Profitul Agricol nr. 24, din 23 iunie 2021 by Profitul Agricol

nr. 24 din 23 iunie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 24/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Prea pu¡ini pentru un partid Dimitrie Muscå, de la Curtici, i-a acordat, cu ceva timp în urmå, un interviu lui Ovidiu Ghinea de la Agro TV. Muscå a sim¡it cå meritå så reia o temå mai veche, un partid al agricultorilor. “Nu vå uita¡i la UDMR, care voteazå când cu unii, când cu al¡ii, dar mereu se duc la guvernare? De ce så nu fie agricultura?” ¥n locul UDMR, n-a mai completat Dimitrie Muscå, dar to¡i am în¡eles ce a vrut så spunå. Sigur, am mai våzut partide agrariene, ¿i am våzut cum toate au mår¿åluit spre e¿ec. Din vina liderilor, din vina croielii, ¿i apoi, cu cine så faci un partid agricol? Fermierii no¿tri vizibili, cu prizå la oameni, cu verb, sunt mai ales cei mari, latifundiari dacå vre¡i, cåci nu este nimic jignitor în acest cuvânt. Ei lucreazå pe bune mii de hectare fiecare ¿i datoritå lor contåm în topurile europene la porumb sau grâu. De-a lungul anilor au învå¡at cå e mai bine så se ¡ine deoparte de politicå, nici nu fac o mizå personalå din a ajunge deputa¡i ori senatori. Så vrea så fie mini¿tri, cu atât mai pu¡in. A¿adar, un partid agricol pentru 12.300 de fermieri, câ¡i au peste 100 de hectare în statisticile APIA, nu are nicio ¿anså. Så faci partidul de strânsurå, cu såracii satelor? Va aluneca repede pe panta ideologiei de stânga stângii... Noi, în revistå, am mai scris-o, Måria Sa ºåranul Român a murit la Plenara CC din 62, când Gheorghiu Dej anun¡a cå “la ora¿e ¿i sate, socialismul a învins definitiv”. O mi¿care politicå agricolå ar trebui ¿i så clarifice câteva chestiuni: are aståzi satul românesc suficiente resurse umane pentru a trimite partidul în Parlament? Ce doctrinå ar adopta un astfel de partid agrarian? Va fi de orientare liberalå, de dreapta, sau va fi protec¡ionist, mai de centru stânga? Va fi deschis spre Europa, spre lume, sau va milita pentru patriotismul alimentar obligatoriu? Câ¡i fermieri sunt dispu¿i så-¿i lase afacerea pentru a se dedica activitå¡ii de partid? ªi, mai ales, cine vor fi cei dispu¿i så investeascå în el, cåci un partid este o construc¡ie deloc ieftinå... Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 24/2021

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Scarlat, preocupat de deficitul comercial

Gheorghe Dume ¿i-a vândut ferma

Politicienii se prefac cå le paså de înstråinarea terenurilor

Sorin ªtefan revine la ICDPP Båneasa

Se redeschid târgurile de animale

Pre]uri [i pie]e

Hibrizi de rapi¡å recomanda¡i pentru toamnå Reportaj dintr-o vizitå de lucru

Algeria respinge un transport de grâu din Fran¡a

Cre[terea animalelor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Produc¡ia mondialå de soia, mai mare cu 21 milioane de tone

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Moda tractoarelor autonome prinde ¿i Insula Mare a Bråilei

Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 74 mil. tone

6 semånåtori de top testate la Mårcule¿ti

Pöttinger a mai deschis o fabricå

Scad exporturile de alimente britanice în UE 20

ACVBR-Sim î¿i råscumpårå vi¡eii 40

Culturi vegetale Excesul de umiditate ¿i culturile de toamnå

Informa]ii externe Australia reclamå China la Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului

Marea Britanie ¿i Australia vor semna un tratat de liber schimb

Informare ANM: Precipita¡iile ¿i rezerva de apå din sol în iunie 23

Seceta din Câmpia de Vest

Ma[ini & utilaje

Iriga¡ii eficiente cu echipamente Irtec de la Dicor Land 46

Pagina de istorie Inegalabilele chei ale Nerei din Valea Almåjului

Hobby Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

ºapul din poveste

Festivalul Gula¿ului, la Timi¿oara

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Scarlat, preocupat de deficitul comercial Guvernarea liberalå a e¿uat în stoparea deficitului comercial cu produse agroalimentare. O recunoa¿te chiar George Scarlat, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå a Senatului ¿i fost secretar de stat în MADR în Guvernul Orban. Deficitul e în cre¿tere cu 12%, în primul trimestru din 2021. “E clar cå toboganul deficitului nu se opre¿te”, constatå Scarlat. Anul trecut, deficitul a depå¿it 2 miliarde de euro. Scarlat pledeazå pentru sus¡inerea firmelor de produc¡ie din sectorul agricol cu capital 100% românesc. “Trebuie încurajat micul fermier så facå agribusiness, så-¿i identifice pragul de rentabilitate, ca så nu bågåm, din nou, sute de milioane de euro în activitå¡i care se vor dovedi falimentare”. Scarlat îi acuzå înså pe unii mici producå-

tori cå preferå evaziunea asocierii: “Nu ¿tiu dacå ¡ine doar de institu¡iile statului. ºine de ADN-ul nostru de români. Vin din bazinul legumicol Matca. Nu vreau eu så-i dau marfa din bazinul legumicol Matca unui procesator sau altui agent economic care m-ar pune så plåtesc ¿i taxe ¿i impozite. Prefer så vând fårå acte, la marginea drumului”.

Robert VERESS

Gheorghe Dume [i-a vândut ferma Cunoscutul fermier de la Olteni¡a a vândut tot ce avea: peste 2.000 de hectare de teren ¿i 1.300 de vaci Holstein ¿i Montbeliard, cu un grajd superb, înconjurat de ¿iruri lungi de ar¡ari. “Gata, am terminat cu vacile. Nu mai scåpam de credite. Nu conteazå cât am luat ¿i cui am vândut. Nu puteam merge måcar într-un concediu”, ne-a råspuns într-un târziu Gheorghe Dume. Din sursele noastre, afacerea agriProfitul Agricol 24/2021

colå a lui Gheorghe Dume a fost preluatå de Maria Trading cu tot cu datorii. Maria Grup ¿i Maria Trading lucreazå peste 100.000 de hectare de teren arendat sau cumpårat, au construit silozuri în jude¡ul Constan¡a, au preluat abatorul Aldis, de¡in zeci de mii de oi ¿i de taurine, mari ferme de påsåri ¿i de porci.

Viorel PATRICHI

Traian Ghinoiu cere modificarea numelui LAPAR Traian Ghinoiu, fermier din Gorj ¿i pre¿edinte al asocia¡iei jude¡ene a producåtorilor agricoli, cere completarea denumirii LAPAR cu numele celui care a fost Adrian Rådulescu. “¥n calitatea mea de fondator al mi¿cårii, am declan¿at ac¡iunea de a o redenumi Liga Asocia¡iilor de Producåtori Agricoli din România, dr. Adrian Rådulescu”, ne-a declarat Ghinoiu. El a ob¡inut acordul mo¿tenitorilor, dar decizia trebuie så fie votatå în Adunarea Generalå a Ligii, cåci este o completare care se încadreazå la modificarea statutului. “ªi dacå reu¿esc aceastå completare, ¿i dacå nu, am så fac ¿i demersuri pentru schimbarea numelui unui liceu agricol”, mai spune Traian Ghinoiu. Alegerea unui pre¿edinte al AFR Råmânem tot aproape de subiectul Adrian Rådulescu ca så vå spunem cå ¿i Asocia¡ia Fermierilor din România, cea fondatå ¿i conduså de Adelina Popescu ¿i Adrian Rådulescu (Dumnezeu så-i odihneascå!), se mobilizeazå în memoria celor doi. Såptåmâna viitoare, pe 7 iulie, la ora 17.00, în Bucure¿ti, la ASAS, va avea loc Adunarea Generalå a AFR, în care se va alege noul pre¿edinte. Teoretic, sunt 3 candida¡i: Ion Arion, acum pre¿edinte interimar al AFR, Ion Cioroianu, membru fondator, ¿i Daniel Botånoiu, cel mai longeviv secretar de stat la Agriculturå. Pe surse, cele mai mari ¿anse le are Botånoiu. Elve¡ienii au respins interzicerea pesticidelor sintetice Elve¡ieni au respins, prin referendum, propunerea de interzicere a utilizårii pesticidelor sintetice în ferme ¿i grådini. Dacå referendumul ar fi fost aprobat, Elve¡ia ar fi devenit prima ¡arå europeanå care interzice pesticidele, înså 61% dintre votan¡i s-au pronun¡at împotrivå. Atât guvernul, cât ¿i organiza¡iile agricole au militat contra acestei propuneri. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Politicienii se prefac c\ le pas\ de înstr\inarea terenurilor Un proiect de lege de modificare a Legii vânzårii terenurilor din extravilan, propus de parlamentari liberali din zona notarilor ¿i avoca¡ilor, teoretic menit så deblocheze pia¡a, agitå puternic apele politice. ¥n PNL sunt dispute între senatorii din Comisia pentru Agriculturå ¿i cei din Comisia Juridicå. În horå au intrat Pro Agro ¿i UNCSV, cu o criticå deschiså la senatoarea Iulia Scântei (PNL), pre¿edinta Comisiei Juridice.

iercuri, 16 iunie, un mesaj învolburat circula pe grupurile de WhatsApp ale fermierilor. “Mâine proiectul legislativ al PNL, USR PLUS pe legea vânzårii terenurilor se aprobå tacit, în forma ini¡iatorului, pentru cå pre¿edinta Comisiei Juridice refuzå så accepte pe ordinea de zi dezbaterea raportului trimis de Comisia de Agriculturå de la Senat. Vârful de lance, Iulia

Scântei, pre¿edinta Comisiei Juridice a Senatului. (...) Dna Scântei, notarul abonat la vânzårile companiilor statului, e executantul perfect al mizerilor pråduitorilor”. A urmat, imediat, un comunicat înflåcårat al Pro Agro ¿i UNCSV. “Prin aprobarea în formå tacitå a acestui proiect legislativ, se vor elimina toate måsurile de protec¡ie în favoarea statului român, vom ajunge la 7 milioane de ha arabil, din 9,4 milioane, de¡inute de stråini.” Prevederea criticatå de Pro Agro ¿i UNCSV se referå la posibilitatea tranzac¡ionårii terenurilor agricole între fondurile de investi¡ii. Cele douå organiza¡ii sus¡in cå astfel s-ar mai înstråina 500.000 de ha. Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, ¿i Mircea Bålu¡å, pre¿edintele UNCSV, fac apel la pre¿edin¡ii partidelor parlamentare ca dezbaterile pe proiectul de lege så fie reluate, iar fermierii så fie invita¡i la aceste dezbateri. APPR ¿i LAPAR nu au semnat comunicatul de protest, ceea ce denotå divergen¡e în Alian¡a pentru Agriculturå pe acest subiect. Dar ¿i senatorul George Scarlat (PNL), pre¿edintele Comisiei pentru George Scarlat (PNL) “Sunt liberal, dar consider mai importantå partea de Na¡ional din PNL. Chestiunea pe care parlamentarii notari ¿i avoca¡i o vor, din solidaritate de breaslå, e referitoare la proceduri, la reducerea avizelor necesare. Dar terenurile au alt regim decât ma¿inile ¿i apartamentele. Fårå avize, ajungem så vindem terenuri pe care sunt situri arheologice sau obiective de interes militar”.

Agriculturå, se declarå nemul¡umit de gestul colegei sale, Iulia Scântei, de la pre¿edin¡ia Comisiei Juridice. Dar ¿i de reac¡ia organiza¡iilor profesionale. “Am muncit zile ¿i nop¡i, am modificat ini¡iativa. A rezultat un raport al Comisiei pentru Agriculturå, votat în unanimitate. Din cauza doamnei Scântei nu a fost dezbåtut în Comisia Juridicå. Dar nu este totul pierdut. Sper ca raportul så fie preluat de colegii de la Comisia pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor. La momentul åsta ne prefacem cå mai vorbim de înstråinarea terenurilor agricole. Stråinii acum cumpårå exploata¡ii. Se duc la notar în Austria sau Elve¡ia ¿i perfecteazå actele”. Scarlat precizeazå cå între amendamentele aduse în Comisia pentru Agriculturå se numårå prevederea ca terenurile cu suprafa¡a de pânå la 1 ha så se vândå prin excep¡ie fa¡å de întreaga procedurå, pentru a nu se pune be¡e în roate persoanelor fizice care vor så vândå suprafe¡e mici ¿i trebuie så treacå în prezent prin acelea¿i proceduri birocratice complexe impuse în cazul marilor tranzac¡ii. În schimb, statul ar råmâne preemptor de rangul trei, în cazul terenurilor mai mari de 30 ha. “Så vedem ¿i noi cine vinde, cine cumpårå”. Alt amendament prevede limitarea proprietå¡ii. O persoanå fizicå nu va putea de¡ine mai mult de 500 ha, iar o persoanå juridicå 1000 ha. În schimb, aceea¿i persoanå fizicå sau juridicå va putea lucra suprafe¡e mai mari. Am contactat-o ¿i pe pre¿edinta Comisiei Juridice a Senatului, înså Iulia Scântei a evitat så ofere un punct de vedere pe acest subiect.

Robert VERESS Profitul Agricol 24/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Sorin {tefan revine la ICDPP B\neasa Sorin ªtefan este noul director tehnic al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor - ICDPP Båneasa. ªtefan a mai lucrat la ICDPP în perioada 1994 - 2013, plecând din pozi¡ia de ¿ef al laboratorului de testare a produselor de protec¡ie a plantelor la Adama, de unde a trecut ca director tehnic la Alcedo. Motivul acestei mutåri, care s-a produs la începutul lunii mai, este unul altruist: Sorin ªtefan spune cå acceptå un salariu mult mai mic, în încercarea de a face imposibilul, restaurând gloria de altådatå a ICDPP. “Sectorul de protec¡ia plantelor este în declin ¿i am fost considerat cel mai în måsurå så-l revigorez. A fost o decizie grea, fiindcå îmi plåcea ¿i munca de la Alcedo, colectivul de acolo. ªi pierd mul¡i bani prin aceastå mutare. Dar sunt aici câ¡iva tineri minuna¡i, care, cu îndrumarea potrivitå, pot face lucruri excelente, pot progresa. Sper så-i pot motiva suficient, så råmânå în cercetare, aici. Va fi dificil, mai dificil decât îmi imaginam, fiindcå subfinan-

Vizitå la recoltarea grâului, în ferma Holde Agri Pe 6 iulie, va avea loc Ziua Investitorului Holde, la ferma din Buciumeni, jud. Cålåra¿i. Între orele 12-14, se va efectua o excursie pe câmp, la recoltarea culturii de grâu. Cei interesa¡i så participe trebuie så se înregistreze pânå pe 1 iulie.

¡area este cronicå ¿i groaznicå. Nu aveam a¿teptåri înalte, dar ce am gåsit aici e mai grav decât mi s-a spus ¿i îmi închipuiam. Sunt 80 de oameni cårora trebuie så le asiguri prezentul ¿i viitorul. Responsabilitatea e mare. Chiar o resimt. În aceastå perioadå mi-a crescut tensiunea, am avut nevoie de medica¡ie”.

Robert VERESS

Se redeschid târgurile de animale Dupå o baie de fermieri prin ¡ara Mo¡ilor, premierul Florin Cî¡u a promis cå se vor redeschide târgurile de animale începând cu luna iulie 2021. Dar informa¡ia nu a scåpat în preså de la premier, ci prin rico¿eu, de la primarul din Câmpeni. “Domnul Florin Cî¡u, aflat într-o vizitå de lucru, ne-a dat o veste bunå, ¿i anume cå se vor redeschide, începând cu luna iulie 2021, toate târgurile de anProfitul Agricol 24/2021

Tur virtual la Rapool Compania Rapool a lansat recent un tur virtual al sta¡iunii de ameliorare a Deutsche Saatveredelung AG, unul din ac¡ionarii såi. O serie de interviuri video prezintå diferite aspecte ale activitå¡ii de cercetare, obiectivele propuse, precum ¿i noi hibrizi care vor fi disponibili la vânzare. Cei care vor så primeascå informa¡ia de la surså pot accesa www.rapool.com/360Grad.

imale. Må bucur cå demersurile mele ¿i ale celorlal¡i colegi primari din Apuseni au dat rezultat”, ar fi spus Cristian Dan Pa¿ca, primarul din Câmpeni. Bineîn¡eles, târgurile de animale vor trebui så respecte toate regulile impuse de legile în vigoare, dar ¿i måsurile impuse la nivel na¡ional pentru prevenirea ¿i råspândirea virusului Covid - 19.

Viorel PATRICHI

Oros vrea studiu de impact pentru glifosat Vizavi de perspectiva interzicerii glifosatului în UE, ministrul Adrian Oros a evitat un råspuns tran¿ant: “Nu am un studiu de impact referitor la interzicerea glifosatului. Trebuie så avem analize economice clare. Dacå nu reu¿im så protejåm spa¡iul european de påtrunderea unor alimente provenite din ¡åri care nu respectå constrângerile europene de mediu, vom falimenta producåtorii europeni. Va trebui så cântårim foarte bine. O så analizåm ¿i apoi vom lua o decizie. Pânå såptåmâna viitoare, când ne vom reuni, la Bruxelles, ¿i va fi unul dintre subiectele care va fi discutat”. Scade numårul focarelor de pestå ANSVSA anun¡å cå numårul focarelor de pestå porcinå africanå se aflå în declin. Astfel, pe 17 iunie, erau active 130 de focare de pestå porcinå africanå. În intervalul 11.06.2021 - 17.06.2021 au fost înregistrate 18 focare noi. De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 5.755 de cazuri la mistre¡i în 41 de jude¡e. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Reportaj dintr-o vizit\ de lucru Un desant liberal de la MADR, în frunte cu ministrul Adrian Oros, secondat de secretarul de stat Aurel Simion, de directori de direc¡ii, ¿i consolidat de senatorul George Scarlat, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå, a stråbåtut joi, 17 iunie, jude¡ele Vâlcea ¿i Olt. ºinta, douå mari afaceri agricole ¿i un liceul de profil, cel din Drågå¿ani. Prima oprire a fost la Annabella, consor¡iul so¡ilor Dan ¿i Dorina Mutu, cu afaceri de 520 de milioane de lei. A urmat ferma piscicolå cu 100.000 de sturioni din Grådinari-Olt, patronatå de Octavian Bål¡oi, care a condus mul¡i ani lista celor mai boga¡i olteni. Amfitrionul vizitelor de lucru a fost Aurel Simion, care este vâlcean ¿i îi cunoa¿te îndeaproape atât pe so¡ii Mutu, cât ¿i pe Bål¡oi. Cele douå afaceri au fost prezentate ca exemple de bune practici în agriculturå. De acolo, din mijlocul unor afaceri de zeci de milioane de euro fiecare, ministrul a ¡inut så ne repete cå bunåstarea micului agricultor stå în asociere. ªi tot de acolo, din mijlocul acelor mari businessuri, ministrul a promis cå PNDR-ul este despre sprijinirea fermelor mici ¿i medii. Curat politicå liberalå... Dan Mutu i-a solicitat sprijin pentru o concuren¡å loialå în pia¡å, prin fis10

calizarea tuturor producåtorilor agricoli ¿i a mårfurilor de import. Înså Oros a ridicat din umeri: “Legisla¡ia e acoperitoare, trebuie doar respectatå. Disciplina financiarfiscalå nu ¡ine de MADR”. So¡ii Mutu au început în 1994, cu un magazin de fructe ¿i legume, iar azi conduc un colos cu o cifrå de afaceri de 519.950.019 de lei anul trecut, cu 1.555 de angaja¡i, 580 ha de livezi, ferme ¿i sere, în care produc 3.450 de tone de legume ¿i fructe, o re¡ea de 92 de magazine, cu produse alimentare ¿i non-alimentare, în jude¡ele Vâlcea, Arge¿, Olt. Cel mai cunoscut brand al grupului este fabrica Râureni, achizi¡ionatå de so¡ii Mutu în 2008. Cealaltå fermå vizitatå, crescåtoria de sturioni Rosturio, parte a Grup Primacons, vinde caviar negru ¿i albspune patronul, Octavian Bål¡oi. El nu i-a cerut lui Oros decât “reactivarea” HG 1853/2005, care prevedea o subven¡ie la cegå, de 4 lei/kg, pentru exemplare mai mari de 1 kg, ¿i tot de 4 lei/kg pentru morunul mai mare de 5 kg. “Efortul financiar al statului nu ar depå¿i 4 milioane de euro, dar pe noi, cele câteva ferme din domeniu, ne-ar ajuta foarte mult”. Rosturio e o fermå piscicolå tânårå. Lucrårile de amenajare au început în

2013, iar popularea s-a fåcut în 2017, cu material biologic pur ¿i tehnologie de la un Institut de cercetåri piscicole din Germania. În total, 100.000 de sturioni, de la 100 de grame la 100 de kg.

