Profitul Agricol nr. 23, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 23 din 12 iunie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 23/2024 Redactor - ¿ef

Din gre[eal\ ;n gre[eal\, spre victoria final\ Europa arat\ tot mai mult\ disponibilitate [i flexibilitate pentru produsele de import, ;n timp ce pune condi]ii mai restrictive propriilor agricultori. Asta ;n timp ce ;[i strig\ sus [i tare sus]inerea mai ales pentru micile ferme, f\c=ndu-se c\ nu bag\ de seam\ c\ produc]ia pe care o m=nc\m zi de zi vine prea pu]in din acestea [i mai mult din cele mari, c\rora le spunem peiorativ industriale. P=n\ la criza gazului [i mai ales a ;ngr\[\mintelor, credeam c\ Uniunea are un plan discret de sus]inere [i protec]ie a pie]ei interne. C\ import\m soia [i alte produse modificate genetic ;n loc s\ le cultiv\m mai mult de nevoie, c\ am pierdut startul ;n fa]a cercet\rii americane (mai r\u, se pare c\ [i ;n fa]a celei chineze). Dar criza ;ngr\[\mintelor, c=nd peste jum\tate din industria european\ de azotat s-a ;nchis, ne-a ar\tat c\ protec]ia pie]ei interne a UE e numai o lozinc\. Iar Bruxelles-ul e preocupat de protec]ia pie]ei interne doar la nivel declarativ. Solu]ii ar fi destule, asocia]iile cerebrale le enun]\ de c=]iva ani. S\ limit\m importurile din ]\rile care nu respect\ reguli la fel de dure ca ale noastre. S\ accept\m [tiin]a cu tot ce aduce ea bun, noi tehnici genomice, neonicotinoide. S\ nu mai interzicem substan]e active p=n\ nu avem o alternativ\ viabil\ la ele. S\ punem fr=n\ ecologiz\rii cu orice pre], pentru c\ nu avem un consumator dornic s\ pl\teasc\ mai mult, ci mai pu]in. {i ar mai fi... Oricum, este prea t=rziu s\ mai repar\m gre[elile trecutului, m\car s\ evit\m s\ mai facem altele noi.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 23/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Comisia promite cre[terea ajutorului de minimis cu 12.000 euro

O metisare de succes, Caraba[\ cu Suffolk

Banat, regiune gastronomic\ european\ 2028

De ce poate fi util un consultant juridic specializat în asigur\ri 13

20 de milioane de euro pentru tineri fermieri

Sprijin pentru cultivatorii de sfecl\

Chinezii ancheteaz\ importurile din UE

Turcia interzice importurile de gr=u

Gheorghe Flutur a fost învins

Omagiul seniorilor, la ASAS

Syngenta împ\rt\[e[te ;ntregii lumi tehnologiile sale NGT

O vac\ cump\rat\ cu 4 milioane de dolari are propriul bodyguard 34

Timac Agro a livrat ;n Rom=nia 11.000 de tone de fertilizan]i

Ma[ini & utilaje

UE achizi]ioneaz\ 40 milioane de vaccinuri contra gripei aviare

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Pre]urile mondiale la alimente au crescut pentru a treia lun\ consecutiv 16 Cum control\m principalele boli care afecteaz\ floarea-soarelui

Culturi vegetale Ploi mai consistente în sud, dar seceta se accentueaz\

Sorgul, o alternativ\ la porumb

Regalul gr=ului la Ia[i

Academia de rapi]\ Corteva

Top-Phos Siliup, solu]ia inovatoare împotriva secetei

Cre[terea animalelor

Interviu cu Maria C;rj\, marketing manager Corteva Agriscience

“Suprafe]ele cu porumb au sc\zut cu 200.000 de ha”

Ziua Grâului ;n B\r\gan

Intr\ în vigoare sprijinul comercial pentru Ucraina

Ziua Interna]ional\ a Laptelui

C\t\lin Dragomir, noul director al IBNA Balote[ti

Vacile care “stau la plaj\”

:n SUA mor vacile de grip\ aviar\

Sisteme de autoghidare pentru orice tractoare

Doar 30% dintre fermieri folosesc tehnologiile digitale

Cu FieldView utilajele vechi devin inteligente

Maschio Gaspardo reinventeaz\ vânzarea de utilaje

Primul Kubota autonom adus de Agri-Alian]a în România

Prese de balotat

Magazin Ce tr\sn\i mai g\tesc studen]ii, salam de Brebu [i pâine cu urzici

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Comisia promite cre[terea ajutorului de minimis cu 12.000 euro Comisia European\ a lansat o consultare public\ cu privire la un proiect de modific\ri punctuale ale normelor privind ajutoarele cu valoare mic\ pentru sectorul agricol (Regulamentul privind ajutoarele de minimis).

egulamentul excepteaz\ de la control ajutoarele de stat cu valoare mic\, deoarece se consider\ c\ acestea nu au un impact asupra concuren]ei [i a schimburilor comerciale de pe pia]\. Regulamentul privind ajutoarele de minimis urmeaz\ s\ expire la 31 decembrie 2027. Conform modific\rilor introduse cu ocazia ultimei revizuiri, ;n 2019, statele membre pot acorda ajutoare cu o valoare de pân\ la 20.000 euro per beneficiar într-o perioad\ de trei exerci]ii financiare f\r\ s\ fie necesar\ notificarea [i aprobarea prealabil\ a Comisiei. În cazul în care un stat membru are un registru central la nivel na]ional în care înregistreaz\ ajutoarele de minimis, se aplic\ un plafon mai mare, de 25.000 euro într-o perioad\ de trei exerci]ii financiare. Pe lâng\ aceste plafoane per beneficiar, sprijinul acordat de fiecare stat Profitul Agricol 23/2024

membru nu trebuie s\ dep\[easc\ un anumit cuantum maxim na]ional (a[anumita “limit\ na]ional\”). Majorarea plafoanelor de la care ajutoarele sunt exceptate de la control va permite statelor UE s\ furnizeze ajutoare cu valoare mic\ într-o manier\ mai simpl\ [i mai rapid\. Comisia a propus instituirea unui registru central pentru a facilita controlul [i a reduce obliga]iile de raportare pentru agricultori. Printre modific\rile propuse se num\r\ m\rirea de la 25.000 euro la 37.000 euro a plafonului maxim. Este propus\, de asemenea, ajustarea “limitelor na]ionale”, care sunt calculate pe baza valorii produc]iei agricole. Normele actuale iau în considerare, pentru acest calcul, perioada de referin]\ 2012-2017. Astfel, perioada de referin]\ ar putea s\ fie prelungit\ din 2012 pân\ în 2023. De asemenea, este avut\ în vedere calcularea cuantumului maxim al ajutorului pe o perioad\ de trei ani calendaristici, nu de trei exerci]ii financiare, în conformitate cu normele generale nesectoriale privind ajutoarele de minimis. Comisia inten]ioneaz\ s\ adopte modific\rile la Regulamentul privind ajutoarele de minimis pentru sectorul agricol cât mai curând posibil, ]inând seama de feedbackul primit din partea statelor membre [i a p\r]ilor interesate.

Arin DORNEANU

ACCPT Prahova ader\ la FAPPR FAPPR a anun]at c\ [i-a l\rgit baza teritorial\ prin cooptarea ACCPT Prahova, organiza]ie condus\ de Adrian Mocanu, membru în Consiliul Director al FAPPR. Astfel, în acest moment, FAPPR are în structura sa cinci organiza]ii jude]ene> Dobrogea, Ialomi]a, Ia[i, Prahova [i Vrancea.

Vasile Iliu]\ a fost reales cu peste 50% din voturi Patron al unui trust agricol compus din ferm\ vegetal\ (5.000 ha), ferm\ zootehnic\ [i firm\ de comer] cu cereale, Vasile Iliu]\ (PSD) a candidat, cu succes, pentru un al treilea mandat consecutiv de pre[edinte al Consiliului Jude]ean C\l\ra[i. Luni, la ora 15.30, num\r\toarea voturilor continua, îns\ situa]ia arat\, limpede, c\ Iliu]\ e câ[tig\tor, cu peste 50% din voturi.

Adrian Oros a ob]inut un rezultat neglijabil la Cluj Fostul ministru Adrian Oros a candidat la pre[edin]ia Consiliului Jude]ean Cluj, dar a ob]inut doar 22%. Pre[edintele CJ Cluj va fi liberalul Alin Ti[e (39,9%). Pentru Alin Ti[e este cel de-al patrulea mandat în fruntea Consiliului Jude]ean. La distan]\ apreciabil\ de Alin Ti[e se afl\ Alexandru Cordo[ (PSD), cu 16,25%. PNL are un procent de 37% la Consiliul Jude]ean. PSD a ob]inut peste 18%, Alian]a Dreapta Unit\ (cu Adrian Oros [i USR) 22%, iar AUR 17%. La nivelul municipiului Cluj Napoca (Consiliul Local), PNL are 38%, UDMR 16%, iar PSD 13%. Pentru alegerile europarlamentare, la Cluj [i-au exprimat votul 336.970 de aleg\tori, adic\ 54,1% din total.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate

14 iunie La Ulmeni, jud. C\l\ra[i, are loc evenimentul Tehnologii esen]iale, oraganizat de NETagro, în parteneriat cu Limagrain [i UPL.

14 iunie La Sascut, jude]ul Bac\u, are loc evenimentul Corteva Agronomy Day - 2024, unul din seria de evenimente în câmp din acest an.

16 iunie Syngenta, în parteneriat cu Marcoser [i Haifa, organizeaz\ evenimentul Kilometrul 0 al legumiculturii române[ti - Cultiv\m idei, culegem inova]ie, în Ferma Marcoser din localitatea Matca, jud. Gala]i.

19 iunie La Ia[i se ]ine evenimentul organizat de Alian]a Industriei Semin]elor din România [i Universitatea de {tiin]ele Vie]ii “Ion Ionescu de la Brad” - O zi din via]a unui ameliorator de plante.

20 iunie Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol\ Turda, jud. Cluj, va organiza Ziua Grâului [i a Pâinii.

21 iunie La sta]ia de procesare semin]e din Afuma]i se va ]ine evenimentul Media Club Corteva Agriscience.

21 - 22 iunie La Fântânele, în jude]ul Mure[, vor avea loc Zilele Aberdeen Angus.

24-25 iunie Claas organizeaz\ un tur de fabric\ [i o prezentare a celor mai noi [i mai inovative echipamente pentru recoltarea furajelor, la Bad Saulgau, în sudul Germaniei.

UE achizi]ioneaz\ 40 milioane de vaccinuri contra gripei aviare Dac\ totul a mers [nur, Uniunea European\ a semnat s\pt\m=na aceasta, mar]i, un contract pentru a asigura peste 40 milioane de doze de vaccin preventiv contra gripei aviare. Primele livr\ri vor fi spre Finlanda. Conform acordului, sunt asigurate pân\ la 665.000 doze de la produc\torul de vaccinuri CSL Seqirus, cu op]iunea pentru înc\ 40 milioane de vaccinuri, pentru o perioad\ maxim\ de patru ani. Vaccinurile vor fi procurate în comun de Autoritatea pentru Preg\tire [i R\spuns în caz de Urgen]\ Sanitar\ (HERA) din cadrul Comisiei Europene, 15 state din UE [i Spa]iul Economic European. Dozele sunt pentru cei care sunt cel mai mult expu[i la virusul gripei aviare, cum ar fi angaja]ii din ferme [i veterinarii. Statele Unite, Canada [i Marea Britanie sunt în proces de asigurare a dozelor de vaccin preventiv. Aceste ac]iuni vin dup\ o r\spândire exploziv\ a unei noi tulpini a virusului gripei aviare, care a ap\rut la finele lui 2020 [i a provocat un num\r f\r\ precedent de decese în rândul p\s\rilor s\lbatice [i domestice [i care

a început s\ infecteze [i numeroase specii de mamifere. În martie, oficialii americani au anun]at prima descoperire a virusului gripei aviare H5N1 în rândul vacilor de lapte, fiind infectate zeci de turme din nou\ state [i doi muncitori din industria lactatelor. Administra]ia american\ pentru Alimente [i Medicamente a estimat c\ 20% din produc]ia american\ de lapte arat\ simptome de infec]ie cu virusul grupei aviare, ceea ce sugereaz\ c\ este posibil\ o larg\ r\spândire. Expunerea uman\ la virus în opera]iunile de cre[tere a p\s\rilor [i produc]ie de lactate cre[te riscul ca virusul s\ sufere muta]ii [i s\ dobândeasc\ capacitatea de a se r\spândi u[or în rândul oamenilor. Transmiterea c\tre oameni r\mâne un eveniment rar [i nu exist\ o transmitere sus]inut\ între oameni observat\ pân\ acum. Riscul transmiterii c\tre popula]ia din UE este considerat a fi sc\zut, a precizat Centrul european de prevenire [i control al bolilor, în raportul s\pt\mânal din perioada 1-7 iunie.

Arin DORNEANU

"În cazul gripei aviare, monitoriz\m continuu [i în mod activ situa]ia, iar mar]i, cu statele membre UE, vom asigura accesul la peste 40 milioane de doze de vaccin preventiv contra gripei aviare pentru a-i proteja pe cei mai expu[i. Livr\rile c\tre ]\rile care au imediat nevoie sunt deja în desf\[urare", a declarat pentru Reuters comisarul european pentru s\n\tate Stella Kyriakides. Profitul Agricol 23/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Gheorghe Flutur a fost învins la Suceava Gheorghe Flutur (PNL), fost ministru al agriculturii, a pierdut alegerile pentru func]ia de pre[edinte al Consiliului Jude]ean Suceava. Gheorghe {oldan (PSD) a ob]inut 119.432 de voturi, cu 7.500 de voturi mai mult decât Gheorghe Flutur (PNL) - 111.895. “Aleg\torii au întotdeauna dreptate! Doresc s\ felicit câ[tig\torul [i s\ mul]umesc sucevenilor care m-au votat pe mine [i echipa mea. Urez succes noii echipe [i sper în dezvoltarea în continuare a jude]ului

Suceava”, a transmis Gheorghe Flutur concet\]enilor lui. El a condus Consiliul Jude]ean Suceava timp de 12 ani.

Viorel PATRICHI

Chinezii ancheteaz\ importurile din UE Companiile chineze inten]ioneaz\ s\ cear\ autorit\]ilor de la Beijing s\ demareze o investiga]ie asupra importurilor de anumite produse lactate din Uniunea European\, a informat sâmb\t\ publica]ia oficial\ Global Times, citând surse din interiorul industriei, transmite Reuters. Potrivit datelor publicate de Directoratul General pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\ (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene, în anul 2023 blocul comunitar a exportat spre China produse lactate în valoare de 1,7 miliarde de euro, în sc\dere fa]\ de exporturile în valoare de dou\ miliarde de euro din 2022. Articolul publicat sâmb\t\ pe re]eaua de socializare X, în care nu sunt oferite alte detalii, vine într-un moment în care tensiunile comerciale între UE [i China se intensific\ Profitul Agricol 23/2024

iar Comisia European\ a demarat mai multe investiga]ii asupra importurilor din China pentru a-i proteja pe produc\torii europeni. În luna ianaurie, China a demarat o investiga]ie asupra importurilor de coniac din UE. În replic\, Uniunea European\ a demarat, în luna mai, o investiga]ie asupra produselor laminate din o]el provenite din China. De asemenea, Comisia European\ investigheaz\ vehiculele electrice produse în China, anchet\ care este a[teptat\ s\ se finalizeze cu taxe vamale suplimentare. În luna mai, aceea[i publica]ie Global Times informa c\ firmele chineze vor ca autorit\]ile s\ demareze o investiga]ie [i asupra importurilor de carne de porc din UE.

Arin DORNEANU

Gigel Avornici]ei, în Consiliul Jude]ean Bac\u Fermier cu 1.500 ha la Podul Turcului, jud. Bac\u, Gigel Avornici]ei a candidat pentru un mandat de consilier jude]ean, pe listele PSD. A fost pe pozi]ia 13, dar spune c\ va avansa în urma alegerilor, deoarece mul]i ale[i se vor retrage, ;n special pentru c\ au câ[tigat [i mandate de primari.

