânå în timp real. Este asigurat accesul cu un singur click la toate informa¡iile ¿i o imagine de ansamblu care înlesne¿te analiza ¿i luarea deciziilor. În orice moment, prin intermediul aplica¡iei poate fi contactatå echipa de service, care oferå sfaturi de specialitate ¿i asisten¡å la distan¡å. Tehnicienii au acces în timp real la datele utilajelor Manitou pentru o mentenan¡å preventivå, reducând costurile totale ¿i timpii de nefunc¡ionare. În acest mod, utilajele Manitou sunt monitorizate 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în ce prive¿te localizarea, starea de func¡ionare, deplasårile, consumul, diferite alerte, prevenirea riscului de furt.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 23/2021

MA{INI & UTILAJE

Fermierii din Moldova au o nou\ filial\ Dicor Land De¿i încå în pandemie, lucrurile încep så se mi¿te, afacerile agricole se dezvoltå ¿i se extind, cum este ¿i cazul Dicor Land. Compania gålå¡eanå, care distribuie Maschio Gaspardo, Lemken, Irtec, Olimac ¿i Madara, a inaugurat recent cea de-a doua filialå a sa, la Podul Iloaei, Ia¿i.

Noul punct de lucru va asigura echipamente, utilaje, piese de schimb, ser-

vice ¿i consultan¡å pentru cei peste 200 de fermieri clien¡i ai companiei din jude¡ele Ia¿i, Boto¿ani, Neam¡, Vaslui, Suceava ¿i Bacåu. La eveniment au fost prezen¡i peste 350 de fermieri, cadre didactice ¿i zeci de studen¡i de la Facultatea de Agriculturå Ia¿i, care au fost invita¡i så viziteze parcul de peste 4.000 mp în care erau expuse 40 de ma¿ini ¿i utilaje Maschio Gaspardo, Lemken, Irtec, Olimac ¿i Madara, cu echipamente de prelucrarea solului, tratarea culturilor, iriga¡ii, recoltarea porumbului ¿i a florii-soarelui, prese de balotat.

Costuri

Prelucrarea terenului cu aråturå

Prelucrarea minimå a terenului minimum tillage

Fårå prelucrarea terenului - no till

Consum de carburant l/ha

100

100.000

70.000

35.000

500.000 euro/ 2,5 milioane lei

350.000 euro/ 1,75 milioane lei

175.000 euro/ 875.000 lei

Costuri carburant, în euro/1.000 ha Costurile cu toatå tehnica agricolå/ 1.000 ha Profitul Agricol 23/2021

Ei au primit informa¡ii ¿i detalii tehnice despre aceste utilaje de la speciali¿tii de produs ai Dicor Land, completa¡i în mod didactic ¿i aplicat de cåtre dr. Denis ºopa - Decan al Facultå¡ii de Agriculturå Ia¿i, ¿i prof. dr. Gavril ªtefan - Director al Departamentului pentru rela¡ii cu mediul economic din cadrul aceleia¿i unitå¡i de învå¡åmânt superior.

Tehnologia no till, solu¡ia anti-secetå în Fran¡a Invitat special al evenimentului a fost Sarah Singla, fermier din Fran¡a, care a prezentat avantajele tehnologiei no till (fårå prelucrarea terenului înainte de semånat), în tandem cu culturi de acoperire. Aceastå tehnologie se pare cå are real succes în mai multe ferme din Fran¡a, unde precipita¡iile anuale sunt, în medie, de 800 mm. În Moldova uuu Arpad DOBRE 45

Sarah Singla, fermier francez, invitat special

uuu noastrå, unde a avut loc prezentarea, acestea sunt, în medie, de 500 mm pe an. Sarah Singla a demonstrat fermierilor români, cu detalii ¿i argumente tehnice ¿i agronomice, de ce, în condi¡iile actualelor schimbåri climatice, tehnologia no till, de semånat fårå prelucrarea terenului, ar fi o op¡iune validatå de rezultatele ob¡inute în ferma sa din Fran¡a. ¥n tabel sunt prezentate ni¿te calcule prezentate de Sarah Singla, privind avantajele tehnologiei no till, la o fermå de 1.000 ha Sara Singla a aråtat cå, astfel, datoritå tehnologiei no till, la 1.000 ha teren cultivat se pot ob¡ine economii de pânå la 325.000 de euro, adicå de 1,625 milioane lei, fa¡å de tehnologia tradi¡ionalå de prelucrare a solului, cu aråturå ¿i discuit. Dar sunt absolut necesare culturile de acoperire ¿i tratamentele aplicate culturilor. Doamna fermier a adus o serie de alte argumente în