40% promovabilitate la Bac, motiv de mândrie localå Cu masca pe fa¡å, regulamentar, ministrul a intrat în incinta Liceului Agricol “Bråtianu” din Drågå¿ani. A fost întâmpinat de doi elevi în costume populare, cu un colac cât roata carului, din care oaspetele a rupt o bucatå ¿i a strecurat-o pe sub mascå. Protocolul nu a fost adaptat la pandemie... ¥n fa¡a ministrului, emo¡iile l-au cople¿it pe directorul liceului, Tiberiu Våtafu. Din douå încercåri, Våtafu nu a gåsit expresia “selectåm”. “Bazinul de unde colectåm copiii pentru planul de ¿colarizare e compus din...”, a zis prima oarå. Ulterior, a reluat ideea, înlocuind “colectåm” cu “recoltåm”. La “Bråtianu” studiazå 1.401 elevi, dintre care 985 la cursurile de zi. Sunt pregåti¡i de 76 de profesori cu gradul I, dintre care trei, inclusiv profesorul de mecanicå agricolå, au chiar doctoratul. Procentul de promovabilitate la Bac e de 40%. “Ne putem låuda cu el”, afirmå, mândru, Våtafu. Robert VERESS Profitul Agricol 24/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

de 279 dolari/tonå (1.116 lei), cât a deschis licita¡iile în 7 iunie.

România

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 69.970 tone, Coreea de Sud 57.770 tone, Malaezia cu 37.170 tone, Indonezia 27.770 tone, Brazilia 17.770 tone.

FOB Constan¡a 215 euro/t (=) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. ¥n såptåmâna 7 - 11.06.2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut la 281 dolari/tonå (1.124 lei), fa¡å $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

07.06 247 247 249

08.06 249 250 251

09.06 10.06 11.06 250 251 250 251 252 251 253 255 253 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iulie Aug Dec

07.06 230 233 235

08.06 231 235 237

09.06 233 237 239

10.06 235 239 242

11.06 234 237 241

România FOB Constan¡a 205 euro/t (+ 2) 1.004 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 11 iunie 2021, a fost

Iulie Sept Dec

07.06 265 243 235

08.06 267 245 237

07.06 Bordeaux 247 Pallice 245 Rhin FOB 265 Bordeaux FOB 253 Pontivy 251

$/t

09.06 10.06 11.06 269 271 270 247 249 247 239 241 240

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 07.06 Rouen 210 Dunquerque 210 Pallice 205 Creil FOB 203 Moselle FOB 203 Rouen FOB 261

08.06 09.06 211 213 211 213 207 209 205 207 204 205 263 265

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 07.06 Iulie 257 August 261 Sept. 265

08.06 259 263 267

09.06 261 265 269

euro/t

08.06 09.06 10.06 11.06 249 251 253 252 247 250 253 252 267 269 271 269 255 257 259 257 253 255 257 255

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2021 este de 203 dolari/t (812 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie, a fost de 201 dolari/t (804 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

283 $/t

euro/t 10.06 215 215 210 209 207 267

10.06 263 267 271

11.06 211 211 209 207 199 263 $/t 11.06 261 265 270

de 299 dolari/tonå (1.196 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 261 dolari/tonå (1.044 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 7 iunie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 199 euro/tonå (975 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 7 iunie.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie 2021, este de 201 dolari/tonå (804 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei). A crescut cu 4 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 11 iunie 2021, a fost de 252 euro/t (1.235 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 253 dolari/tonå (1.012 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 7 iunie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

300 $/t

$/t

07.06 08.06 09.06 10.06 11.06 Iulie 247 249 253 257 253 August 245 247 249 253 251

Profitul Agricol 24/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 7 - 11 iunie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 587 dolari/tonå (2.348 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 7 iunie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

07.06 551 541 531

08.06 553 543 533

$/t 09.06 555 545 535

10.06 557 547 537

11.06 554 545 533

România FOB Constan¡a 205 euro/t (+ 2) 1.004 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 7 - 11.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

07.06 207 203 207 207

08.06 210 204 209 209

09.06 211 205 210 210

10.06 212 209 211 211

11.06 207 207 210 210

231 235

234 235 237 233 237 239 240 239

Sorg

PREºURI 7 - 11.06.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 7 - 11 iunie 2021, a fost de 207 dolari/tonå (828 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 7 iunie. Principalele destina¡ii ale ex-

$/t

589 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 533 dolari/tonå (2.132 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 423 dolari/tonå (1.692 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

07.06 1.469 1.451 1.407

08.06 1.477 1.453 1.417

09.06 1.479 1.455 1.423

10.06 1.485 1.457 1.427

$/t 11.06 1.477 1.447 1.433

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei), mai mic cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 117.770 tone, Japonia 47.770 tone, Taiwan 17.770 tone, Columbia 13.970 tone, Indonezia 17.170 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 239 euro/tonå (1.171 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în iulie 2021, pre¡ul orzului furajer este 231 dolari/t (924 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 217.770 tone ¿i Taiwan 27.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

07.06 08.06 09.06 10.06 11.06 Iulie 203 205 207 209 207 August 205 207 209 210 209

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iulie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

07.06 08.06 09.06 10.06 11.06 415 417 419 421 423 417 419 421 423 425

Iulie Sept.

Floarea-soarelui

chidere, pe 11 iunie, a fost de 543 dolari/tonå (2.172 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei). A înregistrat o cre¿tere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 7 iunie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2021, este de 669 dolari/tonå (2.796 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

07.06 08.06 09.06 10.06 11.06 537 541 543 545 543

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 541 euro/tonå (2.651 lei), fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 7 iunie. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

07.06 Rouen 541 Dunquerque 543 Moselle 541

11.06 545 545 541

08.06 543 545 543

09.06 545 547 545

10.06 547 549 547

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iulie 2021, a fost de 677 dolari/t (2.708 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

07.06 08.06 09.06 10.06 11.06 Dieppe 543 545 547 549 545

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Iulie Aug Sept

07.06 717 603 601

08.06 723 605 603

09.06 725 607 605

10.06 727 609 607

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

281 dolari/t

Profitul Agricol 24/2021

299 dolari/t

$/t

07.06 08.06 09.06 10.06 11.06 529 531 533 535 533 531 535 537 540 539

587 dolari/t

207 dolari/t

$/t 11.06 717 607 605

+4 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna iunie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 633 milioane tone, cu 32 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: soia (385,5 mil. tone, mai mare cu 21.5 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (74 mil. tone); floarea-soarelui (55 mil. t., cu 5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut); arahide (49), semin¡e de bumbac (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). Consumul mondial va fi de 532 mil-

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 364 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (260 mil. tone, mai mare cu 7 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (41 mil. tone); floarea-soarelui (22,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 216 milioane tone, fa¡å de 208 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: ulei de palmier (76,4 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (29 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. t). Consumul mondial de uleiuri vege14

ioane tone, mai mare cu 18 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (137 mil. tone), SUA (65 mil. tone), Argentina (52), UE (47), Brazilia (46), India (32), Rusia (20) ¿i Ucraina (18). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (93 milioane tone), SUA (58), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (107 milioane tone), UE (23), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (5). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Dec. 437 469 Ian. 21 484 535 Feb. 21 471 526 Mart. 21 460 465 Apr. 21 456 443 Mai. 21 464 454

dolari/tonå Fl.-soarelui SUA Rott (3) (4) 207 217 278 309 309 339 329 354 307 322 285 315 292 344

Rapi¡å Hamb (5) 244 327 379 380 358 357 409

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

prognozat la 358 milioane tone. tale este estimat la 213 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în 2020/21. Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 2020/21 Dec. Ian. 21 Feb. 21 Mart. 21 Apr. 21 Mai. 21

654 965 977 1.085 1.306 1.386 1.648

785 1.020 1.081 1.127 1.290 1.406 1.588

1.434 1.257 ND ND ND 1.830 1.830

795 1.191 1.299 1.387 1.640 1.601 1.613

879 1.079 1.112 1.245 1.290 1.359 1.580

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 316 380 436 420 433 2020/21 Dec. 386 513 450 654 500 Ian. 21 401 574 452 710 529 Feb. 21 467 581 452 734 550 Mart. 21 485 582 467 787 619 Apr. 21 511 600 472 759 642 Mai. 21 ND 646 ND 775 700 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 106 milioane tone, cu 5 mil. tone mai mari decât anul trecut. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (103 milioane tone), UE (50), SUA (41), Brazilia (22,5), India (17) ¿i Rusia (8,4 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 15 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (43 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (23 milioane tone), SUA (19 mil. t) ¿i Indonezia (17). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (5) ¿i Rusia (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (14), UE (11,4) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 22 mil. tone, mai mici cu 1 mil. tone. Profitul Agricol 24/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia, mai mare cu 21 milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2021/22 este prognozatå la 385,5 milioane tone, cu 21,5 milioane de tone mai mare decât în anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (144 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (120 milioane tone, mai mult cu 7 mil. tone), Argentina (52, în cre¿tere cu 5 mil. tone), China (19), India (11), Paraguay (10,5) ¿i Canada (6,4). ºårile mari consumatoare sunt China (100 milioane tone), SUA (60,5), Brazilia (48), Argentina (42,5), UE (16), India (9,7), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (93 milioane tone, mai mult cu 7 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (56 mil. tone, cu 6 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Argentina (6,5 mil. tone) ¿i Paraguay (6 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (103 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mult), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Japonia (5), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 92,5 milioane tone, fa¡å de 88 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

Pre¡uri soia

¥n luna mai, pre¡urile la export pentru soia din SUA au crescut cu 43 dolari/tonå, la 608 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au crescut cu 30 dolari/tonå, ajungând la 566 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o cre¿tere de 26 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 556 dolari/tonå. Cererea constantå din partea Chinei ¿i îngrijorårile privind cre¿terea pre¡ului porumbului din Brazilia (safrinha) au determinat aceste pre¡uri ridicate ale soiei.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 260 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (79 mil. tone, mai mult cu 3 mil. de tone), SUA (48 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (37), Brazilia (33), UE (12,5) ¿i India (8 mil. t). ºårile mari consumatoare sunt China (78 mil. tone, mai mult cu 3 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (28,5 mil. tone), Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), India (6), Indonezia (5), Thailanda (5), Fed. Ruså (4). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane de tone).

Profitul Agricol 24/2021

ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (17 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 11 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt China (18 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (12 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (19 milioane tone), SUA (11,5 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6,4 milioane tone), Brazilia (1,3 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE (0,6) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1,2 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,78). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone. Pre¡uri ¿roturi soia

¥n luna mai, pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a scåzut cu 1 dolar/tonå, la 468 dolari/tonå. Doar pre¡urile din Argentina ¿i Brazilia au crescut, de la 434 dolari/tonå la 439 dolari/tonå, respectiv de la 436 dolari/tonå la 445 dolari/tonå. 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de rapi]\> 74 mil. tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 74 milioane tone, mai mare cu 2,5 mil. de tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (20,5 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (14) ¿i India (8,5 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 74 milioane tone, mai mare cu 1 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (17), Canada (10) ¿i India (8,5). Cel mai mare exportator este Canada, cu 10,4 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6,3 mil. de tone), China (2,8 milioane tone) ¿i Japonia (2,3). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 6 milioane tone, cu 0,4 milioane tone mai mari decât în 2020/21.

ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1,4), Canada (1,2 milion de tone), UE (1,2 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 41 milioane tone, egalå cu cea din 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9,5), Canada (5,6), India (4,6), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 41 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11,3), India (3,6), Japonia (1,3), Canada (0,75).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane tone, urmatå de India cu 1 mil. de tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1,8 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 29 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,3), China (6,3), Canada (4,3), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 29 milioane tone, mai mare cu 1 mil. de tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,8 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,3 milioane tone. ºåri importatoare: China (2 milioane tone), UE (400.000 tone) ¿i India (80.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 3,4 mil. tone, cu 0,4 mil. tone mai mari fa¡å de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 55 milioane tone, cu 5 mil. tone mai mare decât anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (14,5), UE (10) ¿i Argentina (3,4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 54 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (16), Rusia (14) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,9 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2,3 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai mari decât cele din anul 2020/21. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 22,5 milioane tone, mai mare cu 2 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (5,4 mil. tone) ¿i UE (4,4 mil. tone). Consumul mondial va fi de 22 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,6) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 7,4 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5,3 milioane tone), Rusia (1,6) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,8 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1 mil. de tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (5,5 mil. tone) ¿i UE (4 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 11,5 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,4 milioane de tone), Rusia (3,3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,7 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 1,7 milioane tone. Profitul Agricol 24/2021

Armata libanezå cere ajutoare alimentare Generalii libanezi au cerut ajutor interna¡ional de urgen¡å pentru solda¡ii lor, care au ajuns så sufere de foame din cauza crizei economice fårå precedent din ¡arå. Moneda, lira libanezå, s-a depreciat cu peste 90% în ultimii doi ani, iar salariile medii ale solda¡ilor valoreazå acum în jur de 80 de euro. ¥n mod expres, generalii libanezi nu cer sprijin financiar, ci direct dona¡ii de alimente, combustibil ¿i piese de schimb. Produsul intern brut al Libanului a scåzut cu 20,3% anul trecut, în timp ce infla¡ia a ajuns la 84%. Campanie pentru salvarea unei familii de porci O campanie online care a adunat mii de semnåturi încearcå så salveze o familie de porci din Anglia a cårei poveste a emo¡ionat opinia publicå. O scroafå numitå Matilda a scåpat dintrun abator cu o zi înainte de a fi sacrificatå ¿i a nåscut zece purcei într-o pådure din apropiere. Animalele au fost înså capturate dupå trei zile ¿i erau în pericol så fie trimise din nou la abator. Tabloidul Daily Mail a cumpårat înså familia de porci pentru a publica ¿tirea în exclusivitate, iar Matilda ¿i puii ei ar putea ajunge într-un sanctuar pentru animale. Defri¿area junglei din Amazon continuå În ciuda promisiunilor pre¿edintelui Braziliei, Jair Bolsonaro, defri¿årile din bazinul Amazonului continuå så se extindå. Datele oficiale, care se bazeazå pe imagini din satelit, aratå cå suprafe¡ele defri¿ate au crescut cu 67% în luna mai fa¡å de anul trecut, iar în primele trei luni ale anului au fost distru¿i 2.548 kilometri påtra¡i de junglå, cât jumåtate din jude¡ul Ialomi¡a så zicem. În luna aprilie, pre¿edintele Bolsonaro a promis în cadrul unei reuniuni interna¡ionale så dubleze fondurile alocate pentru protec¡ia mediului, înså chiar a doua zi a semnat o lege prin care bugetul institu¡iilor de mediu era de fapt redus.

INFORMA}II

EXTERNE Marea Britanie [i Australia vor semna un tratat de liber schimb Anun¡ul cå Marea Britanie ¿i Australia au stabilit în principiu termenii unui acord de liber schimb i-a înfuriat pe fermierii britanici, care se tem cå vor falimenta din cauza importurilor ieftine de alimente australiene. Guvernul de la Londra insistå cå fermierii locali vor fi proteja¡i timp de 15 ani prin impunerea unei limite maxime pentru importurile de produse agricole scutite de taxe din Australia, dar nu au fost publicate momentan detalii despre aceste limite. Tratatul este puternic contestat atât de partidele de opozi¡ie, cât ¿i de guvernele locale din Sco¡ia, ºara Galilor ¿i Irlanda de Nord, care au cerut ca textul final så fie discutat ¿i aprobat de parlament. Fermierii australieni au

salutat înså tratatul ca pe “un nou început”, în timp ce presa de la Antipozi îl prezintå ca pe o mare victorie diplomaticå ¿i comercialå. Fiona Simson, pre¿edinta Uniunii Na¡ionale a Fermierilor din Australia, a declarat cå acordul reprezintå o oportunitate majorå pentru agricultura localå, iar volumul exporturilor de alimente ar putea cre¿te cu 100 de miliarde de dolari anual pânå în anul 2030.

Australia reclam\ China la Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului Australia va depune o plângere oficialå contra Chinei la Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului (OMC), dupå ce statul asiatic a impus taxe vamale de 218% pentru importurile de vinuri australiene. Guvernul australian spune cå decizia a fost luatå dupå consultåri cu producåtorii de vin, care au fost afecta¡i grav de pierderea unei pie¡e foarte importante de export.

Disputa dintre cele douå ¡åri a început dupå ce Australia a cerut înfiin¡area unei comisii interna¡ionale care så investigheze originea virusului COVID-19. China a råspuns prin impunerea unor taxe prohibitive de import pentru principalele produse australiene, printre care orz, carne de vitå sau cårbuni.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 24/2021

INFORMA}II EXTERNE Danone renun¡å la Vega Grupul Danone a ajuns la un acord pentru vânzarea brandului de produse nutritive din plante Vega cåtre fondul privat de investi¡ii WP Partners. Vega produce suplimente alimentare, guståri ¿i batoane proteice vegetale care sunt comercializate în SUA ¿i Canada. Decizia face parte dintr-un plan mai amplu al companiei franceze de cre¿tere a profitului ¿i renun¡are la filialele mai pu¡in rentabile. Detaliile financiare ale tranzac¡iei nu au fost fåcute publice ¿i este necesar acordul autoritå¡ilor anti-monopol. Egiptul anuleazå o licita¡ie pentru cereale Egiptul a anulat o licita¡ie pentru cereale cu livrare în perioada 21-31 august, fårå a oferi o explica¡ie oficialå. Conform unor surse neoficiale, decizia a fost luatå din cauza cre¿terii abrupte a costurilor pentru transportul maritim, care au un impact semnificativ asupra pre¡ului final. România a dominat ultimele licita¡ii organizate de statul african, care este cel mai mare importator de cereale din lume. Pre¡ul unui câine de fermå stabile¿te un nou record Un câine de fermå din rasa australianå Kelpie a stabilit un nou record mondial dupå ce a fost vândut pentru echivalentul a 27.068 dolari. Câinele în vârstå de doi ani, care are “o personalitate deosebitå”, a fost achizi¡ionat de un cumpåråtor care a dorit så råmânå anonim. În aceea¿i licita¡ie a fost stabilit un nou record ¿i pentru un pui de câine, din aceea¿i raså, al cårui pre¡ final a ajuns la 9.050 dolari. Brazilia ar putea importa mai multe produse modificate genetic Guvernul Braziliei a promulgat un nou regulament care aliniazå condi¡iile impuse organismelor modificate genetic cu standardele interna¡ionale. Organiza¡iile agricole spun cå noile reguli vor facilita importul de porumb ¿i soia modificate din Statele Unite. 20

Scad exporturile de alimente britanice în UE Exporturile de alimente britanice în Uniunea Europeanå au scåzut cu 47% dupå ie¿irea din blocul comunitar, în special din cauza birocra¡iei suplimentare ¿i a controalelor de la frontierele Uniunii. Valoarea exporturilor de produse agricole a fost în primul trimestru al anului cu 2 miliarde de lire sterline mai micå decât în perioada similarå a anului 2020. În plus, exporturile de alimente britanice cåtre alte state au ajuns la 55%

din total ¿i le-au depå¿it pentru prima datå pe cele destinate Europei. Vânzårile din Irlanda au fost cel mai grav afectate ¿i au fost cu 75% mai mici decât anul trecut. Exporturile spre Germania, Spania sau Italia s-au redus ¿i ele cu mai mult de 50%. Importurile de alimente europene în Marea Britanie s-au redus ¿i ele cu 10%, înså una dintre cauze este faptul cå marile magazine au cumpårat preventiv stocuri importante la sfâr¿itul anului 2020.

