Profitul Agricol nr. 25, din 30 iunie 2021 by Profitul Agricol

nr. 25 din 30 iunie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 25/2021

Politica Agricolå a Compromisului Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

La finalul lunii iunie se încheie pre¿edin¡ia portughezå a Consiliului UE ¿i, odatå cu aceasta, în mod miraculos, a fost anun¡at un acord provizoriu între Consiliul mini¿trilor Agriculturii ¿i Parlamentul European cu privire la elementele-cheie ale viitoarei PAC. Miraculos, dat fiind cå, la finalul discu¡iilor de la sfâr¿itul lunii trecute, pår¡ile î¿i exprimau frustrarea, vorbeau de un punct mort în care ajunseserå discu¡iile ¿i se acuzau unele pe altele de lipså de în¡elegere ¿i de flexibilitate. Dar, acum, dupå încå un compromis (al câtelea?), ni se spune, conform Acordului, cå vor exista alocåri minime obligatorii în ambii piloni (plå¡i directe ¿i dezvoltare ruralå) care så determine fermierii så-¿i modifice practicile agricole ¿i så contribuie la reducerea amprentei de carbon. Foarte important, este pentru prima datå când, alåturi de condi¡ionalitå¡i ecologice sporite (rota¡ia obligatorie a culturilor, cote minime de teren alocate pentru cre¿terea biodiversitå¡ii ¿i scoaterea din circuitul productiv, conservarea solurilor bogate în carbon prin protejarea zonelor umede ¿i a turbåriilor etc.), se pune în discu¡ie ¿i dimensiunea socialå a agriculturii. Astfel, beneficiarii plå¡ilor directe vor fi controla¡i ¿i sanc¡iona¡i dacå nu asigurå condi¡ii de angajare adecvate, astfel cum sunt prevåzute în legisla¡ia UE relevantå. Maria do Céu Antunes, dezinvolta doamnå ministru a agriculturii portugheze, î¿i anun¡ase încå de la început ambi¡ia ca negocierile punctelor esen¡iale så se finalizeze în mandatul såu. Acum, cu câteva zile înainte de finalul mandatului, Antunes ne anun¡a cå s-au pus bazele “celei mai ambi¡ioase PAC de pânå acum”, cå lucrurile sunt sub control ¿i vor fi gåsite instrumente care så garanteze cå fermierii råmân competitivi, “fårå a låsa pe nimeni în urmå.” Dar diavolul se ascunde în detalii, detalii care vor face obiectul dialogului interinstitu¡ional din urmåtoarea perioadå. ¥n politica bruxellezå este o vorbå: “nimic nu este hotårât pânå când totul este hotårât”. Precum colegii no¿tri de la Copa-Cogeca, ne temperåm ¿i noi entuziasmul ¿i råmânem aten¡i la ce se întâmplå atât la Bruxelles, cât ¿i la Bucure¿ti. Pânå la 31 decembrie statele membre vor trebui så-¿i prezinte proiectele de Planuri Na¡ionale Strategice cåtre Comisie pentru aprobare.

Profitul Agricol 25/2021

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Ma[ini & utilaje

Evenimentele s\pt\m=nii 2021 va fi un an cu produc¡ii-record

Ajutorul de covid pentru crescåtori

Dimitrie Muscå: pledoarie pentru un partid al agricultorilor

Iluzia a ¿i mai mul¡i bani pentru zootehnie

Actualitatea extern\ Ministrul Mediului din Brazilia demisioneazå

Premise bune pentru Ziua Grâului Moldova

Numårul fermierilor scade, suprafa¡a eligibilå cre¿te 10 Tractorul anului 2022: så înceapå jocurile! Structura fermierilor 12 Noile distribuitoare de îngrå¿åminte Zbor intens de Helicoverpa armigera ZA de la Amazone 14 ¿i Ostrinia nubilalis Echipamente eficiente Cre[terea animalelor la recoltarea culturilor culcate Testarea precoce a gesta¡iei la vaci 36

Bani pentru fermierii albi din Zimbabwe

Mexicul blocheazå livrårile Smithfield

Turcia importå grâu ¿i orz

Claudiu Davi¡oiu:

Statul trebuie så sprijine centralele de biogaz 37 Jandarmii ANSVSA înte¡esc controalele Dicor Land - 10 ani de la înfiin¡are în fermele comerciale 38

Opinii

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Se lanseazå Concorde, un fel de GAFTA românesc

Culturi vegetale O campanie dificilå de recoltat

Nina Gheorghi¡å:

Efectul excesului de precipita¡ii asupra porumbului

Pre¡ul cerealelor în Câmpia de Vest

PT303 Sclerotinia Protector, un sistem unic în Europa

Vibrance Duo, un nou fungicid pentru cereale påioase

Agricultura României, încotro?

Hobby Retezatul, o minune, Evergent Investments a cumpårat ac¡iuni o lec¡ie de biodiversitate la Låptåria cu Caimac 40 Delta ¿acalilor

52 53

Multiplu de boli, o singurå rezolvare: tratamentele såmân¡å Difend ¿i Difend Extra 32 Noi varietå¡i de rapi¡å ¿i påioase în portofoliul Biocrop

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII 2021 va fi un an cu produc]ii-record Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor Români pentru pia¡a cerealelor, anticipeazå recorduri de produc¡ie anul acesta. “Ne a¿teptåm la o produc¡ie na¡ionalå de peste 10,3 milioane de tone de grâu ¿i produc¡ii medii în fermele performante de peste 7-8 t/ha. Dacå fereastra de cåldurå se men¡ine, nu vom avea nici deprecieri ale calitå¡ilor de panifica¡ie”. Chiar ¿i orzul, culturå cu mari probleme de cådere, din cauza precipita¡iilor pe alocuri prea abundente, va avea calitate foarte bunå, cu peste 65 kg maså hectolitricå, acolo unde s-a respectat tehnologia. La rapi¡å previziunile interna¡ionale pentru România au crescut de la 1,2 la 1,3 mil. t ¿i pre¡urile sunt foarte bune. Produc¡ia de floare este evaluatå ¿i ea în cre¿tere, la 3,6 mil. t, fa¡å de estimårile ini¡iale, de 3,2 mil. Înså este de a¿teptat un recul al pre¡ului, atât pe fondul scåderii cererii în preajma apro-

pierii noii recolte, cât ¿i al contextului interna¡ional. Astfel, pandemia din India, ¡arå mare consumatoare de ulei de floarea-soarelui, a condus la diminuarea cererii. În mod normal, Ucraina exporta, anual, doar în India, douå milioane de tone de ulei, adicå o treime din produc¡ia sa. Înså, anul acesta, Ucraina va produce ¿apte milioane de tone ¿i nu va putea exporta spre India cantitatea obi¿nuitå. Din aceste cauze, se întrevede o scådere a pre¡ului uleiului de floare cu 3550 de dolari/t în Portul Constan¡a. La porumb previziunea de produc¡ie na¡ionalå e de 15,3 milioane de tone. În ansamblu, UE va produce 71 de milioane tone de porumb, diminuându-¿i importurile pe seama unui consum furajer mai redus, porumbul fiind înlocuit cu grâul, care are un pre¡ mai accesibil la acest moment.

Robert VERESS

Ajutorul de covid pentru cresc\tori Guvernul a aprobat pe 24 iunie un ajutor pentru crescåtorii cu minim 3 vaci: 142,08 lei/bovinå ¿i 232,3 lei/tona de lapte livrat sau procesat. Acesta este ca o despågubire pentru pierderile suferite de crescåtori din cauza pandemiei ¿i completeazå ajutorul na¡ional tranzitoriu (ANT, subven¡ia pe cap de animal) pentru anul 2020. Ministerul Agriculturii a apelat la acest artificiu pentru a reduce astfel sumele Profitul Agricol 25/2021

încasate de cei care nu mai au vacile înscrise în program la data de referin¡å din 2013. Cererile vor fi depuse la APIA în termen de 30 de zile de la publicarea Ordonan¡ei de Urgen¡å, care instituie acordarea acestui ajutor, în Monitorul Oficial.

Viorel PATRICHI

Din nou despre remanierea domnului Oros O muzicå plåcutå urechilor multora adie din când în când dinspre paginile revistelor: se coace remanierea ministrului Adriann Oros. Såptåmâna trecutå era pus pe o listå, alåturi de al¡i 4 “executa¡i” de cåtre G4media, publica¡ie online cu oarece responsabilitate a celor scrise. Sigur cå atunci când apari pe “lista neagrå” a unei reviste serioase, lumea tinde så creadå, ba chiar ia lucrul drept garantat. Noi zicem cå meritå urmåritå strategia electoralå a premierului Cî¡u, în luptå internå de partid cu pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor, Ludovic Orban. 5 ani de Agra Asiguråri Agra Asiguråri, compania care se prezintå drept cea care a introdus digitalizarea în spa¡iul asigurårilor agricole, aniverseazå 5 ani de activitate în România. Bilan¡ul acestei perioade este: peste 4.500 de fermieri asigura¡i, peste 2.9 milioane ha suprafe¡e cultivate, 4 categorii de produse de asigurare în portofoliu. Compania mamå, Österreichische Hagelversicherung, investe¿te continuu în digitalizarea proceselor interne, fiecare departament beneficiind de echipe proprii dedicate digitalizårii. ANSVSA promite cå stinge toate focarele de pestå Robert Chioveanu, pre¿edintele ANSVSA, a anun¡at cå toate focarele de pesta porcinå africanå vor fi stinse în acest an. “Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå a depus ¿i a fåcut planul de måsuri pentru monitorizarea, supravegherea ¿i eradicarea pestei porcine. Dacå în noiembrie 2019 aveam 1.300 de focare, aståzi mai avem doar 100 de focare de pestå porcinå africanå la nivel na¡ional la porcul domestic. Prin adoptarea unui plan de måsuri la nivel na¡ional, prin care toate ministerele, de la Ministerul Mediului, de Interne, ANSVSA, crescåtori ¿i colegii medicilor veterinari vor face parte din acest plan de måsuri, eu consider cå-n perioada urmåtoare aceste o sutå de focare vor fi stinse.” 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Dimitrie Musc\> pledoarie pentru un partid al agricultorilor De mai multe såptåmâni, Dimitrie Muscå tatoneazå în spa¡iul public terenul pentru formarea unui partid politic al agricultorilor.

“De aceea trebuie så se alåture acestui partid al agricultorilor ¿i to¡i cei de la sat, pentru a veni ¿i cei de la ora¿, fiindcå ei vor în¡elege ce importantå este agricltura ¿i agricultorul român care le pune hrana cea de toate zilele pe maså.”

“Noi, cei din agriculturå, dar ¿i cei care tråiesc pe lângå noi la sate, suntem ca ¿i mor¡i, nu existåm pentru guvern ¿i pentru mediul politic”, crede fårå nicio îndoialå Dimitrie Muscå. Pentru a limpezi situa¡ia, el se declarå un promotor al ideii de partid, dar nu vrea så fie ¿eful partidului, ¿i de fapt nici nu are timp de politicå. Dar, insistå Muscå, “avem datoria de onoare så alegem spuma dintre noi, pe cei care sunt demni, care sunt one¿ti, curajo¿i ¿i de calitate moralå pentru a ne conduce”. Pentru el, miza este clarå, partidul agricultorilor trebuie så fie cumva ca UDMR, mereu la guvernare ¿i capabil så ¡inå în ¿ah orice conducere. Nici tonul, nici argumentele lui Dimitrie Muscå nu sunt lipsite de interes. Le redåm pe scurt, în citat: “Nicio guvernare så nu poatå activa ¿i så î¿i punå în aplicare programele politice fårå aportul fermierilor, a¿a cum guvernul actual nu poate exista fårå votul UDMR. Noi suntem talpa ¡årii, suntem cei care punem mâncare de trei ori pe zi poporului. Sigur cå este greu, dar trebuie så facem acest partid.” “Domnilor, globalizarea care vine ca un tåvålug pe påmânt, nu iartå pe nimeni, de aceea trebuie så fim uni¡i så putem rezista. Se cumpårå ¿i se vând fabrici, companii mari sau mici. Nu o så reziste cel care are 10-20 de ha ¿i nici nu va reu¿i så scoatå un profit.”

Fermierul din Curtici este revoltat ¿i de situa¡ia aberantå în care a ajuns agricultura româneascå, iar guvernan¡ii dau vina pe Bruxelles. “De ce am ajuns ca în ¿coli så dåm elevilor lapte din Ungaria, la pungå sau la pahar? De ce fructele (merele) sunt aduse din Polonia sau din alte ¡åri ¿i sunt date copiilor så le månânce? Unii o så spunå cå nu am avut ce face, a¿a am primit lec¡iile de la Bruxelles. Sunt român ¿i må doare cå noi cumpåråm laptele din Ungaria sau merele din Polonia ca så le dåm elevilor în ¿coli! Culmea e cå acest lapte e mai ieftin decât cel românesc!” Muscå este necåjit ¿i de o altå situa¡ia aberantå pe care o tråie¿te: importul masiv de carne. “Când ajungi så impor¡i 80% din carnea de porc, så aduci din import laptele sau pâinea sau chiflele congelate? Motorina s-a scumpit, este peste un leu pe litru, curentul peste 100 lei pe megawatt, îngrå¿åmintele s-au scumpit cu 60%, de aici urmeazå toate celelalte. Vå da¡i seama cå fermierii mici nu î¿i vor mai permite så cumpere îngrå¿åminte, ¿i automat asta va duce la scåderea produc¡iei? Sunt multe aspecte pe care trebuie så le semnalåm pentru a vedea ce putem face ¿i så gåsim solu¡ii så le rezolvåm”, a conchis, în tonul obi¿nuit ¿i ferm, Dimitrie Muscå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 25/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Iluzia a [i mai mul]i bani pentru zootehnie Ministerul Agriculturii a organizat, pe 28 iunie, o video-conferin¡å, o discu¡ie pe marginea submåsurii 17.1, referitoare la sprijinul pentru cei care î¿i asigurå culturile ¿i animalele. Pânå acum, s-a acordat acest sprijin, dar numai pentru culturile vegetale. “De doi ani, încercåm så-i convingem så acorde acest ajutor ¿i pentru crescåtorii de animale. Este vorba de marii crescåtori ¿i de crescåtorii de animale performante. Se vor asigura cå

vor primi 70% înapoi din cât plåtesc”, spune Mary Panå, pre¿edinta ACEBOP. Despågubirile pentru epidemia de pestå porcinå africanå se vor da în continuare pentru cei care ¿i-au asigurat animalele. În contractele asiguratorilor, se specificå foarte clar cå bolile din lista OIE nu intrå în categoria bolilor eligibile, nu vor fi cheltuieli eligibile, vor fi suportate de cåtre ANSVSA, care prime¿te banii de la Comisia Europeanå, explicå Mary Panå.

Premise bune pentru Ziua Grâului Moldova Prima edi¡ie Ziua Grâului Moldova a avut premise bune, într-o perioadå în care evenimentele meteo extreme constituie ¿tirile principale. Cu o zi înainte, prognoza meteo anun¡a condi¡ii tocmai bune pentru vizitare: 27°C, cer par¡ial însorit ¿i ¿anse reduse de ploaie. A treia zi dupå eveniment erau anun¡ate câteva averse de ploaie ¿i furtuni, cu grad mare de probabilitate, un prim episod dintr-o serie care urma så se întindå pe mai multe zile. Loturile demonstrative au fost ocolite ¿i anterior de fenomene extreme, astfel încât culturile aveau o stare foarte bunå. Organizatori sunt: APPR, Grânarii - ACCPT Ia¿i ¿i Panifcom, în calitate de fermå gazdå. Partener principal este Bayer, iar Agrisol este partener pentru solu¡ii de fertilizare. Platforma are 22 ha ¿i a fost însåmân¡atå pe 23 ¿i 24 octombrie. Sunt expuse 32 de soiuri de la opt companii Profitul Agricol 25/2021

producåtoare de såmân¡å. Marian Voicu, reprezentant zonal al Bayer, remarca, pe 18 iunie, cå excesul de umiditate din primåvarå a fåcut ca presiunea de boli så fie mult mai mare decât cea obi¿nuitå. Septorioza a fost principala problemå, iar pentru fuzarioza la spic exista un risc ridicat. Pregåtirile au fost fåcute pentru 100-150 de vizitatori, încå dinaintea apari¡iei relaxårilor restric¡iilor. Pe lângå discu¡iile despre tehnologie, în programul evenimentului este prevåzut un panel despre cât de pregåtit este fermierul român pentru noua PAC. Aten¡ia fermierilor este direc¡ionatå spre activitatea ministrului Oros, aflat la Luxemburg, la discu¡iile privind noua PAC, în contextul în care Polonia ¿i Lituania au solicitat echilibrarea subven¡iilor.