prof. dr. Gavril {tefan, director al Departamentului pentru rela]ii cu mediul economic, Facultatea de Agricultur\ Ia[i

favoarea tehnologiei no till, cum ar fi stoparea sau reducerea semnificativå a eroziunii solului, reducerea la maximum a pierderii de humus, precum ¿i reducerea temperaturii solului vara, concomitent cu scåderea pierderii de apå din sol. Iar toate acestea se traduc în plus de recoltå, reducerea numårului de opera¡ii ¿i uzurå a utiliajelor, precum ¿i a costurilor cu for¡a de muncå.

No till nu e pentru oricine Dar existå un mare “dacå”. Tehnologia no till este viabilå doar dacå se utilizeazå culturi de acoperire (mazåre, linte etc.), semånate imediat dupå recoltarea påioaselor sau a porumbului, iar urmåtoarea culturå se seamånå direct în aceste culturi de acoperire. Fermierii prezen¡i la evenimentul Dicor Land påreau relativ entuziasma¡i de aceastå tehnologie, dar unii au observat cå, dacå în Fran¡a media anualå a precpita¡iilor este de 800 mm, în

Moldova noastrå abia depå¿e¿te 500 mm. Iar asta în anii buni. Revenirea cu picioarele pe påmântul românesc au efectuat-o “controlorii de zbor” ai agriculturii ie¿ene de la Facultatea de Agriculturå Ia¿i, dr. Denis ºopa ¿i prof. dr. Gavril ªtefan. Primul a precizat cå la ferma didacticå din Ezåreni a facultå¡ii s-a testat ani la rând tehnologia conservativå no till, iar rezultatele sunt încurajatoare, mai ales din perspectiva stopårii eroziunii solului. Denis ºopa a men¡ionat cå aceastå tehnologie necesitå o perioadå de tranzi¡ie, iar produc¡iile pot fi mai mici în primii ani. La rândul såu, prof. dr. Gavril ªtefan a precizat cå tehnologia no till nu este chiar pentru oricine ¿i are sor¡i de izbândå în fermele mari. El a povestit cå a vizitat, timp de 7 ani, un fermier care a dorit så aplice tehnologia no till în ferma sa, dar, dezamågit de recoltele mici, a revenit la sistemul tradi¡ional de cultivare. “Dacå nu a¡i fåcut o mare prostie în ultimii 7 ani, apuca¡i-vå de no till. Så ne în¡elegem: aceastå tehnologie ¿i-a dovedit eficien¡a, dar numai în tandem cu culturile de acoperire ¿i doar cu hibrizi rezisten¡i la secetå. În România va mai dura câ¡iva ani”, le-a spus Gavril ªtefan fermierilor prezen¡i. În finalul evenimentului, Dicor Land a organizat o tombolå prin care a oferit 3 vouchere de câte 500 de lei constând în piese de schimb, iar oaspe¡ii s-au delectat cu bucate ¿i båuturi alese ¿i cu cântece de voie bunå interpretate de Andreea Lupu, studentå la Facultatea de Agriculturå Ia¿i. Profitul Agricol 23/2021