Dumitru Pantazi a pierdut alegerile la Pa[cani Dumitru Pantazi, fondatorul fermei Agrocomplex Lunca Pa[cani din jude]ul Ia[i, a candidat pentru func]ia de primar al municipiului Pa[cani. Actualul primar, Marius Pintilie, a ob]inut 52,5% din voturi (7.314 sufragii), iar Dumitru Pantazi a fost creditat cu 32,3% din voturi (4.502 sufragii). Astfel, diferen]a dintre cei doi candida]i a fost de 2.812 voturi.

Silviu Mihai este consilier jude]ean la Ialomi]a PNL va avea, se pare, [apte dintre cei 33 de consilieri jude]eni din Ialomi]a. Candidat pe locul 5 din list\, vicepre[edintele FAPPR, fermierul Silviu Mihai, care administreaz\ 1.500 de ha la Iazu, este, a[adar, ales local.

Drago[ Soare a pierdut Slobozia Drago[ Soare (PNL) a pierdut Slobozia dup\ 4 ani de mandat, ;n fa]a contracandidatului PSD, Alexandru Potor, fost secretar de stat la agricultur\ [i provenit dintr-o familie de fermieri. Acum 4 ani, Soare l-a ;nvins pe Potor cu doar c=teva sute de voturi. Soare de]ine ferma Sanagro (1.500 ha), administrat\ de fratele s\u Bogdan.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Marius Carave]eanu r\m=ne primar Fermierul Marius Carave]eanu a fost reales cu 80% din voturi în func]ia de primar al ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a. El a candidat pentru a [asea oar\ din partea Partidului Na]ional Liberal.

Costin Telehuz nu s-a impus la pre[edin]ia CJ Ialomi]a Potrivit datelor par]iale, pre[edintele CJ Ialomi]a, Pavel Marian, (PSD) a c=[tigat deta[at un nou mandat, cu 52,3%. Costin Telehuz (PNL), actual secretar de stat la agricultur\, a ie[it al doilea, cu 20,4%, urmat de Florin Oancea (AUR), cu 10,4%. Costin Telehuz este agricultor [i lucreaz\ 600 de hectare la Mih\ile[ti, ;mpreun\ cu fratele s\u Andreas.

Andrei Filip a recucerit Moara Vl\siei Andrei Filip (PNL) nu a avut cu cine se bate pentru fotoliul de primar la Moara Vl\siei, Ilfov. A ob]inut 2.836 voturi, 100%. {i la consiliul local liberalii au f\cut o figur\ frumoas\, cu 90%. Andrei Filip este agricultor [i de]ine Ferma Ancu]ei, pe care o administreaz\ so]ia lui. Filip este pentru a cincea oar\ primar al comunei.

Iulia Blagu nu a intrat ;n consiliul local Urziceni Iulia Blagu administreaz\, al\turi de so]ul s\u, o ferm\ de 800 de hectare. Anul acesta a decis s\ candideze pe listele PNL pentru un post de consilier local. Fiind pe pozi]ia 11, nu [i-a f\cut mari iluzii, dar spune c\ a decis s\ se expun\ public, din postura de pre[edint\ a Asocia]iei Na]ionale a Femeilor din Agricultur\ pentru a sus]ine candidata PNL la Prim\ria Urziceni.

20 de milioane de euro pentru tineri fermieri Bugetul destinat instal\rii tinerilor fermieri prin m\sura 6.1 din PNDR a fost suplimentat cu peste 20 de milioane euro, a anun]at ministrul Agriculturii. “Acest lucru ne permite s\ oferim sprijin pentru 484 de noi proiecte ale fermierilor tineri. Ace[tia se vor ad\uga celor peste 11.200 de tineri fermieri care s-au instalat deja. Al]i 1.900 de tineri au proiecte în implementare, beneficiind de sprijinul oferit prin m\sura 6.1”, sus]ine ministrul. Totodat\, în perioada imediat urm\toare, printr-o alt\ m\sur\ de sprijin destinat\ tinerilor fermieri (DR 30) vor fi semnate contractele de finan]are pentru aproape 1.300 de tineri, iar alte 2.300 de proiecte sunt în a-

cest moment în procedura de selec]ie. Potrivit datelor MADR, în urma aprob\rii versiunii 18.1 a Programului, bugetul aferent sub-m\surii 6.1 a fost suplimentat cu valoarea de 20,84 de milioane de euro. Prin aprobarea rapoartelor de selec]ie suplimentare au fost selecta]i pentru finan]are, din Lista proiectelor eligibile f\r\ finan]are aferente sM 6.1 sesiune 01/2021, un num\r de 90 tineri fermieri din zona montan\, proiectele având o valoare public\ total\ de 4,11 milioane de euro [i 394 de tineri fermieri din zona non-montan\, având o valoare public\ total\ de 16,72 milioane euro.

Viorel PATRICHI

Sprijin pentru cultivatorii de sfecl\ 1,5 milioane de euro vor fi disponibili pentru achizi]ia simpl\ de utilaje agricole destinate culturii de sfecl\ de zah\r. Potrivit AFIR, pentru sesiunea din acest an, fondurile alocate vor fi precizate în anun]ul de lansare a apelului.

Valoarea finan]\rii nerambursabile este cuprins\ între 350.000 [i 1,5 milioane de euro (pentru cooperative, grupuri de produc\tori [i organiza]ii de produc\tori), raportat la dimensiunea economic\ a exploata]iei [i la tipul de beneficiar. În ceea ce prive[te ponderea sprijinului financiar acordat, acesta porne[te de la 30% [i poate ajunge la maximum 90%, în func]ie de dimensiunea economic\ a exploata]iei, de tipul de beneficiar [i de investi]iile ce urmeaz\ a se realiza prin proiect.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 23/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Turcia interzice importurile de gr=u Pentru a-[i sprijini agricultura, Turcia interzice importurile de grâu începând din data de 21 iunie [i pân\ la data de 15 octombrie, a anun]at vineri Ministerul Agriculturii de la Ankara. Oprirea importurilor ar putea fi prelungit\ [i dincolo de 15 octombrie, ;n func]ie de condi]iile de pe pia]\. Anun]ul a dus la sc\derea cota]iilor la grâu, pe bursele de la Chicago [i Euronext, în condi]iile în care interzicerea importurilor de c\tre Turcia înr\ut\]e[te perspectivele cu privire la evolu]ia cererii [i contracareaz\ îngrijor\rile referitoare la pagubele provocate de vremea nefavorabil\ culturilor de grâu din Rusia. :n prima zi a acestei s\pt\m=ni, cel mai tranzac]ionat contract pe grâu de la Chicago Board of

Trade (CBOT) era în sc\dere cu 2,1%, pân\ la 6,26 dolari per bushel. La bursa Euronext, contractul futures la grâu cu livrare în luna septembrie a sc\zut cu 4,1%, pân\ la 241 euro pe ton\, cel mai redus nivel din ultima lun\. Turcia este o destina]ie important\ pentru grâul din regiunea M\rii Negre, în special pentru grâul rusesc, iar absen]a cererii din Turcia ar putea agrava concuren]a pe alte pie]e de export. Cel mai probabil Rusia va avea cel mai mult de pierdut de pe urma acestei decizii. Rusia furnizeaz\ între 6075% din importurile de grâu ale Turciei [i aceast\ interdic]ie se pare c\ va intra în vigoare tocmai când noua recolt\ a Rusiei trebuie vândut\.

Dac\ grâul rusesc nu mai poate fi vândut în Turcia, va trebui s\ fie oferit în alte p\r]i la pre]uri mai mici. Ministerul Agriculturii de la Ankara a anun]at c\ exporturile de f\in\ produs\ din grâul cultivat local, care sunt interzise începând din luna septembrie 2018, vor fi permise din nou, iar exporturile de orz [i grâu dur se vor putea derula pe baza unei licen]e de export [i într-un mod controlat. Datele furnizate de Consiliul Interna]ional al Cerealelor arat\ c\ Turcia ar urma s\ importe 12 milioane tone de cereale în sezonul 2024/25, dintre care 8,5 milioane tone de grâu.

Arin DORNEANU

Omagiul seniorilor, la ASAS S\pt\m=na trecut\, Societatea Rom=n\ de Horticultur\ a ]inut un “in memoriam” celui care a fost Vasile Cociu (1924 -2009), savant creator de [coal\ ;n ameliorarea pomicol\ de la noi. Pentru a marca mai bine cei 100 de ani scur[i de la na[terea lui, SRH i-a dedicat un volum omagial ;n colec]ia “:nainta[i ai horticulturii rom=ne[ti”, ;n care a prins o sum\ de scurte [i interesante amintiri ale celor care l-au cunoscut [i au lucrat cu Vasile Cociu. Un frumos obicei al Societ\]ii, care s-a p\strat foarte bine, este omagierea seniorilor horticulturii. Se ]ine de dou\ ori pe an, reunindu-i pe cei din primele 6 luni [i pe cei din ultimele 6. Profitul Agricol 23/2024

Acum, la omagierea seniorilor, obiceiul este ca prezent\rile s\ fie f\cute pe r=nd de c=te un apropiat. La final, omagiatul este invitat pe scen\, aplaudat [i prime[te o diplom\ elegant\, tras\ ;n catifea verde. De data aceasta, au fost invita]i Petri[or Tudor (85 de ani), un horticultor ajuns pe r=nd la conducerea Direc]iilor Agricole de la Ilfov [i Bucure[ti, Vlad Constantin (80), un mare cercet\tor [i director al Sta]iuniide la

Buz\u, Ioan N\molo[anu (80), reputat profesor universitar la catedra de viticultur\ a USAMV, Mario Podoleanu (80), cercet\tor la institutul de la Vidra, Burtea Octavian (80), unul dintre cei mai buni directori [tiin]ifici ai institutului pentru valorificarea legumelor [i fructelor, acum stabilit ;n Statele Unite, [i George Ostroveanu (80), directorul revistei pe care o citi]i.

Arin DORNEANU 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII 2,3 miliarde de euro doar ;n acest an Circa 2,3 miliarde euro au intrat în conturile agricultorilor de la începutul acestui an, anun]a cu m=ndrie ministrul Agriculturii ;n preziua alegerilor. “Folosim integral fondurile europene disponibile pentru a cre[te capacitatea fermierilor no[tri s\ produc\ române[te. Fermierii, procesatorii, antreprenorii [i comunit\]ile locale au nevoie de acest sprijin pentru a se dezvolta la standarde europene [i ne asigur\m c\ banii pu[i la dispozi]ie de Comisia European\ ajung la timp acolo unde este nevoie de ei”, a declarat ministrul Florin Barbu. Valoarea total\ a fondurilor europene pe care România le-a absorbit în agricultur\ în perioada 2015-2024 au ajuns la 25,4 miliarde euro.

88 de milioane de euro de la AFIR AFIR a pl\tit o nou\ tran[\ în valoare de 88,12 milioane de euro (431,65 milioane de lei). Ultima plat\ a decontat cheltuielile realizate în cadrul proiectelor de investi]ii, precum [i cele aferente m\surilor de mediu [i clim\. Din întreaga sum\, 74,8 milioane reprezint\ finan]area acordat\ din FEADR, iar diferen]a de 13,24 milioane este acoperit\ de la buget. Cele mai multe pl\]i, 23,5 milioane de euro, au mai fost efectuate pentru investi]ii în exploata]ii agricole [i pomicole (prin subm\surile 4.1 - exploata]ii agricole [i 4.1a exploata]ii pomicole). Pentru investi]ii de utilitate public\ (prin subm\surile 4.3 - infrastructur\ agricol\, forestier\ [i de iriga]ii, 7.2 infrastructur\ de baz\ din mediul rural [i 7.6 - protejarea patrimoniului), s-au f\cut pl\]i de 11,1 milioane de euro, iar 8,1 milioane de euro, a mers c\tre decontarea primelor pentru asigurarea culturilor, a animalelor [i a plantelor (subm\sura 17.1).

O metisare de succes, Caraba[\ cu Suffolk Bogdan Pantazi, proprietarul societ\]ii AgroComplex Lunca Pa[cani, [ia extins [i stâna pentru a valorifica toate subprodusele din cultivarea cerealelor. Are acum 1.600 de oi matc\, de care se ocup\ inginerul zootehnist Florin Stanciu, administratorul fermei zootehnice, un om care în]elege foarte bine rostul unei ferme zootehnice. Au pornit cu rasa }urcan\, apoi a adus oi Cap Negru de Teleorman (Caraba[\) din jude]ul Teleorman [i le-a metisat cu berbeci din rasa Suffolk, cump\ra]i de la Sfântu Gheorghe. Meti[ii au preluat talia [i puterea laptelui de la Caraba[\, iar masa muscular\ de la Suffolk.

“Am avut oi }urcane [i un nucleu de Caraba[\. La t\iere, la vârsta de trei luni, mieii de Caraba[\ aveau cu 2 kg mai mult la carcas\ decât mieii de }urcan\, de[i erau f\ta]i în aceea[i zi [i tr\iser\ în acelea[i condi]ii”, spune Florin Stanciu. De peste doi ani, vinde oile la carmangeria lui Vasilic\ Pamfil din Vrancea, pentru B\c\nia Fermierului din Bucure[ti. “Noi am ob]inut pre] mai bun de la abatoarele din România decât din ]\rile arabe”, spune Florin Stanciu.

Viorel PATRICHI

Banat, regiune gastronomic\ european\ 2028 Consiliul Jude]ean Timi[ a început elaborarea dosarului de candidatur\ pentru “Banat, regiune gastronomic\ european\ 2028”. Proiectul este coordonat de un antropolog culinar.

“Ideea de a aplica pentru titlul de regiune gastronomic\ european\ a ap\rut în perioada în care ne preg\team s\ devenim Capital\ European\ a Culturii. Sus]in dezvoltarea întregului Banat [i cred în [ansa Timi[ului [i Timi[oarei de a deveni epicentre ale turismului, gastronomiei [i produselor locale”, spune Alin Nica, pre[edintele CJ Timi[.

Dosarul de candidatur\ va fi depus la Institutul Interna]ional pentru Gastronomie, Cultur\, Arte [i Turism (IGCAT) în luna septembrie 2024. Pân\ în 22 mai 2024, persoanele interesate pot contribui la documentul care va prezenta obiectivele, ariile de interes gastronomic, produsele [i evenimentele care vor reprezenta Banatul.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 23/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

De ce poate fi util un consultant juridic specializat în asigur\ri Num\rul mare de plângeri ale fermierilor care sunt refuza]i de societ\]ile de asigurare atunci când solicit\ desp\gubiri în baza contractelor încheiate [i pl\tite l-a f\cut pe liderul FAPPR, Theodor Ichim, s\ se gândeasc\ la o solu]ie preventiv\, pentru viitor> un serviciu de consiliere juridic\ în asigur\ri agricole.

“Contractele de asigurare devin tot mai complexe de la an la an, fiind astfel dificil pentru client s\ în]eleag\ în detaliu toate aspectele poli]ei de asigurare. Difer\ defini]ia dat\ riscului asigurat, num\rul [i claritatea clauzelor de excludere, a clauzelor care stabilesc obliga]ii în sarcina asiguratului [i multe altele. Iar când se ajunge în instan]\, disputa se poart\ între o parte care se afl\ la prima citire a contractului [i o parte care este consiliat\ de cei mai buni speciali[ti în domeniu. De aici nevoia unui serviciu de consultan]\ specializat\, pe care un broker de asigur\ri nu-l poate oferi”, explic\ avocatul. chim a avut, el însu[i, probleme

cu încasarea desp\gubirilor, iar avocatul Valentin Moroeanu, de la LYD Insurance, o firm\ de consultan]\ în domeniul asigur\rilor, i-a explicat unde a gre[it [i de ce nu ar avea [anse dac\ s-ar adresa unei instan]e. Chiar dac\ r\spunsul nu i-a convenit, Ichim a în]eles c\ a gre[it, a evitat un proces costisitor, f\r\ sor]i de izbând\ [i a tras înv\]\mintele. Nu a renun]at la asigur\ri, dar [i-a securizat juridic poli]ele încheiate ulterior.

