Profitul Agricol nr. 27, din 14 iulie 2021 by Profitul Agricol

nr. 27 din 14 iulie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Marele fermier, suspectul nostru de serviciu De mai mul¡i ani încoace, se rostogole¿te din când în când în spa¡iul public un studiu mai vechi al Academiei (al Academiei Române, ca så nu face¡i vreo confuzie cu ASAS) care ne zice cå cei mai såraci ¡årani ar fi tocmai în zonele cu fermele cele mai mari. Sub¡ire, dar destul pentru a da vânt în pânze celor care mai scapå câte o predicå împotriva marilor fermieri, vinova¡ii de serviciu pentru neajunsurile vie¡ii la ¡arå. ªi uite a¿a ajunge latifundiarul, din stâlpul societå¡ii måcar locale, så fie zugråvit în cenu¿iul anilor ‘50, când era la modå înfierarea chiaburimii, pentru cå avea. ªi nimeni nu cite¿te invers rezultatul studiului, så spunå cå cei mai mari fermieri s-au format acolo unde ¡åranii erau mai nededa¡i la agriculturå. Pentru cå la noi marea fermå nu a apårut ca în westernurile cu John Wayne, cu tipi lacomi ¿i iu¡i de pistol, care luau cu for¡a fermele mici. Nu, latifundiarii au apårut aproape organic, pe un vid agricol. Pur ¿i simplu nimeni nu construia suficiente ferme mici în zona unde au luat ei påmânt. Când, prin 2007-2008, ne plângeam cå råmân pârloagå 3 milioane de hectare de påmânt pe an, atunci nu ne îngrijorau latifundiarii. ¥ntre timp, noi vedem cå produc¡iile de porumb ¿i grâu, alea cu care ne mândrim prin Europa, nu se fac în ferme mici, nici în gospodårii. Ba nici produc¡iile de lapte, carne, ouå, unde suntem coda¿ii Europei, nici ele nu ne vin din ferma familialå. Produc¡ia agricolå se face în ferme mari ¿i foarte mari. Protejând prea mult fermele mici, s-ar putea så lovim tocmai în aceste exploata¡ii mari, care ne dau de mâncare. Ne permitem acum, în numele securitå¡ii sociale, nu alimentare, så îi trântim u¿a în nas fermierului cu 1.000 de hectare? Andrei OSTROVEANU

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 27/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

A. E. Baconsky, tatål politicianului Teodor Baconschi, scria prin 1952: “Trece-o noapte ¿i mai trece-o zi / Se ascute lupta între clase, Iar chiaburii se aratå a fi / Elemente tot mai du¿månoase.”

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Vreo zece ani mai târziu omul a reevaluat situa¡ia ¿i se spune cå a scris: “Mai trece-o noapte ¿i mai trece-o zi / ªi nu se mai ascute lupta dintre clase ªi nici chiaburii nu au devenit / Elemente prea periculoase.” Profitul Agricol 27/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Cre[terea animalelor

Pesta ar trebui så fie pe acela¿i plan cu Covid-19

ªi totu¿i, în Fran¡a se va ¡ine Sommet de l'Élevage

Probleme în campanie apar ¿i la fermierii experimenta¡i

Asocia¡ia Fermierilor are o nouå conducere

Ce a discutat Emil Bålteanu cu premierul Florin Cî¡u

Asiguråri ¿i promo¡ii la rapi¡å

Solu¡ii eficiente de fertilizare de la Timac Agro

Informa]ii externe Distribuitorii britanici cer ajutorul armatei

Joint-venture între BASF ¿i Bosch

Pre]uri [i pie]e 12

792 milioane tone de grâu

Prese de balotat pe alese 24

Hibrizii de porumb ¿i floare dau måsura productivitå¡ii în câmpul de testare APPR din Teleorman 28

 Claas - 11 modele performante  New Holland: 4 game cu productivitate sporitå  Maschio Gaspardo produce prese cu camerå fixå sau variabilå  Poettinger Impress - austriecii construiesc pentru orice fermå  Massey Ferguson mizeazå pe balo¡ii de mare densitate

44 44 45 45 46 46

Daniel Botånoiu:

Secretul profitului în agricultura de zi cu zi 48

de sisteme de iriga¡ii

Insecticidul Columbo 0,8 MG, pentru pericolele din sol la rapi¡å

Hobby Ani plini de for¡å ¿i fantezie

Gr\dina, via [i livada

Semne de secetå grea în Banat

Opinii

Culturi vegetale UE: recoltå mare la grâu, înså existå îngrijoråri legate de calitate

Ma[ini & utilaje

Au explodat vânzårile

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Lars V. Drescher, CEO Premium Porc Group:

Biosecuritatea înseamnå business sånåtos

Eveniment Syngenta: recoltarea grâului 14

Pestå la o fermå Smithfield Pesta porcinå africanå råbufne¿te fårå milå în China

Crescåtorul de Mangali¡a a fost lovit de pandemie, dar î¿i revine 40

Scandalul cårnii în guvernul spaniol

Råzboiul ¿ampaniei

Pagina de istorie Româncele noastre dragi Basarabia ¿i Bucovina fete frumoase în case stråine

Recomandarea Summit Agro de combatere a musculi¡ei albe de serå

Cooperativa Bunåtå¡i Locale face o linie de procesare fructe

Magazin Stru¡ii maidanezi din Germania

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Pesta ar trebui s\ fie pe acela[i plan cu Covid-19 Autoritå¡ile ar trebui så facå o campanie media de informare pentru prevenirea råspândirii pestei porcine africane pe modelul campaniei realizatå împotriva coronavirusului, mai ales cå ¿eful ac¡iunii de combatere a PPA este aceea¿i persoanå care a condus ¿i ac¡iunea de combatere a pandemiei, Raed Arafat, a declarat Adrian Balaban, membru în Consiliul Director al Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR), medic veterinar ¿i fermier. “A¿a cum apåreau la televizor, când a început nebunia cu covidul, a¿a ar trebui så facå ¿i acum, så aparå la televizor, întrucât conducåtorul ac¡iunii de combatere a pestei porcine africane în România, spre surprinderea tuturor, este acela¿i care a fost ¿i conducåtorul ac¡iunii de combatere a pandemiei de Covid în România, Raed Arafat. Deci acela¿i personaj ar trebui så aparå ¿i så spunå cå avem în continuare problema cu pesta, fi¡i con¿tien¡i cå nu scåpåm de ea, dacå nu adoptåm anumite måsuri, de igienå personalå ¿i de biosecuritate în exploata¡iile de cre¿tere a porcilor”, spunea Adrian Balaban. El mai observå cå toate recomandårile Comisiei Europene încep cu chestiuni care ¡in în primul rând de informarea ¿i con¿tientizarea cetå¡enilor asupra gravitå¡ii PPA. “Toate recomandårile care au venit de la Comisie, inclusiv legisla¡ia europeanå pentru prevenirea ¿i combaterea pestei porcine, încep a¿a: «informarea ¿i con¿tientizarea cetå¡enilor asupra riscului råspândirii virusului pestei Profitul Agricol 27/2021

porcine ¿i a consecin¡elor sale economice». Toate încep a¿a! ANSVSA a primit bani din 2016 pentru asta. A¿a cum s-au fåcut campanii de informare pentru Covid, trebuiau så strecoare pe lângå Covid cå mai existå ¿i pesta porcinå africanå, care nu vå afecteazå pe voi direct, nu ve¡i muri, în schimb, vå arde la buzunar”, a precizat Balaban.

Alt fermier membru în Consiliul Director al APCPR, Sorin Lupa¿cu, a subliniat cå mesajul transmis popula¡iei, care preciza cå pesta porcinå nu se transmite la om, a fost insuficient. Lupa¿cu a mai explicat cå APCPR nu sprijinå måsura interzicerii cre¿terii porcilor în gospodårie, dar în continuare foarte mul¡i oameni care î¿i cresc porcii în curtea proprie nu aplicå nicio måsurå de biosecuritate pentru prevenirea råspândirii PPA. Pre¿edinte APCPR, Ioan Lado¿i, spune cå în ultimii 4 ani autoritå¡ile nu au fåcut nimic eficient pentru prevenirea råspândirii PPA.

“E o a¿teptare din partea noastrå de aproape 4 ani. În realitate, în to¡i ace¿ti 4 ani putem spune cå autoritå¡ile române practic nu au fåcut nimic eficient ¿i ceva care så poatå fi implementat. Trebuie så recunoa¿tem cå existå pe agenda autoritå¡ilor un proiect de ordonan¡å de urgen¡å care se dore¿te a fi un act normativ care så reglementeze din toate punctele de vedere controlul acestei boli. Nici nu mai ¿tim de ce îi mai spune ordonan¡å de urgen¡å, din moment ce au trecut câteva luni bune de la momentul ini¡ierii acestui proiect. Este destul de complicatå ¿i cu multe reguli care realmente vor fi greu de aplicat în practic, mai ales în ceea ce prive¿te regulile de biosecuritate în gospodåriile popula¡iei. Din perspectiva noastrå, realitatea e simplå: în ace¿ti patru ani nu s-a întâmplat nimic concret ¿i eficient så fie implementat, astfel încât så se stopeze boala. Så privim cu circumspec¡ie declara¡iile acestea care apar din partea autoritå¡ilor cum cå numårul de focare a scåzut în ultima vreme ¿i acesta este un semn bun. Churchill avea o vorbå foarte în¡eleaptå: dacå vrei cu adevårat ni¿te statistici bune trebuie så ¡i le faci singur. Or, se pare cå autoritå¡ile cam asta fac, î¿i fac singure statisticile. Dacå privim lucrurile în realitate, nu ne aflåm sub nicio formå într-o situa¡ie mai bunå decât anul trecut la aceastå datå în privin¡a cazurilor cumulate de focare de pestå porcinå africanå în ¡ara noastrå”, a încheiat pre¿edintele APCPR.

Viorel PATRICHI 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Au început controalele în ferme pentru subven¡iile APIA Pe data de 9 iulie, APIA a început investiga¡iile prin ferme. E¿antionul de control con¡ine 55.844 fermieri la care se vor verifica respectarea normelor de eco-condi¡ionalitate, cerin¡ele minime ¿i specifice aferente schemelor de platå în sectorul vegetal ¿i în sectorul zootehnic. Se verificå pe teren prin metoda clasicå 13.035 de fermieri, al¡i 39.016 fermieri se verificå prin teledetec¡ie. De asemenea, 3.793 de fermieri vor fi controla¡i pentru schemele de ajutor din sectorul zootehnic. Numårul fermierilor controla¡i în 2021 va fi mai mic cu 649, comparativ cu 2020. În 2022, ANT va fi tot ca în 2013 Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu pe cap de vitå pentru minim 3 vaci pe anul 2022 se acordå pentru numårul de vaci existente în grajduri la 31 ianuarie 2013, a anun¡at Adrian Oros. Este subven¡ia care i-a revoltat pe fermieri an de an fiindcå vor primi bani cei care nu mai au nicio vacå, iar fermierii care au apårut dupå anul 2013 sau care au crescut efectivele nu primesc nimic. Abia în anul 2023, când noua Politicå Agricolå Comunå î¿i va intra pe deplin în drepturi, se va renun¡a la data de referin¡å din ianuarie 2013 ¿i se introduce ca datå de referin¡å iunie 2018.

S-a redeschis primul târg de animale Dupå mai bine de doi ani de interdic¡ie, a fost redeschis primul târg de animale. Adrian Oros a participat la Câmpeni, jude¡ul Alba, la redeschiderea târgului de animale, ovine, bovine, cabaline. Alåturi de Cristian Dan Pa¿ca, primarul ora¿ului, a participat ¿i la inaugurarea Punctului de achizi¡ii bovine din ora¿ul Câmpeni, amplasat în incinta târgului. 8

Asocia]ia Fermierilor are o nou\ conducere “În cadrul asocia]iei activeaz\ mul]i fermieri, cu mare experien]\, care pot contribui la identificarea unor solu]ii viabile [i ingenioase de finan]are. Deja lucr\m la creionarea unor mecanisme, care s\ asigure fonduri pentru agricultori",

Daniel Bot\noiu, pre[edintele AFR

Såptåmâna trecutå Asocia¡ia Fermierilor din România (AFR) ¿i-a ales noua echipå de conducere, în cadrul Adunårii Generale Extraordinare. Fostul secretar de stat Daniel Botånoiu a fost ales pre¿edinte al Asocia¡iei. Pe scurt, Consiliul Director al AFR este compus din 15 membri, iar conducerea executivå este asiguratå de un birou executiv format din 5: Daniel Botånoiu - pre¿edinte, Ion Cioroianu - vicepre¿edinte, Milicå Rådulescu - vicepre¿edinte, Viorel Nica - vicepre¿edinte, Ionel Arion - vicepre¿edinte. Vå reamintim, AFR a cunoscut de curând o tristå ¿i grea cumpånå. Dupå decesul fulgeråtor al pre¿edintelui Adrian Rådulescu a urmat la nici o såptåmânå cel al directorului executiv, Adelina Popescu. De aceea s-a ¿i impus completarea echipei de conducere. Noul pre¿edinte, Daniel Botånoiu, are un doctorat în ¿tiin¡e agricole ¿i studii în Fran¡a, cu o vastå experien¡å profesionalå, fiind inclusiv unul dintre cei mai vechi colaboratori ai revistei Profitul Agricol, în care semneazå såptåmânal paginile de informa¡ii de burså. Daniel Botånoiu a ocupat pe rând

mai multe func¡ii de demnitate publicå (este probabil cel mai longeviv secretar de stat din Ministerul Agriculturii), dar a bifat ¿i func¡ii la vârful mai multor organiza¡ii profesionale importante. Så nu uitåm cå a fost, pe rând, pre¿edinte al PRO AGRO, director executiv în FNPAR, membru important în AGPA ¿i ANTPAR. Asocia¡ia Fermierilor Români are ca scop promovarea ¿i protejarea agricultorilor care se ocupå, în principal, cu produc¡ia vegetalå, indiferent de mårimea exploata¡iilor pe care le lucreazå, prioritatea fiind puså în mod egal pe tinerii fermieri, fårå de care activitå¡ile nu pot continua. Asocia¡ia î¿i propune så încheie parteneriate ¿i cu alte asocia¡ii, inclusiv cu cele care activeazå în sectorul zootehnic. “Principalele elemente pe care ne vom concentra activitatea se referå la pia¡å, asociere ¿i finan¡are, pe care le consideråm esen¡iale pentru dezvoltarea agriculturii române¿ti. Fårå condi¡ii corecte de concuren¡å nu putem avea o pia¡å func¡ionalå”, spunea Daniel Botånoiu dupå alegeri.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 27/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Probleme în campanie apar [i la fermierii experimenta]i

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, e dezamågit de recolta de grâu. Din cele 800 de ha alocate, 400 au fost culcate de ploi ¿i vijelii. În consecin¡å, produc¡iile sunt mai mici decât cele estimate înainte de recoltat, respectiv o medie de 6 t/ha, în loc de 7-8 t/ha. În plus, nici indicii de calitate nu sunt grozavi. Doar umiditatea grâului e foarte bunå, sub 10, fa¡å de un maxim 14 prevåzut de STAS. În schimb, masa hectolitricå e la 70-75 (deci gradul 2-3), în cazul grâului provenit din parcelele cu cåderi. Totu¿i, Sitaru spera ca lucrurile så se îmbunåtå¡eascå cumva în zilele urmåtoare. Pânå sâmbåtå (10 iulie) recoltase 150 de ha, în special în zonele afectate de cåderi. Combinele fermei Elsit au intrat, concomitent, ¿i la recoltatul rapi¡ei. Produc¡ia medie pe cele 80 ha recoltate, din 600, este de 3,5 t/ha. Sitaru spera la o medie de 4 t/ha, mai ales cå a vândut anticipat o cantitate semnificativå, la un pre¡ care acum pare foarte mic. Înså continuå så vadå fa¡a bunå a lucrurilor: “Situa¡ia nici nu se comparå cu cea de anul trecut. Culturile de primåvarå aratå nemaipomenit. Mai e pânå la toamnå, dar acum sunt de pozå”. Douå probleme importante îl încurcå pe Vasile Datcu, liderul APA Bråila: capriciile vremii ¿i infrastructura din Portul Bråila. Profitul Agricol 27/2021

“Orzul e uscat, dar påmântul e moale. Fiul meu a început recoltatul mai devreme, având o suprafa¡å mai mare decât mine. Acum patru zile i s-a împotmolit în glod un camion plin cu 35 de tone de orz. L-a urnit abia cu trei tractoare ¿i un ¿enilat. Eu m-am apucat så repar drumurile, så astup gropile mai mari. ªi tot am probleme, tot se mai împotmolesc camioanele”.

Datcu sus¡ine cå sute de camioane a¿teaptå la descårcare în Portul Bråila. “Abia acum mi-a revenit în fermå camionul trimis cu marfå ieri dupå maså. Portul Bråila a fost gândit pentru produc¡iile de la începutul secolului tre-

cut, de 1-2 t/ha. Acum se produce de trei ori mai mult ¿i nu ajung cele ¿ase dane de descårcare. Pot så am 20 de combine în câmp, dacå doar o ma¿inå de transport poate trece prin Port într-o zi, combinele stau degeaba. Pierdem prin scuturare, pierdem la calitå¡i...”. Totu¿i, privind spre problemele anului trecut, cele de acum par pistol cu apå. Orzul, chiar ¿i cåzut, då o produc¡ie de 5,5 t/ha, iar grâul 6 t/ha. ¥n ultima lunå, în Bråila au cåzut peste 200 de litri/mp. Au apårut båltirile. Fermierii care, speria¡i de experien¡a anului trecut, au irigat cât de mult au putut culturile, acum folosesc motopompele la desecare. Culturile de primåvarå aratå excep¡ional, zâmbe¿te Datcu. “În lanul de floare zici cå-i junglå”. În încheierea discu¡iei, Datcu a dezvåluit cå anul acesta î¿i propune så încheie socotelile cu agricultura. “Må retrag pentru a må putea dedica literaturii. Îi las ferma fiului meu”.

Robert VERESS

Asigur\ri [i promo]ii la rapi]\ Câteva companii continuå politica de stimulare a cultivårii rapi¡ei prin împår¡irea cu fermierii a riscului neob¡inerii unei culturi viabile. Bayer acoperå riscul de neråsårire a culturii de rapi¡å din cauza secetei pedologice. Pentru a beneficia de asigurare, fermierii trebuie så cumpere såmân¡a de rapi¡å Dekalb pânå pe 31 august pe baza voucherului. Mas Seeds, în caz de secetå la råsårire, va înlocui sacii de rapi¡å cu floarea-soarelui, iar Lidea vine cu un

program de asigurare complet, împotriva secetei, crustei, înghe¡ului ¿i a båltirii. Campania de asigurare este valabilå pânå pe 31 iulie, iar semånatul trebuie realizat pânå pe 24 septembrie. Syngenta oferå, pânå pe 15 septembrie, 2 saci bonus la 10 cumpåra¡i. ªi Biocrop oferå gratuit tot 2 saci, înså la numai 6 cumpåra¡i, pânå pe 20 august.

