Profitul Agricol nr. 26, din 7 iulie 2021 by Profitul Agricol

nr. 26 din 7 iulie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 26/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Ecologismul lui Biden îl concureazå pe cel european

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Såptåmâna trecutå Senatul SUA a aprobat o lege de combatere a schimbårilor climatice în agriculturå ¿i a reglementat creditele de carbon. Debbie Stabenow, pre¿edinta Comitetului pentru Agriculturå din Senat, spunea cå rezultatul votului (92-8 în favoarea propunerii) este unul istoric pentru modul în care politicul în¡elege agricultura americanå. Proiectul a fost sus¡inut puternic de cåtre pre¿edintele Joe Biden ¿i a beneficiat de implicarea personalå a Secretarului pentru Agriculturå, Tom Vilsack. Cu aceastå lege, Biden ar vrea ca agricultura americanå så devinå prima din lume care så reducå emisiile de carbon la zero. Dacå americanii ¿i-au propus aceasta, tind så cred cå au fåcut-o în urma unor analize amånun¡ite ¿i pragmatice, nu dintr-un capriciu al pre¿edintelui. Så nu ignoråm cå USDA (ministerul lor al agriculturii se nume¿te secretariat) are 1.000 de angaja¡i doar pentru analiza tuturor recoltelor de pe glob. ªi mai ¿i publicå gratuit informa¡iile, în fiecare lunå. A¿a cå nu ar fi de mirare ca în curând ecologismul american så îl provoace pe cel european. Intrarea în aceastå curså, în care noi, europenii, alergåm cam de unii singuri, a atle¡ilor americani ai ecologismului ne va obliga la un sprint ¿i nu ¿tim dacå mai avem suflu. Când Ronald Reagan a sim¡it cå îl frige råzboiul rece la tålpi, a aruncat blocul socialist în Råzboiul Stelelor, o idee de film SF care americanilor le-a adus prosperitate, iar economia URSS-ului a fost puså pe butuci. Lor, americanilor, cursa spa¡ialå le aducea sateli¡i de comunica¡ii, telefonie mobilå, cuptoare cu microunde, computere ¿i videouri, ru¿ii nu izbuteau så iaså din secretomanie... Dacå suntem în fa¡a unei provocåri de acela¿i fel? Avem interes så intråm în cursa ecologismului cu americanii?

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 26/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii AFIR modificå ghidul Bazei de date cu pre¡uri de referin¡å

CE tatoneazå eliminarea cu¿tilor pentru animalele de fermå

Bayer lanseazå ini¡iativa carbonului

Listarea Syngenta a fost anun¡atå oficial

Tabloul statistic al agriculturii încå profitabile

UE: o viziune pe termen lung pentru prosperitatea zonelor rurale

O strategie de gestiune a apei

16 20

Culturi vegetale Cum så interpretåm Pactul Verde European Ortus 5 SC, vremuri grele pentru acarienii din cultura de soia

Ziua Grâului Moldova, bilan¡ ¿i perspective

Cuno¿tin¡e agronomice mai multe, tehnologii mai ieftine

Cre[terea animalelor Contractele futures pentru carne de porc se pråbu¿esc

Gheorghi¡å Lupu:

statul så renun¡e la ajutoarele sociale mascate în subven¡ii

Dispari¡ia ultimului colhoz

Transferul pe numele fiului

Revolta surdå a fermierilor cu proiecte pe fonduri europene

NHR Agropartners are caså nouå în Dobrogea

Gigante Pressure, pentru un semånat de precizie

Asocia]ii profesionale Prioritå¡ile lui Dan Hurduc, pre¿edintele Clubului Fermierilor

Ma[ini & utilaje

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Zoltan Haller a dat în judecatå ANZ

“Ne judecåm cu ANZ”

Cultivatoare Amazone cu protec¡ie la suprasarcinå

Informa]ii externe

Nicolae Cioranu, pre¿edintele Romovis: 28

Primul tractor T8 Genesis semi¿enilat din ¡arå 44

Smithfield, amendatå cu 83 milioane de dolari

ONU: sute de mii de etiopieni ar putea muri de foame

Italienii interzic munca pe câmp în timpul caniculei

Ecologi¿tii cer furaje din insecte

Pagina de istorie Salonul Umbrelor din conacul lui Claudiu Davi¡oiu

Hobby Un miting de întrajutorare

150 de re¡ete tradi¡ionale din Banat

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII AFIR modific\ ghidul Bazei de date cu pre]uri de referin]\ Såptåmâna trecutå, AFIR a modificat ghidul Bazei de date cu pre¡uri de referin¡å, utilizat pentru evaluarea proiectelor cofinan¡ate prin FEADR. Modificårile au în vedere adaptarea la contextul economic actual, adicå la cre¿terile pre¡urilor pentru materiile prime. “Scopul modificårilor pe care le-am realizat acum este tocmai acesta referin¡a corectå la pia¡å”, spunea Mihai Moraru, director general al AFIR. “În condi¡iile în care, în acestå perioadå, dinamica pre¡urilor este una acceleratå, avem obliga¡ia så-i ajutåm pe cei care planificå achizi¡ia de utilaje sau echipamente så poatå face un calcul real al

bugetelor, din punctul de vedere al achizi¡iei. Astfel, modificårile de pre¡ pot fi operate în Baza de date în cel mai scurt timp”. Conform noilor proceduri, în anul 2021 actualizarea pre¡urilor se poate realiza o datå la trei luni, la solicitarea oficialå a celui care a înscris elementele respective în Baza de date, înso¡itå de o comunicare oficialå din partea producåtorului. Aceastå prevedere reprezintå o excep¡ie de la regula de bazå, care prevede cå actualizarea pre¡urilor se face la cel pu¡in ¿ase luni.

Arin DORNEANU

CE tatoneaz\ eliminarea cu[tilor pentru animalele de ferm\ Comisia Europeanå a decis såptåmâna trecutå så råspundå pozitiv ini¡iativei cetå¡ene¿ti Så punem capåt erei cu¿tii (End the Cage Age), sus¡inutå de peste un milion de cetå¡eni din întreaga UE, informeazå un comunicat oficial. De¿i animalele de fermå beneficiazå de legisla¡ia privind protec¡ia animalelor, numai gåinile ouåtoare, puii de carne, scroafele ¿i vi¡eii fac obiectul normelor privind plasarea în cu¿ti. În råspunsul såu la ini¡iativa cetå¡eneascå europeanå, Comisia se angajeazå så prezinte, pânå la sfâr¿itul anului 2023, o propunere legislativå de eliminare treptatå ¿i, în cele din urmå, de interzicere a utilizårii sistemelor de Profitul Agricol 26/2021

cu¿ti pentru toate animalele men¡ionate în ini¡iativå. Comisia a solicitat EFSA (Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå) så completeze dovezile ¿tiin¡ifice existente în vederea stabilirii condi¡iilor necesare pentru interzicerea cu¿tilor. Întrucât încetarea utilizårii cu¿tilor va necesita modificåri ale sistemelor agricole actuale, Comisia va analiza implica¡iile socioeconomice ¿i de mediu ale måsurilor ce urmeazå a fi adoptate, precum ¿i beneficiile aduse în ceea ce prive¿te bunåstarea animalelor înainte de sfâr¿itul anului 2022.

Arin DORNEANU

“Fra¡ii Dedeman” î¿i extind afacerile agricole Fra¡ii Drago¿ ¿i Adrian Pavål, proprietarii Dedeman, au cumpårat peste 310 hectare de teren agricol în Tulcea de la compania Agristar, controlatå de antreprenorul norvegian Øivind Lønnestad Tidemandsen, scrie Profit.ro. Fra¡ii Pavål mai de¡in ¿i o parte din Moldova Farming, ce lucreazå peste 10.000 de hectare. 8 iulie: Rapool cautå cea mai profitabilå tehnologie la rapi¡å A sosit momentul culminant al concursului Profesioni¿tii rapi¡ei, organizat de cåtre Rapool ¿i Saaten-Union. Pe 8 iulie, începând cu ora 10, în Agigea, jud. Constan¡a, are loc evenimentul la care se va efectua recoltarea loturilor de concurs, cântårirea produc¡iilor ¿i înmânarea trofeului. În competi¡ie sunt înscri¿i zece fermieri care cautå tehnologia cea mai profitabilå. Produs nou de la Agrisol, pentru cre¿terea germina¡iei Portofoliul de fertilizan¡i al Agrisol a fost extins odatå cu lansarea produsului Inspire, concentrat de nutrien¡i ce hråne¿te såmân¡a, ajutând-o så germineze. Se aplicå odatå cu tratamentul insecto-fungicid ¿i ajutå la påstrarea germina¡iei semin¡elor atunci când existå o problemå cu aceasta, ori când are o vechime mai mare de doi ani. Produsul are efect ¿i atunci când såmân¡a este proaspåtå: o råsårire uniformå ¿i rapidå. Inspire creeazå condi¡ii pentru o produc¡ie superioarå. De veghe în câmpul de testare Mar¡i, pe 6 iulie, APPR a organizat o vizitå în câmpul de testare de lângå Furcule¿ti, Teleorman. Aceasta este prima dintre cele douå vizite anuale în câmpurile de testare, la care sunt invitate companiile care participå cu hibrizi de porumb ¿i floare. A doua va fi în august, probabil în jude¡ele Bråila sau Ialomi¡a. APPR testeazå 110 hibrizi de porumb în 12 loca¡ii, 60 de hibrizi de floarea-soarelui în 6 loca¡ii, 25 de soiuri de soia ¿i 10 soiuri de sorg în câte douå loca¡ii. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Brazilia trimite armata în Amazon Pre¿edintele brazilian Jair Bolsonaro a semnat un decret care autorizeazå trimiterea de unitå¡i militare în bazinul Amazonului, pentru a opri defri¿årile necontrolate din regiune. Este a treia oarå când armata este desfå¿uratå în zonå, dar organiza¡iile de mediu sus¡in cå solda¡ii sunt prost pregåti¡i pentru aceastå sarcinå ¿i eficien¡a lor a fost minimå. Bolsonaro este pus sub o presiune interna¡ionalå tot mai puternicå, dupå ce ministrul Mediului a demisionat, fiind acuzat cå a acoperit comercializarea de lemn din defri¿åri ilegale. Transfer mai rapid ¿i mai sigur al produselor de protec¡ie Belchim Crop Protection, FMC Corporation ¿i Rovensa Group s-au alåturat companiilor Adama, BASF, Certis Europe, Corteva Agriscience, NuFarm ¿i Syngenta pentru a introduce sistemul easyconnect pe pia¡a europeanå. Acesta face transferul produselor mai sigur ¿i mai rapid. Este dezvoltat pentru produsele de protec¡ia plantelor lichide ¿i constå din douå componente: un capac special-premontat pe bidoane ¿i un cuplaj. Prima lansare pe pia¡å este a¿teptatå anul viitor, în Danemarca ¿i Olanda, iar în 2023 în Fran¡a, Germania ¿i Marea Britanie. Autoriza¡iile de gospodårire a apelor se pot ob¡ine online Utilizatorii de apå pot solicita ¿i ob¡ine online avize ¿i autoriza¡ii de gospodårire a apelor prin intermediul aplica¡iei depunerea On-line - Avize ¿i Autoriza¡ii realizatå de cåtre Administra¡ia Na¡ionalå Apele Române. Aceasta este disponibilå pe site-ul www.rowater.ro. Accesul este gratuit ¿i se face în baza unui cont, precum ¿i a unei adrese de e-mail dedicate, fiind func¡ionalå la nivel central ¿i la nivelul celor 11 Administra¡ii Bazinale de Apå. Avizul este emis înainte de demararea lucrårilor, iar autoriza¡ia poate fi ob¡inutå dupå finalizarea execu¡iei, pentru func¡ionarea sau exploatarea lucrårilor construite pe ape sau care au legåturå cu apele. 8

Bayer lanseaz\ ini]iativa carbonului Compania Bayer a anun¡at lansarea în Europa a ini¡iativei globale a carbonului, care î¿i propune reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå din agriculturå prin dezvoltarea unui model sustenabil de producere a alimentelor. Ini¡iativa face parte din angajamentul de mediu al Bayer, care a promis reducerea cu 30% a emisiilor de gaze pânå în anul 2030. “Principala idee a programului este recompensarea fermierilor care adoptå practici agricole nepoluante, cum ar fi folosirea de culturi de acoperire, reducerea suprafe¡elor arate, rota¡ia culturilor ¿i utilizarea cu precizie a îngrå¿åmintelor. Aceste tehnici capteazå carbon în subteran, îmbunåtå¡esc calitatea

solului, cresc productivitatea ¿i reduc emisiile de gaze,” spune Lionnel Alexandre, directorul programului. Pentru început, în program vor participa 27 de fermieri cu terenuri cu o suprafa¡å totalå de 500 de hectare, din ¿apte ¡åri: Fran¡a, Spania, Belgia, Danemarca, Germania, Marea Britanie ¿i Ucraina. Ei vor folosi o aplica¡ie digitalå simplå, prin care vor fi recompensa¡i pentru eforturile lor pe baza unor date verificabile. Bayer negociazå cu mai mul¡i procesatori ¿i distribuitori de alimente, care s-ar putea alåtura ini¡iativei pânå la sfâr¿itul acestui an.

Drago[ B|LDESCU

Listarea Syngenta a fost anun]at\ oficial Grupul Syngenta a ini¡iat procesul oficial de listarea pe pia¡a STAR a Bursei din Shanghai, care ar putea fi cea mai importantå ofertå publicå de ac¡iuni din acest an. Conform prospectului oficial publicat de burså, Syngenta vrea så ofere pânå la 2,79 miliarde de ac¡iuni, cu un pre¡ estimat la 10 miliarde de dolari. Fondurile vor fi folosite pentru dezvoltare ¿i achizi¡ii, cum ar fi preluarea companiilor Yangnong Agrochemical ¿i Valagro. Vor fi finan¡ate ¿i alte proiecte, printre care cercetarea unor tehnologii agricole avansate, cre¿terea produc¡iei, îmbunåtå¡irea fabricilor sau extinderea platformei agricole din China.

Data listårii nu a fost anun¡atå oficial, dar surse anonime au declarat pentru agen¡ia Reuters cå Syngenta vrea så finalizeze procedura pânå la sfâr¿itul anului. Compania î¿i propune în continuare ¿i o listare secundarå, pe pie¡ele din New York, Londra sau Zurich. Grupul ChemChina a preluat Syngenta în anul 2017, dupå o tranzac¡ie record în valoare de 43 miliarde de dolari. Chinezii au folosit tehnologia avansatå a companiei pentru a cre¿te semnificativ productivitatea agriculturii locale.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 26/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Tabloul statistic al agriculturii înc\ profitabile Numårul de animale sacrificate ¿i produc¡ia de carne, în scådere în 2020

Numårul animalelor sacrificate anul trecut în abatoare a scåzut la toate speciile, adicå bovine, porcine, ovine ¿i caprine ¿i påsåri, comparativ cu anul 2019. Aceea¿i tendin¡å descendentå fiind înregistratå ¿i în ceea ce prive¿te produc¡ia de carne, spun datele publicate såptåmâna trecutå de Institutul Na¡ional de Statisticå. Astfel, în anul 2020, numårul de bovine sacrificate în unitå¡ile industriale (abatoare) a scåzut fa¡å de anul precedent cu 32,7%, pânå la 131.906 capete, iar sacrificårile de porcine au scåzut cu 5,8%, la 3,695 milioane capete. Fa¡å de anul precedent, produc¡ia de carne de bovine a scåzut cu 26,1% (32.191 tone), iar cea de porcine cu 3,2% (331.456 tone). De asemenea, numårul de ovine ¿i caprine sacrificate a scåzut fa¡å de anul precedent cu 44,5%, la 3,695 milioane capete, iar produc¡ia de carne s-a diminuat cu 41,3% (7.228 tone). În ceea ce prive¿te numårul de påsåri sacrificate în unitå¡ile industriale în 2020, acesta a scåzut fa¡å de anul 2019 cu 3,1%, pânå 271.828 capete, iar produc¡ia de carne a consemnat un recul cu 4,1% (462.316 tone). România a importat 135.640 de tone de lapte brut, în cre¿tere cu 20% fa¡å de 2019

România a importat anul trecut o cantitate de lapte brut de 135.640 de tone, în cre¿tere cu 20% (22.615 tone) fa¡å de 2019. În 2020, laptele brut colectat de unitå¡ile de procesare de la exploata¡iile agricole, centre de colectare ¿i ferme proprii a înregistrat un plus de numai 0,9%, pânå la 1,171 milioane de tone. Profitul Agricol 26/2021

Din acesta, laptele de vacå colectat a ajuns la 1,132 milioane de tone, cantitatea fiind în cre¿tere cu 6.707 tone (+0,6%) fa¡å de 2019. De asemenea, cantitå¡ile colectate de lapte brut de caprå, bivoli¡å ¿i oaie, în anul 2020, fa¡å de anul 2019, au crescut cu 19,9%, 10,9% ¿i, respectiv, cu 4,1%.

Potrivit datelor INS, în anul 2020, cea mai mare cre¿tere a produc¡iei s-a înregistrat la unt, cu 1.526 tone (+14,3%), cu un total de 12.175 tone, urmatå de lapte de consum, cu 27.636 tone (+8,4%), pânå la 357.313 tone, smântânå cu 1.401 tone (+2,1%) - 68.305 tone, brânzå (inclusiv urdå), cu 954 tone (+1%) - 97.356 tone, lapte acidulat (iaurt, iaurt de båut ¿i alte produse lactate similare) cu 578 tone (+0,3%), cu o produc¡ie de 225.730 tone. Produc¡ia de brânzå ob¡inutå din lapte de vacå (care reprezintå 87,5% din produc¡ia totalå de brânzeturi) a crescut, de asemenea, cu 2.464 tone (+3%), totalizând 85.211 tone. Pe de altå parte, scåderi ale produc¡iei în anul 2020, fa¡å de anul 2019, au fost înregistrate la lapte praf, cu 162 tone (-10,5%), ¿i brânzå topitå, cu 15 tone (-0,2%).