Adrian MIHAI

A dispårut gripa aviarå din România Robert Chioveanu, pre¿edintele ANSVSA, a anun¡at cå nu mai avem niciun focar de gripå aviarå pe teritoriul României. Iar acest lucru se întâmplå în contextul epidemiologic european în care statele membre din vecinåtate (Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria) se confruntå cu aceastå epidemie. “Putem så avem un comer¡ liber, un schimb intracomunitar, exporturi de produse din carne de pasåre. Din påcate, pentru cå evolueazå pesta porcinå africanå, la carnea de porc nu putem så spunem acela¿i lucru”, a spus doctorul Robert Chioveanu. Iriga¡iile de precizie, prioritare la finan¡are Marius Micu, secretar de stat MADR, a anun¡at, la Forumul de Afaceri România-Israel, cå la urmåtoarele sesiuni de finan¡are prioritate vor avea proiectele de iriga¡ii care integreazå senzori de sol, sta¡ii meteo, agriculturå de precizie ¿i sisteme de utilizare eficientå a apei. La forum, agricultura a fost reprezentatå de companiile Netafim, NaanDanJain, AgriGO, Allfex ¿i Talvit Plastics. Panelul a fost sponsorizat de Netafim - powered by EPRS Romania. În a doua zi a forumului, delega¡ia israelianå a vizitat Ferma Baciu, din Cålåra¿i, una din pu¡inele ferme mixte, cu sec¡ie de abatorizare, magazine ¿i restaurante. Syngenta î¿i pregåte¿te lansarea pe burse Grupul Syngenta a început etapa de consultåri în vederea listårii pe bursa din Shanghai, un posibil semnal cå listarea s-ar putea produce mai devreme decât termenul stabilit ini¡ial pentru iunie 2022. Etapa consultativå este specificå legisla¡iei chineze. Syngenta a ales så lucreze cu båncile de investi¡ii China International Capital Corp, BOCI (o filialå a Bank of China), ¿i Citic Securities. Conform unor surse neoficiale, valoarea de pia¡å a grupului ar putea fi evaluatå la 60 de miliarde de dolari cu tot cu datorii sau la 50 de miliarde de dolari fårå datorii. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Num\rul fermierilor scade, suprafa]a eligibil\ cre[te Pentru anul 2021 au fost depuse 815.286 cereri unice de platå, care acoperå 9.941.821,25 ha. Statistic, asta înseamnå cu 11.678 mai pu¡ini solicitan¡i fa¡å de 2020 ¿i cu 126.883,39 mai multe hectare la platå decât anul trecut.

drian Pintea, directorul general al APIA, spune cå aceastå cre¿tere a suprafe¡ei declarate este ceva firesc ¿i ea se produce datoritå comasårii. Este o tendin¡å pe care o observå anual ¿i crede cå se va stopa de la sine când se va ajunge la o suprafa¡å de 10,3 milioane de hectare. Deocamdatå, înså, cre¿terea suprafe¡elor este un obiectiv pe care îl au în fi¿a postului to¡i directorii de sucursale jude¡ene APIA. Iar obiectivul a fost îndeplinit, anul trecut, de toate jude¡ele, mai pu¡in Bihor ¿i Bistri¡a-Nåsåud.

Aproape 20.000 de credite luate pe baza adeverin¡elor APIA Începând cu 15 martie, cu douå luni mai devreme fa¡å de 2020, la solicitarea scriså a fermierului, APIA elibereazå o adeverin¡å prin care confirmå cå acesta a depus cererea unicå de platå pentru anul 2021, solicitând sprijin pentru schema de platå unicå pe suprafa¡å, plata redistributivå, platå pentru practici

Subven¡ii 2020 - punct final Chiar în 30 iunie, ziua apari¡iei numårului curent al revistei noastre, se încheie campania de plå¡i APIA pentru anul 2020, în care plafonul alocat ¡årii noastre pentru plå¡ile directe a fost de 1.943.162.000 euro. Suma totalå autorizatå la platå, în perioada 16 octombrie 2020 - 24 iunie 2021, este de 2,71 miliarde euro, din care: 1,85 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolå (FEGA), 661,91 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralå 10

(FEADR), 131,49 milioane euro cofinan¡are de la Bugetul Na¡ional (BN1), 64,46 milioane euro din Bugetul Na¡ional (BN). Au fost autoriza¡i la platå 823.800 fermieri, adicå 99,86% din numårul total al fermierilor eligibili. Suma totalå autorizatå la platå pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal este de 81,39 milioane de euro, iar pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic 174,6 milioane de euro.

“

"Accentul pus pe ecoscheme presupune schimbarea paradigmei de gândire ¿i a modului de a face agriculturå de cåtre fermierii români. Sunt necesare campanii de informare, de con¿tientizare ¿i trebuie întårite serviciile de consultan¡å agricolå".

“ agricole benefice pentru climå ¿i mediu ¿i/sau pentru måsurile de mediu ¿i climå - M10, M11, M13. Cu aceastå adeverin¡å, fermierul poate solicita un credit bancar, cu dobândå de 2% + ROBOR. Fa¡å de 2020, a crescut valoarea creditului, de uuu

Robert VERESS Profitul Agricol 25/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII uuu la 85% la 90% din valoarea sumei calculate conform APIA. “Nu suntem de acord så se dea suma 100%, fiindcå la momentul eliberårii adeverin¡ei este realizat doar controlul administrativ, din care cunosc doar istoricul fermei. Trebuie så våd controlul la fa¡a locului, pentru a ¿ti cum stau lucrurile în realitate". Solicitarea fermierului este transmiså electronic, APIA emite adeverin¡a ¿i o transmite tot electronic cåtre banca aleaså de fermier pentru acordarea creditului. Întregul proces, de la depunerea solicitårii la ob¡inerea creditului, dureazå, în medie, o såptåmânå. Pânå data de 24 iunie 2021, APIA a eliberat 10.859 adeverin¡e pentru schemele finan¡ate din FEGA ¿i 8.315 adeverin¡e pentru måsurile finan¡ate din FEADR.

Ce urmeazå La 1 iunie APIA a început control administrativ, controalele preliminare ¿i de e¿antionare pentru controlul pe teren, proces care se va finaliza pe 9 iulie. În perioada 12 iulie - 15 octombrie se va desfå¿ura controlul la fa¡a locului. Între 18 octombrie ¿i 30 noiembrie se va achita avansul, iar începând cu data de 2 decembrie se va efectua plata finalå. Pintea are råspunsul pregåtit pentru fermierii care se plâng cå "picå" mereu pe controalele APIA. "În niciun caz nu e cineva ¡intit de aceste controale ca o måsurå represivå. Selectarea fermierilor verifica¡i se face de calculator, în baza unui algoritm stabilit de o directivå a comisiei. APIA deruleazå 106 de forme de sprijin. Teoretic, un fermier le poate accesa pe toate: ¿i platå pe suprafa¡å, ¿i redistributivå, tânår fermier, agromediu, sprijin pentru bovine, pentru caprine etc. Dacå într-un an, fermierul X a solicitat, de exemplu, ¿apte forme de sprijin ¿i a fost verificat, dar în anul urmåtor solicitå opt forme de sprijin, calculatorul îl vede ca fermier cu solicitare nouå ¿i îl încadreazå la control. Pe de altå parte, un fermier cu activitate liniarå, adicå 12

acela¿i numår de cereri de la an la an, pentru aceea¿i suprafa¡å/ capete de animale, are ¿anse mult mai mari så nu fie selectat pentru control. Sunt verifica¡i mai des ¿i fermierii afla¡i la limita eligibilitå¡ii (1 ha în vegetal), pentru a se vedea dacå au, întradevår, suprafa¡a respectivå, ¿i cei foarte mari, cu afaceri de peste 5 milioane de euro". Directorul APIA sus¡ine cå nemul¡umirea majorå a celor verifica¡i era nu controlul propriu-zis, ci faptul cå procesul întârzia plata subven¡iilor cuvenite. Înså, anul acesta, vor intra la platå, în-

cepând cu data de 18 octombrie, ¿i fermierii care vor fi în e¿antionul de control. Pe de altå parte, este a¿teptatå o simplificare a activitå¡ii de control, odatå cu noua PAC. Astfel, se va trece la o monitorizare a culturilor pe baza imaginilor satelitare. "De un an ¿i jumåtate lucråm în paralel ¿i în acest sistem, deci suntem pregåti¡i pentru 2023. Când fermierii vor depune cererile la APIA, APIA va ¿ti deja ce este pe terenul respectiv". Big Brother este, iatå, ¿i în câmpurile patriei.

Structura fermierilor Scåderea numårului de solicitan¡i/fermieri se datoreazå tot comasårii, dar ¿i dispari¡iei pe cale naturalå. Chiar dacå nu reu¿esc så fenteze de tot moartea, e demn de remarcat longevitatea fermierilor români. Se consemneazå, fa¡å de anul precedent, o cre¿tere a numårului de fermieri cu vârste între 90-100 de ani, de la 5.253 la 5.292, precum ¿i a celor cu vârste de peste 100 de ani, de la 21 la 31. Decanul de vârstå al fermierilor este un arge¿ean de 106 ani, urmat de un clujean de 105 ani. Numele nu se dau, din considerente de GDPR. Întrebat în ce måsurå mai poate fi considerat activ un fermier care a depå¿it 70-80 de ani, Pintea a oferit un råspuns diplomat: “E adevårat, se mai våd vârstnici care î¿i lucreazå bucata lor de teren. Dar sunt multe cazuri în care proprietarii refuzå så renun¡e la fermå, în favoarea mo¿tenitorilor de drept, înainte de deces”. A crescut spectaculos, cu peste 200%, de la 9.563 la 30.374, numårul solicitan¡ilor foarte tineri, cu vârste între 18 ¿i 30 de ani. S-ar pårea cå, låsându-i la o parte pe cei care mo¿tenesc afacerea din agriculturå, ar fi crescut atractivitatea måsurilor ¡intite

de sus¡inere a tinerilor fermieri. Doar cå mai existå un segment de tineri fermieri, cei cu vârste între 30 ¿i 40 de ani, iar aici fenomenul a fost invers: a scåzut numårul solicitårilor cu aproape 20 de mii, de la 89.926 în 2020 la 70.099 în 2021. Scåderi avem ¿i pe segmentele de vârstå 40-50 de ani, 60-70 de ani ¿i 70-80 de ani. Acesta din urmå este ¿i cel mai bine reprezentat: chiar dacå numårul lor a scåzut de la 198.024 la 189.818, fermierii de 7080 de ani råmân cei mai numero¿i. De¿i este un proces care decurge mult mai lent decât ar fi de dorit, comasarea terenurilor se vede în scåderea numårului fermierilor cu suprafe¡e de 1-5 ha, respectiv 5-30 ha. În prima categorie au fost 563.098 de cereri în 2020 ¿i 556.375 în 2021, pentru o suprafa¡å totalå de 1.365.861,82 ha în 2020, respectiv 1.348.346,25 în 2021. În a doua categorie cifrele sunt 178.511 vs 178.458 cereri pentru 1.821.701,2 vs 1.837.981,65 ha. Scade ¿i numårul cererilor pentru ferme mai mari de 1.000 ha (887 în 2021, fa¡å de 896 în 2020). În schimb, cre¿te numårul cererilor pentru celelalte categorii de suprafe¡e: 30 - 50 ha, 50 - 100 ha, 100 - 300 ha, 300 - 500 ha, 500 - 1000 ha. Profitul Agricol 25/2021

BULETIN DE AVERTIZARE

Zbor intens de Helicoverpa armigera [i Ostrinia nubilalis În urma activitå¡ii de monitorizare a dåunåtorilor Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa armigera din cultura de porumb, compania FMC România a emis såptåmâna trecutå un buletin de avertizare. FMC recomandå fermierilor så î¿i verifice culturile, deoarece s-a înregistrat zbor intens al adul¡ilor primei genera¡ie de Helicoverpa armigera, în zonele de vest, sud, est ¿i sud-est ale ¡årii. Totodatå, fermierii au primit recomandåri ¿i informa¡ii suplimentare despre acest dåunåtor care determinå pagube importante la culturile de porumb. Având în vedere stadiul actual de dezvoltare al porumbului din anumite zone agricole din România, unde semånatul s-a efectuat mai târziu, Helicoverpa armigera nu produce pagube directe culturilor de porumb, ci mai degrabå culturilor de leguminoase (soia, mazåre). Datoritå condi¡iilor favorabile din ultimele zile (temperaturi foarte ridicate ¿i umiditate crescutå), majoritatea culturilor de porumb înregistreazå o dezvoltare accentuatå ¿i se pot afla în zilele urmåtoare în stadiul de apari¡ie a paniculului sau chiar måtåsit, stadii în care dåunåtorul Helicoverpa armigera poate produce pagube directe. Aplicarea unui tratament cu insecticidele Coragen sau Avaunt, autorizate pentru ace¿ti dåunåtori, de la compania FMC, va conduce la reducerea popula¡iei dåunåtorului în a doua genera¡ie ¿i reducerea pagubelor directe: diminuarea produc¡ie ¿i a calitå¡ii, prin instalarea bolilor de putrezire: Aspergilius flavius ¿i Fussarium spp. Pentru fermierii care nu au posibilitatea aplicårii (echipamente de stropit autopropulsate) insecticelor în stadii avansate de dezvoltare ale culturii de porumb, este recomandatå aplicarea unui tratament cu insecticidele Coragen sau Avaunt în aceastå perioadå, pentru reducerea popula¡iei de Helicoverpa 14

armigera genera¡ia a doua ¿i diminuarea pagubelor poten¡iale. La aceastå datå, primele larve de Helicoverpa armigera pot fi gåsite în culturile de leguminoase (mazåre, fasole, soia), unde se hrånesc cu boabele din påståi. Hrana preferatå a larvelor constå în frunze, flori, boboci florali, fructe, semin¡e. Larvele tinere se hrånesc pe frunze, iar pe måsurå ce cresc se vor îndrepta cåtre flori ¿i fructe. De asemenea, în aceastå perioadå, foarte dåunåtor poate fi atacul dåunatorului la culturile de floarea-soarelui, care ocupå suprafe¡e însemnate ¿i se aflå la înflorit. Atacul poate fi înainte de deschiderea calatidiului sau pe timpul înfloritului ¿i poate determina pagube însemnate. Hibrizii timpurii de porumb sunt primii ataca¡i, la momentul formårii ¿tiuleteluimåtåsit. În acest moment, se înregistreazå ¿i un numår din ce în ce mai mare de capturi de Ostrinia nubilalis în capcanele feromonale instalate pentru deruralea programului Arc farm intelligence, iar zborul maxim al acestui dåunåtor este a¿teptat în perioada imediat urmåtoare, fiind deja evident ¿i u¿or de identificat atacul

larvelor pe frunzele în cornet sau la unii hibrizi la panicul. Aplicarea unui tratament cu Coragen sau Avaunt în aceastå fazå timpurie de atac, când cei doi dåunåtori nu au produs încå pagube însemnate poate reduce la minimum pagubele cantitative ¿i calitative, prin reducerea popula¡iei dåunåtorilor ¿i a numårului de tratamente. Pute¡i afla mai multe informa¡ii despre presiunea de atac a dåunåtorilor din zona dumneavoastrå cu ajutorul aplica¡iei Arc farm intelligence. Descårca¡i gratuit aplica¡ia ¿i urmåri¡i online, în timp real, capturile celor doi dåunåtori în cultura de porumb, pentru a lua cele mai potrivite decizii pentru ferma dumneavoastrå: - Estima¡i cu mai multå precizie perioada în care se va atinge pragul economic de dåunare al celor doi dåunåtori ¿i aplica¡i tratamentul la momentul oportun, înainte ca presiunea dåunåtorilor så provoace pagube însemnate sau så devinå dificil de controlat. - Primi¡i alerte de tratament în momentul în care se înregistreazå zbor intens al dåunåtorului. - Eficientiza¡i tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastrå. Profitul Agricol 25/2021

ACTUALITATEA

EXTERN| Ministrul Mediului din Brazilia demisioneaz\ Ministrul Mediului din Brazilia a demisionat dupå ce a fost acuzat cå a obstruc¡ionat o anchetå a poli¡iei care viza defri¿årile ilegale din Bazinul Amazonului. Ricardo Salles a cerut oficialilor ministerului pe care îl conducea så ateste originea legalå a unei cantitå¡i uria¿e de lemn, cu o valoare de 25 milioane de dolari, de¿i poli¡ia avea dovezi clare cå lemnul fusese tåiat ilegal. Într-o investiga¡ie separatå, Salles este acuzat cå a fost implicat direct în exportul de lemn provenit din defri¿åri cåtre clien¡i din SUA ¿i Uniunea Euro-

peanå. Ministrul a sus¡inut de-a lungul timpului cå jungla amazonianå este foarte bine protejatå ¿i cå el încearcå doar så gåseascå o cale de mijloc între standardele de protec¡ie a mediului ¿i interesele companiilor care exploateazå resursele din regiune.

Bani pentru fermierii albi din Zimbabwe Zimbabwe a autorizat primele compensa¡ii pentru fermierii albi care au fost alunga¡i cu for¡a de pe terenurile lor în urmå cu douå decenii. Statul african a anun¡at anul trecut cå va plåti despågubiri cu o valoare totalå de 3,5 miliarde de dolari, înså prima tran¿å este una foarte modestå, de doar un milion. Conform planului ini¡ial, jumåtate din suma totalå ar fi trebuit viratå luna viitoare, dar autoritå¡ile au cerut o Profitul Agricol 25/2021

amânare de un an, din cauza problemelor economice. Începând din anul 2000, fermierii albi din Zimbabwe au fost evacua¡i din proprietå¡ile lor de cåtre bande înarmate, la îndemnul pre¿edintelui Robert Mugabe. Mugabe sus¡inea cå în acest fel se reparå nedreptå¡i din perioada colonialå, înså rezultatul a fost distrugerea agriculturii locale ¿i o profundå crizå economicå.