Adrian MIHAI 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ce a discutat Emil B\lteanu cu premierul Florin Cî]u Dupå seria de proteste organizate de ACCPT “Grânarii” Ia¿i, generate de neplata despågubirilor de secetå, pre¿edintele organiza¡iei, Emil Bålteanu, a fost primit în audien¡å de premierul Florin Cî¡u. În urma audien¡ei, Grânarii au decis stoparea protestelor, respectiv anularea mar¿ului cu tractoare spre Capitalå, fiindcå prim-ministrul ar fi fost ferm: “Nu sunt bani!”. În schimb, de¿i Bålteanu nu o spune explicit, laså så se în¡eleagå cå ar fi ob¡inut promisiunea de înlocuire a lui Adrian Oros din func¡ia de ministru al Agriculturii. Acum, pentru a în¡elege mai bine contextul, så vedem cå Emil Bålteanu a fost pre¿edintele filialei PNL Ia¿i în anii 2016-2017 ¿i probabil mai are conexiuni bune în partid. A¿a se explicå reu¿ita întrevederii cu Cî¡u, care s-a eschivat de la întâlniri cu liderii asocia¡iilor de fermieri. Aståzi, filiala liberalå de la Ia¿i este una pro Ludovic Orban, chestiune care atârnå greu în balan¡a viitoarelor alegeri interne, de partid. Dar så revenim la discu¡ia celor doi. Bålteanu poveste¿te cå s-a desfå¿urat simplu: el a cerut despågubiri ¿i suplimentarea ANT, iar premierul ¿i-a aråtat buzunarele goale, adåugând cå poate discuta orice måsurå administrativå, ce nu presupune bani de la buget. “Am în¡eles cå nicio formå de protest nu poate duce la un rezultat satisfåcåtor. Firesc ar fi fost ca domnul prim-ministru så fi ie¿it cu o declara¡ie publicå pe acest subiect, adresându-se tuturor fermierilor”. Pre¿edintele Grânarilor då de în¡eles cå premierul nu are o imagine tocmai corectå despre Agriculturå ¿i pune acest fapt pe seama ministrului Oros: “Aparent, agricultura aduce doar 3,5% 10

la PIB. În realitate, existå multe beneficii colaterale ale agriculturii care se reflectå în PIB. Era obliga¡ia ministrului så îl documenteze pe premier referitor la realitå¡ile din agriculturå, iar dacå nu-l convingea cu for¡a argumentelor, så demisioneze”.

Bålteanu i-a mai cerut prim-ministrului så sprijine o ini¡iativå legislativå pentru întårirea structurilor asociative ale fermierilor. “Asocia¡iile nu vor så cer¿eascå, ci vor så fie parteneri de discu¡ie credibili, de care så se ¡inå cont în luarea deciziilor la nivel guvernamental ¿i parlamentar”. Liderul Grânarilor sus¡ine cå nu a vorbit explicit de introducerea cotiza¡iei profesionale obligatorii, de¿i aceasta pare singura cale de întårire a asocia¡iilor, fårå måsuri for¡ate din partea statului. Desigur, sunt ¿i alte chestiune esen¡iale pe care Bålteanu le promoveazå, dar pe care nu ¿tim dacå i le-a prezentat în clar lui Florin Cî¡u. De pildå, pre¿edintele asocia¡iei de la Ia¿i considerå necesarå interven¡ia statului pentru rezolvarea divergen¡elor dintre fermieri ¿i achizitorii de cereale în contractele forward. “Aduc în discu¡ie indicii de calitate ai cerealelor. Când indicii sunt sub STAS, se impun penalitå¡i. Înså, când

sunt peste STAS, nu se acordå bonifica¡ii. E un aspect incorect, ce trebuie så se schimbe. E o pia¡å liberå ¿i nici nouå nu se convine ca statul så intervinå în rela¡iile comerciale. Dar, când nu reu¿im så îndreptåm noi lucrurile, medierea statului este necesarå”. Apoi, Bålteanu considerå “prea firavå” reprezentarea fermierilor în OIPA cereale, pentru ca problema så se solu¡ioneze acolo. “Traderii vin cu un contract standard ¿i le impun fermierilor de la care achizi¡ioneazå cereale så-l semneze. Este o formå de presiune, de abuz de for¡å dominantå. Ne dorim un draft de contract parafat de reprezentan¡ii asocia¡iilor de fermieri ¿i ai achizitorilor”. Apoi, ar vrea ca liceeni ¿i studen¡ii care au absolvit învå¡åmânt agricol så fie obliga¡i så se angajeze în ¡arå, în primul rând în societå¡ile unde au fåcut practicå. Fårå aceastå prevedere, Bålteanu nu vede vreo solu¡ie pentru stoparea declinului învå¡åmântului profesional agricol. Liderul Grânarilor admite cå s-a inspirat din modelul militar. “Sunt absolvent de învå¡åmânt de stat (Academie Militarå) ¿i am semnat contract prin care må obligam så plåtesc contravaloarea studiilor, dacå nu-mi serveam ¡ara. Cu riscul de a se supåra prietenii no¿tri europeni, lucrurile trebuie så se schimbe, pentru cå nu e normal så sus¡in financiar un tânår patru ani de zile, ca dupå aceea så plece unde î¿i dore¿te, fårå obliga¡ii”. De asemenea, ar trebui schimbat calendarul de practicå în ferme: “Elevii, ca ¿i studen¡ii, sunt programa¡i pentru practicå în ferme în perioadele statice, când noi lucråm la între¡inerea utilajelor, nu în campanie”.

Robert VERESS Profitul Agricol 27/2021

ACTUALITATEA Nigerul permite înfiin¡area unor unitå¡i rurale de “vigilantes” Parlamentul din Niger a aprobat o lege care le permite locuitorilor din zonele rurale så poarte arme ¿i så se organizeze în unitå¡i de apårare, pentru a lupta contra criminalitå¡ii scåpate de sub control. Multe regiuni ale statului african sunt afectate de un val de violen¡e, iar numårul jafurilor ¿i al råpirilor a crescut semnificativ. ¥n plus, seceta împinge triburile nomade spre sud, pe terenurile fermierilor. Agriculturå între blocuri Un fermier polonez care a refuzat så-¿i vândå terenul dezvoltatorilor imobiliari continuå så-¿i are påmân-

tul, chiar dacå acum este înconjurat de blocuri. Ferma lui Michal Myslowski se aflå la doar câ¡iva metri distan¡å de un complex de apartamente din ora¿ul Lubin, dar locatarii nu sunt deranja¡i de situa¡ie ¿i spun cå se simt ca ¿i când ar locui la ¡arå, nu într-un ora¿ mare.

EXTERN| Distribuitorii britanici cer ajutorul armatei Distribuitorii de alimente din Marea Britanie i-au cerut premierului Boris Johnson så trimitå armata în ajutorul lor, pentru a evita o crizå dramaticå de aprovizionare. Mai multe companii, printre care gigantul Premier Foods, spun cå existå un deficit de 100.000 de ¿oferi de camioane ¿i TIR-uri dupå ie¿irea din Uniunea Europeanå ¿i existå riscul ca rafturile magazinelor så råmânå goale. În cadrul unei întâlniri de crizå cu

autoritå¡ile, companiile au cerut guvernului så desfå¿oare unitå¡i de transport militare. Principala organiza¡ie a companiilor din domeniu a cerut autoritå¡ilor så simplifice acordarea de permise de conducere pentru vehiculele grele ¿i så caute o solu¡ie pe termen lung pentru aceastå problemå. Guvernul spune înså cå doar distribuitorii pot rezolva situa¡ia ¿i cå este o problemå comercialå, nu una administrativå.

Scandalul c\rnii în guvernul spaniol

Protestele argentinienilor Fermierii din Argentina au organizat o demonstra¡ie de mari dimensiuni pentru a protesta fa¡å de politica

agricolå a pre¿edintelui Alberto Fernández. Protestatarii contestå restric¡iile privind exportul de carne, na¡ionalizarea transportului pe râul Parana, dar ¿i o nouå lege a biocombustibilului, care este discutatå în Parlamentul de la Buenos Aires. 12

Alberto Garzon, ministrul Consumului de la Madrid, a lansat în aceastå såptåmânå campania care le cere spaniolilor så consume mai pu¡inå carne, pentru a proteja planeta ¿i propria lor sånåtate. Imediat, ministrul Agriculturii, Luis Palmas, i-a replicat cå industria cårnii are o contribu¡ie importantå în economia Spaniei, iar campania împotriva cårnii este nefericitå. Pozi¡ia lui este sus¡inutå de cele mai importante

¿ase asocia¡ii ale producåtorilor spanioli de carne, care i-au trimis o scrisoare deschiså lui Garzon. Asocia¡iile îl acuzå pe ministru cå a insultat o industrie care asigurå 2,5 milioane de locuri de muncå ¿i exporturi în valoare de aproape 9 miliarde de euro anual. Prim-ministrul Pedro Sánchez s-a pozi¡ionat ¿i el de partea carnivorilor ¿i a declarat cå “nu existå ceva mai bun” ca o fripturå. Profitul Agricol 27/2021

ACTUALITATEA EXTERN| O boalå necunoscutå ucide påsårile din Ohio Autoritå¡ile americane le-au cerut fermierilor din statul Ohio så respecte cele mai stricte måsuri de securitate, pentru a limita råspândirea unei boli misterioase care ucide påsårile sålbatice din regiune. Mai multe påsåri au ajuns la veterinar cu simptome identice, care includ umflarea ochilor ¿i formarea de cruste pe piele, dar toate tratamentele au e¿uat ¿i boala nu a fost identificatå încå. Fermierii sunt îndemna¡i så ¡inå påsårile închise ¿i så dezinfecteze cât mai des clådirile ¿i utilajele. Saputo se extinde în Europa Grupul canadian Saputo va prelua producåtorul englez de brânzå Wensleydale Dairy Products printr-o tranzac¡ie cu valoarea de 23 milioane de lire sterline. Wensleydale vinde diverse brânzeturi regionale ¿i de specialitate, o mare parte a produc¡iei fiind exportatå. Un fost fermier a devenit cel mai båtrân bårbat din lume Un fost fermier din Puerto Rico a devenit oficial cel mai båtrân bårbat din lume, chiar înainte så împlineascå vârsta de 113 ani. Emilio Flores Márquez s-a nåscut în anul 1908 într-o familie cu 11 copii ¿i a lucrat de mic pe planta¡ia de trestie de zahår a tatålui lui, pe care a preluat-o ulterior. Cea mai în vârstå femeie din lume are peste 118 ani ¿i tråie¿te în Japonia. BRF investe¿te în carne artificialå Procesatorul brazilian de carne BRF SA a investit 2,5 milioane de dolari în compania israelianå Aleph Farms, unul dintre cei mai importan¡i producåtori mondiali de carne de culturå. Compania folose¿te o tehnologie de cre¿tere in vitro a celulelor prelevate de la animale, care este consideratå sustenabilå pentru cå utilizeazå cantitå¡i mult mai mici de apå ¿i substan¡e nutritive fa¡å de agricultura tradi¡ionalå. 14

Joint-venture între BASF [i Bosch Joint-venture-ul dintre BASF ¿i Bosch, care a fost anun¡at la sfâr¿itul anului trecut, a fost aprobat oficial sub numele Bosch BASF Smart Farming (BBSF). Cele douå companii de¡in câte 50% din noua entitate, care î¿i propune så accelereze adoptarea unor tehnologii inovative în domeniul agricol. Bosch a dezvoltat în ultimii ani mai multe solu¡ii care permit opera¡iuni de mare precizie în agriculturå. Cât despre BASF, grupul a preluat platforma de agriculturå digitalå Xarvio în momentul fuziunii dintre Bayer ¿i Monsanto, ¿i a continuat så investeascå în ea. “Lucråm de mai mult timp la dezvoltarea unor tehnologii de agriculturå

inteligentå ¿i ne-am unit departamentele de cercetare în acest domeniu încå din anul 2019”, spune Florian Gwosdz, managerul BBSF. Bosch va furniza solu¡ii hardware, software ¿i de conectivitate, în timp ce BASF va contribui cu tehnologii de agriculturå digitalå. BBSF nu va vinde înså echipamente în mod direct, ci prin furnizori consacra¡i, fiind deja semnate parteneriate cu companiile Amazone ¿i Agco. Compania va lansa în curând ¿i un sprayer de precizie, care este capabil så identifice fiecare plantå ¿i så stropeascå doar buruienile. În acest fel, consumul de pesticide se reduce cu pânå la 70%.

R\zboiul [ampaniei O lege promulgatå de pre¿edintele rus Vladimir Putin a revoltat Fran¡a, care amenin¡å cu o plângere la Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului (OMS). Legea ruså prevede cå doar producåtorii ru¿i pot vinde båuturi sub denumirea de “¿ampanie”, în timp ce produsele din import trebuie etichetate ca “vin spumant”. Fran¡a are înså reguli foarte stricte pentru ¿ampanie, iar termenul poate fi folosit doar de unele podgorii din

regiunea Champagne. Organiza¡ia producåtorilor francezi de ¿ampanie a descris legea ca fiind “inacceptabilå”, în timp ce Moët Hennessy, cel mai important exportator, a suspendat livrårile spre Rusia. Presa francezå speculeazå cå decizia lui Putin are legåturå cu eforturile de revitalizare a industriei de vin spumant din Crimeea, regiune care producea mari cantitå¡i în perioada sovieticå ¿i a fost ocupatå de trupele ruse în anul 2014. Fran¡a produce 231 milioane de sticle de ¿ampanie anual ¿i ob¡ine peste 2,5 miliarde de euro din exporturi, principalii clien¡i fiind SUA ¿i Marea Britanie. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 27/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 261 dolari/tonå (1.070 lei), fa¡å de 265 dolari/tonå (1.086 lei), cât a deschis licita¡iile în 28 iunie.

Grâu

România FOB Constan¡a 199 euro/t (- 2) 975 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.06 - 2.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Brazilia 57.770 tone, Malaezia 47.170 tone, Coreea de Sud 27.770 tone, Mexic 27.770 tone ¿i Taiwan 17.770 tone.

¥n såptåmâna 28 iunie - 2 iulie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 239 dolari/tonå (980 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 iunie.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a scåzut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Dec

28.06 241 242 244

29.06 240 241 243

30.06 01.07 02.07 239 237 235 240 239 237 242 241 239 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Aug Sept Dec

28.06 225 227 230

29.06 224 226 229

30.06 223 225 228

01.07 222 224 227

02.07 221 223 225

România FOB Constan¡a 191 euro/t (- 6) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.06 - 2.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 2 iulie 2021, a fost de

Aug Sept Dec

28.06 251 229 225

29.06 250 227 223

28.06 243 242 255 Bordeaux FOB 252 Pontivy 247 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

30.06 01.07 02.07 249 247 245 225 224 223 221 220 219

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

28.06 Rouen 199 Dunquerque 201 Pallice 203 Creil FOB 195 Moselle FOB 191 Rouen FOB 241

29.06 30.06 197 195 200 199 201 200 194 193 190 189 240 239

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept Dec

28.06 243 245 252

29.06 242 244 251

30.06 241 243 250

euro/t

29.06 30.06 01.07 02.07 242 241 240 239 241 240 239 237 254 253 252 251 251 250 249 247 245 244 243 241

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2021 este de 185 dolari/t (758 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 179 dolari/t (734 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

265 $/t

01.07 240 242 249

02.07 193 197 197 191 185 235 $/t 02.07 239 241 247

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august 2021, este de 185 dolari/tonå (758 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 235 euro/tonå (1.151 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 197 euro/tonå (965 lei).

euro/t 01.07 194 198 199 192 187 237

263 dolari/tonå (1.078 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 185 euro/tonå (906 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 28 iunie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 2 iulie 2021, a fost de 237 euro/tonå (1.161 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 235 dolari/tonå (963 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 28 iunie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

271 $/t

$/t

28.06 29.06 30.06 01.07 02.07 241 240 239 237 235 235 234 233 232 231

Profitul Agricol 27/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 28 iunie - 2 iulie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 555 dolari/tonå (2.333 lei), în scådere cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 iunie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Dec

28.06 532 522 514

29.06 531 521 513

$/t 30.06 530 520 511

01.07 529 519 509

02.07 527 517 507

Orz România FOB Constan¡a 191 euro/t (- 6) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 28.02 - 2.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

28.06 197 195 199 199

29.06 195 194 197 197

30.06 193 193 195 195

01.07 192 192 194 194

02.07 191 191 193 193

217 223

215 214 213 211 221 220 219 217

Sorg

PREºURI

28.06 - 2.07.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 28 iunie - 2 iulie 2021, a fost de 189 dolari/tonå (775 lei). A scåzut cu 5 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 28 iunie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 97.770 tone, Japonia 37.770 tone, Indonezia 5.170 tone, Taiwan 7.770 tone ¿i Columbia 9.770 tone.

$/t

565 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 511 dolari/tonå (2.095 lei), în scådere cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 397 dolari/tonå (1.628 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Dec

28.06 1.319 1.323 1.307

29.06 1.317 1.321 1.305

30.06 1.315 1.320 1.301

01.07 1.313 1.319 1.299

$/t 02.07 1.311 1.317 1.297

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 191 euro/tonå (936 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.063 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în august 2021, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (890 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

28.06 29.06 30.06 01.07 02.07 402 401 400 399 397 407 405 404 403 401

Aug Oct

Floarea-soarelui

chidere, pe 2 iulie, a fost de 503 dolari/tonå (2.062 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 507 euro/tonå (2.484 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 28 iunie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2021, este de 619 dolari/tonå (2.538 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 519 euro/tonå (2.543 lei), mai mare cu 9 euro/tonå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 515 euro/tonå (2.523 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 28 iunie.

28.06 29.06 30.06 01.07 02.07 194 193 191 190 189 195 193 192 191 190

euro/t

Rapi¡å

portului: China 197.770 tone ¿i Taiwan 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Aug Sept

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

28.06 29.06 30.06 01.07 02.07 Dieppe 515 513 511 509 507

Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna august 2021, a fost de 619 dolari/t (2.538 lei).

