Profitul Agricol nr. 24, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 24 din 22 iunie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 24/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Problema ucraineanå este ¿i una agricolå

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

¥n timp ce råzboiul de lângå noi curge fårå så în¡elegem deloc mai bine când îi vom vedea capåtul, agricultorii încep så fiarbå. Pre¡ul carburantului då orice lucrare agricolå peste cap, au crescut tarifele de transport, camioanele nu mai stau blocate doar în port, ci ¿i în våmile cu Ucraina ¿i tot a¿a. Dacå înainte de råzboi o cisternå cu motorinå costa 4 lei pe kilometru, acum o angajeazå ucrainenii la 29-30 de lei pe kilometru, spun cei 4 pre¿edin¡i ai Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Sigur cå nu ne putem dezice de vecinii no¿tri greu încerca¡i, sigur cå subiectul blocårii portului Constan¡a cu cerealele lor este unul sensibil, dar ¿i situa¡ie fermierilor români este una care cere solidaritate politicå. De mai multe ori, pe canalele oficiale, Alian¡a a cerut ajutor pentru a atenua repercusiunile cre¿terii pre¡urilor la energie, carburant ¿i îngrå¿åminte. A primit, de fiecare datå, vorbe. Acum, cu recolta în fa¡å, fermierii suportå ¿i amenin¡area volumelor uria¿e pe care ucrainenii le pot elibera oricând spre noi sau Polonia, ceea ce va duce la scåderea pre¡ului, greutå¡i în transportul mårfii spre port ¿i nesiguran¡å în primirea unei oferte. Cel mai trist este cå, în fa¡a acestui scenariu, nici politicienii, nici organiza¡iile profesionale nu au o solu¡ie råspicatå. Andrei OSTROVEANU

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 24/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii SUA va construi silozuri la grani¡a cu Ucraina

Syngenta î¿i pregåte¿te listarea pe burså

O promisiune mårea¡å: Canalul Siret-Bårågan

În culisele Bruxelles-ului

Senatul a respins modificårile la Legea Coopera¡iei. Dar scandalul politic abia a început Produc¡iile la orz, între 1,5 ¿i 8 tone/ha

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

395 milioane de tone de soia

UE: Seceta reduce randamentul la grâu

Rusia: vreme favorabilå pentru o produc¡ie bunå

Licita¡ia de varå la ACCPT Ialomi¡a Turcii vor så cultive grâu în Venezuela

Teledetec¡ia ¿i problemele cu Submåsura 17.1

U¿or cu PNS-ul pe scåri

Sommet de l'Elevage ¡inte¿te încå un record

Florin Purtan cultivå cele mai gustoase vinete Deschiderea pie¡ei UE pentru fructele din Republica Moldova

12 12 13

Input digital 26

Gr\dina, via [i livada Ro¿iile cu gust de ro¿ii

Granular Link, platformå software dezvoltatå de Corteva

Ma[ini & utilaje

John Deere - 75 de ani de la prima combinå

O nouå anvelopå BKT, FL 695

Culturi vegetale

Cre[terea animalelor

Amazone AidPack pentru piese de schimb

Fungicidul care combate efectele secetei

Cum a pierdut Gigi Becali Avicola Ia¿i

Claas sus¡ine dezvoltarea robo¡ilor pentru agriculturå

Un siloz de porumb ca la carte

Asocia]ii profesionale

Pactul Verde European, scurt ¿i pe lângå subiect

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Clubul Fermierilor solicitå o abordare tehnicå a observa¡iilor Comisiei vizavi de PNS-ul românesc 42 Peste 6.500 de vizitatori la FarmConect România

Via]a companiilor Agrinvest: strategii de succes pentru toate afacerile agricole

Norofert devine prima companie de pe AeRO cu rating ESG

Hobby Porumbelul gulerat

A sunat la Poli¡ie dupå ce a uitat unde a pus fânul

EVENIMENTELE Monitorizarea dåunåtorilor în cultura de porumb Este deja al treilea an de parteneriat APPR - FMC în problema monitorizårii dåunåtorilor. Echipa tehnicå a APPR alocå cel pu¡in douå zile pe såptåmânå pentru a urmåri evolu¡iile dåunåtorilor Ostrinia Nubilalis (sfredelitorul porumbului) ¿i Helicoverpa armigera (omida fructifica¡iilor) din 12 ferme membre APPR. Din Iunie pânå în septembrie, speciali¿tii APPR sunt în Câmpia Båråganului, acolo unde pot fi urmårite popula¡iile de dåunåtori din întreaga regiune agricolå. Ana Maria Tuncu coordoneazå comunicarea Clubului Fermierilor Români Ana Maria Tuncu a preluat func¡ia de senior marketing specialist CFRO ¿i totodatå comunicarea publicå, în special cu mass-media, a Clubului. Are o experien¡å de 15 ani în domeniu ¿i este în echipa CFRO de aproape un an. ¥nainte de a intra în zona agricolå, a coordonat proiecte de comunicare ¿i PR pentru companii telecom, real estate, electronice ¿i electrocasnice. Fostul marketing specialist al Clubului, Oana Iftime, nu se îndepårteazå de asocia¡ie, ci devine antreprenor ¿i oferå consultan¡å independentå în agribusiness.

13 focare de PPA, toate în gospodårii ANSVSA a anun¡at, pe 17 iunie, situa¡ia PPA în ¡arå. ¥n ultima såptåmânå au fost stinse 5 focare ¿i mai sunt active 13. Patru sunt în jud. Gala¡i, câte douå se gåsesc în Buzåu ¿i Gorj, iar câte unul în Bihor, Vaslui, Ialomi¡a, Dâmbovi¡a ¿i Teleorman. ¥n total sunt afectate 104 animale. De la prima semnalare a virusului, în iulie 2017, ¿i pânå acum, au fost diagnosticate ¿i 6.712 cazuri de PPA la mistre¡, în 41 de jude¡e. Eviden¡a acestora conteazå pentru cå un caz de PPA la mistre¡ se stinge dupå 2 ani de la consemnarea lui. Cele mai multe cazuri au fost în Teleorman (543 de mistre¡i bolnavi) ¿i Satu Mare (499). 6

S|PT|MÂNII SUA va construi silozuri la grani]a cu Ucraina Statele Unite vor så construiascå silozuri temporare pe grani¡ele ucrainene, pentru a accelera exportul cerealelor blocate, a anun¡at pre¿edintele american Joe Biden (foto). “Vom construi silozuri pentru stocarea temporarå a cerealelor la frontierele Ucrainei, mai ales la cea cu Polonia, ca så permitem descårcarea vagoanelor ucrainene. Vom încårca apoi cerealele în vagoane europene ¿i le vom duce în porturi, de unde pot fi exportate în toatå lumea.” Liderul de la Casa Albå spune cå discutå în acest moment cu liderii europeni pentru a gåsi o solu¡ie de urgen¡å pentru exportul a 20 de milioane de tone de grâu ucrainean. Pre¿edintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, spune cå armata ruså a furat cel pu¡in 500.000 de tone de cereale din

zonele ocupate, pe care încearcå acum så le vândå în stråinåtate. El l-a acuzat pe Vladimir Putin cå provoacå inten¡ionat o crizå alimentarå globalå prin blocarea porturilor de la Marea Neagrå ¿i distrugerea silozurilor ¿i a infrastructurii de transport pentru alimente.

Syngenta î[i preg\te[te listarea pe burs\ Grupul Syngenta a numit un manager care va coordona toate opera¡iunile necesare pentru listarea companiei pe burså, din care ar putea ob¡ine fonduri de pânå la zece miliarde de dolari. Andy Yang a fost desemnat ca director contabil al grupului ¿i a primit sarcina de a pregåti toate documentele necesare conform legisla¡iei din China ¿i a regulilor bursei. Syngenta a anun¡at ¿i alte schim-

båri în echipa de management, care ar putea pregåti viitoarea conducere a companiei. De la începutul lunii iulie, Jeff Rowe va prelua conducerea Syngenta Crop Protection, cea mai mare divizie a grupului, care asigurå aproape jumåtate din vânzårile totale. Aceastå numire îl face pe Rowe favorit pentru a deveni director executiv în momentul retragerii lui Fyrwald, care are 62 de ani. Profitul Agricol 24/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

O promisiune m\rea]\> Canalul Siret-B\r\gan Joi, pe 16 iunie, la Ministerul Agriculturii a avut loc ¿edin¡a Comisiei Tehnico-Economice privind reabilitarea Canalului Siret-Bårågan. Deocamdatå doar pe tronsonul Haret - limita cu localitatea Garoafa. Acest tronson este pe raza jude¡ului Vrancea, între kilometrul 5 ¿i kilometrul 23, ¿i va deservi o suprafa¡å de aproximativ 43.000 de hectare.

ste vorba de sistemul Rugine¿ti – Pufe¿ti – Panciu, de 23.295 ha; de Sistemul Mårå¿e¿ti, de 3.595 ha, ¿i o extindere a lui cu încå 1.100 ha ¿i de Sistemul Bilie¿ti – Slobozia - Ciorå¿ti, de 15.000 ha, se detaliazå pe pagina Ministerului Agriculturii. Dacå va fi vreodatå så fie terminat (så dea Domnul!) pe tronsonul principal al Canalului Siret-Bårågan ¿i pe celelalte tronsoane secundare vor putea fi irigate între 500.000 ¿i 700.000 hectare, din care 400.000 hectare în mod gravita¡ional. Valoarea estimatå a investi¡iei este de 711.100.000 lei. Ministrul Agriculturii a dat asiguråri cå realizarea Canalului va fi facutå prin Programul Na¡ional de Reabilitare a Infrastructurii de Iriga¡ii.

folosirea energiei produse de acestea pentru irigare. Panourile acestea plutitoare erau tema preferatå a ministrului Adrian Oros, i-a fost trecutå în agendå spre sfâr¿itul mandatului, ¿i au stârnit nu o datå zâmbete ironice printre agricultori, care ¿tiu ce se poate întâmpla în teren. Acum, s-a procopsit cu ele ¿i ministrul Chesnoiu. Prefectul de Vrancea vede în Canal ¿i un poten¡ial turistic, nu doar unul utilitar. “Pânå la finalul anului vor mai fi recep¡ionate lucrårile pentru alte 20 de proiecte de investi¡ii. Majorarea la 1,5 miliarde de euro a bugetului alocat investi¡iilor în infrastructura de iriga¡ii ¿i includerea prin lege la finan¡are a sistemelor de iriga¡ii la nivelul fermei, adoptatå recent de Parlament, alocarea

prin noul PNS a 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de iriga¡ii, sistemelor locale, micro-sistemelor locale de iriga¡ii la nivelul fermei constituie garan¡ia cre¿terii suprafe¡ei irigabile a României”, a declarat Adrian Chesnoiu. Tot joi, pe 16 iunie, a fost aprobatå ¿i reabilitarea sta¡iilor de pompare de bazå, a sta¡iei de repompare, a canalelor de aduc¡iune ¿i de distribu¡ie din amenajarea de iriga¡ii Sadova Corabia, jude¡ul Dolj. Amenajarea Sadova Corabia acoperå o suprafa¡å de 71.773 hectare în jude¡ele Dolj ¿i Olt, fiind utilizatå metoda de udare prin aspersiune. Valoarea estimatå a investi¡iei este de 290.000.000 lei.

Andrei OSTROVEANU

Panourile fotovoltaice plutitoare nu au fost nici ele uitate ¥n cadrul întâlnirii dintre ADS, MADR ¿i Ministerul Fondurilor Europene din data de 9 iunie, s-a adus în discu¡ie amplasarea pe suprafe¡ele canalelor de panouri fotovoltaice ¿i Profitul Agricol 24/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Senatul a respins modific\rile Dar scandalul politic abia a început Legea Coopera¡iei agricole nr. 566/2004 a fost modificatå în decembrie, anul trecut, la ini¡iativa PSD, vârf de lance fiind ministrul Adrian Chesnoiu. Dupå preluarea mandatului, fåcând referire la problemele de aplicare a Legii vânzårii terenurilor agricole, Chesnoiu a declarat cå, din principiu, se împotrive¿te modificårii oricårei legi într-un interval scurt de timp. Cu toate acestea, a semnat, recent, alåturi de al¡i deputa¡i PSD, un nou proiect de modificare a Legii 566. Ini¡iativa a fost respinså de Senat, dar Camera Deputa¡ilor este forul decizional. A¿a cå votul din Senat a fost prilejul perfect de aprindere a unui scandal politic.

roiectul lui PSD con¡ine câteva prevederi care au ridicat semne de întrebare. De¿i, în general, este prietenoaså cu ministrul, UNCSV (Uniunea Na¡ionalå a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal) ¿i-a exprimat dezacordul ¿i cu modificårile adoptate anul trecut. Anul acesta a cåutat, de-a dreptul, sprijin politic în Opozi¡ie, pentru a “trânti” proiectul de lege. Într-o scrisoare deschiså adresatå pre¿edintelui Comisiei pentru Agriculturå a Senatului UNCSV, alåturi de Uniunea Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Taurinelor - BOVICOOP ¿i Uniunea Cooperativelor Horticole din România - HORT INTEGRA, au reclamat cå prin modificårile propuse ar putea deveni membre în cooperative ¿i companii fårå legåturå cu activitatea agricolå, precum cele care se ocupå cu repararea autovehiculelor ¿i motocicletelor, oferå servicii de IT ¿i telecomunica¡ii, de sånåtate (inclusiv recuperare psihicå ¿i dezintoxicare) ¿i asisten¡å socialå, comer¡ cu furnituri, bunuri culturale ¿i recreative etc. “Legea Coopera¡iei agricole nr. 566/2004, dupå cum reiese chiar din denumire, este o lege specialå (...) de stimulare a asocierii producåtorilor din domeniu. Prin aceastå propunere legislativå se diminueazå capacitatea de negociere ¿i rolul producåtorilor în lan¡ul agroalimentar, ceea ce vine în contradic¡ie cu declara¡iile conducerii MADR de a sus¡ine intensificarea procesårii de produse agricole autohtone, adåugårii de valoare produc¡iei agricole 8

pentru fermieri”, se aratå în scrisoarea celor trei uniuni. “Consideråm total inadecvat ¿i inoportun så se ofere posibilitatea legalå så devinå membri cooperatori, cu pår¡i sociale, drept de vot ¿i implicare în guvernan¡a cooperativelor agricole persoane juridice care au ponderea majoritarå a veniturilor din alte sectoare (non-agricole). Persoanele juridice care au coduri CAEN în sec¡iunile G, I, Q cu diviziunile propuse pot fi, fårå obiec¡ii, furnizori sau clien¡i ai cooperativelor agricole ¿i pot colabora cu acestea fårå nici un fel de piedicå, dar fårå a se implica în managementul ¿i guvernan¡a cooperativelor, întrucât nu au niciun fel de experien¡å în acest domeniu. (...) În acest mod se creeazå posibilitatea prin care se pot transforma persoane juridice non-agricole în poten¡iali beneficiari de fonduri europene pentru Agriculturå. Acestea, în condi¡iile în care fondurile alocate sunt mult diminuate fa¡å de programarea anterioarå ¿i sau devalorizat mult sumele ca urmare a

cre¿terilor majore ale pre¡urilor cauzate de criza pandemicå, energeticå, råzboiul din Ucraina ¿i infla¡ie”. Se mai reclamå faptul cå, în conformitate cu modificårile legislative propuse, va putea så dobândeascå calitatea de membru în cooperative orice producåtor de materie primå care nu livreazå minim 50% din produc¡ia agricolå ob¡inutå cåtre cooperativå, ci cåtre un alt membru procesator. “Acestea sunt opera¡iuni comerciale între producåtori ¿i comercian¡i, iar nu opera¡iuni de livrarea produc¡iei prin/cåtre Cooperativa Agricolå. Fermierul - membru cooperator trebuie så vândå cåtre cooperativå, nu unui alt membru! Cum se va determina ¿i aplica obliga¡ia legalå de a vinde minim 50% prin Cooperativa Agricolå?. (...) Consideråm cå aceste amendamente fac råu producåtorilor agricoli, vor avea efectul opus celor prezentate în expunerea de motive”. Scrisoarea este semnatå de pre¿edin¡ii celor trei organiza¡ii cooperatiste:

Profitul Agricol 24/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

la Legea Coopera]iei ¥n ceartå se implicå Alian¡a Joi, 16 iunie, celelalte trei forma¡iuni membre ale Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (din care face parte ¿i UNCSV) au semnat un comunicat, alåturi de UNCSV, BOVICOOP ¿i HORT INTEGRA, prin care salutå respingerea proiectului de lege de cåtre Senatul României. De acum, este limpede: aprobarea modificårilor în Camera Deputa¡ilor s-ar face împotriva opiniei ¿i dolean¡elor fermierilor. Este un bun prilej så ne întrebåm, retoric: de ce nu s-or învå¡a parlamentarii români ca, înainte de a veni cu o ini¡iativå legislativå, så se consulte cu cei viza¡i/afecta¡i? Mircea Bålu¡å (UNCSV), Daniel Frei (Bovicoop), Victor Låcåtu¿ (HORTINTEGRA).

Atacul lui Oros... Comisia pentru Agriculturå a Senatului a ¡inut cont de mesaj ¿i a dat un aviz negativ proiectului de lege, iar mar¡i, 14 iunie, la dezbaterea din plenul Senatului, senatorii PSD, cu o singurå excep¡ie, s-au ab¡inut, în timp ce to¡i ceilal¡i senatori au votat împotriva adoptårii modificårilor propuse. Singurul senator care a luat cuvântul a fost Adrian Oros. “Spre deosebire de alte luåri de pozi¡ie, de data aceasta nimeni nu a ie¿it så må contrazicå. Era o stare de stânjenealå în salå. Fiindcå e o abera¡ie pe care nu o putea vota nimeni”, spune ex-ministrul Agriculturii. Adrian Oros a postat ¿i un mesaj foarte critic la adresa ministrului Chesnoiu ¿i a “båie¡ilor de¿tep¡i din PSD” care, spune el, au pus ochii pe banii fermierilor. “Se dore¿te intrarea în cooperativele agricole ¿i a altor entitå¡i cu alte obiecte de activitate, care nu au treabå Profitul Agricol 24/2022

cu agricultura. Scopul este foarte clar. Så punå mâna pe banii europeni din fondul pentru dezvoltare ruralå, aloca¡i perioadei 2023-2027 (...). Câteva miliarde de euro”.

... ¿i contraatacul lui Chesnoiu Adrian Chesnoiu spune cå refuzå så intre în polemicå cu Oros, fiindcå acesta nu ar fi fåcut nimic ca ministru ¿i nu cunoa¿te legisla¡ia. “E o dezbatere, în Parlament, pe un proiect de lege pe care l-am depus, în Parlament, împreunå cu al¡i colegi deputa¡i PSD. Nu e o modificare ini¡iatå de MADR. Când proiectul va ajunge în Comisia pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, voi merge ¿i eu så-mi sus¡in punctul de vedere. Dacå nu e o ini¡iativå bunå pentru fermieri, nu va trece”. De ce s-a prevåzut, totu¿i, posibilitatea ca firme fårå legåturå cu activitatea agricolå så devine membre în cooperativele agricole? Råspunsul lui Chesnoiu: “Sunt, de pildå, cooperative care au nevoie de activitå¡i de transport. Produc bunuri pe care trebuie så le transporte. ªi atunci, î¿i doresc så atragå un membru care are activitå¡i de transport. S-a gândit o deschidere a cooperativelor inclusiv pentru cei care fabricå bere. Sunt fabrici care vor så intre în cooperativå cu fermieri care så producå hamei sau orzoaicå”. Iar cu privire la alte activitå¡i “exotice”, ministrul då vina pe codurile CAEN: “Ce så le fac, så le rescriu strict pentru ce avem noi nevoie?”. Chesnoiu s-a aråtat deranjat de coordonarea dintre UNCSV ¿i fostul ministru Oros, promi¡ând måsuri de retorsiune: “Voi face o analizå a cooperativelor, fiindcå am våzut cå sunt constituite în special pentru facilitå¡i fiscale, nu pentru activitå¡i reale în agriculturå”.