Algeria respinge un transport de grâu din Fran]a Algeria a trimis înapoi în Fran¡a un vapor încårcat cu 27.000 de tone de grâu, dupå descoperirea a douå cadavre de porci în interiorul cargoului. Ministerul algerian al agriculturii a declarat grâul ca impropriu pentru consum uman ¿i a anun¡at cå va solicita compensa¡ii francezilor. Într-o conferin¡å de preså, algerienii au explicat cå cele douå carcase se aflau în zone diferite ale navei ¿i cå furnizorul a fost trecut pe lista neagrå, pentru a nu mai putea expedia cereale

în statul african. Scandalul este o loviturå puternicå pentru agricultura francezå, a cårei cotå de pia¡å a scåzut în Algeria în acest an pe fondul concuren¡ei tot mai puternice a cerealelor din alte state. Recolta din Fran¡a a fost una slabå, fapt care a redus considerabil cantitatea de grâu disponibilå pentru export. Algeria este unul dintre cei mai mari importatori de cereale din lume, iar Fran¡a era în mod tradi¡ional principalul furnizor extern al ¡årii. Profitul Agricol 24/2021

CULTURI VEGETALE

Excesul de umiditate Orzul e culcat pe mari suprafe¡e din sud-est (în special jude¡ele Constan¡a, Ialomi¡a, Cålåra¿i), grâul nu se simte nici el prea bine, probleme de ¡inutå a culturii sunt, prin unele locuri, ¿i la rapi¡å. Toate acestea din cauza ploilor prea abundente, uneori înso¡ite de grindinå ¿i de vânturi puternice. Umiditatea în exces pune probleme ¿i prin instalarea buruienilor, bolilor, dåunåtorilor. Påioasele, în special grâul, ar putea suferi ¿i prin pierderi de calitate, unii fermieri începând så se teamå de posibilitatea încol¡irii boabelor în spic. Pe harta ANM a precipita¡iilor cåzute în intervalul 1-14 iunie, se eviden¡iazå, cu cantitå¡i de peste 80 litri/mp, trei zone cu dimensiunea cât o påtrime de jude¡. Una dintre acestea are “re¿edin¡a” la Câmpina (Prahova), deci este sub-montanå. Celelalte douå sunt în Constan¡a - una în preajma ora¿ului Hâr¿ova, cealaltå a comunei Adamclisi. Conform måsuråtorilor ANM, la Hâr¿ova au cåzut, în intervalul pomenit, a¿adar în douå såptåmâni, 109,4 l/mp. Înså, Viorel Bulancea, care lucreazå chiar acolo 1.000 ha, împreunå cu cei doi fii ai såi, spune cå doar în såptåmâna 8-15 iunie a golit pluviometrul de trei ori. “Asta înseamnå 150 de l/mp! ¿i plouå în continuare...”. Când l-am apelat era la ¿osea, pe marginea unei sole, contemplând båltirile. “În zona de câmp, apa s-a scurs în påmânt. Dar aici, în baltå, sunt deja probleme. Dacå o ¡ine a¿a, mâine intråm cu pompele, så drenåm apa în canalele de desecare”. Din cauza ploilor ¿i a vântului, orzul (cultivat pe 100 ha) e culcat în procent 60-70%, iar grâul (230 ha) 15-20%. “Rapi¡a la mine e încå dreaptå, la vecini am observat cåderi”. Bulancea sperå så se mai încålzeascå, fåcându-¿i planul så reu¿eascå recoltarea cu ajutorul ridicåtorilor de lan ai combinelor. Fermierul, fost director de DAJ Constan¡a, vede ¿i partea bunå a lucrurilor: nu a mai consumat motorinå ¿i for¡å de muncå pentru irigarea porumbului. Irigå la nevoie o parte din suprafa¡å cu apå 22

din pu¡uri de adâncime ¿i din canale, folosind motopompe ¿i tamburi. Dupå ce va recolta orzul, e pregåtit så însåmân¡eze porumb, cultura a doua, repetând experien¡a de anul trecut, pe care o considerå satisfåcåtoare, chit cå a recoltat porumbul mai târziu, prin decembrie-ianuarie. A valorificat mare parte din produc¡ie anticipat, atras de pre¡urile avanta-

“

Viorel BULANCEA: “Ne a¿teptåm la produc¡ii de peste 6 t/ha la grâu ¿i orz. La rapi¡å 4-5 t/ha; am contractat doar 2,5 t/ha, chiar ¿i cu 2,5 lei/kg. Surplusul îl depozitåm ¿i vindem când vor mai cre¿te din nou pre¡urile.”

“ joase, duble fa¡å de anul trecut. “Livråm marfa imediat dupå recoltå, depozitåm ce råmâne pentru arendå. Ne a¿teptåm la produc¡ii de peste 6 t/ha la grâu ¿i orz. La rapi¡å 4-5 t/ha; am contractat doar 2,5 t/ha, chiar ¿i cu 2,5 lei/kg. Surplusul îl depozitåm ¿i vindem când vor mai cre¿te din nou pre¡urile”. La Amzacea a fost pråpåd. Dumitru Manole ofteazå: “M-a terminat grindina!”. 70 ha de floare i-au fost distruse

complet, alte 50 de ha afectate par¡ial. Evenimentul s-a produs sâmbåtå, 12 iunie, pe DN 39, între Comana ¿i Amzacea. În doar o orå ¿i jumåtate s-a revårsat un potop de 75 l/mp, ploile fiind înso¡ite de grindinå. Duminicå au mai cåzut 30 l/mp, iar în noaptea de mar¡i spre miercuri încå 26 l/mp. S-a acumulat multå umiditate în sol, astfel cå solele afectate nu pot fi întoarse. Nu se poate intra nici pentru semånat ¿i nici pentru încorporarea în sol a resturilor råmase de la floarea calamitatå. Manole avea cultura asiguratå ¿i sperå cå va fi despågubit. Chiar miercuri a fost cu reprezentantul asiguratorului într-o primå vizitå de evaluare, de la ¿osea. Experimentatul fermier, care e ¿i pre¿edintele Asocia¡iei pentru cultura florii-soarelui, e necåjit ¿i din cauza pierderii loturilor sale comparative. “A fost distrus ¿i punctul de cercetare dezvoltare: 5 ha cu grâu (13 soiuri), orz, orzoaicå, floarea-soarelui (25 hibrizi), sorg (12 hibrizi). Tot!”. Înså a decis så recolteze grâul chiar ¿i în aceste condi¡ii, pentru a observa care soi a rezistat mai bine dupå grindinå. Manole considerå cå deficitul de umiditate din sol este refåcut. Prin urmare, ploile care mai sunt anun¡ate vin în exces ¿i nu ar face decât så producå pagube.

“

Dumitru MANOLE: A fost distrus ¿i punctul de cercetare dezvoltare: 5 ha cu grâu (13 soiuri), orz, orzoaicå, floarea-soarelui (25 hibrizi), sorg (12 hibrizi).

“

Profitul Agricol 24/2021

CULTURI VEGETALE

[i culturile de toamn\ “Este asigurat consumul ¿i pentru culturile de toamnå - grâul încå mai consumå, fiind în faza de lapte cearå - ¿i pentru cele de primåvarå. Mi-a¿ dori ca prognoza så nu se confirme, fiindcå ajungem la alte probleme, cu încol¡irea boabelor în spicul de grâu. Nu a¿ vrea så repet experien¡a din 1997, când am avut produc¡ie, dar nu am avut calitate, a¿a cå am vândut grâu furajer”. La Såcele, în nord-estul jude¡ului Constan¡a, au cåzut 470 de l/mp din septembrie pânå acum, dar Raul Mårun¡oiu considerå cå påmântul e încå însetat dupå deficitul de 600 de l/mp din anul precedent. “Nu poate fi vorba încå de exces de umiditate în sol. Iar plantele sunt în faze de consum”. Totu¿i, existå un exces de umiditate manifestat la suprafa¡a solului, acolo

unde culturile de orz ¿i orzoaicå au fost culcate de ploaie, plantele fiind surprinse de ploi cu spicul fåcut. Mårun¡oiu se a¿teaptå la probleme de coacere, apoi la recoltat ¿i la treierat. Pune întregul accident pe seama umiditå¡ii, respingând ideea cå l-ar fi poten¡at prin fertilizare în exces. “Anul acesta chiar am schimbat re¡eta, fiind for¡at de lipsa resurselor financiare. Îngrå¿åminte complexe nu am administrat deloc în toamnå, iar azotoase am dat 150 de kg/ha produs comercial. Deci cåderea nu e cauzatå de excesul de azot, ci de ploi, la care se adaugå un episod de vânt puternic, acum douå såptåmâni”. Vremea a dat peste cap ¿i socoteala legatå de campania de recoltat. “Coacerea påioaselor e tardivå. Må a¿tept så intru la recoltatul orzului cel

mai devreme în 10-12 zile. Ca idee, în 2018, pe 8 iunie recoltasem deja o treime din suprafa¡a de orz”. Din cauza ploilor au explodat buruienile, în aproape toate culturile, fårå a putea fi combåtute eficient în aceastå fazå. Situa¡ia se prezintå mai bine, din acest punct de vedere, la porumb ¿i floare, dupå prå¿it. Pe de altå parte, în cazul porumbului ¿ocurile termice au blocat anumite microelemente, în special zincul. “Am avut o caren¡å de zinc la porumb. Am intervenit cu biostimulatori, corectori de microelemente. Situa¡ia s-a ameliorat, înså cre¿terea råmâne lentå fa¡å de al¡i ani”. Altå problemå o reprezintå bolile. “Antracnoza î¿i face de uuu

Robert VERESS

Informare ANM> Precipita]iile [i rezerva de ap\ din sol în iunie ¥n perioada 1-14 iunie 2021, regimul pluviometric a prezentat valori reduse cantitativ ¿i chiar absente, 0-25 l/mp, în Maramure¿, pe suprafe¡e agricole extinse din Cri¿ana ¿i Banat, local în nordul, nord-vestul ¿i centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, sud-vestul, nordul ¿i nord-estul Olteniei, vestul, sud-vestul Munteniei, izolat nordul ¿i sud-vestul Moldovei, normale între 2550 l/mp, în cea mai mare parte a Moldovei, local nord-estul, estul, vestul, centrul ¿i sudul Transilvaniei, nordul, vestul, sudul ¿i estul Olteniei, vestul, centrul, izolat sudul, sud-estul ¿i nordestul Munteniei, nord-estul ¿i centrul Dobrogei, estul Banatului ¿i al Cri¿anei, ridicate între 50-75 l/mp, pe suprafe¡e extinse din Muntenia ¿i Dobrogea, local estul ¿i centrul Olteniei, Profitul Agricol 24/2021

sud-estul, estul ¿i sudul Transilvaniei, vestul Moldovei, abundente, între 75100 l/mp, ¿i chiar excedentare - 100109 l/mp, izolat în vestul ¿i sud-vestul Dobrogei, nordul Munteniei. În prima jumåtate a lunii iunie 2021, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnå, a prezentat valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Oltenia ¿i Muntenia, cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei, Cri¿anei ¿i Dobrogei, local nordul, vestul, estul, centrul, izolat sudvestul Moldovei. Deficite de apå în sol (secetå pedologicå moderatå ¿i local puternicå) s-au înregistrat pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, izolat în centrul ¿i estul Transilvaniei, centrul ¿i sud-estul

Dobrogei, vestul Cri¿anei, nord-vestul Banatului. La data de 15 iunie 2021, gradul de aprovizionare cu apå pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura de porumb, s-a încadrat în limite satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al ¡årii. Con¡inutul de umiditate din sol a prezentat valori scåzute, seceta pedologicå fiind moderatå, local în nordul ¿i nord-vestul Banatului, sudul, estul, sud-vestul ¿i izolat nord-estul Moldovei. Pe suprafe¡e agricole din sudul, sud-estul ¿i centrul ¡årii, local se semnaleazå båltiri temporare de apå la suprafa¡a solului, ca urmare a cantitå¡ilor excedentare de precipita¡ii cumulate în ultimele zile. 23

CULTURI VEGETALE uuu cap prin culturile de mazåre, Din påcate, terenul muste¿te de apå ¿i nu mai putem interveni pentru stoparea råspândirii”.

La Iazu, în Ialomi¡a, Silviu Mihai nu are probleme cu båltirile. În schimb, vântul puternic i-a culcat rapi¡a dintr-o solå de 50 ha. “Am chemat asiguratorul, dar plantele sunt încå verzi, pe final de înflorit. S-au mai frânt unele, dar poate cå nu vor fi pagube a¿a de mari. A¿a cå determinarea pagubelor o vom face la recoltare”.

“

Raul MÅRUNºOIU: Vremea a dat peste cap ¿i socoteala legatå de campania de recoltat. “Coacerea påioaselor e tardivå. Må a¿tept så intru la recoltatul orzului cel mai devreme în 10-12 zile. Ca idee, în 2018, pe 8 iunie recoltasem deja o treime din suprafa¡a de orz”.

“ ªi la grâu Mihai are probleme cu cåderile, cam 30% din suprafa¡å fiind afectatå. Înså a observat cå situa¡ia e mult mai gravå la vecinii såi care cultivå (¿i) orz. Båltirile afecteazå culturile pe o suprafa¡å de 120 de ha din cele 1.415 ale fermei administrate de Gheorghe Cireap ¿i cei doi fii ai såi, la Fråte¿ti, Giurgiu. “Ne plouå în fiecare zi ¿i nu pu¡in. Deci avem exces de umiditate”, spune seniorul. Are cåderi la cultura orzului. “Paiul s-a uscat, e slab, spicul e greu, iar umiditatea îl înmoaie”. La grâu sunt alte probleme: se intrå în faza de coacere, când se sintetizeazå proteina, glutenul, se determinå calitå¡ile de panifica¡ie. “Prietenii no¿tri, cumpåråtorii, abia 24

a¿teaptå så ne taxeze pentru neîncadrarea în indicii de calitate”. Cireap a efectuat patru tratamente la grâu cu autopropulsata. Måcar din perspectiva unei infeståri cu Fusarium stå lini¿tit. A fåcut tratamente preventive ¿i la floare, înså a observat semne de manå ¿i sclerotinia pe ici-colo. Chiar dacå, în ansamblu, culturile aratå bine, mult mai bine ca anul precedent, Cireap råmâne circumspect când e vorba de profitabilitate: “Este iluzoriu så ne spunem cå ne vom recupera pagubele anul acesta, pe fondul pre¡urilor crescute ale recoltelor. În toamnå ne a¿teaptå scumpiri ale inputurilor, astfel cå tot câ¿tigul se va pierde”.

30 de ha cultivate cu lupin dupå un atac puternic de Agriotes, larve de gândac påmântiu ¿i al¡i viermi. “E la noi o microfaunå nemaipomenitå. Europenii ne pun så avem grijå de biodiversitate, dar noi avem prea multå”.

Dacå regimul pluviometric a fost generos cu Dobrogea, în acest început de varå calendaristicå, nu acela¿i lucru se întâmplå ¿i în alt “pol” al secetei. La Coste¿ti, Vaslui, mai zilele trecute Dan Hurduc numåra fra¡ii plantelor de grâu care cådeau råpu¿i de secetå. Situa¡ia s-a mai redresat în seara de mar¡i spre miercuri (15-16 iunie), când, în sfâr¿it, a cåzut o ploaie mai “sånåtoaså”, de 15 litri/mp, urmatå, a doua zi, de încå 5 litri/mp. În aceste condi¡ii, Hurduc se a¿teaptå la produc¡ii bune (pentru regiunea în care se aflå ferma sa), de 4-5 t/ha. Culturile de primåvarå sunt frumoase, avansate. Floarea are peste un metru. Porumbul e pu¡in mai întârziat de temperaturile scåzute. În schimb, a fost nevoit så întoarcå

Orzul s-a pråbu¿it Dacå ploile au fost manå cereascå pentru culturile de porumb sau pentru floarea-soarelui, excesul de apå pune deja în pericol produc¡ia de orz ¿i de grâu a fermierilor din partea de sud a ¡årii. “Orzul meu a cåzut, spune Mihai Petcu, din Pantelimon, jude¡ul Ilfov. Nu cred cå î¿i mai revine. S-a pråbu¿it ¿i borceagul, care este mai rezistent de obicei. A început ¿i grâul så cadå”. Ploile continuå ¿i, dacå nu vin cåldurile imediat, produc¡ia de grâne este compromiså. “În luna mai, am primit 200 de litri de apå pe metru påtrat, iar iunie se vede cå este mai ploios, spune Claudiu Davi¡oiu de la Afuma¡i, jude¡ul Ilfov. Din cauza umezelii, orzul a început så putrezeascå ¿i nu va mai avea puterea så se ridice.”

“

Dan HURDUC se a¿teaptå la produc¡ii bune (pentru regiunea în care se aflå ferma sa), de 4-5 t/ha.