28.06 29.06 30.06 01.07 02.07 August 511 509 507 505 503

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 28.06 510 Dunquerque 509 Moselle 507 Rouen

29.06 513 511 509

30.06 515 513 511

01.07 517 515 513

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 517 euro/tonå (2.533 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

02.07 519 517 515

Aug Sept Dec

28.06 617 503 505

29.06 619 505 507

30.06 639 507 509

01.07 651 509 511

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

261 dolari/t

Profitul Agricol 27/2021

-4

263 dolari/t

-6

$/t

28.06 29.06 30.06 01.07 02.07 August 517 515 514 513 511 Sept. 519 515 513 511 509

555 dolari/t

-8

189 dolari/t

$/t 02.07 659 511 513

-5 17

Pre]uri [i pie]e

792 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 12 iulie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Pentru cå anul de pia¡å s-a încheiat la 30 iunie, prognozele de mai jos despre produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu vor fi pentru anul de pia¡å 2021/22. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 224 milioane hectare, mai mare cu 2 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (29 milioane ha, din care 16,3 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,7 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (23) ¿i SUA (15).

tone), Turcia (17), Marea Britanie (15, mai mult cu 5 mil. tone fa¡å de 2020/21), Iran (15) ¿i Kazahstan (13).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8,3 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), UE (6 tone/ha), China (6), Mexic (5,4), Serbia (5), Uzbekistan (4,3), Ucraina (4), Canada (3,4), India (3,4), SUA (3), Belarus (3,2), Pakistan (3) ¿i Rusia (3).

Marii consumatori sunt China (148 mil. tone), UE (108 mil. tone), India (105 mil. tone), Rusia (42,5 mil. tone), SUA (32,5 mil. tone), Pakistan (27 mil. tone), Turcia (21 mil. tone), Iran (18).

ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (138 milioane tone, cu 12 mil. tone mai mult decât în 2020/21), China (136 milioane tone), India (108 mil. tone), Rusia (85 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (47,5, în scådere cu 2 mil. tone), Canada (31,5 milioane tone, cu 3,5 mil. tone mai pu¡in), Ucraina (30 milioane tone, cu 5 milioane mai mult decât în 2020/21), Australia (28,5, mai pu¡in cu 4,5 mil. tone), Pakistan (27), Argentina (20, în cre¿tere cu 3 mil. Estimårile din raportul anali¿tilor americani din luna iulie aratå o produc¡ie mondialå u¿or reduså, în principal din cauza recoltelor mai mici din Statele Unite, Kazahstan, Canada ¿i Rusia. Consumul mondial este în cre¿tere, în timp ce stocurile sunt mai mici. Importurile au crescut în special 18

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 792 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in fa¡å de estimårile de luna trecutå, dar mai mare cu 16 milioane tone fa¡å de 2020/21.

ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (40 mil. tone), UE (34 mil. tone, mai

mult cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), SUA (24,5 mil. tone), Canada (23 mil.), Australia (22 mil., mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (21 mil.), Argentina (13 mil.), Kazahstan (7,5 mil. tone) ¿i Turcia (6,5). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13,2 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), China (10 mil. tone), Turcia (10 mil. tone), Algeria (8 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), UE (6 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), Maroc (5 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 292 milioane tone. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (143 mil. tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in), India (28 mil. tone), SUA (18 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone), Rusia (15 mil. tone, cu 3 mil. tone mai mari), UE (11 mil. tone, mai mari cu 2 mil. tone) ¿i Iran (6).

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 8 iulie 2020 - 8 iulie 2021

pentru Pakistan, în timp ce exporturile sunt mai mari în Uniunea Europeanå ¿i Australia. ¥n luna iunie, pre¡ul grâului din UE a scåzut de la 291 dolari/tonå la 242 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a scåzut de la 266 dolari/tonå la 235 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul a scåzut de la 291 dolari/tonå la 274 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 320 dolari/tonå, de la 322 dolari/tonå, iar grâul din Australia a scåzut de la 294 dolari/tonå la 285 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna iunie a scåzut la 271 dolari/tonå, de la 275 dolari/tonå. Profitul Agricol 27/2021

CULTURI

VEGETALE UE> recolt\ mare la grâu, îns\ exist\ îngrijor\ri legate de calitate O analizå Agerpres spune cå produc¡ia de grâu în Uniunea Europeanå ¿i Marea Britanie urmeazå så î¿i revinå în acest an, pe måsurå ce suprafa¡a cultivatå ¿i produc¡ia la hectar î¿i vor reveni dupå pagubele provocate de condi¡iile meteo în sezonul precedent. Cu toate acestea, ploile care au fost benefice pentru culturile europene începând din primåvarå încep så genereze îngrijoråri în privin¡a calitå¡ii recoltelor ¿i pun sub semnul întrebårii perspectivele privind exporturile. Potrivit traderilor ¿i anali¿tilor intervieva¡i de Reuters, Uniunea Europeanå ar urma så recolteze în acest an 130,4 milioane de tone de grâu moale, în cre¿tere cu 11% comparativ cu 2020. În cazul Uniunii Europene plus Marea Britanie, recolta de grâu este preconizatå så urce cu 15%, pânå la 146,2 milioane de tone. Uniunea Europeanå, care formeazå cel mai mare cultivator ¿i exportator mondial de grâu, ar putea înregistra un volum ridicat al recoltei de grâu, dar cu probleme de calitate, sus¡ine Vincent Braak, analist la firma de consultan¡å 20

Strategie Grains. În Fran¡a, cel mai mare producåtor de grâu din UE, se preconizeazå o produc¡ie bunå la hectar, la fel ca în România, înså ploile frecvente care au cåzut la începutul verii ar putea diminua calitatea grâului. O imagine mai clarå cu privire la situa¡ia din Europa ar putea så aparå abia peste câteva såptåmâni, deoarece evolu¡ia culturilor de grâu este mai lentå decât de obicei, iar debutul recoltatului la grâu în Fran¡a a fost întârziat din cauza ploilor. Primele rapoarte cu privire la recoltele din sud-estul Europei aratå în continuare o produc¡ie bunå, ceea ce confirmå a¿teptårile referitoare la recolte bune în România ¿i Bulgaria. De asemenea, o produc¡ie mai mare este preconizatå în Germania, al doilea mare producåtor de grâu din UE, unde ploile din ultima perioadå au fost benefice pentru culturile de grâu care sunt recoltate mai târziu decât în Fran¡a. O recoltå bunå de grâu în UE ar putea permite cre¿terea exporturilor

blocului comunitar, în condi¡iile în care capacitatea Rusiei de a scåpa de propria sa recoltå mare de grâu este limitatå de o taxå variabilå impuså exporturilor de grâu, taxå stabilitå în prezent la 40 de dolari pe tonå. “O barierå la export de 40 de dolari schimbå dinamica de pe pia¡a ruseascå, ceea ce ajutå UE så acapareze cererea”, a spus un trader european. În plus, un deficit de grâu cu un con¡inut ridicat de proteine în America de Nord ¿i Asia Centralå, regiuni afectate de secetå, ar putea, de asemenea, stimula cererea pentru grâu european, dacå va fi satisfåcåtoare calitatea. “Grâul cu un con¡inut ridicat de proteine din ºårile Baltice, Polonia, Germania ¿i sudul Fran¡ei ar putea så beneficieze de o primå mare în urmåtoarele såptåmâni”, sus¡ine Vincent Braak. China ¿i-a rezervat deja o parte mare din noua recoltå de grâu a Fran¡ei pentru a fi utilizatå ca furaj. Înså cre¿terea costurilor cu shipping-ul ar putea men¡ine exporturile de grâu ale UE concentrate pe destina¡ii mai apropiate, precum Algeria, sus¡in traderii. Profitul Agricol 27/2021

CULTURI VEGETALE

Semne de secet\ grea în Banat Prof. univ. Aurel Låzureanu a fost decanul Facultå¡ii de Horticulturå ¿i Silviculturå din cadrul USAMVB, iar din 2012, de când a ie¿it la pensie, a devenit un mic fermier. Låzureanu lucreazå 250 de ha la Giarmata, unde cultivå grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i soia, iar ca tot omul, pe lângå caså, mai are ¿i o grådinå de legume. Înainte de 1989, prof. Låzureanu a coordonat mul¡i ani activitatea agricolå din Timi¿, a fost secretarul Comisiei Agricole Jude¡ene ¿i directorul general al Direc¡iei pentru Agriculturå din jude¡.

cum, în ceea ce prive¿te anul agricol 2021, Låzureanu se declarå mul¡umit de produc¡ia bunå la grâu ¿i îngrozit de seceta extremå din Banat, cum nu a mai întâlnit vreodatå. Spune cå a ob¡inut peste 6.000 de kg de grâu la ha, dar nu vinde nimic, decât atunci când pre¡urile se vor mai stabiliza. Låzureanu a aplicat o tehnologie adaptatå la terenul defalcat pe parcele, a¿a cum îl are, cu fertilizåri ¿i tratamente aplicate la timp, care au avut o eficien¡å maximå, iar cultura nu s-a confruntat cu boli ¿i dåunåtori. Singurii du¿mani naturali au fost porcii mistre¡i ¿i cåprioarele, care au mai diminuat din plante, dar în final totul a ie¿it bine, iar rezultatele sunt pe måsura muncii. “Sunt mul¡umit pentru produc¡ia ob¡inutå la grâu, dar greutatea hectolitricå e mai scåzutå decât anul trecut, fiindcå la umplerea bobului a fost secetå mare ¿i continuå så existe aceastå secetå excesivå. Din punct de vedere calitativ proteinå s-ar putea så fie în 22

standard, dar greutatea hectolictricå nu va ajunge la 77 - 80, dar ne apropiem de 75 -76. Am o magazie unde pot depozita 250 de tone de grâu, pe care îl voi ¡ine så îl vând pe la începutul anului viitor, prin februarie-martie, pentru a avea banii necesari desfå¿urårii campaniei de primåvarå. Restul produc¡iei de grâu o voi vinde, dar nu acum, când pre¡ul este de 820-830 lei tona”, este de pårere profesorul. Din cauza lipsei precipita¡iilor, fermierul nu crede cå porumbul ¿i soia vor reu¿i så se salveze. Anul trecut, spune el, în luna iunie, în Timi¿, a plouat 90120 litri pe ha, iar anul acesta au fost numai 23 de litri la ha, ¿i aceia veni¡i în 3 reprize, în zile diferite, ceea ce a fåcut så se diminueze ¿i mai tare efectul benefic al ploii. Pânå în 11 iulie, nu a cåzut niciun strop de apå în Timi¿. În 2020, în luna iulie, au fost 136 de litri. “A¿adar ne aflåm într-o secetå puternicå ¿i persistentå, fårå perspectiva ploilor, mai e ales pentru culturile prå¿itoare - floarea-soarelui, porumb ¿i soia. Suferim din cauza secetei”, este de pårere fermierul. Porumbul suferå cel mai mult din cauza secetei. A råsårit foarte bine în primåvarå ¿i ca densitate e bine, dar acum nu are apå. De aceea plantele ¿i-au luat måsuri de precau¡ie ¿i ¿i-au redus

suprafa¡å foliarå pentru a reduce evacorespira¡ia. O plantå pierde 1,5 - 2 litri prin evaco-respira¡ie în condi¡ii normale, dar pe secetå cantitatea este mai mare. A doua culturå care suferå foarte mult este soia. De aceea cre¿terea este încetinitå, dar la temperatura de 38 de grade avorteazå florile. Pe de altå parte, floarea-soarelui aratå bine în iulie, rezistå mai bine la secetå, dar la baza plantei frunzele au început så se usuce. “Cea mai mare problemå este faptul cå fermierii nu se prea pot ajutå singuri în aceastå crizå a apei ¿i autoritå¡ile nu îi întreabå dacå se descurcå sau au nevoie de ajutor. A venit ministrul în Timi¿, dar nu a discutat cu fermierii, mai ales cå ne aflåm în aceastå secetå grea. Trebuia så vorbeascå cu oamenii, fiindcå noi ¿tim realitatea exactå. Noi avem douå râuri importante, Bega ¿i Timi¿ul, care ar putea ajuta mult agricultura, fiindcå sunt douå surse de apå excelente. Grav este cå în programul de rezilien¡å nu s-a propus nimic pentru construc¡ia sistemului de iriga¡ii. Vor în continuare så importåm toate produsele agroalimentare ¿i så îi men¡inå pe fermierii români slabi ¿i neputincio¿i. Asta e drama noastrå ¿i sunt foarte dezamågit”, aten¡ioneazå prof. univ. dr. Aurel Låzureanu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 27/2021

Timac Agro România, membrå a Grupului Roullier oferå fermierilor români solu¡ii eficiente de fertilizare, încå din anul 2006.

Solu]ii eficiente de fertilizare de la Timac Agro Pe lângå elementele nutritive, fiecare gamå de produse con¡ine specificitå¡i patentate care aduc un aport semnificativ la produc¡ia finalå. Gama NPK Timac are trei specificitå¡i patentate, Physio Plus, MPPA DUO ¿i Top Phos.

Avantajele gamei NPK Timac sunt: formule echilibrate siguran¡a startului la culturi, aport de macroelemente secundare, aport de microelemente, fosfor disponibil plantei indiferent de pH-ul solului, stimularea dezvoltårii radiculare, stimularea vie¡ii bacteriene din sol, ameliorarea ¿i structurarea solului, deblocarea elementelor din sol.

ºinând cont cå “Cea mai bunå productivitate a culturilor un azot eficient, fårå pierderi, asociat cu macroelemente se realizeazå mai întâi printr-o bunå gestionare a dezvol- secundare ¿i microelemente. Specificitå¡ile gamei sunt N tårii rådåcinilor ¿i a rizosferei, înainte de aprovizionarea Process ¿i MPPA. optimå cu fosfor în conformitate cu nevoile plantei” (Shen and Yuan, Plant Physiology, 2011), este de remarcat ¿i important de ¿tiut cå solu¡iile patentate din gamele NPK ¿i N Timac amelioreazå solul ¿i stimuleazå via¡a bacterianå. Denumirea Sulfammo - gama de produse azotoase, extrem de cunoscutå fermierilor din România, înseamnå Pe parcursul vegeta¡iei plantele suferå de stresuri cauzate de factori biotici ¿i abiotici. Solu¡ia Timac este gama de biostimulatori Fertileader, care con¡ine specificitatea Seactiv (extract de molecule organice) ¿i elemente nutritive complexate cu aminoacizi, adaptate fiecårei culturi.

Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de expertiza necesarå pentru a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå! ro.timacagro.com

CULTURI VEGETALE

Eveniment Syngenta> recoltarea grâului Compania Syngenta a organizat, la sfâr¿itul såptåmânii trecute, o întâlnire cu fermierii din jude¡ul Giurgiu, la recoltarea a cinci loturi comparative de grâu. Evenimentul a avut loc în ferma Sambucus, a lui Gheorghe Slobozeanu. Produc¡iile au fost de la 6,32 t/ha la 10,45 t/ha. Chiar dacå a fost un an bun, nu a fost lipsit de provocåri.

Fermierul Gheorghe Slobozeanu

“

Au fost cam mari cheltuielile de produc¡ie, ca urmare a faptului cå am avut atacul de musculi¡å în toamnå, care a persistat ¿i anul acesta. A fost nevoie så facem mai multe tratamente pentru a face produc¡ie. Profitul nu este chiar atât de mare”, spune fermierul Gheorghe Slobozeanu. El estimeazå costurile totale la 5.500 lei/ha. Produc¡ia este de aproape 7 tone/ha.

¥n toamnå, spune cå va amâna semånatul grâului pânå la finalul lunii octombrie, pentru a evita atacul musculi¡elor, o problemå care a marcat evolu¡ia culturii. În func¡ie de condi¡iile meteo, va analiza dacå va måri norma de semånat. Anul trecut a semånat grâul în jurul datei de 15 octombrie. Parametrii calitativi nu au fost cei a¿tepta¡i, ca urmare a precipita¡iilor abundente. Masa hectolotricå a scåzut. Soiurile române¿ti se încadreazå foarte bine la panifica¡ie, dar cele stråine au suferit mai mult. La o diferen¡å de produc¡ie de 2-3 tone/ha, chiar dacå este penalizatå calitatea slabå, este mai rentabil soiul stråin. Diferen¡a dintre pre¡ul grâului de panifica¡ie fa¡å de cel de furaj a ajuns la 10 euro/t, de la 4-5 euro/t. În primåvarå, Slobozeanu a vândut o treime din produc¡ie, la pre¡uri bunicele, cum zice el, dar acum nu mai renteazå så vândå. Are spa¡ii de depozitare: 1.000 de tone în silozuri ¿i 2.000 în magazii. Se gânde¿te så mai construiascå o magazie, în viitor. La rapi¡å, produc¡ia a fost de 3,8-4 t/ha, consideratå foarte bunå din punct de vedere economic. Culturile de porumb ¿i soia sunt promi¡åtoare la ora actualå. Pentru porumb este important este så nu fie ar¿i¡å la polenizare, în aceastå perioadå. A plouat în urmå cu o såptåmânå, astfel încât cultura mai rezistå încå douå såptåmâni fårå precipita¡ii. La cum aratå acum, are poten¡ial de 12-14 t/ha. Fermierul î¿i aduce înså aminte la fel a fost ¿i anul trecut, când uuu

Adrian MIHAI Profitul Agricol 27/2021

CULTURI VEGETALE uuu produc¡iile, pânå în cele din urmå, au fost serios diminuate de ar¿i¡å. Nu au lipsit fenomenele meteorologice extreme. Câteva sole au fost afectate de grindinå în propor¡ie de 20-30%. Au fost fåcute constatårile ¿i urmeazå så primeascå despågubirile.

Securizarea produc¡iilor Întrucât a investit deja în utilaje ¿i tehnologii, urmåtorul pas în dezvoltarea fermei este securizarea produc¡iilor printr-un sistem de iriga¡ii. “Din lacurile din zonå am putea så refacem vechiul sistem de iriga¡ii, så punem în valoare fostele sta¡ii de iriga¡ii”, spune Slobozeanu. Urmeazå crearea asocia¡iei de udåtori.