Ru¿ii continuå så transporte grâu ucrainean în Siria Compania americanå de supraveghere prin satelit Maxar a anun¡at cå ru¿ii continuå så trimitå în Siria grâu furat din teritoriile ocupate din sudul Ucrainei. Imaginile publicate de Maxar aratå douå nave ruse care au fost încårcate cu cereale în portul Sevastopol în luna mai ¿i au acostat în portul Latakia din Siria. Ru¿ii au încercat så vândå cerealele ¿i în alte ¡åri din Orientul Mijlociu, dar livrårile au fost respinse de Egipt, Liban sau Turcia. Guvernul de la Kiev sus¡ine cå ru¿ii au capturat peste 500.000 de tone de cereale în zonele ocupate din sud ¿i est. DSM cumpårå cea mai mare companie de nutri¡ie animalå din Brazilia Royal DSM a ajuns la un acord pentru cumpårarea Prodap, cea mai mare companie de nutri¡ie animalå din Brazilia. Prodap oferå solu¡ii digitale care calculeazå necesarul nutri¡ional al fiecårui animal ¿i lucreazå cu peste 5.000 de ferme braziliene, concentrate în statele Mato Grosso ¿i Minas Gerais. Royal DSM este un grup olandez care produce medicamente, suplimente nutritive ¿i materiale speciale, cu o experien¡å de peste 120 de ani ¿i mai mult de 21.000 de angaja¡i la nivel global. Musonul amenin¡å recolta din India Sezonul musonic slab din acest an ar putea compromite recolta din India, care a fost deja afectatå de un val de caniculå. De¿i meteorologii estimau cå sezonul musonic va fi unul normal, cantitatea de precipita¡ii din prima jumåtate a lunii iunie a fost insuficientå ¿i a amânat plantarea unor culturi, cum ar fi cele de orez. Musonul asigurå 70% din precipita¡iile totale din India, iar 60% din suprafe¡ele cultivate din ¡arå depind direct de ploile din aceastå perioadå a anului. India a bulversat deja pie¡ele mondiale de cereale dupå ce a interzis exportul grâului.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

:n culisele Bruxelles-ului Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România

Situa¡ia dificilå a agriculturii europene face mai atentå Comisia Europeanå la nevoile actuale ale fermierilor. Astfel am aflat, de la Bruxelles, cå va fi relaxatå în curând regula privind rota¡ia culturilor. La ultimul Consiliu Agriculturå ¿i Pescuit a fost o discu¡ie (cu u¿ile închise), iar mai multe state europene au anun¡at cå sunt de acord cu o astfel de måsurå, în martie. Executivul Uniunii a admis o derogare excep¡ionalå ¿i temporarå pentru a permite producerea oricåror culturi pe terenurile nefolosite sau mai pu¡in productive anul acesta (men¡inând în acela¿i timp nivelul complet al plå¡ilor de ecologizare pentru fermierii din programul de subven¡ii). Am aflat ¿i cå executivul comunitar ia în calcul prelungirea acestor måsuri cel pu¡in ¿i pentru anul viitor. Iatå ¿i ¡årile care sprijinå astfel de måsuri: Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Polonia, Portugalia, Finlanda ¿i Suedia. Prelungirea måsurilor ar urma så fie discutatå la urmåtorul consiliu. Pe principiul “una caldå, una rece”, am aflat cå executivul Uniunii Europene nu renun¡å cu nici un chip la inten¡ia de a obliga fermierii la reducerea cantitå¡ilor de pesticide folosite. Vestea (oarecum) bunå este cå nu existå o datå exactå la care så fie publicatå propunerea în aceastå chestiune a Comisarului 10

pentru siguran¡å alimentarå. ªtim cå 10 state europene au trimis o scrisoare în care î¿i aratå îngrijorarea în legåturå cu aceastå nouå reglementare. Propunerea de schimbare cu privire la pesticide a fost depuså ini¡ial în martie, dar a fost respinså din cauza declan¿årii råzboiului Rusiei împotriva Ucrainei. Termenul de prezentare ar fi 22 iunie, dar nimic nu este sigur la ora actualå. Revizuirea legisla¡iei Uniunii Europene privind pesticidele face parte din strategia “Farm to Fork”, care stabile¿te obiective de reducere la jumåtate a cantitå¡ii de pesticide utilizate pânå în 2030. Opozi¡ia la astfel de propuneri a venit sub forma unui document neoficial care aratå temerile cu privire la ambi¡ia executivului UE de a impune obiective obligatorii de reducere a pesticidelor. În document, Austria, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia ¿i Slovenia ¿i-au exprimat “îndoieli serioase” cu privire la proiectele europene în domeniu. Semnatarii documentului sus¡in cå “strategiile ¿i måsurile de reducere a utilizårii pesticidelor ar trebui så se bazeze pe cer-

cetåri ¿tiin¡ifice ¿i så ¡inå cont de specificitå¡ile na¡ionale ¿i de progresele deja înregistrate” de statele membre. Fiecare aliment produs ¿i vândut în Germania va trebui så indice în curând condi¡iile în care au fost ¡inute animalele, conform planurilor prezentate de ministrul german al agriculturii. Producåtorii vor trebui så introducå noile måsuri pas cu pas în urmåtorii doi ani. Este vorba despre un nou sistem na¡ional de etichetare în cre¿terea animalelor. Potrivit ministrului, eticheta ar trebui så contribuie la cre¿terea vizibilitå¡ii investi¡iilor fermierilor în bunåstarea animalelor, aducând în acela¿i timp mai multå transparen¡å pentru consumatori. La ora actualå, Germania nu are nici o regulå pentru etichetele produselor de origine animalå. Noile obliga¡ii vor împår¡i produsele animale în cinci categorii, de la animale crescute în interior pânå la cre¿terea în aer liber, cu produc¡ia ecologicå drept categorie separatå. Etichetarea obligatorie se va aplica tuturor alimentelor care con¡in produse de origine animalå, inclusiv produselor procesate. Profitul Agricol 24/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Mexicul le cere fermierilor så producå mai multe alimente Guvernul mexican le-a cerut fermierilor så cultive mai multe alimente, pentru a reduce dependen¡a de importuri scumpe. Autoritå¡ile vor så ofere un stimulent financiar ¿i consultan¡å gratuitå familiilor rurale, dar fermierii spun cå un sistem de subven¡ionare pentru îngrå¿åminte ar fi mult mai eficient. Programul de plå¡i directe are un buget total de 4 miliarde de dolari ¿i se adreseazå celor care exploateazå o suprafa¡å de cel pu¡in 2,5 hectare ¿i cultivå porumb, fasole sau dovleci. Fiecare familie care se înscrie în program poate primi 225 de dolari lunar. Etiopia vrea så exporte cereale din 2023 Etiopia a anun¡at cå lucrårile la marele baraj de pe fluviul Nil au ajuns la 88% ¿i se vor finaliza în anul 2023, atunci când iriga¡iile vor permite exportul de cereale. Guvernul spune cå sistemul de iriga¡ii care folose¿te apa din lac este deja opera¡ional ¿i a contribuit la recolta foarte bunå de grâu din acest an. Etiopia nu a reu¿it înså så ajungå la un acord cu Egiptul ¿i Sudanul, care se tem cå barajul va reduce volumul de apå al fluviului ¿i au amenin¡at chiar cå vor bombarda construc¡ia dacå nu primesc garan¡ii scrise în acest sens. Procesul Roundup a fost amânat de Curtea Supremå Curtea Supremå de Justi¡ie a SUA a amânat decizia într-un caz foarte important legat de efectele cancerigene ale erbicidului Roundup, care este comercializat de grupul Bayer. Bayer a cerut instan¡ei så anuleze decizia unui tribunal din California, care a obligat compania så plåteascå despågubiri în valoare de 25 de milioane de dolari unui fermier local. Compania a câ¿tigat recent mai multe procese similare ¿i a anun¡at cå va retrage de anul viitor toate produsele pentru uz reziden¡ial care con¡in glifosat, ingredientul activ din Roundup. 12

Licita]ia de var\ la ACCPT Ialomi]a Miercuri, 15 iunie, ACCPT Ialomi¡a a organizat prima licita¡ie de varå pentru glifosat ¿i îngrå¿åminte necesare în campania 2022-2023. S-au achizi¡ionat 69.190 de litri de glifosat, 3.398 tone de DAP 18.46.0, 240 tone MAP 12.52.0, 1.878 tone de azotat de amoniu, 202 tone de uree granulatå, 348 tone TSP 0.46.0, 288 tone NP 20.20+S. La licita¡ie au participat 15 companii furnizoare de inputuri, iar câ¿tigåtoare au fost Agro Chirnogi, Agrinvest, Agromas Grup, Baryan Com, Landstar Capital, Net Agro. “Glifosatul a avut discountul cel mai

mare, de 60%. Iar azotatul de amoniu a fost 3.400 de lei/t inclusiv TVA, livrat în fermå, pentru plata cash. Au participat 74 de ferme ¿i, în general, s-au achizi¡ionat cantitå¡i ceva mai mici ca în anii trecu¡i, cam o treime din necesar”, spune Mihai Silviu, pre¿edintele ACCPT. Urmåtoarea licita¡ie, care se va ¡ine la începutul lunii august, va fi focalizatå pe produse de protec¡ie a plantelor (tratament såmân¡å, erbicide, fungicide, insecticide), dar se vor putea achizi¡iona ¿i îngrå¿åminte.

Robert VERESS

Turcii vor s\ cultive grâu în Venezuela Turcia vrea så cultive grâu în Venezuela pentru a preveni o crizå de aprovizionare cu cereale, a declarat ministrul turc al Agriculturii. Ini¡iativa îi apar¡ine pre¿edintelui venezuelean Nicolas Maduro, care a efectuat recent o vizitå oficialå în Turcia. “Din fiecare 100 de kilograme de grâu, voi pute¡i så lua¡i 70 de kilograme ¿i så ne låsa¡i nouå 30 de kilograme”, a propus Maduro. Turcii s-au declarat interesa¡i de propunere, iar Kiri¿çi spune cå în ¡arå se aflå peste 5 milioane de refugia¡i, a¿a cå terenurile agricole sunt insuficiente. Cele douå pår¡i nu au oferit înså detalii despre cum ar putea fi puså în practicå propunerea. Guvernul turc a încercat insistent så rezolve criza globalå a cerealelor dupå invazia ruså din Ucraina, profi-

tând de rela¡iile bune pe care le are cu Moscova ¿i Kievul. Negocierile privind deblocarea exporturilor prin portul Odessa au e¿uat înså, dupå ce Ucraina a acuzat Rusia cå impune condi¡ii inacceptabile. Ru¿ii spun cå sunt de acord så renun¡e la blocada din Marea Neagrå doar dacå vor fi ridicate sanc¡iunile economice impuse Kremlinului de statele din Vest. Turcii au încercat så ajute alte state din regiune care au probleme de aprovizionare cu cereale ¿i au trimis în Egipt un transport de grâu cumpårat din India. Egiptul nu a permis înså descårcarea navei, pentru nerespectarea regulilor de carantinå.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 24/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

U[or cu PNS-ul pe sc\ri ministrul råspunde Comisiei Europene vizavi de obiec¡iile planului nostru strategic

La jumåtatea lunii mai, Comisia Europeanå ne-a transmis un teanc de observa¡ii critice despre modul cum a fost gândit PNS-ul românesc. Dupå o lunå, ministrul Adrian Chesnoiu a scris ¿i el Comisiei un formal råspuns. ¥ntinså pe vreo 5 pagini, scrisoarea ministrului se deschide cu mul¡umiri ¿i asiguråri cå va face totul ca så fie bine. Este de analizat politicosul limbaj de lemn, atât de plåcut probabil ¿i celor de la Bruxelles, ¿i celor de la Bucure¿ti. Pentru cå hârtia este un spa¡iu limitat, redåm pe scurt principalele puncte atinse de ministru, scuturând pe ici, pe colo zgura de cuvinte.

cu o serie de observa¡ii ale Comisiei privind necesitatea unor justificåri, detalieri sau ajuståri suplimentare, în vederea unei mai bune fundamentåri a interven¡iilor propuse. Cu toate acestea, op¡iunile de politicå na¡ionalå privind direc¡ionarea sprijinului cåtre sectorul agricol ¿i de dezvoltare ruralå reprezintå atributul exclusiv al autoritå¡ilor române, în transpunerea principiului subsidiaritå¡ii. Din acest punct de vedere, consider cå abordarea strategicå propuså urmåre¿te îndeaproape condi¡ionårile impuse, echipa MADR urmând a furniza toate argumentele necesare în acest sens. Autoritå¡ile române considerå cå un impediment semnificativ în stabilirea unei arii mai extinse de interven¡ii sau a unor ¡inte mai ridicate l-a reprezentat alocarea financiarå insuficientå de care dispune România în perioada de programare 2023-2027.

Consider cå PNS-ul înaintat spre analizå identificå, în mod corespunzåtor ¿i fundamentat pe analiza situa¡iei actuale, modalitå¡i de sprijin adaptate contextutui na¡ional ¿i care adreseazå cele mai stringente nevoi identificate.

România are 3,4 milioane ferme (din care peste 3 milioane sub 5 ha). Numårul beneficiarilor de plå¡i directe este de 781.246. Categoria fermelor de la 1 la 50 ha reprezintå 97% din numårul total de fermieri înregistra¡i în IACS. PNS trebuie så propunå solu¡ii pentru situa¡ia particularå din România, unde coexistå un numår extrem de ridicat de ferme mici, gospodårii ¡åråne¿ti de fapt, cu ferme mari, competitive. Prin urmare, strategia PNS de sprijinire a fermierilor ¿i dezvoltare a sectorului agricol are în vedere cele douå paliere structurale.

Dupå o primå analizå efectuatå de autoritå¡ile române, putem fi de acord

Referitor la observa¡ia privind asigurarea unei distribu¡ii mai echitabile a

utoritå¡ile române întreprind toate demersurile în vederea clarificårii, în cel mai scurt timp posibil, a observa¡iilor primite, precum ¿i a retransmiterii versiunii consolidate a Planului Na¡ional Strategic al României.

Profitul Agricol 24/2022

plå¡ilor directe, apreciem cå op¡iunea stabilitå deja în PNS este pe deplin argumentatå, fiind bazatå pe rezultatele analizei SWOT ¿i consolidatå în urma consultårilor cu reprezentan¡ii fermierilor ¿i organiza¡iilor din domeniul agriculturii ¿i cercetårii. România a optat pentru plata redistributivå în vederea direc¡ionårii eficiente a sprijinului pentru venit, considerând cå acesta este un instrument mult mai potrivit realitå¡ilor na¡ionale comparativ cu plafonarea. ¥n plus, aplicarea plafonårii poate conduce la un dezechilibru al sectorului agricol, cu impact asupra pie¡ei ¿i implicit asupra posibilitå¡ii de asigurare a securitå¡ii alimentare. ¥n plus, o parte considerabilå a plafonului destinat sprijinului direct pentru tinerii fermieri se va adresa aceleia¿i categorii de ferme mici ¿i mijlocii. În plus, fermele mici, ca urmare a respectårii rigorilor de mediu, vor beneficia ¿i de accesarea eco-schemelor, al cåror plafon total este de 29% din anvelopa na¡ionalå totalå aferentå plå¡ilor directe. Eco-schemele vor contura o modalitate de dezvoltare ¿i concentrare a eforturilor fermierilor mici ¿i mijlocii spre cre¿terea sustenabilitå¡ii ¿i rezilien¡ei agriculturii europene pe termen lung, în special prin intermediul promovårii unei agriculturi la scarå micå ¿i prietenoaså cu mediul, având în vedere cå micii fermieri reprezintå o garan¡ie pentru påstrarea biodiversitå¡ii ¿i a F resurselor naturale.

a consemnat Arin DORNEANU 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII România a solicitat în mod repetat definirea convergen¡ei externe de o manierå mai echitabilå pentru fermierii no¿tri în raport cu cei europeni. Subiectul a figurat în cadrul negocierilor PAC ¿i al Noului Cadru Financiar Multianual post 2020 al UE. Cu toate acestea, modalitatea prin care a fost redefinitå convergen¡a externå a redus din ambi¡ia de echitate a cuantumurilor plå¡ilor directe ce a fost stabilitå în reforma din noiembrie 2013.

