Profitul Agricol nr. 26, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 26 din 3 iulie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 26/2024

Cu c\r]ile pe fa]\

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Este ;nghesuial\ mare, zilele acestea, la bugetul european. Sigur c\ agricultura ar trebui s\ aib\ prioritate, dar nu toat\ lumea ;n]elege lucrurile a[a. Dar, de anul viitor, la Bruxelles va ;ncepe [i marea negociere pentru cadrul financiar al Politicii Agricole Comune, cea de dup\ 2027. Acum, s\ nu ne am\gim c\ discu]iile care se vor purta ;ntre mini[tri, ;ntre [efii de state, vor fi despre salvarea agriculturii europene. Nu, va fi vorba despre putere [i influen]\. Iar Rom=nia nu are nici una, nici alta. Atunci, de ce s\ ;i iri]i gratuit pe mini[trii celorlalte state, bloc=ndu-le Concluziile privind viitorul agriculturii ;n UE, un document oricum f\r\ miz\? C\ nu ne-au f\cut hat=rul s\ fie de acord cu convergen]a total\, pe care noi o flutur\m mai mult ;n ]ar\ dec=t ;n ;nt=lnirile oficiale? Nu suntem singurii care b\g\m b\]ul prin gardul ]\rilor bogate cu convergen]a. Acum, de pild\, a f\cut-o [i Slovacia. A cerut [i ea convergen]\ total\. Adic\ toate ]\rile s\ aib\ subven]ii egale, c=t este media acum, 260 de euro pe hectar pl\]i directe.

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Doar c\ micu]a Slovacie a jucat elastic. A cerut, nu a primit, nu-i nimic, nu a votat ;mpotriva documentului, doar s-a ab]inut. Iar ;n aritmetica bruxellez\, ab]inerile se num\r\ la voturi pozitive, nu negative. Noi ;n schimb ne-am folosit cam cu prea mare u[urin]\ dreptul de veto. Am votat ;mpotriv\ [i am trimis documentul pre[edin]iei belgiene ;n lada de maculatur\. Dac\ acceptam varianta pe care o votase toat\ lumea, acceptam de fapt o cre[tere a subven]iilor ;n ]\rile aflate sub medie. Pentru noi, ar fi fost o urcare de la 179 de euro la 260 de euro, c=t spuneam c\ este media european\. Sigur c\ Germania ori Italia nu ;[i sc\deau subven]iile (dau fiecare cam 400 de euro), dar e pu]in lucru dac\ ministrul ob]inea pentru Rom=nia 100 de euro ;n plus pe hectar? Andrei OSTROVEANU PS> Mi se [opte[te c\ Istvàn Nagy, ministrul maghiar al Agriculturii, care a preluat de la 1 iulie pre[edin]ia rotativ\ a Consiliului de mini[tri, i-a f\cut lui Barbu o promisiune. :n cele 6 luni c=t dureaz\ mandatul nu va aminti nimic de bugetul PAC sau de convergen]\. Profitul Agricol 26/2024

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Guvernul a aprobat reorganizarea Ministerului Agriculturii

S-a scumpit motorina

Petrom cump\r\ ulei de la Expur

Agricultura, prioritatea pre[edin]iei ungare

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Va fi mult mai pu]in\ rapi]\

To]i ochii sunt pe floarea-soarelui

Editarea genetic\ divizeaz\ în continuare statele UE DN Agrar, membru asociat ARIR Bayer ar putea sc\pa de procesele Roundup cu ajutorul Congresului SUA Grupul pentru neonicotinoide este coordonat de Emil Georgescu Ultimele controale confirm\> a crescut contrabanda cu pesticide!

Culturi vegetale

Lidea lanseaz\ noul flux de gene la cultura de rapi]\

Secet\ pedologic\ puternic\ în jum\tatea de sud a ]\rii

Agricultura se face cu angaja]i loiali 18 [i salarii mari

Maraton de recoltare cu o combin\ John Deere> 1.013 tone de grâu în 24 de ore

JRC a reevaluat în sc\dere perspectivele recoltelor din UE

Recolte promi]\toare în Satu Mare Pentru rezisten]\, randament, profit, merit\ s\ cultivi rapi]\ Rapool

Hunedoara, jude]ul ;n care nu se ;nt=mpl\ nimic grav

Ucrainenii ;[i conserv\ m=ncarea cu cear\

Protest contra sclaviei din agricultura italian\

Danemarca taxeaz\ flatulen]a animalelor

Ma[ini & utilaje 25

Pre]urile din agricultur\ au sc\zut 20 în toat\ Uniunea

ANF este în pragul colapsului. Pompierul de serviciu> Romeo {oldea

Rom=nia, ;n topul cump\r\torilor de ;ngr\[\minte cu fosfor 11

Cre[terea animalelor

Claas [i-a împrosp\tat gama de utilaje pentru furaje verzi 34 Robotul care pr\[e[te cu laser

Lestarea ro]ilor cu ap\ avantaje [i dezavantaje

Sem\nat de precizie cu utilaje performante

Cultivator 3 în 1 pentru prelucrarea eficient\ a solului

Inteligen]a artificial\ aplicat\ ;n cultura cartofului

Primul spot-spray cu inteligen]\ artificial\ este în Timi[ 40

Hobby Produc\torii de ou\ solicit\ sprijinul 41 31 Pe obcini, la grivane 23 ANSVSA vizavi de Ucraina Cultiv\m educa]ia. Parteneriat de succes Holstein Ro cere subven]ionarea 42 32 pentru genera]iile viitoare 24 materialului seminal sexat

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Guvernul a aprobat reorganizarea Ministerului Agriculturii Pe 28 iunie, Guvernul a aprobat reorganizarea Ministerului Agriculturii [i a unor institu]ii aflate în subordinea acestuia. Pe 29 iunie, Ordonan]a (nr. 85) era publicat\ ;n Monitorul Oficial.

ni]iat\ de ministrul Barbu, care a argumentat-o ;n multiple ocazii, este prezentat\ ca o solu]ie de debirocratizare a institu]iilor care intereseaz\ agricultorii. Ordonan]a vizeaz\ reorganizarea aparatului central al Ministerului Agriculturii pe mai multe planuri.

S-a decis preluarea, de c\tre minister, a activit\]ii privind inspec]ia de stat în zootehnie, ameliorare [i reproduc]ie, gestionarea resurselor genetice, identificarea [i înregistrarea ecvideelor, gestionarea bazei de date albine, activitatea specific\ de laborator, activit\]ii Centrului Na]ional de Formare Profesional\ din cadrul Agen]iei Na]ionale pentru Zootehnie, precum [i a activit\]ilor suport. Asta conduce la desfiin]area ANZ. Activitatea de control [i monitorizare din cadrul Oficiilor jude]ene [i a centrelor regionale de zootehnie se preia de Direc]iile pentru Agricultur\ jude]ene. Profitul Agricol 26/2024

De asemenea, se desfiin]eaz\, prin prin absorb]ie, Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semin]elor [i Materialului S\ditor. Activitatea lor, patrimoniul [i personalul vor fi preluate de c\tre Direc]iile pentru Agricultur\. Se desfiin]eaz\, ;n acela[i mod, [i Oficiile de Studii Pedologice [i Agrochimice, care trec tot la Direc]iile pentru Agricultur\ Jude]ene. Direc]ia pentru Agricultur\ a Municipiului Bucure[ti va fi absorbit\ în cadrul Ministerului Agriculturii, ;ntr-o direc]ie nou-înfiin]at\, care va avea atribu]ii de coordonare tehnic\ a celorlalte direc]ii jude]ene, dar [i ;ntocmirea de statistici.Institu]iile care preiau activitatea structurilor care se desfiin]eaz\ vor primi totodat\ [i patrimoniul [i personalul. Se desfiin]eaz\ dou\ institu]ii aflate la nivel central [i 67 de institu]ii aflate la nivel teritorial, corespunz\tor unui num\r de 69 de ordonatori ter]iari de credite. Se desfiin]eaz\ 176 func]ii de conducere, dar [i cele destinate între]inerii [i func]ion\rii institu]iilor care fac obiectul desfiin]\rii/comas\rii. Doar 3 agen]ii scap\ de reorganizare, APIA - Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie pentru Agricultur\, AFIR Agen]ia pentru Finan]area Investi]iilor Rurale [i ANIF - Agen]ia Na]ional\ pentru Îmbun\t\]iri Funciare.

Arin DORNEANU

Florentina B;rlibescu, directoarea Direc]iei Bucure[ti, spune c\ a aflat din pres\ despre reorganizare. Conform Ordonan]ei, ea ar urma s\ coordoneze activitatea tuturor direc]iilor agricole din ]ar\.

“Despre reorganizare am aflat din pres\ [i am citit atent actul normativ. Acum a[tept s\ v\d normele de aplicare [i sper s\ am oportunitatea de a discuta, zilele urm\toare, cu conducerea ministerului, pentru a afla mai multe despre noile atribu]ii”, spune Florina Bîrlibescu. Oficiile de studii pedologice [i agrochimice erau subordonate juridic Direc]iilor Agricole [i înainte de reorganizare. Pe de alt\ parte, prin ordin de ministru, din 2021 erau în coordonarea [tiin]ific\ a Institutului Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie [i Protec]ia Mediului. În urma reorganiz\rii, ordinul de ministru devine caduc, iar oficiile care, probabil, vor deveni birouri de pedologie, f\r\ personalitate juridic\, nu vor mai avea coordonare [tiin]ific\.

“Vom vedea normele de aplicare, dar m\ a[tept s\ se emit\ un nou ordin de ministru, ca s\ avem o baz\ legal\ pentru continuarea coordon\rii [tiin]ifice”, spune Irina Calciu, director general al ICPA Bucure[ti. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate

4 iulie Corteva Agronomy Day - 2024 are loc la Turda, Cluj.

9 iulie Facultatea de Horticultur\ din cadrul USAMV Bucure[ti organizeaz\ o expozi]ie cu degustare de tomate din culturi ecologice, culturi în conversie [i culturi conven]ionale.

10 iulie :n ferma Baradi Agro, comuna Remetea, jud. Harghita, are loc Simpozionul Na]ional “Ziua Verde a Cartofului”.

11 iulie :n loturile experimentale ale SCDC Târgu-Secuiesc se va organiza “Ziua Câmpului”.

25 - 26 iulie Romchim Protect organizeaz\, la sediul din Filipe[ti, jude]ul Bac\u, a XI-a edi]ie a simpozionului s\u interna]ional.

22 - 24 august La Bayannur, China, va avea loc a 21-a conferin]\ a Asocia]iei Interna]ionale a Florii-Soarelui.

27 august Compania Pöttinger prezint\, la Grafenegg, Austria, cele mai recente inova]ii în domeniul prelucr\rii solului, utilajelor de sem\nat [i tehnologiilor pentru agricultura digital\.

S-a scumpit motorina Conform calendarului de major\ri anun]ate de Guvern, de la 1 iulie 2024 a fost m\rit\ acciza la carburan]i, ceea ce a dus la scumpirea, înc\ din prima zi, a benzinei cu 43 de bani pe litru, iar a motorinei, cu 39 de bani pe litru.

Nicolae Sitaru, administrator Elsit Orezu, Ialomi]a, spune c\ majorarea va fi resim]it\ de c\tre to]i fermierii. “Ne afecteaz\ orice cre[tere de pre]uri la carburan]i. Nu este o majorare dramatic\, dar se va sim]i în costurile finale pe ferm\”, crede Sitaru. Majorarea accizei vine în condi]iile în care seceta afecteaz\ suprafe]e agricole extinse, iar recolta este în multe ferme sub nivelul scontat [i chiar sub cel care ar acoperi costurile de înfiin]are a culturilor. Reamintim c\ prima majorare în acest an a accizei la carburan]i au a-

vut loc în 1 ianuarie 2024, când benzina s-a scumpit cu 29 bani pe litru, iar motorina, cu 26 bani pe litru. Tot la începutul anului a fost aprobat\ Hot\rârea pentru completarea HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat\ în agricultur\. Pentru anul 2024, diferen]a dintre acciza standard [i rata accizei reduse s-a stabilit în modul urm\tor. a) în perioada 1 ianuarie 2024 30 iunie 2024 inclusiv, diferen]a dintre nivelul aplicabil accizelor de 1.850,95 lei/1.000 litri [i rata accizei reduse de 104,47 lei/1.000 litri este în cuantum unitar de 1,746 lei/litru [i se acord\ ca ajutor de stat sub form\ de rambursare< b) în perioada 1 iulie 2024 - 31 decembrie 2024 inclusiv, diferen]a dintre nivelul aplicabil accizelor de 2.183,85 lei/1.000 litri [i rata accizei reduse de 104,47 lei/1.000 litru este în cuantum unitar de 2,079 lei/litru [i se acord\ ca ajutor de stat sub form\ de rambursare.

Arpad DOBRE

Petrom cump\r\ ulei de la Expur OMV Petrom a ;ncheiat un contract cu Expur, pentru furnizarea de ulei vegetal pretratat pe care ;l va utiliza ;n produc]ia de combustibili pentru avia]ie [i pentru motorina din surse regenerabile, a[a-numita HVO. Contractul a fost ;ncheiat pentru 6 ani, cu posibilitatea extinderii, livr\rile ;ncep=nd din 2028. Expur va furniza 0,7 milioane tone de ulei, cu o valoare estimat\ de 750

de milioane de euro. Pre]ul se bazeaz\ pe o formul\ care este inexact\ la o cota]ie interna]ional\. Jum\tate din cantitatea contractat\ de Petrom va proveni din Rom=nia. Expur, parte a grupului Avril, este unul dintre cei mai mari produc\tori de ulei vegetal din Europa. Anul trecut au pornit o central\ de cogenerare, ;n care ard cojile de la semin]ele de floarea-soarelui. Profitul Agricol 26/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Agricultura, prioritatea pre[edin]iei ungare Ungaria a preluat, la începutul lunii iulie, pre[edin]ia prin rota]ie a Consiliului Uniunii Europene. Conform ministrului ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, Budapesta vrea ca agricultura european\ s\ devin\ rezistent\ la crize, sustenabil\ [i bazat\ pe [tiin]\, iar munca fermierilor s\ fie r\spl\tit\. Ungaria va prelua toate dosarele agricole deschise în perioada în care Belgia a de]inut pre[edin]ia UE [i va deschide altele noi, principalele obiective fiind reducerea risipei alimentare [i protec]ia solului. În plus, ungurii vor s\ coopereze cu Comisia European\ pentru a sim-

plifica Politica agricol\ comun\ a Uniunii, prin reducerea birocra]iei. Cât despre problema spinoas\ a importurilor de cereale ieftine din Ucraina, Nagy vrea ca acestea s\ fie strict monitorizate, pentru ca orice eventuale m\suri ale Comisiei Europene s\ se bazeze pe date exacte. Ministrul ungar crede c\ Ucraina trebuie s\ se concentreze pe exportul de cereale pe pie]ele ei tradi]ionale din Orientul Mijlociu, Africa [i Asia, pentru c\ exist\ acum un coridor sigur de transport din porturile de la Marea Neagr\.

