Profitul Agricol nr. 25, din 2024

Page 1

nr. 25 din 26 iunie 2024 - såptåmânal

15 lei



EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 25/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

:ngr\[\minte ;ns=ngerate De la ;nceputul r\zboiului din Ucraina, Moscova c=[tig\ mai mul]i bani din Europa. Nu din petrol [i gaze, din care vinde sensibil mai pu]ine, ci din ;ngr\[\minte, din care vinde mult mai mult. C\ci, scrie ziarul Build, potrivit oficiului de statistic\ din Germania, Rusia a exportat ;n Europa de 10 ori mai multe ;ngr\[\minte dec=t ;nainte de r\zboi. Pardon, @opera]iune militar\ special\”. Asta ;nseamn\, subliniaz\ ziari[tii germani, c\ de fiecare dat\ c=nd un fermier fertilizeaz\ c=mpul, banii se rostogolesc ;n conturile Moscovei. C\ de acolo alimenteaz\ inclusiv ma[in\ria de r\zboi, asta este de la sine ;n]eles. Pentru c\ ast\zi Europa, cu industria ;ngr\[\mintelor pe butuci, nu are alt\ [ans\ dec=t importul. Iar Rusia are din abunden]\ [i gaz, [i energie ieftin\. Iar Bruxelles-ul nu a pus niciun fel de sanc]iuni ;mpotriva importurilor de uree. Ba din contr\, a ridicat [i taxele vamale. Iar f\r\ tarife punitive ;mpotriva ;ngr\[\mintelor ruse[ti (sau de aiurea), Rusia are un uria[ avantaj competitiv.

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Da, degeaba spunea un director general care conducea un mare produc\tor de azotat c\ @Europa este ;n pericol s\ intre ;ntr-o nou\ mare dependen]\ fa]\ de Rusia”, ;n Uniune politicienii fac politic\ de cafenea [i nu au nicio tres\rire ;n fa]a importurilor. Degeaba s-ar uita unii cu repro[ c\tre agricultori. Pentru ace[tia, ;n aceste vremuri bezmetice, esen]iale sunt costurile, nu ]ara de fabrica]ie. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 25/2024

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3


SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Adama, primii 10 ani

11

Convergen]a subven]iilor, un subiect care ;i irit\

9

Uleiul de m\sline, tot mai atractiv pentru ho]i

11

10

Scandal în Austria din cauza votului unei legi

12

Importurile de carne de porc [i fric]iunile UE-China

12

Traderii cer Kievului suspendarea pre]urilor minime de export Romvac a luat premiul Salonului de Inven]ii

7

Naturevo nu dispare imediat dup\ achizi]ia de c\tre Alcedo

8

Taxe vamale pentru ou\le din Ucraina

8

Agricultura ;n timpul climei imposibile

10

Ortus 5 SC - pagube oprite la timp în cultura de soia

25

Recolte mici la grâu [i rapi]\ în N\dlac

26

Philipp Horsch> “Inteligen]a artificial\ nu va înlocui fermierul pe câmp”

28

Superofert\ de bani din partea statului pentru utilaje agricole 36

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii Scade produc]ia de porumb din Rusia

13

16

Cinci motive pentru Omya Calciprill

Ma[ini & utilaje

Ploile schimb\ perspectivele de produc]ie Cooperativa “Plaiuri B\r\gane” pentru grâul din Fran]a 17 Fantoma falimentului vine cu produc]ii modeste [i pre]uri mici 29 vrea utilaje agricole noi 686 milioane tone de semin]e oleaginoase 18 Scad pre]urile la soia

19

Incendiu la recoltarea grâului Jean Ionescu> produc]iile acestui an sunt mai slabe Polul cercet\rii române[ti în agricultur\ este la Ia[i Corteva le-a pl\tit produc\torilor de s\mân]\ peste 400 milioane de euro

39

Opinii

Gr\dina, via [i livada Kilometrul zero al legumiculturii

Culturi vegetale

34

30

20

NTG-urile, politica [i siguran]a alimentar\ de toate zilele

40

Cre[terea animalelor 21

22

24

Patru mor]i la fabrica de lactate din Ib\ne[ti

31

Agroland, o afacere orientat\ spre fermele foarte mici

31

Etalare genetic\ la Aberdeen Angus

32

Hobby Selec]ie, la solsti]iu

41

Din dona]ii, asocia]ia BookLand a renovat [coala din Corbi]a

42




EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Convergen]a subven]iilor, un subiect care ;i irit\ Din cauza opozi]iei Rom=niei [i a ab]inerii Slovaciei, statele UE nu au putut aprobat concluziile privind viitorul agriculturii, anun]\ Agerpres.

M

ini[trii Agriculturii din Uniunea European\ nu au reu[it s\ aprobe luni, 24 iunie, concluziile privind viitorul sectorului din cauza opozi]iei României [i a ab]inerii Slovaciei. “Din p\cate, în timpul dezbaterilor [i nu înainte, am v\zut c\ delega]ia României nu a putut sus]ine textul”, a declarat, u[or iritat, ministrul belgian al Agriculturii, a c\rui ]ar\ prezideaz\ Consiliul UE. Declara]iile lui au fost preluate de agen]ia na]ional\ de pres\.

România s-a opus textului din cauza convergen]ei externe în pl\]ile directe ale Politicii Agricole Comune. “Delega]ia român\ [i, în mai mic\ m\sur\, [i delega]ia slovac\, s\ fim mai preci[i, pentru c\ [i Slovacia [i-a exprimat punctul de vedere în acest sens, au dificult\]i cu men]inerea convergen]ei externe [i vor s\ putem elimina rapid acest mecanism de convergen]\ extern\ pentru a avea un ajutor identic la nivelul tuturor agricultorilor europeni”, a explicat ministrul belgian. El sus]ine c\ proiectul discutat este un text echilibrat ce cuprinde o reflec]ie privind un r\spuns pe termen Profitul Agricol 25/2024

mediu [i lung la provoc\rile cu care se confrunt\ sectorul agricol. Belgianul a afirmat c\ aceste concluzii recunosc numeroasele provoc\ri cu care se confrunt\ agricultura, precum schimb\rile climatice, tensiunile geopolitice, rentabilitatea [i sarcina administrativ\. Ministrul belgian a mai spus c\ aceste concluzii invit\ Comisia European\ s\ actualizeze regulat evaluarea privind impactul acordurilor de liber schimb în sectorul agricol [i c\ Bruxelles-ul este gata s\ examineze efectul extinderii Uniunii pentru a preg\ti sectorul agricol. La reuniunea de la Bruxelles Rom=nia a fost reprezentat\ de ministrul Florin Barbu. :n comunicarea oficial\ dinaintea ;nt=lnirii, se spunea c\ ministrul va supune aten]iei chestiunea legat\ de eligibilitatea achizi]iei de animale de reproduc]ie în cadrul planurilor strategice PAC. România consider\ achizi]ia de animale de reproduc]ie esen]ial\, întrucât acest deficit se r\sfrânge [i asupra sectorului vegetal, a c\rui rentabilitate scade în lipsa valorific\rii pentru cre[terea animalelor. Interdependen]a dintre sectorul vegetal [i cel zootehnic, mai ales în contextul geopolitic actual, impune corelarea capacit\]ii celor dou\ sectoare, iar în acest sens se solicit\ eligibilitatea cheltuielilor privind achizi]ia de animale din cadrul FEADR.

Arin DORNEANU

Bugetul Agriculturii UE, în sc\dere în 2025 S\pt\mâna trecut\, Comisia European\ a propus un buget anual al Uniunii de 199,7 de miliarde de euro pentru 2025, care va fi completat de pl\]i estimate la 72 de miliarde de euro în cadrul programului NextGenerationEU. Bugetul pentru Politica Agricol\ Comun\ (PAC) r\mâne 53,8 de miliarde de euro, dar Fondul european pentru pescuit [i acvacultur\ se reduce de la 1,1 la 0,9 miliarde de euro. Bugetul anual pentru 2025 va trebui s\ fie adoptat oficial de c\tre Autoritatea Bugetar\ înainte de sfâr[itul anului.

AFIR lanseaz\ sesiunea pentru 4.1 Pe 25 iunie AFIR a anun]at deschiderea sesiunii pentru 4.1, achizi]ii simple de utilaje agricole prin PNDR. Solicitan]ii pot depune cereri de finan]are p=n\ pe 24 septembrie. Alocarea financiar\ este de 310 milioane euro, ;mp\r]i]i pe 3 componente. 198 de milioane sunt pentru toate culturile cu excep]ia sfeclei de zah\r, 61 de milioane sunt pentru sfecla de zah\r [i 51,5 milioane pentru formele asociative. Sprijinul nerambursabil ;ncepe de la 30% [i poate ajunge p=n\ la 90%.

Fric]iuni ;ntre SUA [i Mexic din cauza agriculturii SUA a suspendat importurile de avocado [i mango din Mexic. Motivul, ni[te inspectori ai USDA ar fi fost sechestra]i ;n Mexic de atacatori ;narma]i. :n Mexic, profiturile ob]inute din planta]iile de avocado [i mango au ajuns at=t de mari ;nc=t ;i tenteaz\ p=n\ [i pe trafican]ii de droguri. V\ reamintim, acum c=teva luni Mexicul a luat decizia interzicerii importurilor de porumb OMG din SUA.

7


EVENIMENTELE S|PT|M+NII Marcoser, afaceri de 15 milioane de euro Pornit\ în 2005, afacerea de familie Marcoser a ajuns la cifra anual\ de afaceri de 15 milioane de euro, spune Marius Petrache, coadministrator al Marcoser. Este singura firm\ din ]ar\ care se ocup\ exclusiv de ni[a legumiculturii. “Am început exclusiv în mediu protejat, dar acum lucr\m [i în câmp deschis. Reprezent\m în România peste 100 de parteneri din str\in\tate. Credem cu t\rie c\ România poate deveni principalul produc\tor de legume din sud-sstul Europei”.

Amazone> Vânz\ri de 852 milioane de euro Grupul Amazone î[i men]ine traiectoria de cre[tere preconizat\. Vânz\rile grupului au atins 852 de milioane de euro în 2023 (804 milioane de euro ;n 2022), o cre[tere de aproximativ 6%. În ciuda acestor rezultate foarte bune, reprezentan]ii Amazone pun 2024 sub semnul incertitudinii, din cauza situa]iei economice volatile [i a problemelor financiare cu care se confrunt\ fermierii.

Marocul va deveni un mare importator de grâu Conform estim\rilor Organiza]iei pentru Alimenta]ie [i Agricultur\ a Na]iunilor Unite, importurile de grâu ale Marocului vor cre[te cu 19% în acest an, pân\ la 7,5 milioane de tone. Astfel, statul african ar putea deveni al [aselea cel mai mare importator din lume. Marocul se confrunt\ cu o perioad\ de secet\ sever\, iar recolta intern\ de grâu din acest an va fi de doar 2,5 milioane de tone, cu 40% mai redus\ fa]\ de cea de anul trecut. Importurile totale de grâu ale Africii vor fi în acest an de 55,6 milioane tone.

8

Traderii cer Kievului suspendarea pre]urilor minime de export Planurile Ucrainei de a stabili pre]uri minime de export pentru unele produse agricole va perturba comer]ul, va reduce exporturile de cereale [i va provoca pierderi fermierilor, a avertizat Uniunea Traderilor de Cereale, solicitând suspendarea schemei. Kievul caut\ s\-[i majoreze veniturile [i în acela[i timp s\ fac\ fa]\ impactului protestelor fermierilor din Europa, nemul]umi]i de importurile ieftine din aceast\ ]ar\. Ca reac]ie la proteste, Uniunea European\, care acordase Ucrainei

acces f\r\ taxe vamale, a impus limite la unele importuri. Guvernul de la Kiev a f\cut calcule pentru a stabili pre]uri minime de export pentru unele produse agricole, de[i adjunctul ministrului Agriculturii, Mykhailo Sokolovi, a anun]at c\ reglement\rile nu vor intra în vigoare cel pu]in pân\ în august. Pre]urile minime se vor aplica la livr\rile de grâu, porumb, ulei de floarea-soarelui, rapi]\, soia [i alte produse agricole majore.

Arin DORNEANU

Romvac a luat premiul Salonului de Inven]ii Compania Romvac a câ[tigat Premiul cel Mare al Salonului Interna]ional de Inven]ii&Inova]ii “Traian Vuia”, desf\[urat zilele trecute la Timi[oara.

10 medalii de aur lucr\rile [tiin]ifice înscrise de c\tre Romvac pentru jurizare.

Premiul a fost acordat pentru inova]ie, inven]ie [i performan]\ în medicin\ [i a fost înmânat directorului general al companiei, dr. Viorica Chiurciu, cea care a condus [i coordonat activitatea [tiin]ific\ în cadrul acestei competi]ii [tiin]ifice.

Lucr\rile au vizat rezultatele cercet\rii [tiin]ifice în medicina uman\ [i care au la baz\ brevete de inven]ie sau cereri de brevet de inven]ie, respectiv cele privind imunoglobulinele Y specifice produse de Romvac din Oul Hiperimun, dar [i alte rezultate ale cercet\rii din domeniul agricol.

De asemenea, comisia de jurizare a Salonului a premiat cu

Arin DORNEANU Profitul Agricol 25/2024


EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Naturevo nu dispare imediat dup\ achizi]ia de c\tre Alcedo Dup\ un an [i jum\tate de discu]ii, negocieri [i proceduri birocratice, s-a finalizat cu succes tranzac]ia în urma c\reia Naturevo devine parte a grupului Alcedo, care, la rândul s\u, e de]inut de corpora]ia japonez\ Sumitomo. Deocamdat\, Naturevo î[i va p\stra identitatea, iar echipele Alcedo [i Naturevo vor continua s\ lucreze separat, fiecare cu baza sa de clien]i. Îns\, într-un viitor neprecizat, dup\ o perioad\ de aliniere pe toate palierele de lucru (financiar, juridic, comercial), se va ajunge la alipirea echipelor [i probabil la dizolvarea Naturevo.

Prezent\ în pia]\ din 1990, Alcedo a fost preluat\ de Sumitomo Corporation în 2011. În 2024, peste o treime dintre fermierii români utilizeaz\ produsele [i serviciile companiei Alcedo. La rândul lor, produsele [i serviciile Naturevo sunt prezente în 1.500 de ferme comerciale. Pe lâng\ Naturevo, Alcedo de]ine Alchimex, cel mai mare produc\tor local de produse de protec]ie a plantelor, [i GEEA, agen]ie de publicitate [i editur\. Achizi]ia Naturevo e parte a unui plan de afaceri, de extindere a prezen]ei în sectorul afacerilor agricole, gândit de conducerea Sumitomo. “Corpora]ia Sumitomo este activ\ în 44 de domenii, iar la nivelul grupului domeniul agribusiness este al optulea în ordinea importan]ei strategice. România este una dintre cele Profitul Agricol 25/2024

mai importante pie]e pentru agribusinessul nostru, chiar un punct de plecare pentru investi]ii ulterioare în alte zone geografice. La 13 ani de la achizi]ia Alcedo oper\m [i în Ucraina, Brazilia, Australia [i, desigur, Japonia. Pe lâng\ parteneriatul dintre Alcedo [i Naturevo, avem în derulare [i alte proiecte de extindere”, spune Tomoyuki Yoden, manager Agribusiness Sumitomo EMEA. “Motivul achizi]iei e c\ ne-am dorit s\ ne extindem amprenta în pia]\. Ne-am oprit la Naturevo, fiindc\ avem foarte multe puncte comune. Împ\rt\[im acelea[i valori, aceea[i abordare în pia]\. {i avem portofolii complementare> Naturevo s-a specializat în nutri]ia plantelor, în îngr\[\minte de înalt\ calitate. Împreun\, vom avea un portofoliu complet de

inputuri pentru agricultur\ sustenabil\”, completeaz\ Gabriela Rizescu, pre[edintele Alcedo. Protagoni[tii achizi]iei nu au comunicat valoarea tranzac]iei, iar când li s-a solicitat informa]ia au precizat c\ este confiden]ial\. “Tr\iesc un sentiment de împlinire. O propunere de preluare e ca o cerere în c\s\torie. Te pot cere mul]i. Dar, dac\ nu î]i place partenerul, refuzi, într-o form\ sau alta. Când a venit Alcedo s\ ne cear\, am deschis bra]ele larg, de la început. Fiindc\, atunci când am pornit cu Naturevo, am preluat, în mare parte, modelul Alcedo. Pân\ acum am evoluat paralel, cu o amprent\ personal\ pe care am pus-o în pia]\. Am anticipat evolu]iile generate de schimb\rile climatice [i am adus produse care s\ stimuleze s\n\tat echip\, nu m\ pot separa de agricultur\ pân\ nu voi mai fi”. Va fi director de strategii integrate al Naturevo. “Aceast\ al\turare nu este o simpl\ tranzac]ie economic\, o alian]\ de business. Este un cadou la aniversarea a 25 de ani de existen]\ Naturev echip\, nu m\ pot separa de agricultur\ pân\ nu voi mai fi”. Va fi director de strategii integrate al Naturevo. “Aceast\ al\turare nu este o simpl\ tranzac]ie economic\, o alian]\ de business. Este un cadou la aniversarea a 25 de ani de existen]\ Naturevo, o declara]ie de încredere în viitor, c\ vom continua s\ investim în tehnologii adaptate, în solu]ii inovative pentru o agricultur\ inteligent\. Vom fi [i mai profesioni[ti [i devota]i fermierilor români”, conchide Cristina Niculescu, director general Naturevo.

