Profitul Agricol nr. 27, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 27 din 10 iulie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 27/2024

Dorel a lovit [i la Spiru Haret Fermierii din Ialomi]a [i Br\ila n-au ap\ suficient\ pentru iriga]ii când e mai mult\ nevoie. Problemele au început joi, 27 iunie, la sta]ia Spiru Haret. Din cauza caniculei, se activau siguran]ele de protec]ie a transformatoarelor [i acestea nu mai puteau asigura alimentarea cu electricitate pentru toate cele trei electromotoare mari, de 5 MWh. Atunci au decis s\ se pompeze apa doar pentru canalele de iriga]ii din Br\ila. Echipa de interven]ie de la Electrica a rezolvat problema cum a [tiut. Dorel a b\gat o sârm\ mai groas\, ridicând nivelul de sensibilitate al siguran]elor. Electromotorul care se incingea s-a ars. F\r\ un motor mare, debitul se reduce cu 12 mc/s [i apar probleme grave în alimentarea cu ap\ a canalelor de iriga]ii. “Am plecat în campania actual\ de irigat cu cinci agregate mari, de 5 MWh, [i trei au cedat. Dou\ înc\ erau în garan]ie. La unul a cedat motorul, la cel\lalt pompa. {i a mai cedat un agregat, mai vechi. La motorul aflat în garan]ie au fost date jos toate bobinele. Au fost montate în el 30 de bobine noi, urmeaz\ s\ fie montate alte 30, pân\ la sfâr[itul lunii. A[adar, ar trebui ca la începutul campaniei 2024-2025 s\ avem în func]iune [apte electromotoare (trei mari, patru mici) [i unul (mare) de rezerv\”, explic\ Vasile Turcitu, director ANIF Br\ila. Repararea defec]iunii de la SRPA Spiru Haret, pân\ cel mai devreme joi, 11 iulie, depinde de conlucrarea impecabil\ a dou\ echipe, din ora[e diferite. Luni, 8 iulie, era a[teptat\ o echip\ specializat\ în hidraulic\, de la Bac\u, cu un cric special, care s\ permit\ ridicarea unui agregat ce cânt\re[te 15 tone. Mar]i urma s\ vin\ [i o echip\ de la Uvex Craiova, cu electromotorul care a ars - depanat. Electromotorul a fost fabricat la începutul anilor ‘80, la Re[i]a. Electropompa corespunz\toare, tot atunci, la Ia[i. În prezent, servisarea se face la Bac\u, unde se repar\ pompele, [i la Craiova, unde se efectueaz\ rebobinarea electromotoarelor arse. În total, trebuie schimbate 60 de bobine. Pân\ când va fi pus în func]iune al treilea electromotor mare, proasp\t depanat la Craiova, se irig\ cu ]ârâita. Robert VERESS Profitul Agricol 27/2024

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Vrancea, îngenuncheat\ de secet\ O himer\, exporturile în Arabia Saudit\ Scade num\rul focarelor de grip\ aviar\ din Europa

Naturevo ;[i p\streaz\ identitatea, echipa [i portofoliul

Italia investe[te în agricultura din Algeria

Ucraina nu accept\ rigorile europene 10

Agrinvest [i solu]ia salvatoare pentru cei afla]i în dificultate

Pre]uri [i pie]e

Produc]ii bune cu 4.100 de lei/ha

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Peste 9 tone/ha la gr=u

Scurt portret de mic fermier vest-european

Sectorul veterinar din Rusia, aproape de colaps

Comer]ul nostru agricol, un studiu pe cifrele anului 2023

Bani pentru liceele agricole

Agricultorul, tractorul [i banii promi[i de guvern

Pöttinger lanseaz\ un “evantai” de cositori

Dezmiri[tire, tocare [i fertilizare într-o singur\ trecere

Gr\dina, via [i livada Cum protej\m pomii fructiferi de arsurile solare

Culturi vegetale Au r\mas doar patru “insule” f\r\ secet\ în toat\ ]ara Victor Beznea> “Traderii nu discut\ pre]urile între ei!”

Cre[terea animalelor Ferma eco de Angus a lui Dan H\ncil\

Ordonan]a care distruge zootehnia

Solu]iile BASF pentru culturile fixatoare de azot

Vacile de elit\ 20 din ferma lui Liviu B\l\nici Genetica Saaten-Union la cereale p\ioase> performan]\, stabilitate, adaptabilite 22 Ma[ini & utilaje Omul care joac\ la “loteria grindinei”

La Borcea, robo]elul tractor 24 [tie s\ nu se lase furat

Pivo]i de iriga]ii produ[i în România 40 Remorca furajer\ de la Himel

Hobby

O arm\ neletal\

Vacile uciga[e din Alpii austrieci

EVENIMENTELE Pavel }ica este noul director executiv al DAJ Arad Dup\ ce Ioan Martin, fostul director, s-a retras la pensie, la începutul lunii iulie, Pavel }ica, a devenit director executiv plin. Ca proiecte pe termen mediu, }ica vrea s\ organizeze un serviciu de consiliere privind accesarea fondurilor europene, precum [i a procedurilor de aplicare. Noul director mai vrea s\ pun\ accentul pe cre[terea transparen]ei [i eficien]ei administrative, s\ or ganizeze cursuri, seminarii [i ateliere pe diverse teme agricole, inclusiv managementul fermei, utilizarea tehnologiilor moderne [i practici sustenabile.

Samuel Widmer, Karpaten Meat, nu mai vinde animale vii Compania lui Samuel Widmer, Karpaten Meat, a preluat un mare abator lâng\ Bistri]a, pe drumul spre Dej. “În func]ie de sezon, avem 5.000 - 7.000 de vaci Angus la Marpod, jude]ul Sibiu. Am închis cercul. T\iem [i tran[\m, inclusiv pentru parteneri, 300 de capete pe s\pt\mân\. Este cel mai modern abator din România. Vindem numai carne proasp\t\ [i pentru burger. Clien]ii no[tri sunt cei de la HORECA, industria alimentar\, retaileri”, spune Samuel Widmer.

ANSVSA vrea export de lactate în China Alexandru Bociu, pre[edintele ANSVSA, a semnat Protocolul pentru produse lactate [i Protocolul privind inspec]ia, carantina [i cerin]ele sanitare privind produsele acvatice s\lbatice, destinate expor tului din România în China. {eful ANSVSA a încheiat o vizit\ la Beijing pe 4 iulie, ca r\spuns la solicitarea p\r]ii chineze.

S|PT|MÂNII Vrancea, îngenuncheat\ de secet\ ACCPT Vrancea solicit\ Guvernului s\ declare stare de calamitate în tot jude]ul [i s\ pl\teasc\ desp\gubiri de minimum 3.000 de lei/ha. Într-un memoriu înaintat primului ministru, ministrului Agriculturii [i prefectului, Asocia]ia informeaz\ c\, la aceast\ dat\, în fermele din jude], culturile de toamn\ sunt calamitate în propor]ie de 60-80%, iar cele de prim\var\ în propor]ie de 80-100%, din cauza precipita]iilor foarte reduse, de doar 150-250 mm/mp în acest sezon. :n sintez\, asocia]ia din Vrancea spune> - Cantit\]ile de precipita]ii din anii 2020, 2022, 2023 [i 2024 au fost sub mediile multianuale, respectiv de 150-250 bmm/an, au creat un deficit cumulat foarte mare, ceea ce a determinat instalarea unei secete pedologice profunde. - Gradul de afectare al culturilor, ca urmare a fenomenului de secet\, se situeaz\ între 60-100%, atât la culturile îns\mân]ate în toamna anului 2023, la care se observ\ un grad de afectare de cel putin 60-80%, cât [i la culturile de prim\var\ înfiin]ate în 2024, care sunt chiar mai afectate, având un grad de calamitate de 80100%. La fel ca [i în ultimii ani seceto[i anteriori, covâr[itor de mul]i fermieri din zon\ vor avea o produc]ie de 0 kg/ha la porumb.

- Aplicarea Ordinului MADR privind plata desp\gubirilor pentru culturile calamitate în anul 2024 nu ar fi posibil\ deoarece produc]iile medii pe ultimii cinci ani ar fi foarte mici (din cauza fenomenului de secet\ din anii 2020, 2022, 2023) [i fermierii nu ar primi nimic, conform formulei de calcul din ordin. - Nefunc]ionalitatea infrastructurii de iriga]ii din Vrancea [i num\rul redus de hectare agricole care se pot iriga, din cauza lipsei de investi]ii în aceast\ zon\. În ultimii 30 de ani, ANIF nu a alocat fonduri pentru investi]ii [i reabilit\ri în zona Vrancei, de[i fermierii, prin intermediul OUAIurilor [i al asocia]iei noastre, au solicitat in nenum\rate rânduri reabilitarea infrastructurii de iriga]ii. Pentru toate aceste considerente, ACCPT Vrancea cere declararea jude]ului ca fiind calamitat [i plata unor desp\gubiri de la buget a unor sume pe hectar, ca desp\gubirea, care s\ acopere cel pu]in 50% din cheltuielile/ha efectuate de fermieri pentru înfiin]area de culturi în anul agricol 2023/2024 [i care, în acest moment, sunt compromise. Pentru a fi [i mai explici]i, dac\ ace[ti fermieri nu vor primi desp\gubiri de cel pu]in 3.000 de RON la hectar, mul]i dintre ei nu vor putea s\ mai fac\ agricultur\. Mai mult, fermierii din jude] nu au reu[it s\ se asigure pentru riscul de secet\.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 27/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

O himer\, exporturile în Arabia Saudit\

Florin Barbu a f\cut s\pt\mâna trecut\ o vizit\ în Arabia Saudit\. Oficial a mers acolo pentru dezvoltarea cooper\rii în domeniul agriculturii. Ministrul a anun]at c\ partea arab\ s-a ar\tat interesat\ de produc]ia noastr\ de p\s\ri. Nou\ ne-a atras aten]ia mai mult vizita f\cut\ într-o ferm\ de 195.000 de vaci de lapte. Compania Almarai produce 1,5 miliarde de litri de lapte pe an, 4 milioane de lapte pe zi, cu

o medie de 42 de litri per vac\. :n marja deplas\rii, oficialii români s-au întâlnit [i cu conducerea Salic, un fond de investi]ii în domeniul agricol. Oficialii saudi]i s-au ar\tat foarte interesa]i de poten]ialul agricol al României, iar ministrul le-a promis c\ va identifica sectoarele pentru care exist\ oportunit\]i [i le va facilita rela]ia cu asocia]iile din agricultur\.

Arin DORNEANU

La Arad se construie[te o ferm\ de 2.800 de scroafe Un investitor construie[te în jude]ul Arad una dintre cele mai moderne ferme de suine din România. Vor fi create locuri de cazare pentru 2.800 de scroafe de reproduc]ie. Acestea vor “produce” pân\ la 90.000 de purcei. “Vrem s\ reducem importul de animale [i de carne de suine", spune dr. Iosif Kelemen, directorul general al Pigtim Farm din Semlac. Proiectul a demarat în 2020 [i a avut ca temei legal legea reproduc]iei nr. 195 din 2018. Legea a ap\rut în Profitul Agricol 27/2024

urma primului focar de pest\ porcin\, în anul 2017, în jude]ul Satu Mare. Pentru a putea st\pâni mai bine amplul proiect de construc]ie, echipa de speciali[ti de la Pigtim Farm a c\l\torit în mai multe locuri din lumea larg\, ca s\ vad\ cele mai mari [i mai competitive ferme de porci. A[a au adunat informa]ii referitoare la tehnologiile moderne în reproduc]ia suinelor.

