Profitul Agricol nr. 27, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 27 din 13 iulie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 27/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Mecanica cerealelor

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Cu prima combinå în câmp, au început ¿i polemicile care însufle¡esc spiritele. Portul nostru Constan¡a, alintat cu candoare Rotterdamul estului, a devenit prea mic pentru recolta a douå ¡åri, a noastrå ¿i a Ucrainei. Blocaje de poveste au fost ¿i în al¡i ani. De fapt, a¿a e de fiecare datå când începe recoltatul. Dar ca anul acesta, cu cozi de kilometri ¿i a¿teptare cu zilele pânå la descårcare, parcå niciodatå. Vedem to¡i cå porturile ucrainene sunt blocate ¿i nu pot vinde nimic. Nici nu se pune problema så nu-i ajutåm pe vecinii no¿tri, necåji¡i de råzboi. A¿a cå trebuie så acceptåm ¿i cerealele lor. Dar chiar trebuie så ne temem de cerealele ucrainene?

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Mai degrabå de neputin¡ele administra¡iei române¿ti. Cei hâr¿âi¡i în meseria de trader î¿i amintesc cå, acum 30 de ani, dacå încårcau 1.000 de tone de grâu într-o zi, era sårbåtoare. ªi aveau doar douå dane pentru cereale. Aståzi, sunt vreo 30 de dane, din care unele încarcå ¿i un Panamax pe zi. Iar proprietarii lor pot face volume ¿i mai mari. Nu reu¿esc pentru cå accesul în port este strangulat de linii ferate devenite cimitir de vagoane, de ¿osele cu o bandå pe sens, de autostråzi promise, dar niciodatå realizate, de lipsa locurilor de parcare în port etc. Cum în sus pe Dunåre nu sunt cine ¿tie ce mari cumpåråtori de cereale, ¿i Ungaria, ¿i Serbia, ¿i Bulgaria, ba din când în când ¿i Austria, tot prin Constan¡a pleacå cåtre lumea largå.

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 27/2022

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Seceta declan¿eazå stare de urgen¡å în nordul Italiei

Evenimentele s\pt\m=nii

Ce så a¿teptåm (¿i ce nu) de la Petre Daea

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Ce ¿ti¡i despre Regulamentul UE privind îngrå¿åmintele?

Germania nu reu¿e¿te så controleze PPA

Achim Irimescu, în ¿edin¡å cu Grânarii Ia¿i

Amestecul Capello Protect, un concept unic Lidea

Nevoia de continuitate în politicile agricole Egiptul “secretizeazå” achizi¡iile de cereale Litigiu pentru producåtorii de carne americani

12 12

Ma[ini & utilaje 26

Asocia]ii profesionale Combinele Sampo Comia, fiabile ¿i accesibile

Solu¡ii digitale Claas Blocaj în Portul Constan¡a CNAPM a combåtut blocajul cum a putut: cu pliante ¿i indicatoare rutiere

Culturi vegetale Seceta face pråpåd în agricultura Aradului În schimb, în Cara¿-Severin nici vorbå de secetå

Cezar Andrei Mustea¡å, imaginea Grânarilor

Constantin Anghel, un om care ¿i-a sfin¡it satul natal

Ravagiile secetei ¿i solu¡iile la criza apei

Organiza]ii 20

Ac¡iuni ini¡iate de APPR în urma grupurilor de lucru

Vocea APPR s-a auzit din nou la Bruxelles

productivitate sporitå, costuri reduse

Feri¡i-vå utilajele de foc!

Cre[terea animalelor

Opinii

ACVBR-Sim cere separarea produselor române¿ti în magazine

Politica Agricolå Comunå (2023-2027)

Silobagul, cel mai ieftin depozit pentru furaje

Ierunca... în bucate

Fertilizarea câmpului cu gåina¡

McDonalds din Rusia råmâne fårå cartofi

Hobby

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Ce s\ a[tept\m ([i ce nu) de la Petre Daea Dupå douå såptåmâni de fråmântåri interne, PSD a decis. Petre Daea este noul ministru al Agriculturii.

nternetul agricol s-a umplut de ironii, dar mai mult de laude, semn cå desemnatul are destulå simpatie în teritoriu. Acum, pentru båtrânul Petre Daea (are totu¿i 72 de ani) este o reu¿itå remarcabilå. A fost ministru sub 5 premieri: Adrian Nåstase, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Vasilica Dåncilå ¿i acum Nicolae Ciucå. Mai mult decât oricare alt politician. Pentru Ciolacu, a venit probabil ca alegerea cea mai la îndemânå. Dinspre Daea nu are a se teme de un puci. Cåci, soldat disciplinat al partidului, Petre Daea a ¿tiut întotdeauna så nu scuipe contra vântului. O spunea chiar el: “este un principiu al vie¡ii mele så îmi respect conducåtorii.” ªi pentru ziari¿ti este un personaj interesant. Au mereu ce scoate (ironic sau nu) din declara¡iile lui. Omul încearcå så fie liric în discursurile sale, a¿a cum al¡ii îmbrå¡i¿eazå pictura naivå. Cu stângåcie. Primele zile de mandat au început sub semnul secetei. ªi al marii promisiuni a lui Adrian Chesnoiu, refacerea sistemelor de iriga¡ii pe banii europeProfitul Agricol 27/2022

nilor. Piatra aceasta de moarå, a renegocierii PNRR, i-o legase abil de gâtul urmåtorului ministru, oricare urma el så fie, în aplauzele marilor asocia¡ii profesionale. Nici nu intra bine în a treia zi de mandat ¿i Petre Daea se scutura de problemå. “Pânå la PNRR, så punem în stare de func¡ionare sistemul cu banii pe care îi avem, pe care îi are ANIF. Legea prevede un miliard de euro ¿i din acest miliard s-a consumat aproape un sfert. Lucrurile sunt în desfå¿urare, ritmul de executare trebuie impulsionat, måsurile concrete la fa¡a locului sunt solu¡ia. La nivelul ¡årii situa¡ia nu este disperatå. Nu sunt probleme în sistemele de iriga¡ii, cåutåm så irigåm cât mai mult posibil.” Acum, pentru Petre Daea principala presiune este så rescrie PNS-ul. Cât de bine poate så o facå, ne vom da seama destul de repede. Cu anvelopa sa de 16 miliarde de euro pentru 5 ani (20232027) PNS-ul ar avea nevoie de mai

multå aplecare din partea ministerului. Daea este optimist ¿i aici. “Politica Agricolå Comunå la care suntem parte stabile¿te noi direc¡ii de ac¡iune pe care så le armonizåm cu interesele fermierilor, valorificând resursele de care dispunem în func¡ie de condi¡iile specifice fiecårei zone în parte, în a¿a fel încât nivelul produc¡iilor ¿i valorificarea superioarå a acestora så influen¡eze pozitiv via¡a economicå a României. Planul Na¡ional Strategic ne då aceastå ¿anså ¿i trebuie så o fructificåm în urmåtoarea perioadå. ªtiu bine mecanismele europene de lucru, de¡inerea pre¿edin¡iei Consiliului UE în anul 2019 mi-a permis så intru în intimitatea lor pentru a le folosi în interesul ¡årii”, declara proaspåtul ministru. Probabil Petre Daea are abilitatea så penduleze între Dâmbovi¡a ¿i Zenne (râul care trece prin Bruxelles), fårå så provoace daune prea mari.

Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII APIA efectueazå plata ajutorului pentru motorinå, trimestrul I APIA efectueazå plata aferentå ajutorului de stat la motorina utilizatå în agriculturå, pentru cantitå¡ile utilizate în perioada 1 ianuarie - 31 martie. Valoarea ajutorului de stat acordat sub formå de rambursare este de 101.995.600 lei, pentru 12.880 de beneficiari, iar cantitatea de motorinå este de 65.541.423,201 litri. Din suma totalå aferentå trimestrului I, care urmeazå så fie plåtitå, 92,856 milioane de lei sunt pentru sectorul vegetal ¿i pentru o cantitate de 56,9 de milioane de litri, 9,1 milioane de lei pentru o cantitate de 5,5 milioane de litri în sectorul zootehnic. România ruralå în noul capitalism, 1990 - 2020 Academia Românå a anun¡at lansarea volumului colectiv de studii România ruralå în noul capitalism, 1990-2020. Lucrarea cuprinde 22 de studii ¿tiin¡ifice care se vor un tablou general al vie¡ii rurale în perioada celor 30 de ani care s-au scurs din decembrie ‘89. Au contribuit sociologi, demografi, antropologi, politologi etc. Coordonatori sunt Iulian Stånescu ¿i Flavius Mihalache, cercetåtori în cadrul Institutului de Cercetare a Calitå¡ii Vie¡ii din cadrul Academiei. Salmonella într-o fermå de pui broiler din Constan¡a Pe 6 iulie, Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå a cofirmat prezen¡a Salmonella typhimurium la un efectiv de pui broiler dintr-o exploata¡ie avicolå din Constan¡a. DSVSA a constatat cå întregul efectiv de pui fusese deja comercializat fårå rezultate de laborator ¿i fårå consemnarea datelor privind cumpåråtorii. DSVSA a pus în alertå institu¡iile de la nivelul jude¡ului, inclusiv prefectura ¿i Parchetul de pe lângå Curtea de Apel. Ancheta serviciilor veterinare se realizeazå împreunå cu reprezentan¡i ai inspectoratului de Poli¡ie Constan¡a. 8

Ce [ti]i despre Regulamentul UE privind îngr\[\mintele? Sâmbåtå, pe 16 iulie, intrå în vigoare, la nivel european, Regulamentul UE de stabilire a normelor privind produsele fertilizante. De¿i se vrea un sistem de unificare ¿i simplificare la nivel european, mai întâi trebuie transpus în legisla¡ia na¡ionalå, chestiune pe care România nu s-a gråbit så o facå. ¥n linii mari, pe lângå împår¡irea îngrå¿åmintelor în noi categorii, Regulamentul 1009 impune desemnarea unei autoritå¡i, la nivel na¡ional, care så fie capabilå så certifice producåtorii interni. Pânå acum produsele puteau circula cu certficat de conformitate EU Fertilizers, emis de producåtor pe baza unei

declara¡ii pe proprie råspundere. Regulamentul impune ca de pe 16 iulie înainte îngrå¿åmintele så fie certificate de un organism na¡ional, care så conlucreze cu celelalte organisme la nivel european. ªi ar avea de certificat în jur de 60.000 de produse europene, spun voci din pia¡å. Alte întrebåri pe care le ridicå acest Regulament european (votat în 2019), sunt legate de ce se va întâmpla cu îngrå¿åmintele produse în afara UE. ªi ele trebuie så primeascå certificat de conformitate?

Arin DORNEANU

Germania nu reu[e[te s\ controleze PPA Eforturile guvernului german de a controla epidemia de pestå porcinå ¿i de a relua exporturile spre China ¿i alte state asiatice au primit o loviturå durå dupå ce virusul a ajuns în principala regiune care produce carne de porc. Autoritå¡ile au confirmat descoperirea unui focar în Saxonia Inferioarå, o zonå cu o concentra¡ie mare de ferme de porci. China, Japonia, Coreea de Sud ¿i al¡i clien¡i importan¡i din Asia au interzis importul de carne de porc din Germania încå din anul 2020, dupå descoperirea primelor infec¡ii la mistre¡i. “Cât timp apar noi focare în Germania, nu ne putem a¿tepta ca guvernul chinez så ridice restric¡ia de import. Orice negocieri în acest sens vor e¿ua

în perioada urmåtoare”, explicå Tim Kock, analist al companiei germane de consultan¡å AMI.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 27/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Achim Irimescu, în [edin]\ cu Grânarii Ia[i La începutul såptåmânii, asocia¡ia Grânarii Ia¿i a gåzduit o ¿edin¡å de lucru la care a participat Achim Irimescu, ministrul plenipoten¡iar din cadrul Reprezentan¡ei Permanente a României la Uniunea Europeanå. Reprezentan¡ii asocia¡iei au avut posiblitatea de a schimba opinii ¿i de a sublinia problemele cu care se confruntå agricultura din regiunea Moldovei. În acest sens, fermierii au reluat problema spinoaså a lipsei unui sprijin consistent în privin¡a stabilirii unei formule de calcul pentru un pre¡ accesibil la motorinå în sectorul agricol. S-au luat în discu¡ie inclusiv exemple europene de diminuare a accizelor ¿i taxelor la carburan¡i. În aceea¿i or-

dine de idei, au fost analizate op¡iuni privind suportarea unui procent din pre¡ul fertilizan¡ilor de cåtre stat, astfel încât România så aibå un model similar cu al Poloniei în privin¡a managementului acestei probleme. Achim Irimescu a apreciat cå argumentele asocia¡iei sunt solide în privin¡a existen¡ei unor zone cu constrângeri naturale în regiune, iar acest aspect meritå så fie analizat cu celeritate de cåtre Ministerul Agriculturii atunci când va actualiza Planul Na¡ional Strategic. Asocia¡ia Grânarii Ia¿i va continua demersurile în acest sens, beneficiind ¿i de studii ale Joint Research Centre, serviciul pentru ¿tiin¡å ¿i cercetare al

Comisiei Europene. Nu în ultimul rând, au fost subliniate efectele negative la adresa agriculturii române¿ti ale råzboiului din Ucraina ¿i mai ales a formulelor de ajutor adresate statului ucrainean. De¿i Grânarii este solidarå cu vecinii ucraineni, blocajele ¿i problemele logistice din Portul Constan¡a la care se adaugå lipsa mijloacelor de transport ¿i a utilizårii acelora¿i servicii de încårcare-descårcare pentru cereale autohtone ¿i ucrainene se traduc în riscuri fitosanitare ¿i prejudicii comerciale pentru fermierii români. Sunt necesare måsuri de sprijin compensatorii care så limiteze un regres vizibil de competitivitate.

Seceta declan[eaz\ stare de urgen]\ în nordul Italiei Italia a decretat stare de urgen¡å în cinci regiuni din bazinul fluviului Po din nordul ¡årii, pe fondul celei mai grave secete din ultimii 70 de ani. Provinciile Emilia-Romagna, Friuli Venezia Giulia, Lombardia, Piemont ¿i Veneto vor primi fonduri de urgen¡å în valoare de 36,5 milioane de euro pentru a asigura alimentarea cu apå, dar unele ora¿e au anun¡at deja måsuri de ra¡ionalizare. Coldiretti, principala organiza¡ie a fermierilor italieni, spune cå pânå la 30% din culturile din zonå ar putea fi distruse. Po este cel mai important fluviu din Italia, cu originea în Mun¡ii Alpi ¿i o lungime de peste 650 de kilometri. Un val de caniculå la începutul anului ¿i Profitul Agricol 27/2022

precipita¡iile reduse din timpul iernii au redus înså semnificativ nivelul apei, iar mul¡i afluen¡i au secat complet. Între timp, ora¿ele din nordul Italiei iau måsuri pentru a reduce consumul

de apå, printre care închiderea fântânilor din Milano sau suspendarea activitå¡ii spålåtoriilor auto.

Drago[ B|LDESCU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Prea pu¡in despre agriculturå Cehia a preluat pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE A trecut u¿or nebågatå în seamå preluarea pre¿edin¡iei rotative a Consiliului UE de cåtre Cehia. Cu toate astea, s-a petrecut în grafic, la 1 iulie. Republica Cehå a preluat ¿tafeta de la Fran¡a ¿i va fi urmatå de Suedia, în ianuarie 2023. Cele 5 prioritå¡i ale pre¿edin¡iei cehe, sunt mai pu¡in atente la agriculturå ¿i mai mult spre råzboiul de lângå noi. Se vorbe¿te despre gestionarea crizei migra¡ioniste ¿i reconstruc¡ia Ucrainei; securitatea energeticå, cu accent pe eliberarea de dependen¡a energeticå fa¡å de Rusia. Stimularea cooperårii europene în ceea ce prive¿te sporirea capacitå¡ilor de apårare ¿i achizi¡ii comune de echipamente militare. Tot aici intrå ¿i amenin¡årile cibernetice. Rezisten¡a strategicå a economiei europene: trebuie så în¡elegem mai bine lan¡urile de aprovizionare ¿i så le facem cât se poate de scurte, astfel încât disponibilitatea de resurse strategice så fie asiguratå.

Pre¿edintele APPR, Nicolae Sitaru, a transmis o scrisoare deschiså premierului Nicolae Ciucå, cu inten¡ia de a atrage aten¡ia asupra contextului regional ¿i european actual.

O aplica¡ie pentru emiterea certificatelor fitosanitare Operatorii profesioni¿ti care au obliga¡ia så solicite Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare eliberarea certificatelor fitosanitare pentru exportau acum la dispozi¡ie un sistem online, prin intermediul cåruia depun în format electronic cererile de eliberare a certificatelor fitosanitare pentru export, ¿i sunt notifica¡i de fiecare datå când se schimbå statusul cererii depuse. Astfel, toate cererile se vor depune exclusiv online, fårå a mai fi nevoie så fie întocmite în format tipårit ¿i depuse fizic. Aceastå func¡ionalitate asigurå o gestionare eficientå a activitå¡ii, scurtând considerabil timpul de preluare ¿i procesare a cererilor de cåtre autoritå¡ile competente, în paralel cu monitorizarea în timp real a mecanismului de solicitare ¿i eliberare a certificatelor fitosanitare.