“

Profitul Agricol 24/2021

CULTURI VEGETALE

Seceta din Câmpia de Vest Conform datelor oferite de sta¡ia meteo Bayer din Comlo¿u Mic, din jude¡ul Timi¿, dacå în luna mai a fost înregistrat un deficit de 18,4 litri, în luna iunie, situa¡ia s-a gravat în agriculturå.

ta¡ia Bayer a înregistrat 2,4 litri, când media multianualå este de 61,8 litri. “Suntem pe un dificit de 59,4 litri în iunie 2021 ¿i nu sunt prevåzute ploi pânå la sfâr¿itul lunii ¿i dupå, ci, dimpotrivå, temperaturi foarte înalte”, a declarat Daniel Grosz, directorul regional Bayer Timi¿. În ceea ce prive¿te temperaturile, sta¡ia Bayer aråta o medie multianualå de 16,6 grade în luna mai, când a fost de un grad minima, iar maxima de 29 grade. În aprilie, minima a fost de minus 6,05 grade, iar maxima de 25,4 grade. “Aceste diferen¡e foarte mari de temperaturå, de peste 25 de grade, au avut efecte dramatice asupra culturilor atât de primåvarå, cât ¿i de toamnå. De aici ¿i diferen¡ele la evolu¡ia porumbului ¿i floarea-soarelui ¿i întârzierile în vegeta¡ie”, mai aten¡ioneazå Grosz. De¿i toate culturile au de suferit, efectele cele mai profunde se pot vedea la grâu. Dr. Gheorghe Bunta, coordonatorul Laboratorul de ameliorare a grâului de la Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare a Agriculturii (SCDA) Lovrin de la Oradea, spune cå grâul suferå foarte mult în aceastå perioadå, fiindcå bobul este în formare ¿i nu are apå. Pânå la recoltare, ar mai fi nevoie de una - douå ploi. Totu¿i, chiar dacå nu vor mai cådea precipita¡ii, tot vor ie¿i produc¡ii bune. El preconizeazå 6.000 de kg/ha. Vestea ¿i mai bunå este cå în cultura de grâu nu existå boli, nici rugini, nici fuzariozå, fiindcå au fost aplicate 26

tratamentele la timp. Cultura este curatå. În agricultura din jude¡ul Arad, situa¡ia pare ¿i mai gravå! Fermierii sus¡in cå nu a mai plouat din luna aprilie, iar påmântul este uscat. Gheorghe Porubski, pre¿edintele Asocia¡iei ºåranul Nådlåcan, a explicat: “La noi, în zona Nådlac, nu a mai plouat din aprilie ¿i se pare cå nici în continuare nu vor fi ploi. Dimpotrivå, pânå la sfâr¿itul lunii iunie se anun¡å temperaturi chiar caniculare, de 38 de grade. În aceste condi¡ii campania de recoltare a orzului va începe prin 26-27 -28 iunie. Pentru grâu, este dificil så må exprim. Bobul este în faza de formare, e plin de lapte, iar dacå nu va avea apå, va fi ¿istav. E o situa¡ie foarte dificilå pentru cultura de grâu. Cultura aratå frumos, dar surprizele vor fi mari pânå la recoltat. Mai e nevoie de o ploaie - douå ca så se salveze grâul, fiindcå acum se formeazå kilogramele. Vom vedea la final ce va ie¿i. Proba cântarului va aråta adevårul, dupå recoltat”. Specialistul Bayer a conchis cå, deocamdatå, jude¡ul Timi¿ se aflå într-o secetå u¿oarå, în 20 iunie, dar pericolul mare pentru culturi îl reprezintå diferen¡ele de sol:

“Din påcate, nu se anun¡å ploi ¿i ceea ce mi se mare mai grav este faptul cå vor fi temperaturi de 38 de grade, måsurate la umbrå, dar resim¡ite vor fi mult mai mari. Sunt efecte asupra grâului, dar depinde ¿i de tipul de sol. Porumbul încå se ¡ine bine, ¿i floarea. În cazul culturilor din terenurile nisipoase cum sunt unele zone din jude¡ul Arad sau såråturoase din unele pår¡i ale jude¡ului Timi¿ - Sânnicolau Mare Dude¿tii Vechi etc. - culturile vor avea de suferit. Grâul poate så î¿i piardå foliajul, tocmai când bobul este la faza limitå, între vegetativ ¿i generativ: lapte cearå, când se formeazå consisten¡a bobului”. Totu¿i Gros mai vine cu o razå de speran¡å. Încå mai existå umiditate în sol, în jude¡ul Timi¿, la adâncimea de peste 4-5 cm, iar grâul, porumbul ¿i floarea încå mai au de unde så se alimenteze, acolo unde solurile sunt normale, cu cernoziom. “Deocamdatå, suntem într-o secetå pedologicå moderatå, în 20 iunie, în Timi¿. Dacå va mai fi încå o såptåmânå fårå ploi, atunci siua¡ia se poate complica”, este de pårere Daniel Grosz.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 24/2021

Hibrizi de rapi]\

recomanda]i pentru toamn\ Au început campaniile comerciale pentru rapi¡a ce va fi semånatå în toamnå. Vå prezentåm hibrizii ¿i cele câteva soiuri recomandate de companii pentru urmåtorul sezon. Gena Rlm7, de rezisten¡å la Phoma, ¿i rezisten¡a geneticå la virusul galben al ridichii TuYV sunt tot mai prezente în cazul hibrizilor noi. Tehnologia Clearfield continuå ¿i ea så câ¿tige teren. Pe de altå parte, dacå în cazul culturii de floarea-soarelui hibrizii cu un con¡inut ridicat de acid oleic reprezintå o pia¡å din ce în ce mai mare, în cazul rapi¡ei nu se poate discuta despre acela¿i fenomen.

Agrii

DARLING LG ASPECT

Semitimpuriu, cu vigoare bunå la pornirea în vegeta¡ie, talie medie, cu ramificare puternicå de la baza plantei ¿i toleran¡å deosebitå la cådere, toleran¡å bunå la Phoma ¿i TuYV (virusul galben al ridichii), poten¡ial de produc¡ie ridicat, de peste 5 t/ha, MMB 5 - 5,2 g; densitate recomandatå: 35-55 b.g./m.p. Particularitå¡i: poten¡ial de produc¡ie - 5, rezisten¡å la scuturare - 5, toleran¡å la iernare - 5, toleran¡a la Phoma - 4. Rezisten¡å la TuYV (Turnip yellow virus- virusul galben al ridichii) 5.

Semitimpuriu, de ultimå genera¡ie, rezisten¡å sporitå la boli, gena RLM7+. Toleran¡å foarte bunå la ger, secetå ¿i Phoma, rezisten¡å la scuturare foarte bunå. Sensibilitate la alungirea tijei florale, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat în condi¡ii variate, ulei 46-48%, înål¡imea plantei: medie, numår mediu de ramifica¡ii: 14-18, numår mare de silicve.

Alcedo Portofoliul de hibrizi iscusi¡i

PALERMO

TREZZOR - RAGT

Semitimpuriu, din Genera¡ia P3, de tip 00 restaurat citoplasmatic, poten¡ial ridicat de produc¡ie, profil fitosanitar foarte bun. Rezisten¡å ridicatå la scuturare, valorificå foarte bine solele cu poten¡ial redus ¿i mediu, talie mare 165-175 cm; ulei - 47.7%; MMB -5,2-5,8 gr. Particularitå¡i agronomice: alungirea coletului - bunå, rezisten¡a la cådere- bunå, rezisten¡å la iernare bunå, toleran¡a la Phoma ¿i Sclerotinia foarte bunå.

Semitimpuriu, vigoare bunå la råsårire în toamnå, productiv, adaptat în toate zonele de culturå ale rapi¡ei. Rezisten¡å bunå la Phoma lingam, toleran¡å medie la clomazona, rezisten¡å bunå la iernare, excelentå la cådere ¿i scuturare, MMB mediu, con¡inut ridicat de ulei, mediu de proteinå, redus de glucozinola¡i, produc¡ii ridicate ¿i stabile, elibereazå terenul devreme. Toleran¡a la gerurile din timpul iernii ¿i talia joaså îl recomandå pentru culti-

Profitul Agricol 24/2021

varea în toate regiunile. Densitate recomandatå: 40-50 b.g. /mp. Netratat/ tratat cu Integral Pro (Bacillus amyloliquefaciens tulpina MIB600)/tratat cu Integral Pro + Lumiposa.

ES VITO - LIDEA Semitardiv, talie mare, face parte din noua genera¡ie P3 - Performan¡å, Protec¡ie, Profitabilitate. Semitardiv, cu produc¡ii foarte ridicate ¿i stabile pe toate tipurile de sol, în special pe solurile adânci, bine adaptat la climatul din România. Valorificå foarte bine atât solele cu poten¡ial scåzut, cât ¿i solele cu poten¡ial ridicat. Foarte bunå vigoare timpurie - 10, semitimpuriu ca înflorire, toleran¡å excelentå la gerurile iernii - 7, foarte tolerant la cådere ¿i frângere - 8, ulei: 48,2%, excelentå toleran¡å la Phoma (RLM 7) - 9, toleran¡å la Sclerotinia 7, toleran¡å la Cylindrosporium - 8, toleran¡å la Verticilium - 9, toleran¡å bunå la scuturare - 8. Produc¡ii ridicate ¿i stabile, adaptat semånatului devreme sau târziu, con¡inut ridicat de ulei ¿i de proteinå, scåzut de acid erucic ¿i glocozinola¡i. Restartul în vegeta¡ie este semitimpuriu, se reduce riscul care poate så aparå în cazul brumelor târzii de primåvarå. Perioadå lungå de înflorit în condi¡ii climatice normale. Poate fi cultivat în toate regiunile. Densitate: 40- uuu 27

HIBRIZI RAPI}| 2021 uuu 50 b.g./mp. Tratament: Integral Pro+ (Bacillus amyloliquefaciens tulpina MIB 600).

BASF

floritului 5/9, înål¡imea plantei 7/9, rezisten¡å la frângere 8/9, con¡inut ulei 6/9, toleran¡å la Phoma 8/9 - con¡ine gena Rlm7, toleran¡å la Verticillium 7/9, toleran¡å la scuturare 8/9 - unde 1 - timpuriu, scåzut, micå ¿i 9 târziu, excelent, mare, ridicatå.

turile scåzute din iarnå ajutå cultura så porneascå rapid în vegeta¡ie, în primåvarå, ¿i så valorifice eficient nutrien¡ii. Produc¡i în 2020 în re¡eaua de testare: 4,29 t/ha - Comlo¿u Mare (Timi¿), 4,3 t/ha - Putineiu (Giurgiu) ¿i 4,62 t/ha Resighea (Satu Mare).

INV1166 CL Va exista întotdeauna un câmp pentru InV1166 CL. Maturitate 6/9, vigoare timpurie 8/9, rezisten¡å la iernare 7/9, momentul înfloritului 6/9, înål¡imea plantei 6/9, rezisten¡å la frângere 7/9, con¡inut ulei 8/9, toleran¡å la Phoma 8/9 - con¡ine gena Rlm7, toleran¡å la scuturare 8/9 unde 1 - timpuriu, scåzut, micå ¿i 9 târziu, excelent, mare, ridicatå.

INV1266 CL Clearfield pentru to¡i. Maturitate 5/9, vigoare timpurie 7/9, rezisten¡å la iernare 8/9, momentul înfloritului 5/9, înål¡imea plantei 6/9, rezisten¡å la frângere 7/9, con¡inut ulei 8/9, toleran¡å la Phoma 7/9 - con¡ine gena Rlm7, toleran¡å la scuturare 8/9 unde 1 - timpuriu, scåzut, micå ¿i 9 târziu, excelent, mare, ridicatå.

INV1165 Promisiunea unui poten¡ial ridicat de produc¡ie, cu o bunå stabilitate. Maturitate 6/9, vigoare timpurie 7/9, rezisten¡å la iernare 8/9, momentul înfloritului 6/9, înål¡imea plantei 7/9, rezisten¡å la frângere 7/9, con¡inut ulei 7/9, toleran¡å la Phoma 8/9 - con¡ine gena Rlm7, toleran¡å la Verticillium 7/9, toleran¡å la scuturare 8/9 - unde 1 - timpuriu, scåzut, micå ¿i 9 târziu, excelent, mare, ridicatå.

INV1170 Performant, cu toleran¡å ridicatå la boli. Maturitate 6/9, vigoare timpurie 7/9, rezisten¡å la iernare 7/9, momentul în28

INVIGOR1188 Produc¡ie stabilå, indiferent de tipul de sol, poten¡ial ridicat de produc¡ie. Maturitate 5/9, vigoare timpurie 7/9, rezisten¡å la iernare 7/9, momentul înfloritului 6/9, înål¡imea plantei 7/9, rezisten¡å la frângere 7/9, toleran¡å la Phoma 8/9 - con¡ine gena Rlm7, con¡inut ulei 5/9, toleran¡å la scuturare 8/9, unde 1 - timpuriu, scåzut, micå ¿i 9 târziu, excelent, mare, ridicatå. Maturitate 6/9, vigoare timpurie 8/9, rezisten¡å la iernare 7/9, momentul înfloritului 5/9, înål¡imea plantei 7/9, toleran¡å la frângere 8/9, toleran¡å la Phoma 8/9, con¡inut ulei 6/9, toleran¡å la Verticillium 7/9, toleran¡å la scuturare 8/9, unde 1 - timpuriu, scåzut, micå ¿i 9 târziu, excelent, mare, ridicatå.

Bayer - Dekalb Tratament såmân¡å recomandat de companie: Scenic Gold, fungicid cu douå substan¡e active, ¿i Buteo Start, insecticid.

DK IMMORTAL CL Poten¡ial genetic de produc¡ie foarte ridicat, toleran¡å la virusul galben al ridichei (TuYV), Clearfield, dublå rezisten¡å la Phoma (RLM7), rezisten¡å la scuturare, potrivit în toate fermele, indiferent de arealul geografic ¿i tehnologia aplicatå. Dezvoltarea foarte rapidå în primele faze de vegeta¡ie îi conferå flexibilitate mare privind perioada de semånat. Toleran¡å ridicatå la tempera-

DK IMPRINT CL Se preteazå a fi semånat ¿i la densitå¡i mai mici, deoarece are o putere bunå de ramificare. Dezvoltare foarte rapidå în toamnå, cât ¿i toleran¡a la scuturare fac parte din pachetul genetic al acestui hibrid. Fiind un hibrid cu un restart semi-tardiv ¿i înflorire semitardivå, efectul negativ al brumelor târzii nu are impact asupra lui. Toleran¡a ridicatå la boli reprezintå o caracteristicå importantå în fermele unde rota¡ia culturii de rapi¡å este scurtå, iar acest hibrid are dublå rezisten¡å la Phoma (RLM7), un aspect deosebit de important pentru un start optim al culturii de rapi¡å. Produc¡ii în 2020 în re¡eaua de testare: 4,73 t/ha Comlo¿u Mare (Timi¿), 4,37 t/ha - Resighea (Satu Mare) ¿i 4,14 t/ha - Putineiu (Giurgiu).

Biocrop TIGRIS Semitardiv, cel mai bine vândut hibrid al Biocrop, de ultimå genera¡ie, caracter de indehiscen¡å a silicvelor, dezvoltare foarte rapidå toamna (necesitå 800°C pentru intrarea optimå în iarnå), gena RLM7, toleran¡å foarte bunå la ger, secetå ¿i Phoma, poten¡ial de produc¡ie excelent.

DUPLO Semitardiv, de ultimå genera¡ie, rezisten¡å la virusul galben al ridichii TuYV, caracter de indehiscen¡å uuu Profitul Agricol 24/2021

HIBRIZI RAPI}| 2021 uuu a silicvelor, gena RLM7+, toleran¡å foarte bunå la ger, secetå ¿i Phoma, poten¡ial de produc¡ie excelent.

temperii la recoltare, foarte bunå rezisten¡å la cådere ¿i la frig. Poten¡ial produc¡ie: 5,8 t/ha.

Regulatori de cre¿tere în toamnå pentru a îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernare.

DARLING

REGATE

PT271

Semitimpuriu, de ultimå genera¡ie, rezisten¡å la virusul galben al ridichii TuYV, caracter de indehiscen¡å a silicvelor, rezisten¡å sporitå la boli, gena RLM7+, ritm de dezvoltare rapid în toamnå, toleran¡å la ger, secetå ¿i Phoma, poten¡ial de produc¡ie excelent.

Semitimpuriu, talie medie, restaurat citoplasmatic: Tip 00: 0% - acid erucic, 0% gluzinola¡i, adaptare pedo-climaticå excelentå, prezentând o vigoare foarte bunå, ulei 42,5%, sistem radicular: foarte bine dezvoltat, grad ridicat de polenizare, silicvå plinå, lungime medie spre lungå, lå¡ime medie. Foarte bunå rezisten¡å la Sclerotinia, Phoma, Cylindrosporium, Botrytis ¿i Oidium; rezisten¡å excelentå la scuturare în caz de intemperii la recoltare, foarte bunå rezisten¡å la cådere ¿i la frig. Poten¡ial produc¡ie: 5,9 t/ha.

YieldMAX Semitimpuriu, înflorit semitimpuriu, pornirea în vegeta¡ie primåvara semitimpurie, foarte viguros la pornirea în vegeta¡ie, talie 160 - 175 cm, performan¡e productive excep¡ionale, stabilitate bunå în diferite areale de culturå, toleran¡å bunå la boli, în special la Phoma. Intensiv, råspunde foarte bine tehnologiilor înalte, rezisten¡å foarte bunå la iernare, cu o pornire vegetativå puternicå în primåvarå, foarte bunå ramificare, maså mare de silicve ¿i o bunå rezisten¡å la scuturare. Produc¡ie foarte ridicatå, con¡inut de ulei foarte ridicat. Con¡inut de glucozinola¡i 11,5 - 13 μmol/gr. Densitatea la semånat 50 b.g. /mp, primåvara 35 - 45 pl/mp. Semånat întârziat - nu, recomandat pentru semånatul în perioada optimå, dezvoltare în toamnå rapidå, regulatori de cre¿tere în toamnå recomandat doar pentru a îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernare.

MATRIX CL Semitimpuriu, unic pe pia¡å, rezisten¡å la virusul galben al ridichii TuYV, caracter de indehiscen¡å a silicvelor, gena RLM7+. Toleran¡å foarte bunå la ger, secetå ¿i Phoma, poten¡ial de produc¡ie excelent.

DIFFUSION Semitimpuriu, de ultimå genera¡ie, cu poten¡ial ridicat de produc¡ie, recomandat pentru condi¡ii de culturå mediiintensive, toleran¡å foarte bunå la ger ¿i Phoma, bunå la secetå, caracter de indehiscen¡å a silicvelor. Såmân¡a este tratatå cu Integral PRO ¿i Comcat. O parte din cantitatea disponibilå de Diffusion este tratatå suplimentar cu insecticidul Lumiposa.

Corteva Hibrizii sunt tratati cu Lumiposa 625 FS.

PT264

YieldMAX Semitimpuriu, pornirea în vegeta¡ie primåvara semitimpurie, înflorit tardiv (evitå înghe¡urile târzii), talie 160 - 175 cm, productiv cu stabilitate ¿i adaptabilitate excep¡ionale, toleran¡å foarte bunå la Sclerotinia ¿i o excep¡ionalå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å. Dezvoltare rapidå în toamnå, cu o rezisten¡å foarte bunå la iernare ¿i o bunå vigurozitate la pornirea în primåvarå. Maturare uniformå a silicvelor ¿i o CANTATE deosebitå rezisten¡å la scuturare. RamTimpuriu, restaurat citoplasmatic: ificare puternicå încå de la colet, maså Tip 00: 0% - acid erucic, 0% gluzinola¡i, mare de silicve fertile, låstarii dezvoltå talie plantå medie, cu o adaptare pedo- uniform, ajungând la maturitate împreclimaticå excelentå, vigoare foarte bu- unå cu tija principalå. nå, ulei 42,5%, sistem radicular foarte Con¡inut de ulei foarte ridicat, bine dezvoltat, grad ridicat de poleni- con¡inut de glucozinola¡i 12 - 14 μmol/ zare, silicvå: plinå, lungime medie spre gr, densitatea la semånat 50 b.g./mp, lungå, lå¡ime medie. Foarte bunå rezis- densitatea optimå în primåvarå 35 - 45 ten¡å la Sclerotinia, Phoma, Cylindros- plante/mp, pretabil pentru semånatul porium, Botrytis ¿i Oidium, rezisten¡å timpuriu ¿i întârziat, dezvoltarea în excelentå la scuturare în caz de in- toamnå rapidå.

