Profitul Agricol nr. 24, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 24 din 19 iunie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 24/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Legisla]ia p\m=ntului r\m=ne echivoc\

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Discut\m de cinci-[ase ani de contractul de arend\ [i tot nu se întâmpl\ nimic. Dezbaterea s-a redus la perioada minim\ de arendare, care nu este o problem\ esen]ial\. Parc\ mai importante ar fi “schimburile de folosin]\” [i comasarea terenurilor. P=n\ [i legea privind vânzarea terenurilor a devenit mai ambigu\. Teoretic, fermierul beneficiaz\ de dreptul de preemp]iune. Practic, este foarte dificil. Nu sunt pu]ini cei care se pl=ng c\ achizi]ia unui teren dureaz\ cel pu]in o jum\tate de an. Este o perioad\ mult prea lung\. Între rudele de gradul I, nu mai este nevoie de anun] la prim\rie pentru transferul terenului. Fra]ii merg la notariat [i dau o declara]ie. Nu se mai trece prin procedur\. Între arenda[ [i arendator, exist\ un istoric al contractului de arend\. De aceea, ar trebui s\ se fac\ tranzac]ia direct. Practic, terenurile mari s-au cam vândut. Au r\mas pe pia]\ mai mult terenurile mici, de jum\tate de hectar, de un hectar.

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Sunt fermieri de c=teva mii de hectare care au peste 10.000 de contracte de arend\, semn al unei propriet\]i funciare f\râmi]ate. Iar fiecare succesiune f\râmi]eaz\ terenul [i mai tare.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Viorel PATRICHI

George Ostroveanu 0730 588 777

Director

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 24/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Alcedo a cump\rat Naturevo Dumitru Manole, nominalizat la Premiul Pustovoit Creditul Fermierului, accesat doar de marii fermieri

Cea mai mare fabric\ de hidrogen din Europa

Stare de urgen]\ din cauza secetei

Contaminare major\ cu E. coli în Marea Britanie

Se anun]\ produc]ie-record la grâu

Tensiuni comerciale ;ntre UE [i China

Combine... pe alese

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Zeci de milioane de hectare teren arabil au fost abandonate în SUA 10

Hobby Iunie, luna iezilor 44

Opinii Culturi vegetale

Despre agricultura european\

Pericol la porumbul neirigat!

Strategie de fermier

C=ntecul combinelor

Cheltuielile trebuie reduse la minim

Brutarul Moldovei a împlinit o sut\ de ani

Solu]ii pentru salvarea porumbului [i florii-soarelui

“Anul agricol 2023 - 2024 este unul atipic!” interviu cu Daniel Grosz, director pe zona de vest Bayer Timi[

Cre[terea animalelor Lely a vândut robotul cu num\rul 50.000

Magazin

Ma[ini & utilaje

Concluzii dup\ patru ani de experien]e Preg\tirea pentru no-till cu porumb 28 începe cu hederul-piept\n

DOSAR> Interes în cre[tere pentru cultura a doua

Amatechnica 29 cele mai inovative utilaje Amazone

O premier\, în România se va ]ine Concours Mondial de Bruxelles

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Alcedo a cump\rat Naturevo Alcedo anun]\ c\ a finalizat preluarea Naturevo Romania. Se confirm\, astfel, o informa]ie cunoscut\ de ceva vreme în mediul agricol. Îns\ nu a devenit public\, deoarece conducerea Alcedo a decis s\ nu comunice nimic pe subiect pân\ la certitudinea tranzac]iei, fiind necesare avize [i formalit\]i importante înainte de acest moment, precum “bifa” de la Consiliul Concuren]ei. Iat\ c\, într-un an complicat, compania condus\ de Gabriela Rizescu reu[e[te o investi]ie de amploare, ale c\rei detalii a[tept\m s\ le afl\m.

Aceste premii, denumite în onoarea cercet\torului rus cu acela[i nume, sunt acordate, periodic, de Asocia]ia Interna]ional\ a Florii-Soarelui (ISA), pentru întreaga carier\ profesional\, unui num\r de patru personalit\]i din sector, votate din rândul a 14 nominaliza]i. Conferin]a ISA va avea loc, anul acesta, între 22 [i 24 august, în China, la Bayannur. Profitul Agricol 24/2024

Autoritatea General\ pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt a cump\rat 420.000 de tone de grâu în ultima licita]ie organizat\ pe 11 iunie, fiind aprobate [apte oferte de câte 60.000 de tone fiecare. Trei dintre acestea au fost de grâu românesc, oferit de traderii LDC, CHS [i AMS Ameropa la pre]ul de 269,65 dolari per ton\ cu transportul inclus [i livrare în perioada 1-10 august. Pe lâng\ grâul românesc, GASC a mai achizi]ionat câte dou\ transporturi de 60.000 de tone din Bulgaria [i Ucraina.

Bombardarea norilor, 341 de rachete trase ;ntr-o singur\ zi Gabriela Rizescu, pre[edinte Alcedo

Dumitru Manole, nominalizat la Premiul Pustovoit Fermierul const\n]ean Dumitru Manole (85 de ani), care lucreaz\ la Amzacea 800 de ha, este una dintre cele 14 personalit\]i globale nominalizate la Premiile Vasili Stepanovici Pustovoit.

Grâul românesc domin\ ultima licita]ie din Egipt

Dumitru Manole a fost propus spre nominalizare de cercet\toarea Maria Joi]a P\cureanu, de la Laborator ameliorare plante oleaginoase [i plante medicinale al INCDA Fundulea, care, la rândul s\u, a primit Premiul Pustovoit, în 2016. De-a lungul timpului, al]i doi cercet\tori români au primit Premiul Pustovoit> Alex Vrânceanu (creatorul primilor hibrizi de floarea-soarelui din lume, Romsun 52 [i Romsun 53), în 1980, [i Horia Constantin Iliescu, în 2000.

Robert VERESS

S\pt\m=na trecut\, ;n zilele ploioase din intervalul 7-13 iunie, Sistemul Na]ional Antigrindin\ a anun]at c\ a tras ;n total 633 de rachete, din care 341 doar ;ntr-o singur\ sear\, pe 13 iunie, c=nd au acoperit zona de sud [i sudvest a ]\rii. Grindina a lovit din Timi[, Cara[-Severin, p=n\ ;n V=lcea, Ilfov, C\l\ra[i. :n total, au fost afectate 107 localit\]i din 20 de jude]e.

Zootehnizarea ;ncepe de la genetic\ Zootehnizarea ;ncepe de la reintrarea pe pia]a genetic\, a declarat Florinel B;rc\, directorul general al ANZ. Agen]ia va sprijini ;n special sectorul vacii de lapte pentru exportul de material genetic de calitate. “Viitorul ;nseamn\ diseminarea materialului seminal ob]inut aici”, a declarat B;rc\. “De 30 de ani nu am mai avut reproduc\tori masculi pe rasele de vaci de lapte din Rom=nia, adic\ pe Holstein [i B\l]at\ rom=neasc\. Ast\zi avem materialul seminal, calitatea acestor tauri este peste medie, cont\m ;n genetic\.”

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate 19 iunie La Ia[i se ]ine evenimentul organizat de Alian]a Industriei Semin]elor din România [i Universitatea de {tiin]ele Vie]ii “Ion Ionescu de la Brad” - O zi din via]a unui ameliorator de plante.

20 iunie :n fermele TCE AGRICULTURA din Z\ne[ti, jud Neam], va avea loc Corteva Agronomy Day - 2024.

20 iunie Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol\ Turda, jud. Cluj, va organiza Ziua Grâului [i a Pâinii.

21 iunie La sta]ia de procesare semin]e din Afuma]i se va ]ine evenimentul Media Club Corteva Agriscience.

Creditul Fermierului, accesat doar de marii fermieri Gândit sau cel pu]in promovat de ministrul Florin Barbu ca instrument de ajutor al fermierilor afla]i în dificultate, indiferent de dimensiunea exploata]iei, Creditul Fermierului este accesat doar de marii fermieri capitaliza]i, care î[i sporesc avantajul competi]ional fa]\ de colegii lor care nu pot prezenta suficiente garan]ii bancare.

21 - 22 iunie La Viena are loc 4-a conferin]\ mondial\ dedicat\ agriculturii.

21 - 22 iunie La Fântânele, în jude]ul Mure[, vor avea loc Zilele Aberdeen Angus.

24 - 26 iunie La Bruxelles se ]ine consiliul de mini[tri Agrifish.

24 - 25 iunie Claas organizeaz\ un tur de fabric\ [i o prezentare a celor mai noi [i mai inovative echipamente pentru recoltarea furajelor, la Bad Saulgau, în sudul Germaniei.

27 iunie La Furcule[ti, Teleorman, se va ]ine urm\torul eveniment din seria Corteva Agronomy Day - 2024.

4 iulie Corteva Agronomy Day - 2024 are loc la Turda, Cluj.

aptul a fost reclamat de reprezentan]i ai FAPPR (vicepre[edintele Silviu Mihai, pre[edintele Grânarilor, Cristian Stoica) [i am verificat acest lucru cu datele oficiale. Astfel, am solicitat Ministerului Agriculturii s\ ne comunice câ]i beneficiari exist\ dup\ trei luni de la lansarea schemei, care este suma total\ împrumutat\ de ace[ti beneficiari [i care e profilul beneficiarului mediu (exemplu> fermier cu 100 de ha cultur\ vegetal\ sau fermier cu 100 de vaci de lapte). Am transmis solicitarea noastr\ pe data de 7 mai, iar r\spunsul ne-a parvenit dup\ aproape o lun\ (5 iunie), semn c\ centralizarea datelor solicitate nu se realizeaz\ automat, a[a cum ar fi de a[teptat, pentru o urm\rire a evolu]iei schemei de ajutor de stat. Conform MADR, pân\ la data de 20.05.2024, în cadrul schemei de

ajutor de stat s-au înregistrat 424 beneficiari, cu o valoare total\ împrumutat\ de 428.109.102 RON. Nu ni se comunic\ profilul mediu al beneficiarului [i se motiveaz\ astfel> “Având în vedere c\ schema de ajutor de stat este complementar\ altor scheme [i m\suri aflate în implementare, pentru sprijinirea sectorului produc]iei primare, la nivelul FGCR IFN SA nu se întocme[te o eviden]\ distinct\ privind profilul beneficiarului”. Totu[i, profilul mediu al beneficiarului este u[or de ghicit, fiindc\ suma medie împrumutat\ dep\[e[te un milion de lei. Aceasta se apropie de suma maxim\ ce poate fi acordat\ oric\rui beneficiar (280.000 de euro), fiind vorba de o schem\ de ajutor de stat aprobat\ de Comisia European\ în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Robert VERESS Profitul Agricol 24/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Stare de urgen]\ din cauza secetei Autorit\]ile din regiunea Rostov, din sudul Rusiei, au declarat stare de urgen]\ agricol\ din cauza secetei, amplificând temerile c\ recolta rus\ de cereale din acest sezon va fi una foarte slab\. Guvernatorul regiunii, Vasily Golubev, a declarat c\ seceta a distrus aproximativ 30% din culturi, care erau deja foarte grav afectate de înghe]ul târziu din luna mai. Arkady Zlochevsky, pre[edintele Uniunii Ruse a Cerealelor, sus]ine c\ înghe]ul a distrus între 15 [i 30% din suprafe]ele cultivate cu cereale, în func]ie de regiune. Estim\rile Ministerului Agriculturii de la Moscova sunt îns\ mult mai optimiste. Ministerul spune c\ frigul a

distrus culturile de grâu pe o suprafa]\ de un milion de hectare, echivalentul a doar 1,2% din total. Ministrul adjunct al Agriculturii, Andrei Razin, a declarat c\ Rusia va onora toate contractele semnate pentru exportul de cereale, iar impactul asupra recoltei din acest an va fi unul minim. Ministerul men]ine estimarea produc]iei de cereale din acest an la 132 milioane de tone, de[i companiile de consultan]\ agricol\ Sovecon [i IKAR se a[teapt\ la o recolt\ mult mai mic\, de 80-81 milioane de tone.

Drago[ B|LDESCU

Cea mai mare fabric\ de hidrogen din Europa Produc\torul de îngr\[\minte Yara International a inaugurat în ora[ul norvegian Porsgrunn cea mai mare fabric\ de hidrogen din surse regenerabile din Europa. Fabrica poate produce zilnic 10.000 de kilograme de hidrogen, care permite produc]ia a 20.500 tone de amoniac ecologic anual, echivalentul a 60.000-80.000 de tone de îngr\[\minte biologice în fiecare an. Hidrogenul este sintetizat din ap\ prin electroliz\, iar tehnologia permite reducerea emisiilor anuale de dioxid de carbon ale fabricii cu aproximativ 41.000 de tone. Profitul Agricol 24/2024

Yara va lansa o nou\ gam\ de îngr\[\minte produse din hidrogen [i amoniac ecologic, care va include [i produse care con]in amoniac cu o amprent\ redus\ de carbon. Acesta este produs prin captarea [i stocarea dioxidului de carbon generat prin metoda normal\ de produc]ie a amoniacului din gaze naturale. Yara a semnat anul trecut un contract cu compania Northern Lights, care va transporta [i va stoca pân\ la 800.000 de tone de dioxid de carbon anual de la fabrica de îngr\[\minte din localitatea Sluiskil din Olanda.

Drago[ B|LDESCU

Cresc iar taxele de tranzit prin strâmtorile Bosfor [i Dardanele Ministerul Transporturilor din Turcia a anun]at c\ taxele de tranzit prin strâmtorile Bosfor [i Dar danele vor fi majorate cu 14,7% de la începutul lunii iulie. Aceste taxe au r\mas nemodificate timp de 39 de ani, în perioada 1983-2022, dar ;n ultimii ani au fost majorate ;n cascad\. Dac\ în ianuarie 2022 navele care tranzitau strâmtorile pl\teau 0,8 dolari per ton\, în octombrie 2022 taxa a ajuns la 4,08 dolari per ton\, iar de luna viitoare ea va fi de 5,07 dolari. Turcia se confrunt\ cu o criz\ economic\ prelungit\, iar infla]ia a sc\pat de sub control, din cauza politicilor pre[edintelui Recep Erdogan.

Festivalul orezului se va ]ine la Banloc Pe 23 iunie, la Banloc, ;n Timi[, se va ]ine Festivalul orezului. Locul nu este ales ;nt=mpl\tor, Banlocul, [i mai ales satul Parto[, este considerat drept capitala spiritual\ a Banatului. Acolo se afl\ m\n\stirea Sf=ntul Iosif cel nou, ocrotitorul Banatului. {i mai sunt [i c=teva sute de hectare de orez. Orez\ria din Parto[ a fost ;nfiin]at\ ;n secolul al XVIII-lea, prin decretul ;mp\r\tesei Maria Tereza. Ast\zi, orez\riile au fost retrocedate [i sunt ;n proprietatea unui conte, descendent adev\rat al familiei de Habsburg. Sigur c\ sunt orez\rii mai mari, ;n zona Br\ilei [i ;n Ialomi]a, dar cele de la Parto[ au cea mai frumoas\ poveste. Fondurile str=nse ;n urma evenimentului vor fi donate unor c\mine de copii [i b\tr=ni. Ca evenimentul s\ se bucure de o participare mai larg\, nu doar de una agricol\, ;n aceea[i zi se va ]ine [i o expozi]ie de art\ sacr\. Deja un lan] alimentar [i c=teva companii mari [i-au anun]at sus]inerea.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Columbia vrea s\ trimit\ 40 de milioane de ou\ în Cuba Columbia vrea s\ exporte în acest an 40 de milioane de ou\ în Cuba, pe fondul gravei crize alimentare cu care se confrunt\ statul comunist. 7 milioane de ou\ au fost livrate deja în luna martie, iar guvernul columbian a promis c\ alte 33 de milioane vor fi exportate pân\ la sfâr[itul anului, pentru c\ produc]ia intern\ este de peste 50 de milioane de ou\ pe zi.