Un sezon tensionat Marian Clejanu, de asemenea fermier din Giurgiu, a recoltat orzul ¿i rapi¡a, iar la sfâr¿itul såptåmânii trecute campania pentru grâu era la final. Considerå cå a fost un an foarte tensionat, încå din primåvarå, cu precipita¡ii multe, fapt ce a fåcut necesarå efectuarea lucrårilor în vitezå, în ferestrele favorabile. “S-au oprit ploile, reu¿im så recoltåm ¿i så aducem produsele în hambar. Am avut ¿i sole afectate de grindinå ¿i furtuni, dar pe arii restrânse. Masa hectolitricå nu a fost cea de anul trecut, dar este bunå pentru panifica¡ie, nu suntem penaliza¡i”, spune fermierul. Au fost fåcute foarte multe treceri, cu insecticide ¿i fungicide, pentru a avea o plantå sånåtoaså. Produc¡ia a variat de la 6 la peste 9 t/ha, la grâu. “O gre¿ealå a noastrå este cå ne låudåm prin produc¡ii. Costurile sunt înså destul de mari”, spune fermierul. Pentru a avea o situa¡ie economicå actualizatå, el considerå cå trebuie så fie luate în considerare costurile pentru sezonul viitor, nu pe cele pentru produc¡ia recoltatå. “Costul motorinei a crescut, cel al îngrå¿åmintelor s-a dublat, dar ¿i celelalte 26

inputuri s-au scumpit”. Îngrå¿åmintele au fost contractate deja înainte de începerea recoltatului, la începutul lunii iunie, în speran¡a ob¡inerii unor pre¡uri mai bune. Pe de altå parte, remarcå faptul cå, de la începutul campaniei de recoltat, pre¡urile cerealelor au scåzut. Clejanu spune cå a vândut 20% în martie, la pre¡uri mai bune, iar cantitatea råmaså o depoziteazå în magazie, în a¿teptarea unor pre¡uri mai mari. La rapi¡å nu au fost produc¡iile a¿teptate, a¿a cum spera în primåvarå, chiar pânå la coacere. De vinå au fost bolile, faptul cå nu s-au putut aplica toate tratamentele din cauza precipita¡iilor ¿i varia¡iile de temperaturå.

Atacul mu¿telor cerealelor, o problemå generalå “Încå din toamnå am început så ne confruntåm cu anumite probleme din cauza faptului cå s-a retras imidaclopridul”, remarcå Aurel Bunea, consultant tehnic. Såmân¡a de grâu nu a mai beneficiat de un tratament corespunzåtor. Consilieazå mai mul¡i fermieri din Giurgiu, Teleorman ¿i Cålåra¿i. 11.000 ha beneficiazå de sfaturile sale, de la pregåtirea patului germinativ ¿i pânå la recoltat. Produsele existente nu au eficien¡å împotriva mu¿telor cerealelor ¿i afidelor, fiind de contact. În acest context, el crede cå una dintre solu¡ii este întârzierea semånatului.

“Fermierii vor så aibå un grâu bine înfrå¡it, dezvoltat, pentru a avea rezisten¡å peste iarnå”, spune consultantul. Din acest motiv, de obicei se seamånå devreme. În zonå, cea mai mare pondere o au soiurile române¿ti, pentru care este importantå înfrå¡irea din toamnå. Bunea considerå cå, în cazul atacului mu¿telor cerealelor, intensitatea a fost diferitå, în func¡ie de soiul utilizat. Diferen¡a o face con¡inutul de siliciu. Soiurile române¿ti au un con¡inut scåzut de siliciu, iar sticlozitatea peretelui celular este scåzutå. “Larva de muscå are aparat bucal de supt, care eliminå o salivå toxicå ce înmoaie pere¡ii celulari ai plantei mamå”, explicå el. Planta mamå este distruså, apar fra¡i, înså fårå o înrådåcinare corespunzåtoare. “Produc¡iile ¿i poate ¿i greutatea hectolitricå deficitarå pot avea cauza în atacul masiv din toamnå”, considerå Aurel Bunea. “Le recomand så semene, dacå se poate, la finalul epocii de semånat, chiar ¿i în noiembrie. Dacå avem umiditate, råsare rapid”. ªanse sunt så existe umiditate, având în vedere precipita¡iile de anul acesta. Probabilitatea existen¡ei unui atac al mu¿telor cerealelor este legatå de tratamentele efectuate pentru cultura anterioarå în zonele de culturå. Musca migreazå, astfel încât rota¡ia culturilor nu eliminå riscul unor atacuri. Consultantul a mai remarcat cå au fost fermieri care au ignorat atacul pentru cå nu au identificat corect dåunåtorul. Profitul Agricol 27/2021

CULTURI VEGETALE

Hibrizii de porumb [i floare în câmpul de testare Anul acesta, condi¡iile pentru culturile de prå¿itoare au fost ideale în ferma lui Dorin Boboc din Furcule¿ti, Teleorman. Acolo, APPR, în colaborare cu Mas Seeds, organizeazå de mai mul¡i ani un câmp de testare pentru hibrizi de porumb ¿i floarea-soarelui. Dacå nu vor fi accidente pânå la recoltat, cei 110 hibrizi de porumb ¿i 60 de floare vor da måsura capacitå¡ii lor de produc¡ie la neirigat. Jumåtate dintre hibrizi sunt noi, deci e interesant de urmårit comportamentul acestora în raport cu cei testa¡i ¿i în anii preceden¡i.

eputa¡ia testårilor APPR a fåcut ca toate companiile mari furnizoare de semin¡e de porumb ¿i floarea-soarelui så fie reprezentate cu hibrizi în cele 12 loca¡ii de testare APPR din ¡arå pentru porumb ¿i 6 pentru floare. Reprezentan¡ii furnizorilor pot vizita individual oricând loca¡iile de testare, ¿i chiar o fac, regulat. În plus, APPR organizeazå, anual, douå vizite de grup - prima în luna iunie sau iulie, iar urmåtoarea în august. Mar¡i, 6 iulie, a fost o asemenea vizitå la Furcule¿ti, Teleorman. Au participat reprezentan¡i tehnici ai mai multor companii semincere, precum ¿i doi reprezentan¡i comerciali ai Inter Snack (Nutline), care prospecteazå alåturi de APPR posibilitatea de a folosi ¿i materie primå româneascå la producerea semin¡elor de consum uman. În premierå, a fost invitatå ¿i presa, 28

reprezentatå de Profitul Agricol. Din discu¡ii a reie¿it cât de complicat este så organizezi un asemenea câmp de testare. Interesele comerciale primeazå - a punctat acest lucru ¿i Alina Cre¡u, directorul executiv al APPR, care a precizat cå, dincolo de caracterul experimental, de interesul ¿tiin¡ific, testele au menirea de a le furniza fermierilor membri informa¡iile care så-i ajute în a lua dificila decizie anualå referitoare la hibrizii pe care îi vor cultiva. Pe de altå parte, sunt rigori tehnice care trebuie respectate, iar adeseori acestea intrå în

Colaborare APPR cu Inter Snack Alina Cre¡u a anun¡at cå, în urma solicitårilor fermierilor membri, se vor testa caracteristicile agronomice ale hibrizilor de floarea-soarelui pentru consum såmân¡å. În acest sens, s-a ini¡iat o colaborare cu compania Inter Snack (Chio Chips & Nutline). “România, alåturi de Spania, este între ¡årile europene cu cel mai mare consum uman de semin¡e de floareasoarelui. Ne întrebåm de ce nu pot fi semin¡e române¿ti. ªi la porumbul de popcorn materia primå este de import ¿i e påcat”.

conflict cu cele comerciale, de marketing. De pildå, o problemå realå este adunarea materialului semincer necesar testårii. Sunt companii stråine ce î¿i propun så testeze anumi¡i hibrizi în condi¡iile de culturå din România. Înså de la inten¡ia manifestatå la faptå e cale lungå, ce nu se stråbate u¿or, mai ales în condi¡ii de pandemie. Din aceastå cauzå, anul acesta înfiin¡area loturilor de testare pentru porumb a întârziat cu douå såptåmâni. Din fericire, vremea a ¡inut cu organizatorii, iar ie¿irea din perioada optimå de semånat nu a fost “sanc¡ionatå”, hibrizii de porumb au recuperat ¿i se prezintå optim pentru aceastå perioadå de vegeta¡ie. Înså, în condi¡iile altor ani, se putea ajunge chiar la un fiasco total. Alina Cre¡u a fåcut apel la reprezentan¡ii tehnici så încerce så-¿i flexibilizeze colegii de la comercial. “Noi ne-am pus la punct logistica ¿i, imediat ce avem semin¡ele, le pregåtim ¿i apoi le ducem în loca¡ii. Pregåtirea semin¡elor primåvara ne ia între 5-10 zile lucråtoare, în func¡ie de cum le primim de la companii”. Un alt aspect pe care directorul APPR ¿i-ar dori så fie mai bine în¡eles se referå la momentul transmiterii rezulProfitul Agricol 27/2021

CULTURI VEGETALE

e dau m\sura productivit\]ii APPR din Teleorman tatelor, care nu poate coincide cu debutul campaniei de recoltare.

Tehnologiile de cultivare Microparcelele de porumb au 7 metri lungime, inclusiv aleea de 70 cm. Fiecare dintre cele patru rânduri are 33 de plante, rezultând un total de 132 de plante/microparcelå. “Se recolteazå doar cele douå rânduri centrale, pentru evitarea efectului de bordurå”, a explicat Kergoat. Microparcelele de floare au 9 metri lungime, rezultând patru plante în plus / microparcelå fa¡å de porumb, dar ca suprafa¡å sunt egale - 21 mp. To¡i hibrizii, atât cei de porumb, cât ¿i cei de floare, se cultivå în trei repeti¡ii. Astfel, existå 180 de microparcele de floare ¿i 330 de porumb. Hibrizii sunt codifica¡i, astfel încât reprezentan¡ii companiilor pot observa doar comportamentul hibrizilor în general, fårå identificare. Ei vor afla codul propriilor hibrizi abia dupå recoltare. În cazul porumbului, hibrizii sunt îm-

Ion Voinea arat\ frunza teac\ Profitul Agricol 27/2021

pår¡i¡i pe douå grupe de maturitå¡i: pânå în 400 FAO ¿i peste 400 FAO. Tehnologiile au fost prezentate de Manuel Kergoat, inginer de Dezvoltare la Mas Seeds pentru Europa Centralå ¿i de Est. În general, s-a folosit tehnologia fermierului din câmpul comercial, cu un “bonus” - anume insecticidul granulat Ercole (de la Nufarm), aplicat la semånat, în dozå de 12 kg/ha, atât la porumb, cât ¿i la floarea-soarelui, în principal pentru combaterea viermilor sârmå. Terenul a fost pregåtit prin aråturå de toamnå ¿i discuit primåvara, înainte de semånat. În cazul parcelelor cultivate cu porumb, pregåtirea a continuat înainte de semånat prin fertilizare cu complex 20.20.0, 250 kg/ha. Semånatul s-a realizat la data de 23 aprilie (cu 10-12 zile dupå semånatul în câmpul comercial al fermierului, din cauza primirii tardive a semin¡elor). La 26 aprilie s-a erbicidat în preemergen¡å cu Gardoprim (Syngenta), 4 l/ha. La 19 mai, când porumbul era în 4 frunze, s-a erbicidat cu Principal Plus (Corteva) 350 g/ha. La 25 mai (6 frunze) s-a efectuat prå¿itul mecanic ¿i s-a fertilizat cu N (uree), 150 kg/ha. Clima spuneam cå a fost favorabilå, precipita¡iile au depå¿it 280 mm/mp de la semånat la data vizitei în câmp. Astfel, hibrizii mai timpurii au înflorit, iar înfloritul era a¿teptat så se finalizeze ¿i la hibrizii mai tardivi. Talia unor plante depå¿ea 3 metri. Alina Cre¡u i-a chestionat pe reprezentan¡ii companiilor dacå se vor introduce ¿i în România hibrizi de talie mai reduså, înså nu a primit un råspuns favorabil. Densitatea plantelor e în parametri, excep¡ie fåcând un singur hibrid, care prezintå un minus de 5-7 plante / mi-

croparcelå, în urma unei probleme la råsårire. Alt hibrid manifestå fitotoxicitate la substan¡a activå dicamba din erbicidul Principal Plus, sub forma frunzei tip “teacå de sabie”, care a cåpåtat o consisten¡å lemnoaså, cu impact major în productivitate. Unele plante aveau copili, ceea ce pentru Ion Voinea, consultantul tehnic al APPR, e indicator de bunåstare. În schimb, Florin Guloiu, directorul tehnic de la Lidea, a punctat cå fermierii nu sunt ferici¡i când constatå apari¡ia acestor ramifica¡ii. În cazul florii-soarelui, semånatul s-a realizat la 12 aprilie, aproape de data semånatului în câmpul comercial. Înainte de semånat s-a fertilizat cu complex 16.16.16, în cantitate de 200 kg/ha. Pe 17 aprilie s-a realizat erbicidarea în preemergen¡å, cu Gardoprim 4 l/ha (în cazul hibrizilor Clearfield / Clierfield Plus nu a fost necesarå respectarea tehnologiei cu erbicidul Pulsar, întrucât lupoaia nu e problematicå în zonå). Pe 28 mai, cu plantele în 8-10 frunze, s-a realizat prå¿itul mecanic ¿i s-a fertilizat cu N (uree), 100 kg/ha. La jumåtatea lunii iunie au fost îndepårtate manual capitulele plantelor de pe aleile care despart ploturile. Plantele sunt în general viguroase, având talia de 2 - 2,5 m. În teren s-au observat accidental vetre de Cirsium, primele douå ploturi fiind mai afectate, dar altminteri terenul e curat de buruieni. S-a observat, de asemenea, cå a existat atac de manå ¿i cå unii hibrizi au manifestat rezisten¡å, al¡ii sensibilitate. “În ansamblu, e una dintre loca¡iile cele mai bune de testare ale APPR, are o bunå valoare statisticå”, a conchis Voinea.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

Au explodat vânz\rile de sisteme de iriga]ii BNY Holding, dealer exclusiv al Reinke în România, a înregistrat o triplare a vânzårilor anul trecut. O cre¿tere “extrem de mare” este preconizatå ¿i pentru anul acesta. Seceta de anul trecut a schimbat percep¡ia foarte multor fermieri, care au în¡eles cå trebuie så aibå o alternativå într-un sistem de iriga¡ii. Chris Roth, pre[edintele Reinke [i Drago[ Zainea, director general al BNY Holding

re¿terea noastrå s-a datorat ¿i clien¡ilor cu care am lucrat în anii anteriori, spunea Drago¿ Zainea, director general al BNY Holding. BNY este un integrator de solu¡ii de iriga¡ii specializatå în implementarea sistemelor de iriga¡ie de tip pivot, cu o istorie de ¿apte ani. Are 35 de angaja¡i, iar obiectivul este de a cre¿te, anul acesta, la peste 50. “Solu¡iile diferå de la o fermå la alta sau chiar de la o solå la alta, în cadrul aceleia¿i ferme”, spune Zainea. Tot ce trebuie så furnizeze fermierul este finan¡area, sursa de apå ¿i planul de culturi. Solu¡ia completå o propune compania. Fermierii români doresc, de obicei, instala¡ii tehnologizate la vârf, cu control de la distan¡å, supraveghere, care se pot utiliza cu o interac¡iune umanå cât mai scåzutå. Dacå este pe stoc, în douå såptåmâni echipamentul ajunge în curtea fermierului. În momentul de fa¡å, stocul este de 30-40 de echipamente de diverse dimensiuni, care pot så acopere 2.000-2.500 ha. “Urmeazå så ne pregåtim så facem fa¡å unui volum ¿i mai important în perioada urmåtoare”, promite managerul. Pentru echipamentele care trebuie så 30

vinå din SUA este mai dificil de fåcut o estimare a datei de livrare întrucât, în momentul de fa¡å, pe lan¡urile logistice interna¡ionale existå probleme care afecteazå aprovizionarea. Cel mai mare proiect implementat se întinde pe 850 de hectare, o investi¡ie de 1,5 mil. euro. Compania are înså solu¡ii ¿i pentru suprafe¡e mici. Cel mai mic sistem acoperå 20 ha. “Reinke are un pivot fåcut special pentru parcele mici, în a¿a fel încât så men¡inå costurile per hectar la un nivel sustenabil”, spune Zainea. Nu se limiteazå la a furniza un sistem, ci se implicå ¿i în pregåtirea ¿i consilierea beneficiarului. Printre tehnologiile noi pentru pia¡a din România se numårå pivo¡ii mobili, pivo¡ii pentru parcele neregulate (bra¡ de col¡, jonc¡iune mobilå, tronson deta¿abil), liniare programabile (liniara pivotantå), automatizåri ¿i control de la distan¡å. De asemenea, BNY Holding oferå solu¡ii pentru infrastructura de iriga¡ii (¡evi, canale), pompare ¿i filtrare (de exemplu, Filtrul Riverscreen pentru apa de micå adâncime ¿i canalele de iriga¡ii colmatate), precum ¿i pentru sistemele de fertirigare ce pot fi ata¿ate oricårui sistem de irigare.

În primåvara anului trecut s-a deschis, la Constan¡a, singurul depozit de pivo¡i ¿i sisteme liniare din ¡arå, ce deserve¿te sud-estul Europei, o investi¡ie a companiei americane Reinke Manufacturing. Investi¡ia a intrat în func¡iune chiar când o mare parte din ¡arå cuno¿tea o secetå istoricå. Såptåmâna trecutå Chris Roth, pre¿edintele Reinke la nivel global, a vizitat România, pentru a marca importan¡a investi¡iei ¿i a sus¡ine compania BNY Holding, dealer local exclusiv. Roth spune cå în alegerea României pentru a face depozitul a contat ¿i faptul cå existå o infrastructurå de iriga¡ii ce acoperå 400.000 ha, care se poate reabilita. Cu ocazia vizitei, pre¿edintele companiei Reinke a avut o întâlnire cu ministrul Adrian Oro¿, la care s-a discutat ¿i despre modalitå¡ile de implementare a tehnologiilor americane de iriga¡ii prin parteneriatul strategic româno-american. Roth a mai transmis faptul cå portofoliul de produse sus¡ine atingerea obiectivelor de mediu, în contextul noilor reglementåri ale Uniunii Europene privind schimbårile climatice.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 27/2021

CULTURI VEGETALE

Insecticidul COLUMBO 0,8 MG, pentru pericolele din sol la rapi]\ Recoltarea la rapi¡å este în toi ¿i urmåtorul sezon se apropie cu pa¿i repezi. În acest sens, aten¡ia sporitå trebuie îndreptatå din timp cåtre pericolele “ascunse”, cu poten¡ial mare de atac la start ¿i în fazele timpurii de vegeta¡ie, cum sunt viermele sârmå ¿i buha semånåturilor, care descoperå condi¡ii foarte propice pentru dezvoltare în stratul cald de sol de la adâncimi mici (8-15 cm).

de protec¡ie a plantei împotriva buhåi semånåturilor (Agrotis segetum) pe toatå durata acesteia de dezvoltare larvarå, când manifestå atacurile foarte agresive asupra culturii. Combaterea din start a acestui dåunåtor este cu atât mai necesarå cu cât larvele supravie¡uiesc în sol peste iarnå, conducând la infestarea culturilor în primåvara urmåtoare.