“Avem nevoie de stabilitate ¿i de predictibilitate, avem nevoie ca agricultura så poatå continua så fie un furnizor credibil de securitate alimentarå, devenitå dimensiune esen¡ialå a securitå¡ii! Din acest motiv, ne exprimåm încrederea cå atât coali¡ia de guvernare, cât ¿i noul de¡inåtor al portofoliului agriculturii î¿i vor asuma politic continuarea proiectelor începute de domnul Adrian Chesnoiu, pe care le consideråm de importan¡å vitalå pentru lan¡ul valoric agricol ¿i, în general, pentru economia româneascå, fie cå vorbim despre renegocierea PNRR-ului în vederea introducerii investi¡iilor în sistemul na¡ional de iriga¡ii, de definitivarea planului strategic pentru Politica Agricolå Comunå (PAC), de reglementarea legii salarizårii în agriculturå ¿i sectoare conexe, de solu¡ii pentru gestionarea durabilå a riscurilor agricole etc. Subliniem încå o datå cå proximi-

Nevoia de continuitate în politicile agricole tatea fa¡å de zona de conflict (cu toate efectele asociate, de la presiunea exercitatå asupra pre¡urilor ¿i tarifelor ¿i pânå la perturbåri în aprovizionarea cu combustibil), seceta severå ¿i lipsa sistemelor de iriga¡ii, infrastructura rutierå ¿i feroviarå deficitare constituie provocåri majore pentru producåtorii agricoli, asupra cårora deciden¡ii politici ar trebui så se aplece cu prioritate. De asemenea, atragem aten¡ia cå în acest moment ar trebui intensificat dialogul cu Comisia Europeanå pentru låmurirea ¿i finalizarea op¡iunilor de politici ¿i instrumente de sprijin pentru perioada de programare 2023-2027 ale României, pentru cå orice tergiversare poate avea consecin¡e grave în alocarea bugetului PAC - iar în acest context, speråm cå vom putea contribui la forma finalå a PNS ca parteneri ai MADR în cadrul grupelor de dialog civil. Avem nevoie de voin¡å ¿i de coeren¡å politicå, de un calendar ferm, cu obiective clare ¿i responsabili delega¡i! Avem nevoie de op¡iuni în¡elepte, care så asigure continuitate ¿i stabilitate ¿i så ducå la rezolvarea problemelor grave cu care se confruntå sectorul agricol românesc.” Profitul Agricol 27/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Smithfield închide un proces pentru 42 milioane de dolari Smithfield Foods va plåti 42 de milioane de dolari pentru a închide amiabil procesul în care un grup de restaurante ¿i firme de catering acuzau compania de cre¿terea artificialå a pre¡urilor la carne de porc. Compania a refuzat så comenteze în¡elegerea ¿i sus¡ine în continuare cå nu a încålcat legea. Este al doilea proces solu¡ionat amiabil de Smithfield, care a fost de acord recent så plåteascå 83 de milioane de dolari unor distribuitori de carne. Danone lanseazå laptele pentru bebelu¿i par¡ial pe bazå de plante Grupul Danone a lansat primul lapte pentru bebelu¿i care con¡ine un amestec de lapte natural ¿i ingrediente pe bazå de plante. Peste jumåtate din con¡inutul de proteine este de origine vegetalå, în principal din soia, dar ¿i din floarea-soarelui, nucå-de-cocos sau rapi¡å. Formula va fi lansatå ini¡ial doar pe pia¡a olandezå ¿i se adreseazå pårin¡ilor care vor så-¿i obi¿nuiascå de mici copiii cu o dietå vegetarianå. Compania recomandå în continuare alåptarea ca fiind cea mai bunå op¡iune pentru bebelu¿i. China ar putea vinde din nou carne de porc din rezervå Guvernul chinez a anun¡at cå ia în considerare vânzarea de carne de porc din rezerva de stat, pentru a opri scumpirea pre¡urilor pe pia¡a internå. Pre¡ul cårnii de porc a crescut cu 40% în China din luna martie pânå în prezent, iar autoritå¡ile dau vina pe låcomia producåtorilor, care îngra¿å cât mai mult animalele pentru a ob¡ine profituri mai mari. Guvernul vrea ca produsele din rezervå så fie vândute în acela¿i timp în toatå ¡ara pentru a avea un efect mai mare ¿i le-a cerut autoritå¡ilor locale så se coordoneze în acest sens. 12

Egiptul “secretizeaz\” achizi]iile de cereale Autoritatea Generalå pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt a avut såptåmâna trecutå discu¡ii private cu marile firme de trading, pentru a cumpåra grâu fårå a recurge la licita¡ii, cum fåcea pânå acum. Egiptul este interesat de grâu provenit din România, Bulgaria, Rusia ¿i Fran¡a. De asemenea, livrarea grâului ar trebui så se facå în patru perioade: 115 septembrie, 16-30 septembrie, 1-15 octombrie ¿i 16-31 octombrie. Pentru aceasta, luna trecutå ministrul egiptean al Aprovizionårii a anun¡at cå Guvernul a aprobat posibilitatea achizi¡iilor directe de la ¡åri sau companii. La ultima sa licita¡ie interna¡ionalå, organizatå în data de 29 iunie, GASC a

cumpårat o cantitate de 815.000 de tone de grâu, cea mai mare cantitate cumpåratå de statul egiptean în ultimul deceniu la o singurå licita¡ie. Achizi¡ia a inclus 350.000 de tone de grâu din Fran¡a, 240.000 de tone de grâu din România, 175.000 de tone de grâu din Rusia ¿i 50.000 de tone de grâu din Bulgaria. Cel mai mic pre¡ oferit în cadrul licita¡iei din 29 iunie a fost pentru grâul din România, 429,90 dolari pe tonå, inclusiv livrarea. ¥n paralel, Egiptul încearcå så producå pâine din cartofi dulci, în încercarea de a reduce importurile de grâu. Brutåriile vând deja un amestec de fåinå de grâu ¿i cartofi dulci. A¿a, Guvernul de la Cairo î¿i propune så reducå importurile de cereale cu 10%.

Litigiu pentru produc\torii de carne americani Cel mai important distribuitor de alimente din SUA, Sysco, a deschis un proces în statul Texas în care îi acuzå pe cei mai mari producåtori americani de carne de în¡elegeri neconcuren¡iale pentru cre¿terea pre¡urilor. Companiile Tyson Foods, JBS, Cargill ¿i National Beef sunt acuzate cå s-au în¡eles cå reducå numårul vitelor sacrificate începând cu anul 2015, pentru a måri pre¡ul cårnii în mod artificial. Tema nu este una nouå. Mai multe asocia¡ii ale fermierilor, restaurante ¿i magazine alimentare au ac¡ionat marii producåtori de carne în instan¡å încå din anul 2020. Cele patru companii controleazå împreunå 80% din produc¡ia de carne de vitå din SUA, iar Sysco sus¡ine cå va cita un martor care a lucrat în industria

cårnii ¿i poate confirma existen¡a unei conspira¡ii. Producåtorii nu au råspuns încå noilor acuza¡ii, dar JBS a acceptat deja så plåteascå despågubiri în valoare de 52,5 milioane de dolari într-un proces similar în acest an, fårå a-¿i recunoa¿te vinovå¡ia. Departamentul Justi¡iei a deschis o anchetå privind trucarea pre¡urilor la carne de acum doi ani, dar nu a comunicat rezultatele investiga¡iei pânå acum. Administra¡ia Biden a anun¡at înså un pachet de subven¡ii în valoare de un miliard de dolari pentru a cre¿te competi¡ia în acest sector. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 27/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 8 iulie 2022, a fost de 319 dolari/tonå (1.435 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 4 iulie.

Grâu

România FOB Constan¡a 317 euro/t (- 20) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.07.2022, pre¡ cu livrare în august 2022. ¥n såptåmâna 4 - 8 iulie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Oct

04.07 307 311 313

05.07 303 305 309

06.07 07.07 08.07 301 297 291 303 299 295 307 303 301 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Aug Sept Oct

04.07 321 327 331

05.07 319 323 327

06.07 317 321 323

07.07 315 317 319

08.07 313 315 317

România FOB Constan¡a 307 euro/t (- 20) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.07.2022, pre¡ cu livrare în august 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 8 iulie 2022, a fost de

Iulie Aug Sept

04.07 301 245 241

04.07 Bordeaux 307 Pallice 291 Rhin FOB 291 Bordeaux FOB 295 Pontivy 327

$/t

05.07 06.07 07.07 08.07 299 297 295 293 243 241 239 237 237 235 233 230

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 407 dolari/tonå (1.831 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 04.07 Rouen 345 Dunquerque 341 Pallice 345 Creil FOB 341 Moselle FOB 323 Rouen FOB 357

05.07 06.07 343 341 339 337 341 339 339 337 321 319 353 351

Aug Sept Oct

05.07 413 415 411

06.07 411 413 407

euro/t

05.07 06.07 07.07 08.07 303 301 299 297 285 281 279 277 285 281 279 277 293 291 287 285 325 323 321 317

07.07 409 411 403

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în august 2022, a fost de 297 dolari/t (1.336 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t 08.07 407 409 401

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 277 euro/tonå (1.246 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 317 euro/tonå (1.553 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina August Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 346 euro/tonå (1.695 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2022 este de 307 euro/t (1.504 lei).

08.07 333 333 335 329 315 346

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 04.07 417 417 413

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 315 euro/tonå (1.543 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 333 euro/tonå (1.632 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

euro/t 07.07 337 335 337 333 317 349

301 dolari/tonå (1.354 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 57.170 tone, Mexic 31.770 tone, Venezuela 19.770 tone, Taiwan 17.770 tone ¿i Thailanda 7.770 tone.

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

închidere, pe 8 iulie 2022, a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 257 dolari/tonå (1.156 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

04.07 05.07 06.07 07.07 08.07 269 267 261 259 257 269 265 263 261 259

Profitul Agricol 27/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 4 - 8 iulie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 599 dolari/tonå (2.695 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 iulie 2022. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

04.07 597 545 527

05.07 591 543 525

$/t 06.07 589 541 523

07.07 587 539 521

08.07 585 537 517

Orz România FOB Constan¡a 297 euro/t (- 20) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.07.2022, pre¡ cu livrare în august 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

04.07 297 297 295 297 307

05.07 291 291 293

06.07 289 289 291

07.07 287 287 289

08.07 285 285 287

295 293 291 289 303 301 299 297

Sorg

PREºURI 4 - 8.07.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 4 - 8 iulie 2022, a fost de 285 dolari/tonå (1.282 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

157.770 tone, China 117.770 tone, Indonezia 17.550 tone, Mexic 17.770 tone, Olanda 7.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 8 iulie 2022, a fost de 577 dolari/tonå (2.596 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 417 dolari/tonå (1.876 lei), în scådere cu 10 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

04.07 1.679 1.307 1.291

05.07 1.659 1.301 1.285

06.07 1.639 1.297 1.277

07.07 1.329 1.295 1.271

$/t 08.07 1.327 1.291 1.269

FOB-Rouen, a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei), mai mic cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 297 euro/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în august 2022, pre¡ul orzului furajer este 293 dolari/t (1.318 lei), cu 2 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: Mexic 37.770 tone ¿i China 31.170 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Iulie Sept

04.07 05.07 06.07 07.07 08.07 297 295 291 287 285 299 297 293 289 287

04.07 05.07 06.07 07.07 08.07 August 585 583 581 579 577 Sept 581 579 577 575 573

Floarea-soarelui

chidere, pe 8 iulie, a fost de 705 dolari/tonå (3.172 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 805 euro/tonå (3.944 lei). A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 4 iulie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2022, este de 721 euro/tonå (3.533 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

04.07 05.07 06.07 07.07 08.07 713 711 709 707 705

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

04.07 05.07 06.07 07.07 08.07 Dieppe 815 811 809 807 805

de 4 iulie.

Rapi¡å ¥n såptåmâna 4 - 8 iulie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 691 euro/tonå (3.386 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data 04.07 Rouen 697 Dunquerque 699 Moselle 699

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna august 2022, este de 797 dolari/t (3.586 lei).

05.07 691 697 697

06.07 689 693 695

07.07 687 691 693

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei), mai mic cu 17 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 689 euro/tonå (3.376 lei). ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

08.07 685 689 691

Aug Sept Oct

04.07 649 659 659

05.07 641 647 657

06.07 639 645 649

07.07 637 643 647

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

319 dolari/t

Profitul Agricol 27/2022

- 12

301 dolari/t

- 12

$/t

04.07 05.07 06.07 07.07 08.07 August 427 423 421 419 417 Sept 437 431 419 417 415

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

599 dolari/t

-8

285 dolari/t

$/t 08.07 635 641 645

- 12 15

ASOCIA}II

PROFESIONALE

Blocaj în Portul Constan]a Coada de camioane încårcate cu cereale, care a¿teaptå så intre în Portul Constan¡a, a depå¿it ¿ase kilometri, trecând de intersec¡ia autostråzilor A4 cu A2. Reprezentan¡ii fermierilor sus¡in cå blocajul este mai mare decât de obicei în campanie, pe seama surplusului de marfå ucraineanå ce tranziteazå România. Autoritå¡ile au fost avizate din timp, înså, în stilul cu care ne-au obi¿nuit, nu au fåcut nimic eficient. Fermierii români acuzå cå marfa ucraineanå scade pre¡ul la care î¿i pot valorifica recolta, înså traderii dau asiguråri cå grâul de origine româneascå este cel mai scump din lume, în acest moment. Pe data de 4 mai, Theodor Ichim, fermier ¿i comerciant cu cereale constån¡ean, vicepre¿edinte APPR, a fost în Parlamentul României, pentru a prezenta un memoriu în care se antici-

pa o crizå la exportul prin Portul Constan¡a. Memoriul a fost preluat de parlamentarii liberali din Comisia pentru Agriculturå, care l-au înaintat premierului Nicolae Ciucå.

Parlamentari europeni au vizitat Portul Constan¡a O delega¡ie formatå din patru membri ai Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European a vizitat, såptåmâna trecutå, Portul Constan¡a. Este vorba de europarlamentarii Norbert Lins, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå a forului legislativ european, Daniel Buda, vicepre¿edinte, Herbert Dorfmanm ¿i Martin Hlavácek. Au putut constata, la fa¡a locului, situa¡ia reclamatå de fermierii români, prin reprezentan¡ii lor din Copa-Cogeca. Au discutat ¿i cu reprezentan¡i ai Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Într-un comunicat de preså, Asocia¡ia Grânarii din Ia¿i precizeazå cå reprezentan¡ii såi, respectiv directorul executiv Simona Man ¿i vicepre¿edintele Dan Tiberiu Stan, au solicitat “måsuri compensatorii la nivel european care så ¡inå cont de specificul agriculturii române¿ti ¿i de proximitatea fa¡å de conflictul rusoucrainean”. 16

Douå luni mai târziu, criza anticipatå de APPR se întâmplå, în Portul Constan¡a s-a instalat blocajul. Seceta e destul de puternicå, produc¡iile diminuate ¿i cereale nu s-au prea vândut anticipat. Din câmp vând doar fermierii necapitaliza¡i, care au nevoie urgentå de cash. Cu toate acestea, traficul rutier de cereale în Port e blocat. Majoritatea camioanelor de la coadå sunt române¿ti. ªi tot mai multe camioane se îndreaptå spre Port, pentru a descårca marfa. Gabriel Såndoiu, manager transport la Unigrains Trading (firma administratå de Ichim), apreciazå cå ar fi chiar cu 40% mai multe camioane. F

Robert VERESS Profitul Agricol 27/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE De ce se întâmplå acest lucru? Sunt câteva cauze ale conF gestionårii traficului rutier în Portul Constan¡a în fiecare an, în timpul campaniei de recoltare. În primul rând, Portul are capacitå¡i de depozitare de douå milioane de tone, înså intrarea în el se face pe o ¿osea cu doar douå benzi. Câte una pe sens. Dacå un camion care poate intra direct în port, având contract, încearcå så depå¿eascå alt camion, care stå la poartå pentru tichetul de acces, se blocheazå automat sensul de ie¿ire. În al doilea rând, Portul nu dispune de suficiente locuri de parcare pentru tiruri. Drept consecin¡å, camioanele stau mai mult în linie în fa¡a hub-urilor de descårcare. ªi stau îndelung, atunci când un panamax întârzie cu zilele sau chiar såptåmânile fa¡å de termenul programat pentru încårcare. În al treilea rând, barjele ¿i trenurile

au prioritate la descårcare. Nu pentru cå a¿a scrie undeva, ci pentru cå operatorii de transport respectivi au alte contracte cu operatorii hub-urilor de marfå din Port. Dacå se întârzie descårcarea barjelor ¿i trenurilor se plåtesc contrastalii, respectiv penalitå¡i de sta¡ionare. Dacå se întârzie descårcarea camioanelor, toatå paguba e suportatå de operatorul de transport, care, fire¿te, va cåuta så ¿i-i recupereze de la fermieri, pe seama cre¿terii tarifelor. În al patrulea rând, ce prive¿te infrastructura feroviarå, nu mai existå triaje ¿i sunt linii ocupate de vagoane în ruinå. Din aceastå cauzå trenurile nu au unde så tragå pentru a-¿i a¿tepta rândul la descårcare ¿i blocheazå calea feratå principalå, la fel cum camioanele blocheazå calea de acces în port. Peste toate, anul acesta se suprapune problema exporturilor ucrainene.