Mo[tenitorul Tyson Foods a fost suspendat din func]ie John R. Tyson, directorul financiar al colosului Tyson Foods, a fost suspendat din func]ie dup\ ce a fost arestat de poli]ie pentru c\ a condus sub influen]a alcoolului. John Tyson a petrecut o noapte la ;nchisoare, eliberat ;n schimbul unei cau]iuni de 1.000 de dolari. Va fi judecat în luna iulie. El este fiul pre[edintelui companiei, John H. Tyson, [i str\nepot al fondatorului, John W. Tyson. Grupul a fost fondat ;n 1935 [i este unul dintre cei mai mari produc\tori de carne din Statele Unite, are 139.000 de angaja]i [i v=nz\ri de 52,8 miliarde de dolari.

Rom=nia ]inte[te pia]a coreean\ 8 companii române[ti au participat, s\pt\m=na trecut\, la Seoul Food 2024, una dintre cele mai mari expozi]ii agroalimentare din lume. Au fost produc\tori de vin (Velvet Winery [i Domeniile FrancoRom=ne), de carne (Cocorico), alune, ceaiuri, produse din c\tin\, cereale ecologice (Agro Danubius Trading) [i alte companii din zona gastronomiei. :ntre UE [i Coreea de Sud exist\ un tratat de liber schimb agroalimentar.

Zeci de milioane de hectare teren arabil au fost abandonate în SUA Un studiu publicat în revista Environmental Research Letters sus]ine c\ peste 12 milioane de hectare de teren arabil au fost abandonate în SUA din anul 1980. Studiul a folosit imagini din satelit [i date ale Departamentului de Stat pentru Agricultur\ (USDA) pentru a identifica terenurile necultivate [i anul în care au fost abandonate. Cele mai multe parcele p\r\site se afl\ în acviferul Ogallala, o zon\ cu resurse bogate de ap\ freatic\, care se afl\ pe teritoriul a opt state americane> South Dakota, Nebraska, Wyoming, Colorado, Kansas, Oklahoma, New Mexico [i Texas. Dup\ decenii de iriga]ii intensive, rezervele de ap\ subteran\ s-au epuizat, iar fermierii au abandonat terenurile, care au devenit aride.

În alte regiuni ale SUA, cele mai multe terenuri necultivate se afl\ în apropierea fluviului Mississippi, pe coasta Oceanului Atlantic, în statul North Dakota, nordul statului Montana [i estul statului Washington. Conform studiului, 53% dintre terenurile agricole p\r\site au devenit p\[uni, 18% sunt acum acoperite de p\duri sau tufi[uri, iar 8% s-au transformat în mla[tini. În mod surprinz\tor, doar aproximativ 20% din suprafa]a abandonat\ face parte din Programul de Conservare al USDA, care le ofer\ subven]ii fermierilor dispu[i s\ nu mai cultive terenuri cu un risc ridicat de eroziune a solului sau care ad\postesc habitate naturale importante.

Drago[ B|LDESCU

Contaminare major\ cu E. coli în Marea Britanie Cel pu]in 60 de sortimente de sendvi[uri [i salate au fost retrase din magazinele alimentare din Marea Britanie din cauza unei posibile contamin\ri cu bacteria E. coli. De[i testele efectuate pân\ acum nu au confirmat prezen]a bacteriei în aceste produse, exist\ suspiciunea c\ frunzele de salat\ din compozi]ia lor ar putea fi contaminate. Num\rul infec]iilor cu E. coli din

Regatul Unit a crescut de la 113 la 211 în ultima s\pt\mân\, cel pu]in 67 dintre pacien]i fiind spitaliza]i din cauza simptomelor. Exper]ii au avertizat c\ epidemia este provocat\ de consumul unor alimente foarte comune în magazine, dar nu au reu[it pân\ acum s\ identifice produse specifice.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 24/2024

Premierul chinez viziteaz\ Fonterra În timpul unei deplas\ri oficiale în Noua Zeeland\, premierul chinez Li Qiang a vizitat [i sediul marelui produc\tor de lactate Fonterra. Într-un discurs ]inut cu aceast\ ocazie, Qiang a subliniat c\ Beijingul vrea s\ creasc\ importul de alimente din Noua Zeeland\, în special lactate [i carne de miel [i de vit\. Prim-ministrul chinez a vizitat [i Institutul Neozeelandez pentru Cercet\ri Alimentare din capitala Auckland, înainte de a pleca spre Australia, un alt furnizor impor tant de alimente al Chinei.

Viterra se extinde în Ucraina Marele trader de cereale Viterra continu\ s\ se extind\ pe pia]a din Ucraina prin achizi]ia unui siloz de cereale din regiunea Vini]a, ;n centrul ]\rii. Silozul are o capacitate total\ de 26.000 de tone de cereale [i poate primi câte 3.000 de tone zilnic. Este conectat la re]eaua de c\i ferate [i poate înc\rca pân\ la 54 de vagoane de cereale în 40 de ore. Viterra de]ine înc\ dou\ silozuri de cereale în Ucraina [i opereaz\ dou\ terminale de export în porturile de la Marea Neagr\.

Au crescut importurile de lapte Procesatorii au colectat, ;n primele 4 luni ale acestui an, de la fermele din ]ar\, cu 5,2% mai mult lapte fa]\ de perioada similar\ a anului trecut. }n acela[i timp, cantitatea de lapte importat a crescut cu 43% fa]\ de primele 4 luni ale anului 2023. Datele Institutului Na]ional de Statistc\ arat\ c\ ;n luna aprilie 2024, importurile de lapte aproape s-au dublat (cre[tere de 90,1%). Cea mai mare cre[tere de produc]ie s-a ;nregistrat la unt (72%).

Tensiuni comerciale ;ntre UE [i China Uniunea European\ nu este îngrijorat\ în urma deciziei Chinei de a lansa o investiga]ie antidumping privind importurile de carne de porc [i produsele sale secundare din blocul comunitar, a anun]at, s\pt\m=na aceasta, un purt\tor de cuvânt al Comisiei Europene.

eparat, ministrul spaniol al agriculturii, Luis Planas, [i-a exprimat speran]a c\ exist\ loc pentru negocieri în scopul evit\rii tarifelor vamale suplimentare. Planas a ad\ugat c\ nu se a[teapt\ imediat la m\suri din partea Chinei, care anun]ase c\ investiga]ia ar putea dura pân\ la un an. V\ reamintim, s\pt\m=na trecut\, China a lansat o investiga]ie antidumping privind importurile de carne de porc din Uniune. Sunt vizate în principal }\rile de Jos, Fran]a, Spania [i Danemarca. Investiga]ia vine în urma solicit\rii depuse oficial de Asocia]ia de Zootehnie din China, în numele industriei interne a c\rnii de porc. Ancheta a demarat pe 17 iunie [i va fi finalizat\ pân\ pe 17 iunie 2025, dar ar putea fi extins\ cu [ase luni, dac\ va fi necesar.

Investiga]ia vine pe fondul sporirii tensiunilor comerciale dintre China [i UE. S\pt\mâna trecut\, Comisia European\ a anun]at tarife vamale suplimentare pentru vehiculele electrice chineze[ti, începând cu data de 4 iulie. Vehiculele produse în uzinele chineze [i importate în UE sunt vizate deja de tarife vamale de 10%. Bruxelles-ul inten]ioneaz\ s\ majoreze aceste tarife cu 17,4% pentru automobilele BYD, cu 20% pentru automobilele Geely [i cu 38,1% pentru automobilele SAIC. Beijingul a avertizat atunci c\ tarifele vamale suplimentare "vor prejudicia propriile interese ale Europei" [i a condamnat "protec]ionismul blocului comunitar". Anul trecut, China a importat în total 1,55 milioane tone metrice de carne de porc, jum\tate provenind direct din Uniunea European\. Se spune c\ firmele chineze inten]ioneaz\ s\ cear\ autorit\]ilor s\ deschid\ [i o investiga]ie antisubven]ii privind unele produse lactate din UE. În ianuarie, China a demarat o investiga]ie antidumping privind coniacul importat din UE. Investiga]ia vine în urma unei plângeri depuse de Asocia]ia Chinez\ de B\uturi Alcoolice, în numele industriei interne de coniac. Ancheta se va concentra pe coniacul din UE.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 24/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA au f\cut ca pre]ul grâului din Fran]a s\ creasc\ moderat în aceast\ s\pt\mân\.

(1.230 lei). A crescut cu 9 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 210 euro/t (-21) 1.050 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024.

Pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 235 euro/ton\ (1.175 lei). A înregistrat o ce[tere de 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 240 euro/t (1.200 lei). A crescut cu 4 euro/ton\.

Suspendarea importurilor de grâu din Turcia [i vremea nefavorabil\ din Rusia [i din

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 246 euro/ton\

Grâu România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

:n SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 242 dolari/ton\ (1.130 lei). A înregistrat o sc\dere de 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Argentina> pre]ul FOBport a fost de 282 doCota]ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sep

$/t 10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 230 223 230 226 227 238 231 237 233 234 248 242 246 242 242

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iulie 2024, este de 166 euro/ton\ (830 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 176 euro/t (-3) 880 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 196 dolari/ton\ (902 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iul Aug Sep

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 176 177 176 178 180 179 179 178 179 182 183 184 183 184 187

Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug

$/t

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 195 196 195 197 198 194 196 194 196 198

Profitul Agricol 24/2024

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iulie 2024 este de 181 euro/t (905 lei). A crescut cu 1 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie 2024, a fost de 155 euro/ton\ (713 lei). A sc\zut la 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug Sep

$/t 10.06 11.06 12.06 13.0614.06 289 290 290 283 282 290 289 288 282 283 290 285 283 282 278

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 244 236 240 234 233 249 241 244 238 237 257 248 251 246 245

sa Pontivy a fost de 213 euro/ton\ (1.065 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 214 euro/ton\ (1.070 lei). A crescut cu 10 euro/ton\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 197 euro/ton\ (985 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 198 dolari/ton\ (911 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\.

Iul Aug Sep

avut o cre[tere de 4 dolari/ton\.

lari/ton\ (1.297 lei). A sc\zut cu 7 dolari/ton\.

10.0611.06 12.06 13.06 14.06 Rouen 236 232 240 240 240 Dunquerque 236 232 240 240 240 Pallice 220 220 215 215 218 Creil FOB 236 232 239 239 239 Moselle FOB 232 231 238 232 235 Rouen FOB 237 239 246 246 246

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

10.06 11.06 12.0613.0614.06 202 199 200 209 206 202 199 200 197 197 204 201 202 216 214 Bordeaux FOB 207 204 205 205 205 Pontivy 215 212 213 213 213

Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 10 - 14 iunie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 453 dolari/ton\ (2.084 lei). A crescut cu 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Olanda 56.600 tone, Mexic 52.000 tone, Indonezia 33.200 tone, Japonia 20.900 tone, Columbia 11.100 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Iul Aug Sep

$/t

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 433 436 432 432 437 432 434 430 428 432 424 425 421 419 425

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 447 dolari/ton\ (2.056 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 405 dolari/ton\ (1.863 lei). A înregistrat o cre[tere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 962 962 963 965 967 967 968 968 970 971 969 968 968 970 972

Iul Aug Sep

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

FOB Constan]a 162 euro/t (-18) 810 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024.

Pontivy 198 187 194 194 194 Orz bere> Creil** 217 206 213 213 213 Moselle** 194 183 190 188 188

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 464 euro/ton\ (2.320 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 462 euro/ton\ (2.310 lei). A avut Pre]uri 10 -14.06.2024

198 187 194 194 194

Dunquerque 198 187 194 188 187

Rapi]\

euro/t

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 194 euro/ton\ (970 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

bere, FOB-Moselle, a închis la 188 euro/ton\ (940 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Iul Aug

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 397 405 396 397 405 391 396 388 387 394

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 437 euro/t (2.185 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

10.06 11.0612.06 13.06 14.06 Dieppe 439 440 445 446 437

o sc\dere de 3 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

euro/ton\ (2.320 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 464 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

10.06 11.0612.06 13.0614.06 Rouen 465 467 466 469 462 Dunquerque 468 468 467 470 464 Moselle 468 468 467 470 464

chiderea licita]iilor a fost de 840 euro/ton\ (4.200 lei). A crescut cu 55 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 310 euro/t (1.550 lei). A r\mas la acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

Australia> pentru livrare în iulie 2024, pre]ul orzului furajer este 210 dolari/ton\ (966 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t 10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 785 800 810 835 840

Iul

Iul Aug

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 400 euro/t (2.000 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Iul Aug

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200

10.06 11.06 12.06 13.0614.06 632 621 625 624 621 652 644 643 639 637 658 652 650 646 643

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

242 dolari/t

-1

196 dolari/t

¡4

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 200 dolari/ton\ (920 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Iul Aug Sep

$/t

10.06 11.06 12.06 13.06 14.06 442 445 442 442 447 444 447 444 443 448

453 dolari/t

¡4

200 dolari/t

Profitul Agricol 24/2024

Pre]uri [i pie]e

Se anun]\ produc]ie-record la grâu Principalii produc\tori. Total> 791 milioane tone

Pentru anul de comercializare 2024/25 produc]ia mondial\ de grâu este prognozat\ de Departamentul Agriculturii al SUA la un record de 791 milioane tone, în cre[tere cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. Se anun]\ produc]ii mai mari în China (¡3,4 mil. tone), India (¡3,4 mil. tone), Kazahstan (¡2,4 mil. tone), Australia (¡2 mil. tone) [i Canada (¡2 mil. tone). Sunt estimate produc]ii în sc\dere pentru Marea Britanie (-3 mil. tone), Rusia (-8,5 mil. tone), Ucraina (-3,5

mil. tone) [i Turcia (- 1 mil. tone). Produc]ia din Uniunea European\ scade cu 3,6 milioane tone [i ajunge la 130,5 milioane tone.

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u>

Consumul mondial scade în aceast\ lun\ la 798 milioane tone (-4 milioane tone), din cauza pre]urilor mai pu]in competitive pentru grâul folosit la furaje.

Rusia (48 milioane tone, mai pu]in cu 4 mil. tone fa]\ de anul trecut)< UE (35 milioane tone, mai mult cu 1 milion tone fa]\ de anul trecut)< Canada (24,5 milioane tone)< Australia (22 milioane tone)< SUA (22 milioane tone, mai mult cu 1milion de tone). Profitul Agricol 24/2024

La importatori avem Egipt, cu 12 milioane tone, urmat de> Indonezia (11,5 milioane tone)< China (11 milioane tone)< UE (10 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone)< Turcia (9,5 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone).

}\ri cu stocuri mari de grâu

China

132,5 mil. t

Varia]ie fa]\ de 2023/24 - 1 mil. t

SUA

21 mil. t

¡ 2 mil. t

11,4 mil. tone

- 3,7 mil. t

Rusia

8 mil. tone

- 3 mil. t

2024/25

Pia]a grâului pe pie]ele lumii :n Rusia, cota]ia gr=ului a crescut cu 26 dolari/ton\ [i a ajuns la 250 dolari/ton\, reflectând îngrijor\rile legate de impactul vremii nefavorabile care afecteaz\ recolta de grâu de iarn\. :n UE s-a înregistrat o cre[tere de 19 dolari/ton\, ajungând la 257 dolari/ton\, din cauza prognozelor slabe privind produc]ia din Fran]a. :n Australia, cota]iile au crescut cu 17 dolari/ton\ [i au ajuns la 301 dolari/ton\. :n mod similar, cota]iile din Argentina au înregistrat o cre[tere de 30 dolari/ton\ [i au ajuns la 294 dolari/ton\. :n Canada pre]urile au sc\zut cu 19 dolari/ton\ [i au ajuns la 291 dolari/ton\. Odat\ cu debutul recoltei de grâu de iarn\, cota]iile din SUA au sc\zut cu 6 dolari/ton\ [i au ajuns la 280 dolari/ton\. 15

CULTURI

VEGETALE

Pericol la porumbul neirigat! Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în perioada 10 - 16 iunie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea>  Banat 11,6 - 52,5 l/mp<  Cri[ana 7,6 - 36,4 l/mp<  Maramure[ 31,7 - 54,8 l/mp<  Transilvania 11,7 - 63,9 l/mp<  Oltenia 2,9 - 39,4 l/mp<  Muntenia 1,6 - 92,7 l/mp<  Moldova 29,7 - 86,0 l/mp<  Dobrogea 5,1 - 37,5 l/mp. 16

Con]inutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamn\ se situeaz\ în limite sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\) [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ puternic\ [i extrem\) în Oltenia [i Dobrogea, pe suprafe]e extinse din Muntenia [i Moldova, local în vestul [i sud-estul Cri[anei, vestul [i nord-vestul Banatului, estul, sudul [i izolat centrul Transilvaniei. Aprovizionarea cu ap\ a solului prezint\ valori satisf\c\toare în Maramure[, cea mai mare parte a Transilvaniei, local nordul [i nordestul Banatului, estul, izolat vestul Moldovei, nordul [i sud-vestul Cri[anei, sud-vestul Munteniei.