Atac blocat la tinerele plåntu¡e: buha semånåturilor (Agrotis segetum) Cu douå genera¡ii pe an, dintre care una în iulie, acest dåunåtor polifag, cu spectru foarte larg, reprezintå o realå amenin¡are în primele etape de vegeta¡ie ale plantei de rapi¡å, ce coincid cu stadiul lor larvar, care dureazå pânå la 40 de zile. Pe tot parcursul acestei perioade, dåunåtorii se hrånesc intens cu rådåcinile plåntu¡elor, dar ¿i cu pår¡ile aeriene, ducând la compromiterea culturii, mai ales în caz de invazii mari. Eficacitatea insecticidului COLUMBO 0,8 MG se men¡ine la un standard înalt chiar ¿i dupå douå luni de la aplicare, fapt care genereazå o barierå eficientå 32

Barier\ protectoare format\ de COLUMBO 0,8 MG în jurul tinerei r\d\cini de rapi]\, împotriva atacului viermilor sârm\ Foto ©Shutterstock

unt inamici mårun¡i, dar care genereazå o mare nevoie de un instrument cu eficien¡å garantatå: insecticidul COLUMBO 0,8 MG, pe bazå de cypermethrin, sub formå de granule în sol, al cårui avantaj este ¿i durata prelungitå de ac¡iune la nivel ridicat, dublatå de insolubilitatea în apå.

îl caracterizeazå ca un distrugåtor în maså, semnalele acestuia fiind golurile din culturå ¿i plantele de rapi¡å îngålbenite ¿i oprite în evolu¡ie.

Atac de buha sem\n\turilor la rapi]\

Pânå acum de neoprit: viermele sârmå Viermele sârmå, un polifag care produce cele mai multe ravagii în ultimii doi ani de stadiu larvar, când are mandibula foarte bine formatå, este atras de cåtre gazele emise de semin¡ele în stare germinativå, dar ¿i de rådåcinile în formare ale plåntu¡elor de rapi¡å, pe care le cariazå cu putere. Toamnele calde îi sunt prielnice, deoarece migreazå din adâncime cåtre stratul de suprafa¡å al solului, unde se poate deplasa pe distan¡e de pânå la 50 cm, în cåutare de hranå. Atacul în vetre

Granulele de COLUMBO 0,8 MG sunt îngropate în patul germinativ la semånat, cu ajutorul unui dispozitiv specific tip “coadå de pe¿te” (oferit de Kwizda Agro Romania la achizi¡ionarea produsului pentru aplicarea sa în cultura de rapi¡å), care permite o distribu¡ie optimå a granulelor pe întregul profil al brazdei, astfel încât produsul este aplicat între såmân¡å ¿i suprafa¡a solului, exact unde viermii sârmå sunt cei mai periculo¿i. Granulele nu se deplaseazå din amplasamentul ini¡ial, creând o barierå halou în jurul semin¡ei ¿i a rådåcinii plåntu¡elor pe toatå durata de ac¡iune, oprind atacul viermilor sârmå asupra culturii de rapi¡å proaspåt înfiin¡ate ¿i asigurând bunul start în vegeta¡ie al semin¡ei.

Kwizda Agro Romania Profitul Agricol 27/2021

GR|DINA

VIA [i LIVADA Recomandarea Summit Agro de combatere a musculi]ei albe de ser\ Pornind de la nevoia de hranå sånåtoaså ¿i de la standardele solicitate de marile lan¡uri comerciale ¿i de consumatori, în ceea ce prive¿te nivelul de reziduuri din fructe ¿i legume, Summit Agro România vine în sprijinul producåtorilor agricoli cu produse pentru o combatere integratå a musculi¡ei albe de serå (Trialeurodes vaporariorum) cheie în atingerea acestor standarde.

NoFly WP - BIOinsecticidul cåruia insectele Nu-i rezistå - din gama Seipro a Summit Agro România ¿i Mospilan 20 SG - insecticidul japonez consacrat, eficient ¿i plurivalent - ajutå producåtorii så-¿i men¡inå cultura la adåpost de atacul dåunåtorilor, oferindu-le posibilitatea de a-¿i comercializa produsele agricole la standardele solicitate de marile lan¡uri comerciale.

În condi¡ii de serå/solar poate dezvolta de la 3 pânå la 6 genera¡ii pe an (atunci când are condi¡ii favorabile), femela începând så depunå ponta dupå 2-3 zile de la apari¡ie. La culturile de câmp este întâlnitå ¿i se dezvoltå doar în perioada de vegeta¡ie a culturilor, fiind observatå chiar ¿i în lunile septembrie - octombrie. Dupå aceastå perioadå, adul¡ii se retrag în spa¡iile protejate, celelalte stadii de dezvoltare fiind distruse de temperaturile scåzute.

Ce este NoFly WP? NoFly WP este un bioinsecticid de contact, condi¡ionat sub formå de pulbere umectabilå (WP), ce con¡ine spori ai ciupercii entomopatogene Isaria fumosoroseus, tulpina FE 9901 (în literatura veche folosindu-se denumirea Paecilomyces fumosoroseus), având o concentra¡ie de 2,0 x109 spori/gram de produs comercial. Produsul este omologat ¿i utilizat cu rezultate foarte bune în multe ¡åri, pe toate continentele. În Europa este deja omologat ¿i utilizat cu rezultate excep¡ionale, de câ¡iva ani, în Spania, Olanda, Fran¡a, Germania, Belgia, România

Musculi¡a albå de serå este unul dintre cei mai mari dåunåtori ai plantelor din familia Solanaceae ¿i Cucurbitaceae, una dintre cele mai dåunåtoare insecte din întreaga lume, nu numai pentru daunele directe pe care le produce, ci ¿i pentru faptul cå este un vector transmi¡åtor pentru diver¿i viru¿i Ata[are dåunåtori plantelor. Este råspânditå pe toate continentele, iar în România o întâlnim atât în spa¡ii protejate (sere ¿i solarii), cât ¿i în culturile de câmp. 34

Germinare

¿i Ungaria. În România este deja omologat pentru combaterea musculi¡ei albe de serå (Trialeurodes vaporariorum) la culturile protejate din familia Solanaceae (tomate ¿i ardei) ¿i Cucurbitaceae (pepeni ¿i dovlecei), iar în Spania este omologat ¿i pentru combaterea altor dåunåtori cum ar fi: musculi¡a albå a tutunului (Bemisia tabaci), musculi¡a albå în spiralå din America Centralå (Aleuroidicus dispersus), afide, trip¿i ¿i omizi.

Cum ac¡ioneazå NoFly WP? Produsul provoacå un proces natural de infectare ¿i combatere a dåunåtorilor. Spre deosebire de ac¡iunea exercitatå de insecticidele tradi¡ionale (chimice) asupra insectelor dåunåtoare, sporii ciupercii entomopatogene Isaria fumosorosea, tulpina FE 9901, ac¡ioneazå prin contact, ducând la combaterea dåunåtorilor în toate stadiile de dezvoltare (adul¡i, larve ¿i ouå), cauzând moartea acestora în 3 pânå la 5 zile. În condi¡ii favorabile de temperaturå (22-28°C) ¿i umiditate a aerului (>50%), ciuperca se dezvoltå pe partea exterioarå a insectelor, producând noi spori ce pot fi dispersa¡i de curen¡ii de aer, ducând astfel ¿i la infectarea indivizilor care nu au venit în contact cu produsul la aplicare.

Cre[tere

Sporulare

Profitul Agricol 27/2021

GR|DINA, VIA [i LIVADA Ac¡iunea bioinsecticidului se deruleazå în patru etape: 1. ata¿are 2. germinare 3. cre¿tere 4. sporulare Recomandåri de utilizare: Este un bioinsecticid de contact, cu aplicare foliarå, ce asigurå o foarte bunå acoperire a suprafe¡ei foliare ¿i poate fi aplicat utilizând instala¡iile conven¡ionale de stropit. Primul tratament se aplicå atunci când se observå primele simptome de atac ¿i se recomandå 4-5 aplicåri, cu un interval de 5-7 zile de pauzå între acestea. Poate fi aplicat în orice stadiu fiziologic al plantei, chiar ¿i în perioada de recoltare, dupå aplicarea produsului nefiind necesar un timp de pauzå pânå la recoltare. Doza recomandatå este de 200-250 g/100 L apå, în func¡ie de gradul de atac ¿i înål¡imea plantelor de culturå. În cazul unor infeståri repetate, se recomandå utilizarea alternativå, sau în combina¡ie cu un insecticid de sintezå chimicå eficient în combaterea musculi¡ei albe, compatibil, pentru a cre¿te gradul de protec¡ie a culturilor. NoFly WP are o compatibilitate bunå cu produsele tradi¡ionale pentru protec¡ia plantelor, iar în cazul unor atacuri importante, Summit Agro România vå propune produsul Mospilan 20 SG ca partener în tank mix pentru NoFly WP, pentru combaterea musculi¡ei albe.

Ce este Mospilan 20 SG? Mospilan 20 SG este un insecticid sistemic, cu efect de lungå duratå, omologat în toatå lumea, întrucât combate un spectru larg de insecte dåunåtoare culturilor agricole. Este condi¡ionat sub formå de granule dispersabile în apå ¿i con¡ine 200 g/kg acetamiprid, substan¡å activå care a fost aprobatå în UE pânå în 2033. Mospilan 20 SG combate dåunåtorii în toate stadiile de dezvoltare (adult, Profitul Agricol 27/2021

larvå, ou). Necesitå o perioadå scurtå de timp de pauzå de la aplicarea produsului pânå la recoltare (între 3-14 zile) - pentru castrave¡i ¿i ardei în serå, timpul de pauzå fiind de 3 zile.

Recomandåri de utilizare Mospilan 20 SG combate foarte bine tripsul californian (Frankliniella occidentalis) ¿i musculi¡a albå de serå (Trialeurodes vaporariorum) la castravete, iar la ardei combate påduchele verde al piersicului (Myzus persicae). Pentru a atinge eficacitatea maximå a produsului, vå recomandåm så utiliza¡i volume de solu¡ie cu care så acoperi¡i întreaga maså foliarå. Aplica¡i produsul atât pe partea superioarå, cât ¿i pe partea inferioarå a frunzelor, astfel încât solu¡ia så intre în contact cu to¡i dåunåtorii din culturå. Combaterea Integratå a Dåunåtorilor Doza utilizatå, frecven¡a tratamentelor, gradul de acoperire a suprafe¡ei foliare ¿i momentul de aplicare sunt factori esen¡iali pentru un Management optim în Combaterea Dåunåtorilor ¿i pentru ob¡inerea unor produc¡ii sånåtoase ¿i fårå reziduuri. Pentru combaterea dåunåtorilor din culturile de Solanaceae ¿i Cucurbitaceae, din sere ¿i solarii, Summit Agro România recomandå aplicarea celor douå produse, dupå cum urmeazå: La apari¡ia primilor dåunåtori va recomandåm så utiliza¡i produsul NoFly WP în dozå de 200-250 g/100 L apå, urmat de un al doilea tratament, cu acela¿i produs, la interval de 7 zile. Pentru cel de-al treilea tratament vå recomandåm så aplica¡i produsul Mospilan 20 SG în dozå de 125 g/ha la ardei ¿i 250-400 g/ha la castravete, în func¡ie de dåunåtorul prezent în culturå. Volumul de apå recomandat este de 1000L/ha. Pentru ultimele tratamente, cele de dinainte de recoltare sau chiar ¿i în ziua recoltårii, dacå este necesar så aplica¡i un tratament, vå recomandåm så utiliza¡i produsul NoFly WP. Acesta

va asigura protec¡ia legumelor înainte de recoltare ¿i nu va låsa reziduuri. În cazul unor atacuri importante, Summit Agro România vå propune produsul Mospilan 20 SG ca partener în tank mix pentru NOFLY WP, pentru combaterea musculi¡ei albe. În concluzie, pentru a avea culturi ¿i produc¡ii sånåtoase, fårå reziduuri, atât în stare proaspåtå, cât ¿i conservate, cåutate de marile lan¡uri de magazine ¿i de noi to¡i, vå recomandåm så utiliza¡i strategia de combatere a musculi¡ei albe de serå cu produsele Mospilan 20 SG ¿i NoFly WP, cel din urmå fiind recomandat atât pentru primele douå tratamente, cât ¿i pentru ultimele douå tratamente, înainte de recoltare.

Avantajele combaterii integrate a musculi¡ei albe de serå cu NoFly WP ¿i Mospilan 20 SG: - NoFly WP este un produs 100% biologic. Nu necesitå timp de pauzå pânå la recoltare ¿i este prietenos cu fauna auxiliarå ¿i prådåtorii naturali. - Mospilan 20 SG are timp scurt de pauzå ¿i spectru larg de combatere. - Ambele produse pot fi utilizate cu succes în programele de Combatere Integratå a Dåunåtorilor. - Compatibilitatea bunå dintre cele douå produse face posibilå utilizarea acestora în tank mix, în cazul unor atacuri importante. - Cele douå produse au moduri diferite ¿i complexe de ac¡iune prin care este evitatå crearea de rezisten¡å. - Manipulare ¿i utilizare u¿oarå, operatorii putând reveni în culturå la foarte scurt timp dupå aplicarea produselor. 35

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Cooperativa Bun\t\]i Locale face o linie de procesare fructe Cooperativa Bunåtå¡i Locale din jude¡ul Arad exploateazå 30 de ha cu ro¿ii de câmp, sfeclå ro¿ie, ceapå, morcovi, varzå, dar ¿i livezi cu meri, peri, pruni, piersici, cai¿i etc. Cooperativa are ¿ase membri, dar existå mai mul¡i fermieri care vor så se înscrie în organiza¡ie.

arian Rotaru, unul dintre membri, de¡ine o fermå pomicolå de aproape 10 ha în Curtici, pe care produce legume, fructe ¿i culturå mare. El a explicat de ce existå acest interes printre producåtori så devinå cooperatori. “Când lucrezi singur, e¿ti de multe ori neputincios. Unii nu î¿i permit så cumpere utilaje, dar când ai o semånåtoare a cooperativei o pot utiliza to¡i. A¿adar, dacå nu î¡i permi¡i så cumperi o ma¿inå o folose¿ti pe cea a cooperativei. E unul dintre avantaje”. Rotaru i-a îndemnat întotdeauna pe fermieri, indiferent în ce domeniu activeazå, så se asocieze. Este cea mai sigurå solu¡ie de succes. “Când e¿ti cooperativå po¡i merge mult mai u¿or la un hipermarket cu o cantitate mult mai mare de legume ¿i fructe pentru a negocia un pre¡ bun. Refuzul hipermarketurilor de a lucra cu fermierii fizici este o situa¡ie pe care o întâlnim de cele mai multe ori pe pia¡a din România, dar cu o cooperativå situa¡ia se schimbå cu totul. Are loc o negociere mult mai avantajoaså pentru producåtori”, mai explicå Rotaru.

printr-un proiect na¡ional coordonat în zona de Vest de prof. Florin Imbrea, decanul Facultå¡ii de Agriculturå din Timi¿oara. Cooperativa are un succes foarte mare pe pia¡å nu numai pentru cå oferå produse de mare calitate, dar oferå ¿i un sprijin eficient membrilor såi. Fiindcå activitatea cooperativei merge foarte bine, s-a pus accent pe dezvoltare. De aceea în aceastå perioadå se deruleazå un proiect pentru construirea unei linii de procesare a legumelor în valoare de 30.000 de euro. Finan¡area vine prin GAL. De asemenea, se va crea ¿i o linie modernå de ambalare ¿i etichetare a produselor ¿i se va dezvolta un sistem eficient de promovare pe pia¡å. Cooperativa oferå o aten¡ie importantå ro¿iilor cultivate pe câmp, dar ¿i produc¡iei de mere, pere, caise, iar aceastå linie de procesare va produce

sucuri naturale de mere, de pere sau sfeclå ro¿ie, care sunt la mare cåutare pe pia¡å. În aceastå perioadå este în construc¡ie hala, iar pânå în toamnå va începe procesarea legumelor ¿i fructelor. De asemenea, va fi pus la punct ¿i un sistem de deshidratare a fructelor (prune, dar ¿i mere feliate ¿i uscate pentru chipsuri etc.). Fructele deshidratate ¿i uscate sunt la mare cåutare pe pia¡a din zona de Vest. A¿adar, cooperativa se va axa, pe lângå produc¡ia de fructe proaspete ¿i sucuri naturale, ¿i pe fructele deshidratate. Va intra pe pia¡å inclusiv cu sucuri de sfeclå ro¿ie (90%) amestecate cu suc de morcovi (10%), fårå adaosuri de zahår. “Gustul sucului de sfeclå e mai påmântiu ¿i se îmbinå foarte bine cu gustul celui de morcov, care e la fel de plin de vitamine ¿i minerale. E o îmbinare de gusturi extraordinarå. Totul este natural ¿i foarte sånåtos”, spune Marian Rotaru. Unul dintre atuurile fermierilor de la Bunåtå¡i Locale este faptul cå ei mizeazå pe ro¿iile produse în câmp deschis, nu în solarii. În primul rând, acestea sunt la mare cåutare de cåtre gospodine pentru prepararea bulionului, fiindcå sunt mult mai gustoase ¿i sånåtoase (mai pline de vitamine ¿i minerale, produse de lumina solarå). Existå un interes foarte mare pentru ro¿iile de câmp în zona Bihor, Arad ¿i Timi¿. Rotaru are 1,52 ha de livadå, 3 ha de ro¿ii ¿i 4 ha pe care cultivå porumb, dar ¿i teren pe care cultivå celelalte legume. Livada are un sistem de dezvoltare super-intensiv, prevåzut cu re¡ea de irigare. Inclusiv cele 3 hectare cu ro¿ii din câmp sunt irigate.