Drago[ B|LDESCU

Editarea genetic\ divizeaz\ în continuare statele UE Ultimul efort al Uniunii Europene de a reglementa editarea genetic\ în agricultur\ a e[uat, din cauza opozi]iei statelor din Europa de Est. Proiectul de lege a fost momentan retras, dup\ ce discu]iile preliminare au ar\tat c\ nu este sus]inut de suficiente ]\ri membre pentru o majoritate calificat\. Polonezii sunt îngrijora]i c\ autorizarea edit\rii genetice le va permite marilor produc\tori de semin]e s\ ob]in\ patente pentru tehnologiile folosite, iar micii fermieri vor fi dezavantaja]i. Pentru a r\spunde acestor temeri, UE a propus ca semin]ele patentate s\ fie supuse în continuare Profitul Agricol 26/2024

reglement\rilor foarte stricte impuse organismelor modificate genetic, dar Var[ovia a respins acest compromis. Cesar Gonzalez, purt\tor de cuvânt al organiza]iei produc\torilor europeni de semin]e Euroseeds, sus]ine c\ amânarea adopt\rii legii va reduce competitivitatea fermierilor europeni. El a explicat c\ fermierii din alte ]\ri vor profita de avantajele edit\rii genetice, în timp ce UE nu va putea opri importul de alimente editate, pentru c\ acestea nu con]in ADN str\in care ar putea fi identificat.

Drago[ B|LDESCU

SPACE> 34 de ]\ri reprezentate A 38-a edi]ie a Expozi]iei SPACE de va desf\[ura de mar]i, 17 septembrie, pân\ joi, 19 septembrie, la Centrul Expozi]ional din Rennes, Fran]a. S-au înscris aproape 1.100 de companii, inclusiv 327 interna]ionale, din 33 de ]\ri. 150 vor fi în premier\ la SPACE. Expozi]ia ser ve[te drept observator pentru politica agricol\ francez\, european\ [i interna]ional\, oferindu-le participan]ilor solu]ii [i idei pentru agricultura vegetal\ [i zootehnie. Mottoul acestei edi]ii, ce se adreseaz\ cu prec\dere tinerelor genera]ii din agricultur\, este “Haide]i s\ invent\m viitorul!”.

Fondurile pentru utilaje au fost epuizate AFIR anun]\ epuizarea fondurilor disponibile pentru investi]ii în dotarea cu utilaje [i echipamente performante pentru toate tipurile de culturi, exceptând sfecla de zah\r [i formele asociative. De la deschiderea sesiunii, pe 25 iunie, s-au depus 1.130 de cereri de finan]are, însumând 312,9 milioane de euro, fa]\ de o alocare disponibil\ de 198 milioane de euro. V\ reamintim, AFIR stabilise termenul-limit\ pentru depunerea cererilor de finan]are pentru 24 septembrie, ora 16. R\mân deschise celelalte dou\ componente ale subm\surii 4.1.1, investi]iile formelor asociative sau din sectorul sfeclei de zah\r. Pân\ în prezent, pentru investi]iile în utilaje destinate culturii sfeclei de zah\r au fost depuse 3 proiecte în valoare de 2 milioane de euro, iar pentru formele asociative au fost depuse 16 proiecte cu o valoare total\ de peste 21 milioane de euro. Cererile de finan]are pot fi depuse în continuare pân\ la data închiderii sesiunii, pe 24 septembrie 2024.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Deere anun]\ concedieri în SUA [i mut\ fabrici în Mexic John Deere a anun]at un nou val de disponibiliz\ri în fabricile din regiunea american\ Midwest, produc]ia fiind mutat\ în Mexic pentru a profita de costurile mai mici. Deere va concedia 280 de angaja]i de la fabrica din East Moline, statul Illinois, [i 330 de angaja]i de la dou\ facilit\]i din statul Iowa. Grupul a disponibilizat în mai multe etape aproximativ 900 de muncitori de la fabricile din SUA începând cu luna octombrie.

Rusia vrea s\ exporte în continuare cereale în Turcia Rusia vrea s\ profite de o întâlnire oficial\ a pre[edintelui Vladimir Putin cu omologul lui turc Recep Erdogan pentru a ob]ine o derogare de la interdic]ia total\ a importului de grâu impus\ de guvernul turc în urm\ cu trei s\pt\mâni. Recolta de grâu a Turciei din acest an va fi de aproximativ 21 de milioane de tone, cu 4,5% mai mic\ fa]\ de anul trecut, dar Ankara dispune de o rezerv\ important\ de peste 8 milioane de tone. În cazul în care Rusia nu va ob]ine o derogare, grâul rusesc ar putea ajunge în cantit\]i mari în Egipt sau Siria.

Jum\tate de milion de combine Claas Constructorul german Claas a marcat anul acesta producerea a 500.000 de combine. Istoria combinelor Claas coboar\ p=n\ ;n 1936, c=nd a fost lansat primul model. Abia ;n 1953 a fost lansat primul model autopropulsat, Hercules. :n ‘90, c=nd noi ne bucuram de primele zile de libertate, Claas produsese peste 350.000 de combine.

DN Agrar, membru asociat ARIR ARIR este Asocia]ia Rom=n\ pentru rela]ia cu investitorii. Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România ce au în comun obiectivul de a implementa cele mai bune practici de transparen]\, comunicare cu investitorii [i guvernan]\ corporativ\, acoperind peste 90% din capitalizarea bursier\. DN Agrar este una dintre cele mai mari ferme zootehnice din ]ar\, listat\ la Bursa de Valori Bucure[ti ;nc\ de acum 2 ani. DN Agrar Group activeaz\ în centrul Transilvaniei, în jude]ele

Alba, Sibiu [i Hunedoara. Compania a fost înfiin]at\ în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer. Începând cu data de 19 septembrie 2022, ac]iunile DN Agrar sunt incluse în indicele BETAeRO al celor mai tranzac]ionate companii. Din 1 martie 2024, ac]iunile DN au fost incluse [i în indicii MSCI Frontier IMI [i MSCI Romania IMI (Investable Market Indices), la categoria Small Cap.

Arin DORNEANU

Bayer ar putea sc\pa de procesele Roundup cu ajutorul Congresului SUA Proiectul legii agricole aprobate de Comitetul pentru Agricultur\ din Congresul SUA con]ine o prevedere care ar putea proteja gigantul Bayer de procesele privind efectele cancerigene ale erbicidului Roundup. Sub pretextul unei etichet\ri uniforme a pesticidelor la nivel na]ional, statele americane nu vor mai putea impune reguli proprii de etichetare a produselor poten]ial toxice. Produc\torii vor fi obliga]i s\ includ\ pe etichete doar avertismentele aprobate la nivel federal de c\tre Agen]ia de Protec]ie a Mediului (EPA). Având în vedere c\ pozi]ia oficial\ a EPA este c\ glifosatul, princi-

palul ingredient al Roundup, poate fi folosit în siguran]\, aceast\ prevedere ar bloca practic orice litigiu viitor împotriva Bayer. Cotidianul Washington Post acuz\ c\ modificarea legislativ\ a fost redactat\ chiar de compania Bayer, care s-a folosit de influen]a pe care o are în rândul membrilor republicani din Congres. Bayer a cheltuit miliarde de dolari în ultimii ani pentru a sc\pa de mii de procese intentate de fermieri americani care sus]in c\ s-au îmboln\vit de cancer dup\ ce au folosit erbicide bazate pe glifosat.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 26/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Rom=nia, ;n topul cump\r\torilor de ;ngr\[\minte cu fosfor Consumul de îngr\[\minte minerale (azot [i fosfor) în produc]ia agricol\ a UE a fost de 9,8 milioane de tone în 2022, reprezentând o sc\dere de 10,3% comparativ cu 2021 [i un declin de 15,9% fa]\ de vârful atins în anul 2017, arat\ datele publicate vineri de Oficiul European de Statistic\, Eurostat. În 2022, consumul de îngr\[\minte pe baz\ de fosfor în produc]ia agricol\ a UE a fost de 0,9 milioane de tone, o sc\dere de 17,9% fa]\ de 2021. }\rile cu cel mai ridicat consum de îngr\[\minte pe baz\ de fosfor au fost Fran]a, Spania, Italia [i România. Împreun\, ele au fost responsabile pentru aproximativ jum\tate din con-

sumul total din UE. În România, consumul de îngr\[\minte pe baz\ de fosfor în agricultur\ a sc\zut în 2022 pân\ la 86.724 tone, de la 103.728 de tone în 2021. Consumul de îngr\[\minte pe baz\ de azot în agricultur\ a sc\zut cu 9,4% în 2022, la 8,9 milioane de tone. Cel mai ridicat consum s-a înregistrat în rândul principalilor produc\tori agricoli ai UE, respectiv Fran]a (dou\ milioane de tone) [i Germania (1,1 milioane de tone). În România, consumul de îngr\[\minte pe baz\ de azot a sc\zut în 2022 pân\ la 459.017 tone, de la 510.802 de tone în 2021.

Arin DORNEANU

Ucrainenii ;[i conserv\ m=ncarea cu cear\ În ultimele luni ru[ii au bombardat insistent sistemul energetic ucrainean, provocând numeroase pene de curent care împiedic\ folosirea frigiderelor în timpul lunilor caniculare de var\. Ucraina este îns\ cel mai mare produc\tor de miere din Europa, a[a c\ o echip\ de oameni de [tiin]\ de la Universitatea din Cardiff propune o veche metod\ de conservare a alimentelor. “Alimentele se stric\ foarte repede Profitul Agricol 26/2024

dac\ nu sunt protejate. Ambalajele din cear\ de albine, care ucide microbii, sunt o solu]ie natural\ pentru aceast\ problem\”, explic\ profesorul Les Baille. Echipa lui produce deja ambalaje din hârtie impregnat\ cu cear\ [i extracte din plante cu un efect antiseptic natural, de exemplu salvie, care men]ine proaspete alimentele timp de câteva zile.

Drago[ B|LDESCU

Spania elimin\ TVA-ul pentru ulei de m\sline Guvernul spaniol a decis s\ elimine de la 1 iulie TVA-ul pentru ulei de m\sline, pentru a reduce pre]urile din magazine care au explodat în ultimele luni. Dup\ ce în luna noiembrie TVA-ul perceput pentru ulei de m\sline a fost redus de la 10% la 5%, cabinetul de la Madrid a inclus acum uleiul în lista alimentelor esen]iale, care sunt scutite complet de taxe. Spania este cel mai mare produc\tor mondial de ulei de m\sline.

Dispar multe afaceri din zootehnie În primele cinci luni ale anului 2024, au fost radiate 40.026 de firme la nivel na]ional, cu 37,88% mai multe comparativ cu perioada similar\ din 2023, conform statisticilor Oficiului Na]ional al Registrului Comer]ului. Pe domenii de activitate, num\rul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comer]ul cu ridicata [i cu am\nuntul, repararea autovehiculelor, agricultur\, silvicultur\ [i pescuit (4.683, ¡91,06%) [i informa]ii [i comunica]ii (3.334, ¡33,63%). În agricultur\, cele mai multe radieri s-au produs în zootehnie.

Grâul românesc r\mâne competitiv în Egipt Autoritatea General\ de Aprovizionare din Egipt (GASC) a achizi]ionat 420.000 de tone de grâu din regiunea M\rii Negre, cu livrare în perioada august-septembrie. Au fost acceptate trei oferte din România, trei din Rusia [i câte una din Bulgaria [i Ucraina, la un pre] mediu de 245,56 dolari per ton\ cu transportul inclus. Traderul LDC va livra 120.000 de tone de grâu românesc, în timp ce alte 60.000 de tone vor fi furnizate de compania AMS Ameropa.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Trei focare de pest\ porcin\ în Letonia Autorit\]ile din Letonia au raportat descoperirea a trei focare de pest\ porcin\ într-o singur\ s\pt\mân\, toate trei la mici ferme de familie. Toate animalele au fost eutanasiate [i a fost impus\ o zon\ de carantin\ în jurul focarelor. Guvernul leton afirm\ c\ boala este transmis\ de mistre]i [i le-a cerut fermierilor s\ respecte cele mai stricte m\suri de biosecuritate.

O cultur\ experimental\ de orez a fost vandalizat\ în Italia Prima cultur\ experimental\ de orez editat genetic din Italia a fost complet distrus\ de vandali ale c\ror identitate [i motiva]ie r\mân necunoscute. Cultura de test, din apropierea ora[ului Pavia, a folosit orez din varietatea Arborio, editat genetic pentru a rezista atacului unei ciuperci care provoac\ pierderi semnificative fermierilor din nordul Italiei. Testarea culturilor editate genetic a devenit posibil\ de anul trecut, dup\ ce guvernul de la Roma a relaxat restric]iile impuse noilor tehnologii genomice.

USDA desp\gube[te fermele de vaci afectate de gripa aviar\ Departamentul de Stat pentru Agricultur\ al SUA (USDA) a anun]at c\ îi va desp\gubi pe produc\torii de lapte care au fost afecta]i de epidemia de grip\ aviar\, care s-a r\spândit rapid în fermele de vaci. În cazul în care îndeplinesc toate condi]iile de eligibilitate, fermieri pot încasa compensa]ii de pân\ la 90% din valoarea pierderilor. Pân\ acum au fost raportate focare de grip\ aviar\ la ferme de vaci din 12 state americane.

Protest contra sclaviei din agricultura italian\ Mii de angaja]i indieni de la fermele din Italia au organizat ac]iuni de protest pentru a cere abolirea “sclaviei moderne”, dup\ ce moartea oribil\ a unui muncitor a dezv\luit exploatarea brutal\ la care sunt supu[i imigran]ii ilegali. Într-un caz care a [ocat Italia, Satnam Singh a decedat dup\ ce bra]ul i-a fost t\iat de un utilaj. El nu avea acte [i nu era angajat legal, iar fermierul pentru care lucra l-a l\sat s\ moar\ pe un drum. “L-a dat jos [i l-a l\sat acolo, ca pe un câine. Suntem exploata]i zilnic, suferim zilnic, nu se mai poate. Am venit aici ca s\ muncim, nu ca s\ murim”, a declarat Gurmukh Singh,

liderul comunit\]ii indiene din regiunea Lazio din centrul Italiei. Premierul Giorgia Meloni a condamnat incidentul [i a cerut guvernului s\ “pedepseasc\ exemplar acest barbarism”. Cabinetul de extrem\ dreapt\ condus de Meloni a încercat s\ reduc\ num\rul imigran]ilor ilegali [i s\ creeze un mecanism legal de angajare a muncitorilor din afara Uniunii Europene, pentru a rezolva criza de for]\ de munc\ din agricultur\. Organiza]ia Confagricoltura sus]ine îns\ c\ doar aproximativ 30% dintre muncitorii care primesc viz\ de munc\ vin în Italia, a[a c\ fermierii nu au niciodat\ suficien]i angaja]i.

Danemarca taxeaz\ flatulen]a animalelor Danemarca este prima ]ar\ din lume care impune o tax\ pe flatulen]a animalelor de la ferme pentru a combate înc\lzirea global\, m\sura urmând s\ intre în vigoare din anul 2030. Conform ministrului Finan]elor, Jeppe Bruus, guvernul î[i propune s\ reduc\ emisiile de gaze cu efect de ser\ cu 70% fa]\ de nivelul din anul 1990, pân\ în 2030. Cresc\torii danezi de animale vor pl\ti câte 300 de coroane (43 de dolari) pentru fiecare ton\ de dioxid de carbon emis\ de animalele lor, iar din anul 2035 taxa va cre[te la 750 de coroane (108 dolari) per ton\.