Incendiu devastator la un producåtor de ouå din Letonia Un incendiu la o fermå a unui producåtor de ouå din Letonia a distrus complet un adåpost ¿i a ucis 4.500 de gåini care se aflau în interior. To¡i cei 18 angaja¡i au fost evacua¡i la timp, iar pompierii au reu¿it så previnå extinderea focului la celelalte hale. Pentru Letonia ferma este una de dimensiuni mari, cu peste 130.000 gåini în total. Compania Balticovo, care de¡ine ferma, a anun¡at cå produc¡ia de ouå nu va fi afectatå. Nepalul încearcå så profite de cererea de animale sålbatice

Nepalul vrea så permitå crearea de ferme pentru animale sålbatice, datoritå interesului foarte mare din partea unor companii chineze care vor så investeascå în acest sector. Animalele se vând la pre¡uri foarte mari în China, acolo unde sunt folosite ca ingrediente în medicina tradi¡ionalå. Un amendament adoptat de curând de parlamentul nepalez permite exploatarea comercialå a zece specii de mamifere, inclusiv unele aflate pe cale de dispari¡ie.

Posibilå fuziune între doi producåtori de somon din Islanda Companiile Ice Fish Farm ¿i Laxar Fiskeldi, doi dintre cei mai mari producåtori de somon din Islanda, ar putea fuziona. Principalul ac¡ionar al ambelor companii este firma norvegianå Måsøval, care tocmai a ob¡inut 70 de milioane de euro dupå o ofertå publicå pe bursa din Oslo. Norvegienii au anun¡at cå o parte din fonduri vor fi folosite pentru extinderea opera¡iunilor din Islanda. 15

ACTUALITATEA EXTERN|

Noul joc Farming Simulator se lanseazå în noiembrie Compania Giants Software a anun¡at cå versiunea 22 a popularului joc Farming Simulator va fi lansat oficial pe pia¡å pe 22 noiembrie. Simulatorul de fermå s-a bucurat de un succes enorm ¿i a vândut peste o sutå de milioane de copii pentru toate platformele. Versiunea 22 introduce trei noi culturi (måsline, struguri ¿i sorg), echipamentele necesare pentru ele, ¿i include pentru prima datå utilaje Mack Trucks. Încå un judecåtor blocheazå planul lui Biden Planul administra¡iei Biden de a subven¡iona datoriile fermierilor care fac parte din grupuri dezavantajate a fost suspendat de un al doilea judecåtor federal american. Ca ¿i în primul caz, instan¡a a decis cå subven¡iile sunt discriminatorii pentru cå sunt acordate pe criterii rasiale ¿i încalcå principiul egalitå¡ii în fa¡a legii. Departamentul pentru Agriculturå (USDA) pregåte¿te în continuare implementarea planului. Efect nea¿teptat al invaziei de ¿oareci din Australia Invazia de ¿oareci care pune mari probleme agriculturii din Australia are ¿i efecte surprinzåtoare. O pu¿cårie din ora¿ul Wellington din statul New South Wales va fi evacuatå complet timp de zece zile, de¡inu¡ii fiind reloca¡i în alte spa¡ii, pentru a permite eliminarea rozåtoarelor din clådire. Milioane de ¿oareci au distrus în ultimele luni culturile de cereale din regiune, dar existå ¿i cazuri în care oamenii au fost mu¿ca¡i în timpul somnului. 16

Turcia import\ grâu [i orz Turcia vrea så importe cantitå¡i importante de grâu ¿i orz furajer, dupå ce seceta a provocat cre¿terea acceleratå a pre¡urilor pe pia¡a internå. Guvernul a solicitat pânå la sfâr¿itul lunii oferte pentru 395.000 tone de grâu ro¿u ¿i 320.000 tone de orz furajer, cu livrare în porturi din regiuni diferite ale ¡årii. Pre¡ul unei tone de grâu ro¿u a crescut pe pia¡a turcå cu 51% în acest an, pânå la 292 dolari, în timp ce pre¡ul orzului s-a dublat ¿i a ajuns la 300 de dolari. Pre¡urile de referin¡å de achizi¡ie

au fost stabilite la 256 de dolari per tonå pentru grâu ro¿u ¿i 200 de dolari per tonå pentru orz, înså anali¿tii se a¿teaptå ca Turcia så primeascå doar oferte semnificativ mai scumpe. Pre¡ul mediu de export pentru grâul ro¿u american a ajuns la 282 dolari per tonå în acest sezon. Anul trecut Turcia a importat 8,58 milioane de tone de grâu la un pre¡ mediu de 234 dolari per tonå, fa¡å de o medie de 222 dolari per tonå în anul 2019.

Mexicul blocheaz\ livr\rile Smithfield Mexicul a anun¡at cå blocheazå toate importurile de la cea mai mare fabricå de procesare a cårnii de porc din lume, care apar¡ine grupului Smithfield, în urma unor livråri de ¿orici de calitate inferioarå. Abatorul din ora¿ul Tar Heel din statul Carolina de Nord poate procesa pânå la 34.500 de porci zilnic, echivalentul a 7% din capacitatea totalå din Statele Unite. Keira Lombardo, directorul administrativ al grupului Smithfield, spune cå ¿oriciul a fost vândut unei alte companii americane, care ulterior l-a exportat în Mexic. Interdic¡ia este una temporarå ¿i grupul Smithfield negociazå cu autoritå¡ile mexicane pentru ridicarea ei în

cel mai scurt timp. Ministerul mexican al Agriculturii a refuzat så ofere detalii ¿i a anun¡at cå litigiul este momentan analizat de Senasica, agen¡ia de stat pentru protec¡ie sanitarå. Mexicul a fost în mod tradi¡ional cea mai importantå pia¡å de export pentru carnea americanå de porc, pânå în anul 2020, atunci când China a devenit cel mai mare importator. În 2019, Mexicul a cumpårat 708.000 tone de carne de porc din SUA, în special ¿uncå, cu o valoare totalå de aproape 1,3 miliarde de dolari.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 25/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

de 275 dolari/tonå (1.127 lei), cât a deschis licita¡iile în 14 iunie.

România

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 57.970 tone, Malaezia 57.170 tone, Taiwan 37.770 tone, Brazilia 37.770 tone ¿i Coreea de Sud 37.770 tone.

FOB Constan¡a 207 euro/t (-8) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. ¥n såptåmâna 14 - 18 iunie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut la 277 dolari/tonå (1.136 lei), fa¡å $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iulie Sept. Dec

14.06 245 243 244

15.06 249 250 251

16.06 17.06 18.06 250 251 245 251 252 247 253 255 249 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iulie Aug Dec

14.06 227 229 230

15.06 231 235 237

16.06 233 237 239

17.06 235 239 242

18.06 231 233 237

România FOB Constan¡a 199 euro/t (- 6) 975 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 18 iunie 2021, a fost

Iulie Sept Dec

14.06 257 241 231

15.06 267 245 237

14.06 247 245 265 Bordeaux FOB 253 Pontivy 251 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

16.06 17.06 18.06 269 271 261 247 249 237 239 241 233

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 14.06 Rouen 207 Dunquerque 207 Pallice 201 Creil FOB 199 Moselle FOB 201 Rouen FOB 257

15.06 16.06 211 213 211 213 207 209 205 207 204 205 263 265

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 14.06 Iulie 253 August 257 Sept. 259

15.06 259 263 267

16.06 261 265 269

euro/t

15.06 16.06 17.06 18.06 249 251 253 249 247 250 253 247 267 269 271 263 255 257 259 257 253 255 257 251

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2021 este de 199 dolari/t (816 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie, a fost de 197 dolari/t (808 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

283 $/t

17.06 263 267 271

18.06 209 207 203 201 197 259 $/t 18.06 259 261 269

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie 2021, este de 193 dolari/tonå (791 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie August

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei).

euro/t 17.06 215 215 210 209 207 267

de 285 dolari/tonå (1.168 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 259 dolari/tonå (1.062 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 iunie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 197 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 14 iunie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 18 iunie 2021, a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 249 dolari/tonå (1.021 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 14 iunie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

300 $/t

$/t

14.06 15.06 16.06 17.06 18.06 241 249 253 257 249 239 247 249 253 247

Profitul Agricol 25/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 14 - 18 iunie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 579 dolari/tonå (2.374 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 iunie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

14.06 547 539 527

15.06 553 543 533

$/t 16.06 555 545 535

17.06 557 547 537

18.06 549 537 527

Orz România FOB Constan¡a 201 euro/t (- 4) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 14 - 18.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

14.06 201 197 201 201

15.06 210 204 209 209

16.06 211 205 210 210

17.06 212 209 211 211

18.06 205 205 207 207

225 227

234 235 237 227 237 239 240 233

Sorg

PREºURI 14 - 18.06.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 14 - 18 iunie 2021, a fost de 197 dolari/tonå (808 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 iunie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 117.770 tone, Japonia 47.770 tone, Columbia 13.970 tone, Taiwan 17.770 tone ¿i Indonezia 17.170 tone.

$/t

589 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 527 dolari/tonå (2.161 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 411 dolari/tonå (1.685 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

14.06 1.433 1.427 1.397

15.06 1.477 1.453 1.417

16.06 1.479 1.455 1.423

17.06 1.485 1.457 1.427

$/t 18.06 1.433 1.427 1.407

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 205 euro/tonå (1.004 lei), mai mic cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 233 euro/tonå (1.142 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în iulie 2021, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (931 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iulie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

14.06 15.06 16.06 17.06 18.06 397 417 419 421 411 407 419 421 423 415

Floarea-soarelui

chidere, pe 18 iunie, a fost de 523 dolari/tonå (2.144 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 525 euro/tonå (2.572 lei). A înregistrat o cre¿tere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 14 iunie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2021, este de 657 dolari/tonå (2.694 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

14.06 15.06 16.06 17.06 18.06 527 541 543 545 523

Rapi¡å

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

portului: Taiwan 1.970 tone ¿i Canada 1.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 531 euro/tonå (2.602 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 iunie.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

$/t

14.06 15.06 16.06 17.06 18.06 Iulie 191 205 207 209 197 August 201 207 209 210 201

Iulie Sept.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iulie 2021, a fost de 657 dolari/t (2.694 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

14.06 15.06 16.06 17.06 18.06 Dieppe 523 545 547 549 525

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 535 euro/tonå (2.621 lei), mai mare cu 12 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 535 euro/tonå (2.621 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

14.06 Rouen 533 Dunquerque 523 Moselle 521

18.06 535 535 531

Iulie Aug Sept

15.06 543 545 543

16.06 545 547 545

17.06 547 549 547

14.06 697 585 577

15.06 723 605 603

16.06 725 607 605

17.06 727 609 607

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

277 dolari/t

Profitul Agricol 25/2021

285 dolari/t

$/t

14.06 15.06 16.06 17.06 18.06 521 531 533 535 527 527 535 537 540 531

579 dolari/t

197 dolari/t

$/t 18.06 699 597 599

+6 19

Pre]uri [i pie]e

Se lanseaz\ Concorde, un fel de GAFTA românesc Clubul Fermierilor Români a devenit membru GAFTA (The Grain and Feed Trade Association), organiza¡ia interna¡ionalå reprezentativå pentru mediere ¿i arbitraj comercial în domeniul cerealelor la nivel mondial, ¿i lanseazå propria organiza¡ie de mediere ¿i arbitraj între fermieri ¿i achizitori, Concorde.

ni¡iatorul acestor mi¿cåri interesante este Cezar Gheorghe, consultant al Clubului. El a explicat, la Profitul Agricol Live, cå, pentru însånåto¿irea pie¡ei na¡ionale de cereale, serios zdruncinatå anul trecut din cauza neonorårii contractelor forward în urma secetei pedologice, este necesarå aceastå nouå structurå, care så Între clauzele excesive sau abuzive din contractele comercian¡ilor, Cezar Gheorghe men¡ioneazå: • declararea unei negocieri inexistente a contractului; • constituirea de garan¡ii personale de cåtre administratorul fermei; • drepturi de apreciere ¿i decizie unilateralå în beneficiul exclusiv al cumpåråtorilor, inclusiv asupra cantitå¡ii ¿i calitå¡ii mårfii livrate, fårå vreo posibilitate de mediere de cåtre un ter¡ independent; • renun¡area la cåile de apårare; • obliga¡ia de a plåti penalitå¡i, despågubiri sau daune-interese, în cuantumuri arbitrare ¿i cu desconsiderarea atât a principiilor reparårii integrale a prejudiciului ¿i bunei credin¡e, cât ¿i a cauzelor exoneratoare de råspundere civilå. 20

“

“Dacå se întâmplå o nenorocire, nu e firesc så impui prin contract ¿i plata unui procent uria¿, de 40-100% din valoarea mårfii nelivrate, ¿i 0,15% penalizåri pe zi de întârziere a livrårii, ¿i daune interese, ¿i profit nerealizat care nici nu poate fi demonstrat obiectiv. E mult mai realistå abordarea cu biletul la ordin”

“

amorseze restabilirea încrederii între partenerii contractuali. Concorde î¿i propune elaborarea unui ghid de bune practici în tranzac¡iile cu cereale, crearea unei proceduri de raportare ¿i verificare a incidentelor în rela¡iile contractuale ¿i a unui sistem de solu¡ionare alternativå a disputelor. În acest scop, va exista un Consiliu de Arbitraj, format din fermieri reprezentativi, comercian¡i reprezentativi, membri ai CFRO ¿i avoca¡i. Fermierii care vor adera la Concorde vor beneficia de expertizå în procesul de contractare. Aderarea la Concorde nu este condi¡ionatå de calitatea de

membru în CFRO ¿i nu va presupune, în primul an, niciun cost. Ulterior, pe måsurå ce noua organiza¡ie î¿i va demonstra utilitatea, se va autofinan¡a din cotiza¡iile membrilor. Gheorghe a dezvåluit cå, pe parcursul celor ¿apte luni în care s-au pus bazele Concorde, avoca¡ii consulta¡i au cåutat så cimenteze cu clauze legale proiectul care se nå¿tea. “Am ¿tiut så stopåm astfel de excese. Încrederea nu poate fi restabilitå punând scuturi. În ultimii 20 de ani, starea de neîncredere dintre comercian¡i ¿i fermieri a fost zdruncinatå tocmai din cauza acestor clauze care nu au ce så caute în contracte”. Concorde va realiza o bazå de date cu clien¡i solvabili, care î¿i executå constant contractele. Ace¿tia se presupune cå vor fi, în primul rând, chiar membrii organiza¡iei. În contrapartidå, comercian¡ii vor fi chema¡i så-¿i “perieze” intens contractele. “Ne intereseazå doar garan¡iile, clauzele legale, nu condi¡iile comerciale ¿i de calitate. Consideråm suficient ca, în situa¡ia imposibilitå¡ii onorårii contractului, så se procedeze la o notificare oficialå, iar apoi så se negocieze plata unei diferen¡e de pia¡å ¿i a costurilor logistice suplimentare, astfel încât ie¿irea din contract så se poatå face în condi¡ii normale”. Ghidul de bune practici realizat de Concorde va avea ca surse de inspira¡ie procedurile GAFTA, FOSFA, Incograin. “GAFTA este o asocia¡ie care standardizeazå contractele. Pentru fiecare tip de tranzac¡ie existå un tip de contract. Astfel, în loc de contractele stufoase, între membrii GAFTA se încheie contracte de o paginå, maxim douå, cu trimiteri la contractele standard”.

Robert VERESS Profitul Agricol 25/2021

CULTURI

VEGETALE

O campanie dificil\ de recoltat O parte din sudul ¡årii, afectat de secetå, se confruntå cu exces de umiditate. Recoltarea orzului se face cu dificultate, cu o întârziere de aproape o såptåmânå, înså produc¡iile sunt bune. Acum, cea mai mare dorin¡å este ca ploile så lase campania de recoltat în pace. Nicolae Bîlcå, din Mehedin¡i, a început så recolteze orzul pe 23 iunie. “Nu au fost potopuri, grindinå, nu l-a tåvålit pe jos, a plouat lini¿tit, când a trebuit. E foarte bine”, spune el, compåtimindu-i pe fermierii afecta¡i de inunda¡ii sau precipita¡ii excesive. Rapi¡a e verde, mai dureazå cel pu¡in 10-12 zile. În acela¿i jude¡, Cornel 22

Stroescu estimeazå cå rapi¡a ¿i grâul se vor suprapune ca moment de recoltare. Orz nu a cultivat. “Deocamdatå culturile aratå bine, dar linia o tragem dupå ce ducem produc¡ia la siloz. Vom începe cu rapi¡a, fiind mai riscantå. Anul trecut a venit o vijelie când mai aveam de recoltat 200 ha. Am pierdut cam 40% din produc¡ie”, spune Stroescu.

kg/hl, ceea ce va atrage penalizåri. Produc¡ia este de 8-8,5 t/ha. “Se putea ¿i mai bine, dacå boabele nu erau ¿i¿tave, dar e bun ¿i bronzul”, remarcå fermierul. Pânå va începe recoltarea rapi¡ei vor mai trece douå-trei såptåmâni, iar grâul mai avea nevoie de såptåmânå, pentru cå are un soi extratimpuriu. Pe de altå parte, are ¿i un soi cu frunzele încå verzi.