Cu o experien]\ de 15 ani în domeniul disputelor juridice cauzate de poli]ele de asigurare, Moroeanu spune c\ a gestionat dispute a c\ror valoare cumulat\ dep\[e[te 300 milioane euro, a avut o rat\ de succes de peste 80% [i cunoa[te “la virgul\” contractele de asigurare. Profitul Agricol 23/2024

De regul\, fermierii care se asigur\ [tiu c\, în caz de daun\, aceasta trebuie avizat\ la un anumit termen, iar ulterior, odat\ r\mas\ cultura în observa]ie, trebuie s\ nu se ating\ de ea [i s\ informeze asiguratorul cu un num\r de zile înaintea recolt\rii. Dar, de exemplu, nu to]i [tiu de cumulul de factori de risc. În cazul unor asiguratori, acest cumul înseamn\ c\, dac\ exist\ un risc neasigurat, cum ar fi seceta, iar acesta intervine împreun\ cu riscul asigurat, s\ zicem grindina, nu se acord\ desp\gubire pentru grindin\. În alte cazuri, pentru cumul de factori se pl\te[te desp\gubire, îns\ cre[te franciza [i scade suma asigurat\. Îns\, în cuno[tin]\ de cauz\, fermierii pot negocia cu firmele de asigurare, pentru aranjamente reciproc avantajoase [i evitarea disputelor.

Valentin Moroeanu, LYD Insurance

“Ne asigur\m c\ fermierul î[i în]elege drepturile [i obliga]iile rezultate din poli]a de asigurare [i c\ nu se întâmpl\ ca acesta s\ fac\ pa[i gre[i]i care l-ar putea costa dec\derea din dreptul la desp\gubire în caz de daun\.” Consultan]a poate fi acordat\ contra cost, pentru 1.000 euro anual/poli]\ [i acoper\ faza de contractare a poli]ei, faza de derulare [i faza de avizare în caz de daun\. Alternativ, LYD Insurance asigur\ consultan]a f\r\ costuri suplimentare pentru to]i fermierii care achizi]ioneaz\ poli]a de asigurare prin intermediul s\u. Dac\ se ajunge la proces, fermierul va pl\ti doar un onorariu aplicabil pentru caz de succes.

Robert VERESS 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 231 euro/t (Ÿ) 1.155 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. Pe bursele externe, grâul î[i continu\ trendul descendent în aceast\ s\pt\mân\,

din cauza cererii reduse de pe pia]a interna]ional\. Astfel> :n SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 247 dolari/ton\ (1.136 lei). A înregistrat o sc\dere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Argentina> pre]ul FOBport a fost de 292 dolari/ton\ (1.343 lei). A sc\zut

cu 5 dolari/ton\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iulie 2024 este de 180 euro/t (900 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie 2024, a fost de 161 euro/ton\ (741 lei). A sc\zut la 12 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iulie 2024, este de 163 euro/ton\ (815 lei). A crescut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 179 euro/t (¡7) 895 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 194 dolari/ton\ (892 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iul Aug Sep

03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 175 174 174 172 177 178 176 176 175 180 183 182 181 180 184

Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug

$/t

03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 189 189 190 190 196 189 187 190 189 195

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a 3.06 208 208 212 Bordeaux FOB 213 Pontivy 216

Bordeaux Pallice Rhin FOB

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 243 euro/t (1.215 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\.

Cota]ii - Bursa din Chicago

Iul Aug Sep

$/t 03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 249 247 241 237 234 257 254 249 245 243 265 263 259 255 252

$/t 03.06 04.06 05.06 06.0607.06 287 295 297 292 292 295 294 297 292 291 296 284 284 291 286

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 260 257 252 248 249 265 262 257 253 254 272 269 264 261 261

03.0604.06 05.06 06.06 07.06 Rouen 251 250 250 246 243 Dunquerque 251 250 250 246 243 Pallice 214 214 216 220 220 Creil FOB 252 251 250 246 243 Moselle FOB 243 248 248 245 242 Rouen FOB 260 261 260 255 252

sa Pontivy a fost de 218 euro/ton\ (1.090 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 220 euro/ton\ (1.100 lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 190 dolari/ton\ (874 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\.

Iul Aug Sep

România

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 252 euro/ton\ (1.260 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri - FOB, Argentina

Cota]ii - Bursa din Kansas

avut o cre[tere de 3 dolari/ton\.

euro/ton\ (1.210 lei). A înregistrat o sc\dere de 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 242

Iul Aug Sep

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

4.06 5.06 6.06 7.06 208 206 206 213 208 206 206 205 210 208 208 220 213 211 211 210 219 217 219 218

Profitul Agricol 23/2024

S\pt\mâna 3 - 7 iunie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 456 dolari/ton\ (2.098 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 86.900 tone, Mexic 78.900 tone, Turcia 59.500 tone, Olanda 56.700 tone [i Egipt 44.000 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Iul Aug Sep

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 449 dolari/ton\ (2.065 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 399 dolari/ton\ (1.835 lei). A înregistrat o sc\dere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 442 435 433 432 440 442 434 432 431 438 435 426 424 422 428

03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 1.003 973 961 951 977 1.009 978 966 956 982 1.011 981 969 958 985

Iul Aug Sep

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

FOB Constan]a 180 euro/t (Ÿ) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024.

Pontivy 220 220 220 218 215 Orz bere> Creil** 227 227 227 227 224 Moselle** 207 207 207 204 201

214 216 216 212 209

Dunquerque 214 216 216 212 209

Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 468 euro/ton\ (2.340 lei). A sc\zut cu 11 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 464 euro/ton\ (2.320 lei). A avut

Pre]uri 3 -7.06.2024

euro/t

03.06 04.06 05.06 06.06 07.06

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 209 euro/ton\ (1.045 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

bere, FOB-Moselle, a închis la 201 euro/ton\ (1.005 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în iulie 2024, pre]ul orzului furajer este 208 dolari/ton\ (957 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. o sc\dere de 12 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 468 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

03.06 04.0605.06 06.0607.06 Rouen 476 476 470 468 464 Dunquerque 479 479 474 470 468 Moselle 479 479 474 470 468

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Iul Aug

03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 402 396 391 396 399 394 390 387 390 394

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 430 euro/t (2.150 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 449 443 441 440 449 450 444 442 442 451

chiderea licita]iilor a fost de 780 euro/ton\ (3.900 lei). A sc\zut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 310 euro/t (1.550 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

03.06 04.0605.06 06.06 07.06 Dieppe 435 435 426 419 430

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t 03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 790 775 775 775 780

Iul

Iul Aug

euro/ton\ (2.340 lei). A sc\zut cu 11 euro/ton\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 395 euro/t (1.975 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Iul Aug

03.06 04.06 05.06 06.06 07.06 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200

03.06 04.06 05.06 06.0607.06 634 636 629 628 630 657 659 653 653 649 664 665 658 660 657

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

247 dolari/t

Profitul Agricol 23/2024

-8

194 dolari/t

¡3

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 200 dolari/ton\ (920 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Iul Aug Sep

$/t

456 dolari/t

-2

200 dolari/t

Ÿ 15

Pre]uri [i pie]e

Pre]urile mondiale la alimente au crescut pentru a treia lun\ consecutiv Indicele global al pre]urilor produselor alimentare a crescut [i în mai, pentru a treia lun\ consecutiv, în condi]iile în care pre]urile mai mari la cereale [i produse lactate au contracarat sc\derile de pre]uri la zah\r [i uleiuri vegetale, a anun]at, vineri, Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur\ (FAO), transmite Reuters. FAO public\ lunar propriul s\u Food Price Index, care m\soar\ modific\rile de pre]uri înregistrate la un co[ de alimente format din> cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne [i zah\r. În luna mai 2024, acest indice s-a situat la o medie de 120,4 puncte, în cre[tere cu 0,9% fa]\ de nivelul înregistrat în luna aprilie. Totu[i, valoarea din mai 2024 este cu 3,4% mai mic\ fa]\ de valoarea înregistrat\ în luna similar\ a anului trecut [i cu 24,9% sub vârful atins în martie 2022.

Cre[terea din luna mai s-a datorat în primul rând unui avans de 6,3% al pre]urilor la cereale. Potrivit FAO, cre[terea pre]urilor mondiale la grâu reflect\ îngrijor\rile referitoare la condi]iile nefavorabile pentru culturile de grâu, care vor duce la diminuarea recoltelor din 2024 în mari zone produc\toare, inclusiv p\r]i din America de Nord, Europa [i regiunea M\rii Negre. Pre]urile produselor lactate au crescut [i ele cu 1,8%, pe fondul unei cereri în cre[tere din partea sectoarelor de retail [i servicii alimentare înaintea vacan]elor de var\, precum [i în urma a[tept\rilor pie]ei c\ produc]ia de lapte în Europa Occidental\ va sc\dea sub nivelul istoric. În schimb, pre]urile la zah\r au sc\zut cu 7,5% în luna mai comparativ cu aprilie, în principal din cauza

presiunilor create de un început bun al noului sezon de recoltare din Brazilia. De asemenea, diminuarea cota]iilor interna]ionale la ]i]ei brut a exercitat presiuni în jos asupra pre]urilor la zah\r, prin reducerea cererii de trestie-de-zah\r din care s\ fie produs etanol. De asemenea, pre]urile mondiale ale uleiurilor vegetale au sc\zut cu 2,4% per total, în principal ca urmare a diminu\rii cota]iilor la uleiul de palmier dup\ cre[terea produc]iei sezoniere [i cererii mondiale slabe. Separat, FAO a dat vineri publicit\]ii primele sale estim\ri privind produc]ia mondial\ de cereale în sezonul 2024/25. Conform estim\rilor FAO, produc]ia mondial\ de cereale ar urma s\ se ridice la 2,846 miliarde de tone în sezonul care va începe la 1 iulie 2024, adic\ va fi comparabil\ cu cea din sezonul 2023/24.

Produc]ia de carne de bovine a sc\zut, în aprilie 2024 Produc]ia de carne de porc, de ovine [i caprine [i de pas\re a crescut în aprilie 2024, comparativ cu luna precedent\, în timp ce produc]ia de carne de bovine a sc\zut, potrivit datelor Institutului Na]ional. Astfel, în aprilie 2024, au fost sacrifica]i 309.000 de porci, în cre[tere fa]\ de 269.000 de porci sacrifica]i în luna martie [i de 299.000 de capete, în aprilie 2023. Produc]ia de carne de porc a totalizat 27.881 tone, în urcare fa]\ de 24.404 tone în martie 2024 [i de 26.649 în luna aprilie a anului trecut. 16

Totodat\, la carnea de pas\re, produc]ia a fost de 51.194 tone, în cre[tere de la 48.980 de tone în martie [i 41.021 în aprilie 2023. Datele arat\ c\ în a patra lun\ a anului au fost sacrificate 29,833 milioane capete, fa]\ de 28,512 milioane de p\s\ri în martie 2024 sau 23,886 milioane în aprilie 2023. Produc]ia de carne de ovine [i caprine a înregistrat o cre[tere semnificativ\, la 39.480 tone (plus 740%) în aprilie, de la 4.699 de tone în martie. În luna aprilie a anului trecut, produc]ia pe acest segment a fost de

46.167 tone. Potrivit INS, în aprilie 2024 au fost sacrificate 3,727 milioane capete de ovine [i caprine, fa]\ de 364.000 în martie [i 4,484 milioane în aprilie 2023. Pe de alt\ parte, în ceea ce prive[te produc]ia de carne de bovine, aceasta a totalizat în luna aprilie a acestui an 6.309 tone, în sc\dere fa]\ de 6.934 tone în martie sau 6.885 în aprilie 2023. În perioada analizat\, num\rul bovinelor sacrificate a fost de 38.000, fa]\ de 42.000 de capete în martie [i 41.0000 capete în aprilie 2023. Profitul Agricol 23/2024

CULTURI

VEGETALE

Ploi mai consistente în sud, dar seceta se accentueaz\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 3 - 9 iunie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea>  Banat 3,7 - 49,9 l/mp<  Cri[ana 1,2 - 14,5 l/mp<  Maramure[ 2,4 - 11,2 l/mp<  Transilvania 2,4 - 42,1 l/mp<  Oltenia 0 - 35,2 l/mp<  Muntenia 0,5 - 43,8 l/mp<  Moldova 0,7 - 35,6 l/mp<  Dobrogea 0 - 38,7 l/mp. 18

Con]inutul de ap\ pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamn\, se situeaz\ în limite sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\) [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ puternic\ [i extrem\), în Moldova [i Oltenia, pe suprafe]e extinse din Dobrogea, Muntenia [i Banat, local în vestul [i sud-estul Cri[anei, estul, sudul [i izolat centrul Transilvaniei. Rezerva de umiditate din sol prezint\ valori satisf\c\toare în Maramure[, cea mai mare parte a Transilvaniei, izolat nordul [i sud-vestul Cri[anei, nordul Banatului, sudul [i sud-vestul Munteniei [i estul Dobrogei. În cultura de porumb, rezerva de umiditate din sol pe profilul 0-100 cm

se încadreaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în Maramure[, cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei, Munteniei [i a Banatului, local în centrul, sudul [i estul Transilvaniei, centrul [i estul Olteniei, nordul [i vestul Cri[anei. Aprovizionarea cu ap\ pe adâncimea de sol 0-100 cm prezint\ valori satisf\c\toare [i apropiate de optim, pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania, local în vestul, centrul, estul [i nord-vestul Moldovei, sudul [i estul Dobrogei, sudul [i nordul Olteniei, vestul [i sudul Cri[anei, izolat sudul, sud-vestul [i nordul Munteniei, nordul Banatului. Profitul Agricol 23/2024

R\zvan Horoi

Sorgul, o alternativ\ la porumb :n Bac\u, R\zvan Horoi nu va putea iriga niciodat\ toate colinele pe care cultiv\ cereale. Dar reprofilarea culturilor e posibil\. Se gânde[te s\ reduc\ ponderea porumbului. A sem\nat în premier\ 150 de hectare de sorg. A lansat un proiect cu Agricola Interna]ional, prin care boabele de sorg vor fi preluate integral pentru produc]ia de pas\re cu cre[tere lent\.

“

Am cultivat un soi de sorg cu un con]inut mai mare de betacaroten pentru coloritul portocaliu al c\rnii. Am f\cut anul trecut un experiment pe 30 de hectare [i am ob]inut 6.700 kg la hectar, o produc]ie fantastic\ pentru un an dificil, în contextul în care am închis cu 5 tone de porumb la hectar. Iar sorgul poate atinge [i 10 tone la hectar”, spune R\zvan Horoi. Sorgul poate fi tocat [i pentru siloz pân\ în decembrie. Are o cantitate de protein\ comparabil\ cu porumbul> 11,62%, gr\sime - 3,84%, cenu[\ 1,28%, umiditate 13,43%. Se vinde cu 5-7% mai ieftin decât porumbul.

Profitul Agricol 23/2024

Solul de la S\uce[ti a fost fertilizat cu gunoi de grajd peste 30 de ani. Pentru terenurile mai argiloase, a preferat s\ semene culturi de toamn\, 1.200 hectare de grâu [i triticale, plus 200 de rapi]\ care a ie[it bine din iarn\, dar nu a ramificat intens. Face [i loturi semincere pentru produc]ia proprie de grâu [i pentru comer]. A început cu “soiuri cosmopolite” [i sa întors la soiuri române[ti> Falado, PG, Arie[an. Glosa [i-a atins maturitatea excesiv\ [i va ie[i din tehnologie. A elaborat o construc]ie de buget pentru cultura mare, pe care o urm\re[te s\pt\mânal [i face adapt\ri din mers. Iarna a avut o perioad\ geroas\, care, de[i scurt\, a distrus insectele. Nu a avut atacuri de r\]i[oar\, de Vanessa cardui, vierme sârm\, diabrotica... El crede c\ microclimatul este cea mai mare provocare [i c\ rota]ia culturilor este cea mai bun\ solu]ie. R\zvan Horoi mi-a ar\tat pe câmp o recolt\ spectaculoas\ de triticale pentru siloz, de 35 de tone la hectar. Iese un siloz de calitate, cu toate componentele principale pe care se bazeaz\ în cre[terea vacilor de lapte. Au fost temperaturi de 29 de grade în mai [i plantele s-au maturizat rapid. Spicul trebuie s\ fie în burduf, nu trebuie s\ ias\ când se toac\. De aceea, recoltarea trebuie s\ se fac\ rapid pentru a ob]ine raportul proteic [i energetic cel mai bun, adic\ resursele s\ fie r\spândite în toat\ planta. Vacile g\sesc

fibre în porumbul de siloz, în semifânul [i în fânul de lucern\. Are o capacitate de depozitare pentru cereale de 10.000 de tone numai la {erbe[ti. A început preg\tirile pentru no-till, de[i prefer\ tehnologia conven]ional\. Americanii revin, scarific\ sau chiar ar\ dup\ o perioad\ lung\ de no-till. Folose[te frecvent cuvintele “balan]\”, “echilibru”. Pune porumb dup\ triticale pentru a doua cultur\. “Eu fac de 9 ani evaluarea raportului dintre costurile de produc]ie [i profit. Pân\ în 2021, agricultura func]iona pe baza unor repere - stocuri, tendin]e la nivel mondial etc. Puteam s\ ne facem o strategie în care eram dispu[i s\ cump\r\m porumb de pe pia]a extern\, mai ieftin decât îl produceam noi, s\-l ]inem în stoc [i s\-l vindem iarna fiindc\ era mai bine a[a. Acum e foarte greu s\ iei o asemenea decizie. Tot ce se întâmpl\ în industria cerealier\ se întâmpl\ de pe o zi pe alta. Dac\ iei decizia s\ vinzi 500 de tone acum, pân\ mâine la ora 12, trebuie so faci, nu mai ai timp, pentru c\, la rândul lor, traderii î[i planific\ tranzac]iile în func]ie de capacitatea de depozitare, dup\ prognoze. De exemplu, cump\r\ cu un leu kilogramul 180.000 de tone de porumb de la fermieri pe contracte features, îl pun în depozit [i îl dau în port cu 1,20 lei. {i s-a închis pozi]ia.