Datorit\ unei deduceri fiscale de 60%, fermierii vor pl\ti de fapt echivalentul a 17,3 dolari din anul 2030 [i 43 de dolari dup\ 2035. Singura ]ar\ din lume care a mai adoptat o lege similar\ este Noua Zeeland\, care trebuia s\ înceap\ s\ taxeze gazele emise de animale din anul 2025. Dup\ proteste ale fermierilor [i venirea la putere a unei coali]ii de centru-dreapta în 2023, Noua Zeeland\ a abandonat îns\ proiectul [i a anun]at c\ va c\uta alte metode de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 26/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 198 euro/t (-12) 990 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. Pre]ul grâului european a crescut moderat în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at

de sc\derea produc]iilor din Ucraina [i din Rusia, [i de reducerea stocurilor globale.

(1.110 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n SUA îns\ pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 225 dolari/ton\ (1.035 lei). A avut o sc\dere de 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 237 euro/ton\ (1.185 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 222 euro/ton\

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 223 euro/t (1.115 lei). A crescut cu 5 euro/ton\.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în iulie 2024, este de 1671 euro/ton\ (855 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 172 euro/t (- 5) 860 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 178 dolari/ton\ (819 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Iul Aug Sep

24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 177 170 167 165 162 179 173 169 167 166 184 177 174 171 170

Pre]uri - FOB, Argentina Iul Aug

$/t

24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 195 195 189 187 181 195 195 189 187 187

Profitul Agricol 26/2024

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie 2024, a fost de 156 euro/ton\ (718 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii - Bursa din Chicago

Iul Aug Sep

$/t 24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 213 202 199 198 205 220 209 205 205 212 228 218 214 214 220

$/t 24.06 25.06 26.06 27.0628.06 281 281 283 277 266 282 282 281 276 267 279 279 277 274 271

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 220 213 211 213 217 224 215 213 214 219 230 220 218 220 224

24.0625.06 26.06 27.06 28.06 Rouen 218 216 214 217 223 Dunquerque 218 217 214 217 223 Pallice 222 211 215 210 211 Creil FOB 218 217 217 217 221 Moselle FOB 221 219 226 218 222 Rouen FOB 231 229 229 228 237

sa Pontivy a fost de 217 euro/ton\ (1.085 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 207 euro/ton\ (1.035 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 195 euro/ton\ (975 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 181 dolari/ton\ (833 lei). A sc\zut cu 14 dolari/ton\.

Iul Aug Sep

România

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în iulie 2024 este de 183 euro/t (915 lei). A crescut cu 3 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri - FOB, Argentina

Cota]ii - Bursa din Kansas

sc\zut cu 15 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

cu 15 dolari/ton\.

:n Argentina pre]ul FOBport a fost de 266 dolari/ton\ (1.224 lei). A sc\zut

Iul Aug Sep

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

24.06 25.06 26.0627.06 28.06 193 194 192 193 196 193 193 192 193 195 205 205 201 202 207 Bordeaux FOB 198 198 197 198 200 Pontivy 212 214 213 215 217

Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 24 - 28 iunie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 442 dolari/ton\ (2.033 lei). A sc\zut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Egipt 113.200 tone, Mexic 61.500 tone, Olanda 58.200 tone, Germania 56.600 tone [i Japonia 34.100 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Iul Aug Sep

$/t

24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 431 431 427 427 423 424 426 420 419 417 415 415 408 406 405

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 398 dolari/ton\ (1.831 lei). A înregistrat o sc\dere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 976 958 942 958 959 981 965 948 964 964 982 966 948 964 965

Iul Aug Sep

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

FOB Constan]a 157 euro/t (¡1) 785 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în iulie 2024.

Pontivy 192 192 190 192 196 Orz bere> Creil** 205 205 203 205 209 Moselle** 181 182 180 182 186

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 472 euro/ton\ (2.360 lei). A crescut cu 10 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 470 euro/ton\ (2.350 lei). A avut Pre]uri 24 -28.06.2024

188 190 184 186 190

Dunquerque 188 190 188 188 192

Rapi]\

euro/t

24.06 25.06 26.06 27.06 28.06

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 190 euro/ton\ (950 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 435 dolari/ton\ (2.001 lei). A sc\zut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

bere, FOB-Moselle, a închis la 186 euro/ton\ (930 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Australia> pentru livrare în iulie 2024, pre]ul orzului furajer este 213 dolari/ton\ (980 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. o cre[tere de 9 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 472 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

24.06 25.0626.06 27.0628.06 461 458 458 461 470 Dunquerque 462 460 460 462 472 Moselle 462 460 460 462 472 Rouen

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Iul Aug

24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 401 410 402 397 398 386 394 388 382 383

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 447 euro/t (2.235 lei). A crescut cu 13 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

chiderea licita]iilor a fost de 810 euro/ton\ (4.050 lei). A sc\zut cu 50 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 313 euro/t (1.565 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

24.06 25.0626.06 27.06 28.06 Dieppe 434 429 429 432 447

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t 24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 860 860 860 860 810

Iul

Iul Aug

euro/ton\ (2.360 lei). A crescut cu 10 euro/ton\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2024, este 405 euro/t (2.025 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Iul Aug

24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 210 210 210 210 210 210 210 210 210 210

24.06 25.06 26.06 27.0628.06 603 594 593 600 597 621 613 615 623 627 627 620 620 629 634

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

225 dolari/t

-4

178 dolari/t

- 15

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 210 dolari/ton\ (966 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Iul Aug Sep

$/t

24.06 25.06 26.06 27.06 28.06 444 444 445 439 435 445 445 445 439 435

442 dolari/t

-8

210 dolari/t

Profitul Agricol 26/2024

Pre]uri [i pie]e

Va fi mult mai pu]in\ rapi]\ La nivel mondial produc]ia de rapi]\ anun]at\ în raportul Departamentului Agriculturii al SUA din luna iunie privind pia]a oleginoaselor este de 87 milioane tone, mai mic\ cu 1,7 milioane tone fa]\ de anul trecut. Marii produc\tori de rapi]\ sunt> Canada (19,6 milioane tone)< UE (18,7 milioane tone)< China (15,6 milioane tone)< India (12 milioane tone)< Australia (5,5 milioane tone)< Ucraina (3,7 milioane tone)< Rusia (4,3 milioane tone).

Stocurile vor fi reduse la 7,5 milioane tone, mai mici cu 0,8 milioane tone ca anul trecut.

Canada (6,8 milioane tone)< India (6,4 milioane tone)< Japonia (1,1 milioane tone).

Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ este evaluat\ la 48 milioane tone, mai mic\ cu 0,5 mil. tone fa]\ de anul trecut. Primii 5 mari produc\tori de [roturi sunt> UE (13,7 milioane tone)< China (10,7 milioane tone)<

Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 6,2 milioane tone, urmat\ de India (1,5 milioane tone). La importatori pe primul loc este China, cu aproape 3 milioane tone, urmat\ de Uniunea European\ (0,7 milioane tone).

Marilena R|DUCU

Principalii consumatori> UE (24,7 milioane tone)< China (18,8 milioane tone)< Canada (13 milioane tone)< India (12,1 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 7 milioane tone. Principalii cump\r\tori de rapi]\ vor fi> UE (6,3 milioane tone)< China (3,2 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone).

Fran]a are probleme cu rapi]a Culturile de rapi]\ din Fran]a s-au confruntat cu provoc\ri serioase în acest sezon. În primul rând, precipita]iile excesive au reprezentat un pericol constant. :nghe]ul de la mijlocul lui aprilie poate s\ fi cauzat pagube minore, localizate, dar în cea mai mare parte a ]\rii a încetinit ritmul de dezvoltare a plantelor. Apoi, luna mai nu a facut excep]ie, c=nd ploile peste medie au continuat pe solurile [i a[a saturate. Profitul Agricol 26/2024

B\ltirile au creat probleme [i au împiedicat fermierii s\ lucreze în timp util câmpurile. :n plus, de la interzicerea neonicotinoidelor, în mai 2018, se observ\ o tendin]\ de sc\dere continu\ a suprafe]elor cultivate cu rapi]\, coroborat\ cu o sc\dere sensibil\ a randamentului [i, deci, a produc]iei. Astfel, pentru sezonul 2024/25 Fran]a estimeaz\ o produc]ie de rapi]\ de 4,1 milioane tone, în sc\dere cu 5% fa]\ de anul trecut.

Suprafa]a cultivat\ este redus\ cu 3% fa]\ de anul trecut [i ajunge la 1,3 milioane de hectare. Se estimeaz\ un randament de 3,13 tone la hectar, în sc\dere cu 2% fa]\ de anul trecut. Reducerea produc]iei din Fran]a, plus alte modific\ri mai mici în unele ]\ri din Uniunea European\, genereaz\ o recolt\ total\ de rapi]\ în UE de 18,7 milioane tone, în sc\dere cu 250.000 de tone. 15

Pre]uri [i pie]e

To]i ochii sunt pe floarea-soarelui Principalii produc\tori (milioane tone). Total> 55,4 mil. tone

Prognozele USDA de luna aceasta nu anun]\ schimb\ri pentru produc]ia mondial\ de floarea-soarelui. Aceasta se men]ine la 55,4 milioane tone. Marii produc\tori sunt>  Rusia> 17 milioane tone  Ucraina> 14,7 milioane tone  UE> 11 milioane tone  Argentina> 3,8 milioane tone  Turcia> 1,7 milioane tone  China> 1,6 milioane tone  Kazakhstan> 1,3 milioane tone Consumul mondial scade cu 0,5 milioane tone [i va ajunge la 55,5 milioane tone. Marii consumatori sunt> Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14,5 milioane tone), UE (11 milioane tone), Argentina (3,6 milioane tone). La importatori avem UE, cu 0,5 milioane tone, [i Turcia, cu 0,5 milioane. 16

Stocurile mondiale vor sc\dea la 2,5 milioane tone, fa]\ de 2,8 milioane tone anul trecut.

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat la 20,3 milioane tone.

Ulei de floarea-soarelui

Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,7 milioane tone), Rusia (4,3 milioane tone), UE (0,8 milioane tone), Argentina (0,7 mil. de tone), Turcia (0,6 mil. de tone). La importatori avem UE (2,1 milioane tone) [i Turcia (1,3 mil. tone).

Produc]ia mondial\ va ajunge la 21,7 milioane tone, aproape egal\ cu cea de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt>  Rusia (6,8 milioane tone)<  Ucraina (6 milioane tone)<  UE (4,1 milioane tone)<  Argentina (1,4 milioane tone)<  Turcia (0,8 milioane tone).

{roturi Produc]ia mondial\ de [roturi de floarea-soarelui este prognozat\ s\ ajung\ la 23 milioane tone. }\rile mari produc\toare sunt>  Rusia (6,9 milioane tone)<  Ucraina (6 milioane tone)<  UE (5,3 milioane tone)<  Argentina (1,5 milioane tone)<  Turcia (1 milion de tone).

Marilena R|DUCU Consumul mondial de [roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22,7 milioane tone. }\rile mari consumatoare sunt> UE (7 milioane tone)< Rusia (4 mil. tone)< Turcia (2 mil. tone)< Ucraina (1,4 mil. tone). Stocurile finale se men]in la 1,7 milioane tone. Profitul Agricol 26/2024

CULTURI

VEGETALE

Secet\ pedologic\ puternic\ în jum\tatea de sud a ]\rii Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 24 - 30 iunie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat 3,7 - 40,3 l/mp< Cri[ana 5,8 - 61,8 l/mp< Maramure[ 6,3 - 56,6 l/mp< 18

Transilvania 0,2 l - 60,5 l/mp< Oltenia 0,2 - 56,6 l/mp< Muntenia 0 - 19,7 l/mp< Moldova 0 - 23,3 l/mp< Dobrogea 0 - 1,8 l/mp. Con]inutul de umiditate din sol, în cultura de porumb neirigat, pe profilul 0-100 cm, se situeaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în Maramure[, Oltenia [i Muntenia, cea mai mare parte a

Moldovei, Dobrogei [i a Cri[anei, local în centrul, sudul [i estul Transilvaniei, nordul [i vestul Banatului. Gradul de aprovizionare cu ap\ al solului prezint\ valori satisf\c\toare [i apropiate de optim, pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania, local în vestul, centrul, estul [i nord-vestul Moldovei, nordul [i sud-estul Cri[anei, izolat nord-estul Banatului, sudestul Dobrogei.

Profitul Agricol 26/2024

CULTURI VEGETALE

Maraton de recoltare cu o combin\ John Deere> 1.013 tone de grâu în 24 de ore IPSO Agricultur\ a realizat o performan]\ unic\ în România> a recoltat continuu timp de 24 de ore cu o combin\ John Deere X9 1100 cantitatea de 1.013,68 tone de grâu. Parteneri în acest demers au fost Fermele Iliu]\, cu care IPSO Agricultur\ are o rela]ie profesional\ îndelungat\.

ecoltarea a început în 25 iunie la ora 10 diminea]a [i sa încheiat în 26 iunie, tot la 10. Misiunea echipei IPSO Agricultur\ a fost aceea de a recolta timp de 24 de ore, în condi]iile normale de ferm\, ajustând permanent set\rile combinei pentru a ob]ine cele mai mici pierderi. A fost utilizat\ combina John Deere X9 1100, echipat\ cu un heder draper John Deere HD45X, cu l\]ime de lucru de 13,7 metri. Combina nu a mers ;ncontinuu 24 de ore, ci a f\cut exact 20,4 de ore de recoltare efectiv\. :n cele 24 de ore au fost incluse [i opririle pentru alimentare cu motorin\, [i timpul necesar întoarcerilor la cap\t de rând [i alte evenimente neprev\zute. Tr\g=nd linie, spune echipa IPSO, combina John Deere X9 1100 a confirmat a[tept\rile. A recoltat 1.013,68 tone de grâu de pe o suprafa]\ total\ de 147,6 hectare, cu un consum me-

Profitul Agricol 26/2024

diu de 1,5 litri/tona de grâu, cu pierderi în medie sub 1% [i la o produc]ie medie de 6,8 tone de grâu pe hectar, cu umiditatea medie de 7,2%. Soiul de grâu sem\nat a fost Avenue, despre care speciali[tii IPSO Agricultur\ spun c\ este unul mai greu de treierat. În\l]imea medie a miri[tii a fost p\strat\ la 15 cm. Capacitatea maxim\ de recoltare a fost de 65 tone/or\ în timpul zilei, respectiv 49 de tone/or\ pe timpul nop]ii. Rezultatele remarcabile ale combinei nu ar fi fost posibile f\r\ o colaborare eficient\ cu agregatele de desc\rcare. Combainierul a desc\rcat din mers în cele dou\ remorci de mare capacitate ata[ate la dou\ tractoare John Deere 8R. De remarcat [i tandemul tractor 8R 410 cu remorca tehnologic\ de 40

metri cubi, care a mers al\turi de combin\ folosind tehnologia John Deere Machine Sync. Prin aceasta, operatorul de pe combin\ a preluat controlul tractorului care mergea în paralel pentru desc\rcarea în mers, sincronizând viteza de deplasare între cele dou\ utilaje. “Suntem extrem de mândri de aceast\ realizare [i de echipa noastr\ care a depus un efort extraordinar pentru a atinge acest rezultat. Performan]a reflect\ nu doar angajamentul nostru fa]\ de inova]ie [i eficien]\, dar [i dedicarea noastr\ de a contribui la dezvoltarea sectorului agricol”, a declarat Dan Gîdea, director de marketing IPSO Agricultur\.