Fermele mici ¿i mijlocii vor fi sprijinite în vederea orientårii spre pia¡å, respectiv a restructurårii ¿i retehnologizårii, iar pentru fermele de dimensiuni mai mari, accentul este pus asupra aplicårii tehnologiilor performante ¿i sustenabile în care digitalizarea ¿i inovarea sunt esen¡iale. MADR analizeazå oportunitatea concentrårii sprijinului acordat pentru consolidarea fermelor de dimensiuni medii în vederea asigurårii restructurårii ¿i cre¿terii competitivitå¡ii lor. ¥n ceea ce prive¿te sectorul vitivinicol, apiculturå ¿i legume-fructe, acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor PAC, asigurând condi¡ii de concuren¡å echitabilå pe pia¡a internå, contribuind la cooperarea ¿i competitivitatea acestora. Includerea unor interven¡ii cu finan¡are din FEGA pentru alte sectoare presupune alocåri semnificative, în contextul unui buget limitat ¿i ar periclita echilibrul în ceea ce prive¿te distribu¡ia resurselor financiare pentru plå¡ile directe. Extinderea zonelor HNV fa¡å de angajamentele corespondente ale PNDR 2014-2020 ¿i aplicarea condi¡iilor prevåzute de interven¡ia dedicatå paji¿tilor cu înaltå valoare naturalå (ex. reducerea utilizårii îngrå¿åmintelor organice, interzicerea utilizårii inputurilor chimice, reglementarea încårcåturii de ani14

male ¿i a perioadelor în care nu se permit activitå¡i agricole) asigurå men¡inerea zonelor HNV concomitent cu condi¡iile necesare pentru atingerea obiectivelor legate de conservarea habitatelor ¿i cele privind protec¡ia speciilor sålbatice (inclusiv påsåri ¿i fluturi), având în vedere gradul de suprapunere cu SCl/SPA, respectiv aprox. 68% din suprafa¡a SPA-uritor ¿i 67% din suprafa¡a SCI-urilor. România considerå cå sprijinul pentru zonele cu constrângeri naturale asigurå påstrarea în continuare a habitatelor agricole prin evitarea abandonului lor. În mod complementar, pentru perioada 2023-2027, venind în întâmpinarea recomandårilor Comisiei Europene ¿i acordând o importan¡å deosebitå problematicii de mediu, climå ¿i bunåstare a animalelor, România a optat pentru alocarea a 29% din plafonul alocat plå¡ilor directe pentru eco-scheme, astfel, bugetul alocat eco-schemelor din Pilonul I fiind de 2,8 mld. euro, cuantumul planificat variind în func¡ie de nevoile identificate specifice agriculturii României. ¥n concluzie, consideråm cå interven¡iile de mediu ¿i climå propuse prin PNS pentru a fi finan¡ate din FEGA ¿i FEADR, asigurå maximizarea poten¡ialului de a atinge obiectivele urmårite, în contextul resurselor financiare disponibile ¿i adresårii echilibrate a unui spectru larg de nevoi identificate, contribuind totodatå la realizarea obiectivelor Pactului Verde ¿i ajutând fermierii så punå în aplicare tranzi¡ia verde. Referitor la constatårile Comisiei privind abordarea LEADER, precizåm faptul cå tipurile de opera¡iuni prevåzute în fi¿a interven¡iei conferå GALurilor posibilitatea de a selecta dintr-o gamå extinså opera¡iuni eligibile, astfel încât så se poatå implementa måsuri care så råspundå nevoilor identificate la

nivel local într-o manierå specificå abordårii LEADER, respectiv “de jos în sus”. Nevoia de dezvoltare a infrastructurii de bazå în mediului rural va fi abordatå atât în cadrul PNS, cât ¿i prin alte politici europene, Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å (PNRR), Fondul European de Dezvoltare Regionalå (FEDR), dar ¿i fonduri na¡ionale (Programul Na¡ional de Investi¡ii Anghel Saligny). În acela¿i timp, infrastructura de acces agricolå continuå så reprezinte o necesitate în spa¡iul rural. ¥n ceea ce prive¿te comentariul Comisiei referitor la propunerea unor ac¡iuni de sprijinire a refugia¡ilor ucraineni, România considerå cå problematica este de interes major, depunând eforturi deosebite alåturi de organiza¡ii nonguvernamental în gestionarea tranzitului cåtre alte destina¡ii sau, dupå caz, facilitarea stabilirii în România, a accesului la muncå, educa¡ie, sånåtate ¿i venituri. Aceste considera¡ii generale sintetizeazå cele mai importante aspecte identificate în urma scrisorii de observa¡ii a Comisiei Europene. Apreciez cå printr-un dialog la nivel tehnic pot fi clarificate toate aspectele punctuale incluse în scrisoarea Comisiei, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, întregul proces de programare, analizå ¿i aprobare så poatå fi finalizat, permi¡ând astfel demararea cu succes a implementårii PNS începând cu anul urmåtor. ¥n ceea ce prive¿te ini¡iativa Comisiei de a publica observatiile formulate cu privire la planurile strategice ale Statelor Membre ¿i punctele de vedere ale acestora, precizez cå autoritå¡ile din România sunt de acord cu acest demers, care garanteazå un grad de transparen¡å crescut la nivel european în ceea ce prive¿te procesul de analizå a acestor documente programatice.

Profitul Agricol 24/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e 2022, a fost de 425 dolari/tonå (1.912 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 13 iunie.

Grâu România FOB Constan¡a 401 euro/t (=) 1.965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Thailanda 77.770 tone, Nigeria 73.170 tone, Mexic 33.770 tone, Taiwan 37.770 tone ¿i Venezuela 17.770 tone.

¥n såptåmâna 13 - 17 iunie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 17 iunie $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

13.06 397 395 399

14.06 395 393 397

15.06 16.06 17.06 389 387 397 391 389 399 395 393 401 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iulie Aug Sept

13.06 421 427 429

14.06 419 425 427

15.06 417 421 423

16.06 415 417 421

17.06 422 423 427

România

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 17 iunie 2022, a fost

Iulie Aug Sept

13.06 Bordeaux 319 Pallice 321 Rhin FOB 321 Bordeaux FOB 323 Pontivy 359

$/t

14.06 15.06 16.06 17.06 291 289 287 310 287 285 283 293 277 275 273 285

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

13.06 Rouen 393 Dunquerque 393 Pallice 395 Creil FOB 387 Moselle FOB 371 Rouen FOB 423

14.06 15.06 391 387 391 387 393 389 385 383 369 367 421 419

13.06 467 471 477

14.06 469 475 479

15.06 471 477 481

euro/t

14.06 15.06 16.06 17.06 317 315 327 333 317 315 327 333 319 317 330 337 321 319 331 337 357 355 363 369

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iulie 2022, a fost de 393 dolari/t (1.768 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

16.06 473 479 483

17.06 475 485 485

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 337 euro/tonå (1.651 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 369 euro/tonå (1.808 lei). A crescut cu 10 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie Sept

La bursa Dunquerque pre-

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2022 este de 403 euro/t (1.975 lei).

17.06 400 400 405 395 385 421

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie Aug Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 421 euro/tonå (2.063 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¡ul grâului a fost de 400 euro/tonå (1.960 lei). A crescut cu 7 euro/tonå.

euro/t 16.06 391 391 397 385 379 417

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie, este de 377 euro/tonå (1.955 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.

FOB Constan¡a 393 euro/t (+ 2) 1.926 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022.

13.06 297 291 285

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

de 325 dolari/tonå (1.417 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 475 dolari/tonå (2.137 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 385 euro/tonå (1.886 lei). A crescut cu 14 euro/tonå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

închidere, pe 17 iunie 2022, a fost de 333 euro/tonå (1.632 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 337 euro/tonå (1.651 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 309 dolari/tonå (1.390 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

13.06 14.06 15.06 16.06 17.06 313 311 309 307 309 311 309 307 305 307

Profitul Agricol 24/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 13 - 17 iunie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 659 dolari/tonå (2.965 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 iunie 2022. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

13.06 631 625 619

14.06 629 623 617

$/t 15.06 627 621 615

16.06 625 619 611

17.06 629 627 619

Orz România FOB Constan¡a 377 euro/t (- 14) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.06.2022, pre¡ cu livrare în iulie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

13.06 351 351 355

14.06 349 349 353

15.06 347 347 351

16.06 345 345 349

17.06 357 357 351

369 369

367 363 359 369 367 363 359 371

Sorg

PREºURI 13 - 17.06.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 13 - 17 iunie 2022, a fost de 327 dolari/tonå (1.471 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

235.770 tone, China 213.770 tone, Mexic 107.770 tone, Indonezia 77.550 tone, Olanda 17.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 17 iunie 2022, a fost de 649 dolari/tonå (2.920 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 457 dolari/tonå (2.056 lei), în scådere cu 2 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iulie Aug Sept

13.06 1.845 1.777 1.753

14.06 1.835 1.771 1.751

15.06 1.825 1.769 1.747

16.06 1.817 1.759 1.745

$/t 17.06 1.825 1.817 1.815

FOB-Rouen, a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 371 euro/tonå (1.818 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iulie 2022, pre¡ul orzului furajer este 341 dolari/t (1.534 lei), cu 4 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.170 tone ¿i Mexic 77.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iulie Sept

$/t

13.06 14.06 15.06 16.06 17.06 327 325 323 321 327 329 327 325 323 325

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iulie Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

13.06 14.06 15.06 16.06 17.06 459 457 455 453 457 453 451 447 445 447

Iulie Sept

13.06 14.06 15.06 16.06 17.06 659 665 667 669 649 655 657 659 667 659

Floarea-soarelui

chidere, pe 17 iunie, a fost de 977 dolari/tonå (4.396 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 935 euro/tonå (4.581 lei). A înregistrat o cre¿tere de 50 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 13 iunie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 835 euro/tonå (4.091 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

13.06 14.06 15.06 16.06 17.06 975 969 959 957 977

Rapi¡å ¥n såptåmâna 13 - 17 iunie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 795 euro/tonå (3.895 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 13 iunie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 13.06 Rouen 835 Dunquerque 825 Moselle 825

14.06 825 815 817

15.06 815 813 815

16.06 809 807 809

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iulie 2022, este de 979 dolari/t (4.405 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

13.06 14.06 15.06 16.06 17.06 Dieppe 885 875 865 875 935

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 769 euro/tonå (3.768 lei), mai mic cu 66 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 777 euro/tonå (3.807 lei), mai mic cu 48 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

17.06 769 777 795

Iulie Aug Sept

13.06 895 877 855

14.06 885 875 851

15.06 879 865 849

16.06 857 855 835

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

425 dolari/t

Profitul Agricol 24/2022

-2

325 dolari/t

$/t

659 dolari/t

317 dolari/t

$/t 17.06 825 791 795

= 17

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna iunie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2022/23. Produc¡ia mondialå de oleaginoase în noul an de pia¡å 2022/23 va atinge 647 milioane tone, mai mare cu 48 mil. tone fa¡å de 2021/22. Structural, va fi formatå astfel: soia (395 mil. tone, mai mult cu 43 mil. tone fa¡å de 2021/22); rapi¡å (81 mil. tone, mai mult cu 9,4 mil. tone); floarea-soarelui (49 mil. t., cu 8 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22); arahide (51), semin¡e de bumbac (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi ajunge la 362 milioane tone, cu 13 milioane tone mai mare decât anul trecut. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (257 mil. tone, mai mult cu 11 mil. de tone fa¡å de 2021/22); rapi¡å (43,5 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (11); arahide (8) ¿i copra (2).

Consumul mondial va fi de 528 milioane tone, mai mare cu 18 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (133 mil. tone), SUA (66 mil. tone), Brazilia (54), UE (49), Argentina (45), India (35), Rusia (21) ¿i Indonezia (14). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (89 milioane tone), SUA (61), Canada (13). ºårile mari importatoare sunt China (103 mil. tone), UE (23), Mexic (8), Japonia (6), Argentina (5) ¿i Egipt (4). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2020/21 432 463 2021/22 Nov. 396 447 Dec. 440 478 Ian. 22 464 505 Feb. 22 511 552 Mar. 22 545 590 Apr. 22 524 523 Mai 22 486 504

dolari/tonå Fl.-soarelui SUA Rott (3) (4) 272 312 283 280 319 278 332 294 358 300 367 ND 354 352 315 348

Rapi¡å Hamb (5) 319 365 388 405 428 551 540 450

Consumul mondial de ¿roturi este prognozat la 355 milioane tone.

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 4445%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale

fa¡å de 207 milioane tone în 2021/22.

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 218 milioane tone, fa¡å de 212 mil. tone în anul 2021/22.

ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (21 mil. t) ¿i SUA (18).

Structura sortimentalå: ulei de palmier (79 mil. tone); soia (61,5 mil. tone); rapi¡å (31 mil. tone); floarea-soarelui (19 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. tone). Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 212 milioane tone, 18

ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Argentina (7), Rusia (5), Ucraina (4) ¿i UE (4). ºårile mari importatoare sunt India (14 milioane tone), China (13), UE (10) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 29 mil. tone.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2020/21 461 563 467 685 594 2021/22 Nov. 448 553 560 741 793 Dec. 459 565 529 716 822 Ian. 22 474 608 683 721 852 Feb. 22 544 669 708 757 803 Mar. 22 566 720 767 970 1.019 Apr. 22 581 723 818 895 1.101 Mai 22 ND 720 ND 878 996 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 120 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (100 milioane tone), UE (49), SUA (41), Brazilia (22), India (18), Rusia (8,5 mil. tone), Mexic (8). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (18), SUA (13) ¿i Indonezia (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (21 milioane tone), Vietnam (6), China (6) ¿i Indonezia (4 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 19 milioane tone.

Uleiuri vegetale

dolari/t

Soia An de pia¡å 2020/21 2021/22 Nov. Dec. Ian. 22 Feb. 22 Mar. 22 Apr. 22 Mai 22

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

Rott (5)

1.261 1.495 1.404 1.448 1.582 1.684 1.848 1.927

1.306 1.800 1.743 1.814 1.739 2.128 2.223 2.204

1.266 1.456 1.457 1.508 1.622 1.963 1.969 1.961

1.639 2.756 2.756 2.714 2.543 2.844 2.654 2.502

1.350 1.441 1.396 1.413 1.500 2.570 2.126 2.055

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul Agricol 24/2022

Pre]uri [i pie]e

395 milioane de tone de soia Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 395 milioane tone, mai mult cu 43 mil. tone fa¡å de 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (149 milioane tone, mai mult cu 24 mil. tone fa¡å anul trecut), SUA (126 milioane tone, mai mult cu 5 mil. tone), Argentina (51, mai mult cu 8 mil. tone), China (17,5, mai mult cu 1 mil. de tone), India (11,5), Paraguay (10) ¿i Canada (6,3).

Pre¡uri soia

Pre¡uri ¿roturi soia

Stocurile mondiale sunt estimate la 14 milioane tone.

Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a scåzut cu 59 dolari/tonå, la 500 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au scåzut, de la 516 dolari/tonå la 473 dolari/tonå. ¥n Brazilia pre¡urile au scåzut cu 48 dolari/tonå ¿i au ajuns la 475 dolari/tonå.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 61,5 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea din anul 2021/22.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 257 milioane tone, mai mare cu 11 mil. tone fa¡å de cea din anul de pia¡å trecut.

ºårile mari producåtoare sunt China (17 milioane tone), SUA (12 milioane tone), Brazilia (9), Argentina (8), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone).

ºårile mari consumatoare sunt ¥n luna mai, pre¡ul la export pentru China (18 milioane tone), SUA (12 misoia din SUA a scåzut cu 4 doºårile mari producåtoare de ¿roturi: lioane tone), Brazilia (7,6), India (5,5), lari/tonå, la 667 dolari/tonå, în timp ce China (75 mil. tone, mai mult cu 5 mil. UE (2,5) ¿i Argentina (2). pre¡ul din Brazilia a scåzut cu 3 tone), SUA (48 mil. tone), Brazilia (38), ºårile mari exportatoare sunt dolari/tonå, ajungând la 664 do- Argentina (32 mil. tone), UE (13 mil. Argentina (6 milioane tone), Brazilia (2 lari/tonå. ¥n Argentina pre¡ul a în- tone) ¿i India (8 mil. tone). mil. tone), UE (1 mil. tone), Rusia (0,6), registrat o scådere de 3 dolari/tonå ¿i Paraguay (0,6 milioane tone) ¿i SUA ºårile mari consumatoare sunt Chiau închis licita¡iile la 650 dolari/tonå. (0,5 mil. tone). na (74 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (28,5 mil. tone), ºåri importatoare sunt India (4 miliºårile mari consumatoare sunt Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), India oane tone), China (1,1 mil. de tone) ¿i China (95 milioane tone), SUA (61), (6), Vietnam (6), Indonezia (5,5), Thai- Bangladesh (0,8). Brazilia (49), Argentina (41), UE (16), landa (5), Egipt (4). India (10), Mexic (7) ¿i Fed. Ruså (5 mil. Stocurile mondiale sunt prognoºårile mari exportatoare de ¿roturi tone). zate la 4,3 milioane tone. Marii exportatori de soia sunt Bra- din soia sunt Argentina (28,5 milioane zilia (88,5 milioane tone, mai mult 5 mil. tone), Brazilia (18) ¿i SUA (13 milioane de tone decât în 2021/22), urmatå de de tone). SUA (60 mil. tone, cu 2 mil. tone mai ºårile mari importatoare de ¿roturi mult decât anul trecut), Paraguay (6,5 sunt UE (17 milioane tone), milioane tone) ¿i Argentina (5 milioane urmatå de Indonezia (6), tone). Vietnam (5), Thailanda (3), Marii importatori de soia sunt Chi- Filipine (3), Iran (2), na (99 milioane tone, mai mult cu 7 mil Mexic (2), tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (15 Coreea de Sud (2). milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Egipt (4), Thailanda (4), Japonia (3) ¿i Turcia (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 100 milioane tone, fa¡å de 85 milioane tone în anul de pia¡å 2021/22. Profitul Agricol 24/2022

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.768 milioane tone, cu 26 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.479 milioane tone, cu 22,5 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 515 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 2 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 63 milioane tone, cu 1 milioane mai mult ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 147 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 647 milioane tone, cu 48 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 395 milioane tone, cu 43 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 81 milioane tone, cu 9,4 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 49 milioane tone, mai micå cu 8 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 51 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 121 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 10 iunie 2022. 20

UE> Seceta reduce randamentul la grâu Seceta prelungitå din Fran¡a, Spania, România ¿i Ungaria va duce la scåderi importante ale produc¡iei de grâu în Uniunea Europeanå. Aceste pierderi sunt compensate par¡ial de o cre¿tere prognozatå pentru Germania, unde condi¡iile meteo au fost favorabile, iar culturile au beneficiat de precipita¡ii la timp. Din cauza cåldurii excesive, grâul se dezvoltå cu aproximativ o såptåmânå mai devreme decât în mod normal, în majoritatea regiunilor Europei. Spania este prima ¡arå care începe recoltarea grâului, iar în Andalucía procesul este în curs de desfå¿urare. ¥n restul continentului recoltarea începe oficial

în luna iunie ¿i dureazå pânå în iulie. Pentru anul de pia¡å 2022/23, produc¡ia de grâu din Uniunea Europeanå este estimatå de anali¿tii americani, în raportul USDA pe luna iunie, la 136 milioane de tone, în scådere cu 0,4 milioane tone fa¡å de estimårile din luna mai, ¿i cu 2,3 milioane tone mai micå fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va ajunge la aproximativ 24 milioane de hectare, în scådere cu 0,1 milioane de hectare fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 5,65 tone/hectar, cu 1% sub cel de anul trecut, dar în cre¿tere cu 2% fa¡å de media pe 5 ani.

Rusia> vreme favorabil\ pentru o produc]ie bun\ Produc¡ia de grâu din Rusia pentru anul 2022/23 este prognozatå la 81 milioane tone, în cre¿tere cu 1% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 8% fa¡å de anul trecut. Prognoza include 59,5 milioane tone grâu de toamnå ¿i 21,5 milioane tone grâu de primåvarå. Nu este incluså produc¡ia estimatå din Crimeea. Randamentul total de grâu ajunge la 2,95 tone/hectar, mai mare cu 8% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå cu grâu este de 27,5 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de anul trecut. Umiditatea favorabilå pe tot parcursul lunii mai a condus la perspective bune de randament, în special în Caucazul de Sud ¿i partea de Nord a Rusiei, care reprezintå aproximativ 56% din produc¡ia totalå de grâu de toamnå.

Precipita¡iile abundente din lunile aprilie ¿i mai au ajutat culturile så reziste mai bine la temperaturile ridicate înregistrate recent în aceste zone. Grâul de toamnå din districtele Central ¿i Volga, care împreunå produc aproximativ 44% din produc¡ie, va atinge stadiile cheie de maturitate pânå la sfâr¿itul lunii iunie. Recoltarea grâului de toamnå va începe în iulie. Semånatul grâului de primåvarå, care se cultivå de obicei în districtele Volga, Urali ¿i Siberia, a început în luna aprilie ¿i este aproape de final. Recoltarea va începe la sfâr¿itul lunii august.

paginå de Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 24/2022

CULTURI

VEGETALE Fungicidul care combate efectele secetei Syngenta a lansat un tratament al semin¡elor de cereale cu un fungicid numit Vibrance Duo. Pe lângå spectrul foarte larg de boli combåtute, produsul are un efect biostimulant. Acesta se traduce prin dezvoltarea rådåcinilor, cu toate efectele benefice ce decurg de aici. Practic, råsårirea va fi mai rapidå ¿i mai uniformå, efect vizibil în special în condi¡ii de secetå.

blându-se în compara¡ie cu al semin¡elor netratate. Efectul biostimulant este sistemic, de duratå, ajutând la dezvoltarea rådåcinilor atât toamna, cât ¿i primåvara. Astfel, se poate ajunge la un spor de recoltå 2,8 t/ha fa¡å de produc¡iile ob¡inute din semin¡e netratate. Vibrance Duo se aplicå în amestec cu 0 - 1,5 L apå la 100 kg semin¡e (0-15 L apå la tona de semin¡e). Cantitatea de apå se ajusteazå în func¡ie de amestecul cu alte produse ¿i echipamentul de tratat.