Robert VERESS 9


EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate 4 iulie Corteva Agronomy Day - 2024 are loc la Turda, Cluj.

10 iulie :n ferma Baradi Agro, comuna Remetea, jud. Harghita, are loc Simpozionul Na]ional “Ziua Verde a Cartofului”.

11 iulie :n loturile experimentale ale SCDC Târgu-Secuiesc se va organiza “Ziua Câmpului”.

22 - 24 august La Bayannur, China, va avea loc a 21-a conferin]\ a Asocia]iei Interna]ionale a Florii-Soarelui.

Gigantul electronicelor, Huawei, este cel mai mare importator de carne de vit\ din China Un val de specula]ii pe re]elele de socializare din China sugereaz\ c\ este posibil ca produc\torul de echipamente de comunica]ii Huawei (telefoane, televizoare, aspiratoare etc.) s\ fi devenit cel mai mare importator de carne de vit\ din statul asiatic. Din cauza sec]iunilor impuse de SUA împotriva Huawei [i a crizei valutare din unele state, în special din America de Sud, compania a început s\ accepte de mai mul]i ani un troc în schimbul echipamentelor. Clien]ii ofer\ produse alimentare ca vin sau carne de vit\. Compania a negat îns\ zvonurile [i sus]ine c\ nu este un importator important de carne, de[i nu a negat existen]a unor tranzac]ii "în natur\".

10

Taxe vamale pentru ou\le din Ucraina Comisia European\ va impune taxe vamale pentru ou\le importate din Ucraina, dup\ ce cantitatea maxim\ care poate fi importat\ anual f\r\ taxe a fost atins\. Importurile de ou\ ale Uniunii Europene au crescut cu 75% anul trecut, majoritatea fiind furnizate de Ucraina. Produc\torii europeni s-au plâns c\ livr\rile de ou\ ucrainene ieftine îi împiedic\ s\ creasc\ produc]ia [i s\-[i revin\ dup\ pierderile semnificative provocate în ultimii ani de gripa aviar\. Dup\ protestele masive ale fermierilor de anul trecut, UE a stabilit limite maximale pentru importul scutit de taxe al unor alimente din Ucraina [i [i-a rezervat dreptul de a impune

restric]ii temporare de urgen]\, pentru a proteja agricultura european\. Acest mecanism a fost deja activat pe 19 iunie, atunci când blocul comunitar a impus taxe vamale pentru ov\zul ucrainean, dup\ dep\[irea limitei anuale. La sfâr[itul lunii mai, guvernul de la Kiev a anun]at c\ va interzice exportul de zah\r în UE pân\ la sfâr[itul anului, din acela[i motiv. Organiza]ia CIUS, care reprezint\ produc\torii europeni de dulciuri [i sucuri, sus]ine îns\ c\ Europa are nevoie de mai mult zah\r din Ucraina.

Drago[ B|LDESCU

Agricultura ;n timpul climei imposibile Directorul Programului Alimentar Mondial (WFP) al ONU a avertizat c\ seceta [i inunda]iile au devenit atât de frecvente în unele dintre cele mai s\race zone ale planetei încât agricultura a devenit imposibil\. Martin Frick spune c\ schimb\rile climatice au degradat [i mai mult terenurile agricole din unele regiuni, care aveau deja o fertilitate sc\zut\, pân\ în punctul în care acestea nu mai pot sus]ine nici un fel de culturi. Conform WFP, 40% din suprafa]a planetei este deja degradat\, iar în ritmul actual 95% din terenurile de pe glob vor deveni improprii pentru agricultur\ pân\ în anul 2050. “Exist\ prea mult carbon în aer [i prea pu]in carbon în sol. Fiecare hec-

tar de teren cultivat elibereaz\ în atmosfer\ o cantitate enorm\ de carbon. De aceea, solurile s\n\toase, bogate în carbon, sunt o condi]ie prealabil\ dac\ vrem s\ oprim schimb\rile climatice”, explic\ Frick. Liderul WFP sus]ine c\ singura solu]ie este revenirea la un model de agricultur\ local, care ar putea reface calitatea solului. El spune c\ exist\ acum o “dependen]\ nes\n\toas\” de culturi ca grâu, porumb sau orez [i de pu]inele state care le pot exporta în cantit\]i mari, iar orice probleme ale acestor produc\tori provoac\ o criz\ alimentar\ global\.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 25/2024


EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Uleiul de m\sline, tot mai atractiv pentru ho]i Fenomenele meteorologice extreme din bazinul Mediteranei au crescut atât de mult pre]ul uleiului de m\sline încât acesta a devenit o ]int\ pentru grupurile de crim\ organizat\. Seceta prelungit\ din Spania, inunda]iile din Italia [i incendiile de vegeta]ie din Grecia au afectat grav recolta din ultimii ani, iar pre]ul uleiului de m\sline extravirgin s-a triplat din anul 2019. Atra[i de scumpirea uleiului, care se vinde foarte rapid pe pia]a neagr\, ho]ii au vizat ini]ial magazinele alimentare, care au fost for]ate s\ ia m\suri speciale pentru a proteja sticlele cu "aur lichid". Infractorii au început ulterior s\ jefuiasc\ fermele de m\slini, care sunt

atacate de bande echipate cu drujbe, care taie crengi sau chiar arbori întregi, inclusiv m\slini seculari care au peste o sut\ de ani. “Ei caut\ ramurile cele mai înc\rcate cu m\sline [i le taie. Nu doar c\ ne fur\ m\slinele, dar fac foarte mult r\u copacului, care are nevoie de 4-5 ani ca s\-[i revin\”, spune Neilos Papachristou, proprietarul unei ferme din apropierea Atenei. În timp ce produc]ia global\ de ulei de m\sline scade, consumul a crescut constant în ultimii ani datorit\ beneficiilor pentru s\n\tate pe care le ofer\ produsul, care reduce riscul de infarct [i alte afec]iuni cardiace.

Drago[ B|LDESCU

Adama, primii 10 ani Anul acesta Adama aniverseaz\ 10 ani de existen]\ a brandului. C\ci istoria companiei a ;nceput mult mai demult. :n 1997, dou\ companii israeliene, Makhteshim (;nfiin]at\ ;n 1952) [i Agan (;nfiin]at\ ;n 1945), au fuzionat, form=nd Makhteshim Agan. Era ;n 2014 c=nd compania, de]inut\ deja de Syngenta, ;[i schimba numele ;n Adama. S-a c\utat anume un cuv=nt puternic, dar [i simbolic. :n limba ebraic\, Adama ;nseamn\ p\m=nt. P\m=ntul define[te viziunea Adama, p\m=ntul este esen]a agriculturii. :n România, ambi]ia companiei este de a fi prima alegere a fermierProfitul Agricol 25/2024

ilor, a distribuitorilor, [i de a furniza în mod constant produse inovatoare de protec]ie a plantelor. Portofoliul omologat în România include 42 de solu]ii de protec]ia plantelor, dintre care 7 produse au fost lansate doar în ultimii 3 ani, precum [i 10 pachete comerciale care combin\ mai multe produse. De asemenea, în cursul anului 2024 urmeaz\ s\ fie omologate alte 5 noi produse - patru fungicide [i un erbicid. Pân\ în 2030, Adama are în plan s\ lanseze nu mai pu]in de 20 de produse noi, destinate principalelor culturi agricole.

Arin DORNEANU

Datoria Rom=niei, 845 de miliarde lei Datoria public\ a urcat ;n martie 2024 la 845 de miliarde lei (841 miliarde ;n februarie). Ca procent din PIB, reprezint\ 51,9%, spune INS, Institutul Na]ional de Statistic\. Distinct, datoria pe termen scurt a Rom=niei a sc\zut de la 54,4 la 50 de miliarde lei, dar datoria pe termen mediu [i lung a urcat de la 786,8 la 795 miliarde lei. Datoria ;n moned\ na]ional\ este de 382,5 miliarde, cea ;n euro este echivalentul a 355 miliarde lei, iar cea ;n dolari este de 84 miliarde lei.

Ministerul Finan]elor propune plafonarea pre]ului RCA Ministerul Finan]elor a pus ;n dezbatere un proiect prin care prelunge[te p=n\ la 30 septembrie plafonarea pre]ului asigur\rilor obligatorii RCA. Tarifele au fost stabilite la nivelul practicat de asigurator la 28 februarie 2023 [i pot fi ajustate cu un procent de maxim 6,8%.

:ntre canicul\ [i inunda]ii, a[a se face agricultura ;n Europa Un val de c\ldur\ a afectat toat\ Europa de Est. Nici ;n ]\rile din Vest situa]ia nu este mai bun\. Acolo ploile abundente s-au transformat ;n inunda]ii catastrofale. Pentru s\pt\m=na care vine, meteorologii prognozeaz\ ln continuare temperaturi extrem de ridicate ;n cea mai mare parte a Uniunii. Unii anali[ti s-au gr\bit s\ prezic\ [i ei pre]uri mai bune, dar produc]ii mai mici. Deocamdat\ doar cea de-a doua parte s-a adeverit. Deja compania de consultan]\ Strategie Grains a ;nr\ut\]it previziunile privind recolta de porumb ;n toat\ Uniunea.

11


EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fermierii polonezi folosesc excremente de porc pentru a bloca imigran]ii Fermierii polonezi au început s\ împr\[tie excremente de porc pe terenurile din apropierea frontierei cu Belarus, sperând s\-i descurajeze pe imigran]ii musulmani care încearc\ s\ traversele ilegal frontiera. Polonezii s-au inspirat de la fermierii din Grecia, care au procedat similar cu câ]iva ani în urm\ pentru a opri un val de imigran]i din Orientul Mijlociu.

Chinezii au reu[it s\ cultive grâu în de[ert Cercet\torii chinezi au reu[it s\ recolteze grâu de pe o suprafa]\ de 400 de hectare din de[ertul Taklimakan, din provincia Xijiang din vestul ]\rii, iar rezultatele sunt surprinz\toare. Cu ajutorul unor tehnologii moderne de fertilizare [i irigare, ei au ob]inut o produc]ie de 3.900 de kilograme pe hectar, iar testele efectuate arat\ c\ grâul ob]inut este de calitatea bun\. În China exist\ 300 de milioane de hectare de de[ert, cea mai mare suprafa]\ din lume, iar cantitatea medie anual\ de precipita]ii din Taklimakan este de 42 cm.

Taxa de trecere prin Canalul Suez cre[te de 6 ori De la începutul lunii septembrie, navele care tranziteaz\ Canalul Suez vor pl\ti o tax\ pentru servicii electronice de 300 de dolari, fa]\ de 50 de dolari în prezent. La începutul anului viitor, taxa va fi majorat\ din nou [i va ajunge la 500 de dolari. Canalul Suez este una dintre principalele surse de venit ale Egiptului. Vasele de mici dimensiuni, cu un deplasament care nu dep\[e[te 300 de tone, vor fi scutite de plata taxei.

12

Scandal în Austria din cauza votului unei legi Dup\ mai multe luni de negocieri, mini[trii mediului din Uniunea European\ au aprobat Legea Refacerii Naturii, care prevede ca lucr\rile de restaurare a o cincime din suprafa]a terestr\ [i maritim\ a blocului comunitar s\ fie finalizate pân\ în anul 2030.

roline Edtstadler, care conduce Ministerul Afacerilor Europene, a declarat c\ votul lui Gewessler f\r\ un mandat din partea Ministerului Agriculturii este neconstitu]ional [i a cerut procuraturii s\ deschid\ o anchet\. Legea Refacerii Naturii a fost puternic contestat\ [i de organiza]iile agricole europene, fiind în final adoptat\ cu multe modific\ri, cea mai important\ fiind c\ participarea fermierilor nu mai este obligatorie.

Votul decisiv a venit din partea ministrului din Austria, Leonore Gewessler, care a ignorat instruc]iunile guvernului de la Viena [i a votat în favoarea legii. :n Austria s-a declan[at un ;ntreg scandal guvernamental. Ka-

Leonore Gewessler

Drago[ B|LDESCU

Importurile de carne de porc [i fric]iunile UE-China Ministerul Comer]ului din China a confirmat deschiderea unei investiga]ii anti-dumping care vizeaz\ importurile de carne de porc [i produse derivate din Uniunea European\, în urma deciziei UE de a impozita vehiculele electrice produse în statul asiatic. Oficial, ancheta a fost motivat\ de o plângere depus\ de Asocia]ia Cresc\torilor de Animale din China, care reprezint\ interesele produc\torilor locali de carne de porc. Vor fi investigate importurile de carne din tot anul 2023, iar procedurile ar trebui finalizate pân\ în iunie 2025, dar pot fi prelungite cu înc\ [ase luni dac\ este necesar.

“Dac\ practicile de dumping ale UE vor fi confirmate în ancheta preliminar\ [i produc pierderi produc\torilor chinezi, am putea impune restric]ii temporare anti-dumping conform regulilor Organiza]iei Mondiale a Comer]ului [i a legisla]iei interne”, a avertizat He Yadong, purt\tor de cuvânt al Ministerului Comer]ului. În cazul în care Beijingul blocheaz\ importurile din Europa, cele mai afectate state ar fi Spania, Olanda [i Danemarca.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 25/2024


Pre]uri [i Pie]e pentru recolta din Statele Unite [i de estim\rile Comisiei Europene, care a majorat cu aproximativ 2% produc]ia din viitoarea recolt\ de grâu.

Grâu România FOB Constan]a 198 euro/t (-12) 990 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. Pre]ul grâului a sc\zut în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de prognozele bune

Astfel, în SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 232 dolari/ton\ (1.067 lei). A avut o sc\dere de 11 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 225 euro/ton\ (1.125 lei). A înregistrat o sc\dere de 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 240 euro/ton\ (1.200 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 225 euro/t (1.125 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\. Argentina> pre]ul FOBport a fost de 283 do-

Cota]ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sep

$/t 17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 228 217 213 214 216 234 223 220 221 223 243 231 228 229 231

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iulie 2024, este de 166 euro/ton\ (830 lei). Nu are nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 177 euro/t (¡1) 885 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 196 dolari/ton\ (902 lei). Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iul Aug Sep

17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 180 174 177 178 180 182 177 179 180 182 187 182 184 185 187

Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug

$/t

17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 198 194 195 195 197 198 194 195 195 197

Profitul Agricol 25/2024

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iulie 2024 este de 180 euro/t (900 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie 2024, a fost de 154 euro/ton\ (708 lei). A sc\zut la 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug Sep

$/t 17.06 18.06 19.06 20.0621.06 282 283 281 281 283 283 284 282 282 284 278 279 279 279 281

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 234 222 220 221 223 238 226 224 225 227 245 233 230 231 233

sa Pontivy a fost de 216 euro/ton\ (1.080 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 4 euro/ton\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 197 euro/ton\ (985 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 197 dolari/ton\ (906 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\.

Iul Aug Sep

Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

lari/ton\ (1.297 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\.

17.0618.06 19.06 20.06 21.06 Rouen 231 225 223 224 225 Dunquerque 231 225 223 224 225 Pallice 217 218 218 214 214 Creil FOB 226 220 219 220 222 Moselle FOB 230 224 222 223 225 Rouen FOB 235 229 237 238 240

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

17.06 18.06 19.0620.06 Bordeaux Pallice Rhin FOB

195 195 204 Bordeaux FOB 200

194 195 202 198

195 195 195 195 201 202 198 198

21.06 197 197 204 200

13


S\pt\mâna 17 - 21 iunie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 453 dolari/ton\ (2.084 lei). A r\mas la acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Mexic 66.900 tone, Filipine 57.100 tone, China 38.200 tone, Japonia 14.700 tone [i Columbia 9.500 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Iul Aug Sep

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 437 425 431 432 434 433 421 424 425 427 425 413 415 416 418

17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 967 964 976 977 979 972 968 981 982 984 973 969 982 983 985

euro/t

17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 Rouen 185 193 192 193 195 Dunquerque 185 193 192 193 185 Pontivy 192 192 195 197 199

FOB Constan]a 156 euro/t (-6) 780 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024.

Orz bere> Creil** 210 210 209 210 212 Moselle** 186 186 186 186 188

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 195 euro/ton\ (975 lei). A crescut cu 10 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 462 euro/ton\ (2.310 lei). A crescut cu 5 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 462 euro/ton\ (2.310 lei). A avut Pre]uri 17 -21.06.2024

Iul Aug Sep

Cota]ii FOB - Fran]a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 404 dolari/ton\ (1.858 lei). A înregistrat o sc\dere de 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Orz

14

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 446 dolari/ton\ (2.052 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

bere, FOB-Moselle, a închis la 188 euro/ton\ (940 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în iulie 2024, pre]ul orzului furajer este 210 dolari/ton\ (966 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. o cre[tere de 9 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 462 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

17.06 18.0619.06 20.0621.06 453 455 455 462 462 Dunquerque 457 457 457 462 462 Moselle 457 457 457 462 462

Rouen

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Iul Aug

17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 406 397 401 402 404 394 383 386 387 389

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 443 euro/t (2.215 lei). A crescut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

chiderea licita]iilor a fost de 865 euro/ton\ (4.325 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 312 euro/t (1.560 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

17.06 18.0619.06 20.06 21.06 Dieppe 432 432 432 443 443

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t 17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 863 860 860 865 865

Iul

Iul Aug

euro/ton\ (2.310 lei). A crescut cu 5 euro/ton\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 405 euro/t (2.025 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Iul Aug

17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 210 210 210 210 210 210 210 210 210 210

17.06 18.06 19.06 20.0621.06 605 609 610 610 611 624 626 628 629 630 630 632 635 636 637

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

222 dolari/t

-11

196 dolari/t

Ÿ

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 210 dolari/ton\ (966 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Iul Aug Sep

$/t

17.06 18.06 19.06 20.06 21.06 447 445 444 444 446 448 446 445 445 447

453 dolari/t

Ÿ

210 dolari/t

Ÿ

Profitul Agricol 25/2024



Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de porumb din Rusia A[a cum arat\ raportul USDA publicat pe 12 iunie, la nivel mondial produc]ia de porumb este redus\ la 1,220 milioane tone, fa]\ de 1,228 milioane tone în sezoul 2023/24. Sunt prognozate recolte mai slabe în Rusia (-3,3 milioane tone), Argentina (-2 milioane tone), Ucraina (- 1,2 milioane tone), Pakistan (- 1 milion de tone) [i Turcia (- 1 milion de tone).