Arpad DOBRE 19

CULTURI VEGETALE

Recolte promi]\toare în Satu Mare Campania de seceri[ la cereale p\ioase e în plin\ desf\[urare în jude]ul Satu Mare, iar rezultatele sunt promi]\toare. În medie, la grâu s-au ob]inut peste 6 tone produc]ia la hectar, iar la rapi]\ peste 3 tone.

Ioan Cioltean, directorul Direc]iei Agricole Jude]ene Satu Mare, a explicat c\ aceste cifre arat\ c\ sunt recolte frumoase pentru condi]iile climatice din anul 2024. “Vremea a fost mai mult decât bun\ cu noi, fiindc\ ne-a ferit de calamit\]i, cum sunt furtunile, grindina [i alte rele. Ce s-a mai întâmplat nu a fost ceva semnificativ”. Fa]\ de anul trecut, deocamdat\, produc]iile sunt mai bune, dar trebuie a[teptat finalul campaniei. Atunci se va vedea cu exactitate adev\rul. Campania de seceri[ a început în 20-21 iunie. S-a mai amânat din cauza ploilor. Totu[i, raportat la anii preceden]i, recoltatul a început cu dou\ s\pt\mâni mai devreme [i în Satu Mare, a[a cum a fost [i în celelalte jude]e. O prim\ cauz\ a fost c\ s-a desprim\v\rat mai devreme [i au fost c\lduri intense care au gr\bit maturizarea culturilor. “Canicul\ în iunie, cine a mai v\zut? Plantele s-au dezvoltat spectaculos [i au avut umiditate. Începând din ianuarie, noi am stat bine cu rezerva de ap\ în câmp!”. În decembrie 2023, a plouat foarte mult. În ianuarie [i februarie 2024, a fost mai lini[te, nu prea au fost precipita]ii, dar umiditatea exista. Dup\ aceea, prin martie - aprilie, jude]ul a stat sub amenin]area secetei. 20

Pia]a cerealelor a mers bine

Ioan Cioltean

“Tare ne-a fost fric\, dar am sc\pat. Au mai venit ni[te ploi de între]inere, dar în luna mai a plouat 50 litri pe metru p\trat. În iunie au fost peste 80 de litri. Luna iunie a fost darnic\ cu apa, iar culturile au avut ce le trebuie [i s-au dezvoltat foarte bine. Cerealele nu mai au nevoie decât de vreme bun\, de soare [i lini[te pentru a fi recoltate în condi]ii bune. Floarea-soarelui [i porumbul sunt de aproape doi metri. Floarea a înflorit, iar porumbul evolueaz\ spectaculos. {i-a dat drumul la inflorescen]\. Se sper\ în continuare la o vreme bun\, s\ nu apar\ calamit\]i naturale, cum ar fi furtuni, secet\ [i grindin\, care ar putea devasta culturile de prim\var\. “S\ nu uit\m c\ lunile de foc, iulie [i august, nu au trecut. Pân\ la Sfântul Ilie, mai poate s\ vin\ orice. Deci riscurile exist\ în continuare, dar noi sper\m s\ nu se întâmple nimic!”, este de p\rere Cioltean.

Gheorghe MIRON

Culturile de prim\var\ arat\ foarte bine, în luna iulie. Soia are 50 - 60 de cm în\l]ime, are [apte opt etaje de boboci florali pe tulpini. Sunt 70.000 de hectare cu porumb în Satu Mare, 40.000 de hectare cu grâu, 23.000 de hectare cu rapi]\, iar cu soia 8.000 de hectare. În ceea ce prive[te pia]a, pân\ acum a func]ionat destul de bine. Fermierii au reu[it s\ î[i valorifice produc]iile, iar acum nu prea exist\ cantit\]i semnificative de cereale pe stoc. “Nu sunt stocuri nici pe la mori, nici pe la depozite. Au cam fost lichidate. E semn c\ pia]a a func]ionat [i exist\ cerin]\ de cereale de grâu în continuare”, a explicat Cioltean. Cele 800.000 de tone capacit\]i de depozitare sunt aproape goale. Grâul se vinde cu 70-80 de bani, dar grab\ cu vânzarea noii recolte nu prea exist\. Produc\torii de obicei evit\ s\ dea grâul imediat ce recolteaz\. Prefer\ s\ a[tepte s\ creasc\ pre]urile. Condi]iile climatice sunt favorabile seceri[ului, la începutul lunii iulie. Este nevoie de c\ldur\ [i exist\ aceast\ c\ldur\. O alt\ veste bun\ este c\ recoltele sunt de calitate. Rapi]a are 9,5% umiditatea. Nu sunt alte probleme. La p\ioase umiditatea este de 14-15 %. “Am prelevat probe [i am trimis la laboratorul de bioresurse pentru analize din Bucure[ti. Nu au fost dificult\]i nici cu bolile, nici cu d\un\torii în Satu Mare”, spune Ioan Cioltean.

Profitul Agricol 26/2024

CULTURI VEGETALE

Pentru rezisten]\, randament, profit,

merit\ s\ cultivi rapi]\ Rapool Alina ANDREI Marketing manager & Product manager OSR

Succesul geneticii Rapool poate fi atribuit concentr\rii pe inova]ie [i calitate, înc\ din anul 1974, având cea mai mare re]ea de testare [i ameliorare din Europa. Compania investe[te an de an în cercetare [i dezvoltare, asigurându-se c\ hibrizii de rapi]\ sunt echipa]i pentru a face fa]\ provoc\rilor condi]iilor climatice [i presiunii create de boli [i d\un\tori.

ompania Rapool aduce în România hibrizi de rapi]\ comercializa]i exclusiv de c\tre Saaten-Union. Caracteristicile remarcabile ale acestora sunt diferitele rezisten]e [i toleran]e la principalii agen]i patogeni cum ar fi> virusul galben al ridichii TuYV, Phoma lingam, Verticillium logisporum, Sclerotinia sclerotiorum, rezisten]a la scuturare, eficien]a azotului [i dezvoltarea rapid\ în toamn\ care permite sem\natul tardiv [i în afara epocii optime de sem\nat. Iat\ mai jos noutatea acestui sezon [i câ]iva dintre hibrizii care au câ[tigat popularitate în rândul fermierilor profesioni[ti> Janosh este noul hibrid de rapi]\ cu poten]ial ridicat de produc]ie [i sta-

bil chiar [i în condi]ii severe de stres. Plecarea viguroas\ în vegeta]ie permite [i sem\natul tardiv, hibridul fiind capabil s\ se adapteze [i s\ acumuleze suficient\ biomas\ pentru a asigura o perioad\ de iernare reu[it\. - Prezint\ un pachet larg de rezisten]e împotriva virusului galben al ridichii TuYV, Phoma RLM7 [i toleran]\ la Sclerotinia [i Verticilium< - Repornirea în vegeta]ie moderat târzie din prim\var\ ajut\ la evitarea daunelor severe de înghe] târziu< - A dovedit o eficien]\ ridicat\ de absorb]ie a azotului din sol. Manhattan are o cre[tere echilibrat\ în toamn\ [i pleac\ rapid în vegeta]ie dup\ perioada de iernare. Datorit\ cre[terii uniforme, sem\natul timpuriu este posibil f\r\ riscul alungirii tulpinii. Sistemul radicular avansat îi permite absorb]ia azotul din straturile mai profunde ale solului, asigurând astfel o eficien]\ mai mare de asimilare a azotului [i este capabil s\ reziste mai bine la stresul cauzat de secet\. - Hibrid viabil îmbun\t\]it, cu toleran]e [i rezisten]e la cei mai importan]i agen]i patogeni din cultura de rapi]\ (virusul galben al ridichii, Phoma RLM7, Sclerotinia, Verticilium)< - Toleran]\ dovedit\ la secet\ [i scuturarea silicvelor< - Adaptabilitate ridicat\ în diferite condi]ii climatice. Hibridul este recomandat în tehnologii normale, dar [i intensive cu o norma de sem\nat recomandat\ de 40-50 b.g./mp. Triathlon face parte din portofoliul nostru de hibrizi “toleran]i la stresul climatic”, dezvoltat pentru provoc\rile climatice viitoare. - Pachetul de rezisten]e [i toleran]e

ale acestui hibrid sunt promi]\toare [i combin\ beneficiile mai multor caracteristici, cum ar fi rezisten]a împotriva virusului TuYV [i RLM7 Phoma< - Rezisten]\ la scuturarea silicvelor pentru un recoltat flexibil< - Poten]ial de produc]ie ridicat, chiar [i în condi]ii dificile. Dynamic este un hibrid consacrat [i stabil din punctul de vedere al randamentului. Prezint\ o dezvoltare viguroas\ în toamn\ [i o bun\ toleran]\ la iernare, al\turi de pachetul fitosanitar complet> rezisten]\ la virusul TuYV, Phoma [i Verticillium. - Maturitate semitardiv\ cu toleran]\ ridicat\ la secet\ [i con]inut ridicat de ulei< - Rezisten]\ la scuturare, manifestând flexibilitate la recoltat. Beatrix CL este primul hibrid Clearfied din portofoliul Rapool cu rezisten]\ la TuYV [i de]ine un pachet agronomic de excep]ie> TuYV, Phoma, rezisten]\ la scuturare plus toleran]\ la imazamox. - Se poate sem\na începând cu mijlocul epocii optime pân\ la finalul acesteia, fiind pretabil [i pentru sem\natul tardiv. Este adaptat a se cultiva pe toate tipurile de sol< - Se recomand\ aplicarea unui regulator de cre[tere în toamn\, aplicares acestuia în prim\var\, fiind sc\zut\, din cauza rezisten]ei genetice la c\dere. Hibrizii de rapi]\ Rapool comercializa]i de c\tre Saaten-Union România sunt special testa]i [i ameliora]i pentru a se adapta cerin]elor fermierilor profesioni[ti [i a face fa]\ cu succes chiar [i în condi]ii dificile de cultur\. Profitul Agricol 26/2024

CULTURI VEGETALE

ANF este în pragul colapsului. Pompierul de serviciu> Romeo {oldea În noiembrie 2023, economistul Romeo {oldea, pe atunci director adjunct al Autorit\]ii Na]ionale Fitosanitare, a negociat cu succes un contract de finan]are cu Banca Mondial\.

ni]ial, acesta avea valoarea de 10 milioane de euro, dar {oldea a reu[it s\ ob]in\ înc\ 3,6 milioane de euro, cu care se vor construi trei laboratoare regionale de reziduuri. :n prezent, ANF are doar dou\. F\r\ aceste granturi, ANF nu ar fi avut bani de investi]ii, fiindc\ bugetul propriu abia îi permite existen]a, în regim de avarie. Ca atare, nu e de mirare c\, din data de 23 aprilie, {oldea este director general al institu]iei. Numit pentru un mandat ini]ial de [ase luni, directorul ANF se confrunt\ cu o uria[\ provocare> media de vârst\ a celor 369 de angaja]i ai institu]iei este de 55 ani. Mai mult, anul acesta vor ie[i la pensie 32 de angaja]i [i înc\ pe atâ]ia anul viitor. Practic, ANF este în pragul crizei de personal. Ca s\ rezolve problema, {oldea trebuie s\ angajeze, rapid, mul]i tineri, care s\ se formeze la locul de munc\, beneficiind de îndrumarea colegilor mai experimenta]i, atât timp cât ace[tia nu ajung la pensie. Iar formarea unui laborant specializat în determinarea reziduurilor din pesticide dureaz\ între trei [i [apte ani. Tot laborioas\ este formarea inspectorilor fitosanitari. În prezent, doar trei jude]e (Constan]a, Timi[ [i Mure[) au câte 11 inspectori. În Ialo-

Profitul Agricol 26/2024

Romeo {oldea

mi]a sunt doar cinci inspectori, Teleorman [i Dolj au câte [ase, C\l\ra[i [apte. Cea mai grav\ situa]ie e în Harghita, cu doar doi inspectori. Deocamdat\, îns\, nu exist\ buget pentru noi angaj\ri. Bugetul total pentru 2024 este de 81,7 milioane de lei, dintre care 63,2 milioane sunt pentru salarii. {oldea spune c\ are promisiunea ferm\ a ministrului Barbu c\ problema se va rezolva. Dar la anul, când bugetul ar trebui s\ creasc\ la 105 milioane. Nu se poate rezolva imediat, la rectificarea bugetar\, întrucât pentru m\rirea schemei de personal este necesar\ o reorganizare a activit\]ii. Contractul cu Banca Mondial\, care se va derula pân\ la sfâr[itul anului 2027, are trei etape. Prioritatea este acordat\ achizi]iei de centre mobile pentru realizarea ITP a instala]iilor de stropit. În prezent ANF are doar [ase centre mobile, prin program se vor mai achizi]iona 14, astfel c\ va exista un centru la dou\ jude]e - rezonabil. În a doua etap\, se vor construi [i moderniza laboratoarele fixe. În a treia etap\, se va realiza digitalizarea

mai multor activit\]i, în special cu ajutorul unor softuri [i aplica]ii mobile. Între altele, e prev\zut\ realizarea unui Registru Electronic Na]ional pentru gestionarea în timp real a echipamentelor de aplicare a ppp. Aplica]ia aferent\ va emite notific\ri în momentul expir\rii ITP (la cinci ani, în cazul ma[inilor [i instala]iilor noi, respectiv trei ani, ulterior). Se va dezvolta un software de prognoz\ [i avertizare timpurie a apari]iei organismelor de d\unare în culturile agricole. Sistemul va colecta datele oferite de sta]iile meteo ANM [i va notifica fermierii dintr-o anumit\ zon\, prin intermediul unei aplica]ii telefonice ce folose[te sistemul de geoloca]ie, despre îndeplinirea condi]iilor climatice pentru apari]ia în culturi a diferitelor specii d\un\toare, oferind recomand\ri de combatere. Alertele vor fi actualizate dup\ ce inspectorul fitosanitar se va deplasa la fa]a locului, pentru a putea efectua propriile observa]ii. Un alt software va fi pentru asigurarea trasabilit\]ii ppp comercializate [i utilizate la nivel na]ional. Se vor elibera trei tipuri de carduri, colorate diferit> pentru comercian]i, utilizatori profesioni[ti [i utilizatori neprofesioni[ti. Comercian]ii vor fi obliga]i s\ se doteze cu aparate de tip POS, specializate în scanarea acestor carduri pentru ppp. Se va realiza la orice moment centralizarea stocurilor de ppp, identic cu medicamentele pentru uz uman. “Scopul este de a se st\vili vânzarea f\r\ restric]ii, c\tre oricine, a oric\ror cantit\]i de ppp. M\ a[tept la o mare rezisten]\ în implementarea acestui sistem, fiindc\ vom deranja multe interese”.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

Hunedoara, jude]ul ;n care nu se ;nt=mpl\ nimic grav Raportat la m\rimea jude]ului, Hunedoara nu de]ine suprafe]e foarte mari cu cereale, dar campania de seceri[ la rapi]\ [i orz, care a început dup\ 24 iunie, decurgea foarte bine la începutul lunii iulie.