Ciproma

PT275 YieldMAX Semitimpuriu, pornirea în vegeta¡ie primåvara semitimpurie, înflorit tardiv, înål¡imea plantei 170-180 cm, cu poten¡ial productiv de neegalat, råspuns extraordinar la tehnologie ridicatå, maturare uniformå a silicvelor, toleran¡å ridicatå la boli (Phoma ¿i Sclerotinia), rezisten¡å foarte bunå la iernare, foarte bunå ramificare, maså mare de silicve fertile, foarte bunå rezisten¡å la scuturare. Con¡inut de ulei foarte ridicat, con¡inut de glucozinola¡i 12-14 μmol/gr, densitatea la semånat 50 b.g./mp, primåvara 35 - 45 pl/mp, semånat întârziat - da, dezvoltare rapidå în toamnå, pretabil pentru semånatul timpuriu. Regulatori de cre¿tere în toamnå recomanda¡i doar pentru a îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernare. uuu Profitul Agricol 24/2021

HIBRIZI RAPI}| 2021 PT298/AGILE uuu YieldMAX Semitimpuriu, pornirea în vegeta¡ie primåvara semitimpurie, foarte viguros la pornirea în vegeta¡ie, înflorit semitimpuriu, înål¡imea plantei 155 - 170 cm, cu productivitate ¿i stabilitate extraordinarå, rezisten¡å la scuturare, toleran¡å foarte bunå la Phoma ¿i principalele boli ale culturii. Tolereazå foarte bine seceta ¿i ar¿i¡a din perioada de umplere a boabelor. Dezvoltare rapidå în toamnå, cu o rezisten¡å foarte bunå la iernare ¿i o deosebitå vigurozitate la pornirea în primåvarå. Maturare uniformå a silicvelor, ramificare puternicå încå de la colet, maså mare de silicve fertile. Produc¡ie foarte ridicatå, con¡inut de ulei foarte ridicat, con¡inut de glucozinola¡i 11,5 - 13 μmol/gr, densitatea la semånat 50 b.g. /mp, primåvara 35 - 45 pl/mp, semånat întârziat - da, dezvoltarea în toamnå rapidå. Regulatori de cre¿tere în toamnå recomandat doar pentru a îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernare. Recomandat atât la semånatul timpuriu, cât ¿i tardiv.

PT303 YieldMAX Cel mai ridicat nivel de toleran¡å la Sclerotinia din Europa. Semitimpuriu, pornirea în vegeta¡ie primåvara semitimpurie, înflorit tardiv, dezvoltarea în toamnå rapidå, înål¡imea plantei 170 - 180 cm, productivitate impresionantå, råspuns extraordinar la tehnologie ridicatå, toleran¡å ridicatå la principalele boli ale culturii, rezisten¡å foarte bunå la iernare, foarte bunå ramificare, maså mare de silicve fertile, talie masivå, foarte bunå rezisten¡å la scuturare. Produc¡ie foarte ridicatå, con¡inut de ulei foarte ridicat, con¡inut de glucozinola¡i 12 - 14 μmol/gr, densitatea la semånat 50 b.g. /mp, primåvara 35 - 45 pl/mp, semånat întârziat - da, pretabil ¿i 32

la rota¡ie scurtå, regulatori de cre¿tere în toamnå recomandat doar pentru a îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernare.

Donau Saat PANTHEON Semitardiv, înflorire tardivå, talie medie-înaltå 170 - 180 cm, intensiv, de genera¡ie nouå, fereastrå foarte largå de semånat datoritå dezvoltårii foarte rapide din toamnå, foarte bunå toleran¡å fa¡å de boli, în special Phoma, prin prezen¡a genei Rlm 7, MMB mediu 5,5 6,8 g, con¡inut de ulei mediu-mare 41 43%, con¡inut de glucozinola¡i foarte scåzut. Vigoarea dezvoltårii toamna timpurie, toleran¡å fa¡å de ger foarte bunå, reluare tardivå a vegeta¡iei în primåvarå, rezisten¡å foarte bunå la înclinare, frângere ¿i scuturare, toleran¡å bunå fa¡å de Sclerotinia, toleran¡å foarte bunå fa¡å de Phoma.

PRESIDENT Semitimpuriu (final grupå semitimpurie), înflorire semitardivå, rustic, de mare plasticitate ecologicå, foarte bunå stare fitosanitarå a tulpinei ¿i a silicvelor, un bun poten¡ial productiv coroborat cu buna toleran¡å fa¡å de ger, talie medie-înaltå 160 - 180 cm, MMB mediu 4 - 5 g, ulei 40 - 43%, con¡inut foarte scåzut de glucozinola¡i. Vigoarea dezvoltårii toamna semitimpurie, toleran¡å bunå fa¡å de ger, reluare semitimpurie a vegeta¡iei în primåvarå, rezisten¡å bunå la înclinare ¿i frângere, rezisten¡å foarte bunå la scuturare, toleran¡å bunå fa¡å de Sclerotinia, toleran¡å medie-bunå fa¡å de Phoma.

FREDDY SOI Semitimpuriu ca maturitate ¿i înflorire, talie medie, poten¡ial de produc¡ie ridicat, toleran¡å excelentå la frângere, plantå cu dezvoltare sånåtoaså pe toatå perioada de vegeta¡ie, numår mare de ramifica¡ii ¿i silicve, capacitate foarte bunå de adaptabilitate la diferite

condi¡ii de climå ¿i sol, con¡inut ridicat de ulei. Caracteristici agronomice: rezisten¡å la iernare, ++, 3; dezvoltare dupå iernare +++, 2; capacitate de produc¡ie +++, 2; MMB mare; acid erucic liber; con¡inut glucozina¡i - foarte mic, rezisten¡a la boli - Sclerotinia ++, 3; Phoma +, 4; semånat 15 aug.-15 sept.; densitate: 600-700.000 b/ha, adâncime 2-3 cm. Notare: 0 - slab, sensibil, ++++ punct forte; 1 - foarte bun, tolerant, productiv, 9 - sensibil, slab. Cele trei varietå¡i sunt tratate cu fungicid. Pantheon este disponibil ¿i în varianta cu tratamentul Lumiposa. Soiul Freddy poate fi livrat ¿i in varianta conven¡ional netratat, doar în baza comenzii ferme transmise în scris ¿i pentru o cantitate de mimimum zece saci.

ITC Seeds DIANA SOI Semitimpuriu tip “00”, creat de ITC. Total adaptat condi¡iilor din România, talie medie, excelent pentru hrana animalelor, biodiesel, ulei destinat consumului alimentar, liber de acid erucic ¿i glucozinola¡i, pornire rapidå în vegeta¡ie, rezistent la iernare, secetå, cådere ¿i scuturare, poten¡ial de produc¡ie maså uscatå de peste 3,8 t/ha, maså verde peste 40 t/ha, MMB 4.3 gr.; MH 51 kg, se recomandå cultivarea în toate zonele favorabile.

PERLA SOI Semitardiv, tip “00”, creat de ITC, total adaptat condi¡iilor din România, excelent pentru biodiesel, ulei destinat consumului alimentar ¿i hrana animalelor, con¡inut de ulei ridicat, între 45,9% - 48,6%, liber de acid erucic ¿i glucozinola¡i, calitå¡i deosebite al ¿rotului - poate fi folosit în ra¡ia zilnicå a animalelor pânå la 30-35%, rezistent la ger, secetå, cådere ¿i scuturare. Talie medie, poten¡ial de produc¡ie de 4-5 t/ha, con¡inut de acid oleic de 61%, MMB 4,3 gr, MH 51 kg. Se reco- uuu Profitul Agricol 24/2021

HIBRIZI RAPI}| 2021 uuu mandå cultivarea în toate zonele favorabile rapi¡ei de toamnå, norma de semånat: 3,5-4,5 kg/ha.

KWS UMBERTO KWS Semitardiv, talie mediu-înaltå, intensiv, plasticitatea ecologicå de anvergurå îi conferå o adaptabilitate chiar ¿i în zonele predispuse la perioade de secetå intenså. Cea mai bunå toleran¡å de pe pia¡å la gerurile iernii. Foarte bunå comportare la scuturarea semin¡elor din silicve. Vigoare foarte bunå la råsårire, vitezå de cre¿tere superioarå, rezisten¡å poligenicå aproape totalå la putregaiul negru - Phoma lingam, asigurat de gena RLM7-3, capacitate extraordinar de mare de ramificare a tulpinii, numår ridicat de semin¡e/silicvå, con¡inut ridicat în ulei: 44-47%, cu un con¡inut scåzut în glucozinola¡i.

HILLICO Semitardiv, talie mediu-înaltå, plante robuste cu tulpinå viguroaså ¿i ramifica¡ii numeroase, rezisten¡å remarcabilå la scuturarea semin¡elor din silicve, cel mai bun din pia¡å la aceastå categorie. Comportare foarte bunå la gerurile din primåvarå, apårute dupå alungirea tijei florale, grad mare de ramificare a tulpinii, garanteazå un numår mare de silicve ¿i semin¡e pe plantå, principalele elemente de produc¡ie pentru atingerea unor randamente superioare. Frunze puternic îmbråcate în pruinå. Rezisten¡å bunå la cådere în faze înaintate de vegeta¡ie. Rezisten¡å poligenicå la principalele boli (putregaiul negru - Phoma lingam (RLM7-3), putregaiul alb - Sclerotinia sclerotiorum ¿i verticiliozå - Vericillium V. longisporum). Con¡inut ridicat în ulei: între 44-47%, cu un con¡inut scåzut în glucozinola¡i.

KWS CYRILL CL Semitimpuriu, talie înaltå, Clear34

field, ritm sus¡inut de cre¿tere în toamnå, fårå risc de alungire a tijei florale, exceleazå în produc¡ii ¿i prin comportarea foarte bunå la scuturarea semin¡elor din silicve. Vigoare foarte bunå, toleran¡å bunå la seceta instalatå dupå råsårire, comportare bunå la temperaturile scåzute instalate încå din toamnå. Prezen¡a genei RLM7-3 - îi conferå un nivel de rezisten¡å poligenicå ridicatå la putregaiul negru Phoma lingam, cauzat de patogenul Leptosphaeria maculans. Con¡inut ridicat în ulei: peste 45%, cu un con¡inut scåzut în glucozinola¡i.

FACTOR KWS Semitardiv, talie mediu-înaltå, intensiv, plantå robustå ¿i sånåtoaså, comportare foarte bunå la principalele boli ale culturii (Phoma lingam - RLM7-3, Sclerotinia sclerotiorum), grad mare de ramificare a tulpinii, numår superior de silicve ¿i de semin¡e, indehiscen¡a silicvelor la momentul recoltatului. Vigoare foarte bunå în toamnå ¿i un ritm rapid de cre¿tere pânå la intrarea în iarnå. Con¡inut ridicat în ulei: peste 45%, cu un con¡inut scåzut în glucozinola¡i.

HYBRIROCK Semitimpuriu, talie mediu-înaltå, vigoare foarte bunå în toamnå ¿i un ritm rapid de cre¿tere în primåvarå, formeazå devreme elementele de produc¡ie. Produc¡ii ridicate pe agrofonduri din cele mai vitrege, unul dintre cei mai populari hibrizi. Ritm foarte accelerat de cre¿tere în toamnå, ce se men¡ine ¿i dupå repornirea vegetativå din primåvarå. Comportare excelentå la cåderea lanurilor ¿i cel mai mare poten¡ial de produc¡ie în grupa lui de maturitate. Rezisten¡å geneticå la putregaiul negru Phoma lingam, oferitå de gena RLM7-3 ¿i o notå foarte bunå la atacul putregaiului alb - Sclerotinia sclerotiorum. Foarte bunå comportare la apari¡ia fenomenului de cådere a lanurilor. Con¡inut ridicat în ulei: peste 45%, cu un con¡inut scåzut în glucozinola¡i.

Lidea ES CAPELLO Semitimpuriu, risc redus de elonga¡ie în toamnå ¿i rezisten¡å bunå la iernare, toleran¡å foarte bunå la boli, poten¡ial foarte bun de produc¡ie valorificând foarte bine atât solele cu poten¡ial redus, cât ¿i solele cu poten¡ial ridicat, parte a programului P3 - Performan¡å, Protec¡ie, Profitabilitate.

ES IMPERIO Semitimpuriu, rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i la Phoma, poten¡ial foarte bun de produc¡ie, parte a programului P3 - Performan¡å, Protec¡ie, Profitabilitate.

MEMORI CS Semitimpuriu, toleran¡å la virusul galben TuyV, toleran¡å ridicatå la scuturare, vigoare foarte bunå la startul în vegeta¡ie, ccomportament excelent fa¡å de atacul dåunåtorilor în toamnå ¿i fa¡å de temperaturile scåzute.

ES MOMENTO Semitardiv, vigoare bunå la pornirea în vegeta¡ie, comportament foarte bun fa¡å de atacul dåunåtorilor în toamnå, rezisten¡å foarte bunå la iernare. Profitul Agricol 24/2021

HIBRIZI RAPI}| 2021 Are toleran¡å foarte ridicatå la temperaturi scåzute ¿i la boli, a¿adar poate fi semånat ¿i în condi¡ii dificile. De asemenea, SHIELD se remarcå ¿i prin stabilitatea produc¡iei.

RAGT Semin¡e RGT QUIZZ Semitardiv, tip “00”, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, bun MMB, excelentå rezisten¡å la ger, toleran¡å de excep¡ie la boli, foarte bunå capacitate de ramificare, bunå vigurozitate la råsårire, adaptat tuturor zonelor de cultivare. Densitate: 45-50 semin¡e/mp.

DECIBEL CL Semitimpuriu, Clearfield, cu poten¡ial foarte bun de produc¡ie, toleran¡å foarte bunå la Phoma, rezisten¡å foarte bunå la scuturare.

MAS Seeds DC2018 Genetica SAFETY+ Vigoare timpurie superioarå ¿i o dezvoltare rapidå a plantelor, ceea ce permite optimizarea numårului de plante/mp ¿i astfel asigurarea primei componente de randament. Stadiul de patru frunze este atins rapid, fapt ce limiteazå impactul dåunåtorilor specifici din toamnå. Dezvoltarea bunå a plantelor înainte de iarnå conferå avantaj economic prin reducerea presiunii buruienilor ¿i o utilizare mai bunå a azotului disponibil.

VESTAL CL U¿urin¡a combaterii buruienilor, înflorit timpuriu pentru a securiza poten¡ialul de produc¡ie ¿i o adaptabilitate ridicatå la condi¡iile continentale. Pe Profitul Agricol 24/2021

lângå productivitate, toleran¡a la Imazamox permite un mult mai bun management al buruienilor. Foarte bunå toleran¡å la scuturare ¿i cådere.

MIRANDA Genera¡ie nouå, poten¡ial de produc¡ie uimitor ¿i profil fitosanitar foarte bun. Adaptabilitatea la condi¡iile de cre¿tere este ridicatå, vigoarea la råsårire este foarte bunå, iar toleran¡a la scuturare este excelentå (OGU-INRA). Rezultatele ob¡inute, atât în teståri, cât ¿i în câmpurile fermierilor, sunt printre cele mai bune din segmentul såu de pia¡å.

SIMONA Poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, stabil, cu o toleran¡å excelentå la boli. Dezvoltare rapidå în toamnå, vigoare deosebitå la reluarea vegeta¡iei în primåvarå. Performeazå atât în zone cu poten¡ial ridicat cât ¿i scåzut, dar ¿i în condi¡ii de stres. Î¿i exprimå poten¡ialul genetic productiv atât pe soluri bogate, profunde, cât ¿i pe soluri dificile. Are rezisten¡å geneticå la scuturare (OGUINRA).

SHIELD

RGT BANQUIZZ Semitardiv, tip “00”, excep¡ional poten¡ial de produc¡ie, foarte bun con¡inut în ulei, rezisten¡å bunå la ger ¿i iernare, foarte bunå rezisten¡å la Phoma, rezisten¡å bunå la scuturare ¿i cådere, toleran¡å la virusul TUYV. Se adapteazå foarte bine tuturor zonelor de culturå ale rapi¡ei. Densitate recomandatå: 45-50 semin¡e/mp.

RGT JAKUZZI Semitimpuriu, tip “00”, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, excelentå toleran¡å la principalele boli, con¡inut foarte bun în ulei, rezisten¡å foarte bunå la scuturare ¿i cådere, rezisten¡å bunå la ger. Adaptat tuturor zonelor de cultivare, densitate: 45-50 semin¡e/mp.

RGT GAZZETTA Semitardiv, tip “00”, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, bun MMB, foarte bunå toleran¡å la boli, foarte bunå capacitate de ramificare, con¡inut ridicat în ulei, adaptat tuturor zonelor de cultivare ale rapi¡ei. Densitate: 45-50 semin¡e/mp.

RGT CADRAN Protectorul culturilor dumneavoastrå. Semitimpuriu, tip “00”, poten¡ial proSemitardiv, cu un profil adaptat conductiv de excep¡ie, rezultate uuu di¡iilor din Europa Centralå ¿i de Est. 35

HIBRIZI RAPI}| 2021 uuu stabile, toleran¡å la virusul TuYV, foarte bunå toleran¡å la principalele boli, foarte bunå capacitate de ramificare ¿i rezisten¡å la scuturare, recomandat tuturor zonelor de cultura ale rapi¡ei, densitate: 45-50 semin¡e/mp.

ul de cinci frunze) în zonele uscate, pentru a încuraja dezvoltarea rådåcinilor; în primåvarå nu se recomandå aplicarea regulatorului de cre¿tere în condi¡ii de secetå, dar este importantå aplicarea unui fungicid de calitate într-o dozå mai micå.