Produc¡ia de lânå a scåzut cu 3,2%, iar cea de ouå cu 2,4%, în 2020

Produc¡ia de lânå a scåzut, anul trecut, cu 3,2%, respectiv cu 767 tone, fa¡å de 2019, totalizând 23.057 tone, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Na¡ional de Statisticå (INS). Tot în scådere, cu 2,4%, respectiv cu 136 milioane de ouå, a fost anul trecut ¿i

produc¡ia de ouå, care a ajuns la 5,428 miliarde de bucå¡i. Pe de altå parte, produc¡ia totalå de lapte a fost cu 1,2% mai mare în anul 2020 fa¡å de 2019, depå¿ind 46,697 milioane hectolitri, din care produc¡ia de lapte de vacå a reprezentat 40,04 milioane hectolitri, cu 463.000 hectolitri (+1,2%) peste nivelul anului precedent. În ceea ce prive¿te greutatea animalelor destinate sacrificårii pentru consum, aceasta a scåzut în 2020, fa¡å de 2019, la toate speciile de animale ¿i påsåri. Astfel, în anul 2020, comparativ cu anul 2019, greutatea animalelor ¿i påsårilor destinate sacrificårii pentru consum a scåzut cu 4,7% la ovine ¿i caprine, cu 4,2% la påsåri, 4,1% la porcine ¿i cu 3,4% la bovine, înså în structura produc¡iei de carne nu au intervenit modificåri semnificative.

Arin DORNEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

UE> o viziune pe termen lung pentru prosperitatea zonelor rurale Comisia Europeanå ¿i-a prezentat såptåmâna trecutå viziunea pe termen lung pentru zonele rurale din UE, identificând dificultå¡ile ¿i preocupårile cu care se confruntå acestea ¿i eviden¡iind unele dintre cele mai promi¡åtoare oportunitå¡i de care dispun.

stfel, Comisia propune un Pact Rural ¿i un Plan de Ac¡iune Ruralå, care au scopul de a face via¡a la ¡arå mai puternicå, mai rezilientå ¿i mai prosperå. ¥n primul rând, spune Comisia, toatå Europa cunoa¿te o tendin¡å generalå de globalizare, urbanizare ¿i îmbåtrânire, iar pentru a profita de beneficiile tranzi¡iei verzi ¿i digitale, sunt necesare politici ¿i måsuri care så ¡inå seama de condi¡iile locale, care så ¡inå seama de diversitatea teritoriilor, de nevoile lor specifice ¿i de punctele forte relative ale fiecåruia în parte. În zonele rurale din întreaga UE media de vârstå este mai ridicatå decât în zonele urbane, iar numårul popula¡iei rurale este în descre¿tere. Atunci când sunt înso¡ite de o lipså de conectivitate, de o infrastructurå subdezvoltatå, de lipsa unor oportunitå¡i variate de ocupare a for¡ei de muncå ¿i de un 10

acces limitat la servicii, zonele rurale sunt mai pu¡in atractive pentru a tråi ¿i a munci. Dar, în acela¿i timp, zonele rurale sunt factori activi în tranzi¡ia verde ¿i digitalå a UE. Atingerea obiectivelor ambi¡iilor digitale ale UE pentru 2030 poate oferi mai multe oportunitå¡i pentru dezvoltarea durabilå a zonelor rurale dincolo de agriculturå ¿i silviculturå, dezvoltând noi perspective pentru dezvoltarea sectorului de prelucrare ¿i, în special, a serviciilor ¿i contribuind la îmbunåtå¡irea distribu¡iei geografice a serviciilor ¿i a industriilor.

Pactul rural Un nou Pact rural va implica actori de la nivelul UE, na¡ional, regional ¿i local, pentru a sprijini obiectivele comune ale viziunii, pentru a promova coeziunea economicå, socialå ¿i teritorialå ¿i pentru a råspunde aspira¡iilor comune ale comunitå¡ilor rurale. Comisia va facilita acest cadru prin intermediul re¡elelor existente ¿i va încuraja schimbul de idei ¿i de bune practici la toate nivelurile. Planul de ac¡iune ruralå Mai multe politici ale UE oferå sprijin zonelor rurale, contribuind la dezvoltarea echilibratå, echitabilå, ecologicå ¿i inovatoare a acestora. Printre acestea, Politica Agricolå Comunå (PAC) ¿i Politica de Coezi-

une vor fi esen¡iale. Viziunea Comisiei identificå patru direc¡ii de transformare a zonelor rurale. Acestea vor fi: - mai puternice: concentrarea pe capacitarea comunitå¡ilor rurale, pe îmbunåtå¡irea accesului la servicii ¿i pe facilitarea inovårii sociale; - conectate: îmbunåtå¡irea conectivitå¡ii, în ceea ce prive¿te transportul ¿i accesul digital; - reziliente: conservarea resurselor naturale ¿i ecologizarea activitå¡ilor agricole pentru a contracara schimbårile climatice, cursuri de formare ¿i la diverse oportunitå¡i de locuri de muncå de calitate; - prospere: diversificarea activitå¡ilor economice ¿i îmbunåtå¡irea valorii adåugate a activitå¡ilor agricole ¿i agroalimentare, ¿i a agroturismului.

Comisia va sprijini ¿i va monitoriza punerea în aplicare a Planului de Ac¡iune Ruralå al UE ¿i îl va actualiza periodic, pentru a se asigura cå acesta råmâne relevant. De asemenea, Comisia va continua så colaboreze cu statele membre ¿i cu actorii din zonele rurale pentru a men¡ine un dialog privind problemele din aceste zone. În plus, se va introduce o condi¡ie de adaptabili- uuu

Alexandru OANCEA Europa.EU Profitul Agricol 26/2021

uuu tate la mediul rural, cu ajutorul cåreia politicile UE vor fi revizuite dintr-o perspectivå ruralå. În cele din urmå, în cadrul Comisiei va fi înfiin¡at un observator rural pen-

tru colectarea ¿i analiza datelor privind zonele rurale. Acesta va furniza probe pentru a contribui la elaborarea politicilor în ceea ce prive¿te dezvoltarea ruralå ¿i pentru a sprijini punerea în aplicare a Planului de Ac¡iune Ruralå.

Etapele urmåtoare Cu aceastå aplecare asupra vie¡ii la ¡arå, Comisia marcheazå primul pas cåtre zone rurale mai puternice, mai bine conectate, mai reziliente ¿i prospere pânå în 2040. Pactul Rural ¿i Planul de Ac¡iune Ruralå al UE vor fi componentele-cheie pentru atingerea acestor obiective. Pânå la sfâr¿itul anului 2021 cel târziu, Comisia, în colaborare cu Comitetul Regiunilor, va analiza modul în care se pot realiza obiectivele viziunii. Pânå la jumåtatea anului 2023, Comisia va trece în revistå ac¡iunile care au fost derulate ¿i programate pentru zonele rurale ¿i care au fost finan¡ate de UE ¿i de statele membre. La începutul lui 2024, un raport public va identifica domeniile în care sunt necesare sprijin ¿i finan¡are sporite, precum ¿i calea de urmat, pe baza Planului de Ac¡iune Ruralå al UE. Discu¡iile din jurul raportului vor contribui la procesul de reflec¡ie privind pregåtirea propunerilor pentru perioada de programare 2028-2034. Context Necesitatea elaborårii unei viziuni pe termen lung pentru zonele rurale a fost subliniatå în orientårile politice ale pre¿edintei von der Leyen ¿i în scrisorile de misiune adresate vicepre¿edintelui Šuica, comisarului Wojciechowski ¿i comisarului Ferreira. În aprilie 2021, a fost realizat un sondaj Eurobarometru care a evaluat prioritå¡ile viziunii pe termen lung pentru zonele rurale. 12

Sondajul a constatat cå: - 79% dintre cetå¡enii UE î¿i doresc luarea în considerare a zonelor rurale în deciziile privind cheltuielile publice; - 65% dintre cetå¡enii UE au considerat cå zonele locale sau provinciile ar trebui så decidå modul în care sunt cheltuite investi¡iile dedicate lor; - 44% au men¡ionat infrastructura de transport ¿i conexiunile ca fiind o necesitate esen¡ialå a zonelor rurale. În perioada 7 septembrie - 30 noiembrie 2020, Comisia a organizat o consultare publicå privind viziunea pe termen lung asupra zonelor rurale. - 50% dintre responden¡i au afirmat cå infrastructura este cea mai presantå necesitate. - 43% dintre responden¡i au men¡ionat, de asemenea, accesul la servicii ¿i facilitå¡i de bazå, cum ar fi apa ¿i energia electricå, precum ¿i båncile ¿i oficiile po¿tale. În urmåtorii 20 ani, responden¡ii considerå cå atractivitatea zonelor rurale va depinde în mare måsurå de disponibilitatea conectivitå¡ii digitale (93%), a serviciilor de bazå ¿i a serviciilor electronice (94%) ¿i de îmbunåtå¡irea performan¡elor agricole în materie de climå ¿i de mediu (92%).

Declara¡iile membrilor colegiului Dubravka Šuica, vicepre¿edinte pentru democra¡ie ¿i demografie, spunea cå zonele rurale cuprind aproape 30% din popula¡ia UE ¿i “ambi¡ia noastrå este de a îmbunåtå¡i în mod semnificativ calitatea vie¡ii acestor persoane. Am ascultat preocupårile lor ¿i, împreunå cu ele, am construit viziunea pe baza noilor oportunitå¡i create de tranzi¡ia verde ¿i digitalå a UE ¿i pe lec-

¡iile învå¡ate din pandemia de COVID19. Dorim så oferim zonelor ¿i comunitå¡ilor rurale o voce care så fie mai bine auzitå în construirea viitorului Europei.” Comisarul pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, crede cå zonele rurale sunt esen¡iale pentru UE aståzi deoarece produc alimente, protejeazå patrimoniul ¿i peisajele. “Trebuie så oferim acestor comunitå¡i rurale instrumentele adecvate pentru a profita pe deplin de oportunitå¡ile viitoare ¿i pentru a aborda provocårile cu care se confruntå în prezent. Noua PAC va contribui la viziune prin promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient ¿i diversificat, prin consolidarea protejårii mediului ¿i a ac¡iunilor climatice ¿i prin consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale. Ne vom asigura cå Planul de Ac¡iune Ruralå al UE permite o dezvoltare durabilå.” Comisarul pentru coeziune ¿i reforme, Elisa Ferreira, a declarat: “Politicile noastre trebuie så fie sensibile la diferitele caracteristici ale regiunilor noastre. Uniunea democraticå ¿i bazatå pe coeziune pe care o dorim trebuie så fie construitå mai aproape de cetå¡enii ¿i teritoriile noastre, implicând diferite niveluri de guvernan¡å. Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale necesitå solu¡ii concepute pentru nevoile ¿i atuurile lor specifice, cu implicarea autoritå¡ilor regionale ¿i locale, ¿i a comunitå¡ilor locale. Zonele rurale trebuie så fie în måsurå så furnizeze servicii de bazå pentru popula¡ia lor ¿i så se bazeze pe punctele lor forte pentru a deveni puncte de referin¡å pentru dezvoltarea economicå. Toate aceste obiective se aflå în centrul noii politici pentru perioada 2021-2027.” Profitul Agricol 26/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 273 dolari/tonå (1.119 lei), fa¡å de 263 dolari/tonå (1.078 lei), cât a deschis licita¡iile în 21 iunie.

Grâu

România FOB Constan¡a 201 euro/t (- 6) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Brazilia 57.770 tone, Mexic 37.770 tone, Malaezia 37.170 tone, Taiwan 17.770 tone ¿i Coreea de Sud 17.770 tone.

¥n såptåmâna 21 - 25 iunie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 249 dolari/tonå (1.021 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 iunie.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

21.06 235 237 239

22.06 237 239 241

23.06 24.06 25.06 239 241 243 241 243 245 243 245 247 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iulie Aug Dec

21.06 221 223 225

22.06 223 225 227

23.06 225 227 229

24.06 227 229 231

25.06 229 230 233

România FOB Constan¡a 197 euro/t (- 2) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 25 iunie 2021, a fost

Iulie Sept Dec

21.06 247 225 221

22.06 249 227 223

21.06 237 237 255 Bordeaux FOB 247 Pontivy 241 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

23.06 24.06 25.06 251 253 255 229 231 233 225 227 229

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

22.06 23.06 197 199 199 201 195 197 191 193 190 191 239 241

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 21.06 Iulie 241 August 243 Sept. 249

22.06 243 245 251

23.06 245 247 253

euro/t

22.06 23.06 24.06 25.06 241 243 245 249 239 241 243 247 257 259 261 263 251 253 255 257 243 247 249 251

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2021 este de 193 dolari/t (791 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie, a fost de 189 dolari/t (775 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 273 $/t

24.06 247 249 255

25.06 202 205 201 197 195 245 $/t 25.06 249 251 257

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în luna iulie 2021, este de 191 dolari/tonå (783 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iulie August

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 207 euro/tonå (1.004 lei).

euro/t 24.06 200 203 199 195 193 243

de 273 dolari/tonå (1.119 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

21.06 Rouen 195 Dunquerque 197 Pallice 193 Creil FOB 190 Moselle FOB 189 Rouen FOB 237

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 195 euro/tonå (946 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 21 iunie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 25 iunie 2021, a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 245 dolari/tonå (1.004 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 21 iunie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 275 $/t

$/t

21.06 22.06 23.06 24.06 25.06 237 239 241 243 245 233 235 237 239 241

Profitul Agricol 26/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 21 - 25 iunie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 569 dolari/tonå (2.333 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 21 iunie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

21.06 533 521 507

22.06 535 525 513

$/t 23.06 537 527 517

24.06 539 529 519

25.06 537 527 517

Orz România FOB Constan¡a 197 euro/t (- 4) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 21 - 25.06.2021, pre¡ cu livrare în iulie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

21.06 197 197 199 199

22.06 199 199 201 201

23.06 201 201 203 203

24.06 203 203 205 205

25.06 201 201 203 203

217 223

219 221 223 221 225 227 229 227

Sorg

PREºURI 21 - 25.06.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 21 - 25 iunie 2021, a fost de 195 dolari/tonå (799 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 21 iunie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 107.770 tone, Japonia 37.770 tone, Columbia 11.770 tone, Taiwan 7.770 tone ¿i Indonezia 7.170 tone.

$/t

573 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 521 dolari/tonå (2.136 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 407 dolari/tonå (1.669 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iulie Sept Dec

21.06 1.327 1.317 1.307

22.06 1.337 1.327 1.317

23.06 1.369 1.347 1.327

24.06 1.379 1.359 1.339

$/t 25.06 1.371 1.357 1.337

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 201 euro/tonå (985 lei), mai mic cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 227 euro/tonå (1.112 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în iulie 2021, pre¡ul orzului furajer este 221 dolari/t (906 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iulie Aug

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

21.06 22.06 23.06 24.06 25.06 397 405 407 409 407 401 407 411 413 411

chidere, pe 25 iunie, a fost de 513 dolari/tonå (2.103 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 517 euro/tonå (2.533 lei). A înregistrat o cre¿tere de 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 21 iunie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2021, este de 639 dolari/tonå (2.620 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

21.06 22.06 23.06 24.06 25.06 507 511 513 515 513

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

portului: China 207.770 tone ¿i Taiwan 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 507 euro/tonå (2.484 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 21 iunie.

$/t

21.06 22.06 23.06 24.06 25.06 Iulie 191 193 195 197 195 August 193 195 197 199 197

21.06 22.06 23.06 24.06 25.06 517 519 521 523 521 515 517 519 521 519

Floarea-soarelui

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Iulie Sept.

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 21.06 Rouen 511 Dunquerque 507 Moselle 503

22.06 513 511 507

23.06 515 513 511

24.06 517 515 513

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iulie 2021, a fost de 629 dolari/t (2.579 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

21.06 22.06 23.06 24.06 25.06 Dieppe 513 515 517 519 517

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 515 euro/tonå (2.523 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 513 euro/tonå (2.514 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

25.06 515 513 507

Iulie Aug Sept

21.06 609 501 503

22.06 619 505 507

23.06 639 507 509

24.06 651 509 511

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

273 dolari/t

Profitul Agricol 26/2021

+ 10

273 dolari/t

$/t

569 dolari/t

+ 12

195 dolari/t

$/t 25.06 649 507 509

+4 15

ASOCIA}II

PROFESIONALE “Europarlamentarii români nu ar mai trebui s\ voteze probleme legate de Agricultur\, f\r\ s\ se consulte cu fermierii [i în contradic]ie cu interesul na]ional, cum s-a întâmplat în problema glifosatului. Dou\ partide române[ti au votat împotriva continu\rii utiliz\rii erbicidului, strict pe interese de grup parlamentar european. Departamentele pentru agricultur\ ale partidelor europarlamentare ar trebui s\ aib\ consult\ri cu asocia]iile profesionale, iar consult\rile s\ fie luate în serios”.

Priorit\]ile lui Dan Hurduc, pre[edintele Clubului Fermierilor De la 1 iulie, Clubul Fermierilor Români este condus, prin rota¡ie, de un lider cu mandat de ¿ase luni, dupå modelul de conducere al UE. Acum, pre¿edinte al Clubului este Dan Hurduc, fermier care lucreazå 2.200 de ha în centrul jude¡ului Vaslui (comunele Coste¿ti ¿i Bogdåne¿ti). Hurduc a vorbit despre prioritå¡ile sale la interviul Profitul Agricol live.

rin pre¿edin¡ia rotativå, CFRO urmåre¿te ca fiecare regiune så aibå o reprezentare echilibratå la nivel na¡ional. Fiecare pre¿ed16

inte va avea libertatea de a propune ¿i sus¡ine måsuri necesare pe plan local, pe care Clubul le va prezenta în cadrul întâlnirilor cu autoritå¡ile na¡ionale. De pildå, în mandatul lui Hurduc, conducerea executivå a Clubului va face tot ce depinde de ea în scopul pregåtirii liceelor agricole din Moldova pentru accesarea fondurilor din PNRR, destinate sus¡inerii învå¡åmântului dual, de la ministerele Educa¡iei, Agriculturii, Muncii. De asemenea, se vor încheia parteneriate cu USAMV Ia¿i ¿i sta¡iunile de cercetare regiune, pentru a se realiza studii cu care så se fundamenteze o strategie adaptatå zonei Moldovei în PNS, cu referire la ecoscheme ¿i la strategia de gestionare eficientå a resurselor de apå ¿i sol.