Viorel PATRICHI 19

CULTURI VEGETALE interviu cu Maria C;rj\, marketing manager Corteva Agriscience

“Suprafe]ele cu porumb au sc\zut cu 200.000 de ha” vin ploi, culturile se pot pierde. Totu[i, din cauza secetei din toamn\, fermierii au fost prev\z\tori [i mul]i dintre ei au evitat s\ mai cultive porumb. De aceea, în prim\vara anului 2024, suprafe]ele cu porumb au sc\zut cu 200.000 de ha. Corteva face analizele [i vom afla cifrele exacte, dar cu siguran]\ sunt 200.000 de ha în minus.

Cum se pozi]ioneaz\ Corteva ;n aceste vremuri c=nd agricultorul nu poate fi sigur de nimic? - E adev\rat, nu po]i s\ fii sigur de cre[terea pre]ului, dac\ e conjunctural\ sau real\. Nu po]i [ti nici ce se întâmpl\ cu vremea. Travers\m o situa]ie impredictibil\ de pia]\. Pre]ul cerealelor este influen]at foarte mult de destina]ia masivelor exporturi ale produselor agricole ucrainene, chiar de nivelul cantit\]ilor pe care ei le anun]\ c\ le produc anual. Imediat traderii se aliniaz\ [i se adapteaz\ cifrelor transmise de ucraineni. Cât ar trebui s\ creasc\ pre]ul la grâu pentru a-l mul]umi pe agricultorul român? - Corteva va face o analiz\ pe fiecare cultur\. Chiar de asta ne vom ocupa în perioada urm\toare, pentru a vedea exact cum [i ce se cheltuie. De exemplu, la grâu, ca s\-]i acoperi cheltuielile, trebuie s\ te duci la trei tone jum\tate, patru tone. Cam aici ar fi nivelul la grâu. Dac\ faci patru tone, e[ti asigurat. Cu trei tone, trei tone [i jum\tate supravie]uie[ti, dar sub dou\ tone, o ton\ jum\tate nu ai cum s\ rezi[ti. Care ar fi riscurile în continuare pentru grâu? - Nu a[ putea spune c\ mai sunt riscuri pentru grâu. Gata, s-au dus. Nu mai pot fi riscuri de boli [i d\un\tori în vestul ]\rii, doar dac\ apare vreo furtun\ s\ culce plantele. În schimb, în sudul ]\rii, riscul înc\ exist\ [i vine înc\ din toamn\ [i iarn\. Acolo, grâul s-a uscat. Tot B\r\ganul e uscat. 20

Maria C;rj\, marketing manager Corteva

Cum vi se pare grâul în zona de vest? - În vestul ]\rii, totul e perfect! În Timi[, în Banat, în general, [i în zona Transilvaniei nu sunt probleme cu nicio cultur\. În schimb, în sud, grâul e compromis. Era fân înc\ din toamn\. Nu au ce s\ recolteze. Cred c\ doar C\l\ra[iul supravie]uie[te. Jude]e afectate de seceta venit\ înc\ din toamn\ anului 2023 mai sunt Buz\ul, Gala]iul, o parte din Vrancea [i Br\ila. Ce [anse vede]i pentru culturile de prim\var\? - Dup\ ploile c\zute în zona de vest, porumbul, soia [i floarea-soarelui arat\ foarte bine în luna iunie. Porumbul se poate salva [i în sud [i sudest [i în B\r\gan. E r\s\rit bine, vegeteaz\ [i se dezvolt\, dar dac\ nu mai

Cu ce a fost înlocuit? - Porumbul a fost înlocuit înc\ din toamn\ cu rapi]\ [i grâu. Rapi]a a supravie]uit, iar în grâu au avut încredere. Poate, poate! Ce s-a mai întors din rapi]\, a fost înlocuit cu floareasoarelui, nu cu porumb, fiindc\ aceast\ cultur\ vrea ap\, iar fermierul s-a întrebat “de unde ap\? Mai bine pun floare, fiindc\ e mai pu]in preten]ioas\?” Cum vede]i regina culturilor, în 2024, rapi]a? - Rapi]a este o cultur\ pe care nu te po]i baza. Corteva, când î[i face planul la semin]e [i la protec]ia plantelor, pleac\ de la un plan de 700.000 de ha. Cam acesta e maximum, dar dac\ rapi]a are condi]ii bune de sem\nat [i plou\ în septembrie, oamenii seam\n\ rapi]\. Dac\ nu plou\ în septembrie, suprafa]\ scade la 350.000 - 400.000 de ha. Deci nu te po]i baza pe rapi]\, dar pia]a rapi]ei merge bine, undeva spre 500 euro pe ton\, la burs\.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 23/2024

CULTURI VEGETALE

Intr\ în vigoare sprijinul comercial pentru Ucraina Suspendarea taxelor la import [i a contingentelor pentru exporturile ucrainene c\tre Uniunea European\ a fost prelungit\ cu înc\ un an, în urma intr\rii în vigoare de ast\zi, 6 iunie, a regulamentului adoptat de Consiliu la 13 mai. Iat\ o nou\ dovad\ a angajamentului UE de a fi al\turi de Ucraina [i de a o sprijini atât timp cât este nevoie. Cunoscute sub numele de “m\suri comerciale autonome”, aceste m\suri reprezint\ unul dintre pilonii sprijinului acordat de UE economiei Ucrainei. Ele îi favorizeaz\ accesul la pia]a UE, în contextul în care Rusia nu-[i înceteaz\ agresiunea asupra ]\rii. M\surile ]in cont în acela[i timp de preocup\rile actorilor din UE [i includ atât un mecanism consolidat de salvgardare, cât [i posibilitatea aplic\rii unei “frâne de urgen]\” pen-

tru importurile de ou\, p\s\ri de curte, zah\r, ov\z, porumb, crupe [i miere. Noile m\suri comerciale autonome se vor aplica pân\ pe 5 iunie 2025. Valdis Dombrovskis, vicepre[edinte executiv [i comisar pentru comer], a declarat> “M\surile comerciale autonome nu sunt doar un gest de solidaritate [i stabilitate. Ele reprezint\ un colac de salvare pentru economie. În acela[i timp, includ acum m\suri de salvgardare mai solide pentru sectoarele agricole sensibile ale UE, r\spunzând preocup\rilor legitime pe care [i le-au exprimat fermierii no[tri [i statele membre. Am g\sit echilibrul corect, dar continu\m s\ g\sim solu]ii pe termen mai lung în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina. Procedând astfel, transmitem un mesaj clar> viitorul Ucrainei este în inima Uniunii Europene.”

Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultur\ Bistri]a ANUN} DE VÂNZARE :n data de 28.06.2024, ora 11.00, SCDP Bistri]a organizeaz\ licita]ia public\ deschis\ cu strigare pentru vânzarea unor bunuri scoase din func]iune. Bunurile scoase la licita]ie, precum [i informa]ii suplimentare se reg\sesc pe www.scdp-bistrita.ro, la sec]iunea „Anun]uri". Bunurile pot fi v\zute la sediul nostru, cu condi]ia program\rii telefonice la num\rul 0746541081. :nscrierile participan]ilor pentru licita]ie se vor face prin coresponden]\ letric\, e-mail sau fax, cel mai târziu pân\ la data de 26.06.2024. Taxa de participare este de 50 lei, care este nerambursabil\, poate fi 22

achitat\ la casieria de la sediul SCDP Bistri]a sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri]a. Sunt admise la licita]ie persoanele fizice sau juridice care prezint\ pân\ la data ]inerii licita]iei urm\toarele documente> - documentele de achitare a taxei de participare în original (OP sau chitan]\)< - copie de pe certificatul de înmatriculare la Registrul Comer]ului< - împuternicire (în cazul persoanelor juridice)< - copie dup\ CI a persoanei împuternicite, sau copie de pe CI în cazul persoanelor fizice.

Ziua Grâulu Ziua Grâului B\r\gan, eveniment organizat de FAPPR, s-a desf\[urat la Co]logeni, jud. C\l\ra[i, mai exact în ferma de 6.000 de ha Tudor 92, parte a Alisa Group (17.500 ha). Gazda, Arnaud Charmentant, [i-a întâmpinat colegii - 400-500 la num\r -, veni]i din diferite col]uri ale ]\rii, în obi[nuitul tricou verde - “uniforma” Asocia]iei pentru Agricultur\ Durabil\ (AIDER), membr\ FAPPR.

pre deosebire de alte evenimente de asemenea anvergur\, s-a remarcat absen]a politicienilor, cu excep]ia secretarului de stat Costin Telehuz, care a trecut s\-[i salute fo[tii colegi, dar discret, nu de la tribuna amenajat\ în interiorul cortului principal. Profitul Agricol 23/2024

CULTURI VEGETALE Tehnologia de cultur\ Planta premerg\toare a fost maz\rea. Toate cele 6.000 de hectare ale fermei sunt lucrate la no-till, îns\, în platform\, s-a decis s\ se fac\ o trecere cu un Tiger - o prelucrare minim\, la 12-15 cm adâncime. Determinarea compozi]iei solului s-a realizat cu serviciul Interra Scan, de la Syngenta.

ui ;n B\r\gan Se vede c\ FAPPR a c\utat s\ se distan]eze de disputele electorale, dup\ ce s-a v\zut nevoit\ s\ renun]e la un protest na]ional ce fusese anun]at pentru data de 27 mai, fiind acuzat\ c\ ar face jocuri politice. Fire[te, vedetele evenimentului au fost cele 40 de soiuri de grâu testate în platform\, de INCDA Fundulea [i de companiile Agreena, Axereal, Biocrop, ITC, KWS, Lidea, RAGT, Roua Semin]e, Saaten-Union. 4 dintre ele, (Axereal, Biocrop, KWS [i Saaten-Union) au testat [i 10 soiuri de orz. Syngenta, partenerul principal al evenimentului, a asigurat re]eta de protec]ie a plantelor, iar fertilizarea s-a realizat cu produse Yara. Spre deosebire de soiurile testate la Ziua Grâului Ia[i, cu câteva excep]ii, diferen]ele au fost mai greu sesizabile. Majoritatea variet\]ilor de grâu sunt mai aproape de poten]ial - în orice caz, peste cele 5 t/ha cât se anticipeaz\ c\ ar fi produc]ia maxim\ în platforma din Victoria. Diferen]a e dat\, în principal, de cei 39 de litri/mp de precipita]ii c\zu]i în perioada de vegeta]ie, apoi de cei 81,75 Profitul Agricol 23/2024

litri/mp c\zu]i în aprilie, când a fost perioada de consum maxim al plantelor în sudul ]\rii (în nordul Moldovei nu a plouat mai deloc exact în faza de consum maxim). Syngenta a profitat de ocazie [i a preg\tit lansarea biostimulantul Vexiran, despre care spune c\ aduce în sol un aport suplimentar de azot de peste 30 de kg/ha, cu o aplicare de doar 50 g/ha. Vexiran con]ine Azotobacter salinestris, tulpina CECT 9690, care fixeaz\ azotul din aer la nivelul frunzelor [i r\d\cinilor [i îl ofer\ plantei într-o form\ asimilabil\. Produsul este omologat la mai multe culturi. La cerealele de toamn\, recomandarea de aplicare este de la începutul înfr\]irii, pân\ la apari]ia primului internod. Bacteriile se înmul]esc exploziv în primele 48 de ore de la aplicare. Colonizeaz\ ]esuturile plantei dup\ penetrarea prin stomate [i stabilesc o simbioz\ cu r\d\cinile. Plantele furnizeaz\ zaharuri bacteriilor în schimbul azotului. Aceste polizaharide (EPS [i LPS), îmbun\t\]esc capacitatea de reten]ie de ap\ a solului.

Robert VERESS

Sem\natul s-a realizat la data de 17 octombrie 2023 cu Horsch Pronto 8Nt, folosindu-se o norm\ de 400 bg/mp. Semin]ele au fost tratate cu insectofungicidul Austral Plus (5l/t). La sem\nat s-a fertilizat cu 150 kg/ha de Yara Mila (16% N ¡ 27% P ¡ 7% K ¡ 5% SO3 ¡ 0,1% Zn). La trei zile de sem\nat s-a realizat erbicidarea în preemergen]\ cu Boxer (800 g/l prosulfocarb), în doz\ de 3 l/ha. La data de 2 martie 2024 s-a fertilizat cu 150 kg/ha de Yara Bela Sulfan (24% N ¡ 15% SO3¡10% CaO). Dup\ trei s\pt\mâni (22.03) s-a aplicat a doua doz\ de 150 kg/ha de Yara Bela Sulfan. Concomitent, s-a realizat [i o fertilizare foliar\, cu 2 l/ha Yara Vita Gramitrel ¡ 1 l/ha Yara Vita Optitrac ¡ 5 l/ha Yara Vita Thiotrac. T1 (27.03.2024)> pachetul fungicid Amistar Prime (250 g/1 azoxistrobin ¡ 750 g/I fenpropidin) 0,75 l/ha ¡ 0,4 l/ha< insecticid Karate Zeon (50g/I lambdacihalotrin) 0.2 l/ha< erbicid Axial One (45 g/l pinoxaden ¡ 5 g/l florasulam ¡ 11,25 g/l cloquintocet - mexil) 1 l/ha< T2-T3 (29.04.2024)> fungicid Elatus Era (75 g/I benzovindiflupir ¡ 150 g/I proticonazol), 1 l/ha< insecticid Karate Zeon 0,15 l/ha. 23

CULTURI VEGETALE

Timac Agro a livrat ;n Rom=nia 11.000 de tone de fertilizan]i Timac Agro se preg\te[te s\ primeasc\ în Portul Constan]a cel de-al doilea vapor de fertilizan]i, dup\ ce a reu[it s\ livreze în fermele române[ti 11 mii de tone de Duofertil Eurocereal 34 în mai pu]in de o s\pt\mân\.

recipita]iile din ultima perioad\ ofer\ o perspectiv\ bun\ pentru culturi [i se asteapt\ produc]ii peste media ultimilor ani. Pre]ul cerealelor a început s\ creasc\ u[or [i astfel contextul agricol devine unul favorabil pentru fermierii români care au început deja achizi]iile de inputuri pentru toamn\.