Maså hectolitricå micå

Vitezå de recoltare reduså cu 30% În IMB, la Agricost - Al Dahra, jude¡ul Bråila, campania de varå a debutat pe 24 iunie, cu recoltatul orzului, dupå ce în ziua precedentå au fost efectuate câteva probe. “Încå nu este ajuns la maturitate deplinå, suntem la umiditate de 1617%. Am avut mici precipita¡ii ¿i asearå

Alexandru Haitå, din Teleorman, a fåcut primele probe pe 22 iunie, la cultura de orz, iar în ziua urmåtoare a recoltat. Nu are decât 25 ha, a testat un hibrid de orz. Nu este fan orz, dar este în cåutarea unei varietå¡i care så-l mul¡umeascå. Masa hectolitricå este micå, de 55-57 kg/hl, întrucât boabele sunt mici. În contract, minimul este de 62

Profitul Agricol 25/2021

CULTURI VEGETALE ¿i alaltåsearå. În cursul zilei de aståzi ajunge la 14%”, remarcå Mihai Solomei, director general al Agricost. Exista riscul så intre în supracoacere. Precipita¡iile din ultimile douå såptåmâni au prins plantele în faza de cearå, spre coacere, ¿i produc¡ia nu a fost influen¡atå din acest punct de vedere. Ploile l-au råvå¿it, l-au culcat, motiv pentru care se recolteazå pu¡in mai greu, dar produc¡ia este promi¡åtoare, de peste 8 t/ha, cu indici de calitate buni. Masa hectolitricå este 62-63 kg/hl. “Bobul era deja format, în faza de cearå. ªi-a parcurs perioada de vegeta¡ie în condi¡ii normale”, explicå Solomei. Aplecarea plantelor din cauza furtunilor nu a mai afectat acumularea în bob. Suprafa¡a cultivatå cu orz este de 7.000 ha, ceea ce înseamnå cå în mod normal sunt necesare 6-7 zile de lucru. Acum înså, pentru cå se reduce viteza de recoltat cu 30%, ca urmare a

Profitul Agricol 25/2021

umiditå¡ii terenului, a plantelor ¿i a faptului cå acestea sunt culcate, vor fi necesare 10 zile. Cu cele 30 de combine, se recolteazå zilnic aproximativ 700 ha. În mod normal, ar recolta 1.200 ha zilnic, 8-10.000 t de produc¡ie/zi. “Speråm så ¡inå vremea cu noi, så recoltåm în condi¡ii bune, så terminåm a¿a cum am început”, spune managerul. Grâul este verde, în stadiul de cearå, în general. Glosa este mai avansat. În urmåtoarele 10 zile nu se recolteazå la grâu. În func¡ie de evolu¡ia temperaturilor, s-ar putea ca abia spre 10 iulie så înceapå campania de recoltare a grâului.

Umiditate de 12% Råzvan Gaidargi, din Constan¡a, are de recoltat 90 ha de orz. Umiditatea este deja de 12%, mai micå deja fa¡å de STAS-ul de 14%. Intrarea combinei în câmp se face cu dificultate, din cauzå cå solul este îmbibat de apå.

Dacå ar a¿tepta så se usuce solul, ar ajunge la 10%, ceea ce înseamnå diminuarea produc¡iei. Pânå la momentul discu¡iei, produc¡ia ob¡inutå era de peste 6 t/ha. Fermierul o considerå mul¡umitoare, având în vedere cå folosit såmân¡å C3. Din lipså de fonduri, chiar dacå era ¿i¿tav, a folosit chiar ¿i såmân¡å din magazie, chiar dacå nu avea speran¡e prea mari. Surprinzåtor, chiar ¿i aceste loturile aratå foarte bine. Dacå totul merge bine, mai avea nevoie de doar câteva zile pentru a finaliza recoltarea orzului, iar spre finalul såptåmânii ar începe, probabil, campania de rapi¡å. “Nu ¿tiu dacå am mai avut a¿a rapi¡å în fermå. Dacå am mai avut la fel de frumoaså a fost doar pe suprafe¡e mici, de 10-20 ha”, spune fermierul. Dorin¡a era, acum, ca ploile så-l lase så recolteze.

Adrian MIHAI

CULTURI VEGETALE

Efectul excesului de precipita]ii asupra porumbului dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Fenomenele climatice extreme reduc în propor¡ii apropiate produc¡ia scontatå de porumb în Statele Unite: cu 33% ploile în exces ¿i cu 37% seceta înso¡itå de ar¿i¡å. Lucrul cel mai interesant este modul în care a fost calculatå “pierderea”. Nu s-a apelat la modele matematice care så analizeze corela¡ia dintre produc¡ie ¿i datele climatice din ultimii 30 de ani, ci s-a calculat pe baza, ¡ine¡i-vå bine, a primelor de asigurare pentru secetå ¿i inunda¡ii, asociate cu analize statistice riguroase. Ce efecte pot avea ploile în exces asupra fertilizårii cu azot? Steve Butzen, managerul informa¡iilor agricole la Pioneer în SUA, a gåsit urmåtoarele conexiuni între multele ploi ¿i azotul aplicat la porumb. 1. Aplicat toamna. Dacå se poate, mai ales îngrå¿åminte cu azot amoniacal sau uree, deoarece sunt mai greu levigabile, dar ¿i a¿a, numai împreunå cu inhibitorul de nitrificare N-Serve. Mai sunt ¿i alte produse cu eficacitate mare, dar nu toate! 2. Primåvara, la pregåtirea patului germinativ, cu condi¡ia ca aplicarea azotului så nu lungeascå perioada de semånat în afara epocii optime. În multe regiuni din Statele Unite, epoca de semånat este strict delimitatå de ploile care permit semånatul numai în perioade destul de scurte. Dacå întreaga cantitate de azot se aplicå înainte de semånat, doza se måre¿te pentru a compensa pierderile de azot. 3. Odatå cu semånatul. Este o 24

metodå sigurå, deoarece nu este puternic afectatå de vreme, a¿a cum este în cazul fertilizårii la pregåtirea patului germinativ, sau în timpul vegeta¡iei. Totu¿i, mårimea dozei poate fi un factor limitativ în ceea ce prive¿te func¡ionarea semånåtorii (greutatea prea mare a îngrå¿åmintelor ¿i a echipamentului de distribuire la semånåtori cu zeci de sec¡ii). Doza aleaså, plasarea îngrå¿åmântului ¿i sortul folosit (doza de uree la 5 cm lateral ¿i sub rândul de semin¡e) nu trebuie så afecteze germina¡ia semin¡elor. 4. Aplicarea frac¡ionatå în vegeta¡ie poate regla dozele de azot în func¡ie de volumul ploilor, pentru a nu afecta componentele de produc¡ie. Pentru a måri coeficientul de utilizare a azotului, trebuie så reducem dozele de azot, trebuie “så hrånim solul, “cu linguri¡a”, în mod frac¡ionat. 5. Pânå la 6-8 frunze, plantele de porumb absorb 10% din cantitatea de azot necesarå. Cum influen¡eazå apa ¿i azotul componentele de produc¡ie? Densitatea poate fi afectatå de båltirile care persistå mai multe ore. Numårul de rânduri pe ¿tiulete este determinat începând cu fenofaza V5 (5 frunze cu ligula vizibilå în Statele Unite ¿i în jur de 8 frunze în Europa, unde se numårå ¿i frunzele råsucite din cornet). Procesul se încheie în V7. Stresul impus de excesul de apå care are ca rezultat denitrificarea ªi excesul de apå sau lipsa ei pot provoca pierderi. Bob Nielsen de la Purdue University, din Indiana, a prelevat câ¡iva ¿tiule¡i de la plante din vetre cu båltiri ¿i din zonele neafectate de excesul de apå de pe aceea¿i parcelå. Stabilirea numårului de boabe /¿tiu-

lete este destul de tolerantå la cele douå tipuri de stres, deoarece procesul se încheie 6-9 zile, pe parcursul a 2-3 stadii de cre¿tere. ªtiule¡ii de pe plantele afectate de båltiri erau cu cel pu¡in o såptåmânå în întârziere ca fazå de cre¿tere, dar numårul de ovule era acela¿i. În cazul respectiv, s-a putut face urmåtoarea demonstra¡ie logicå: un ¿tiulete de pe plantele “sånåtoase”, la o densitate de 80.000 plante/ha, cu 18 rânduri de boabe, formeazå 30 de boabe/rând. Un ¿tiulete la care se formeazå 14 rânduri de boabe are în mod obi¿nuit 35 boabe/¿tiulete. Produc¡iile estimate ar fi 80.000 plante/ha * 18 rânduri *30 boabe/rând * 320 g MMB/1000/1000 = 13.824 kg/ha la plantele sånåtoase. 80.000 plante/ha * 14 rânduri * 35 boabe/rând * 320 g MMB/1000/1000 = 12.544 kg/ha la plantele afectate de båltiri.

Concluzii: Nu putem spune care sunt pierderile cauzate de excesul de umiditate, deoarece: - nu ¿tim care este procentul de polenizare. ªtim cå polenul nu este eliberat când paniculul este ud ¿i nici nu poate fi spålat de ploi de pe stigmate (måtase). - nu ¿tim dacå procentul de boabe avortate înainte de umplerea boabelor nu este mai mare la plantele afectate de båltiri. - nu ¿tim dacå plantele sånåtoase ¿i afectate de exces de umiditate au aceea¿i MMB. - a råmas suficient azot în sol, dupå pierderile prin levigare ¿i denitrificare, pentru realizarea produc¡iilor planificate. Profitul Agricol 25/2021

CULTURI VEGETALE

Pre]ul cerealelor în Câmpia de Vest În Timi¿, contractele forward la porumb au ajuns, în luna iunie, la pre¡uri de 0,95 -1.00 lei kg. Pre¡ul la grâu ¿i la orz a ajuns la 0,85 lei kg. Balint Petrescu, fermier ¿i trader din Peciu Nou, spune cå de obicei contractele se fac în oglindå. Producåtorul încheie documentul cu cumpåråtorul, iar acesta mai departe face alt contract cu traderii mari.

“

Atunci eu sunt asigurat cå voi avea marfa la un nivel bun. Asta înseamnå contractul în oglindå siguran¡a cå îl voi putea realiza”, î¿i explicå strategia Balint Petrescu. “Este o practicå utilizatå destul de des. Din påcate, se mai întâmplå ca så închei un contract cu fermierul, dar acesta nu mai vrea så î¡i mai vândå, cå a gåsit un alt pre¡ mai bun în altå parte.” Petrescu se plânge de o fluctua¡ie foarte mare a pre¡urilor de la o zi la alta ¿i chiar de la o orå la alta. “Este cumva riscant så faci asemenea contracte la acest nivel, dat fiind cå se anun¡å temperaturi mari ¿i lipsa ploilor în Timi¿ ¿i oricând poate fi calamitatå cultura”, este de pårere Petrescu. La rapi¡å s-au încheiat contracte cu 540 de euro tona în Timi¿. Produc¡iile la grâu par a fi bune cåtre sfâr¿itul lunii iunie, numai temperaturile extreme så nu producå daune neprevåzute. Depinde ¿i de solul pe care se aflå cultura. Pe såråturå nu se ob¡in rezultate bune. “Eu am ob¡inut la orz 5 tone pe såråturå, e pu¡in, dar pe cernoziom am avut o parcelå pe care am fåcut 10 tone în acest an. Pre¡ul la grâu acoperå cheltuielile ¿i po¡i ob¡ine profit, dar dacå fermierul nu va ob¡ine produc¡ii bune la floare ¿i la po26

rumb, atunci va pierde. Pentru un ha se cheltuiesc în medie 2.000 de lei în func¡ie de culturå, dar dacå soarele va pârjoli tot nu mai ob¡ii nimic. Atunci e clar cå ai pierdut”, sus¡ine fermierul din Peciu Nou. În general, pre¡ul de 0,85 de lei este mul¡umitor, cu o condi¡ie. Samson Popescu din Cårpini¿ a explicat: “Acest pre¡ este bun la sfâr¿itul lunii iunie sau începutul lunii iulie, dar cum pre¡urile încep så creascå la inputuri, atunci 0,85 lei î¿i va pierde din valoare. Po¡i så func¡ionezi, numai dacå ai profit, dar dacå nu î¡i po¡i acoperi cheltuielile din valoarea produc¡iei ¿i så î¡i mai ¿i råmânå ceva în plus, atunci nu mai po¡i func¡iona”. O particularitate, în zona Nådlac Arad agricultorii nu au mizat pe contractele forward la grâu în acest an. Numai dacå va fi un pre¡ excep¡ional, ei vor decide så vândå în momentul recoltårii. În alte condi¡ii, nu. “La grâu nu am fåcut contracte, ci am preferat så a¿teptåm recoltatul. Probabil vom stoca grâul”, spune Kelo Milan, pre¿edintele Cooperativei Fermierul Nådlåcan. La rapi¡a ¿i la floarea-soarelui au fost încheiate contracte cu 1.950 de lei tona, încå din luna martie.

Din påcate, spune Milan, nu este un pre¡ bun, raportat la nivelul din luna iunie. Totu¿i fermierii au fost prevåzåtori ¿i au contractat numai o tonå jumåtate pe ha, iar diferen¡a din cantitate ob¡inutå va putea fi vândutå cu un pre¡ mult mai bun. Dacå rapi¡a nu va fi afectatå de furtuni, grindinå sau alte fenomene extreme, ei sperå så ob¡inå un profit normal. “Pre¡urile sunt extrem de fluctuante ¿i se schimbå aproape zilnic. Noi am reu¿it så contractåm porumbul din recolta anului 2021 cu 0,98 de lei kilogramul, cu câteva såptåmâni în urmå. Acesta este un pre¡ bun dacå luåm în calcul o produc¡ie normalå la noi în zonå de minim 10 tone/ha, dar având în vedere cå încå nu putem da un verdict asupra produc¡iei, råmânem rezerva¡i în a aprecia dacå va fi un an profitabil la cultura de porumb”, a spus Kelo Milan. Rapi¡a ¿i grâul aratå bine cåtre sfâr¿itul lunii iunie ¿i fermierii sperå cå recoltatul va începe în prima såptåmânå a lunii iulie la grâu, dar totul depinde de condi¡iile meteo. În ceea ce prive¿te culturile de toamnå, anul 2021 este un an cu evolu¡ie normalå, raportat la 2020, când au fost mari probleme, mai ales la påioase, din cauza secetei timpurii din primåvarå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 25/2021

CULTURI VEGETALE

PT303 Sclerotinia Protector, un sistem unic în Europa toleran¡å la Sclerotinia cu productivitatea excelentå ¿i caractere agronoCategory Marketing Manager Oilseeds, mice superioare, iar rezultatul este un Corteva Agriscience produs ce nu poate lipsi din nicio fermå ce dore¿te performan¡å la cultura de rapi¡å. Condi¡iile de climå ¿i sol O realå problemå o reprezintå rotainfluen¡eazå cre¿terea ¿i ¡ia scurtå practicatå în foarte multe dezvoltarea culturilor, dar, în ferme, unde rapi¡a revine dupå un an de aceea¿i måsurå, cre¿te ¿i riscul cereale påioase ¿i în rota¡ie scurtå cu apari¡iei bolilor ¿i dåunåtorilor. floarea-soarelui, soia ¿i mazårea. Faptul cå sclero¡ii produ¿i de Slerotinia sclerotiorum pot rezista în sol 7-8 ani ¿i în condi¡ii prielnice pot produce cultura de rapi¡å, Scle- pagube însemnate nu doar pentru culrotinia sclerotiorum - tura de rapi¡å, ci ¿i pentru culturile ce Putregaiul alb este de vor veni în urmåtorii ani pe acel teren, departe cea mai periculoaså boalå. reprezintå o preocupare importantå a Primåverile calde ¿i umede, densitatea multor fermieri. mare a plantelor dupå ie¿irea din iarnå, Combaterea chimicå a acestei boli prezen¡a în rota¡ie a unor specii sensi- foarte pågubitoare este limitatå ¿i bile sunt probleme des întâlnite în fer- necesitå aten¡ie deosebitå la momenmele de la noi din ¡arå. tul aplicårii fungicidului, iar de cele Corteva Agriscience introduce în cul- mai multe ori nu se poate interveni la tura de rapi¡å, prin noua geneticå, un con- timp din cauza precipita¡iilor, astfel cå cept inovator - Sclerotinia Protector. eficien¡a tratamentului este foarte rePT303 este un hibrid unic pe pia¡a duså, infectia neputând fi eradicatå în din Europa - combinå un grad ridicat de totalitate.

Andrei CIOCOIU

Singura solu¡ie realå este utilizarea hibrizilor Sclerotinia Protector. Primul hibrid este PT303, ce va realiza produc¡ii constante anual, fårå a fi impactat de acest agent patogen ¿i care laså un sol cu încårcåturå mai micå de sclero¡i, unde vom putea cultiva în continuare, fårå riscuri, culturile dorite. Toleran¡a geneticå este un aspect foarte important de luat în calcul în alegerea hibrizilor ce urmeazå så-i cultivåm, alåturi de productivitate ¿i stabilitate, ea asigurå ob¡inerea unor produc¡ii ridicate în anii problematici, când alte solu¡ii nu dau randament. De asemenea, un aspect foarte important de men¡ionat este ¿i pretabilitatea hibridului PT303 pentru agricultura organicå/ecologicå, fiind singura solu¡ie de a reduce infestarea plantelor cu Sclerotinia ¿i multiplicarea sclero¡ilor în viitor. Corteva oferå, prin portofoliul actual, solu¡ii reale fermierilor ce s-au integrat în agricultura organicå. Pentru siguran¡a culturii de rapi¡å, hibridul marca Pioneer PT303 Sclerotinia Protector este alegerea perfectå!

Profitul Agricol 25/2021

CULTURI VEGETALE

Vibrance Duo, un nou fungicid pentru cereale p\ioase Såptåmâna trecutå a avut loc lansarea oficialå a fungicidului Vibrance Duo, pentru cereale påioase: grâu, orz, triticatele, ovåz ¿i secarå. Prezentarea a fost fåcutå de Violeta Severin - responsabil marketing Syngenta Republica Moldova ¿i Silviu Caimac reprezentant tratament såmân¡å pentru România ¿i Republica Moldova.

nul trecut, produsul a fost disponibil în cantitå¡i reduse, cu precådere pentru teståri ¿i loturi demonstrative. Din acest sezon, poate så fie utilizat de to¡i cei interesa¡i. Nou pe pia¡a româneascå, a confirmat deja în alte ¡åri, de zece ani. Sporul de produc¡ie a fost ¿i de 2,18 t/ha fa¡å de un martor netratat, la grâu. Au fost înså ob¡inute sporuri importante ¿i fa¡å de tratamentul efectuat doar cu fludioxonil sau cu produse ce con¡in unul sau doi triazoli.