Refacerea infrastructurii de iriga¡ii cu bani de la buget Hurduc prive¿te cu multå seriozitate necesitatea studiilor ¿tiin¡ifice riguroase, mai ales dupå succesul includerii fondurilor pentru reabilitarea infrastructurii de desecare în PNRR, în vreme ce reabilitarea infrastructurii de iriga¡ii a fost scoaså cu totul. El sperå ca, pânå la finele mandatului såu, så fie închegat un studiu integrat prin care så se demonstreze necesitatea finan¡årii reabilitårii infrastructurii de iriga¡ii din bugetul na¡ional, printr-o alocare multianualå, sus¡inutå de toate for¡ele politice, întrucât iriga¡iile ¡in de asigurarea siguran¡ei ¿i securitå¡ii alimentare a României ¿i chiar a Uniunii Europene. Profitul Agricol 26/2021

ASOCIA}II PROFESIONALE uuu “Pe desecare, pe regiunea Nord-Vest ¿i Banat am avut un studiu realizat profesionist, pe care l-am prezentat la MADR ¿i Ministerul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene. ªi uite cå a func¡ionat! Am solicitat ¿i includerea iriga¡iilor. Toatå lumea este încredin¡atå de utilitatea acestora, numai cå nu am avut un studiu. Acest fapt ne-a fåcut så fim ¿i mai încredin¡a¡i de utilitatea studiilor cu care så ne fundamentåm solicitårile. Strategia de gestionare integratå a apei ¿i solului, obiectiv prioritar, de interes na¡ional, al Clubului, o vom fundamenta cu studii realizate de universitå¡i, sta¡iuni de cercetare, consultan¡i interna¡ionali. Fire¿te, vom da de zone de colaborare cu alte ministere, dar ¿i de conflict. Apele Române vor spune cå apele sunt ale lor. Ministerul Energiei, cå are nevoie de apå în mod prioritar. Mediul prive¿te apa ca o resurså, în timp ce Agricultura o vede ca pe o necesitate. Dar, prin discu¡ii ¿i negocieri, bazându-ne pe studii riguroase, trebuie så ajungem la modele de reconciliere”. Întrebat dacå are o estimare a costurilor necesare pentru reabilitarea ¿i extinderea infrastructurii de iriga¡ii, Hurduc a replicat cå discu¡iile nu trebuie så înceapå cu costurile, ci prin raportarea la necesitå¡i ¿i poten¡iale beneficii. “Trebuie så începem de undeva. Strategia trebuie så vinå de la speciali¿ti ¿i toate for¡ele politice så achieseze la ea. Altfel, e simplu så spui cå e scump. Dar trebuie så gândim anticipativ. Acum, hrana este accesibilå. Dar nu va mai fi a¿a peste 10-20-30 de ani. Când hrana devine scumpå, investi¡iile în iriga¡ii se amortizeazå rapid. A¿adar, så låsåm exper¡ii så fundamenteze ¿i apoi så facem bugetarea. Clubul poate aduce expertizå interna¡ionalå, poate fi integrator de studii, de solu¡ii”.

Reducerea pre¡urilor la ma¿inile agricole ¿i piesele de schimb Despre proiectul Concorde, prin care Clubul încearcå så normalizeze pia¡a contractelor forward, am scris în numårul anterior al revistei. 18

Tot pe modelul Concorde, Hurduc propune realizarea unui ghid de bune practici pentru pia¡a ma¿inilor ¿i utilajelor agricole, a pieselor de schimb pentru acestea ¿i a service-ului de specialitate.

“Apreciez ca fiind destul de coerentå, echilibratå ¿i în interesul fermierilor români pozi¡ia ministrului Oros în Consiliul de Mini¿tri de la Luxemburg. Pe comunicare cu organiza¡iile profesionale, ministrului i-a¿ acorda o notå chiar foarte mare. (...) Nu e treaba organiza¡iilor så punå mini¿tri, så se implice politic”. “Rela¡iile dintre fermieri ¿i comercian¡ii de tehnicå agricolå ¿i piese de schimb sunt destul de încordate. La 14 ani de la aderare, pre¡urile de pe pia¡a autohtonå nu sunt aliniate la cele din restul UE. Avem exemplul Ungariei, unde pre¡urile sunt cu 20-50% mai mici. În¡elegem costurile logistice, de transport, dar nu putem în¡elege diferen¡ele atât de mari”, afirmå Hurduc. Fårå a particulariza, pre¿edintele CFRO acuzå practici neloiale din partea comercian¡ilor. “Teoretic, avem acces la internet ¿i putem verifica u¿or pre¡urile din alte ¡åri. Numai cå sistemul este foarte securizat, în detrimentul fermierilor. Sunt situa¡ii în care un fermier român, cåutând pe internet cu IP de România, nu are acces la un catalog de piese de schimb al unui dealer oarecare din Europa. Trebuie så se foloseascå de un IP din altå ¡arå, de pildå Canada, ca så gåseascå codul unei piese de schimb ¿i în baza acestuia så afle pre¡ul ¿i så facå o compara¡ie cu oferta primitå de la dealerul local”. Hurduc opineazå cå investiga¡ia Consiliului Concuren¡ei referitoare la

în¡elegeri între dealerii de ma¿ini agricole a fost corectå ¿i a confirmat vechile suspiciuni ale fermierilor. Cu toate acestea, considerå cå o asanare a pie¡ei de tehnicå agricolå ar fi, pe termen lung, ¿i în beneficiul comercian¡ilor, fiindcå ace¿tia depind de profitabilitatea fermierilor pentru a-¿i realiza propriile cifre de afaceri: “Trebuie så fim aten¡i la costuri, fiindcå marjele de profit în ferme scad, în condi¡iile în care Pactul Ecologic European vine peste noi ¿i costurile de produc¡ie cresc. Sunt ini¡iatorul acestui demers, pentru cå sunt fermier într-o zonå cu limitåri climatice severe, care ne împiedicå så ob¡inem profituri consistente, ca så putem face fa¡å nevoilor de retehnologizare, la pre¡urile care se practicå la noi". Pre¿edintele CFRO e încrezåtor cå va reu¿i în demersul såu de a-i convinge pe comercian¡i, chiar în cursul mandatului såu, så-¿i alinieze ofertele cu cele din Vest. “Fire¿te cå orice antreprenor ¡ine de marja lui de profit. Nu ne propunem så ob¡inem angajamente din partea comercian¡ilor cå nu vor practica marje de profit peste un anumit plafon. La urma urmelor, e o pia¡å liberå, fiecare are libertatea de a cere ¿i oferi cât considerå. Dar cred cå, efectiv, se va ajunge la o restructurare a pre¡urilor. Se va face un autoreglaj individual, benevol. Fiindcå avem argumente. Nu ne propunem ac¡iuni populiste, ci discu¡ii aplicate, cu exemple. Vom prezenta studii interna¡ionale, realizate de exper¡i acredita¡i interna¡ional”. Pe lângå aceste studii, Clubul mai are un atu pe care îl va folosi în negocieri: “Nu cred cå e posibil un angajament comun al fermierilor din Club pentru a se achizi¡iona utilaje ¿i piese de schimb doar de la comercian¡ii care vor semna ghidul de bune practici. Existå un deficit de încredere între fermieri, ar fi dificil så ne corelåm. Dar noi putem så facem recomandåri, iar acestea au for¡a lor. Informa¡ia furnizatå la timp ¿i cui trebuie poate fi foarte valoroaså”. Profitul Agricol 26/2021

ASOCIA}II PROFESIONALE

O strategie de gestiune a apei Refacerea sistemului de iriga¡ii reprezintå o problemå pe care România n-o mai poate amâna. Diminuarea produc¡iei agricole din ultima perioadå, din cauza lipsei de precipita¡ii, a condus la realizarea unui randament scåzut a celor mai importante culturi.

Şi,

cum întregul spa¡iu UE beneficiazå în mod direct de materia primå oferitå de ¡ara noastrå, o diminuare a acesteia ar putea deveni o instabilitate a securitå¡ii alimentare. De aceea, în data de 23 iunie, Clubul Fermierilor Români a prezentat Ministerului Agriculturii propunerea sa privind elaborarea Strategiei integrate de gestiune a apei pentru agriculturå. Întâlnirea a fost prima dintr-o serie de reuniuni ini¡iate de Club pentru promovarea cåtre ministerele responsabile a propunerii de elaborare a Strategiei. Clubul Fermierilor Români considerå cå elaborarea ¿i punerea în aplicare a acestei Strategii na¡ionale de gestiune integratå a apei pentru agriculturå va asigura cadrul pentru un program multi-

anual de investi¡ii publice, în vederea modernizårii sistemului de iriga¡ii ¿i sus¡inerea programului care vizeazå proiectele locale de udare. Clubul propune valorificarea analizelor, evaluårilor ¿i proiectelor privind reforma sistemului de gestiune a apei pentru agriculturå cuprinse în propunerea de reformå fåcutå recent de MADR în cadrul Planului Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å, precum ¿i realizårile din cadrul Planului na¡ional de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii. Succesul depinde de asigurarea unei cooperåri eficiente inter-institu¡ionale (Guvern - MADR, MMAP, MDLPA, MFP) ¿i multi-parteneriale (publicprivat-neguvernamental). În acest sens, Clubul Fermierilor Români propune: 1. Crearea unui Consiliu inter-ministerial cu participarea Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, Ministerului Dezvoltårii, Ministerului Cercetårii, Ministerului Finan¡elor ¿i multi-parteneriate (inclusiv mediul universitar ¿i asocia¡ii) pentru elaborarea Strategiei de gestiune a apei pentru agriculturå, a Planului de ac¡iune privind implementarea Strategiei, inclusiv estimåri bugetare, termene ¿i responsabilitå¡i.

2. Elaborarea ¿i implementarea Programului na¡ional privind dezvoltarea proiectelor locale de iriga¡ii (ca parte a Strategiei), care så vizeze urmåtoarele direc¡ii: - simplificarea ¿i armonizarea legislativå care så încurajeze proiectele locale de iriga¡ii; - coordonare inter-agen¡ii din cadrul MADR ¿i MMAP pentru eficientizarea investi¡iilor, reducerea birocra¡iei ¿i încurajarea proiectelor locale cu finan¡are privatå; - facilitå¡i fiscale pentru investi¡iile (private/fermieri) în proiectele de iriga¡ii locale. 3. Elaborarea unui Ghid de Bune Practici care så ¡inå cont de: - armonizarea cu legisla¡ia UE; - modele de proiecte (tipologie) în acord cu reglementårile europene de mediu ¿i dezvoltare durabilå (pe tipuri de ferme/culturi; zone geografice; specificitatea reliefului); - identificarea surselor de finan¡are complementare. 4. Coordonarea måsurilor specifice unui sistem integrat de gestiune eficientå a apei în agriculturå cu cele cuprinse în strategiile locale pentru dezvoltare durabilå (implicarea dimensiunii regionale ¿i locale în sus¡inerea aplicårii Strategiei). Profitul Agricol 26/2021

CULTURI

VEGETALE

Cum s\ interpret\m Pactul Verde European dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Am urmårit cu interes discu¡ia Alinei Cre¡u cu directorul general Bayer în România, vicepre¿edinte AIPROM, Boualem Saidi, din cadrul podcasturilor pentru agriculturå lansate pe promi¡åtoarea platformå Farm Forum. La finalul ei, cred cå putem trage câteva concluzii interesante despre modul în care trebuie abordatå negocierea cu Comisia Europeanå privind Pactul Verde European. Întâi de toate trebuie så avem un motiv pentru a produce cât mai multå hranå. Iatå unul dintre ele. În seara zilei de 4 iulie 2021 (la ora 18), popula¡ia estimatå a lumii era de peste 7,87705 miliarde de guri. De hrånit, desigur. 22

Din cele 124.000 de decese zilnice, 24.000 au fost cauzate de lipsa hranei. E firesc cå nu putem råmâne indiferen¡i la aceste cifre, ca så nu mai vorbim de imagini.

Oarecum la adåpost de aceste tragedii, o parte dintre tehnologii din agriculturå, fabrican¡ii de inputuri ¿i unii fermieri, doresc cu ardoare så creascå produc¡ia/ha pentru a elimina foamea din lume. În 2019, popula¡ia UE avea urmåtoarea structurå: 15,13% între 0-14 ani, 64,41% între 15-64 ani ¿i 20,46% peste 65 de ani. A¿adar, fermierii europeni ar putea avea un real succes. Cu o popula¡ie nativå în scådere în majoritatea ¡årilor UE, ar putea produce mai mult pentru lumea nåpåstuitå de pe alte continente, unde

s-ar putea exporta cereale, oleaginoase, berbecu¡i ¿i lapte praf, deoarece importatorii sunt prea såraci ca så cumpere produse procesate în România, ca så creåm ¿i noi plusvaloare. Cine va plåti aceste exporturi, så zicem deocamdatå cå ele vor fi ale bunåvoin¡ei noastre umane.

Dar, ca så ie¿im ne¿ifona¡i din încle¿tarea cu paradoxurile verzi europene, trebuie neapårat så folosim ¿i noi tehnica disimulårii în comunicare. Un exemplu edificator mi se pare discu¡ia amicalå, liberå, despre modul în care putem folosi måsurile PVE. “În agricultura durabilå se produce mai mult, folosind mai pu¡ine resurse naturale ¿i cu un impact mai mic asupra mediului”. Defini¡ia este par¡ial corec- uuu Profitul Agricol 26/2021

CULTURI VEGETALE uuu tå, dar parcå este prea reduc¡ionistå: mai pu¡ine resurse naturale înseamnå doar mai pu¡in teren cultivat pentru producerea alimentelor. Motiva¡ia este aceasta: dacå nu s-ar folosi produse pentru protec¡ia plantelor, ar trebui så cultivåm 380 - 400 milioane de hectare în plus, pentru a ob¡ine acelea¿i produc¡ii. A¿adar, dacå mårim produc¡ia medie/ha, vom avea suficient teren ca så producem pentru flåmânzii lumii, folosind cantitatea de inputuri necesarå, reducerea îngrå¿åmintelor ¿i a pesticidelor fåcând-o pe seama suprafe¡ei “salvate de la cultivare”, råmaså disponibilå pentru alte scopuri.

O expresie asemånåtoare, “så produci mai mult cu mai pu¡in”, este o devizå a Pactului Verde European, dar astfel de situa¡ii se întâlnesc ¿i în via¡a realå. Dupå un experiment fåcut în exploata¡ia sa de 1.000 ha, dintre care 80 ha cu cartofi, în sud-vestul Angliei, un fermier a hotårât så foloseascå 90 kg N/ha la cartof, renun¡ând la dozele calculate de 120 ¿i 150 kg N/ha, deoarece la doza cea mai micå a avut profitul cel mai mare, datorat interac¡iunii cantitate/calitate (substan¡å uscatå). Recalcularea consumurilor specifice, factor cu mare importan¡å în stabilirea dozei, ar putea fi o modalitate aproape sigurå de reducere a dozelor de azot la multe culturi. De exemplu, un fermier francez cal-

culeazå cantitatea de azot necesarå pentru ob¡inerea unei recolte planificate de 10 t/ha de porumb, înmul¡ind produc¡ia planificatå cu consumul specific, de 20 kg/tona de semin¡e recoltate, deci 200 kg N/ha (10 t/ha*20 kg/t). Consumul specific recomandat în România de cåtre Codul de Bune Practici Agricole este de 27,5 kg/ha, deci un total de 275 kg N/ha pentru 10 t/ha. Putem reduce din start doza de azot cu câteva zeci de kilograme.