În]elegând situa]ia dificil\ din ultimii ani, Timac vine în sprijinul fermierilor cu cele mai bune pre]uri pentru solu]ii tehnologice premium. Pe lâng\ pre]urile abordabile pentru majoritatea fermierilor, compania a creat [i programe de finan]are personalizate pentru ferme greu încercate în ultimii ani. Timac vine în întâmpinarea acestora cu un NPK cu notorietate, Duofertil Eurocereal 34, un produs patentat la nivel interna]ional [i omologat Ro-Îngr\[\mânt. Pe lâng\ substan]a activ\, Duofertil Eurocereal 34 con]ine tehnologia MPPA DUO, care valorific\ bog\]ia natural\ a solului prin mobilizarea nutrien]ilor [i facilitarea transportului acestora c\tre plante. Primul vapor de Duofertil Euroce-

real 34 a ajuns deja în ferme în doar câteva zile, iar mobilizarea de for]e continu\. Un al doilea vapor este a[teptat în Portul Constan]a, în zilele urm\toare, pentru desc\rcarea [i livrarea a înc\ 11.000 de tone de fertilizan]i, necesari culturilor de toamn\. Timac Agro România, parte a grupului Roullier care dezvolt\ inputuri agricole de ultim\ genera]ie în Centrul Mondial de Inova]ie, unul dintre cele mai importante centre de cercetare în domeniul fertiliz\rii solului [i plantelor. Anul acesta, Timac î[i propune s\ fie cel mai mare furnizor de fertilizan]i pentru culturile de toamn\.

TIMAC AGRO

Syngenta împ\rt\[e[te ;ntregii lumi tehnologiile sale NGT Syngenta anun]\ c\ ofer\ acces la tehnologiile de editare a genomului [i de ameliorare, c\tre întreaga comunitate [tiin]ific\ global\, cu scopul de a stimula inova]ia în domeniul agricol. Aceste drepturi sunt accesibile prin intermediul platformei de colaborare în inovare Shoots by Syngenta. “Cre[terea utiliz\rii tehnologiei CRISPR în agricultur\ poate transfor24

ma modul în care abord\m ameliorarea plantelor, accelerând descoperirea [i lansarea inova]iilor care s\ ofere fermierilor culturi mai productive [i mai rezistente. Invit\m universit\]ile [i institu]iile academice din întreaga lume s\ ne ajute s\ stimul\m inova]ia pentru a îmbun\t\]i sustenabilitatea agriculturii”, spune Gusui Wu, Director global cercetare semin]e la Syngenta. Syngenta a lucrat, în ultimii ani, pentru a îmbun\t\]i tehnologiile de editare a genomului CRISPR-Cas, modificând CRISPR Cas pentru a-i

cre[te atât eficien]a, cât [i utilitatea. La Syngenta nu este o noutate partajarea tehnologiei cu entit\]i publice [i private, facilitând accesul simplu, rapid [i u[or la tehnologiile sale proprietare pentru utilizarea în cercetarea academic\ [i cu scop nonprofit. Un exemplu îl constituie platforma de licen]iere a legumelor Syngenta, care permite companiilor de ameliorare [i institutelor academice s\ acceseze [i s\ amelioreze folosind germoplasm\ Syngenta.

Syngenta Profitul Agricol 23/2024

CULTURI VEGETALE

Cum control\m principalele boli care afecteaz\ floarea-soarelui ing. Nicu VITALUS reprezentant tehnic Naturevo

Floarea-soarelui este cea mai important\ plant\ oleaginoas\ din România. În ceea ce prive[te uleiul alimentar, acesta trebuie s\ fie de bun\ calitate (culoare, gust [i miros pl\cut), cu un con]inut ridicat de acizi gra[i nesatura]i - acid linoleic [i acid oleic, cu un con]inut sc\zut în gr\simi s\turate [i ridicat în vitamine (E, B5, B3, B, K, A, D). În plus, nu trebuie s\ con]in\ substan]e toxice sau f\r\ efect nutri]ional.

[adar, calitatea recoltei [i cantitatea reprezentat\ de elementele productivit\]ii (num\rul de plante pe suprafa]\, num\rul de achene pe planta, mas\ a 1.000 de boabe, con]inutul semin]elor în ulei) depind de o serie de factori, iar unul din factorii cei mai importan]i este protec]ia împotriva bolilor. Principalele boli la floarea-soarelui ce diminueaz\ atât cantitativ, cât [i calitativ recolta sunt>

Profitul Agricol 23/2024

Mana florii-soarelui (Plasmopara helianthi) Este r\spândit\ în toate zonele de cultur\ din ]ara noastr\, ataca în toate fazele de vegeta]ie, dar cel mai periculos este atacul timpuriu [i care afecteaz\ dezvoltarea întregii plante. Se cunosc mai multe forme de manifestare a bolii> Infec]ia primar\ 1. Primele simptome apar la plantele tinere r\s\rite din semin]ele infestate< acestea r\mân pitice (15-30 cm), cu frunze mici, clorotice, r\sucite [i înghesuite la vârf, sub form\ de buchet< 2. La în\l]imea plantelor 50-100 cm, frunzele sunt gofrate, cu pete galbene, iar pe partea inferioar\ sunt acoperite cu depuneri albe, pâsloase< Infec]ia secundar\ 1. Se manifest\ pe plante bine dezvoltate ca rezultat al infec]iei secundare< frunzele au pete mari, uleioase, de culoare verzui-deschis, pe partea inferioar\ acoperit\ de eflorescen]a alb\< 2. Tulpina este de culoare albverzuie, iar m\duva brunificat\< 3. Se dezvolt\ pe planta cu cre[tere normal\, calatidiile se brunific\, iar semin]ele sunt [i[tave, u[oare.

P\tarea brun\ [i frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi) Se manifest\ prin brunificarea nervurilor, ]esuturilor învecinate [i a pe]iolurilor. }esutul atacat are o culoare brun-ro[iatic\, cu nuan]\ argintie din cauza form\rii unor spa]ii aeriene

subepidermale. Pe tulpini, în locul de inser]ie a frunzelor apar pete brune, ce cresc în dimensiuni. Din cauza putrezirii ]esuturilor în profunzime, circula]ia sevei este stânjenit\ sau complet întrerupt\, iar tulpina devine goal\, fragil\ [i se frânge. În România, p\tarea brun\ este boala care afecteaz\ majoritatea culturilor de floarea-soarelui, pân\ la diminuarea produc]iei cu 70 - 80%.

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) Este semnalat\ în toate regiunile de cultur\ a florii-soarelui din România, iar pagubele produse de putregaiul alb variaz\ foarte mult, de la pierderi semnificative pân\ la compromiterea total\ a produc]iei. În condi]ii de umiditate, la baza tulpinii se dezvolt\ un miceliu alb, pufos, ce poate trece [i pe r\d\cini care devin moi [i putrezesc. În locurile atacate, tulpina cap\t\ o culoare brun\, ]esuturile macerându-se, l\sând vizibile vasele conduc\toare sub form\ de [ireturi, formându-se organele de rezisten]\ al patogenului, sclero]ii. Pe timp secetos, putregaiul alb se manifest\ sub form\ de pete decolorate, concentrice în partea de jos a tulpinii. Pe calatidii se manifest\ sub form\ de pete cafenii, cu miceliu alb pufos, ce p\trunde [i în semin]e.

Putregaiul cenu[iu (Botrytis cinerea) Se dezvolt\ în special în

F 25

CULTURI VEGETALE zonele cu ploi frecvente, în faza de înflorire [i maturitate fiziologic\ a plantei. Putregaiul cenu[iu atac\ toate organele plantelor, provocând brunificarea [i putrezirea ]esuturilor. Simptomele atacului pe calatidiu, care sunt cele mai importante, apar la sfâr[itul înfloritului, por]iunile atacate se brunific\ [i pe ele se formeaz\ sclero]ii. P\r]ile atacate sunt distruse [i nu ajung la maturitate.

Înnegrirea tulpinilor de floareasoarelui (Phoma macdonaldii) Apare pe plante de la faza 3-4 perechi de frunze, atacând toate organele plantelor (frunze, tulpini, inflorescen]e). Pe frunzele bazale, la vârful limbului, apar pete brun-negricioase ce cresc în dimensiuni, ocupând întreaga suprafa]\ a limbului, se usuc\ [i r\mân s\ atârne pe tulpini. Pe tulpini petele apar în locul de unire a pe]iolului cu tulpina, formând un man[on negru ce favorizeaz\ uscarea prematur\ [i chiar moartea plantelor.

Rugina florii-soarelui (Puccinia helianthi) Este r\spândit\ în toat\ ]ara. Rugina atac\ plantele din primele stadii de dezvoltare, manifestându-se prin apari]ia picnidiilor sub form\ de pete mici (0,5-1 cm), de culoare galbenportocalie. În a doua jum\tate a vegeta]iei, pe partea inferioar\ a frunzelor apar pustule pr\foase, de culoarea brun-castanie. Dezvoltarea bolii are drept consecin]\ reducerea considerabil\ a activit\]ii de asimilare a frunzelor. Ca rezultat, plantele r\mân mici, înfloresc e[alonat, scade cantitatea [i calitatea semin]elor, iar atacurile grave pe timp secetos provoac\ uscarea total\ a plantei. 26

P\tarea brun\ a frunzelor, tulpinilor [i calatidiilor (Alternarioza) Atac\ toate organele aeriene ale plantei de la începutul verii, în faza de formare a butonilor florali. Pe frunze se manifest\ sub form\ de pete circulare sau col]uroase cu dimensiuni de pân\ la 5 cm, de culoare brun-cenu[ie. }esuturile în dreptul petelor se necrozeaz\, calatidiile uscându-se [i r\sucindu-se, iar semin]ele formate sunt mici [i seci.

P\tarea cenu[ie a frunzelor sau septorioza (Septoria helianthi)

ma perioad\, caracterizat\ prin regimuri hidrice deficitare [i temperaturi ridicate. Putregaiul c\rbunos se manifest\ pe r\d\cini, colet [i tulpin\, determinând o uscare prematur\ a plantelor [i o insuficient\ umplere a semin]elor, cauzat\ de distrugerea vaselor conduc\toare [i reducerea sistemului radicular. Plantele de floarea-soarelui atacate se ofilesc, calatidiile r\mân mici, cu o umplere slab\ a acheneor, din cauza usc\rii parazitare precoce. Debilitarea tulpinilor [i a sistemului radicular predispune plantele la frângere [i c\dere.

Atac\ plantele pe parcursul întregii perioade de vegeta]ie, maifestându-se prin apari]ia pete mici, circulare, de culoare galben-brun\, mai deschis\ în zona central\ [i întunecat\ spre periferie, cu un contur galben-verzui, iar frunzele se usuc\ [i crap\.

Putregaiul c\rbunos sau putrezirea r\d\cinii [i tulpinii (Macrophomia bataticola) Atacul putregaiului c\rbunos a c\p\tat o importan]\ deosebit\ în ulti-

Cum preveni]i [i cum controla]i principalele boli ale culturii de floarea-soarelui Recomand\ri> - fertilizarea echilibrat\ cu azot, fosfor, potasiu, oligo [i microelemente< - asolamentul culturilor< - efectuarea tratamentului la s\mân]\ cu insecto-fungicide, la care se ad\ug\ tratamentul cu produse care stimuleaz\ germina]ia, cre[terea [i dezvoltarea plantelor în primele faze de vegeta]ie, cu efect de fortificare [i de “start-up” (Kerafol, Rootip Basic [i Argintevo)< - efectuarea tratamentelor în vegeta]ie. Primul tratament se efectueaz\ atunci când plantele de floarea-soare-

lui sunt în faza de 6-8 frunze [i apoi în fazele mai avansate, când se formeaz\ butonul floral. Se pot aplica produse specifice> - produse de protec]ia plantelor, la care se adaug\ Copfort, Argintevo, împreun\ cu Kerafol< - pentru culturile ecologice, recomand\m> Kytos, Kerafol Evo, Algiforte, Mimox Zn, Drekkar, Forseti [i altele. Recomand\m în mod deosebit corectarea apei cu Evoright Plus [i folosirea unui adjuvant pentru dispersie, penetrare [i transolcarea solu]iei în plant\ acro [i bazipetal, precum Wetcit Neo. Profitul Agricol 23/2024

Regalul gr=ului la Ia[i Trei sute de fermieri au participat la Ziua Grâului Ia[i, eveniment organizat de Asocia]ia Grânarii [i FAPPR, în ferma Evi Blossom (1.600 ha), din Victoria, administrat\ de Dan Tiberiu Stan. Au fost testate 25 de soiuri de grâu [i trei soiuri de orz, de la 8 companii furnizoare de genetic\.

venimentul a fost impecabil organizat, iar vremea ideal\. Invita]ii au avut ce vedea, fiindc\ au fost condi]ii dificile de cultur\, respectiv secet\, la care soiurile au reac]ionat diferit. Se observ\ diferen]e mari între soiuri, în special în privin]a num\rul de boabe r\mase pe spice. Produc]iile anticipate sunt în intervalul larg de 2 5 t/ha. Precipita]iile au cumulat doar 275 de litri/mp în intervalul septembrie 2023 - iunie 2024, cu men]iunea c\, în intervalul de consum maxim, respectiv 19 aprilie - 28 mai, au c\zut doar 15 litri, “r\sfira]i” în 5 ploi. Profitul Agricol 23/2024

Solul din platform\ este de tip aluvionar. Analizele de sol efectuate de EDTA Plant au indicat con]inuturi ridicate de potasiu, mangan [i bor, normale de azot, fosfor, cupru, fier [i zinc, sc\zute de sulf [i foarte sc\zute de calciu [i magneziu. Ca de fiecare dat\ la astfel de expozi]ii de o zi, au fost prezente [i companii furnizoare de produse de protec]ie a plantelor, îngr\[\minte, utilaje, drone, asigur\ri. În câmpul de testare, pentru tehnologia clasic\, s-au utilizat produsele Bayer. Separat de testarea soiurilor, au fost testate [i produse foliare, în benzi de 24 de metri, pe acela[i soi, respectiv Venetio, de la RAGT, [i folosinduse tehnologia de protec]ie a plantelor preferat\ de fermier, respectiv> T1 la 1 aprilie 2024 cu fungicid sistemic Falcon Pro 0,7 l/ha, erbicidare cu tribenuron 15 g/ha [i Tomigan 0,4 l/ha ¡ adjuvantul Asystent 0,07 l/ha. Astfel, la data de 12 aprilie 2024, s-au folosit urm\toarele produse foliare> Utrisha N 333 gr/ha ¡ Kisindro Nutri 150 gr/ha de la Corteva, C-real Max 3 l/ha ¡ Siapton 1 l/ha -NetAgro, Genaktis 3 l/ha Timac, Bombardier 5 l/ha - Kimitec, Mix Cereale SC 2,5 l/ha ¡ MagS SC 2,5 l/ha - Lebosol, KS 5 kg/ha ¡ MG

5kg/ha ¡ Ca 3l/ha ¡ Adjuvant 0,1 l/ha ¡ Antispumant 0,2 l/1000 l ap\ Rofert.

Robert VERESS

Schema tehnologic\ Planta premerg\toare> porumb Data sem\natului> 25-26 octombrie 2023 Norma de sem\nat> 200 kg/ha< Furnizori de genetic\> Axereal, Ciproma, Donau Sat, KWS, Limagrain, RAGT, SaatenUnion, Syngenta< Fertilizarea de toamn\> complexe 18-46-0, în cantitate de 250 kg/ha< Fertilizarea de prim\var\ s-a realizat cu produsele Ameropa Biotech> 120 kg/ha azotat de amoniu ¡ 150 kg/ha Duramon> 24% N (2/3 ureic ¡ 1/3 amoniacal) ¡ 26% trioxid de sulf ¡ 2% oxid de magneziu< T1/01.04.2024 - erbicid Celexium 0,05 kg/ha ¡ fungicid Input 400EC 0,8 l/ha ¡ insecticid Decis Expert 100EC 0,075 l/ha< T2/02.05.2024 - fungicid Nativo Forte 1,5 l/ha ¡ insecticid Decis Expert 0,075 l/ha. 27

CULTURI VEGETALE

Academia de rapi]\ Corteva Corteva a organizat recent la o ferm\ din Nalbant, Tulcea, o prezentare de hibrizi de rapi]\ [i solu]ii de protec]ie a culturii. Datorit\ produselor Corteva, ace[ti hibrizi devin mai toleran]i la secet\, dezvolt\ rezisten]\ sporit\ la boli [i la atacuri de d\un\tori.