Principalii produc\tori. Total> 1.220 milioane tone

Comer]ul global este în cre[tere, cu exporturi mai mari pentru Africa de Sud, Ucraina [i Tanzania, precum [i importuri crescute în ]\ri din Africa de Sud, inclusiv Zambia, Malawi [i Mozambic. :n topul exportatorilor la nivel mondial se men]in SUA, cu 55 milioane tone (¡ 1 milion de tone), fiind urmate de> Brazilia (51 milioane tone, neschimbat fa]\ de anul trecut)< Argentina (37 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone)< Ucraina (24,5 milioane tone, mai pu]in cu 1,5 milioane tone)< Fed. Rus\ (5 milioane tone, în sc\dere cu 1 milion de tone)< UE (4,2 milioane tone). :n topul importatorilor, pe primul loc este China, cu 23 milioane tone, urmat\ de> Mexic (22 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)< UE (18 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone)< Japonia (15,5 milioane tone) Vietnam (12 milioane tone) Coreea de Sud (11,7 milioane tone, mai mult cu 0,2 mil. tone) Iran (9 milioane tone, mai mult cu 0,4 mil. tone)< Egipt (8 milioane tone). 16

Consumul mondial va cre[te la 1,222 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa]\ de anul trecut. Marii consumatori sunt> SUA (320 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut) China (313 milioane tone, mai mult cu 6 milioane tone) Brazilia (80,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)

UE (79 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone) Mexic (47 milioane tone) India (38 milioane tone, mai mult cu 1,2 milioane tone). Stocurile mondiale de porumb scad la 311 milioane tone, fa]\ de 312,2 milioane tone cât au fost în sezonul 2023/24.

La licita]iile din luna mai, cu excep]ia Ucrainei, toate cota]iile marilor exportatori au sc\zut. Cota]iile porumbului din SUA au înregistrat o sc\dere de 4 dolari/ton\ [i au ajuns la 204 dolari/ton\. Pre]urile din Argentina au sc\zut cu 9 dolari/ton\, ajungând la 195 dolari/ton\.

:n Brazilia, pre]ul a ajuns la 203 dolari/ton\, în sc\dere cu 12 dolari/ton\. Debutul recoltei de safrinha [i vremea favorabil\ au sc\zut ofertele. Doar în Ucraina pre]urile au crescut cu 16 dolari/ton\, atingând 203 dolari/ton\, fiind cele mai competitive.

Marilena R|DUCU

Profitul Agricol 25/2024


Pre]uri [i pie]e

Ploile schimb\ perspectivele de produc]ie pentru grâul din Fran]a Ploile excesive din toamna anului 2023 au creat probleme majore pentru cultura de grâu din Fran]a [i continu\ s\ provoace dificult\]i [i în sezonul 2024/25.

Precipita]iile din luna mai au continuat s\ fie peste medie, iar fermierii francezi s-au confruntat cu întârzieri la sem\nat, probleme de r\s\rire [i au avut pu]ine episoade cu vreme uscat\ pentru a permite activit\]ile din câmp. Chiar dac\ umiditatea a contribuit la cre[terea vegetativ\ viguroas\, preocup\rile cu privire la produc]ii sunt evidente acum în Fran]a, precum [i în alte ]\ri din apropiere, cum ar fi Regatul Unit [i Germania. Randamentele vor fi probabil din ce în ce mai variabile în nordul Fran]ei, unde culturile se confrunt\ cu b\ltiri. O aten]ie sporit\ se îndreapt\ [i asupra problemelor legate de calitate. Potrivit FranceAgriMer, pe 3 iunie doar 62% din recolta de grâu moale a fost evaluat\ ca fiind acceptabil\.

Acest scor este cel mai sc\zut din anul 2020 pân\ în prezent, când ploile abundente au afectat negativ recolta. Pentru c\ Fran]a este cel mai mare produc\tor de grâu din UE, aceste schimb\ri de randament reduc [i totalul de grâu estimat pentru Uniunea European\ la 130,5 milioane tone, fa]\ de 134,1 milioane tone în sezonul trecut. Departamentul Agriculturii din SUA anun]\ c\ produc]ia de grâu din Fran]a, pentru anul de comercializare 2024/25, este prognozat\ la 31,7 milioane tone, în sc\dere cu 1,5 mili-

oane tone fa]\ de estim\rile din raportul de luna trecut\, cu 4,6 milioane tone sub anul trecut [i cu 12% sub media pe 5 ani. S-a cultivat o suprafa]\ estimat\ de 4,6 milioane hectare, redus\ cu 0,4 milioane hectare fa]\ de anul trecut [i cu 8% fa]\ de media pe 5 ani. Se estimeaz\ un randament de aproximativ 6,88 tone/hectar, cu 6% mai mic decât anul trecut [i cu 4% sub media pe 5 ani.

Marilena R|DUCU

Argentina î[i m\re[te suprafa]a cultivat\ cu grâu Produc]ia de grâu din Argentina pentru anul 2024/25 este estimat\ la 17,5 milioane tone, mai mare cu 3% fa]\ de prognozele de luna trecut\ [i cu 10% fa]\ de anul trecut. Aceste date au fost publicate în raportul lunar publicat de USDA privind pia]a grâului la nivel mondial. Randamentul este prognozat la 3,02 tone/hectar, în cre[tere cu aproape 6% fa]\ de anul trecut. Profitul Agricol 25/2024

Suprafa]a cultivat\ ar putea ajunge la 5,8 milioane de hectare, mai mult cu 6% fa]\ de cât se estimase luna trecut\ [i cu 4% mai mult fa]\ de sezonul trecut. Sem\natul grâului debuteaz\ de obicei la sfâr[itul lunii mai, iar la începutul lunii iunie era efectuat pe aproximativ 21% din suprafa]\. Luna aceasta Ministerul Agriculturii a publicat prima prognoz\ referi-

toare la suprafa]a cultivat\ cu grâu [i estimeaz\ c\ aceasta va fi de 6,15 milioane hectare. Exper]ii USDA se a[teapt\ ca abandonul s\ fie în limite normale în acest an, de aproximativ 5% în medie. Condi]iile pentru plantare sunt favorabile, iar umiditatea solului este semnificativ mai bun\ dup\ seceta de anul trecut. :n Argentina, recoltarea grului începe de obicei în noiembrie. 17


Pre]uri [i pie]e

686 milioane tone de semin]e oleaginoase Prognoza privind produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase pentru anul 2024/25 este redus\ luna aceasta cu peste 1 milion de tone, la aproximativ 686 milioane tone, având în vedere perspectivele în sc\dere pentru rapi]a din Australia.

În

mod similar, [i comer]ul global cu semin]e oleaginoase este în sc\dere, din cauza exporturilor mici de rapi]\ din Australia. Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 105,5 milioane tone (mai mult cu 3 milioane tone fa]\ de anul 2023/24), SUA, (51 milioane tone, mai mult cu 3,5 milioane tone), Canada (11,4 milioane tone), Ucraina (7 milioane tone), Paraguay (7 milioane tone, mai mult cu 0,3 mil. tone), Argentina (7 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone), Australia (5,3 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone).

Uleiuri [i [roturi Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 228 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Structura sortimental\>  ulei de palmier (80 mil. tone)<  soia (65 mil. tone)<  rapi]\ (34 mil. tone)<  floarea-soarelui (22 mil. tone)<  nuci de palmier (9 mil. tone)< 18

686 milioane tone semin]e oleaginoase>

soia - 422 mil. tone< rapi]\ - 87 mil. tone< floarea-soarelui 55,4 mil. tone< arahide - 51,3 mil. tone< semin]e de bumbac 43,2 mil. tone< nuci de palmier 20,7 mil. tone< copra - 6 mil. tone. La importatori pe primele locuri avem China, cu 114 milioane tone (mai mult cu 4 milioane tone), UE, cu

 arahide (6 mil. tone)<  semin]e de bumbac (5 mil. tone)<  ulei de m\sline (3,6 mil. tone). Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), Indonezia (26 mil. tone), India (25,4 mil. tone), UE (24,4 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Brazilia (11,5 mil. tone). Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 384 milioane tone, mai mare cu 13 milioane tone fa]\ de anul trecut.

22 milioane tone (mai mult cu 0,6 milioane tone), Mexic (8 milioane tone) [i Japonia (5,5 milioane tone). Stocurile finale de semin]e oleaginoase scad cu aproape 1 milion de tone [i ajung la 144 milioane tone, din cauza stocurilor reduse de soia din Brazilia [i de rapi]\ la nivel mondial. }\ri cu stocuri mari> China (41,4 milioane tone), Brazilia (37 mil. tone, mai pu]in cu 1 milion de tone), Argentina (31 mil. tone), SUA (14 milioane tone).

Marilena R|DUCU

Structura sortimental\>  soia (271 mil. tone)<  rapi]\ (48 mil. tone)<  floarea-soarelui (23 mil. tone)<  semin]e de bumbac (16 mil. t)<  nuci de palmier (11 mil. tone)<  arahide (8 mil. tone). Marii consumatori sunt> China (110 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (42,4 mil. tone), Brazilia (24 mil. tone). Profitul Agricol 25/2024


Pre]uri [i pie]e

Scad pre]urile la soia Pentru anul de comercializare 2024/25 Departamentul Agriculturii din SUA anun]\ o produc]ie de soia la nivel mondial de 422 milioane tone, mai mare cu 6 milioane tone fa]\ de anul de pia]\ 2023/24.

:n topul produc\torilor de soia avem> - Brazilia, cu o produc]ie estimat\ la 169 milioane tone, ;n cre[tere cu 16 milioane tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de> - SUA (121 milioane tone, mai mult cu 8 milioane tone)< - Argentina (51 milioane tone, plus 1 milion de tone)< - China (20,7 milioane)< - India (12,2 milioane)< - Paraguay (10,7 milioane tone) - Rusia (6,8 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt> - Brazilia (105 milioane tone, cu 3 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmat\ de - SUA (50 mil. tone, mai pu]in cu 4 mil. de tone)< - Paraguay (6,8 mil. tone)< - Argentina (5,5 mil. tone)< - Canada (4,3 mil. tone).

}\ri cu stocuri mari> China> 39 milioane tone, mai mari cu 2,7 milioane tone fa]\ de anul trecut< Brazilia> 37 milioane tone< Argentina> 29 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone< SUA> 12 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone.

Pre]uri soia La licita]iile din luna mai, pre]urile la soia pentru marii exportatori au sc\zut, din cauza ofertelor mari existente pe pia]a global\ [i îmbun\t\]irii condi]iilor de plantare din SUA. Astfel, pre]ul soiei din SUA a sc\zut cu 22 dolari/ton\, la 457 dolari/ton\, iar pre]ul din Argentina a sc\zut cu 9 dolari/ton\, ajungând la 447 dolari/ton\. {i pre]ul soiei din Brazilia a înregistrat o sc\dere de 12 dolari/ton\ [i a ajuns 452 dolari/ton\.

Uleiuri Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia atinge 65,3 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt> China (18,4 milioane tone)< SUA (13 milioane tone)< Brazilia (10,8 milioane tone)< Argentina (8 milioane tone)< UE (2,9 milioane tone)< India (2 milioane tone). Marii consumatori sunt> China (19 milioane tone)< SUA (13 milioane tone)< Brazilia (9,4 milioane tone)< India (2,5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt estimate s\ ajung\ la 5,3 milioane tone.

Marilena R|DUCU

Principalii produc\tori. Total> 422 milione tone

Marii importatori de soia sunt> China (109 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de - UE (14,3 milioane tone)< - Argentina (6,7 milioane tone)< - Mexic (5,5 milioane tone)< - Thailanda (4 milioane tone)< - Japonia (3,3 milioane tone). Stocurile mondiale de soia sunt prognozate la 128 milioane tone, mai mari cu 17 milioane tone fa]\ de anul trecut. Profitul Agricol 25/2024

19


CULTURI

VEGETALE Incendiu la recoltarea grâului Frica oric\rui agricultor este focul. Mai ales la recoltat. S\ptâm=na trecut\, fermierul dobrogean Raul M\run]oiu (1.400 ha) a avut de luptat cu focul de dou\ ori în c=teva ore. Odat\ a izbucnit în culturile vecinilor, apoi într-ale sale.

E

ra pe combin\, la recoltat de orz, c=nd a v\zut un fuior de fum alb, semn c\ ardea gr=ul undeva. A sunat imediat vecinii s\ afle la cine a izbucnit incendiul. “La combina unui vecin s-au gripat rulmen]ii [i au aruncat scântei mecanice pe toc\tor. Atunci paiele au luat foc.”

20

Pentru ca s\ evite distrugerile, M\run]oiu ]ine, ;n timpul recoltatului, un tractor Claas Axos cu un plug Lemken la cap\tul tarlalei. Al\turi, un alt tractor cu o cistern\ plin\ cu ap\. Ca s\ intervin\ cu brazde de siguran]\ în caz de incendiu. “I-am trimis pe amândoi. Cel cu cisterna s-a întors [i mi-a zis c\ focul sa extins extrem de rapid, nu mai avea ce s\ fac\,” poveste[te fermierul. Au mai venit [i al]i fermieri cu tractoare cu pluguri, [i cu toate acestea incendiul a fost limitat foarte greu. Au ars ;n jur de 120 de hectare de grâu. P=n\ la urm\ Raul M\run]oiu s-a ;ntors la recoltat, când a v\zut un alt fuior de fum, de data asta negru, din direc]ia diametral opus\ primului. Fumul negru nu l-a mai speriat. A mai f\cut o trecere cu combina, când i-a sunat telefonul. “Era cel pe care l-am trimis la primul incendiu. Mi-a spus c\ arde o ma[in\ lâng\ o sol\ de-a noastr\. Mdus acolo [i când am ajuns, pe [osea ardea o Dacia Logan. Fl\c\rile s-au extins la [an]ul de pe margine, iar de

acolo, direct într-o sol\ de-a mea, îngust\ de 7 metri. e acolo, focul a ajuns la un canal de iriga]ii dezafectat [i plin de scaie]i, apoi a urcat c\tre alte parcele de grâu [i orz.” A alertat 3 mecanizatori, care au venit cu tractoare [i pluguri. Au desenat cu plugurile un arc de cerc imens în calea focului, prin culturile de grâu, dar [i de floarea-soarelui aflate în imediata apropiere, pentru a t\ia calea fl\c\rilor. Între timp au venit [i pompierii. Le-a plesnit un furtun (buget mic, dotare pe m\sur\...), dar în final au reu[it s\ sting\ focul. Raul M\run]oiu e mul]umit de tractoarele lui Claas care au func]ionat ceas [i i-au salvat, practic, recolta. “Am patru tractoare, un Axos [i 4 Axion, cu ele am intervenit.” În ziua incendiilor tocmai îi picaser\ dou\ ro]i mari la o combin\ Claas Avero. A reu[it s\ rezolve [i problema asta dar a doua zi.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2024


CULTURI VEGETALE

Jean Ionescu> produc]iile acestui an sunt mai slabe Recolta de cereale a anului 2024 va fi net inferioar\ celei din 2023, care nici acela nu a fost grozav, spune Jean Ionescu, directorul Corteva. Într-un an foarte bun, recolta poate ajunge la 28 de milioane de tone. Într-un an bun, 25 de milioane de tone. Anul trecut s-au recoltat undeva la 21 de milioane. Anul acesta, dac\ prognoza meteo pentru urm\toarele dou\ s\pt\mâni se confirm\, vom fi categoric sub 20 de milioane.

R

ecolta de p\ioase a anului 2024 va fi între 9 [i 10 milioane de tone. Aceasta înseamn\ o pierdere de cel pu]in un milion de tone fa]\ de anul precedent [i cu 35% sub produc]ia unui an bun. Recolta de rapi]\ va fi chiar dezastruoas\, comparativ cu cea a anului trecut, când media celor 625.000 de hectare cultivate a fost de aproape 2,9 t/ha, iar produc]ia total\ aproape 1,8 milioane de tone. În toamna 2023 au fost sem\nate 716.000 de hectare cu rapi]\, îns\ au fost întoarse 180.000 ha, iar o suprafa]\ similar\, dac\ nu chiar mai mare, a fost l\sat\ ca atare de fermieri, de[i produc]iile vor fi sub-unitare. În B\r\gan sunt sub 20.000 de ha de rapi]\ viabil\, fa]\ de 80.000 de ha într-un an normal. “Media acestui an va fi 1,7 - maxim 1,8 t/ha”, anticipeaz\ Ionescu.