Claudiu Grama, directorul Direc]iei Agricole Jude]ene, spune c\, din 274.000 de hectare de teren agricol existente în jude]ul Hunedoara, 77.000 de ha sunt teren arabil, p\[une [i fâne]uri. În anul agricol 2023 2024, au fost ;nfiin]ate 1.000 de ha de rapi]\ [i 6.000 de ha cu grâu, orz, orzoaic\, triticale. Totu[i, sunt zone în Valea Mure[ului, c\tre Or\[tie [i partea Ha]egului unde exist\ ferme mai mari. La orz în medie, produc]iile sunt cuprinse 5.000 kg - 6.000 kg la ha, dar campania este în desf\[urare. La rapi]\ în medie s-au ob]inut 2.800 kg - 2.900 kg/ha, spune Grama. La grâu a început recoltatul dup\ 26 iunie, în zona Or\[tie, [i s-au ob]inut 5.800 kg - 6.000 kg. “Cam asta ar fi situa]ia la noi. În general, mi se par cam mici produc]iile. Vom trage concluziile la sfâr[it”, a explicat Grama. El a recunoscut c\ totul e conjunctural [i depinde de pre]ul la cereale [i ce investi]ii ai f\cut pe ha. Pre]urile au crescut un scurt timp, dar de când a demarat seceri[ul au sc\zut pe pia]a din Hunedoara. Fermierii sperau s\ prind\ un pre] 24

Claudiu Grama

bun. Cei care nu sunt lega]i direct din câmp cu contractele [i au spa]ii de depozitare mai au o speran]\ c\ va mai cre[te pre]ul. Grama spune c\, în momentul de fa]\, nu se prea tranzac]ioneaz\ cerealele. Numai cei care au contract cu livrare mai mi[c\ pe pia]\, dar [i aici e vorba numai de fermierii mari. O alt\ veste bun\ este faptul c\ în agricultura din Hunedoara nu se poate vorbi de secet\. Umiditatea este bun\ spre satisf\c\toare în luna iulie, dar fermierii [tiu c\ mai exist\ cel pu]in dou\ luni de foc. Oricum, sunt diferen]e de umiditate între zona Brad - Or\[tie, situat\ în zona de deal [i munte, [i restul jude]ului. “Acolo umiditatea este mult mai puternic\, fiindc\ eu merg aproape zilnic pe teren [i v\d cum merg culturile. Eu sunt în permanent\ leg\tur\ cu fermierii [i [tiu exact cum e situa]ia pe câmp”, a declarat Claudiu Grama. Jude]ul Hunedoara a fost pe cod ro[u de ploi dup\ 20 iunie. În mai multe zone, au fost ploi toren]iale [i furtuni. În dou\ locuri situa]ia a fost destul de grav\, iar unii fermieri au

chemat inspectorii s\ constate pagubele. În afar\ de u[oare inunda]ii, alte riscuri climatice nu au fost în Hunedoara pân\ acum. Nici cu bolile [i d\un\torii nu au fost probleme de nerezolvat, fiindc\ fermierii au [tiut cum s\ procedeze. “Nu a fost un prag mare de d\unare din aceast\ privin]\, care s\ provoace distrugeri în agricultur\”. Culturile de prim\var\, porumb, floarea-soarelui [i soia, se prezint\ foarte bine, dar ce va fi în continuare e greu de prognozat. Porumbul se afl\ într-un stadiul de fenofaz\ normal\. A evoluat bine f\r\ s\ aib\ atacuri de boli [i d\un\tori. Directorul DAJ crede c\ cele mai mari riscuri pentru porumb [i floare pot veni de la schimb\rile climatice extreme, începând cu perioade de canicul\, pân\ la ploi [i furtuni, care pot ap\rea nea[teptat de la o or\ la alta. Aceste fenomene pot afecta grav culturile [i le pot chiar distruge. Totu[i, principala ;ngrijorare continu\ s\ ]in\ de valorificare.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 26/2024

CULTURI VEGETALE

Grupul pentru neonicotinoide este coordonat de Emil Georgescu Miercuri, 26 iunie, la Ministerul Agriculturii s-a discutat problema neonicotinoidelor. Au participat ministrul Florin Barbu, speciali[ti din minister, ANF, reprezentan]i ai institutelor de cercetare [i ai asocia]iilor de fermieri.

Nu au fost invita]i reprezentan]i ai companiilor produc\toare de semin]e [i ai companiilor care produc produse de protec]ie a plantelor, men]iune important\, în contextul în care Corteva a comunicat c\ are, în curs de omologare, un produs pentru tratamentul semin]elor de porumb împotriva d\un\torului Tanymecus dilaticollis.

Barbu a comunicat c\ trebuie ob]inut\ o solu]ie definitiv\ pentru folosirea legal\ a tratamentului semin]elor de cereale de toamn\, porumb, floarea-soarelui [i sfecl\ de zah\r cu produse pe baz\ de neonicotinoide, derog\rile nefiind un instrument la care România s\ poat\ apela “la infinit”.

abil\ unui asemenea demers. :n acest sens, s-a constituit un grup de lucru care are sarcina de a preg\ti dosarul tehnic cu studiile despre neonicotinoide [i r\]i[oara porumbului, impactul economic al utiliz\rii neonicotinoidelor versus alte produse de protec]ie a plantelor considerate ca alternative.

Solu]ia ar fi modificarea regulamentelor europene prin care a fost interzis\ folosirea neonicotinoidelor, respectiv includerea unei excep]ii care s\ se refere strict la cazul României. Pentru a argumenta necesitatea modific\rii acestor regulamente, s-a decis realizarea unui dosar de suport tehnic, pe care Florin Barbu s\-l prezinte în Consiliul de mini[ri, în timpul pre[edin]iei Ungariei, care ar fi favor-

Coordonatorul grupului de lucru este Emil Georgescu, cercet\tor entomolog la INCDA Fundulea, specializat în Tanymecus dilaticollis, care a [i efectuat o serie de experimente ale c\ror rezultate vor fi incluse în dosarul tehnic. Termenul de finalizare a dosarului este 15 iulie.

Robert VERESS

Ultimele controale confirm\> a crescut contrabanda cu pesticide! Ultima rund\ a controalelor anuale Fitos, desf\[urate, în tandem, de ANF [i Poli]ie, prin Direc]ia Arme, Explozivi [i Substan]e Periculoase, a confirmat ceea ce reclam\ produc\torii [i distribuitorii de produse de protec]ie a plantelor> o cre[tere a contrabandei.

Profitul Agricol 26/2024

Între 27 martie [i 24 mai au fost verificate 4.151 de firme. S-au constatat 304 fapte penale, dintre care 238 de infrac]iuni de Mediu. Au fost confiscate 1.820 de tone [i 44.236 de litri de substan]e periculoase.

S-au constatat [i 173 de contraven]ii, fiind aplicate amenzi totale de 623.130 de lei. În general, a fost vorba de produse cu termen de valabilitate dep\[it. Acestea au fost confiscate.

Una dintre cauzele fenomenului este legat\ de legisla]ia cu multe lacune. O actualizare a acesteia este a[teptat\ de opt ani, de când exist\ un proiect de ordonan]\ care se tot plimb\ între ministere. Din sursele noastre, se pare c\ proiectul va fi retrimis în circuitul de avizare pe data de 1 septembrie, dup\ integrarea tuturor observa]iilor de la precedenta rund\ de avizare, din luna februarie.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Lidea lanseaz\ noul flux de gene

la cultura de rapi]\ Lidea lanseaz\ noul flux de gene de rapi]\, ai c\rui hibrizi ofer\ o solu]ie performan]\, recunoscut\ în test\rile oficiale din Europa, [i care r\spund cerin]elor în ceea ce prive[te randamentul culturilor [i adaptarea la provoc\rile climatice [i biotice.

entru campania de sem\nat din 2024, Lidea aduce în portofoliu 2 hibrizi noi cu rezultate excelente, dar [i cu rezisten]\ genetic\ la virusul TuYV, hibrizi adapta]i la problemele actuale. Pentru c\, ast\zi, rapi]a trebuie s\ reziste la secet\ la începutul [i la sfâr[itul ciclului vegetativ, s\ se adapteze la atacul insectelor din toamn\ [i s\ îmbun\t\]easc\ eficien]a azotului. În urm\ cu zece ani, aceste cerin]e nu erau atât de acute. Noul flux de gene Lidea a fost conceput pentru a r\spunde provoc\rilor actuale. Toleran]a la stresul biotic [i abiotic a fost înt\rit\ de ameliorarea poten]ialului genetic productiv. A fost nevoie de mai mult de 10 ani pentru a concepe [i lansa noi hibrizi de rapi]\. Aceasta înseamn\ c\ noii hibrizi oferi]i ast\zi fermierilor sunt rezultatul concentr\rii cercet\rii pentru a anticipa nevoile viitorului. Bazându-se pe colaborarea cu fermierii [i industria, Lidea [i-a restructurat programul de cercetare în 2009. O mai bun\ cunoa[tere a fondului genetic, combinat\ cu o selec]ie dife-

rit\ a liniilor parentale [i hibrizilor, a dat na[tere unui nou flux de gene. Începând cu 2022, aceast\ viziune [i aceste eforturi au fost r\spl\tite. Rezultatele excelente ob]inute la înregistrarea primilor hibrizi din acest nou flux în re]elele oficiale demonstreaz\ c\ alegerile f\cute acum 10 ani au fost cele corecte. Ace[ti hibrizi au fost selecta]i dup\ 3 ani de observa]ii în c=mpurile de testare pe 1.500 ploturi, r\spandite în 7 loca]ii din Europa. Aceast\ re]ea de testare ne-a permis s\ acoperim 3 zone pedoclimatice, pentru a ne asigura ca solu]ia noastr\ se potrive[te cel mai bine tuturor practicilor fermierilor. Produc]ii excep]ionale - Lid Invicto> 110,6% în cadrul CTPS (Comitetul Tehnic Permanent de Selec]ie al Plantelor de Cultur\) în ultimii doi ani cu o medie de 5,0 t/ha, ocupând locul 1 în re]eaua de testare CTPS din Fran]a, [i Lid Tebo> 108,13% în cadrul CTPS (Comitetul Tehnic Permanent de Selec]ie al Plantelor de Cultura) în ultimii doi ani cu o medie de 4,87 t/ha, ocupând locul 3 în re]eaua de testare din Fran]a. Ast\zi Lidea ofer\ 2 noi hibrizi> LID Invicto, semitimpuriu, [i LID Tebo, semitardiv. Ace[tia sunt rezultatul unui proces îndelungat de ameliorare având ca obiective un poten]ial genetic productiv superior hibrizilor existen]i în pia]\, adaptabilitate la schimb\rile climatice tot mai frecvente din ultima perioad\ [i, nu în ultimul rând, îmbun\ta]irea toleran]ei la stresul biotic.

Atât LID Invicto, cât [i LID Tebo sunt 2 hibrizi cu poten]ial genetic de produc]ie excep]ional datorit\ faptului c\ ace[tia convertesc mai bine în produc]ie întreaga cantitate de azot prin absorb]ia de c\tre plante. Fie ca vorbim de parcele cu poten]ial ridicat sau fie de parcele cu poten]ial redus, ace[ti hibrizi reu[esc performan]e productive superioare a[tept\rilor fermierilor. O alt\ caracteristic\ important\ este rezisten]a foarte bun\ la scuturare, ceea ce duce la pierderi reduse la recoltare. LID Invicto se remarc\ [i printr-o vigoare excelent\ la r\s\rire, acumulând rapid biomas\ în toamn\, f\cându-l pretabil atât pentru sem\natul întârziat, cât [i pentru evitarea atacului masiv de d\un\tori din toamn\. De[i LID Invicto are o talie foarte mare, datorit\ unei cre[teri vegetative explozive, rezisten]a la c\dere este foarte bun\. Al\turi de rezisten]a genetic\ la virusul galben al ridichii (TuYV), LID Invicto [i LID Tebo se caracterizeaz\ printr-un profil sanitar foarte bun, o toleran]\ îmbun\t\]it\ la întreg spectrul de boli specific culturii de rapi]\, [i în special la Phoma. LID Invicto [i LID Tebo reprezint\ garan]ia profitabilit\]ii maxime în fermele dumneavoastr\! Iar acesta este doar începutul noului flux de gene de rapi]\ Lidea!

Profitul Agricol 26/2024

CULTURI VEGETALE

Agricultura se face cu angaja]i loiali [i salarii mari Ajuns la onorabila vârst\ de 74 de ani, Constantin Anghel, pre[edintele celei mai mari societ\]i agricole fost\ cooperativ\, din C\l\ra[i, e înc\ în putere. Totu[i, se gânde[te la retragere> nu o spune explicit, dar îl tr\deaz\ dorin]a de a-[i vedea ginerele renun]ând la Prim\rie, pentru a se implica în afacere.

“

Trebuie s\ se ancoreze în activitatea de produc]ie. El zice c\ vrea s\ mai stea doar patru ani. Dar eu m\ tem c\ apoi îl va prinde mirajul deput\]iei...”. Anghel a fost el însu[i primar la Independen]a, dintre care cinci înainte de Revolu]ie. S-a retras apoi>

“Nu e bine s\ r\mâi primar pe via]\. La un moment dat, te plafonezi. {i e bine s\ vin\ altcineva, cu idei noi”. Era primar [i când a înfiin]at societatea, cu terenurile fostului CAP, în 17 septembrie 1991, pe Legea 36/1991. Se îndoia c\ va rezista, dar uite c\ e tot acolo [i în 2024, lucrând 2.044 de ha, pentru 625 de ac]ionari. Atât de mul]i, pentru c\, pe de o parte, nu sunt doar proprietari de terenuri, ci [i fo[ti angaja]i la CAP, care au fost r\spl\ti]i cu ac]iuni, propor]ional cu num\rul orelor lucrate< pe de alt\ parte, suprafe]ele ac]ionarilor au fost mici de la bun început, iar de-a lungul timpului s-au f\râmi]at, pe cale natural\ (mai mul]i mo[tenitori pe aceea[i bucat\ de p\mânt). La sfâr[it de iulie pl\te[te arenda, iar la sfâr[it de an dividendele. Doar în 2020 nu a f\cut profit [i n-a avut ce da. Anghel s-a str\duit, ca o clo[c\ care î[i ]ine puii aproape, s\ nu lase s\ se

înstr\ineze suprafe]ele de teren. Atunci când un ac]ionar s-a decis s\ vând\, fie a cump\rat el, fie a rugat alt ac]ionar s\ o fac\, pentru a ]ine departe fondurile de investi]ii. Se gânde[te, cu nostalgie, la momentul când hectarul se vindea cu 400 de lei (patru milioane de lei vechi). În prezent, cota]ia zonei e 35.000 de lei [i cu tendin]\ de cre[tere spre 40.000 (8.000 de euro). Pu]in sub nivelurile din alte zone, de[i solul este foarte fertil - cernoziom de categoria 1 [i 2. Un sol care poate da produc]ii de porumb de 14 t/ha, cum s-a întâmplat în 2021, când asta a fost recolta medie, la neirigat, de pe 380 de ha, cu o norm\ de fertilizare de doar 70 de kilograme de azot substan]\ activ\! Din p\cate, 2021 a fost un an de excep]ie, când a plouat “ca la balamuc”. Au fost 180 de l/mp doar în luna iunie. Acum, pe medie multianual\, Anghel s-ar mul]umi [i cu 8 t/ha, dar Profitul Agricol 26/2024