Implicarea industriilor de semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor Ca så producå mai mult pe terenul agricol care scade prin extinderea a¿ezårilor umane ¿i a de¿ertificårii (6 milioane de ha în primele 6 luni ale acestui an), fermierii au nevoie de instrumente/ mijloace de produc¡ie, cum ar fi semin¡ele ¿i produse pentru protec¡ia plantelor, dar ¿i o bazå cât mai bogatå de date. Dar aici putem intra pe un teren minat. Cre¿terea poten¡ialului de produc¡ie pe baza capacitå¡ii de extragere a apei ¿i a nutrien¡ilor prezen¡i în sol ar reduce dozele de îngrå¿åminte chimice, dar ar putea conduce ¿i la scåderea fertilitå¡ii solului, lucru nedorit de toatå lumea. Trebuie så evitåm cu orice pre¡ “mineritul solului”. Dacå începem orice demers pentru utilizarea îngrå¿åmintelor chimice ¿i a produselor pentru protec¡ia plantelor cu necesitatea eradicårii foamei din lume,

n-ar trebui så lipseascå nici referiri la agricultura regenerativå, care urmåre¿te refacerea fertilitå¡ii solului în stratul arabil ¿i prin fertilizarea cu îngrå¿åminte organice (composturi) sau måcar prin interzicerea îndepårtårii paielor de pe teren, cu excep¡ia folosirii lor în zootehnie. În acest mod, resturile vegetale se reîntorc în sol sub formå de gunoi de grajd. Lucrul care m-a impresionat cel mai mult, pe lângå idea de a “încorpora culturile de acoperire cu glifosat” pentru a sechestra carbonul, a fost anun¡ul apari¡iei în cel mult 5 ani a hibrizilor de porumb cu talie micå, care folosesc mai pu¡ine resurse pentru a ob¡ine aceea¿i produc¡ie. Ideea hibrizilor de talie micå de numai 2,1 m, comparativ cu cea a hibrizilor normali, de pânå la 3,5 m înål¡ime, a avut-o un cercetåtor american ¿i proprietar al unei firme de semin¡e. El afirmå cå hibrizii cu talie reduså au mai multe avantaje. Amintesc aici densitatea, principalul factor care influen¡eazå produc¡ia. Din anii 1930, de la apari¡ia primilor hibrizi, hibrizii Pioneer, ¿i pânå în anul 2016, mårimea ¿tiuletelui a variat destul de pu¡in. Poten¡ialul de produc¡ie a provenit din toleran¡a hibrizilor la cre¿terea densitå¡ii. Astfel, s-a ajuns ca densitatea så creascå cu 25-50%, atingând valori de aproape 150.000 plante/ha. La aceastå densitate trebuie aleaså o nouå schemå de semånat, care este influen¡atå ¿i de localizarea geograficå a parcelei. Cele mai bune rezultate au fost ob¡inute la semånatul în twin row de 50 cm. Tulpinile de numai 2 metri înål¡ime au o rezisten¡å mult mai mare la cådere. Cele mai mari produc¡ii se ob¡in când frunzele intercepteazå cel pu¡in 90% din lumina ajunså la suprafa¡a covorului vegetal. Cre¿terile de densitate implicå mårirea dozelor de azot. Va fi interesant så urmårim întrecerea “scur¡ilor” (hibrizii de porumb) din “råzboiul gigan¡ilor” (¿i Pioneer are hibrizi de talie micå, de peste 2 m totu¿i). Profitul Agricol 26/2021

CULTURI VEGETALE

Ortus 5 SC, vremuri grele pentru

acarienii din cultura de soia Soia se dovede¿te o culturå avantajoaså deoarece constituie o premergåtoare foarte propice pentru cereale ¿i nu numai, îmbogå¡ind solul cu azot. Pe de altå parte, soia este sensibilå la condi¡iile climatice, în special secetå (nu este cazul în acest an), buruienile concurente ¿i dåunåtori, ce se înmul¡esc puternic pe timpul verii. Ca urmare, acaricidul Ortus 5 SC este alegerea potrivitå a momentului, deoarece combate påianjenul ro¿u comun (Tetranychus urticae), un dåunåtor agresiv pentru o gamå foarte largå de culturi. Pericolul pânde¿te de pe frunze Despre påianjenul ro¿u comun, speciali¿tii estimeazå cå poate produce pagube de la 20 - 70%, cu procentaje mai mari dacå atacul are loc în perioada de înflorire a soiei. Aceastå specie polifagå este foarte adaptabilå, recunoscutå pentru capacitatea de dezvoltare a rezisten¡ei la tratamente, ceea ce cre¿te importan¡a alegerii acaricidelor potrivite, a numårului de aplicåri ¿i a combina¡iilor dintre acestea. Soia este o culturå cu foliaj bogat, de aceea, chiar ¿i în perioadele cu ploi dese, apari¡ia acestor insecte este favorizatå, ele putându-se adåposti cu u¿urin¡å în culturå. Iar dacå urmeazå o perioadå foarte cålduroaså, înmul¡irea acestora explodeazå brusc. Din cauza dimensiunilor minuscule, infestarea nu este evidentå imediat, semnele atacului devenind vizibile în momentul în care dåunåtorii s-au înmul¡it deja. Rafalele de vânt favorizeazå extinderea lor cåtre alte culturi din vecinåtate, mai ales cå ace¿tia au un spectru larg de plante cu poten¡ial de gazdå: de la pomi fructiferi, la vi¡å-de-vie, plante ornamentale ¿i legume. Dezvoltarea unei genera¡ii dureazå în jur de 15-28 de zile, fiind mai rapidå în perioadele cålduroase. În ce constau daunele? În general, 26

atacul acarienilor are loc din partea inferioarå a frunzelor spre partea superioarå; atacurile sunt sesizabile întâi în marginea câmpului. La locul atacului, acarienii sparg peretele celulelor ¿i sug con¡inutul acestora. În¡epåturile acarienilor creeazå ni¿te leziuni uniforme, frunzele se depigmentezå, iar apoi devin maronii. De asemenea, pe frunze apare o pânzå albicioaså, ca de påianjen, ce con¡ine acarieni în formare. În urma acestor schimbåri, frunzele cad, fapt ce împiedicå hrånirea corespunzåtoare a plantelor. Astfel, atacul acarienilor va determina la cultura de soia legare slabå, cu ob¡inerea unui numår mai mic de boabe, de dimensiuni mai reduse. Ortus 5 SC Siguran¡å de nivel înalt Insecticid-acaricidul Ortus 5 SC este un produs pe bazå de fenpiroximat 5%, recomandat atât pentru prevenirea atacurilor, cât ¿i pentru controlul acarienilor, datoritå eficien¡ei sale dovedite. Ac¡iunea preventivå este deosebit de eficace, pe un interval de timp îndelungat. Tratamentul cu Ortus 5 SC este recomandat atunci când popula¡ia de dåunåtori începe så creascå, de aceea este indicatå monitorizarea permanentå a culturii ¿i verificarea frunzelor cu ajutorul unei lupe. Ac¡iune în toate fazele de dezvoltare. Ortus 5 SC este eficient împotriva acarienilor care se aflå în fazele de

ou, larvå ¿i adult. Ac¡ioneazå la nivel intracelular prin inhibarea complexului mitocondrial 1 de transport al electronilor (METI), adicå afecteazå respira¡ia ¿i produc¡ia de energie celularå. Produsul este inhibitor al metamorfozei, prezentând efect rapid ¿i asupra larvelor ¿i nimfelor. Ac¡iune ¿oc. Produsul ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, cu efect imediat asupra dåunåtorilor adul¡i ¿i a larvelor. Din ziua urmåtoare tratamentului, hrånirea acarienilor înceteazå, ceea ce înseamnå cå nu mai produc pagube în culturå. Doza recomandatå este 0,5 l/ha. Eficien¡å dublatå de persisten¡å. Ortus 5 SC prezintå ac¡iune de lungå duratå, între 21 ¿i 28 zile, ¿i nu emite vapori, nu afecteazå insectele benefice ¿i poate fi parte a programului de combatere integratå (IPM - Integrated Pest Management). Aplicarea då måsura succesului. Pentru o aplicare eficientå, este necesarå buna distribuire a solu¡iei pe plante, lucru mai dificil în aceastå perioadå din cauza puternicii dezvoltåri a culturilor. De aceea, vå recomandåm så calibra¡i ma¿ina de stropit. Pentru un efect superior ¿i rezisten¡å sporitå la spålarea de cåtre precipita¡ii, este de dorit så utiliza¡i în amestec un adjuvant profesional, cum este Designer.

Kwizda Agro România Profitul Agricol 26/2021

CULTURI VEGETALE

Gheorghi]\ Lupu> statul s\ renun]e mascate în subven]ii Gheorghi¡å Lupu, administratorul Agro Gerom Prod din Corbi¡a, jud. Vrancea, este un fermier de 43 de ani care s-a apucat de agriculturå abia în 2013. Avea atunci 63 de ha. Acum, lucreazå 650 ha împreunå cu fratele såu ¿i doi mecanizatori. Gheorghi¡å Lupu se descurcå cu vicisitudinile vremii ¿i ale pie¡ei, mai ales cå anul åsta se a¿teaptå la produc¡ii-record la grâu, floare ¿i porumb. Înså problemele lui sunt cele de ordin legislativ: împiedicarea comasårii terenurilor ¿i subven¡iile plåtite cu toptanul.

gricultura nu a fost prima op¡iune a lui Lupu. A absolvit Facultatea de Management al Afacerilor. Acum regretå pierderea de timp. “Îmi pare råu cå n-am fåcut Agronomia, mi-ar fi fost mai de folos acum. Dar m-am specializat la fa¡a locului, våzând ¿i fåcând”. Avea op¡iunea de a emigra, dar a ales så ri¿te, luând în arendå câteva sole låsate pârloagå de proprietari. “Pårin¡ii no¿tri cre¿teau animale, pe care le vindeau în luna septembrie, ca så ne cumpere haine pentru ¿coalå. Asta ne-a indus ideea cå din agriculturå se poate câ¿tiga”. Lucreazå, a¿adar, real, 650 ha, de la anul chiar 700, dar declarate la APIA are doar 603 ha. Diferen¡ele apar în urma schimburilor administrative, menite så comaseze solele lucrate. Legea, înså, permite declararea, în vederea acordårii plå¡ilor unice pe suprafa¡å, exclusiv a terenurilor pentru care existå act de proprietate sau con28

tract de arendå. Schimburile administrative sunt prevåzute într-un proiect de lege menitå så încurajeze comasarea terenurilor. Dar, pânå la adoptare, cei afla¡i în situa¡ia lui Lupu nu au solu¡ii. “Eu stau bine. Am colegi care au declarat 110 ha la APIA, dar lucreazå, în realitate, peste 300 ha. Un asemenea fermier are mari dificultå¡i, îi este aproape imposibil så gåseascå finan¡are”. O altå nemul¡umire e legatå de suprafe¡ele pe care APIA îl obligå så reînfiin¡eze fânea¡å, de¿i e limpede cå acestea au ajuns doar printr-o eroare så fie înscrise ca fâne¡e în cartea funciarå. Avea o jumåtate de hectar în mijlocul unei sole, suprafa¡å care nu erau lucratå de proprietar. A reu¿it så-l convingå så i-o arendeze. A investit, a decolmatat terenul, care era în zonå inundabilå, reintroducându-l în circuitul agricol. “Sunt perfect de acord ca på¿unea comunalå så råmânå på¿une. Dar acolo e o eroare. Eu fac culturå mare, fânea¡å acolo må încurcå foarte mult”, Lupu e agasat ¿i de proprietarii de mici suprafe¡e agricole, care nu le lucreazå, ci doar le arendeazå, având înså preten¡ia så încaseze subven¡iile agricole ¿i alte beneficii. “Anul trecut, dacå nu aveam subven¡iile, nu puteam relua ciclul de produc¡ie. ªi problema e cå nici subven¡iile nu le încasåm pentru toate suprafe¡ele lucrate. Statul men¡ine starea asta de lucruri, plåtind subven¡ii proprietarilor de terenuri mici, de câteva hectare, fårå så-i impoziteze. Mie, la finalul lunii decembrie 2020, cu toatå seceta, cu proces-verbal de calamitate, statul m-a pus så achit re¡inerea pe venit aferentå tuturor contractelor de arendå”. Lupu lucreazå terenuri pentru care

proprietarii încaseazå subven¡iile, dar îi cer ¿i arendå. Nu mare, câteva sute de kilograme de grâu. Anul trecut tot proprietarii au încasat ¿i despågubirile de secetå. Iar el, fermierul real, nu a încasat nimic, a mai pierdut ¿i subven¡ia pe motorinå pentru suprafe¡ele respective. “Cei 800.000 de fermieri din acte sunt, în realitate, cel mult 300.000 de fermieri activi. Restul sunt încasatori de ajutoare sociale numite subven¡ii. APIA îmi spune cå trebuie så încapå ¿i ei în schemå. Practic, må împinge så declar terenuri necultivate ¿i necultivabile, ca så-mi men¡in în acte suprafa¡a pe care o lucrez. Nu pot så fac asta!”.

Raiul pe påmânt Natura a fost a¿a de darnicå cu Lupu, anul acesta, cå l-a fåcut så povesteascå cu deta¿are aceste necazuri pe care anul trecut le-ar fi tunat ¿i fulgerat. “Culturile aratå extraordinar, e Raiul pe påmânt! Anul acesta, Dumnezeu a ¡inut cu noi. E drept cå ¿i eu am investit Profitul Agricol 26/2021

CULTURI VEGETALE

la ajutoarele sociale

în tehnologii, chiar mai mult decât în 2020”. Anticipeazå produc¡ii-record, de peste 5,5 t/ha la grâu (cultivå soiuri române¿ti), 3 t/ha la floare (hibrizii Odessa de la Syngenta ¿i P64LE137 de la Pioneer). Foarte bine se prezintå ¿i hibrizii de porumb P9610 ¿i P9978 de la Corteva, precum ¿i cei noi, de la Bayer. Are o structurå a culturilor simplå: 135 ha grâu, 230 ha floarea-soarelui, 250 ha porumb. Diferen¡a e ocupatå de lucernå ¿i fâne¡e. Ploile abundente l-au încurcat pu¡in, dar a scos-o la capåt. A trebuit så facå a doua trecere cu erbicid la porumb. S-a codit så foloseascå Adengo (erbicid Bayer), fiindcå anul trecut, pe secetå, nu a avut efectul scontat. Înså anul acesta, pe parcela unde l-a testat, a constatat cå a func¡ionat “brici”. În cea mai mare parte a suprafe¡ei de porumb a folosit erbicidul Principal Plus de la Corteva. “A curå¡at tot, dar, în trei såptåmâni, dupå ploi, buruienile au reapårut. A trebuit så rezolv problema în cultura de 6-8 frunze cu Laudis (erbicid Profitul Agricol 26/2021

Bayer), crescând bini¿or factura costurilor pe suprafa¡å”. Erbicidarea a realizat-o cu un MET Gaspardo Radu 2100, achizi¡ionat de la Dicor Land. “E performant, dotat cu calculator BV S400, pot erbicida cu el 100 ha/zi, fårå pierderi”. Produc¡iile le valorificå în propor¡ie de 90% la recoltå, neavând suficiente spa¡ii de depozitare. Anul acesta a vândut anticipat o bunå parte din recolta de grâu ¿i de floare, încasând bani frumo¿i de la Pambac Bacåu ¿i Bunge. “La porumb nu am fåcut contract, pentru cå, în lipsa cåldurii, plantele au stagnat din cre¿tere. Acum lucrurile aratå bine, dar pre¡urile încå nu sunt cele a¿teptate, a¿a cå mai ståm, vedem cum evolueazå pia¡a”. Lupu face parte dintre fermierii foarte preocupa¡i de performan¡a mecanicii agricole. “Americanii seamånå în minute, nem¡ii în ore, noi în zile. Nu e bine!”.

Robert VERESS

De cinci ani, Gheorghi¡å Lupu a devenit clientul Dicor Land, de la care socote¿te cå a achizi¡ionat ma¿ini ¿i utilaje agricole în sumå de 200.000 de euro. Considerå cå sunt o cheie a dezvoltårii afacerii sale. “Mi-au acordat încredere, când al¡ii m-au ocolit, au gåsit solu¡ii de finan¡are ¿i am reu¿it så-mi înlocuiesc utilajele vechi române¿ti, så nu råmân în urmå.” Zilele acestea ar vrea så cumpere un Lemken, prin buy-back, dând un combinator Grator de 6 metri, de care s-a folosit patru ani. Era încå indecis dacå så ia Lemken tot de 6 metri, sau så îl aleagå de 7,5 m. S-a folosit bine de Grator, timp de patru ani, înså a constatat cå, în cazul existen¡ei unor resturi vegetale sau a unei aråturi superficiale toamna, combinatorul se înfundå, din cauza sistemului elicoidal (cu “S”-uri). ªi combinatorul Korund, de la Lemken, are sistem elicoidal, înså Lupu considerå cå diferen¡a o va face bara de nivelare. “Bara de nivelare oscilantå de la Lemken, în cazul în care întâmpinå un obstacol, se duce în spate ¿i niveleazå. La Grator distan¡a dintre organele active este mult mai micå.” A¿tepta så discute câteva detalii cu reprezentan¡ii Lemken. “Terenurile mele sunt medii, de ¿es, pantå undeva 8-10%. Nu a¿ vrea så aparå efectul de patinare. Am cauciucuri late de 900. Dacå tractorul patineazå, îmi scoate bucå¡i de bolovani. Ace¿tia încurcå apoi semånåtoarea, care nu va face rândurile drepte. Rândurile care calcå urma sunt galbene, cu råsårire neuniformå ¿i întârziatå, mai ales dacå semånåm pe teren moale, umed. Oricum, inten¡ionez ca, în 2022, så schimb tehnologia, så merg cu patru ro¡i pe spate. Nu mai vreau ca semånåtoarea så calce rândul”. 29

CULTURI VEGETALE

Ziua Grâului Moldova, bilan] [i perspective “

Ziua Grâului Moldova, eveniment desfå¿urat såptåmâna trecutå la Podu Iloaiei, jude¡ul Ia¿i, a primit un “foarte bine” de la Emil Bålteanu, pre¿edintele organiza¡iei de fermieri Grânarii ACCPT Ia¿i, co-organizator alåturi APPR ¿i Panifcom. O precizare pe care pre¿edintele dore¿te så o facå este cå platforma e existat ¿i anul trecut, dar din cauza pandemiei nu s-a putut organiza un eveniment similar, înså producåtorii de geneticå tot au venit ¿i au tras concluzii. 30

A¿teptårile noastre sunt mult mai bune decât anul trecut. Cantitå¡ile de precipita¡ii ne-au ajutat”, spune Bålteanu. Dupå recoltare vor fi publicate rezultatele de produc¡ie. “Partenerul principal, Bayer, a avut cuvinte apreciative la adresa firmei care a realizat lucrårile, Panifcom, tehnolog Cåtålin Parii”, adaugå acesta. Laudå ¿i schema de fertilizare, furnizatå de Agrisol-Romchim Protect. “Ne-a ajutat foarte mult ¿i to¡i producåtorii, la unison, s-au declarat mul¡umi¡i de cum aratå câmpul, la aceastå datå”. Platforma a fost organizatå pe terenul SCDA Podu Iloaiei, într-o zonå cu

un climat definitoriu pentru Podi¿ul Central Moldovenesc. “Ne bazam pânå acum pe ceea ce se întâmpla la SCDA Secuieni, dar acolo, pe Valea Siretului, sunt unele diferen¡e semnificative fa¡å de zona centralå, de la Boto¿ani ¿i pânå la Gala¡i, între Siret ¿i Prut. Ne-am bucurat de faptul cå am avut o prezen¡å atât academicå, dar ¿i lucrativå”, spune Bålteanu. El a apreciat prezen¡a pre¿edintelui ASAS, Valeriu Tabårå. Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii de la Ia¿i a fost reprezentatå de prorector, decanul fac- uuu

Adrian MIHAI Profitul Agricol 26/2021

CULTURI VEGETALE

“

“Vrem autostradå, vrem circula¡ie pe calea feratå ieftinå ¿i rapidå. Am dorit så fie auzitå cererea noastrå pentru ca guvernan¡ii så se gândeascå ¿i la infrastructura din zona Moldovei, deficitarå. ¥n esen¡å, un transport spre port mai ieftin va însemna mai mul¡i bani pentru fermier pe tona de grâu sau de porumb”, spune Emil Bålteanu.