Hibrizii de rapi]\ Corteva pot oferi produc]ii de pân\ la 5,5 tone la hectar, la costuri de produc]ie de aproximativ 2.500 lei, ca urmare a aplic\rii tehnologiei de minimum till [i no-till, precum [i a produselor de nutri]ie biologice, pe baz\ de bacterii, printre care Utrisha N. Speciali[tii Corteva au prezentat o serie de hibrizi productivi [i toleran]i la boli [i secet\. PT298 Agile este un hibrid semitimpuriu cu productivitate [i stabilitate foarte bune, rezistent la scuturare [i tolerant la Phoma [i principalele boli ale culturii. Tolereaz\ foarte bine seceta [i ar[i]a din perioada de um-

plere a boabelor. Ofer\ o dezvoltare rapid\ în toamn\, rezist\ bine la iernare [i are o vigurozitate mare în prim\var\. Se remarc\ prin maturarea uniform\ a silicvelor [i o ramificare puternic\ [i procent ridicat de silicve fertile. Se preteaz\ atât la sem\natul timpuriu, cât [i la cel întârziat. PT303 este catalogat drept hibridul cu cel mai ridicat nivel de toleran]\ la sclerotinia din Europa. Ofer\ o productivitate mare [i toleran]\ ridicat\ la principalele boli ale culturii. Rezist\ bine la iernare, are o excelent\ ramificare, o mas\ mare de silicve fertile [i o foarte bun\ rezisten]\ la scuturare. Acest hibrid se preteaz\ [i la rota]ia scurt\, rapi]\ - grâu - rapi]\. PT314 este un hibrid foarte productiv, cu rezisten]\ la scuturare, eficien]\ superioar\ în valorificarea azotului, toleran]\ ridicat\ la boli (Phoma [i Sclerotinia). Rezist\ bine la iernare, are o ramificare foarte bun\, o mas\ mare de silicve fertile, stabilitate excelent\ [i con]inut ridicat de ulei. Se preteaz\ pentru sem\natul întârziat.

Arpad DOBRE

Corteva a prezentat la evenimentul din Nalbant o serie de solu]ii eficiente la între]inerea culturilor de rapi]\ [i pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor. Galera Super este un erbicid cu aplicare foliar\ care combate buruienile dicotile anuale si perene din cultura de rapi]\. Se poate aplic\ preemergent sau postemergent timpuriu (stadiu de 1-3 frunze) sau postemergent în toamn\, la stadiul rapi]ei de la 3 pân\ la 9 frunze, sau prim\vara, înainte ca mugurii florali s\ fie vizibili. Korvetto este un erbicid postemergent destinat utiliz\rii prim\vara, pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate. Se aplic\ de la începutul alungirii tulpinilor (rozet\) a culturii de rapi]\ pân\ când mugurii florali sunt prezen]i, dar sunt înc\ acoperi]i de frunze. Eficient în combaterea speciilor de buruieni cu frunz\ lat\. Capartis este un fungicid de ultim\ genera]ie cu activitate complex\ [i efect de lung\ durat\. Are eficacitate de lung\ durat\, ofer\ un spor de produc]ie [i o eficacitate excelent\ împotriva Sclerotinia, la doza maxim\, [i cu doz\ flexibil\ pentru alte boli, printre care Plenodomus lindquistii, Diaphorte helianthi, Alternaria spp. Controleaz\ eficient Sclerotinia sclerotiorum, Alternaria spp., Plenodomus lingam, Hyaloperonospora parasitica, Botryotina fuckeliana. Rapid 060 CS este unul dintre cele mai noi [i eficace insecticide din portofoliu. Ac]ioneaz\ asupra d\un\torilor din ordinul Lepidoptera (molii, viermi), Diptera (mu[te), Coleoptera (c\r\bu[i [i gândaci cu aripi chitinoase), Homoptera (cicade) [i Hemiptera (plo[ni]e [i afide). Are ac]iune larvicid\ [i ovocid\. Profitul Agricol 23/2024

Top-Phos Siliup,

solu]ia inovatoare împotriva secetei Timac Agro anun]\ o premier\ la nivel mondial - lansarea îngr\[\mintelor ce integreaz\ tehnologia unic\ Siliup, creat\ special pentru a ajuta plantele s\ fac\ fa]\ mai u[or secetei.

Problema tot mai arz\toare în ceea ce prive[te stresul hidric [i contextul climatic tot mai dificil cu care se confrunt\ fermierii români în ultimii ani au creat nevoia unor tehnologii de fertilizare care s\ vin\ ca o solu]ie pentru aceste problematici ale solului.

Top-Phos Siliup - Îngr\[\mânt NPK cu tehnologie unic\ Cercet\torii Centrului Mondial de Inova]ie Roullier au creat primul îngr\[\mânt care integreaz\ dou\ tehnologii unice, brevetate, [i anume Top-Phos [i Siliup, fertilizant disponibil acum [i în România. Top-Phos Siliup este un îngr\[\mânt fosforic granulat care activeaz\, în primul rând, siliciul din sol, mobilizând astfel bacteriile împotriva stresului hidric. Acesta se bazeaz\ pe o form\ unic\ de siliciu avansat

Profitul Agricol 23/2024

tehnologic care, ac]ionând în sinergie cu Top-Phos, activeaz\ procesul de circula]ie a siliciului în sol. Acest element, bogat în mod natural în frac]iile minerale [i organice ale solurilor, dar indisponibil plantelor, este pus acum la dispozi]ia plantelor de c\tre bacteriile stimulate de tehnologia Siliup. În al doilea rând, solu]ia inovatoare Siliup const\ în acumularea apei în jurul r\d\cinilor, fiind conservat\ mai mult timp în sistemul radicular, asigurând astfel necesarul de ap\ pentru plant\.

legat, printre altele, de cre[terea capacit\]ii plantelor de a regla eficient procesul de evapotranspira]ie. Tehnologia Top-Phos prezent\ în îngr\[\mânt asigur\ o disponibilitate mai mare a fosforului, fiind utilizat atunci când planta are nevoie, asigurând o nutri]ie la cerere. O eficien]\ mai bun\ a fosforului duce la un sistem radicular fortificat [i o absorb]ie mai mare a apei [i a nutrien]ilor. Aplicarea îngr\[\mântului cu Top-Phos duce la o înfiin]are sigur\ a culturii [i la o disponibilitate pe termen lung a fosforului necesar pentru faze ulterioare de dezvoltare a plantei.

Cum ac]ioneaz\ Top-Phos Siliup? Siliciu prebiotic [i Siliciu gelifiant

Ce rezultate ob]inem cu îngr\[\mântul Tehnologia Siliup activeaz\ dou\ Top-Phos Siliup?

forme de siliciu. Un siliciu prebiotic care influen]eaz\ mobilizarea bacteriilor existente în mod natural în sol pentru eliberarea intensiv\ a siliciului. Datorit\ siliciului prebiotic, este posibil\ cre[terea de bacterii cu 50%, generând cu 300% mai mult siliciu disponibil plantelor. Al doilea mod de ac]iune al tehnologiei Siliup este dat de activarea unui siliciu gelifiant care stocheaz\ apa în aglomer\ri, asigurând o conservare a apei în jurul r\d\cinii plantei, chiar [i în condi]ii de secet\ sever\. Acest lucru este

Test\rile arat\ o cre[tere cu 40% a absorb]iei de azot [i o cre[tere cu 65% a absorb]iei de fosfor de c\tre plantele care au fost bine aprovizionate cu siliciu aplicând Top-Phos Siliup.

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ziua Interna]ional\ a Laptelui FAO, Organiza]ia Na]iunilor Unite pentru Alimenta]ie [i Agricultur\, a instituit, în anul 2001, Ziua mondial\ a laptelui pe data de 1 iunie, odat\ cu Ziua copiilor. Peste 40 de ]\ri marcheaz\ aceast\ zi, iar num\rul lor cre[te.

În

2023, de Ziua Mondial\ a Laptelui au participat, cel pu]in declarativ, 111 ]\ri din întreaga lume, din Argentina pân\ în Zimbabwe. Istoricii sus]in c\ India a fost prima care a domesticit vitele, cu 2.000 de ani înainte de Hristos. Primele dovezi ale proces\rii laptelui în brânz\ au ap\rut în Mesopotamia [i India (1.400 î.Hr.), iar primele brânzeturi presate au ap\rut cu 100 de ani înainte de Hristos. În anul 500 d.Hr., au ap\rut primele ferme de vite în Europa, iar în 1525 vitele au fost aduse pe continentul american, ;n Mexic. În 1791 a fost inventat\ brânza Camembert, în 1862, Louis Pasteur a realizat primele teste ale procesului care-i poart\ numele, pasteurizarea, iar în 1884, Hervey D. Thatcher a inventat sticla de lapte. Laptele a fost sterilizat pentru prima dat\ în 1889, în 1895 au ap\rut primele ma[in\rii de pasteurizare, în 1950 au ap\rut ambalajele din carton pentru lapte, iar în 1967, primul proces de ultrafiltrare a laptelui. În 2007, un japonez a creat prima bere provenit\ din lapte. Dup\ cum arat\ relicvele arheolog30

ice, vaca a fost domesticit\ înc\ din neolitic în regiunea noastr\. Numeroasele altare neolitice arat\ c\ str\mo[ii no[tri aveau cultul taurului, la fel ca per[ii. Conform statisticilor recente ale Federa]iei Interna]ionale a Laptelui, un om consum\, anual, în jur de 117 kg de produse lactate, iar consumul este în cre[tere. Potrivit FAO, consumul pe cap de locuitor de lapte [i produse lactate este mai mare în ]\rile dezvoltate, dar decalajul fa]\ de multe ]\ri în curs de dezvoltare se mic[oreaz\. Cererea de lapte [i produse lactate în ]\rile în curs de dezvoltare este în cre[tere odat\ cu m\rirea veniturilor, cre[terea popula]iei, urbanizarea [i schimb\rile produse în diete [i alimenta]ie. Aceast\ tendin]\ este pronun]at\ în Asia de Est [i de Sud-Est, în special în ]\rile foarte populate, precum China, Indonezia [i Vietnam. Peste [ase miliarde de oameni din întreaga lume m\nânc\ lapte [i produse lactate< majoritatea acestor oameni tr\iesc în ]\ri în curs de dezvoltare. Produc]ia mondial\ de lapte a cres-

cut constant în ultimii ani. În 2015, la nivel mondial au fost produse 497 de milioane de tone mc de lapte de vac\, iar pân\ în 2023 aceast\ cifr\ a crescut la aproximativ 549 de milioane de tone mc. Laptele lichid a constituit cea mai mare pondere a pie]ei produselor lactate din punctul de vedere al valorii de pia]\. Regiunea cu cea mai mare produc]ie de lapte de vac\ este Uniunea European\, care a generat peste 143 de milioane de tone mc în 2022. Acum doi ani, UE avea peste 20 de milioane de vaci de lapte, fiind pe locul doi dup\ India, cu peste 59 de milioane de vaci de lapte. India este cel mai mare produc\tor de lapte din lume, cu 22% din produc]ia global\, precizeaz\ FAO. }\rile unde reg\sim cel mai mare surplus de lapte sunt Noua Zeeland\, SUA, Germania, Fran]a, Australia [i Irlanda. }\rile cu cel mai mare deficit de lapte sunt China, Italia, Federa]ia Rus\, Mexic, Algeria [i Indonezia.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 23/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

C\t\lin Dragomir, noul director al IBNA Balote[ti Dup\ ce a expirat mandatul profesorului Horia Grosu, Institutul Na]ional de Cercetare - Dezvoltare pentru Biologie [i Nutri]ie Animal\ de la Balote[ti are un nou director general.

raje sau procesatori ai produselor animale.

\t\lin Dragomir s-a n\scut ;n 1969, ;n Otopeni, Ilfov. A absolvit, ;n 1993, cursurile Facult\]ii de Zootehnie, la Bucure[ti, [ef de promo]ie. În perioada 1996 - 2000, a devenit doctor în zootehnie, specializat în fiziologia nutri]iei, în biochimie [i tehnic\ experimental\. Din 2006 C\t\lin Dragomir a fost pre[edintele Consiliului {tiin]ific al INCDBNA [i vicepre[edinte al Consiliului de administra]ie.

:n mandatul de director general, spune c\ se va aplecat mai mult spre interna]ionalizarea IBNA Balote[ti. “Urm\torii ani vor sta sub semnul derul\rii programului-pilot ini]iat de MCID si Banca Mondial\, prin care 5 institute na]ionale, selectate prin competi]ie, pe baza poten]ialului de cercetare-dezvoltare-inovare, vor implementa Foi de Parcurs pentru Dezvoltare Strategic\. Acestea sunt practic reforme institu]ionale care vizeaz\ cre[terea graProfitul Agricol 23/2024

C\t\lin Dragomir, noul director al IBNA Balote[ti

dului de interna]ionalizare, stimularea transferului tehnologic, reducerea dependen]ei de finan]area public\, precum [i cre[terea impactului la nivel na]ional [i regional astfel încât aceste institute s\ devin\ liederi m\car la nivel regional. IBNA este parte a acestui program-pilot [i, începând cu ianuarie 2024, deruleaz\ deja primele faze de implementare ale programului”, spune Dragomir.

În ceea ce prive[te sectorul privat, institutul nu poate interac]iona cu fiecare dintre zecile de mii de cresc\tori de animale, produc\tori de fu-

“De aceea, este foarte important\ colaborarea cu asocia]iile profesionale, cu consultan]ii agricoli, cu cooperativele, cu fermierii inovativi, care au un rol de multiplicatori ai transferului de cunoa[tere, dar contribuie [i la colectarea feedbackului din partea utilizatorilor rezultatelor cercet\rii. De exemplu, institutul ;[i propune s\ continue [i s\ extind\ colabor\rile pe care le are în prezent cu asocia]iile profesionale de cresc\tori de animale, pe probleme de ameliorare genetic\. Printre direc]iile de ac]iune pe care le lu\m în calcul se enumer\ organizarea de cursuri de nutri]ie animal\, realizarea de «audituri nutri]ionale», constituirea de «rezervoare de cunoa[tere», editarea de materiale tehnice (ghiduri, bro[uri), document\ri pe subiecte de interes, calculul gratuit [i confiden]ial al amprentei de carbon (pentru cei care se înscriu în re]elele de inovare ini]iate de c\tre institut), punerea în leg\tur\ cu asocia]ii profesionale din str\in\tate etc. Pe de alt\ parte, institutul [i-a dezvoltat [i î[i va dezvolta în continuare colabor\rile directe cu fermierii, inclusiv prin implicarea acestora în proiectele de cercetare, prin dezvoltarea unor clustere/ re]ele de inovare, prin consultarea acestora în momentele alegerii priorit\]ilor de cercetare ale institutului etc.”, arat\ C\t\lin Dragomir.

Viorel PATRICHI 31

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vacile care “stau la plaj\” Constantin Anghel, proprietarul Agrozootehnica Independen]a, jud. C\l\ra[i, are preg\tire de tehnician veterinar [i mult\ dragoste pentru vacile lui din rasa Holstein. 230 de vaci cu lapte> 200 la muls [i 30 în]\rcate, în repausul mamar de dou\ luni. {tie bine regulamentul fermei intensive, dar el prefer\ s\ lase vacile s\ ias\ la soare [i în aer liber. Cunoa[te bine efectele. El crede c\ trebuie s\ le ]ii în grajd ca s\ ob]ii o produc]ie constant\ de lapte, dar le las\ s\ stea la soare când e vremea bun\. Când vine furtuna, toate fug în grajd.