Robert VERESS

Boli controlate

rezentat sub formå de suspensie concentratå, Vibrance Duo este folosit la tratarea semin¡elor de grâu, orz, triticale, secarå ¿i ovåz. Con¡ine ca substan¡e active sedaxan (25 g/I) ¿i fludioxonil (25 g/I). Prima este o moleculå nouå, cu spectru mare de combatere împotriva fungilor patogeni, implicit împotriva fungilor de sol. Este inamicul tåciunelui, målurii ¿i mucegaiurilor. Iar fludioxonilul este o substan¡å deja cunoscutå pentru eficacitatea combaterii septoriozelor ¿i fuzariozelor, controlând în special Microdochium nivale ¿i Fusarium sp. Eficacitatea Vibrance Duo împotriva mucegaiului de zåpadå (Monographella nivalis) este de peste 95% fa¡å de 75% în cazul tratamentului såmân¡å cu triazoli.

Silviu Caimac, manager tratament s\mân]\ Syngenta România [i R. Moldova

Sedaxan se mi¿cå în plantå ¿i formeazå o zonå de protec¡ie pentru såmân¡å, rådåcini, stem, în timp ce fludioxonil dezinfecteazå såmân¡a ¿i protejeazå coleoptilul. Efectul biostimulant este datorat tot noii molecule, sedaxan, care conferå beneficii majore demonstrate pentru înrådåcinare. Plantele rezultate din semin¡e tratate cu Vibrance Duo capteazå mai bine apa ¿i nutrien¡ii din sol, devin mai rezistente la stres, boli, dåunåtori ¿i manifestå o rezisten¡å îmbunåtå¡itå la iernat. Råsårirea va fi rapidå ¿i uniformå, numårul semin¡elor germinate du-

Grâu: fuzarioza spicelor (Fusarium spp.), mucegaiul de zåpadå (Monographella nivalis), målura comunå (Tilletia caries), rizoctoniozå (Rhizoctonia spp.), septoriozå cu transmitere în sol ¿i såmân¡å (Septoria nodorum), tåciunele zburåtor (Ustilago tritici). Orz: mucegai de zåpadå (Monographella nivalis), sfâ¿ierea frunzelor (Pyrenophora graminea), tåciunele zburåtor (Ustilago nuda), tåciunele îmbråcat al orzului (Ustilago hordei). Ovåz: tåciunele zburåtor al ovåzului (Ustilago avenae). Secarå: mucegai de zåpadå (Monographella nivalis), tåciunele frunzelor ¿i tulpinilor de secarå (Urocystis occulta). Triticale: mucegai de zåpadå (Monographella nivalis). Profitul Agricol 24/2022

CULTURI VEGETALE

Pactul Verde European, scurt [i pe lâng\ subiect dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Stelian FOLIC| masterand

Scriam în numårul trecut cå, din strategia Pactului Verde European, majoritatea agricultorilor au re¡inut urmåtoarea informa¡ie incorect editatå: “Comisia va lua måsuri pentru: 1. a reduce cu cel pu¡in 50% pierderile de nutrien¡i, fårå a deteriora fertilitatea solului; 2. a reduce cu cel pu¡in 20% nivelul de utilizare a îngrå¿åmintelor, pânå în 2030”. Doar cå în documentul oficial exprimarea este urmåtoarea: “Comisia va ac¡iona pentru a reduce pierderile de nutrien¡i cu cel pu¡in 50%, garantând, în acela¿i timp, cå nu va avea loc o deteriorare a fertilitå¡ii solului. Aceste måsuri vor reduce utilizarea îngrå¿åmintelor cu cel pu¡in 20% pânå în 2030.” Pentru cå pot fi considerate pierderi de nutrien¡i cantitå¡ile de azot care nu pot fi absorbite de plante sau absorbite de cåtre complexul solului, înainte de a fi pierdute prin levigare, volatilizare sau denitrificare.

Expresia “absorbi¡i efectiv” ar putea însemna cå nu întreaga cantitate de azot din îngrå¿åmintele aplicate este utilizatå de plante. Aceastå cantitate neutilizatå reprezintå excesul de nutrien¡i care se pierde. În versiunea din limba englezå se folose¿te expresia “effectively absorbed”. Traducerea în limba românå a fost de “absorbi¡i efectiv”. Dar s-ar potrivi ¿i o altå variantå, “absorbi eficient”, care s-ar putea referi la eficien¡a diferitå cu care se absoarbe azotul. De exemplu, dacå se aplicå la porumb pânå la 6 frunze, este absorbit 60% din azot, iar dacå se a¿teaptå pânå la 8 frunze, utilizarea azotului cre¿te pânå la 80%. De asemenea, aplicarea frac¡ionatå a azotului la grâu poate måri absorb¡ia peste 80%.

Concluzii 1. Prin Pactul Verde, se dore¿te ca alimentele europene så fie produse cu un impact cât mai mic asupra naturii. Un obiectiv rezonabil. 2. Så se reducå semnificativ dependen¡a de pesticidele ¿i îngrå¿åmintele chimice, de riscurile asociate acestora ¿i de amploarea utilizårii lor. Obiective din ce în ce mai greu de realizat, dar låudabile în principiu, mai ales pentru

ecologi¿tii fårå cuno¿tin¡e solide de agriculturå. 3. Poluarea solului, aerului ¿i apelor are loc atunci când sunt pierderi de nutrien¡i. 4. Pierderile de nutrien¡i apar când ace¿tia sunt în exces (se aplicå în cantitå¡i care depå¿esc capacitatea de absorb¡ie a plantelor). 5. Pierderea de azot reprezintå partea din doza aplicatå care nu este folositå de cåtre plante. 6. Dacå se reduc pierderile de azot: - fie cre¿te cantitatea de azot utilizatå de cåtre plante, lucru care ne-ar ajuta så mårim produc¡ia, în locurile unde aceasta depinde de inputurile cu îngrå¿åminte. - fie se reduc cheltuielile cu fertilizarea ¿i banii pot fi investi¡i în altå verigå tehnologicå. Dupå mine, prioritatea unui fermier ar trebui så fie optimizarea produc¡iei, astfel încât så foloseascå cât mai eficient resursele de care dispune. PVE este o oportunitate extraordinarå pentru fermieri români så afle cå nu ¿tiu ce nu ¿tiu despre fertilizarea cu azot. Din acest motiv, ei favorizeazå acumularea în exces a azotului în sol, lucru ce duce la poluare, deoarece folosesc doze prea mari, pentru cå se utilizeazå formule incorecte pentru calcularea necesarului de azot al plantelor ¿i a cantitå¡ii de azot din sol. Momentul aplicårii azotului ¿i tipul de îngrå¿åmânt sunt de asemenea factori foarte importan¡i care decid soarta azotului din sol.

Cum apare poluarea? Pactul Verde spune cå excesul de nutrien¡i (în special azotul ¿i fosforul) din mediu reprezintå o surså importantå de poluare a aerului, a solului ¿i a apei. De unde provine excesul de nutrien¡i? Conform Pactului, dintr-o utilizare excesivå ¿i din faptul cå nu to¡i nutrien¡ii utiliza¡i în agriculturå sunt absorbi¡i efectiv de plante. Profitul Agricol 24/2022

CULTURI VEGETALE

Produc]iile la orz, între Campania de recoltat a început în sud-estul ¡årii cu orzul. Chiar ¿i în acela¿i jude¡, unii fermieri au terminat recoltatul încå de såptåmâna trecutå, al¡ii plånuiau så se apuce abia såptåmâna aceasta. Mai important, în cazul parcelelor recoltate, produc¡iile variazå enorm, între 1,5 ¿i aproape 8 tone/ha. Varia¡ii mari de randament se înregistreazå chiar ¿i când vorbim de sole situate la distan¡e apropiate. E încå o manifestare a microzonårii climei, de care am scris ¿i anul trecut.

Aedin Celzîn lucreazå 3.000 ha la Osmancea, sat apar¡inåtor de comuna Mereni, jude¡ul Constan¡a. Vineri l-am aflat în combinå, fiindcå începuse recoltatul orzului - de zor ¿i cu spor, a¿a cå am discutat telegrafic. Suficient cât så aflu cå ma¿ina “înghi¡ise” deja 66 de hectare, iar produc¡ia medie se apropia de 8 tone/ha. Celzîn cultivå o suprafa¡å impresionantå cu orz, 744 ha, deci se poate spune cå a dat lovitura. “Termin såptåmâna viitoare orzul ¿i sper så pot intra la rapi¡å, înså, deocamdatå, e cam verde. Aratå bine, må a¿tept la 4 t/ha. Rapi¡a ¿i orzul, fiind mai timpurii, au beneficiat de precipita¡iile de la sfâr¿itul lunii aprilie. Grâul cred cå e mai slab ca orzul. A suferit din cauza lipsei apei, fiindcå în mai a fost cam secetå, ploile au venit abia spre sfâr¿itul 24

lunii”, explicå fermierul. În Mereni, Daniel Gheordunescu lucreazå 1.000 ha. Încå nu a intrat la recoltat. Vineri î¿i fåcea planul så purceadå såptåmâna asta. Nu are a¿teptåri prea mari. Spune cå a recoltat pentru alt fermier în zona Cuza Vodå-Medgidia, iar produc¡iile au variat între 2,8-3,2 tone/ha. “Am ¿i eu în fermå cam 30% din suprafa¡å unde a plouat mult mai pu¡in. Deci produc¡ia parcelelor respective va fi tot pe acolo. Totu¿i, pe medie, sper la 6t/ha, atât la grâu, cât ¿i la orz. Dacå am fi beneficiat de o ploaie în martie, am fi avut produc¡ii sensibil mai mari ¿i o rentabilitate pe måsurå. Acestea sunt riscurile când e¿ti la mila naturii. În iunie a plouat bine, porumbul ¿i floarea aratå splendid, dar råmâne de våzut ce va urma”, spune Gheordunescu. În Tulcea, la Baia (fosta Hamangia), Ion Bålan administreazå 2.000 ha. Din acestea, 320 de ha sunt cu orz ¿i joi le recoltase pe primele 50. Produc¡ia e de 5 t/ha, iar indicii de calitate slabi, deoarece, de la 1 ianuarie ¿i pânå în prezent, la Baia au cåzut doar 40 de litri/mp în total! Culturile au tråit pe seama rezervei de apå din sol, acumulatå în toamna 2021 ¿i începutul iernii. Decembrie 2021 a fost a doua cea mai bogatå în precipita¡ii din istoria måsuråtorilor, cu peste 200 l/mp. Ploi, de data asta, nu ninsori. Chiar ¿i acum, e uscåciune doar în stratul superficial al solului, pâ-

nå la 20 cm, mai jos påmântul e umed. “Ne-am ajutat ¿i cu iriga¡iile”, recunoa¿te Bålan. “Întregul sistem de iriga¡ii din zonå e func¡ional, ca niciodatå. Nici pe vremea lui Ceau¿escu nu func¡iona a¿a din plin. S-au udat toate culturile. Am irigat ¿i noi tot, mai pu¡in orzul ¿i pår¡i din grâu, rapi¡å.” Bålan irigå 450 ha de grâu, 150 ha de mazåre, 180 ha rapi¡å, 200 ha loturi de hibridare porumb, 180 ha porumb pentru consum, 50 ha floare. În total, din suprafa¡a fermei de 2.000 de ha, 1.500 sunt irigabile. “La rapi¡å intråm la recoltat pe 22-23 iunie, iar grâul urmeazå la sfâr¿itul lunii - începutul lunii iulie. La grâul neirigat må a¿tept la produc¡ii de 3-4 t/ha, la cel irigat spre 6-7 t/ha. Rapi¡a neirigatå 1,52,5 t/ha, cea irigatå peste 3 t/ha”, anticipeazå Bålan. Arnaud Charmetant coordoneazå “mastodontul” de 13.700 ha Agricom, la Borcea, Cålåra¿i. Vineri trecuse cu recoltatul orzului de “borna” de 1.000 ha, din totalul celor 2.400 ha înfiin¡ate cu aceastå culturå. Profitul Agricol 24/2022

CULTURI VEGETALE

1,5 [i 8 tone/ha

“Produc¡iile sunt surprinzåtor de bune, ¡inând cont de volumul redus al precipita¡iilor: cam 5,8 t/ha. Înainte de a intra la recoltat ne gândeam la 5 t, plus/minus 300 kg. ªi indicii de calitate sunt mul¡umitori. Dupå orz, recoltåm rapi¡a, mazårea ¿i apoi grâul. Rapi¡a aratå foarte prost, mazårea bine, dar nu cred cå produc¡iile vor fi mari, pentru cå au fost cålduri mari în perioada înfloritului. La grâu mi-e greu så må pronun¡, ¡inând cont de surpriza de la orz. E adevårat, grâul e ceva mai tardiv ¿i a suferit mai mult din cauza lipsei precipita¡iilor”, puncteazå Charmetant. La 30 de km nord-vest de Borcea, în Peri¿oru (tot Cålåra¿i) este ferma de

Profitul Agricol 24/2022

1.000 ha a lui ªtefan Moraru. A recoltat cele 100 ha cu orzoaicå de bere ¿i a avut aceea¿i plåcutå surprizå så ob¡inå o produc¡ie mai mare ¿i mai bunå decât cea anticipatå înainte de intrarea combinelor în lanuri. O medie de 6 t/ha, cu varia¡ii între 5-7 t/ha. “Orzul era piticit, 4050 cm înål¡ime, dar boabele sunt mari, cu greutate hectolitricå 62-63 în parcelele cu produc¡ii mai mari, respectiv 53-57 în parcelele cu produc¡ii de 5 t/ha. Cultiv orzoaicå. ªi recolta are parametri pentru bere, cu proteinå 1012, pondere de peste 80% a boabelor de peste 2,5 mm”. Såptåmâna asta va începe recoltatul rapi¡ei. Grâul îl avea încå verde, fiind tratat cu fungicid cu efect de “staygreen”. Nici la grâu ¿i nici la rapi¡å nu se aventureazå så estimeze produc¡iile, având în vedere surpriza de la orz. Iar în privin¡a valorificårii mizeazå pe stocare ¿i vânzare “mai încolo”. “Ieri am recoltat 400 de tone ¿i am bågat totul în siloz. Deocamdatå nu vindem nimic, fiindcå pre¡ul a scåzut prea mult. Depozitåm, fiindcå sigur va cre¿te. Marfå nu va fi, din cauza problemelor mari din Buzåu, Bråila, Gala¡i. Må ajutå

foarte mult acum investi¡iile în spa¡iile de depozitare. Trec de aceastå perioadå cu presiune mare pe transport ¿i costuri ridicate”. Încå 30 de km, dar spre nord-est, ¿i ajungem la Mihail Kogålniceanu, Ialomi¡a, Arnaud Perrein (4.000 ha) se confruntå cu pierderi serioase de productivitate fa¡å de recolta anului trecut. Vineri a terminat de recoltat cele 250 ha cu orz, iar media e de 5,1 t/ha, fa¡å de 7,8 t/ha anul trecut. Anul trecut ¿i indicii de calitate au fost mai buni. “Folosim soiul de orz Tepee, pentru bere. Dar nu are calibrajul necesar ¿i are prea multå proteinå, respectiv peste 13, deci va råmâne ca furaj. Anul trecut, o parte a recoltei a avut ¿i calitå¡ile pentru bere”. A început recoltatul la grâu, pe o parcelå unde s-a copt mai devreme. Dar e slab, cu 71 greutate hectolitricå. “Cred cå acolo scoatem doar 1,5 t/ha. Dar avem ¿i sole mai bune, unde am irigat. Sper så ne închidem pe o medie de 5 t/ha, ca la orz”.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Teledetec]ia [i problemele Aproape zece mii de fermieri au probleme cu încasarea sumelor prevåzute de Submåsura 17.1 (subven¡ionarea primelor de asiguråri agricole), din cauza unor neconcordan¡e rezultate între suprafe¡ele declarate ¿i cele rezultate din teledetec¡ie.

upå îndelungi tergiversåri, APIA ne informeazå cå au fost controla¡i prin teledetec¡ie satelitarå 39.016 fermieri, respectiv o suprafa¡å declaratå de 569.840,34 ha. Suprafa¡a confirmatå în urma controlului e de 562.951,96 ha. Diferen¡a de suprafa¡å, de 6.888,38 ha, reprezintå suprafe¡e neeligibile din punct de vedere agricol sau suprafe¡e supradeclarate. Diferen¡e mai mari de 0,1 ha, între suprafa¡a solicitatå ¿i suprafa¡a confirmatå la controlul prin teledetec¡ie, au fost constatate pentru un numår de 9.638 fermieri.

asemenea situa¡ii. Dar, pe de o parte, autoritå¡ile considerå cå au procedat corect. Pe de altå parte, decizia este mai sus, la Bruxelles. Pe 11 mai, am solicitat APIA ¿i AFIR så ne comunice ce diferen¡e au rezultat, la scarå na¡ionalå, între suprafe¡ele declarate ¿i cele rezultate din teledetec¡ie. Am solicitat så se precizeze în câte ferme s-au constatat aceste diferen¡e ¿i care este diferen¡a medie/fermå. În fine, am cerut så se precizeze suprafa¡a totalå pentru care urmeazå så nu se achite subven¡ia prevåzutå de sM 17.1, ca urmare a diferen¡ei precizate. Într-o primå fazå, APIA ne-a råspuns cå nu de¡ine aceste informa¡ii, gestiunea situa¡iei fiind la AFIR. AFIR ne-a comunicat doar ceea ce ¿tiam, anume cå, în cazul în care suprafa¡a asiguratå de beneficiar este mai micå decât cea identificatå de APIA, cererea depuså de cåtre solicitant în cadrul sM 17.1 devine neeligibilå, iar în cazul în care suprafa¡a asiguratå este mai mare, se recalculeazå prima de asigurare eligibilå ¿i se respinge doar suma aferentå diferen¡ei de suprafa¡å. În urma insisten¡elor noastre cåtre MADR, la solicitarea ministerului, cele douå institu¡ii ¿i-au revizuit råspunsurile. Pe acestea le-am primit miercuri, 15 iunie, la peste o lunå de la începutul demersului nostru.