Fermierul Dan Jigåu, din Vidra, jude¡ul Ilfov, a testat în toamna trecutå Vibrance Duo la cultura de grâu deoarece în anii trecu¡i a sim¡it nevoia unui tratament fungicid mai bun pentru såmân¡å. Chiar dacå a fost semånatå în ultima decadå a lunii octombrie, în primåvarå cultura aråta foarte bine, fårå så existe necesitatea unui tratament fungicid. “Dupå måsuråtorile noastre rådåcina a ajuns ¿i la 20 cm, în toamnåiarnå, protejând ¿i garantând produc¡ia”, a remarcat acesta. Produsul este destinat fermierilor care nu vor så utilizeze ¿i un insecticid. Profitul Agricol 25/2021

Recomandarea speciali¿tilor companiei råmâne, totu¿i, pentru utilizarea insecto-fungicidului Austral Plus. Important de men¡ionat este cå acesta nu se poate utiliza împreunå cu Vibrance Duo, întrucât în ambele este prezentå substan¡a activå Fludioxonil. În Vibrance Duo, acesteia îi este asociatå Sedaxan, din grupa SDHI, prima substan¡å activå special conceputå ¿i utilizatå exclusiv pentru tratamentul semin¡elor. Pentru a trata o tonå de såmân¡å se folosesc 50 g de sedaxan ¿i 50 g de fludioxonil. Cele douå substan¡e active au efect sinergic, prin trei moduri de ac¡iune. Sedaxan are ac¡iune sistemicå, dar dezinfecteazå ¿i solul în jurul semin¡ei. Fludioxonil are mod de ac¡iune dual, påtrunde în comisura bobului ¿i coleoptil, dar are ¿i efect de contact. Fludioxonil este prezent ¿i în Austral Plus ¿i Celest Extra, ¿i este expert în combaterea septoriozei ¿i fuzariozei, pe lângå alte boli. Produsul oferå protec¡ie multiplå, timp de patru-cinci såptåmâni, împotriva bolilor de sol ¿i din såmân¡å, cu eficacitate foarte mare împotriva Ustilago, a mucegaiului de zåpadå ¿i Rizoctoniei, datå de Sedaxan. Este singurul produs

omologat în România pentru tratamentul såmân¡å, împotriva Rizoctoniei, boalå semnalatå ¿i în România, cu frecven¡å mai mare în vestul Europei. Pe lângå faptul cå este un fungicid cu un spectru foarte larg de ac¡iune pentru combaterea bolilor atât din sol, cât ¿i din såmân¡å, are ca efect o råsårire mai rapidå ¿i sistem radicular mult mai dezvoltat, ce cre¿te rezisten¡a la stres abiotic. Expuså la intensitate luminoaså mare, planta are un mecanism de protejare. Sedaxan întârzie acest fenomen ¿i sus¡ine planta så facå mai multå fotosintezå, fapt ce o ajutå så se dezvolte mai bine atât sistemul radicular, cât ¿i aparatul foliar. Rådåcina este cu cel pu¡in un centimetru mai mare, ceea ce înseamnå acces sporit la apå ¿i elemente nutritive. La final, se poate concretiza în spor de produc¡ie.

Adrian MIHAI

Fårå adjuvan¡i suplimentari Vibrance Duo con¡ine tehnologia formula M, marcå Syngenta, un complex patentat de adjuvan¡i, coformulan¡i, pentru un tratament de înaltå calitate. Aceasta reduce praful, spore¿te curgerea, fapt ce cre¿te viteza de aplicare a produsului, conferå o acoperire mai bunå cu solu¡ie a semin¡ei. De asemenea, are ca efect intensificarea culorii, un aspect cåruia mul¡i fermieri îi acordå importan¡å.

Fermierul Dan Jig\u, Vidra, jude]ul Ilfov

CULTURI VEGETALE

Multiplu de boli, o singur\ rezolvare> tratamentele s\mân]\ Difend [i Difend Extra Tot mai mult, fermierii apreciazå utilizarea tratamentului såmân¡å pe bazå de fungicide la cereale, deoarece reprezintå o måsurå de siguran¡å sporitå pentru culturi, oferind protec¡ie timpurie contra bolilor cu transmitere prin semin¡e ¿i prin sol. Pentru cå, la påioase, atacurile au loc adesea încå de la germinare, este necesar un tratament såmân¡å adecvat, cum este cel cu Difend ¿i Difend Extra. Fuzarioza diminueazå produc¡ia ¿i valoarea comercialå a recoltei. Boala se poate manifesta de la råsårire, când apare fuzarioza rådåcinilor, pânå la înspicare, mai ales în condi¡ii de precipita¡ii. Infestarea cu Fusarium se face prin såmân¡å, dar ¿i prin sporii råma¿i pe teren, dacå cerealele au reprezentat cultura premergåtoare (monoculturå).

Spicele ob¡inute sunt adesea ¿i¿tave, cu boabe mici, având indici de panifica¡ie slabi. Infec¡iile în maså sunt favorizate de perioadele ploioase îndelungate, iar rafalele de vânt ajutå ciuperca, prin împrå¿tierea sporilor acesteia pe distan¡e mari.

Astfel, plantele sunt private de nutri¡ia corespunzåtoare, cu diminuarea productivitå¡ii pânå la 50%. Agricultura intensivå favorizeazå transmiterea bolii în lipsa unui tratament al semin¡ei adecvat.

Målura se recunoa¿te dupå atacul în vetre, unde se observå plante cu o culoare modificatå, verde-albåstrui.

Tåciunele zburåtor al grâului ¿i orzului se manifestå vizibil abia la însMålura (© Adobe Stock) picare, când spicele bolnave sunt coloUrmarea atacului este subdezvol- rate în brun închis sau negru, iar în locul tarea plantelor, în cazul målurii pitice, organelor distruse, apare o pulbere spicele infestate nu pot fi recoltate me- neagrå, pråfoaså. Ciuperca se transFuzarioza (© Adobe Stock) canizat. Boabele se umplu cu o pulbere mite cu ajutorul vântului, care transAceastå infec¡ie conduce la apari¡ia con¡inând spori ¿i au un miros neplåcut. portå sporii de la spicele bolnave cåtre micotoxinelor, substan¡e periculoase La treierat, boabele bolnave se desfac, cele sånåtoase. pentru plante deoarece fac så înceti- iar sporii ciupercii se împrå¿tie pe sol, Tratamentele såmân¡å Difend ¿i neascå dezvoltarea, determinå trans- unde rezistå pânå la urmåtorul sezon. formåri în producerea proteinelor ¿i clo- Infestarea are loc toamna, la germinare, Difend Extra prezintå o aderen¡å foarte rozå. Totodatå, sunt foarte periculoase deoarece sporii ciupercii se ata¿eazå bunå pe semin¡e, fapt ce conferå prosemin¡elor, declan¿ând boala. tec¡ie eficientå contra bolilor cu transpentru oameni ¿i animale. mitere prin semin¡e ¿i sol. Helmintosporioza se poate maniSeptorioza se manifestå prin pete Dozele recomandate sunt de 2 litri festa de la råsårire, la nivelul frunzelor, galbene, ro¿iatice ¿i maronii pe frunze. produs pentru o tonå de semin¡e, amesApårutå la tinerele plante, determinå sub forma unor pete de culoare mai tecate cu 8 - 12 litri apå/tona de seminmoartea timpurie a frunzelor, afectând deschiså. În faza de împåiere, se ¡e, cantitatea calculându-se în func¡ie puternic dezvoltarea culturii ¿i redu- ajunge la ruperea în fâ¿ii a frunzelor ¿i de masa a o mie de boabe. la uscarea acestora. când, astfel, productivitatea. 32

Profitul Agricol 25/2021

CULTURI VEGETALE

Noi variet\]i de rapi]\ [i p\ioase în portofoliul Biocrop Biocrop a pregåtit, pentru campania de toamnå, soiuri ¿i hibrizi noi, rezisten¡i ¿i performan¡i, de ultimå genera¡ie. La cultura de rapi¡å, compania a adåugat în portofoliu hibridul semitimpuriu Matrix CL ¿i Duplo, semitardiv. Au ca puncte forte ¿i diferen¡iatoare importante: toleran¡å la Phoma - Gena RLM 7+, sunt rezisten¡i la virusul TUYV, plantele sunt foarte viguroase, poten¡ialul de produc¡ie este foarte ridicat, au o rezisten¡å mare la boli ¿i temperaturi extreme, pierderile sunt minime la recoltat datoritå indehiscen¡ei silicvelor, au un con¡inut foarte ridicat de ulei, prezintå cre¿tere controlatå în toamnå, au o capacitate mare de ramificare în treimea inferioarå. Portofoliul s-a îmbogå¡it ¿i cu douå noi soiuri de cereale de toamnå. Emblem este un soi timpuriu de nearistat, de grâu, calitatea A de panifica¡ie, cu foarte bunå toleran¡å la cådere, rezisten¡å foarte bunå la rugini, numår mare de boabe pe spic, toleran¡å ridicatå la ger, secetå ¿i boli, poten¡ial de 34

produc¡ie ¿i capacitate de înfrå¡ire foarte ridicate. Esprit este un soi semitardiv de orz pentru furaj, de toamnå cu ¿ase rânduri de boabe, capacitate de înfrå¡ire foarte ridicatå, care prezintå uniformitate la coacere, foarte bunå toleran¡å la cådere, toleran¡å la mozaicul galben al orzului, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, adaptabilitate în toate zonele de cultivare, foarte bunå toleran¡å la secetå. Aceste varietå¡i au fost vedetele prezentårii în câmp ce a avut loc såptåmâna trecutå, în ferma Agrichim Fete¿ti, jud. Ialomi¡a, de¡inutå de Viorel Nica. Nicolae Nica, fondatorul Biocrop, este fiul fermierului.

Edi¡ie aniversarå Anul acesta, Biocrop marcheazå aniversarea a 15 ani de activitate. Din 2006, compania testeazå ¿i selecteazå soiuri ¿i hibrizi, pentru a pune la dispozi¡ia fermierilor o geneticå agricolå performantå. Compania vinde la nivel

na¡ional, prin distribuitori, semin¡e de cereale de toamnå ¿i de primåvarå, rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui. Cu acces la o gamå largå de produse, din portofoliul unor amelioratori de top din Germania, Fran¡a, Spania, Elve¡ia ¿i România, testeazå anual peste douåzeci de varietå¡i, în sta¡iuni de cercetare ¿i ferme partenere din ¡arå. Înainte de a fi introduse în portofoliul de produse destinat comercializårii, sunt testate, analizate ¿i evaluate timp de trei ani consecutivi. Produsele sunt selectate pe baza adaptårii lor la condi¡iile pedoclimatice ale diferitelor regiuni de culturå, a poten¡ialului de produc¡ie, toleran¡ei la boli ¿i dåunåtori ¿i rezisten¡ei la ger ¿i secetå. Scopul urmårit este cre¿terea rentabilitå¡ii fiecårui hectar cultivat, atât prin sporul de produc¡ie, cât ¿i prin calitå¡ile agroalimentare de excep¡ie. Semin¡ele de cereale påioase comercializate de cåtre Biocrop sunt produse în România, în sistem irigat, cu utilaje ¿i capacitate de procesare de o înaltå eficien¡å.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 25/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Testarea precoce a gesta]iei la vaci Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim) a achizi¡ionat un aparat pentru depistarea gesta¡iei la vaci. Aparatul este ideal pentru fermele care nu au medic veterinar, care så facå ecografii, sau pentru fermele unde medicul veterinar uitå så mai ajungå. ªi existå ¿i asemenea cazuri, din nefericire.

“

Asocia¡ia a cumpårat aparaturå microbiologicå pentru testarea gesta¡iei prin analizarea laptelui, spune inginerul Adrian Rotariu, care se ocupå de testarea ADN pentru maternitatea ¿i paternitatea animalelor ce vin în ferma ACVBR-Sim ¿i pentru taurinele ce ob¡in certificate de origine. Dupå 28 de zile de la inseminare, se ia probå de lapte direct din uger ¿i se analizeazå.” Nu se mai face ecografie. Analiza unei probe costå 12,50 lei. “Le transmitem fermierilor rezultatele în aceea¿i zi sau a doua zi. Procentul de reu¿itå este de 98,99%. Fermierii mari au început deja så facå testele de gesta¡ie din lapte la noi. Medicul veterinar pretinde 800-1.000 de lei de la o fermå mare. Cei mai interesa¡i mi se par înså fermierii cei mici”, spune Rotariu. 36

“ Te h n o l o g i a este cea care va determina continuarea activitå¡ii ¡åranilor, crede Zoltan Haller, fondatorul ACVBRSim. Înfiin¡åm un laborator propriu pentru toate proprietå¡ile fizico-chimice ale laptelui. Vom face analizele exclusiv la noi fiindcå vom fi acredita¡i ICAR. Vor fi 5 unitå¡i mobile de laborator. Controlorii no¿tri vor merge de douå ori pe an în fiecare fermå pentru a analiza NCS, NTG, la furaj ¿i se va distribui material seminal. Doctorul Mihai Petcu de la Ferma din Pantelimon folose¿te ecograful pentru depistarea fåtului la o lunå jumåtate de la inseminare. “Acum se fac teste de lapte, de sânge pentru depistarea gesta¡iei. S-au modernizat. Mai sigur era când bågam eu mâna în fiecare vacå...”, spune doctorul. Cristian Lungu de la Dascålu, jude¡ul Ilfov, verificå gesta¡ia la o lunå de la inseminare. “Medicul veterinar vine o datå pe lunå. Am contract cu veteri-

Medicul veterinar Marian Ochea nu absolutizeazå metoda, dar nici nu neagå importan¡a ei. “Testarea laptelui pentru detectarea gesta¡iei este o metodå care are ¿i ea acurate¡ea ei, dar ecografia este sigurå 100%. Depinde înså mult ¿i de cel care efectueazå testarea la 28 de zile dupå inseminare. Aparatul care face teste din lapte are performan¡e în func¡ie de kiturile cu care lucreazå: dacå face dozarea progesteronului sau detecteazå dozarea proteinei fetale. Este ideal så le facå pe amândouå. Aparatul poate depista progesteronul, care este un hormon eliberat de ovar atunci când vaca este gestantå, sau o proteinå fetalå, eliberatå de fåt”. Marian Ochea a fost ¿ef de fermå la Ecoferm Prahova din cadrul CrisTim.

narul pentru ecografie. Am auzit de testul laptelui, dar medicul vine oricum pentru tratamentele necesare. Nu existå eroare la ecograf, dacå gesta¡ia are minim 28 de zile”. Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i, are 600 de vaci de lapte ¿i folose¿te ecograful pentru depistarea gesta¡iei. “Testul laptelui este o noutate, dar noi avem contract cu medicul veterinar pentru ecografie”, spune fermierul cu 600 de vaci cu lapte.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 25/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Claudiu Davi]oiu>

Statul trebuie s\ sprijine centralele de biogaz Chiar dacå “Legea mirosurilor” s-a modificat imediat dupå promulgare ¿i fermele zootehnice au fost exonerate par¡ial de råspundere pentru emana¡iile de amoniac, protejarea mediului råmâne o mare provocare pentru fermierii mari sau mici. Mai ales în condi¡iile în care cre¿te sensibilitatea olfactivå a orå¿enilor. Gestionarea dejec¡iilor este înså foarte scumpå. De aceea, ar fi normal ca ¿i Ministerul Mediului så dea o mânå de ajutor pentru accesarea fondurilor europene în acest sens, crede Claudiu Davi¡oiu. “Dacå s-ar accesa fonduri pentru tratarea dejec¡iilor prin Ministerul Mediului, ar fi foarte bine pentru noi. Cel mai potrivit ar fi så ne ajute så investim în centrale de biogaz. Eu a¿ face dacå m-ar ajuta statul. Dacå o asemenea investi¡ie ar costa 4 milioane de euro, eu nu a¿ putea plåti 2 milioane. Dacå statul ar da înså 70%, a¿ face ¿i eu o centralå de biogaz. Trebuie så construim centrale de biogaz fiindcå altfel Ministerul Mediului va închide într-o zi fermele”, crede fermierul de la Afuma¡i, jude¡ul Ilfov. ªi iriga¡iile sunt la fel de importante, dar autoritå¡ile anun¡å cå nici pentru acest obiectiv nu existå bani. “Trebuie så udåm cu picåtura, prin conducte îngropate, nu mai ai nevoie de oameni så mute instala¡iile. Må chinui så fac ¿i eu o lagunå ¿i så adun apa pe timp de iarnå ca så pot iriga måcar 10-20 de hectare pentru zootehnie. Israelul nu are apå ¿i face iriga¡ii peste tot. Statul român trebuie så investeascå în iriga¡ii. Dacå vrei så produci lapte ¿i carne, trebuie så facem iriga¡ii pentru fermele zootehnice”. Nici chiar fermierii mari nu pot rezista la nesfâr¿it fårå ajutor. “Peste tot în lumea asta, agricultura Profitul Agricol 25/2021

este subven¡ionatå cât de cât. Statul român vrea så importe mâncare, altfel ar investi în vaci în porci, în påsåri. Eram exportatori mari de carne de porc ¿i am ajuns så importåm mari cantitå¡i de produse alimentare. Fiecare ¡arå e interesatå så exporte cât mai mult pentru echilibrarea balan¡ei comerciale. Noi subven¡ionåm importurile”. Agricultura noastrå devine tot mai acut o chestiune de securitate na¡ionalå. “Autoritå¡ile noastre au o singurå obsesie: så vinå multina¡ionalele så cumpere tot påmântul ¿i så ne rezolve problemele! Ne vom trezi cå toatå produc¡ia noastrå va pleca unde vor vrea ei. Satul românesc va lucra pentru arabi, pentru italieni, olandezi, danezi... Nu face nimeni nimic pentru påstrarea patrimoniului agrar. Utilajele agricole evolueazå. Stråinii nu vor mai avea nevoie de multå for¡å de muncå ¿i, oricum, nu de localnici. Vor fi 3-4% care vor lucra în agriculturå, iar restul vor fi båtrâni care a¿teaptå “så plece”. Zootehnia nu se dezvoltå la noi pentru cå importatorii ne vor aduce produse alimentare. Noi îi ¡inem cu greu pe angaja¡i.”