“

uuu ultå¡ii de agriculturå. Liceul agricol de la Podu Iloaiei a fost ¿i el reprezentat. Panelul final a fost ¡inut în cort. Au avut interven¡ii scurte Alina Cre¡u - director executiv APPR, Nicolae Sitaru pre¿edintele APPR, Emil Bålteanu, Mihai Gheorghe - director comercial Bayer

¿i Valeriu Tabårå - pre¿edintele ASAS, tema principalå fiind cât de pregåtit este fermierul român pentru noua PAC. Au fost prezen¡i aproximativ o sutå de fermieri. În aceea¿i zi a mai fost organizat un eveniment de amploare în domeniul agricol. Pre¿edintele crede cå suprapunerea nu a fost inten¡ionatå ¿i cå nu afectat audien¡a propriului eveniment.

“Fermierii pe care i-am invitat au fost nominaliza¡i deoarece dupå perioada de restric¡ii exista dorin¡a de a ne revedea, de a ne consilia reciproc, dar noi am fost restrictivi pentru a nu depå¿i numårul de persoane pe platformå, chiar dacå ea se desfå¿ura în câmp deschis. La data la care s-a desfå¿urat evenimentul eram încå sub inciden¡a unui numår de 150 de persoane în cort”, explicå Bålteanu.

De la anul, rezultate de produc¡ie vor fi prezentate la eveniment O schimbare importantå pentru edi¡ia de anul viitor, pe care organizatorii inten¡ioneazå så o facå, este prezentarea la eveniment a rezultatelor de produc¡ie. Recoltarea ar trebui så aibå loc cu douå zile înainte de întâlnirea din câmp, pe suprafe¡e semnificative, pentru a oferi o percep¡ie realå asupra productivitå¡ii fiecårui soi. Se va påstra înså ¿i o parte de culturå nerecoltatå, o zonå de câ¡iva metri, acolo unde se organizeazå evenimentul. Decizia de modificare a modului de desfå¿urare este a fermierilor. “Putem så recoltåm cu un nivel al umiditå¡ii ceva mai mare, så devansåm cu câteva zile data recoltårii pe platformå, astfel încât så nu fie afectate fermele la care recoltarea începe mai devreme. O zi ruptå din munca noastrå nu este foarte mult. Meritå acest efort”, considerå Bålteanu. 32

Emil B\lteanu Pre¿edintele Tabårå i-a asigurat pe organizatori cå, datoritå faptului cå s-a fåcut o treabå foarte bunå, pot conta ¿i în anii urmåtori pe terenul aferent platformelor Ziua Grâului, a Porumbului ¿i a Florii-Soarelui. Inten¡ia Consiliului Director al aso-

cia¡iei este ca tot Panifcom så realizeze lucrårile “pentru cå are tehnica necesarå ¿i tehnologie de înaltå calitate”, dupå cum a precizat pre¿edintele. Existå ¿i inten¡ia organizårii unui eveniment tematic pentru cultura de rapi¡å, dar nu este luatå o decizie. Profitul Agricol 26/2021

CULTURI VEGETALE

Cuno[tin]e agronomice mai multe, tehnologii mai ieftine Vicen¡iu Cremeneanu, pre¿edinte ¿i director general Alcedo, este ¿i fermier. Lucreazå 770 ha în Deveselu, jud. Olt, împreunå cu fratele såu, Cristian Cremeneanu. Din aceastå dublå perspectivå, Vicen¡iu Cremeneanu a fåcut (la simpozionul Agricultura Conservativå între mit ¿i realitate) câteva observa¡ii agronomice importante. Utilizarea la momentul potrivit a produselor de protec¡ia plantelor le poate aduce fermierilor nu doar o produc¡ie superioarå, ci ¿i o reducere a costurilor.

lângå culturile clasice, în ferma familiei Cremeneanu, Alcrist SRL, au intrat în rota¡ie ¿i culturi mai pu¡in populare: mazåre de toamnå ¿i de primåvarå, nåut, bob, lucernå, in, porumb pentru floricele ¿i grâu dur. “Încercåm så diversificåm produsele pe care le facem în fermå. Suntem într-o pia¡å liberå, în care avem acces la prezen¡å online care ne aduce beneficii”, spune Cremeneanu. “Am fost cåuta¡i ¿i de producåtori de paste din România, dar ¿i din Grecia”, explicå fermierul modul în care a gåsit pia¡å de desfacere pentru grâul dur. Tot în Grecia este exportat ¿i inul. Rota¡ia corespunzåtoare a culturilor este responsabilå de 20-25% din rezultatele de produc¡ie, considerå Cremeneanu. Rota¡iile scurte au creat cele mai mari probleme pe termen lung, chiar dacå au adus satisfac¡ii pe termen 34

scurt. Cea mai practicatå în România este grâu-rapi¡å.” În fermå au fost înfiin¡ate planta¡ii agroforestiere pe 9 ha. Avantajele sunt certe. “Unde avem terenurile înconjurate, este cea mai mare lini¿te ¿i cea mai mare biodiversitate. Flora spontanå care cre¿te atât în jurul acestor planta¡ii agro-forestiere, cât ¿i pe marginile de câmp pe care reu¿im så le låsåm an de an aduc numeroase beneficii”, spune Cremeneanu. Popula¡iile de afide tråiesc cu precådere pe pålåmidå ¿i lobodå pentru cå preferå sucul acestor plante ¿i astfel nu mai atacå grâul ¿i rapi¡a ori chiar mazårea. “Gåsim beneficii dacå avem încredere în biodiversitate, dacå ¿tim cum så o controlåm”. ¥ntr-un fel, nu urmåre¿te så batå recorduri la produc¡ie, ¡inte¿te spre randament ¿i lini¿te. Cele mai mari produc¡ii, nesperate pentru o zonå cu un poten¡ial pedoclimatic redus, supus aridizårii, le-a ob¡inut dupå cultura de mazåre: 10.280 kg/ha la grâu ¿i 11.460 kg/ha la porumb, într-un an cu precipita¡ii peste medie. Au fost fåcute lucråri minime, deoarece de ¿ase ani nu se mai arå în fermå. S-a fåcut cel mult o scarificare. Anul acesta se va renun¡a ¿i la aceasta. Dacå vor fi probleme de compactare vor face o scarificare fårå urechiu¿e. Se vor påstra la suprafa¡a solului toate resturile vegetale. Semånatul a fost fåcut cu Maschio MT 8R, o semånåtoare ce nu a fost proiectatå pentru semånat direct. Porumbul, într-un an favorabil, a dat produc¡ii deosebite cu hibrizi FAO 300-380. Utilizeazå hibrizi cu FAO mic pentru a evita perioadele de ar¿i¡å din iunie-iulie. Din toamnå va semåna rapi¡å direct în grâu, dupå o dezmiri¿tire u¿oarå, în diagonalå. Aplicå glifosat cu 2.4 D, pentru a împiedica covorul vegetal format

din setaria, convolvulus ¿i costrei så facå semin¡e. Semånatul îl face în octombrie, pentru a reduce expunerea culturii la dåunåtori. Semånatul devreme, în sud, înseamnå expunerea la dåunåtori. La cereale, înseamnå atac de musca cerealelor, probleme cu afide, necesitatea unor controale mai dese. La rapi¡å se fac cinci-¿ase tratamente dacå se seamånå în august, iar dacå se seamånå în septembrie-octombrie este posibil så nu mai fie necesar nici un tratament. “Nu existå un tipar pentru agricultura conservativå, ci doar o adaptare la specificul zonei”, considerå fermierul.

Erbicidarea de succes nu e neapårat scumpå O erbicidare de toamnå, efectuatå chiar dacå nu existå buruieni, va duce, prin efectul rezidual, la o culturå curatå. Altfel, în primåvarå, buruienile pot ajunge la înflorit, pânå când vine momentul optim pentru tratament, întrucât erbicidele nu pot ac¡iona la temperaturi scåzute. Se evitå intrarea pe teren umed ¿i riscul ca eficacitatea erbicidelor simple så fie reduså sau chiar aproape de zero. “O decizie corectå ne poate aduce un consum mai redus de produse. Se folosesc erbicide mai ieftine pentru a combate buruieni problemå”, sintetizeazå pre¿edintele Alcedo avantajul erbicidårii de toamnå. Utilizarea tehnologiilor Clearfield ¿i Express la floarea-soarelui a adus la dezvoltarea unor buruieni precum volbura, hri¿ca, loboda ¿i turi¡a, ce nu sunt combåtute de aceste erbicide. “Acum, vedem în toate culturile de primåvarå cå buruienile problemå sunt loboda, hri¿ca ¿i convolvulus. Nu uita¡i cå nu existå erbicid minune”, aminte¿te Profitul Agricol 26/2021

CULTURI VEGETALE Cremeneanu, referitor la atitudinea pe care mul¡i fermieri au avut-o când au avut acces la erbicidele amintite. “Nu uita¡i nici cå avem erbicide ieftine, hormonale!”, adaugå el. Recomandå utilizarea, în amestec, ¿i a erbicidelor pe bazå de fluroxipir, dicamba ¿i 2.4 D. Folose¿te glifosat pe miri¿te în dozå de 2 l/ha, dar adaugå sare DMA pentru cå, de exemplu, vara, volbura din miri¿te este rezistentå la aplicarea glifosatului. De asemenea, pentru a combate pårul porcului (coada calului) are o altå solu¡ie, fluroxipir, ce se poate utiliza la cultura de porumb sau pe miri¿ti. Când convovulus a urcat pe plante, dacå se întârzie erbicidarea pentru a putea aplica un erbicid total, buruiana deja va înflori ¿i produsul nu va mai avea efect. La umplerea bobului se poate utiliza un erbicid pe bazå de fluroxipir, cu o dozå moderatå. În douå ore buruiana se ofile¿te ¿i a doua zi e uscatå. Cremeneanu a observat, de mai mul¡i ani, cå în condi¡ii de precipita¡ii scåzute apare remanen¡å la glifosat, când este utilizat în doze mari, mai ales pe capete. “Unde buruienile erau foarte mari ¿i în zona de hidran¡i, am våzut cum porumbul avea o cre¿tere

mai greoaie ¿i un colorit diferit”, spune fermierul. Buruienile graminee s-au extins în toatå ¡ara. În aceastå primåvarå foarte mul¡i fermieri s-au confruntat cu infeståri de ovåz. Semin¡e care nu au råsårit în ultimii doi-trei ani au gåsit condi¡ii propice anul acesta. Cremeneanu a întâlnit o culturå de orz sufocatå de ovåz sålbatic. Pe de altå parte, faptul cå flora spontanå a fost, anul acesta, foarte bogatå este un indiciu, pentru fermier, cå produc¡iile vor fi cu 20-50% mai mari decât media multi-anualå. Aplicarea erbicidelor hormnale la temperaturi scåzute, de sub 14°C, primåvara sau toamna, va produce probleme la ie¿irea din burduf. Apar spice deformate, malformate. “Nu aplicåm erbicide hormonale decât dacå avem peste 15°C, pentru cå ac¡ioneazå rapid ¿i foarte bine”, precizeazå Cremeneanu. Cel mai ieftin produs poate så aibå rezultate foarte bune sau cel mai scump produs poate så provoace probleme, în func¡ie de momentul de aplicare. “Decizia luatå rapid este factorul cheie pentru succesul unui tratament”, sintetizeazå acesta.

Adrian MIHAI

Vicen]iu Cremeneanu

Combaterea dåunåtorilor ¿i protejarea insectelor benefice În acest an cu precipita¡ii bogate au apårut viermi sârmå ¿i unde nu au pus niciodatå probleme. În jude¡ul Cålåra¿i, cultura de floarea-soarelui a fost atacatå pentru cå såmân¡a a fost tratatå doar cu fungicid. Umiditatea a ridicat la suprafa¡å dåunåtorii. În lipsa neonicotinoidelor este necesarå utilizarea måcar a unui insecticid piretroid. “Dacå se ¿tie cå zona este una cu probleme, se poate utiliza un insecticid microgranulat care va proteja mai puternic. Altfel, în fa¡a viermilor sârmå cultura nu are nici o ¿anså”, spune Cremeneanu. ªi la cultura de grâu a întâlnit un atac masiv, într-o fermå. 25 ha au fost Profitul Agricol 26/2021

întoarse, afectate de Zabrus, de¿i anterior nu au mai fost semnalate atacuri ale acestui dåunåtor. Important de men¡ionat este ¿i faptul cå acolo fermierul fåcea monoculturå. “Existå parazi¡i ¿i prådåtori pentru dåunåtori, dar dacå folosim insecticidele fårå a avea nevoie vom reduce aceastå popula¡ie. Nu face¡i tratamente decât atunci când se impune! Am våzut fermieri, la mine, în zona de sud, care pentru câteva spice cu afide au tratat tot câmpul”, remarcå Cremeneanu. Prime¿te de la al¡i fermieri fotografii cu larve de Coccinella pe care ace¿tia ar fi vrut så le combatå, de¿i atât ele, cât ¿i adul¡ii sunt prådåtori ai afidelor.

“Este påcat! Iatå cât de mult ne îndepårtåm de ¿tiin¡å!”, a remarcat Cremeneanu. Ultimele studii din Fran¡a aratå cå Meligethes trebuie combåtut când este peste PED, la trei larve pe plantå. La un singur adult, mul¡i fermieri încep deja så aplice produse de combatere. Sub PED, Meligethes este polenizator pentru cultura de rapi¡å. Combaterea fusariozei nu se poate face, ci doar prevenirea ei. Se face de când a ie¿it tot spicul ¿i pânå la mijlocul înfloririi, nu dupå înflorit. Altfel, se aplicå degeaba, chiar ¿i produsele mai scumpe. Dacå a plouat chiar ¿i doar 5 l/mp ¿i e soare, fuzarioza se instaleazå. 35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Contractele futures pentru carne de porc se pr\bu[esc Valoarea contractelor futures pentru carne de porc s-a pråbu¿it pe Bursa de Mårfuri din Chicago, scåderea atingând limita maximå permiså de regulamentele bursiere în douå sesiuni consecutive. Dupå ce Rezerva Federalå a SUA a dat de în¡eles cå ar putea cre¿te dobânda de referin¡å mai devreme decât anticipau anali¿tii, fondurile de investi¡ii sau gråbit så închidå pozi¡iile din sectorul agricol, fiind afectate ¿i contractele pentru porumb sau carne de vitå.

“Pare cå întreaga lume a contractelor pentru mårfuri a fost afectatå de o perioadå de vânzåri masive din partea fondurilor de investi¡ii”, a comentat brokerul Dennis Smith, de la compania Archer Financial Services. Exporturile americane de carne de porc au fost substan¡iale în acest an, dar existå semne de reducere a cererii pe principalele pie¡e externe. Conform datele oficiale, SUA a exportat 29.300 de tone de carne de porc în ultima såptåmânå, o cre¿tere de 49%

fa¡å de cea precedentå. Cantitatea expediatå în China, cel mai mare importator mondial, a scåzut înså cu 422 de tone. Este prima reducere a exporturilor cåtre statul asiatic din acest an ¿i anali¿tii se a¿teptå ca cererea så scadå tot mai mult pentru cå Beijingul î¿i reface rapid numårul de animale din fermele din ¡arå, dupå epidemia de pestå care a devastat efectivele în urmå cu trei ani.

Nicolae Cioranu, pre[edintele Romovis> “Ne judec\m cu ANZ” Nicolae Cioranu, pre¿edintele Romovis, spune cå a cerut suspendarea Ordinului 180 ¿i a ob¡inut câ¿tig de cauzå. Urmeazå så se judece recursul fåcut de ANZ în iulie. “Laboratorul pentru testele de scrapie de la ANZ nu este încå acreditat. Noi avem doar trei laboratoare acreditate în România. Avocatul nostru a solicitat punctul de vedere al RENAR ¿i må gândesc cå cei de la RENAR ¿tiu ce au acreditat în România. Este un laborator la Ia¿i, altul în Prahova ¿i celålalt la IDSA Bucure¿ti. Toate fac teste pentru scrapie. ANSVSA ne-a råspuns cå, datoritå faptului cå din 45.000 de probe, procentul de sensibilitate la scrapie este de 3,7%, nu este nece36

sarå genotiparea întregului efectiv de berbeci. Ei genotipeazå numai în fermele cu minim 10 berbeci. Cei cu 3, 7, 9 berbeci nu au unde face teste. Noi nu avem nimic împotrivå, så facå testele, noi le punem animalele la dispozi¡ie. Ministrul Oros a spus a¿a: Cine cere acela plåte¿te. Laborator pentru testarea paternitå¡ii nu avem în România, a¿a a comunicat ANSVSA. Vine toamna ¿i nu ¿tim nimic. Ordinul 180 nu poate fi aplicat fiindcå este suspendat. Un test de paternitate este 30 de euro. Eu leam propus så genotipåm tineretul, så ¿tim ¿i noi ca så nu-l mai iernåm.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zoltan Haller a dat în judecat\ ANZ Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, a dat în judecatå Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, pe care o acuzå cå a spart cartea de raså prin recunoa¿terea altor asocia¡ii ca societå¡i de ameliorare. Astfel, s-a atribuit cartea de raså pentru Bål¡atå Româneascå ¿i asocia¡iilor Some¿-Arie¿ ¿i celei din jude¡ul Mure¿. Zoltan Haller, fondatorul ACVBR-Sim, considerå cå ANZ distruge astfel baza de selec¡ie ¿i de referin¡å pentru rasa Bål¡atå Româneascå prin aceastå atribuire. “Din påcate, ministrul Agriculturii, directorul ANZ ¿i al¡ii nu în¡eleg nimic din ce se întâmplå în agricultura noastrå, crede Haller. “Nu am primit banii pentru Cartea de raså. Hotårârea de guvern aratå cå vom

Profitul Agricol 26/2021

primi doar 44% din ce s-a decis anul trecut, dar jumåtate din bani reprezintå datoria de anul trecut. Ministrul Oros a fåcut ca sprijinul så ajungå la 22% din fondurile pe anul 2020. Vaida Bela a rescris Regulamentul european 1012 ¿i reglementeazå pe dos. Se dore¿te eliminarea asocia¡iilor care fac COP ¿i care ¡in registrele genealogice pentru ca aceastå activitate så se întoarcå la ANZ. Iar ei nu au oameni suficien¡i. Procesul cu ANZ a început, ¿i Vaida Bela va regreta pentru deciziile luate.” Haller crede cå din cauza lui Vaida Bela s-au creat condi¡ii artificiale ¿i 4.500 de fermieri au primit adeverin¡e ¿i au beneficiat de 25 de milioane de euro.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ovidiu Andrei Paraschiv [i Vasile Paraschiv

Dispari]ia ultimului colhoz Vasile Paraschiv din Adâncata, jude¡ul Ialomi¡a, a constituit societatea Spicul în conformitate cu Legea Nr. 36 din 1991. Apåruse Legea 18, prin care proprietarii puteau så-¿i retragå terenurile din Cooperativa Agricolå de Produc¡ie. Erau liberi så se asocieze sau nu.