“În trenuri ¿i barje, de cele mai multe ori, este marfå cu origine Ucraina, care cautå så exporte lunar, prin România, circa 300 de mii de tone de cereale. ªiatunci, marfa care vine din România, preponderent cu tirul, stå la coadå. Mai vin ¿i camioanele din Ucraina care nu au contracte cu Administra¡ia Portului. Trebuie så opreascå pentru a-¿i lua un tichet de acces valabil 24 de ore, blocând poarta. ªoferii nici nu vorbesc limba românå sau engleza, comunicarea e deci dificilå, iar situa¡iile tind så se complice, întârzierile så creascå”, spune Ichim. Afirma¡ia referitoare la marfa de origine Ucraina este sus¡inutå de Victor Beznea, secretar general ARCPA (asocia¡ia traderilor). “Noutatea sezonului, cauza pentru care acum situa¡ia e mai proastå decât de obicei, e disperarea ucrainenilor de a vinde. Disperarea se manifestå prin faptul cå plåtesc sume enorme pentru a determina barjele så

CNAPM a comb\tut blocajul cum a putut> cu pliante [i indicatoare rutiere Într-un comunicat semnat de directorul general, Florin Goidea, Administra¡ia Porturilor Maritime Constan¡a (CNAPM), sus¡ine cå a luat “måsuri suplimentare adecvate” pentru aceastå perioadå aglomeratå. Astfel, “În interiorul portului, CNAPM a fluidizat traseele pentru camioane, prin organizarea fluxurilor de trafic separate pentru intrarea ¿i ie¿irea din port, în func¡ie de diferitele categorii de vehicule. De exemplu, traseul camioanelor care transportå cereale este diferit pentru camioanele goale fa¡å de cele încårcate. A fost prioritizat accesul camioanelor în port ¿i terminale, iar echipe ale APC ¿i ale Poli¡iei Port fluidizeazå trafi18

cul vehiculelor pentru a evita blocajele ¿i aglomera¡ia infrastructurii rutiere. Au fost create ¿i noi rute de marfå, odatå cu deschiderea Por¡ii 14, unde func¡ioneazå vamå ¿i poli¡ie de frontierå. Toate rutele create în port pentru a fluidiza traficul de camioane le pute¡i gåsi, în detaliu, pe internet. Totodatå, pentru a evita aglomera¡ia la por¡i, CN Administra¡ia Porturilor Maritime a lansat o aplica¡ie disponibilå în Google Play ¿i Apple Store, Constan¡a Port ALL, pentru a se putea plåti online accesul în porturile maritime. Prin intermediul aplica¡iei Constanta Port ALL se pot cumpåra tichetele de acces, valabile 24 de ore, iar plata se face prin intermediul unui gateway de platå securizat.

Achizi¡ia unui tichet de acces va permite ridicarea barierei la por¡ile de acces unde se realizeazå identificarea automatå a numårului de înmatriculare al autovehiculului sau cumpåråtorul va avea posibilitatea de a dovedi validitatea accesului prin prezentarea tichetului/codul QR al acestuia cåtre un operator de la por¡ile de acces.

Plata online a taxei de acces în port eliminå timpii consuma¡i de transportatori pentru achizi¡ionarea biletelor la por¡ile de intrare în port. Conectarea sistemului de plå¡i online cu sistemul de control acces auto de la por¡i, respectiv detectarea de cåtre acesta a prezen¡ei la barierå a unui autovehicul cu taxa de Profitul Agricol 27/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE vinå la ei, la Reni ¿i Ismail, ca apoi så coboare la Constan¡a. Ca atare, nu mai sunt barje pentru a duce marfa, la tarife decente, din porturile române¿ti de la Dunåre, spre Constan¡a. În mod normal, transportul din Mehedin¡i, Dolj, Olt spre Constan¡a costa 10-12 euro/t. Or, acum, tariful minim e 50 de euro ¿i am auzit cå se plåtesc chiar 70-80 de euro. Din aceastå cauzå, sute de mii de tone de cereale “au sårit” în camioane”.

Care sunt consecin¡ele? Dupå Ichim, un fermier care nu de¡ine spa¡ii de depozitare, mijloace de transport ¿i combine pierde de trei ori: 1. Se lunge¿te durata de prestare a serviciului de recoltare ¿i se va majora costul; 2. Transportatorii majoreazå tarifele, calculând timpi mai mari pentru efectuarea unei curse ¿i speculând momentul; 3. Depozitarii ¿i traderii vor specula ¿i ei momentul ¿i vor da un pre¡ mai mic penintrare plåtitå reduce timpul de trecere ¿i eventualele blocaje de la por¡i. În plus, plata se poate face ¿i prin POS, tot pentru a nu se bloca accesul în port. S-a suplimentat sistemul de semnalizare rutierå din port cu indicatoare noi în zonele de interes pentru a interzice sta¡ionarea, interzice accesul etc. ¿i, de asemenea, cu indicatoare de orientare. S-au confec¡ionat ¿i montat la Constan¡a Sud douå bannere informa¡ionale de dimensiuni mari în limbile românå, englezå, ucraineanå ¿i turcå. Având în vedere cre¿terea numårului de camioane ¿i implicit a conducåtorilor auto ucraineni în zona Constan¡a-Sud sau tipårit flyere în limbile românå, englezå, ucraineanå ¿i turcå care cuprind, pe lângå un minim de informa¡ii necesare, ¿i harta portului cu reprezentarea loca¡iilor unde se regåsesc principalii operatori economici de destina¡ie ai acestor camioane. Flyerele respective se înmâneazå în mod gratuit conducåtorilor auto în punctul de intrare din Poarta 10bis”.

Profitul Agricol 27/2022

tru marfå. Aici, Beznea are o nuan¡å importantå: “Aud fermieri revolta¡i de faptul cå ar fi scåzut pre¡ul grâului din cauza mårfii ieftine venite din Ucraina. În realitate, este o scådere generalå pe burse. Dimpotrivå, grâul românesc FOB e cel mai scump în acest moment, mai scump ca cel de origine americanå sau francezå. Cauza e cå fermierii români preferå så stocheze ¿i sunt vapoare care trebuie så se umple. Dacå ai vândut ¿i trebuie så livrezi, plåte¿ti cât e nevoie”.

Se putea face ceva, pentru a se evita blocajul? Infrastructura portuarå nu a fost deloc îmbunåtå¡itå, måritå, gânditå pentru a absorbi volumele suplimentare de

mårfuri care vin din Ucraina. Evident, nu se puteau face minuni, nu se putea rezolva, în douå luni, ceea ce a fost låsat så bålteascå cu zecile de ani. Dar Ichim sus¡ine cå existau solu¡ii pentru a face lucrurile suportabile. “Atunci când autoritå¡ile europene au gândit facilitå¡ile pentru Ucraina, ar fi trebuit så prevadå ¿i måsuri de protec¡ie a fermierilor din ¡årile cele mai afectate, apropiate Ucrainei. Adicå, din România ¿i Polonia. În Portul Constan¡a se puteau realiza circuite separate, terminale separate pentru marfa din Ucraina ¿i cea din România. România trebuia så solicite fonduri pentru dezvoltarea rapidå a infrastructurii. S-ar fi putut amenaja måcar mai multe drumuri ¿i por¡i de acces”.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, care, ca ¿i Ichim, este atât fermier, cât ¿i comerciant de cereale, oferå ¿i o altå ipotezå de lucru. “E o situa¡ie complicatå. Nu po¡i så nu-i aju¡i pe ucraineni, chiar dacå apar probleme. Dar eu suspectez cå se întâmplå ceva ¿i în vamå. În loc så se simplifice procedurile, au fost complicate. Mi-au venit din SUA containere cu silozurile pe care le construiesc la Padina. Pânå acum, în asemenea situa¡ii, primeam avizul, plåteam taxa vamalå ¿i TVA, iar toate formalitå¡ile durau 4-5 zile. Acum, containerele mele au zåcut o lunå de zile în Portul Constan¡a. S-a våzut cå Vama pur ¿i simplu a tras de timp, inventând tot felul de pretexte: au încadrat într-un fel, pe urmå au schimbat încadrarea, au vrut lista de piese componente, pe urmå n-au mai vrut-o, au cerut tot felul de traduceri de documente... La final m-au pus så achit ¿i taxe de înmagazinare în Port de 2.000 de euro 1.000 de euro/container, de¿i întârzierile nu au fost din vina mea. Deci înclin så cred cå e o aglomera¡ie generatå artificial ¿i acolo e ceva necurat. Dacå ar fi fost doar probleme de infrastructurå, când vezi cå te aglomerezi gråbe¿ti våmuirea, nu o întârzii, dacå e¿ti de bunå-credin¡å. Må a¿tept ca cineva så verifice, totu¿i, aceste lucruri”. 19

CULTURI

VEGETALE Seceta face pr\p\d în agricultura Aradului În jude¡ul Arad, temperaturile extreme zilnice de peste 40 de grade au provocat dezastre a¿a de mari în culturi, pânå în data de 9 iulie, încât ¿i autoritå¡ile jude¡ene spun cå sunt îngrozite.

"Nu avem apå, nu avem nimic!” Ioan Martin, directorul Direc¡iei Jude¡ene Agricole Arad, a mårturisit cå în întreaga lui activitate de agronom nu a mai întâlnit a¿a distrugeri. “Asemenea calamitå¡i nu am mai våzut. Au mai fost ceva prin 2000, dar nu la aceastå intensitate. Atunci, am fåcut 3,5 tone jumate la porumb. Îmi aduc aminte. De când sunt eu în acest jude¡, nu am mai våzut a¿a dezastru în agriculturå, ¿i m-am nåscut în Arad. 41- 42 de grade la orele amiezii nu am mai întâlnit. Problema e simplå: nu avem apå, nu avem nimic! Punct ¿i suntem la început”. În Arad, existå douå sta¡ii de pompare reabilitate, dar sunt inutile. Nu existå apå în Mure¿ pentru ele. Nivelul este a¿a de scåzut, încât pompele nu au ce så tragå. Debitul e prea mic. Degeaba ai sistemul, dacå nu ai apå în râuri, dacå nu plouå. De asemenea, o parte din canale 20

sunt curå¡ate, iar sistemul e func¡ional, dar tot degeaba dacå nu e apå. ªi asta tocmai într-un jude¡ în care nu se punea problema apei, dimpotrivå, era prea multå de multe ori. “Ne ocupam de desecåri. Aveam excedent de apå, mai ales primåvara. Apa råmânea pe câmp ¿i compromitea culturile. De aceea sistemul de desecåri func¡iona foarte bine. Acum, s-a întors situa¡ia. Nu avem apå nici iarna, nici primåvara. Ai spune cå forezi, dar câte foraje po¡i så faci så irigi câmpurile?”, se întreabå retoric ¿eful agriculturii din Arad.

“Totul e pierdut! Din cele aproape 92.000 de ha cu cereale - grâu, ovåz, secarå ¿i triticale -

pe 9 iulie era recoltatå jumåtate din suprafa¡å. Produc¡iile medii erau de 4.500 kg pe ha. Sigur cå unii agricultori au avut vârfuri de 7.000 - 8.000 kg la ha, dar ¿i a¿a produc¡ia tot este mai micå cu 20%, decât în 2022. Rapi¡a de ulei de pe cele aproape 27.000 ha era recoltatå pe jumåtate, cu o produc¡ie de 3.000 kg la ha. ªi aici e tot mai micå decât anul trecut, dar e o produc¡ie bunå, având în vedere condi¡iile meteo extrem de dificile din acest an. “Dat fiind cå ¿i pre¡ul este aproape dublu fa¡å de 2022, fermierii se pot salva. De fapt, la unele culturi e aproape dublu. Bineîn¡eles cå, ¡inând F cont de valoarea îngrå¿åminProfitul Agricol 27/2022

CULTURI VEGETALE telor, care e chiar de trei ori mai mare, ¿i a motorinei, este clar cå fermierii mai au ¿i dificultå¡i. Oricum, sunt producåtori care au fost prevåzåtori ¿i ¿i-au fåcut depozit de îngrå¿åminte, înainte cå acestea så se scumpeascå”, a explicat Martin.

Porumbul este semånat pe aproape 100.000 de ha în Arad ¿i aici va fi cea mai mare problemå dacå nu va ploua. Fermierii se a¿teaptå la un dezastru complet, spune Direc¡ia Jude¡eanå, care ¿i-a trimis deja echipele pe teren pentru a constata calamitå¡ile provocate de secetå, în culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i soia, acolo unde au

primit solicitarea fermierilor. Pânå acum procentele de compromitere a culturii se ridicå la 70 - 90%, în data de 9 iulie, dar dacå nu va ploua în câteva zile, totul va fi pierdut. “Am fost pe teren ¿i am våzut lanuri de porumb care sunt distruse în totalitate, uscate, ¿i de soia fårå nicio påstaie. Poate så vinå ploaia ¿i cu 100 litri, degeaba. Degeaba! Floarea-soarelui rezistå încå, dar dacå va continua så nu primeascå apå, o pierdem ¿i pe floare”, aten¡ioneazå Martin. Pentru ca situa¡ia så fie ¿i mai gravå, nici plantele furajere, cum este lucerna, nu s-au dezvoltat. E o penurie

mare de furaje pentru animale. Produc¡ia e mult diminuatå. Nu a mai crescut lucerna. Råmânând la talie micå, ¿i produc¡ia e mai reduså. Care e procedura pentru constatarea calamitå¡ilor? Fermierul anun¡å la primåria din localitate situa¡ia, iar echipele alcåtuite din inspectori de la DAJ, APIA ¿i un reprezentant local, plus fermierul, merg pe teren ¿i constatå paguba. Apoi se întocme¿te actul constatator ¿i este trimis la Bucure¿ti, la MADR. Ministerul dispune, ¿i, dacå sunt bani, se dau ¿i despågubiri.

În schimb, în Cara[-Severin nici vorb\ de secet\ La nivelul jude¡ului Cara¿-Severin, nu este declaratå seceta pedologicå. Asta nu înseamnå cå existå un excedent de apå în sol.

ecoltatul grâului decurgea în condi¡ii foarte bune, în data de 9 iulie. Nu au fost incidente, nici incendii sau alte pagube, a¿a cum s-a întâmplat în alte jude¡e, inclusiv în Timi¿, unde au ars sute de ha de grâu. Sorin Boruga, directorul Direc¡iei Jude¡ene Agricole Cara¿-Severin, a spus cå, momentan, e bine, dar e posibil så se schimbe situa¡ia, dacå nu va ploua în urmåtoarele zile. Aproape 3.000 de ha erau recoltate în 9 iulie dintr-un total de aproape 22

20.000 de ha cu grâu. Floarea-soarelui ¿i porumbul încå nu sunt atât de afectate de seceta, încât så fie o situa¡ie dramaticå. În Cara¿ nu sunt probleme a¿a cum sunt în alte jude¡e. Floarea-

“Situa¡ia e bunå în agricultura din Cara¿-Severin, la aceastå datå. Vom vedea cum va evolua. Deficitul de apå se poate accentua imediat dacå nu plouå ¿i temperaturile cresc ¿i se men¡in ridicate.” Sorin Boruga, director DAJ soarelui se aflå în faza de început a înfloririi, iar evolu¡ia este favorabilå.