“S\ [ti]i c\ s\n\tatea vine de la soare. Se simt altfel dup\ o zi de plaj\, primesc gratuit vitamina D. Produc]ia mare înseamn\ robotizarea animalului, deprecierea calit\]ii laptelui [i apari]ia problemelor. Ca la grâu. Dac\ pui îngr\[\minte în exces [i faci 8 tone la hectar, nu mai ai aceea[i calitate la gluten, la protein\, ca atunci când faci 5-6 tone. 32

Durata medie a vie]ii vacilor mele productive este de 5-6 lacta]ii. Este mai economicos a[a, decât s\ le for]ezi [i s\ le sacrifici dup\ o lacta]ie [i jum\tate în medie. În]eleg, unii fermieri au nevoie de bani rapid pentru investi]ii [i nu mai ]in seama, dar trebuie s\ ne uit\m totdeauna la costuri> la produc]ii mari, sunt [i costuri foarte mari, inclusiv cu s\n\tatea.” Indiferent de originea taurului, fermierul urm\re[te ca vacile lui s\ aib\ ugere [i ongloane s\n\toase, un procent ridicat de gr\sime [i protein\ în lapte. “Pentru o produc]ie de 36 de litri de lapte/vac\, î]i trebuie furajare bun\. Nu ajung 1,2 lei/l cost de produc]ie”, spune fermierul. Ca s\ rezi[ti în agricultur\, el crede c\ trebuie s\ ai diversificare în ferm\, activit\]i conexe. Astfel c\, în anii seceto[i, s\ po]i compensa pierderile din produc]ia vegetal\ cu veniturile din alte domenii. Capriciile vremii au complicat [i mai mult produc]ia de furaje în ferma de zootehnie. “Avem de anul trecut furaje de slab\ calitate. Seceta ne-a diminuat [i produc]ia, dar [i calitatea furajelor. Nu mai avem protein\ nici în lucern\ din cauza secetei. Toate se deregleaz\. Noi facem analizele furajelor în Germania”. Chiar dac\ are o experien]\ îndelungat\ în ferm\, tot mai are de înv\]at secretele unui porumb de siloz de bun\ calitate. “Pentru siloz, prefer doi hibrizi> P0725 de la Corteva [i anul acesta 1394 de la KWS (am înlocuit Mikado, în premier\). Vedem raportul între [tiulete [i plant\, cât de groas\ e tulpina, calit\]ile dup\ însilozare. Vom evalua raportul dintre [tiulete [i plant\, cât de groas\ este tulpina, cum se p\streaz\ calitatea silozului [i trebuie s\ trimit probe pentru teste în

Germania. Era laborator la Ploie[ti pentru furaje, dar nu mai este. Reducerea densit\]ii plantelor la hectar în zonele secetoase este justificat\ [i la porumbul pentru siloz”. A[a ajunge la o produc]ie de 2829 de litri în medie pe vac\ furajat\. Nu pot s\ nu men]ionez c\ laboratorul modern [i acreditat pentru analiza furajelor, la fel ca toate laboratoarele pentru zootehnie, reprezint\ sarcina Ministerului Agriculturii, chiar dac\ le va preda cu acte în regul\ asocia]iilor de cresc\tori. A[a a f\cut Ungaria [i zootehnia ei are 50 de ani avans fa]\ de zootehnia noastr\. Fermierul are certificate zootehnice pentru toate vacile. Cump\r\ material seminal de la compania Alta Genetics a lui Vali Pachi]anu [i de la Barto[, din Satu Mare. În ultimii ani, fermierul a cump\rat material seminal [i de la taurii ob]inu]i de Asocia]ia General\ a Cresc\torilor de Taurine din România [i testa]i la Semtest Craiova. “Am cump\rat 150 de doze de material seminal de la AGCTR, spune Constantin Anghel. Am ob]inut 75 de vi]ele. Urma[ele acelor tauri dau acum 28 de litri în medie pe zi, dar am [i vârfuri de 35 - 42 de litri.” Vinde laptele la Danone, cu 2,35 de lei/l. “E bini[or. Dar pre]ul acoperitor ar fi de 3 lei/l.” O aten]ie special\ acord\ genera]iei de înlocuire. “O vi]ic\ de pr\sil\ prime[te colostru pân\ la 3-4 zile 3 3,6 l, dar prefer s\ le las la mame, 3-4 zile, apoi trecem pe înlocuitori de lapte, cu furaje concentrate la discre]ie, fân de lucern\ la discre]ie, ap\ proasp\t\ în permanen]\. Inseminarea se face la 15-16 luni”. Fiind munc\ la galer\, mai merit\ s\ cre[tem vaci de lapte? Constantin Anghel r\mâne consecvent> “Când m\ Profitul Agricol 23/2024

Constantin Anghel, Agrozootehnica Independen]a, jud. C\l\ra[i

enervez c\ nu plou\, vin printre vaci [i îmi mai trece sup\rarea. Eu scot animalele afar\, la soare> dac\ omul iese afar\ din cas\, vaca de ce s\ stea pe beton? Ele stau foarte bine pe paie. Au nevoie de vitamina D [i soarele e gratis. Într-un an greu (secetos), afacerea zootehnic\ te mai ajut\. Putem pl\ti salariile (avem 43 de angaja]i). Toate gozurile le dau la vaci. Nu folosesc [rot de soia modificat\ genetic, prefer s\ folosesc maz\re, ca s\ am con[tiin]a împ\cat\ c\ nu vor exista efecte în timp. Nu am remu[c\ri c\ [roturile ar putea dezvolta ceva r\u în timp.” Irig\ numai furajele. Panourile fotovotaice de pe grajduri îl ajut\ mult. Consum\ 27 kW [i produc 72 kW. “Ne d\ cât s\ nu plângem pentru ce trimitem în re]ea.” Are o sta]ie de muls DeLaval cu 16 posturi [i o remorc\ furajer\ de la All Tech. “Are softul foarte bun, e dotat\ cu ni[te cu]ite foarte bune [i m\run]e[te mai bine grosierele.” Detecteaz\ c\ldurile cu pedometrele de la AfiBanat, de la Sergiu Irimescu. Nu are probleme din cauza caniculei. C\ldurile mari reduc totu[i rata fecundit\]ii. Vinde cam 250-300 de Profitul Agricol 23/2024

litri de lapte la dozator din ferm\ cu 4 lei. “Când se fac legumele, le vând [i legume> cartofi, ceap\, ro[ii, ardei, vinete.” Nu mai cultiv\ fasole pentru c\ nu are combin\ pentru recoltat. Face deparazit\ri de 3 ani la rând. “Urm\rim un protocol, le vaccin\m pentru IBR, BVD, ferma este indemn\ de aceste boli.” Ra]ia unei vaci este de 49-50 kg, din care lucern\ 3,5 kg, porumb siloz 30 kg, porumb boabe 2,7 kg, maz\re 3 kg, grâu 2 kg, orz 1,2 kg. Din produc]ia fermei vegetale, 78% intr\ în ferma zootehnic\. “În jur de 200 de ha sunt alocate fermei zootehnice. Dar depinde de produc]ie. Una e s\ faci 7 tone de grâu/ha, alta 1 ton\... Profitul e mai mare de pe un ha mâncat de vaci, în compara]ie cu valorificarea produc]iei vegetale la traderi.” 100 de tone de gozuri [i sp\rturi de la loturile semincere le d\ vacilor. Efectivele scad pentru c\ este munc\ foarte grea. Lucr\rile s-au automatizat, trebuie men]inut\ calitatea. “Nu sc\dem sub 3,6% la protein\ [i 4,3% la gr\sime în lapte. {i nu avem probleme cu germenii. Toate acestea necesit\ mare aten]ie, personal califi-

cat... {i nu se prea g\sesc oameni. Am introduce robo]i, dar nu prea am conforma]ia potrivit\ a grajdului. Am construit o hal\ de depozitare de 4.000 de t. Era cât pe ce s\ fac silozuri, cu o firm\ din Timi[oara. Dar a ap\rut o m\sur\ de subven]ionare pentru silozuri, iar pre]urile s-au dublat. A[a c\ am f\cut hal\, în ideea c\, la o adic\, am putea s\ o convertim în spa]iu de cre[tere a g\inilor ou\toare, pui la îngr\[at sau chiar oi.” Subven]ia pe juninc\, propus\ de ministrul Barbu, nu ar fi fost o m\sur\ corect\, crede fermierul. “Î]i d\ 3.000 de euro, dup\ care ]i le ia... [i de la ce dat\, de la cutare... Facem noi, din pr\sil\. Facem îns\mân]\ri cu material sexat [i le oprim pe ale noastre. {i ideea de înlocuire e de la noi. Unii cump\raser\ juninci ca s\ ia banii”. Nu este refractar ideii de asociere pentru dezvoltarea fermei. Anghel a cump\rat 300 de hectare. Le spunea mereu ]\ranilor s\ cumpere p\mânt [i ei au preferat s\ ia prime. “Dac\ nu cump\ram eu, venea [i luau al]ii [i r\mâneam f\r\ obiectul muncii [i diminuau suprafa]a.”

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

O vac\ cump\rat\ cu 4 milioane de dolari are propriul bodyguard Brazilia are în jur de 235 de milioane de vaci, dar una dintre ele este special\ [i a fost cump\rat\ cu 4 milioane de dolari. La ace[ti bani, este parc\ de ;n]eles c\ are propriul ei bodyguard înarmat. Botezat\ Viatina-19, tr\ie[te la o ferm\ din regiunea Uberaba, din statul Minas Gerais. S\ nu uit\m c\ Brazilia este o ]ar\ federativ\, compus\ din 27 de state. :ntorc=ndu-ne la vaca noastr\ multimilionar\, ea este produsul a ceea ce s-ar putea numi “moo-genia”, îmbun\t\]irea efectivelor de bovine prin implantarea de embrioni în vaci surogat [i clonarea ulterioar\ a exemplarelor de top. “Cred c\ a ad\ugat mult la îmbun\t\]irea genetic\ pe care toat\ lumea o caut\ [i c\ în viitor vom avea cu siguran]\ o carne de mai bun\ calitate, un animal cu un randament mai mare

al carcasei datorit\ muncii pe care o facem cu bovinele de elit\”, spune coproprietarul animalului, un anume Ney Pereira. Vaca a fost vândut\ mai multor persoane. Ultima licita]ie, pentru 33% din animal, a ridicat valoarea ei total\ la 21 de milioane de reali, adic\ 4,1 mil-

ioane de dolari, mai mult decât triplul de]in\torului precedent al recordului, o juninc\ Holstein din Vermont, Statele Unite, în 1985. Planurile sunt acum ca exemplarele de Viatina-19 s\ fie suficient de multe astfel încât s\ ajung\ s\ fie exportate în Emiratele Arabe Unite [i SUA.

:n SUA mor vacile de grip\ aviar\ Un purt\tor de cuvânt al Departamentului american al Agriculturii a spus c\ USDA a aflat de câteva cazuri de decese, dar a precizat c\ marea majoritate a vacilor de lapte infectate cu virusul gripei aviare [iau revenit. Potrivit USDA, la finele lunii martie, vaci de lapte din peste 80 de cirezi din 10 state americane fuseser\ infestate cu virusul gripei aviare. O parte din aceste animale au murit ca urmare a unor infec]ii secundare, contractate dup\ ce virusul gripei aviare le-a sl\bit sistemul imunitar, sus]in veterinarii. 34

În Dakota de Sud, o ferm\ cu 1.700 de vaci de lapte a trimis spre sacrificare o duzin\ de animale dup\ ce acestea nu [i-au mai revenit dup\ virusul gripei aviare [i a ucis o alt\ duzin\ dup\ ce au contractat infec]ii secundare. Statul Michigan are mai multe infec]ii cu grip\ aviar\ în rândul vacilor de lapte decât orice alt stat american [i, de asemenea, dou\ din cele trei cazuri confirmate în SUA de lucr\tori în industria lactatelor, care au contractat virusul gripei aviare. În Colorado, unele ferme au raportat sacrificarea vacilor de lapte infectate cu virusul gripei aviare

pentru c\ acestea nu au mai dat lapte, a spus purt\toarea de cuvânt a Departamentului pentru Agricultur\. {i ;n Ohio, mai multe vaci infectate cu virusul gripei aviare au murit, în principal din cauza unor infec]ii secundare. Nici statul Texas, unde oficial sau confirmat mai multe cazuri de vaci de lapte care au murit de pe urma unor infec]ii secundare, nu avansat cifre exacte cu privire la num\rul total de animale care au murit din cauza gripei aviare.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 23/2024

MA{INI & UTILAJE Sisteme de autoghidare pentru orice tractoare Sistemul de autoghidare NX510 SE produs de CHCNAV [i distribuit în România de Autoghidare SRL este compatibil cu numeroase tipuri de tractoare.

NX510 SE este potrivit pentru orice faz\ a culturilor> de la preg\tirea terenului la sem\nat, erbicidat, fertilizat [i pân\ la recoltare. Poate fi transferat u[or de pe un utilaj pe altul, iar instalarea [i calibrarea dureaz\ câteva ore. Cu totul, pachetul include un volan, un motor electric ac]ionat automat [i manual, o tablet\ rezistent\ la praf, [ocuri [i raze solare, cu ecran de 25 cm, camer\ HD cu vedere pe timp de noapte, anten\ cu Dual SIM, senzor de înclina]ie pentru compesarea diferen]ei de nivel [i un senzor de unghi la roat\. Acest sistem ac]ioneaz\ în mod automat volanul utilajului pe care este montat, astfel încât [oferul se poate concentra pe activitatea agricol\ [i pe eficientizarea opera]iunilor de sem\nat, fertilizat, erbicidat etc.. De exemplu, cu el se poate m\sura, memora, importa [i exporta h\r]i ale terenurilor [i în format APIA, poate fi utilizat în orice condi]ii (noapte, cea]\, praf) [i are [i func]ia de întoarcere automat\ la cap\tul rândului. V=nz\torul, Autoghidare, mai are 36

în portofoliu sistemul de autoghidare Steer Ready (compatibil cu tractoarele preechipate cu valv\ hidraulic\), sistemul de ghidare manual\ CHCNAV (cu posibilitatea de transformare în sistem de autoghidare cu precizie de 2,5 cm [i Isobus), precum [i tableta

CHCNAV LT60H, pentru m\surarea [i delimitarea terenurilor [i verificarea grani]elor dintre parcele, cu semnal RTK.

Arpad DOBRE

Motor diesel adaptat pentru hidrogen Inginerii de la Universitatea din New South Wales din Sidney, Australia, au adaptat cu succes un motor diesel ca s\ func]ioneze cu hidrogen [i motorin\. Dup\ 18 luni de lucru, ei au dezvoltat sistemul Dual-Fuel cu injec]ie direct\ de hidrogen [i motorin\. Motorul hibrid func]ioneaz\ folosind hidrogen în propor]ie de 90% [i 10% motorin\. Într-o lucrare publicat\ în International Journal of Hydrogen Energy se arat\ c\ utilizarea acestui sistem patentat de injec]ie a hidrogenului reduce emisiile de CO2 la doar 90 g/kWh - cu 85,9% mai pu]in decât produce motorul diesel clasic. Profitul Agricol 23/2024

MA{INI & UTILAJE

Doar 30% dintre fermieri folosesc tehnologiile digitale A

Arnaud van Strien, CEO IPSO Agricultur\, atrage aten]ia c\, de[i mul]i au cump\rat ma[ini bine garnisite cu tehnologii digitale, numai 30% dintre ei le [i folosesc. Ceea ce este o pierdere financiar\, ;n primul r=nd. Costurile totale pe ferm\ pot fi reduse cu cel pu]in 20%, în mod real, prin utilizarea func]iilor digitale cu care ma[inile agricole John Deere sunt deja echipate.

Arnaud van Strien, CEO IPSO Agricultur\ Profitul Agricol 23/2024

rnaud van Strien a argumentat necesitatea utiliz\rii func]iilor digitale printr-un exemplu personal, rezultatele ob]inute în ferma sa din Fran]a. În 2019, în condi]ii de secet\ [i de pre]uri mici ca [i acum, a ob]inut 2,8 tone de rapi]\/ha (pre] de vânzare 365 euro/ton\), 5,8 tone/ha la grâu (134 euro/ton\), 3,7 tone orz (111 euro/ ton\) [i 1,6 tone/ ha la floarea-soarelui (540 euro/ton\). Costurile cu mecanizarea, semin]ele, fertilizarea [i protec]ia plantelor s-au ridicat la 1.148 euro la rapi]\, 989 euro la grâu, 778 euro la orz [i 462 euro la floarea-soarelui. Problema este c\ la primele trei culturi costurile au fost mai mari decât veniturile ob]inute, doar la floarea-soarelui a ob]inut un mic profit. Singura solu]ie în anii urm\tori a fost utilizarea la maximum a func]iilor digitale [i automatiz\rilor de pe ma[inile agricole. “Am înv\]at din propria experien]\, iar ceea ce se întâmpl\ acum în agricultura României este un déjà- vu pentru mine. Nu putem controla pre]urile, nici vremea, dar sigur putem reduce costurile la hectar, prin utilizarea a doar câteva func]ii care sunt deja pe ma[inile agricole, dar foarte mul]i nu le utilizeaz\.” Cea mai la îndemân\ este Auto Trac, care ajut\ foarte mult la men]inerea deplas\rii în linie dreapt\, evitarea suprapunerilor la sem\nat, fertilizare [i tratament [i reducerea tas\rii. Calculele arat\ c\ simpla ap\sare a butonului pentru Auto Trac asigur\ o reducere a costurilor cu pân\ la 20 de euro/ha. O alt\ op]iune o reprezint\ folosirea tura]iilor de 1.800-1.900 rpm, care, datorit\ echip\rilor de care dispun motoarele John Deere, asigur\ putere maxim\ în condi]ii de consum redus

de carburant. O alt\ func]ie, foarte important\ când vine vorba de agricultura de precizie [i reducerea cheltuielilor, este Section Control - controlul sec]iilor de lucru, fie c\ e vorba de sem\n\tori, echipamente de fertilizat sau sprayere. Prin activarea acestei func]ii, costurile totale pe ferm\ se pot reduce cu 1520%. “Aceste tehnologii trebuie s\ fie utilizate, fermierii au pl\tit pentru ele. Scopul nostru nu e s\ aducem «fier» în curtea fermelor, asta era în urm\ cu 30 de ani. Acum oferim tehnologii care reduc costurile. Trebuie s\-i ajut\m pe fermieri, pentru c\ dac\ lor nu le este bine, nou\, dealerilor, în mod sigur nu ne va fi bine.”