Cooperativa Bunåtå¡i Locale, cu sediul în Doroban¡i, jude¡ul Arad, func¡ioneazå de un an ¿i a fost creatå

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 27/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR {i totu[i, în Fran]a se va ]ine Sommet de l'Élevage Pe data de 8 iulie, conducerea Sommet de l'Élevage, expozi¡ie zootehnicå ¡inutå, în vremurile bune, la Clermont-Ferrand, Fran¡a, a convocat o conferin¡å de preså, dedicatå expozi¡iei ce va avea loc în perioada 5-8 octombrie 2021. Edi¡ia de anul acesta este un pariu greu pentru expozi¡ia francezå.

cum, în pandemie, organizatorii î¿i dubleazå ambi¡iile, pe måsura dificultå¡ilor. O nouå salå de expozi¡ii, con¡inut digital pentru organizarea evenimentului, un salon rezervat energiei, ca la târgul DLG de la Hanovra, sau pentru procesarea din fermå... Ar trebui så fie obliga¡i så meargå la acest târg to¡i responsabilii din agricultura noastrå, în frunte cu veterinarii de la ANSVSA, ca så vadå cum se face procesarea în fermele francezilor. Doar cå la Clermont-Ferrand România va fi reprezentatå de o delega¡ie oficialå, a¿a cum au Irak, Egipt, Botswana, Togo, Coasta de Filde¿, Turkmenistan, Georgia sau Ecuador. De¿i existå multe noutå¡i, spectacolul råmâne fidel tradi¡iei. Douå rase vor fi reginele edi¡iei la nivel na¡ional: Aubrac ¿i Simmental. Expozi¡ia de animale este o råscruce de drumuri pentru agriculturå. Dupå anularea edi¡iei din 2020, organizatorii vor så propunå “o edi¡ie a 30-a ambi¡ioaså” a evenimentu38

lui. Organizatorii sperå så depå¿eascå bariera de 100.000 de vizitatori. Cele 875 de standuri se vând bine. Ei vor så vândå 900 de standuri, pentru aproximativ 1.450 de expozan¡i. ºinta cu 100.000 de vizitatori ar trebui så fie ¿i mai accesibilå în acest an, deoarece târgul dureazå 4 zile, în loc de 3. “Extinderea duratei evenimentului ne va permite så asiguråm mai mult confort pentru vizitatori, mai mult con¡inut la conferin¡e, pentru prezentåri de rase ¿i competi¡ii. Este, de asemenea, o modalitate de adaptare la contextul actual de sånåtate”, a precizat Fabrice Berthon, comisarul general al târgului. Evenimentul va avea, de asemenea, o nouå salå de 10.000 m², ceea ce va reduce aglomera¡ia din celelalte såli. Noutå¡i evidente vor propune standurile pentru energie sau pentru procesarea din ferme. Digitalizarea va fi în centrul aten¡iei, cu implementarea unei aplica¡ii, precum ¿i a unor noi servicii web.

De exemplu, un site va face posibilå listarea produselor expozan¡ilor, vor fi disponibile reluåri de seminarii web sau vizite, de asemenea, va fi posibilå organizarea unei întâlniri la un stand, înainte de eveniment. Chiar dacå pentru Victor Berthon, ¿eful “aiti¿tilor”, “digitalul nu se inoculeazå acolo pentru a înlocui întâlnirile fa¡å în fa¡å, ci pentru a-i ajuta pe vizitatori.” În acest an, vor fi expuse la Sommet 2.000 de animale din 66 de rase diferite. Expozi¡ia va gåzdui ¿i concursul na¡ional al Fran¡ei de rase Aubrac, cu 400 de exemplare din aproximativ o sutå de ferme diferite. Pe lângå concursul de frumuse¡e, se vor organiza numeroase licita¡ii ¿i vizite în ferme. Simmental este o raså mixtå, dar la expozi¡ie vor fi prezentate 112 vaci de lapte din toatå Fran¡a. De asemenea, se vor vinde la licita¡ie tauri Simmental ¿i brânzeturi specifice.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 27/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pest\ la o ferm\ Smithfield Ferma Ni¡chidorf 2 a companiei Smithfield a devenit focar de pestå porcinå africanå. Reprezentan¡ii Prefecturii Timi¿ au anun¡at cå, mar¡i, 6 iulie, a venit confirmarea de la Laboratorul Na¡ional de Referin¡å pentru Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå Bucure¿ti: e pestå porcinå africanå. În urma primirii rezultatului, Centrului Local de Combatere a Bolilor Timi¿oara a decis uciderea imediatå, sub control oficial ¿i neutralizare, a suinelor din exploata¡ie. E vorba de 10.800 de porci. În plus, s-au aprobat ¿i zonele circulare de protec¡ie ¿i de supraveghere, pe o razå de 3, respectiv 10 km în jurul focarului de pestå porcinå africanå. În zona de protec¡ie va fi doar localitatea Ni¡chidorf. În zona de supraveghere vor fi, înså, mai multe: Silagiu, Buzia¿, Bacova, Vucova, Blajova, Berini, Tormac, Cadar, Duboz din jude¡ul Timi¿ ¿i localitå¡ile Izgar, Ersig, Verme¿

din jude¡ul Cara¿-Severin. “Precizåm cå pesta porcinå africanå nu afecteazå oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnåvire pentru ace¿tia, virusul având, înså, impact la nivel social, din punct de vedere economic”, aten¡ioneazå Prefectura Timi¿. La data de 8 iulie erau active 101 focare de pestå porcinå africanå,

anun¡a oarecum victorioaså ANSVSA, din care 2 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 1 focar într-o exploata¡ie comercialå de tip A, fiind afectate un numår de 45.227 porcine (animale afectate din focarele active).

Gheorghe MIRON

Pesta porcin\ african\ r\bufne[te f\r\ mil\ în China Un numår mare de porci mor zilnic din cauza pestei porcine africane în Sichuan, principala provincie din China unde se cresc vieri, transmite Agerpres, care preia o informa¡ie Reuters. China s-a confruntat în perioada 2018 - 2019 cu o epidemie de PPA, care a provocat o scådere de aproape 50% a efectivelor de porci, ceea ce dus la majorarea importurilor ¿i la o cre¿tere record a pre¡urilor pentru carnea favoritå în statul asiatic. Dar anul acesta au apårut noi focare în nordul ¡årii ¿i circulå mai multe tulpini ale virusului. Provincia Sichuan din sud-vestul ¡årii, care anul trecut a produs 48,5 milioane de porci pentru sacrificare, aproProfitul Agricol 27/2021

ximativ 9% din totalul de la nivelul Chinei, se confruntå cu o cre¿tere a numårului de cazuri de pestå.

Obiectivul în acest an al provinciei este så ajungå la 58 milioane de porci pentru sacrificare. “Ce se întâmplå acum în Sichuan este destul de serios”, a apreciat Xiao Lin, analist al unui fond de investi¡ii. Acesta a explicat cå cei mai afecta¡i sunt micii fermieri, care au relaxat måsurile de prevenire pentru a reduce costurile, în urma scåderii pre¡urilor. Xiao a estimat pierderile la aproximativ 10% - 15% din efectivele de porcine. Oficialii Departamentului Agriculturii din provincia Sichuan nu au råspuns solicitårilor Reuters de a comenta situa¡ia.

Arin DORNEANU 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cresc\torul de Mangali]a a fost lovit de pandemie, dar î[i revine Ioan Rohnean din comuna Ar¡a, jude¡ul Timi¿, este unul dintre fermierii lovi¡i crunt de pandemia COVID-19. El a avut 110 porci Mangali¡a ¿i clien¡i chiar din Germania, Italia sau Anglia. Acum a råmas cu 40. Pe ceilal¡i a trebuit så îi sacrifice de Pa¿te în acest an, fiindcå nu a mai reu¿it så le mai asigure hrana. “A venit pandemia ¿i nu am mai reu¿it så fac rost de patru tone mâncare pentru ei pe såptåmânå!”, a spus fermierul. Totu¿i Tohnean nu cedeazå, mai cre¿te 40 de porci, zeci de capre, 500 de påsåri - ra¡e gâ¿te, curcani, gåini, pui de carne - ¿i urmeazå så achizi¡ioneze vaci din rasa Angus. Mai mult, omul are în desfå¿urare trei proiecte importante pentru dezvoltarea fermei, în care vrea så investeascå 150.000 de euro. Este vorba de construirea unei hale de procesare/abator, finalizarea noul grajd destinat vi¡eilor ¿i deschiderea unui magazin unde så î¿i valorifice produsele agroalimentare. În plus, va cumpåra tot påmântul din jurul fermei pe care nu îl lucreazå nimeni, pentru a produce hrana pentru animale ¿i påsåri ¿i unde va fi ¿i locul de på¿une pentru Angus. Proiectul imediat este construirea halei de procesare, cu sprijin european. “Când voi avea abatorul, vreau så må ridic la 2.000-3.000 de porci. Vreau så îmi fac toate mezelurile, cârna¡ii ¿i celelate produse aici, în ferma mea, în condi¡ii ideale. Ca tot românul, Rohnean se plânge cå întâmplinå foarte mari probleme cu ob¡inerea autoriza¡iilor. El vrea så atragå fonduri europene ¿i deja a luat legåtura cu AFIR. De ce a ales extinderea fermei cu vaci din rasa Angus? “Eu am studiat bine aceastå raså ¿i concluzia este urmåtoarea: Dacå iei un vi¡elu¿ primåvara 40

de douå luni, ai grijå de el ¿i îl hråne¿ti cum trebuie, nu are voie ca într-un an så nu se facå la 800 -1.000 de kg, mai ales dacå are unde så pascå în câmp deschis, iar eu aici am på¿une în jurul fermei, de aceea vreau så cumpår tot påmântul dimprejur. A¿adar, e un avantaj extraordinar, iar cât consumi cu el este nesemnificativ, fa¡å de cât câ¿tigi”, spune fermierul, Pentru început va lua numai 10 vi¡ei, så testeze pia¡a. Deja a discutat cu o firmå importantå din Sibiu, care vrea så îi achizi¡ioneze vi¡eii când vor fi mari. Vor chiar så îi dea ei vi¡elu¿ii, el numai så îi creascå. Ca så ajungå la 3.000 de porci ¿i-a fåcut calculul cå îi va fi suficient så ¡inå câteva zeci de scroafe pentru reproducere. Pentru început va vinde o caså mare construitå recent chiar de el. Astfel, va avea bani pentru a începe primii pa¿i de extinderea fermei. În plus, când va face proiectul european, va avea autofinan¡area pentru a nu se împrumuta la bånci, fiindcå ¿tie el cå nici båncile nu vor så dea bani fermierilor. În plus, va mai cumpåra påmânt, pentru a reu¿i så producå hrana pentru animale tot în propria fermå. Så nu o mai cumpere.

Ioan Rohnean este optimist ¿i spune cå po¡i tråi foarte bine ca fermier în România, dar asta nu înseamnå cå agricultura este singura lui afacere. Mai are o firmå de construc¡ii ¿i instala¡ii sanitare. De asemenea, a avut ¿i 25 de apartamente în Timi¿oara, o caså de schimb valutar, un restaurant ¿i altele. În criza financiarå din 2008, a pierdut aproape 50 de miliarde de lei vechi. Curios cå, de¿i vorbe¿te cu încredere despre fondurile europene, Rohnean spune cå institu¡iile publice nu fac nimic, doar bagå be¡e în roatele fermierilor. “Oriunde fermierul merge la institu¡ii så î¿i rezolve problemele, în loc ca acestea så vinå în ajutorul lui, îi pun numai piedici. Nu te ajutå. Birocra¡ia prea mare te descurajeazå. Ai nevoie de nervi de o¡el så faci ceva. Nici nu sunt curios så solicit acel sprijin pe cap de animal de la APIA. Trebuie så umbli prea mult pe drumuri. Mai bine nu îl iau. De exemplu, pentru eliberarea certificatului de producåtor î¡i cer foarte multe hâr¡ogårii. Numai pentru o hârtie a trebuit så fac patru drumuri de la Par¡a la Timi¿oara.”

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 27/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Lars V. Drescher, CEO Premium Porc Group>

Biosecuritatea înseamn\ business s\n\tos Compania Premium Porc Group înseamnå profesionalism ¿i exigen¡å. De aceea, a fost o surprizå så aflåm cå afacerea danezilor a fost lovitå de pesta porcinå africanå. În consecin¡å, am solicitat un råspuns avizat din partea trustului pentru cititorii revistei Profitul Agricol, ca så în¡elegem cum a fost posibil ca virusul så penetreze o asemenea cazematå zootehnicå.

foarte infec¡ios ¿i cu råspândire rapidå. Virusul PPA nu este o amenin¡are pentru oameni, dar este o amenin¡are pentru industria cårnii de porc ¿i pentru economie. Din påcate, consecin¡ele pestei porcine africane sunt grave. În primul rând, virusul ne afecteazå direct, prin focare în fermele noastre, for¡ându-

vrut apoi så aflåm informa¡ii concrete, referitoare la måsurile tehnice, pe care le-a luat compania pentru asigurarea biosecuritå¡ii în fermele din România. De asemenea, am considerat cå este de interes så ¿tim ce alte måsuri trebuie întreprinse la nivel de ¡arå pentru a contracara aceastå pandemie. “Biosecuritatea este o parte criticå a eforturilor Grupului Premium Porc de a preveni ¿i a råspunde bolilor care ne amenin¡å afacerea, spune Lars V. Drescher, directorul general al companiei Premium Porc Group. Biosecuritatea se referå nu doar la virusul PPA, ci ¿i la alte organisme (virusuri, bacterii etc.) care pot afecta sånåtatea animalelor, scopul fiind så minimizåm riscul de transmitere a bolilor infec¡ioase. Iar dacå pentru multe virusuri existå tratament, pentru pesta Lars V. Drescher, porcinå africanå nu existå. Este un virus CEO Premium Porc Group Profitul Agricol 27/2021

ne så sacrificåm animale ¿i så trecem printr-un proces de curå¡are ¿i igienizare foarte laborios, extrem de costisitor ¿i care înseamnå câteva luni bune fårå produc¡ie. Înså ne afecteazå ¿i indirect, prin restric¡ii de mi¿care ¿i comerciale în cazul focarelor în apropierea fermele noastre, ceea ce ne împiedicå så transferåm ¿i så vindem porci - practic, så ne desfå¿uråm activitatea. În final, impactul este unul financiar, dar ¿i emo¡ional. Nu este u¿or så-¡i vezi munca duså pe apa Sâmbetei.

“Este un mister cå asemenea ferme pot fi contaminate ¿i iatå de ce. “Când vine vorba de måsuri de biosecuritate, luåm în considerare câteva aspecte diferite: måsuri interne, måsuri externe, livrarea / transferul animalelor, protocoale stabilite pentru instruirea angaja¡ilor. Scopul esen¡ial al måsurilor de biosecuritate este så minimizåm råspândirea prin vehicule, îmbråcåminte, încål¡åminte ¿i echipamente posibil contaminate. Principalii factori de risc provin din exterior, a¿a cå acordåm o mare importan¡å intrårilor ¿i ie¿irilor care sunt atent controlate. Fiecare angajat sau vizitator este obligat så respecte procedura de biosecuritate. Avem pre-filtre ¿i filtre sanitar-veterinare în toate fermele. În pre-filtre, angaja¡ii sau vizitatorii î¿i igienizeazå mâinile ¿i î¿i schimbå încål¡åmintea. ¥n filtre, î¿i schimbå hainele ¿i lucrurile personale, fac du¿ ¿i se îmbracå cu salopete curate. Du¿ul complet este obligatoriu pentru fiecare intrare ¿i ie¿ire din fermå. Angaja¡ii no¿tri uuu

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu nu au voie så intre în fermå cu niciun obiect personal sau cu alimente”, spune Lars V. Drescher. Curå¡enia este absolutå. Autovehiculele trec printr-un echipament de igienizare ¿i dezinfectare a ro¡ilor. Ma¿inile care intrå în zona desemnatå sunt atent verificate. Pentru camioanele de livrare / transfer porci; livrare furaj (în orice condi¡ii) este obligatorie prezen¡a, mai întâi, la una din spålåtoriile PPG pentru spålare ¿i dezinfectare. Rampa de încårcare / livrare este dezinfectatå, de asemenea, ¿i spålatå dupå fiecare livrare / transfer. Chiar ¿i ¿oferul camionului respectå regulile de biosecuritate care includ dezinfectarea mâinilor, schimbarea echipamentului personal cu echipament de lucru etc. “Dupå focarele PPA din fermele noastre, am intensificat inspec¡iile în interiorul ¿i în jurul fermelor, am internalizat unele ac¡iuni care urmeazå så fie urmårite de cåtre departamentul de biosecuritate pentru o mai bunå conformitate, continuåm så ne instruim to¡i angaja¡ii cu privire la importan¡a respectårii måsurilor PPA ¿i cu privire la consecin¡ele acestor focare de PPA asupra organiza¡iei.”

Mai mult, Lars V. Drescher recomandå un control mai atent al vânzårii porcilor pentru a opri vânzarea ilegalå a acestora. În Danemarca, existå crescåtori mici, cu 10-20-50 de porci care tråiesc în aer liber, dar to¡i fermierii fac parte din cooperative. La noi, nimeni nu stimuleazå apari¡ia ¿i multiplicarea fermelor mici, de familie, iar legea porcului - în toate variantele ei de pânå acum vizeazå distrugerea acestor crescåtori. La noi, cei cu interese mari au generat percep¡ia cå ferma micå, de familie, are minim 2.000 de porci pe serie. ªi chiar dacå totul este perfect în patria porcilor, reamintim cå ANSVSA a trimis DNA pe capul danezilor de la Compania Premium Porc. Autoritatea Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor a sesizat Departamentul Na¡ional Anticorup¡ie dupå 42

ce a depistat la începutul anului “suspiciuni întemeiate” cå Premium Porc Group “a zådårnicit combaterea pestei porcine africane ¿i cå a såvâr¿it infrac¡iuni de corup¡ie ¿i de serviciu, împotriva intereselor financiare ale UE.” ANSVSA a fåcut acest demers dupå unele controale epidemiologice, desfå¿urate la SC Premium Porc SRL Gole¿ti, jude¡ul Vrancea, al doilea mare producåtor de carne de porc de pe pia¡a localå. Institu¡ia cerea atât cercetarea faptelor, cât ¿i identificarea celor implica¡i, inclusiv func¡ionari publici, anga-

Måsuri la nivel de ¡arå Combaterea PPA este foarte importantå nu numai pentru România, ci ¿i pentru întreaga lume. Existå o mul¡ime de focare în toatå Europa ¿i poate chiar mai multe în China ¿i în alte pår¡i ale Asiei. Este adevårat cå în România numårul focarelor este foarte mare, cu råspândire în toatå ¡ara, punând în pericol atât gospodåriile, cât ¿i afacerile. Pornind de la experien¡a Danemarcei, ¡ara în care porcul a devenit monument na¡ional, l-am întrebat ce anume ar trebuie så întreprindå România ca så scape de aceastå molimå. “Existå mai multe måsuri care ar putea fi luate în considerare, cum ar fi: l supravegherea mai atentå a mistre¡ilor ¿i a porcilor domestici; l controale privind mi¿carea animalelor; l måsuri de biosecuritate pentru cre¿terea porcilor în gospodårii; l eliminarea în condi¡ii de siguran¡å a carcaselor de mistre¡; l evitarea practicilor de hrånire cu resturi alimentare, deoarece acestea pot con¡ine urme ale virusului PPA; l revizuirea practicilor de vânåtoare la mistre¡i; l desfå¿urarea unor campanii de con¿tientizare”.

ja¡i ai ANSVSA sau ai direc¡iilor sanitare jude¡ene. Anterior, la Direc¡ia Generalå Antifraudå Fiscalå a fost depuså o sesizare privind “abuzuri ¿i ilegalitå¡i” comise la ferma de cre¿tere a porcilor de la Gole¿ti. Sesizarea se referea la încasarea ilegalå de despågubiri ¿i subven¡ii de la bugetul de stat. ANSVSA a sesizat DNA la sfâr¿itul lunii ianuarie pentru a se face investiga¡ii ¿i pentru a identifica persoanele - inclusiv func¡ionari publici angaja¡i ai ANSVSA ¿i ai DSVSA jude¡ene. Compania a încasat ilegal despågubiri ¿i subven¡ii de la bugetul de stat din cota ce revine României din fondurile UE, pentru eradicarea pestei porcine ¿i pentru bunåstarea animalelor. Reamintim cå, pe data de 4 ianuarie, Premium Porc anun¡a un focar de pestå porcinå africanå, depistat la ferma sa din Vrancea.