INFORMA}II Rusia va dubla capacitatea portului Novorossiysk Rusia a anun¡at cå va dubla capacitatea terminalului din portul Novorossiysk, una dintre principalele por¡i de export pentru cerealele ruse¿ti. Vor fi construite o nouå danå, un complex de silozuri ¿i alte clådiri auxiliare, iar adâncimea maximå va fi måritå prin dragare. În total, capacitatea de tranzit pentru cereale va cre¿te de la 7.1 MMT pânå la 13.1 MMT anual. Youran Dairy se lanseazå pe bursa din Hong Kong Producåtorul chinez de lactate Youran Dairy a ob¡inut 643 milioane de dolari dupå oferta publicå ini¡ialå ¿i listarea ac¡iunilor pe bursa din Hong Kong. Interesul din partea investitorilor a fost înså mult mai mic decât se anticipa, pentru cå sectorul produc¡iei de lactate nu este considerat unul cu poten¡ial ridicat de dezvoltare. Un fermier produce criptomonede din balegå Un fermier din Anglia a gåsit o solu¡ie ineditå pentru a genera venituri suplimentare. El mineazå criptomonede folosind energie electricå produså din balegå. Balega este folositå pentru a produce gaz metan, care la rândul lui genereazå curent electric. Aproximativ 70% din energie este folositå pentru nevoile fermei, în timp ce restul alimenteazå servere specializate care mineazå Ethereum. Fermierul spune cå venitul suplimentar îi este foarte util, mai ales cå monedele virtuale au oscila¡ii aberante, mai ales în sus. Pesta porcinå a fost confirmatå în Bhutan Autoritå¡ile din Bhutan au confirmat descoperirea unui focar de pestå porcinå, la o fermå cu 1310 animale din apropierea frontierei cu India. Pesta nu a ajuns încå în Bengalul de Vest, statul indian de la grani¡a cu Bhutanul. India nu a mai comunicat nici un fel de date oficiale despre virus de la începutul anului 2020, a¿a cå situa¡ia realå nu este cunoscutå. 48

EXTERNE Justi]ia suspend\ planul lui Biden Un judecåtor federal american a suspendat schema de ajutor a administra¡iei Biden, prin care fermierii de culoare erau scuti¡i de datorii. Tribunalul din statul Wisconsin a acceptat plângerea formulatå de un institut conservator ¿i de un grup de fermieri din ¿apte state americane. Ei au sus¡inut cå programul este neconstitu¡ional, de¿i se dore¿te a fi o måsurå împotriva rasismului, ¿i cå fermierii albi ar trebui så beneficieze ¿i ei de scutiri. “Instan¡a a constatat cå planul guvernului federal de a condi¡iona alocarea beneficiilor pe baze rasiale reprezintå o încålcare gravå a constitu¡iei ¿i este discriminatorie pentru clien¡ii no¿tri. Administra¡ia Biden ignorå flagrant principiul de bazå al egalitå¡ii în fa¡a legii”, a declarat Rick Esenberg,

avocatul institutului WILL. USDA a continuat înså implementarea programului ¿i a anun¡at cå analizeazå efectele verdictului. Schema de ajutor achitå pânå la 120% din împrumuturile fermierilor din grupuri care au fost discriminate social, cum sunt fermierii de culoare, asiatici, hispanici, indieni americani, nativi din Alaska sau din insulele din Pacific. Sunt eligibili 17.000 de agricultori din toate statele SUA.

JBS pl\te[te în urma unui atac cibernetic Filiala americanå a marelui producåtor de carne JBS a plåtit unor hackeri suma de 11 milioane de dolari în urma unui atac care a paralizat opera¡iunile companiei la nivel global. Atacul a vizat serverele din America de Nord ¿i Australia, fiind executat de “una dintre cele mai specializate ¿i sofisticate grupåri de hackeri din lume”, conform FBI. Toate sacrificårile de animale au fost întrerupte în SUA ¿i Australia, iar JBS a decis dupå consultåri cu exper¡i

în securitate ciberneticå så accepte cererile hackerilor ¿i så plåteascå o råscumpårare consistentå. În spatele atacului se aflå grupul rus REvil, care este suspectat de legåturi cu guvernul de la Moscova. Autoritå¡ile americane nu recomandå plata unei råscumpåråri în astfel de cazuri, înså nici nu este ilegal.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 23/2021

MICA PUBLICITATE STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR| BISTRI}A

DN AGRAR VINDE

Str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, 420127, Bistri¡a, jud. Bistri¡a-Nåsåud tel. 0263.217.895, tel/fax. 0363.100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

repetå, în data de 02.07.2021, ora 11:00, LICITAºIA PUBLICÅ DESCHISÅ CU STRIGARE pentru vânzarea unor bunuri aprobate spre casare Pre¡urile de pornire au fost reduse cu 40% fa¡å de cele stabilite la prima licita¡ie. Informa¡ii suplimentare despre toate bunurile scoase la licita¡ie se pot ob¡ine de la sediul nostru sau de pe site-ul unitå¡ii www.scdp-bistrita. ro, sec¡iunea “Anun¡uri” Bunurile pot fi våzute la sediu, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul: 0746.541.081. Taxa de participare este de 50 lei (nerambursabilå), iar garan¡ia de participare este de 10% din valoarea op¡iunilor, sume ce pot fi achitate la casieria de la sediu sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri¡a.

Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 30.06.2021.

Profitul Agricol 23/2021

Contact: 0785.242.845 HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A. comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

PAGINA DE HOBBY Trofee [i expozi]ii de v=n\toare (II) Pe scurt, panorama manifestårilor cinegetice interna¡ionale la care România s-a remarcat se prezintå astfel: =Expozi¡ia de la Paris din anul 1867 – România se eviden¡iazå prin prezentarea de exponate ale unor vânåtori, inclusiv o colec¡ie de 85 de påsåri naturalizate; =Expozi¡ia de la Viena din 1910 – Regatul României nu participå cu nimic, dar Bucovina ¿i Transilvania devin faimoase datoritå prezentårii multor trofee valoroase. Premii însemnate se primesc pentru caprå neagrå ¿i pentru cerb comun; =Expozi¡ia de la Leipzig, 1930 – premii pentru recorduri interna¡ionale la cerb comun, mistre¡ ¿i cåprior; =Expozi¡ia na¡ionalå din 1935, cu ocazia “Lunii Bucure¿tilor”. Aici se eviden¡iazå standurile revistei “Carpa¡ii” ¿i cel al “Revistei Vânåtorilor”. Terenul regal de vânåtoare de la Gurghiu expune trofee de primå claså; =Expozi¡ia de la Berlin din 1937 – au participat 29 de ¡åri ¿i au fost expuse peste 25.000 de trofee. A fost ¿i se men¡ine drept cea mai grandioaså expozi¡ie cinegeticå. România dobânde¿te recordul mondial la caprå neagrå, imbatabil ¿i în prezent! Tot record va deveni ¿i o blanå de urs dobânditå în Carpa¡ii Orientali. Medaliile primite vor plasa România între primele destina¡ii alese de vânåtorii lumii; =Expozi¡ia de la Bucure¿ti din 1940 – cu caracter mai redus. Se remarcå un trofeu excep¡ional de cåprior dobândit lângå ora¿ul Media¿, în prezent acestuia pierzându-i-se urma; =Expozi¡ia de la Düsseldorf din 1954 – unde sunt prezentate o serie de trofee ale vânåtorilor de na¡ionalitate germanå în Carpa¡i. România nu participå cu niciun trofeu; =Expozi¡ia de la Floren¡a, 1964. România ocupå locul al doilea ca numår de medalii ob¡inute, dupå Iugoslavia; =Expozi¡ia de la Novi-Sad, 1967 – România se remarcå prin multele medalii ob¡inute, dobândind recordul mondial la craniu de pisicå sålbaticå, dar ¿i alte recorduri, la coarne de cerb comun, craniu Profitul Agricol 23/2021

de urs ¿i de lup; =Expozi¡ia de la Budapesta, 1971 – România î¿i adjudecå recordurile la cranii de urs ¿i de lup;

=La expozi¡iile de la Torino din 1972 ¿i 1973 trofeele române¿ti exceleazå; =Expozi¡ia de la Ceske-Budejovice, 1976 – România prime¿te medalia onorificå, omologând încå douå noi recorduri mondiale, la craniu ¿i la blanå de urs; =Expozi¡ia de la Marsilia, 1977 – România înregistreazå doar rezultate remarcabile, fårå a omologa alte noi recorduri; =Expozi¡ia de la Bucure¿ti, 1978 – România dobânde¿te încå un record mondial, la blanå de urs; =Expozi¡ia de la Nitra, 1980 – România prime¿te medalia “Secera de Aur” cu diplomå, omologând încå douå noi recorduri ale expozi¡iei: la col¡i de mistre¡ ¿i la blanå de lup; =Expozi¡ia de la Plovdiv, 1981 – România ocupå locul al doilea, dupå ¡ara gazdå, ca numår de medalii ob¡inute, dobândind ¿i recordul mondial la cerb; =Expozi¡ia de la Brno, 1985 – România omologheazå alte patru recorduri mondiale: la blanå de urs, craniu de urs, blanå de lup ¿i craniu de lup; =Expozi¡ia de la Nürenberg, 1986 – România omologheazå un nou record, la craniu de lup; =Expozi¡ia de la Bucure¿ti, 1997 – România omologheazå alte douå noi recorduri mondiale: la craniu de urs ¿i blanå de lup;