Profitul Agricol 25/2024

Cu o produc]ie medie de 1,8 t/ha, produc]ia global\ ar fi de 965.000 de tone, jum\tate din cea a anului precedent. Jean Ionescu estimeaz\ pierderi consistente [i la porumb, respectiv o produc]ie de 6,5-7 milioane de tone, fa]\ de 8,5 milioane de tone anul trecut. Doar floarea ar putea da o produc]ie ceva mai mare, de 2,2 milioane de tone, dar asta pe seama cre[terii suprafe]ei cultivate, de la mai pu]in de 1,1 milioane ha la 1,3 milioane ha. Aproximativ 40% din produc]ia de porumb [i chiar [i cea de floareasoarelui este deja compromis\ în sudul Moldovei, nordul Munteniei [i Oltenia. Produc]iile acestea mai proaste sunt cauzate atât de evolu]ia vremii, cât [i de faptul c\ foarte mul]i fermieri au redus drastic investi]iile în culturi. Cheltuieli mai mici pe hectar [i pre]uri mai bune ca anul trecut poate însemna redresarea, pentru cei care au reu[it s\ nu piard\ drastic din productivitate. “Din p\cate, sunt foarte mul]i fermieri care nu vor reu[i s\ fie profitabili nici anul acesta [i vor intra în faliment. Dar agricultura nu se opre[te în loc, terenurile vor fi preluate de alte firme”. Directorul Corteva consider\ c\ singura [ans\ a agriculturii este extinderea sistemului de iriga]ii. “Porumbul corect irigat d\ produc]ii mari în orice condi]ii. Chiar dac\ sunt 39 de grade în atmosfer\ [i porumbul este în perioada de polenizare, va lega, dac\ p\mântul este reav\n, f\r\ cr\p\turi”.

Robert VERESS 21


CULTURI VEGETALE

Polul cercet\rii române[ti Nu întâmpl\tor AISR a ales tocmai Ia[iul pentru evenimentul s\u media “O zi din via]a unui ameliorator de plante”, desf\[urat miercuri, 19 iunie, la Universitatea pentru {tiin]ele Vie]ii (USV), echivalentul USAMV în Bucure[ti sau Cluj. Acolo se face cercetare agricol\ în cel mai deplin [i modern sens al cuvântului. Rectorul Gerard Jit\reanu a construit un colectiv de tineri cercet\tori, cu doctorate ob]inute la universit\]i de prestigiu din str\in\tate. Împreun\, au atras fonduri de zeci de milioane de euro, cu care s-au construit laboratoare dotate cu tehnic\ performant\ de ultim\ genera]ie. Recent finalizat, Institutul de cercet\ri pentru agricultur\ [i mediu (ICAM) este unul dintre cele mai performante din Europa. Este în curs de înfiin]are [i un Institut de cercet\ri în domeniul amelior\rii plantelor - tot a[a, cu dot\ri la cele mai înalte standarde. 22

De

ce elita absolven]ilor Universit\]ii din Ia[i nu a ales, precum elitele de la alte universit\]i din ]ar\, calea emigr\rii sau angajarea în mediul privat? Jit\reanu explic\> “Am discutat cu fiecare absolvent meritoriu în parte [i i-am convins pe fiecare în parte. Nu cu sloganuri patriotice, ci cu argumente pertinente. M-am angajat s\ le asigur tot cadrul de dezvoltare profesional\, inclusiv venituri comparabile cu cele pe care le-ar putea câ[tiga în str\in\tate sau în mediul privat. Singurul lucru în privin]a c\ruia nu am ce face este mediul general socioeconomic în care ne desf\[ur\m activitatea. M\ refer la sistemul sanitar, transporturi [.a.m.d. Dar doctoranzii mei au venituri extra-salariale de minim 1.000 de euro/lun\ din proiecte, înc\ de acum 15 ani. Adic\, au venituri similare cu cele din Germania, ]inând cont de costul vie]ii”. Între zecile de tineri fo[ti absolven]i, în prezent cercet\tori sau/[i cadre didactice la USV, se num\r\ Iulian Gabur. Are 35 de ani [i e doctor în agronomie din 2019. Doctoratul este ob]inut la Universitatea din Giessen (Germania), unde face parte, înc\ din 2015, din colectivul de cercet\tori care se ocup\ de ameliorarea plantelor, genetic\ molecular\, NGT, bioinformatic\, cercetare, având ca principal aspect practic ob]inerea de hibrizi de rapi]\ mai toleran]i la factori de stres biotici [i abiotici decât cei ob]inu]i prin ameliorarea clasic\. Gabur are numeroase lucr\ri [tiin]ifice publicate în reviste de specialitate din ]ar\ [i str\in\tate, fiind adeseori citat în Google Scholar. În paralel cu activitatea de la Giessen, este [i profesor [i cercet\tor al Facult\]ii de Agronomie de la USV Ia[i, Departamentul de Ameliorarea Plantelor. “Nu a[ fi fost în ]ar\ dac\ nu ar fi

fost domnul rector, care a sus]inut toate proiectele noastre de cercetare”, afirm\ cu t\rie. În coordonarea lui Gabur, Facultatea de Agricultur\ a USV organizeaz\, de patru ani, Ziua Biodiversit\]ii Grâului. În câmpul experimental al Fermei Didactice [i de Cercetare Ezereni sunt realizate microploturi de doar câ]iva metri p\tra]i, pentru a putea fi observate, într-un spa]iu restrâns, u[or de parcurs la pas, peste 400 de variet\]i de grâu. “Avem alac, spelta, grâu comun, forme aristate [i nearistate etc. O mare parte sunt din colec]ii de gene, dar unele sunt noi. Încerc\m s\ îmbun\t\]im genetica existent\. Folosim ameliorarea clasic\, adic\ încruci[\rile de soiuri cu diverse caracteristici, ob]inând noi soiuri care sunt apoi testate patru ani în câmpurile noastre, ale B\ncii de Gene de la Suceava [i ale Sta]iunii Secuieni. În paralel, am început un program de secven]iere genomic\, în colaborare cu Universitatea din Giessen, prin care încerc\m s\ identific\m, în materialul genetic, markerul genetic, adic\ amprenta exact\ a unei tr\s\turi, iar apoi s\ select\m o linie patern\ pentru viitoare încruci[\ri, eliminând necesitatea test\rii prealabile în câmp”. Având atâtea variet\]i la dispozi]ie, posibilit\]ile de combinare a unor caracteristici utile sunt uria[e. De pild\, str\vechiul grâu alac nu mai este cultivat azi, fiindc\ poten]ialul s\u de produc]ie este modest. În schimb, când toate celelalte soiuri se usuc\ din cauza secetei sau ar[i]ei, alacul este înc\ în picioare, verde crud. Are, a[adar, gene valoroase, care pot fi transferate la soiurile noi, cu poten]ial ridicat, pentru a le cre[te rezisten]a la stres hidric [i termic. Un alt grâu ce stârne[te imagina]ia cercet\torilor este o varietate din banca de gene Suceava, ce produce Profitul Agricol 25/2024


CULTURI VEGETALE

în agricultur\ este la Ia[i

Iulian Gabur

spice lungi de pân\ la 24 de cm. Din nou, nu este fezabil\ cultivarea lui, deoarece productivitatea este redus\, din cauza densit\]ii reduse a spicelor în lan, a spicule]elor pe spic [i a sterilit\]ii multor boabe. Dar, dac\ s-ar ob]ine un soi cu spice mari [i dese [i cu mai multe spicule]e fertile în spic, având [i genele de rezisten]\ de la alac, ar fi o reu[it\ fabuloas\. Gabur este optimist în privin]a rezultatului unor asemenea lucr\ri de cercetare, îns\ avertizeaz\ c\, folosind exclusiv ameliorarea clasic\, pentru ob]inerea unui soi nou sunt necesari 10-15 ani. Perioada s-ar putea reduce la 3-5 ani doar dac\ Uniunea European\ va reu[i de-reglementarea noilor tehnici genomice, adic\ reglementarea diferen]iat\ fa]\ de organismele modificate genetic. “Exist\ o gen\, GNI2, care cre[te num\rul boabelor pe spicul central. Putem s\ încruci[\m soiul respectiv, existent la banca de gene CIMMYT din Mexic, cu unul autohton, pentru a încerca ob]inerea unui soi nou, cu num\r mai mare de boabe pe spic. Alternativ, putem include gena GNI2, prin editare genomic\ de precizie a Profitul Agricol 25/2024

embrionilor (semin]e germinate), în genomul unui soi autohton. Astfel, durata procesului s-ar scurta de trei-patru ori. Iar rezultatul ar fi cre[terea randamentului de produc]ie cu 7%”. Conform datelor oficiale ale Comisiei Europene, costurile amelior\rii conven]ionale sunt uria[e> 2-3 milioane de euro/varietate (soi sau hibrid). În schimb, dac\ s-ar accepta folosirea NGT, costurile s-ar reduce la 0,5 milioane de euro/soi sau hibrid nou. Dac\ NGT ar fi fost legiferate anul acesta, pân\ în 2030-2035 s-ar fi ob]inut economii de pân\ la 2,7 miliarde de euro pentru produc]ia de noi soiuri de cereale [i de 244 milioane euro pentru produc]ia de noi oleaginoase. În plus, productivitatea agriculturii europene ar fi crescut cu 9% în cazul oleaginoaselor [i cu 16% în cazul cerealelor. S-ar fi redus [i necesarul de produse de protec]ie a plantelor [i de îngr\[\minte, cu impact pozitiv pentru mediu - exact obiectivele din Pactul Verde. Departamentul de ameliorare al Facult\]ii de Agricultur\ din USV ar putea face [i “mâine” ameliorare folosind NGT. De fapt, [i azi se parcurg toate etapele, mai pu]in strict cea a edit\rii genomice în sine, proces care se realizeaz\ la Universitatea din Giessen. S-ar putea realiza [i la Ia[i, îns\ birocra]ia implicat\ este prea mare. “E nevoie de aprob\ri speciale, iar procesul este prea complicat, prea consumator de timp, pentru a m\ implica în el. Am încercat, dar am abandonat aceast\ direc]ie. Ne limit\m s\ test\m cu celelalte etape ale protocolului. Test\m la grâu, lupin [i bob”. A[adar, ]ine doar de reglementarea european\ pentru ca [i în România, la Ia[i, s\ se fac\ editare genomic\. Gabur salut\ inten]ia anun]at\ a ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de a se face un centru de cercetare NGT la

Lovrin. El estimeaz\ la un an [i jum\tate - doi ani perioada necesar\ pentru ca centrul s\ devin\ func]ional. “Se poate realiza, dac\ se asigur\ finan]area. Putem ajuta cu know how, dac\ ni se va cere. Personalul de specialitate poate fi preg\tit la Universitatea din Giessen. În [ase luni se pot asimila toate cuno[tin]ele [i tehnicile necesare”. În cazul adopt\rii Regulamentului NGT, Gabur recomand\ chiar înfiin]area, în România, a mai multor centre de cercetare-ameliorare NGT, pentru a se putea ]ine pasul cu nevoia agriculturii de adaptare la provoc\rile climatice. El demonteaz\ toate argumentele împotriva NGT invocate în dezbaterile politice. “S-a afirmat c\ ameliorarea conven]ional\ o s\ dispar\ dac\ se accept\ NGT. Realitatea e c\ ameliorarea NGT este doar un instrument de completare, nu de înlocuire, a amelior\rii conven]ionale. Vigoarea hibrid\ (heterozis) poate fi ob]inut\ doar prin hibridare clasic\. S-a afirmat c\ produsele ob]inute prin ameliorare NGT nu ar trebui brevetate, din moment ce ar putea ap\rea [i pe cale natural\. Dar aduc aminte c\ produsele ob]inute prin ameliorare conven]ional\ sau mutagenez\ pot fi brevetate, fiindc\ brevetul este singura form\ de r\spl\tire a muncii de ameliorare. Atunci, unde este diferen]a, de ce NGT ar trebui s\ aib\ un regim diferen]iat? {i apropo de mutagenez\. S-a respins folosirea NGT în agricultura ecologic\. Dar în agricultura ecologic\ se folosesc plante ob]inute prin mutagenez\, tehnologie care face exact acela[i lucru, doar c\ nu ]intit, ci mult mai agresiv, prin iradiere sau folosind substan]e chimice care induc muta]ii”.

Robert VERESS 23


Corteva le-a pl\tit produc\torilor de s\mân]\ peste 400 milioane de euro Corteva a investit, pân\ în prezent, 74 de milioane de euro în aceast\ fabric\ întins\ pe 15 hectare. “Ultima noastr\ investi]ie este un laborator nou, cu acreditare ISTA. Am redus, astfel, la 7 zile perioada de certificare a semin]elor, de la 2-3 s\pt\mâni”, spune Marian Pascariu, directorul sta]iei. Compania colaboreaz\ cu peste 80 de fermieri români, multiplicatori de semin]e. Suprafa]a cultivat\ anual de ace[tia variaz\ între 8.000 [i 15.000 ha, în func]ie de dinamica stocurilor [i a cererii pe pia]a european\. Din 2005 [i pân\ în prezent, Corteva (anterior Pioneer) le-a pl\tit fermierilor români, produc\tori de s\mân]\, peste 400 de milioane de euro, puncteaz\ Pascariu. Semin]ele produse în fermele din ]ar\ [i procesate la G\neasa sunt exportate în 20 de ]\ri, inclusiv Japonia, ]\ri CIS, Maroc. 40% din produc]ie este pentru export, 60% pentru pia]a intern\. Corteva este lider de pia]\ în România [i Republica Moldova, considerând portofoliul combinat de solu]ii pentru agricultur\> semin]e, produse de protec]ia plantelor, produse biologice [i solu]ii digitale, afirm\ Jean Ionescu, directorul general al reprezentan]elor companiei. Corteva România are prima po24

zi]ie în pia]\ la semin]e de porumb, semin]e de rapi]\, semin]e de soia, erbicide pentru cereale p\ioase, erbicide pentru rapi]\, erbicide postemergen]\ porumb, fungicide la vi]a-devie, fungicide la cartof.

Nout\]ile Corteva din 2024 - 2025 “În cinci ani de existen]\, Corteva a lansat 2.000 de produse noi, la nivel mondial”. Maria Cîrj\, director de marketing, România [i R. Moldova, ne las\ un moment s\ proces\m aceast\ cifr\. “Ne propunem s\ lans\m, an de an, în România, între 5 [i 10 produse noi”, intervine [i Jean Ionescu. “De fapt, anul acesta am lansat 13 produse noi, dintre care 7 produse biologice”. Utrisha N [i celelalte produse biologice Corteva se folosesc anul acesta pentru 540-580 de mii de ha. O noutate important\ este omologarea Lumiposa ca tratament industrial al semin]elor de porumb, pentru combaterea Agriotes (viermii sârm\). Se lucreaz\ la omologarea [i împotriva Tanymecus. Lumiposa este un tratament mai scump [i mai pu]in eficient decât cel cu neonicotinoide, dar poate fi o plas\ de salvare, în condi]iile în care autorit\]ile române se

dovedesc ineficiente în a explica Bruxelles-ului de ce trebuie g\sit\ o solu]ie juridic\ acceptabil\ pentru ca România s\ continue s\ dea derog\ri pentru neonicotinoide. “La floarea-soarelui nu exist\ nicio solu]ie de combatere a Tanymecus, în afara neonicotinoidelor. A[adar, Ministerul are datoria s\ vin\ cu aceste derog\ri”, consider\ Ionescu. Alte nout\]i pe segmentul ppp sunt Belkar Super, erbicid pentru rapi]\, Voltama, erbicid pentru postemergen]a porumbului, Queen, fungicid pentru tratamentul al doilea la p\ioase cu Fenpikoxamid 50 g/l [i Protiokonazol 100 g/l, Lortama, erbicid postemergent la porumb, un insecticid pe baz\ de acetamiprid, Rexade [i Tarzec, erbicide ce promit s\ fie mai eficiente decât popularele Palas [i Floramix, pe segmentele c\rora sunt introduse. Corteva va lansa noi hibrizi de porumb în gama Optimum AquaMax, precum [i un hibrid de floarea-soarelui, P64LE280, considerat cel mai rezistent la man\ din lume. În toamna aceasta va fi lansat\ a doua versiune a aplica]iei Granular Link, care va fi îmbog\]it\ cu noi func]ii, între alte h\r]i variabile de aplicare a fungicidelor [i un calculator de profitabilitate pentru produsul Utrisha N.