Pe data de 22 ianuarie, compania anun¡a un focar de pestå porcinå africanå, identificat la o fermå din Avrig, jude¡ul Sibiu, tot cu circa 30.000 de capete. “Este o situa¡ie dificilå, foarte greu de crezut cå ni se întâmplå nouå, spunea în iarnå Lars V. Drescher. Neam luat atât de multe måsuri de biosecuritate pentru a nu ajunge aici. Am fost permanent audita¡i de exper¡i inter na¡ionali în PPA/biosecuritate, ¿i, cu toate acestea, acest eveniment trist s-a întâmplat. Ne dorim så ie¿im cât mai repede din aceastå situa¡ie pentru a continua un business construit timp de 15 ani, cu efort ¿i mult suflet din partea tuturor. Vrem så subliniem cå suntem aici, råmânem aici ¿i vom continua. Suntem responsabili pentru cei 500 de colegi, pentru familiile lor ¿i ne dorim în continuare så asiguråm carne proaspåtå, de calitate pe mesele românilor. Îi îndemnåm pe to¡i så continue ¿i så intensifice eforturile de respectare a måsurilor de biosecuritate, atât în ferme, cât ¿i în afara lor”, a reac¡ionat atunci Lars V. Drescher.

Profitul Agricol 27/2021

MA{INI & UTILAJE Prese de balotat pe alese Seceri¿ul e în toi, iar în urma recoltårii råmân mari cantitå¡i de paie ce trebuie adunate cât mai eficient ¿i rapid, pentru pregåtirea apoi a terenurilor pentru semånåturile din toamnå. Iatå o foarte scurtå trecere în revistå a celor mai performante prese de balotat aflate în portofoliul importatorilor ¿i distribuitorilor de ma¿ini agricole din România, cu detaliile lor tehnice sau de design esen¡iale.

Claas - 11 modele performante Claas comercializeazå prin distribuitori (Agrocomer¡, Proinvest, ProAgroService, Serv Class) nu mai pu¡in de 11 modele de prese de balotat performante, care nu mai au nevoie de prezentare detaliatå, iar orice fermier, fie el mic, mediu sau mare ¿i care cultivå påioase, poate gåsi printre acestea modelul care i se potrive¿te cel mai bine: - Quadrant 5300, cu sistem de cântårire, produce balo¡i paralelipipedici, cu dimensiuni de 1,20 x 0,90 m, 44

- Quadrant 5200, balo¡i paralelipipedici, 1,20 x 0,70 m, - Quadrant 4200, balo¡i paralelipipedici, 1,20 x 0,70 m, - Quadrant 4000, balo¡i paralelipipedici, 0,80 x 0,50 m, cu canal de presare de înaltå presiune, - Variant 485-460, cu camerå variabilå, balo¡i cilindrici 1,20 × 0,90 1,55/1,80 m, - Variant 470 / 450, cu camerå variabilå, balo¡i cilindrici 1,20 × 0,90 1,55/1,80 m,

- Rollant 455 / 454 Uniwrap, balo¡i cilindrici cu unitate de înfoliere, 1,251,35 x 1,20 m, - Rollant 375 Uniwrap, balo¡i cilindrici cu unitate de înfoliere, 1,25 x 1,20 m, - Rollant 520, balo¡i cilindrici camerå fixå, 1,20 x 1,25 m, - Rollant 540, balo¡i cilindrici camerå fixå, 1,22 x 1,25 m, - Rollant 620, balo¡i cilindrici cu camerå fixå: 1,22 x 1,50 m.

Profitul Agricol 27/2021

MA{INI & UTILAJE

New Holland> 4 game cu productivitate sporit\ O serie de prese pentru balo¡i paralelipipedici ¿i rotunzi se regåsesc în oferta AgroConcept: New Holland BigBaler High Density, BigBaler Plus, RollBelt ¿i presa BR pentru balo¡i rotunzi. Dacå ar fi så ne oprim la un model, acesta ar fi BigBaler 1290 High Density. A primit la începutul acestui an premiul Good Design, dupå ce, la Agritechnica 2019, a fost medaliatå cu argint pentru inova¡ie ¿i a primit ¿i titlul de Ma¿ina Anului 2020. BigBaler 1290 High Density produce balo¡i cu 22% mai den¿i decât alte echipamente similare de pe pia¡å pentru balo¡i paralelipipedici, fapt ce permite transportul unor balo¡i cu greutå¡i mai mari, eliberând astfel mai repede terenul de paie. ¥n plus, are un sistem de legat Loop Master, prin care se eco-

nomisesc kilometri de sfoarå pe sezon, plus transmisia SmartShift, ce eliminå riscul supraîncårcårii presei, concomitent cu sporirea confortului operatorului. La acestea se mai adaugå ¿i sis-

temul IntelliCruise, care adapteazå viteza tractorului la capacitatea de alimentare cu paie a presei.

Maschio Gaspardo produce prese cu camer\ fix\ sau variabil\ Presele Maschio Gaspardo din gamele Entry 120 ¿i 150 din portofoliul Dicor Land råspund cerin¡elor fermelor mici ¿i mijlocii care au nevoie de o preså pentru balo¡i rotunzi cu camerå fixå, cu între¡inere reduså ¿i necesar mic de putere. Aceste prese sunt eficiente la balotarea diferitelor materiale, atât umede, cât ¿i uscate. Gama Extreme are sistem de geometrie variabilå, care conferå presei pentru balo¡i rotunzi caracteristicile unei prese cu camerå variabilå ¿i avantajele camerei fixe. Materialul poate fi comprimat imediat, ca în cazul camerei variabile, dar prin ridicarea bra¡ului basculant este posibilå ¿i crearea unui spa¡iu gol, ce permite ob¡inerea miezului moale ¿i a formei clasice de stea, ca în cazul presei pentru balo¡i rotunzi cu Profitul Agricol 27/2021

camerå fixå. Mondiale 120 Combi este o preså cu camerå fixå pentru balo¡i rotunzi de calitate superioarå, ce reprezintå solu¡ia optimå pentru balotare ¿i înfoliere cu un singur utilaj, într-o singurå opera¡iune, ceea ce reduce considerabil tasarea

terenului, timpul de lucru, consumul de carburant.

pagini de Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Massey Ferguson mizeaz\ pe balo]ii de mare densitate Sunt interesante ¿i modelele de prese de balotat Massey Ferguson din portofoliul General Leasing: MF 1840 (balo¡i paralelipedici mici de 457mm x 356 mm ), MF 2200 (cinci modele care produc balo¡i paralelipipedici, cu dimensiuni de la 800 x 900 mm la 1.200 x 1.300 mm), MF RB 4140V Protec (cu camerå variabilå pentru balo¡i rotunzi), MF RB F 3130 (douå modele cu o camerå de balotat de 1,5 mc pentru balo¡i rotunzi de pânå la 3.200 kg), MF RB 3130F Protec (pentru balo¡i rotunzi mari, de 5.900 kg) ¿i MF RB V (douå modele cu camerå variabilå, pentru balo¡i rotunzi de pânå la 3.870 kg). La acestea se adaugå ¿i înfoliatorul de balo¡i rotunzi MF TW. Dintre toate aceste modele se remarcå presele de

balotat cu camerå variabilå MF RB 4160V ¿i RB 4180V, ce produc balo¡i de 1,80 m în diametru ¿i 1,23 m lå¡ime. Sunt echipate cu sistemul brevetat de presiune constantå de formare a balotului, pentru realizarea de balo¡i unifor-

mi ¿i cu densitate mare, u¿or de manevrat ¿i depozitat. Sistemul de legare cu plaså Varionet dispune de un dispozitiv special de tensionare ¿i de distribuire a plasei, care poate så facå fa¡å diferitelor lå¡imi de lucru ¿i tipuri de plaså.

Poettinger Impress - austriecii construiesc pentru orice ferm\ Presele de balotat Poettinger Impress, aflate în portofoliul NHR Agropartners, includ prese cu camera fixå, variabilå ¿i combina¡ii pentru balotat ¿i înfoliat balo¡i, produse în trei variante: Impress standard, Impress Master (destinate fermelor medii) ¿i Impress Pro, pentru ferme cu volum de lucru foarte mare. Acestea produc balo¡i cu lå¡imi de 1,2 m ¿i diametre de la 0,8 la 1,85 m. Modelele cu camerå variabilå Impress 155V ¿i 185V sunt fårå sistem de tocare, iar cele din gama Master ¿i Pro, atât la presele cu camerå fixå, cât ¿i la cele cu camerå variabilå, dispun de sistem de tocare cu 16, respectiv 32 de cu¡ite. Printre punctele-cheie ale preselor Poettinger Impress se numårå urmåtoarele: 1. Op¡iune de legare cu plaså, sau cu folie în loc de plaså. 46

2. Posibilitatea de a scoate pachetul de cu¡ite în afara presei pentru între¡inere u¿oarå ¿i în siguran¡å. 3. Fluxul de material este pe deasupra rotorului transversal, ceea ce cre¿te capacitatea presei. 4. Barå de trac¡iune cu suspensie integratå ¿i înål¡ime reglabilå hidraulic, pentru preluarea inclusiv a brazdelor cu volum mare.

5. Tocare cu 32 cu¡ite la Impress Pro (16 cu¡ite la Master), dimensiunea tocåturii fiind de minimum 36 mm, pentru presare optimå. 6. Siguran¡å maximå în exploatare. 7. Între¡inere u¿oarå prin: separarea componentelor, gruparea locurilor de interven¡ie, gresare centralizatå, op¡ional automatå, lubrifierea progresivå a lagårelor etc.

Profitul Agricol 27/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Secretul profitului în agricultura de zi cu zi O fermå de minim 500 de hectare ori de maxim 1.000 de hectare ne då lini¿tea de care avem nevoie atât eu, cât ¿i familia mea. Suprafe¡e mai mici sau mai mari înseamnå doar båtåi de cap.

pe care o poate avea un fermier: prea micå pentru cultura de cereale, prea mare pentru culturile intensive.

Problemele micilor fermieri Fermierii mici ¿i exploata¡iile de dimensiuni medii au fost întotdeauna dependen¡i sau mai degrabå “victime”. Fie cå vorbim despre subven¡ii negociate cu Uniunea Europeanå - la o treime din principiu, este consider- cele primite de agricultorii din Vest, fie atå fermå unitatea agri- cå aducem în discu¡ie rezerva båncilor colå care este îndreptatå de a finan¡a micii agricultori sau abspre pia¡å, adicå produce pentru a vin- sen¡a programelor de finan¡are pentru de (spre deosebire de gospodårie, care produce doar pentru consumul memÎn termeni de specialitate, la brilor de familie). limita de jos a profitabilitå¡ii se aflå Iar pentru a fi ¿i profitabilå, ferma re- fermele numite “de semisubzisspectivå trebuie så acopere, din veni- ten¡å”, iar în partea de sus a clasaturi, toate cheltuielile necesare între¡i- mentului rentabilitå¡ii se regåsesc nerii ¿i produc¡iei, ob¡inând ¿i un anu- fermele mari, integrate, profilate mit surplus, exprimat în bani sau în pro- pe produc¡ia intensivå. Având în duse. Mai mult, ferma respectivå trevedere costurile specifice de probuie så fie capabilå så reia fiecare ciclu duc¡ie, legåtura dintre dimenside produc¡ie cel pu¡in de la nivelul la unea fermei (hectare de teren sau care l-a ini¡iat pe cel anterior. numår de animale) ¿i profitabilitatea ei este evidentå, de aceea speciali¿tii î¿i pun problema limSuprafe¡e ideale itei minime sub care nu mai putem pentru rentabilitate În sectorul vegetal, profitabilitatea ¿i vorbi despre rentabilitate. dimensiunea fermei depind de tipul culturii. La culturile mari, cum sunt cerea- silozuri, achizi¡ia de tractoare ¿i utilaje lele sau oleaginoasele, suprafa¡a min- agricole, micii fermieri români au mici imå - pentru a fi rentabilå ferma - este ¿anse de supravie¡uire. Alte probleme cu care se confruntå de 500 de hectare. În cazul legumelor în câmp, trebuie de ani de zile sunt legate de pre¡urile în så ai un minimum de 5 hectare, iar la cre¿tere la inputuri, politica marilor traderi sau absen¡a reglementårilor sere - cel pu¡in un hectar. Câteva zeci sau chiar 200 de hec- clare pentru a încheia lan¡urile de protare este cea mai nepotrivitå suprafa¡å duc¡ie ¿i vânzare.

În

De ce nu se poate ob¡ine profit... Numai cå, dincolo de câteva cazuri de succes, începe realitatea sumbrå. Se pune întrebarea - în condi¡iile de pia¡å din România, po¡i avea profit de pe o suprafa¡å de 100-500 de hectare? Råspunsul sec - categoric Nu! La fel cred ¿i dealerii de tractoare ¿i utilaje agricole. Po¡i începe så te gânde¿ti la profit doar dacå exploatezi peste 500 de hectare. Categoric, nu po¡i så faci profit de pe o exploata¡ie de 50-300 de hectare. Este imposibil. Fermierul român mic sau mediu nu este capitalizat ca så poatå så facå lucrårile la timp, så-¿i ia tractoare noi. Primul tractor a råmas la nivel de promisiuni, de programul na¡ional al silozurilor s-a ales praful. Acestea au fost doar ni¿te teme electorale, preluate de politicieni înaintea campaniilor electorale, nimeni nu a avut inten¡ia så le facå.

Agricultura performantå porne¿te de la 500 de hectare Se poate face agriculturå performantå de la 500 de hectare pânå la 1.000 de hectare, pentru cå o exploata¡ie la aceste dimensiuni permite rota¡ia culturilor ¿i aplicarea corectå a tehnologiilor. Dacå mai ai ¿i animale, atunci lucrurile stau ¿i mai bine. ªi producåtorii de utilaje sunt de acord cu fermierii. O fermå de 300 de hectare este consideratå, în condi¡iile de pia¡å din România, una de subzisten¡å. Este greu pentru un agricultor cu câteva hectare de teren så facå o agriculturå performantå. Abia de la 500 de hectare în sus te po¡i gândi la o agriculProfitul Agricol 27/2021

OPINIE turå performantå cu tractoare ¿i utilaje de calitate. De la 500 la 1.000 de hectare poate fi stabilit nivelul de profit sigur. Sub 500 de hectare este greu, iar la 50-100 de hectare sub nicio formå. Nu po¡i face agriculturå intensivå pe aceastå suprafa¡å. Po¡i doar cre¿te animale. De la 500 la 1.000 de hectare se câ¿tigå destul, fåcând agriculturå clasicå, prin culturi de orz, grâu, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui.

exploata¡ie pentru a acoperi contractul. Sper så ies mai bine decât anul trecut, când am cultivat orz ¿i mu¿tar, dar din cauza ar¿i¡ei din varå produc¡ia ob¡inutå nu mi-a acoperit cheltuielile.

No money, no honey! Fårå subven¡ii nu meritå så lucrezi în agriculturå. Mai ales pentru cei care au luat terenul în arendå. Pe de altå parte, noi suntem discrimina¡i la subven¡ii în raport cu al¡i fermieri din Uniunea Europeanå. Ni se oferå mult mai pu¡in, iar pre¡urile de achizi¡ie la ei sunt mai mari. De când lucrez, pentru mine cea mai profitabilå culturå este porumbul. Niciodatå nu m-a dezamågit. Floarea, rapi¡a sunt ¿i ele destul de profitabile, iar grâul mai pu¡in, din cauza costurilor pe care le implicå. Pre¡urile au fost mai bune la recoltare, dupå care au scåzut. Oricum, eu nu stochez marfa. Lucrez cu traderii de cereale.

Asigura¡i-vå, asigura¡i-vå, asigura¡i-vå! Asigurarea culturilor reprezintå o investi¡ie, dar ¿i o re¡etå care te ¡ine departe de riscurile inerente condi¡iilor climatice ¿i te protejeazå de volatilitatea pre¡urilor de pe pia¡å. Amenin¡area secetei sau a grindinei, fenomene des semnalate, este eliminatå prin aceastå måsurå de siguran¡å, iar profitul pe produc¡ie råmâne unul constant. Cultiv cu regularitate grâu, orz, rapi¡å, porumb, floarea-soarelui. Am încheiat contracte cu firme înainte de recoltat pe baza estimårilor de pro- Cui apar¡ine viitorul? În România, ferma de produc¡ie vegduc¡ie, la pre¡uri avantajoase. Existå, evident, riscul så nu faci produc¡ie ¿i atunci etalå este, de cele mai multe ori, sepaplåte¿ti penalitå¡i sau cumperi din altå ratå de cea zootehnicå. Asta pentru cå

Profitul Agricol 27/2021

veniturile pe care le aduce o fermå vegetalå de dimensiuni mari sunt mul¡umitoare pentru un fermier. În timp ce fermele zootehnice se ¡in cu mai multå muncå ¿i aduc profit mai mic. O fermå de animale - fie de porc, fie de vaci, fie de oi etc. - te obligå så fii prezent în grajd în fiecare zi a anului. ¥n zootehnie lucrezi 365 de zile pe an. Nu ai sårbåtori, nu ai liber. Dar dacå un fermier are o fermå de pânå în 300 de hectare, aceasta nu este sustenabilå dacå nu are ¿i o parte zootehnicå. Produc¡ia vegetalå trebuie så se întoarcå în fermå pentru a sprijini produc¡ia animal. Totu¿i, este destul de greu pentru cå în România nu mai existå filiere de colectare ¿i valorificare a cårnii, a laptelui etc. ªi asta se vede! Viitorul va fi al celor care transformå materia primå vegetalå în carne. Sigur cå este mai comod så semeni ¿i så urmåre¿ti câmpul. Animalele trebuie îngrijite tot timpul. Zootehnia este inima agriculturii. Trebuie så facem ca aceastå inimå så batå din nou! Militez pentru ferma vegetalå care are suprafa¡a cuprinså între 500 ¿i 1.000 de hectare. Mai pu¡in sau mai mult decât atât înseamnå probleme suplimentare!