=Expozi¡ia de la Måråcineni-Arge¿, 2003 – omologare de trofee recente. Pe plan na¡ional ¿i chiar regional, au fost organizate nenumårate expozi¡ii de trofee cinegetice, cu sau fårå omologare oficialå, uneori doar pentru pitorescul subiectului. Din påcate, rezultatele acestora nu se reflectå într-o eviden¡å centralizatå, astfel cå multe piese valoroase au ajuns så se piardå sau så se sustragå imaginii de ansamblu a valorii patrimoniului nostru. Pe lângå trofeele de vânat conven¡ionale (coarne, col¡i, cranii ¿i blånuri), care sunt evaluate prin aplicarea unor formule omologate ¿i intrå în competi¡ie la expozi¡iile cinegetice na¡ionale ¿i interna¡ionale, tradi¡ia vânåtoreascå înregistreazå ¿i trofee neconven¡ionale, cu valoare simbol. Aici intrå pana pictorului din aripa sitarului, perlele (caninii din maxilarul superior al cerbului comun), barba (de fapt, coama) ¿i bezoarul caprei negre, cruceaHubertus a cerbului, gastroli¡ii coco¿uluide-munte, osul penian al canidelor, ursidelor, mustelidelor, felidelor. Printre trofeele neconven¡ionale se numårå ¿i animalele naturalizate, fie în întregime, fie sub formå de medalion, la unele specii. Evaluarea trofeelor conven¡ionale se face prin aplicarea unor criterii riguroase concepute ¿i acceptate ca formule de evaluare, elaborate de CIC, dupå ce, multå vreme, a primat caracterul estetic, bazat îndeosebi pe grandoare. Elementele de cuantificare a caracteristicilor trofeelor de vânat sunt utilizate aståzi în evaluårile oficiale ¿i în omologårile interna¡ionale, pentru stabilirea punctajelor definitive. În func¡ie de acestea, se acordå medalii ¿i plachete, se întocmesc cataloage, se omologheazå recorduri. P. S. Este deja confirmatå participarea României la Expozi¡ia Mondialå ONE WITH NATURE (Una cu Natura), care se va desfå¿ura în Ungaria la jumåtatea lui octombrie curent. La loc de cinste – vânåtoarea.

Gabriel CHEROIU 51

Pagina de istorie Pe urmele generalului Berthelot, în satul F\rc\din, }ara Ha]egului acad. P\un Ion OTIMAN

ålåtorul prin România, fie cå e turist, om de afaceri sau cercetåtor ¿tiin¡ific, poate întâlni, la tot pasul, peisaje mirifice, vestigii ale trecutului neamului nostru (unele, pu¡ine la numår, bine conservate, altele, cele mai multe, låsate în voia sor¡ii, distruse sau în pragul dispari¡iei fizice irecuperabile), poate cunoa¿te obiceiuri de o rarå frumuse¡e, bine påstrate ¿i transmise din genera¡ie în genera¡ie, care dau autenticitate ¿i, totodatå, culoare româneascå tradi¡iilor sau poate gusta din inconfundabila ¿i, pe alocuri, nealterata gastronomie localå. Oriunde îl poartå pa¿ii prin România, pe jos, cu ma¿ina, trenul sau avionul, de la Otopeni pe litoralul Mårii Negre sau în Delta Dunårii, în Bucovina sau Maramure¿, în zona Bran-Moeciu sau în Mun¡ii Apuseni, în Banatul montan sau pe Clisura Dunårii, în Câmpia Båråganului, deosebit de bogatå în dropii altådatå (pe când scria Alexandru