BEATRIX CL

Un nou nivel de performan¡å pentru hibrizii Clearfield. Timpuriu, primul hibrid Clearfied din portofoliul Rapool cu rezisten¡å la TuYV, bunå dezvoltare înainte de iernare, paDYNAMIC chet agronomic de excep¡ie: TuYV + Pentru un somn lini¿tit al fermierului. Rlm7 + rezisten¡å la scuturare + toleSemitardiv, primul hibrid Rapool cu ran¡å la imazamox; bunå toleran¡å la serezisten¡å la TuYV (virusul galben al cetå; se poate semåna începând cu miridichii), pachet fitosanitar complet, jlocul epocii optime pânå la finalul acesKASALLA CL rezisten¡å TuYV + Phoma + Verticillium, teia, fiind pretabil ¿i pentru semånatul Pachet agronomic de excep¡ie pentru dezvoltare viguroaså în toamnå ¿i o tardiv. Este adaptat a se cultiva pe toate bunå toleran¡å la iernare; toleran¡å ridi- tipurile de sol; densitate: 45-55 bg/mp; S-E Europei. Maturitate medie, foarte bunå tole- catå la secetå ¿i con¡inut ridicat de ulei; se recomandå aplicarea unui regulator ran¡å la secetå, dezvoltare rapidå ¿i vi- rezisten¡å la scuturare, se poate semå- de cre¿tere în toamnå, aplicarea acesguroaså în toamnå, bunå rezisten¡å la na atât la începutul epocii optime, cât ¿i tuia în primåvarå fiind scazutå, datoritå rezisten¡ei genetice la cådere. iernare; stare fitosanitarå bunå, rezis- la finalul acesteia. Densitate: 40-50 bg/mp, pretabil pe ten¡å la Phoma (Rlm7), alåturi de o rezisten¡å geneticå la scuturare, recoltat toate tipurile de sol ¿i, de asemenea, în mai flexibil; se poate semåna începând sistem minimum tillage, se recomandå cu mijlocul epocii optime pânå la finalul aplicarea unui regulator de cre¿tere în acesteia, pretabil ¿i pentru semånatul toamnå în doza normalå, iar în primåtardiv, norma de semånat recomandatå: varå aplicarea regulatorului se poate AURELIA 40-55 bg/mp, adaptat a se cultiva pe face în dozå normalå sau cu o reductoate tipurile de sol; se recomandå apli- erea a acesteia cu 30%. Un hibrid care î¡i råsplåte¿te Nu se recomandå aplicarea regula- investi¡ia! carea unui fungicid în toamnå, în stadiul de 4-5 frunze ¿i în primåvarå, când torului de cre¿tere în condi¡ii de secetå. Semitimpuriu ca maturitate ¿i înfloplanta are înål¡imea de 40 cm. rire, talie medie, de genera¡ie nouå, cu DALTON Nu se recomandå aplicarea unui un pachet agronomic complet. Tulpini O nouå claså de performan¡å. regulator de cre¿tere în condi¡ii de seputernice, cu toleran¡å foarte bunå la Semitardiv, poten¡ialul excelent de alungire ¿i cådere, pentru areale de culcetå, înså se pot utiliza doze scåzute de fungicide; în perioada înfloritului se produc¡ie, con¡inut mare de ulei ¿i o turå mediu-intensive. Dezvoltare toampoate aplica un tratament cu insecticid rezisten¡å foarte bunå la Phoma (Rlm7), na bunå, restart în vegeta¡ie - mediu, stabilitate remarcabilå la recoltare ¿i foarte bunå toleran¡å la frângere, rezis¿i fungicid. rezisten¡å deosebitå la secetå, poten¡ial ten¡å la scuturare, rezisten¡å la Phoma FRANKLIN foarte mare de produc¡ie pentru tehno- (pânå la Rlm 7), toleran¡å la înghe¡ bunå, logii intensive; dezvoltare rapidå ¿i vi- poten¡ial de produc¡ie 5.900 kg/ha, ulei Expert în zonele calde ¿i aride. Semitimpuriu, foarte robust cu o guroaså încå din toamnå; rezisten¡å bu- 45,2%. Densitate: 40-45 b/mp, semånat bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, rå- nå la scuturare. 20.08 - 25.09. Se recomandå a fi semåSemånat: 20.08-25/30.09, în special nat la începutul epocii de semånat. sårire bunå ¿i dezvoltare viguroaså în toamnå, silicve mari, ideal pentru com- pentru zona de sud a României; densiANNISTON pensarea silicvelor distruse din varii tate 40-45 b.g./mp; pretabil pentru o motive; bunå rezisten¡å la Phoma tehnologie intensivå, efectul regulatoru- Inova¡ie ¿i produc¡ii imbatabile. lui de cre¿tere în toamnå este foarte im(Rlm7) ¿i la scuturare. Timpuriu ca maturitate ¿i înflorire, portant, poate chiar mai important Se poate semåna în toate arealele talie medie-înaltå, tulpinå robustå, flexide culturå ale rapi¡ei, 15.08 - 20.09; 40- decât cel al fungicidului (înså la o pre- bilå, ceea ce îi oferå toleran¡å excelentå 50 b.g. /mp; dozå normalå de fungi- siune mare a bolilor, se recomandå apli- la frângere ¿i cådere, rezisten¡å la cid/regulator de cre¿tere (încå din stadi- carea unui fungicid). TuYV, toleran¡å la scuturare ¿i uuu

Rapool

RWA

Profitul Agricol 24/2021

HIBRIZI RAPI}| 2021 rezistentå la Phoma pânå la rasa 7, toleran¡å foarte bunå la iernare, restart timpuriu în primåvarå, poten¡ial de produc¡ie excelent, sus¡inut de caracteristicile sale agronomice ¿i genetice remarcabile. Dezvoltare bunå toamna, toleran¡å la înghe¡ foarte bunå, restart în vegeta¡ie rapid, dezvoltarea timpurie a tulpinii, toleran¡å la scuturare foarte bunå (rezisten¡å), toleran¡å la Sclerotinia bunå, rezisten¡å la Phoma foarte bunå (pânå la Rlm 7), MMB medie, poten¡ial de produc¡ie > 5,8 t/ha, con¡inut ulei ridicat (peste 45 %), în ultimii ani a aråtat o toleran¡å la înghe¡ foarte bunå ¿i este unul dintre cei mai buni hibrizi noi din acest segment. Pornirea rapidå în vegeta¡ie, cre¿terea tulpinii începe timpuriu. Înflore¿te ¿i ajunge la maturitate timpuriu, recoltarea fårå pierderi. Semånat 15.08 - 25.09, 45-50 b./m2.

Pentru Aurelia, Anniston ¿i Kwark, såmân¡a este tratatå cu fungicid (Scenic Gold). La cerere, Kwark poate fi tratat suplimentar ¿i cu insecticidul Buteo Start. ES Cesario va fi tratat cu biofungicidul Integral Pro.

Syngenta

temperaturi scåzute, coacere uniformå, u¿urin¡å în recoltare, toleran¡å sporitå la scuturarea boabelor din silicve. Bunå adaptabilitate în toate zonele de culturå a rapi¡ei. Densitate recomandatå: 50 semin¡e/mp. Datoritå capacitå¡ii de a ramifica ¿i de a compensa golurile din culturå, se pot ob¡ine rezultate remarcabile ¿i la jumåtate din densitatea optimå, dacå la ie¿irea din iarnå plantele sunt viguroase ¿i uniform distribuite.

KWARK

SY GLORIETTA

SY HARNAS

Robust ¿i puternic. Semitardiv ca maturitate ¿i înflorire, de genera¡ie nouå, talie medie, cu un poten¡ial ridicat de produc¡ie, toleran¡å excelentå la temperaturi scåzute, dezvoltare lentå toamna, foarte bunå toleran¡å la înghe¡, frângere ¿i scuturare, restart în vegeta¡ie lent - recomandat ¿i la altitudini mai mari, MMB 4,5-6g, poten¡ial de produc¡ie 5,8 t/ha, ulei 4548%, densitate semånat 45-50 boabe/m², semånat devreme.

Cu un pas înainte. Semitardiv, cu o capacitate foarte bunå de ramificare ¿i un sistem radicular bine dezvoltat. Toleran¡å excep¡ionalå la Phoma, Sclerotinia ¿i Verticilium. Rezisten¡å la TUYV (virusul galben al ridichii), con¡inut bun de ulei, cre¿tere vegetativå medie în toamnå, cu risc scåzut de emitere a tijei florale ¿i toleran¡å bunå la temperaturi scåzute. Coacere uniformå, u¿urin¡å în recoltare. Cea mai bunå adaptabilitate în toate zonele de culturå. Densitate: 50 semin¡e/mp. Datoritå capacitå¡ii de a utiliza eficient îngrå¿åmintele, asigurå produc¡ii-record în toate tipurile de tehnologie. Performan¡å excep¡ionalå indiferent de condi¡iile pedoclimatice ¿i de tehnologie. Toleran¡å excep¡ionalå la Sclerotinia. Utilizarea eficientå a îngrå¿åmintelor cu N.

Performant în fiecare sezon. Semitimpuriu, dezvoltare rapidå ¿i viguroaså în toamnå, înflorire timpurie, vigoare timpurie bunå ¿i dezvoltare foarte bunå în toamnå, robust, cu talie medie, produce o maså mare de silicve, toleran¡å foarte bunå la boli, reac¡ioneazå foarte bine la aplicarea regulatorilor de cre¿tere în primåvarå (Toprex) ¿i fungicid la înflorit (Amistar Gold). Foarte potrivit pentru tehnologii intensive.

ES CESARIO Timpuriu ca maturitate ¿i înflorire, talie înaltå, în exclusivitate la RWA, dezvoltare bunå toamna, restart în vegeta¡ie bun, înflorire timpurie, foarte bunå toleran¡å la scuturare (rezisten¡å), rezisten¡å la Phoma foarte bunå (pânå la Rlm 7), toleran¡å bunå la înghe¡, MMB 4,46,5 g, poten¡ial de produc¡ie 5,7 t/ha, ulei 47%, dedicat atât mediilor de culturå intensive, cât ¿i celor mai pu¡in intensive, plasticitate bunå în toate arealele de culturå, rezultate excep¡ionale de produc¡ie, an de an. Perioadå optimå de semånat 15.08 - 25.09, poate fi semånat târziu. Densitate: 45 b/mp. 38

SY IOWA Asigurå succesul. Semitimpuriu, produc¡ii ridicate ¿i stabile, toleran¡å bunå la Phoma, toleran¡å foarte bunå la scuturare. Produc¡ii record în anii buni ¿i stabile în anii cu stres hidric, con¡inut bun de ulei, un start bun în toamnå ¿i toleran¡å bunå la

NK TECHNIC Atinge randamentul maxim. Semitimpuriu, talie medie, cea mai bunå toleran¡å la temperaturi scåzute, produc¡ii foarte bune ¿i constante, bunå toleran¡å la secetå, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat ¿i constant, reac¡ie favorabilå la fertilizare, toleran¡å foarte bunå la temperaturi scåzute ¿i la secetå, prezentând o capacitate de ramificare foarte bunå, foarte bunå toleran¡å la frângere, toleran¡å la Phoma ¿i foarte bunå la Sclerotinia ¿i Verticilium. Con¡inut de ulei ridicat - 48 - 50%, coacere uniformå, densitate 50-60 semin¡e/mp, gradul de ramificare este mult influen¡at de densitatea culturii. Profitul Agricol 24/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR

ACVBR-Sim î[i r\scump\r\ vi]eii Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim), a pornit un program complex de valorificare a vi¡eilor ce provin din taurii testa¡i la Semtest Craiova.

oltan Haller, membru fondator al acestei asocia¡ii, a renun¡at la vacile de lapte ¿i în locul lor a adus vi¡eii prelua¡i de la fermieri. Separå tåura¿ii de vi¡ele ¿i verificå randamentul lor de cre¿tere. “Prelevåm probe de ¡esut auricular, le trimitem la un laborator din Germania pentru a confirma sau nu dacå originea animalelor este corect consemnatå de crescåtori. Aici vin numai taurii care vor fi folosi¡i la montå naturalå. Tåura¿ii pregåti¡i pentru material seminal råmân înså în grajdurile fermierilor, le luåm ¡esut din ureche ¿i le punem crotaliile verzi ale asocia¡iei, le facem testarea genomicå ¿i, în func¡ie de valorile lor, ajung la Semtest Craiova sau nu”, explicå inginerul Adrian Rotariu de la ACVBR-Sim. Asocia¡ia are 8 tauri testa¡i la Craiova ¿i a distribuit deja prin ferme. Acum råscumpårå urma¿ii acestor tauri cu 5 euro pe kilogramul în viu, plus TVA (aproximativ 25 de lei pe kilogram). Vi¡elul poate fi cumpårat când are o lunå - maxim 3 luni. “Le dåm aceea¿i ra¡ie ¿i mergem cu to¡i în aceea¿i linie. Verificåm sporul mediu zilnic pentru fiecare. Am ajuns la o medie de 1,5 kilograme spor mediu zilnic”, spune Adrian Rotariu. Ra¡ia este 40

formatå din fân, siloz de lucernå, fân de lucernå, siloz de porumb, concentrate ¿i minerale.Taurii vor merge la abator când vor ajunge la 700-800 de kilograme. Vi¡elele se testeazå genomic în Germania ¿i în Italia, apoi vor fi folosite la transferul de embrioni. Junincile receptoare vor fi separate în alt grajd. Speciali¿tii au stabilit mamele de vi¡ele din asocia¡ie. Urma¿ele taurilor Davos ¿i Hero au ajuns deja juninci gestante. Ferma lui Zoltan Haller a preluat câteva grajduri de la fostul IAS Hårman. Vechile clådiri au fost modificate, unii pere¡i au fost îndepårta¡i, pentru mai multå luminå ¿i mai mult aer. Taurii au a¿ternut permanent de paie. Fânul de anul trecut este påstrat în condi¡ii excelente, încât ai impresia cå este cosit acum. Vi¡elele pregåtite pentru a deveni mame receptoare pentru embrioni trebuie så fie sånåtoase. Taurii sunt urma¿ii lui Darius, Hero, Hary, Haiduc... Unii au capul ro¿u pronun¡at, urmele infuziei de Red Holstein pe rasa Bål¡atå Româneascå. Mul¡i crescåtori vor tauri pentru zona de munte pe timpul verii. Acolo ajung foarte greu medicii veterinari pentru inseminare. Taurul pentru montå naturalå este testat genomic, Oficiul Jude¡ean de Zootehnie îi då apoi fermierului aprobarea pentru folosirea taurului la montå naturalå. Un inginer se ocupå de preluarea vi¡eilor, de cântåriri, de schema de furajare ¿i e ajutat de doi îngrijitori. Medicul veterinar vine când este nevoie. Vi¡eii primesc furaje concentrate pânå la 6 luni, produse dupå re¡etå proprie, din cereale proprii. To¡i vi¡eii vin

acolo gata în¡årca¡i. În perioada de acomodare, poate så aparå diareea la vi¡ei ¿i îngrijitorii folosesc ceaiuri. “Fiecare vi¡el are 3 crotalii, din care unul verde care råmâne dupå ce se ia proba ADN. Este marca noastrå, cu numår unic de probå ADN. Când vor fåta junincile, se fac probe numai de la vi¡ei fiindcå mama are deja proba ADN. Apoi se comparå datele. Probele ADN se fac pe cheltuiala asocia¡iei”, precizeazå inginerul. Un singur om furajeazå vi¡eii cu utilaje Weidemann. Sisteme similare se vor construi ¿i în alte ferme, din alte regiuni. ACVBRSim face controlul pentru toate vacile aflate în Registrul Genealogic. “Multina¡ionalele speculeazå pre¡ul laptelui la poarta fermei, samsarii speculeazå pre¡ul animalelor vii cu 2-3 lei pe kilogram. Aici am venit noi ca organiza¡ie pe pia¡a de desfacere. Am creat brandul, am constituit cooperative, unitå¡i de procesare ¿i începem så multiplicåm pe acest model. Prima noastrå unitate de procesare va fi la Târgu Secuiesc ¿i primul litru de lapte va ie¿i în luna noiembrie. Vom procesa 45.000 de litri pe zi. Înfiin¡åm în paralel unitå¡i de colectare a laptelui, implicând ¿i alte asocia¡ii. Avem o fermå în care aducem vi¡ei pânå la un an ¿i intrå în procesul de evaluare ¿i de cântårire, informa¡iile fiind necesare pentru programul de ameliorare în ce prive¿te sporul mediu zilnic. Dupå un an, facem relocarea animalelor: tåura¿ii intrå la îngrå¿are pânå la 800 de kilograme, iar vi¡elele intrå în programul de transfer de embrioni. Vor deveni mame-surogat (mame receptoare). Am pornit acest proiect cu FaculProfitul Agricol 24/2021

tatea de Medicinå Veterinarå din Bucure¿ti ¿i cu IBNA Bucure¿ti. Cei mai buni speciali¿ti vor duce la îndeplinire un proiect care va însemna o cre¿tere anualå a efectivelor cu 15% a animalelor de raså purå din sec¡iunea principalå. Aceste vaci vor ajunge în ferme nou înfiin¡ate. Contribuim astfel la înfiin¡area de noi ferme. Avem nevoie de 35 de vaci donatoare ¿i scoatem 600 de vi¡ei pe an. Adicå 300-400 de vi¡ele cu performan¡e deosebite. Vom atrage fonduri europene fiindcå proiectul se va întinde pe 10-15 ani, în diferite zone ale ¡årii. Nu visez, sunt foarte realist. Vacile donatoare de embrioni au ajuns la 8.900-9.000 de litri de lapte la o lacta¡ie. O vacå produce o vi¡ea în 3 ani. Prin transferul de embrioni, vom ob¡ine 5-6 vi¡ele pe an de la o singurå vacå. Avem echipå: profesorul Predoi, decanul facultå¡ii, Marian Ochea, Diaconescu, Horia Grosu, pentru calculul valorii de ameliorare. Laboratorul va fi în ferma noastrå peste câteva luni. Dacå vrem fonduri europene, pierdem doi ani,

chiar trei. ªi atunci, facem totul pe banii no¿tri”, spune Zoltan Haller. Toate vacile donatoare provin din ferme indemne de maladiile IBN ¿i BVD. “Luåm sânge de la toate vacile, se evalueazå animalele. Firma Merck Sharp & Dohme (MSD), care produce vaccinurile Intervet, numårul unu mondial în domeniul vaccinurilor, a semnat un protocol cu noi în acest sens. Investi¡ia în laborator se ridicå la 150.000 de euro pentru început.”