Robert VERESS Profitul Agricol 25/2024


CULTURI VEGETALE

Ortus 5 SC - pagube oprite la timp în cultura de soia Drept urmare, fotosinteza încetine[te, iar transportul nutrien]ilor [i al apei în frunze este dezechilibrat. Se constat\ defolierea plantei [i se formeaz\ mai pu]ine p\st\i pe plant\, cu un num\r mai mic de boabe [i MMB redus. Simptomele infest\rii pot fi u[or confundate cu stresul provocat de secet\, efectele secundare ale erbicid\rii sau cu anumite boli foliare. Ini]ial, efectele atacului sunt evidente la marginea solei sau în zonele izolate din cultur\ în care plantele semnalizeaz\ un regim hidric deficitar. Molia p\st\ilor de soia (Etiella zinckenella) este un d\un\tor invaziv pentru mai multe specii de leguminoase. Pagubele cele mai însemnate se înregistreaz\ la soia, începând cu formarea p\st\ilor, pe durata matur\rii, coacerii [i chiar dup\ recoltare. Un aspect esen]ial este gradul de dificultate sporit în separarea produc]iei atacate de boabele intacte, motiv pentru care exist\ riscul ca recolta s\ fie declarat\ ca integral neconform\. Cum recunoa[tem d\un\torul? Moliile adulte au o culoare cenu[ie, cu aspect m\t\sos. Prima genera]ie de fluturi apare în luna mai [i zboar\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Cea de-a doua genera]ie apare în iulie [i se dezvolt\ pân\ în septembrie.

Atacul p\ianjenului ro[u comun în cultura de soia (Tetranychus urticae)

foto> Kwizda Agro Romania

Larva moliei p\st\ilor (Etiella zinckenella)

Profitul Agricol 25/2024

foto> dreamstime.com

Dintre d\un\torii cu impact economic major la soia se eviden]iaz\ p\ianjenul ro[u comun (Tetranychus urticae) [i molia p\st\ilor (Etiella zinckenella), din cauza temperaturilor foarte ridicate la care se a[teapt\ fermierii în lunile iulie [i august. Acarienii înregistreaz\ un ciclu evolutiv mai rapid în condi]ii de secet\, de aceea monitorizarea culturilor trebuie realizat\ cu o frecven]\ mai mare (de 2 ori pe s\pt\mân\, cel pu]in). {i atacul moliei p\st\ilor (o insect\ din ordinul lepidopterelor) urmeaz\ s\ se intensifice în perioada urm\toare, daunele produse de aceasta fiind semnificative. Adultul p\ianjenului ro[u comun (Tetranychus urticae) m\soar\ sub 0,5 mm, fiind dificil de observat cu ochiul liber. Monitorizarea prezen]ei d\unatorului trebuie f\cut\ cu ajutorul unei lupe, deoarece atunci când simptomele atacului devin vizibile în cultur\, pagubele sunt deja produse. Formele mobile (adul]i, larve) au aparat bucal adaptat pentru în]epat [i supt, cu care extrag sucul celular din ]esutul vegetal. Prefer\ noile cre[teri de la etajele superioare. Pânza fin\ de pe suprafa]a inferioar\ a foliajului semnaleaz\ atacul, la fel [i prezen]a punctelor clorotice în apropierea nervurilor principale ale frunzei, care, în timp, se necrozeaz\.

Femelele depun un num\r mare de ou\ pe suprafa]a p\st\ilor. Dup\ eclozare, larvele p\trund în p\staie, unde se hr\nesc timp de 20 - 30 de zile cu boabele aflate în procesul de umplere. Aceste forme mobile migreaz\ de la o p\staie la alta, amplificând dimensiunea pagubelor în cultur\.

Ortus 5 SC> Controlul eficient al d\un\torilor la soia Insecticidul acaricid Ortus 5SC se prezint\ sub form\ de suspensie concentrat\ [i are la baz\ substan]a activ\ fenpiroximat, 51,2 g/l. Ac]ioneaz\ prin contact [i prin ingestie asupra p\ianjenului ro[u comun (Tetranychus urticae) [i asupra moliei p\st\ilor (Etiella zinckenella) la soia. Produsul afecteaz\ respira]ia celular\ [i inhib\ produc]ia de energie a celor doi d\un\tori. Datorit\ ac]iunii de [oc, ace[tia înceteaz\ s\ mai produc\ pagube în cultur\ la o zi dup\ tratament. Ortus prezint\ eficacitate ridicat\, de lung\ durat\, fiind recomandat în doz\ de 0,5 l/ha, mai ales de la dezvoltarea fructelor [i în timpul matur\rii p\st\ilor (BBCH 71 - 89). Pentru evitarea apari]iei fenomenului de rezisten]\ se va aplica o dat\ pe sezon. În cazul p\ianjenului ro[u comun, tratamentul se efectueaz\ la avertizare, atunci când popula]ia de acarieni atinge un PED de 3-5 forme mobile pe o frunz\ (larve, adul]i). Volumul de ap\ utilizat se va regla astfel încât solu]ia de tratat s\ ajung\ [i în locurile mai greu accesibile, pentru o acoperire complet\ a plantei. Utilizarea Ortus 5SC împreun\ cu un adjuvant (Designer sau Kantor) asigur\ o persisten]\ [i o aderen]\ superioare ale substan]ei active pe frunz\. KWIZDA

25


CULTURI VEGETALE

Recolte mici la grâu [i rapi]\ în N\dlac Fermierii din N\dlac, Arad, sunt nemul]umi]i de recoltele ob]inute în acest an la rapi]\, de 2.500 - 3.000 de kg la ha, [i la orz, de 5 tone - 6 tone. La grâu sper\ pân\ la 6.000 de kg. Cauza acestor rezultate considerate slabe este seceta prelungit\.

Gheorghe Porubski, pre[edintele asocia]iei }aranul N\dl\can, a explicat> “Rezultatele sunt a[a mici fiindc\ nu am avut ploaie! De când am sem\nat, în toamna lui 2023, numai secet\ a fost în zona N\dlac, Arad. Seceta ne omoar\! De aici, toate problemele!” Mai mult, toat\ C=mpia de Vest a fost lovit\ de frig atunci când nu trebuia. A fost chiar înghe] pe timpul nop]ii, în luna martie, iar în februarie a fost mai cald decât în martie în general. Gerul a fost devastator la sfâr[itul lunii martie, începutul lui aprilie. Au fost nop]i cu pân\ la -2 grade. “Mia fost fric\ c\ înghea]\ sfecla”, a spus fermierul n\dl\can. Dup\ aceea a venit iar c\ldur\, dar [i secet\. Plantele au crescut încontinuu. Astfel, s-a decalat totul, iar recoltatul a început cu pân\ la 15 zile mai devreme ca de obicei. “Este prima oar\ de când fac eu agricultur\ când recoltez mai repede cu aproape dou\ s\pt\mâni. Culturile toate au fost pe repede înainte”, este de p\rere agricultorul. Membrii asocia]iei au reu[it s\ termine recoltatul rapi]ei în 19 iunie [i imediat au început seceri[ul grâului. Spune c\ o produc]ie de 5 - 6 tone de grâu este destul de mic\ fiindc\, de 26

Gheorghe Porubski

obicei, în N\dlac, se ob]ineau 7,5 - 8 tone la hectar, la fel la orz. “Ne acoperim doar cheltuielile. Mul]i agricultori sunt la limit\ sau chiar pe minus la aceste produc]ii [i la pre]urile existente”, a ad\ugat Porubski.

Frica de faliment Pia]a cerealelor merge foarte prost în Arad, iar de când a început recoltatul pre]ul a sc\zut cu 10 - 15 procente. În luna iunie, pre]ul era de 820 lei tona de grâu de panifica]ie [i 760 lei tona de grâu furajer. 0,66 de lei orzul [i rapi]\ 2 lei kg. Cu 2.500 de kg la ha, fermierii sper\ s\ î[i poat\ acoperi m\car cheltuielile la rapi]\. La grâu ei sus]in c\ trebuie s\ ob]in\ 5,5 tone ca s\ î[i recupereze costurile. Kilogramul la grâu ar trebui s\ fie 0,95 lei - 1 leu pentru ca s\ fie to]i mul]umi]i, iar fermierii s\ ias\ [i cu profit. “La grâul foarte bun de panifica]ie, trebuie s\ fie m\car 1 leu”, este de p\rere Porubski. “E greu de spus aici ce determin\ acest pre] mic care ne bag\ pe noi în faliment, dar este clar c\ [i politicile europene au o influen]\ mare. De aceea unele trebuie schimbate, fiindc\ nu îl ajut\ pe agricultor!”

În zona N\dlac nu exist\ umiditate în iunie. A plouat 25 litri pe metru p\trat în lunile mai - iunie, când este cea mai mare cerin]\ din partea plantelor, de 60 - 70 de litri. “Acest minus de ap\ se adaug\ celorlalte deficien]e de umiditate din lunile trecute [i totul devine [i mai grav”. Temperaturile extreme au dep\[it 37 de grade la umbr\, dup\ jum\tatea lunii iunie, timp de mai multe zile, în zona Timi[ - Arad. Dac\ astfel culturile de toamn\ s-au mai salvat, riscul absolut este la cele de prim\var\. “Dac\ nu plou\ sau nu se domolesc c\ldurile extreme, porumbul nu va poleniza. Noaptea, la ora 23.00, când am plecat acas\ de la ferm\, erau 28 de grade. Când am venit diminea]\, erau 24”, a spus fermierul n\dl\can. Porumbul trebuie s\ polenizeze pân\ spre sfâr[itul lunii iunie. Pentru asta are nevoie de umiditate [i c\ldur\ moderat\. Dac\ temperaturile sunt de peste 26 de grade [i ziua [i noaptea, porumbul nu va poleniza [i va r\mâne steril. Va fi o pierdere extraordinar\ pentru fermieri.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 25/2024



CULTURI VEGETALE

Cinci motive pentru Omya Calciprill Carbonatul de calciu Carbonatul de calciu joac\ un rol extrem de reduce aciditatea solului Este un produs premium, 1. 3. important în fertilitatea solului [i [i toxicitatea creat\ de excesul 5. de cea mai înalt\ calitate cre[terea plantelor de aluminiu [i alte elemente [i se aplic\ foarte u[or cu utilaCalciprill cre[te disponibilitatea [i absorb]ia nutrien]ilor din sol. Datorit\ formul\rii micronizate a produsului, cu particule ultrafine (115 microni), carbonatul de calciu este disponibil pentru a fi preluat de r\d\cini [i transportat în plant\, acolo unde este nevoie. Se recomand\ aplicarea a 500 kg/ha Calciprill la înfiin]area culturilor de toamn\ pentru efecte atât la nivelul solului, cât [i la produc]ie! Eficien]a îngr\[\mintelor 2. este maxim\ atunci când solul are un pH de 6,5 - 7 {tia]i c\ utilizarea corect\ a carbonatului de calciu cre[te substan]ial absorb]ia nutrien]ilor din îngr\[\mintele aplicate? :n condi]ii de aciditate relativ redus\, aplicarea a 500 kilograme de Calciprill va corecta 0,5 puncte de pH. Asigura]i-v\ c\ solul este la un pH neutru, preg\tit pentru recolte bogate! 28

Carbonatul de calciu influen]eaz\ major produc]ia prin reducerea acidit\]ii solului [i reducerea toxicit\]ii create de aluminiu, dar [i de excesul de mangan [i cupru. Omya Calciprill este alegerea perfect\ pentru a fertiliza solurile, deoarece Calciul (Ca) [i Magneziul (Mg) sunt elemente importante în determinarea mobilit\]ii nutrien]ilor din sol. Dac\ aceste dou\ elemente lipsesc sau nu sunt în echilibru cu celelalte elemente nutritive din sol, produc]ia se poate diminua drastic.

4.

Omya Calciprill îmbun\t\]e[te structura [i activitatea microbian\ a solului Carbonatul de calciu are un rol extrem de important în structurarea solului [i este o hran\ excelent\ pentru microorganismele din sol. Prin îmbun\t\]irea structurii solului, fiecare pic\tur\ de ap\ este valorificat\ la maximum, un aspect deosebit de important în condi]iile de secet\ din România.

jele standard din ferm\ Selectarea materiei prime pentru Calciprill este un proces riguros în urma c\ruia se aleg doar rocile care corespund. Prin tehnologia avansat\ de micronizare se transform\ materia prim\ în particule ultrafine, micronizate, care pot fi u[or absorbite [i utilizate de plante. Particulele fine m\resc considerabil suprafa]a de contact cu solul [i, implicit, efectul favorabil al CaCO3. Finalizarea procesului de produc]ie are loc odat\ cu granularea produsului. Astfel, Omya Calciprill este u[or de aplicat cu utilajele standard, nemaifiind necesar\ investi]ia în utilaje speciale.

Profitul Agricol 25/2024


CULTURI VEGETALE

Fantoma falimentului vine cu produc]ii modeste [i pre]uri mici În 17 iunie, Samson Popescu a f\cut prima prob\, iar pe 19 iunie a demarat campania de recoltat la grâu. Anul acesta fenofaza de dezvoltare a plantelor a fost gr\bit\ din cauza temperaturilor foarte ridicate din martie [i aprilie. “Culturile nu [tiu de num\rul de zile, ci de suma gradelor de temperatur\. Astfel, plantele au ajuns la fructificare, apoi în scurt timp la maturizare”, spune fermierul. La rapi]\, a ob]inut 3.500 de kg la ha, când spera peste 4.000 de kg. Cauza reducerii produc]iei o reprezint\ nop]ile prea reci din luna martie, cu pân\ la minus 2 grade, chiar când rapi]\ era înflorit\. Atunci multe flori au avortat, unele chiar au înghe]at. “În Timi[ nu a fost un an pentru produc]ie de rapi]\”, este de p\rere Samson Popescu. Grâul, ;n schimb, arat\ bine în Timi[, dar uneori rezultatele sunt sub a[tept\ri. Samson miza pe 7.000 8.000 kg la ha [i recolteaz\ cam 6.000 de kg. Gr=ul a fost afectat de c\ldurile mult prea mari, de ploile abundente [i de fluctua]iile de temperatur\ de pân\ la 20 de grade de la noapte la zi sau de la o zi la alta care au avut

Mircea Boteanu din Comlo[u Mic a explicat c\ orzul, în jude]ul Timi[, nu s-a recoltat niciodat\ la începutul lunii iunie, chiar sfâr[itul lui mai. “Sunt fermierii care au recoltat înainte de 1 iunie. La grâu [i la rapi]\, s-a intrat la recoltat cu dou\ s\pt\mâni mai repede în acest an”, a spus Boteanu.

Samson Popescu

efecte negative în dezvoltarea plantelor. Luna martie e o lun\ decisiv\ pentru grâu [i atunci cultura a avut de suportat diferite [ocuri puternice. Apoi a venit o perioad\ de secet\, în aprilie mai. A fost c\ldur\, dar nu ap\. Apoi au venit ploile abundente. Totu[i, Popescu sper\ s\ ;nchid\ un an bun, pân\ la urm\.

Gheorghe MIRON

El crede c\ o cauz\ a decal\rii recoltatului o reprezint\ faptul c\ nu a existat iarn\ în Timi[. De aceea plantele nu au mai intrat în repausul for]at impus de ger, cum este normal, [i s-au dezvoltat permanent. La grâu preconizeaz\ s\ ob]in\ în medie 6 tone la ha, iar la rapi]\ peste 3 tone. Astfel î[i va putea acoperi cheltuielile [i s\ r\mân\ [i cu ceva în plus. “Dac\ ar fi 1.000 de lei tona de grâu, ar fi un pre] echitabil pentru fermieri, dar cu cât cre[te mai mult, cu atât se va sim]i mai scump în buzunarul [i în farfuria consumatorilor [i tot mai pu]in în buzunarul produc\torului”, declar\ Mircea Boteanu.

Problema pre]ului prea mic la cereale :n C=mpia de Vest, pre]ul la cereale este mult prea mic. A fost o scurt\ perioad\ când a mai crescut valoarea grâului, apoi iar\[i a sc\zut. A început campania [i în fiecare zi tot mai scade pre]ul grâului, care a ajuns sub 0,8 lei în iunie. Mul]i spun c\ ar trebui s\ se vând\ cu 1 leu pentru ca agricultorul s\ Profitul Agricol 25/2024

aib\ un câ[tig real. “Pre]ul corect este 1 leu!”. Cheltuielile pe hectar difer\ în func]ie de tehnologiile aplicate [i de condi]iile climatice. Anul acesta, Samson Popescu [i-a f\cut calculul c\ a cheltuit 4.500 - 5.000 lei pe hectarul de gr=u. La pre]ul de 80 de bani kg de grâu, ;i trebuie m\car 6 tone.

Dac\ ob]ine mai pu]in... “Pre]ul la grâu este mai mic decât în 2023. Nu e îmbucur\tor pentru noi, dup\ doi - trei ani cu probleme. Nu e bine, dar cui îi pas\. Totu[i, pentru pâine va fi grâu, mai ales c\ aducem masiv din Ucraina sau Argentina”. 29


GR|DINA

VIA [i LIVADA

Kilometrul zero al legumiculturii Peste 500 de fermieri din mai multe bazine legumicole au participat, duminic\, 16 iunie, la evenimentul demonstrativ organizat de Syngenta, Marcoser [i (în premier\) produc\torul de fertilizan]i Haifa. S-a ]inut la Matca, Gala]i, “kilometrul zero al legumiculturii române[ti”.

A

nul acesta, în solariile Marcoser au fost testate 20 de variet\]i de tomate [i cinci de ardei din genetica Syngenta. Se remarc\ nout\]ile Dominet [i Pekonet, hibrizi de tomate extratimpurii cu cre[tere semideterminat\, care se pot planta începând chiar din decembrie, pân\ în aprilie. O caracteristic\ aparte a acestora este c\ formeaz\ mucron (un mic vârf ascu]it) în mod natural, care confer\ ro[iilor un aspect pl\cut [i, de aceea, sunt c\utate de lan]urile de magazine.