În cultura de porumb, pe profilul de sol 0-100 cm se semnaleaz\ deficite de umiditate în sol, seceta pedologic\ fiind moderat\, puternic\ [i extrem\ în Maramure[, cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei, Olteniei [i a Munteniei, local în centrul, sudul [i estul Transilvaniei, nordul [i vestul Cri[anei, nord-vestul [i vestul Banatului. Rezerva de ap\ din sol se încadreaz\ în limite satisf\c\toare [i apropiate de optim, pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania, local în vestul, centrul, estul [i nord-vestul Moldovei, sudul [i estul Dobrogei, sudul [i nordul Olteniei, vestul [i sudul Cri[anei, izolat sudul Munteniei, nordul [i nord-estul Banatului. Profitul Agricol 24/2024

CULTURI VEGETALE

C=ntecul combinelor Startul recoltatului în jum\tatea de sud a ]\rii a fost dat de Oltenia [i a continuat, atipic, de la vest spre est, campania fiind întârziat\ de ploi tocmai în sudul Dobrogei, unde, în anii anteriori, se recolta deja grâul la jum\tatea lunii iunie. În linii mari, produc]iile sunt în media multianual\. Dar exist\ varia]ii semnificative nu neap\rat de la o regiune la alta, cât de la o ferm\ la alta, în func]ie de volumul precipita]iilor [i momentul în care au ajutat cultura. Difer\ [i percep]ia fermierilor în privin]a rezultatelor> unii vorbesc de noi pierderi, chiar [i la 6 tone de orz furajer/ha, mai ales dup\ grindina care, pe alocuri, a f\cut ravagii. Al]ii sper\ deja la redresare, dup\ pagubele din anii anteriori.

Înc\ un an complicat pentru fermele Iris Florin Tiutiu administreaz\ 5.500 ha în jude]ele Olt [i Teleorman. Joi, 13 iunie, combinele sale mestecau ultimele sole de orz. “Recolta la orz e 5,5-6 t/ha. Nu prea e ce trebuie. Dup\ orz, intr\m la grâul timpuriu. Nu sunt optimist, fiindc\, din p\cate, am avut fitotoxicitate dup\ al doilea tratament. Pe fondul secetei s-a pârlit frunza stindard. Urmeaz\ rapi]a, care a mai r\mas pe 915 ha din cele 1.250 ha înfiin]ate, dar se prezint\ bine”. În aceste condi]ii, probabil c\ rapi]a va fi cultura salvatoare. Oltenia a avut, în ultimele trei sezoane, cu excep]ia celui actual, un regim mai favorabil al precipita]iilor, în compara]ie cu Dobrogea, B\r\gan [i Moldova. Totu[i, f\r\ iriga]ii, Tiutiu a ob]inut doar 4 t/ha de porumb [i s-a v\zut nevoit s\ creasc\ la 70% ponderea culturilor de toamn\. Anul acesta, regimul pluviometric e mai slab în Oltenia decât în p\r]i din Muntenia [i Dobrogea. Culturile de prim\var\ sunt, ca atare, în suferin]\.

Produc]ii mul]umitoare la orzoaica de bere La Bistre], în sudul jude]ului Dolj, D\nu] Firu lucreaz\ 400 de ha. A încheiat recoltatul orzului [i se preg\tea s\ intre la rapi]\. Cel mai mult a avut orz de bere peste 50 de ha. A închis cu o medie mul]umitoare de 5,8 t/ha. La orzul furajer produc]ia e mai bun\ - a avut [i sole cu 8,5 t/ha, dar media înc\ nu a f\cut-o, fiindc\ acolo a mai amestecat [i ceva orz de bere care nu avea calit\]ile necesare.

Mai are de recoltat 120 ha de grâu [i 31 ha de rapi]\ - câte au r\mas din cele 40 ha înfiin]ate. “{i grâul, [i rapi]a arat\ bine. Totu[i, anul trecut am f\cut 3.850 de kg/ha de rapi]\, anul acesta dac\ fac 3 t/ha e bine. Dar nu m\ plâng, pre]urile sunt ceva mai bune”. Lucreaz\ la un proiect cu fonduri europene pe Subm\sura 4.1. “Dac\ voi avea succes, voi achizi]iona un tractor de putere mai mare, ca s\ trec la minim till”.

Cheltuieli de cel mult 1.000 de lei pe hectar La Vi[ina, {tefan St\nescu face rapi]\ 3,5 t/ha [i orz 6,5 t/ha. Nu mai d\ fosfor de patru ani. Folose[te s\mân]\ p\strat\ [i anul acesta nu a dat deloc azot. Cheltuielile directe sunt 1.000 de lei/ha. Atât {tefan St\nescu, cât [i Liviu Dinca, administratorul fermelor sale, au confirmat cifra de 1.000 de lei/ha investi]ii directe în culturi, f\r\ a oferi alte detalii.

Racman spune c\ e anul cel mai bun de orz [i grâu Cu Bi]\ Racman, care lucreaz\ 2.500 ha la Hodivoaia, în sudul jude]ului Giurgiu, am discutat [i înainte de grindin\ [i dup\. În ambele situa]ii, era personificarea fermierului mul]umit. “Am terminat recoltatul orzului [i am început la grâu. Media dep\[e[te 8 t/ha la orz, iar la grâu, soiul Avenue d\ între 9 [i 10 t/ha. {i rapi]a arat\ foarte bine. Nu am mai avut orz a[a de bun [i cu cheltuieli atât de mici. 3.740 de lei/ha cheltuieli directe. Se adaug\ indirectele, dar nicidecum nu se ajunge Profitul Agricol 24/2024

An bun la Mereni, Constan]a La Mereni, în Constan]a, pre[edintele APAD, Daniel Gheordunescu, care administreaz\ o ferm\ de 1.000 de ha, înc\ nu a intrat la recoltat. “Din teste, se pare c\ orzul de bere e la 5-6 t/ha, iar orzul furajer la 6-7 t/ha, ca [i grâul. Sunt produc]ii satisf\c\toare, în acord cu regimul precipita]iilor. Anul acesta a fost mai bun ca cei preceden]i, cu circa 400 de litri c\zu]i în perioada de vegeta]ie”. la pre]ul de valorificare, de 5.600 de lei tona. Cine a fost atent la costuri are profit”. Regimul pluviometric la Hodivoaia a fost aproape ideal, cu 454 de l/ mp pe durata de vegeta]ie a grâului, ploi distribuite relativ uniform. În luna mai, de consum maxim, au c\zut 84 de litri. Cum spuneam, pe Racman l-a mul]umit chiar [i grindina. “Piatra bate pe 3% din suprafa]\, dar pe 97% face numai bucurii. Eu socotesc c\ am mai primit 16 l/mp. Am întrerupt recoltatul, dar nu e o problem\. Era o vorb\ b\trâneasc\> dac\ cre[te grâu-n-claie mânc\m m\laie!”. Consider\ c\ fermierii “adev\ra]i” nu au motive s\ se plâng\, anul acesta. “Am venit de la Gala]i [i ce am v\zut de acolo pân\ la Bucure[ti m-a uimit. Stau la fel de bine ca mine, chiar dac\ mul]i se plâng de secet\ pe acolo. Unii [i dac\ ar face grâu 18 t/ha n-ar zice c\-s mul]umi]i!”.

Norocul de la Holde Agri Pe Marius Botea, agronomul grupului Holde Agri (17.500 ha în patru jude]e), l-am prins la telefon vesel, fiindc\ sc\pase ieftin dup\ furtuna cu grindin\. “Orzoaica de prim\var\ a fost culcat\ de vânt pe suprafe]e mici, grâul, la fel, b\tut de grindin\, dar pe suprafe]e mici. Vreo 20-30 ha de porumb sunt afectate de grindin\ la Ro[iori [i Frumu[ani. Am v\zut îns\ c\ e jale la colegii din C\l\ra[i, Ialomi]a, la Sohatu, {oldanu, pe lâng\ autostrad\”. Verdictul combinelor Holde Agri e peste 7 t/ha la la orzoaica de bere, la Profitul Agricol 24/2024

Videle (Teleorman), media pe 150 ha recoltate din totalul de 350 ha. “Cred c\, dup\ ploaia asta, mai scade produc]ia, dar mai scade [i proteina, deci e bine. În alte p\r]i, orzul înc\ mai e verde”.

Grindina nu a ajuns la Peri[oru Ajungem în B\r\gan, la {tefan Moraru, care administreaz\ peste 1.000 de ha la Peri[oru, C\l\ra[i. Are doar rapi]\ [i grâu, dar angaja]ii s\i au suprafe]e mici de orz pe care leau recoltat [i produc]iile sunt mul]umitoare, 6-7 t/ha. Dac\ nu va mai ploua, inten]iona s\ înceap\ s\pt\mâna asta recoltatul, concomitent, la grâu [i la rapi]\. Cele dou\ culturi au ajuns aproape concomitent la maturitate. Ferma lui Moraru nu a fost lovit\ de furtun\. “La mine a c\zut doar ploaie, 30 de l/mp, m-a «afectat» pozitiv. Grindin\ a fost pân\ la Dor M\runt. La un coleg din Sine[ti de Ialomi]a, e jale. Porumb de s\mân]\ irigat prin picurare distrus complet”. A sc\pat de grindin\, tura asta, [i vecinul lui Moraru, Gheorghe Li]u, care lucreaz\ 1.600 de ha tot la Peri[oru. “Anul trecut am avut o pagub\ de un milion de euro cauzat\ de grindin\. Îns\, anul acesta, probabil voi recupera acea pagub\. Am culturi de nota de 20. Am început recoltatul orzului furajer [i produc]ia e peste 8 t/ha. Îl vând c\tre Cargill. Grâul s-ar putea s\ dea chiar 9 t/ha. Am [i legume frumoase> ceap\, morcov, p\trunjel, p\stârnac...”.

CULTURI VEGETALE Floarea irigat\, mai profitabil\ ca porumbul irigat La Mihail Kog\lniceanu de Tulcea, produc]iile lui Mihai Inge (ferma Ningea SRL, 2.000 ha) sunt mai mici decât cele ale colegilor mai vestici. Dar sunt mult peste cele din anii trecu]i. Adic\ 5-6 t/ha, la începutul campaniei de recoltare a orzului, fa]\ de 2 t/ha sezonul precedent. “Nu sunt pre]urile bune, dar asta e alt\ discu]ie. De abia ie[im la liman”, puncteaz\ Inge. Ca de obicei, dup\ ce termin\ de recoltat orzul va intra la rapi]\ [i abia apoi la grâu. A[a cum mi-a spus într-o discu]ie anterioar\, a schimbat structura culturilor, în sens invers decât tendin]a din alte ferme, crescând de la 30% la 40% propor]ia culturilor de prim\var\. A pus maz\re, mai mult\ floare [i porumb. A început anul acesta [i iriga]iile pe vreo 400 ha. Irig\ nu doar porumbul, ci [i floarea-soarelui. Socote[te în felul urm\tor> “Floarea e cea mai mare consumatoare de ap\. Iar pre]ul ei este dublu fa]\ de al porumbului. Trebuie s\ fac 10 t de porumb, ca s\ am profitabilitatea de la 3 tone/ha de floare. Iar unde irig, sigur fac minim 3 t/ha. Porumbul trebuie s\-l irigi permanent [i s\-i dai multe îngr\[\minte, ca s\ faci 10 t/ha”. Deocamdat\, irigatul e o mare b\taie de cap. “Am început s\ investesc în pivo]i. Dar sunt scumpi, nu-i pot lua dintrodat\, s\ acop\r toat\ suprafa]a. Iau câte doi într-un an. A[a c\, deocamdat\, folosesc [i tamburi, care trebuie muta]i permanent, de colo-colo. Oameni nu mai sunt în agricultur\. I-am gonit, s-au dus s\ munceasc\ în str\in\tate. Am r\mas s\ lucr\m noi, patronii. Eu m\ urc pe tractor [i trag de tamburi. Pân\ vor veni srilankezii. Îi v\d, deja, la vecini”.

Robert VERESS 19

CULTURI VEGETALE

Cheltuielile trebuie reduse la minim Fa]\ de anul trecut, media produc]iei de orz în fermele administrate de Ionu] Olteanu (14.000 ha în cinci jude]e) sunt cu 1,5 - 2 t/ha mai mici. Într-o singur\ ferm\ media este 7,5 t/ha, dar pe grup nu va dep\[i 6,3 t/ha. Cauza este c\ precipita]iile au cumulat doar 200 de l/mp tot sezonul, respectiv doar 20 de l/mp în aprilie [i mai, lunile de consum maxim al p\ioaselor. “{i acum 4-5 zile, am venit pe DN 1 [i a plouat toren]ial, iar la sud de Bucure[ti niciun strop. E frustrant s\ munce[ti atât [i s\ r\mâi doar cu datorii, s\ te adânce[ti în ele. Chiar dac\ am redus cheltuielile, cu aceste produc]ii nu facem profit, suntem pe minus. Pierdem cam 100 de euro/ha. Pre]ul orzului este înjositor, o b\taie de joc! În]eleg c\ nu avem zootehnie, dar este exagerat de jos ]inut pre]ul de traderi! Iar eu sunt, în zon\, un caz fericit. Am fermieri vecini care au recoltat maxim 4,5 t/ha, fiindc\ lucreaz\ solul cu plugul. Noi sem\n\m

direct [i mai conserv\m ap\ în sol”. Orzul [i-a pierdut to]i fra]ii. Grâul nu, s-a dovedit a fi mai rezistent la secet\. Oamenii lui Olteanu au început [i recoltatul grâului, în Teleorman, într-o ferm\ unde a [i fost în plus o ploaie de 20 de litri. “Produc]ia este de peste 6 t/ha. Iar pre]ul grâului e cu aproape 30% mai bun comparativ cu al orzului. A[a, reu[im s\ facem un pic de profit la grâu”. Dar produc]iile medii vor fi afectate, dup\ ce, în noaptea de joi spre vineri, grindina a distrus, aproape în totalitate, culturile de pe 700-800 ha din ferma cea mai bun\, cu terenuri în zona Cornetu-Domne[ti-Clinceni (Ilfov). Din fericire, rapi]a se prezint\ bine, pe cele 2.500 ha unde a r\mas viabil\, din 3.500 sem\nate [i lucrate cu costuri reduse, fa]\ de anul trecut. “În Teleorman m\ a[tept la o produc]ie de peste 3,5 t/ha. În rest, cam 3 t/ha. Ceea ce asigur\ profit. Anul trecut am ie[it pe zero, chiar dac\ produc]ia medie pe 3.500 ha a fost de 4,1 t/ha (am avut [i sol\ cu 5,2 t/ha), fiindc\ pre]urile au fost mici, iar investi]ia de 8.000 de lei/ha. Anul acesta am sc\zut cheltuielile la 5.000

de lei/ha, reducând norma de fertilizare [i num\rul de tratamente insecticide [i fungicide”. Una peste alta, culturile de toamn\ vor fi profitabile. Îns\, la culturile de prim\var\, perspectivele sunt sumbre. În toat\ perioada de vegeta]ie de pân\ acum, porumbul a primit doar cei 20 de l/mp din aprilie [i 15-20 de litri cu ploile de acum, care au adus [i grindina, dar nu peste tot. “Înc\ nu este ofilit [i cred c\ asta e gra]ie sem\natului direct. Am folosit o norm\ de sem\nat de 50.000 bg/ha, f\când calculul c\ e suficient de pu]in, având germina]ia dat\ de produc\tor de 92%. Dar a r\s\rit mai bine [i ne-am trezit cu 58.000 de plante/ha. E prea înghesuial\ în condi]ii de secet\. La anul cred c\ merg cu 45.000. {i îl voi pune exclusiv în lunc\. Voi reduce orzul [i voi cre[te suprafe]ele de rapi]\ [i grâu”. Sezonul acesta, Olteanu a scos din lista de inputuri fertilizarea cu fosfor [i pl\nuie[te s\ procedeze la fel [i sezonul urm\tor. Tot pentru a reduce costurile, va folosi s\mân]\ de rapi]\ p\strat\, socotind c\ 60 de euro/ha poate face diferen]a dintre pierdere [i rentabilitate.