Parlamentul legifereazå contra intereselor pe care le au fermierii, avertizeazå Claudiu Davi¡oiu, pre¿edintele interimar al Asocia¡iei Holstein Ro. Asocia¡iile crescåtorilor de vaci s-au båtut pentru etichetarea corectå a produselor de origine animalå. S-a ales praful de preocupårile lor, mai ales dupå ce Parlamentul European, Consiliul European ¿i Comisia Europeanå le-au dat câ¿tig de cauzå veganilor ¿i vor permite apari¡ia pe rafturi a produselor care nu con¡in carne, lapte, ouå, brânzå, dar cu denumiri de produse animaliere. Ca så nu se “cenzureze” produsele vegane! “Este libertatea cumpåråtorului ce månâncå. Normal ar trebui så scrie lizibil ce con¡ine fiecare produs ¿i så nu falsifice denumirile dacå nu au lapte sau carne în compozi¡ia lor. Este brânzå vegetalå - så scrie pe etichetå brânzå vegetalå, fårå lapte.” În schimb, s-a redus subven¡ia la vaci. “S-au cheltuit mul¡i bani ¿i totul merge la covid. Au dat 5 euro pe vacå. Nu putem stimula a¿a cre¿terea vacilor în ¡ara noastrå. Så speråm cå o parte din bani vor merge pentru performan¡a în produc¡ia de lapte. Încå nu ¿tim care va fi realitatea. Banii pentru registrele genealogice nu sau dat încå. Tot pe noi ne afecteazå. Membrii Asocia¡iei Holstein Ro trebuie så plåteascå mai mult pentru Controlul oficial al performan¡elor ¿i pentru registrul genealogic. Ajungem ca pe vremea lui Emil Boc dacå nu intervenim cu bani tot noi, fermierii. Nu trebuie så-i pierdem pe lucråtori. Tråim ¿i noi de pe o zi pe alta”, regretå Claudiu Davi¡oiu. Cine så mai protesteze? Asocia¡iile profesionale parcå au fost anesteziate...

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Jandarmii ANSVSA înte]esc controalele în fermele comerciale “ Ia så vedem pe cine mai controlåm azi”, le spune subalternilor la cafea un ¿ef de departament din ANSVSA. ªi deschide calculatorul unde are lista cu exploata¡iile comerciale, care cresc porci în condi¡ii legale de biosecuritate. “Adicå tot pe noi ne verificå mereu, în loc så caute crescåtoriile samsarilor, care func¡ioneazå la negru ¿i care chiar constituie un pericol fiindcå råspândesc virusul”, mi-a spus un fermier care m-a rugat så råmânå anonim. La fel ca al¡i fermieri cu care am mai vorbit, omul se teme de consecin¡e dacå discutå cu presa. “Dacå spui cå nu se face nimic pentru combaterea pestei porcine africane, imediat intri în colimatorul jandarmilor de la ANSVSA, vin controale în valuri ¿i nu se laså pânå ce nu-¡i închid afacerea sau måcar î¡i taie sprijinul pentru bunåstare”.

ANSVSA nu taie sprijinul pentru bunåstare dacå fermierii protesteazå în preså atunci când autoritå¡ile nu-¿i fac datoria, sus¡ine Mary Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). “Bånuiesc cå nu mai existå bani, cåci în Hotårârea de guvern nr. 1214 se precizeazå cå, dacå ai suferit un control ¿i ai luat o amendå cu 3 luni în urmå, nu mai prime¿ti despågubire dacå pesta apare în ferma ta. Pe de altå parte, mi-e jenå s-o spun, dar am s-o spun: unii fermieri chiar au fåcut erori grave. Au maternitate de scroafe, scot purceii ¿i îi duc la îngrå¿at în altå fermå care le apar¡ine tot lor. Porcul trebuie ¡inut 90 de zile la îngrå¿at, iar apoi merge la abator. Nu te plimbi cu porcul cum vrei. Iar unii au fåcut mi¿cåri de animale, invocând densitatea excesivå, ca så nu piardå banii

Raportul referitor la audit încå nu a venit Concluziile auditului european de anul trecut aratå cå nu este controlatå pesta pocinå africanå în gospodåriile popula¡iei, iar identificarea porcilor domestici încå nu se face. Mai ales cå medicii veterinari au primit 10.000 de lei pe lunå la salariu ca så intre în cote¡ele ¡åranilor. ªi totu¿i, n-au fåcut-o. Ordinul pentru dimensionarea fermelor de porci a fost elaborat în 6 variante ¿i nu mai vorbe¿te nimeni de el. Legisla¡ia europeanå prevede cå un stat vecin cu o ¡arå care are pestå porcinå africanå trebuie så facå vânåtoare la mistre¡i cât poate de mult. Când apare pesta la mistre¡i ¿i în statul respectiv, întrerupe vânåtoarea ¿i nu se 38

mai då hranå mistre¡ilor, trebuie så-i izoleze, cum au fåcut Belgia, Cehia, Germania, Danemarca. Au interzis pentru o perioadå de o lunå pânå la trei luni intrarea prin påduri. Este probabil ca ANSVSA så fi primit un raport detaliat referitor la auditul efectuat în noiembrie 2020 cu privire la combaterea pestei porcine africane, dar nu s-a sinchisit så informeze organiza¡iile profesionale ale crescåtorilor. Dupå aproape un an, noi încå nu cunoa¿tem con¡inutul raportului de la Bruxelles privind auditul efectuat în noiembrie 2020, referitor la combaterea pestei porcine africane în România. Sigur, se va spune cå aceasta este soarta tuturor auditurilor fiindcå ar

pentru bunåstare la confortul animalelor. Apoi, dupå câteva zile, au adus porcii înapoi în halele de unde au plecat. Ambele ferme au fost depistate cu pestå. Nu e normal. Mai degrabå populezi mai pu¡in sau duci porcii mai mari la abator. Nu plimbi porcii de 70-80 de kilograme de la o fermå la alta ca så nu pierzi subven¡ia. Un asemenea crescåtor mai meritå despågubire? Pre¿edintele ANSVSA ar trebui så iaså public ¿i så spunå asemenea lucruri fiindcå lucråtorii de-acolo au argumente clare.” În ce prive¿te intimidarea crescåtorilor de cåtre lucråtorii ANSVSA, circulå zvonuri, spune ¿i Ioan Lado¿i, pre¿edintele APCPR.

Viorel PATRICHI putea declan¿a reac¡ii sociale, spune Ioan Lado¿i. ªtiam cå este un pingpong de 45 de zile între cele douå pår¡i, ca så nu iaså nimeni prea ¿ifonat. Noi am cerut de la ANSVSA så ne dea raportul auditului, nu concluziile lor. Cei de la Bruxelles au ca partener de dialog ANSVSA. Ei fac auditul, redacteazå raportul, îl trimit la ANSVSA. Unde apar disensiuni, încearcå så negocieze, dupå care textul este retrimis la Bruxelles, unde se trag concluziile ¿i se publicå. Din spicuirile pe care ANSVSA le-a pus în comunicatul de preså, noi am în¡eles un singur lucru: acel raport a ajuns la ANSVSA, care a fåcut ni¿te observa¡ii ¿i l-a trimis înapoi. Noi am cerut cu o såptåmânå în urmå ca, înainte så devinå public acest raport, så ajungå la noi, dar degeaba, mai explicå Ioan Lado¿i. Profitul Agricol 25/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Evergent Investments a cump\rat ac]iuni

la L\pt\ria cu Caimac Evergent Investments, fosta SIF Moldova, consideratå cea mai mare companie de investi¡ii de la Bursa de Valori Bucure¿ti, a preluat 5,1126% din ac¡iunile societå¡ii Agroserv Måriu¡a SA, care de¡ine brandul de produse lactate Låptåria cu Caimac.

ste a treia opera¡iune intermediatå de BT Capital Partners pentru Låptåria cu Caimac, dupå emisiunea de obliga¡iuni de 3 milioane de euro, derulatå în noiembrie 2020, ¿i plasamentul privat de ac¡iuni la BVB în mai 2021. Tranzac¡ia s-a realizat la un pre¡ de 60 lei/ac¡iune, vânzåtorii fiind Mådålina Cocan, unul din fondatori, care a vândut o participa¡ie de 3,5% într-o tranzac¡ie de tip deal, ¿i al¡i investitori din pia¡å. Ac¡iunile Agroserv Måriu¡a SA sunt tranzac¡ionate sub simbolul MILK pe pia¡a AeRO a Bursei de Valori Bucure¿ti (BVB) în urma listårii care a avut loc în 40

21 mai 2021. Anterior listårii, compania a derulat un plasament privat, prin care a vândut 431.020 ac¡iuni la un pre¡ de 45 lei/ac¡iune, atrågând 19,4 milioane de lei de la investitorii din pia¡a de capital în schimbul a 25% din capitalul social. “Apreciez încrederea Evergent în compania Agroserv Måriu¡a ¿i în poten¡ialul brandului Låptåria cu Caimac ¿i må bucur cå se alåturå efortului nostru de dezvoltare. Cred cå împårtå¿im valori comune ¿i, împreunå cu expertiza lor în investi¡ii, strategii financiare ¿i guvernan¡å corporativå, sper så aducem valoare tuturor ac¡ionarilor ¿i så dezvoltåm proiecte noi”, spune Mådålina Cocan, ac¡ionar majoritar al Låptåriei cu Caimac, fiica fermierului Nicu¿or ªerban. În urma achizi¡iei de peste 5% din capitalul social de cåtre Evergent Investments, cei trei fondatori ai Agroserv Måriu¡a - Mådålina Cocan, Adrian Cocan ¿i Nicu¿or ªerban - de¡in împreunå un pachet de 71,6% din ac¡iunile companiei, restul de 23,4% reprezentând ac¡iuni liber tranzac¡ionabile. Reamintim cå Agroserv Måriu¡a SA

a fost înfiin¡atå în anul 1994 ¿i pânå în 2018 a avut exclusiv activitå¡i agricole, culturå mare (grâu, orz, rapi¡å, triticale, porumb, lucernå ¿i altele, pe o suprafa¡å de 3.000 ha) ¿i fermå de vaci de lapte (cu peste 2.700 animale). Începând cu anul 2018, a pus în func¡iune o fabricå modernå de lactate ¿i a lansat brandul Låptåria cu Caimac, un brand care a înregistrat o cre¿tere rapidå în preferin¡ele consumatorilor, datoritå produselor de înaltå calitate. Låptåria cu Caimac are propria fermå ¿i folose¿te cele mai noi mijloace de a produce lactate de calitate, naturale, sigure, nutritive ¿i fårå adaosuri inutile, precizeazå Mådålina Cocan. Fabrica de procesare de ultimå genera¡ie, în care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnicå de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi, iar tehnicile de procesare moderne permit pasteurizarea laptelui la o temperaturå mai joaså decât media obi¿nuitå, pentru a påstra gustul adevårat al laptelui de vacå ¿i o parte cât mai mare din substan¡ele nutritive.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 25/2021

MA{INI & UTILAJE Tractorul anului 2022>

s\ înceap\ jocurile! 4 categorii, 14 candida¡i

Prezentatorul Pietro Polidori, Lucia Salmaso, CEO BKT Europe [i Fabio Zammaretti, President TOTY

Prima etapå a competi¡iei interna¡ionale Tractor of the Year 2022 Tractorul anului 2022 a început deja, cu înscrierea candida¡ilor. Sunt patru categorii ale acestui premiu acordat pentru cel mai bun tractor european. Pentru titlu se vor bate 14 tractoare. Câ¿tigåtorii premiului de anul trecut Reamintim cå, la edi¡ia de anul trecut, câ¿tigåtorii au fost: 1. Tractorul Anului: Massey Ferguson 8 S.265 2. Cel mai bun tractor utilitar: Valtra G 135 3. Cel mai bun tractor specializat: Fendt 211 V Vario 4. TotY sustenabil: Claas Axion 960 CEMOS Profitul Agricol 25/2021

remiul Tractor of the Year este unul dintre cele mai importante evenimente ale lumii constructorilor de ma¿ini ¿i utilaje agricole din Europa. Pentru cel de-al doilea an, aceastå competi¡ie este sus¡inutå de compania multina¡ionalå indianå BKT, unul dintre cei mai importan¡i producåtori mondiali de anvelope OffHighway specializate. Spre deosebire de alte premii, titlul de Tractor of the Year este acordat de un juriu format din 26 de jurnali¿ti din 25 de ¡åri europene. La edi¡ia aceasta, printre participan¡i se aflå câteva nume noi care candideazå pentru titlu: Antonio Carraro, Carraro Tractors, Reform. De¿i multe dintre evenimentele decernårii premiului au fost deja transmise online, va exista ¿i o ceremonie cu prezen¡å fizicå, la expozi¡ia EIMA din Bologna, Italia, care va fi organizatå în perioada 19-23 octombrie.

Arpad DOBRE

Sunt 14 tractoare în competi¡ie, împår¡ite în trei categorii principale, ¿i to¡i finali¿tii participå ¿i la premiul special, de la a patra categorie, numitå TotY sustenabil. Cel pu¡in teoretic, evaluarea tractoarelor participante la competi¡ie se face pe baza unor parametri tehnici preci¿i, iar un accent deosebit se va pune pe inova¡ie ¿i sustenabilitate. 1. Tractorul anului clasic - anul acesta candida¡ii sunt de la: Case IH, John Deere, Massey Ferguson, New Holland ¿i Valtra. 2. Cele mai bune utilitare - vizeazå tractoarele multifunc¡ionale, iar producåtorii participan¡i sunt: Claas, John Deere, Landini, Massey Ferguson ¿i Valtra. 3. Cele mai bune tractoare specializate, pentru tractoarele folosite în podgorii, livezi, pe coastele dealurilor ¿i în mun¡i. Concuren¡ii sunt de la: Antonio Carraro, Carraro Tractors, Ferrari ¿i Reform. 4. TotY sustenabil - premiazå cel mai bun tractor de la primele trei categorii în ceea ce prive¿te sustenabilitatea. În competi¡ie vor intra modele de tractoare produse de: Antonio Carraro, Carraro Tractors, Case IH, Claas, John Deere, Ferrari, Landini, Massey Ferguson, New Holland, Reform ¿i Valtra. A¿adar, unul dintre tractoarele participante va primi, de fapt, 2 premii. 41

MA{INI & UTILAJE

Noile distribuitoare de îngr\[\minte

ZA de la Amazone Acum, cå s-au mai oprit ploile ¿i se poate intra pe teren pentru fertilizarea porumbului ¿i a florii-soarelui, Amazone recomandå noile distribuitoarele purtate din seria ZA-M 02 ¿i ZA-X 03, cu computerul de operare EasySet 2. Acestea permit aplicarea unei cantitå¡i constante de fertilizant, indiferent de viteza de deplasare, ¿i au o serie func¡ii ¿i reglaje u¿or de utilizat.

oul distribuitor purtat compact ZA-X 03 este disponibil cu lå¡imi de lucru de 10 - 18 m ¿i o capacitate a buncårului de 500 1.400 l. Extensiile op¡ionale ale buncårului permit mårirea capacitå¡ii pânå la maximum 1.750 l. Seria ZA-M 02 oferå lå¡imi de lucru flexibile, între 10 ¿i 36 m, ¿i poate fi echipatå cu buncåre de 1.000 l - 1500 l, care se pot extinde pânå la 3.000 l, în func¡ie de dimensiunile de exploatare.

Precizie, economie, protec¡ia mediului Cu computerul EasySet 2, Amazone oferå o solu¡ie mai ieftinå pentru reglarea automatå a cantitå¡ii, cu viteze alternative de deplasare, pentru tipurile de sisteme de comandå ZA-M ¿i ZA-X. Dimensiunile orificiilor de ie¿ire au fost reglate prin setarea automatå a pozi¡iilor clapetei, iar cantitatea aplicatå råmâne mereu constantå. Utilizatorul nu va fi obligat så påstreze o vitezå constantå de deplasare, ci poate accelera sau încetini ritmul, în func¡ie de structura suprafe¡ei ¿i de condi¡iile din teren. Pentru calcularea ¿i transmiterea semnalului de vitezå se poate utiliza un senzor X (contorizarea impulsurilor), un emi¡åtor de semnal (transmiterea vitezei tractorului) sau o antenå GPS. EasySet 2 are avantajul adaptårii controlate ¿i în trepte foarte mici a cantitå¡ii aplicate, pentru a scådea costurile ¿i a proteja mediul. Cantitatea doritå de aplicare este introduså în computerul de operare cu un numår exact de kilograme ¿i poate fi majoratå, respectiv reduså cu u¿urin¡å din cabinå, pe o parte sau pe ambele pår¡i, în timpul împrå¿tierii fertil-

izantului. Acest lucru se aplicå ¿i în cazul distribuirii limitative, pe margine ¿i la marginea terenului.