Odobescu Pseudokynegeticos), sau pe Dealurile Moldovei (pline cu vii roditoare, în vremea lui ªtefan cel Mare), trecåtorul va observa cât de generos a fost Creatorul Suprem cu aceastå ¡arå ¿i cât de pu¡in sensibili, harnici, dornici ¿i creatori suntem noi, cei de azi.

xistå, totu¿i, în România, o ¡arå - ºara Ha¡egului - care, apreciem noi, cå din punctul de vedere al interesului turistic, istoric, cultural sau ¿tiin¡ific, nu este întrecutå de nici o altå ¡arå româneascå. Densitatea nemaiîntâlnitå niciunde de vestigii istorice, de la cele antice - dacice ¿i romane - la cele medievale - biserici cu cele mai vechi ateståri documentare din România, existen¡a geoparcului cu dinozauri, parcurile na¡ionale ¿i rezerva¡iile ¿tiin¡ifice, obiceiurile ¿i tradi¡iile etno-folclorice ¿i gastronomice, deosebit de bine conservate ¿i påstrate, fac din ºara Ha¡egului una dintre cele mai atractive zone turistice ale ¡årii noastre.

Dacå intri în ºara Ha¡egului dinspre Banat, pe Poarta de Fier a Transilvaniei, dupå numai câ¡iva kilometri, ajungi la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetuza, apoi la cea mai veche bisericå - monument istoric aflatå în comuna Densu¿, iar pe dreapta, ajungem în comuna Râu de Mori, satul Suseni, unde întâlne¿ti cetatea medievalå Col¡i, descriså de Jules Vernes în romanul såu Cetatea din Carpa¡i. Aron Densu¿ianu, în urma cålåtoriei întreprinse în anul 1865 în ºara Ha¡egului, scrie în “Revista Familia”, printre altele, despre pierderile arheologice de la Sarmizegetusa: “cea mai mare parte din ruinele Ulpiei Traiane, inscrip¡iuni, monumente, sculpturå, statuia ¿i altele se aflå zidite sau a¿ezate ca ornamente în cur¡ile ungurilor, sau mai bine zis, a românilor unguri¡i din acest ¡inut”.

În

prezentarea zonei Ha¡egului trebuie så spunem câteva cuvinte despre conacul Berthelot al Academiei Române, din co-

Înainte de renovare

Profitul Agricol 23/2021

Pagina de istorie

muna cu acela¿i nume (General Berthelot). Conacul are o istorie lungå. Construit de familia Nopcsa de la Fårcådin, este descris de Aron Densu¿ianu, în vizita pe care o face în anul 1865 în ºara Ha¡egului: “la curtea baronului Nopcea (numele scris române¿te de academicianul Densu¿ianu, s.n.) erau strânse mai multe monumente romane, culese de prin ruine, care con¡in figuri ¿i inscrip¡iuni. În salon, mul¡ime de busturi ¿i statuete”, iar statuia care are “toga încopciatå la umårul stâng, era tåiatå în marmurå cu atâta måiestrie ¿i elegan¡ie”. Baronul Nopcsa sus¡ine cå bustul l-ar fi reprezentat pe Împåratul Traian, iar Aron Densu¿ianu scrie, în continuare, “la scara de intrare în castel stråjuiau câte un leu funerar, dupå care urma un ¿ir de statui bårbåte¿ti fårå cap”. Toate acestea, dupå trecerea conacului în proprietatea “întregului popor”, dupå 1948, au dispårut, dispårând totodatå ¿i posibilitatea studierii provenien¡ei lor (probabil dacice sau romanice). Este important de men¡ionat cå, în anul 1895, Ilona Nopcsa a gåsit oase de animale preistorice (dinozauri pitici, se va dovedi mai târziu) pe domeniile familiei din ºara Ha¡egului, iar fratele såu, cunoscutul paleontolog, nåscut la Fårcådin, Ferencz Nopcsa, a descoperit ¿i descris pentru prima datå dinozaurii pitici din ºara Ha¡egului. Ultimii proprietari ai conacului familiei Nopcsa de la Fåcårdin, baronul Elek Nopcsa ¿i copiii såi, Ferencz ¿i Ilona,