10 fabrici ACVBR pentru procesare de carne ¿i lapte Asocia¡ia va construi 10 unitå¡i de procesare în 10 ani, amplasate în diferite zone din ¡arå. Un alt proiect are în vedere 20 de ferme pentru îngrå¿are, cu 800-1000 de tauri fiecare, cu vârste diferite. Astfel, în fiecare lunå se vor extrage 50-100 de capete pentru sacrificare. “Sub brandul «Bål¡atå Româneascå - produse române¿ti», vom vinde produse din lapte ¿i carne. Vom vinde lapte proaspåt, nu lapte reconstituit din prafuri. Vom vinde numai produse premium din carne. Bål¡ata Româneascå nu e cunoscutå pe pia¡a noastrå. Noi vom clådi o afacere pe termen lung”, spune Zoltan Haller, mintea ¿i sufletul din spatele Asocia¡iei. Brandul existå, fabrica este în construc¡ie ¿i la 1 noiembrie va începe så producå lapte, unt, smântânå ¿i fri¿cå din lapte. Pe pia¡a româneascå, nu existå niciun dram de fri¿cå naturalå. “Vom educa gustul cumpåråtorului Profitul Agricol 24/2021

pe bazå de produse concrete. Consumator va fi ¿i fermierul care produce laptele sau taurii. Avem certitudinea cå proiectul nostru este de succes. Pentru produsele din carne, am semnat un contract cu Abatorul Avastar de la Pa¿cani al lui Vasile Ple¿ca. Am fåcut deja primele produse, le-am gustat. Noi le livråm animalele ¿i vin produsele în magazine sub brandul nostru. Plåtim abatorizarea. Surplusul de carne råmâne la abator. La sfâr¿itul anului 2021, vom ie¿i pe pia¡å ¿i cu produsele din carne”, ¿i-a propus Zoltan Haller.

pagin\ de Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE Moda tractoarelor autonome prinde [i Insula Mare a Br\ilei Recent, Vantage a prezentat primul tractor autonom complet func¡ional - Robotti, conceput de cåtre firma danezå Agrointelli. Acesta a fost testat în câmp, în Insula Mare a Bråilei, la Agricost Al Dahra.

ractorul Robotti este pe deplin func¡ional, nu doar un concept, fiind comercializat deja pe pia¡a din Europa ¿i Statele Unite. Este complet autonom, mobil, dinamic, adaptabil ¿i poate efectua mai multe tipuri de lucråri agricole: prelucrarea terenului, semånat påioase, porumb sau floarea-soarelui, fertilizare, såpat rigole etc. Tractorul este controlat de un computer ¿i nu depinde de un operator uman, navigheazå singur, urmeazå o rutå optimizatå în câmp ¿i poate func¡iona zi ¿i noapte. Totu¿i, este necesarå alimentarea periodicå de cåtre un operator uman cu carburant, semin¡e, fertilizan¡i. Robotti este echipat cu motoare diesel Kubota, tiran¡i posteriori ¿i o prizå de putere ac¡ionatå hidraulic,

folose¿te utilaje standard ¿i poate efectua sarcini diferite pe tot parcursul anului. Este disponibil în douå variante de echipare, cu unul sau cu douå motoare diesel Kubota de 75 CP fiecare, ambele modele având trac¡iune integralå ¿i un consum de 3 - 6 litri pe orå, în func¡ie de lucrare ¿i de condi¡iile terenului, ¿i o vitezå de lucru de pânå la 8 km/h. Robotti 75S are un singur motor ¿i e optim de folosit la lucråri de teren mai u¿oare (semånat, fertilizare etc.), fårå a fi necesarå o prizå de putere sau hidraulicå externå. Robotti 150D poate efectua lucråri mai grele (prelucrarea terenului) ¿i este echipat cu douå motoare diesel, unul pentru propulsie, iar celålalt, pentru priza de putere ¿i sistemul hidraulic extern. Tractorul dispune de un sistem de ghidare RTK-GPS ¿i transportå utilajul ata¿at în centru. Aceasta înseamnå cå este perfect echilibrat ¿i toatå greutatea se distribuie uniform pe toate cele 4 ro¡i motrice, nefiind necesare greutå¡i de compensare. O altå particularitate este modul de întoarcere la capetele parcelei. Aceasta poate så fie fåcutå ca la orice tractor clasic, prin omisiune de rând (în suvei-

cå), sau în modul “zero-turn”, care este practic o întoarcere pe loc ¿i necesitå un spa¡iu de manevrå de numai 6 m. Robotti are scanare laser a câmpului vizual, douå camere video, una în fa¡å ¿i alta în spate, bare de protec¡ie activate la impact pentru oprirea de urgen¡å, lumini pentru lucru de noapte, butoane de oprire de urgen¡å, zone de lucru delimitate virtual prin GPS, op¡iunea de control prin joystick, de la distan¡å. Datoritå tuturor echipårilor de care dispune acest tractor autonom, fermierul poate låsa în siguran¡å munca de teren pe seama Robotti, putând totodatå monitoriza lucrul în timp real cu ajutorul camerelor de supraveghere aflate în dotare. Robotti transmite în fermå modul în care progreseazå cu lucrårile ¿i anun¡å când a finalizat opera¡iunea programatå. În plus, având o greutate de aproximativ 3.000 kg, reduce riscul de compactare a solului ¿i de deteriorare a culturilor, ceea ce permite ob¡inerea de randamente mai mari ale culturilor.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 24/2021

MA{INI & UTILAJE

Sem\n\tori de top testate la M\rcule[ti

La Ziua Grâului în Bårågan, organizatå în ferma fra¡ilor Telehuz, în Ialomi¡a, au fost testate mai multe semånåtori: Horsch Focus TD, Pronto DC, Mzuri Pro Til 3T Select, Pöttinger Terrasem R4 Fertilizer, Sky Easydrill PRO ¿i Väderstad Rapid. Noi ne-am oprit asupra câtorva dintre ele. Acestea pot semåna direct atât în teren nepregåtit (no tillage), cât ¿i în sol pu¡in pregåtit (minimum tillage). Culturile de grâu semånate în octombrie 2020 aråtau foarte bine, dar Costin Telehuz a ¡inut så precizeze cå rezultatele finale vor fi consemnate dupå recoltare. Pöttinger Terrasem R4 Fertilizer

Mzuri Pro Til 3T Select

Semånåtoarea Terrasem R4 Fertilizer, expuså de NHR Agropartners, are urmåtoarele zone de lucru: de pregåtire a terenului, de compactare, de semånare, de control al adâncimii, acoperire ¿i tasare a boabelor ¿i de fertilizare. Este echipatå cu bråzdare cu dublu disc, de 380 mm, decalate cu 25 mm, pentru u¿urarea påtrunderii în sol ¿i reducerea uzurilor. Distan¡a între rânduri este de 12,5 cm, (op¡ional 16,7 cm), iar modelele din gama Fertilizer au lå¡imi de lucru de 3 - 9 m ¿i pot semåna 24-72 de rânduri. Capacitatea buncårelor de semin¡e este de la 3.000 la 4.000 l.

Este o semånåtoare directå, cu lå¡ime de lucru de 3 m, un buncår de 3.400 l, dublu compartimentat, cu propor¡ie de såmân¡å/îngrå¿åminte de 40/60%. Este echipatå cu un rând de grape, douå rânduri de scarificatoare cu canale de fertilizare ¿i bråzdare de semin¡e cu protec¡ie hidraulicå. Permite prelucrarea solului la distan¡å variabilå între rânduri ¿i are normå reglabilå de însåmân¡are ¿i fertilizare, datoritå calculatorului Artemis RDS, care controleazå ¿i viteza de semånat.

Sky Easydrill PRO

Väderstad Rapid

Sky Easydrill are o lå¡ime de lucru de 6 m ¿i vine în configura¡ia standard cu echiparea Fertisem (semin¡e + fertilizator). Poate fi folositå pentru semånat, fertilizare, covoare verzi. Sec¡ia de semånat nu necesitå între¡inere, este compuså din disc ¿i bråzdar prevåzut cu vidia, are o duratå îndelungatå de via¡å ¿i oferå o plasare preciså a semin¡elor. Buncårul multiplu cu pânå la patru produse diferite ¿i douå circuite separate oferå douå adâncimi de semånat diferite.

Rapid face parte dintr-o gamå de semånåtori universale ce pot efectua pregåtirea patului germinativ, nivelarea, semånarea ¿i reconsolidarea într-o singurå trecere ¿i oferå constant o råsårire uniformå. Aceastå semånåtoare face parte dintr-o gamå de 7 modele, cu lå¡imi de lucru 4-8 m ¿i o putere necesarå de la 130 la 260 CP. Dispune de 32-64 bråzdare de semin¡e.

Profitul Agricol 24/2021

MA{INI & UTILAJE

Pöttinger a mai deschis o fabric\ Încet-încet, efectele pandemiei încep så treacå, cel pu¡in în domeniul industriei de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Deja producåtorii revin la planurile de investi¡ii, deschid noi unitå¡i de produc¡ie, se bucurå de cerere mai mare etc. Austriecii de la Pöttinger au inaugurat recent cea de-a patra fabricå, în localitatea St. Georgen, Austria.

ând maistrul ceasornicar ¿i låcåtu¿ Franz Pöttinger a fondat firma în 1871, nu ¿i-ar fi imaginat cå exact 150 de ani mai târziu va fi deschiså cea de-a patra fabricå a companiei. Reprezentan¡ii companiei spun cå este practic o exindere, dar una de mari propor¡ii, a vechii fabrici din Grieskirchen, aflatå în imediata apropiere a localitå¡ii St. Georgen. Este vorba de un spa¡iu de produc¡ie de peste 6.300 mp, amplasat pe un teren de 17 ha. Numårul ridicat de comenzi pentru utilaje ¿i numårul limitat de unitå¡i produse în vechea fabricå au dus la avansarea rapidå a construc¡iei noii Profitul Agricol 24/2021

fabrici, care a fost finalizatå în doar un an, cu o investi¡ie de 25 milioane de euro. Iar aceasta este doar prima fazå, deoarece, în faza a doua, care prevede investi¡ii de 45 milioane de euro, suprafa¡a de produc¡ie se va dubla. Noua unitate completeazå acum cvartetul, împreunå cu fabrica principalå din Grieskirchen, de utilaje pentru paji¿ti, cu fabrica de semånåtori din Bernburg (Germania) ¿i cea de utilaje agricole pentru prelucrarea solului din Vodnany (Cehia). În noua fabricå, aproximativ 60 de angaja¡i vor produce prese de balo¡i rotunzi Impress ¿i greble rotative de mare capacitate din gama TOP. Linia de asamblare are create locuri de muncå ergonomice, proiectate la cele mai înalte standarde. În faza a doua, dupå ce va fi finalizatå clådirea suplimentarå, vor fi create alte 40-60 de locuri de muncå.

grare suplimentarå în mediul natural. La construc¡ie au fost utilizate numeroase elemente din lemn, iar fabrica are ¿i un acoperi¿ verde, tip gazon. În plus, în interior s-a introdus încålzirea prin pardosealå, pentru a utiliza în mod optim cåldura rezidualå din procesele de produc¡ie. La acestea se adaugå måsurile de economisire a energiei: iluminat LED, izola¡ie termicå de înaltå calitate ¿i recuperarea cåldurii.

NHR Agropartners, importator Pöttinger Utilajelele agricole Pöttinger sunt comercializate în România de cåtre NHR Agropartners, importator de utilaje agricole de înaltå calitate. În prezent, NHR Agropartners de¡ine o re¡ea de 13 filiale care oferå o gamå complexå de produse ¿i servicii: vânzare utilaje agricole ¿i piese de schimb, ateliere de repara¡ii ¿i echipe mobile de interven¡ii, având mai mult de 230 de angaja¡i. Compania are în portofoliu mårci de utiO fabricå literalmente verde Iar orientarea pro-ecologie a Pöt- laje agricole de top distribuite exclusiv, tinger nu se opre¿te aici. De fapt începe cum ar fi Deutz-Fahr, JCB, Hardi, Bogchiar înainte de a intra în noua unitate. balle, Sfoggia, Einboeck etc. A fost amenajatå o adevåratå paji¿te de 6.000 mp în fa¡a fabricii, pe care au fost amplasa¡i mai mul¡i stupi, pentru o inteArpad DOBRE 45

MA{INI & UTILAJE

Iriga]ii eficiente cu echipamente Irtec de la Dicor Land Condi¡iile meteo din ultimii ani au îndemnat fermierii så facå investi¡ii în instala¡ii de irigat din ce în ce mai performante. În acest context, ace¿tia au cåutat echipamente eficiente ¿i care så necesite un numår redus de operatori, comparativ cu solu¡iile de irigat clasice. ªi chiar dacå plouå acum, poate prea abundent, poate fi cel mai bun moment de a achizi¡iona echipamente de irigat, mai ales cå recoltele ¿i pre¡urile la cereale se anun¡å bune, deci asigurå fonduri pentru investi¡ii, iar astfel de ploi s-ar putea så se lase a¿teptate în anii care vin.

ompania Dicor Land, unic importator ¿i distribuitor al echipamentelor de irigat marca Irtec în România, propune fermierilor trei categorii de instala¡ii de irigat: pivot, liniarå ¿i Hipodrom. Acestea sunt structuri metalice zincate, realizate din o¡el de cea mai bunå calitate, S275. Segmentele pot avea lungimi ce variazå între 48 m ¿i 66 m, iar diametrele pot fi de 133 mm, 168 mm sau 203 mm. Ro¡ile carturilor centrale ¿i intermediare pot fi de 14,9 x 24 sau 16,9 x 24 ¿i sunt

ac¡ionate de motoare ¿i reductoare UMC, cele mai performante din segment. Aspersoarele Komet asigurå o dipersare uniformå a apei ¿i o calitate ridicatå a irigårii, fiind dotate ¿i cu regulatoare de presiune. Diferen¡ele dintre cele trei tipuri de sisteme sunt determinate preponderent de maniera de lucru a acestora. Astfel, cele cu pivot sunt cele mai des utilizate instala¡ii, prin prisma conectårii la un singur hidrant ¿i a suprafe¡elor mari pe care le pot iriga, dar ¿i datoritå faptului cå necesitå un numår redus de operatori. Se ob¡ine astfel o instala¡ie de irigare extrem de eficientå ¿i economicå. Este singura instala¡ie de tip liniar care poate func¡iona fårå prezen¡a unui generator, prin conectarea directå la re¡eaua electricå. Echipamentele de tip liniar realizeazå mi¿cåri “înainte ¿i înapoi”, ce permit irigarea optimå a parcelelor dreptunghiulare, complet, fårå så råmânå col¡uri ¿i suprafete neirigate. Un sistem de ghidare prin ¿an¡ sau cablu de o¡el asigurå o func¡ionare extrem de preciså a acestora. Versiunile conectate la hidrant au în dotarea standard carturi centrale cu o capacitate ridicatå de tractare, în timp ce versiunile cu alimentare directå din canal sunt prevåzute cu pompå ¿i generator încorpo-

rate, precum ¿i un sistem plutitor de absorb¡ie performant, cu func¡ie de autocurå¡are. Echipamentele de irigat tip liniar pot fi configurate atât în varianta clasicå, cu alimentare în lateralul solei, cât ¿i sub formå de aripå dublå, care presupune situarea cartului principal în centrul instala¡iei. Sistemul de irigat Hipodrom define¿te îmbinarea perfectå dintre echipamentele de irigat de tip pivot ¿i liniare, fiind capabil så irige atât în mi¿care liniarå, cât ¿i în pivotare, cu ajutorul unui kit de duze duble, controlat automat de panoul de control al instala¡iei. Pivotarea externå sau internå oferå posibilitatea unor configura¡ii variate, pentru o acoperire maximå pe sole cu forme complexe. Cartul principal are cea mai mare capacitate de tractare din acest segment ¿i un sistem patentat Irtec de ghidare a furtunului pe sub cart, fiind capabil så func¡ioneze cu un furtun lung de pânå la 270 m. În aceste conditii, Hipodrom are o autonomie de pânå la 540 m în deplasare liniarå fårå så necesite schimbarea hidrantului, iar panoul de control permite, printr-un display de 7 inch (peste 18 cm diametru), automatizarea mi¿cårilor efectuate de instala¡ie.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 24/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Glifosatul [i cuprul Dacå amestecul de la Bordeaux pare inofensiv pentru mul¡i, de ce soarta sa este dezbåtutå în cabinetele europene?

eama bordelezå este pesticidul aproape esen¡ial în agricultura ecologicå: ar trebui så ne ferim de amestecul de Bordeaux ¿i de cuprul pe care îl con¡ine? Citând temerile legate de acumularea de cupru în sol, Uniunea Europeanå a redus dozele autorizate. Spre regretul unor producåtori ecologici, în special de vin, care spun cå nu se pot lipsi de el.

¥n 2020, un pesticid era în dezbatere la Bruxelles. Exper¡ii din toate ¡årile membre ale Uniunii Europene au pledat, unii pentru interzicerea acestuia, al¡ii pentru statu quo. Au ajuns så voteze autoriza¡ia pentru încå ¿apte ani, dar au impus restric¡ii mai severe asupra utilizårii sale. Dar, de data aceasta, nu era în joc soarta unui nou echivalent de glifosat: am votat “amestecul de Bordeaux” - un amestec de sulfat de cupru ¿i var, folosit împotriva anumitor ciuperci - ¿i toate celelalte produse pe bazå de cupru. Zeama bordelezå este autorizatå în agricultura ecologicå, în special în produc¡ia de vin, mere, pere sau cartofi. Acest produs este posibil så-l ave¡i în magazie, pentru a vå trata legumele. Dar dacå amestecul de la Bordeaux pare inofensiv pentru mul¡i, de ce soarta sa este dezbåtutå în cabinetele europene? “Rolul meu este de a proteja sånåtatea publicå, a¿a cå sunt îngrijorat de poten¡iala acumulare de cupru - un metal greu care nu se degradeazå - în sol”, a recunoscut comisarul european responsabil cu sånåtatea. Asta înseamnå cå ¿i tu ar trebui så-¡i faci griji? 48

Pentru o lungå perioadå de timp, utilizarea amestecului de Bordeaux a fost de la sine acceptatå, cum cineva nu ar fi suspect de remediul bunicii. De la sfâr¿itul secolului al XIX-lea, acest amestec de sulfat de cupru ¿i var a fost folosit pentru a contracara atacurile de mucegai, în principal. Bolile fungice pot provoca pierderi semnificative la toate culturile. Amestecul de la Bordeaux nu a fost inventat în laboratorul unei firme agrochimice mari, ci de cåtre viticultorii din Médoc (nu departe de Bordeaux, de unde ¿i numele såu). De atunci, re¡eta de bazå nu s-a schimbat: sulfatul de cupru ac¡ioneazå împotriva ciupercilor ¿i varul împiedicå “arderea plantei”. Absen¡a oricårei molecule sintetice (deci nu existå în naturå) în formulare, care face posibilå utilizarea acesteia fårå a pierde certificarea organicå. Dar, dupå mai bine de un secol de utilizare uneori masivå, amestecul de la Bordeaux ¿i-a pus amprenta asupra mediului. Odatå ce cuprul påtrunde în påmânt, acesta råmâne acolo ¿i se acumuleazå. Acesta este principalul såu defect. În Fran¡a continentalå, anumite teritorii sunt extrem de contaminate, cu pânå la 508 mg/kg de cupru gåsit, dupå cum aratå o hartå a unui grup de oameni de ¿tiin¡å care lucreazå pe soluri, GisSol. Cele mai ridicate niveluri se gåsesc în zonele în care existå multe vii ¿i livezi, ceea ce ne aratå cå aceste cantitå¡i rezultå din tratamentele fungicide recurente. Plantele cultivate pe aceste soluri preiau cupru prin rådåcini, ca ¿i

al¡i nutrien¡i din sol, astfel cå se asimileazå mai pu¡ini nutrien¡i, iar planta va suferi. Existå o îngålbenire a frunzelor ¿i o pierdere de vigoare, ceea ce duce evident la o recoltå mai slabå. Deoarece cuprul råmâne, în principal, în straturile superioare ale solului, acesta nu afecteazå numai plantele vechi, adânc înrådåcinate, ¿i pe cele tinere, ci problema se accentueazå atunci când solul este acid, iar cuprul duce la cre¿terea aciditå¡ii. La aceasta se adaugå efectul dåunåtor al cuprului asupra vie¡ii solului. Dåunåtor pentru bacterii ¿i ciuperci - la urma urmei, de aceea este folosit pe plante - este toxic ¿i pentru râme. Impactul såu asupra râmelor face obiectul dezbaterii. Råmâne “rezonabil så credem” cå poluarea cu cupru are “efecte cronice pe termen lung asupra dinamicii popula¡iilor de râme ¿i a altor componente ale faunei solului”, în timp ce acest lucru este crucial pentru sånåtatea plantelor ¿i stabilitatea solului. Dar dacå efectele nocive ale amestecului de Bordeaux sunt din ce în ce mai studiate ¿i documentate, exemplele locurilor în care ar fi cauzat probleme majore sunt rare. Au trecut sute de ani de când existå vi¡å-de-vie, zonele råmân acelea¿i ¿i încå se face vin. Trebuie så ne oprim cu teoria prin care ni se spune cå solul a devenit steril, nu suntem încå acolo. În Europa, cinci state interzic pesticidele pe bazå de cupru (Danemarca, Finlanda, Grecia, ºårile de Jos ¿i Suedia) din cauza efectelor asupra solului. ¥n cele din urmå, a fost deciså o scådere Profitul Agricol 24/2021