Dar så ajungem aici, la aceste informa¡ii, nu a fost u¿or Mai mul¡i fermieri ne-au sesizat cå sunt declara¡i neeligibili pentru plata subven¡iei aferente primei de asigurare chiar ¿i atunci când diferen¡ele sunt infime, de ordinul metrilor påtra¡i, fiind evident vorba de erori care n-au nicio legåturå cu vreo tentativå de fraudå. Asocia¡iile de fermieri încearcå så convingå ministerul så schimbe regulile, pentru a se interpreta altfel 26

Råspunsul AFIR Agen¡ia pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale începe cu o statisticå globalå a SM 17.1, care nu råspunde întrebårilor noastre, dar are relevan¡a ei, drept care o inseråm aici. Din 2019, de când a fost lansatå finan¡area, ¿i pânå în prezent, AFIR a primit 16.312 cereri de finan¡are confor-

me, în valoare de peste 32 de milioane de euro. Dintre cererile conforme au fost selectate 13.911, în valoare de 26,4 milioane de euro. Finalmente au fost încheiate 12.164 contracte de finan¡are, însumând 23,3 milioane de euro. Plå¡ile efectuate cåtre beneficiarii Submåsurii 17.1 au ajuns în acest moment la 20,6 milioane de euro. Suprafa¡a totalå asiguratå prin intermediul Submåsurii 17.1, conform cererilor de finan¡are depuse în cadrul celor 3 sesiuni anuale din 2019, 2020 ¿i 2021, este de 3.683.538 hectare, crescând de la 423.021,62 ha în 2019 la 1.504.955,77 ha în 2020, respectiv 1.755.561,09 ha în 2021. AFIR precizeazå cå, având în vedere criteriile de monitorizare ale FEADR stabilite ¿i solicitate statelor membre de Comisia Europeanå, nu centralizeazå distinct diferen¡ele dintre suprafe¡ele asigurate ¿i cele stabilite de cåtre APIA prin teledetec¡ie, numårul de ferme în care se regåsesc astfel de diferen¡e sau suprafa¡a totalå care nu va face obiectul acordårii sprijinului în cadrul sM 17.1. Mai aratå AFIR cå, atât în Ghidul solicitantului, cât ¿i în Fi¿a måsurii 17 din PNDR 2014-2020, se prevede obliga¡ia ca solicitantul “så încheie contractul de asigurare pentru toate suprafe¡ele cultivate cu acela¿i tip de culturå/ pentru întreg efectivul de animale aferent aceleia¿i specii existente în cadrul exploata¡iei; în cazul planta¡iilor pomicole/ viticole se va asigura întreaga suprafa¡å plantatå cu aceea¿i specie”. Suprafe¡ele asigurate trebuie så corespundå cu cele men¡ionate în IACS (Sistemul Integrat de Administrare ¿i Control). În cazul în care suprafa¡a asiguratå de cåtre beneficiar este mai micå decât cea regåsitå în IACS (indiferent de modalitatea utilizatå de cåtre APIA penProfitul Agricol 24/2022

CULTURI VEGETALE

cu Subm\sura 17.1 tru determinarea acesteia), cererea depuså de cåtre solicitant în cadrul sM 17.1 devine neeligibilå. Dacå suprafa¡a asiguratå este mai mare decât cea regåsitå în IACS, se recalculeazå prima de asigurare eligibilå ¿i se respinge doar suma aferentå diferen¡ei de suprafa¡å.

Råspunsul APIA Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå începe prin a ne explica complexul proces de teledetec¡ie. Sunt, ¿i aici, informa¡ii interesante. “Controlul se efectueazå pe baza imaginilor multispectrale de înaltå ¿i foarte înaltå rezolu¡ie, pe care s-au interpretat stadiul de vegeta¡ie al culturilor, limitele de culturi sau parcelele ¿i tipurile de culturi, imaginile fiind preluate în etape diferite în lunile aprilie, mai, iunie, iulie, august ¿i septembrie. În procesul de fotointerpretare, ce are în vedere identificarea ¿i digitizarea parcelelor realizatå de fermieri în IPA online, se determinå suprafa¡a fiecårei parcele ¡inând cont de limitele parcelelor din care au fost excluse suprafe¡ele neeligibile, intersectate cu schi¡ele realizate de fermieri în sensul Ordinului MADR nr. 45/2021 (“identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate” înseamnå declararea ¿i delimitarea în cadrul blocului fizic a parcelei/parcelelor agricole utilizate, în aplica¡ia electronicå GIS, puså la dispozi¡ie de cåtre APIA. Identificarea presupune ca parcela så nu se suprapunå peste parcelele declarate de al¡i fermieri ¿i så nu depå¿eascå limita blocului fizic). Astfel, detectarea caracteristicilor neeligibile pentru grupul de plåti decuplate (SAPS) cu diferite neconformitå¡i (zone cu båltiri, stuf, pietri¿, vegeta¡ie lemnoaså, pådure etc.) determinå reduProfitul Agricol 24/2022

cerea suprafe¡ei pentru schemele de plå¡i directe. Pentru fermele care, în urma controlului prin teledetec¡ie, au cel pu¡in o parcelå cu cod tehnic ce semnaleazå diferite neconformitå¡i (de exemplu: suprafe¡e confirmate în urma controlului mai mici decât cele declarate, determinarea unei culturi diferite), se realizeazå ac¡iunea de “follow-up” care are drept scop clarificarea cu fermierul a neconformitå¡ilor identificate în cadrul controlului prin teledetec¡ie. De asemenea, în cadrul ac¡iunii “follow-up” pot fi remediate ¿i inconsisten¡ele generate de pozi¡ionarea gre¿itå a parcelelor în cadrul blocului fizic. În¿tiin¡area fermierilor de neconformitå¡ile constatate la controlul prin teledetec¡ie se face de cåtre centrele jude¡ene/locale APIA printr-o solicitare de clarificare (Notificare) prin care fermierul este invitat la CL/CJ pentru ac¡iunea de follow-up (de urmårire a rezultatelor controlului). Dupå finalizarea ac¡iunilor de clarificare cu fermierii, se desfå¿oarå a doua fotointerpretare CAPI, în urma cåreia se vor genera rezultatele finale ale controlului. Dupå introducerea în sistemul informatic a rezultatelor controlului aferente anului de cerere 2021, se genereazå rezultatele finale, respectiv autorizarea la platå. (...) În conformitate cu Ordinul MADR nr. 45/2021, fermierul are obliga¡ia så înscrie, sub sanc¡iunea legii, date reale, complete ¿i perfect valabile în formularul de cerere unicå de platå ¿i în documentele anexate acestuia privind lista suprafe¡elor, totodatå fiind absolut necesarå o identificare corectå a parcelelor declarate. În cazul în care, în urma tuturor controalelor administrative sau la fa¡a locului, se constatå identificarea eronatå a amplasamentului parcelelor

agricole declarate de fermieri sau a unor pår¡i din aceste parcele, cât ¿i existen¡a suprafe¡elor neeligibile intersectate cu schi¡ele realizate de fermieri, nu se acordå plåti pentru aceste suprafe¡e, fiind aplicate reduceri ale sprijinului acordat, care pot merge, în unele cazuri prevåzute de sistemul de sanc¡iuni, pânå la excluderea de la platå”. ªi acum, ajungem ¿i la informa¡iile solicitate, pe care le-am prezentat succint, mai sus, dar aici le detaliem. APIA precizeazå cå, în 2021, în cele 35 de zone de control, ce acoperå întreaga ¡arå, au fost controla¡i prin teledetec¡ie 39.016 fermieri, cu o suprafa¡å declaratå de 569840,34 ha ¿i o suprafa¡å confirmatå în urma controlului de 562.951,96 ha. Diferen¡a de suprafa¡å de 6.888,38 ha, în procent de 1,20% din suprafa¡a declaratå a fermierilor controla¡i prin teledetec¡ie, reprezintå suprafe¡e neeligibile din punct de vedere agricol sau suprafe¡e supradeclarate. Diferen¡e dintre suprafa¡a solicitatå ¿i suprafa¡a confirmatå la controlul prin teledetec¡ie mai mari de 0,1 ha au fost constatate pentru un numår de 9.638 fermieri, dupå cum urmeazå: - între 0,1-0,5 ha, 6.993 fermieri; - între 0,5 - 1,0 ha, 1.643 fermieri; - între 1,0 - 5,0 ha, 891 fermieri; - peste 5,0 ha, 111 fermieri. APIA considerå cå prin activitå¡ile de teledetec¡ie a ob¡inut “o asigurare rezonabilå referitoare la autorizarea corespunzåtoare a cererilor pentru schemele de sprijin pe suprafa¡å aferente anului de cerere 2021”.

Robert VERESS 27

GR|DINA

VIA [i LIVADA Ro[iile cu gust de ro[ii Cum se cultivå ro¿iile cu gust de ro¿ii? Cum se fertilizeazå? Cum se protejeazå de boli ¿i dåunåtori? La aceste întrebåri au oferit råspunsuri speciali¿tii Syngenta ¿i Marcoser, care au organizat în parteneriat Turul Inova¡iei în Legumiculturå.

coser, ¿i Cåtålin Petrache, director de dezvoltare. Lor li s-au alåturat speciali¿tii Syngenta, Livia Ro¿u, reprezentant tehnic, Iulian Zafiu, key account manager Culturi Horticole, ¿i Andrei Måru¡escu, business sustainability head South-East Europe, care ne-au explicat cum se cultivå ro¿iile cu gust de ro¿ii, cu ce se fertilizeazå ¿i cum se protejeazå de boli ¿i dåunåtori.

Tehnologii pentru tomate În primul rând, am aflat care sunt hivenimentul a avut loc la fer- brizii de tomate cultiva¡i de Marcoser în ma Marcoser din Matca, solarii. Gala¡i, unde au fost invita¡i La categoria Nedeterminate, au peste 300 de fermieri legumicultori din fost enumera¡i hibrizii Ciciu F1 (timzonå ¿i din alte jude¡e. Au fost prezen- puriu), Sandoline F1 (timpurietate detate o serie de planuri de fertilizare, pro- osebitå), Panekra F1(timpuriu, cultivat grame tehnologice pentru cultura to- atât în solarii, cât ¿i în câmp). La ace¿tia matelor, ardeilor ¿i castrave¡ilor, pre- se adaugå T 418229 F1 ¿i T 418 142 F1, cum ¿i produse consacrate ¿i noi pentru care sunt în testare. combaterea bolilor ¿i dåunåtorilor la aceste culturi. La categoria Semideterminate am Cei care ne-au ghidat pe drumul remarcat: greu parcurs de legumicultori de la rå- Gravitet F1, hibrid performant ¿i sad la recoltare, pentru ca tomatele så extratimpuriu, ajungå pe mesele noastre, au fost Ma- Devonet F, hibrid recomandat penrius Petrache, director general Mar- tru plantåri extratimpurii,

Tratamentele împotriva bolilor ¿i dåunåtorilor - CarialStar, OrtivaTop, Score- Vertimec (acarieni, musculi¡a 250EC ¿i Taegro (manå ¿i alternariozå), minierå, trip¿i), - OrtivaTop, Amistar, Taegro (an- Nemathorin, Tervigo (nematodul tracnozå, septoriozå, påtarea cafenie, rådåcinilor). fåinare), - Switch (putregaiul cenu¿iu), Premergent, împotriva buruienilor - Affirm, Minecto Alpha, Voliam Tar- monocotiledonate ¿i dicotiledonate go (molia solanaceelor - Tuta absoluta, anuale se recomandå aplicarea Dualomida fructelor, musculi¡a albå, Gold, iar ca biostimulant este foarte util acarieni, trip¿i), Isabion. 28

- Dominet F1, hibrid cu mucron, extratimpuriu. Categoria Specialitå¡i include o serie de hibrizi, printre care Gigawak F1 (tip inimå de bou), Cherye F1 (tomate cherry), precum ¿i Oskar F1, Paskualeto F1, Eneos F1 ¿i Abbiadori F1. Jurnali¿tii au gustat din câteva tomate men¡ionate mai sus ¿i vå pot spune cå le-au atras aten¡ia Ciciu ¿i Cherye, dar ¿i ro¿iile din categoriile Semideterminate ¿i Specialitå¡i.

Fertilizare ¿i tratare În privin¡a planului de fertilizare a tomatelor, Syngenta ¿i Marcoser recomandå de la råsad pânå la repicat Sprintene ¿i Sal-Wax CA, iar dupå repicarea råsadului, pe lângå ace¿tia doi sunt necesari Alcaplant, Econatur HD Microplus, Floramec+Sprintene, Sprintene+Codicobre, Codiorgan+Sprintene, Agroxilato Fe+Poligreen Mix L, Ultrasol Magnum ¿i Codiorgan A50. La plantare sunt recomanda¡i fertilizan¡i similari celor aplica¡i dupå repicare, plus Biorad 20 ¿i Codifrost. În faza de înflorire se pot utiliza o parte din fertilizan¡ii aplica¡i în fazele anterioare, la care se adaugå Agroxilato Mg, Pikalin, Biorad 20 ¿i MKP. La etapa de fructificare se pot utiliza cu succes o serie de fertilizan¡i men¡iona¡i anterior, la care se pot adåuga Alcaplant/Calciamec, Agropotasion, Green-Up. La maturare se recomandå, pe lângå fertilizan¡i aplica¡i la fructificare, ¿i Ultrasol Magnum, Polifruit K50 ¿i sulfat de potasiu. Arpad DOBRE Profitul Agricol 24/2022

Florin Purtan cultiv\ cele mai gustoase vinete Florin Purtan locuie¿te în Neråu, jude¡ul Timi¿, ¿i este recunoscut de timi¿orenii care cumpårå legume din pia¡a volantå “de la stadion”, drept omul cu cele mai gustoase vinete.

Secretul calitå¡ii ¿i gustului vinetelor Cum a reu¿it så î¿i creeze o asemenea faimå? Purtan a explicat: “La vinete sunt numårul unu. Sunt cele mai gustoase, nu cå zic eu, ci a¿a spun clien¡ii. Am soiuri de foarte bunå calitate, iar tratamentele pe care le fac, nu le schimbå gustul. Eu folosesc mult gunoi de grajd pentru fertilizare ¿i încerc så utilizez cât mai pu¡ine tratamente chimice. Datoritå calitå¡ii ¿i gustului deosebit al vinetelor, am reu¿it så fiu cel mai cåutat de clien¡i în Timi¿oara”. Un secret, så spunem a¿a, este faptul cå opera¡iunea de stropire a vinetelor el o face înainte de apari¡ia Profitul Agricol 24/2022

fructelor, iar dupå aceea, nu mai då cu nimic. Dacå uneori situa¡ia o impune, folose¿te substan¡e naturale - celebra zeamå bordelezå. Este cea mai veche ¿i mai eficientå metodå. “Dåm cu cupru ¿i rezolvåm problema ecologic. Nu mai folosim substan¡e sistemice, care så se regåseascå în legume. Altfel e nevoie de o perioadå mai lungå pentru ca substan¡ele så disparå pânå la cules. Folosim numai substan¡e de contact naturale ¿i am rezolvat problema bolilor ¿i dåunåtorilor”, spune legumicultorul. El cultivå vinete din soiul Aragon, despre care spune cå este cel mai bun din pia¡å. Problema este cå fructele sunt mai fragile, au o coajå mai sub¡ire ¿i nu prea rezistå la transport ¿i în depozite. De aceea trebuie culese ¿i în aceea¿i zi duse la pia¡å ¿i vândute.

Probleme În 2022, cheltuielile pe îngrå¿åminte lichide ¿i tratamente au crescut cu 30% fa¡å de 2021, dar încearcå så mai înlocuiascå cu gunoi de grajd îngrå¿åmintele solide care s-au scumpit de trei ori. Gunoiul colectat de la vaci este dus

pe câmp în fiecare toamnå. Pe un hectar bagå cam 10 remorci de gunoi de grajd. Tratamentele cu calciu ¿i potasiu sunt aplicate prin picurare ¿i nu ating plantele. Vinetele au nevoie de foarte mult potasiu, iar ardeii de calciu. Vinetelor nu trebuie så le dai azot, fiindcå le schimbå gustul. Azotul, ¿i la vinete, ¿i la ardei dåuneazå. De aceea nu bagå la plante. Chiar ¿i munca zilierilor costå mult mai scump anul acesta, dar Purtan încearcå så gåseascå solu¡ii, de¿i nu prea sunt. “Probleme mari sunt cu mâna de lucru. Oamenii care så munceascå în agriculturå, mai ales întro fermå legumicolå, în soare, se gåsesc foarte greu sau deloc. Neavând mâna de lucru, este foarte greu så faci fa¡å”, aten¡ioneazå legumicultorul. 10.000 de lei costå så înfiin¡eze un ha cu vinete, dar cu tot cu între¡inerea lui, pânå ajungi så culegi tot, poate depå¿i aceastå sumå. Råsadurile le-a plantat în luna februarie, iar primele recolte la va face la începutul lunii iulie, când va începe ¿i recoltarea grâului.

F Gheorghe MIRON 29

GR|DINA, VIA [i LIVADA Cultura mare Purtan lucreazå 100 de ha: 30 cu grâu, 30 cu porumb ¿i 30 cu floareasoarelui, iar pe 10 cre¿te lucerna, pentru hranå animalelor. A preferat floarea, fiindcå a descoperit o metodå foarte bunå pentru a lupta cu bolile ¿i dåunåtorii. “Anul acesta am gåsit o solu¡ie tehnicå. Am folosit produsul Force de la Syngenta. Force face un fel de gaz în jurul semin¡ei ¿i toate insectele ce intrå acolo, så atace, viermii sârmå, diabrotica sau rå¡i¿oara mor. Astfel, dåunåtorii care ajung în zona de protec¡ie - reprezentatå de haloul de vapori ai substan¡ei, sunt distru¿i sau îndepårta¡i de efectul puternic”, a explicat fermierul. F

Force este un insecticid sub formå de granule, pentru aplicare la sol. Prin vaporizare, Force 1,5G intrå în påmânt, formeazå un halou în jurul semin¡ei ¿i omoarå orice dåunåtor, înainte de a ataca, iar såmân¡a este protejatå. Efectul repelent oferå ¿i plantutelor ie¿ite o protec¡ie de duratå. “Este un tratament foarte eficient de la Syngenta ¿i func¡ioneazå bine. Nu am probleme cu dåunåtorii la floareasoarelui. Obligatoriu trebuie aplicatå ¿i rota¡ia culturilor. Eu o aplic ¿i func¡ioneazå. Cu Force de la Syngenta pot merge pe monocultura la porumb chiar câ¡iva ani”, mai spune Purtan. El este un producåtor agro-alimentar complet. Cre¿te ¿i animale, vaci ¿i porci, de unde asigurå carnea, laptele ¿i

brânza pentru familie, dar ¿i vinde în pia¡å volantå de la Timi¿oara. Pentru a fi mai eficient, s-a axat numai pe un singur produs: ca¿caval, ¿i totu¿i, nu reu¿e¿te så producå cât ar putea vinde. Ca¿cavalul se vinde foarte bine în pia¡a volantå de la stadion. Pe sezon, de douå ori pe såptåmânå, umple un microbuz cu legume ¿i reu¿e¿te så vândå tot. Asta înseamnå cam 3-5 tone de legume pe såptåmâna (vinete ¿i ardei). În 2022, în luna iunie, problema cea mare continuå så fie seceta. “E deficit mare de apå. A plouat pe lângå noi, chiar dacå a mai plouat, la începutul lui iunie. Ce a venit a fost foarte slab. O ploaie de 8 litri pe metru påtrat, a doua de 14 litri. Pu¡in...!”