Confort EasySet 2 nu are navigare prin meniu, iar fiecare tastå are o func¡ie ¿i poate fi ac¡ionatå foarte simplu. Astfel, clapetele de dozare pot fi deschise ¿i închise electric, pe o parte sau pe ambele pår¡i. Prin introducerea ratei nominale de aplicare în terminal se eliminå necesitatea de a coborî din tractor ¿i de a regla manual grada¡ia din spatele ma¿inii. O altå particularitate o reprezintå contorul de hectare, cu ajutorul cåruia utilizatorul are întotdeauna o imagine de ansamblu asupra randamentului ma¿inii. În plus, terminalul poate contoriza ¿i numårul total de hectare fertilizate. Noul sistem de comandå a ma¿inii se distinge ¿i prin func¡ia confortabilå pentru calibrarea semiautomatå a cantitå¡ii ¿i prin sistemul de golire a cantitå¡ii reziduale.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 25/2021

MA{INI & UTILAJE

Echipamente eficiente la Dupå cum am putut observa ¿i pe postårile fermierilor pe pagina noastrå de Facebook ¿i pe Whatsapp, mul¡i fermieri de zona de sud-est ¿i est a ¡årii au constatat cå furtunile ¿i vijeliile din ultima vreme le-au culcat la påmânt o parte din culturile de rapi¡å ¿i de påioase. Dar acele plante nu sunt pierdute ¿i se pot recolta aproape în totalitate, dacå fermierii utilizeazå echipamentele recomandate de importatorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Iatå câteva dintre ele. AgroConcept Radu Gricora¿cu, specialist de produs în cadrul AgroConcept, recomandå, la recoltarea culturii de rapi¡å culcatå, utilizarea atât a hederelor Varifeed, cu op¡iunile Flex ¿i Draper, echipate cu kit de rapi¡å, cât ¿i a hederelor flexibile MacDon din gama FD, cu lå¡imi de lucru de la 9 la 12,2 m. Acestea din urmå sunt concepute pentru a cre¿te productivitatea în cele mai dificile condi¡ii de recoltare, atât a culturilor cu plante mici, cât ¿i a celor culcate la påmânt, încurcate sau aplecate. Sunt u¿or de reglat în oricare din cele 4 pozi¡ii ale rabatorului. Se adapteazå optim la situa¡ia din teren, iar rabatorul ¿i înclinarea hederului sunt ajustabile hidraulic, ceea ce permite reglaje din mers, în fuc¡ie de condi¡iile specifice de recoltare. Spre deosebire de hederele Varifeed, altfel deosebit de productive ¿i eficiente, cele produse de MacDon pot fi coborâte efectiv la nivelul solului ¿i pot reteza plantele chiar ¿i de la înål¡imea de 1,5 cm fa¡å de sol, fårå ca hederul så se înfunde cu påmânt, iar toate acestea la o vitezå de recoltare sporitå.

Claas România Dimitår Stoyanov, manager de produs combine Claas România, a precizat cå, în condi¡ii de recoltare dificile din cauza culturi culcate, alegerea setårilor corecte pe combinå ¿i heder este de maximå importan¡å. Hederele Vario oferite de Claas sunt concepute ¿i pentru astfel de condi¡ii de recoltare, inclusiv la recoltarea rapi¡ei, iar operatorii pot regla din cabinå platforma hederului Vario pentru recoltare, cu distan¡å minimå de 490 mm între bara de tåiere ¿i melcul de alimentare. Avantajul major îl reprezintå faptul cå se pot recolta culturi cu pai scurt sau culturi culcate. O altå caracteristicå este datå de rabatorul cu supor¡i de gheare optimiza¡i, lagårele ghearelor fiind rezistente la uzurå ¿i având o nouå arhitecturå care reduce riscul de înfå¿urare ¿i preluare a tulpinilor la culturile culcate. La acestea se adaugå func¡ia Auto Contour, care monitorizeazå permanent pozi¡ia optimå a hederului ¿i permite men¡inerea unei tåieri uniforme, chiar ¿i când se opereazå cu lå¡imi mari de lucru sau pe terenuri foarte denivelate. Un alt model de heder eficient la recoltarea culturilor culcate este ConvioFlex, cu bandå felxibilå, care copiazå terenul ¿i este echipat ¿i cu kit de recoltare pentru rapi¡å. 44

Profitul Agricol 25/2021

MA{INI & UTILAJE

recoltarea culturilor culcate IPSO Agriculturå Bogdan Danilov, manager regional IPSO Agriculturå Bråila, spune cå fermierii pot utiliza hederele John Deere din gama 7X, pentru recoltarea cu maximå eficien¡å ¿i cu minimum de pierderi a culturii de rapi¡å, chiar dacå aceasta este culcatå la påmânt. Un prim ajutor îl reprezintå ridicåtorii de plante, ce pot fi monta¡i cu u¿urin¡å pe apåråtorile de cu¡it ¿i regla¡i în trei pozi¡ii. Ace¿tia asigurå o performan¡å optimå la culturile culcate ¿i încurcate. Un alt echipament necesar de utilizat este extensia de rapi¡å “Profi” de la ZÜRN, care poate fi montatå pe toate mårcile de combine. Masa de tåiere este prelungitå cu 80 cm, pentru a recupera semin¡ele ce ar putea cådea. Aceasta poate fi utilizatå la recoltare chiar ¿i când plantele sunt încurcate sau cåzute la påmânt ¿i previne deschiderea prematurå a silicvelor în contact cu platforma de tåiere. O astfel de extensie permite reducerea pierderilor la recoltare cu pânå la 300 kg la hectar. Dacå pre¡ul pe pia¡å este de aproximativ 300 euro/t, utilizarea unei extensii speciale de rapi¡å permite cre¿terea profitului cu pânå la 90 euro/ha, astfel cå achizi¡ionarea acestui echipament special este rapid amortizatå.

NHR Agropartners Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå, pe lângå eficien¡a combinei, de mare importan¡å este hederul, care trebuie så recolteze atât plantele normale, cât ¿i pe cele cåzute ¿i så recupereze cantitatea de boabe ce se scuturå înainte de a ajunge în combinå. În acest an, când în multe zone vijeliile au afectat suprafe¡e mari cultivate cu rapi¡å ¿i cereale påioase, echiparea hederelor cu ridicåtoare de plante este foarte importantå, la fel ¿i utilizarea extensiei mesei de tåiere, pentru a recolta plantele cåzute ¿i a recupera boabele care se scuturå la atingerea cu barele rabatorului. La hederul “Varicrop” de la Deutz-Fahr, masa de tåiere se poate deplasa înainte ¿i înapoi printr-o simplå apåsare de buton din cabinå. Permite o curså de 70 cm, ce adapteazå pozi¡ia cu¡itului fa¡å de melcul transportor în func¡ie de înål¡imea plantelor, indiferent dacå acestea sunt cåzute sau nu. Astfel, întreaga cantitate de material cade cu spicele sau påståile spre combinå pe masa hederului, apoi este transportatå de melcul de alimentare ¿i introduså uniform în elevatorul central ¿i apoi în båtåtor. Pierderile prin scuturare se reduc substan¡ial, în cazul rapi¡ei putând recolta cu pânå la 20% mai mult decât cu un heder obi¿nuit, ceea ce face ca diferen¡a de pre¡ så se amortizeze din primul an la recoltarea a mai pu¡in de 100 ha. Profitul Agricol 25/2021

MA{INI & UTILAJE

Dicor Land - 10 ani de la înfiin]are Compania gålå¡eanå Dicor Land a aniversat såptåmâna trecutå 10 ani de la înfiin¡are, prilej cu care a organizat un eveniment pe durata a douå zile, la sediul såu central din Brani¿tea, Gala¡i, unde expune sute de utilaje pe o suprafa¡å de 25.000 mp.

fost prezen¡i sute de fermieri în fiecare zi, iar printre invita¡ii speciali s-au numårat reprezentan¡ii companiilor cu care Dicor Land a încheiat parteneriate strategice de-a lungul anilor: Maschio Gaspardo România, Madara Bulgaria, Lemken România. De asemenea, au fost invitate ¿i cadre didactice de la USAMV Ia¿i, care au prezentat fermierilor tehnologii de prelucrare a solului cu lucråri minime de pregåtire sau chiar fårå pregåtire, precum ¿i modalitå¡i de optimizare a investi¡iilor în tehnicå agricolå. Daniel Auricå, director comercial Dicor Land, a prezentat principalele etape de dezvoltare prin care a trecut compa-

nia gålå¡eanå în cei 10 ani de activitate, de la câ¡iva angaja¡i ¿i câteva milioane de lei cifrå de afaceri în primii ani la 90 de angaja¡i ¿i 69 de milioane de lei anul trecut. 2013 - primul contract de distribu¡ie semnat cu Maschio Gaspardo. 2014 - Mecanica Ceahlåu se alåturå portofoliului Dicor Land, se deschide primul magazin de piese utilaje ¿i consumabile ¿i apare brandul Dicor Parts. 2015 - parteneriat de distribu¡ie pentru hedere de porumb ¿i floareasoarelui Olimac. Începe activitatea de consultan¡å agricolå oferitå clien¡ilor. Dicor Land consemna atunci o cifrå de afaceri de peste 6 milioane de lei ¿i avea 9 angaja¡i. 2016 - extinderea portofoliului de produse cu utilaje Madara. Rezultate financiare de peste 26,4 milioane de lei ¿i 16 angaja¡i. 2018 - Dicor Land devine importator ¿i distribuitor unic al sistemelor de iriga¡ii produse de IRTEC. Cifra de afaceri depå¿ea 41 de milioane de lei, compania avea 35 de angaja¡i. 2019 - începe expansiunea în teritoriu, cu deschiderea unui punct de lucru la Ia¿i (dupå cel din Gala¡i). În acel an,

compania a vândut 771 de echipamente ¿i utilaje, 72.287 de piese de schimb ¿i a realizat o cifrå de afaceri de aproape 51 de milioane de lei, cu 55 de angaja¡i. 2020 - compania a vândut 922 de echipamente ¿i utilaje, peste 93.100 de piese de schimb, a înregistrat 1.825 de clien¡i unici ¿i o cifrå de afaceri de aproape 69 de milioane de lei, cu 75 de angaja¡i. În 2021, Dicor Land a semnat un parteneriat strategic cu Lemken pentru echipamente de prelucrare a solului ¿i semånat. În prezent compania are 90 de angaja¡i. ªi cum se întâmplå de obicei în Moldova la evenimente speciale, ¿i la aniversarea a 10 ani de Dicor Land s-au servit bucate alese ¿i båuturi, a fost muzicå ¿i dansuri populare, s-a servit tortul aniversar “10 ani Dicor Land”, iar la finalul evenimentul, în urma unei tombole, 5 fermieri au plecat acaså cu câte un voucher de 500 de euro cu care pot achizi¡iona piese de schimb de la Dicor Parts.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2021

OPINII> Nina GHEORGHI}|, fermier, Br\ila

Agricultura României, încotro? Activez ca fermier de 11 ani. Atunci când ne-am apucat de agriculturå, în familie, am fåcut-o din spirit antreprenorial. Nu ne-a mânat, în aceastå aventurå, nici politica agricolå, nici vreo strategie a ministerului privind dezvoltarea fermei române¿ti, odatå cu intrarea în U.E.

cestea nu doar n-au existat, din påcate, nu se preconizeazå la orizont, prea curând, cå vor exista. Planul de dezvoltare al fermei l-am întocmit fårå så luåm în calcul, vreodatå, vreun sprijin din partea statului, cu excep¡ia subven¡iei pe suprafa¡å. ªi ne-a ie¿it pânå în 2020, când am întâlnit un an care ne-a aråtat toate vulnerabilitå¡ile sectorului. Vulnerabilitå¡ile domeniului agricol sunt date, în primul rând, de dezvoltarea haoticå a agriculturii, în lipsa unei viziuni na¡ionale. Timp de 30 de ani, agricultura a fost låsatå så creascå, precum o buruianå, fårå så se uite nimeni la nevoile acesteia. De la an la an, începând cu anul 2015, ne este din ce în ce mai greu så func¡ionåm ca fermå - SRL - din cauza practicilor neloiale, tolerate ¿i pe alocuri încurajate de lipsa unei legisla¡ii care så defineascå foarte clar culoarul de dezvoltare al fiecårei ferme, indiferent de statutul juridic pe care-l are. To¡i trebuie så aveam cam acelea¿i obliga¡ii fiscale ¿i de mediu, desigur, cu praguri diferite, func¡ie de mårimea fermei. Asta este normal. O pot în¡elege. Timp de 1 an, de cand am început så iau atitudine, ca fermier, ¿i så aråt cå nu mergem pe drumul corect, revista Pro48

fitul Agricol mi-a publicat toate nevoile fermei, ¿i implicit ale sectorului vegetal, cel în care activez. A trecut mai bine de 1 an ¿i, cu regret o spun, nu s-a întâmplat nimic care så ducå la conturarea unei strategii agricole na¡ionale ¿i asigurarea unui cadru sånåtos de dezvoltare pentru toatå arhitectura acestui sector de activitate. Mai mult, luårile de pozi¡ie ale celor care conduc destinele agriculturii, în frunte cu domnul ministrul Oros, au antagonizat foarte mult rela¡iile între fermele mici ¿i cele mari, indiferent de profilul acestora, ceea ce face ca, aståzi, orice decizie luatå ¿a fie contestatå fie de-o parte (fermierii mici), fie de cealaltå (fermierii mari). Probabil cå, privitå din exterior, agricultura României aratå ca o gaurå neagrå. S-au cheltuit sume enorme de bani, din fonduri europene, cu o eficien¡å economicå zero sau aproape de zero. Autoritå¡ile au fost mânate de dorin¡a de a absorbi fondurile ¿i nu de a le investi de-o manierå eficientå. Obiectivul privind dezvoltarea fermei de familie s-a transformat în sus¡inerea autoconsumului la nivel de gospodårie/fermå de subzisten¡å, iar ceea ce depåse¿te autoconsumul este comercializat fårå taxe ¿i impozite, aferente activitå¡ilor comerciale, fåcând o concuren¡å neloialå fantasticå fermelor fiscalizate.

Banii rezulta¡i, la nivel de gospodårie ¡årånescå/fermå de subzisten¡å, nu se întorc în agriculturå. Mediul rural pare, aståzi, fårå viitor. Visul celor mai mul¡i dintre proprietarii unei astfel de entitå¡i este så-l sus¡inå pe copil/copii så ajungå la ora¿, så ducå o via¡å mai u¿oarå. To¡i banii strân¿i se duc în avansuri pentru achizi¡ia unui apartament la ora¿, a unei ma¿ini sau acoperirea altor nevoi personale. ¥n gospodårie nu se mai investe¿te! Motivul: copiii nu se mai întorc de la ora¿! Este de ajuns så ne gândim cå pânå la nivelul sumei de 5.000 euro, subven¡ie pe suprafa¡å, nu ai nicio obliga¡ie fiscalå, nu e¿ti privit ca agent economic. ¥i prime¿ti pe CNP (Cod Numeric Personal). Aståzi, de departe, cea mai rentabilå afacere în mediul rural este agricultura, în sensul cå arendezi teren pe persoanå fizicå pânå la suma de 5000 euro subven¡ie, la care se mai adaugå ceva venit ¿i din comercializarea produselor, ¿i nu te controleazå nimeni, de la nicio autoritate de stat (ITM, Fisc, Direc¡ia Sanitar-Veterinarå sau Poli¡ia Economicå). Dacå în familie sunt 4 membri, to¡i pot arenda påmânt pânå la aceastå sumå. Statul plåte¿te, så spunem, 20.000 euro subven¡ie/gospodårie sau fermå de subzisten¡å. La APIA vom avea în baza de date 4 beneficiari de subven¡ie. Tot statul continuå så sus¡inå ace¿ti beneficiari de subven¡ii ¿i dincolo de vârsta de 65 de ani, cå ei taxe aferente unui salariu, fie Profitul Agricol 25/2021

OPINII el ¿i minim pe economie, nu-¿i plåtesc. Nu vor avea pensie. Deci societatea le va purta de grijå pânå la final. Doar så încerci så-¡i deschizi un magazin, o brutårie sau o croitorie, în mediul rural, ¿i-ai så vezi câte autoritå¡i, dornice så te amendeze, î¡i vor trece pragul! ªi atunci, cum încurajåm activitå¡ile nonagricole în mediul rural?

prin luare unor måsuri care så conducå la instalarea unei ordini legislative, financiare ¿i fiscale. Aceastå ordine va înlocui treptattreptat haosul în care func¡ionåm. Acest haos este între¡inut de cåtre politicieni, indiferent de culoarea politicå, cu acordul tacit al majoritå¡ii fermierilor mici ¿i mari. To¡i au câte ceva de câ¿tigat. ¥nså trebuie så re¡inem un lucru ¿i

så-l acceptåm, dacå nu ne place ordinea. Haosul în agriculturå aduce mari beneficii doar pentru unii ¿i costuri pentru to¡i, în timp ce ordinea aduce beneficii mai mici pentru to¡i, fårå niciun cost pentru nimeni! Acum clasa politicå trebuie så decidå cum va pozi¡iona agricultura, pentru urmåtorii 30 de ani. O va îndrepta în direc¡ia ordinii sau o va låsa tot în haos.