PAGINA DE HOBBY Ani plini de for]\ [i fantezie Pânå nu demult, la aceastå orå fåceam pregåtiri intense pentru apropiata deschidere a sezonului de vânåtoare la påsåri. Pionierii zburåtoarelor ce dådeau pe atunci obol pu¿tii erau prepeli¡a, turturica ¿i gugu¿tiucul, dupå care, la Sântåmåria Mare, urma neamul ra¡elor, al gâ¿telor ¿i al altor sålbåticiuni cu pene, de baltå, de câmp sau de pådure.

ltima decadå a lunii iulie era alocatå preparativelor pentru mult a¿teptata expedi¡ie ¿i observa¡iilor de teren. Am mai scris despre telefoanele pe care le dådeam asiduu localnicilor cunoscu¡i ori paznicilor fondurilor de vânåtoare râvnite de noi, pentru a ne decide asupra ¡intei aspira¡iilor noastre cinegetice de sezon. Legåturile dintre oameni aveau alt pre¡ atunci. Aståzi, echipele sudate pe simpla comunitate a preocupårilor s-au împu¡inat îngrijoråtor, iar rela¡ia cu personalul tehnic al gestionarilor de terenuri de vânåtoare a pierdut din cåldurå, devenind una preponderent oficialå, de serviciu. Se pare înså cå e în firea lucrurilor ca vraja pasiunii noastre så se destrame odatå cu trecerea timpului. În breasla aceasta, alcåtuitå din oameni cu „suflet de copil ¿i de primitiv (…), fiecare genera¡ie de vânåtori apucå asemenea vremuri fericite, care corespund cu anume ani plini de for¡å ¿i fantezie, ¿i fiecare genera¡ie recunoa¿te decåderea contemporanå”, scria M. Sadoveanu acum aproape un veac. A venit, iatå, ¿i rândul nostru så descoperim virtu¡ile zilei de ieri, pe care înainta¿ii o socoteau lipsitå de strålucirea celei de alaltåieri, etalon al tinere¡ii ¿i elanului lor, al bel¿ugului naturii ¿i al unor alte moravuri. ºin minte cå Vasile Constantinescu, un lider de altådatå al ob¿tii noastre, avea mereu Profitul Agricol 27/2021

asuprå-i ¿i ne aråta ori de câte ori avea prilejul fotografii îngålbenite cu tablouri de vânåtoare însumând patru-cinci sute de iepuri la sfâr¿itul unei zile, în câteva pu¿ti destoinice, pentru plan, cum se numeau pe atunci obliga¡iile asocia¡iilor de breaslå fa¡å de stat. Acum, dupå ce am parcurs patru decenii cu „fierul” pe umår, nici nu pot så spun mai degrabå cum s-a deteriorat climatul peisajului nostru cinegetic, pânå så ajungå pentru confra¡i ziua de 1 august una ca oricare alta: modificarea treptatå a habitatului animalelor sålbatice, restric¡iile legislative, braconajul, ofensiva protec¡ioni¿tilor de ocazie, presiunea vânåtorii ira¡ionale, lipsitå de bun-sim¡ ¿i culturå elementarå?! Lista ar putea continua, dar cred cå råspunderea o poartå câte pu¡in din toate. Faptul cå, aståzi, la noi, printr-un artificiu juridic, vânåtoarea la majoritatea speciilor de påsåri este cu desåvâr¿ire opritå vorbe¿te limpede despre lipsa de vlagå atât a vânåtorimii în ansamblul såu, cât ¿i, mai ales, a exponen¡ilor ei. În sfâr¿it, am devenit unici în Europa în acest domeniu, dar, ca de obicei, în plan negativ. Poate cå vânåtoarea ca pasiune î¿i va pierde, cu timpul, prestigiul ¿i prerogativele recreative ¿i va råmâne ca apanaj al speciali¿tilor în reglarea derapajelor din natura tot mai antropizatå, înså, dupå cum se vede, România ¿i-a descoperit cu mult înaintea altora voca¡ia de locomotivå a curentului anti-chasse

prin toate pârghiile posibile – de la nivel legislativ ¿i juridic pânå la via¡a de ob¿te, flascå ¿i contemplativå, vulnerabilå în fa¡a aplombului nejustificat al a¿a-zi¿ilor „verzi”, de fapt ni¿te amatori în treburile naturii. Fårå îndoialå cå vom înregistra ¿i în acest sezon un nou e¿ec în materie de vânåtoare la påsåri. Putem, cel mult, så ne mai lustruim armele cu ¡evi lise, deschizând fi¿etul måcar pentru aerisire. Nu de alta, dar vine vremea vizårii periodice a permiselor de port-armå ¿i se cuvine ca uneltele pasiunii noastre så corespundå rigorilor poli¡iene¿ti, ca ¿i cum pu¿tile de¡inute legal ar fi o problemå pentru societate, nu cele clandestine, care, în unele zone ale ¡årii, fac pråpåd printre sålbåticiuni. Hotårât lucru, pasiona¡ilor no¿tri de vânåtoare „la panå” nu le råmâne decât så se resemneze în acest sezon pe care doar o minune l-ar putea salva de la o a doua ratare. Riscul e ca, prin blocare în acest punct mort ¿i prin lipså de fireascå reac¡ie, så vânåm påsåri prin vecini. Camarazii unguri, bulgari, sârbi, ucraineni ¿i basarabeni de abia ne a¿teaptå, de vreme ce la noi s-au pus bazele unei rezerva¡ii nemaiîntâlnite, cât e ¡ara de mare, izvor de zburåtoare pentru tot continentul. În locul lor, ¿i eu m-a¿ bucura. Vorba ceea: „Trai neneacå pe banii babachii!”

Gabriel CHEROIU

Pagina de istorie Româncele noastre dragi - Basarabia [i acad. P\un Ion OTIMAN

Am vizitat, nu demult, Basarabia, dupå mul¡i ani de la prima cålåtorie, fåcutå cu prilejul marii sårbåtori, Limba noastrå, august 1990. Primele mele amintiri despre Basarabia ¿i Bucovina le am, asemenea lui Ion Creangå, din copilårie, culese de la învå¡åtorul meu din satul natal, pe numele lui Iosif Olevschi, bucovinean, polonez dupå tatå, român dupå mamå, refugiat în Banat, pripå¿it în satul meu natal, Gârbovå¡, imediat dupå ocuparea sovieticå de dupå al Doilea Råzboi Mondial. Cuvintele învå¡åtorului Olevschi le reproduc din memorie, în continuare: “În prima zi de ¿coalå, dupå vacan¡a (ultima) de Cråciun, în 9 ianuarie 1948, la numai câteva zile dupå alungarea din ¡arå a Regelui Mihai de cåtre comuni¿ti, intrå în claså Domnul învå¡åtor Iosif Olevschi, un bårbat blând, bun, înalt, impunåtor, frumos, de circa 40 de ani, apropiat de copii. Domnul învå¡åtor ni se adreseazå, nouå, elevilor de clasa I ¿i a III-a: «- Copii, deschide¡i cartea ¿i rupe¡i prima ¿i a doua filå!!» Noi, cu inima îndoitå, cu mare pårere de råu ¿i mâinile tremurânde, am rupt foile cu chipul frumos ¿i tânår al Regelui Mihai ¿i al Reginei Mamå Elena. Apoi, Domnul învå¡åtor ne spune: «- Copii, deschide¡i cartea la pagina … ¿i rupe¡i-o ¿i pe aceasta!» Dupå ce am rupt ¿i aceastå filå din carte, Domnul învå¡åtor, cu vocea sugrumatå ¿i cu douå lacrimi ce i se prelingeau pe obraz din ochii såi lumino¿i ¿i blânzi, ni se adreseazå din nou: «- Vede¡i, copii, aceste fete frumoase, cea care-¿i reazimå capul pe rotundul ¡årii ¿i cea care-¿i scaldå poalele în apa mårii, nu mai sunt ale noastre!» Dupå care, Domnul învå¡åtor a trecut mai departe, la prima lec¡ie. Noi, copii de ¡årani recent întor¿i de 52

pe front, de 7-8-9 ani, din satul nostru izolat de munte, la acea vârstå ¿i în acele vremuri, la numai trei ani de la încheierea råzboiului, fårå radio, fårå ziare, fårå tren, fårå autobuz, nu i-am în¡eles cuvintele Domnului învå¡åtor Olevschi. Peste ani, fiind elev de liceu, în vacan¡e, în lungile discu¡ii purtate cu vecinul meu, Domnul învå¡åtor Olevschi, aveam så în¡eleg marea dramå prin care a trecut România ¿i poporul såu dupå råzboi, prin pierderea Basarabiei ¿i Bucovinei, aceste fete frumoase ale ¡årii pe care le plângea Domnul învå¡åtor, prin alungarea Regelui Mihai ¿i a familiei regale ¿i intrarea României, pentru mai bine de patru decenii, în lagårul comunist. Dupå mai bine de ¿apte decenii de la evenimentele petrecute în anii 19461947, acum, ¿coala mea, în care am învå¡at så citesc, så scriu ¿i så socotesc, acum, în plinå epocå a¿a-ziså postmodernå, este închiså, satul nu mai are învå¡åtor. În satul care are 425 numere de caså, duminicå de duminicå, preotul ¡ine slujbe în bisericå cu 20-30 de båtrâni ¿i båtrâne, iar, din când în când, vara, alåturi de ei, ¿i câte un copila¿, venit, în vacan¡å, la bunici sau stråbunici. Din påcate, satul meu natal cu ¿coala închiså, fårå învå¡åtor, se stinge încet, încet, a¿a cum mor multe, prea multe sate române¿ti.” Dupå aceastå lec¡ie, învå¡atå cu mul¡i ani în urmå de la învå¡åtorul meu bucovinean, revin la subiect. Am fost în 31 august 1990, de Ziua Na¡ionalå a Moldovei, Limba Noastrå, la Chi¿inåu. În Pia¡a Marii Adunåri, în fa¡a statuii lui ªtefan cel Mare ¿i Sfânt. Ce adunare! Ce emula¡ie! Ce spirit românesc! O sutå de mii de oameni, în frunte cu cei mai mul¡i demnitari basarabeni (de atunci), scandau: România! România! Dar acum, dupå trei decenii? Acum, nici nouå, în România mamå, nu ne merge prea bine (pentru a fi indulgent), ¿i noi avem nenumårate prob-

leme, ¿i la noi, cu greu, anevoie, târâ¿gråpi¿, mai mult împin¿i de la spate de al¡ii din afarå, cu sincope, cu sui¿uri ¿i coborâ¿uri, se împåmântene¿te democra¡ia, libertatea ¿i economia de pia¡å. ªi la noi încå, în prea mare måsurå, suntem domina¡i (¿i, evident, condu¿i) de cei cu ochi alba¿tri ¿i acoperi¡ii de dinainte de Revolu¡ie ¿i de azi. ªi la noi, mare parte din economia privatizatå (cu cântec, la cele mai multe companii) este dominatå de obscure grupuri de interese, ca så nu le numesc grupåri de altå naturå. ªi la noi “grupåri” de toate felurile au încå (prea) multå putere. Dar ce este acum în Basarabia, nu vå pute¡i imagina! Aproape totul este tenebros, obscur, mafiot. La sate, fo¿tii pre¿edin¡i de colhoz sunt latifundiari de tip medieval, ståpâni absolu¡i peste tot ¿i toate, inclusiv peste via¡a ¿i soarta

Profitul Agricol 27/2021

Bucovina - fete frumoase în case str\ine sårmanilor ¡årani basarabeni. Economia neagricolå, atâta câtå a mai råmas (deoarece Basarabia este total lipsitå de resurse naturale: minereu de fier, cårbuni, petrol, gaz, minereuri neferoase, metale pre¡ioase, fosfa¡i etc., etc.), este ståpânitå în cea mai mare parte de cei de dincolo de Nistru, iar singura centralå hidroelectricå se aflå în mâna celor din Transnistria, de la Tiraspol. Din påcate, România nu s-a implicat în economia Basarabiei decât de ochii lumii. La început, în anii 1990, 1991, 1992, când spiritul pro-românesc în Basarabia era maxim, noi ne-am ¡inut mai mult de fleacuri, de prostii: poduri de flori, aniversåri, ceremonii. Florile sau ofilit, au cåzut în Prut, le-a luat apa, dar podurile peste Prut au încå sârmå ghimpatå. Mai târziu, în anii ce au urmat, România a fost ¿i este absentå

Profitul Agricol 27/2021

aproape în totalitate din Basarabia: ca implicare economicå, culturalå, educa¡ionalå, motiva¡ionalå, într-un cuvânt implicarea româneascå este aproape nulå. Numai douå exemple: dupå datele statistice moldovene¿ti, investi¡iile române¿ti în Basarabia reprezintå 2% din totalul investi¡iilor stråine, iar timp de o såptåmânå la cel mai important ¿i mai mare hotel din Chi¿inåu (Codru) nu am gåsit nici un ziar din România, iar ziarele basarabene în limba românå care apar ¿i se difuzeazå la Chi¿inåu sunt mai mult de ochii OSCE-ului ¿i ai Consiliului Europei, adicå un exemplar românesc la câteva zeci de ziare rusofone. Dupå tot ceea ce am våzut ¿i dupå ce am aflat de la ¿tiri cu privire la dorin¡a unora de federalizare, în Basarabia se petrece o mare tragedie ¿i care, în mare

parte, este ¿i a neamului nostru românesc. Consider cå România, dacå nu a fåcut la timpul potrivit ce a fåcut Germania Federalå cu Germania de Est în 1990 - 1991 (evident, noi neavând nici mintea, nici inteligen¡a, nici puterea, nici mândria nem¡ilor), ar trebui så se implice mai mult acum în Basarabia. Pânå nu va fi prea târziu ¿i iremediabil. Basarabia ¿i Bucovina, aflându-se acum în pragul colapsului economic, cultural ¿i, ceea ce este mai grav, na¡ional, ¡ara-mamå, România, are datoria sacrå så se implice pentru salvarea celor douå fiice ale ei, atât de frumos cântate, în anii copilåriei mele, de învå¡åtorul bucovinean de origine polonezå, dar cu mult ¿i curat sânge românesc în vene.

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 15 - 28.07.2021

Neculai Apostol 15.07.1951, fondatorul grupului de firme Kosarom Pa¿cani Adrian ªerdinescu 15.07.1957, director ¿tiin¡ific, ICDVV Valea Cålugåreascå Elena Cîrjan 15.07.1981, resurse umane KWS Cosmin Popescu 16.07.1978, director na¡ional de vânzåri KWS Ion-Alfred ªtefan 17.07.1975, director vânzåri culturi speciale Corteva Silviu Caimac 19.07.1979, manager tratament såmân¡å Syngenta Ovidiu Iancic 22.07.1965, Branch Manager NHR - Filiala Arad Teodora Varvare 22.07.1977, director financiar KWS Marinela Dura 22.07.1978, director financiar ¿i administrativ Kwizda Agro Ionel Chirilå 22.07.1981, director executiv FCBR Grigore Tulgara 23.07.1957, director general divizia sfeclå KWS Petricå Soare 23.07.1960, director general Agromec Florin Ni¡u 23.07.1983, global product manager erbicide, Syngenta Dacian Ciolo¿ 27.07.1969, pre¿edinte PLUS, fost comisar european pentru agriculturå Gina Darjanschi 28.07.1982, ¿ef serviciu Rela¡ii cu publicul APIA 54

Stru]ii maidanezi din Germania Acum vreo 20 de ani, 6 påsåri Rhea au evadat dintr-o micå grådinå zoologicå din orå¿elul Gross Gronau din Ger mania. ªi, probabil nåscute sub o zodie norocoaså, sa întâmplat så evadeze tocmai în inima biosferei Schaalsee, påzitå cu din¡ii de legi, ecologi¿ti ¿i Unesco. Rhea astea nu sunt påsåri rele. Originare din America de Sud, seamånå mai mult cu stru¡ul. Nu zboarå, doar aleargå. ªi aleargå repede. Pe acaså la ele le månâncå doar jaguarul. De unde så aibå ele prådåtori naturali tocmai în nordul Germaniei? A¿a cå s-au înmul¡it fårå probleme, ajungând la 600 de exemplare. Au devenit rapid o atrac¡ie pentru turi¿ti ¿i un co¿mar pentru fermieri. “Uite, po¡i vedea cum au mâncat florile”, spune cu amar un fermier aråtând spre cultura de rapi¡å. ¥n fiecare an pune 20% în plus rapi¡å pentru påsårile Rhea. Nici dupå 20 de ani localnicii nu s-au

obi¿nuit cu ele. “Când le vezi silueta profilatå pe deal”, spune un altul. Acum, locuitorii micu¡elor ¿i cochetelor sate din biosfera Schaalsee î¿i pun speran¡ele în mistre¡i. Poate o så le placå gustul ouålor de Rhea ¿i o så le distrugå cuiburile. Au încercat så facå asta ¿i oamenii, så spargå ouå ¿i så distrugå cuiburi, dar påsårile alea cåpoase mai tare s-au ouat. Cine ¿tie, în câ¡iva ani or så vadå germanii cum stru¡ul åsta sud-american cåutå în tomberoane, maidanez pe stråzi.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Merg pe cai så vâneze lei – Capete de ¡åru¿! 2) A... pus la curent – Re9 10 zultatul unei reuniuni; 3) În centru la Alba! – Deloc agresivå; 4) Face plajå la ¡årm – Îi laså gura apa; 5) Omul din Cålan! – A avea un debit; 6) Întoarcere la frizerie – Ie¿it la raport; 7) Fac praf recolta de cafea; 8) Cu fa¡a acoperitå – Adesea în opozi¡ie; 9) Legat de bazin – Uimitor la debut! 10) Oferå o alternativå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 26/2021 ORIZONTAL: TARABA - ARS; ORA - AVIZAT; CO - STENICA; AGATA - FLIT; RALIURI - TA; ENE - SALVAT; TRAISTA - O; PITE - ARIPA; I - ARATATOR; NATALITATE.

VERTICAL: 1) Manual de protec¡ia muncii – Se pune pe a¿ternut; 2) Pregåtirea pachetului; 3) Esen¡å de carpen! – Ie¿ire la luminå; 4) Purtate de jochei în curse – Un imn divin; 5) ºinutå în ¿coalå – Colectiv masculin; 6) Urcate în trepte – Periodic de duzinå; 7) Zi de sacrificiu – Måsurå... diplomaticå; 8) Un încornorat unic; 9) Fasole îngålbenitå – Element de mare valoare; 10) Iau råul de pe noi. Profitul Agricol 27/2021