Gheorghe MIRON

Sandor Darabont a preluat conducerea Clubului Fermierilor :ncepând cu 1 iulie, Sandor Darabont a preluat func]ia de pre[edinte al CFRo, pentru o perioad\ de 6 luni. Sandor lucreaz\ 3.000 de hectare în Biharia, jude]ul Bihor, face comer] cu cereale, are o re]ea de magazine fito-sanitare, o ferm\ de vaci de carne [i o podgorie de 500.000 de sticle pe an. El î[i propune întâlniri cu partidele politice [i celelalte asocia]ii din sector pentru elaborarea unei Politici Agricole Integrate a României. Avcesta ar trebui s\ fie un document transpartinic de lung\ durat\, stabilit cu Parlamentul [i Guvernul. {i-a mai propus continuarea demersurilor pentru crearea unui centru european de excelen]\ pentru formzarea tinerilor lideri.

Cifre-record în dosarele de daun\ Agra Asigur\ri anun]\ cifre-record în aviz\rile de daun\ pentru anul agricol 2023-2024. În total, au fost avizate 2.400 de daune. Cele mai multe daune au fost cauzate de grindin\ - 909, urmate furtun\ - 617 [i riscurile din pachetul de reîns\mân]are (secet\ pedologic\ la r\s\rire, nisip/crust\) - 529 de aviz\ri. Cele mai afectate jude]e au fost Constan]a, Teleorman [i Olt, cu 505, 181, respectiv 178 de aviz\ri. În ceea ce prive[te culturile, rapi]a este una dintre cele mai afectate culturi, fiind înregistrate 638 de dosare, urmat\ apoi de grâu, cu 328 de dosare de daun\, [i orz, cu 305 dosare.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Australia interzice exportul maritim de oi vii Guvernul australian a anun]at interzicerea exportului de oi vii pe cale maritim\, care va intra în vigoare din anul 2028. Australia este un exportator important de oi, de[i num\rul celor transportate pe mare a sc\zut de la 6,5 milioane în anul 2001 la 652.000 anul trecut. Transportul maritim al animalelor vii a devenit foarte controversat în ultimii ani, dup\ mai multe incidente în care mii de animale au murit din cauza condi]iilor improprii de la bordul navelor.

Cronica evenimentelor anun]ate 11 iulie La Slobozia are loc Conferin]a tehnic\ FAPPR în care se va discuta despre actualit\]ile din domeniul agricol [i despre provoc\rile majore ale acestei campanii, pia]a cerealelor [i despre procesarea porumbului.

11 iulie :n loturile experimentale ale SCDC Târgu-Secuiesc se va organiza “Ziua Câmpului”.

14 iulie La Cheile Râ[noavei se va ]ine Ziua B\l]atei Române[ti.

25 - 26 iulie Romchim Protect organizeaz\, la sediul din Filipe[ti, jude]ul Bac\u, a XI-a edi]ie a simpozionului s\u interna]ional.

22 - 24 august La Bayannur, China, va avea loc a 21-a conferin]\ a Asocia]iei Interna]ionale a Florii-Soarelui.

Sectorul veterinar din Rusia, aproape de colaps Sistemul veterinar din Rusia este în pragul colapsului din cauza sanc]iunilor interna]ionale [i a politicii guvernului de la Moscova, iar fermele de pui din ]ar\ sunt deja afectate de probleme de aprovizionare cu medicamente. Rusia produce intern doar aproximativ 30% din vaccinurile [i medicamentele veterinare de care au nevoie fermierii, [i volumul importurilor s-a pr\bu[it dup\ invazia din Ucraina. Mul]i furnizori importan]i, printre care Intervet/MSD, Zoetis, Boehringer Ingelheim/Merial sau Elanco/LAH/Avipro, au ie[it deja de pe pia]a rus\, în timp ce al]ii au probleme tot mai mari s\ importe produse. Situa]ia va deveni în curând [i mai grav\, din cauza unei noi proceduri de import impuse de guvernul rus, care

va intra în vigoare de la începutul lunii septembrie. “Aceste reguli noi oblig\ practic to]i produc\torii str\ini de vaccinuri s\ ob]in\ o certificare conform legisla]iei locale [i s\ furnizeze tulpinile folosite pentru a fi stocate în Rusia. Marii produc\tori vor refuza, pentru c\ transferul tulpinilor înseamn\ dezv\luirea unui secret comercial, iar pe baza lor vaccinul poate fi produs ulterior f\r\ acordul sau implicarea companiei”, explic\ Eduard Mailyan, un expert veterinar rus independent. Conform unui articol publicat de revista Forbes, cresc\torii de pui din Rusia se confrunt\ deja cu o criz\ a vaccinurilor, în special contra bolii Newcastle, pe care încearc\ s\ le importe în paralel prin intermediul unor ]\ri ter]e.

Scade num\rul focarelor de grip\ aviar\ din Europa Conform celui mai recent raport publicat de Autoritatea European\ pentru Siguran]a Alimentar\ (EFSA), num\rul infec]iilor cu virusul gripei aviare a sc\zut pân\ la cel mai mic nivel dup\ sezonul 2019/2020. De[i analizele efectuate de institu]ie arat\ c\ virusul este transmis în continuare de p\s\rile s\lbatice de pe continent, num\rul infec]iilor continu\ s\ scad\ din motive pe care exper]ii nu le în]eleg înc\ pe deplin. Printre ipotezele luate în calcul se num\r\ cre[terea imunit\]ii p\s\rilor s\lbatice în urma unor infec]ii precedente, reducerea num\rului unor specii migratoare, m\surile eficiente

de bio-securitate sau unele muta]ii ale virusului. EFSA sus]ine c\ riscul de transmitere a virusului la om este unul foarte redus, dar a avertizat c\ muncitorii care au contact direct cu p\s\rile trebuie s\ poarte echipamente de protec]ie. În timp ce intensitatea epidemiei din Europa scade, gripa aviar\ continu\ s\ se r\spândeasc\ la nivel global. Raportul institu]iei europene subliniaz\ situa]ia din SUA, acolo unde virusul a infectat un mare num\r de vaci [i a fost confirmat\ o nou\ cale de transmisie prin consumul de lapte crud.

Profitul Agricol 27/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Naturevo ;[i p\streaz\ identitatea, echipa [i portofoliul Identitatea Naturevo r\mâne Naturevo va continua s\-[i men]in\ numele [i valorile care au definit compania de-a lungul anilor. Va p\stra aceea[i dedicare [i implicare pentru o agricultur\ curat\, agricultur\ ecologic\, dar mai ales pentru o agricultur\ profitabil\. Va r\mâne un real suport pentru fermierii români.

ing. Mihaela RADU director marketing Naturevo

Compania Naturevo, cu o experien]\ de 25 de ani, î[i p\streaz\ identitatea puternic ancorat\ pe pia]a din România [i va continua s\ aduc\ valoare fermierilor [i partenerilor s\i prin echipa de speciali[ti care este recunoscut\ pentru calitatea recomand\rilor, serviciilor, dar mai ales pentru portofoliul de produse pretabil atât pentru agricultura conven]ional\, cât [i pentru cea ecologic\. Ministerul Agriculturii a prelungit termenele de plat\ a granturilor [i de emitere a garan]iilor pentru programul Creditul Fermierului, noile modific\ri aduse Ordinului 88/2024 fiind publicate zilele trecute în Monitorul Oficial.

Astfel, ultima zi în care institu]iile de credit pot transmite FGCR Profitul Agricol 27/2024

Echipa Naturevo r\mâne Echipa de speciali[ti r\mâne neschimbat\ [i dedicat\ misiunii noastre, aceea de a identifica corect nevoile fermierilor [i a le recomanda solu]ii de calitate [i flexibile, sub conceptul Flexitechagro. Membrii echipei Naturevo, cu experien]a [i expertiza lor, vor continua s\ fie la dispozi]ia clien]ilor no[tri pentru a oferi consultan]\ [i suport de specialitate.

Portofoliul Naturevo r\mâne Portofoliul nostru de produse va r\mâne integral [i va continua s\ evosolicit\rile de grant [i documentele prev\zute este data de 20 decembrie 2024 inclusiv. Acordurile de finan]are vor fi emise pân\ cel târziu la data de 31 decembrie. Termenele anterioare erau 25 iunie, pentru trimiterea solicit\rilor, [i 30 iunie, pentru emiterea acordurilor de finan]are. Noile prevederi prelungesc de asemenea termenul-limit\ pân\ la care se poate efectua plata grantului pân\ la 31 decembrie 2030, inclusiv,

lueze pentru a r\spunde nevoilor agriculturii inteligente. Vom continua s\ oferim solu]ii [i servicii de cea mai înalt\ calitate pentru a sprijini produc]ia agricol\.

Alinierea la cerin]ele grupului A[a cum este firesc, ne vom alinia la cerin]ele grupului Alcedo/Sumitomo din care facem parte, asigurândune c\ toate procesele [i procedurile sunt în conformitate cu standardele interna]ionale. Aceast\ aliniere nu afecteaz\ angajamentul nostru fa]\ de clien]i [i parteneri. În concluzie, dorim s\ reasigur\m to]i partenerii, furnizorii [i clien]ii no[tri c\ Naturevo va continu\ s\ fie un pilon de încredere în agricultura româneasc\, men]inându-[i identitatea, echipa [i portofoliul de produse. De 25 de ani recomand\m practicarea unei agriculturi inteligente [i de acum încolo vom fi mai buni, mai profesioni[ti [i mai devota]i pentru fermierii parteneri!

fa]\ de 30 iunie 2030, cum se men]iona în varianta anterioar\. Creditul Fermierului se deruleaz\ prin intermediul FGCR [i const\ dintrun grant care acoper\ componenta de dobând\ reprezentând partea de ROBOR la 3 luni pe perioada creditului, dar nu mai mult de 60 de luni [i f\r\ a dep\[i plafonul maxim de 280.000 euro/beneficiar pentru toate ajutoarele de stat acordate în temeiul Cadrului Temporar. Se estimeaz\ acordarea de ajutor unui num\r de maxim 5.500 de beneficiari. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Opera]iune de cur\]are a minelor din Marea Neagr\ Nave de lupt\ din Turcia, România [i Bulgaria au început o opera]iune de deminare a zonelor de coast\ ale M\rii Negre pentru a cre[te siguran]a transporturilor maritime, în special vasele care transport\ cereale din Ucraina pentru export. Minele în deriv\ r\mân îns\ un pericol important pentru naviga]ie [i unele au fost distruse de geni[ti dup\ ce au ajuns aproape de ]\rmurile României [i Bulgariei.

Pakistanul a[teapt\ o recolt\ record de grâu Conform estim\rilor oficiale ale guvernului din Pakistan, recolta de grâu intern\ din acest an va cre[te cu 11%, pân\ la 31,4 milioane de tone, un record absolut. Recolta excelent\ se datoreaz\ precipita]iilor stabile, rezervelor suficiente de ap\ pentru iriga]ii [i utiliz\rii unor semin]e de calitate superioar\. Guvernul pakistanez a anun]at îns\ recent c\ abandoneaz\ politica veche de decenii de achizi]ionare a grâului produs de fermieri la un pre] garantat, iar pre]ul cerealelor a sc\zut cu 30% pe pia]a intern\.

Recolta de grâu din Oman s-a triplat Recolta de grâu din Oman a crescut cu 300% în perioada 20182023, pe fondul eforturilor sultanatului de a cre[te produc]ia intern\ de alimente. În sezonul actual, Omanul a produs 7.119 tone de grâu, o cre[tere de 229% fa]\ de recolta de 2.169 de tone din anul 2022. Cu ajutorul autorit\]ilor, fermierii locali cultiv\ soiuri de grâu adaptate la climatul arid al ]\rii [i folosesc un polimer super-absorbant din frunze de palmier care face ca solul s\-[i men]in\ umiditatea mult mai bine.