dupå unirea Transilvaniei cu Regatul României în 1918, påråsesc România, iar conacul ¿i mo¿ia din localitate sunt expropriate, conform prevederilor Legii Reformei Agrare pentru Transilvania ¿i Banat, trecând în proprietatea statului român. Din anul 1919, pentru conacul de la Fårcådin începe o altå perioadå istoricå, perioada generalului Berthelot. Statul român, pentru meritele deosebite în organizarea modernå a armatei române, în timpul Primului Råzboi Mondial, îi doneazå conacul ¿i domeniul de la Fårcådin-Ha¡eg generalului francez H.M. Berthelot, cåruia i s-a acordat cetå¡enia românå ¿i calitatea de membru de onoare al Academiei Române. La 1 decembrie 1926, "Voind, pe de o parte, a mul¡umi na¡iei române¿ti de toate mårturiile de recuno¿tin¡å ¿i de dragoste ce mi-au fost aråtate cu prisosin¡å, ¿i, de altå parte, så între¡in bunele rela¡ii ¿i legåturile intelectuale între România ¿i Fran¡a”, generalul Berthelot låsa Academiei Române, dupå încetarea sa din via¡å, “toatå partea din averea aflatå în România, atât în bunuri mobiliare, cât ¿i imobiliare”. Astfel, supremului for de culturå al ¡årii îi revenea mo¿ia primitå în comuna Fårcådin (actualmente General Bethelot), sau, dupå cum se men¡iona în testamentul såu, “toate drepturile asupra solului ¿i subsolului, precum ¿i clådirile, planta¡iile, ameliorårile de toate soiurile ¿i tot avutul mobiliar aflându-se pe sau în proprietate în clipa decesului meu”.

Octombrie 2010 Profitul Agricol 23/2021

În

anul 1948, prin na¡ionalizare, Academiei Române i se preia, în proprietatea statului, conacul, grajdurile, moara, suprafa¡a de 173 iugåre cadastrale (79 jg. arabil, 17 jg. paji¿ti, 7 jg. vie ¿i 50 jg. pådure), circa 80 ha. Recuperarea de cåtre Academia Românå, în anul 2001, a castelului, terenului agricol ¿i silvic, dona¡ie a generalului francez H. M. Berthelot, a reprezentat punctul de pornire, ideea constituirii centrului de cercetåri ¿i formare continuå în domeniile bio ¿i geodiversitå¡ii, a agriculturii ecologice ¿i a dezvoltårii rurale durabile cu sediul în comuna Berthelot. Preluat într-o stare jalnicå de Academie, ca urmare a destina¡iei date de puterea comunistå, dupå na¡ionalizare, ca spital de psihiatrie, sediu de CAP ¿i IAS (care l-au låsat în paraginå), refacerea conacului a constituit pentru întâia institu¡ie de ¿tiin¡å ¿i culturå a ¡årii o datorie de onoare, atât pentru memoria donatorului, generalul H. Berthelot, cât ¿i pentru cinstirea familiei Nopcsa, care a construit conacul. Totodatå, destina¡ia ¿tiin¡ificå ¿i educativå a a¿ezåmintelor ¿i a anexelor sale trebuie så constituie reluarea, dupå mai bine de opt decenii, a “dorin¡ei Academiei Române de a îndruma ¿i ajuta popula¡ia såteascå din regiune”. Prezen¡a ¿tiin¡ificå actualå a Academiei Române în ºara Ha¡eguluiRetezat, gra¡ie proiectului european câ¿tigat: “Conservarea bio - ¿i geodiversitå¡ii ca suport al dezvoltårii durabile ¿i cre¿terii economice ¿i sociale în zona Ha¡eg-Retezat”, finan¡at prin Mecanismul Spa¡iului Economic European asigurat de Norvegia, Islanda ¿i Liechtenstein, cu suma de circa douå milioane de euro, constituie reluarea activitå¡ilor de cercetare sociologicå, economicå ¿i de biodiversitate efectuate de predecesorii no¿tri, academicienii Dimitrie Gusti, Alexandru Borza, Aron Densu¿ianu, A. Niarady, cât ¿i invita¡ia de a vizita aceste mirifice locuri ale României. Speråm ca acest început så fie de bun augur. 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 16 - 30.06.2021