“Ce mi se pare incorect> au dat 100 de euro/ha pentru to]i fermierii, inclusiv celor din vest, care anul trecut au avut profituri mari. Noi am avut calamitate culturile de prim\var\ [i am pierdut 400.000 de lei. Ar fi trebuit s\ se ]in\ cont de aceste diferen]e [i desp\gubirile s\ fie diferen]iate”, spune Constantin Anghel nu ajunge acolo dac\ socote[te produc]iile din 2020 încoace. Pe lâng\ problema cu lipsa de umiditate, îi d\ b\t\i de cap costul geneticii, la porumb> 800 de lei ([i peste) s\mân]a tratat\ cu neonicotinoide. Prin urmare, de nevoie, a redus suprafa]a de porumb [i pune mai mult\ floare, care, chiar [i în secet\, îi d\ 2,5 t/ha. Suprafa]a pe care o mai cultiv\ cu porumb o seam\n\ mai devreme, cu hibrizi semitardivi semitimpurii [i chiar timpurii, FAO sub 330. Favoritul e P9412, FAO 320. La floare a schimbat densitatea la sem\nat> în loc de 68.000 bg/ha anul acesta a mers cu 60.000. Ar fi vrut s\ testeze [i la porumb 55.000 de bg/ha, în loc de 68.000, dup\ ce, anul trecut, un hibrid care a avut probleme la r\s\rire [i a fost mai rar a dat cinci tone, fa]\ de ceilal]i, care au dat o ton\/ha. “M-au f\cut s\ m\ r\zgândesc inProfitul Agricol 26/2024

ginerii, care mi-au zis c\ nu poate fi secet\ [i în 2024. Vom vedea dac\ am pariat corect”. Irig\ doar lucerna [i ni[te legume, cu ap\ dintr-un pu] forat - cu totul 80 ha. Costurile sunt reduse, pentru c\ energia necesar\ [i-o asigur\ cu panouri fotovoltaice montate pe grajduri (societatea are [i o ferm\ zootehnic\, de 230 de vaci de lapte Holstein). În 2025 se estimeaz\ c\ vor fi gata lucr\rile pentru refacerea infrastructurii primare de iriga]ii din zon\. “Facem OUAI-uri mici, fiindc\, [i dac\ ai 2.000 de ha [i dac\ ai 20.000 de ha, finan]area e aceea[i. Dac\ nu reu[im, am decis în adunarea general\ s\ facem credit pe 10 ani [i s\ refacem noi infrastructura secundar\, s\ punem o sta]ie de pompare pe canalul de aduc]iune. Trebuie s\ ne asigur\m m\car 500 de ha irigate. Am cerut estim\ri de pre]uri. Dac\ faci pe banii t\i, costurile se înjum\t\]esc”. Dac\ va cre[te suprafa]a irigat\, va

cultiva porumb [i soia - pe aceasta din urm\ a testat-o la neirigat [i a constatat c\ nu are [anse> plantele nu fructific\. Reu[e[te s\ ]in\ sub control investi]iile în utilaje cu o lungire la maximum a duratei de via]\ pentru cele existente. De pild\, combina de porumb siloz are 20 de ani. “Ma[inile le între]inem bine, le ad\postim în hale. Avem 12 mecanizatori foarte buni [i cu vechime aici. Sunt mul]i, dar trebuie s\ ai rezerve, c\ tot timpul se întâmpl\ evenimente neprev\zute. Secretul p\str\rii lor este> salarii mari [i pl\tite la timp. Salariul net este 7.000-8.000 de lei [i le d\m [i tichete de mas\ (am preferat a[a, în loc de cantin\). În campanie pot dep\[i 10.000 de lei. E o munc\ obositoare, trebuie s\ lucreze sâmbetele [i duminicile... Muncesc continuu - îi v\d mâncând în combin\ [i îi îndemn eu s\ fac\ pauze”.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

JRC a reevaluat în sc\dere perspectivele recoltelor din UE Prognozele de randament pentru aproape toate culturile au fost revizuite în sc\dere la nivelul UE, în edi]ia din iunie a Buletinului JRC MARS de monitorizare a agriculturii în Europa.

în sc\dere pentru Italia, România [i }\rile de Jos.

Prognoza de randament pentru grâu a fost revizuit\ cel mai substan]ial

Prognoza de randament a fost cel mai puternic redus\ pentru grâul dur,

În vestul continentului, Belgia, vestul Germaniei, nord-estul Fran]ei [i nordul Italiei, ploile în exces au afectat culturile.

în principal din cauza pierderilor din Fran]a [i Italia. Sem\natul culturilor de var\ este întârziat, în unele regiuni, cu pân\ la dou\ luni. Presiunea d\un\torilor [i a bolilor r\mâne, de asemenea, ridicat\, din cauza combina]iei dintre temperaturile calde în cea mai mare parte a prim\verii, umiditatea ridicat\ [i condi]iile dificile pentru efectuarea tratamentelor. În schimb, în multe p\r]i ale Europei Centrale, de Sud [i de Est, în special în România [i Ungaria (pe lâng\ Rusia [i Ucraina), deficitul de ap\ este cel care afecteaz\ randamentele. În Spania, valurile de c\ldur\ din iunie au înr\ut\]it starea culturilor de toamn\ care fuseser\ deja afectate de stresul hidric.

Robert VERESS

Pre]urile din agricultur\ au sc\zut în toat\ Uniunea În primul trimestru al anului 2024, pre]urile din Uniune au sc\zut, atât pentru inputuri, cât [i pentru produc]ii, conform Eurostat. Pre]ul mediu al produc]iei agricole a sc\zut cu 6% în primul trimestru al anului 2024 fa]\ de acela[i trimestru al anului 2023. În acela[i interval, pre]ul mediu al bunurilor [i serviciilor (inputuri care nu sunt legate de investi]ii) a sc\zut cu 11%. Cele mai puternice sc\deri ale pre]urilor produc]iilor au fost în Un30

garia (- 24%), Bulgaria [i România (ambele -18%) [i Slovacia [i Cehia (ambele -17%). În schimb, pre]urile au crescut în 5 ]\ri din sudul UE> Grecia (¡20%), Malta [i Spania (¡4%), Portugalia [i Cipru (¡1%). O sc\dere deosebit de accentuat\ a fost observat\ la pre]ul mediu la cereale, în sc\dere cu 28%. Pre]ul laptelui a sc\zut cu 12%, cel al ou\lor [i al culturilor industriale (oleaginoase, proteaginoase, tutun brut, sfecl\ de zah\r [i altele) a sc\zut cu 10% [i cel

al legumelor proaspete cu 6% - cu men]iunea c\ s-a înregistrat o sc\dere deosebit de abrupt\ (33%) a pre]ului ro[iilor. În schimb, pre]ul mediu al cartofilor a crescut cu 22%, iar cel al fructelor proaspete cu 20%. În privin]a inputurilor, cel mai mult s-a redus pre]ul îngr\[\mintelor (-31%), furajelor (-16%), apoi al combustibililor [i lubrifian]ilor (-12%).

Robert VERESS Profitul Agricol 26/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Produc\torii de ou\ solicit\ sprijinul ANSVSA vizavi de Ucraina Produc\torii de ou\ membri ai Uniunii Cresc\torilor de P\s\ri din România (UCPR) solicit\ sprijinul ANSVSA pentru verificarea procedurii de import ou\ consum din Ucraina.

rof. Ilie Van, pre[edintele UCPR, spune c\, pe timp de var\, vânz\rile de ou\ sunt lente, stocurile în ferme cresc, iar în tot acest timp importurile din Ucraina cresc astfel ;nc=t au dep\[it deja capacitatea de stocare. {i, mai spune Van, nu se respect\ procedura legal\ de import ou\. De aceea el sus]ine c\ trebuie respectate c=teva reguli> - Sigilarea tirului cu ou\ în vam\ la frontier\. - DSVSA din vam\ anun]\ DSVSA jude]ean unde se face desc\rcarea. - Tirul merge în vama de interior, unde este desigilat de vame[ în prezen]a medicului veterinar de la DSVSA. - Dup\ terminarea procedurilor vamale reprezentantul DSVSA merge la locul de desc\rcare [i asist\ la desc\rcarea m\rfii. De asemenea, cresc\torii de p\s\ri acuz\ mai multe nereguli, din care amintim aici>

Profitul Agricol 26/2024

- Nu se respect\ desigilarea tirului în vama de interior. - Direc]iile sanitar veterinare locale nu asist\ la desc\rcarea m\rfii. - Nu merg s\ asiste la desc\rcarea m\rfii pe platforma Kaufland. (Aproape în totalitate ou\le din Ucraina merg la Kaufland). - Nu se marcheaz\ pe coaja oului ddm-ul în ]ara de origine, a[a cum specific\ legisla]ia UE [i cum sunt obliga]i de c\tre ANSVSA cresc\torii românii. - Kaufland import\ ou\ marcate cu cifra “3” din Ucraina (p\s\ri crescute la cu[ti), în timp ce din ]ar\ nu accept\ decât ou\ cu cifrele “0”, “1” sau “2’. :n acest context, spune Van, este salutar\ reac]ia Comisiei Europene, care a prelungit Regulamentul privind ATM Ucraina pân\ în 5 iunie 2025, dar pentru ou\, carne de pas\re, cereale, zah\r [i oleoproteaginoase a introdus un mecanism de salvgardare

pentru cantit\]ile de produse care dep\[esc cota prev\zut\ în regulament. Întrucât cota pentru ou\ consum a fost epuizat\ în 14 iunie, iar mecanismul de salvgardare (aplicare de taxe vamale) intr\ automat în vigoare la 14 zile de la epuizarea cotei, începând cu data de 29 iunie tuturor importurilor de ou\ din Ucraina trebuie s\ li se aplice tax\ vamal\, spune Van. De[i aplicarea mecanismului nu intr\ în responsabilitatea ANSVSA, totu[i o cooperare între medicul veterinar [i vame[ este necesar\. “V\ rug\m, domnule pre[edinte, s\ da]i curs solicit\rii produc\torilor români de ou\ consum, pentru protejarea consumatorului intern, a s\n\t\]ii p\s\rilor [i a siguran]ei alimentare. V\ mul]umim pentru sprijin”, se arat\ în documentul trimis ANSVSA, semnat de prof.univ. dr. Ilie Van.

Gheorghe MIRON

CRE{TEREA ANIMALELOR

Holstein Ro cere subven]ionarea materialului seminal sexat Ionu] Lupu, director executiv al Holstein Ro, crede c\ Ministerul Agriculturii ar trebui s\ subven]ioneze materialul seminal sexat. “Din punctul nostru de vedere, cel mai bun sprijin pentru vaca de lapte este un ajutor pentru compensarea costurilor pentru achizi]ia materialului seminal sexat. Noi avem 600.000 de vaci în registrele genealogice, cu vârsta de peste 18 luni. Dac\ statul ar compensa m\car o doz\ pe vac\, am putea s\ ob]inem anual în ferme cel pu]in 150.000 de juninci provenite din acest material seminal valoros. Valoarea unei doze de material seminal variaz\ de la 25 la 80 de euro, iar pentru o gesta]ie se utilizeaz\ 1-3 doze. Dac\ aloc\m banii pentru juninci, ei vor fi pulveriza]i spre ferme care nu au logistic\, nu au medici veterinari, nici furajare corespunz\toare. {i singura întrebare ce se va pune este cât de aproape este abatorul. Pentru c\ nu po]i s\ duci la munte un animal de 2.000 de euro, cu un poten]ial genetic de 10-12.000 de litri. Arunci banii pe fereastr\”, spune Ionu] Lupu. De 3-4 s\pt\mâni asocia]ia Holstein Ro a demarat un dialog cu reprezentan]ii Ministerului Mediului, c\ut=nd s\ formuleze m\suri de sprijin pentru dezvoltarea de unit\]i de biogaz. :n Fran]a, ;n Germania, ;n ]\rile scandinave, deja aceste unit\]i de biogaz sunt un mare aventaj pentru fermieri. Este cazul s\ ;nceap\ s\ apar\ [i la noi, sus]inute cu bani de la Mediu, nu de la Agricultur\. 32

Ionu] Lupu, director executiv Holstein Ro> “Fermierii maghiari sunt cel mai bine organiza]i. Deocamdat\ noi nu avem asocia]ii de calibrul lor. {i, pentru c\ sunt at=t de bine organiza]i, vorbim în momentul de fa]\ de o diferen]\ de subven]ie pe litrul de lapte de la 0,125 de lei, la noi, comparativ cu 0,25 de lei cât prime[te un fermier maghiar.”

Ionu] Lupu

Fiecare fermier î[i calculeaz\ valoarea unei vi]ele la vârsta de o zi. Din acel moment, costurile difer\ în func]ie de management, de furajele folosite, de programele de vaccinare. Fermele indemne de bolile IBR, BVD pot livra animale oriunde în Europa. Pre]ul laptelui depinde de pia]a mondial\. Noi producem 1,2 milioane de tone [i necesarul este de 3,5 milioane. A[adar, avem un deficit foarte mare, comparativ cu ]\rile din centrul Europei. Noi nu ne-am organizat în zona laptelui, comparativ cu partenerii no[tri occidentali. Omologii no[tri din Ungaria au [i o glum\ preferat\, “ne rug\m ca fermierii români s\ nu se trezeasc\”. Ne afl\m în topul exportatorilor de porumb (26% din tot porumbul Uniunii Europene) [i producem doar 0,6% din laptele UE, observ\ Lupu. :n ceea ce prive[te produc]ia de lapte, suntem pe o pia]\ în care juc\torii importan]i din zona Oceaniei activeaz\ deja de peste 10 ani pe pia]a din România. Alte ]\ri de l=ng\ noi, Ungaria, Polonia, Cehia, au produc]ii mai mari

dec=t consumul lor pe un an de zile, 116-117%, iar de acolo vin ;n Rom=nia cantit\]i importante de lapte [i produse lactate. “Avem [i fermieri [i cu 2.500 de vaci la muls. Introducerea unor scheme de ajutor de stat, cum este porumbul siloz, cum este bun\starea la vaca de lapte, sunt argumente clare asupra faptului c\ reprezentan]ii Ministerului Agriculturii au în]eles c\ este o prioritate s\ venim cu un plus pentru acei fermieri care fac cu adev\rat performan]\. Ar trebui s\ se opreasc\ acest mod în care sume importante pleac\ înspre ferme care nu produc lapte [i care nu ating un minim de performan]\. Regândirea modului în care Ajutorul Na]ional Tranzitoriu pe schema de lapte a fost f\cut în acest an, în 2024, pentru anul 2023 [i o actualizare în acest sens a cantit\]ii de lapte comercializate de fiecare fermier în parte nu poate decât s\ ne bucure”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2024

MA{INI & UTILAJE Claas [i-a împrosp\tat gama de utilaje pentru furaje verzi Compania german\ Claas a ]inut recent un eveniment ;ntr-o ferm\ din Germania, prilej cu care a prezentat lumii cele mai noi cositori Disco, o pres\ de balotat cu înfoliere [i o grebl\ rotativ\ cu l\]ime de 15 metri.