Italia investe[te în agricultura din Algeria Italia va investi 420 de milioane de euro într-un proiect agricol din Algeria, conform unui contract semnat între cele dou\ guverne. Investi]ia vizeaz\ o suprafa]\ de 36.000 de hectare din provincia Timimoune, care va fi cultivat\ cu grâu, fasole [i linte, fiind create aproximativ 6.700 de locuri de munc\. Premierul italian Giorgia Meloni a anun]at c\ investi]ia este inclus\ în “Planul Mattei”, care prevede reducerea migra]iei din nordul Africii prin dezvoltarea economiei locale. Enrico

Mattei, fondatorul gigantului energetic Eni, a propus în anii ‘50 ca Italia s\ investeasc\ masiv în Maghreb pentru a profita de resursele naturale bogate din regiune. Meloni a declarat c\ guvernul de la Roma este dispus s\ aloce 5,5 miliarde de euro pentru a finan]a alte investi]ii din Africa. Proiectul face parte din strategia Algeriei de a reduce dependen]a de importuri de alimente prin cultivarea a 500.000 de hectare în regiunile de[ertice din sudul ]\rii.

Ucraina nu accept\ rigorile europene Ministrul interimar al Agriculturii din Ucraina, Taras Vysotskyi (foto), a declarat c\ un aspect cheie al negocierilor de aderare la Uniunea European\ este o solu]ie de compromis în domeniul cooper\rii agricole, care s\ combine punctele forte ale agriculturii din Ucraina [i blocul comunitar. Vysotskyi spune c\ exist\ diferen]e foarte mari între agricultura european\ [i cea din Ucraina, care au provocat tensiuni cu unele state din cauza exporturilor [i tranzitului de produse alimentare. “UE a dezvoltat un sistem agricol stabil, care este reglementat de PAC. O particularitate a acestui sector în Europa este c\ majoritatea produc]iei este asigurat\ de ferme de mici dimensiuni. Agricultura ucrainean\ are [i ea o structur\ unic\. Micii no[tri pro-

duc\tori furnizeaz\ doar aproximativ 10% din alimente, 65% vin de la fermele de dimensiuni medii, iar marii produc\tori livreaz\ 25% din total”, explic\ ministrul. El a cerut UE s\ nu for]eze agricultura ucrainean\ s\ se adapteze la normele europene, ci s\ accepte un mecanism de compromis, care le-ar permite fermierilor locali s\ produc\ în continuare alimente la pre]uri foarte competitive. Aproximativ 40% dintre standardele [i regulamentele europene pe care Ucraina trebuie s\ le adopte în procesul de aderare sunt din domeniul agricol.

Profitul Agricol 27/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Agrinvest [i solu]ia salvatoare pentru cei afla]i în dificultate :n agricultur\ flexibilitatea [i adaptarea sunt esen]iale pentru ca afacerea s\ aib\ succes, la fel [i posibilitatea de a apela la exper]i pentru îndrumare. C\ci ;n situa]ii-limit\ nu e suficient s\ munce[ti mult, ai nevoie de sprijin profesionist pentru a g\si strategia care te va duce c\tre reu[it\. De aceea grupul Agrinvest a creat un program special de sprijinire a fermierilor afla]i ;n dificultate. Se nume[te Agrinvest Golden Relationship [i este coordonat de ing. Dan S\voiu, un profesionist cu experien]\ ;n ceea ce prive[te atât partea tehnic\, cât [i cea managerial\ a fermelor. Acest proiect î[i propune s\ salveze fermele care, din diverse motive, nu mai au nici o [ans\, au ajuns în imposibilitatea de a-[i mai desf\[ura activitatea [i toate u[ile colaboratorilor le sunt închise.

ing. Dan S\voiu, project manager Agrinvest Golden Relationship> "Dac\ fermierului îi este bine, tuturor ne este bine. Acesta este scopul principal [i final al acestui proiect, s\ fim al\turi de fermieri în orice condi]ii [i s\-i sprijinim din toate punctele de vedere. Fermierii afla]i în situa]ii critice s\ [tie c\ pot apela cu încredere la acest proiect, care poate însemna salvarea lor real\ [i revenirea la o situa]ie economic\ echilibrat\ [i stabil\.” Grupul pune la dispozi]ia lor o echip\ de exper]i (economi[ti, juri[ti, tehnicieni, speciali[ti în management sau în zona comercial\ etc.) care evalueaz\ situa]ia [i dezvolt\ un plan de interven]ie la implementarea c\ruia [i particip\ cu îndrumare [i sprijin. Agrinvest Golden Relationship este punctul de plecare al unor parteneri-

ate pe termen lung, astfel încât fermierii s\ nu r\mân\ vulnerabili nici dup\ trecerea perioadei critice, ci s\ beneficieze de suport permanent, coroborat cu consultan]\ tehnic\, comercial\ sau financiar\.

Agrinvest

Bani pentru liceele agricole Ministerul Agriculturii a întocmit un proiect de hot\râre de guvern privind normele metodologice de aplicare a prevederilor din Legea 198/2023, pentru sus]inerea material\ a liceelor tehnologice cu profil agricol. Prin acest act normativ, liceele vor putea achizi]iona tractoare, combine, echipamente pentru iriga]ii, cl\diri, animale vii [i multe altele.

Pe 5 iulie 2023 a fost publicat\ Legea înv\]\mântului preuniversitar 12

nr. 198, care prevedea o serie de investi]ii ce pot fi finan]ate de MADR. Problema era c\ aceast\ lege nu a avut norme de aplicare pân\ acum, când Executivul a adoptat actul normativ înaintat de MADR, referitor la metodologia privind sus]inerea financiar\ a liceelor cu profil agricol. Ministerul va putea finan]a, în limita unui buget anual, investi]iile [i cheltuielile materiale necesare func]ion\rii liceelor, privind> - achizi]ionarea de combine, tractoare [i echipamentele de lucru specifice, mijloace de transport, echipamente pentru iriga]ii, motoare [i alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor [i loturilor didactice, a atelierelor mecanice, animale vii [i

echipamente specifice activit\]ii în zootehnie [i medicin\ veterinar\, echipamente de procesare, înc\lzire, celule fotovoltaice, mijloace informatice pentru digitalizare în domeniul agriculturii [i conexe< - construc]iile agricole [i zootehnice, cl\dirile cu destina]ie s\li de clas\ [i laboratoare, inclusiv costurile aferente moderniz\rii, înfiin]\rii sau demol\rii acestora, precum [i cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului [i pentru racordarea la utilit\]i< - înfiin]area/modernizarea de planta]ii pomicole, viticole, sere, solarii [i r\sadni]e.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e aceast\ s\pt\mân\, datorit\ prognozelor privind randamentul în ]\rile UE. Acesta înregistreaz\ o u[oar\ sc\dere, aproape de media estimat\ de Comisia European\, respectiv 4,46 tone/hectar.

Grâu România FOB Constan]a 201 euro/t (¡3) 1.005 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024. Grâul european î[i men]ine trendul de cre[tere [i în

:n SUA îns\ pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 217 dolari/ton\ (998 lei). A avut o sc\dere de 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

mâna trecut\. :n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 221 euro/ton\ (1.105 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 236 euro/ton\ (1.180 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 223 euro/t (1.115 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

Cota]ii - Bursa din Chicago Aug Sep Oct

$/t 01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 203 209 206 203 203 210 216 213 210 210 219 225 222 219 219

Cota]ii - Bursa din Kansas Aug Sep Oct

Porumb

crescut cu 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în august 2024, este de 178 euro/ton\ (890 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 172 euro/t (Ÿ) 860 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 176 dolari/ton\ (810 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Aug Sep Oct

01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 156 156 158 158 158 160 160 160 159 159 165 165 165 165 165

Pre]uri - FOB, Argentina Aug Sep

$/t

01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 175 181 184 182 182 181 182 185 183 183

Profitul Agricol 27/2024

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

$/t 01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 215 221 217 213 213 215 220 217 214 214 221 226 223 220 220

sa Pontivy a fost de 217 euro/ton\ (1.085 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 185 euro/ton\ (925 lei). A crescut cu 6 euro/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei :n Argentina pre]ul FOBport a fost de 268 dolari/ton\ (1.233 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în august este de 179 euro/t (895 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în august, a fost de 157 euro/ton\ (805 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]uri - FOB, Argentina Aug Sep Oct

$/t 01.07 02.07 03.07 04.0705.07 265 271 271 268 268 267 269 266 269 269 270 268 268 268 268

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

01.0702.07 03.07 04.07 05.07 Rouen 222 228 224 221 223 Dunquerque 222 228 224 221 223 Pallice 211 212 214 212 213 Creil FOB 220 223 220 217 219 Moselle FOB 221 225 222 219 221 Rouen FOB 235 242 238 236 236

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). A crescut cu 5 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 182 dolari/ton\ (837 lei). A crescut cu 7 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

1.07 2.07 3.07 4.07 5.07 192 194 196 193 195 191 194 196 193 185 200 203 206 203 205 Bordeaux FOB 196 198 200 197 200 Pontivy 213 216 218 215 217 Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 1 - 5 iulie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 451 dolari/ton\ (2.075 lei). A crescut cu 10 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Egipt 111.000 tone, Olanda 58.500 tone, Mexic 42.300 tone, Indonezia 32.600 tone [i Japonia 18.100 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sep Oct

$/t

01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 422 426 428 432 432 416 421 422 425 425 404 406 408 410 410

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 443 dolari/ton\ (2.034 lei). A crescut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 408 dolari/ton\ (1.877 lei). A înregistrat o cre[tere de 11 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 965 1.010 1.034 1.071 1.071 971 1.014 1.037 1.072 1.072 971 1.013 1.035 1.067 1.067

Aug Sep Oct

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 193 euro/ton\ (965 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru

Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 489 euro/ton\ (2.445 lei). A crescut cu 18 euro/ton\.

Pre]uri 1 - 5.07.2024

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 484 euro/ton\ (2.420 lei). A avut

euro/t

1.07 2.07 3.07 4.07 5.07 189 199 196 193 193 Dunquerque 191 199 196 193 194 Pontivy 195 203 201 198 203 Orz bere> Creil** 208 217 215 212 213 Moselle** 185 188 186 183 184

FOB Constan]a 157 euro/t (Ÿ) 785 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

bere, FOB-Moselle, a închis la 184 euro/ton\ (920 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Aug Sep

01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 397 403 406 408 408 381 384 386 385 385

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 474 euro/t (2.370 lei). A crescut cu 21 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

01.07 02.0703.07 04.07 05.07 Dieppe 453 451 466 469 474

o cre[tere de 14 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

euro/ton\ (2.445 lei). A crescut cu 18 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 489 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

1.07 2.07 3.07 4.07 5.07 470 468 481 482 484 Dunquerque 471 471 484 486 489 Moselle 471 471 484 486 489 Rouen

chiderea licita]iilor a fost de 845 euro/ton\ (4.225 lei). A crescut cu 35 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în august 2024, este 312 euro/t (1.560 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

Australia> pentru livrare în august 2024, pre]ul orzului furajer este 218 dolari/ton\ (1.003 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Aug

Aug Sep

01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 810 810 830 830 845

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în august 2024, este 400 euro/t (2.000 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> $/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Aug Sep Oct

1.07 2.07 3.07 4.07 5.07 598 597 621 623 620 628 646 653 657 651 635 654 662 667 661

Aug Sep

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 210 dolari/ton\ (966 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

-6

176 dolari/t

¡4

451 dolari/t

¡10

$/t

01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 210 210 210 210 210 210 210 210 210 210

Grâu

217 dolari/t

$/t

01.07 02.07 03.07 04.07 05.07 435 438 438 443 443 434 437 437 439 439

210 dolari/t

Profitul Agricol 27/2024

Pre]uri [i pie]e

Comer]ul nostru agricol, un studiu pe cifrele anului 2023 Serviciul Economic al Ambasadei Fran]ei public\ o analiz\ comercial\ ca un du[ rece. F\r\ menjamente, doar cifre seci. Pentru c\ este mult mai bine elaborat [i dec=t cele ale Institutului Na]ional de Statistic\, ;l public\m [i noi, spre ;n]elegerea pozi]iei Rom=niei ;n pia]a european\.