Deschiderea pie]ei UE pentru fructele din Republica Moldova Cantitå¡i mai mari de prune, struguri ¿i alte produse agricole din Republica Moldova ar putea så ajungå în curând pe pie¡ele europene fårå tarife. Comisia Europeanå a propus, pe 9 iunie, un regulament care permite îmbunåtå¡irea accesului pe pia¡å pentru produsele din Moldova care fac încå obiectul unor contingente tarifare. Måsurile propuse acoperå celelalte produse pentru care exporturile din Moldova cåtre UE nu erau complet liberalizate: prune, struguri de maså, mere, tomate, usturoi, cire¿e ¿i suc de struguri. Regulamentul måre¿te de peste douå ori, pentru o perioadå de un an, cantitå¡ile din aceste produse care pot fi importate fårå taxe vamale din Moldova în UE. Practic, toate produsele moldove30

ne¿ti ar putea intra în Europa fårå tarife vamale, în cadrul zonei de liber schimb DCFTA. Vå reamintim, Republica Moldova beneficiazå începând din 2014 de un acord de asociere cu UE, inclusiv de acordul privind zona de liber schimb aprofundatå ¿i cuprinzåtoare (DCFTA). Acest sistem comercial preferen¡ial a permis Moldovei så profite de elimi-

narea tarifelor la exporturile cåtre UE ale tuturor mårfurilor, cu excep¡ia a ¿apte produse agricole. Moldova se bucurå, de asemenea, de un acces sporit la pia¡a serviciilor din UE ¿i de condi¡ii de investi¡ii mai bune. La rândul såu, Moldova s-a angajat så î¿i apropie legisla¡ia de acquis-ul UE într-o gamå largå de domenii.

Arin DORNEANU

Janusz Wojciechowski comisarul european pentru agriculturå: “Sper cå aceastå måsurå fårå precedent îi va ajuta pe producåtorii moldoveni så atenueze unele dintre presiunile pie¡ei pe termen scurt.” Profitul Agricol 24/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cum a pierdut Gigi Becali Avicola Ia[i Înainte så punå pe fåga¿ Grupul Toneli, doctori¡a veterinarå Aurora Alexandru a trecut printr-o experien¡å originalå. A asistat la îngroparea Avicolei Ia¿i, preluatå de Gigi Becali. Fiindcå patonul asculta numai ce ziceau nepo¡ii lui, Aurora Alexandru a plecat la Toneli, unde ¿i-a demonstrat competen¡a. Medic veterinar de Aurora Alexandru profesie, este acolo director de produc¡ie ¿i sanitar veterinar Gigi Becali are o inteligen¡å nativå bani, cå så facem împreunå o fermå de pe tot Grupul Toneli. sclipitoare. Îi spuneam ceva acum ¿i gåini la Constan¡a. Voia så îmi dea 50%

“

Am lucrat 3 ani la Gigi Becali, la Avicola Ia¿i”, poveste¿te Aurora Alexandru. “Am locuit acolo. Am închiriat un apartament vizavi de casa cumpåratå de Gigi Becali, unde ståteau nepo¡ii lui. To¡i îi spuneau “domnu’ pre¿edinte” ¿i el era topit de bucurie. Îi fåceam toate calculele cu creionul pe hârtie. Veneau to¡i nepo¡ii cu calculatoare, så-i arate ei cum merge Avicola Ia¿i. “Neee, aduce¡i hârtiile doctori¡ei!”, spunea Gigi. Nepo¡ii lui transpirau pe-acolo de fricå så nu le taie unchiul banii. Eu nu aveam emo¡ii. “Doamna doctor, tu vorbe¿te cu el cå e¿ti la fel de nebunå ca el, poate nu aflå ¿i scåpåm”, îmi spunea un nepot. Profitul Agricol 24/2022

peste trei luni îmi cerea hârtii, fluxuri... Avea acolo gåini din rase grele, gåini ouåtoare, abator, tot. “Doctori¡o, parcå pe hârtiile alea mi-ai aråtat altceva.” La el, 10-15% este o stare induså de cei din jur. “E¿ti cel mai mare, cel mai tare, tu faci, tu dregi, ca tine nu-i nimeni...” Am fost pe la nun¡ile nepo¡ilor lui. “Doctori¡o, råu am fåcut cå nu te-am ascultat!...” “De, domnu’ Becali, la dumneavoastrå femeile stau în spate...” “Oare cum arabii tåi au fåcut performan¡å cu gåinile lor ¿i eu nu pot?” “Arabii au ascultat de speciali¿tii români, domnule Becali. Dumneavoastrå i-a¡i ascultat pe al¡ii.” Mai târziu, dupå ce am plecat deacolo fiindcå nu se mai putea, a venit un nepot ca så-mi spunå cå i-a dat Gigi

din afacere. Nu m-am bågat. Dacå aveam bani, fåceam afacerea mea. Dar ca så fac afacerea mea în paralel cu afacerea lui, nu voiam så strige Gigi Becali dupå mine la televizor cå i-a mâncat doctori¡a banii”. A urmat insolven¡a declaratå în iunie 2010. Pentru patronul Stelei, au venit ani grei, în care el a fåcut mai multe “inginerii ¿i arogan¡e” ca så-¿i scoatå banii ¿i dupå ce a fost declaratå insolven¡a. Magistra¡ii de Tribunalul din Ia¿i au admis cererea Sindicatului de la Avicola de redeschidere a dosarului penal care viza devalizarea societå¡ii. “ªi Avicola Titu a fost luatå de Cåtålin Botezatu, nu a ¿tiut ce så facå cu ea ¿i a dat-o la bancå. Iar acum este dårâmatå”, mai ¿tie Aurora Aexandru.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Un siloz de porumb Pentru crescåtorii de vaci - pentru lapte sau pentru carne - marele pariu anual este pregåtirea silozului de porumb, furaj ce reprezintå 60-70% din ra¡ia animalelor lor. Pregåtirea unui siloz de calitate începe cu alegerea hibrizilor înainte de semånat, iar punctul culminant al acestei activitå¡i este recoltarea, urmatå de tasare. Andrei Ciocoiu de la Corteva Agriscience a stabilit o listå detaliatå cu cei mai buni hibrizi de porumb pentru siloz. “Suntem compania numårul unu când e vorba de porumb”, ne asigurå el. De exemplu, conform grupelor FAO, Andrei Ciocoiu spune cå P8666 este hibridul care face parte din gama hibrizilor M3, cu o digestabilitate crescutå a amidonului. Con¡ine un amidon fåinos, disponibil rapid dupå recoltare. Poate fi cultivat oriunde în România. Se recomandå o densitate de 78.000 88.000 de boabe la hectar ¿i necesitå irigare. P8834 are o productivitate mare ¿i manifestå “o excep¡ionalå toleran¡å la secetå ¿i la ar¿i¡å”. Se seamånå timpuriu, cu o densitate de 68.000-78.000 de boabe la hectar (neirigat) sau cu o densitate de 79.000-90.000 de boabe la hectar (irigat). Merge foarte bine ¿i în cultura a doua. PO268 este cel mai cultivat hibrid pentru siloz din Fran¡a. Are multe boabe. Produce tonaj mare ¿i se recomandå cultivarea lui în centrul ¿i în sudul României. Produce o cantitate mare de boabe. Råmâne verde mult timp. PO725 este un hibrid tardiv, este cel mai recomandat pentru siloz cu valoare energeticå ridicatå pe unitatea de 34

suprafa¡å. Depå¿e¿te 70 de tone la hectar. Prezintå cel mai bun raport boabe/maså verde din România. Densitatea la semånat este de 80.000-83.000 de boabe la hectar. Are nevoie de apå (peste 550 de litri la douå såptåmâni). Este un hibrid masiv. Predominå în Italia. Rolul cel mai important într-un siloz de porumb îl au boabele pentru valoarea lor nutritivå. “Avem cea mai bunå linie de hibrizi din lume pentru semånatul timpuriu. Densitatea lor este mai mare cu 10% decât la porumbul de boabe. Valoarea nutritivå a silozului este datå de ponderea boabelor în furaj. Partea superioarå a tulpinei porumbului are o digestibilitate ridicatå, dar nu poate înlocui boabele, care aduc în furaj 65% din totalul energiei. Am depå¿it bariera de 95.000 de ¿tiule¡i pe hectar.” Înål¡mea la care se taie porumbul pentru siloz este de 30 cm, dar existå ¿i fermieri care taie coceanul sub ¿tiulete pentru a cre¿te ponderea boabelor în furaj. Pentru conservarea controlatå a silozului, Corteva recomandå folosirea inoculan¡ilor. 11AFT este un inoculant pentru siloz integral de lucernå. Asigurå fermenta¡ia dirijatå, scåderea rapidå a pH-ului ¿i digestibilitatea mai mare a fibrelor. Andrei Ciocoiu spune cå porumbul tåiat de jos aduce mai mult påmânt în furaj ¿i, prin urmare, mai multe micotoxine. Fertilizarea porumbului este esen¡ialå. Dacå frunzele se usucå la bazå este un semn cå lipse¿te azotul ¿i deci silozul va fi de calitate inferioarå, plin de ligninå ¿i extrem de greu de digerat. Sau fåcut multe studii în acest sens. Azotul trebuie så ajungå ¿i la înflorire. Acela¿i hibrid cultivat în 14 louri diferite oferå 14 rezultate diferite. Semånåtorile mecanice au fost construite ca så punå în sol 50.000 de

boabe la hectar ¿i s-au tot modificat, pânå la 80.000 de boabe. Speciali¿tii recomandå reducerea vitezei de lucru la semånarea porumbului pentru siloz. La hibrizii de siloz, toate plantele trebuie så ajungå la maturitate în acela¿i timp. Indiferent de momentul optim de semånat. “Dacå primåvara este foarte umedå la semånat, porumbul va cre¿te luxuriant ¿i boabele vor fi pu¡ine. Dacå ploile vor veni în iunie-iulie, atunci porumbul va fi mai pu¡in dezvoltat, dar va avea mai multe boabe. De aceea, avem nevoie de hibrizi cu toleran¡å la secetå, cu stabilitate”, spune Andrei Ciocoiu. S-au fåcut mii de teste pentru toate condi¡iile de mediu. În propria cercetare, Corteva se preocupå în primul rând de cantitatea de boabe produse de hibrizi. Hibridul 0937 produce foarte u¿or 18-19 tone de boabe la hectar. “Pânå så ajungå la fermieri, fiecare hibrid petrece minim 5 ani în teståri ca så cunoa¿tem toate detaliile. Un hibrid bun trebuie så producå multe boabe.”

Beneficiile aditivilor furajeri Pioneer Fiecare însilozare este o conservare naturalå care nu depinde de furajul propriu-zis. Materialul de conservare este acidul lactic care este produs de bacteriile din genul Lactobacillus pe cale biologicå. Pentru a asigura o fermentare adecvatå a silozului, trebuie så existe cel pu¡in 1x105 (100.000) de bacterii lactice în fiecare gram de furaj. Din nefericire, în naturå nu existå o cantitate suficientå de bacterii lactice. Conform unui studiu, s-a dovedit cå existå doar un procent de 1-20% din cantitatea necesarå pentru o fermentare adecvatå. Practic, silozul “se mureazå” cu inoculan¡i care con¡in bacili anaerobi. Profitul Agricol 24/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

ca la carte

Speciali¿tii de la Pioneer au descoperit ¿i tulpina Buchneri care asimileazå o parte din ligninå, iar silozul devine mai digestibil. Bacteriile lactice provoacå un proces special, denumit liofilizare. În timpul însilozårii, bacteriile care au fost adåugate furajului tocat încep procesul de multiplicare rapidå ¿i transformå zaharurile în acid lactic, stopeazå activitatea bacteriilor dåunåtoare (bacteriile de tip Coli ¿i Clostridia), reducând rapid nivelul pH-ului ¿i stabilind un raport optim între componenta organicå ¿i acid (lactic acetic-3:1). Calitatea proteinelor cre¿te ¿i se reduce cantitatea de amoniac (NH3). Fibrele se digerå mai u¿or, furajul este mai proaspåt ¿i mai consistent datoritå bacteriilor Lactobacillus buchneri, existente în inoculan¡ii Pioneer, fapt demonstrat prin teståri repetate. Porumbul este un substrat bun de fermentare, dar un siloz bun necesitå inoculan¡i cu o concentra¡ie optimå de bacterii lactice. Numero¿i fermieri folosesc aditivi furajeri Pioneer. Prin compara¡ie, fânul de lucernå este dificil de fermentat din cauza con¡inutului scåzut de carbohidra¡i (CH) ¿i a con¡inutului ridicat de proteinå. Dacå fermierii respectå toate regulile tehnoProfitul Agricol 24/2022

logice ale însilozårii lucernei, aditivii furajeri Pioneer sunt necesari pentru a ob¡ine o fermentare optimå. De exemplu, produsele Kombi. Produsele care con¡in Lactobacillus buchneri (stabilizatori) reduc riscul de încålzire ¿i posibilitatea unei fermentåri secundare. Produsele Kombi combinå ambele avantaje. Lactobacillus buchneri care se gåse¿te în produsele Tehnology (FT) produce enzime de tip esterazå sau ferulasterazå, care elibereazå fibrele polizaharide (celulozå sau hemicelulozå) din fibra de ligninå care permit o digestibilitate mai rapidå în rumen. Rezultatul este o mai bunå digestibilitate a furajelor. Appli-Pro Basic pentru aplicare 1155. O sticlå de 20 grame trateazå 5 tone, astfel: 1 cutie/bax (5 sticle) trateazå 25 tone de fân. Doza: 2 litri/tonå. Capacitate: rezervor de 100 litri pentru 50 tone de fân. Appli-Pro SLV Intell Tanksystem pentru aplicare 11H50, 11AFT, 11C33, 11CFT, 11CH4, 11B91, 11G22, 11GFT. O sticlå de 200 sau 250 grame trateazå 250 tone de siloz/fân. Doza: 0,01 litri/tonå. Capacitate: rezervor de 2 x 2,5 litri pentru 250-500 tone de siloz/fân.

11C33 - Siloz integral de porumb. 11AFT - Siloz integral de lucernå. 11G22 - Ierburi ¿i cereale recoltabile integral. 11GFT - Ierburi ¿i cereale recoltabile integral. 11B91- Porumb cu umiditate ridicatå. 11CFT - Siloz integral de porumb. Inoculan¡ii Rapid React prezintå avantajul cå fermenta¡ia se produce repede, astfel cå fermierul poate så dea silozul vacilor dupå o såptåmânå de la însilozare. Este un inoculant ideal atunci când crescåtorul a depå¿it un an secetos ¿i nu mai are rezerve de siloz. Pioneer oferå o nouå genera¡ie de produse pe bazå de Lactobacillus buchneri raså (LN7125). Este practic noua raså heterofermentativå. Bacteria Pioneer Lactobacillus buchneri în Rapid React îmbunåtå¡e¿te stabilitatea aerobicå a silozului de la 30 de zile la aproximativ 7 zile, inhibând activitatea drojdiilor fermentative mult mai rapid. Silozul nu prezintå zone de încålzire. Asigurå o fermenta¡ie optimå. Scade rapid pH-ul, odatå cu cre¿terea concentra¡iei de acid acetic. Silozul are un miros frumos (fructat), gust, aspect exterior, culoare specifice unui siloz de calitate ¿i o stabilitate bunå. Cu un asemenea siloz se reînnoie¿te permanent flora intestinalå a vacilor. Bacteria Lactobacillus buchneri face posibilå ¿i digerarea ligninei din porumb. Speciali¿tii Corteva sus¡in cå folosirea inoculan¡ilor duce la un spor de 6 litri de lapte pe vacå. Silozul de graminee cu inoculant poate înlocui ¿roturile de soia ¿i rapi¡å, care s-au scumpit exagerat. Corteva produce ¿i inoculantul 11CH4, care cre¿te produc¡ia de biogaz pentru produc¡ia proprie de energie. Cantitatea de metan emanat scade cu 8,4% dacå se folosesc asemenea inoculan¡i care “månâncå” ligninå.

Viorel PATRICHI 35

Sommet de l'Elevage ]inte[te înc\ un record Pe 15 iunie, a avut loc la Ministerul Agriculturii franceze de la Paris o conferin¡å de preså, dedicatå viitorului târg interna¡ional de zootehnie Sommet de l’Elevage. Acesta va avea loc în perioada 4-7 octombrie. Organizatorii edi¡iei cu numårul 31 ¿i-au propus så depå¿eascå parametrii expozi¡iei din 2021. Ei ¿i-au propus så aducå peste 1.500 de expozan¡i, cu 2.000 de animale, ¿i så primeascå 100.000 de vizitatori.

veniment de neratat pentru profesioni¿ti, Sommet de l'Elevage ¿i-a construit reputa¡ia prin calitatea animalelor de raså prezentate, selectate pentru valoarea lor geneticå ridicatå, indiferent cå vorbim despre vacile de carne, de vacile pentru lapte, oi sau chiar cai ¿i mågari. 36

În total, peste 70 de rase se gåsesc la Sommet de l'Elevage în competi¡ie sau în prezentare, adicå toate atuurile geneticii animale franceze. În fiecare an, cele mai importante rase de bovine sunt prezentate la Sommet de l'Elevage pentru participarea la Concursul Na¡ional. În 2022, concurând timp de 4 zile, rasa Charolaise va fi în centrul aten¡iei cu prezentarea celor mai bune 400 de exemplare. Este de fapt rasa-fanion a Fran¡ei. De-a lungul anilor, Sommet de l'Elevage s-a impus ca un eveniment de anvergurå interna¡ionalå. Aceastå nouå edi¡ie, care are Mongolia ca invitatå de onoare, va fi, de asemenea, marcatå de revenirea intenså a vizitatorilor stråini pe aleile târgului. Important de precizat este ¿i faptul cå Sommet de l'Elevage reprezintå, de asemenea, o ofertå completå de solu¡ii destinate tuturor sectoarelor de cre¿tere a animalelor ¿i agriculturii, un hub de afaceri recunoscut (în medie 100.000 de tranzac¡ii comerciale sunt efectuate în fiecare an pe parcursul

evenimentului) ¿i un forum de informare, cu 70 de conferin¡e ¿i simpozioane care trateazå subiectele importante ¿i noutå¡ile din agriculturå pe durata celor 4 zile de târg. Pentru aceastå nouå edi¡ie, organizatorii au ales så plaseze evenimentul sub semnul atragerii de noi voca¡ii ¿i transmiterii mo¿tenirii ancestrale, aspecte majore pentru continuitatea genera¡iilor ¿i pentru viitorul agriculturii franceze. Prin urmare, Sommet de l'Elevage reprezintå mult mai mult decât o întâlnire de afaceri, el este ¿i un instrument excelent pentru a dezbate problemele cu care se confruntå agricultura ¿i mediul rural. De aceea, Sommet de l'Elevage are ambi¡ia så devinå, în urmåtorul deceniu, locul de întâlnire mondialå pentru zootehnia durabilå. Din aceastå preocupare permanentå a francezilor pentru viitorul satului lor ar trebui så învå¡åm ¿i noi câte ceva pentru a reconstrui echilibrul economico-social din mediul rural.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 24/2022

INPUT DIGITAL

Granular Link, platform\ software dezvoltat\ de Corteva Corteva Agriscience, o companie globalå activå în domeniul agriculturii, cotatå la burså, specializatå în semin¡e, produse de protec¡ia plantelor ¿i solu¡ii digitale, lanseazå noua platformå digitalå în România - Granular Link - care aduce valoare fermierilor români prin hår¡i cu vitezå variabilå pentru însåmân¡area cu precizie, imagini satelitare zilnice de înaltå rezolu¡ie, aplica¡ii de fertilizare ¿i fungicide ¿i o caracteristicå unicå a datei de recoltare a porumbului de siloz. Lansat pentru prima datå în Spania, noul sistem digital este conceput pentru a oferi fermierilor o experien¡å omnichannel personalizatå. Prin aceastå aplica¡ie, Corteva î¿i consolideazå angajamentul de a crea noi instrumente care så-i ajute pe profesioni¿tii din domeniu så ia deciziile cele mai bune ¿i så devinå mai profitabili ¿i sustenabili în acela¿i timp cu ajutorul unor date ¿i informa¡ii precise. Aceastå lansare digitalå începe pe site-ul companiei, www.corteva.ro, care se extinde cu o nouå sec¡iune de Servicii Digitale care eviden¡iazå: aplica¡ia 360 - Granular Link, Academia Digitalå

(care oferå suport de consultan¡å sub formå de webinarii, training-uri despre culturi, bune practici în agriculturå) ¿i vloguri tehnice. Granular Link este o aplica¡ie 360 disponibilå pentru App Store ¿i Google Play în România, care integreazå experien¡a din domeniul agriculturii a companiei Corteva cu cea mai avansatå tehnologie de pe pia¡å. Simultan, combinå utilizarea ¿i analizarea informa¡iilor agronomice într-o solu¡ie digitalå care oferå cele mai precise ¿i detaliate informa¡ii, cum ar fi fotografii de mare rezolu¡ie, filtre atmos-

ferice inteligente, indici de vegeta¡ie avansa¡i. Printre alte func¡ii, platforma oferå serii istorice din România ¿i recomandåri bazate pe poten¡ialul productiv. “Granular Link simplificå via¡a de zi cu zi a fermierilor, dar include ¿i instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informa¡ii locale despre vreme, recomandåri personalizate de irigare ¿i toate informa¡iile necesare pentru o gestionare opera¡ionalå inteligentå. Toate acestea duc la o eficientizare a sarcinilor agricole”, spune Jean Ionescu. Compania va extinde acest sistem ¿i în alte ¡åri europene pe viitor.