"Floarea chiar aratå bine ¿i cred cå se poate salva, dacå situa¡ia nu se agraveazå, iar seceta nu devine mai accentuatå. Dacå vine o ploaie sau douå, nu chiar în cantitå¡i mari, cultura scapå. Nu cred cå se pune problema cå s-ar putea compromite culturile în jude¡ul nostru, în faza în care se aflå, în prima parte a lunii iulie. Situa¡ia e bunå în agriculturå în Cara¿-Severin, la aceastå datå. Vom vedea cum va evolua. Deficitul de apå se poate accentua imediat dacå nu plouå ¿i temperaturile cresc ¿i se men¡in ridicate. Cert este cå nu po¡i estima nimic acum, så fii sigur”, a încheiat Boruga. În Cara¿-Severin, acum existå aproape 20.000 de ha de porumb în culturå ¿i 4.320 ha floarea-soarelui.

pagini de Gheorghe MIRON Profitul Agricol 27/2022

CULTURI VEGETALE

Cezar Andrei Mustea]\, imaginea Grânarilor Un tânår bine legat, cu pålårie de cowboy, prive¿te încrezåtor, re¡inându-¿i zâmbetul, spre obiectivul aparatului de fotografiat. Tânårul e Cezar Andrei Mustea¡å ¿i a fost imaginea târgului Agriventura, organizat de Asocia¡ia Grânarii (ACCPT Ia¿i). Cezar Mustea¡å nu este un manechin, ci un fermier de ispravå, care, la 38 de ani, a fost ales vicepre¿edintele Grânarilor.

ezar Mustea¡å a luat-o de la zero ¿i are propria afacere, construitå cu ajutor minim din partea tatålui såu, fermierul de 63 de ani Eamandi Mustea¡å (existå doar câteva prenume de Eamandi în toatå ¡ara, iar trei sunt în registrele comunei ie¿ene ºibåne¿ti; unul a fost bunicul Mustea¡å, al doilea este tatål, iar al treilea fiul de opt ani al lui Andrei, care are ¿i o sorå de 11 ani). “Am beneficiat de o educa¡ie spartanå”, se confeseazå Andrei. A folosit corect expresia “a beneficia”, fiindcå e recunoscåtor pårin¡ilor såi cå nu l-au ¡inut în puf ¿i pene. “Tata spunea «copilul îl pupi când doarme». ªi avea dreptate: vremuri bune, u¿oare, înseamnå caractere slabe”. În 1990, ca så evite ¿omajul, tehnicianul de protec¡ia plantelor cu diplomå de horticultor Eamandi Mustea¡å a arendat ce teren a mai prins de la CAPul local ¿i s-a apucat de agriculturå pe 24

Eamandi Mustea]\

cont propriu. Treptat, s-a extins, iar azi a ajuns la aproape 550 de hectare, dintre care 150 în proprietate. Andrei a crescut printre tractoare, a ajuns så demonteze ¿i så monteze de unul singur celebrele U650. La împlinirea vârstei de 18 ani strânsese ni¿te bani din “muncå cinstitå ¿i dreaptå” (o expresie favoritå a ¿efului såu pe linie asociativå, Emil Bålteanu). “În loc så plec într-o vacan¡å exoticå, mi-am cumpårat 5,2 ha de teren agricol”. Acea suprafa¡å a fost funda¡ia fermei sale, care azi numårå 250 ha, din care 100 în proprietate. Andrei ¿i Eamandi Mustea¡å au afaceri separate, î¿i lucreazå fermele fiecare de capul såu, cu tehnologia lui. Se mai inspirå unul de la celålalt, mai mult tatål de la fiu. “Am renun¡at la aråturå, luându-må dupå Andrei. Nu-l laud în fa¡å, må dau chiar nemul¡umit, dar adevårul e cå am învå¡at multe de la el. Prima datå, când am våzut cå a dat 30.000 de euro pe scula aia de strip-till, am zis cå a înnebunit. Dar am împrumutat-o de la el, am fåcut ¿i eu pe 20% din suprafa¡å, så våd cum e. A rezultat produc¡ie mai

mare. ªi-atunci, de ce så ar, så cheltui pe motorinå?!”. Numitorul comun al celor doi fermieri este parcimonia. Amândoi sunt adep¡ii produc¡iilor optime, ob¡inute cu minim posibil de costuri.

Succes cu fertilizarea lichidå Axul central al tehnologiei lui Andrei este fertilizarea lichidå. “Îngrå¿åmintele solide au solubilitatea la fosfor foarte proastå. Iar azotul, în context de secetå, înseamnå bani arunca¡i pe fereastrå. Am prieteni care ¿i anul acesta au dat ureea la prå¿it. Au fåcut mai mult råu plantelor. La mine se vede diferen¡a clarå între cultura de bazå ¿i acolo unde fac tehnologia clasicå - fiindcå mereu am o solå martor”. În¡elege cå atunci când se discutå despre avantajele ¿i dezavantajele fertilizårii lichide reticen¡a multor fermieri e legatå de cheltuielile de infrastructurå. “Am cumpårat douå bazine de fibrå de sticlå. În loc så dau 1.500 de euro pe o pompå specialå, am achizi¡ionat una de piscinå, gåsitå pe internet, pe care am dat 1.000 de lei. Am o prå¿itoare Profitul Agricol 27/2022

CULTURI VEGETALE

Cezar Andrei Mustea]\

Omicron gåsitå pe internet, în Ungaria. Då lichidul de-a stânga ¿i de-a dreapta rândului de porumb. Eu o folosesc doar pentru aplicarea îngrå¿åmântului. Nu prå¿esc, ca så nu deranjez solul”. Primul utilaj adus în ¡arå de Gaspardo, pentru strip-till, a fost al lui. “Lucrez o fâ¿ie de 15 cm, pun fosforul la 20 cm. Pe aceea¿i fâ¿ie vin cu semånatul. Consum 10 litri de motorinå cu acest pregåtit al terenului. Se mai duc 5 litri cu semånatul ¿i apoi cu erbicidatul ¿i recoltatul. Consumul total nu trece de 50 l/ha, mai pu¡in de jumåtate, fa¡å de tehnologia clasicå, cu arat. În total, cheltuiala pe ha se reduce de la 7.000 de lei la 4.000 de lei”. A ob¡inut ¿i 12 tone de porumb/ha, dar spune cå preferå ca, în loc de o produc¡ie a¿a de mare, pentru care cheltuiala e de 8 tone, så investeascå 4 tone ¿i så scoatå 8. Aceastå strategie îl pune la adåpost de riscul falimentului. “Eu reu¿esc så trec de doi ani cu calamitate lega¡i, fiindcå ¡in sub control strict cheltuielile. Am intrat la påioase cu prima trecere de azot, de 100 kg, ¿i dacå am våzut cå vremea nu e favorabilå, m-am oprit. Nu våd înså cum o vor scoate la capåt cei care au cheltuit 7.000 de lei/ha. În 2020 au supravie¡uit cu amânåri de rate ¿i noi credite contractate. În noul context, le va fi mult mai greu. Încå mai sperå la ploi, dar dacå nu vin... Mai ales cå sunt îngloda¡i în datorii, mul¡i având utilaje pe care nu ¿i le Profitul Agricol 27/2022

permit. ªtiu fermier de 70 ha care ¿i-a achizi¡ionat semånåtoare de 30.000 de euro. Îi trebuie 28 de ani s-o amortizeze! Sau fermier care la 300 ha î¿i ia autopropulsatå de 300.000 de euro. Altul cu combinå de 300.000 de euro la 100 ha”. De regulå, fermierii tineri se dau în vânt dupå utilaje noi, moderne ¿i fac tot ce pot så se doteze cu ele, iar pårin¡ii sunt cei care încearcå så-i tempereze. În familia Musta¡å, lucrurile stau pe dos. Andrei este foarte hotårât så nu investeascå în combine. Tatål såu are douå, ¿i când începe revizia lor, “nu se mai terminå nota de platå”. A¿a cå preferå så externalizeze recoltatul. “Îi plåtesc tatålui meu 160 de lei/ha + motorina. De fapt, anul åsta ar fi trebuit så creascå tariful, la 250 de lei/ha, dar l-am ajutat så economiseascå la înlocuirea unei chiulase. Service-ul lui l-ar fi taxat 8.000 de euro, iar eu i-am adus din import aceea¿i pieså cu 3.000 de euro. A¿a cå i-am zis så-¿i ia banii în plus de recoltat din cei 5.000 de euro pe care i-ar fi dat în plus la service”. Încå un râs molipsitor. Mustea¡å senior ¿i-a cumpårat, recent, un tractor Case IH de 340 CP. Andrei strâmbå din nas: “Închiriatul unui tractor mare te costå 35-40 de euro/orå. ªi scapi de toate grijile legate de service. Så zicem cå ai nevoie de 500 de euro/zi pentru închiriere. Asta înseamnå maxim 20.000 de euro/sezon. Dar tractorul nou costå 200.000 de

euro, iar în trei ani valoarea lui scade la 50.000 de euro. Cine e în avantaj?”. Neavând banii bloca¡i în utilaje, Andrei îi investe¿te în achizi¡ii de teren. “Sunt terenuri spre Vaslui, care au apar¡inut fermei Cerealcom, a lui Porumboiu. Sunt gestionate de executori. La fiecare douå såptåmâni mai cumpår o parcelå... ¿i apoi le comasez. Dau 45.000 euro/ha”. Dar mai are douå fronturi de lucru în viitor, care vor necesita sume importante: iriga¡iile ¿i procesarea. Anul acesta î¿i dore¿te så facå primele achizi¡ii în echipamente de irigat ¿i så foreze primele pu¡uri, la 60-70 de metri adâncime. Neavând posibilitatea de a se folosi de ape de suprafa¡å, nu va iriga cu pivo¡i, ci prin picurare, culturile de porumb ¿i soia. Vrea så ajungå, în doi-trei ani, la 30% din suprafa¡å irigatå. Irigând prin picurare va ¿i economisi motorinå. În privin¡a procesårii, a¿teaptå så vadå care va fi rezultatul final al discu¡iilor din interiorul Asocia¡iei Grânarii. Existå o ini¡iativå de construire a unei mari fabrici de procesare a semin¡elor de floarea-soarelui, dar investi¡iile necesare sunt substan¡iale. Dacå nu se va gåsi consensul, Andrei e hotårât så-¿i facå propria unitate de procesare. Una de dimensiuni mici, pentru producerea uleiului brut. Ferma o are tot pe PFA, dar ¿i-a fåcut ¿i un SRL, pentru comer¡ cu cereale. “Lucrez local, la scarå micå”. Deocamdatå, are un singur angajat permanent (un mecanizator), dar în perspectiva extinderii activitå¡ii, a investit în formarea a doi tineri. “Am avut parteneriat public privat pe învå¡åmântul dual. Am sponsorizat cu burse doi elevi care acum terminå profesionala de trei ani. I-am motivat financiar chiar în plus fa¡å de burså, îi ajut acum så-¿i ob¡inå permisele de conducere, vor råmâne în fermå. Îi las så meargå ¿i la muncå în Germania pe timpul iernii”.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

Amestecul Capello Protect, un concept unic Lidea Lidea se concentreazå pe satisfac¡ia clien¡ilor, ascultându-le nevoile ¿i oferindu-le solu¡ii personalizate ¿i practici alternative. Trebuie så inovåm constant pentru a ajuta agricultura så råspundå tuturor provocårilor cu care se confruntå.

idea a lansat primul mix de varietå¡i de rapi¡å pentru un control mai bun al dåunåtorilor. Componentele mixului - 92% ES Capello, 7% ES Alicia ¿i 1% trifoi.

De ce acest mix? ES Capello - este un hibrid stabil, cu comportament agronomic excelent, toleran¡å foarte bunå la Phoma (RLM 7) ¿i o vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, fårå risc de elonga¡ie.

ES Alicia - varietate extra-timpurie care înflore¿te cu 7-10 zile înainte de ES Capello ¿i care ac¡ioneazå ca o capcanå naturalå împotriva atacului provocat de gândacul lucios. Oferå avantaje multiple pentru fermieri, este u¿or de utilizat, oferå protec¡ie asupra culturii ¿i o profitabilitate ridicatå. Un alt avantaj îl reprezintå reducerea pierderilor cauzate de gândacul lucios. Trifoiul îmbunåtå¡e¿te structura solului, având capacitatea de a fixa azotul în sol.

Cum func¡ioneazå? ES Alicia înflore¿te mai devreme fa¡å de hibridul principal, gândacul lucios va ataca primii boboci florali apåru¡i în culturå, råmânând pe ES Alicia, care are polen disponibil, ¿i nu atacå cultura principalå. ES Capello înflore¿te cu 7-10 zile mai târziu, iar gândac-

ul lucios nu mai produce pagube în culturå, fiind la sfâr¿itul maturitå¡ii sexuale.

Recomandåri ES Alicia este eficient în situa¡ii cu infestare micå - medie. În unele situa¡îi excep¡ionale cu presiune ridicatå, dacå avem peste 30 de gândaci pe o plantå de ES Alicia, dåunåtorii pot trece pe hibridul principal. Aten¡ie la pragul de 5 pânå la 7 dåunåtori pe hibridul principal. Dacå acest prag este depå¿it, este necesarå aplicarea unui insecticid. Acest mix este recomandat ¿i pentru cultura în sistem bio.

Pentru detalii despre oferta comercialå, vå rugåm så contacta¡i reprezentan¡ii Lidea. www.lidea-seeds.ro

Profitul Agricol 27/2022

CULTURI VEGETALE

Constantin Anghel, un om care [i-a sfin]it satul natal Independen¡a este un sat care s-a constituit la 1893, cu oamenii care au luptat împotriva turcilor în råzboiul de independen¡å ¿i care au fost împroprietåri¡i acolo. Pu¡inå lume ¿tie cå Independen¡a, din jude¡ul Cålåra¿i, e construitå dupå un proiect al lui Dimitrie Gusti, cu uli¡e ¿i trotuare largi ¿i drepte. Ca în Banat, ne introduce Constantin Anghel în atmosfera satului lui plin de berze.

ra de cinci ani primar în comunå înainte de 1989, când a venit ¿uvoiul prefacerilor. Satele fierbeau. Anghel s-a opus distrugerii. “Pe vremea aia, eram primar. ªi le-am spus: Bå fra¡ilor, dacå fårâmåm tot, ne revin câte douå-trei cåråmizi ¿i trei plåci de azbociment. O placå de azbociment se risipe¿te dacå o desfaci de pe grajd. Dacå vre¡i så lua¡i vacile, nu vi le dau. Numai dacå le lua¡i cu for¡a så le duce¡i la abator pentru cå au TBC, vå îmbolnåvi¡i copiii. Toatå lumea voia capre, oi, tractoare. Nu voia nimeni clådiri. Majoritatea oamenilor au zis cå nu trebuie så distrugem. Noi am luat grådini¡a, sediul. În 25 decembrie 1991, ne-au dat foc la baza furajerå. Erau 4 ¿ire de lucernå, au luat foc din patru pår¡i deodatå. Credeau cå a¿a ne determinå så împår¡im vacile. Ne-au låsat fårå furaje. Am vrut så vindem vacile, dar oamenii au zis cå aduc de-acaså coceni. Nu aveam tractoare, nu aveam combine, nimic. Ve28

neau oamenii cu påmântul la mine ¿i îi trimiteam la SMA. Båncile erau foarte reticente atunci cu noi, iar acum te roagå...” Trebuia teren pentru furaje. “Legea permitea så aduni påmânt pentru ferma de vaci. Am adunat 500 de hectare ¿i era suficient. Oamenii veneau cu adeverin¡ele la noi în continuare. S-au format trei societå¡i. Noi aveam 1.700 de hectare ¿i am rezistat. Am format un consiliu de administra¡ie cu 13 membri, din care erau 8 cetå¡eni cu påmânt mult. Se temeau cå se furå. În primul an, i-am invitat så stea zi de zi lângå basculå ¿i så-¿i noteze cantitå¡ile de grâu care veneau în bazå. În al doilea an, nu au mai venit. Au våzut cå lucrez corect”. În acest mediu s-a format un om de ac¡iune, consecvent pânå în pânzele albe. Fårå sprijin de la partide. “În 1991, în luna iulie, ni¿te oameni au plecat cu trei ma¿ini la prefect ¿i i-au spus cå ei vor «så fie primar cine a mai fost». A venit prefectul ¿i a întrebat cine a fost primar. Iar nu am vrut. ªi m-a prins la cotiturå. Fåcusem societatea agricolå. Directorul de la SMA era prieten ¿i rudå cu prefectul. Toate lucrårile le fåceam cu cei de la SMA. Mai ales pentru furaje.

Aveam ¿i vie cu soiuri Afuzali, Muscat de Hamburg ¿i avea numai 15 ani. «Domnule prefect, vin cu o singurå condi¡ie: stau pânå se då påmântul.» ªi am candidat iar ca primar independent. Pânå în 2008. Nu am avut nevoie de partide. Cei care veneau, nu aveau credibilitate. Le spuneam: «Bå, dacå venea¡i înainte, nu vå punea nici vizitii la docare». Eu am fost ¿i primar, ¿i pre¿edintele Consiliului de administra¡ie la societatea agricolå. Nu era societate comercialå, deci nu eram incompatibil.”

O societate “neeligibilå” Anghel spune cå totdeauna a lucrat dupå lege. A fåcut un dosar complet, cu membrii fondatori ai societå¡ii, cu statut. Pe 21 septembrie 1991, s-a dus la judecåtorie. “Eu am citit Legea 36 foarte bine. Alegeam anual conducerea. Cei care au intrat au venit ¿i cu pår¡ile sociale pentru anii lucra¡i în CAP ¿i pentru påmântul cu care au intrat în CAP. A fost o relativå compensare. Am 30 de dosare pe 30 de ani. În 1994, am vrut så iau tractoare ¿i combine John Deere prin Banca Mondialå. Nu voiau oamenii så facem credit.