În

2023, comer]ul agricol [i agroalimentar al României a ajuns la 26,1 miliarde de euro, în cre[tere cu 1,9% fa]\ de 2022. Exporturile române[ti au atins 12,3 miliarde de euro, dominate de sectorul cerealelor [i al oleaginoaselor (6,1 miliarde de euro). Uniunea European\, cu 68,8% din schimburi în 2023 (f\r\ lemn), r\mâne principalul partener comercial al României în sectorul agricol [i agroalimentar. Aceast\ pondere era de 67,8% în 2022, cre[terea fiind datorat\ unei cre[teri a cotelor de pia]\ ale UE în importurile române[ti (de la 76,2% la 80,2%), în ciuda unei contrac]ii a acestei cote în exporturi (de la 58,5% la 56,3%). Deficitul balan]ei comerciale a atins -1,38 miliarde de euro în 2023 [i continu\ s\ se adânceasc\ pe termen lung. Importurile au reprezentat 13,7 miliarde de euro, România fiind dependent\ în special de fructe [i legume.

În afara produselor agricole [i agroalimentare, România este, de asemenea, foarte dependent\ de îngr\[\minte, cu importuri de 884 milioane de euro în 2023. Uniunea European\ r\mâne principalul partener comercial al României în sectorul agricol [i agroalimentar, reprezentând 68,8% din schimburile comerciale în 2023 (f\r\ lemn). Aceast\ pondere a crescut cu 1 punct fa]\ de anul 2022, datorit\ cre[terii importurilor [i stabilit\]ii relative a exporturilor. Principalii parteneri comerciali ai României au fost Germania, Ungaria [i Italia, Fran]a fiind pe locul 8. Comer]ul exterior a r\mas dinamic în 2023 În 2023, comer]ul exterior agricol [i agroalimentar (produse agricole România este dependent\ de îngr\[\minte [i produse fitosanitare, de[i se observ\ o sc\dere semnificativ\ a importurilor acestora în 2023. Pentru îngr\[\minte, soldul a trecut de la -1,80 miliarde de euro în 2022 la -0,88 miliarde de euro în 2023, iar pentru produse fitosanitare de la -446 milioane de euro la -365 milioane de euro. În schimb, soldul schimburilor de ma[ini agricole, forestiere [i agroalimentare s-a adâncit, trecând de la -680 milioane de euro la -798 milioane de euro, importurile crescând cu 13%. Importurile de îngr\[\minte provin din UE în propor]ie de 50%, iar cele de produse fitosanitare [i ma[ini în propor]ie de peste 90%.

brute [i forestiere, [i produse procesate) al României a ajuns la 26,1 miliarde de euro, în cre[tere cu 1,9% fa]\ de 2022. Exporturile au atins 12,3 miliarde de euro (¡2,1% fa]\ de 2022), reprezentând 13,3% din totalul exporturilor române[ti, iar importurile 13,7 miliarde de euro (¡1,7% fa]\ de 2022), reprezentând 11,2% din totalul importurilor ]\rii. Exporturile de produse brute, în sc\dere, au reprezentat 58% din exporturile agricole [i agroalimentare ale României în 2023, fa]\ de 60% în 2022. Sc\derea s-a produs pe seama exporturilor de porumb (-16%), ajungând la 1,56 miliarde de euro, [i în ciuda cre[terii exporturilor de grâu (¡4,6%), ajungând la 2,06 miliarde de euro, de orz (¡9,4%), ajungând la 474 milioane de euro, [i de oleaginoase (¡3,5%), ;n sum\ de 2,02 miliarde de euro. Exporturile de produse procesate au crescut cu 5,7%, ajungând la 3,4 miliarde de euro, în special în ceea ce

Profitul Agricol 27/2024

Pre]uri [i pie]e prive[te zah\rul (¡260%, 101 milioane de euro), produsele de panifica]ie, patiserie [i biscui]i (¡27%, 299 milioane de euro), [i b\uturile (¡18%, 389 milioane de euro). Tutunul a r\mas principalul articol al exporturilor agricole [i agroalimentare române[ti, cu 1,68 miliarde de euro în 2023, în cre[tere puternic\ de 13,6% (¡201 milioane de euro) fa]\ de 2022. Importurile de produse procesate, în cre[tere [i ele, au reprezentat 64% din importurile agricole [i agroalimentare ale României în 2023, fa]\ de 60% în 2022. Au crescut cu 7,9%, ajungând la 8,72 miliarde de euro, în special importurile de carne [i produse din carne (¡16,3%, 1,82 miliarde de euro), reprezentând 13% din totalul importurilor agricole [i agroalimentare. Importurile de b\uturi au crescut cu 5,5% în 2023, ajungând la 1,01 miliarde de euro, iar importurile de produse lactate au sc\zut cu 0,9%, stabilindu-se la 921 milioane de euro. Importurile de produse brute au sc\zut cu 9,7%, ajungând la 3,91 miliarde de euro, în special importurile de oleaginoase (-46% 554 milioane de euro) [i de cereale (-27%, 703 milioane de euro). Aceast\ evolu]ie se explic\ prin revenirea la randamente mai bune pentru culturile mari dup\ seceta din

2022. Aceasta compenseaz\ par]ial cre[terea puternic\ a importurilor de fructe [i legume cu 17%, ajungând la 1,55 miliarde de euro. Chiar dac\ s-a redus u[or, deficitul r\mâne semnificativ din cauza unei mari dependen]e de importuri Deficitul comercial s-a stabilizat la 1,37 miliarde de euro, reducându-se cu 1,2% fa]\ de 2022. Aceast\ u[oar\ îmbun\t\]ire de 16 milioane de euro se datoreaz\ în principal soldului schimburilor de oleaginoase, care a crescut de la 0,93 la 1,46 miliarde de euro (¡58%), celui al schimburilor de cereale (f\r\ porumb), care a crescut de la 1,97 la 2,23 miliarde de euro (¡13%), [i celui al schimburilor de tutun, care a crescut de la 1,09 la 1,22 miliarde de euro (¡12%). Aceste cre[teri au compensat agravarea deficitului pentru fructe [i legume, carne [i produse din carne. Reducerea deficitului comercial agricol [i agroalimentar în 2023 a fost totu[i mult inferioar\ celei a deficitului total al comer]ului exterior românesc, care a sc\zut de la -34,1 miliarde de euro la -28,9 miliarde de euro, adic\ o reducere de 15,1%. România sufer\ de un deficit structural pentru produsele procesate, industria noastr\ agroalimentar\ nefiind capabil\ s\ satisfac\ cererea intern\ [i având înc\ mari marje de dezvoltare. Deficitul comercial pentru produ-

sele procesate s-a stabilit la -5,32 miliarde de euro în 2023, din care -1,25 miliarde de euro pentru carne [i produse din carne. Deficitul comercial este, de asemenea, foarte important pentru fructe [i legume, ajungând la -1,37 miliarde de euro în 2023.

Principalii parteneri comerciali europeni ai României pentru produsele agricole [i agroalimentare au fost> Germania (2,59 miliarde de euro), Ungaria (2,19 miliarde de euro), Italia (1,83 miliarde de euro), }\rile de Jos, cum se nume[te acum Olanda (1,65 miliarde euro), Polonia (1,61 miliarde de euro), Bulgaria (1,48 miliarde de euro), Spania (1,47 miliarde de euro). Principalii furnizori au fost> Germania (2,10 miliarde euro), Ungaria (1,64 miliarde euro), Polonia (1,28 miliarde de euro). Principalele pie]e de desfacere sunt> Italia (952 milioane de euro), Bulgaria (819 milioane de euro), Spania (758 milioane de euro). În afara Uniunii Europene, Japonia [i Arabia Saudit\ au f\cut parte din top 10 pie]e de desfacere ale României, iar Ucraina [i Turcia au fost în top 10 furnizori. În 2023, exporturile române[ti c\tre Japonia au atins 611 milioane de euro, cele c\tre Arabia Saudit\ 391 milioane de euro. Importurile din Ucraina au fost de 700 milioane de euro [i cele din Turcia de 528 milioane de euro.

Profitul Agricol 27/2024

CULTURI

VEGETALE

Au r\mas doar patru “insule” f\r\ secet\ în toat\ ]ara Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 1 - 7 iulie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat 10,6 - 54,2 l/mp< Cri[ana 4,1 - 23,6 l/mp< 18

Maramure[ 11,2 - 77,0 l/mp< Transilvania 15,9 - 74,9 l/mp< Oltenia 1,3 - 51,8 l/mp< Muntenia 0,4 - 57,0 l/mp< Moldova 5,2 - 85,7 l/mp< Dobrogea 0,0 - 1,6 l/mp. Con]inutul de umiditate, pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, se încadreaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puter-

nic\ [i extrem\) în Maramure[, Oltenia, Muntenia [i Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, Banatului [i a Cri[anei, local în centrul [i sudul Transilvaniei. Aprovizionarea cu ap\ a solului prezint\ valori satisf\c\toare [i izolat apropiate de optim, pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania, local în vestul, centrul, nordul [i nord-vestul Moldovei, izolat nordul [i sud-estul Cri[anei, nord-estul Banatului. Profitul Agricol 27/2024

CULTURI VEGETALE

Victor Beznea> “Traderii nu discut\ pre]urile între ei!” Atunci când pre]urile scad, mul]i spun c\ de vin\ sunt traderii. Când pre]urile cresc, traderii nu mai sunt pomeni]i. Dar traderii sunt doar o “curea de transmisie” a pre]urilor interna]ionale în pia]a local\, Spune Victor Beznea, secretarul general al Asocia]iei Române a Comercian]ilor de Produse Agricole. “Sub nici o form\, traderii nu discut\ pre]urile între ei! Când intri întro mare firm\ multina]ional\ care se ocup\ de comer]ul cu cereale, ]i se spune clar c\ pre]ul pe care îl pl\te[ti tu este strict confiden]ial”. Pia]a cerealelor în România este extrem de concuren]ial\. Exist\ circa 12 exportatori mari, la care se adaug\ foarte mul]i procesatori locali, care caut\ s\ cumpere produsele fermierilor. Reprezentantul ARCPA arat\ c\ rela]ia cu cota]ia MATIF se face între aceasta [i pre]ul DAP Constan]a sau FOB Constan]a. S\pt\mâna trecut\, când MATIF închidea cu 500 de euro/t de rapi]\, traderii ofereau 480-482 de euro DAP Constan]a (marf\ livrat\ în Port), respectiv cu 12-14 euro în plus pentru marfa înc\rcat\ pe vapor (FOB). A[adar, o diferen]\ foarte mic\ fa]\ de bursa parizian\. Costul logisticii, în special al transportului de la ferm\ în Port, difer\ foarte mult, de la un jude] la altul. În general, acesta cre[te pe m\sura cre[terii distan]ei fa]\ de Port [i este uria[ în timpul campaniei de recoltare, când disponibilitatea mijloacelor de transport e cea mai redus\. R\zboiul din Ucraina a agravat aceast\ problem\, costurile de transport majorându-se, la un moment dat, chiar [i de mai bine de zece ori. 20

Luni, 8 iulie, pre]ul rapi]ei pe Bursa MATIF cu livrare în luna august era de 498,75 euro, în sc\dere cu 9,50 de euro fa]\ de închiderea precedent\. Nicolae Apopi, administratorul fermei de 2.700 ha Agro Baden Banat, din Peciu Nou, jude]ul Timi[, spune c\ ar primi acum 2,20 lei pe kilogramul de rapi]\. Asta înseamn\ 2.200 de lei/t, respectiv 442 de euro la cursul BNR. Apopi nu este mul]umit de pre]ul actual. “Este o valoare care nu acoper\ cheltuielile, [i, dac\ va mai cre[te, ar fi foarte bine. Cred c\ de la 2,50 lei kg la rapi]\ în sus ar fi un pre] corect, mul]umitor. Acum este o presiune pe recolt\. Dup\ ce se va termina recoltatul, poate va mai cre[te pre]ul“, crede Nicolae Apopi. Max Grain Vest din Timi[oara achizi]ioneaz\ cereale din jude]ele Timi[, Arad [i Cara[-Severin [i sus]ine c\ pre]ul la rapi]\ este în sc\dere. Astfel, luni, 8 iulie, a ajuns la 2.180 lei tona, iar grâul de panifica]ie la 0, 76 lei - 0,77 lei [i 0,72 lei, cel furajer. “Rapi]a ar trebui s\ aib\ 9% umiditate, iar corpuri str\ine pân\ în 2%. Ce este peste 2% va determina o sc\dere a pre]ului”, aten]ioneaz\ Max Grain Vest. Grâul de cea mai bun\ calitate trebuie s\ aib\ protein\ 12%, iar masa hectolitric\ 77% minim. Peste acest prag poate s\ creasc\ pre]ul, dar poate s\ fie [i 13%-14% protein\. Umiditatea trebuie s\ fie 14%.