Noi cositori Disco Odat\ cu Disco 8500 C Trend [i Disco 8500 RC Trend, Claas a adus caracteristicile testate ale echipamentelor mai mari la modelele cu l\]imi de lucru mai mici. Tractoarele cu ampatament scurt [i motoare de la 160 CP sunt adesea utilizate în acest segment, ceea ce impune cerin]e speciale pentru echipamentul de cosit. La noul Disco 8500 Trend, accentul se pune pe o construc]ie u[oar\ stabil\, cu un centru de greutate aproape de tractor [i o cerin]\ sc\zut\ la priza de putere [i de trac]iune. Cu Disco 9300 Direct Swather cu tehnologie inovatoare cu melc în form\ conic\, fermierii pot alege acum între a[ezarea în brazd\ (band\) sau depunere pe întreaga l\]ime de lucru a materialul cosit, cu sau f\r\ utilizarea tamburului de condi]ionare (zdrobire) a ierbii. Disco 9300 C Auto Swather are tambur de condi]ionare cu din]i [i dispune de benzi transportoare transversale. Disco 9700 RC Auto Swather este una dintre cele mai puternice cosi34

toare de pe pia]\, datorit\ condi]ion\rii cu role duble, util\ pentru fermierii care lucreaz\ cu volume excep]ionale de culturi de pân\ la 60 t/ha. Claas a ad\ugat dou\ modele cu o l\]ime de lucru de 9,1 m, ce pot fi operate de tractoare cu puteri de la 180 la peste 400 CP.

Profitul Agricol 26/2024

MA{INI & UTILAJE

Pres\ performant\ Rollant Uniwrap Gama de prese de balotat Rollant Uniwrap este op]iunea de zeci de ani a multor fermieri, datorit\ fiabilit\]ii [i durabilit\]ii. Combina]ia Rollant Uniwrap de balotare-înfoliere este cunos-

cut\ pentru balo]ii s\i solizi, bine forma]i [i timpii scur]i de procesare (un balot este format, înfoliat [i eliberat în aproximativ un minut). Noul Rollant 630 RC Uniwrap

marcheaz\ o dezvoltare performant\> mai mult\ putere, mai mult confort al operatorului [i costuri de procesare mai mici, un design mai robust pentru componentele de antrenare supuse uzurii intense (lan]uri).

Grebla Volto Claas a ad\ugat patru noi modele Volto la nivelul superior al gamei sale de greble rotative. Anterior, acestea aveau l\]imi de lucru de la 4,5 la 13 m. Volto 1500 T, cu o l\]ime de lucru de 15,1 m, se al\tur\ noului Volto 1300 T. Celelalte dou\ modele sunt în versiunea TS. Greblele dispun de un nou concept de cadru [i [asiu, urm\resc optim conturul terenului [i protejeaz\ solul. Rotoarele mici Max Spread efectueaz\ preluarea optim\ a materialului cosit [i împr\[tierea uniform\ pe teren. Datorit\ noului concept de cadru, greblele cu ambele l\]imi de lucru (13 [i 15,1 m) sunt disponibile [i în versiunea TS cu [asiu inovator cu autodirec]ie. În edi]iile urm\toare vom prezenta detaliat fiecare dintre noile echipamente Claas. Arpad DOBRE Profitul Agricol 26/2024

MA{INI & UTILAJE

Robotul care pr\[e[te cu laser Compania american\ Carbon Robotics, care avea în portofoliu robotul de pr\[it cu laser Autonomous Weeder, a preluat tehnologia de la acesta [i a construit recent [i a pus la lucru LaserWeeder, un echipament care anihileaz\ dou\ ori mai multe buruieni decât robotul autonom. Pe m\sur\ ce avanseaz\ pe rândurile de culturi (preponderent în legumicultur\), cele 12 camere ale echipamentului scaneaz\ solul. Un computer de bord asistat de inteligen]a artificial\ identific\ buruienile, care sunt apoi arse de laserele cu dioxid de carbon ale robotului. LaserWeeder nu este autonom, este ata[at la un tractor, iar într-o or\, poate acoperi dou\ hectare [i poate elimina 200.000 de buruieni. Spre compara]ie, un lucr\tor poate pr\[i manual cel mult o jum\tate de hectar de ceap\ pe zi, de exemplu, iar alternativa cu folosirea erbicidelor poate contamina pânza freatic\.

Arpad DOBRE

Lestarea ro]ilor cu ap\ - avantaje [i dezavantaje Lestarea ro]ilor reduce patinarea [i spore[te aderen]a în timpul lucr\rilor agricole care necesit\ o for]\ de trac]iune semnificativ\. Potrivit platformei AllPneus din Fran]a, exist\ dou\ tehnici> ad\ugarea de greut\]i (pe ro]i ori în partea din fa]\ a tractorului) sau ad\ugarea de ap\ în anvelope.

Acest\ tehnic\ este îns\ consumatoare de timp (2 ore doar pentru o singur\ anvelop\), cere verificarea permanent\ a presiunii în pneuri, prezint\ un risc de tangaj al tractorului în cazul deplas\rii cu viteze mari,

iar antigelul, care este toxic pentru mediul înconjur\tor, nu poate fi ulterior deversat oriunde împreun\ cu apa din pneuri.

Arpad DOBRE

Practic, se adaug\ ap\ care înlocuie[te 75% din volumul de aer din avelop\, plus 5% antigel, la utilizarea tractorului pe timp de iarn\. Sunt dou\ avantaje majore> costurile sunt mult mai reduse decât la ad\ugarea de contragreut\]i, iar hidro-lestarea preîntâmpin\ deteriorarea sau deformarea pun]ii fa]\. 36

Profitul Agricol 26/2024

MA{INI & UTILAJE

Cultivator 3 în 1 pentru prelucrarea eficient\ a solului Cultivatorul Kuhn Cultimer L 300 de la IPSO Agricultur\ prelucreaz\, niveleaz\ [i reconsolideaz\ solul într-o singur\ trecere. În plus, asigur\ o amestecare intens\ a resturilor vegetale cu p\mântul [i decompacteaz\ solul. Garda la sol este de 85 cm, cu 10 din]i dispu[i pe 3 rânduri [i 70 cm distan]\ între dou\ rânduri de din]i, echipa]i cu d\l]i de 80 mm. Distan]a mare între din]i reduce riscul de înfundare. L\]imea de lucru este de 3 m, iar Cultimer L 300 are o adâncime maxim\ de lucru de 35 cm [i o greutate de 1.700 de kg. Echipamentul este dotat cu siguran]\ de suprasarcin\ cu bol] de trac]iune [i are 8 discuri de nivelare cu diametrul de 450 mm. Pentru opera]iunea de reconsolidare a solului,

acest utilaj are ata[at [i un t\v\lug tip T-Ring, cu diametrul de 600 mm [i care exercit\ o presiune pe sol de 130 kg/metru. În urma Cultimer L300 solul dezmiri[tit r\mâne bine nivelat, iar distribu]ia uniform\ a paielor sau altor resturi vegetale asigur\ o lucrare de calitate [i un teren preg\tit pentru sem\nat urm\toarea cultur\.

Necesarul de putere de la tractor este de minimum 120 CP [i maximum 180 CP, astfel c\ acest cultivator poate fi utilizat eficient [i de c\tre fermieri mici [i medii, care nu dispun de tractoare mai mari, de peste 200 CP.

Arpad DOBRE

Sem\nat de precizie cu utilaje performante Kverneland U-Drill poate fi solu]ia ideal\ pentru preg\tirea patului germinativ [i plasarea precis\ a semin]elor, chiar [i la viteze ridicate, iar AgroConcept deruleaz\ în prezent o ofert\ avantajoas\ de achizi]ionare. U-Drill 4001 Isobus este o sem\n\toare de p\ioase cu preg\tirea solului, semi-purtat\, cadru fix, l\]ime de transport/lucru 4 m. Are un bunc\r de semin]e cu capacitate de 3.000 litri [i un dozator cu un rotor Kverneland “Eldos” ac]ionat electric. Sec]ia de sem\nat cu dublu disc are diametru de 410 mm, distan]a între rânduri este de 12,5 cm / 32 sec]ii, iar presiunea maxim\ pe br\zdar este de 80-100 kg. Profitul Agricol 26/2024

U-Drill 6001 Isobus este o sem\n\toare de p\ioase cu preg\tire, semi-purtat\, cadru pliabil, l\]ime de lucru 6 m. Bunc\rul de semin]e are o capacitate de 4.350 litri. Dozatorul de semin]e are 2 rotoare Kverneland “Eldos” [i este ac]ionat electric. Sec]ia de sem\nat este aceea[i cu a modelului anterior, la fel [i distan]a între rânduri [i presiunea pe br\zdar, iar sem\n\toarea are 48 de sec]ii. La aceste echip\ri se mai adaug\ un

t\v\lug frontal tip packer, pentru nivelare [i spargerea bulg\rilor de p\mânt, cu 9 ro]i de cauciuc cu diametru de 800 mm [i reglare hidraulic\. Fermierii care cump\r\ acum o sem\n\toare Kverneland U-Drill de 4 sau 6 m l\]ime pot ob]ine o reducere de 2.350 euro pentru fiecare metru al l\]imii de lucru.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Inteligen]a artificial\ aplicat\ În Fran]a, destui fermieri au renun]at la cereale, în principal din cauza pre]urilor mici, [i au trecut la cultivarea cartofilor [i a cepei. Tot ;n Fran]a, produc\torii de utilaje pentru cultura cartofului au trecut deja la implementarea inteligen]ei artificiale, pentru a face ma[inile mai eficiente. De aceea, Francis Desbonnets, director general Agri-Alian]a, a introdus în portofoliu gama de echipamente pentru cultura cartofului, ceap\, morcovi [i alte r\d\cinoase, produse în Fran]a, Italia [i Marea Britanie.

entru început, vorbim de ma[inile agricole produse de compania Agronomic, iar prima este freza de preg\tire a solului (Maousse), cu modelul 4 FB 75, care prelucreaz\ solul pe 4 rânduri (biloane), cu spa]iere de 75 cm între ele, [i o l\]ime total\ de lucru de 3,12 metri, respectiv 4 B 90, tot pe 4 rânduri, cu spa]iere de 90 cm [i l\]ime de lucru de 3,71 metri. Am=ndou\ pot fi dotate op]ional cu din]i de decompactare (2-6) cu reglaj mecanic sau hidraulic, autoghidare, gresare centralizat\, extensii din inox [i altele. 38

Agronomic produce [i ma[ini purtate de plantat cartofi, pe 2 sau 3 rânduri (biloane), modelele 2 RBS, 2 RBI sau 3 RBI. L\]imea de transport este de 2,4 metri, bunc\rul este fix (op]ional, cu ac]ionare hidraulic\) [i are o capacitate de 1 ton\ la primele dou\ modele, respectiv 1,5 tone la 3 RBI. Toate func]iile automate [i reglajele ma[inii sunt afi[ate pe ecranul unui terminal care poate fi utilizat apoi [i la monitorizarea opera]iunilor de fertilizare [i tratare a culturilor. O lucrare foarte important\ este refacerea biloanelor dup\ înr\d\cinare [i dezvoltarea tuberculilor, cu scopul de a-i acoperi [i a-i feri de razele solare. Agronomic are în acest sens o serie de echipamente dedicate acestei opera]iuni> - pe 2 rânduri cu distan]e între ele de 75 sau 90 cm [i l\]ime de lucru de 1,8 metri, - pe 4 rânduri, cu distan]\ între ele fie de 75, fie de 90 cm [i l\]ime de lucru de 3 sau 3,6 metri, - pe 6 rânduri, cu distan]e între ele de 90 cm [i l\]ime de lucru de 5,4 metri. Acestea pot fi echipate cu direc]ie manual\ sau hidrostatic\, autoghidaj pe bilon sau pe rigol\, disc de urm\rire suplimentar etc.

Agronomic produce [i echipamente de recoltat ceap\, precum [i ma[ini pentru tocarea tulpinilor de cartofi înainte de recoltare, pe 2 sau 4 rânduri, pe l\]imi de lucru de la 1,9 la 3,7 metri, cu sau f\r\ degajarea lateral\ a plantelor tocate. Produc\torul francez ofer\ [i echipamente de recoltat tractate, pentru cartofi [i ceap\, cu scoaterea [i apoi a[ezarea produsului pe sol pentru zvântare [i colectare ulterioar\. De asemenea, Agronomic produce [i sta]ii fixe de sortare [i calibrare. Agri-Alian]a mai are în ofert\ [i echipamente pentru plantat, recoltat, cur\]at [i manipulat cartofi, ceap\ [i r\d\cinoase, produse de compania italian\ IMAC, precum [i echipamente de recoltat cartofi produse de firma britanic\ Standen. Sunt oferite [i utilaje pentru cur\]are, sortare, calibrare [i depozitare în vrac în hale, în box-pale]i sau în bigbag. De asemenea, Kubota propune o gam\ divers\ de sem\n\tori pentru ceap\, morcovi [i alte legume cu semin]e mici, cu diferite l\]imi de lucru [i distan]e între rânduri. Dup\ prelucrarea solului, plantare [i recoltare vine rândul utilajelor de pre-

Profitul Agricol 26/2024

MA{INI & UTILAJE

;n cultura cartofului

luare a cartofilor din câmp, de sortare, de calibrare, de sp\lare, domeniu în care Agri-Alian]a are diverse utilaje marca Downs, din portofoliul companiei franceze Dubrulle. Graderele (echipamente de preluare [i sortare preliminar\ a cartofilor) Downs DG au platforme de recep]ie de la 8 la 60 de metri cubi, pentru o manipulare rapid\ a produsului de c\tre sortatorii manuali. Masa de sortare are platforme [i spa]iu dedicat inspec]iei manuale [i pot fi reglate în în\l]ime [i l\]ime. Dar sortatori manuali se g\sesc tot mai greu, astfel c\ inginerii companiei au creat CropVision, un echipament

Profitul Agricol 26/2024

pentru sortarea electronic\ a cartofilor nesp\la]i adu[i direct din câmp. Poate sorta pân\ la 100 tone cartofi pe or\, are camere video profesionale cuplate cu un algoritm de inteligen]\ artificial\. Este verificat\ întreaga suprafa]\ (360°) a cartofilor, a eventualilor bulg\ri de p\mânt sau a pietrelor, pentru o clasificare exact\. Sunt sortate trei categorii> cartofii de depozitat, produse de eliminat (pietre, cartofi verzi, cr\pa]i) [i cartofi de calitatea a doua (mici). Acest utilaj a fost deja achizi]ionat de câ]iva cultivatori din România. Foarte util este [i înc\rc\torul Downs cu care se poate efectua o sortare preliminar\ înc\ din câmp, iar cartofii ajung în ferm\ f\r\ p\mânt sau resturi vegetale. De mare ajutor sunt [i benzile transportoare de diferite m\rimi pentru cartofi, ceap\, morcovi [i alte ma[ini de transfer de legume. Downs Geo DTX - 18 este o unitate de transfer ce permite umplerea boxpale]ilor direct în câmp, acesta dup\ ce cartofii sunt complet cur\]a]i de p\mânt [i resturi vegetale. Transportorul Downs DC a fost proiectat pentru a u[ura inspec]ia [i transportul cartofilor [i permite trans-

portul pân\ la 100 de tone de produs la vitez\ mic\ pentru a reduce riscurile de deteriorare. Una dintre cele mai performante instala]ii este linia de recep]ie a cartofilor, amplasat\ în hale din ferm\. Prin intermediul acesteia, cartofii pot fi înc\rca]i în vrac, în box-pale]i, în big-bag-uri, apoi cur\]a]i, verifica]i [i calibra]i, dup\ care reambala]i în acelea[i moduri de depozitare, cu ajutorul unor echipamente de umplere specifice [i care protejeaz\ cartofii de la zdrobire sau deteriorare. Un utilaj aparte care trebuie amintit este t\ietorul de cartofi de s\mân]\. În perioada pandemiei a sc\zut foarte mult produc]ia de cartofi de s\mân]\ în Europa [i nici în ultimii ani nu s-a putut acoperi integral cererea, astfel c\ este necesar\ dr\muirea acestei resurse. Drept urmare, a fost construit echipamentul Downs pentru t\iat cartofi, care dubleaz\, practic, cantitatea disponibil\ de cartofi de s\mân]\. Este un sistem de cu]ite rotative care sunt înc\lzite pân\ la 250 - 350°C. C\ldura elimin\ agen]ii patogeni [i garanteaz\ sterilizarea sec]iunii, iar cartofii î[i p\streaz\ calit\]ile de germinare. Agri-Alian]a poate oferi [i sistemul Saalto (parte a grupului Dubrulle) de depozitare inteligent\ a cartofilor. Cu acesta, toate sarcinile care nu creeaz\ valoare [i consum\ timp sunt automatizate. Fermierul va [ti mereu în ce zon\ a depozitului se afl\ anumite serii de box-pale]i, ce marf\ con]in [i care este stocul total de cartofi. Operatorul stivuitorului nu va trebui s\ fac\ nimic manual pentru a identifica box-pale]ii. Ace[tia au etichete cu cod de bare cu informa]ii înc\rcate ini]ial în computerul fermei, codul este scanat, informa]ia apare instantaneu pe tableta de pe stivuitor, iar operatorul afl\ ce marf\ e [i unde trebuie dus box-paletul respectiv.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

Primul spot-spray cu inteligen]\ artificial\ este în Timi[ Alexander Degianski administreaz\ 5.000 de ha pe cultur\ mare ale concernului belgian Forest and Biomass. Este adeptul agriculturii de precizie, iar recent a achizi]ionat un spot-spray unic în Europa, cu inteligen]\ artificial\, construit de firma Agrifac din Olanda.