Profitul Agricol 27/2022

Dacå råmân fårå case! Abia la a patra adunare generalå i-am putut convinge. Am cumpårat o combinå John Deere pe numele meu. Când au våzut cum intrå în grâu ¿i nu se mai opre¿te, m-au întrebat: «De ce nu ai luat douå?» Am scos procesele-verbale ¿i le-am citit ce au zis atunci, cå nu au fost de acord. La noi deciziile se iau numai în adunarea generalå. Consiliul de administra¡ie executå doar ce hotårå¿te adunarea generalå. Dacå adunarea generalå voteazå cå mâine trebuie så pun ricin, eu trebuie så pun ricin, chiar dacå le spun cå nu e rentabil. Nu e ca la o societate comercialå. Dacå nu ai cvorum la prima adunare generalå, trebuie så convoci a doua adunare. Altfel, po¡i fi contestat. ªi te obligå så depui dosarul la judecåtorie. ªi minoritatea se supune majoritå¡ii. Este un mecanism greoi, dar avem ¿i multe dezavantaje. Nu avem drept de preemp¡iune când cumpåråm terenuri, drepturile oamenilor pe care le då societatea sunt considerate dividende care se impoziteazå de douå ori. Dacå eu am arendat påmântul, trebuie så-i dau cât hotårå¿te adunarea generalå. Dacå s-au fåcut 5.000 de kilograme la hectar, dåm 1.000 kg. Dacå ob¡inem 5.500 kg la hectar, le dåm 1.200. Dacå am produs 5500 pânå la 6.000 kg, le dåm 1300 kg. De la 6.000 la 6.500, le dåm 1.400 kg... Profitul Agricol 27/2022

În 2020, când a fost secetå, am spus cå în cazul în care nu se face produc¡ie, vom da contravaloarea grâu sau porumb, iar anul viitor vom da diferen¡a, plus dreptul pe anul respectiv. Au fost de acord. Când a venit seceta ¿i au våzut cå nu s-a fåcut nimic, s-au schimbat. I-am strâns din nou. Uite ce am hotårât noi în adunarea generalå! Avem ¿i avantaje. Nu avem arendå fixå. La adunarea generalå de sfâr¿it de an, le mai dåm 200 kg de grâu, le dåm bani. Avem un dozator de lapte cu 3 lei litrul. Vindem legume cu 2 lei pentru membri ¿i pe pia¡å e 4 lei kilogramul. Sponsorizåm biserica. Trecem toate deciziile prin adunarea generalå.” Societatea are 675 de membri. Lucreazå 2.000 de hectare din cele 3.200 câte de¡ine tot satul Independen¡a. Animalele satului au dispårut.“ “Aveam 230 de de hectare de på¿une ¿i må durea capul cå nu ¿tiam cum så împart izlazul la atâtea animale. Genera¡ia care a crescut vaci ¿i porci sa dus.” Constantin Anghel este pre¿edintele Consiliului de administra¡ie ¿i discutå orice proiect cu oamenii. Adunarea generalå are loc la patru ani ¿i alege un consiliu de administra¡ie, care î¿i desemneazå pre¿edintele. “Eu gândesc dinainte obiectivele. De exemplu: betonat în fa¡a magaziei,

construc¡ia unei fântâni pentru udarea lucernei, cumpårat semånåtoare. Obiective stabilite în 2021. Achizi¡ionat tractor John Deere, de cumpårat combinator. ªi toate le supun spre aprobarea adunårii generale”. Constantin Anghel are 300 de hectare proprietate personalå. Dupå atâ¡ia ani de muncå, se insinueazå parcå o u¿oarå pårere de råu. Legea 36 a fost îmbunåtå¡itå la propunerea lui. Societatea agricolå poate fi transformatå treptat. “Nu existå mijloace corecte prin care så transformåm societatea agricolå în societate comercialå, crede Anghel. Pe mine må ¡ine pe loc patrimoniul care poate fi evaluat la 10 milioane de euro: utilaje, grajduri, vaci. Cine are ace¿ti bani ca så vinå ¿i så transforme societatea? Dacå în cinci ani nu ai cumpårat ac¡iunile de la ceilal¡i, vine unul cu bani ¿i ia tot. Nu am reu¿it så facem nimic. Sa dat Ordonan¡a 61 ¿i am fost elimina¡i din categoria societå¡ilor agricole. Eram 1.200 de societå¡i scoase de la microgranturi ¿i de la granturile de lucru. Nu mai erau eligibile. Iar legea este echivocå. Nu ne putem aduna 12.000 de oameni så mergem la Ministerul Agriculturii. Ori dau o lege ¿i ne lichideazå, cum zicea Petre Roman”.

Viorel PATRICHI 29

CULTURI VEGETALE

Ravagiile secetei [i Agricultura din Timi¿ dispune de douå surse de iriga¡ii, râurile Timi¿ ¿i Bega, dar de 32 de ani nimeni nu a reu¿it så facå nimic pentru a le valorifica. Adicå pentru a uda culturile chinuite de secetå, an de an, din Câmpia de Vest. ¥ntre timp, vechiul sistem comunist de desecare ¿i iriga¡ii a ajuns o ruinå. ¥nainte de ‘89 func¡iona cu succes ¿i ajuta foarte mult agricultura, iar culturile nu sim¡eau lipsa apei în timpul verilor caniculare. Dupå aceea, a fost furat ¿i vândut la fier vechi.

9.000 de km de canale în Timi¿ În iulie 2022, nu existå un sistem local de iriga¡ii în Timi¿, în afarå de câteva punctuale, la ferme private, iar agricultura suferå, în totalitate. Fostele poldere care mai existau acum sunt påråsite sau ocupate de culturile agricole ¿i de oi. “Mai existå ¿i canalul care vine de la râul Mure¿ ¿i face legåtura cu râul Aranca, aici, la noi, în Timi¿, la Lovrin. Canalul a fost fåcut cu un scop clar de vechii agricultori. Bågând apå din Mure¿ pe acest canal, se ridica nivelul freatic. Le-am spus fermierilor så reamenajeze aceastå groapå de la intrarea în Lovrin ¿i så î¿i asigure o surså sigurå de apå de irigare prin picurare pentru fermele de legume. Ar fi senza¡ional, în aceastå secetå teribilå din Timi¿. În plus, adânce¿ti tot 30

canalul de la intrarea pe tot teritoriul SCDA Lovrin”, a explicat prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS. De la râurile Timi¿ ¿i Bega mai existå artere de iriga¡ii nefolosite, problema este de ce nu sunt valorificate în anul 2022? Råspunsul fermierilor este scurt: “Nu a fost interes la nivel înalt...!” În Timi¿, existå 9.000 de km de canale de desecare, dar cele mai multe nu sunt func¡ionale. Sunt colmatate. Dacå ar fi curå¡ate, acestea ar fi o cale spre iriga¡ii, datoritå apei colectate prin intermediul lor, tot pe câmp, în poldere mari. O ¿anså pentru construirea unui amplu sistem de iriga¡ii în agriculturå a fost finan¡area prin PNRR, dar din påcate am pierdut-o. De ce s-a întâmplat asta? Prof. Tabårå a explicat: “Så nu crede¡i cå ei nu ¿tiu ce se întâmplå la noi. Din 1990, au fost zeci de comisii de la Banca Mondialå, de la FMI ¿i apoi de la UE ¿i au fåcut analiza iriga¡iilor la noi. Degeaba te duci acuma la ei ¿i promi¡i cå totul va merge bine, fiindcå ei nu te cred. Ei au documente despre situa¡ia de aici. ªtiu cå aici nu totul func¡ioneazå cum ar dori ei pentru a nu se irosi banii. De exemplu, au fost fåcute proiecte, iar în 3 - 4 ani s-a ales praful de ele. Nu a mai råmas nimic, cazul Sadova - Corabia”.

O solu¡ie în lupta cu seceta În anii ‘70, au existat a¿a-numitele acumulåri de sub deal, inclusiv în Timi¿, la Liebling, Buzia¿ etc. Din påcate, dupå 1990, când s-a pus problema profitabilitå¡ii, barajul a fost spart, cum au fåcut la Liebling, ¿i tot sistemul s-a nåruit. Pre¿edintele ASAS este de pårere cå agriculturå româneascå are nevoie de astfel de acumulåri de ape. Tot ce e

surplus în perioada de iarnå, primåvarå, toamna ¿i chiar vara, când sunt ploi abundente, så fie strâns acolo. Atunci când este secetå, apa så fie scoaså ¿i utilizatå în irigarea culturilor prin scurgere gravita¡ionalå. Se poate a¿a ceva. Când vom avea iriga¡ii în agriculturå? Råspunsul este dat cu subîn¡eles de prof. Valeriu Tabårå: “Când vom avea oameni care vor în¡elege cå jumåtate din banii unui asemenea important proiect nu se poate duce în buzunarele cuiva, a¿a cum se întâmplå de multe ori. Vå dau un exemplu concret din Dobrogea. A fost fåcut un sistem de iriga¡ii pe måsura 125, iar acum s-a constatat cå, în loc så fie montate altele noi, au fost schimbate carcasele ¿i le-au vopsit. Rotorul ¿i consumul au råmas acelea¿i, dar în deviz cum crede¡i cå au fost trecute?”. Tabårå a vorbit ¿i de efectele grave ale secetei, an de an, din agricultura Banatului ¿i aduce ¿i solu¡ia: introducere OMG-urilor rezistente la secetå. În câmpia Banatului, dacå mergi în perioada secetei, aproape cå nu existå plantå de porumb care så nu fie perforatå de sfredelitorul porumbului. Mai mult, dacå iei ¿tiulete de fiert, aproape nu gåse¿ti exemplar unde så nu existe una, douå larve ale acestui dåunåtor. Mai grav e cå pe acest sfredelitor al porumbului, la vârful porumbului, î¿i gåse¿te locul o altå larvå, Helicoverva. Låsåm de o parte excrementele care rezultå, dar tot acolo se formeazå mucegaiul. Aproape cå nu existå ¿tiulete de porumb så nu aibå fuzarium. Când apare fuzarium, automat în bob este aflatoxinå, iar aceasta este cancerigenå. “Închipui¡i-vå cå în colec¡ia de 400 de hibrizi în Båråganul de est niciun hiProfitul Agricol 27/2022

CULTURI VEGETALE

solu]iile la criza apei brid nu am våzut så nu fie atacat de aceastå sustan¡å. Este cea mai mare problemå. Este ¿i atacul de Pirausta care reduce produc¡ia cu 10 - 12%, face pråpåd la porumb, nu mai vorbesc de Diabrotica. Existå pericolul ca într-un an så nu î¡i råmânå un lan de porumb în picioare. Dacå a¿ avea un hibrid cu toleran¡å, totul s-ar rezolva, fiindcå nu pot så dau cu 40 de kg de substan¡å chimicå. Pactul Verde European cere så fie reduse la jumåtate tratamentele chimice, în urmåtorii ani”.

Iarba graså, grâul ¿i porumbul Pre¿edintele ASAS reaminte¿te cå existå metode ¿i trebuie create organisme vii care så tolereze situa¡ia tot mai dificilå a secetei. Exemplu: sorgul cu porumbul. “Acestea sunt douå plante banale, dar care ne dau lec¡ii de randament ¿i de valorificare a bioxidului de carbon din aer, care e o altå mare problemå. De ce porumbul se usucå în Bårågan, iar sorgul råmâne verde, ¿i de ce grâul moare, iar pirul råmâne verde pe secetå?” Tabårå mai då un exemplu: iarba graså. E o buruianå care se întinde pe cåråri sau pe terenuri båtåtorite. O ve-

Profitul Agricol 27/2022

dem peste tot verde chiar dacå nu e pic de ploaie. Când este seceta mai mare, dacå o smulgi din påmânt, nici rådåcina grozavå nu are, ¿i o storci sco¡i jumåtate de pahar de apå din ea. Tabårå este de pårere cå sistemul acestei plante trebuie copiat ¿i transpus la grâu ¿i la porumb, pentru a le face rezistente la secetå! “Cum aceastå plantå acumuleazå apå când se confruntå la nivelul solului cu 60 de grade? De ce så nu îi copiem mecanismul acesta extraordinar de rezisten¡å la secetå ¿i så nu îl aplicåm ¿i

la porumb sau la grâu? Cine må opre¿te så iau gene din ea, sunt acelea¿i gene. Din acest punct de vedere al OMGurilor, UE este în urmå cu 50 de ani fa¡å de Brazilia, ¿i nu dau exemplu SUA, Canada, Australia sau Israel. Agricultura româneascå are nevoie de plante care så nu necesite pesticide, så valorifice azotul atmosferic ¿i så utilizeze foarte bine apa, care este tot mai pu¡inå ¿i scumpå”, a conchis pre¿edintele ASAS, Valeriu Tabårå.

Gheorghe MIRON

ORGANIZA}II PROFESIONALE

Ac]iuni ini]iate de APPR în urma grupurilor de lucru Ca urmare a organizårii celor 4 grupuri de lucru în cadrul cårora au fost dezbåtute subiectele intitulate: “Educa¡ie ¿i formare profesionalå”, “Iriga¡iile”, “Semin¡e & Pesticide” ¿i “Agricultura durabilå ¿i tehnologii”, trecem în revistå ac¡iunile ini¡iate de APPR, dupå cum urmeazå:

I. Propunere de întâlnire APPR AIPROM pentru a discuta noi solu¡ii de protec¡ia plantelor propuse de industrie în contextul Planului Na¡ional Strategic. Se va discuta despre: - Modul în care fermierii români vor adopta noile solu¡ii pentru protec¡ia plantelor, având în vedere exigen¡ele de

conformare la PNS. - Tratamentele fitosanitare în contextul tranzi¡iei tehnologiilor de produc¡ie agricolå de la conven¡ional la regenerativ: modul ¿i momentul de aplicare, eficacitatea ¿i alte aspecte relevante.

II. Propunere de întâlnire APPR AISR pentru dezbaterea unor subiecte de interes mutual care se va concentra asupra urmåtoarelor: - Sesizarea problemelor de neconformitate la materialul semincer de cereale påioase. - Aspecte de naturå contractualå privind loturile de producere de såmân¡å. - APPR reitereazå importan¡a relu-

Vocea APPR s-a auzit din nou la Bruxelles Timp de douå zile, o delega¡ie de eurodeputa¡i din COMAGRI, organiza¡i de vicepre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå, Daniel Buda, s-a deplasat în România pentru a inventaria problemele cu care se confruntå fermierii români în acest an: contrângerile logistice care blocheazå transportul recoltei cåtre punctele de consum ¿i stocare, perturbarea pie¡ei combustibililor, mårirea necontrolatå a tarifelor de transport ¿i opera¡iuni portuare, triplarea pre¡ului la multe inputuri, ¿i mai ales seceta prelungitå, care a diminuat drastic recolta. Din cauza proximitå¡ii fa¡å de zona de conflict, România este grav afectatå de tranzitul suplimentar de cereale ¿i semin¡e oleaginoase din Ucraina. 32

Aceasta a dus la blocarea logisticii interne în România în vârful sezonului de valorificare ¿i export a produc¡iei. Reprezentan¡ii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (în care APPR a fost reprezentatå de Tiberiu Stan, membru al consiliului director, ¿i de Cristina Cionga, director pentru afaceri europene) au aråtat cå este nevoie de solu¡ii urgente, de un plan pe termen scurt, mediu ¿i lung care så elimine distorsiunile din pia¡å. La întâlnire au mai fost prezen¡i reprezentan¡ii asocia¡iei europene a comercian¡ilor de cereale, COCEREAL, ¿i secretarul de stat Costin Telehuz, care a expus eforturile considerabile fåcute de autoritå¡ile române de a fluidiza situa¡ia.

årii discu¡iilor privind legisla¡ia care så asigure spa¡iile de izolare pentru påstrarea puritå¡ii varietale în zonele de multiplicare. - Aspecte privind provocårile întâmpinate de activitatea de producere de såmân¡å în contextul noilor exigen¡e PAC (GAEC 7 privind rota¡ia culturilor).

III. Solicitare de întâlnire ANIF, MADR cu echipa APPR în vederea discutårii unor aspecte importante privind sistemul na¡ional de iriga¡ii: - Stadiul în care se aflå investi¡iile pentru canalul Siret-Bårågan. - Stadiul proiectului de investi¡ii de la Matca, jud. Gala¡i. - Când se inten¡ioneazå lansarea sesiunii de depunere de proiecte pentru finan¡are din PNDR, ¿i dacå vor fi incluse tehnologiile de irigare prin picurare. - Oportunitatea realizårii unui studiu de fezabilitate la nivel na¡ional pentru proiecte de colectare ¿i stocare a resurselor de apå din precipita¡ii sub formå de bazine de apå pe påmânt sau lacuri artificiale, care så poatå fi folosite ulterior în iriga¡ii. - Necesitatea elaborårii urgente a normele metodologice pentru legea îmbunåtå¡irilor funciare, în absen¡a cårora legea este inoperabilå. IV. Propunerea unei întâlniri între APPR - MEN (Ministerul Educa¡iei Na¡ionale) în vederea abordårii legisla¡iei în vigoare cu inten¡ia modificårii acesteia în ceea ce prive¿te practica în domeniul agricol, efectuatå în învå¡åmântul preuniversitar ¿i universitar. APPR Profitul Agricol 27/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR ACVBR-Sim cere separarea produselor române[ti în magazine Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, cu sediul la Hårman, jude¡ul Bra¿ov, a finalizat lucrårile la fabrica de lactate. “Mai apar unele lucruri neprevåzute ¿i, ca så nu gre¿im, mai bine calculåm de douå ori ¿i mai amânåm punerea în func¡iune, spune Zoltan Haller, (foto) fondatorul acestei asocia¡ii. Au råmas elemente necontrolabile: pre¡ul motorinei, pre¡ul energiei, transportul... ¿i trebuie så le luåm în calcul”.

aller nu este singurul care crede sincer cå, aståzi, fabricile române¿ti mici sunt nevoite så vândå acela¿i produs, de aceea¿i calitate, prin lan¡urile transna¡ionale de magazine la pre¡uri mai mici decât acela¿i produs, cu aceia¿i parametri, realizat înså de marii procesatori stråini. Altfel, produsele române¿ti nu sunt admise în hipermarketuri. Iar dacå nu acceptå “jocul”, produsele române¿ti sunt repede scoase de pe rafturi. “Legile noastre sau sunt incomplete, sau pur ¿i simplu nu se aplicå. Noi vrem så facem o completare la Legea 81 privind concuren¡a neloialå, lege aprobatå în aprilie 2022. Vrem ca legea så prevadå ca un rând întreg din fiecare magazin, indiferent de mårimea magazinului, så fie doar cu produse române¿ti. Dacå magazinul are o lungime de 100 de metri, atunci un rând de rafturi så cuprindå numai produse române¿ti, pe dreapta ¿i pe stânga. Îi putem convinge pe parlamentari så voteze.