Gheorghe MIRON Robert VERESS

Solu]iile culturile Culturile leguminoase, precum soia [i maz\rea au o importan]\ deosebit\ în agricultur\, oferind beneficii multiple. Un exemplu este soia, care, în mod special, asigur\> - Un nivel ridicat de proteine, care o face indispensabil\ pentru industrii precum> alimentar\, hran\ pentru animale sau industria prelucr\toare. Un alt exemplu ar fi furajarea animalelor, care depinde în mod fundamental de proteinele vegetale din soia. - Fixarea azotului - datorit\ simbiozei cu bacteriile fixatoare ale azotului atmosferic în rizosfer\ (zona r\d\cinilor) sunt utilizate mai pu]ine îngr\[\minte pe baz\ de azot. În plus, dup\ recoltarea culturii de soia, în sol r\mân cantit\]i importante de azot, ceea ce face ca soia s\ fie o cultur\ important\ în rota]ia culturilor.

Problema combaterii buruienilor în cultura de soia Din momentul în care semin]ele de soia încep s\ germineze, începe [i lupta cu buruienile pentru ap\ [i nutrien]i. În aceast\ întrecere, câ[tig\tor este cel mai rapid [i mai puternic. Deoarece ritmul de cre[tere al culturii de soia este destul de lent la început, capacitatea acesteia de a lupta cu buruienile este foarte slab\ în primele stadii de dezvoltare. Buruienile pot provoca multe tipuri de pagube, cea mai semnificativ\ fiind pierderile de recolt\. În plus, îngreuneaz\ procesul de recoltare, crescând [i mai mult riscul pierderilor. Procesul combaterii buruienilor este un efort constant. Pentru c\ ele pot r\s\ri fie în acela[i timp cu plantele de Profitul Agricol 27/2024

CULTURI VEGETALE

BASF pentru fixatoare de azot soia, fie mult mai târziu, iar sensibilitatea lor la erbicid poate fi diferit\.

BASF - Specialist în protec]ia culturii de soia Compania BASF are o experien]\ îndelungat\ în protec]ia culturilor de soia, oferind fermierilor solu]ii inovatoare. Domeniul combaterii buruienilor în cultura de soia ocup\ un loc aparte în portofoliul BASF. lndiferent c\ este vorba despre solu]ii de erbicidare în preemergen]\ sau despre erbicidarea în postemergen]\, BASF ofer\ fermierilor solu]ia potrivit\ nevoilor lor. Spectrul de combatere al buruienilor este doar una dintre multiplele propriet\]i ale unui erbicid. Atunci când un fermier decide asupra unei tehnologii de combatere a buruienilor, trebuie s\ ia în considerare [i alte aspecte, precum selectivitatea fa]\ de cultur\, flexibilitate în aplicare [i amestecul cu alte produse. În plus, pentru combaterea bolilor în cultura de soia, BASF are în portofoliul s\u fungicidul Pictor Active. Pe scurt, produsele de protec]ia plantelor de la BASF, disponibile pentru cultura de soia, sunt urm\toarele> Frontier Forte (dimetenamid-P 720 g/l) - erbicid pelicular, preemergent, pentru combarea buruienilor monocotile anuale [i a unor buruieni dicotile. Ac]ioneaz\ asupra buruienilor în curs de germinare [i r\s\rire, eliminându-le înainte de a produce pagube. Stomp Aqua (pendimetalin 445 g/l) - erbicid preemergent care poate fi folosit cu succes în combaterea unui Profitul Agricol 27/2024

spectru larg de buruieni dicotile anuale [i monocotile anuale. Wing P (pendimetalin 250 g/l ¡ dimetenamid-P 212,5 g/l) - erbicid preemergent complex care [i-a dovedit eficacitatea în combaterea unui num\r mare de buruieni monocotile [i dicotile anuale, determinat de efectul complementar al substan]elor active. De asemenea, are o durat\ lung\ de ac]iune la nivelul solului (efect rezidual). Pulsar 40 (imazamox 40 g/l) - erbicid postemergent pentru combaterea unui spectru larg de buruieni, cu o eficacitate foarte bun\ pentru cele greu de comb\tut cum ar fi> Ambrosia, Xanthium, Chenopodium etc. Are ac]iune dubl\ asupra buruienilor, prin frunze [i sol. Se aplic\ postemergent, în doz\ de 0,75 - 1 l/ha. Basagran SL (bentazon\ 480 g/l) erbicid postemergent consacrat pentru combaterea buruienilor dicotile. Se eviden]iaz\ printr-o selectivitate foarte

bun\ pentru plantele de cultur\, fiind un erbicid standard la cultura de soia. Doza de folosire este de 2 l/ha. Pictor Active (boscalid 150 g/l ¡ piraclostrobin 250 g/l) - un fungicid nou pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), una dintre cele mai p\gubitoare boli la cultura de soia. Are o doz\ flexibil\ de aplicare, în func]ie de presiunea de infec]ie, putând fi aplicat fie într-o singur\ trecere, la doz\ întreag\, sau secven]ial, în dou\ treceri, la jum\tate de doz\.

Cultura de maz\re - în focus Erbicidele Pulsar 40 [i Basagran SL, precum [i fungicidul Pictor Active, sunt omologate, de asemenea, [i pentru cultura de maz\re.

Mai multe detalii despre toate aceste produse pot fi g\site pe> www.agro.basf.ro.

CULTURI VEGETALE

Genetica Saaten-Union la cereale p\ioase> performan]\, stabilitate, adaptabilite Alina VOLINTIRU PM cereale [i leguminoase

Saaten-Union este principalul juc\tor pe pia]a de orz de toamn\, având cele mai cultivate soiuri din ]ar\. To]i fermierii cunosc deja soiurile SU Ellen, SU Laurielle [i Jakubus! V\ prezent\m, ;n r=ndurile urm\toare, câteva soiuri nou introduse în portofoliul Saaten-Union, la orz [i grâu de toamn\, pe care le dezvolt\m [i le comercializ\m începând cu campania 2024/2025. Continu\m s\ aducem în cultur\ cele mai mai bune soiuri [i ast\zi vi-l prezent\m pe SU Midnight.

SU Midnight - orz de toamn\, semitimpuriu Cu pai stabil, s\n\tos [i rezistent, SU Midnight impresioneaz\ nu numai prin planta robust\, ci [i prin nivelul s\u ridicat de produc]ie. Prezint\ rezisten]\ la virusul mozaicului galben al orzului - BaMMV, tulpinile 1 [i 2. SU Midnight are toleran]\ foarte bun\ la iernare. Soi nou înregistrat, cu un pachet fitosanitar îmbun\t\]it, în special toleran]a la f\inare. Randament foarte bun la calibrare, sita mai mare (2,2 mm). Combina]ie excep]ional\ de randament [i calitate! Pe lâng\ orz, Saaten-Union [i-a câ[tigat un loc frunta[ în topul furnizorilor de soiuri de grâu de toamn\, venind c\tre fermieri cu genetic\ per22

formant\, adaptat\ condi]iilor de cultur\ din ]ara noastr\. Soiurile noastre combin\ capacitatea de produc]ie foarte bun\ [i constant\ cu calit\]i panificabile, fiind o prim\ op]iune eficient\ [i profitabil\ pentru cultura de grâu de toamn\ în orice ferm\. Avem soiurile consacrate ca Papillon, Katarina, Tika Taka [i venim cu nout\]i, îmbun\t\]ite din punctul de vedere al constan]ei produc]iilor [i adaptabilit\]ii la diferite tipuri de sol [i tehnologii de cultur\.

SU Mousqueton - grâu de toamn\, semitimpuriu Soi de grâu nou înegistrat, cu capacitate foarte bun\ de produc]ie [i stabilitate în rezultate. SU Mousqueton completeaz\ portofoliul Saaten-Union România de soiuri de grâu aristate, semitimpurii. Este pretabil unei perioade mai lungi de sem\nat. Atunci când condi]iile meteo nu ne permit respectarea perioadei optime de sem\nat, acest soi poate fi sem\nat pân\ la finalul lunii noiembrie, bineîn]eles cu ajustarea normei de sem\nat. Are o dezvoltare rapid\ în primele faze de vegeta]ie, cu capacitate foarte bun\ de înfr\]ire. SU Mousqueton are plasticitate ecologic\ foarte bun\ [i un pachet îm-

bun\t\]it de toleran]e fa]\ de cele mai importante boli foliare, în special Septoria [i f\inare. Aceste soiuri noi sunt rezultatul inova]iei [i evolu]iei programului de cercetare pentru cereale p\ioase [i reprezint\ solu]ii concrete, la îndemâna tuturor fermierilor pentru cultivare. Scopul nostru principal este furnizarea de soiuri care s\ mul]umeasc\ fermierii prin produc]iile ob]inute [i consolidarea încrederii lor în SaatenUnion ca partener principal de colaborare pentru achizi]ia de semin]e certificate. Amelior\m pentru viitor [i construim rela]ii s\n\toase, de lung\ durat\, avatajoase pentru partenerii no[tri, fermierii! Cultiva]i cu încredere soiurile de orz [i grâu de toamn\ marca SaatenUnion!