“Dup\ mult timp, a ajuns la noi! Dac\ e a[a cum zic cei de la Agrifac, prin sistemul de camere [i spot-spray economia de erbicide ar trebui s\ fie de 50-60%”, ;[i justific\ Degianski alegerea. Demersurile f\cute la produc\torul din Olanda pentru ob]inerea utilajului a durat doi ani. “Chiar am vizitat fabrica [i am discutat cu speciali[tii lor [i cu directorii de dezvoltare”, poveste[te fermierul. :n cei doi ani, speciali[tii ;n robotic\ [i inteligen]\ artificial\ ai constructorului au venit la Giulv\z s\ discute cu angaja]ii [i conducerea fermei. Au vrut s\ verifice în mod concret ceea ce îi intereseaz\ [i care este realitatea de aici. “E o ma[in\ agricol\ de stropit menit\ s\ ne scad\ costurile în ferm\ [i cantitatea erbicidelor care pot fi utilizate inutil în lupta pentru combaterea buruienilor”, a declarat Degianski. Un lucru este sigur. Nu se va mai face risip\ de substan]e, ci erbicidul 40

va fi împr\[tiat numai acolo unde este nevoie, unde sunt buruieni. “Acesta este scopul unei astfel de ma[ini inteligente> s\ reduc\ cheltuielile inutile într-o ferm\, fiindc\ nu va mai împr\[tia substan]ele acolo unde nu este nevoie”, este de p\rere Alexander. Utilajul ajuns în Timi[ reprezint\ prima ma[in\ comercial\ v=ndut\ ;n Europa. Mai sunt alte patru în curs de livrare, dar aceasta a fost prima dotat\ cu AI [i recunoa[terea buruienilor în cultur\ f\r\ alte program\ri [i cartografiere cu dronele. Degianski a explicat c\ totul func]ioneaz\ foarte simplu [i u[or. Intri în câmp cu ma[ina s\ comba]i buruienile [i utilajul dotat cu inteligen]\ artificial\ [tie ce are de f\cut. Practic e o ma[in\ e-learning, înva]\ singur\ din propria ei experien]\ pe m\sur\ ce intr\ în contact cu terenul [i plantele. Bineîn]eles c\ va exista [i sprijinul echipei de robotic\ [i dezvoltare din partea produc\torului din Olanda.

Agricultorul nu se poate descurca chiar singur. În doi - trei ani, ma[ina va trebui s\ aib\ totul cunoscut [i diferen]iat. “Pot spune c\ a fost prima comand\ ferm\ a unei astfel de ma[ini dotate cu inteligen]\ artificial\ [i recunoa[terea buruienilor în cultur\ f\r\ alte program\ri [i cartografiere cu dronele”, a mai spus Degianski. Mai sunt comandate dou\ în Australia, una în Canada [i una în Noua Zeeland\. Degianski pune accent pe utilaje agricole inteligente [i tot parcul auto este dotat cu sisteme moderne de agricultur\ de precizie. Astfel, toate tractoarele sunt dotate cu GPS-uri, ma[inile de erbicidat au sistem de control s\ întrerup\ func]ionarea duzelor la suprapuneri, sem\n\torile pot aplica rate variabile pe rândurile unde este nevoie.

Gheorghe MIRON

Alexander Degianski Profitul Agricol 26/2024

PAGINA DE HOBBY Pe obcini, la grivane Undeva, la fruntariile ]\rii, c\tre cap\tul dinspre miaz\noapte al poienii Corhana, sub Obcina Feredeului, se afl\, parc\ decupat\ geometric printrun gard de r\zlogi, sesia lui Bujulec. B\trânul s-a pr\p\dit cu ani în urm\, de v\t\m\tur\, din pricini necunoscute. Nici pe patul de moarte n-a vrut s\ m\rturiseasc\ numele f\pta[ului. Hu]ulii sunt [i ast\zi f\pturi t\cute [i misterioase> tr\iesc dup\ datini str\vechi, aproape atemporale, adesea neîn]elese de ceilal]i semeni. Gospod\ria o poart\, dup\ mo[neag, lelea Fedora, femeia sa octogenar\, sub paza lui Siniuc, b\trânul dul\u ciob\nesc. Glasul gros al câinelui bate pân\ departe [i ]ine la distan]\ s\lb\ticiunile primejdioase pentru gospod\rie. Oamenii ace[tia tr\iesc dup\ alte canoane, dup\ alt tipic. Aproape c\ sunt suspenda]i în timp. Dac\ n-ar trage dâr\ alb\ pe cer avioanele supersonice, ai zice c\ te afli în plin Ev Mediu, a[teptând s\ n\v\leasc\ t\tarii. O urm\ de bour, întip\rit\ în reav\nul potecii, nu te-ar mira prea mult. Când am trecut – dup\ o pând\ matinal\ f\r\ noroc sub Bâtca-Mare, în a[teptarea ]apului meu de selec]ie – prin dreptul casei r\zle]e din Corhana, am auzit-o pe b\trân\ suduind în grai hu]\nesc. Nu le vorbesc limba, dar în]eleg, de copil, tâlcul zicerilor. Baba se certa cu ciorile. Îi furaser\ doi pui din pu]inii pe care i-a scos, anul acesta, clo[ca> „Ieri unul, azi o p\reche... Eu ce pot face? V\d c\ matale ai pu[c\. Oare nu m\ po]i sc\pa de tâlharii \[tia? }i-oi da câteva ou\ [i un bo] de ca[.” A doua zi, mi-am scos o autoriza]ie la ciori grive. A fost ceva insolit [i pentru gestionarii fondului> îndeob[te, acolo se poate vâna urs, lup, râs, vulpe, mistre], cerb, c\prior sau, arareori, ierunc\. Nu departe, h\l\duiesc gotcanii. În zon\, abia dac\ sunt cincizeci de ciori, altminteri destul de disProfitul Agricol 26/2024

crete. Doar gospodinele le remarc\ zborul precipitat, din ograd\, dup\ câte o haiducie în rândul or\t\niilor nevârstnice. De mirare c\ s-au aventurat câteva pân\ aici, în pustietatea acestui cre[tet de obcin\, vecin cu norii. Am sf\tuit-o pe lelea Fedora s\ lase clo[ca [i puii slobozi, iar eu m-am

suit în fânar (oboron, cum îi spun localnicii), în a[teptarea grivanelor. Baba s-a retras în cas\, ocupându-se cu smântânitul laptelui [i cu preg\titul sedilelor pentru brânz\, din chi[leagul de ieri. Dup\ vreo or\, timp în care am mo]\it câteva minute, îmb\tat de mireasma otavei ce-mi servea drept saltea, pilot\ [i pern\, am sim]it, instinctiv, prezen]a p\s\rilor ivite pe gard, la vreo dou\zeci [i cinci de metri distan]\. Când pun la cale un furti[ag, corvidele sunt foarte precaute. Cu ochii-n patru, întâi iscodesc de departe [i se asigur\ c\ atacul nu le va fi z\d\rnicit de vreo capcan\ menit\ s\ le pun\ în primejdie via]a. Acum, nici glas n-au dat [i au zburat silen]ios, precum bufni]ele sau ciufii. Erau patru. Îmi preg\tisem pe ]eava dreapt\ a pu[tii un cartu[ cu alice

de 3 milimetri, iar pe cea stâng\ – de 3,5. Dou\ p\s\ri st\teau mai aproape una de alta. Am ochit între ele [i am slobozit primul foc, r\sturnându-le în iarb\. Ca [i cum s-ar fi vorbit, celelalte au zburat în direc]ii diferite, astfel c\ urm\torul snop n-a ag\]at decât una. Cealalt\ [i-a continuat, nev\t\mat\, cursa. Dup\ cum aveam s\ aflu ulterior de la gazd\, nu a mai revenit nici m\car în recunoa[tere prin preajm\. A

primit, cum ar fi spus Alexandru L\pu[neanu sub pana lui Negruzzi, un leac de fric\, astfel c\ s-a vindecat de meteahna dijmuitului gali]elor din curtea Fedorei. Dup\ obiceiul locului, baba a ridicat în ]epe hoiturile tâlharilor, s\ slujeasc\ drept pild\ [i celorlal]i, dac\ ar cuteza s\ mai ajung\ aici. Am plecat cu satisfac]ia tripleului cu totul nea[teptat [i cu o felie de ca[, drept r\splat\. Am refuzat ou\le promise, l\sându-le pentru înlocuirea puilor p\gubi]i, sub alt\ clo[c\. A doua zi, am pus arma cu ]evi lise înapoi în fi[et [i am revenit la b\trânul meu Mauser, c\ci, de fapt, dup\ ]ap suisem eu în Bâtca-Mare, nu dup\ ciorile babei Fedora din Corhana...

Gabriel CHEROIU 41

MAGAZIN

Cultiv\m educa]ia. Parteneriat de succes pentru genera]iile viitoare Agreena, companie danez\ ce face pionierat în tranzi]ia spre agricultura regenerativ\, a încheiat cu succes un proiect de educare a noilor genera]ii, în parteneriat cu WorldSkills România.

proape 9.000 de elevi [i peste 200 de profesori au beneficiat de cuno[tin]ele despre importan]a prezerv\rii biodiversit\]ii în domeniul agro [i nu numai. Edi]ia de anul acesta a programului s-a desf\[urat sub titlul "Educa]ie pentru biodiversitate în spa]ii urbane". Din 148 de [coli gimnaziale [i licee vizate la nivel na]ional, în 28 de jude]e, 23 au fost cu profil agricol. Mihaela Vasile, Market Lead Agreena România, a participat la evenimente, având oportunitatea de a interac]iona cu elevii atât live, cât [i online. În cadrul webinarului Sfatul specialistului, reprezentantul local Agreena a vorbit despre conservarea biodiversit\]ii [i importan]a practicilor prietenoase cu mediul [i clima în agricultura modern\. Toate materialele din cadrul programului au fost puse la dispozi]ia tuturor participan]ilor pe platforma online Lerero. Un alt eveniment la care a participat [i Mihaela Vasile în calitate de speaker a fost vizita la Liceul Tehnologic “Cezar Nicolau”, ce a conectat 42

15 [coli [i 3 organizatori [i în urma c\ruia au beneficiat de informa]ii 40 de profesori din 18 licee agricole.

al ac]iunilor de succes în sistemul educa]ional din România”, declara Mihaela Vasile.

Programul din acest an s-a încheiat cu vizita la ferma Green Agro, în jude]ul Vrancea, coordonat\ de R\zvan Avram, unul dintre ambasadorii Agreena pe plan local. “A fost o bucurie pentru mine s\ pot reprezenta Agreena pentru a duce mai departe mesajul nostru despre cât de important este ca fiecare dintre noi s\ contribuim la protejarea planetei. Agreena se afl\ în avangarda combaterii schimb\rilor climatice prin solu]iile propuse în agricultur\, a[a c\ misiunea noastr\ a avut o conexiune direct\ cu tema propus\ de WorldSkills România. Mul]umim [i apreciem c\ ne-am putut asuma responsabilitatea de a educa tinerii cu privire la importan]a biodiversit\]ii al\turi de un partener local de încredere, cu un istoric vizibil

Simona P\curar, Project Manager WorldSkills România, spune c\ programul pentru biodiversitate în spa]ii urbane a fost apreciat atât de profesori, cât [i de elevi. “Asta demonstreaz\, pe de-o parte, interesul pentru o lume verde, sustenabil\, dar [i nevoia [colilor de a avea acces la materiale educa]ionale relevante pentru activit\]ile extracurriculare. Colaborarea cu Agreena ne-a permis dezvoltarea unei sec]iuni separate, dedicate liceelor agricole, în cadrul c\reia elevii [i profesorii au beneficiat de consultan]\ [i de vizite de studiu la ferme partenere, prilej de formare [i con[tientizare a perspectivelor oferite de agricultura modern\.”

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Cuvânt prins din fuga calului – Animalul din aren\! 2) Condus\ la man[\< 3) Sus]ine produc]ia de carte – 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 }inut\ în cas\< 4) Omul din C\lan! – 1 M\rirea distan]ei< 5) Legat de cap – Sim]it 2 de departe< 6) Pus la dispozi]ie – Dup\mas\, pe scurt< 7) Inim\ de fat\! – Îm3 pov\r\tori ca pre]< 8) A produce aglo4 mera]ie – Încheie [edin]a cu p\rin]ii< 5 9) Plin\ pân\ la refuz< 10) Dat naibii.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

6 7

VERTICAL: 1) Un p\mânt de poveste – Da]i absen]i la slujb\< 2) Au capul pe umeri< 9 3) Singure pe lume – Glas de vr\biu]\< 10 4) Un umflat la mas\ – A anticipa ruptura< 5) Trecute în cont! – Dorite intens< Solu¡ia careului din Nr. 25/2024 6) Ascu]it\ la fa]\ – Pronume macho< 7) ORIZONTAL: ARAMA - SOTI< Stins în groap\ – Împin[i pe dos< 8) Mod RAFINAT - RN< AS - CALAPOD< CATA - IRISI< ERE - INTENS< TIRANI - PIC< de executare pentru o fug\ – Ploaie de RISCANT - R< TIBII - OAIE< O - INTERNAT< stele< 9) Aflat\ în exploatare< 10) E un MILIARDARI. neispr\vit. 8

Profitul Agricol 26/2024