Reprezentan]ii companiilor confirm\> an mediu la orz Produc]ia medie de orz a unei ferme din La Sili[tea Crucii, jude]ul Dolj, e de 7 t/ha, cu vârfuri de 8,4 t/ha, spune reprezentantul companiei care a furnizat s\mân]a - Alexandru B\iceanu, director de marketing la KWS. “La N\dlac, jude]ul Arad, tot a[a, 7 t/ha, cu umiditate 10,6%. În Teleorman, produc]iile sunt de 6-7 t/ha. În nordul jude]ului Giurgiu 3-4 t/ha, iar în sud 7-8 t/ha”. 20

O particularitate a anului, remarcat\ de B\iceanu, este cre[terea suprafe]elor cultivate cu sorg. “Am dublat vânz\rile de s\mân]\ de sorg [i auzim c\ [i alte companii [i-au cam epuizat stocurile”. La rândul s\u, Alina Andrei, director de marketing la Saaten-Union, spune c\ reprezentan]ii din teritoriu au comunicat produc]ii la orz de 7-8 t/ha în jude]ele C\l\ra[i, Ialomi]a, Giurgiu, Mehedin]i, Teleorman, Dolj. “Sunt [i situa]ii mai pu]in fericite,

cu 4 t/ha în Ialomi]a. Dar [i ferme cu produc]ii mai mari. De exemplu, la {tef\ne[ti de C\l\ra[i, un fermier s-a închis cu aproape 9 t/ha cu soiul SU Ellen”. Pentru Saaten-Union, particularitatea anului a fost dublarea vânz\rilor la de rapi]\ de prim\var\. “La Ghimpa]i, Giurgiu, un fermier a sem\nat 300 de ha [i rapi]a de prim\var\ arat\ aproape la fel ca cea din toamn\. Suntem foarte curio[i de produc]ii. Poten]ialul e de 3 t/ha”. Profitul Agricol 24/2024

CULTURI VEGETALE

Solu]ii pentru salvarea porumbului [i florii-soarelui Jude]ul Timi[ a fost lovit de o furtun\ cu ploaie [i grindin\, în 12 iunie, cu efecte dezastruoase asupra culturilor agricole de toamn\ [i de prim\var\. Acela[i fenomen a avut loc [i în Cara[ Severin.

[i floarea-soarelui se pot regenera, dac\ fermierii au intervenit rapid!”, crede Gheorghescu. Deocamdat\, Direc]ia Agricol\ Timi[ nu are o situa]ie exact\ a calamit\]ilor, dar se fac eforturi pentru a se stabili care sunt suprafe]ele distruse de grindin\.

“Înc\ strângem datele de la fermieri cu num\rul exact al hectarelor afectate de grindin\!”, Marius Gheorghescu, director a spus Codru] Anche[, BASF Timi[, a spus c\ în zonele unde directorul DAJ Timi[. a dat grindina situa]ia este dramatic\. Buc\]ile de ghea]\ [i stropii mari de ploaie au rupt silicvele la rapi]\ [i au scuturat boabele la grâu. Ploaia toren]ial\ de pân\ la 50 litri pe metru p\trat a c\zut într-un interval scurt de timp, de 30 de minute, cu stropi foarte mari. Astfel, au desf\cut silicvele [i au doborât boabele din spice. Pierderile sunt estimate între 40 [i 60% la rapi]\, iar la grâu în propor]ie de 90%. La porumb [i la floarea-soarelui, grindina a defoliat complet plantele. Totu[i, mai sunt [anse pentru porumb. Dac\ fermierii intervin rapid cu un piraclostrobin, Retengo, [i cu bor, situa]ia se poate remedia. Inclusiv soia î[i poate reveni. La floarea-soarelui, recomandarea BASF este un produs pe baz\ de boscalid, împreun\ cu bor, s\ cicatrizeze planta.

“Situa]ia e dramatic\ la culturile de prim\var\, unde a lovit grindina, dar nu ca la culturile de toamn\, fiindc\ porumbul 22

Furtuna [i ploaia au lovit localit\]ile din partea de sud a jude]ului> {ag, Par]a, Dinia[i, P\dureni etc. Pr\p\d a fost [i în zona Lugoj, dar [i în zona Re[i]a, în zona Cara[-Severin. Gheorghescu a recomandat, pentru floarea-soarelui, Pictor Activ, Pictor Revi, iar pentru porumb, Retengo. Acestea ajut\ la refacerea foliajului [i împiedic\ apari]ia [i instalarea agen]ilor patogeni. {i la floarea-soarelui, [i la porumb, BASF sugereaz\ utilizarea unui îngr\[\mânt pe baz\ de bor. S\ nu fie acid boric, ci etanolamin\ de bor, produs utilizat pentru fertilizarea foliar\ a plantelor. Borul este un nutrient esen]ial pentru plante, important pentru diviziunea celular\, dezvoltarea r\d\cinilor [i fructificare. Deficitul de bor poate duce la un randament sc\zut, la o calitate slab\ a culturilor.

“Exceptând zonele care au fost afectate de grindin\, culturile de porumb, floarea-soarelui [i soia

arat\ bine spre foarte bine în jude]ul Timi[. În zonele unde ploile au c\zut mai des, arat\ chiar impecabil”, a spus specialistul BASF. La floarea-soarealui, fiind în fenofaza de apari]ia calatidiului, î[i face apari]ia putregaiul alb, produs de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. Porumbul evolueaz\ spectaculos [i e pe cale s\ apar\ paniculul. La floarea-soarelui, exist\ în continuare riscuri de apari]ia agen]ilor patogeni, fiindc\ în zona de vest condi]iile climatice sunt favorabile. Este vorba de Sclerotinia sclerotiorum, Foma, Alternaria sau Septorea helianthi (septoria frunzelor cunoscut\ ca p\tarea frunzelor), un agent patogen care atac\ atât cotiledoanele, cât [i frunzele. La porumb a ap\rut Helicoverpa armigera [i Ostrinia nubilalis sau sfredelitorul porumbului. Acesta a fost favorizat [i de iernile scurte [i blânde, cum au fost în Banat [i care devin din ce în ce mai dese. Astfel, au fost condi]ii optime de cre[tere a popula]iei. De aceea larvele primei genera]ii sunt prezente în culturile de porumb în luna iunie. Ele p\trund în organele plantelor - frunze, tulpini, panicul nedesf\cut etc. Obligatoriu trebuie intervenit cu insecticid. Umiditatea este satisf\c\toare în zona de vest, jude]ele Timi[, Cara[Severin, Bihor [i Arad. Totu[i, în anumite zone din Timi[ precipita]iile au fost aproape inexistente.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 24/2024

Cultivarea plantelor în contextul contribu]ia Olmix Plant Confruntat\ cu schimb\rile climatice, cu restric]iile crescânde în materie de energie, cu deteriorarea biodiversit\]ii [i a resurselor naturale [i cu a[tept\rile în continu\ schimbare ale consumatorilor [i ale publicului în sensul unei abord\ri mai naturale, agricultura trebuie s\ se reinventeze pentru a face fa]\ noilor provoc\ri ale unei lumi în schimbare. Continuarea produc]iei, atât cantitativ, cât [i calitativ, într-un mod profitabil, cu respectarea durabil\ a ecosistemelor, impune inovare în practicile, instrumentele [i mijloacele noastre de produc]ie.

Contribu]ii inovatoare> acesta este domeniul în care Olmix î[i dezvolt\ know-how-ul de câteva decenii, dintre care 20 de ani în România. Divizia Plant Care a Olmix proiecteaz\, produce [i comercializeaz\ biostimulatori [i solu]ii nutri]ionale din surse biologice pentru to]i jucatorii din produc]ia vegetal\, pentru a sprijini tranzi]ia agroecologic\ c\tre un model mai durabil [i mai rezilient. Stimularea func]iilor naturale ale solurilor [i ale plantelor cu trei obiective majore> l S\n\tatea [i rezilien]a solului l Eficien]a nutri]iei plantelor l Toleran]a la stres a culturilor

Echilibrul între randament [i calitate, profitabilitate [i durabilitate> acesta este rezultatul noii abord\ri Olmix în pro-

duc]ia vegetal\, care se bazeaz\ pe respectarea func]iilor naturale ale organismelor vii.

Pentru a-i ajuta pe fermieri s\ rezolve o ecua]ie complicat\ impus\ de necesitatea de a se adapta la noile provoc\ri, Olmix Plant Care dezvolt\ biostimulatori [i solu]ii nutri]ionale adaptate la exigen]ele tranzi]iei agroecologice.

Inovare prin valorificarea poten]ialului naturii Acolo unde mijloacele de produc]ie conven]ionale se bazeaz\ în mare parte pe exploatarea resurselor neregenerabile [i pe utilizarea unor cantit\]i mari de energie, noile solu]ii trebuie realizate din ingrediente regenerabile, provenite din surse biologice, [i concepute cu cel mai înalt respect fa]\ de mediul înconjur\tor. Printre materialele naturale regenerabile folosite de Olmix se num\r\> ALGE MARINE. Algele brune, ro[ii [i verzi sunt bogate în compu[i activi ce prezint\ interes pentru plante, în special polizaharide sulfatate. Aceste molecule, specifice algelor marine, sunt necunoscute plantelor. În prezen]a lor, plantele cultivate î[i activeaz\ mecanismele de ap\rare imunitar\, îmbun\t\]indu-[i rezisten]a la stres. LEMN. Compu[ii lignocelulozici con]inu]i de fibrele de lemn declan[eaz\ la plante reac]ii similare cu hormonii de cre[tere pe care acestea îi produc în mod natural. DROJDII. Multiplicate prin fermentarea trestiei-de-zah\r, drojdiile sunt extrem de bogate în nutrien]i de interes pentru dezvoltarea [i rezisten]a plantelor. Identificarea, extragerea [i stabilizarea ingredientelor active derivate din

materiale naturale care, prin natura lor, au o compozi]ie variabil\, necesit\ un know-how [tiin]ific [i tehnologic de înalt nivel pentru a le p\stra propriet\]ile bioactive utile pentru plante [i sol [i pentru a-i garanta utilizatorului eficacitatea scontat\. Iat\ de ce Olmix a investit în industrializarea proceselor de extrac]ie pentru a asigura un control deplin.

Alge ro[ii Profitul Agricol 24/2024

unei lumi în schimbare> Care Noi solu]ii esen]iale pentru tranzi]ia agro-ecologic\ a agriculturii Aceste solu]ii ac]ioneaz\ prin intermediul diferitelor interfe]e vii ale solului [i ale plantelor> microflora din sol, semin]e, r\d\cin\ [i frunze, activând func]iile naturale ale solului [i ale plantelor pentru a le permite s\-[i exprime mai bine poten]ialul.

Obiectivele vizate de solu]iile oferite de Olmix Plant Care

Olmix Plant Care vizeaz\ [ase obiective prioritare> 1. Îmbun\t\]irea func]ion\rii solului (reducerea compact\rii structurii solului [i a consumului de combustibil pentru afânarea acestuia, îmbun\t\]irea capacit\]ii de infiltrare a apei [i de reten]ie a umidit\]ii, reducerea form\rii crustei [i a eroziunii). 2. Stimularea germin\rii semin]elor (accelerarea vitezei de germinare, apari]ia r\d\cinilor primare, cre[terea vigorii r\sadurilor tinere). 3. Cre[terea eficien]ei nutri]iei radiculare (cre[terea volumului r\d\cinilor [i a explor\rii solului, stimularea micoriz\rii r\d\cinilor, cre[terea biodisponibilit\]ii azotului, a fosforului [i a altor minerale, reducerea utiliz\rii îngr\[\mintelor). 4. Optimizarea ciclului fiziologic al culturii (asigurarea fix\rii [i dezvolt\rii culturii în perioada tân\r\, sus]inerea cre[terii vegetative, a activit\]ii frunzelor [i a r\d\cinilor, optimizarea fazelor de înflorire, fertilizare [i coacere, îmbun\t\]irea parametrilor de calitate). 5. Cre[terea eficien]ei nutri]iei foliare (continuitatea nutri]iei culturii atunci când absorb]ia radicular\ scade, îmbun\t\]irea absorb]iei prin frunze a oligoelementelor [i a macronutrien]ilor). 6. Ameliorarea toleran]ei la stres a culturilor (o mai bun\ rezisten]\ la riscurile fitotoxice în timpul erbicid\rii, toleran]\ sporit\ la stresul hidric [i termic).

Angajamentul Olmix pentru dezvoltare durabil\ Olmix consolideaz\ dezvoltarea durabil\ a activit\]ii sale prin definirea [i implementarea unor planuri de ac]iune bazate pe cei patru piloni ai RSC. Ace[ti piloni cuprind managementul de mediu, impactul social, guvernan]a etic\ [i rezilien]a economic\. Ini]iativele includ> l Instruirea echipelor în domeniul dezvolt\rii durabile< l Calculul anual al amprentei de carbon pentru a monitoriza reducerea emisiilor< l Includerea evalu\rii ciclului de via]\ al produsului ca parte a procesului de inovare< l Evaluarea furnizorilor strategici în materie de RSC< l Analiza reloc\rilor de produc]ie în apropierea zonelor de utilizare a produselor.