Vasi Hoarc\, director de vânz\ri semin]e de legume al Syngenta, explic\ de ce acest lucru este important. “Mucronul se poate forma [i prin interven]ii cu hormoni chimici sau organici folosi]i la polenizare. Tocmai de aceea, întregul lot demonstrativ a fost polenizat cu ajutorul bondarilor”. De remarcat c\ a devenit o cerin]\ universal\ necesitatea certific\rii Global Gap. Aceasta fapt presupune respectarea timpilor de pauz\ [i folosirea inputurilor care las\ cât mai pu]ine reziduuri. În acest sens, poleni-

Nout\]ille Syngenta pentru protec]ia legumelor Syngenta a extins [i la legume omologarea pentru fungicidul Orondis Ultra, care este de mare succes în viticultur\. Combate foarte bine mana în perioadele reci, având dou\ substan]e active> 250 g/l mandipropamid ¡ 30 g/l oxatiapiprolin. Taegro e un produs biologic care se poate aplica de la plantare pân\ la recoltare. Con]ine spori ai bacteriei Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24, izolat\ f\r\ modific\ri genetice. Bacteria inhib\ înmul]irea fun30

gilor care produc f\inarea, putregaiul cenu[iu, mana. “Produsul este astfel formulat astfel încât s\ poat\ fi aplicat [i foliar. Con]ine aminoacizi care servesc ca starter pentru dezvoltarea bacteriei, care va coloniza toate frunzele, protejând planta, prin eliminarea sporilor. Totodat\, induce cre[terea rezisten]ei biologice, prin activarea mecanismelor de autoap\rare ale plantei, care percepe bacteriile ca pe un organism str\in”, spune Bogdan

zarea natural\ este un atu puternic. Dominet [i Pekonet pot fi cultiva]i atât în bazinul Matca, cât [i în zona de sud a ]\rii. Au un pachet sanitar foarte bun, ambii hibrizi prezentând toleran]\ la uscare [i ofilire. Pekonet prezint\ toleran]\ la stresul termic [i toleran]\ ridicat\ la virusul petelor de bronz (TSWV), pe ambele cicluri de cultur\. Dominet are toleran]\ ridicat\ la p\tarea cafenie. Ambii se p\streaz\ foarte bine [i au arom\.

Robert VERESS Dr\goi, director de marketing culturi horticole. Taegro poate fi folosit, prin aplic\ri repetate, atât la tomate (exclusiv în spa]ii protejate), cât [i la cucurbitacee, solanacee, salat\, c\p[uni [i vi]\-devie, atât în sere, cât [i în câmp. Isabion, biostimulantul pe baz\ de aminoacizi liberi [i peptide, con]ine [i colagen, care are multiple propriet\]i benefice, una fiind aceea c\ face mai elastic\ celula, care poate suporta mai bine stresul hidric sau termic. Profitul Agricol 25/2024


CRE{TEREA

ANIMALELOR Agroland, o afacere orientat\ spre fermele foarte mici Afacerea Agroland a ;nceput acum 27 de ani, ca un retailer în domeniul agricol. De atunci, proprietarul, Horia Cardo[, a dezvoltat o re]ea de magazine orientate spre ferma de familie [i micile gospod\rii. “Agroland desf\[oar\ o activitate sustenabil\ prin toate diviziile noastre, spune ast\zi Horia Cardo[. Am realizat investi]ii cu ajutorul investitorilor de pe pia]a de capital, credite bancare ori resurse proprii. La începutul lui martie 2020, când s-a declan[at pandemia, pie]ele de capital erau destul de agitate [i investitorii speria]i. Am ie[it totu[i cu emisiunea de

obliga]iuni [i am strâns banii necesari într-o singur\ zi. A[a am dezvoltat re]eaua de retail prin noul nostru concept Agroland Mega”.

zine au suprafe]e de aproximativ 400 mp. 14 sunt operate direct de Agroland [i 12 sunt operate de c\tre franciza]ii no[tri”.

:n martie 2021, Agroland s-a listat pe pia]a de capital. Avea 250 de magazine tradi]ionale. Horia Cardo[ a importat conceptul Agroland Mega din ]\rile occidentale. Erau magazine de gr\din\ [i magazine pentru animale de companie.

În 2020, Agroland a preluat ferma avicol\ de g\ini ou\tore de la Mih\ile[ti. Erau atunci acolo 60.000 de g\ini, iar azi are 300.000 [i investi]iile vor continua. A construit un FNC la I[alni]a, altul la Caransebe[. În 2024, a cump\rat o alt\ ferm\ de g\ini bio din jude]ul Timi[ [i înfiin]eaz\ alte ferme cu parteneri franciza]i.

“Sunt juc\tori de multe miliarde de euro [i ei au reprezentat modelul nostru. În România nu mai exist\ un asemenea model. Cele 26 de maga-

Viorel PATRICHI

Patru mor]i la fabrica de lactate din Ib\ne[ti Pe 23 iunie, în ziua de Rusalii, s-a produs o tragedie la fabrica de brânzeturi din Ib\ne[ti, jude]ul Boto[ani. Un angajat al societ\]ii RAM SRL a început lucr\rile de mentenan]\ la sta]ia de epurare. La un moment dat, i s-a f\cut r\u [i a c\zut într-un bazin cu ap\ rezidual\. Radu Tudose, patronul fabricii RAM SRL, a încercat s\-l scoat\ împreun\ cu al]i doi lucr\tori. To]i patru au decedat. Doi au murit pe loc din cauza amoniacului [i a acidului sulfuric din bazin, iar ceilal]i doi s-au sfâr[it la spital. Profitul Agricol 25/2024

Temperatura de-afar\ era foarte ridicat\ [i aceste gaze au r\mas concentrate în bazin. Lucr\torii din cadrul Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]\ Boto[ani au scos cele patru victime din bazinul sta]iei de epurare, acestea fiind preluate de ambulan]e. Administratorul societ\]ii a fost transportat la spital în stare con[tient\. Victimele au între 46 [i 58 de ani. Radu Tudose a fost declarat decedat la Spitalul Jude]ean "Mavromati" din Boto[ani, unde fusese transferat de la Spitalul din Dorohoi. Medicii s-

au chinuit timp de o or\ s\-l resusciteze, dar b\rbatul nu [i-a mai revenit. Prezen]i la locul accidentului, ni[te ]\rani spuneau c\ "este un mare p\cat s\ lurezi în ziua de Rusalii"... RAM SRL de]ine un centru de colectare a laptelui [i o unitate de fabricare a produselor lactate [i a brânzeturilor. Fabrica din Ib\ne[ti produce ca[caval Dalia [i Ruc\r, dar [i smântân\, telemea, brânz\ topit\ [i brânz\ de burduf.

Viorel PATRICHI 31


CRE{TEREA ANIMALELOR

Etalare genetic\ la Aberdeen Angus Asocia]ia Aberdeen Angus a avut, s\pt\m=na trecut\, pe 21 [i 22 iunie, mare s\rb\toare în jude]ul Mure[. Sute de cresc\tori din toat\ ]ara au marcat Zilele cresc\torilor de vite din rasa Aberdeen Angus.

T

otul a ;nceput cu adunarea general\ a Asocia]ei la Centrul de colectare a taurinelor din satul Fântânele, Mure[. Adunarea a fost coordonat\ de Marcel Olteanu, pre[edintele Asocia]iei, cresc\tor din jude]ul Olt. A urmat licita]ia pentru vi]ele [i tauri. Drago[ Manea, directorul executiv, prezenta fi[a fiec\rui taur, iar Radu Antohe era crainicul licita]iei. 17 fermieri s-au înregistrat [i au primit câte o palet\ special\ pentru a putea licita. Pre]ul de pornire pentru vi]ele a fost de 1.500 de euro, pentru tauri afla]i în preg\tire pentru mont\, 3.000 de euro, iar pentru taurii buni de mont\, 3.500 de euro. {i licitatorii, [i galeria au stat ore în [ir într-un soare n\ucitor pân\ la epuizarea evenimentului. Am urm\rit reac]iile de pe fe]ele lor când le intrau animalele în ring. Vasile Moscu de la Tulcea era foarte mândru c\ Bogdan Vere[ de la Gherla, jude]ul Cluj, un fermier consacrat în domeniu, a licitat pentru taurul lui care s-a vândut pân\ la urm\ cu 4.600 de euro, dar l-a luat Dan Tudose din Suceava. A fost cel mai valoros animal prezentat la aceast\ edi]ie. Era taurul cu num\rul 11 [i purta numele Igor. A fost f\tat pe data de 15.11.2022. Am32

bii p\rin]i ai lui Igor provin din România, iar acest lucru a devenit deja o tendin]\. Bunicul dinspre tat\ era Patriot, adus de Igor Peev de la Cluj din Germania, iar bunica dinspre mam\ era din Danemarca. A[a se explic\ numele rusesc în vreme de r\zboi. A avut o greutate de 31 de kilograme la f\tare, indicator esen]ial pentru vaca de carne, cu un spor de 1,1 kg pe zi la cânt\rirea de la 200 de zile. Când a împlinit anul, t\ura[ul avea o greutate de 523 de kilograme cu un spor mediu zilnic de 1,2 kilograme pe zi. Media sporului de cre[tere în ferm\ este de 1,6 kilograme pe zi. Pre]ul de pornire a fost de 3.500 de euro. Dup\ fiecare ridicare de palet\, pre]ul cre[tea cu 100 de euro. Al doilea taur ca valoare a venit din ferma lui Ionel Onofrei din Slobozia, jude]ul Bac\u, [i s-a vândut cu 4.400 de euro. Fra]ii Laz\r, oameni de afaceri din domeniul transporturilor de m\rfuri, au participat [i ei cu doi tauri la

licita]ie, adu[i de la ferma de la Cuca M\c\ii, jude]ul Vâlcea. Ferma ComDivers a investit foarte mult pentru a[i crea propriul sistem integrat de produc]ie. Un taur de la Cuca s-a vândut cu 3.700 euro. Multe animale nu s-au adjudecat [i au revenit în ferma de testare a asocia]iei sau la cresc\tor. Din nefericire, c\ldura pân\ la le[in i-a întristat pe fermieri pentru c\ fiecare se gândea acas\, la ploile care nu mai vin. “Consider\m c\ genul acesta de manifest\ri aduce plusvaloare zootehniei, agriculturii din România, rasei [i fermierilor, a spus, dup\ licita]ie, Drago[ Manea, director executiv la Asocia]ia Aberdeen Angus. “Organiz\m asemenea evenimente pentru cre[terea valorii fermierilor no[tri, pentru expunerea poten]ialului pe care îl avem în România, ca s\ nu mai import\m animale din str\in\tate. A treia edi]ie a Zilelor Aberdeen Angus este un succes. Au venit mai mul]i fermieri ca anul trecut. Este cea mai

Profitul Agricol 25/2024


CRE{TEREA ANIMALELOR echilibrat\ serie de tauri selecta]i de noi. Fermierii au fost aten]i la aspectele tehnologice prezentate de partenerii no[tri de la Corteva [i de la Purina. Eu cred c\ toate asocia]iile ar trebui s\ organizeze asemenea evenimente pentru promovarea raselor.” Asocia]ia cu un efectiv total de 120.025 de animale înregistrate a împlinit 10 ani de când efectueaz\ controlul oficial al performan]elor. A tip\rit o revist\ a rasei> Angus. Anuar 2023. Jurnal Oficial Anual. Campionul taurilor a fost f\tat în România, din p\rin]i f\ta]i în România. Este dovada semnificativ\ a adapt\rii acestei rase la condi]iile noastre climatice. Prin urmare, începe s\ conteze [i genetica româneasc\ m\car pe pia]a proprie, dar cred c\ fermierii vor trece curând la export. “Angusul este înc\ o ras\ tân\r\ pentru România. Primele efective au fost aduse prin 2008, iar asocia]ia s-a înfiin]at în 2012. Este prima oar\ când avem un asemenea taur. Avem deja chiar [i bunici de tauri din România. Am ajuns la o marj\ de progres, dar depinde de noi s\ fim solidari, s\ asimil\m toate progresele tehnice”, crede Drago[ Manea.

Profitul Agricol 25/2024

Asocia]ia a inaugurat un laborator pentru testarea furajelor [i un laborator genetic pentru recoltarea taurilor de pr\sil\. Prin parteneriatul cu Agro Cluster Transilvania, a accesat fonduri pentru a realiza aceste laboratoare. Laboratorul pentru furaje testeaz\ atent animalele pentru a vedea cât m\nânc\ fiecare [i cât depune. Speciali[tii merg pe teren cu aparatul Agrimir Mobil pentru a face analiza furajelor din ferme pentru umiditate, energie, protein\, celuloz\, cenu[\. Laboratorul de reproduc]ie [i genetic\ are dou\ subdiviziuni> prima recolteaz\ material seminal de la tauri, analizeaz\ materialul dac\ prezint\ anomalii< a doua subdiviziune trebuie s\ efectueze împaietarea [i stocarea materialului seminal. “Scopul nostru este s\ test\m to]i taurii care vin la noi în ferma de testare, apoi s\ aducem material seminal [i embrioni, s\ dirij\m împerecherile la nivel na]ional, ca s\ elimin\m concuren]a neloial\ de pe pia]a reproduc\torilor”, explic\ directorul executiv. Testul ADN este foarte costisitor. Un aparat cost\ mai multe sute de mii de euro [i Asocia]ia nu are înc\ banii

necesari. ANZ are un asemenea laborator, dar nu face teste fiindc\ nu are speciali[ti. Mai precis, politica salarial\ precar\ de la Ministerul Agriculturii [i de la Ministerul Cercet\rii nu ne permite s\ form\m tineri speciali[ti în domeniu, s\-i acredit\m [i s\-i pl\tim omene[te ca s\ r\mân\ în sistem. A doua zi, pe 22 iunie, Péter Tamás Nagy a organizat o întâlnire de suflet la ferma lui din M\ghirani, jude]ul Mure[, unde buc\tari vesti]i ne-au oferit degust\ri din carne de Angus, pe care s\ nu le mai uit\m. A trebuit s\ st\m la cozi grele sub un soare nemilos, iar când se terminau “mostrele” de pe gr\tar, alergam la alt\ coad\. Noroc c\ a fost bere din bel[ug. Putem zice c\ Péter Tamás Nagy a f\cut cinste sutelor de oaspe]i veni]i în ograda lui. Medic veterinar de profesie, el este de fapt liderul informal la Asocia]ia Aberdeen Angus. A fost director general la ANARZ, apoi a ajuns secretar de stat în Ministerul Agriculturii, iar acum este proasp\t director executiv la DSVSA Mure[.

Viorel PATRICHI

33


MA{INI & UTILAJE Philipp Horsch>

“Inteligen]a artificial\ nu va înlocui fermierul pe câmp” În ultima vreme se vorbe[te mult de digitalizare, automatizare [i chiar autonomizarea utilajelor agricole. Philipp Horsch, unul dintre cei cinci patroni ai cunoscutei companii de utilaje agricole, ne-a dezv\luit c\ Horsch testeaz\ un utilaj autonom de sem\nat, estimat a fi lansat în 2026, dar a subliniat un lucru> inteligen]a artificial\ nu va înlocui total fermierul pe câmp în viitorul apropiat.