“Având în vedere cå România este a doua ¡arå din Europa care lanseazå noul sistem digital, Corteva î¿i demonstreazå angajamentul fa¡å de transformarea digitalå în Europa Centralå. Aceastå lansare reprezintå o nouå oportunitate atât pentru Corteva, cât ¿i pentru industria agricolå de a ob¡ine mai multe informa¡ii despre nevoile fermierilor cu ajutorul tehnologiei ¿i a datelor”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România ¿i Moldova 38

Profitul Agricol 24/2022

MA{INI & UTILAJE John Deere - 75 de ani de la prima combin\ Dezvoltarea combinei autopropulsate a schimbat fundamental agricultura, iar în prezent, John Deere recolteazå mai mult de jumåtate din cerealele din lume. Povestea de succes a combinelor, de la Model55 la Seria X, este una a inova¡iei constante.

În

1947, John Deere a lansat Model55, prima combinå de recoltat autopropulsatå, care este consideratå precursorul combinelor de aståzi, acesta fiind råspunsul companiei la avansarea mecanizårii agriculturii. În anii urmåtori, John Deere s-a concentrat în primul rând pe combinele cu sisteme de site cu autonivelare, cum ar fi modelul 55H, de recoltare inclusiv pe dealuri, cu cele mai bune rezultate de treierat chiar ¿i pe terenuri denivelate. De-a lungul timpului, combinele au evoluat pentru a ajuta fermierii så recolteze mai rapid ¿i mai eficient. Odatå cu începutul secolului XXI, sistemele de asistare a direc¡iei i-au preocupat tot mai mult pe producåtorii de ma¿ini agricole, iar John Deere a fost deschizåtor de drumuri în acest sens. Încå din 1999, compania a realizat sistemul de ghidare a combinei cu Greenstar 1. Dupå doar trei ani, AutoTrac ¿i prima genera¡ie de receptor StarFire au fost introduse în premierå ca sisteme care oferå operatorilor de combine ghidare handsfree. Tot în 2002, odatå cu introducerea modemului Modular Telematics GateProfitul Agricol 24/2022

way (MTG), John Deere a deschis calea cåtre o recoltare mai preciså ¿i de calitate a cerealelor. Aceastå dezvoltare rapidå a condus la modelele actuale din seria T, S ¿i X, care permit fermierilor ¿i contractorilor så foloseascå date în timp real despre performan¡a ¿i pozi¡ionarea combinei, pentru monitorizarea de la distan¡å ¿i analiza recoltei.

Seria X, dupå 75 de ani Dacå parcurgem foarte rapid etapele de dezvoltare a combinelor John Deere în ultimii 75 de ani ajungem în zilele noastre la Seria X, iar IPSO Agriculturå a prezentat recent gama X9. Combina poate recolta mai mult de 100 de tone de cereale pe orå, are pierderi sub 1%, ceea ce poate însemna peste 12.000 de euro în plus pentru fermierii cu 500 de ha de grâu. X9 poate lucra zi ¿i noapte, are o serie de automa-

tizåri, descarcå cerealele din mers cu peste 180 l/sec, în timp ce recolteazå cu 8 km/orå, în pantå sau pe teren drept, preluând comanda tractorului cu remorcå pentru descårcarea cerealelor. Astfel, un tractor prime¿te informa¡ii constant despre numårul combinelor aflate la recoltare în câmp ¿i care au nevoie de descårcare. Toate acestea ¿i multe altele sunt posibile datoritå echipårii cu cele mai noi sisteme, automatizåri ¿i func¡ii a combinei John Deere X9. Cele douå modele ale gamei, X9 1000 ¿i X9 1100, sunt echipate cu motoare puternice, de 13,6 l, care dezvoltå pânå la 639 CP, respectiv 700 CP. Cu ajutorul hederelor HDX, combinele X9 pot recolta cereale pe lå¡imi mari, cu hedere de 15,2 m, iar rezervorul de carburant cu volum mare permite lucrul neîntrerupt timp de 14 ore.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Amazone AidPack pentru piese de schimb Prin noile AidPack, Amazone oferå acum piesele de uzurå ¿i de schimb esen¡iale pentru utilajele pentru protec¡ia plantelor, a¿ezate în valize de material plastic u¿or de manipulat. Acestea sunt disponibile în trei variante pentru diferite fitinguri ¿i conexiuni de duze. Pentru utilajele de protec¡ie a plantelor Amazone cu controlul sec¡iunii TG comandat electric de la distan¡å, conectorul cu 3 cåi AmaSwitch sau cel cu 4 cåi AmaSelect, AidPack-urile con¡in seturile respective de piese adecvate precum corpul duzei, membrana ¿i garniturile O-ring. Valizele

din material plastic rezistent oferå pieselor de schimb protec¡ie împotriva deteriorårilor ¿i murdåriei. Cu AidPack, utilizatorul are imediat la dispozi¡ie piesa necesarå. Indiferent de ora ¿i locul de utilizare, precum ¿i de timpul de livrare, o pieså poate fi înlocuitå fie în atelier, fie direct pe câmp. Acest lucru u¿ureazå munca ¿i cre¿te siguran¡a în exploatare în timpul måsurilor de protec¡ie a plantelor. AidPackurile pot fi comandate cu u¿urin¡å direct cu noul utilaj de protec¡ia a plantelor Amazone sau pot fi comandate ¿i achizi¡ionate individual de la distribuitorii Amazone.

Arpad DOBRE

O nou\ anvelop\ BKT, FL 695 Cea mai nouå anvelopå lansatå de BKT este FL 695, un produs agroindustrial de ultimå genera¡ie pentru remorcile folosite în cadrul aplica¡iilor de transport din domeniul agricol ¿i al construc¡iilor. Remorcile joacå un rol esen¡ial în cadrul flotei companiilor, iar sarcina lor dificilå este de a transporta încårcåturi din ce în ce mai grele pe diferite tipuri de teren, pe ¿osea ¿i în afara acesteia. Speciali¿tii BKT subliniazå cå remorcile nu trebuie så fie considerate inferioare unui tractor, deoarece o bunå parte din productivitatea companiilor depinde de acestea. Prin urmare, este esen¡ialå alegerea anvelopei pentru remorci, iar BKT are încå o datå råspunsul potrivit. 40

Este vorba de FL 695, un produs agroindustrial inovator, proiectat special pentru remorcile folosite la transport în domeniul agricol ¿i al construc¡iilor. Aceastå anvelopå radialå este foarte rezistentå ¿i durabilå datoritå unei carcase puternice cu straturi din o¡el multistratificat, care oferå protec¡ie împotriva perforårilor ¿i este realizatå dintr-un compus special care oferå rezisten¡å la tåiere. FL 695 are un model special cu

blocuri centrale, care asigurå stabilitatea ¿i rezisten¡a în orice condi¡ii, chiar ¿i cu încårcåturi grele. Banda de rulare adâncå asigurå autocurå¡area optimå în timpul utilizårii pe ¿osea ¿i în afara acesteia, pe lângå un ciclu de via¡å prelungit al anvelopei. În prezent, este disponibilå doar cu dimensiunea 650/55 R 26,5. Prin alegerea anvelopei potrivite pentru fiecare opera¡iune se evitå uzura prematurå ¿i se reduce rezisten¡a la rulare. Aceste lucruri se materializeazå într-o durabilitate mai îndelungatå a produsului, un consum de combustibil redus ¿i un impact mai mic asupra mediului înconjuråtor. Reamintim cå BKT oferå peste 3.200 de tipuri de anvelope specifice pentru numeroase aplica¡ii ¿i sectoare.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 24/2022

Claas sus]ine dezvoltarea robo]ilor pentru agricultur\ Claas ¿i-a sporit implicarea în dezvoltarea robo¡ilor pentru agriculturå ¿i continuå colaborarea cu start-up-ul olandez AgXeed BV, prin participarea la runda de finan¡are seria A a acestei companii. În plus, a fost ini¡iatå o primå cooperare cu Claas Distribution, din Herzebrock-Clarholz, Germania, pentru distribu¡ia ¿i service-ul acestor echipamente autonome. Dupå primele proiecte comune de succes, Claas î¿i intensificå în continuare cooperarea cu startup-ul olandez AgXeed, pentru dezvoltarea ¿i comercializarea utilajelor agricole autonome. În acest scop, Claas, prin compania sa de investi¡ii Seed Green Innovations, a participat la runda de finan¡are seria A a companiei împreunå cu investitorul de capital de risc Amathaon Capital din München ¿i o companie din Grupul Amazone.

AgBot, robotul agricol Dupå prezentarea versiunii pe ¿enile de 115 kW (154 CP) în 2020, în Profitul Agricol 24/2022

2021 a urmat un robot agricol cu trei ro¡i pentru livezi ¿i vii, cåruia i s-a alåturat recent robot agricol cu patru ro¡i, ambii de 55 kW (74 CP). Toate vehiculele sunt diesel-electrice. Bazele cooperårii dintre Claas ¿i AgXeed au fost puse dupå prima investi¡ie din primåvara anului 2021, fiind extinså în mod continuu de atunci. Vå reamintim cå, în urmå cu un an, Claas ¿i AgXeed au prezentat în premierå AgBot, un tractor autonom, precum ¿i servicii conexe în operarea acestui echipament. AgBot se ocupå cu lucrårile monotone, plictisitoare ¿i, în anumite cazuri, periculoase (înråutå¡irea bruscå a condi¡iilor meteo), låsând fermierilor mai mult timp pentru a face fa¡å provocårilor cu care se confruntå. În termeni concre¡i, sistemul care asistå instrumentul central de planificare ¿i analizå pe bazå de internet spore¿te eficien¡a, prin planificarea automatå ¿i optimizatå a rutelor ¿i setårilor utilajului. AgBot protejeazå solul, datoritå ¿enilelor op¡ionale, cu lå¡imi de la 300 la 910 mm, ¿i unei greutå¡i maxime mici, de 6 t (fårå balast). Vehiculul are, de asemenea, un ecartament reglabil, sistem hidraulic cu senzor pentru încårcåturå ¿i un tirant cu o capacitate de ridicare de pânå la 8 tone.

Op¡ional, sunt disponibile o prizå de putere electricå, independentå de tura¡ia motorului, ¿i conexiuni externe de înaltå tensiune. Echipamentul electric include toatå tehnologia necesarå pentru detectarea obstacolelor, pe lângå un sistem de direc¡ie RTK.

Tractoare autonome cu... chirie Prin continuarea investi¡iilor în acest robot agricol, Claas asigurå acces suplimentar la tehnologii inovatoare pentru utilajele agricole autonome. În acela¿i timp, AgXeed beneficiazå de re¡eaua interna¡ionalå ¿i de expertiza Grupului Claas. De exemplu, Claas Distribution a semnat un acord de distribu¡ie cu AgXeed în luna mai. În continuare, din vara anului 2022, dealerii Claas selecta¡i din Germania ¿i Elve¡ia vor deveni parteneri de distribu¡ie ¿i service ai AgXeed. Pe lângå robo¡ii agricoli pu¿i în vânzare, vor fi disponibile ¿i modele pentru închiriere, menite så faciliteze accesul clien¡ilor la tehnologia agricolå autonomå ¿i så permitå testarea extensivå în propriile ferme. În acest scop, CVG a inclus deja doi robo¡i agricoli în portofoliul First Claas Rental. Arpad DOBRE 41

ASOCIA}II

PROFESIONALE Clubul Fermierilor solicit\ o abordare tehnic\ a observa]iilor Comisiei vizavi de PNS-ul românesc Clubul Fermierilor Români readuce în aten¡ia Ministerului Agriculturii o serie de sugestii care vizeazå o abordare tehnicå ¿i coerentå a observa¡iilor Comisiei Europene privind elaborarea Planului Na¡ional Strategic. Sugestiile transmise sunt:

ealizarea unei strategii privind orientarea investi¡iilor cåtre sectoarele ¿i domeniile cu cele mai mari nevoi ¿i perspective de dezvoltare - cu accent pe cre¿terea produc¡iei privind produsele agroalimentare deficitare la nivelul balan¡ei comerciale;

ropunerea unei abordåri strategice privind reglementarea cantitå¡ilor maxime de pesticide, îngrå¿åminte ¿i a produselor anti-microbiene, care så nu afecteze ¿i så nu discrimineze fermierii români în raport cu cei din alte state membre;

ncluderea în acest documentcheie a unor instrumente de sprijin care så permitå men¡inerea competitivitå¡ii afacerilor agricole performante, sub forma degresivitå¡ii plå¡ilor directe, indiferent de perioada de timp în care activitatea este afectatå;

onsolidarea lan¡urilor de aprovizionare cu produse agroalimentare printr-o måsurå de sprijin sub 42

forma unei alocåri financiare nerambursabile într-o pondere ridicatå pentru realizarea unor spa¡ii de depozitare la nivel individual (IMM/ cooperativå/ grup de producåtori);

tabilirea unui sistem de consiliere agricolå performant la nivel na¡ional, de o importan¡å vitalå pentru fermierii români în condi¡iile cerin¡elor ¿i standardelor extrem de înalte introduse prin noua PAC, prin Green Deal ¿i strategiile Farm to Fork ¿i Biodiversitate, Carbon Farming, LULUCF, Strategia solului;

cceptarea, în cadrul Sistemului de cunoa¿tere ¿i inovare agricolå (AKIS), a unor platforme care permit schimburi de bune practici între fermieri, mediul asociativ ¿i cel universitar;

ferirea de informa¡ii tehnice care så consolideze viziunea României privind gestionarea zonelor umede ¿i activitatea de desecare-drenaj (avem un specific aparte al reliefului în special în zona de vest a ¡årii, unde sectorul agricol de¡ine o importan¡å strategicå, care se reflectå în mod direct asupra sectoarelor de activitate complementare);

cordarea plå¡ii de bazå (BISS) pe baza analizei nevoilor de venit, astfel încât fermierii care î¿i

desfå¿oarå activitå¡ile agricole în zone cu constrângeri naturale (altele decât cele din zonele cu constrângeri naturale semnificative) så poatå beneficia de un sprijin financiar adecvat, care så le permitå men¡inerea ¿i dezvoltarea afacerilor;

odificarea zonelor care înregistreazå constrângeri naturale semnificative, pe baza unor consultåri purtate cu Agen¡ia Na¡ionalå de Meteorologie;

ncluderea, în cadrul proiectelor de iriga¡ii locale, a consumului responsabil de apå, sub forma unei monitorizårii continue (aspect care så vizeze chiar ¿i cantitatea de apå extraså din cadrul zonelor umede în bazinele de reten¡ie specifice);

ealizarea unei simplificåri a eco-schemei PD-04: Practici benefice pentru mediu aplicabile pe terenurile arabile, astfel încât condi¡iile de acceptare så fie mai simple ¿i u¿or de în¡eles de cåtre to¡i fermierii la nivel na¡ional;

laborarea unui plan justificativ asupra alocårii de 3% din plå¡ile directe cåtre un instrument de gestionare a riscurilor, prin oferirea unui plan cadru de func¡ionare a acestuia. Profitul Agricol 24/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

Peste 6.500 de vizitatori la FarmConect România APPR a încheiat cu brio prima edi¡ie a târgului FarmConect România, ce a avut loc în perioada 9-11 iunie la Slobozia, în ceea ce am putea numi chiar centrul cordonului de porumb al României.

Târgul a stârnit un interes crescut în rândul popula¡iei din zona de Sud a ¡årii ¿i a avut peste 6.500 de vizitatori în cele trei zile de expozi¡ii ¿i evenimente. Aproximativ 100 de companii s-au alåturat în calitate de parteneri ¿i, implicit, expozan¡i. Dincolo de expunerea oferitå companiilor din industrie, FarmConect a

Profitul Agricol 24/2022

fost locul unde s-au dezbåtut importante subiecte din agricultura na¡ionalå ¿i europeanå, în cadrul Conferin¡elor Tematice FarmConect, care au reunit vorbitori interna¡ionali ¿i exper¡i locali ¿i care au fost moderate de ziari¿ti din echipa Profitul Agricol. Validat de acest succes, FarmConect î¿i propune så devinå o puternicå platformå de comunicare ¿i reprezentare a intereselor fermierilor atât în fa¡a mediului de afaceri local, cât ¿i a oficialitå¡ilor. De asemenea, propune o abordare nouå în peisajul târgurilor din agribusiness, pentru cå este organizat ¿i asumat în întregime de fermieri ¿i se adreseazå, în egalå måsurå, fermierului profesionist ¿i consumatorului final.