¿a au apårut multe asocia¡ii în toatå ¡ara, dar pu¡ine s-au perpetuat pânå aståzi. Au rezistat numai fermierii care au respectat dreptul de proprietate al ¡åranilor, spune Vasile Paraschiv. El, nåscut la Adâncata, a lucrat de la început în CAP, iar dupå ‘89 a vrut så îi conserve patrimoniul. Când, în 1990, zidurile altor CAP-uri deja se nåruiau, Paraschiv câ¿tigase deja încrederea såtenilor lui. “Vasile, de ce nu faci tu altå societate pe numele tåu, pui acolo utilajele 38

¿i numai påmântul tåu ¿i, când î¡i vine bine, treci tot la tine ¿i le tragi pre¿ul de sub picioare ¡åranilor?”, îl sfåtuiau ni¿te binevoitori. “Eu nu m-am în¡eles a¿a cu oamenii”, råspundea Vasile. Societatea Spicul a fost fondatå conform Legii 36 ¿i deci nu are påmântul ei. “Oamenii pot så plece la sfâr¿itul anului, pot så vândå, eu nu am ce så le fac fiindcå a¿a scrie în statut. Depune o simplå cerere ¿i omul este liber så meargå cu påmântul unde vrea. Au încercat parlamentari så schimbe Legea 36 ca så putem så ne transformåm în societå¡i comerciale, conform Legii 31 pentru s.r.l. Nu s-a mai fåcut nimic. Pierderea de venit a societå¡ii a depå¿it douå milioane de lei, dacå se fåcea produc¡ie normalå, iar pierderea financiarå s-a ridicat la 1.500.000 de lei. Bani pe care trebuia så-i dau la firmele de inputuri. Am ajuns la în¡elegere cu alte firme ¿i am reu¿it så semånåm toatå suprafa¡a. Firma va intra în insolven¡å, nu am de ce s-o mai ¡in - påmânt nu are, activitate nu mai are”.

Seceta din anul 2020 ¿i lipsa de implicare a autoritå¡ilor au fost decisive pentru soarta asocia¡iei. “Le-am dat dreptul oamenilor, dar statul trebuia så vinå cu ni¿te facilitå¡i pentru asemenea forme de asociere, pornind de la proiectele europene, spune Vasile Paraschiv. Dezastrul din 2020 a fost mult mai greu ca în 2015. În ultimii 6 ani, 4 ani au fost cu secetå, dar ¿i cu båltiri. ªi eu l-am acuzat pe ministrul Oros pentru cå a fåcut promisiuni fårå acoperire. Probabil cå a¿a i-a zis ¿eful de partid sau premierul. În baza acelor promisiuni, am promis ¿i noi firmelor de inputuri cå vom plåti. Când au våzut cå nu plåtim, furnizorii s-au repezit în noi. Båråganul, Dobrogea, sudul Moldovei au fost afectate grav. Nu mai era problema unui ministru, devenea problema Guvernului. Eu nu i-am auzit pe pre¿edintele Klaus Iohannis ¿i pe premierul Cî¡u cå î¿i dau måcar cu pårerea, dar le-au dat basarabenilor 6.000 de tone de motorinå. În¡eleg cå trebuie så-i ajutåm pe fra¡ii de peste Prut, dar 40% din suprafa¡a Profitul Agricol 26/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Transferul pe numele fiului

României era puternic calamitatå de secetå. Au fåcut numai promisiuni: cu IMM Invest, apoi cå se va face rectificare de buget în august 2020, cå vom primi despågubirile. Actele de calamitate, întocmite de noi ¿i semnate de comisie, nu au constituit garan¡ie pentru a lua credite. De ce nu au fåcut måcar atât? Eu nu voiam så-mi dea statul pomanå, mai ales cå a venit ¿i pandemia ¿i sånåtatea oamenilor e pe primul plan. Dar un om are nevoie ¿i de mâncare. Så garanteze creditele, a¿a cum fac alte state, unde fermierii au plåtit doi-trei ani numai dobânda, iar nu creditul. Statul a intervenit ca så nu-¿i piardå fermierii. Dacå nu erau alegerile, nu ne despågubeau nici pentru grâu”. Pe de altå parte, s-au diminaut ¿i subven¡iile de la APIA: ANT pentru animale, ANT pentru culturi - 35 de euro s-au dat anul trecut, iar în acest an s-au dat 5 euro. “Toate au fost diminuate într-un an în care noi am suferit foarte mult. Nu cumva s-a fåcut totul cu inten¡ie våditå pentru falimentarea unor fermieri, pentru ca stråinii så cumpere påmântul? Modificå ¿i legea privind dreptul de premp¡iune la vânzarea terenurilor. Toate se leagå. Singurul ministru al fermierilor a fost Decebal Traian Reme¿.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2021

Cum spuneam, pânå la urmå, Paraschiv a trebuit så închidå societatea fiindcå nu mai rezista. “Nu a mai vrut nimeni så-mi dea inputuri pe datorie în toamnå. ªi atunci, ¡åranii au plecat de la mine, au fåcut contract de arendå cu douå societå¡i care îi apar¡in båiatului meu, Ovidiu Andrei Paraschiv. Am fåcut adunare generalå, le-am explicat care au fost urmårile secetei ¿i i-am întrebat ce facem. ªi oamenii au în¡eles, dar mi-au pus condi¡ia så semån. Le-am plåtit eu arenda ¿i acum toatå suprafa¡a e trecutå pe numele båiatului. Pe 10 octombrie 2020, eu nu semånasem nimic ¿i nu aveam nicio perspectivå så mai primesc inputuri, credite - nici vorbå. Nu cred cå politicienii no¿tri au realizat ce se întâmplå cu agricultura ¿i cât de mult råu ne-au fåcut nouå, fermierilor din sud-estul ¡årii. Noi nu am putut så reluåm ciclul de produc¡ie ¿i atunci am fost nevoit så închid societatea înregistratå în 2005. Såmân¡å nu aveam, motorinå nu”.

cat fotbal, a lucrat prin Italia o vreme ¿i a fost instalat ca tânår fermier. Avea douå societå¡i înregistrate din 2013, avea ¿i utilaje. ºåranii au semnat contracte de arendå cu el chiar ¿i pe 10 ani. “Îl las så se desfå¿oare ca administrator unic”, spune tatål. A accesat douå proiecte europene. Firmele de inputuri îl cuno¿teau pe senior ¿i l-au finan¡at pe båiat. ªi uite-a¿a, o politicå strâmbå îi determinå pe unii fermieri så facå tot felul de artificii ca så poatå supravie¡ui afacerea lor... Acum lucreazå 1400 de hectare: 530 de grâu, 500 de porumb, 220 de floarea-soarelui, iar restul de teren este ocupat de lucernå ¿i på¿uni. Dupå seceta cumplitå din 2020, au acum necazuri din cauza båltirilor. “Nu pot recolta încå grâul din cauza båltirilor. Acolo va putrezi grâul din cauza întârzierilor. Mi-e ¿i lehamite så le mai dau situa¡ia din teren pentru despågubiri. Nu am reu¿it så fertilizåm cu azotat porumbul din cauza båltirilor”.

Ovidiu Andrei Paraschiv a fost instalat ca tânår fermier ¿i e mul¡umit de sprijinul primit. A întrunit condi¡iile ¿i a luat ajutorul maxim: 50.000 de euro, cu care a cumpårat påmânt. Apoi, a accesat douå proiecte pentru o combinå ¿i un tractor New Holland, a mai luat în leasing un alt tractor, discuri, ma¿inå de erbicidat etc. “Am avut repro¿uri ¿i din partea båiatului: Pentru tine când ai lucrat? Eu i-am råspuns cå tot timpul am lucrat pentru mine. Sigur, pe un salariu mic, dar a¿a m-am în¡eles cu oamenii. A¿a am sim¡it, a¿a era sufletul meu, a¿a ne-a fost vorba, nu puteam så-i mint. Acum, båiatul trebuie så cumpere teren pentru stabilitatea afacerii.” Ovidiu Andrei Parashiv are 36 de ani, a terminat liceul de turism, a ju39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Revolta surd\ a fermierilor cu proiecte pe fonduri europene Doi crescåtori de vaci, Boldi¿ Szilamer din Turnu, jude¡ul Arad, ¿i Dumitru Ro¿ca, din Or¡i¿oara, jude¡ul Timi¿, trag un semnal de alarmå cu privire la pierderile extrem de mari pe care le înregistreazå fermierii care implementeazå proiecte cu finan¡are de la Uniunea Europeanå. Cauza? Neactualizarea cursului valutar, birocra¡ia infernalå, procedurile extrem de greoaie, iar COVID-ul a agravat ¿i mai tare totul!

oldi¿ Szilamer are o fermå cu 200 de vaci de lapte ¿i a accesat un proiect de 2,1 milioane euro în urmå cu patru ani, dar nici aståzi nu a ajuns så îl implementeze. Totul a fost calculat la cursul de 4,78 lei un euro. În iunie 2021, cursul valutar e aproape 5 lei. Szilamer spune cå are o pierdere de pânå la 80.000 de euro. Dumitru Ro¿ca de¡ine 400 de vaci de lapte ¿i lucreazå 1.000 de ha de teren agricol, culturå mare. A accesat un proiect de 2,7 milioane de euro în 2017, dar nici în ziua de azi nu a ajuns så îl punå în practicå, din cauza birocra¡iei. Sperå cå la toamnå va reu¿i så finalizeze cu hâr¡ogåria ¿i så înceapå så îl implementeze! “Situa¡ia s-a agravat ¿i mai mult acum, în pandemie, când infla¡ia a crescut foarte mult ¿i s-a majorat ¿i cursul valutar. În aceastå perioadå, existå un risc foarte mare ca un fermier care a accesat proiecte de la Uniunea Europeanå så intre în insolven¡å din cauza neactualizårii cursului valutar. De aceea se înregistreazå diferen¡e foarte mari între atunci ¿i acum. Firmele de 40

Boldi[ Szilamer consultan¡å î¿i conduc clien¡ii cåtre un e¿ec sigur”, aten¡ioneazå Szilamer. El sus¡ine cå, în 2021, are o pierdere de 70.000-80.000 de euro, numai din cursul valutar, fårå så mai adauge majorarea pre¡urile la celelalte materiale pe care le va folosi în implementarea proiectului. Boldi¿ mai atrage aten¡ia cå procedurile care se aplicå la proiectele europene sunt învechite, din vremea SAPARD-ului, care a fost în urmå cu zeci de ani. “Am colegi fermieri care au accesat proiectele când cursul a fost de 4,60 lei euro, iar acum a ajuns la aproape 5 lei. Astfel, la un proiect de 2 milioane de euro fermierul înregistreazå o pierdere de mai mult de 160.000 de euro. E o chestiune extrem de gravå, dar se pare cå autoritå¡ile nu vor så intervinå ¿i îl laså pe agricultor descoperit. Nu trebuie så uitåm cå UE calculeazå opera¡iunile la cursurile actuale, nu la cele istorice. De aceea ar trebui ca la toate tragerile pre¡urile så se calculeze la cursurile actualizate de decontare România-UE, nu la cele istorice, când au fost accesate proiectele de fermieri”, mai spune Szilamer Boldi¿. Dumitru Ro¿ca a accesat un proiect în valoare de 2,7 milioane de euro pentru o fermå modernå de 250 de vaci de

lapte dotatå cu rotolator pentru mulgerea animalelor. E o instala¡ie cu care po¡i mulge 1.000 de capete. Proiectul mai cuprinde construc¡ia unei hale de cereale ¿i achizi¡ionarea mai multor utilaje. În ceea ce prive¿te construc¡ia se înregistreazå o întârziere foarte mare. Pe la jumåtatea lunii iulie, va fi depus proiectul tehnic. Urmeazå aprobårile de la AFIR. Ro¿ca a fåcut proiectul în urmå cu patru ani ¿i, în iunie 2021, nu a reu¿it încå så îl implementeze. Cauza? Birocra¡ia foarte mare, procedurile foarte complicate ¿i multitudinea de documente pe care trebuie så le ob¡inå de la institu¡ii. Numai ca så primeascå autoriza¡iile de la mediu i-a trebuit un an ¿i jumåtate. A¿teptarea este prea lungå ¿i pânå când un proiect este decis eligibil sau nu. Timp de patru ani cursul valutar a crescut, iar pierderile continuå så creascå. În 2017, proiectul a fost declarat eligibil, iar peste doi ani, a fost semnat contractul. “E o situa¡ie extrem de gravå, de¿i nu ar fi complicatå, dacå statul ar interveni pentru ca acest curs valutar så fie actualizat, la proiectele cu finan¡are de la Uniunea Europeanå”, spune Szilamer Boldi¿.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 26/2021

MA{INI & UTILAJE NHR Agropartners are cas\ nou\ în Dobrogea NHR Agropartners s-a mutat în caså nouå în Dobrogea ¿i a deschis o nouå filialå în localitatea Ovidiu, Constan¡a. Unitatea are 30.000 mp, din care 5.250 mp sunt cu construc¡ii, iar restul spa¡iului va fi utilizat pentru testarea ¿i reglarea utilajelor agricole.

unt douå clådiri cu spa¡ii ample de birouri, depozit de piese de schimb ¿i atelier pentru repara¡ii de utilaje agricole cu ¿ase posturi de lucru, unde se pot repara simultan pânå la patru tractoare ¿i o combinå de cereale, ¿i un spa¡iu generos de expunere a utilajelor. De acolo, de la Ovidiu, NHR Agropartners va deservi fermierii din jude¡ele Constan¡a ¿i Tulcea. Filiala are o arhitecturå modernå, ce utilizeazå metalul ¿i sticla ca materiale de construc¡ie, ¿i beneficiazå de spa¡ii verzi generoase. O aten¡ie deosebitå este acordatå cre¿terii calitå¡ii serviciilor post-vânzare ¿i creårii unui mediu de lucru ergonomic pentru angaja¡i. Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, ne-a spus cå investi¡ia era necesarå, având în vedere poten¡ialul agricol al zonei ¿i numårul clien¡ilor din zonå. Extinderea filialei vechi (aflate la câ¡iva kilometri distan¡å) nu era posibilå, din cauza lipsei de spa¡iu, iar singura solu¡ie a fost gåsirea unei noi loca¡ii ¿i construirea unei noi filiale. “Multumim tuturor celor implica¡i, 42

firmei- mamå VA Intertrading Austria, care a asigurat sprijinul financiar, arhitec¡ilor, constructorilor, colegilor, autoritå¡ilor. A fost un act de curaj så ne apucåm de construc¡ie într-o perioadå dificilå atât din punctul de vedere al vânzårilor ¿i a condi¡iilor vitrege din 2020, care au afectat cea mai mare parte a fermierilor, cât ¿i a pandemiei”, a spus Florin Neac¿u. El a precizat cå terenul era deja cumpårat cu câ¡iva ani în urmå, înså investi¡ia în construc¡ie ¿i dotåri a depå¿it 2 milioane de euro. În ultima såptåmânå din iunie întreaga echipå de la vechea filialå s-a mutat ¿i deja î¿i desfå¿oarå activitatea la noul sediu. Acesta este la câteva minute de mers cu ma¿ina fa¡å de vechiul sediu din Ovidiu, pe drumul spre Nazarcea.