R

eprezentantul companiei germane ne-a spus c\ vede avansul c\tre autonomizare prin digitalizare [i automatizare pe dou\ paliere. Primul este cel al lucr\rilor din câmp, de unde se colecteaz\ [i transmit o serie de date c\tre ferm\, prin intermediul senzorilor specifici. “Aici intervine inteligen]a artificial\, care ne ajut\ s\ proces\m toate aceste date, mai importante poate decât în orice alt sector din orice industrie, deoarece avem în vedere factori complec[i precum vremea, solul, plantele. Toate acestea sunt naturale, nu sunt omogene, iar inteligen]a artificial\ ne ajut\ s\ îmbun\t\]im procesarea datelor.” Cel\lalt palier este reprezentat de tehnica agricol\, unde inclusiv utilajele Horsch au atins [i utilizeaz\ un grad înalt de digitalizare [i automatizare,

34

Philipp Horsch

dar nu neap\rat autonomizare. Philipp Horsch spune c\, [i în aceste condi]ii, fermierii tot vor fi prezen]i pe câmp [i, elibera]i de anumite sarcini, datorit\ func]iilor automate ale utilajelor, se vor putea concentra mai bine pe restul muncii. El spune îns\ ne afl\m înc\ în prima faz\, a automatiz\rii par]iale a lucr\rilor efectuate deasupra solului, cum este fertilizarea [i protec]ia plantelor. Pe m\sur\ ce elemente ale utilajelor p\trund în sol, datele colectate de inteligen]a artificial\ devin foarte complexe [i va mai dura ceva vreme pân\ când acestea vor fi procesate [i utilizate de echipamente autonome pe câmp. “Vorbim în prezent de no-till. Asta înseamna c\ fermierul va petrece mai pu]in timp pe teren [i, într-o lume ideal\, el doar va sem\na. Imagina]iv\ c\ cel mai important lucru este sem\natul. În acest caz, a]i risca s\ l\sa]i în sarcina ma[inii s\ ia toate deciziile în locul vostru [i s\ v\ decid\ nivelul de profit la recoltare? Nimeni

nu va permite ca acest proces s\ devin\ autonom. Fermierul va fi pe câmp s\ verifice ce se întâmpl\ exact. De aceea eu vorbesc mai degrab\ de automatizare la nivel înalt, decât de autonomizare.” Philipp Horsch ne-a spus c\ utilajele produse de companie ofer\ conectivitate 100% [i transmit date c\tre tractor [i c\tre ferm\ privind condi]iile de lucru [i situa]ia din câmp. Compania german\ are în vedere dou\ direc]ii pentru sporirea nivelului de automatizare. Prima include produc]ia de echipamente agricole care efectueaz\ tratamente ale culturii [i fertilizare, opera]iuni care sunt efectuate deja în mod precis [i cu implicarea minim\ sau deloc a operatorului. A doua direc]ie vizeaz\ dezvoltarea de utilaje autonome, iar în prezent Horsch are în testare echipamente de acest fel pentru sem\natul no-till în Brazilia. “Înc\ avem de înv\]at la acest capitol, dezvolt\m [i perfec]ion\m partea de siguran]\ [i supraveghere cu camere video. Avem câteva prototipuri de sem\n\tori autonome cu motor de 700 CP, ce lucreaz\ pe l\]imi de 37 metri, pe 72 de rânduri. Sunt dotate inclusiv cu cabin\, dar în final, cel mai important factor r\mâne fermierul. {i este bine c\ se întâmpl\ a[a, altfel marile corpora]ii ar fi preluat de mult afacerile din agricultur\. Crede]i c\ Amazon ar putea prelua, s\ zicem, jum\tate din agricultura României? Nicio [ans\!”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2024



MA{INI & UTILAJE

Superofert\ de bani din partea Rabla pentru tractoare nu are norme. Ministerul Agriculturii vine cu ghid propriu. Pia]a de tractoare ofer\ solu]ii accesibile. Programul Rabla pentru tractoare, lansat de Ministerul Mediului [i adoptat pe repede-înainte de Guvern, f\r\ norme de aplicare, a generat un mare val de a[teptare deopotriv\ pentru fermieri [i produc\tori sau importatori de utilaje agricole. Chiar dac\ pân\ la închiderea edi]iei nu a fost anun]at\ finalizarea ghidului pentru acest program, dealerii [i produc\torii s-au capacitat [i unii au finalizat listele cu tractoare pe care le ofer\ fermierilor. În schimb, Ministerul Agriculturii are deja un ghid de finan]are pentru ma[ini agricole noi.

Coordonatele cunoscute ale Rablei pentru tractoare sunt clare> programul dispune de un fond total de 500 milioane lei (100 milioane euro), finan]area maxim\ pe care o poate ob]ine un fermier este de echivalentul în lei a 20.000 de euro, pentru achizi]ia unui tractor în valoare de 55.000 euro cu TVA inclus. Teoretic, 5.000 de fermieri ar putea accesa finan]\ri, [i din ceea ce ne-au spus importatorii, mul]i agricultori au renun]at la achizi]iile clasice prin fonduri europene, deoarece exist\ percep]ia c\ ar putea cump\ra mai u[or tractoare prin Rabla. O alt\ percep]ie, venit\ din partea unor asocia]ii de fermieri, este aceea c\ importatorii [i produc\torii ar urma s\ salte pre]urile [i s\ vând\ tractoare ieftine la suprapre]. O parte a mediului asociativ a trimis o scrisoare deschis\ c\tre Asocia]ia Produc\torilor [i Importatorilor de Ma[ini Agricole din România (APIMAR), în care aten]ioneaz\ în leg\tur\ cu o presupus\ scumpire a tractoarelor. “Fermierii membri în organiza]iile

Ministerul Agriculturii, cu un pas înainte Trebuie s\ mai preciz\m c\ exist\ totu[i un ghid, dar nu pentru Rabla pentru tractoare, ci unul publicat de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale. Este vorba de Ghidul Solicitantului pentru subm\sura 4.1 Investi]ii în exploata]ii agricole, pachetul 4.1.1, în valoare total\ de peste 310 milioane de euro, postat pe pagina AFIR. Prin acesta se pot depune proiecte în perioada 25 iunie 2024 24 septembrie 2024, pentru achizi]ii simple de utilaje agricole, în cazul în care exploata]ia cuprinde culturi de câmp, inclusiv culturi furajere desti36

nate hranei animalelor [i plante tehnice, precum [i culturi horticole, inclusiv cele pomicole [i în spa]ii protejate. Sprijinul nerambursabil pentru ferme vegetale [i zootehnice va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, iar valoarea total\ a proiectului nu poate dep\[i 350.000 euro în cazul fermelor mici (8.500 - 250.000 euro SO), respectiv 400.000 euro în cazul fermelor medii (250.000 - 500.000 euro SO). Tot 400.000 de euro este [i valoarea maxim\ a proiectelor ce pot fi depuse de fermele mari (500.000 -

noastre ne transmit informa]ii din pia]\ c\ tractoarele care costau pân\ recent în jur de 35.000 euro vor avea un pre] majorat în mod nejustificat la 55.000 euro, plafonul maximal pentru program, f\când astfel accesul fermierilor la acest sprijin s\ fie unul limitat [i mult restrâns, cu un num\r redus de beneficiari”, se arat\ în scrisoare. Florentin Bercu, pre[edinte UNCSV, ne-a spus c\, de[i nu este o situa]ie generalizat\, el are informa]ii de la câ]iva fermieri, membri ai unor cooperative din asocia]ie. “Mi-au spus c\, în ultima perioad\, au constatat c\ tractoarele mici, în special cele pentru horticultur\, s-au scumpit foarte mult în timp scurt. De-a lungul anilor, am constatat c\ atunci când se lansau programe de finan]are cu parte nerambursabil\, unii distribuitori au scumpit notabil utilajele [i echipamentele, la cele pentru iriga]ii, de exemplu. Noi, ca asocia]ie, vrem s\ tragem un semnal de alarm\ [i s\ aten]ion\m firmele s\ nu fac\ acest lucru [i la Rabla pentru tractoare sau 1.000.000 euro SO [i peste aceast\ valoare), dar sprijinul nerambursabil va fi de numai 30% din valoarea total\ a proiectului. Totodat\, se pot depune proiecte cu valoare de pân\ la 1 milion de euro de c\tre toate tipurile de ferme, pentru achizi]iile simple specifice culturii de sfecl\ de zah\r la nivel de ferm\ (inclusiv tineri fermieri), cu componenta de finan]are nerambursabil\ de 50%, respectiv 30%. Pentru cooperative, grupuri de produc\tori [i organiza]ii de produc\tori, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% (pân\ la 90%, în cazul investi]iilor colective) [i nu va dep\[i 1.500.000 euro. Profitul Agricol 25/2024


MA{INI & UTILAJE

statului pentru utilaje agricole la Subm\sura 4.1.1”, a atras aten]ia Florentin Bercu. Din informa]iile noastre, situa]ia de pe pia]a de ma[ini utilaje e u[or diferit\ fa]\ de temerile exprimate mai sus, în sensul c\ sunt stocuri mari de utilaje înc\ de anul trecut, c\ vânz\rile de tractoare au sc\zut la mai pu]in de jum\tate fa]\ de anii preceden]i, iar în aceste condi]ii, dealerii ne-au spus c\ este imposibil s\ dublezi, practic, pre]ul unui tractor, în speran]a c\-l vei vinde mai u[or prin Rabla pentru tractoare. Ar fi o practic\ foarte p\guboas\ într-o economie de pia]\, zic ei.

AgroConcept AgroConcept are în portofoliu tractoare marca New Holland T4S [i T5S. Seria T4S include modele cu puteri de la 55 la 75 CP, trac]iune 2x4 sau 4x4, versiunea de baz\ este f\r\ cabin\, cu structur\ ROPS, dar se pot comanda [i cu cabin\ cu patru montan]i [i scaun cu suspensie pneumatic\. Înc\rc\torul frontal 555LU este disponibil din fabric\, iar seria T4S este disponibil\ cu transmisii mecanice 8x8 sau 12x12, cu dotare op]ional\ reductor 20x20 pân\ la 0,14 km/h. Capacitatea de ridicare pe spate este de 3.000 kg. Seria T5S are modele de la 90 pân\ la 100 CP, trac]iune 4x4, cu înc\rc\toare LA [i TL disponibile din fabric\. Seria aceasta are transmisie mecanic\ 12x12, cu reductor 20x20, pân\ la 0,12 km/h (dotare op]ional\), sistem de ridicare posterior puternic de 4.400 kg. Profitul Agricol 25/2024

Oferte de tractoare accesibile pe pia]\ Cu toate necunoscutele Rablei pentru tractoare, o serie de importatori [i produc\tori au deja liste cu ofertele de tractoare care se încadreaz\ în cerin]ele de baz\ ale programului, cu pre]uri la tractoare pornind de la 11. 500 euro pân\ la maximum 55.000 euro.

Agri-Alian]a Agri-Alian]a propune fermierilor numeroase modele de tractoare Kubota de diferite puteri, de la 25 pân\ la 72 CP, cu modele f\r\ cabin\, dar echipate cu sistem de protec]ie împotriva r\sturn\rii (ROPS), sau cu cabin\ (Cab). EK1-261, motor Mitsubishi de 25 CP, cutie viteze 9x3. B1181, 17 CP, cutie viteze 9x3, B1241D-F, 21,4 CP, cutie viteze 9x9. BX231D-C [i BX231D-R, cu motoare de 22 CP, respectiv BX261D-C [i BX261D-R, cu motoare de 25 CP. Aceste 4 modele au transmisie hidrostatic\ [i ridic\ pe spate pân\ la 550 kg. L1382 ROPS Hidro (transmisie hidrostatic\) [i L1382 ROPS Meca (transmisie mecanic\), ambele cu putere de 38 CP. LX-351 ROPS [i LX-351 Cab, de 35 CP, respectiv LX-401 ROPS [i LX-

APAN Tractoarele McCormick din seriile X4 [i X5 din oferta APAN Agriculture au puteri de pân\ la 100 CP [i pot fi echipate cu diferite transmisii. Modelele X4.060 (61 CP), X4.070 (68 CP) [i X4.080 (75 CP) pot fi echipate cu transmisie Speed Four (mecanic\), 24x24 viteze, fie Power Four (Power Shuttle), 12x12, [i au capacitatea de ridicare pe spate de 3.000 kg. Modelul X5.085 dezvolt\ 75 CP, iar în echiparea standard are cutie de viteze Syncro Shuttle cu 12x12 viteze, capacitate de ridicare

401 Cab, de 40 CP, ambele cu transmisie HST cu 3 game de viteze. L1452 ROPS Meca [i L1452 ROPS Hidro, ambele cu puteri de 45 CP. L1552 ROPS Hidro, L2522 ROPS Meca, ambele cu puteri de 55 CP. L1522-D-R, L1522 Cab Meca, ambele de 55 CP. L2452 Cab Meca, de 45 CP, L2522 Cab Meca, de 51 CP. M4063 ROPS [i M4063 Cab, ambele cu putere de 66 CP [i cu cutie de viteze 18x18. M5072N-R-36 ROPS, motor de 72 CP, transmisie TLS, cutie de viteze 36x36.

pe spate de 3.900 kg, iar pe fa]\, de 1.600 kg. Modelul X5.100 are 95,2 CP, cu opt configura]ii posibile la transmisie (de la Speed Four 12x12 la XtraShift PowerShift cu 48x16 viteze), capacitate de ridicare pe spate de pân\ la 4.500 kg, iar pe fa]\, de 2.200 kg.

37


MA{INI & UTILAJE Claas Claas România recomand\ fermierilor tractorul Axos 240, lansat anul trecut în premier\ în Germania. Are un motor FPT de 3,6 l ce dezvolt\ pân\ la 103 CP, cu sistem de optimizare a consumului de carburant, trac]iune 4x4, [i are o capacitate de ridicare pe spate de 3,35 tone [i poate fi

dotat [i cu înc\rc\tor frontal, cu capacitate de ridicare de 2,9 tone. Este un tractor extrem de adaptabil la diverse sarcini, atât în câmp (arat, sem\nat, fertilizat, tratamente, balotat paie/furaje etc.), cât [i în curtea fermei.

Zetor Zetor România, reprezentant Zetor Cehia, propune modelul Major, care are un motor Deutz TCD de 2,9 litri [i dezvolt\ 75 CP. Are trac]iune 4x4, transmisie sincronizat\ în 4 trepte cu 3 game [i cu invresor mecanic (Synchro Shuttle). Dispune de priz\ de putere atât pe spate, cât [i pe fa]\. Capacitatea maxim\ de ridicare pe spate este de 1.835 kg, iar pe fa]\, de 1.325 kg.

NHR Agropartners

IRUM IRUM, singurul produc\tor de tractoare din România, poate intra în program cu toate modelele de tractoare agricole pe care le produce, echipate cu motoare diesel, Stage V, trac]iune 4x4> - TAG 24R, 24 CP, transmisie 6x2, vitez\ 22,9 km/h - TAG 24RH, 24 CP, transmisie hidrostatic\ cu 2 game, vitez\ 25,8 km/h - TAG 50C, 48 CP, transmisie Syncro Shuttle, vitez\ 27,9 km/h - TAG 50CH, 48 CP, transmisie hidrostatic\ cu 3 game, vitez\ 27,9 km/h - TAG 60C, 58 CP, transmisie Syncro Shuttle, vitez\ 27,3 km/h - TAG 60CH, 58 CP, transmisie cu 3 game, vitez\ 27,9 km/h - TAGRO 102, 102 CP, transmisie Full Synchro Shuttle 12x12, vitez\ 30 km/h. 38

NHR Agropartners are una dintre cele mai variate [i bogate oferte de tractoare pentru fermieri. Modelele Deutz-Fahr, cu motoare diesel, Stage V, trac]iune 4x4 sunt> 3050 Basso [i 3050 (7FU602-B, cu cabin\), ambele cu motor Perkins, 51 CP, transmisie 12x12, viteza 30 km/h. Urmeaz\ gama de tractoare Deutz-Fahr Keyline - 5070 D, 5080 D, 5090 D, 5100 D - cu motoare FARMotion 35, Stage V, cu puteri de la 66 la 102 CP [i transmisie cu cutie de viteze mecanic\ în 5 trepte cu 15 viteze înainte [i 15 înapoi, cu creeper (reductor de vitez\) [i vitez\ maxim\ de 40 km/h. La acestea se adaug\ modelul 5105 GS Keyline Plus, cu motor Stage V, proiectat [i dezvoltat de Same Deutz-Fahr pentru uz agricol exclusiv, cu putere maxim\ de 106 CP, cutie de viteze cu 5 trepte [i 4 game de reductor, viteza maxim\ 40 km/h. Urmeaz\ modelele Deutz-

Munax Munax are o ofert\ variat\ de tractoare Landini, cu motoare diesel Stage V, cu [i f\r\ cabin\, modelele> Mistral 2 - 050, de 49 CP, Mistral 2 060, de 57 CP, Seria 4 - 060, de 62 CP, Seria 4 - 070, de 68 CP, Seria 4 -

Fahr din gama GS - 5095, 5105 [i 5115 - cu motoare Deutz Stage V [i puteri maxime de la 95 la 116 CP, cutie de viteze cu 5 trepte [i 4 (sau 2) game de reductor. Oferta NHR Agropartners include [i tractoare Same, cu motoare FARMotion 35. Modelul Argon are 65 CP, cutie de viteze cu 5 trepte, 3 game, 15x15, cu creeper, vitez\ maxim\ 40 km/h. Dorado 80 Natural are putere maxim\ de 76 CP, iar Dorado 100 Natural dezvolt\ maximum 102 CP, ambele modele având acela[i tip de cutie de viteze ca [i Argon. 080, de 75 CP, Seria 5 - 085, de 75 CP, Seria 5 - 100 SE, de 95 CP.