De câteva luni particip la unele întâlniri ale fermierilor cu func¡ionarii statului responsabili de destinele agriculturii. ªi observ cum a¿teptårile dumnealor sunt mari la adresa noastrå. Indiferent de subiectul abordat, ni se spune cå trebuie så luåm consens din partea tuturor organiza¡iilor de fermieri. Or, în toatå lumea este cunoscut faptul cå atunci când trebuie så îndrep¡i, ca stat, ni¿te disfunc¡ionalitå¡i, n-ai cum så ob¡ii consens din partea celor care profitå de aceste disfunc¡ionalitå¡i. A¿a cå România nu va avea niciodatå o agriculturå performantå decât

Profitul Agricol 25/2021

MICA PUBLICITATE STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR| BISTRI}A

DN AGRAR VINDE

Str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, 420127, Bistri¡a, jud. Bistri¡a-Nåsåud tel. 0263.217.895, tel/fax. 0363.100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

repetå, în data de 02.07.2021, ora 11:00,

LICITAºIA PUBLICÅ DESCHISÅ CU STRIGARE

Contact: 0785.242.845

pentru vânzarea unor bunuri aprobate spre casare Pre¡urile de pornire au fost reduse cu 40% fa¡å de cele stabilite la prima licita¡ie. Informa¡ii suplimentare despre toate bunurile scoase la licita¡ie se pot ob¡ine de la sediul nostru sau de pe site-ul unitå¡ii www.scdp-bistrita. ro, sec¡iunea “Anun¡uri” Bunurile pot fi våzute la sediu, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul: 0746.541.081. Taxa de participare este de 50 lei (nerambursabilå), iar garan¡ia de participare este de 10% din valoarea op¡iunilor, sume ce pot fi achitate la casieria de la sediu sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri¡a.

Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax.

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A. comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

Agxecutive recruteazå:

2 Directori de Vanzåri pe zonele Gala¡i ¿i Covasna/Harghita pentru unul dintre leaderii distribu¡iei de inputuri, o companie multina¡ionalå foarte competitivå, care urmåre¿te dezvoltarea continuå în agribusiness-ul românesc.

Candidatul potrivit de¡ine: • Inginer agronom / Vânzator senior cu experien¡å relevantå pe zonå • Recunoscut de fermierii importan¡i din jude¡ ¿i apropiat de echipele furnizorilor • O persoanå loialå, 100% dedicatå promovårii imaginii brandului Se oferå un pachet salarial excep¡ional care cuprinde salariu de bazå fix ¿i parte variabilå ¿i bonusuri, calculatå în func¡ie de cifra de afaceri generatå, profitabilitate ¿i gradul de încasare. 50

Dacå e¿ti gata så joci în prima ligå a distribu¡iei române¿ti, aplicå acum la adresa de mail claudiu.novac@agxecutive.com / 0743.488.022 Profitul Agricol 25/2021

C\l\torii Retezatul, o minune, un monument sacru al naturii, o lec]ie de biodiversitate acad. P\un Ion OTIMAN

Ce este Retezatul? Am încercat så-l descriu succint, dar, påstrând propor¡iile, nu am avut inspira¡ia lui Lucian Blaga, care, se spune, cå în perioada interbelicå, cât a fost ata¿atul cultural al României la Berna, participând la un concurs de metafore, a caracterizat Elve¡ia drept “tinda lui Dumnezeu spre cer”. ªi atunci am apelat la lecturå, gåsind o descriere fårå egal fåcutå de creatorul primului Parc Na¡ional al României, Retezatul, acad. Alexandru Borza: “påmânt sfânt pentru ¿tiin¡å în întregimea sa, un monument sacru al naturii” ¿i, mai departe, “un gigantic sanctuar al naturii” (A. Bavaru, Biodiversitatea ¿i ocrotirea naturii, Edit. Academiei Române, 2007, p. 426). Cålåtorul în Retezat, cercetåtor sau turist, simplu admirator al muntelui, gåse¿te tot ceea ce-¿i dore¿te: 40 de vârfuri seme¡e care depå¿esc 2.200 de metri (Peleaga 2.509 m, Påpu¿a 2.502 m), 18 ghe¡ari, 100 lacuri glaciare (cele mai mari fiind Bucura ¿i Zånoaga, în suprafa¡å de circa 10 ha fiecare ¿i adâncime de 16,5 m primul ¿i 29 m al doilea, ambele situate la altitudinea de peste 2.000 de metri). În centrul Parcului Na¡ional se aflå Rezerva¡ia ¿tiin¡ificå Gemenele, cu o diversitate floristicå ¿i faunisticå neegalatå în nici o altå parte a României. Rezerva¡ia ¿tiin¡ificå Gemenele, în suprafa¡å de peste 1.600 de ha, unde se aflå Casa laborator (Cabana) a Academiei Române, este locul ideal pentru cercetåtorii biodiversitå¡ii Retezatului. Importan¡a ¿tiin¡ificå interna¡ionalå a Parcului Na¡ional Retezat a fost recunoscutå prin înscrierea, de cåtre UNESCO, în lista rezerva¡iilor biosferei 52

(1980). Biodiversitatea floristicå a Retezatului, dupå cum am spus, de neegalat în România, cuprinde 1200 specii de plante cormofite, din care circa 7% sunt plante endemice, unele dintre acestea având denumirile ¿tiin¡ifice legate de aceste locuri sau de cercetåtorii care lea descris prima datå. Biodiversitatea faunisticå este altå minune a Retezatului, de la suplele gazele alpine - caprele negre - (atât de vânate, din påcate, de vânåtorii cu autoriza¡ii date cu prea multå generozitate de autoritå¡ile silvice, dar ¿i de braconieri), marmota, cerbul carpatin - regele mun¡ilor -, ursul, râsul, coco¿ul-de-munte, vulturul, acvila-de-munte, corbul, liliecii pitici ¿i mari, ¿arpele lui Esculap ¿i vipera cu corn, påstråvul ¿i lipanul, întrun cuvânt, peste 150 de specii vertebrate ¿i aproape 1.800 de nevertebrate, din care fluturii reprezintå podoabe alese ale muntelui. Nu-mi dau seama dacå prin aceastå scurtå descriere v-am trezit curiozitatea de a merge în Retezat, dar sunt convins cå dupå ce ve¡i ajunge sus, la Bucura sau Zånoaga, interesul dumneavoastrå de a vedea aievea tot Retezatul, în toatå

splendoarea lui, va fi maxim. Iatå doar câteva argumente care vin în sprijinul motivårii necesitå¡ii privind studiul complex desfå¿urat de Academia Românå în zona ºara Ha¡egului Retezat în cadrul proiectului “Conservarea bio- ¿i geodiversitå¡ii, ca suport al dezvoltårii durabile ¿i al cre¿terii economice ¿i sociale a zonei ºara Ha¡egului - Retezat”. Desfå¿urarea acestei investiga¡ii, în spa¡iul definitoriu al cercetårii fundamentale din cadrul Academiei Române, a contribuit la valorificarea poten¡ialului zonei respective, precum ¿i la deschiderea unor noi oportunitå¡i de colaboråri ¿tiin¡ifice în domeniul biodiversitå¡ii, dar ¿i la consolidarea colaborårilor deja existente în acest domeniu important. Totodatå, studiul realizat, prin complexitatea lui, va avea un aport aparte la dezvoltarea capacitå¡ii de comunicare ¿i a dialogului ¿tiin¡ific între comunitå¡i, iar articolul de fa¡å, pentru cititorii Revistei Profitul Agricol, un îndemn, ca atunci când treburile de la fermå le permit, timp de trei zile, så meargå în Retezat. Nu vor regreta niciodatå! Profitul Agricol 25/2021

PAGINA DE HOBBY

Delta [acalilor Dere. Mul¡i au renun¡at la tradi¡ionala ocupa¡ie pe aceste meleaguri, ¿i anume la cre¿terea animalelor, de råul haitelor de ¿acali care atacå ziua mare, fårå nicio sfialå, råfuindu-se pânå ¿i cu câinii din lan¡. La adåpostul nesfâr¿itelor påduri de

Foto: Mariana Ciubotariu

M-am întors acum câteva zile de la Dunavå¡, unde am zåbovit aproape o såptåmânå, redescoperind dupå mai bine de un deceniu magia Deltei. Vânåtorul din mine le-a låsat loc pescarului cu lanseta ¿i pasionatului de ornitologie så se bucure din plin de farmecul împårå¡iei apelor, unde sålbåticiunile cu solzi ¿i cu pene fascineazå prin mul¡ime ¿i diversitate.

teaptå întredeschiderea unei porti¡e, pentru a se putea manifesta în voie. Apropo de mârlånie, pe drumul cåtre caså, am auzit la radio cå o ¿alupå încårcatå cu derbedei a intrat în vitezå într-un stol de pelicani pentru simpla plåcere de a-i vedea zburând care-încotro, înnebuni¡i de spaimå. Problema ¿acalilor din Delta Dunårii ar trebui så dea înså de gândit diriguitorilor. Dacå nu vânåtorii, måcar personalul

mintirile mele despre Deltå sunt multe ¿i pline de pitoresc, dar oamenii care se leagå de ele nu mai sunt ¿i nici aventurile cinegetice de altådatå nu mai pot reînvia. Obi¿nuit cu lårgimile ¿i ramifica¡iile bra¡ului Sulina, am descoperit pe Sf. Gheorghe locuri noi, cåutând avid diferen¡e, dar în afara pensiunilor ¿i vilelor care au proliferat pretutindeni în spa¡iul deltaic nu am remarcat decât cå fascinanta întâlnire a påmântului cu apa este peste tot aceea¿i. Ba nu, mint, ceva tot s-a modificat în acest univers în continuå transformare, unde senectutea Mun¡ilor Måcin se înfrå¡e¿te cu cel mai tânår sol al României: au proliferat îngrijoråtor ¿acalii. Ace¿ti prådåtori în continuå expansiune teritorialå au gåsit aici, unde glasul pu¿tii nu s-a mai auzit de multå vreme, Edenul pe care îl cåutau de când au început så roiascå de pe meleagurile de ba¿tinå ale Asiei, precum odinioarå hoardele sålbatice ale acelor „lumi spurcate ¿i rele, barbarele popoare”, de care aminte¿te Mihai Eminescu. Despre adevåratul flagel al ¿acalilor în Delta Dunårii mi-au vorbit cu obidå ¿i localnicii de la Dunavå¡, Sf. Gheorghe ¿i Caraorman, ¿i custodele vestigiilor anticei cetå¡i Halmyris, ¿i cålugårii sau cålugåri¡ele de la Saon, Coco¿ ¿i Celic-

Profitul Agricol 25/2021

stuf unde sålå¿luiesc, briganzii jefuiesc cuiburile påsårilor acvatice ¿i se împuiazå continuu, sporindu-¿i contingentele. Nimeni nu-i stinghere¿te, pentru cå aici lipse¿te chiar ¿i inten¡ia unui management cinegetic institu¡ionalizat. La un asemenea huzur nici cå au visat vreodatå pionierii neamului lor, când au påråsit stepa ¿i pustiurile inospitaliere. Faptul cå, aici, omul nu poate reac¡iona nicicum, decât dacå încalcå legea, le convine de minune. Rezerva¡ia Biosferei pare cå s-a înfiin¡at anume pentru ei, asigurându-le prosperitatea. Urletul lor victorios poate deveni emblematic, precum cel al nohailor care au pustiit odinioarå Europa civilizatå. Toatå lumea se lamenteazå, vocifereazå, se råste¿te: „Ce fac vânåtorii? De ce nu pun capåt jafurilor, împu¡inând lotrii?” O derogare de la lege, cum se procedeazå în cazul altor prådåtori, poate cå s-ar cuveni aplicatå chiar ¿i aici, unde statutul ariei protejate exclude ingerin¡a omului în treburile naturii. Probabil cå nu se dore¿te crearea unui precedent periculos, de vreme ce mârlånia abia a¿-

autorizat al RBDD ar trebui så se implice în campanii de control al efectivelor de ¿acali, a cåror expansiune cåtre vestul ¿i nordul ¡årii este opritå cu pu¿ca, legea permi¡ând vânarea acestei specii pe tot parcursul anului. Aceastå vietate prolificå ¿i tenace nu îndråzne¿te så påtrundå pe teritoriul lupului, a¿a cå exodul lui pare så nu depå¿eascå lan¡ul Carpa¡ilor decât prin unele bre¿e, dar un refugiu generos precum Delta reprezintå un rezervor greu de ¡inut sub control, fårå nicio interven¡ie din partea omului. Am plecat, a¿adar, de la Dunavå¡ cu sentimente amestecate: pe de o parte, emo¡ionat de reîntâlnirea cu mirificul capåt de drum al fluviului nostru tutelar, pe de alta – preocupat de iner¡ia autoritå¡ilor cu privire la problemele de mediu, care se cer urgent rezolvate. Altfel, vom nimeri în altå fundåturå, cum se întâmplå de regulå pe plaiuri mioritice. Din påcate, cred cå ne-am descoperit în bâjbâialå un modus vivendi.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN

Mit\ electoral\ în stil american Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 30.06 - 12.07.2021

Dorin Burciu 30.06.1967, director vânzåri Corteva Valeriu Tabårå 1.07.1949, pre¿edinte ASAS Adela-Monica Savin 1.07.1987, Key account manager, Corteva Ion Zamfir 3.07.1948, membru LAPAR, Zaneti SRL Medgidia Dan Mu¿at 3.07.1968, director regional, KWS Marius Micu 2.07.1985, secretar de stat MADR Marius Sebastian Bråtå¿anu 4.07.1969, director tehnic Arysta LifeScience România Lucian Buzdugan 5.07.1947 Mihai Iulian Vi¿an 5.07.1953, director executiv Romalimenta Bianca Dumitru 5.07.1988, Branch Manager NHR - Filiala Bacåu Constantin Dulu¡e 6.07.1959, pre¿edinte Agricost Aurel Popescu 7.07.1951, pre¿edinte ROMPAN Mihail Dumitru 8.07.1964, director DG Agri Bruxelles Cristian Tarcå 8.07.1981, manager regional vânzåri, AgroConcept Ioan Nicolae Alecu 9.07.1945, prof. dr. USAMV Bucure¿ti Adrian Oros 9.07.1965, ministrul Agriculturii Patrick Lafon 10.07.1977, director general Mas Seeds România Gabriel Ghi¡å 11.07.1967, Branch Manager NHR Filiala Craiova Sorin Daraban 12.07.1980, director de marketing Bayer 54

Carne gratis timp de un an Mai ¡ine¡i minte imaginile care au fåcut deliciul televiziunilor, o tarabå în Obor care oferea mici ¿i bere celor care se vaccinau în centrul mobil de vizavi? ªi lumea ståtea la coadå så-¿i primeascå por¡ia... Ei, så ¿ti¡i cå asta se întâmplå ¿i la americani. Doar cå americanii o fac în stilul lor, mare, foarte mare. Adicå, procesatorul JBS a anun¡at cå va oferi, gratuit, timp de un an, carne de vitå, porc ¿i pui pentru 50 de familii care se vor vaccina în såptåmânile urmåtoare, transmite Reuters. JBS este un gigant brazilian, cel cel mai mare furnizor mondial de carne, zguduit în ultimii ani de câteva scandaluri de mituire a înal¡ilor func¡ionari. Acum, loteriile pentru vaccinare sunt

ultimele stimulente introduse de companii ¿i oficiali guvernamentali americani pentru a-i convinge pe cei care sunt reticen¡i la ideea de a se vaccina. Iar chestia asta se petrece peste tot pe glob. Scriam acum câteva numere cå Thailanda oferå bijuterii celor ce se vaccineazå, iar Nigeria le då câte o vacå. Ce mai conteazå mita electoralå când scopul este nobil?

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Hråne¿te pasiunea pariorilor – Galbene la fereastrå; 2) Mår american – 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Aripi de cormoran! 3) Båtut la table – Pus în vecinåtate; 4) Publicate la patru sezoane – 1 Spus cum trebuie; 5) Tip de coroanå; 2 6) Arma lucråtoarei – A pune cadrul în 3 func¡iune; 7) Acoperit de stele; 8) A se apro4 pia de zoo – Rupturå de coaste; 9) Înghi¡it 5 pe nemestecate – Påmânt de flori; 10) Opera unui piroman. 6 VERTICAL: 1) Jocul colectiv al forma¡iei 7 na¡ionale – Fuga de råspundere; 2) Ac8 ¡ioneazå în for¡å – Pitic din Renania! 3) Pu9 blicat sub ochii autorului – Curså pentru fa10 zani; 4) Un ochi rece – Sisteme tehnice; 5) Poluare sonorå; 6) Culoare de ¿ut – Solu¡ia careului din Nr. 24/2021 ªtrand gol! 7) A face totul – ºin bine ritmul; ORIZONTAL: SERA - OCALE; TRALALA - OX; RAM - NAISTA; A - ATARNA - S; NASIT - TRAP; 8) Deplasare la meciul de hochei; 9) I s-a US - PESEMNE; TAS - MO - AUR; fåcut lichidarea – Ajutor de croitor; 10) FåUSURATA - MA; RIMA - IUBIT; INECHITATE. cute så explodeze.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

Profitul Agricol 25/2021

Profitul Agricol nr. 25, din 30 iunie 2021

Articles inside

Numårul fermierilor scade, suprafa¡a eligibilå cre¿te

Dimitrie Muscå: pledoarie pentruun partid al agricultorilor