Profitul Agricol 27/2022

Dacå România nu se va concentra så-¿i vândå produsele proprii, înaintea produselor importate, va muri.” De-a lungul timpului, asocia¡iile de fermieri au fåcut ni¿te eforturi, au impus legea etichetårii corecte pentru a elimina falsurile de pe rafturi, dar nu a mai råmas nimic din demersurile lor. De aceea, lupta trebuie luatå de la capåt. “Este ¿i mentalitatea cumpåråtorului care ia produse cu ulei de palmier...” zâmbe¿te amar Haller. Asocia¡iile crescåtorilor de vaci au avut o ¿edin¡å cu reprezentan¡ii MADR ¿i ANZ cu privire la actualizarea finan¡årii pentru registrele genealogice ¿i pentru controlul oficial al performan¡elor. “În condi¡iile în care MADR nu va actualiza pre¡urile, cu siguran¡å cå va dispårea ¿i activitatea de ameliorare. Fårå sus¡inere financiarå, nu se poate face nimic în zootehnie. Este o activitate care nu aduce rezultate de la o zi la alta. Trec ani, trec genera¡ii pânå vedem rasele ameliorate, dar pânå atunci, trebuie så investe¿ti în aceastå direc¡ie. Plå¡ile în derulare se fac, dar în urmåtorii cinci ani, nu putem func¡iona cu salarii din 2015. Nu mai stå nimeni cu 1300 de lei pe lunå. Pe de altå parte, motorina era atunci 4 lei, acum costå 10 lei. Avem multe probleme care vor lovi tot în buzunarul cumpåråtorului. Iar dacå putere de cumpårare nu va mai exista, atunci unde vor putea fermierii så-¿i vândå produsele? La samsari”, avertizeazå Zoltan Haller.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Silobagul, cel mai ieftin depozit pentru furaje Cåtålina Ilesei ¿i Daniela Cristescu, reprezentante Grain Bags România, ne-au explicat pe îndelete cum se conservå cerealele ¿i porumbul de siloz în saci de polietilenå. Este un sistem de depozitare cunoscut în ¡årile occidentale, mai ales acolo unde soarele nu este suficient de puternic.

in 2015, încercåm så-i ajutåm pe fermierii care nu au spa¡iu suficient pentru depozitare în fermå, spune Cåtålina Ilesei. Sistemul pe care îl vinde este destul de simplu. Se poate amenaja cu o zi douå înainte de recoltare. Deci nu necesitå autoriza¡ii de construc¡ie. Este un sistem rapid, eficient ¿i economic. Umiditatea se încadreazå între 14 ¿i 16%, dar poate så urce ¿i pânå la 19%. Sigur, ar trebui verificat interiorul sacului. “Noi comercializåm ¿i ni¿te valve de vizitare, pe care le montåm pe silobag ¿i con¡inutul se poate verifica”, explicå Ilesei. Grain Bags vinde douå tipuri de silobaguri: cu ¿apte straturi, care este mai rezistent, ¿i cu 3 straturi, dar cu un volum mai mare. Sacii se vând la bucatå. Cel mai mic sac are 60 de metri lungime, cu o capacitate de 200 de tone. Cel mai mare sac are 150 de metri. “Când e vorba de boabe, se descarcå integral. Dacå în silobag sunt furaje, el poate råmâne deschis. Pentru påsåri,

C\t\lina Ilesei (stânga) [i Daniela Cristescu, Grain Bags România

avem o plaså de protec¡ie pe toatå suprafa¡a silobagului, iar pentru rozåtoare, trebuie a¿ezatå o påturå de nisip pe capete. Nu påmânt, fiindcå påmântul e mediul favorabil al rozåtoarelor.” Dacå sacul este perforat undeva, firma oferå benzi speciale pentru repara¡ii. “Utilajele de încårcare ¿i descårcare provin din Argentina. Cerealele se încarcå prin for¡a gravita¡ionalå, fårå tractor. Firma aduce ¿i mori, tot din Argentina, cu douå val¡uri, pentru porumb cu umiditate de la 25% pânå la 35%”, spune Daniela Cristescu. Moara macinå gråun¡ele ¿i fåina merge direct în sac. Porumbul cu umiditate ridicatå sau pasta de porumb furnizeazå animalului aproape 80% din nevoile lui energetice ¿i circa 50% din necesarul proteic. Proprietå¡ile acestui furaj esen¡ial se pot men¡ine doi ani dacå este depozitat în silobag. Am våzut multe ferme în Fran¡a ¿i în Germania care folosesc

asemenea saci. Unii fermieri de la noi îi numesc “¡uhali”. Men¡inerea valorii nutritive a boabelor este esen¡ialå. De exemplu, 1 kg de gråun¡e de porumb echivaleazå cu 1,17-1,30 unitå¡i nutritive ¿i con¡ine 7080 g proteinå digestibilå. “Folosirea cerealelor umede are mult mai multe avantaje, comparativ cu cele uscate. În primul rând, au o valoare energeticå net superioarå ¿i, apoi, o valoare nutritivå mult mai ridicatå. Mai mult, studiile au aråtat cå nivelul de digestibilitate energeticå a boabelor de porumb în stare umedå este cu 4 8% mai mare decât cel al boabelor de porumb uscate. Acest fapt conduce la cre¿terea semnificativå a greutå¡ii animalelor, la reducerea timpului de sacrificare ¿i la o greutate mai mare a carcasei”, sus¡in reprezentan¡ii companiei Grain Bags. Astfel, porumbul se poate recolta cu câteva såptåmâni mai devreme decât Profitul Agricol 27/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR de obicei, la o umiditate mai mare, ce poate depå¿i 30%. Prin depozitarea în silobag, fermierii î¿i reduc mare parte din costuri cu personalul, cu transportul, cele de uscare sau electricitate. Pentru 100 de tone de cereale, depozitate în saci, s-au economisit 8.435 euro/an. Pentru 200 de tone, s-au redus cu 10.265 euro/an. Pentru 1.000 de tone, s-au economisit pânå la 31.100 euro/an. “Este o metodå eficientå, ce då alternative fermierului care nu are infrastructurå pentru a depozita anumite furaje. Dacå reu¿e¿ti så pui în balan¡å pierderile pe care le elimini, cå nu se mai mucegåie¿te, cå nu mai ai costuri de uscare, må refer la porumb ¿i pasta de porumb, silogabul nu este o alternativå de depozitare scumpå”, a spus Ioan Opri¡a, director general la Cooperativa Some¿ Arie¿.

Narcis Ranghiuc, director general la Grain Bags România “Chiar dacå 2020 a fost un an secetos, fermierii au depozitat peste 5.000 de tone de crimping la nivel de ¡arå, din care mai mult de jumåtate sunt clien¡ii no¿tri. Au existat situa¡ii când ace¿tia nu au reu¿it så recolteze îndeajuns de mult porumb cât aveau nevoie pentru a asigura hrana animalelor pe o perioadå mai lungå, optând în schimb så cumpere de la al¡i fermieri ¿i apoi så depoziteze în silobag. Pentru anul acesta, estimåm cå vor cre¿te cantitå¡ile de crimping din silobag cu aproximativ 30%, atât din perspectiva unui an agricol mai bun, cât ¿i din prisma faptului cå mare parte din fermieri s-au convins de eficien¡a acestui sistem de stocare”.

Lucian Chelariu, ¿ef de fermå la Panifcom Ia¿i Viorel PATRICHI

Grain Bags România este o companie 100% româneascå, înfiin¡atå în anul 2015 ¿i care furnizeazå solu¡ia de depozitare în silobag (sac industrial, fabricat din polietilen elastic, care asigurå conservarea în condi¡ii optime a recoltelor). Grain Bags comercializeazå atât silobaguri, cât ¿i utilaje de încårcare/descårcare în/din silobag, dar presteazå ¿i servicii cu personal calificat. Proprietarul afacerii este Narcis Ranghiuc din Piatra-Neam¡, iar sediul este la Cluj. Sacii ¿i utilajele sunt cumpårate din Germania, Argentina ¿i Spania. În România nu produce nimeni asemenea saci. Cifra de afaceri pe anul 2021 a fost de douå milioane de euro, iar în acest an sperå så ajungå la ¿apte milioane. Mul¡i crescåtori de vaci au cumpårat silobaguri pentru furaje. Profitul Agricol 27/2022

“Silobagul este solu¡ia noastrå de rezervå, pentru cå noi avem un efectiv de vaci destul de mare, de 2.000 de vaci, ¿i facem undeva la 10.000-15.000 de tone de siloz în fiecare an. Iar la un moment dat, ne lovim de problema spa¡iului la aceste silobaguri. Avem ni¿te ma¿ini de furajat autopropulsate, care, în general, merg ¿i î¿i iau tot din depozit, din silozuri ¿i avem nevoie ca silobagurile så fie pe beton. În mare parte, le avem depozitate pe platformå de beton ¿i atunci avem o încårcare foarte u¿oarå”.

Alexandru Baciu, administratorul fermei Transliberta ¿i vicepre¿edinte LAPAR “Sistemul silobag m-a ajutat enorm în procesul de furajare a vacii de lapte. Cu ajutorul acestuia, am reu¿it så depozitez porumbul zdrobit sau crimpingul, care este unul din cele mai complexe produse, având cel mai înalt grad de asimilare. Atunci când pui crimping în furajul vacilor, e¿ti sigur cå procentul de digestie este de 99% ¿i, astfel, nu mai existå pierderi. De asemenea, am preferat så a¿ez ace¿ti saci uria¿i pe un pat de nisip ¿i pietri¿. În acest mod, îi pot descårca u¿or, chiar ¿i atunci când plouå. Iar stocarea am realizat-o ¿i pe perioade mai mari de timp, de un an sau chiar doi ani”. 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Fertilizarea câmpului cu g\ina] Holde Agri Invest ¿i Toneli Holding au pus bazele unui parteneriat pentru valorificarea dejec¡iilor din fermele de påsåri. Holde Agri Invest vrea så ajungå în 10 ani la 20.000 de hectare cu cereale ¿i la investi¡ii de 50 de milioane de euro. Cum îngrå¿åmintele chimice devin tot mai scumpe, gåina¡ul de gåinå este fertilizantul ideal pentru plante.

“

Suntem încânta¡i de semnarea acestui parteneriat cu Toneli Holding ¿i suntem determina¡i så cre¿tem împreunå sustenabilitatea activitå¡ilor noastre”, spune Liviu Zågan, director general la Holde Agri Invest. “În cadrul Holde, acordåm o aten¡ie sporitå cultivårii în regim ecologic prin utilizarea gunoiului de grajd, deoarece aceastå activitate reprezintå o investi¡ie pe termen lung pentru protejarea solului ¿i cre¿terea fertilitå¡ii acestuia prin adåugarea de materie organicå.” În cadrul acestui parteneriat, Holde va furniza cereale companiei Toneli, în timp ce producåtorul de ouå va furniza gåina¡ul. Cele douå companii au în vedere så colaboreze atât pe zona de agriculturå ecologicå, cât ¿i în ceea ce prive¿te agricultura conven¡ionalå. În plus, cele douå companii analizeazå ¿i posibilitatea implementårii unui program în ceea ce prive¿te producerea de compost. “Fermele zootehnice au nevoie de un partener din agricultura vegetalå pentru a asigura reintroducerea în circuit a gunoiului de grajd. Conform unor studii în domeniu, calitatea gunoiului de grajd este mai im-

portantå pentru biodiversitatea solului decât cantitatea de gunoi. Astfel, sistemele de produc¡ie alimentarå mai durabile ar putea fi accelerate de aplicarea unui gunoi de grajd adecvat ¿i de înaltå calitate sau a unor preparate biostimulante pe bazå de gunoi de grajd, a¿a cum este cazul gunoiului provenit din fermele noastre, care este atestat ca fertilizator organic. Toneli Holding este cel mai mare producåtor de ouå din România, cu o produc¡ie anualå de peste 4000.000 de ouå. Compania este lider de pia¡å, fiind prezentå în toate canalele de comer¡ modern, tradi¡ional ¿i online, HoReCa, export ¿i industrie, iar în cazul comer¡ului modern, de¡ine 30% din volumul total de ouå comercializate. Toneli acoperå toate codurile de cre¿tere ¿i produc¡ie (ecologic, freerange, sol, baterie, precum ¿i ouå lichide) ¿i controleazå întregul flux, de la puii de o zi pânå la prezen¡a pe raft, activitatea fiind completatå de producerea hranei påsårilor ¿i de prelucrarea gunoiului de grajd rezultat în ferme. De asemenea, Toneli este furnizor acreditat pentru Casa Regalå a României, McDonald's ¿i IKEA. Doctori¡a Aurora Alexandru, care de¡ine func¡ia de director general la nivelul întregului grup Toneli, ne-a prezentat realizårile din domeniul gestionårii dejec¡iilor.

“Fabrica noastrå de pele¡i de la Gåe¿ti are o cuvå mare, unde se pune gåina¡ul. O preså cu tubulaturå preia dejec¡iile ¿i le prelucreazå, dupå care fertilizantul iese pe un ¿nec gata presat. Mai avem o fabricå de dejec¡ii cu o tehnologie mai veche ¿i to¡i cultivatorii de cereale cumpårå de la noi. Pentru fertilizant ecologic, folosim numai dejec¡ii de la gåinile crescute ecologic. Dejec¡iile de la gåinile din baterii se usucå ¿i se peletizeazå. La sfâr¿itul ciclului, scoatem a¿ternutul cu totul, e uscat tot, se pune în cuvå ¿i se peletizeazå. Avem acolo apå, ulei comestibil ca så fie un liant pentru pele¡i. Am semnat contracte cu Institutul de la Vidra, cu Institutul de la Buzåu, cu Institutul pomicol de la Arge¿. Ne aflåm de doi ani într-un program de cercetåri. Verificå pele¡ii pe culturi ¿i ei ne trimit rapoarte despre pomi, legume, flori. Dupå trei ani de cercetåri, vom putea så punem pe pia¡å ace¿ti pele¡i cu toate recomandårile corespunzåtoare în func¡ie de sol, de zonå”, a precizat Aurora Alexandru. Toneli Holding a început construc¡ia unei noi fabrici pentru prelucrarea gåina¡ului de gåinå prin tehnologia Hosoya din Japonia, consideratå cea mai avansatå din lume în acest domeniu. O asemenea fabricå mai existå la Aviputna Vrancea din Gole¿ti.

Viorel PATRICHI

Instala]ia de peletizare a gaina]ului Profitul Agricol 27/2022

MA{INI & UTILAJE Combinele Sampo Comia, fiabile [i accesibile Agri-Alian¡a colaboreazå de mai bine de doi ani cu producåtorul finlandez de combine Sampo Rosenlew ¿i importå în România 5 modele din gama de combine Comia. Acestea sunt fiabile ¿i pot fi utilizate la capacitate maximå în ferme medii ¿i mari, iar atuul lor este recoltarea eficientå a culturilor de cereale chiar ¿i în condi¡ii de umiditate mare.