Arpad DOBRE

Solu]ii de reducere a costurilor IPSO Agricultur\ are în prezent câteva promo]ii la echipamente [i servicii digitale. Pachetul Precision Ag Essentials, de exemplu, are dou\ componente. Prima include noul monitor G5Plus Universal, antena StarFire 7000 cu semnal SF1 Ready [i modemul JDLink pentru conexiune wireless la platforma Operation Center, toate la pre]ul de 2.990 euro. A doua component\ are dou\ pachete de licen]e anuale> Guidance Licence (pentru autoghidare) - Auto Trac, Row Sence, TIM, sincronizare date, aplicare cu rat\ variabil\, la pre]ul de 1.490 euro/utilaj/an, respectiv Precision AG License pachetul Guidance License ¡ AutoPath, controlul sec]iunilor, semnal SF - RTK, la pre]ul de 2.990 euro/utilaj/an.

MA{INI & UTILAJE

Cu FieldView utilajele vechi devin inteligente Se apropie seceri[ul [i fiecare fermier vrea s\ [tie pe ce cantitate de cereale se bazeaz\, dac\ se poate, chiar în timpul recolt\rii. Solu]ia vine de la Bayer, care ofer\ un kit care înregistreaz\ în timp real produc]ia de pe fiecare metru p\trat din parcel\, realizeaz\ h\r]i de produc]ie [i le trimite în cloud pe platforma dedicat\ Fieldview. Bayer ofer\ acest kit [i pentru digitalizarea sem\n\torilor [i sprayerelor, indiferent de an de fabrica]ie, model sau produc\tor.

entru a în]elege mai bine cum func]ioneaz\ sistemul Fieldview de la Bayer am stat de vorb\ cu Fabian B\descu, digital activation specialist Climate Fieldview. “Acest kit ajut\ fermierii s\-[i digitalizeze combina, poate fi montat pe orice model de la orice produc\tor, indiferent de anul de fabrica]ie. Practic, con]ine patru elemente> antena GPS, un senzor de produc]ie, un senzor de umiditate [i un iPad montat în cabin\ [i alimentat cu 12 vol]i, la care ajung datele transmise de senzori [i de anten\”. H\r]ile electronice ale parcelelor se încarc\ pe platforma Fieldview, apoi softul de pe tablet\ le utilizeaz\ pentru a înc\rca datele de produc]ie [i umiditate ale cerealelor recoltate de pe fiecare metru p\trat. Se realizeaz\ astfel h\r]i de recoltare extrem de precise care sunt trimise în cloud [i pot fi accesate de fermier de oriunde, 38

prin internet. “Kitul se comand\ online [i poate fi montat foarte u[or, inclusiv de c\tre fermier sau, la cerere, de c\tre noi. Antena se monteaz\ pe cabina combinei, senzorul de produc]ie se pune pe elevatorul de boabe curate, iar cel de umiditate, la baza acestui elevator. Tableta se monteaz\ în cabin\ [i are o cartel\ SIM pentru conectarea la internet, iar din momentul începerii recolt\rii datele se transmit în timp real.” Întregul kit cost\ 5.500 de euro, iar pentru transmiterea [i stocarea datelor este oferit un abonament de 500 de euro pe an, indiferent de suprafa]a fermei sau de num\rul de utilaje pe care se utilizeaz\ sistemul Fieldview. {i fiindc\ vorbim de utilaje e bine s\ amintim c\ acest sistem poate fi utilizat [i la alte ma[ini agricole.

Digitalizarea sem\n\torilor [i sprayerelor vechi Bayer a realizat parteneriate pentru FieldView [i cu Amazone (sem\n\tori mecanice, pneumatice [i cu

fertilizare), Agrisem (utilaje pentru lucr\ri conservative), precum [i cu Tecnoma [i Berthoud (sprayere). La sem\n\torile Amazone, FieldView ofer\ Cab App, ce va fi pus\ la dispozi]ia tuturor clien]ilor, care vor putea s\ înregistreze integral toate produsele aplicate în timpul sem\natului (semin]e, fertilizan]i, microgranulate, minerale etc.) [i s\ le utilizeze ca baz\ pentru analiz\ [i utilizare ulterioar\. În cazul echipamentelor Agrisem, acestea vor avea echipare FieldView din fabric\, iar fermierii vor putea monitoriza în timp real eficien]a lucr\rilor de sem\nat. Alian]a dintre Bayer, pe de o parte, [i Tecnoma [i Berthoud, pe de alt\ parte, redefine[te tehnologia de aplicare a substan]elor de protec]ie a plantelor. Vorbim de FieldView Spray Kit, un sistem retrofit (postechipare), cu senzori de debit la fiecare sec]iune de ramp\. Datele colectate de ace[tia permit monitorizarea în timp real a cantit\]ilor aplicate [i calibrarea precis\, maximizând eficien]a [i minimizând risipa de substan]e.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 23/2024

MA{INI & UTILAJE

Primul Kubota autonom adus de Agri-Alian]a în România Agri-Alian]a a adus în România primul tractor Kubota autonom. Acest lucru a fost posibil datorit\ parteneriatului cu firma polonez\ GOtrack, care furnizeaz\ astfel de utilaje, poate echipa tractoare mai vechi sau noi cu tehnologie autonom\ [i ofer\ sisteme de asisten]\ digital\ de la distan]\ pentru ma[ini [i utilaje agricole. Cel mai avansat produs este Auto Drive, proiectat pentru conducerea automat\, f\r\ prezen]a operatorului, a tractorului în timpul lucr\rilor agricole, cum ar fi pulverizarea, cosirea, distrugerea mecanic\ a buruienilor [i altele. Auto Drive retrofit (postechipare) poate fi montat, practic, pe orice tractor care devine autonom. Astfel de tractoare sunt eficiente la lucrul în podgorii sau pomicultur\, la între]inerea [i

tratarea planta]iilor. Practic, prin Auto Drive sunt monitorizate toate func]iile tractorului, de la pornirea [i oprirea motorului, deplasarea [i sta]ionarea, viteza de deplasare, urm\rirea cu exactitatea a rândurilor între care ruleaz\ tractorul, aplicarea de substan]e de protec]ie a plantelor asistat\

pe computer dedicat sprayerului, întoarcerea tractorului la cap\t de rând [i reluarea opera]iunilor etc. De asemenea, datorit\ camerei video frontale sunt depistate automat toate obstacolele care apar în fa]a tractorului, moment în care computerul central comand\ oprirea utilajului. În plus, tractorul are montate pe lateral butoane de oprire de urgen]\, pentru orice eventualitate. Pentru operarea în condi]ii optime, tehnologia autonom\ care echipeaz\ aceste tractoare are nevoie de semnal RTK [i din satelit (GNSS) de precizie de 2,5 cm. Pentru recep]ionarea acestor semnale, GOtrack ofer\ anten\ GPS [i sta]ie RTK de baz\.

Arpad DOBRE

Maschio Gaspardo reinventeaz\ vânzarea de utilaje Maschio Gaspardo, care are o fabric\ de utilaje agricole [i la Chi[ineuCri[, Arad, a lansat recent un concept inovator, Full Line Store, nu doar un magazin, ci un centru multifunc]ional care ofer\ toat\ gama de echipamente ale produc\torului italian, împreun\ cu consultan]\ [i traning pentru distribuitori. Primul centru de vânzare a fost deja inaugurat în León, Spania, iar astfel de unit\]i urmeaz\ s\ fie deschise în alte ]\ri din Europa, inclusiv în România. Profitul Agricol 23/2024

Fiecare Full Line Store include showroom-uri moderne, spa]ii dedicate form\rii [i consultan]ei, [i ateliere echipate pentru asisten]\ tehnic\. Prin acest model de centru multifunc]ional Maschio Gaspardo î[i propune s\ garanteze dealerilor cre[terea vânz\rilor (pân\ la 30% pe an, în primii 5 ani de func]ionare) [i suport continuu (formare, marketing [i asisten]\ tehnic\), concomitent cu percep]ie sporit\ a imaginii m\rcii din partea fermierilor. Pentru succesul noului concept, dealerii care vor s\ adere la re]eaua Full

Line Store trebuie s\ se axeze exclusiv pe vânzarea de echipamente agricole (nu tractoare), s\ aib\ o experien]\ dovedit\ în sector [i personal calificat [i s\ dispun\ de spa]ii adecvate, adic\ un showroom de cel pu]in 500 mp, spa]iu exterior de expunere de cel pu]in 2.000 mp, ateliere [i depozit pentru piese de schimb. Timpul pentru amenajarea unui nou magazin variaz\ între [ase [i nou\ luni, în func]ie de nevoile specifice [i de contextul local.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

Prese de balotat pentru ferme În curând începe recoltarea cerealelor p\ioase, iar acolo unde fermierii nu folosesc combine cu toc\tor, paiele se adun\ în cantit\]i mari [i este nevoie de prese de balotat performante pentru cur\]area terenului [i preg\tirea pentru noua cultur\. Am f\cut o selec]ie a principalilor distribuitori de astfel de echipamente, croite pentru ferme mici, medii [i mari.

AgroConcept ofer\ o serie de prese New Holland> Bigbaler Plus, Bigbaler High Density, RollBelt [i presa BR pentru balo]i rotunzi. BigBaler 1290 High Density, de exemplu, produce balo]i paralelipipedici cu dimensiuni de 1,2 m l\]ime pe 0,9 m în\l]ime [i lungimi de 1 - 3 m.

Ace[ti balo]i sunt cu 22% mai den[i decât alte echipamente similare de pe pia]\, ceea ce permite eliberarea mai rapid\ a terenului de paie, eliberând astfel mai repede terenul de paie. Sistemul IntelliCruise adapteaz\ viteza tractorului la capacitatea de alimentare cu paie a presei.

Claas comercializeaz\ în România> - gama Quadrant 4000-5300 pentru balo]i paralelipipedici, cu dimensiuni de la 0,80 x 0,50 m la 1,2 x 0,9 m, cu sistem de cânt\rire sau sistem de înalt\ presiune< - gama Variant 470/450 485/460, cu camer\ variabil\ pentru balo]i cilindrici, cu l\]ime de 1,20 [i diametre de 0,90 m -1,80 m< - gama Rollant Uniwrap pentru balo]i cilindrici cu înfoliere, de 1,2 m x 1,35 m, respectiv Rollant 520, 540, 620 cu camer\ fix\ pentru balo]i cilindrici, de la 1,20 x 1,25 m la 1,22 x 1,5 m. 40

Profitul Agricol 23/2024

MA{INI & UTILAJE

mici, medii [i mari IPSO Agricultur\ are în portofoliu prese de balotat John Deere cu camer\ fix\, variabil\ [i pentru balo]i paralelipipedici. Modelele F440E, F450E [i F441M produc balo]i cilindrici cu diametre de 1,2 -1,5 m,

respectiv 1,25-1,35 m [i l\]ime de 1,21 m, iar F441R [i C441R (cu sistem de înfoliere) produc balo]i cu diametre de la 1,25 la 1,35 m [i l\]ime de 1,21 m. Modelele V (451G, 451M, 461M, 451R, 461R,

C451R [i C461R) produc balo]i cu diametre de la 1 la 1,65 m-1,85 m, cu l\]ime de 1,21 m, respectiv de la 0,8 la 1,6 m, pân\ la 0,8-1,85 m, cu l\]imi de 1,21 m.

NHR Agropartners ofer\ atât prese de balotat Deutz-Fahr, cât [i Poettinger, din gama Impress. Acestea din urm\ includ prese cu camera fix\, variabil\ [i combina]ii pentru balotat [i înfoliat balo]i, produse în trei variante> Impress standard, Impress Master [i Impress Pro. Acestea produc balo]i cu l\]imi de 1,2 m [i diametre de la 0,8 la 1,85 m. Impress 155V [i 185V sunt f\r\ sistem de tocare, iar cele din gama Master [i Pro, atât la presele cu camer\ fix\, cât [i la cele cu camer\ variabil\, dispun de sistem de tocare cu 16 sau 32 de cu]ite.

Profitul Agricol 23/2024

MAGAZIN

Ce tr\sn\i mai g\tesc studen]ii, salam de Brebu [i pâine cu urzici Salam de Brebu [i pâine cu turmeric, urzic\, semin]e de in [i chia au fost cele dou\ preparate create de studen]i [i declarate câ[tig\toare la edi]ia 2024 a Fiastudentfest de la USV Timi[oara. Fiastudentfest este un concurs dedicat absolven]ilor programelor de studii de licen]\ [i master din domeniul ingineriei produselor alimentare. Are loc loc în campusul universit\]ii din Timi[oara [i a reunit viitorii ingineri de industrie alimentar\, dornici s\ î[i prezinte proiectele inovatoare. Anul acesta s-au concentrat pe dou\ teme, Produse inovative [i Produse tradi]ionale, încurajând participan]ii s\ îmbine tehnicile tradi]ionale de proce-

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 22/2024 ORIZONTAL: LIPIE - ARAT< ANGELIC - RR<

TF - DEVREME< RARE - EUNUC< ATE - DATORA< TIPTIL - RIT< SERBARI - O< CARIA - OALA< R - ASCENSOR< INTAIETATE.

sare a alimentelor cu cele mai noi tehnologii [i abord\ri inovatoare. Concursul a inclus în premier\ [i o sec]iune pentru elevii de liceu. “Suntem extrem de entuziasma]i s\ vedem cum studen]ii no[tri au reu[it s\ îmbine tradi]ia cu inova]ia în acest concurs. Este o oportunitate excelent\ ORIZONTAL: 1) Unitate de desfacere a florilor – Albastr\ pe hart\< 2) Vin... mai târziu – Ajutor de croitor< 3) Militar de frunte! – Trageri în fire< 4) Directoare la c\ile ferate – Supus unor presiuni< 5) A f\cut adeziunea – În plin\ lume! 6) Grave erori de judecat\< 7) Aproape pierdut< 8) Încadrat\ la circ – Le ninge [i le plou\< 9) N-au niciun rost – Camera domni]ei< 10) Pronun]at\ clar.

pentru viitorii ingineri s\ î[i demonstreze creativitatea [i s\ contribuie la evolu]ia industriei alimentare”, a declarat prof. C\lin Jianu. Preparatele au fost evaluate de un juriu format din exper]i. Premiile mai importante au fost câ[tigate de dou\ studente. Una a f\cut o pâine cu turmeric, urzic\, semin]e de in [i chia, în timp ce cealalt\ a f\cut un salam tradi]ional de Brebu. Exact ca la bunica acas\...

Gheorghe MIRON

VERTICAL: 1) Mas\ pentru un om cu

slujb\ – Plasa din tavan! 2) Conform moralei – Umbl\ cu ]apul< 3) Introducere în teorie! – Detaliu dintr-un tablou celebru< 4) Luate cu peria – S\ge]i verbale< 5) L\sat\ f\r\ bani< 6) Fura]i de somn – Primele iubiri! 7) Certat cu logica< 8) Temutul indian – A se ]ine la curent< 9) Curs redus – Început de campanie< 10) Prima la matematic\. Profitul Agricol 23/2024