Astfel, târgul are rolul de a conecta fermierii cu companii din industrie, de a facilita schimbul de informa¡ii, cuno¿tin¡e ¿i experien¡e relevante legate de bune practici ¿i de folosirea celor mai moderne ¿i performante tehnologii în agriculturå, esen¡iale în atingerea obiectivelor de sustenabilitate economicå. Misiunea târgului este de a consolida comunitå¡ile locale ¿i, mai departe, de a contribui la dezvoltarea armonioaså a mediului rural, a sectorului agroalimentar ¿i a economiei regionale. Valorile care stau la baza organizårii sale sunt transparen¡å, sustenabilitate, comunitate ¿i informare corectå.

prelucrare dupå comunicat

VIA}A

COMPANIILOR Agrinvest> strategii de succes pentru toate afacerile agricole Agricultura este una dintre industriile care se confruntå cu un grad ridicat de impredictibilitate. De aceea, flexibilitatea ¿i adaptarea rapidå sunt esen¡iale pentru ca o afacere agricolå så aibå succes, la fel ¿i posibilitatea de a apela la exper¡i care så te îndrume. În situa¡iile-limitå, nu e suficient så munce¿ti mult ¿i så fii norocos, ai nevoie de sprijin profesionist pentru a gåsi strategia care nu doar cå te va scoate din impas, dar te va duce cåtre reu¿itå.

entru aceste momente, grupul Agrinvest (Agrinvest SRL ¿i Agrinvest Credit IFN) a creat un program special de sprijinire a fermierilor, aducându-i în interiorul unei comunitå¡i unite, care cre¿te în tandem, unde pot beneficia de sfaturile unor exper¡i alåturi de care så î¿i croiascå drumul cåtre profit. A¿a s-a nåscut proiectul Agrinvest Golden Relationship, o ini¡iativå orientatå cåtre fermierii ale cåror afaceri se aflå în dificultate, dar care au ¿anse de redresare dacå adoptå o strategie corectå de business. Acesta a fost ¿i cazul fermei Agromixt ªerban, o afacere de familie care a ajuns prin Agrinvest Golden Relationship la rezultate financiare spectaculoase. “Am început ambi¡ios, direct cu culturå mare, o fermå de porci, o fabricå de 44

briche¡i pentru foc. Uitându-må în urmå îmi dau seama cå am împår¡it efortul în prea multe direc¡ii”, spune Ion ªerban (foto), proprietar Agromixt ªerban SRL. Aståzi recunoa¿te deschis cå a acumulat datorii, nu a organizat corect produc¡ia pe timpul iernii, a investit gre¿it, iar peste toate problemele a venit ¿i seceta. “Când am ajuns la Agrinvest eram în colaps. Nimeni nu voia så må ajute, dar exper¡ii lor au fåcut un audit tehnic ¿i financiar, au în¡eles cå am inten¡ii bune, ¿i au propus un plan de redresare. Primul pas a fost så må concentrez doar pe cultura mare ¿i pe pomiculturå în sistem ecologic. Ulterior am ob¡inut o finan¡are cu care am plåtit datoriile ¿i am cumpårat utilaje ¿i teren. Dupå un an ¿i jumåtate de parteneriat, am încheiat anul 2021 cu profit ¿i am ajuns ¿i la un capital pozitiv”, î¿i încheie povestea Ion ªerban.

“Agrinvest Golden Relationship se bazeazå pe principiul cå, dacå fermierului îi este bine, tuturor ne este bine. Acesta este ¿i scopul principal ¿i final al acestui proiect, så fim alåturi de fermieri în orice condi¡ii ¿i så-i sprijinim din toate punctele de vedere, så-i ajutåm så-¿i gestioneze mai bine resursele din punct de vedere tehnic, comercial, logistic, financiar ¿i nu în ultimul rând uman”, explicå Dan Såvoiu, project manager Agrinvest Golden Relationship. În prezent, în program sunt incluse aproximativ 6000 ha de teren agricol, dar Agrinvest î¿i propune så ajungå la 10.000 ha pânå la finalul anului.

Agrinvest Golden Relationship este un proiect ¿i un program ambi¡ios, care demonstreazå încå o datå puterea parteneriatului, a afacerilor sustenabile ¿i a viitorului în prezent. Profitul Agricol 24/2022

VIA}A COMPANIILOR

Norofert devine prima companie de pe AeRO cu rating ESG Norofert SA (Simbol BVB:NRF), principalul producåtor de inputuri organice ¿i jucåtor cu experien¡å pe pia¡a agricolå, devine prima companie listatå pe pia¡a AeRO operatå de Bursa de Valori Bucure¿ti care lanseazå un raport de sustenabilitate ¿i impact asupra mediului, înso¡it de un rating ESG.

trategia principalå a companiei pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de serå este produc¡ia de inputuri pentru agricultura ecologicå, care nu folosesc gaz pentru sintezå, ci materii prime organice. Astfel, fa¡å de inputurile din agricultura conven¡ionalå, inputurile ecologice oferå din start un avantaj pentru reducerea gazelor cu efect de serå, dar mai ales contribuie la o biodiversivitate optimå în sol. De asemenea, ferma companiei de 1.000 ha de la Zimnicea, operatå în regim ecologic, este un activ important pentru reducerea amprentei de carbon. Cu un obiectiv clar de dezvoltare a pie¡ei agriculturii ecologice, într-un mod profitabil ¿i sustenabil fa¡å de sol ¿i resursele sale naturale, compania a decis så facå un pas strategic ¿i så realizeze un raport ¿i rating independent ESG. Astfel, Norofert a apelat pentru evaluare la Sustainalytics, Morningstar, una dintre principalele firme independente de cercetare, rating ¿i analizå ESG din lume, de la care compania a primit un scor ESG de 35,8 pentru primul an de raportare ¿i rating. Norofert ocupå, prin acest calificativ, pozi¡ia 17 din 56 de companii din sub-industria agro-chimicå analizate la nivel global. 46

Majoritatea companiilor din baza de date a Sustainalytics au o evaluare de pia¡å de peste 1 miliard de euro, unele atingând cifre de zeci de miliarde, cu programe orientate spre mediu ¿i societate, active în unele cazuri de decenii, cu bugete mari ¿i guvernan¡å corporativå asiguratå de lideri în industrie cu experien¡å de zeci de ani. Sub-industria în care Norofert activeazå are un grad foarte mare de risc, respectiv 59,3. Doar 10 companii din cele 56 au un rating ESG mediu, adicå un rating sub 30. Totodatå, Norofert se aliniazå obiectivelor de dezvoltare durabilå ale ONU, aflate pe Agenda 2030, ¿i poate contribui ¿i influen¡a pozitiv o parte dintre acestea.

“Norofert a setat un nou standard pentru raportårile non-financiare în rândul companiilor listate pe segmentul AeRO al Bursei de Valori Bucure¿ti, prin generarea, în mod voluntar, a unei analize ESG ¿i ob¡inerea unui rating acordat de Sustainalytics. Rezultatul este unul bun ¿i ne indicå practic unde ne aflåm, dar ¿i care sunt pa¿ii concre¡i pe care trebuie så-i urmåm în procesul nostru de cre¿tere sustenabilå. Totoda-

tå, raportul aduce un grad mai mare de transparen¡å ¿i claritate cu privire la modelul nostru de afaceri. Ne propunem så devenim o companie cu impact pozitiv în industrie, având ca ¡el neutralitatea climaticå în opera¡iuni, conform cerin¡elor ESG”, a declarat Alex Cristescu, Membru Consiliu de Administra¡ie, Norofert Group. Criteriile ESG pentru evaluarea companiilor de cåtre Sustainalytics au fost create în mare parte pentru companii mari ¿i mature. Evaluarea ESG a analizat impactul guvernan¡ei corporative, nivelul de carbon din opera¡iuni, emisiile ¿i de¿eurile, folosirea resurselor, capitalul uman, rela¡ia cu comunitatea, etica în afaceri, impactul produselor ¿i serviciilor în mediu ¿i social, guvernan¡a produselor, sånåtatea ¿i securitatea muncii. Ac¡iunile Norofert Group sunt listate pe pia¡a AeRO a Bursei de Valori Bucure¿ti începând cu 3 martie 2020 ¿i se tranzac¡ioneazå sub simbolul NRF. Compania are o capitalizare de pia¡å de peste 142 milioane de lei, iar începând cu data de 11 octombrie 2021, ac¡iunile NRF sunt incluse în indicele BET-AeRO dezvoltat de BVB pentru aceastå pia¡å. Profitul Agricol 24/2022

LOCURI DE MUNC| Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni - Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 28 iulie 2022, ora 10:00

pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific CS III Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la Biroul de Resurse Umane ¿i de pe site-ul www.scda.ro; Tel.: 0233.745.136 sau 0743.212.964

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS

 1 POST: Asistent I - în cadrul Laboratorului Înmul¡irea plantelor pomicole-Virusologie Normå întreagå. Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului: de execu¡ie - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat ¿i/sau Certificat de calificare profesionalå „Tehnician protec¡ia plantelor"; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office.  1 POST: Electrician (Muncitor calificat I) - în cadrul comp. Administrativ Normå întreagå. Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului: de execu¡ie - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat/absolvire; - Calificare în meseria de electrician, atestatå cu diplomå/certificat de absolvire/calificare profesionalå, în urma absolvirii unei institu¡ii de învå¡åmânt sau a unor cursuri/programe de perfec¡ionare/specializare în meserie; - Cel pu¡in 3 ani vechime în meserie; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe. 06.07.2022, ora 15:00 - termen-limitå depunere dosare de concurs 26.07.2022, ora 10:00 - probå scriså; 28.07.2022, ora 10:00 - probå interviu

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs sunt disponibile între orele 08:00-16:00

Tel.: 0248.278.066 Profitul Agricol 24/2022

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

VINDE UN TRANSFORMATOR ELECTRIC În stare de func¡ionare, cu urmåtoarele caracteristici: - putere 1.600 KVA; - an fabrica¡ie: 1983; - numår faze: 3; - frecven¡a: 50 Hz; - gr. ulei: 960 kg; - gr. decuv.: 2480 kg; - gr. totalå: 4370 kg; - mod de råcire: NL. Informa¡ii la telefon: Secretariat: 0248.278.066 Dragomir Iosif (director tehnic): 0749.169.369 Cånulescu Gabriel: 0721.210.567

Directori Vânzări Zonali

BZ, CL, IL, BR, BC, NT, SV, BT, GL, CT, TL, TM, DJ, OT, MH Rol: • Experien¡å în vânzåri - minim 2 ani (vânzåri de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte); • Cuno¿tin¡e aprofundate de vânzåri ¿i experien¡å în distribu¡ie; • Absolvent/å de studii superioare (avantaj studii agronomice); • Cuno¿tin¡e operare calculator (pachet MS Office); • Excelente abilitå¡i de comunicare, rela¡ionare ¿i lucru în echipå; • Foarte bun negociator; • Prezen¡å agreabilå; • Gândire orientatå pe gåsirea de solu¡ii ¿i realizarea obiectivelor la timp; • Permis de conducere cat. B.

Responsabilitå¡i: • Promoveazå produsele companiei; • Se deplaseazå frecvent în teritoriu ¿i efectueazå activitå¡i de vânzare specifice; • Responsabil/å de managementul rela¡iilor cu clien¡ii; • Identificå poten¡ialii clien¡i ¿i îi contacteazå; • Men¡ine ¿i consolideazå rela¡iile cu clien¡ii existen¡i; • Încheie contracte ¿i urmåre¿te încasårile; • Realizeazå obiectivele de vânzåri. 48

Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Profitul Agricol 24/2022

PAGINA DE HOBBY Porumbelul gulerat În tagma noastrå, i se spune ¿i „popesc”, probabil printr-o asociere de gabarit: este cel mai mare dintre columbidele de la noi, båtând cåtre jumåtatea de kilogram. Ahotnicii se bucurå nespus så-l întâlneascå mai cu seamå în cartierele de iernare din preajma Dunårii, sub formå de stoluri incomensurabile, când, din douå focuri potrivite, pot så cadå chiar ¿i peste o duzinå. Acestui jaf i se opune cinstita vânåtoare „la bucatå”, la påsårile care trec când ¿i când, pe un traseu doar de ele ¿tiut.

acå te-ai nimerit acolo, po¡i så-¡i petreci toatå ziua cu ochii pe cer, în imensitatea câmpiei, înarmat cu nesfâr¿itå råbdare ¿i, fårå doar ¿i poate, mascat într-un canal de iriga¡ii dezafectat ori sub vreun arbust providen¡ial. La o astfel de partidå, te po¡i ¿i lipsi de ajutorul câinelui care, plictisindu-se, din auxiliar poate deveni chiar povarå. De aport te po¡i ocupa chiar tu însu¡i, terenul plan nepunând probleme de scotocire sau de recuperare a vânatului cåzut în zone incomode. Despre porumbel sau columbå, Romulus Dianu scria în „Fauna bufonå” cu umor fin: „Într-un aliaj cu sosul de vin, cu sosul de unt-negru ¿i cu sosul tartar, el s-a dovedit apt pentru gastronomie, de un format comod care intrå în oalå ¿i, se pare, ¿i în gurå.” Låsând la o parte gluma pe seama acestei modeste zburåtoare lipsite de apårare, dar ¿i de personalitate, putem afirma cu mâna pe

Profitul Agricol 24/2022

inimå cå hulubul de orice fel e o pildå vie a discrepan¡ei dintre aparen¡å ¿i esen¡å, adicå dintre dulcea¡a (frågezimea) cårnii ¿i teroarea înecåciosagasantå a numårului incomensurabil de fulgi ce se insinueazå la jumulire în

toate cotloanele casei. Sugerez ca aceastå opera¡iune, fie ea ¿i superficialå, så se desfå¿oare în aer liber, imediat dupå încheierea partidei. În¡elepciunea popularå recomandå consumarea porumbelului drept leac împotriva urâtului. Pe bunå dreptate, câ¡iva „pope¿ti” gåti¡i cum se cuvine, fårå artificii inutile, dar nici în såråcie de imagina¡ie, înso¡i¡i de un pocal rubiniu, fac minuni: aproape instantaneu, urâtul, depresia ori angoasele (cu varianta lor cosmopolitå numitå „spleen”) devin simplå vorbå de clacå, formå fårå fond sau purå bizarerie lingvisticå. La lucru, a¿adar:

Porumbei cu smântânå Dupå cele douå zile de stagiu în bai¡, porumbeii se taie pe lung în jumåtate ¿i se învelesc în curelu¿e de slåninå proaspåtå. Se såreazå ¿i se rumenesc în untul care sfârâie deja în tigaie, dupå care se adaugå oarece ingredi-

ente exotice – de fiecare pasåre, câte douå boabe de piper ¿i un cui¿or, asupra cårora se laså ca purtatå de vânt o frunzå de dafin. Treptat, li se mai alåturå câteva linguri din bai¡ul folosit la marinare. Tratamentul cu foc iute nu trebuie så depå¿eascå un sfert de ceas, timp în care jumåtå¡ile de carcaså de întorc de mai multe ori pe ambele pår¡i. Când zeama a scåzut, iar friptura îm-

prå¿tie un parfum ce scoate pe to¡i ai casei din min¡i, e momentul ca porumbeii så fie sco¿i pe un platou, locul lor din tigaie fiind luat de o canå cu smântânå groaså, menitå så batjocoreascå sosul råmas. Totul se omogenizeazå cu o lingurå de mu¿tar dulce, pânå clocote¿te. Douå boabe de ienibahar dau compozi¡iei rafinament ¿i personalitate. Fierbinte, sosul înnobilat astfel se toarnå peste fripturå, se presarå cu påtrunjel tocat ¿i se acoperå cu un capac timp de zece minute pentru încorporare. Porumbeii astfel pregåti¡i pot fi asocia¡i cu o garniturå de ciuperci de pådure cålite sau cu cartofi cop¡i, fulgui¡i cu parmezan. O salatå de sfeclå ro¿ie ¿i hrean încununeazå opera. Vinul nu poate fi decât båtrân ¿i ro¿u ori foarte june ¿i tulbure, adicå zglobiu din cale-afarå (mai bine zis, din canåafarå!)…

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

24 iunie FMC ¿i Moldova Farming organizeazå evenimentul cu tema Ziua culturilor sånåtoase, la Filipe¿ti, jud. Bacåu. Acolo vor fi prezentate tehnologiile de cultivare Moldova Farming ¿i solu¡iile FMC pentru protec¡ia ¿i nutri¡ia cerealelor påioase, porumb ¿i floarea-soarelui. 30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. Este ultima mare expozi¡ie agricolå în câmp a anului. 4 iulie ¥n Aula Magna a Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice va avea loc o conferin¡å cu tema Stocarea Carbonului în Europa Centralå ¿i de Est. Evenimentul este organizat de ECONOS în colaborare cu Ministerul Mediului. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra, organizat de cåtre Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comer¡ ¿i Industrie din România. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 50

A sunat la Poli]ie dup\ ce a uitat unde a pus fânul Un bårbat din comuna suceveanå Fântâna Mare a sunat la Poli¡ie så reclame cå i-au fost fura¡i peste 40 de balo¡i de fân. Dupå ce poli¡i¿tii s-au mobilizat ¿i au gåsit balo¡ii tot pe un teren de-al bårbatului, acesta a recunoscut cå era beat ¿i a uitat unde låsase fânul strâns, scrie Monitorul de Suceava. Poli¡i¿tii de la Sec¡ia Vadu Moldovei au fost sesiza¡i vineri searå de un bårbat din Fântâna Mare cå i-au fost fura¡i, de pe un teren, 46 de balo¡i de fân, în timp ce el era plecat så caute o ma¿inå pentru transport.

Poli¡i¿tii s-au mobilizat ¿i au început så caute fânul, iar sâmbåtå diminea¡å au gåsit pe un teren paralel cu cel al bårbatului balo¡ii declara¡i fura¡i. Poli¡i¿tii l-au sunat pe reclamant ¿i l-au chemat la fa¡a locului, bånuind cå au rezolvat cazul de furt. Proprietarul le-a spus cå ¿i acel teren îi apar¡ine ¿i cå, båut fiind, a fåcut o confuzie. Cu alte cuvinte, a uitat cå a mutat balo¡ii ¿i a crezut cå ace¿tia au fost fura¡i, scrie Monitorul de Suceava. El urmeazå så fie amendat de poli¡i¿ti pentru cå a alertat autoritå¡ile fårå un motiv întemeiat.

ORIZONTAL: 1) Munca lui a fost cålcatå în picioare – Miez de noapte! 2) Unul dintre tonurile viorii – Privitå cu sfin¡enie; 3) Bombe pe 9 10 zgurå – A crea un minus; 4) A lua în gheare – Då dovadå de slåbiciune; 5) Coadå de crocodil! – Cei care lucreazå cu capul; 6) Luat de vânt – Înscris la cuvânt; 7) Semnele pentru actori; 8) A face prinsoare – Puså la råcoare de militari; 9) Aflat la cules pe teren; 10) Forme de vânzare pentru blana din pådure.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 23/2022 ORIZONTAL: SACOSA - CAV; MERINDE - IR; ARIN - ORASE; RI - AGRONOM; CAS - RATARE; NAMETIT - L; SALAS - CORN; T - ACADEMII; UITARE - IAC; CHERESTELE.

VERTICAL: 1) Ocupatå cu arderea unor lucråri – Spa¡iu destinat statului; 2) Ne dau båtaie de cap; 3) ¡ine piept la frig – Oameni de nimic; 4) Ofertå fårå protocol – Agent de publicitate; 5) Råu de mare – Indicå superioritatea; 6) Aratå într-un fel anume – Un såritor... la înål¡ime; 7) Moment de respiro – Serviciu de vase; 8) Acte de curaj; 9) Au o evolu¡ie la inele – Resortul culinar; 10) Micu¡ele de la brutårie. Profitul Agricol 24/2022

Profitul Agricol nr. 24, din 2022

Articles inside

În culisele Bruxelles-ului

Fungicidul care combate efectele secetei

O promisiune mårea¡å: Canalul Siret-Bårågan