NHR Agropartners, o frumoaså poveste de succes Cu o istorie de 20 de ani în România, dealerul de utilaje agricole NHR Agropartners aratå modul în care suc-

cesul poate fi cultivat: 13 filiale cu peste 230 de angaja¡i dedica¡i la nivel na¡ional, dintre care peste 120 de angaja¡i în departamentul tehnic. NHR Agropartners este importator al mårcilor Dal-Bo, Gregoire, DeutzFahr, JCB, Poettinger, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Guestrower, Fantini, Olimac, Einboeck, Dondi, Muething, Same, Marani. Compania cu sediul în Otopeni oferå o gamå largå de utilaje agricole de înaltå tehnologie în portofoliu: sisteme de iriga¡ii, tractoare, combine, hedere, încårcåtoare telescopice, pluguri, scarificatoare, cultivatoare/combinatoare, grape cu discuri, grape rotative, semånåtori, ma¿ini de erbicidat, ma¿ini de fertilizat, cositori, greble, tocåtoare de resturi vegetale, remorci.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 26/2021

MA{INI & UTILAJE

Gigante Pressure, pentru un sem\nat de precizie Pe lângå modelele de semånåtori prezentate la Mårcule¿ti, la Ziua grâului, fermierii pot opta ¿i pentru Gigante

Pressure, o semånåtoare pneumaticå directå, tractatå, produså de Maschio Gaspardo. Puterea minimå necesarå de

la tractor este de 180 CP. În gamå sunt trei modele: 400, cu gabarit la transportul stradal de 3 m, respectiv 500 ¿i 600, cu gabarit de 3,2 m. Capacitatea buncårului diferå, de asemenea, în func¡ie de model: Gigante Pressure 400 are un buncår dublu compartimentat, de 2.840 l (semin¡e 1.860 l, îngrå¿åminte 980 l), iar modelele 500 ¿i 600 sunt echipate cu buncår de 3.410 l (semin¡e 2.240 l, îngrå¿åminte 1.170 l). Semånåtorile din gamå dispun de un sistem de control al semånatului pe 22, 26, 28, 33 sau 40 rânduri, ¿i sunt echipate cu douå rânduri de discuri crenelate ¿i o grapå de acoperire a semin¡elor ac¡ionatå hidraulic.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 26/2021

MA{INI & UTILAJE

Primul tractor T8 Dupå ce, în urmå cu o lunå, AgroConcept anun¡a intrarea pe pia¡a din România a noilor tractoare New Holland din gama T8 Genesis, iatå cå recent cel mai mare tractor din aceastå gamå ¿i singurul din ¡arå cu ¿enile pe spate a fost deja achizi¡ionat de un fermier din Arge¿.

drian Dumitrescu are 42 de ani, a absolvit facultatea de matematicå, iar dupå o vreme, “prins” deja în activitatea în agriculturå, a decis så studieze serios agronomia ¿i a absolvit ¿i cursurile USAMV Bucure¿ti. Ferma sa, Arge¿ AgriDum 2017, din comuna Bârla, jude¡ul Arge¿, are în administrare 2.500 ha, din care 2.200 ha în arendå. Primii pa¿i în agriculturå au fost mai grei, dar Adrian Dumitrescu spune cå a avut un mentor deosebit. “Dacå este cineva cåruia a¿ putea så-i mul¡umesc pentru îndrumåri, sfaturi, ajutor, acela este Vicen¡iu Cremeneanu (inginer agronom la Alcedo - n.red.). De la el am învå¡at foarte multe lucruri despre agriculturå, m-a ajutat enorm”. Fermierul arge¿ean cultivå preponderent påioase, grâu ¿i orz, dar ¿i floareasoarelui, înså porumb mai pu¡in, iar rapi¡å, ¿i mai pu¡in. “Schimbårile climatice mi-au aråtat cå aceste culturi nu prea mai sunt de cultivat în zona noastrå. Seceta de anul trecut ne-a afectat dur, la grâu am scos doar 200-300 kg la hectar, iar porumbul ¿i floarea-soarelui, care aråtau excelent în mai 2020, nu s-au mai fåcut deloc, am bågat tocåtoarea în lan, nu mai aveam ce face”, ne-a mårturisit cu triste¡e fermierul. El a spus cå, dacå la grâu a mai primit ceva despågubiri de la stat, la restul culturilor nu a mai ob¡inut niciun sprijin. Are ¿i silozuri cu o capacitate de de44

pozitare a cerealelor de 4.500 de tone, dar de regulå vinde din câmp, imediat dupå recoltare, deoarece nu are, deocamdatå, suficiente ma¿ini de transport. Pentru anul în curs, Adrian Dumitrescu se aratå foarte mul¡umit de cum aratå culturile, dar, dupå paguba de anul trecut, se fere¿te så facå estimåri privind produc¡ia la hectar. “Vedem dupå ce recoltåm, dupå combinå”. ªi, fiindcå discu¡ia a ajuns la utilaje agricole, våzând parcul de ma¿ini dominat de marca New Holland, am constatat cå este client fidel AgroConcept. Are douå combine, CR 9080 ¿i CR 9090 (a doua, cu ¿enile pe fa¡å), iar pe lângå cele 5 tractoare (din care 4 New Holland cu puteri de la 140 CP la 320 CP) a achizi¡ionat recent cel mai nou ¿i cel mai puternic tractor din gama T8 Genesis, în edi¡ie limitatå ¿i singurul din România, deocamdatå, din aceastå gamå care are ¿enile pe spate. “Are nominal 400 de cai-putere ¿i chiar aveam nevoie de un astfel de tractor, deoarece am un cultivator Horsch Tiger ¿i un scarificator Maschio Gaspardo Diablo, ambele cu lå¡imi de lucru de 5 metri, care necesitå o putere mai mare.” Adrian Dumitrescu lucreazå cele 2.500 ha împreunå cu 7 angaja¡i. “ªi eu intru pe combinå la recoltare, sau lucrez pe tractoare ori pe sprayerul autopropulsat Tecnoma. Pe acesta îl am de mai mul¡i ani, iar când se defecteazå, tot eu îl repar, cå nu am service în zonå. Dar sunt mul¡umit cå am reu¿it så iau tractorul T8 Genesis 435, e drept, cu credit bancar, dar asta e, chiar aveam nevoie de el.”

Tractorul New Holland T8 Genesis în edi¡ie limitatå Acest model T8 este singurul care existå în prezent în ¡arå ¿i are o culoare albastru închis, metalizat, de aceea este ¿i în edi¡ie limitatå ¿i are ¿i o serie de Profitul Agricol 26/2021

MA{INI & UTILAJE

Genesis semi[enilat din ]ar\ echipåri ¿i sisteme deosebite. Are un motor FPT Cursor 9 ce respectå normele de poluare Stage V cu ajutorul tehnologiei ECOBlue HI-eSCR2, precum ¿i o nouå cabinå, o cotierå personalizabilå SideWinder Ultra ¿i afi¿aj pe monitor IntelliView 12. Motorul are o putere nominalå de 380 CP ¿i poate dezvolta o putere maximå de 415 CP, iar cu EPM ajunge chiar ¿i la 435 CP. Pe spate este echipat cu ¿enile SmartTrax. La acest tractor este de remarcat ¿i amortizarea Terraglide ¿i func¡ia de virare rapidå CustomSteer pe puntea fa¡å, precum ¿i func¡ia de virare cu frânare asistatå pentru virajele în spa¡ii înguste pe puntea spate. Poate fi comandat atât cu transmisie Auto Command (pentru activitå¡i de vitezå ¿i transport), cât ¿i cu Ultra Command- fullpowershift (pentru lucråri grele în câmp, scarificat, arat etc.) Cu ajutorul noii cotiere Side Winder Ultra ¿i a ecranului IntelliView 12, ambele intuitive, cabina este acum personalizabilå în func¡ie de cerin¡ele specifice ale utilizatorului. Dotat cu scaun cu amortizare pneumaticå ¿i cu func¡ii ¿i tehnologii noi, acest tractor T8 asigurå operatorului confort ¿i u¿urin¡å în exploatare. Toate comenzile principale sunt grupate pe cotiera Side-

Profitul Agricol 26/2021

Winder: accelera¡ie, transmisie ¿i sistem hidraulic. Proiectatå ergonomic, aceasta asigurå acces la rapid la toate func¡iile, de la comenzile centralizate pentru controlul media ¿i climatic la comenzile ridicåtorului ¿i tastele de comandå rapidå, care permit navigarea cu o singurå atingere, ¿i pânå la meniurile de reglare. Cotiera este reglabilå ¿i poate fi mutatå în pozi¡ia doritå de operator cu ajutorul a douå manete manuale, care o regleazå atât în pozi¡ie verticalå, cât ¿i pe orizontalå. Un aspect aparte al echipårilor de top ale acestui model T8 îl reprezintå conectivitatea, datoritå tehnologiei Precision Land Manage-

ment (PLM) Intelligence. Folosind o interfa¡å de utilizare similarå tabletelor, fermierul poate så analizeze ¿i så partajeze date, totul cu sprijinul direct ¿i interconectat al dealerului. Gestionarea ¿i utilizarea utilajului sunt îmbunåtå¡ite prin intermediul New Holland IntelliView Connect, ce permite accesul la monitor ¿i asisten¡a de la distan¡å. Actualizarea software-ului sistemului de operare PLM Intelligence se face tot de la distan¡å, ca în cazul unui smartphone. New Holland IntelliView Connect permite managerului fermei ¿i dealerului så vizualizeze de la distan¡å afi¿ajul IntelliView 12 ¿i så monitorizeze performan¡a tractorului T8 în timp real, asigurând productivitate ¿i reducând timpii mor¡i.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Cultivatoare Amazone

cu protec]ie la suprasarcin\

Amazone ¿i-a extins gama de utilaje cu noul sistem de gheare C-Mix-Ultra pentru seria de cultivatoare tractate Cenius-2TX, cu lå¡imi de lucru între 4 ¿i 8 metri. Acela¿i sistem poate fi utilizat ¿i la combina¡ia tractatå de grapå-cultivator Ceus-2TX, disponibilå cu lå¡imi de lucru între 4 ¿i 7 m.

oul sistem de gheare este echipat cu un dispozitiv automat de siguran¡å pentru suprasarcinå, cu cilindru hidraulic, care oferå o fiabilitate ridicatå ¿i rezisten¡å de duratå, chiar ¿i în condi¡ii de utilizare intenså. Ghearele C-Mix-Ultra î¿i demonstreazå calitå¡ile în mod deosebit în condi¡ii dificile ale solului, cu suprasarcinå regulatå. La aceastå nouå variantå de protec¡ie hidraulicå, for¡a de declan¿are poate fi ajustatå la condi¡iile din teren ¿i poate fi reglatå continuu pânå la 800 kg. Acest lucru oferå o siguran¡å sporitå în utilizare, deoarece chiar ¿i în cele mai dificile condi¡ii, utilajul men¡ine 46

adâncimea doritå de lucru de pânå la 30 cm, în mod optim, datoritå cåilor de ridicare ale ghearelor individuale. În plus, sistemul de siguran¡å pentru suprasarcinå protejeazå cultivatorul într-un mod special. Concret, acest sistem este compus din cilindri hidraulici monta¡i pe gheare ¿i pe a¿a-numitele perne de azot, ceea ce asigurå un recul amortizat al ghearelor C-Mix-Ultra dupå declan¿are. Chiar ¿i în cazul numeroaselor procese de declan¿are, acesta protejeazå permanent sistemul de siguran¡å la suprasarcinå, reducând uzura. Numårul pernelor de azot este adaptat la numårul de gheare, pentru o diferen¡å reduså de presiune la declan¿area simultanå a mai multor sisteme de siguran¡å la suprasarcinå. Reglarea continuå a sistemului se face simplu ¿i confortabil, în fa¡å, pe bara de trac¡iune. Acolo se aflå ¿i manometrul de presiune, care este vizibil pentru monitorizarea de cåtre operator din scaunul tractorului. Noile gheare C-Mix-Ultra pot fi combinate cu sistemul complet de bråzdare C-Mix. Gama extinså oferå tipul corect de bråzdar pentru fiecare mod de utilizare. De asemenea, bråzdarele sunt

disponibile ¿i în varianta HD ¿i sunt foarte rezistente la uzurå. În plus, se oferå ¿i sistemul de schimbare rapidå C-Mix-Clip, cu ajutorul cåruia vârfurile bråzdarului pot fi înlocuite simplu ¿i confortabil. Vârful bråzdarului se separå de placa de ghidare în cel mai scurt timp. Acest lucru asigurå o duratå micå de echipare, precum ¿i reducerea costurilor cu uzura. În România, echipamentele ¿i utilajele Amazone sunt distribuite de Agrocomer¡ Holding (în vestul, centrul ¿i sudul ¡årii), Proinvest (în sudul ¡årii), Proagroservice (sud-estul ¡årii) ¿i Serv Class (estul ¡årii).

Arpad DOBRE Profitul Agricol 26/2021

INFORMA}II Produc¡ie agricolå record în Australia În ciuda vremii capricioase, agricultura australianå ar putea înregistra în acest an o produc¡ie record cu o valoare totalå de 66,3 miliarde de dolari, conform unui raport al Institutului ABARES, serviciul de statisticå al Ministerului Agriculturii de la antipozi. Raportul estimeazå cå exporturile de alimente ale Australiei vor fi de aproximativ 47 miliarde de dolari în acest sezon. ABARES a luat în calcul ¿i efectele invaziei de ¿oareci din unele provincii, dar sus¡ine cå impactul va fi unul redus.

O companie spaniolå vrea så tipåreascå fripturi Startup-ul spaniol Novameat vrea så foloseascå tehnologia de tipårire 3D pentru a produce fripturi vegetariene pe care så le livreze direct restaurantelor ¿i consumatorilor. Culmea este cå tehnologia 3D de aståzi chiar poate realiza fripturi din plante ¿i så imite cât mai bine fibrele musculare din carnea realå. Argentina interzice fermele de somon Argentina a devenit prima ¡arå din lume care interzice complet fermele de somoni, din cauza îngrijorårii cå acestea nu sunt sustenabile. Statul sud-american nu are ferme de acest tip, înså existå un proiect de construire a lor în Canalul Beagle din ºara de Foc. Principalul efect negativ al fermelor de somoni este proliferarea unor parazi¡i ca påduchii de apå, care se råspândesc apoi la pe¿tii sålbatici. Pentru a elimina parazi¡ii sunt folosite antibiotice, care cresc înså rezisten¡a la aceste medicamente a pe¿tilor ¿i a oamenilor. 48

EXTERNE Smithfield, amendat\ cu 83 milioane de dolari Smithfield Foods a acceptat så plåteascå o amendå de 83 milioane de dolari pentru a închide o investiga¡ie anti-trust, în care mai mul¡i mari producåtori de carne sunt acuza¡i cå au redus livrårile pe pia¡a americanå pentru a cre¿te pre¡urile în mod artificial. În¡elegerea va rezolva litigiile deschise de companii care se aprovizionau direct de la Smithfield, cum ar fi Maplevale Farms, înså trebuie aprobatå ¿i de un tribunal din statul Minneapolis. Investiga¡ia din Minneapolis include ¿i companiile Hormel Foods Corp, JBS

SA, Tyson Foods ¿i furnizorul de date statistice Agri Stats Inc., care sunt acuzate cå au încheiat o în¡elegere ilegalå prin care au manipulat pre¡urile. Directorul administrativ al Smithfield, Keira Lombardo, a declarat cå acordul nu reprezintå o recunoa¿tere a vinovå¡iei grupului ¿i cå în¡elegerea va elimina “majoritatea efectelor investiga¡iei”. Ac¡ionarul majoritar al Smithfield, grupul chinez WH Group, este cel mai mare producåtor de carne de porc din lume.

ONU> sute de mii de etiopieni ar putea muri de foame Organiza¡ia Na¡iunilor Unite (ONU) a avertizat cå 400.000 de etiopieni suferå de foame, dupå luptele recente din provincia Tigray. Membrii Consiliului de Securitate spun cå 33.000 de copii au råmas fårå alimente suficiente, iar alte 1,8 milioane de persoane sunt amenin¡ate de foamete, dacå nu vor fi luate måsuri urgente. “Regiunea se confruntå cu cea mai gravå foamete din lume din ultimele decenii. Sunt peste 5,2 milioane de oameni care au nevoie de asisten¡å umanitarå, majoritatea fiind femei

¿i copii”, spune Ramesh Rajasingham, directorul interimar al agen¡iei de ajutor din cadrul ONU. Conflictul amenin¡å acum så se extindå ¿i în statul vecin Eritreea, care a trimis trupe în sprijinul guvernului etiopian.

Profitul Agricol 26/2021

INFORMA}II EXTERNE

Italienii interzic munca pe câmp în timpul caniculei Regiunea Puglia din Italia a interzis activitå¡ile agricole în aer liber în timpul orelor de caniculå, dupå moartea unui muncitor imigrant din Mali. Pre¿edintele regiunii, Michele Emiliano, a semnat o lege care interzice orice activitate cu expunere la soare între orele 12.30 ¿i 16, pânå pe data de 31 august. Temperaturile au depå¿it 40 de grade Celsius în unele zone ale provinciei.

Camara Fantamadi, un malian cu vârsta de 27 de ani, a murit dupå ce a cules ro¿ii timp de patru ore în soare. El le-a spus colegilor cå se simte ame¡it, apoi a cåzut ¿i a decedat în timp ce mergea cu bicicleta spre caså. Fantamadi venise în Italia de pu¡in timp ¿i era plåtit cu 6 euro pe orå. Colegii lui spun cå måsurile luate de autoritå¡i sunt insuficiente.

Primul focar de gripå aviarå în Vietnam Vietnamul a confirmat descoperirea primului focar de gripå aviarå H5N8, la o fermå de pui din provincia Quang Ninh. Testele efectuate dupå ce 200 de pui ai fermei au murit luna trecutå au confirmat prezen¡a virusului. H5N8 este letal pentru påsåri ¿i se poate transmite ¿i la oameni, dar pânå în prezent nu au fost raportate efecte adverse. Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii sus¡ine cå riscul de transmitere a virusului între oameni este foarte mic, dupå monitorizarea a ¿apte persoane din Rusia care au fost infectate. Fonterra a vândut toate fermele din China Gigantul Fonterra a vândut ultimele ferme pe care le opera în China, cumpåråtorul fiind un fond de investi¡ii din Singapore. ¥n total, pe cele 4 ferme de¡inute, Fonterra a primit în jur de 700 de milioane de dolari. Vânzarea fermelor nu trebuie în¡eleaså ca un exit de pe pia¡a chinezå, Fonterra continuând så exporte acolo produsele sale lactate din Noua Zeelandå.