Petre Mårculescu 16.06.1943, fost ministru al Agriculturii Francis Desbonnets 16.06.1960, director Agri-Alian¡a Mihai Constantin 18.06.1985, Area Sales Manager NHR, Cålåra¿i Marcel Costache 19.06.1942, director ¿tiin¡ific ICDLF Vidra Octavian Chihaia 19.06.1981, director general Monsanto Stela Filofteia Zamfirescu 20.06.1948, pre¿edinta Asocia¡iei Na¡ionale a Crescåtorilor de Capre Cristian Rusu 20.06.1970, director tehnic Amia ªtefan Poienaru 21.06.1946, fermier Agrofam Holding Ion Såvulescu 21.06.1967, director tehnic FMC România Antonia Iva¿cu 22.06.1952, fost director executiv AISR Cornel Constantin Turcescu 23.06.1985, director-adjunct APIA Petru Costescu 25.06.1982, Branch Manager NHR Filiala Boto¿ani Mihai Papazi 26.06.1976, manager calitate BASF Daniel Constantin 26.06.1978, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii Virgil Nicolescu 28.06.1939, director tehnic dep. Agriculturå, GRIVCO SA Janos Peter Sultesz 29.06.1977, director executiv Schontal-Schul-Impex Dorin Burciu 30.06.1967, director vânzåri Corteva 54

Pandemia mov sau Lev\n]ica fest Pandemia mov este un spectacol vizual ¿i olfactiv, un festival al levån¡icii, care se ¡ine undeva la 30 de km de Timi¿oara. Acolo, în cel mai frumos lan de lavandå, de 1,5 ha, va avea loc, în perioada 25 - 27 iunie, un picnic-spectacol în aer liber. Po¡i vizita, po¡i face poze, po¡i culege flori ¿i, dacå î¡i surâde ideea de picnic, po¡i aduce o påturicå ¿i bunåtå¡ile tale preferate. “Anul acesta te a¿teptåm cu un lan mai frumos înflorit, cu un decor mai spectaculos, produse diverse ¿i bunåtå¡i pentru pofticio¿i”, spune Roxana Degianski, ini¡iatoarea pandemiei mov 2021. Dacå pozele în rapi¡å au devenit deja banale pe instagram, sta¡i så vede¡i avalan¿a de fotografii în lavandå, care abia înflore¿te.

Gheorghe MIRON

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Då o maså la ¡arå – Fabricant de ace; 2) Scåpatå din ochi – În plinå cådere! 9 10 3) Pu¡in orez... în ciorbå! – Obiecte de venera¡ie; 4) A ajunge pe dinafarå – Pus în gardå; 5) Cunoscutå de micå printre escroci – Sistem de lansare în spa¡iu; 6) Croitå din topor – Încheie jocul de table; 7) Nume dat... cu blânde¡e – Cro¿eu de dreapta! 8) Lipiri de pere¡i; 9) A se men¡ine la suprafa¡å – Trecut la fårå frecven¡å; 10) Semn de tråinicie.

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 22/2021 ORIZONTAL: LAMAIE - DOP; ULIU - USORI; PI - RENASTE; FRIGURI - P; DIE - ACARET; RIVAL - TETA; E - OMITE - NN; ARCA - RADIA; SOARTA - ACT; ALTERCATIE.

VERTICAL: 1) Închis la timp – Cântec din frunzå; 2) Într-o anumitå måsurå – Nune... din Moine¿ti! 3) Marginile unui parc! – Då primul ajutor; 4) Re¡ele de ape – Mijloace de avansare; 5) Semn de trecere – Denotå rigiditate; 6) Trag sforile; 7) Båtut la meci – Semnal de oprire; 8) Då ocol spitalului – A lucra o scoar¡å; 9) Anno Domini... pe scurt – E un înapoiat; 10) Scoatere din func¡ie. Profitul Agricol 23/2021

Profitul Agricol nr. 23, din 16 iunie 2021

Articles inside

Oros recunoa¿te: Ghinea a blocat iriga¡iile, nu Comisia

794 milioane tone de grâu

O lume fårå glifosat este o lume mai såracå în solu¡ii