Comia C6 dispune de un motor Agco Power în 4 cilindri, de 185 CP, un heder de 4,2 metri, are un sistem de treier cu 5 cåi¿ori, 4 trepte de separare ¿i un buncår de 4.400 litri. Comia C8 este echipatå cu un motor Agco Power în 6 cilindri, de 210 CP, are un heder de 4,5 metri, treierare cu 5 cåi¿ori cu 4 trepte de separare ¿i un buncår de 5.400 litri. Comia C10 are un motor Agco Power în 6 cilindri, de 238 CP, poate fi echipatå cu un heder de 5,1 metri, sistem de 6 cåi¿ori cu 4 trepte de separare ¿i un buncår de 6.000 litri. Comia C12 este propulsatå de un motor de Agco Power în 6 cilindri, de 300 CP, are un heder de 5,7 metri, treier cu 6 cåi¿ori ¿i 4 trepte de separare ¿i un buncår de 7.600 litri. Comia C22 dispune de un motor de Agco Power în 6 cilindri, Tier 5, sistem de treier cu douå rotoare, heder de 6,9 m ¿i buncår de 7.600 litri. Este bine de ¿tiut cå a apårut ¿i modelul Comia C24, dar despre acesta vom da detalii dupå ce va ajunge în România.

di¡ionat, monitor Comvision II cu ecran tactil ¿i au tobe tip HD cu 8 bare de batere. Modelele Comia C8 ¿i C12 mai sunt echipate ¿i cu cilindri de prebatere tip TS. Hederul care echipeazå gama de combine Comia este u¿or de ata¿at ¿i e ac¡ionat hidraulic. Înclinarea manualå a hederului ¿i reglarea înål¡imii de tåiere sunt incluse în dotarea standard a modelului C22. Sistemul automat AHC, de copiere automatå a terenului, este o echipare op¡ionalå, care u¿ureazå operarea chiar ¿i în cazul hederelor cu lå¡imi mari, de pânå la 7,5 m. Pentru hederele

de pânå la 7,5 metri este disponibilå extensia hidraulicå pentru masa de tåiere, special pentru rapi¡å. Spre deosebire de celelalte modele din gamå, care sunt echipate cu cåi¿ori, Comia C22 are douå tobe de batere, cu flan¿e din fontå, pe care sunt fixate barele de batere, ceea ce eliminå posibilitatea dezechilibrårii tobei. Echiparea tip TS opereazå cu o tobå de prebatere, care uniformizeazå fluxul de material înainte ca acesta så ajungå la toba principalå. Separarea principalå se realizeazå pe tobele de batere ¿i continuå pe cele douå rotoare, ceea ce

Toate modelele Comia sunt echipate cu cabina Avara (de¿i în limba românå avar înseamnå altceva, în limba constructorului, în finlandezå, avara înseamnå spa¡ios), dispun de aer con40

Profitul Agricol 27/2022

define¿te Comia C22 ca fiind o combinå hibridå. Sistemul cu dublu rotor asigurå o mårire a productivitå¡ii cu peste 30%. Pentru culturi diferite, de exemplu, cea de porumb, existå diferite op¡iuni de contrabåtåtor. Sita superioarå are formå lamelarå ¿i fiecare a doua lamelå este îndoitå în jos, pentru a preveni påtrunderea fragmentelor de paie în buncår. Sita inferioarå este tot o sitå lamelarå, iar ambele site pot fi deschise cu mai mult de 30% fa¡å de o sitå obi¿nuitå, fårå riscul de a trimite impuritå¡i în buncår. Cabina Avara are în interior o serie de dotåri amplasate ergonomic, prin care combinele Comia pot fi operate în mod facil ¿i productiv. Fiind integratå în cotierå, consola controleazå, practic, întreaga combinå. La aceasta se adaugå monitorul Comvision II cu ecran tactil de 12,3 inci (peste 31 cm în diametru) ¿i joystick-ul, amplasat la un unghi de 45 de grade, ce

permite operatorului så-¿i menajeze eforturile ¿i så-¿i odihneascå mâna, controlând cu u¿urin¡å diferitele func¡ii ¿i echipamente, printre care rabatorul, hederul ¿i descårcarea buncårului. Comenzile pentru opera¡iunile de treierare ¿i ale masei de tåiere sunt amplasate tot în cotierå. Monitorul cu ecran tactil poate fi controlat cu u¿urin¡å în timpul lucrului, cu o singurå mânå. Ecranul este împår¡it în douå, cu o vedere staticå ¿i una alternativå, are diverse reglaje de batere integrate, cu

afi¿area imaginilor oferite de o camerå video amplasatå în partea din spate a combinei. Combinele pot fi dotate cu încå o camerå video, pentru o monitorizare suplimentarå a procesului de recoltare. Volanul este reglabil, scaunul operatorului are suspensie pneumaticå ¿i este echipat cu centurå de siguran¡å, iar scaunul pasagerului este pliabil ¿i are, de asemenea, centurå de siguran¡å. Viteza de descårcare a buncårului este de 100 l/sec.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 27/2022

MA{INI & UTILAJE

Solu]ii digitale Claas - productivitate Recoltarea grâului ¿i rapi¡ei e în toi, peste câteva luni urmeazå porumbul ¿i floarea-soarelui, iar în condi¡iile secetei ¿i scumpirii carburan¡ilor este absolut necesar ca fermierii så ¿tie în timp real care este randamentul la hectar, unde au ob¡inut produc¡ii mai mari ¿i unde sunt mai scåzute, pentru a aplica ulterior fertilizare cu ratå variabilå, ce consumuri ¿i costuri trebuie så aibå în vedere pentru înfiin¡area culturilor de toamnå.

laas are råspunsuri la toate acestea ¿i oferå fermierilor solu¡ii digitale complete, pentru sporirea produc¡iilor ¿i reducerea cheltuielilor. Vorbim aici de sistemele de ghidare GPS Pilot, de CEMOS - sistemul autodidact de asisten¡å pentru operator, de platforma complexå pentru managementul datelor din fermå - DataConnect, Telematics, Fleet View ¿i Claas API. Alte solu¡ii digitale sunt Claas Connect conexiune mobilå permanentå între fermier ¿i ma¿inile sale agricole, Remote Service - utilajele anun¡å instantaneu când ¿i ce fel de service au nevoie, pre-

cum ¿i Crop Sensor - “citirea” electronicå a culturilor, pentru aflarea necesarului de fertilizan¡i ¿i minerale.

GPS Pilot Se regåse¿te în dotarea standard a diverselor utilaje agricole sau poate fi montat ulterior ¿i oferå precizie ridicatå în orice moment ¿i la orice vitezå. Este automat ¿i controleazå activ ghidarea hidraulicå a utilajului. Acest sistem utilizeazå semnalele transmise de satelit pentru a ghida utilajul în siguran¡å ¿i fårå efort pe linii paralele. GPS Pilot ajutå operatorul så utilizeze întreaga

lå¡ime de lucru a utilajului ¿i reduce suprapunerile, asigurând lucråri de calitate superioarå într-un timp mai scurt, indiferent de condi¡iile de luminå sau cele meteo. GPS Pilot este ac¡ionat de la terminalul S10 sau S7.

CEMOS Este sistemul electronic autodidact al Claas care reune¿te toate sistemele ce optimizeazå performan¡ele combinelor de recoltat, ale celor pentru furaje ¿i tractoarelor Claas. Sistemul sugereazå valorile de setare ¿i asistå operatorul prin adaptare permanentå la condi¡iile de func¡ionare. Printre avantajele CEMOS se numårå: un grad mai redus de uzurå a anvelopelor, o compactare scåzutå a solului datoritå presiunii optime din anvelope, costuri de operare scåzute prin randamentul pe suprafa¡å sporit, utilizarea poten¡ialului complet al utilajului, reducerea nivelului de uzurå al utilajului (asistent pentru pluguri).

Managementul datelor Acesta include solu¡iile digitale DataConnect, Telematics, Fleet View ¿i 42

Profitul Agricol 27/2022

MA{INI & UTILAJE

sporit\, costuri reduse Remote Service Utilajele Claas conectate în mod inteligent informeazå automat dealerul, care poate accesa direct datele specifice ¿i poate råspunde în timp foarte scurt. Acest lucru permite gestionarea imediatå a problemelor, deoarece piesa de schimb poate fi livratå rapid ¿i instalatå la locul de utilizare. Utilajul informeazå partenerul de service despre cerin¡ele de între¡inere viitoare, astfel încât så poatå fi finalizate fårå întârziere. Astfel, cu ajutorul Remote Control, fermierii pot ob¡ine performan¡e mai bune, randamente mai mari ¿i vor reduce foarte mult timpii de inactivitate. Claas API. DataConnect este extrem de utilå fermierilor care de¡in utilaje agricole de la mai mul¡i producåtori, iar ma¿inile agricole comunicå între ele. Claas Telematics transferå date direct de pe câmp direct cåtre fermå prin interfa¡a Claas API, maximizeazå poten¡ialul solelor, reduce costurile ¿i timpul de lucru. Fleet View coordoneazå precis echipa de transport la recoltarea cerealelor ¿i informeazå în timp real cu privire la pozi¡ia utilajelor ¿i nivelul de umplere al buncårelor combinelor, eliminând timpii mor¡i.

Crop Sensor Crop Sensor este un instrument care vå ajutå så optimiza¡i aplicarea de îngrå¿åminte cu azot, de fertilizan¡i ¿i alte produse fitosanitare pentru diferite tipuri de culturi. Aportul de azot are un impact semnificativ asupra produc¡iei ¿i a calitå¡ii acesteia, iar Crop Sensor are rolul de a facilita aplicarea doar a cantitå¡ii necesare de fertilizan¡i, protejând astfel solul.

AgroConcept: T5.120 Electro Command pentru fermele mixte AgroConcept, importator oficial al mårcii New Holland în România, are în portofoliu o serie de tractoare de diferite puteri, printre care ¿i T5.120 Electro Command, tractorul multifunc¡ional potrivit pentru fermele mixte, la lucrårile din câmp sau în anexele zootehnice ori la opera¡iuni de transport. Acest tractor are o putere nominalå de 117 CP, disponibilå între 1.900 ¿i 2.300 rpm, o transmisie Electro Command cu 4 trepte PowerShift ¿i e dotat cu un ridicåtor EDC cu capacitate de ridicare de 5.240 kg.

IPSO Agriculturå: Iriga¡ii cu tamburi Bauer IPSO Agriculturå oferå fermierilor o serie de sisteme de iriga¡ii, printre care se numårå ¿i cele cu tamburi Bauer ProRain ¿i RainStar. Modelele ProRain au urmåtoarele avantaje: necesar minim de energie/presiune, controlul opera¡iunilor prin computer sau la distan¡å, siguran¡å în operare datoritå construc¡iei solide. Modelele RainStar oferå tehnologie de înaltå calitate, irigare cu economie de costuri ¿i energie, transmisie pe lan¡, pentru a asigura o transmisie preciså, performan¡å ¿i fiabilitate optime.

Arpad DOBRE NHR Agropartners: Piese de schimb cu discount NHR Agropartners anun¡å cå fermierii care vor achizi¡iona, pânå la sfâr¿itul lunii iulie, piese de schimb ¿i materiale consumabile pentru ma¿ini ¿i utilaje agricole produse de Deutz-Fahr, JCB, CNH ¿i Hardi vor beneficia de reduceri de 15%. Acestea se aplicå pentru achizi¡ia de curele, pompe hidraulice, filtre, alternatoare ¿i ambreiaje de la producåtorii mai sus men¡iona¡i. Folosind piese de schimb originale cre¿te¡i durata de via¡å a utilajelor ¿i ave¡i siguran¡a cå vor func¡iona foarte bine la lucrul în câmp.

Profitul Agricol 27/2022

MA{INI & UTILAJE

Feri]i-v\ utilajele de foc! Parcå niciodatå ziarele nu au anun¡at atât de multe incendii în timpul recoltatului ca anul acesta. Clubul Fermierilor Români atrage aten¡ia cå, pentru a reduce astfel de riscuri, trebuie luate în mod obligatoriu o serie de måsuri precau¡ie.

reven¡ia începe de la pregåtirea echipamentului pentru iernare. Revizia completå, realizatå în atelier pe durata sezonului rece, este ocazia idealå pentru a inspecta toate organele în mi¿care. Este cel mai bun moment pentru verificarea stårii rulmen¡ilor ¿i a sistemelor de gresare manualå sau automatå. Un tambur sau un rotor deteriorat reprezintå o surså de vibra¡ii, adicå un poten¡ial risc pentru rulmen¡i. Tot atunci trebuie depistate eventuale înfå¿uråri de plante sau fire, care pot determina o încålzire suplimentarå. Companiile de asiguråri atrag aten¡ia asupra instala¡iei electrice, care, de asemenea, poate deveni o cauzå a propagårii incendiilor, mai ales când au fost ¡inta rozåtoarelor. Inginerii de la New Holland subliniazå necesitatea curå¡årii în mod regulat a ma¿inilor ¿i utilajelor agricole care vin în contact cu paie ¿i alte resturi vegetale. Trebuie eliminate depozitele uscate susceptibile de a se aprinde, iar cu cât operatorul cunoa¿te mai bine ma¿ina sa, cu atât poate så identifice mai u¿or locurile unde pot apårea încålziri anormale. Exper¡ii Claas au reu¿it så identifice mai multe tipuri de praf provenind de la culturile agricole, care, din cauza tratamentelor fito-sanitare, devin lipicioase. Ele riscå så se aprindå cu u¿urin¡å 44

¿i vor provoca un foc dificil de reperat ca punct de pornire, ceea ce îngreuneazå ¿i stingerea sa. Pe o combinå modernå sau un tractor prevåzut cu frânare pneumaticå existå un compresor ¿i un rezervor de aer comprimat, care permit alimentarea unui pistol de curå¡ire cu aer. Cu acesta poate fi realizatå o curå¡ire a locurilor Fermierii så aibå în vedere urmåtoarele: - Cod Galben - se recomandå aducerea în câmp a unei rezerve suplimentare de apå ¿i a unui utilaj de prelucrat solul - Cod Ro¿u - se recomandå recoltarea numai pe timpul nop¡ii Iatå câteva måsuri pentru prevenirea incendiilor pe timpul recoltårii: - Izolarea lanurilor prin fâ¿ii arate sau discuite fa¡å de drumuri ¿i påduri sau cåi ferate adiacente. - Strângerea paielor rezultate în urma recoltårii ¿i ararea imediatå a miri¿tii. - Marcarea cu indicatoare de securitate privind interdic¡ia fumatului ¿i a utilizårii focului deschis, a suprafe¡elor de teren pe care se aflå cereale påioase, miri¿ti ¿i vegeta¡ie uscatå. - Parcelarea suprafe¡elor mari de teren cultivate cu påioase, prin fâ¿ii longitudinale ¿i transversale. - Interzicerea fumatului ¿i a focului deschis în lanuri, pe miri¿ti, în combine, utilaje ¿i autovehicule de transport în perioada de recoltare a cerealelor. - Alimentarea cu carburan¡i se va face la cel pu¡in 20 metri în afara lanurilor ¿i la cel pu¡in 10 m fa¡å de depozitul de carburan¡i ¿i lubrifian¡i. - Remedierea unor defec¡iuni apårute la ma¿inile ¿i utilajele agricole se va face la o distan¡å de cel pu¡in 20 m fa¡å de lanurile nerecoltate, miri¿ti sau vegeta¡ie uscatå.

Radu Me¿inå, Manager Program Consultan¡å Utilaje Agricole, Clubul Fermierilor Români

sensibile, precum ¿i o curå¡ire a prizelor de racordare a hederului. Speciali¿tii Krone atrag aten¡ia cå prezen¡a unui rotor cu cu¡ite la presa de balotat reprezintå un factor ce obligå la dublarea vigilen¡ei ¿i la o supraveghere mult mai atentå a ma¿inii, dar ¿i a tocåtorilor de resturi vegetale, care sunt ¿i mai expuse. Dacå toate måsurile de protec¡ie au fost luate ¿i totu¿i incendiul izbucne¿te, regulile de pruden¡å spun cå, în primul rând, operatorul trebuie så-¿i protejeze via¡a ¿i sånåtatea. Companiile de asiguråri solicitå existen¡a unui extinctor cu apå pentru a putea interveni asupra incendiilor de paie. De asemenea, se recomandå amplasarea la capåtul solei a unei cisterne cu apå, plus un tractor cu un plug sau un disc pentru a putea înconjura focul ¿i a limita propagarea incendiului pânå la venirea pompierilor.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Politica Agricol\ Comun\ (2023-2027) Viitoarea Politicå Agricolå Comunå (2023-2027) nu va duce la stoparea declinului biodiversitå¡ii în mediul rural, atrage aten¡ia un studiu realizat de peste 300 de exper¡i europeni.

ste ceea ce au spus ¿i fermierii români, inclusiv noi, cei din Asocia¡ia Fermierilor din România. Am studiat documentul care recomandå eco-scheme mai bine plåtite ¿i mai bine direc¡ionate cåtre infrastructura ecologicå ¿i paji¿tile permanente. Sunt lucruri asupra cårora am atras aten¡ia în permanen¡å, iar studiul de acum (påstrând propor¡iile) dovede¿te cå fermierii ¿tiu mai bine ce le trebuie, iar politicile agricole nu trebuie fåcute din birouri sau citind pe internet.

Profitul Agricol 27/2022

În timp ce Uniunea Europeanå anun¡å ¿i sus¡ine ambi¡ioasele obiective în materie de climå ¿i mediu în cadrul Pactului Verde, oamenii de ¿tiin¡å subliniazå pu¡inele efecte pozitive ale viitoarei PAC. Cercetåtorii subliniazå importan¡a protejårii elementelor naturale ale peisajului ¿i a paji¿tilor gestionate extensiv, a implementårii måsurilor de protec¡ie la nivel teritorial ¿i a condi¡ionårii plå¡ilor de rezultatele de mediu ob¡inute. Ace¿tia insistå, de asemenea, asupra necesitå¡ii de a îmbunåtå¡i procedurile de monitorizare a impactului ¿i de a permite o mai bunå implicare a fermierilor. De la apari¡ia Politicii Agricole Comune, måsurile propuse pentru lupta împotriva schimbårilor climatice, protec¡ia resurselor naturale ¿i conservarea biodiversitå¡ii au avut pu¡ine efecte pozitive. În special, ele nu au fåcut posibilå oprirea pierderii biodiver-

sitå¡ii în mediile agricole. Acum, pentru protejarea ¿i restabilirea biodiversitå¡ii în mediile agricole, propunerile oamenilor de ¿tiin¡å vizeazå elementele fixe ale peisajelor (garduri vii, terasamente, påduri, zone umede) ¿i suprafe¡e semi-naturale (care includ în special paji¿ti gestionate pe scarå largå), dar ¿i diversitatea pe teren ¿i fermå. De subliniat este propunerea ca practicile ¿i sistemele care favorizeazå aceste obiective så fie încurajate prin ajutoare directe, care vor fi cu atât mai mari cu cât rezultatele pentru mediu vor fi mai importante. Studiul demonstreazå cå implementarea are nevoie de o planificare coordonatå, care trebuie så depå¿eascå doar etapa fermei, stabilirea de obiective cantitative ¿i o consolidare a mecanismelor de monitorizare a F progresului.