Profitul Agricol 25/2024


MA{INI & UTILAJE

Cooperativa “Plaiuri B\r\gane” vrea utilaje agricole noi Cooperativa “Plaiuri B\r\gane” din Iazu, Ialomi]a, a fost înfiin]at\ în 2021 cu 5 membri, iar în acest an va num\ra 16 membri [i va totaliza 2.300 hectare. C\ lucrurile merg mai bine dac\ fermierii se unesc o dovede[te faptul c\ aceast\ cooperativ\ a implementat deja un proiect pentru echipamente de irigat în valoare total\ de 500.000 de euro.

pr\[itoare, pe 12 rânduri. “Cel mai probabil va fi de la Horsch, care are exact modelul pe care îl vrem, cu tehnologie no tillage, a[a cum se specific\ [i în Subm\sura 4.1.1. De altfel, tot de la Horsch vrem s\ lu\m un combinator Tiger pe 6 metri [i un disc Joker pe 12 metri. Le-am ales pentru c\ pe pia]\ nu prea g\sim utilaje si-

U

rmeaz\ o alt\ investi]ie, în silozuri de 6.000 tone, iar în paralel, “Plaiuri B\r\gane” a pus bazele unui nou proiect pentru tehnic\ agricol\ performant\, prin care vrea s\ achizi]ioneze un tractor puternic, sem\n\tori directe [i echipamente performante pentru prelucrarea solului. Marcel Andreescu, pre[edintele cooperativei, ne-a spus c\ vrea s\ achizi]ioneze ma[inile agricole prin Subm\sura 4.1.1, care e parte a programului numit generic “Un tractor în fiecare ferm\”, lansat de Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale. “În primul rând, vrem un tractor [enilat puternic. Ne-am gândit la modelul Case Quadtrack care dezvolt\ pân\ la 647 cai-putere, l-am ales pentru performan]e [i service-ul bun. Am stabilit c\, în campaniile de toamn\ [i prim\var\, primii îl vor utiliza membrii cu suprafe]e mici, apoi cei cu ferme mai mari.” Al doilea echipament vizat este o sem\n\toare direct\ pentru culturi

Profitul Agricol 25/2024

milare cu astfel de performan]e.” Lista de achizi]ii mai include o sem\n\toare de p\ioase, tot cu tehnologie no till, fie de la Horsch, fie de la APV (Horizon), precum [i un toc\tor de resturi vegetale. Marcel Andreescu s-a ar\tat încrez\tor c\ vor reu[i s\ aplice pentru acest proiect, mai ales c\ au experien]a ob]inerii de finan]are pentru cooperativ\, prin Subm\sura 9.1 - Înfiin]area grupurilor de produc\tori în sectorul agricol. Prin aceasta, cooperativele primesc timp de 5 ani, sprijin nerambursabil de pân\ la 100.000 euro pe an, iar membrii “Plaiuri B\r\gane” au decis s\-i investeasc\ în instala]ii de

irigat tip pivot, Hipodrom [i tamburi de iriga]ii. “Le vom pl\ti în rate de câte 100.000 euro pe an [i vom putea iriga culturile noastre. Pe lâng\ iriga]ii vrem s\ investim [i în depozitare [i am aplicat pentru un proiect de 6 silozuri a câte 1.000 de tone fiecare, ce va fi amplasat în Iazu. Sper\m s\ fim eligibili [i s\ ob]inem fondurile de 2,7 milioane de euro necesare.” Dar Marcel Andreescu spune c\ programul de finan]are pentru utilaje, în loc s\ sprijine ideea de asociere, mai mult o descurajeaz\. Cooperativele pot ob]ine cel mult 1,5 milioane euro finan]are, indiferent de suprafa]a total\ a fermelor membre. Prin Subm\sura 4.1.1, orice fermier care are 300 ha, de exemplu, poate ob]ine finan]are pentru un tractor de 400 CP, dar acesta este mult prea mare [i, dup\ utilizarea în cele dou\ campanii anuale, câte 2 s\pt\mâni, va sta]iona. “Din câte am în]eles, prin acest program, din cele 310 milioane de euro sunt alocate pentru cooperative doar 51 milioane de euro. Dac\ am primi mai mul]i bani prin cooperative, la utilaje noi ar avea acces mai mul]i fermieri, decât în mod individual.” Urm\toarele demersuri ale cooperativei vor fi acelea de a negocia mai avantajos pentru fermieri atât pre]urile de vânzare a cerealelor, cât [i achizi]ia de inputuri. “S\ fie clar, f\r\ cooperativ\ fermierii mici [i medii nu prea au [anse de supravie]uire. Noi suntem la început, trebuie s\ devenim mult mai vizibili, iar când vor afla c\ avem rezultate foarte bune, tot mai mul]i fermieri ni se vor al\tura.”

Arpad DOBRE 39


OPINIE

NTG-urile, politica [i siguran]a alimentar\ de toate zilele Daniel BOT|NOIU consilier de stat, Cancelaria Primului-Ministru

S

trategia Farm to Fork se estimeaz\ c\ va avea ca rezultat o reducere cu 15% a produc]iei de alimente în Europa, dac\ este pe deplin implementat\. Nu este deloc pu]in lucru. Am putea asista la sc\derea productivit\]ii [i la falimentul multor afaceri agricole. Dac\ se scot bani din buzunarul fermierului sau se scot fermierii din afaceri, nu este surprinz\tor c\ vom avea în cele din urm\ proteste sau îngrijor\ri cu privire la aceast\ politic\.

Trebuie s\ recunoa[tem c\ exist\ compromisuri în aceast\ ax\ de politici. În timp ce reducerea inputurilor precum îngr\[\mintele [i pesticidele poate îmbun\t\]i durabilitatea local\ [i calitatea solului, m\sura duce la sc\derea produc]iei de alimente. În plus, beneficiile durabilit\]ii sunt adesea locale, dar impactul privind produc]ia de alimente este global, deoarece alte regiuni au nevoie de m\suri care s\ compenseze produc]ia redus\ din UE. Aproximativ 40% din suprafa]a P\mântului este, în prezent, dedicat\ agriculturii, cu terenuri cultivate care se întind pe o suprafa]\ echivalent\ cu America de Sud [i terenuri pastorale egale cu dimensiunea Africii.

Având în vedere importan]a utiliz\rii terenurilor agricole, este imperativ s\ se evite extinderea în continuare 40

a acestei amprente. Astfel, accentul const\ în g\sirea unor modalit\]i de cre[tere a produc]iei de alimente f\r\ a cre[te utilizarea terenurilor sau extinderea acestora prin defri[are. Acest efort este afectat de faptul c\ aproximativ 800 de milioane de oameni înc\ sufer\ de insecuritate alimentar\, iar pân\ în 2050, popula]ia global\ va avea nevoie de 25% mai mult\ hran\.

Accelerarea inov\rii în agricultur\ este vital\ pe fondul schimb\rilor climatice anticipate în Europa, asigurând adaptabilitatea [i rezisten]a fermierilor. Aceste progrese ofer\ instrumente pentru a dep\[i efectele produse de schimb\rile de mediu, pentru a înt\ri sistemele alimentare [i, eventual, a atenua impactul asupra climei, ducând la îmbun\t\]irea adaptabilit\]ii [i rezilien]ei.

Abordarea risipei alimentare este crucial\, al\turi de eforturile de îmbun\t\]ire a productivit\]ii. Aproximativ o treime din alimente se pierd înainte de a ajunge la consumatorii din ]\rile cu venituri mici, cu o cantitate similar\ risipit\ dup\ consum în ]\rile cu venituri mari. Abordarea acestor de[euri este vital\ pentru alinierea nivelurilor actuale de produc]ie cu cerin]ele viitoare. Mai mult, îmbun\t\]irea nivelurilor de venit în rândul celor defavoriza]i poate stimula puterea de cump\rare, stimulând cre[terea produc]iei de alimente pentru a satisface nevoile în cre[tere.

În ceea ce prive[te principiul precau]iei, aplicarea lui este crucial\. Dac\ presupune o analiz\ atent\ înainte de a implementa ac]iuni cu impact, atunci ar trebui acceptat. Cu toate acestea, dac\ adopt\ o abordare bazat\ pe pericole în care orice poten]ial risc duce la evitare, aceasta devine nepractic\ pentru agricultur\, având în vedere c\ multe practici existente au efecte adverse. Astfel, prin desublinierea principiului precau]iei în Marea Britanie, devine mai u[or s\ cânt\rim beneficiile [i dezavantajele tehnologiei, mai degrab\ decât s\ ne concentr\m doar pe aspectele negative.

Consider c\ sus]inerea fermierilor cu mai multe instrumente pentru a spori productivitatea sau a atinge acela[i nivel de produc]ie alimentar\ cu un impact redus asupra mediului este benefic\. Utilizarea biotehnologiilor reprezint\ un câ[tig pentru agricultura din UE, deoarece acestea, de[i nu sunt fundamental diferite de metodele tradi]ionale de reproducere, ofer\ un ritm mai rapid de schimbare a soiurilor.

Aceast\ abordare a facilitat ca Marea Britanie s\ adopte rapid legisla]ia privind NTG-urile în compara]ie cu UE, crescând probabilitatea ca aceste produse s\ ajung\ mai repede pe pia]\. În schimb, în Europa, pa[ii ini]iali f\cu]i nu fac decât s\ avem cultivarea NTG-urilor în câmp peste ani de zile, dac\ deciziile se vor concretiza vreodat\!

Profitul Agricol 25/2024


PAGINA DE HOBBY

Selec]ie, la solsti]iu Se apropiau Sânzienele, cheia magic\ a sezonului estival, cu tot cortegiul lor de eresuri, credin]e [i practici rituale str\vechi, p\strate, ast\zi, doar în sipetele b\trâne[ti, prin c\tune uitate de vreme, ori în tratatele de etnologie [i folclor. Amicul meu Adi î[i rezervase câteva zile pentru observa]ii [i, în cazul cel mai fericit, pentru dobândirea unui trofeu de selec]ie la c\prior, menit s\ se adauge celorlalte, adunate cu trud\ [i abnega]ie de-a lungul timpului. Sunt vân\tori care nu precupe]esc niciun efort pentru a se p\stra în slujba unui principiu, a unui crez. Abia atunci, fiorul cinegetic iese de sub imperiul atavismului, pentru a intra sub inciden]a ra]iunii. Cum spuneam, echipat în mod corespunz\tor oric\rui capriciu al vremii, camaradul meu a descins pe meleaguri ardelene[ti, cu câteva zile înaintea solsti]iului. Îl atr\gea peisajul fostului jude] Târnava-Mare [i mai cu seam\ zona Sighi[oarei, pe care o vizitase de mai multe ori, dar f\r\ proiecte vân\tore[ti. A l\sat în urm\, din goana ma[inii, vechea vatr\ s\seasc\ [i, în scurt\ vreme, a început s\ recunoasc\ jur-împrejur relieful [i vegeta]ia specifice biotopului ideal al c\priorului> altitudine moderat\ (undeva între 500 [i 700 de metri), alternan]\ deal-vale, Profitul Agricol 25/2024

trupuri de p\dure îmbr\când deopotriv\ [ei [i grebene, câte un fir de ap\ în matca luncilor, cu falange de culturi agricole dintre cele mai diverse. Amfitrionul nu exagerase deloc. Oricum, istoria cinegetic\, veche [i recent\, a acestui col] de rai înregistreaz\ trofee remarcabile de ]ap ro[u. De la urs [i cerb comun pân\ la fazan, potârniche sau sitar, spectrul faunistic caracteristic zonei prosper\, într-un larg evantai. Pentru prima pând\ de sear\, paznicul de vân\toare a ales potcoava unei fâne]e flancate de p\duri compuse preponderent din fag, stejar [i carpen, cu subarboret compact. Omul locului identificase acolo, dup\ observa]ii st\ruitoare, un c\prior care [chiop\ta vizibil. Umfl\tura de la încheietura piciorului stâng din spate, v\zut\ limpede prin binoclu, nu se dovedea a fi un bete[ug trec\tor. Hot\rât lucru, exemplarul era unul de selec]ie, în pofida trofeului aspectuos [i, sigur, de perspectiv\. A doua zi, atât în zori, cât [i pân\ la c\derea întunericului, amicul meu a admirat ]api, c\prioare [i iezi cât nu avusese prilejul s\ vad\ într-o via]\. Masculii puternici, siguri pe ei, începuser\ deja s\-[i alunge rivalii de pe feudele ap\rate cu str\[nicie de pretenden]ii la gra]iile sprin]arelor dornice de pe]itori. Seara târziu, s-a ivit la mar-

ginea poienii, ca o umbr\ desprins\ din z\branicul codrului, un c\prior teribil, probabil v\taful acelui t\râm fermecat. Coarnele groase [i perfect simetrice, îi dep\[eau cu mult nivelul urechilor. O lun\ mai târziu, Adi poate c\ [i l-ar fi adjudecat, dar acum starostele trebuia cru]at, pentru a-[i perpetua vigoarea. Noaptea, a plouat în rafale, parc\ pentru a alunga orice speran]\ de ie[ire în teren. Îns\, cu dou\ ceasuri înainte de ivirea zorilor, stihiile au l\sat loc unei acalmii de bun augur. Singurul impediment îl reprezenta cea]a. Drumeagul desfundat era singurul reper c\tre terasele de peste pârâu, estuar înierbat în marea p\durii de foioase. Printre fuioare de negur\ destr\mate de boarea dimine]ii, s-a ivit, întro margine a oglinzii, prima c\prioar\ înso]it\ de cei doi iezi ai s\i. Apoi, s-a ar\tat a doua, cu un singur pui dup\ ea. Iarba ud\ nu tr\da înaintarea oamenilor de locul râvnit, la ad\postul câtorva tufe de p\ducel [i m\ce[, de unde se putea îmbr\]i[a cu privirea întregul amfiteatru. Aproape de ora opt, a r\s\rit prin fânea]\ silueta gârbovit\ a ]apului [chiop. Se vedea c\ fiecare pas îi pricinuie[te durere. Blaser-ul model R8, de calibrul .243 Winchester, l-a l\sat s\ se apropie pân\ la [aptezeci de metri, dup\ care glon]ul Sellier & Bellot PTS de 6 g l-a culcat în iarb\. Trofeul de aproape cinci sute de grame al c\priorului, bine îmbr\cat în perlaj, de culoarea hameiului pârguit, merita o soart\ mai bun\. Purt\torul lui nu ajunsese înc\ la apogeul dezvolt\rii. Dac\ destinul nu l-ar fi h\r\zit pu[tii, ca nec\jit [i beteag, ar fi devenit poate etalon al popula]iei semenilor s\i din acel spa]iu favorabil evolu]iei armonioase a tot ce e viu. Priveghiul vân\toresc [i ultima îmbuc\tur\ i-au netezit drumul c\tre panoplie.

Gabriel CHEROIU 41


MAGAZIN

Din dona]ii, asocia]ia BookLand a renovat [coala din Corbi]a Dup\ o prim\ interven]ie, care a avut loc în octombrie - decembrie 2020, în 2023 BookLand a revenit în Corbi]a pentru a finaliza ce nu reu[ise în prima etap\ din lips\ de fonduri. Astfel, între octombrie 2023 - februarie 2024 cl\direa a beneficiat de noi lucr\ri de renovare [i modernizare, valoarea cumulat\ a investi]iei fiind de 150.000 euro. Este o [coal\ cu doar dou\ clase, cu dou\ doamne, educatoare [i înv\]\toare, care predau din suflet. Construit\ în 1960, [coala era de mul]i ani ;ntr-o stare de degradare. Acum asocia]ia le las\ în grij\ o cl\dire cu s\li de clas\ luminoase, cu parchet, mobilier modern, corpuri de iluminat [i calorifere, holuri cu gresie [i picturi murale realizate chiar de comunitate, o cl\dire tencuit\, trepte noi cu balustrade, precum [i-o curte pavat\ de copii mari pentru copii mici. {i Prim\ria Corbi]a s-a implicat, asigur=nd suportul logistic, tone de nisip [i a achitat par]ial costul de manoper\, poveste[te Mihaela Petrovan, pre[edinta Asocia]iei BookLand. Suma necesar\ pentru renovare a fost acoperit\ de cei peste 50 de parteneri ai proiectului, companii [i asocia]ii care sus]in misiunea educa]ional\ în mediul rural. P=n\ acum, prin programul “Renovare [coli în mediul rural”, 80 de [coli [i gr\dini]e din satele României au fost ref\cute. În vara aceasta asocia]ia începe s\ construiasc\ primul Campus Preuniversitar Profesional în sistem Dual din mediul rural, în comuna Vulture[ti, din Arge[ (cu ciclurile primar-gimnazial42

liceal-postliceal), cu scopul de a forma, din 2025, muncitori califica]i. Va fi un centru educa]ional modern, pus gratuit la dispozi]ia elevilor [i dotat cu toate facilit\]ile necesare pentru a sus]ine performan]a educa]ional\> s\li de clas\, ateliere de lucru, laboratoare, bibliotec\, sal\ de spectacole, facilit\]i sportive, amfiteatru în aer liber, spa]ii de relaxare, mini-ferm\ de animale, cantin\, brut\rie, sp\l\torie, livad\, gr\din\ de legume [i solar.

Asocia]ia [i-a propus s\ revolu]ioneze înv\]\mântul profesional, îndrumându-i pe copii s\-[i descopere voca]ia [i cultivându-le respectul fa]\ de educa]ie [i munc\. Investi]ia este estimat\ la peste 5 mil. euro, iar experien]a dobândit\ în acest prim Campus va sta la baza unei re]ele na]ionale de centre educa]ionale profesionale în sistem dual.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Ro[ie care se pune la cazan – P\r]i ale unui c\min< 2) O femeie din urbe – Trecute în carnet! 3) Apreciat la 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 serviciu – Picior de lemn< 4) O gur\ de 1 foc – Lua]i cu stânjenul< 5) Vremuri isto2 rice – Plin de for]\< 6) Conduc periculos – Doar un strop< 7) Specificul muncii cas3 cadorului< 8) Lungi la picioare – Tuns\ cu 4 for]a< 9) Se afl\ în rezerv\< 10) Îneca]i în 5 bani.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

6 7

VERTICAL: 1) Lapte pus la prins – Carte mare... cât un dege]el< 2) Ie[iri la lumin\< 9 3) A[ezate în raft! – E ceva de groaz\< 10 4) Nu-i crescut\ bine – Duc greul vie]ii la stân\< 5) So]ia jertfit\ – A conduce la Solu¡ia careului din Nr. 24/2024 ie[ire< 6) A pune la rând – Înscrise în cerc! ORIZONTAL: TEASC - CASA< 7) Lansarea unui pistolar – Indica]ia buARATURI - AN< IM - IMATURE< solei< 8) A lucra la frez\< 9) A anun]a rupNERV - VAMES< TEAFARA - T< SIS - ESENTE< ACTORI - IAZ< R - AGITATII< tura – Spus cu plictis< 10) Le place s\ AMNAR - CANA< CUTREIEREAT. transpire. 8

Profitul Agricol 25/2024




Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.