Olmix s-a angajat în mod hot\rât s\-[i reduc\ amprenta de carbon [i s\-[i desf\[oare activitatea într-un mod etic [i responsabil din punct de vedere social, pentru a promova un viitor mai prietenos cu mediul [i mai durabil. Iulian Ni]u, Director na]ional v=nz\ri Profitul Agricol 24/2024

Olmix - Bucure[ti - ROMÂNIA Tel.> ¡40 (0)246 211 070 olmix.com

CULTURI VEGETALE

“Anul agricol 2023 - 2024 este Interviu cu Daniel Grosz, director pe zona de vest Bayer Timi[ -Cum a]i defini anul agricol 2023 -2024? - S\ o recunoa[tem de la bun ;nceput, este unul atipic. De ce spun asta? Exist\ sole în aceea[i ferm\ unde totul este la superlativ, unde a fost umiditate [i plantele s-au dezvoltat

Daniel Grosz

foarte bine, dar [i alte sole unde din cauza lipsei precipita]iilor, terenul a cr\pat. Impactul acesta climatic [i-a spus cuvântul. Nivelul precipita]iilor a fost anul acesta atât de neuniform cum rar mai întâlne[ti într-o ferm\. - Crede]i c\ va avea impact asupra produc]iei finale? - În aceste condi]ii, dac\ vor fi produse în medie 6 tone anul acesta. A[ putea spune c\ e o medie realist\, pentru acest an agricol. Dac\ iei m\sur\torile de la sta]ia meteo de la Timi[oara, vei constata c\ a ploua foarte mult în Timi[, dar asta nu te ajut\ la produc]ie. În zona de grani]\, vei g\si culturi cu p\mântul cr\pat, mai ales spre zona Comlo[u [i vei descoperi c\ a fost secet\. Tehnologic, pentru ca fermierul s\ fac\ fa]\, trebuie s\ analizeze situa]ia punctual de la câmp la câmp, chiar de la sol\ la sol\. Este clar c\ trebuie s\ aplici tehnologie adaptat\ în func]ie de ce î]i cere câmpul, dar trebuie s\ ]ii cont [i de poten]ialul culturii respective. Dac\ ai o cultur\ care î]i promite mai mult, investe[ti mai mult [i e[ti mai atent cu ea. Vii [i cu un nivel de fertilizare mai ridicat. Faci un tratament în plus pentru a o securiza din punctul de vedere al bolilor [i d\un\torilor. Dac\ ai o cultur\ care evolutiv î]i spune c\ [i-a recalibrat nivelul de produc]ie, dar nu a plouat deloc [i vezi c\ e la jum\tate ca poten]ialul, încerci de acolo s\ reglezi situa]ia [i îi faci tratamentele [i fertiliz\rile necesare s\ mai salvezi ce po]i. De exemplu, dac\ arat\ bine cultura, îi mai aplici un foliar sau vii cu strubilurine tocmai s\ o maximizezi [i

s\ îi p\strezi foliajul mai verde. S\ o salvezi. - Ar putea fermierul s\ mizeze pe grâu [i rapi]\ în 2024? - Când vorbim de rapi]\ sau grâu, mesajul meu este de a ne adapta la ceea ce ne cere câmpul, fiindc\ vedem c\ din ce a fost pân\ acum nimic nu mai corespunde calendaristic. S-a v\zut clar anul acesta c\ atât grâul, cât [i de rapi]\ au fost mai timpurii, cu o maturitate venit\ mai devreme cu pân\ la dou\-trei s\pt\mâni. În aceste condi]ii, se pune o presiune deosebit\ asupra mecanismului de protec]ie a plantelor. Asta înseamn\ c\ avem o evolu]ie diferit\ a patogenilor [i a bolilor, o evolu]ie deosebit\ a d\un\torilor, a depunerii pontei [i a zborului diferi]ilor fluturi. Toate aceste au fost date peste cap anul acesta de temperaturile mult prea ridicate, începând din februarie. De aceea, la nivel de ferm\, trebuie s\ ai vitez\ de reac]ie prin digitalizare [i utilizarea ma[inilor performante. Acestea exist\ în cele mai multe ferme, au nivel de dotare ridicat. Fermierii [tiu ce s\ aplice, cât [i cum. - Domnule Daniel Gyosz, cum a decurs lupta cu bolile [i d\un\torii în 2024? - Anul acesta am fost obliga]i s\ intr\m mai repede cu tratamentele la rapi]\ [i la grâu. Prima aplicare pe T1 a fost mai grabnic\, fiindc\ a fost o apari]ie mai timpurie a f\in\rii. S-a intrat [i mai devreme pe T2, fiindc\ a fost un an al ruginilor. A fost foarte mult\ rugin\ brun\. Mai grav a fost c\ unii fermieri au fost surprin[i de toate aceste fenoProfitul Agricol 24/2024

CULTURI VEGETALE

unul atipic!” mene [i nu au ajuns s\ aplice ultimul tratament pentru protec]ia spicului, deoarece grâul a început s\ înfloreasc\ foarte devreme [i au considerat c\ nu mai este nevoie. În faza de la intrare vegetativ\ a culturii, pân\ în cea generativ\, de la faza de lapte, spre cear\ a bobului, [i perioada de la începutul înfloritului pân\ la faza generativ\, presiunea de infec]ie cu fusarium a fost extrem de mare. - În aceste condi]ii excep]ionale, cum ar fi trebuit s\ procedeze agricultorii? - De exemplu, dac\ risc\m s\ facem al doilea tratament foarte devreme [i nu ne uit\m cu aten]ie la momentul aplic\rii, [i spunem c\ l-am f\cut când era la burduf [i au trecut 14 zile de la acel tratament, risc\m ca în perioada când avem o presiune foarte mare de fusarium, infec]ia s\ se agraveze [i efortul de a o combate va deveni [i mai mare. Pe de alt\ parte, se insist\ tot mai mult ca la nivelul bobului s\ existe un procent foarte mic de micotoxine sau deloc. Dac\ ultimul tratament nu îl facem la timp s\ ne protej\m culturile, atunci risc\m s\ demol\m tot ce am construit pân\ atunci. - Domnule Grosz, se poate pune [i problema costurilor, aici, în criza provocat\ de fenomenul Ucraina? - Din punctul meu de vedere, fermierii trebuie s\ fie foarte aten]i în aceast\ direc]ie, fiindc\ ultimul tratament nu e a[a costisitor [i îl putem face preventiv la începutul înfloritului. Altfel, ne vom afla sub protec]ie. Dac\ acel tratament nu l-am f\cut [i am ie[it de sub protec]ia celui de al doilea tratament, obligatoriu trebuia aplicat, Profitul Agricol 24/2024

chiar dac\ suntem la început înfloritului sau suntem la final de înflorit. Din momentul acela [i pân\ la faza de cear\ a bobului, înc\ este drum lung [i putem avea înc\rc\tur\ de fusarium pe spic. De exemplu, am întâlnit în zona Arad, dar [i în Timi[, culturi de grâu fuzariate la sfâr[itul lunii mai, începutul lunii iunie. Fusarium se poate instala fie devreme în perioada înfloritului, fie mai târziu la nivelul paleei, care [i aceasta poate da procent de micotoxin\ în momentul când facem recoltarea grâului. - Când preconiza]i c\ va începe recoltatul la grâu? - Recoltatul grâului poate începe pân\ în 15 iunie. Planta nu mai are fra]i, nu mai are foliaj bazal. E preg\tit\. Mai exist\ o frunz\ la nivelul paiului, dar [i aceasta este strâns\ din cauza stresului hidric. Frunza stindard este s\n\toas\, dar nu mai are evolu]ie normal\, decât dac\ mai are precipita]ii pân\ la recoltare. Bobul se afla la nivel de cear\ la sfâr[itul lunii mai, începutul lunii iunie, iar o ploaie ar putea ajuta la cre[terea masei hectolitrice [i la umplerea bobului, dar nu va face minuni. - Domnule Grosz, care crede]i c\ vor mai fi riscurile pân\ la recoltare? - Unul dintre riscuri ar fi ca bobul s\ devin\ [istav în lipsa ploilor. La cereale, p\ioase densitatea este o problem\ major\, fiindc\ a existat un atac foarte mare de roz\toare în zona de vest, începând cu toamna anului trecut. A[adar, un minus este lipsa densit\]ii la grâu din cauza roz\toarelor, ceea ce va duce la o sc\dere a pro-

duc]iei, un risc evident. De aceea, permanent, avem nevoie de mai multe plante într-o sol\, pentru o produc]ie mai ridicat\, fiindc\ num\rul de fra]i la grâu a fost diminuat sau anihilat nu numai anul acesta, ci [i în anii trecu]i. În acela[i timp, omul trebuie s\ fie atent c\ exist\ [i sole de grâu la care, dac\ for]ezi densitatea, po]i intra în regres, în ceea ce prive[te formarea spicului, [i nimeni nu dore[te asta. Atunci, vei avea [i o produc]ie mai sc\zut\. - Cum st\m cu nivelul precipita]iilor în Timi[? - De[i am spune c\ în general a plouat, în câmp se v\d clar cr\p\turile la nivelul multor sole fiindc\ tot exist\ un deficit de precipita]ii de 100 litri, mai ales în zona Comlo[ului, începând cu ianuarie-mai 2024, iar asta înseamn\ foarte mult. Culturile noastre se gr\besc spre maturitate, fiindc\ nu au alt\ resurse de unde s\-[i atrag\ hrana [i apa. Rapi]a [i grâul sunt dou\ culturi care [iau redimensionat arhitectura plantei. Anul acesta sunt multe soiuri de grâu care au r\mas cu talie mic\ de parc\ au fost tratate cu regulator de cre[tere. Acela[i lucru s-a întâmplat [i cu rapi]a, care [i-a redimensionat arhitectura [i talie [i s-a dus mai mult pe ramificare. Astfel, plantele s-au adaptat în func]ie de condi]iile pe care le-au avut. Spicul are mai pu]ine boabe [i [i mai pu]ine rânduri. Am întâlnit chiar soiuri cu dou\ boabe în spicule], fiindc\ celelalte au fost resorbite.

Gheorghe MIRON 27

CULTURI VEGETALE

Concluzii dup\ patru ani de experien]e cu porumb Syngenta are la Vere[ti, jude]ul Buz\u, un câmp de cercetare cu scop educa]ional pentru propriii agen]i de teren, dar [i pentru studen]i la agronomie, numit Field Seeds Academy. Întins pe 36 de hectare, este folosit exclusiv pentru a testa hibrizii proprii de porumb.

estele sunt gândite în func]ie de întreb\rile pe care reprezentan]ii Syngenta le primesc de la fermieri. Principalele provoc\ri fiind seceta [i ar[i]a, efortul e concentrat pentru a g\si cele mai bune r\spunsuri pe care le poate oferi combina]ia de genetic\ [i diverse tehnologii. Dup\ trei sezoane încheiate [i unul în plin\ desf\[urare, primele r\spunsuri [i solu]ii au început s\ apar\. Se experimenteaz\ cu epoci de sem\nat diferite, cu densit\]i variabile la sem\nat, cu adâncimi diferite, cu grade diferite de fertilizare etc. Aparent, fiindc\ platforma este irigat\, r\spunsurile legate de secet\ [i chiar [i ar[i]\ nu ar fi cele mai relevante, îns\ toate testele sunt ulterior replicate în câmpurile de testare din întreaga ]ar\, la neirigat. Iar unele tehnologii r\mân oricum valabile atât la irigat, cât [i la neirigat. Pentru testarea momentului optim al sem\natului este alocat\ o suprafa]\ de 2,5 ha. “Dup\ trei ani de experien]e finalizate, o zi câ[tigat\ la r\s\rit înseamn\ dou\ zile câ[tigate la înflorit. Aceasta poate însemna evitarea ar[i]ei din momentul poleniz\rii”, spune

Gabriel Ghi]\, Syngenta Gabriel Ghi]\, manager porumb [i tehnologii digitale la Syngenta. Toleran]a la sem\natul timpuriu este determinat\, ini]ial, în fitotron, în mediu controlat. Doi dintre hibrizii Syngenta care se preteaz\ la sem\natul timpuriu pot fi sem\na]i când temperatura în sol este de 6 grade C. Sunt hibrizi cu o foarte bun\ toleran]\ la frig, cu vigoare deosebit\ la r\s\rire. În zon\ se seam\n\, de regul\, dup\ 11 aprilie. A[adar, 6 martie este chiar o epoc\ extratimpurie. Anul trecut, epoca de sem\nat care a dat rezultatele cele mai bune a fost între cea mai timpurie [i cea considerat\ optim\. Anul acesta, Ghi]\ anticipeaz\ c\ epoca extratimpurie va fi cea câ[tig\toare, fiindc\ e mai probabil ca porumbul sem\nat atunci s\ evite perioada cu temperaturile cele mai ridicate în momentul poleniz\rii, în mai pu]in de dou\ s\pt\mâni fiind a[teptat\ apari]ia paniculului [i a m\t\sii. S-au realizat inclusiv experien]e cu pârlirea inten]ionat\ a porumbului aflat în 3-5 frunze, simulându-se stresul de înghe] târziu, pentru a vedea cât de repede recupereaz\ plantele.

Anul trecut arderea s-a realizat manual, dar anul acesta arz\toarele cu gaz au fost montate pe o pr\[itoare [i s-au alternat 4 rânduri pârlite [i 4 nepârlite. Se a[teapt\ cu ner\bdare confirmarea rezultatului de anul trecut, când s-a constatat c\ înghe]urile de prim\var\ pot avea [i efecte benefice pentru cultur\. În cazul unei semin]e cu MMB mic, adâncimea de sem\nat nu trebuie s\ dep\[easc\ 5-6 cm [i orice centimetru în plus fa]\ de adâncimea ideal\ se traduce într-o pierdere de produc]ie de 500 de kg/ha. Inteligen]a artificial\ a dep\[it priceperea uman\ în selectarea celui mai potrivit hibrid din ferm\. Seed Selector, softul Syngenta de selectare a hibrizilor de porumb, se bazeaz\ pe un volum uria[ de date (circa 20 de mii de algoritmi). Dac\ variabilele sunt setate corespunz\tor, aplica]ia v\ va sugera hibridul care se preteaz\ cel mai bine pentru condi]iile din ferma dvs. În via]a real\, alegerea aplica]iei s-a dovedit mai bun\ decât op]iunea fermierului, în 90% dintre cazuri.

Robert VERESS Profitul Agricol 24/2024

DOSAR

Interes în cre[tere pentru cultura a doua Suprafa]a înfiin]at\ cu porumb, floarea-soarelui sau soia, în cultura a doua, nu este foarte mare în România. Conform unor estim\ri din pia]\, nu mai mare de 25.000 de ha. Dar, odat\ cu cre[terea suprafe]ei efectiv irigate [i cu diminuarea profitabilit\]ii culturilor de baz\, cre[te [i interesul pentru valorificarea poten]ialului pe care îl reprezint\ cultivarea terenului imediat dup\ recoltarea orzului sau a grâului timpuriu. Profitul Agricol 24/2024

Principalul atu al culturii a doua sunt cheltuielile reduse, în special cele indirecte, care sunt suportate de cultura principal\ (primar\). Limitarea de baz\ e poten]ialul de produc]ie sc\zut cu 30-50%, din cauza necesit\]ii de a se folosi hibrizi [i soiuri timpurii, care s\ poat\ valorifica maxim perioada scurt\ de vegeta]ie. Chiar [i în aceste condi]ii, [ansele de a recolta porumb boabe la STAS sunt ca [i nule. 29

DOSAR> Cultura a doua Corteva :nc\lzirea global\ cre[te grupa FAO la porumb cultura a doua Corteva recomand\ pentru cultura a doua floarea-soarelui [i porumbul, care pot da rezultate economice avantajoase, la irigat. „Vindem [i un soi de soia timpuriu pentru cultura a doua, 91M10, cu poten]ial de produc]ie 2,5 t/ha, dar nu îl promov\m, fiindc\, din observa]iile noastre, d\ profit un an din trei. {i când d\ profit, acesta e la jum\tate fa]\ de cel ob]inut cu porumb sau floare. Vara, când e foarte cald, în\l]imea de inser]ie a p\st\ilor coboar\. P\st\ile fiind foarte aproape de sol, recoltatul va fi problematic”, explic\ Andrei Ciocoiu, category marketing manager semin]e la Corteva România. Înc\lzirea global\ a f\cut ca, în prezent, s\ se poat\ cultiva [i la cultura a doua hibrizi cu maturitate mai ridicat\. „Pân\ acum cinci ai erau exclu[i hibrizii din grupele FAO sub 300. De 3-4 ani, în ferme mari, precum IMB [i Agrochirnogi, se cultiv\ [i porumb FAO 350-400, ce poate fi recoltat cu umidit\]i de 18-20 de procente, iar produc]ia la STAS ajunge la 10 t/ha sau chiar dep\[e[te acest prag”. Chiar [i în fermele care nu au dot\rile [i resursele necesare pentru a usca recolta, se poate cultiva porumb FAO 300-320 f\r\ emo]ii c\ n-ar ajunge la maturitate în timp util pentru recoltare, dac\ se respect\ tehnologia. Respectiv, preferabil la data de 1 iulie, cel târziu pe 10 iulie, cultura trebuie s\ fie r\s\rit\.