Produc]ii ob]inute cu SU Midnight în test\rile din sud-estul ]\rii, recolta 2024

*Localitate

U% la recoltare

Prod. la U STAS, kg/ha

Data recoltare

Drajna CL

12.1

8,711

20.06.2024

Coslogeni CL

10.8

8,798

18.06.2024

*localit\]i în zone afectate de secet\, condi]ii de neirigat, nr. redus de tratamente aplicate. Profitul Agricol 27/2024

CULTURI VEGETALE

Omul care joac\ la “loteria grindinei” Anul trecut, pe 6 august, o grindin\ cu bulg\ri de ghea]\ cât oul de g\in\ i-a distrus lui Gheorghe Li]u culturile de porumb [i ceap\. Paguba a fost de un milion de euro. Porumbul era asigurat, ceapa nu. Nu a g\sit asigurare la grindin\ pentru legume în câmp. 2023 a fost al treilea an consecutiv când culturile i-au fost afectate de grindin\, dar în 2021 [i 2022 a sc\pat mai ieftin. Totu[i, continu\ s\ parieze [i pe legumicultur\. Când furtuna din 13 iunie a f\cut ravagii în multe ferme din sudul ]\rii, nu era momentul ideal s\ fii în pielea sa> la 72 de ani a adunat dou\ bypassuri la inim\. Dar, a doua zi, la obi[nuitul tur de ferm\, a constatat c\ a sc\pat.

i]u lucreaz\ aproape 1.500 de ha, peste o treime în proprietate, în Peri[oru de C\l\ra[i. Sediul fermei sale e foarte aproape de A2. 1.350 de ha le are comasate [i le irig\, cu ap\ extras\ prin 25 de pu]uri, forate la 50 de metri adâncime. Pu]urile sunt realizate în anii 2009 - 2012, în bun\ parte cu fonduri europene [i de la Monsanto (acum Bayer), pentru care a produs, mul]i ani la rând, s\mân]\ de porumb. Are [i sistemul clasic de iriga]ii în apropiere, dar a decis s\ se separe de el, fiindc\ i s-a p\rut p\gubos, pl\tea 24

doar el apa [i beneficiau to]i din jur. Pentru colectarea apei folose[te sistemul de conducte principale subterane ale fostului sistem de iriga]ii. A cump\rat aceast\ re]ea chiar [i acolo unde p\mântul de deasupra e arendat. A unificat-o [i a izolat-o de restul sistemului. Cu pompe de 37 KWh scoate 130 mc/h, în presiune de 6 atmosfere. Cu totul, peste 50.000 de mc/zi. Pl\te[te integral costul apei, dar are subven]ionat 50% costul energiei. {i-a construit o re]ea interioar\, de 4,5 km lungime, de stâlpi de ;nalt\ tensiune, pe care se transport\ 20.000 de vol]i, montând, din loc în loc, transformatoare la 380 de vol]i. Stâlpii de beton i-a luat, ca de[euri, când a fost reabilitat\ calea ferat\ Bucure[ti - Constan]a, pl\tind 180 de lei/buc în loc de 2.400, cât l-ar fi costat dac\ i-ar fi luat noi. La fel, transformatoarele le-a salvat de la casare ca fier vechi, pl\tind 2.000 de lei pe ele, în loc de 500.000. Irig\ cu 10 pivo]i Valley ([apte fic[i, trei mobili) [i trei lineare. Patru dintre pivo]i i-a luat la mâna a doua, dar înc\ în garan]ie, pl\tind o p\trime din pre]ul lor de noi. Li]u nu vrea s\ admit\ c\ ar avea o cultur\ favorit\. Dar, judecând dup\ suprafa]a alocat\ (680 ha), totul în ferma sa se învârte în jurul porumbului. Logic, face [i monocultur\ cu porumb. Ca s\ nu piard\ subven]ia, imediat dup\ porumb pune mu[tar. Iar prim\vara seam\n\ din nou porumb, direct în mu[tar. Este adeptul minim tillage (o lucrare cu Top Down), chit c\ [oarecii sunt o problem\ în zon\, din cauza vecin\t\]ii cu p\durile [i cu ferma Agricom, unde se seam\n\ totul direct.

Mai face [i câte o ar\tur\, dar rar. Fertilizarea porumbului o începe cu 200 kg/ha de complexe MAP 11.52.0 date din toamn\. Calculeaz\ rapid. “Asta face cam 80 de fosfor [i 22 de kg de azot substan]\ activ\/ha. Odat\ cu sem\natul sau imediat dup\ dau 200 de kg de azotat de amoniu. Apoi înc\ 250 de kg/ha. În total, 148 de kg de azot substan]\ activ\ plus cele 22 de kg din toamn\ fac 170 de kg. Asta asigur\ un spor de produc]ie de 10%”. Cu cheltuiala pe ha se apropie de 8.000 de lei, din care arenda 1.300 de lei sau 1.500 kg de porumb. :n lipsa unui accident, ca cel de anul trecut, la o produc]ie minim\ de 12 t/ha ar ob]ine 10.000 de lei/ha, deci profit 25%. Dar, în general, ob]ine 15 t/ha, [i profitul e mai consistent. Anul acesta a extins suprafa]a cultivat\ cu porumb american, de talie mic\, cultivat în densitate mare, de 100.000 de plante/ha, cu 50 de cm distan]a între rânduri. “Dac\ fac rost de s\mân]\ de porumb cu bob sticlos, tot american, dau lovitura, fiindc\ are greutatea specific\ dubl\ [i e mult mai c\utat”. Ca s\ reduc\ presiunea de Tanymecus, inevitabil\ mai ales în cultura dubl\, acord\ o aten]ie sporit\ tratamentului semin]elor, pe care le seam\n\ apoi rapid, 60 ha/zi, ca s\ poat\ r\s\ri în 5-6 zile integral. Imediat dup\ sem\nat aplic\ [i un insecticid de contact ieftin. La floarea-soarelui, pe care o cultiv\ pe doar 50 de ha, lot de hibridare, socotind c\ iese mai bine cu 12 t de porumb/ha, decât cu 4 t/ha de floare, are o alt\ strategie antir\]i[oar\. Profitul Agricol 27/2024

Gheorghe Li]u

“La sem\n\toare, în sec]ia pentru îngr\[\minte, pun grâu tratat. R\]i[oara iese, m\nânc\ grâul tratat, iar floarea r\mâne în picioare. Apoi, când cultura ajunge la 20 de cm, o erbicidez cu Fusilade, un antigramineic care m\ scap\ de samulastr\”. Anul trecut, dup\ o neîn]elegere cu reprezentan]ii unei companii, a renun]at la loturile de hibridare pentru porumb. Dar nu-l las\ inima (cu tot cu bypassuri) s\ se uite la cele trei ma[ini de castrat cum zac, a[a c\, de la anul, o va lua de la cap\t.

“Voi face lot pentru Soufflet Agro, fiindc\ acolo s-a întors din Fran]a, ca director, un prieten de-al meu”. Face [i porumb în cultura a doua, dup\ maz\re. Ar fi vrut s\ pun\ chiar 220 de ha cu maz\re anul acesta, dar nu a primit suficient\ s\mân]\. “Am interes s\ fac cât mai mult\ maz\re, o plant\ cu perioad\ scurt\ de vegeta]ie, necostisitoare, ca s\ tai serios din norma de fertilizare cu azotat de amoniu”. Li]u nu cultiv\ rapi]\. Toamna pune p\ioase, grâu (480 ha de grâu) [i

orz (89 de ha). Media la orz a fost de circa 7 t/ha, respectiv 8,2 t/ha pe 18 ha [i 6,5 t/ha pe restul suprafe]ei, unde paiele au fost culcate de ploi. În timpul vizitei noastre combinele treierau grâul. Prefer\ soiul Athlon, de la Saaten-Union. “Media e, deocamdat\, 7,3 t/ha, dar cred c\ va fi mai mult. Nu e deloc r\u, ]inând cont c\ am fertilizat cu doar 300 de kg de azotat de amoniu. Au fost ploi la momente oportune”.

Robert VERESS

Horticultorul Gheorghe Li]\ nu s-a dezis de meseria lui Structura e completat\ de legume, pe circa 135 ha> ceap\, morcovi, p\stârnac, sfecl\ ro[ie. Precizare important\> Li]u e la baz\ horticultor, [tie s\ fac\ profit [i în acest domeniu în care atâ]ia al]ii e[ueaz\. “Într-adev\r, sunt valori mari. E 10 mii de lei/ha numai s\mân]a la ceap\/morcovi. F\r\ investi]ii de minim 25.000/ha nu faci produc]ii. Dar lucrez cu ma[ini moderne, Asa-Lift [i Grimme. Cu cinci tractori[ti fac 3040 de ha de ceap\ într-o zi. Astfel, [i profitul de pe urma legumelor este 600-700 de mii de lei. Fac produc]ii la morcov de 80 de tone/ha f\r\ probleme. 30 de tone sunt selectate Profitul Agricol 27/2024

pentru supermarket. Cu 1,5 lei/kg, dintr-odat\ sunt 45.000 de lei. Restul îl vând la zootehnie, cu 0,30 - 0,35 de bani/kg”. Principala problem\, îns\, pe lâng\ dispari]ia unor produse de protec]ie a culturilor (“Nu mai avem cu ce erbicida morcovii”), este faptul c\ nu-[i poate asigura culturile. Pân\ acum trei ani, asta nu a fost o problem\. “Sunt din 1982 aici [i n-am avut probleme cu grindina pân\ în 2021. A tot c\zut grindin\ de jur - împrejur. Aici nu. E, în ultimii trei ani s-a întâmplat c\ nu ne-a mai ocolit. A c\zut în locuri diferite din ferm\. Anul trecut,

toat\ ceapa mi-a prins-o pe brazd\, dislocat\ [i l\sat\ s\ se usuce la soare”. S-a documentat [i a aflat c\ exist\ ni[te tunuri sonice, care împr\[tie norii. Se pare c\ va fi urm\toarea investi]ie. De investi]ii nu duce lips\. E fan New Holland, s-a dotat cu 5 tractoare de 350 CP [i combine CR 9-90 combinate cu hedere MacDon. Ia un pahar [i face un gest, ca [i când l-ar azvârli> “Dac\-l arunc în fa]a combinei, uite-a[a frumos trece peste el! E adev\rat, am datorii pân\ în 2036”. “{i noi le mo[tenim!”, must\ce[te fiul s\u. 25

CULTURI VEGETALE

Produc]ii bune cu 4.100 de lei/ha Cosmin Iancu este administratorul fermei de 1.100 ha Picmar, din Gr\di[tea, Ilfov. Pentru anul acesta [i-a bugetat produc]ii mai mici decât de obicei> 6 tone/ha de p\ioase, în loc de 7 tone, rapi]\ 3,5 tone/ha, în loc de 4 tone. Fiindc\ nu are iriga]ii, a redus suprafa]a cultivat\ cu porumb, de la 400 la 210 ha, [i folose[te exclusiv hibrizi semitimpurii, grupe FAO sub 350, pe care i-a sem\nat mai devreme (25 martie) [i cu densitate redus\ la 64.000 bg/ha, ]intind produc]ii de 7-9 t/ha.

“Am fost foarte aten]i la cheltuieli. Nu am f\cut rabat, am folosit produse de calitate [i nu am neglijat culturile. Anul trecut am f\cut trei tratamente la

Cosmin Iancu

grâu, anul acesta ne-am limitat la dou\, dar cu produse premium, unul fiind Verben. Ne-am încadrat în 4.100 de lei/ha cu toate costurile, directe [i indirecte. Avem cheltuielile de amortizare mici, fiindc\ am fost pruden]i cu achizi]iile în ultimii ani”. Pân\ acum, combinele arat\ c\ strategia a fost câ[tig\toare> se apropie de 7 t/ha la grâu [i orz, dep\[e[te 3,7 t/ha la rapi]\.

“Hibridul de rapi]\ PT315 a rezistat provoc\rii r\s\ritului tardiv, la data de 10 noiembrie. A beneficiat [i de iarna mai blând\. Mai important, zona fermei mele nu a fost ocolit\ de ploi, în momentele-cheie”. Iancu utilizeaz\ integral semin]e Corteva pentru porumb, floarea-soarelui, rapi]\. De asemenea, 70% din produsele de protec]ie a plantelor provin tot de la Corteva. Iancu se declar\ foarte mul]umit de tratamentul s\mân]\ la rapi]\, cu Lumiposa. Pentru cultura de floarea-soarelui prefer\ hibridul P64LE162, [i tratamentul cu Lumisen, care combate eficient mana. “Folosesc hibrizii de porumb semitimpurii P9398, P9415 [i P9889. Îmi pl\cea P0217, dar nu se mai potrive[te noilor condi]ii”.