OPINIE

a cantitå¡ii maxime autorizate pe an: va scådea de la 6 la 4 kg pe hectar, ¿i aceastå restric¡ie se gåse¿te ¿i în agricultura ecologicå. Tranzi¡ia nu va fi u¿oarå pentru mul¡i fermieri ecologici, care nu au dreptul la alternativa produselor sintetice. Dacå vrem så producem în continuare vin organic în condi¡ii acceptabile, cuprul este singura solu¡ie care existå. Schimbarea reglementårilor îi va descuraja pe cei care ar dori så se transforme în producåtori organici, punând fermierii în dificultate. Aceasta nu înseamnå cå fermierii sunt reticen¡i în reducerea dozelor de cupru pe care le folosesc. Ele au scåzut drastic de la începuturile amestecului bordelez, în trecut se foloseau 50 kg/ha, aståzi s-a ajuns la 4 kg/ha. Cuprul este principalul fungicid permis în agricultura ecologicå. Utilizat sub forma unui amestec de pulbere care trebuie diluat, numit “amestec Bordeaux”, cuprul este eficient în tratarea mucegaiului de vi¡å-de-vie, cartof etc., o ciupercå ce provoacå pete negre ¿i putrezire. Când condi¡iile climatice sunt favorabile dezvoltårii acestor douå boli (vreme caldå sau umedå), fermierii sunt obliga¡i så aplice zece pânå la cincisprezece tratamente pe an. Enumeråm daunele pu¡in cunoscute ale amestecului de Bordeaux: - distrugerea ciupercilor subterane, germenilor ¿i râmelor fårå de care solul nu are via¡å. Fårå ele, nu existå humus care så re¡inå apa ¿i substan¡ele nutriProfitul Agricol 24/2021

tive la suprafa¡å. Prin urmare, cuprul såråce¿te solurile ¿i favorizeazå contaminarea apelor subterane de cåtre al¡i poluan¡i. - cuprul ucide viermii, pe¿tii ¿i otråve¿te oamenii - când particulele de cupru se scurg în ape, acestea sunt toxice pentru pe¿ti ¿i alte organisme acvatice. - sulfatul de cupru, utilizat în amestecul de Bordeaux (cea mai toxicå formå de cupru pentru oameni), provoacå irita¡ii severe ale pielii ¿i ochilor, fiind în acela¿i timp toxic în caz de înghi¡ire. - din punctul de vedere al Agen¡iei Europene pentru Produsele Chimice (ECHA), poate afecta fertilitatea, poate provoca leziuni la nivelul fåtului sau al organelor interne dupå expunere îndelungatå sau repetatå, prin apa de la robinet. - studiile recente lipsesc, dar lucrårile din 1969 efectuate de cercetåtorii de la Facultatea de Medicinå din Lisabona descriu “sindromul pulmonar al pulverizatorului de vi¡å-de-vie”, adicå o modificare a ¡esutului pulmonar care poate duce la insuficien¡å respiratorie sau leziuni hepatice, cum ar fi ciroza. Un document din 1977 al Organiza¡iei Mondiale a Sånåtå¡ii (OMS) analizeazå acest studiu care “a dezvåluit inciden¡a ridicatå a cancerelor celulelor alveolare la viticultorii responsabili de pulverizarea amestecului Bordeaux”. Pe scurt, glifosatul (pentru care nu s-a stabilit niciodatå cå utilizarea corectå a acestuia prezintå un risc) este “pistol cu

apå” în compara¡ie cu zeama bordelezå. Dar, în timp ce glifosatul este condamnat în mod regulat ¿i este supus interdic¡iei iminente, în ciuda absen¡ei alternativelor, dezbaterile privind extinderea înregistrårii cuprului pentru tratarea culturilor sunt mult mai calme ¿i consensuale. Institutul Na¡ional de Cercetåri Agronomice din Fran¡a, într-un raport publicat în ianuarie 2018, aratå cå, pe termen scurt, înlocuirea cuprului în viticulturå nu este posibilå. ¥n 1991, Uniunea Europeanå inten¡iona så interzicå cuprul pânå în... 2002. “Suficient pentru a oferi profesioni¿tilor timp så se organizeze ¿i så punå în aplicare alte metode”. Dar, între timp, lobbyul a reu¿it så autorizeze folosirea cuprului atât în agricultura conven¡ionalå, cât ¿i în agricultura organicå. Obiectivul lobby-ului organic? Face¡i consumatorii så cumpere produse mai scumpe fårå nicio justificare. Lobby-ul organic este un “negustor de fricå”, în timp ce “mâncarea noastrå nu a fost niciodatå atât de sigurå ¿i urmåritå”, având “disponibilitatea ¿i diversitatea alimentelor”. Consumatorii devin convin¿i cå “ceea ce este natural, mic ¿i local ar fi neapårat mai bun”, în timp ce, “contrar ideilor råspândite cu generozitate, în scurtcircuit, frauda este mult mai u¿oarå”. În realitate, ei sunt cei ce picå în aceastå farså deoarece cumpårå produse din ce în ce mai scumpe, doar din anxietate. 49

MICA PUBLICITATE Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni str. Mårului nr. 402, Måråcineni, jud. Arge¿

DN AGRAR VINDE

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea a douå posturi vacant de

Contact: 0785.242.845

MUNCITOR CALIFICAT I HIPERFORAJ Cerin¡e:  Studii generale;  Abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå. Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti - Måråcineni dupå urmåtorul calendar: - 28.06.2021 - proba scriså; - 30.06.2021 - ora 10:00 - proba interviu.

Detalii privind tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la secretariatul lCDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, tel: 0248.278.066

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

Profitul Agricol 24/2021

Pagina de istorie Inegalabilele chei ale Nerei din Valea Alm\jului acad. P\un Ion OTIMAN

Turi¿tii ajun¿i în Valea Almåjului din Banatul Montan, jude¡ul Cara¿-Severin, sunt repede fermeca¡i de reclama fåcutå Cascadei Bigår, trecând u¿or peste splendidele izvoare ale Nerei, care-¿i au izvorul în firicelul de apå de sub Piatra Goznei, de pe platoul Semenicului ¿i sta¡iunea montanå cu acela¿i nume. Dupå ce adunå cele câteva mici pârâia¿e, Nera pleacå nåvalnicå, spectaculoaså, prin falnicele påduri virgine de fag, neîntrecute ca frumuse¡e, zvelte¡e ¿i måre¡ie în toatå Europa, ajungând în Valea Almåjului, la Borloveni. Tot traseul, de pe Semenic ¿i pânå la Borloveni ¿i Påta¿, este de o frumuse¡e neegalatå de nici un râu (încå) natural din România. Påstråvi, plåtici, mai jos scobari, cleni, raci ¿i scoici, cåpriori ¿i cåprioare, cerbi ¿i ciute, la adåpat câte un coco¿-demunte pe vârf de fag, po¡i întâlni dacå parcurgi, în parte, pe jos, în parte (mai la vale), cu ma¿ina de teren sau cu ATV-ul, Nera de la izvoare pânå la primul sat din Vale, Borloveni. Aceastå minune a naturii, a biodiversitå¡ii, a¿a cum a fost creatå de Dumnezeu, s-a dorit så fie definitiv stricatå, desfiguratå, sub masca nevoii de energie verde, prin “implementarea” unor microhidrocentrale. Pentru a proteja izvoarele ¿i parcursul montan al Nerei am lansat autoritå¡ilor locale ¿i jude¡ene urmåtorul strigåt disperat pentru salvarea râului atât de drag almåjenilor, Nergåniul, numele dat râului de localnici. Am aflat, de la Radio Re¿i¡a, cu consternare, cå se încearcå, sub eticheta “europenizårii” ¿i a nevoii de energie verde, distrugerea râului Nera, printre ul52

timele râuri råmase, în mare parte, naturale de la izvoarele din Semenic ¿i pânå la vårsarea în Dunåre. Fiind almåjan (nåscut, crescut ¿i revenit mereu în Almåj), sunt con¿tient de faptul cå Valea Almåjului se aflå acum în pragul colapsului economic ¿i social, colaps generat de cei 40 de ani de comunism ¿i de peste 30 de ani de nepåsare ¿i nepricepere a autoritå¡ilor de toate felurile. Faptul cå popula¡ia Almåjului s-a înjumåtå¡it în perioada 1945-2020, prin emigra¡ie internå ¿i externå, a cauzat de¿ertificarea socialå gravå ¿i îmbåtrânirea drasticå a satelor. Evenimente demografice generatoare de via¡å ¿i vitalitate satelor almåjene, precum nun¡ile ¿i botezurile, sunt tot mai rare, luând locul acestora, din påcate, înmormântårile tot mai dese. În asemenea circumstan¡e, ceea ce ar trebui så fie cheia de boltå a evolu¡iei satului almåjan, ca de altfel al tuturor satelor române¿ti, dezvoltarea ruralå durabilå este o himerå, o rara avis în Valea Almåjului. Dacå nu ar mai exista câ¡iva ¡årani båtrâni în Prigor, Påta¿, Borloveni, Bånia sau în Buceaua, practic, în Almåj, nu am mai vedea niciun tractor, nicio cåru-

¡å, nicio colibå, nu am mai gåsi nicio felie tradi¡ionalå de brânzå de oaie sau o canå de lapte sau, din când în când, câte un pahar de råchie (¡uicå) bunå, autenticå. Iatå de ce, cred cu tårie cå ¿ansa ¿i viitorul Almåului sunt legate intrinsec de poten¡ialul natural, de peisajul fårå egal ca frumuse¡e, de spa¡iul ecologic nealterat (încå) ¿i, mai cu seamå, de capacitatea noastrå, a celor de azi ¿i de mâine, de a pune în valoare, prin proiecte economice ¿i culturale, aceste poten¡ialitå¡i almåjene. Mesajul meu, ca profesor ¿i cercetåtor, dar, mai presus de toate, ca almåjan, nåscut în Almåj, este “nu distruge¡i cele mai de pre¡ daruri låsate nouå, celor de azi, de Dumnezeu ¿i de genera¡iile precedente: natura, biodiversitatea, peisajul, tradi¡iile ¿i obiceiurile stråbune. Så le valorizåm ¿i så le valorificåm, prin economie, prin agriculturå, prin agroturism”. ªi, în final, o rugåminte: låsa¡i Nera så curgå natural, de la izvoarele din Semenic pânå în vale, domol prin ¡ara Almåjului, nåvalnic prin cheile sale lungi ¿i sålbatice ¿i så se verse lin în Dunåre, a¿a cum l-a rânduit Dumnezeu ¿i l-au påstrat, de milenii, påstorii no¿tri!" Profitul Agricol 24/2021

PAGINA DE HOBBY

}apul din poveste Emblema clasicå a lunilor de varå råmâne cåpriorul. În iunie, chiar ¿i ¡apii colinari ¿i de munte ¿i-au curå¡at coarnele de pielea catifelatå care le îmbracå pânå la deplina dezvoltare, astfel cå se pot sesiza mult mai u¿or atât imperfec¡iunile exemplarelor de selec¡ie, cât ¿i virtu¡ile celor de trofeu. Zilele trecute, am putut admira o pereche de corni¡e din prima categorie, de genul celor ce apar în lucrårile de specialitate ca exemple clare de extrac¡ie timpurie obligatorie. Se apropie epoca alergatului ¿i e de dorit ca asemenea masculi så nu-¿i perpetueze tarele transmisibile pe cale ereditarå. De fapt, acest principiu este valabil pentru toate cervidele. Amatorii de curiozitå¡i în materie de trofee sunt tot mai numero¿i în breasla noastrå, iar acest lucru trebuie încurajat, de vreme ce „vârfurile” sunt, evident, mai pu¡ine ¿i meritå cru¡ate pânå la un anumit punct, pentru vigoarea nucleului sau a popula¡iei. Ochiul versat al înso¡itorului în teren e hotårâtor. Ca specialist angrenat prin atribu¡iuni de serviciu în buna gestionare a fondului cinegetic, el ¿tie cel mai bine ce trebuie påstrat ¿i ce nu. Am cunoscut ¿i cunosc încå mul¡i astfel de oameni pasiona¡i, pe care mai degrabå îi întâlne¿ti pe câmp sau în pådure, decât la birou sau acaså. Sunt printre cei cu voca¡ie, nicidecum simpli simbria¿i, robi ai orelor de program ¿i ai zilelor de salariu. Ei sunt aten¡i ¿i la ¡inutå, ¿i la ceremonialul breslei. Nu pot så-l uit pe paznicul Drutca, hu¡ul din Valea Boului, care ¿i-a cerut scuze cå m-a fåcut så a¿tept cinci minute în locul de întâlnire stabilit telefonic: la ora trei diminea¡a, a ¡inut så se bårbiereascå, pentru a ie¿i cum se cuvine în teren, alåturi de un oaspete. Cåpriorul vânat alåturi de el a fost, într-adevår, unul de selec¡ie. Niculi¡å Drutca m-a dus fårå ocoli¿uri la ¡intå. Profitul Agricol 24/2021

Zorii zilei ne-au prins sub culmea Påu¿ei, într-o poianå al cårei nume, våzându-må nedumerit, mi l-a deslu¿it ciceronele meu, de-a lungul drumului. De la bun început am fost intrigat cå bâtca aceea, cu vedere largå asupra obci-

nelor dimprejur, se cheamå Senator. Miam închipuit cå de ea se leagå o på¡anie misterioaså a vreunui potentat al cine ¿tie cåror vremuri, cu tâlc pierdut sub povara timpului. De fapt, povestea s-a dovedit a fi cu totul alta: cu mai bine de un secol în urmå – într-o Bucovinå aflatå „sub greaua coroanå habsburgicå”, precum ar fi spus G. Cålinescu –, un ofi¡er austriac, înflåcårat vânåtor, fermecat de pitorescul ¿i de bogå¡ia în sålbåticiuni ale locurilor, a decis så se stabileascå aici dupå låsarea la vatrå, socotindu-¿i modesta locuin¡å, clåditå din bu¿teni dupå tipic local, un adevårat sanatoriu. Prin alterare lingvisticå, substantivul comun a devenit propriu, ca toponim: Senator. Cum se întâmplå adesea, legenda brodeazå ¿i o pastelatå idilå romanticå între nobila cåtanå ¿i o hu¡ulcå sprin¡arå din partea locului, ceea ce n-ar fi chiar de necrezut. Dupå trecerea în amintire a insolitului sihastru, cabana s-a mistuit încet, mâncatå

de putregai, dar i-a råmas numele atribuit de proprietar, extins asupra întregului masiv, cu tot cu pârâul din coastå. Cu gândul la istorisirile neobi¿nuite ale cålåuzei mele, am a¿teptat zorile pe scândura geluitå a observatorului înalt de pe cre¿tetul poienii, în lini¿te deplinå. Preziua Sânzienelor cre¿tea sub ochii no¿tri. Primele raze de soare sågetate printre cetinile molizilor din

margine au fost parcå anun¡ate de cârâitul insistent al unei gai¡e vigilente, dar alarma ei n-a însemnat decât confirmarea prezicerilor paznicului privitoare la ora la care „¡apul nostru” obi¿nuia så traverseze poiana, în cåutarea unor locuri tihnite. Hotårât lucru, omul era un meseria¿ de primå claså! N-a trebuit decât så-mi în¿urubez în umår „Mauser”-ul ¿i så prind silueta sålbåticiunii stacojii în crucea lunetei. Jertfa estivalå a Senatorului din poveste a consonat parcå, metafizic ¿i în dispre¡ fa¡å de curgerea timpului, cu emo¡iile vânåtore¿ti ale altui confrate cople¿it de vraja obcinelor. Poate cå totul nu a fost decât o poveste, înså perechea de corni¡e strâmbe, fixate pe panoplie printre pu¡inele mele izbânzi cinegetice cu adevårat memorabile, este cât se poate de realå. A¿adar, la rândul ei, ¿i povestea poate fi adevåratå.

Gabriel CHEROIU 53

Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 23.06 - 7.07.2021

Cornel Constantin Turcescu 23.06.1985, director-adjunct APIA

Petru Costescu 25.06.1982, Branch Manager NHR - Filiala Boto¿ani

Mihai Papazi 26.06.1976, manager calitate BASF

Daniel Constantin 26.06.1978, deputat PNL, fost ministru al Agriculturii

Virgil Nicolescu 28.06.1939, director tehnic dep. Agriculturå, GRIVCO SA

Janos Peter Sultesz 29.06.1977, director executiv Schontal-Schul-Impex

Dorin Burciu 30.06.1967, director vânzåri Corteva

Valeriu Tabårå 1.07.1949, pre¿edinte ASAS

Adela-Monica Savin 1.07.1987, Key account manager, Corteva

Ion Zamfir 3.07.1948, membru LAPAR, Zaneti SRL Medgidia

Festivalul Gula[ului, la Timi[oara Festivalul Gula¿ului unul dintre cele mai atractive evenimente gastronomice din Timi¿ va fi organizat, sâmbåtå 26 iunie, la Liebling, la 30 de km de Timi¿oara. Sunt a¿teptate så participe echipe de bucåtari amatori din multe localitå¡i, care promit cå vor pregåti gula¿uri dupå re¡ete inedite. Totul a început ca o serbarea câmpeneascå, în urmå cu 14 ani, apoi s-a transformat într-un festival adevårat. Fiecare asocia¡ie vine de la mic la mare, nu conteazå vârsta, ¿i pregåte¿te un gula¿ tradi¡ional, din zona din care provine. O comisie evaluzeazå gula¿ul. “Pentru noi, este important ca aceste comunitå¡i care existå în Banat så intre în contact, så socializeze ¿i så se

Dan Mu¿at

2.07.1985, secretar de stat MADR

de Dinu-Ioan Nicula

1 1

Marius Sebastian Bråtå¿anu

4.07.1969, director tehnic Arysta LifeScience România

Lucian Buzdugan

5.07.1947

Mihai Iulian Vi¿an 5.07.1953, director executiv Romalimenta

Bianca Dumitru 5.07.1988, Branch Manager NHR - Filiala Bacåu

Constantin Dulu¡e 6.07.1959, pre¿edinte Agricost

Aurel Popescu 7.07.1951, pre¿edinte ROMPAN 54

Gheorghe MIRON

CAREUL AGRICOL

3.07.1968, director regional zona 4, KWS

Marius Micu

cunoascå. Punem la punct ¿i activitå¡ile caritative pe care le vom organiza în viitor", sus¡in organizatorii. Vor fi premiate urmåtoarele categorii: Cel mai bun gula¿ de porc; Cel mai bun gula¿ de vitå; Cel mai bun gula¿ såritor (din carne de iepure de crescåtorie) ¿i Cel mai savuros gula¿ mixt.

ORIZONTAL: 1) Dovede¿te transparen¡å în domeniul culturii – Måsuri ciupite; 2) O nebunie... de refren – Introduse în boxå! 3) Co9 10 pilul pådurii – Asta suflå la ora de muzicå; 4) A aplica suspendarea; 5) Treaba cu finii – Mersul la hipodrom; 6) Scrise în ruså! – În mod probabil; 7) Platanul din pia¡å – Plin de umor! – Vis de alchimist; 8) Scåpatå de griji – Manete... la ma¿ini! 9) Un ecou al poeziei – Om de legåturå; 10) Respinså la drept.

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 23/2021 ORIZONTAL: POPOR - BRAD; LACRIMA - DE; OR - IDOLI - S; IESI - SOMAT; OCA - TONURI; SURCEA - NIT; MIOARA - EU; C - TAPETARI; INOTA - ARAR; PERENITATE.

VERTICAL: 1) De-ale gurii… cu noroc; 2) O ¿tiu geologii – Ia via¡a în serios; 3) Bun… luat la plecare – Ie¿ite din adunåri; 4) Alinia¡i la start! – Cap de serie – Evolueazå retras; 5) Aruncatå de pårin¡i; 6) Lucreazå prin rota¡ie – Ispråvile celor mici; 7) Sunt de regretat – Båtut din palme; 8) E tare din fire – Nu-i totuna; 9) Fragment dintr-o arie – Nui un oarecare; 10) Pregåtite de explozie. Profitul Agricol 24/2021

Profitul Agricol nr. 24, din 23 iunie 2021

Articles inside

Politicienii se prefac cå le paså de înstråinarea terenurilor

Reportaj dintr-o vizitå de lucru