Ecologi[tii cer furaje din insecte Un studiu realizat de organiza¡ia ecologistå WWF recomandå adoptarea furajelor bazate pe proteine din insecte, pentru a reduce defri¿årile ¿i a combate încålzirea globalå. Studiul a fost comandat de guvernul de la Londra, care cautå solu¡ii pentru a reduce dependen¡a Marii Britanii de soia din import. Peste un milion de tone de soia, care au fost folosite de fermierii britanici ca furaje în anul 2019, ar putea proveni din regiuni defri¿ate ilegal în America de Sud. Studiul WWF sus¡ine cå proteinele ob¡inute din insecte ar putea reduce importurile de soia cu 20% pânå în anul 2050. Profitul Agricol 26/2021

Existå înså numeroase obstacole, inclusiv unele legislative. Momentan, legea britanicå permite folosirea insectelor doar pentru hrana pe¿tilor ¿i a animalelor de companie. WWF solicitå guvernului så aprobe proteinele din insecte în compozi¡ia furajelor pentru porci ¿i pui, care sunt acum bazate pe soia. Uniunea Europeanå ar putea aproba în aceastå varå furajele cu proteine din insecte. În plus, raportul cere autoritå¡ilor britanice så subven¡ioneze fermele de insecte, la fel cum sus¡ine ¿i alte ramuri ale agriculturii. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU

E¿ecul costisitor al lui Jeremy Clarkson Prezentatorul TV Jeremy Clarkson a declarat cå ferma lui a fost “un e¿ec costisitor” ¿i toate tentativele lui de a face agriculturå s-au dovedit “un dezastru”. Fostul realizator al emisiunii Top Gear prezintå acum un show bazat pe experien¡ele lui de la o fermå pe care a cumpårat-o în regiunea Oxford din Anglia. Ultimul proiect al lui Clarkson a fost så cultive ardei iu¡i Jalapeno, care înså au avut nevoie de investi¡ii atât de mari, încât ar trebui vându¡i cu 500 de lire sterline borcanul pentru a realiza un profit minim. 49

MICA PUBLICITATE

Agxecutive recruteazå:

2 Directori de Vanzåri pe zonele Gala¡i ¿i Covasna/Harghita pentru unul dintre leaderii distribu¡iei de inputuri, o companie multina¡ionalå foarte competitivå, care urmåre¿te dezvoltarea continuå în agribusiness-ul românesc.

Candidatul potrivit de¡ine: • Inginer agronom / Vânzator senior cu experien¡å relevantå pe zonå • Recunoscut de fermierii importan¡i din jude¡ ¿i apropiat de echipele furnizorilor • O persoanå loialå, 100% dedicatå promovårii imaginii brandului Se oferå un pachet salarial excep¡ional care cuprinde salariu de bazå fix ¿i parte variabilå ¿i bonusuri, calculatå în func¡ie de cifra de afaceri generatå, profitabilitate ¿i gradul de încasare. 50

Dacå e¿ti gata så joci în prima ligå a distribu¡iei române¿ti, aplicå acum la adresa de mail claudiu.novac@agxecutive.com / 0743.488.022 Profitul Agricol 26/2021

Pagina de istorie Salonul Umbrelor din conacul lui Claudiu Davi]oiu Am ajuns pe o ploaie bacovianå în ceardacul stolnicului Constantin Cantacuzino de la Afuma¡i. Pânå ¿i umbrela devenise inutilå. Ståpânul era plecat prin preajmå ¿i am intrat în sala mare, prin care au på¿it oameni ilu¿tri. Conacul a trecut de la Cantacuzini la grecii eteri¿ti, de la greci la aromâni boga¡i, recunoscu¡i la Viena, de la aromâni din nou la al¡i greci, apoi lau acaparat comuni¿tii, care l-au transformat în sediul Întreprinderii Agricole de Stat, dupå ce au furat sau au risipit toate lucrurile de valoare. Dupå 1990, clådirea a fost preluatå de fermierul Claudiu Davi¡oiu. Gospodar ¿i cu bani, Davi¡oiu a investit enorm pentru restaurarea ¿i dotarea conacului. Istoricul Marius-Ovidiu Sebe l-a ajutat så-i gåseascå pe to¡i vechii ståpâni ¿i a¿a a apårut Salonul Umbrelor. Mai întâi, a fost Vlad Vodå Cålugårul, care a domnit în 1481 ¿i între anii 14821495. El era bunicul lui Radu de la Afuma¡i ¿i provine din familia Dråcule¿tilor. Era nepotul lui Vlad Dracul, strånepotul lui Mircea cel Båtrân ¿i frate vitreg cu Vlad ºepe¿. De la Vlad Vodå Cålugårul mo¿ia a trecut apoi la Radu cel Bun, 1495-1508. El a ctitorit Mânåstirea Dealul. Era fiul din flori al lui Vlad Cålugårul. Urmeazå mai mult de 100 de ani de intrigi, câteva asasinate, dar boierul care a adus celebritate satului Afuma¡i a fost stolnicul Constantin Cantacuzino (1639-1716), un fin renascentist. A scris o istorie a Valahiei ¿i a întocmit prima hartå a ºårii Române¿ti. Tatål lui era postelnicul Constantin Cantacuzino, de origine greacå, iar mama, Elina, era urma¿a lui Mihai Viteazul la tronul ºårii Române¿ti. Nici stolnicul Cantacuzino, a¿a renascentist cum pårea, nu s-a ¡inut de52

parte de intrigi. Ba se zice cå mult îi plåcea otrava, så le-o dea altora. A pus în scaun sau a asasinat domnitori, pânå când a fost decapitat de turci în 1716 la Constantinopol. În 1775, mo¿ia ajunge în zestrea

anul 1890. Erau bancheri ¿i politicieni cunoscu¡i în Austria. Nicolae era vicepre¿edintele Båncii Comerciale din Viena, deputat în Parlamentul Austriei ¿i un Mecena pentru arti¿ti. A contribuit la construc¡ia celebrei såli “Wiener

doamnei Ecaterina Ipsilanti, so¡ia domnitorului fanariot Alexandru Ipsilanti, care emigreazå în Rusia, se înroleazå în armata ¡arului ¿i prime¿te gradul de general-maior. Este ultimul Cantacuzin care a de¡inut mo¿ia Afuma¡i. Trece pe aici ¿i Alexandru Ipsilanti, eteristul, cel care l-a asasinat pe Tudor Vladimirescu, Din cauza lui turcii dau foc palatului ¿i bisericii din Afuma¡i. Maria, fiica lui Alexandru Ipsilanti Eteristul, se måritå cu aga Alecu Schina, care ajunge proprietarul mo¿iei de la Afuma¡i. Alecu Schina sistematizeazå satul ¿i une¿te cåtunele componente Sac¿iori, Nona ¿i Podu Iancului. Aduce bulgari la Podu Iancului så cultive legume. În anul 1845, aga vinde mo¿ia negustorului aromân Sterie Dumba. Dumba fåcea nego¡ la Viena ¿i ajunge în conducerea Båncii Na¡ionale a Austriei. A avut doi båie¡i - Nicolae ¿i Mihail. Fra¡ii au construit prima ¿coalå din Afuma¡i, în

Musikverein”, de unde se transmite concertul Filarmonicii din Viena de Anul Nou. În 1910, mo¿ia ajunge la Odiseu Ulise Negropontes, mare negustor ¿i armator grec, cu vaste mo¿ii prin România. Dupå moartea lui, îi revine fiului, George Ulise Negropontes, primar la Mårå¿e¿ti. Acesta a donat terenul ¿i banii pentru construirea Mausoleului de la Mårå¿e¿ti. Avea mari herghelii de cai. De aici nu mai este a¿a interesant pânå în 1945, când comuni¿tii au na¡ionalizat proprietatea de la Afuma¡i. Claudiu Davi¡oiu a readus conacul la starea lui de odinioarå, a restaurat biserica ¿i a conceput acest salon al umbrelor ca pe un loc de medita¡ie. “A¿a am avut eu în sufletul meu, så ¿tie lumea cum a fost cu istoria conacului. N-am vrut så las conacul så se piardå...”, spune Claudiu Davi¡oiu. Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2021

PAGINA DE HOBBY

Un miting de ;ntrajutorare De multå vreme, nu doar la noi, ci ¿i pe alte meleaguri, ie¿itul în stradå a tot felul de protestatari a devenit pur decorativ, func¡ionând ca supapå sau ca pretext pentru alte demersuri, din culise.

pozi¡ia ¿i avantajele. Dintotdeauna, conservatorismul s-a împotrivit cu vehemen¡å ¿i din toate puterile înnoirii. De fapt, acest miting al vânåtorilor nu a fost atât de protest, cât de solidaritate, frecventele declara¡ii din ultima vreme ale domnului ministru Tánczos Barna pårând a avea nevoie de sprijin.

ricâtå dreptate ar avea participan¡ii la mitinguri, nu se aleg decât cu o conven¡ionalå mediatizare ¿i cu satisfac¡ia de a fi ridicat glasul la autoritå¡i. Diriguitorii în discu¡ie privesc de dupå perdele pe geamul birourilor ¿i se întreabå ipocrit când vor obosi „å¿tia”, cu sloganurile lor stupide ¿i cu preten¡ii absurde, menite så complice via¡a protipendadei politice, „elitå prådalnicå”, dupå cum o califica sugestiv Mihai Eminescu. În acest an, de Sf. Apostoli Petru ¿i Pavel, a venit rândul vânåtorilor så-¿i strige påsurile în pia¡eta din fa¡a Ministerului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor. Probabil, nu întâmplåtor în aceastå zi, de vreme ce Sf. Petru, vânåtor de pe¿te, este considerat ¿i patronul lupilor, având, a¿adar, în mentalul popular, ¿i prerogative cinegetice. Acuma nu pot ¿ti câtå nådejde ¿i-au pus manifestan¡ii în sprijinul metafizic al celestului confrate, dar demersul lor meritå luat în seamå, fie ¿i doar de inten¡ie de reformare a unui sistem anchilozat, revolut ¿i ostil. Cel pu¡in declarativ, proiectele noii echipe ministeriale au valen¡e progresiste, dar se pare cå nu sunt låsate så se dezvolte. Iner¡ia eternilor func¡ionari din umbrå opune rezisten¡å, pentru cå, la adåpostul proastei tocmeli ¿i al destructurårii domeniului, î¿i pot conserva Profitul Agricol 26/2021

Înså rigorile impuse de pandemie au atenuat substan¡ial amploarea scontatå a demonstra¡iei, reducând-o la dimensiunile minime admise, acestea însemnând vreo sutå cincizeci de participan¡i, cu tot cu jandarmi ¿i cu pu¡inii trimi¿i ai câtorva posturi de televiziune. Pânå la urmå, date fiind înscrisurile de pe pancarte („Via¡a umanå are prioritate” ¿i altele pe aceea¿i temå) ¿i identitatea afi¿atå a participan¡ilor (Asocia¡ia Agricultorilor Maghiari din România, gestionari ai unor fonduri cinegetice montane, crescåtori de animale), totul pare så se fi focalizat pe deblocarea situa¡iei ursului brun, strict ocrotit în România ultimilor ani, incontrolabil ca nivel popula¡ional. Interesant este faptul cå tema ursului ar fi trebuit så se înscrie într-un context mai larg, dar n-am våzut pe nimeni så atace aici problema redeschiderii

vânåtorii la majoritatea speciilor de påsåri, subiect înghe¡at, ¿i nici redefinirea statutului vânåtorilor, ca så nu mai vorbim de renovarea cadrului legislativ alocat activitå¡ii cinegetice în ansamblul ei. Dupå cât am în¡eles ¿i din lipsa la apel a actualilor exponen¡i ai tagmei, mitingul în discu¡ie a avut drept unicå ¡intå ursul. Probabil cå restul problemelor se reporteazå ca la loto sau sunt låsate în suspensie sine die, într-o ambiguitate tipic mioriticå. Nici domnul ministru nu s-a referit în declara¡ia de final la altceva decât la urs, de unde se vede cå reforma mult a¿teptatå va mai trebui så a¿tepte o vreme: trezit în ofsaid, Mo¿ Martin se pare cå va fi pânå la urmå sanc¡ionat, urmând så ducå greul, fiindcå e mare, are valoare ¿i experien¡å în domeniu. Nu ¿tiu de ce, dar am senza¡ia cå mitingul în discu¡ie a fost organizat pentru a justifica un demers legislativ ministerial menit så dea satisfac¡ie zootehni¿tilor ¿i celor dispu¿i så vândå pe bani grei blana ursului din pådure, nicidecum vânåtorului de rând, plåtitor de cotiza¡ii nejustificat de mari, fårå a primi nimic în schimb. Ecourile mitingului de binefacere sau de întrajutorare continuå ¿i acum în mediul virtual, multe voci clamând accesul egal al cetå¡enilor Uniunii Europene la resursele cinegetice continentale ori insistând asupra faptului cå statul, ca administrator al fondului cinegetic na¡ional, se dovede¿te un manager incompetent în gestionarea unei resurse naturale regenerabile låsate în plan secund printre preocupårile sale, acordând nespeciali¿tilor rolul de a-i suplini dezinteresul. Acest export de autoritate nu folose¿te nimånui, cu atât mai pu¡in economiei na¡ionale. Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 7 - 21.07.2021

Aurel Popescu 7.07.1951, pre¿edinte ROMPAN Mihail Dumitru 8.07.1964, director DG Agri Bruxelles Cristian Tarcå 8.07.1981, manager regional vânzåri, AgroConcept Ioan Nicolae Alecu 9.07.1945, prof. dr. USAMV Bucure¿ti Adrian Oros 9.07.1965, ministrul Agriculturii Patrick Lafon 10.07.1977, director general Mas Seeds România Gabriel Ghi¡å 11.07.1967, Branch Manager NHR - Filiala Craiova Sorin Daraban 12.07.1980, director de marketing Bayer Neculai Apostol 15.07.1951, fondatorul grupului de firme Kosarom Pa¿cani Adrian ªerdinescu 15.07.1957, director ¿tiin¡ific, ICDVV Valea Cålugåreascå Elena Cîrjan 15.07.1981, resurse umane KWS Cosmin Popescu 16.07.1978, director na¡ional de vânzåri KWS Ion-Alfred ªtefan 17.07.1975, director vânzåri culturi speciale Corteva Silviu Caimac 19.07.1979, manager tratament såmân¡å Syngenta

Vorbe, vorbe, vorbe ¥n fiecare tren al lumii, via¡a circulå pe compartimente. Mu¿atisme 54

150 de re]ete tradi]ionale din Banat Profesoara pensionarå Mårioara Pisat este de 15 ani membrå în juriul proiectului focloric Lada cu zestre, ce are loc anual în Timi¿. În ace¿ti ani, ea a umblat prin satele Banatului, a discutat cu zeci de familii ¿i a reu¿it så adune 150 de re¡ete tradi¡ionale de mâncare. Acum, ea se pregåte¿te pentru 2023, când Timi¿oara va fi Capitalå Europeanå a Culturii. Re¡etele adunate cu atâta râvnå se vor gåsi în meniurile mai multor restaurante din ora¿. Vå enumår câteva, ca så vede¡i cå meritå så da¡i o fugå pânå la Timi¿oara, în 2023, când nici fir de pandemie nu va mai fi, så speråm. Avem a¿a: zupå då gåinå cu tåie¡ei då caså, Zamå då pårådaiså (de ro¿ii) cu tåie¡ei ¿i påsulå (fasole). Slaitå cu oloi ¿i ceapå friptå. Påsulå verge cu carne dân cålåi ¿i covåsât. Mâncare då mazåre cu gålu¿te ¿i carne då pui. Schmarn ¿i kompot. Lapce då pasåre. Zupå cu galu¿te.

Fasole frecatå cu pråjealå då ceapå. Gula¿ unguresc. Salata då vinete. Platou tradi¡ional (clisa, carna¡i då caså, gåiganå då ou, ridichi etc). Pui cu sos då vi¿ine. Pui cu sos då mårar. Chiftele då porc marinate în sos dulce då ro¿ii cu dafin. Gomboti cu prune. Crempitå (creme¿). Platou rece cu mezeluri då porc. ªpenac cu ochiuri då ou ¿i cârna¡. Sarme sau Tåi¡ei stor¿i cu mac ¿i nucå. ªonc ¿i cliså då porc. Pitå cu ulei då dovleac. Ce¿ni¡å sârbeascå. Chiftele cu crumpi noi ¿i sos då mårar. Crumpi cu carne la dobå. Mårioara Pisat spune cå a strâns re¡etele din pasiune. “Banatul este multicultural ¿i oferta este formidabilå. De aceea am vrut så fac o selec¡ie cu preparatele pe care le-am întâlnit cel mai des în jude¡ul Timi¿”.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Maså con¡inând fructe ¿i legume – Praf de copt; 2) Timpul petrecut pe 9 10 litoral! – Acum e în temå; 3) Scop în sine! – Dåtåtoare de tonus; 4) A efectua o suspendare – O groazå de mu¿te; 5) Întreceri pentru conducåtori – Tåiatå la capete! 6) Mo¿ul din crenel! – Scos de sub amenin¡are; 7) Un sac de pove¿ti; 8) Pâini de caså – E pe linia de plutire; 9) Manual de dirijare; 10) A realiza încruci¿area.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 25/2021 ORIZONTAL: OVAZ - GUTUI; IONATAN - CN; NIT - ALIPIT; ANUARE - ASA; IMPARAT - R; AC - ABILITA; L - TROIENIT; INRAI - RAPA; BAUT - SRAT; INCENDIERE.

VERTICAL: 1) Realizare måruntå – Secretul cardului; 2) Dau dovadå de multå încredere; 3) Soare faraonic! – I-a sunat sirena; 4) A avea re¡ineri – A face o atmosferå favorabilå; 5) Preocupa¡i så dea lovitura – Apel… la catalog! 6) Salutare de la Roma – Au maniere aparte; 7) Discret ca påtrundere; 8) Ultima caså – A merge cu plângerea; 9) Coborâtå în grad – Strânsul mesei; 10) Lipsitå de mobilitate. Profitul Agricol 26/2021