Robert VERESS

Peste 9 tone/ha la gr=u Cu o tehnologie de înalt\ clas\ [i ajutat de ploi, Dimitrie Musc\ încheie treieratul cu rezultate excelente. “Am ob]inut chiar [i o medie de 9.700 kg de grâu la hectar, dar pe o suprafa]\ de peste 100 de hectare. De pe suprafa]a total\ de 1.740 de hectare sem\nate cu grâu, am produs în medie 9.200 kg la hectar. {i nu sunt singurul din partea de vest a ]\rii care a f\cut pân\ la 9.000 kg la hectar. Am sim]it pulsul pie]ei mondiale, din Rusia vor lipsi 12 milioane de tone de grâu, nici Ucraina nu st\ mai bine, am în]eles ce urmeaz\ [i mi-am dat seama c\ grâul va avea pre] bun. Nu ast\zi. Nu vindem acum, ca fermierii care sunt nevoi]i s\ vând\ din câmp. În mod sigur, grâul va avea pre] mai târziu. 26

Dimitrie Musc\

Am primit ofert\ deja de 2.400 de lei pe ton\. La orz am ie[it prost, la Curtici, 7.100 kg la hectar [i 8.800, la Olari. Am sem\nat orz pe nisipuri în jurul comunei. A fost o cultur\ de sacrificiu.” Musc\ recunoa[te c\ are costuri de

produc]ie cam mari, peste 6.000 de lei pentru un hectar de grâu. “Grâul meu are indice de panifica]ie foarte bun, cu o protein\ de 14%, deci sigur voi ob]ine un pre] bun.” Mai are de recoltat rapi]\ la Curtici, iar la Olari a ob]inut 4.200 de kilograme la hectar. Nu vinde orzul, îl folose[te la furajarea animalelor. Are suficient grâu [i orz pentru vaci. “Eu cred c\ voi face [i 12 tone de porumb boabe la hectar, mai ales c\ ne-a mai dat o ploaie acum de 25 de litri pe metru p\trat. Unii s-au sup\rat c\ am spus c\ am f\cut peste 9.000 la grâu. P\i ce era s\ zic, c\ am f\cut 4.000?...”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 27/2024

CULTURI VEGETALE

Scurt portret de mic fermier vest-european Fermierul german Tobias Dreher cultiv\ cereale, cre[te vaci cu lapte [i tineret bovin, produce biogaz cu care alimenteaz\ dou\ generatoare de energie electric\, ofer\ servicii de turism de ferm\ [i vinde produse din ferma proprie. A[a reu[e[te s\ supravie]uiasc\ ;n aceste vremuri de griz\ pentru locomotiva Europei.

obias Dreher este portretul aproape perfect al fermierului vest-european. Este cea de-a patra genera]ie ;n ferma din în satul Lampertsweiler, landul BadenWürttemberg, Germania. :n jur, totul este de un verde crud. Doar ;l plou\ între 700 [i 1.000 litri pe an. Dreher spune c\ este absolut necesar\ diversificarea afacerilor, deoarece cu 260 de hectare de teren cum are el, din care arabil 150 ha, paji[te 100 ha [i p\dure 10 ha, nu se poate descurca acceptabil. Cultiv\ cereale p\ioase pe 55 ha, porumb pe 85 ha [i plante furajere (inclusiv triticale pentru produc]ia de biogaz) pe 10 ha. Este c\s\torit, are patru copii (3 b\ie]i [i o fat\), iar b\ie]ii mai mari (de 10 [i 14 ani) deja lucreaz\ în ferm\, p\rin]ii [i socrii s\i dau zilnic o mân\ de ajutor [i mai sunt [i 4 angaja]i. “Nu cump\r\m nimic, ne asigur\m hrana zilnic\ pentru noi, turi[ti, sectorul zootehnic, producem energia electric\ [i apa cald\ de care avem nevoie, iar pe acestea le livr\m [i în cele 80 de gospod\rii din sat, contra unui cost decent”, spune fermierul. 28

Fermierul Tobias Dreher, al\turi de doi dintre cei patru copii ai s\i

Mai are 115 vaci cu lapte, cu o produc]ie medie de 11.550 litri pe an, cu gr\sime peste 4%, din care face diverse produse. Vinde în magazinul s\u de ferm\ lapte la dozator, ou\, pâine f\cut\ în cuptor cu lemne, cârna]i de cas\, paste f\inoase, specialit\]i de vânat (cerb mai ales), schnapps, lichioruri, înghe]at\, legume, fructe. În privin]a produc]iei de energie electric\, are dou\ surse, biogaz [i panouri fotovoltaice. Instala]ia de biogaz, construit\ în urm\ cu 20 de ani, este de 420 kW, fermentatorul are 900 metri cubi, cu 2 post-fermentoare de 1.100 metri cubi capacitate total\. Cele dou\ generatoare de câte 210 kW produc [i c\ldur\, care este recuperat\ [i folosit\ la înc\lzirea apei calde menajere pentru consum propriu [i 80 gospod\rii din sat. Parcul fotovoltaic e de 450 kW [i

are o unitate de stocare de 200 kW. Vinde kilowatul cu 28 de eurocen]i [i are [i sta]ie de înc\rcare rapid\ în curte, atât pentru ma[inile sale electrice, cât [i pentru cele ale turi[tilor care vin s\ petreac\ weekendurile, concediile în ferm\. Are 11 apartamente, fiecare cu buc\t\rie proprie. Cea mai profitabil\ afacere r\m=ne vânzarea de energie electric\. Dar se pare c\ în câ]iva ani guvernul federal ar vrea s\ for]eze pre]ul kilowatului spre 17 eurocen]i, cu c=t v=nd acum marii produc\tori de energie. Atunci s-ar putea s\ nu mai fie a[a rentabil. Dar are timp s\ se gândesc\ la o alt\ diversificare a afacerii. Pentru c\ micul fermier vest-european are mentalitate de antreprenor [i va face orice ca s\ supravie]uiasc\.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2024

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Cum protej\m pomii fructiferi de arsurile solare ing. R\zvan R|DULESCU NATUREVO Expunerea excesiv\ la radia]ii deterioreaz\ clorofila din frunze, reducând procesul de fotosintez\. Tratamentul împotriva arsurilor solare la pomii fructiferi implic\ mai multe m\suri preventive pentru a proteja l\starii, frunzele [i fructele de daunele cauzate de radia]iile solare intense. De[i nu exist\ un tratament clasic care s\ fie folosit exclusiv pentru arsuri solare, se pot utiliza diverse produse [i tehnici pentru a reduce impactul radia]iilor solare.

Îmbun\t\]irea calit\]ii apei În cele mai multe cazuri, apa de tratat prezint\ un con]inut ridicat de s\ruri [i cationi, se recomand\ utilizarea unor produse specifice (a nu se confunda cu produse pentru corectarea pH-ului), precum Evoright Plus, un adjuvant care îmbun\t\]e[te major calitatea apei pentru tratament [i eficacitatea acestuia. Evoright Plus realizeaz\ corectarea durit\]ii [i salinit\]ii apei prin inactivarea cationilor din solu]ie, realizeaz\ corectarea pH-ului solu]iei la un nivel optim [i, în plus, realizeaz\ umectarea suprafe]ei foliajului pentru o eficacitate maxim\ a tratamentului. Mai mult, asigur\ [i o dispersie mai bun\ a solu]iei pe suprafe]ele tratate [i implicit o absorb]ie superioar\ în plante a substan]elor active sistemice.

Utilizarea uleiurilor parafinice Uleiurile parafinice, cum ar fi Ovipron Top, pot fi utilizate pentru a forma un strat protector pe foliajul pomilor, reducând major riscul de arProfitul Agricol 27/2024

suri solare. Uleiurile parafinice reflect\ o parte din radia]ia solar\, ajutând [i la men]inerea unei temperaturi mai sc\zute pe suprafa]a pomilor.

Aplicarea de produse antistres pe baz\ de aminoacizi esen]iali [i alge marine :n portofoliul Naturevo, reg\sim produse pe baz\ de aminoacizi precum Kerafol, Kerafol Evo, care ajut\ plantele s\ fac\ fa]\ stresului termic, echilibreaz\ consumurile energetice din plant\, îmbun\t\]esc procesul de fotosintez\, refac ]esuturile afectate de arsurile solare, accidente climatice, accidente mecanice. Produsele cu extracte de alge, precum Algiforte, Basfoliar Kelp O SL, au valen]e multiple asupra metabolismului plantelor [i confer\ o rezisten]\ sporit\ la factorii de stres abiotici, deoarece con]in o varietate de substan]e bioactive, inclusiv hormoni de cre[tere (cum ar fi auxinele, citochininele etc.).

Tratamente cu siliciu Produsele pe baz\ de siliciu precum Algasil [i Binal creeaz\ o barier\ protectoare pe frunze [i fructe împotriva radia]iilor solare [i, totodat\, m\resc rezisten]a la atacul agen]ilor fitopatogeni, prin amplificarea mecanismelor proprii de autoap\rare. Tratamentul are o perioad\ lung\ de ac]iune, de aceea se utilizeaz\ de maxim 3 ori într-un sezon de vegeta]ie.

Fertilizan]i foliari ce con]in potasiu, calciu [i microelemente Aplicarea fertilizan]ilor foliari pe baz\ de potasiu, precum Finalevo

5.5.45 ¡ microelemente, Hidro Super Evo 10.10.30 ¡ microelemente, ajut\ la reglarea deschiderii [i închiderii stomatelor, astfel încât se men]ine echilibrul apei în plant\, fiind esen]ial\ în condi]ii de stres termic. Produsele pe baz\ de calciu [i microelemente esen]iale, precum Basfoliar CombiStipp SL, TerraPlus Ca Fluid, Calsia [i Rezistevo, ajut\ la înt\rirea plantei [i prevenirea apari]iei de arsuri solare.

Utilizarea carbonatului de calciu sub form\ de pulbere umectabil\ Carbonatul de calciu sub form\ de pulbere - OmyaPro Calcium, este eficient în reflectarea luminii solare [i reducerea temperaturii aparatului foliar [i a fructelor expuse direct în radia]ia solar\. Aplicarea produsului se efectueaz\ pe tot coronamentul pomilor, astfel încât protec]ia împotriva radia]iilor solare s\ fie de lung\ durat\. Prin aplicarea corect\ [i la timp a calciului foliar în perioada verii, cumulat cu celelalte elemente nutritive, ve]i asigura o cre[tere s\n\toas\ a pomilor fructiferi [i ve]i ob]ine fructe de calitate superioar\, cu o durat\ de p\strare mai lung\ [i o valoare comercial\ crescut\, precum [i diferen]ierea mugurilor de rod pentru anul urm\tor. Combina]ia tratamentelor men]ionate ajut\ la protejarea pomilor fructiferi împotriva arsurilor solare. Este important s\ se acorde aten]ie specifica]iilor fiec\rui produs [i s\ se urmeze instruc]iunile de aplicare pentru a ob]ine cele mai bune rezultate. Totodat\, monitorizarea continu\ [i ajustarea metodelor utilizate în func]ie de condi]iile climatice [i de starea pomilor sunt esen]iale pentru o protec]ie eficient\. 29

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ferma eco de Angus a lui Dan H\ncil\ Dan H\ncil\ are ferma la Dobra, în jude]ul Hunedoara, pe valea Mure[ului. Îngrije[te 330 de vaci Angus, din care 150 matc\. Lucreaz\ 200 de hectare.