OPINII

omisia Europeanå tocmai a publicat douå regulamente prin care completeazå reglementårile privind sistemul integrat de management ¿i control al PAC ¿i calculul sanc¡iunilor în cadrul condi¡ionalitå¡ii stabilite în Regulamentul 2021/2116. Astfel, Regulamentul delegat 2022/1172 detaliazå o serie de reguli privind sistemul de identificare a parcelelor agricole, care, în opinia CE, trebuie så ofere informa¡ii valoroase, complete ¿i de încredere, care så fie relevante pentru întocmirea rapoartelor ¿i så ajute beneficiarii så depunå cererile de ajutor în mod corespunzåtor. De asemenea, stabile¿te norme detaliate privind aplicarea ¿i calcularea sanc¡iunilor administrative în legåturå cu ecocondi¡ionalitatea, pentru a se asigura cå sanc¡iunile administrative pot fi aplicate ¿i percepute în mod eficient. În acest scop, stabile¿te cå, atunci când în anul calendaristic de verificare sanc¡iunea depå¿e¿te cuantumul total al plå¡ilor acordate sau care urmeazå a fi acordate beneficiarului, ori beneficiarul nu prezintå cerere de ajutor, sanc¡iunea se va aplica sau imputa prin recuperare. Regulamentul de execu¡ie 2022/1173 cuprinde prevederi de aplicare privind sistemul integrat de management ¿i control al PAC. În acesta, CE explicå faptul cå statele membre trebuie så stabileascå un sistem fiabil ¿i modern pentru a gestiona cererile de ajutor ¿i pentru a profita de digitalizare folosind, de regulå, mijloace electronice pentru toate comunicårile cu beneficiarii. Acesta indicå faptul cå, pentru a preveni neregulile, cererile de ajutor trebuie så poatå fi modificate sau retrase într-o anumitå perioadå, cu documentele justificative necesare pentru stabilirea condi¡iilor de eligibilitate. Documentul stabile¿te diferitele condi¡ii în care cererile de ajutor pot fi modificate sau retrase total sau par¡ial de cåtre beneficiar. Pentru cei interesa¡i, Regulamentul delegat (UE) 2022/ 1172 al Comisiei din 4 mai 2022. De asemenea, Regulamentul de

punere în aplicare (UE) 2022/1173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2116 al Parlamentului European ¿i al Consiliului în ceea ce prive¿te sistemul integrat de administrare ¿i control din cadrul politicii agricole comune. Dacå tot vorbim de urmåtoarea Politicå Agricolå Comunå, vå atrag aten¡ia asupra unui raport al Cur¡ii Europene de Conturi care demonstreazå cå lacunele în monitorizarea PAC laså deschiså calea cåtre fraude ¿i acapararea ilegalå de terenuri. Sunt chestiuni asupra cårora am atras mereu aten¡ia, înså decidentul politic a zis: “laså cå merge ¿i a¿a”! Raportul prezentat de Curtea de Conturi vorbe¿te de cazuri în care solicitan¡ii nu au divulgat informa¡ii relevante sau au creat artificial condi¡ii pentru a îndeplini eligibilitatea (beneficiind în mod necuvenit de fonduri europene). Unul dintre principalele riscuri de fraudå în Politica Agricolå Comunå este problema de lungå duratå a acaparårii terenurilor, care implicå concentrarea terenurilor agricole ¿i a subven¡iilor în mâinile marilor companii ¿i investitori, în special în zonele muntoase ¿i statele est-europene. Iar asta înseamnå practici frauduloase, cum ar fi falsificarea documentelor, constrângerea, utilizarea influen¡ei politice sau a informa¡iilor privilegiate, manipularea procedurilor sau darea de mitå. “Deoarece sistemele de control PAC fac dificilå supraevaluarea zonei eligibile, fraudatorii vizeazå adesea terenuri fårå proprietar activ”, au explicat auditorii, adåugând cå acesta ar putea fi cazul terenurilor aflate în proprietate publicå sau private cu proprietate neclarå. Actuala legisla¡ie nu define¿te conceptul de “teren aflat la dispozi¡ia fermierului” ¿i nici nu impune fermierilor så facå dovada dreptului lor asupra terenului atunci când depun o cerere de ajutor, se aratå în raport, criticând faptul cå problema intrå în responsabilitatea statelor europene.

“Este foarte important så ac¡ionåm în privin¡a acaparårii terenurilor pentru a ne asigura cå fondurile PAC ajung la beneficiarii legitimi”, sus¡in auditorii europeni, adåugând cå aceastå problemå “nu trebuie privitå ca o competen¡å pur na¡ionalå (cu privire la proprietatea ¿i controlul terenurilor)”. ºinând cont de aceste concluzii, în¡elegem cå sunt cerute måsuri mai stricte de control, alåturi de, eventual, înfiin¡area unui organism comunitar care så facå verificårile în domeniu.

unt extrem de atent la problemele ¿i dificultå¡ile din acest domeniu, chiar dacå måsurile reparatorii sunt pu¡ine. Iatå un exemplu care îmi då din nou dreptate, chiar dacå vine din Germania, o ¡arå unde lucrurile sunt de mult timp puse la punct, dar în care problemele sunt acelea¿i. Concret - în fiecare zi 6 fermieri crescåtori de vaci de lapte renun¡å la exploata¡ie. Adicå în fiecare zi dispar ¿ase ferme germane, chiar dacå numårul de animale nu scade propor¡ional. Asta înseamnå de fapt o concentrare a exploata¡iilor pentru cå tot mai pu¡ine ferme påstreazå tot mai multe vaci. Dintre fermierii germani, aproape 2.200 de ferme ¿i-au oprit produc¡ia din mai 2021 pânå în mai 2022. Asta înseamnå cå în mai 2022 în Germania erau doar 53.677 de fermieri de lactate, mai pu¡ini decât oricând. Acest lucru este, cu siguran¡å, ¿i un rezultat al exploziei costurilor de produc¡ie. În urmå cu ¿ase ani, 75.000 de fermieri încå mai câ¿tigau bani din laptele produs ¿i vândut. Este adevårat cå pre¡urile-record ale laptelui în 2022 au putut, aparent, så încetineascå oarecum schimbarea. Dar nu complet, deoarece costurile în cre¿tere abruptå consumå o mare parte din venitul suplimentar. A¿a cå investi¡iile în clådiri ¿i ma¿ini noi nu mai sunt recomandabile, având în vedere explozia costurilor de construc¡ie ¿i a ratelor dobânzilor. ªi subliniem cå vorbim despre Germania, situa¡ia din România fiind cu mult mai grea. Profitul Agricol 27/2022

LOCURI DE MUNC|

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni - Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 28 iulie 2022, ora 10:00

pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific CS III Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la Biroul de Resurse Umane ¿i de pe site-ul www.scda.ro; Tel.: 0233.745.136 sau 0743.212.964

Profitul Agricol 27/2022

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS DE PROMOVARE Cercetåtor ªtiin¡ific gradul II Examenul se va desfå¿ura conform Regulamentului ASAS nr. 3343/2012 avizat de Ministerul Educa¡iei prin Ordinul nr. 6560 12012 privind organizarea ¿i desfå¿urarea concursurilor pentru ob¡inerea gradelor profesionale a personalului de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i încadrarea pe func¡ii în institu¡iile ¿i unitå¡ile de cercetare-dezvoltare cu profil agricol din subordinea/coordonarea ASAS, Lg. nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetaredezvoltare ¿i HG nr. 286/2011, pentru aprobarea regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzåtor func¡iilor contractual ¿i a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plåtit din fonduri publice, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.

Data-limitå pentru înscriere la concurs: 15.07.2022 Informa¡ii la: 0248.278.066, int.: 19 - Biroul Resurse Umane

Directori Vânzări Zonali

BZ, CL, IL, BR, BC, NT, SV, BT, GL, CT, TL, TM, DJ, OT, MH Rol: • Experien¡å în vânzåri - minim 2 ani (vânzåri de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte); • Cuno¿tin¡e aprofundate de vânzåri ¿i experien¡å în distribu¡ie; • Absolvent/å de studii superioare (avantaj studii agronomice); • Cuno¿tin¡e operare calculator (pachet MS Office); • Excelente abilitå¡i de comunicare, rela¡ionare ¿i lucru în echipå; • Foarte bun negociator; • Prezen¡å agreabilå; • Gândire orientatå pe gåsirea de solu¡ii ¿i realizarea obiectivelor la timp; • Permis de conducere cat. B.

Responsabilitå¡i: • Promoveazå produsele companiei; • Se deplaseazå frecvent în teritoriu ¿i efectueazå activitå¡i de vânzare specifice; • Responsabil/å de managementul rela¡iilor cu clien¡ii; • Identificå poten¡ialii clien¡i ¿i îi contacteazå; • Men¡ine ¿i consolideazå rela¡iile cu clien¡ii existen¡i; • Încheie contracte ¿i urmåre¿te încasårile; • Realizeazå obiectivele de vânzåri. 48

Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Profitul Agricol 27/2022

PAGINA DE HOBBY Ierunca... ;n bucate Cumplit lucru så fii nevoit a purta în propriu-¡i nume, ca pe o povarå, fatalitatea! Spun „cumplit” ¿i må gândesc la cei care nu ¿tiu cå îi urmåre¿te osânda aprecierii postume.

ca perele målåie¡e, am, din experien¡å, rezerve… Dar så låsåm considera¡iunile etimologice, ca ¿i inadverten¡ele voievodale, pentru a ne întoarce la dimine¡ile reci de toamnå ale culmilor împådurite unde, dupå råsåritul soarelui, în

Fripturå de ierunci cu smântânå O zi ¿i o noapte le sunt suficiente celor doi coco¿ei de ieruncå (atârna¡i sub strea¿inå, dupå ce li s-a fåcut toaleta interioarå) pentru a se impregna îndeajuns de spiritul crengu¡elor de brad, frågezite prin strivire, cu care au fost cåptu¿i¡i. Curå¡a¡i de pene, condimenta¡i cu zgârcenie ¿i îmbråca¡i în câteva curelu¿e de slåninå fragedå, se cufundå în smântâna ce clocote¿te în vasul de

acå nu au aflat acest adevår, atunci înseamnå cå se numårå printre fåpturile sårace în duh, cu împårå¡ia cerurilor pururi deschiså. În acest caz, de bunå seamå cå la subsuoara curmåturilor vechi ale Paradisului, în aluni¿urile jilave, înierbate, cutreierate de atâtea alte fåpturi cere¿ti minunate, cum sunt heruvimii ¿i serafimii, neamul ieruncilor î¿i gåse¿te în fine lini¿tea binemeritatå. Pentru cå discreta zburåtoare poartå în lumea de aici un nume ¿tiin¡ific pe gustul (!) oricårui muritor – Tetrastes bonasia –, cu prenumele însemnând în limba latinå „fripturå excelentå” (bona assum-assa). Mai liric, românul a botezat-o gåinu¿åde-alun sau brådioarå. Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, dupå model le¿esc, i se spunea „glu¿cå, adicå surda: seamånå cu un coco¿ sålbatic, înså este mai micå ¿i proastå ¿i surdå din firea ei. Dacå un vânåtor gåse¿te o sutå într-un copac, poate så le împu¿te pe toate rând pe rând, iar celelalte se uitå cum se pråbu¿esc una dupå alta”, scrie domnitorul în „Descriptio Moldaviae”. Ei, aici ne umple de uimire Måria Sa! Så fi fost ieruncile atât de stupide ¿i de hipoacuzice acum trei secole, încât så se poatå întâmpla o a¿a comedie? Ceva e putred. E adevårat cå existå o pasåre care în limba polonå se cheamå „gluszec”, dar acesta este coco¿ul-demunte, gotcanul adicå, al cårui apelativ provine din „gluszyc” (a asurzi), de la transa în care cade în timpul rotitului. Cât despre cele o sutå de glu¿ti cåzute

Profitul Agricol 27/2022

zari¿tea vreunui lumini¿, putem încerca så ademenim cu fluiericea un coco¿el de ieruncå mo¡at, gelos, pus pe har¡å ¿i dedicat trup ¿i suflet logodnicei sale alåturi de care, dacå nu se va låsa amågit de chemårile noastre mincinoase, î¿i va petrece platonic iarna, pânå la primåvarå, când nuntesc toate tetraonidele. La dumnealui fåcea referire, desigur, savantul Dimitrie Cantemir, de astå datå cu îndreptå¡ire, când, tot în „Descrierea Moldovei”, nota trågând cu ochiul la cuhnie: „¿i ierunca mai are o carne ginga¿å ¿i albå, ¿i la gust întrece potârnichile ¿i chiar fazanii”. Magister dixit! Într-adevår, acest binecuvântat fruct al pådurilor colinare nu-¿i gåse¿te egal în savoare printre sålbåticiunile pe care pu¿ca are uneori privilegiul så le ia în cåtare. Gåtitå nesofisticat, brådioara î¿i pune în valoare aroma nativå, textura finå ¿i gustul subtil de alunå coaptå. În Bucovina, tradi¡ia recomandå o delicateså clasicå:

tuci. ªase boabe de piper ¿i o foaie de dafin sunt suficiente ca adaos. Când carnea e påtrunså, se toarnå un pahar de vin alb dulce-aromat ¿i se mai a¿teaptå un clocot. Garnitura de cartofi cop¡i – în a cåror tåieturå superficialå sa strecurat câte un cubule¡ de unt – cu pospai de parmezan ras îngåduie în preajmå-i câ¡iva râ¿covi mura¡i, crocan¡i. Împreunå cu un Cabernet de Nicore¿ti sau cu un Pinot Noir de Segarcea, toate nu fac decât så dea o pildå despre ce poate så însemne armonia universalå, mai cu seamå dacå totul se petrece într-un cerdac de colibå sihastrå, unde, în lumina scåzutå a zilei, pâlpâie arghezienele „Niciodatå toamna nu fu mai frumoaså Sufletului nostru bucuros de moarte”…

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 2 - 3 august Karpaten Premium Angus organizeazå Romanian Beef Master, o competi¡ie centratå pe vita de carne, la Moara Vlåsiei, jud. Ilfov. 13 - 15 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2022, o expozi¡ie importantå pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov.

4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an. ¥n 2021, de¿i încå mai plana umbra cenu¿ie a pandemiei, Sommet de l’Elevage a atins 93.000 de vizitatori ¿i 1.500 de expozan¡i. Anul acesta organizatorii se stråduie så depå¿eascå cifrele.

McDonalds din Rusia r\mâne f\r\ cartofi Lan¡ul fast-food Gustos ¿i atât, care a preluat toate restaurantele McDonald’s din Rusia, a anun¡at cå retrage momentan din meniu cartofii pråji¡i. Motivul, probleme de aprovizionare. McDonald’s-ul rusesc nu gåse¿te momentan sortimentul corect de cartofi, iar situa¡ia ar putea fi rezolvatå abia în toamnå. De fapt, recolta de cartofi a fost foarte slabå în acest an în Rusia ¿i importurile au devenit mai dificile din cauza restric¡iilor economice impuse dupå invazia din Ucraina. Ministerul rus al Agriculturii a reac¡ionat oficial pentru a-i lini¿ti pe consuma-

15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå de mul¡i cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea, înainte de pandemie, ¿i mul¡i crescåtori români. 50

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Vin cu salvarea în zonele toride; 2) Un om fårå cåpåtâi – Aleaså de ru¿i; 3) Leu... din plu¿! – Intrarea ei în caså nouå; 9 10 4) Seamånå cu o aråtare – Vorba dulce; 5) Serve¿te la consolare; 6) Accidente în cåmarå – A intra în câmpul muncii; 7) Le stå mintea-n loc – Individa din mijloc! 8) A evolua la înål¡ime – Depozit de fulgi; 9) A ajunge la în¡elegere – Cåzut în admira¡ie; 10) Oprire pe traseu.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2

26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra, organizat de cåtre Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comer¡ ¿i Industrie din România. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

tori ¿i sus¡ine cå nu existå nici o problemå de aprovizionare cu cartofi. “Pia¡a ruså este complet aprovizionatå cu cartofi, inclusiv produse procesate. În plus, noua recoltå ajunge deja în magazine, a¿a cå este exclus så existe lipsuri”, spune ministerul. McDonald’s a fost una dintre primele companii mari din Vest care au intrat pe pia¡a sovieticå, iar deschiderea primului restaurant la Moscova în 1990 este considerat un moment simbolic al sfâr¿itului Råzboiului Rece.

3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 26/2022 ORIZONTAL: CHICINETE; APARA - CARD; R - CLAST - NOE; CAI - CACTUS; IP - TARLA - C; URCA - IARBA; MIRIFIC - ON; ALINA - ACUT; ITINERARE; NEACADEMIC.

VERTICAL: 1) Cârligul cu care se scoate plasa – Se înfige la båtaie; 2) Udå grådina în zori – Ar mai avea nevoie de o mânå de ajutor; 3) Debut la „Iliada”! – Ajunså peste a¿teptåri; 4) Capete înfierbântate – Crescut în puf; 5) Duså la månåstire – Ace pe limbå; 6) Echipament de campanie; 7) Prima dragoste – Imposibil de tratat; 8) Luatå în vitezå – Lunga timpului cårare; 9) Råmas în inferioritate numericå; 10) Depozit vegetal de apå. Profitul Agricol 27/2022

Profitul Agricol nr. 27, din 2022

Articles inside

Ce så a¿teptåm (¿i ce nu) de la Petre Daea

Nevoia de continuitate în politicile agricole

Blocaj în Portul Constan¡a