„Cultura a doua de porumb sau floare trebuie sem\nat\ direct în miri[te, imediat dup\ recoltat. O zi de vegeta]ie în luna iulie echivaleaz\ cu 1,5 zile în perioada 30

15 septembrie – 15 octombrie. A[adar, dac\ pierzi 10 zile din iulie, vei avea nevoie de 15 zile în plus în septembrie-octombrie. Dup\ aceea, riscul de brum\, care poate compromite complet cultura de floarea-soarelui, este mare, chiar dac\ inciden]a brumelor în octombrie s-a redus considerabil în ultimii 10 ani, mai ales în sudul ]\rii”.

care nu pot iriga intensiv, Corteva le recomand\ hibrizii P8567 (FAO 275) sau P8812 (FAO 240). În fermele cu tehnologie mai avansat\, recomandarea este P8834 (FAO 310), al c\rui poten]ial de produc]ie este cu 1.500 de kg/ha mai mare. Cu ace[ti hibrizi cultiva]i pentru boabe, se pot atinge produc]ii între 6-11 tone, în func]ie de aportul de ap\ asigurat prin iriga]ii. Pentru porumb siloz recomand\rile sunt P9074 (FAO 300) [i P9944 (FAO 360).

Ciocoiu le recomand\ fermierilor care nu au tehnica necesar\ unei bune gestion\ri a resturilor vegetale s\ semene porumb [i floarea-soarelui cultura a doua dup\ un soi timpuriu de grâu, care poate fi recoltat cam în aceea[i perioad\ cu orzul.

„Orzul las\ foarte multe resturi vegetale> 6 tone de paie, la 8 tone de boabe. În cazul unui soi timpuriu de grâu, cu talie redus\, precum Avenue sau Glosa, cantitatea de paie este cu circa 30% mai mic\”. Fermierilor care nu au experien]\ cu porumb cultura a doua [i celor

Pentru floarea-soarelui în cultur\ dubl\, Corteva propune hibridul P63LE166, care are o perioad\ de vegeta]ie mai scurt\ cu 7-10 zile fa]\ de hibrizii clasici, recomanda]i în cultura principal\. Acest atu elimin\ riscul de pierdere a culturii din cauza brumelor care pot ap\rea spre finalul lunii octombrie. P63LE166 are [i toleran]\ superioar\ la ar[i]\ [i secet\, chiar [i în primele stadii de vegeta]ie. Poate fi cultivat în toate zonele, inclusiv cele unde Lupoaia e o problem\, având toleran]\ genetic\ pân\ la tulpina G. Este tolerant la Phomopsis [i Sclerotinia. Având talie medie, este rezistent la frângere [i c\dere. Nu necesit\ o fertilizare cu mai mult de 60 kg N s.a./ha. Poten]ial de produc]ie între 1,5 – 2,5 t/ha.

Andrei Ciocoiu, category marketing manager semin]e, Corteva Profitul Agricol 24/2024

DOSAR> Cultura a doua KWS Dac\ exist\ umiditate pentru r\s\rire uniform\, floarea [i sorgul merg [i la neirigat Pentru porumb în cultura a doua, KWS recomand\ doi hibrizi din Grupa CLIMACONTROL3, exclusiv în condi]ii de irigat. KWS 2370, grupa FAO 290, pentru produc]ia de boabe, cu toleran]\ ridicat\ la secet\ [i ar[i]\ [i pierdere rapid\ a apei din bob. KWS LAURO, grupa FAO 300, ce poate fi cultivat în toate zonele de porumb din România, chiar [i în cele din zonele deluroase sau premontane. Înflorirea rapid\ [i formarea rapid\ a produc]iei îl recomand\ tot pentru produc]ia de boabe. {tiuletele este cilindric, cu 16-18 rânduri [i 3234 boabe/rând, iar MMB-ul atinge valori de 330 – 360 g. Dinamica de pierdere a apei din bob dup\ atin-

KWS LAURO

Tomel Petrache, product management manager KWS

gerea maturit\]ii fiziologice dep\[e[te 0,5%/zi datorit\ pericarpului sub]ire [i mi[unei adânci. În cazul florii-soarelui, aceasta ar trebui introdus\ în cultura a doua [i la neirigat, consider\ Tomel Petrache, product management manager. El admite, îns\, c\ este esen]ial\ umiditatea în sol pentru r\s\rirea uniform\ a culturii, ceea ce ar implica, în multe cazuri, necesitatea irig\rii înainte de sem\nat. „At=t Suvex, c=t [i Arnetes SU se potrivesc perfect unei astfel de recomand\ri, în zonele favorabile culturii florii-soarelui. Sunt caracteriza]i de r\s\rire rapid\ [i uniform\”. Avantajele acestei culturi sunt multiple. În primul rând, este mult redus\ presiunea bolilor (Plasmopara, Sclerotinia) [i buruienilor (Datura, Xanthium,

Ambrosia), chiar [i a parazitului Orobanche. Apoi, vizitarea florilor de c\tre polenizatori este facilitat\ de lipsa ar[i]ei la înflorit (spre sfâr[itul verii). Umplerea semin]elor are loc la sfâr[itul verii, pe o perioad\ mai lung\, cu [anse mai mari de precipita]ii, rezultând semin]e cu MMB ridicat. În fine, floarea-soarelui în cultura a doua se integreaz\ perfect întrun protocol al bunelor practici agricole, fiind intercalar\, între dou\ culturi de cereale p\ioase. Tot pentru condi]ii de neirigat, cu excep]ia momentului r\s\ririi, Petrache recomand\ sorgul pentru boabe sau siloz. Fa]\ de sorgul în cultur\ principal\, avantajul major este o presiune a buruienilor redus\ spre zero.

F Profitul Agricol 24/2024

DOSAR> Cultura a doua Limagrain

LG 50.479 SX

O produc]ie de 718 kg de floare acoper\ costurile Mariana Gheorghe, director de produs culturi oleaginoase Limagrain, a calculat cheltuielile de produc]ie la cultura succesiv\ de floarea-soarelui, într-o tehnologie minim\ spre medie. Astfel, cheltuiala cu motorina pentru preg\tirea terenului cu Tiger ar fi 128 lei/ha (18 l x 7,11 lei/l), pentru sem\nat, fertilizat [i erbicidat 85 lei/ha. Costul cu semin]ele 400 de lei/ha, cu irigarea de r\s\rire 100 de lei/ha, erbicidarea 230 lei/ha. Se ajunge la un total de 1.203 lei/ha cheltuieli directe, respectiv 1.400 de lei/ha cu tot cu indirecte. Aceasta ar însemna c\, la un pre] de 1.925 de lei/tona de floare, ar fi nevoie de o produc]ie de doar 718 kg/ha pentru acoperirea cheltuielilor. Pentru succesul culturii a doua de floarea-soarelui Mariana Gheorghe recomand\ lucr\ri minime ale solului,

Syngenta Cau]i porumb pentru cultura a doua? Avem! SY Helenor este un hibrid extratimpuriu, ce asigur\ o produc]ie superioar\ în toate tehnologiile de cultivare. Face parte din grupa de hibrizi Artesian™, cu produc]ii sporite [i în condi]ii de secet\ [i ar[it\, o vigoare foarte bun\ la r\s\rire, cu o pierdere rapid\ a apei din bob. Conform recomand\rilor Syngenta, acesta este pretabil pentru cultura a doua. SY Pamplona este un hibrid cu un echilibru perfect între maturitate [i produc]ie. SY Pamplona, în condi]ii optime, asigur\ produc]ii ridicate comparabile cu hibrizi mai tardivi, are o vigoare bun\ la r\s\rit [i un aparat foliar bine dezvoltat. Este pretabil pentru recoltarea timpurie [i pentru cultura a doua, având un r\spuns bun în condi]ii de irigat. 34

sem\n\tori de precizie, irigare de r\s\rire, aten]ie la orientarea rândurilor, astfel încât plantele s\ beneficieze de cât mai mult\ lumin\ diminea]a [i dup\-amiaza, iar la prânz s\ se umbreasc\ unele pe altele, densit\]i sub cele recomandate pentru cultivarea în cultur\ principal\ [i folosirea de hibrizi linoleici, deoarece con]inutul de acizi oleici este negativ influen]at de temperaturile foarte mari din perioadele de umplere a bobului. Limagrain recomand\ hibridul tim-

SY Pandoras este un hibrid care respect\ cele mai exigente cerin]e de calitate pentru procesatorii de m\lai. Acest hibrid este pretabil pentru sem\natul timpuriu, are un bob sticlos [i este recomandat pentru produc]ia de m\lai [i industrializare. Poate fi utilizat pentru produc]ia de boabe, siloz [i este pretabil pentru cultura a doua. Vigoarea foarte bun\ la r\s\rire, o înflorire timpurie, dezvoltare rapid\ a plantei [i o umplere rapid\ a bobului fac din acest hibrid o alegere bun\ pentru cultura a doua. Spectral este, de asemenea, un hibrid recomandat pentru cultura a doua. Este mai mult decât un hibrid timpuriu! Asigur\ o polenizare foarte bun\, cu o toleran]\ bun\ la factorii de stres, [i cu o pierdere rapid\ a apei din bob. Prezint\ o adaptabilitate foarte bun\ la condi]ii diferite de clim\ [i tehnologie. Pentru cultura a doua de floarea-

puriu LG 50.479 SX. O genetic\ nou\ (produsul a fost înregistrat în 2021), cu cea mai bun\ rezisten]\ genetic\ la man\ MGP, toleran]\ foarte bun\ la secet\ [i ar[i]\, la Phomopsis, Phoma, Macrophomina, rezisten]\ la Orobanche tulpinile A-F. Norma de sem\nat 55.000 – 58.000 de mii bg/ha. Anul trecut, în zona Teleorman, a dat 1,5 t/ha, în cultur\ succesiv\. În cultur\ principal\, poten]ialul de produc]ie al acestui hibrid e de 6 t/ha (atins în Boto[ani).

soarelui, Syngenta recomand\ hibrizii Suomi HTS [i Sumiko HTS, optimiza]i pentru erbicidele Fluence™ de la Syngenta [i Express™ de la FMC. Cei doi hibrizi prezint\ o toleran]\ genetic\ la toate rasele de man\ cunoscute în România, o toleran]\ genetic\ la boli foliare [i o toleran]\ la c\dere [i frângere. Sumiko HTS are un poten]ial mare de produc]ie [i are un con]inut ridicat în ulei. Suomi HTS este combina]ia ideal\ de timpurietate [i productivitate, cu vigoare timpurie foarte bun\, cu cre[tere rapid\, dar [i capacitatea de uscare rapid\ dup\ atingerea maturit\]ii. Floarea-soarelui în cultur\ secundar\ necesit\ planificare din timp, atrage aten]ia Valentin P\un, director de dezvoltare portofoliu floarea-soarelui Syngenta Regiunea M\rii Negre. „E necesar\ recoltarea timpurie a culturii anterioare, care poate fi orzul sau maz\rea. Compactarea solului treProfitul Agricol 24/2024

Ferma Telehuz Floare [i soia în cultura a doua, cu costuri reduse În ferma de 650 de ha a fra]ilor Andreas [i Costin Telehuz, din M\rcule[ti, Ialomi]a, se cultiv\ floarea-soarelui [i, mai nou, soia, dup\ recoltarea grâului irigat. De fapt, soia în cultura a doua este, deocamdat\, un experiment pe 5 ha, pentru a se vedea dac\ soiurile testate vor ajunge la maturitate suficient de devreme pentru a avea condi]ii bune pentru recoltat. „Într-un an bun, cu porumbul în cultura a doua po]i ob]ine 8-9 tone boabe/ha. Dar costurile sunt mari. Or, noi încerc\m s\ facem cultura a doua cu costuri minime. Floarea nu are nevoie de mult\ ap\ [i îngr\[\minte – sunt suficiente 100 de kg de complexe. Iar semin]ele nu sunt scumpe [i nu trebuie tratate cu neonicotinoide împotriva Tanymecus. Floarea se coace pân\ la sfâr[itul lui octombrie [i se poate recolta în STAS”, spune Costin

buie s\ fie redus\, iar managementul paielor trebuie s\ fie adecvat. Caren]a de bor se manifest\ mai frecvent, amplificat\ de stresul termic. Necesit\ aten]ie la erbicidele folosite în cultura premerg\toare, respectiv acestea s\ nu aib\ efect rezidual. Dar are [i multiple avantaje, precum controlul simplificat al buruienilor, presiune de boli diminuat\, eficien]\ în utilizarea îngr\[\mintelor”. Necesarul de ap\ al culturii a doua de floarea-soarelui este de 420 mm pe durata vegeta]iei> 160 mm pân\ la înflorire, 70 mm în timpul înfloririi, 160-180 mm în faza de maturitate. „Dac\ aceste nevoile sunt asigurate în propor]ie de 75%, produc]ia hibrizilor Syngenta nu va fi afectat\”, promite P\un. Suma gradelor utile necesar\ maturiz\rii plantelor este de 1.400-1500 grade C. Asta înseamn\ c\ o cultur\ cu hibrizi timpurii sau semitimpurii, înfiin]at\ prin sem\nat direct, în iunie, pentru o bun\ r\s\rire, poate ajunge la maturitate în septembrie. Profitul Agricol 24/2024

Andreas [i Costin Telehuz, M\rcule[ti, Ialomi]a

Telehuz. Una peste alta, anul trecut, cultura a doua de floarea-soarelui a costat echivalentul a 700 de kg de semin]e de floare/ha. Produc]ia ]intit\ a fost de 2 t/ha, ceea ce ar fi însemnat un profit de aproape 200%. Dar a intervenit un factor limitativ neprev\zut (ca dimensiune> atacurile de [oareci. Astfel, media a fost de 1,6 t/ha, cu men]iunea c\ în solele f\r\ atac major de [oareci produc]ia a urcat pân\ la 2,3 t/ha. Semin]ele de soia sunt [i mai ieftine în compara]ie cu cele de floare, iar fertilizarea nu este obligatorie.

SY Pamplona

SY Helenor

În schimb, cultura trebuie irigat\ pe toat\ perioada de vegeta]ie, iar în cazul când coacerea nu se realizeaz\ pân\ la finele lunii august, e o mare problem\, fiindc\ s-ar putea s\ nu mai fie ap\ pe canalele de iriga]ii. „}inta de produc]ie e tot de 2 tone/ha. Soia e mai scump\, întotdeauna, cu 100-200 de lei/ton\. Anul trecut am vândut soia cu 2.000 – 2.100, floarea cultura a doua cu 1.700. Dar trebuie s\ vedem [i cum se va vinde soia cultura a doua. Mai cump\r\ traderii la 1 noiembrie?”, observ\ Andreas Telehuz.

Spectral

SY Pandoras

DOSAR> Cultura a doua MasSeeds Portofoliu diversificat pentru cultura a doua Pentru porumb în cultura a doua, MasSeeds recomand\ hibrizii MAS 16.B (FAO 260), cu vigoare foarte bun\ la r\s\rire, MAS 24.C (FAO 270), cu fecundare bun\ [i în condi]ii de stres termic, MAS 250.F (FAO 280), cu o robuste]e deosebit\, MAS 32.VI (FAO310), cu bob semi-sticlos, c\utat de industria mor\ritului, MAS 282.K (FAO 270) [i MAS 357.M (FAO 330), cu vigoare la r\s\rire [i pierdere rapid\ a apei din bobul dentat, MAS 30.M (FAO 270), cu rezisten]\ la boli [i toleran]\ la ar[i]\ [i secet\. Pentru floarea-soarelui în cultura a doua recomand\rile sunt MAS 83.SU (semitimpuriu, linoleic, con]inut ridicat în ulei, flexibilitate în controlul buruienilor), MAS 89.HOCL (semitimpuriu, higholeic, toleran]\ crescut\ la secet\ [i profil agronomic foarte bun), MAS 81.K (timpuriu, linoleic, cu adaptabilitate ridicat\, înflorire timpurie [i ciclu de vegeta]ie scurt). Pentru soia în cultura a doua recomandarea este soiul Albenga, grupa de maturitate 00, cu con]inut ridicat de proteine [i un hil deschis la culoare, fapt ce îl face mai u[or de valorificat. Semin]ele se livreaz\ pre-inoculate cu bacterii fixatoare de azot, ceea ce u[ureaz\ sem\natul. Soiul are adaptabilitate ridicat\ [i capacitate de ramificare foarte bun\.

„Folosim genetic\ 1.500 ha cultivate cu po- Bayer [i Corteva, care au dat cele mai bune rumb în cultura a doua rezultate în testele pe care Anual, din cele 56.000 de le-am efectuat, în timp”. hectare ale societ\]ii Agricost (Al

Agricost

Dahra) din Insula Mare a Br\ilei, 1.500 ha sunt înfiin]ate cu porumb, imediat dup\ recoltatul orzului, respectiv cel târziu pân\ la data de 1 iulie. }inta va fi u[or de atins anul acesta, fiindc\, la începutul celei de-a doua decade a lunii iunie, s-a intrat deja la recoltatul orzului. Se seam\n\ direct în miri[tea orzului, a[adar f\r\ o preg\tire mecanic\ a solului. Suprafa]a este limitat\ de rota]ie [i de prezen]a pivo]ilor fic[i, singurii care pot asigura o norm\ corespunz\toare de irigat. Pentru siloz se folosesc hibrizi semitimpurii, FAO 380-400. Pentru boabe - FAO 320. 36

La porumb siloz se ob]in produc]ii de 40 t/ha (13-14 t/ha mas\ uscat\), iar la porumb boabe 8-9 t/ha (la STAS). Cheltuiala este de circa 1.000 de euro/ha, dintre care 35% costuri indirecte.

„Facem, de regul\, porumb pentru siloz în cultura a doua. Mai facem, câteodat\, [i porumb boabe, pe 10-20% din suprafa]\”, spune administratorul Mihai Solomei.

Mihai Solomei, administrator Agricost Profitul Agricol 24/2024

STRATEGIE DE FERMIER

Brutarul Moldovei a împlinit o sut\ de ani Liviu B\l\nici, fermierul redutabil de la Vl\deni, Ia[i, a închis cercul grâului> a marcat centenarul Panifcom printr-o mare realizare - nu mai vinde la export niciun bob. Compania transform\ grâul propriu în f\in\ la Moara din Todireni, jude]ul Boto[ani, apoi coace pâine cu maia la fabrica de pe Calea Chi[in\ului din Ia[i. În fiecare zi, fabrica livreaz\ 100.000 de pâini în toat\ Moldova, cu excep]ia jude]elor Vrancea [i Gala]i. Obiectivul lui este s\-[i extind\ livr\rile produselor la nivelul întregii ]\ri, dar pentru asta Panifcom preg\te[te sortimente de pâine cu o durat\ de valabilitate de 21 de zile. Cu ambalare în atmosfer\ controlat\, congelare sau pasteurizare, în condi]iile în care fabrica are o gam\ de panifica]ie cu re]et\ curat\.

abrica Panifcom din Ia[i se întinde pe o suprafa]\ total\ de aproximativ 12.000 mp. Întregul proces de produc]ie este automatizat. Pornind de la silozuri, cu o capacitate de 350 de tone, f\ina intr\ direct pe una din cele trei linii de produc]ie a pâinii, iar de la malaxare pân\ la ambalare, totul se realizeaz\ f\r\ interven]ie uman\. Capacitatea celor trei linii este de 10.000 de pâini pe or\, iar silozul acoper\ necesarul pentru zece zile. Productivitatea acestei fabrici automatizate este impresionant\. Iat\ de ce brandului Panifcom i se cuvenea legendarea la împlinirea unui veac de existen]\. Povestea spune c\ echipajul de pe cruci[\torul ]arist "Kneaz Potemkin” (se pronun]\ “Patiomkin”, cu accentul pe “-tiom-”) s-a r\sculat în 1905, de foame [i din cauza mizeriei. Cei 750 de marinari au adus nava la Constan]a. Unul din acei marinari era Mihail Holicov, bunicul lui {tefan Holicov, asociatul lui Liviu B\l\nici de la Panifcom. Mihail Holicov a venit la Ia[i, a ajuns administratorul mo[iei boierului

Mi[u {tef\nescu, s-a însurat [i a construit o moar\. Petru, feciorul lui Mihail [i tat\l lui {tefan, a continuat afacerea, mai ales c\ avea 10 fra]i. Comuni[tii l-au încadrat la chiaburi [i a avut de suferit. Pe lâng\ {tefan, un alt frate de]ine o ferm\ de 2.000 de hectare în jude]ul Ia[i. Zilnic, 100.000 de pâini ajung pe 53 de rute din zona Moldovei. Pentru a eficientiza consumul de energie, Panifcom a implementat un sistem de management energetic prin instalarea unui sistem fotovoltaic de 400 kW, generat de 1.078 de panouri fotovoltaice. Iar acum lucreaz\ [i la integrarea în fabric\ a unui echipament automatizat de ambalare a pâinii. Compania lucreaz\ la comand\, având în total circa 1.300 de clien]i [i 1.800 de puncte de livrare. În prezent, Panifcom are [ase magazine proprii în Ia[i. Agropan Impex, care produce sub brandul Panifcom, a raportat pe anul trecut afaceri de aproximativ 16 milioane euro, în cre[tere cu 17,5% fa]\ de 2022, când exerci]iul financiar a fost încheiat cu 67,2 mil. lei (13,6 mil.

euro), potrivit datelor raportate de firm\ la Ministerul Finan]elor. Profitul net a ajuns în 2023 la aproape 9,4 mil. lei (1,9 mil. euro), în cre[tere cu 24%, comparativ cu anul anterior, când câ[tigul s-a ridicat la 7,6 mil. lei (1,5 mil. euro), dup\ cum reiese din bilan]urile societ\]ii ie[ene. Compania are aproximativ 250 de angaja]i. Liviu B\l\nici, directorul general al Grupului, vrea s\ construiasc\ o sta]ie de biogaz, care va costa 4 milioane de euro, dar a[teapt\ lansarea m\surilor prin PNRR de c\tre Ministerul Energiei [i al Mediului. Proiectul are leg\tur\ cu ferma de vaci. Grupul Panifcom are totul preg\tit, toate autoriza]iile necesare [i a[teapt\ doar lansarea m\surilor. Chiar dac\ toate compartimentele Panifcom func]ioneaz\ impecabil, perla coroanei este ferma cu 2.100 de vaci de la Vl\deni. Liviu B\l\nici a promovat permanent performan]a, organizeaz\ constant instruirea speciali[tilor în str\in\tate, investe[te în programe de management [i ofer\ bonusuri de perProfitul Agricol 24/2024

STRATEGIE DE FERMIER

forman]\. Autodidact el însu[i în cel mai complex domeniu al zootehniei, a izbutit ameliorarea continu\ a rasei prin folosirea taurilor genomici. T\ura[ii lui, testa]i în Ungaria, au valori genetice de nivel mondial, lucru reconfirmat de urma[ele lor prin fermele Asocia]iei Holstein Ro. A[a arat\ o ferm\ de elit\ prin excelen]\, care a început s\ exporte

Profitul Agricol 24/2024

juninci. De aici pot veni cei mai frumo[i bani, nu doar din lapte. Statul are obliga]ia s\ acorde sprijin special pentru fermele de elit\ fiindc\ numai a[a zootehnia noastr\ va conta în ]ar\ [i în lume. Dar pentru asta vom reveni cu alt prilej.

Viorel PATRICHI

Liviu B\l\nici

CRE{TEREA ANIMALELOR

Lely a vândut robotul cu num\rul 50.000 Compania Lely a vândut robotul Astronaut cu num\rul 50.000. De la introducerea lui în produc]ie, în anul 1995, Astronaut a revolu]ionat produc]ia de lapte. În prezent, robo]ii de muls Lely mulg peste 2.500.000 de vaci zilnic, în peste 50 de ]\ri.

Compania Lely a ;nchis anul 2023 cu vânz\ri de 888 milioane de euro, cu 25% mai mult decât în 2022. Fondat\ în 1948, are ast\zi 2.500 de angaja]i care se concentreaz\ pe un viitor durabil pentru vaca de lapte. Compania dezvolt\ robo]i [i sisteme de date care m\resc bun\starea animalelor, flexibilitatea [i produc]ia în ferm\. Lely ofer\ [i solu]ii inovatoare pentru hr\nire, pentru gestionarea gunoiului de grajd [i pentru muls, precum [i solu]ii digitale pentru ferm\. 40

Fermierul î[i poate trata vacile individual [i acest lucru va duce la îmbun\t\]irea s\n\t\]ii animalelor, la intervale de f\tare mai scurte [i la reducerea costurilor pentru furaje. Vaca trebuie s\ aib\ o via]\ frumoas\, s\n\toas\ [i lung\, [i, în acela[i timp, s\ participe la produc]ia de lapte pentru o perioad\ cât mai mare. :n grajd, vaca are nevoie de suficient\ ap\, lumin\, spa]iu, furaje, odihn\, aer [i s\n\tate. Sta]ia de muls mecanic nu poate asigura aceste condi]ii optime, iar a[teptarea s\ intre la muls este un timp pierdut pentru vaci, care prefer\ s\ m\nânce sau s\ se odihneasc\. :n schimb, cu robotul Astronaut, vaca vine când vrea la muls, respectând astfel mai mult comportamentul ei natural. Principala caracteristic\ a boxei de muls este designul de tranzitare, denumit “conceptul I-flow”. Mul]umit\ acestuia, vaca poate traversa direct unitatea, f\r\ a trebui s\ se întoarc\. Timpul în box\ a fost redus cu aproa-

pe 4% pentru fiecare vac\. La o ferm\ cu 120 de vaci, acest lucru reprezint\ o capacitate de produc]ie suplimentar\ de 150 kg pe zi. Bra]ul robotului este un concept unic. El r\mâne sub vac\ [i controleaz\ întregul proces al mulsului. Cu aproape to]i senzorii integra]i în bra], m\surarea se face aproape de uger [i este, prin urmare, mai precis\. Asigur\ o ata[are rapid\, f\r\ mi[c\ri inutile. Sistemul de detectare a mameloanelor (TDS) dispune de o tehnologie cu trei niveluri de scanare, care asigur\ detec]ia rapid\ [i precis\. Elimin\, de asemenea, mi[c\rile inutile ale bra]ului, este mult mai blând cu vaca [i permite cea mai rapid\ ata[are posibil\ pentru toate tipurile de ugere. Are o construc]ie durabil\. Chiar dac\ se întâmpl\ ca vaca s\ se a[eze pe el, robuste]ea [i controlul pneumatic al bra]ului asigur\ c\ nimic nu este deteriorat.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 24/2024

MA{INI & UTILAJE Preg\tirea pentru no-till începe cu hederul-piept\n Schimb\rile climatice impun în multe zone agricole din România renun]area la prelucrarea solului [i trecerea la sem\natul direct, dar seceta înt\re[te mult solul dup\ recoltarea clasic\ a cerealelor. Solu]ia este oferit\ de hederul-piept\n Stripper, produs de Shelbourne, care recolteaz\ doar boabele de pe spic [i las\ paiul în picioare. Acesta umbre[te solul care nu mai pierde atât de mult\ umiditate [i permite apoi sem\natul direct al culturilor de toamn\. Echipamentul este furnizat în România de compania bulgar\ AgriMat. Hederul este acoperit complet de o carcas\, sub care se afl\ un rotor cu opt rânduri de “degete” care piapt\n\ efectiv spicele [i preiau boabele, printr-o mi[care de rota]ie invers\ fa]\

de deplasare. Imediat în spatele rotorului se afl\ melcul - ce arat\ identic cu cele de pe hederele clasice - care preia fluxul de boabe [i-l transport\ c\tre elevatorul central. Înc\ din aceast\ faz\, înainte de sistemul de treier, în combin\ intr\ boabe curate [i foarte pu]in\ pleav\. Faptul c\ nu se preiau paiele în combin\ permite

m\rirea vitezei de recoltare [i reducerea consumului de carburant, deoarece se decupleaz\ sistemul de tocare a paielor. Cu aceste tipuri de hedere se pot recolta cereale p\ioase, rapi]\, sorg (în anumite condi]ii), orez, semin]e de iarb\ [i de cânep\.

Arpad DOBRE

Amatechnica - cele mai inovative utilaje Amazone Amazone a organizat recent la sediul s\u din Hasbergen-Gaste, Germania, expozi]ia Amatechnica 2024, la care au participat 6.500 de fermieri, contractori [i parteneri de vânz\ri din 40 de ]\ri.

Au avut loc atât prezent\ri statice, cu portofoliul complet de utilaje, cât [i demonstra]ii în câmp, precum [i tururi de fabric\ [i o "defilare" de utilaje de epoc\ cu 120 de tractoare vechi, unul dintre acestea fiind un vechi tractor Lanz Buldog ce Profitul Agricol 24/2024

tracta o sem\n\toare Amazone interbelic\. Printre utilajele inovatoare s-a remarcat noua sem\n\toare de pr\[itoare tractat\ Precea 6000-TCC, cu l\]ime de lucru de 6 metri. Caracteristica special\ a acestei sem\n\tori

de înalt\ performan]\ este posibilitatea de a alege între sistemul de distribu]ie centralizat sau cel cu bunc\re pentru semin]e individuale pe fiecare sec]ie de sem\nat. Pentru a marca 75 de ani de sem\n\tori Amazone au fost expuse o serie de astfel de echipamente mai vechi [i mai noi. În timpul demonstra]iilor în câmp au fost puse la lucru plugurile performante Tyrok 400 VS [i Teres 300 V, precum [i discul scurt Catros XL pentru dezmiri[tire eficient\.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Combine... pe alese Claas Lexion 8700 Acest model asigur\ o recoltare de calitate [i economii de carburant. Motorul care echipeaz\ seria Lexion 8700 genereaz\ 626 CP. Are tob\ de alimentare segmentat\ pentru sistemul de treierat APS Synflow Hybrid, un bunc\r de 15.000 litri [i un tub pivotant pentru desc\rcare mai precis\ la debite de desc\rcare ridicate, de pân\ la 180 litri/secund\. Cabina spa]ioas\ integreaz\ dot\ri [i sisteme de top care îmbun\t\]esc productivitatea [i reduc oboseala operatorului> noul terminal CEMIS 1200 cu noul GPS Pilot pentru conducere automatizat\ [i documenta]ie online, optimizarea performan]elor [i a fluxului de material recoltat, direc]ie Dynamic Steering (reduce num\rul de rota]ii ale volanului cu 40% [i u[urea-

Deutz-Fahr C7000 Are printre cele mai mici cifre la consumul de combustibil, cu performan]e excelente de treier, calitate superioar\ a cerealelor [i cu minimizarea costurilor. Seria C7000 este propulsat\ de motoare Mercedes-Benz OM936 de 7,7 litri, 353 CP, iar consumul redus de carburant este posibil datorit\ sistemului EGR, tehnologiei SCR cu AdBlue [i filtrului DPF.

z\ efectuarea virajelor cap\tul solei), CEMOS Connect pentru utilizarea optimizat\ a flotelor, CEMOS Auto Hea-

der pentru reglarea automat\ a hederului Vario în timpul recoltatului.

Combinele din serie au hedere cu sistem de t\iere Schumacher în l\]imi standard de la 4,2 la 9 metri, respectiv l\]imi variabile, de la 5 la 9 metri. Modelele C7200 TS au un turboseparator cu diametrul de 600 mm cu

zece bare din]ate, sporind productivitatea cu 20% fa]\ de modelele clasice. C7205 are 5 scutur\tori, iar C7206 are 6, cu bunc\re de 8.500 - 9.500 de litri. Cabina "Commander V" este confortabil\, ergonomic\ [i ofer\ vizibilitate excelent\ c\tre heder [i câmp.

Profitul Agricol 24/2024

MA{INI & UTILAJE John Deere X9 Gama X9 din portofoliul IPSO Agricultur\ include dou\ modele, cu puteri de pân\ la 700 CP, cu rezerv\ de 54 CP pentru golirea rapid\ a bunc\rului. X9 poate recolta mai mult de 100 de tone de cereale pe or\ cu heder de 15,2 metri, are pierderi sub 1% ceea ce se traduce într-un plus de 12.000 de euro la 500 de ha de grâu. Are o serie de automatiz\ri [i descarc\ cerealele din mers cu peste 180 litri /secund\ din bunc\rul de 16.200 litri capacitate, în timp ce recolteaz\ cu 8 km/or\, în pant\ sau pe teren drept. Capacitatea rezervorului de carburant acoper\ 14 ore de lucru continuu. Un alt atu foarte important îl reprezint\ sistemul de treier, cu flux axial cu dou\ rotoare. Acestea sunt mai lungi fa]\ de cele de pe pia]\, pozi]ionate într-un canal larg, ce creeaz\ o suprafa]\ de treierare [i separare foarte mare [i asigur\ o calitate superioar\ a boabelor.

Sampo Comia C12 Este o combin\ produs\ în Finlanda [i distribuit\ în România de Agri-Alian]a. Are un motor Agco Power în 6 cilindri, de 300 CP, [i este echipat\ cu un sistem de treier cu 6 c\i[ori [i 4 trepte de separare, are tobe de batere tip Heavy Duty, iar bunc\rul de 7.600 litri are o vitez\ de desc\rcare de 100 litri/secund\. Robust\ [i fiabil\, Sampo Comia C12 recolteaz\ eficient inclusiv culturile cu umiditate mare. Centrul de comand\ se afl\ în cabina Avara (spa]ios, în finlandez\), unde operatorul beneficiaz\ de aer condi]ionat [i are la îndemân\ un monitor Comvision II cu ecran tactil cu diametru de 31 cm, iar volanul este reglabil [i el. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 24/2024

New Holland CR10.90 Furnizat\ de AgroConcept, este puternic\, performant\ [i inteligent\. Este propulsat\ de un motor FPT Industrial, Cursor 16, de 700 CP, are sistem de ghidare automat\ IntelliSteer (util inclusiv la lucrul pe timpul nop]ii), iar tehnologia Dynamic Flow Control spore[te productivitatea cu 20%. Tehnologia biaxial\ Twin Rotor garanteaz\ o calitate foarte bun\ a boabelor (cu doar 0,2% spargeri) [i a paielor. Bunc\rul de boabe are o capacitate de 14.500 litri [i o vitez\ de desc\rcare de 142 litri pe secund\. CR10.90 poate fi echipat\ cu tehnologia Deep Cut Dynamic Feed Roll [i noul sistem Opti-Spread Plus pentru o l\]ime foarte mare de împr\[tiere a paielor tocate. Cabina Harvest Suite este spa]ioas\, ergonomic\ [i ofer\ vizibilitate panoramic\. 43

PAGINA DE HOBBY Iunie, luna iezilor Se [tie c\ majoritatea iezilor de c\prior vin pe lume la începutul verii. Solsti]iul, cu soarele la zenit, d\ aripi vegeta]iei [i tuturor f\pturilor pentru care clorofila este sensul vie]ii. Hora Sânzienelor prinde în iure[ul s\u estival întreaga fire. Mai deun\zi, m\ aflam pe urmele unui c\prior îndelung jinduit, cu corni]e strâmbe, vrednic de pu[c\. Cele câteva ploi]e din ultima vreme au ridicat ierburile pân\ la brâu. Coasele înc\ nu ie[iser\ îns\ din [uri, a[a c\ poiana mo]\ia lini[tit\, prins\ în pânze de p\ianjen [i în zumzet de bondari. Din observatorul înalt, num\ram nesfâr[ite [iruri de obcini, îmbr\cate în hlamid\ albastr\, de cetin\ [i neguri. Potecile din fânea]a compact\, adânci ca ni[te brazde, vorbeau lim-pede despre traseele ]apilor [i ale c\prioarelor, majoritatea cu pui. Fiindc\, la vremea aceasta, cele mai multe dintre ele sunt împov\rate de responsabilitatea matern\, ceea ce, uneori, echivaleaz\ cu pre]ul propriei vie]i. Am v\zut capr\ n\pustindu-se asupra vulpoiului care se furi[a prin buruieni c\tre iedul tupilat în penumbra lizierei. De[i ve[mântul homocromic – adic\ p\tat, în concordan]\ cu mediul ambiant – îi face greu de reperat de c\tre pr\d\tori, iezii au neprieteni din bel[ug, de la m\runta [i agila nev\stuic\ pân\ la masivul urs. Niciunul nu se d\ în l\turi din fa]a unei trufandale descoperite întâmpl\tor în vegeta]ia deas\. Pentru mustelide, nu m\rimea pr\zii ar constitui un impediment, ci poate doar riposta mamei aflate la p\scut prin preajm\. Ca [i cerboaica, c\prioara disperat\ nu preget\ s\ [arjeze, lovind cu picioarele din fa]\ atentatorii de calibru mic la via]a odraslelor sale. 44

{esurile marilor exploata]ii agricole pun c\prioarele în fa]a unor situa]ii noi, în perioada maternit\]ii, altele decât cele c\rora trebuie s\ le fac\ fa]\ în mediul mai pu]in afectat de activitatea omului. S-a format, opineaz\ speciali[tii, deja un ecotip al speciei, adaptat aproape exclusiv la via]a pe terenurile întinse, cultivate îndeosebi

cu porumb [i p\ioase sau, în cel mai fericit caz, mozaicate, prin intercalarea cu alte planta]ii sezoniere, cum ar fi, de pild\, vi]a-de-vie [i perdelele forestiere, din p\cate pe cale de dispari]ie, la noi. Volens-nolens, acolo, c\prioarele fat\ în cultura agricol\, f\r\ s\ se fi deprins pân\ acum cu secven]ele ritmice ale opera]iunilor mecanizate din fluxul produc]iei. Adesea, ele sunt surprinse de lucr\ri de mare anvergur\, exact când iezii nu pot înc\ s\-[i urmeze mama, pentru a ie[i din raza de ac]iune a utilajelor în plin\ activitate,

ci se fac una cu p\mântul, cu speran]a c\ vor trece neobserva]i [i teferi. În lipsa unor mijloace eficiente de alertare (sisteme de lan]uri, special concepute, ata[ate înaintea agregatelor propriu-zise), ei pier, m\run]i]i de fiarele mai necru]\toare decât cele vii, din s\lb\ticie. Printre iezi, mai exist\ o categorie de neferici]i, majoritatea afecta]i de puseurile de compasiune nejustificat\ ale semenilor no[tri insuficient informa]i. G\sind din întâmplare, în peregrin\rile lor, un pui de c\prioar\, mul]i au impresia c\ acesta a fost abandonat, biet orfan în c\utare de afec]iune [i prim-ajutor. Poate fi [i a[a, dar, de cele mai multe ori, mama „salvatului” este prin preajm\ [i tr\ie[te acut drama raptului progeniturii, condamnate astfel la moarte sau, în cel mai bun caz, chinuite, în regim de deten]ie. {tim cu to]ii c\ [i iadul este pavat cu inten]ii bune... C\priorul râvnit întârzia. Poate c\ îndelunga a[teptare m-a predispus la medita]ii pe tema spi]ei sale. Cu carabina pe genunchi, urm\ream o scen\ inedit\> capra b\trân\ – probabil stearp\, lâng\ dou\ iade, posibil ale ei, din anii trecu]i, la rândul lor înso]ite de trei iezi neastâmp\ra]i – p\[tea, alegând ici [i colo din ierburile paji[tii. Vigilent\, mânca în reprize scurte, p\rând mai preocupat\ de armonia [i lini[tea grupului familial. N-am mai v\zut un asemenea tablou. Amurgul colora în nuan]e stinse peticul de lume devenit un crâmpei de poveste. Târziu, când lumina aproape c\ p\lise cu totul, în coasta Pletovatei, undeva în afundul pârâului, a r\sunat ecoul unui br\hnit aspru. Poate c\ era ]apul pe care îl a[teptam, speriat înainte de a ie[i în poian\. Nu cred c\ m\ sim]ise> vântul tr\gea c\tre mine.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 24/2024

OPINIE

Despre agricultura european\ dr. Daniel BOT|NOIU consilier MADR

up\ p\rerea mea, agricultura european\ a început s\ “scad\” atunci când ideologia ecologist\ a purtat prima lupt\ împotriva inov\rii, punând la îndoial\ utilizarea OMG-urilor, la sfâr[itul anilor ‘90. Rezultatele acestei ofensive care a avut loc acum mai bine de dou\zeci de ani a permis importul [i dependen]a total\ de anumite produse, materii prime agricole. A fost un prim defect al “carcasei” unei nave str\lucitoare, cunoscut\ pentru dinamism [i caracterul inovator.

Rezultatele acestei b\t\lii conduse de ideologii antiOMG prezint\ un bilan] total negativ pentru agricultur\ [i agro-industrie. Cu atât mai mult cu cât progresul tehnologic este capabil s\ ne ajute acum [i putem implementa aceste inova]ii< da, îns\ legisla]ia european\ ne st\ în cale, fiind reglement\ri total dep\[ite [i nepotrivite. Ar fi suficient s\ se modifice reglement\rile existente privind organismele vii, punând la loc pe soclu aceast\ [tiin]\ prometeic\ pe care ecologismul o d\râmase.

Sub influen]a comun\ a principiului precau]iei [i a ideologiei ecologice am asistat la Profitul Agricol 24/2024

o redresare politic\ a [tiin]ei... a ap\rut o opozi]ie între [tiin]a legiuitorilor [i [tiin]a inginerilor/ fermierilor> prefer\m s\ cre\m interdic]ii decât s\ apel\m la solu]ii tehnice. Concret, asist\m la un sfâr[it al revolu]iilor verzi à la Norman Borlaug pentru a hr\ni omenirea sau chiar a planurilor Mesmer pentru a asigura independen]a energetic\, a[a cum ele au fost definite [i implementate începând cu anii ‘70. Decidentul politic european î[i propune acum s\ foloseasc\ [tiin]a pentru a crea noi limite ecologice [i a organiza decre[terea sectorului agroalimentar european, trebuie doar s\ ne uit\m la F2F sau Green Deal care combin\ obstacolele puse în fa]a agricultorilor europeni. Se înmul]esc interdic]iile asupra inputurilor, nesocotind, de exemplu, industria sfeclei, sau atacul d\un\torilor sau bolilor. Exist\ o mi[care mult mai insidioas\. Pentru a-[i atinge mai bine scopurile, ideologii stabilesc în lini[te o “algoritocra]ie”, un fel de regim fictiv care se bazeaz\ pe etichete pentru a implementa mai bine anumite ideologii în opinia public\. A[a vedem înmul]irea scorurilor, industria ecologic\ face tot posibilul s\ impun\ eco-scorul împotriva certificatului conven]ional. Un alt argument care ne avertizeaz\ asupra ideologiei este cel legat de informa]ia existent\ în societate care pare s\ fi uitat prioritatea securit\]ii alimentare pentru a se con-

centra doar pe problemele de mediu. Mai este timp s\ lu\m lucrurile în propriile mâini. Pe de o parte, trebuie doar s\ avem încredere din nou în [tiin]a prometeian\ pentru a oferi cele mai bune solu]ii agricole în slujba omului [i a mediului [i, pe de alt\ parte, s\ nu fim impresiona]i de ideologiile punitive care au drept scop adoptarea de legisla]ie care nu poate fi în folosul umanit\]ii, dar nici a mediului. Pentru aceasta efortul educa]ional este substan]ial. {i mai presus de toate, trebuie s\ nu l\s\m “politica [tiin]ific\” în seama ecologismului.

Cunoscând obstacolele care le stau în cale, fermierii au în]eles c\ trebuie s\ se organizeze comunicând direct cu publicul larg pentru a reface încrederea pierdut\ din cauza campaniilor desf\[urate în comun de mass-media cu anumite ONG-uri... Trebuie s\ comunic\m publicului larg profesia de fermier, care este din ce în ce mai complex\. Acesta cred c\ este [i obiectivul unei reviste precum Profitul Agricol, care acoper\ subiectele agricole oricare ar fi ele.

Pe scurt, efortul de comunicare [i popularizare este semnificativ pentru a reu[i astfel s\ ajungem direct la publicul larg care, rupt de r\d\cinile ]\r\ne[ti, î[i pune multe întreb\ri [i nu g\se[te foarte multe r\spunsuri logice. 45

MAGAZIN

O premier\, în România se va ]ine Concours Mondial de Bruxelles

Reprezentan]ii celui mai mare concurs interna]ional de vinuri la nivel mondial, Concours Mondial de Bruxelles, au ales România ca urm\toare destina]ie pentru competi]ia de vinuri roze. Aceasta se va desfa[ura în perioada 28-30 martie 2025 în Constan]a. Este o premier\ în istoria vinului din România, Concours Mondial de

Doi americani au murit dup\ ce au c\zut într-un rezervor de baleg\ Doi fermieri din statul american New York au decedat dup\ ce au c\zut într-un rezervor de baleg\ încercând s\ recupereze o pies\ din interior. Atunci când se descompune, balega produce gaze ca amoniac, dioxid de carbon [i metan, care au efecte letale asupra oamenilor în concentra]ii mari. Conform poli]iei locale, ambii fermieri au le[inat la marginea rezervorului din cauza acestor gaze, iar apoi au c\zut în el.

Bruxelles fiind primul mare concurs interna]ional care alege ca destina]ie ]ara noastr\. Anun]ul a fost f\cut chiar de c\tre reprezentantul organizatorului român, Valentin Ceafal\u, jurat interna]ional [i campion mondial la degustare în orb cu echipa României. Negocierile [i preg\tirile organiz\rii în România a CMB - rose session

2025 la Constan]a au început înc\ de anul trecut [i este una din ac]iunile din planul de construc]ie a brandului de ]ar\ pentru vinul românesc. Echipa organizatoare este format\ din Valentin Ceafal\u, Dumi Ghiuri si Daniel Negrescu. Concursul Mondial de Bruxelles este un punct de referin]\ la nivel mondial în materie de concursuri de vinuri. Pentru concurs sunt ale[i în mod riguros jura]i de renume, recunoscu]i la nivel interna]ional. Ace[tia sunt achizitori [i furnizori interna]ionali, ingineri [i oenologi, jurnali[ti, scriitori [i critici de specialitate în domeniul vinului, cercet\tori [i reprezentan]i ai organiza]iilor din industrie. Concursul Mondial de Bruxelles este unul din cele mai mari [i mai importante competi]ii de vinuri din lume cu peste 15.000 de înscrieri anual.

ORIZONTAL: 1) Presa furnizoare de articole suculente – Camerele reunite< 2) Debuturi în cultur\ – A[teptat la miezul nop]ii< 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 3) Impuse… în timp! – Nu-s ajunse la coa1 cere< 4) Produce senza]ie – Controlor interna]ional< 5) A r\mas nev\t\mat\< 2 6) Arm\ de borfa[ – Dau orientarea în p\3 dure< 7) Oameni cu mai multe fe]e – D\ 4 ap\ la moar\< 8) Mi[c\ri profunde< 9) Se 5 b\tea de s\reau scantei – ]ine la b\utur\< 6 10) Colindat în lung [i lat.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

VERTICAL: 1) Doz\… de uz veterinar – Nu are ce pierde< 2) Lipsit de suflare – Prinse 9 în hamuri! 3) O pereche de a[i! – I s-a 10 amânat achitarea< 4) Gr\mad\ ordonat\ – Alerg\tor slab< 5) Chestiune de mod – Solu¡ia careului din Nr. 23/2024 Tip de protec]ie< 6) Pus în încurc\tur\< ORIZONTAL: PETALA - APA< OTET - TIPAR< 7) Recurge la ghilimele – Se înfig la lucru< MI - ETIRARI< ACE - APASAT< 8) Specific lumii bune< 9) Ie[it\ din ocn\ N- LIPIT - UM< ABERATII - E< – Eliminat\ prin transpira]ie< 10) Preg\tit EMOTIONAT< ARENA - NORI< VANI - IATAC< ARTICULATA. de opera]ie. 8

Profitul Agricol 24/2024