“

La sfâr[itul toamnei, vindem mare parte din tineret [i avem furaje suficiente pentru maxim 200 de animale. Eu vând 80% din tauri pentru alt\ ferm\ care îi îngra[\. Ferma mea este ecologic\, lucru rar la aceast\ dimensiune. Producem bio [i furaje, [i animale. Ceilal]i 20% din t\ura[i devin masculi de reproduc]ie pentru alte ferme. Junincile le folosesc pentru înlocuire, iar 90% le vând. La cultur\ mare e mai greu de omologat o ferm\ eco decât la animale. Dac\ ai cultura mare acreditat\ ecologic, atunci cre[ti automat [i animalele în sistem bio, cu furaje produse de tine sau de alt\ ferm\ ecologic\. Eu fac agricultur\ ecologic\ de 20 de ani. Am efectuat practic\ în Elve]ia un an, am fost printre primii în ]ar\ în acest domeniu. Am studii de zootehnie la Timi[oara.” Dan H\ncil\ crede c\ vânzarea animalelor r\mâne principala provocare pentru fermieri. Pre]ul a r\mas exagerat de mic în urma costurilor de tot felul. “Dac\, în urm\ cu 10 ani, vindeam vi]elul în viu, de 300 kilograme, în medie, cu 12,50 lei kilogramul, acum îl

vindem cu 15,50 lei pe kilogram. Un pre] foarte mic raportat la pre]urile inputurilor [i al energiei. Toate s-au triplat, [i piesele de schimb, [i salariile. Prin urmare, trebuie s\ fii foarte performant ca s\ rezi[ti. Trebuie s\ ai animale de calitate [i un management foarte bun al fermei”. Abatoarele nu ]in seama de diferen]a dintre carnea eco [i carnea de vit\ crescut\ conven]ional. Mai mult, foarte frecvent, abatoarele amestec\

sortimentele de carne de la vacile de reform\ cu vitele specializate pe carne. T\ura[ii lui ajung din fericire tot la o ferm\ acreditat\ ecologic, Lindner Agrar. Este o îngr\[\torie din Satu Mare care are finisare [i a închis cercul. “Primim un leu în plus la kilogram, dar e destul de pu]in. Taurii îi lu\m din ferme bine organizate, dar facem [i îns\mân]\ri artificiale pe p\[une, dup\ sincronizarea c\ldurilor.” Vaca gestant\ prime[te pe timp de iarn\ o ra]ie comun\, format\ din fân, fân de lucern\ [i pu]in siloz de lucern\. Din acest an, Dan H\ncil\ va folosi [i porumb de siloz. Prime[te subven]ia de 100 de euro la hectarul de porumb siloz [i 100 de euro pentru p\[une. Crede c\ ar fi fost binevenit\ subven]ia pentru fiecare juninc\ p\strat\ în ferm\ ca s\ creasc\ astfel efectivele, a[a cum a promis ministrul, dar asocia]iile au respins propunerea. “Fermele mici ar cre[te sigur, iar fermele medii s-ar men]ine. O ferm\ mic\, dac\ î[i p\streaz\ 10 juninci, anul urm\tor va avea 10 vi]ei în plus. Beneficiul s-ar vedea în câ]iva ani la nivel na]ional.” Sper\ s\ aib\ o ferm\ de nivel european peste 20 de ani, cu circuit închis, “de la furc\ la furculi]\, s\ creasc\ ni[a pentru carnea ecologic\, de[i nu se d\ subven]ie în plus pentru animalele ecologice. Probabil c\ suntem prea pu]ini [i nu am f\cut g\l\gie suficient\.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 27/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ordonan]a care distruge zootehnia Reorganizarea Ministerului Agriculturii [i a unor institu]ii din subordine provoac\ un seism în lumea zootehnic\. Deoarece Guvernul a aprobat, în [edin]a din 28 iunie, trecerea Agen]iei Na]ionale de Zootehnie în subordinea direct\ a ministerului, iar ameliorarea raselor de animale în subordinea direc]iilor agricole jude]ene.

Pe scurt, inspec]ia de stat în zootehnie, ameliorare [i reproduc]ie, ges-

Profitul Agricol 27/2024

tionarea resurselor genetice, identificarea [i înregistrarea ecvideelor, gestionarea bazei de date pentru albine, activitatea de laborator, activit\]ile Centrului Na]ional de Formare Profesional\ în Zootehnie din cadrul Agen]iei Na]ionale pentru Zootehnie se preiau de c\tre minister. Activit\]ile de control [i monitorizare din cadrul Oficiilor jude]ene de zootehnie [i centrelor regionale de zootehnie se preiau de direc]iile pentru agricultur\ jude]ene. Activit\]ile suport, respectiv audit, juridic, resurse umane, administrativ, financiar-contabilitate, rela]ii publice, comunicare se preiau în structurile care desf\[oar\ aceste activit\]i din cadrul ministerului.

Florinel Bîrc\, directorul general al Agen]iei Na]ionale de Zootehnie, se declar\ optimist. “Înc\ nu [tiu nimic concret. {tiu doar c\ trebuie s\ ne desf\[ur\m activitatea în acela[i format înc\ 90 de zile maxim, pân\ când Ministerul Agriculturii vine cu o hot\râre de guvern. Abia acea hot\râre de guvern va stabili care va fi situa]ia. Va fi o direc]ie general\ sau ce va fi nu [tiu”.

Lelior Iacob, fostul director al Agen]iei, consider\ c\ zootehnia este afectat\ serios de F

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR F

aceste schimb\ri frecvente de optic\ în cadrul MADR.

“Când toat\ lumea era încântat\ c\ începe o brum\ de sprijin pentru zootehnie, deodat\ cade aceast\ ordonan]\ de urgen]\, care tinde s\ strice tot. Se desfiin]eaz\ singura institu]ie tehnic\ din zootehnia româneasc\! Direc]ia agricol\ nu este o institu]ie cu specific zootehnic. Pân\ acum, MADR se ocupa direct de direc]iile agricole din ]ar\ [i luase zootehnia sub aripa lui. Acum Direc]ia Agricol\ din Bucure[ti devine un altfel de minister ca s\ coordoneze celelalte direc]ii agricole din ]ar\. Antecedente au mai fost. Prin anii 2000, s-a f\cut aceea[i manevr\. Atunci, oficiile jude]ene ale ANARZ (cum se numea pe atunci Agen]ia) au fost duse c\tre direc]iile agricole. Dup\ câ]iva ani, s-a dovedit c\ oficiile nu pot func]iona cu o conducere bicefal\. S-au f\cut note justificative în acest sens, iar acum relu\m istoria. Am v\zut c\ se acord\ un sprijin mai intens [i am dedus c\ zootehnia începe s\ conteze, la fel ca sectorul vegetal, dar ordonan]a din 28 iunie arunc\ totul peste bord. Este “reorga-

nizare prin desfiin]are”. Au fost multe variante pân\ aici. Sa pus problema s\ ia o parte direc]ia agricol\, o parte APIA [i o parte ANZ. Era deci tocat\ în trei. Uite de ce nu trebuie s\ ne mai întreb\m de ce România import\ 80% din produsele alimentare. Este una din cauze. Mai grav este s\ s-a invocat economia la buget, dar e fals. ANZ nu are func]ii de conducere în teritoriu. Niciuna! {i atunci ce economisesc? Dar lucr\torii de la ANZ aveau salarii mai mari decât la direc]iile agricole, iar legea spune c\ to]i lucr\torii din direc]iile agricole trebuie s\ aib\ acelea[i salarii cu cei de la ANZ. {i atunci, oare chiar a fost gândit\ aceast\ ordonan]\? De un an [i jum\tate, nu se mai lucreaz\ în nicio institu]ie care a fost trecut\ cu semnul întreb\rii pe ordonan]\. Oamenii nu mai fac nimic [i a[teapt\. Am auzit de o variant\ prin care se cerea desfiin]area direc]iilor agricole [i trecerea lor la consiliile jude]ene. Apoi, s-a vorbit de trecerea DSVurilor la consiliile jude]ene, despre comasarea APIA cu AFIR. Suntem singura ]ar\ din Uniunea European\ care are dou\ institu]ii de plat\. O casierie mai mare, ne închin\m la ea c\ vine de la

Lelior IACOB, fermier fost director al Agen]iei Na]ionale de Zootehnie “ANZ era autoritate zootehnic\ cu reprezentare la nivel european. Ministerul Agriculturii nu se poate erija în autoritate competent\ în zootehnie fiindc\ este aparat public central. Noi am stabilit cu Ministerul Agriculturii ca ANZ s\ devin\ autoritate competent\ prin Legea Zootehniei, a[a ne obligau regulamentele europene. Acum ce facem? Mai mult. În 2024, a fost încheiat un raport al B\ncii Mondiale. La pagina 41, se scrie negru pe alb c\ ANZ este o institu]ie care trebuie înt\rit\, nu desfiin]at\, precizeaz\ c\ Ministerul Agriculturii împiedic\ bunul mers al activit\]ii din zootehnie prin incoeren]a actelor normative. Dac\ nu mai ]inem seama nici de recomandarea B\ncii Mondiale, nici de regulamentele europene, nici de nimic, ce facem? Adic\ str\inii vor s\ mergem într-o direc]ie bun\ [i noi ne opunem? Raportul a fost elaborat în câ]iva ani, s-a lucrat în teritoriu, cu asocia]iile, cu institu]iile de profil, cu Ministerul Agriculturii.” 32

UE, dar ANZ, care are o vechime de peste o sut\ de ani [i care ne-a adus performan]\ în zootehnie, o desfiin]\m. Avem nevoie de APIA! Dar dac\ nu ai ANZ, ce mai face APIA? ANZ ]ine toat\ zootehnia [i asocia]iile [i lea adus la acest nivel. Cine mai face inspec]iile, evalu\rile, autoriz\rile, omolog\rile în teritoriu? ANZ reprezint\ resursa genetic\ na]ional\ la nivel european. Toate ]\rile din lume au cea mai mare grij\ de resursa genetic\. S\ ne uit\m la Fran]a, care î[i p\streaz\ cu sfin]enie rezervele genetice. Când faci reorganizarea agriculturii, te intereseaz\ toate institu]iile. Nu-i una mai frumoas\ ca alta. Unde-i ANIF? S-au pompat bani grei acolo [i avem o secet\ crunt\. Niciun ministru bun sau mai pu]in bun nu s-a gândit s\ termine zootehnia. Uite c\ s-a g\sit un contabil...” Lelior Iacob are acum ferm\ de vaci [i de oi pe malul Ialomi]ei.

Gheorghe Nea]\, un alt specialist consacrat în zootehnie, fost director general la ANARZ, este [i mai categoric. “Ar fi în stare s\ desfiin]eze tot ce ]ine de [tiin]\. Ce-a f\cut vreodat\ Direc]ia agricol\? Este teoria lui Daea. Va trebui s\ fie o direc]ie general\ în cadrul ministerului, dar va pierde mult teren. Nu se face nicio economie. Dac\ îi scotea pe pensionari din sistem, acolo ar fi fost singura economie. Nu are nicio relevan]\ tehnic\ aceast\ m\sur\. Îmi pare r\u. A mai trecut ANZ prin asemenea situa]ie tot pe vremea lui Daea. Cine s\ în]eleag\ rolul ANZ? Ministrul Barbu? Nu are un secretar de stat care s\ [tie zootehnie. Cu cine s-a sf\tuit? M\ certam [i eu cu Daniel Bot\noiu, dar aveam cu cine s\ m\ cert. Aveam în fa]\ un interlocutor care suporta argumentele mele [i eu le suportam pe ale lui, apoi ajungeam la o concluzie...” Profitul Agricol 27/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vacile de elit\ din ferma lui Liviu B\l\nici Ferma Panifcom are 2.050 de vaci Holstein, matc\ [i tineret femel. Mulge 850 de vaci, cu o medie zilnic\ de 47 de litri. Proprietarul, Liviu B\l\nici, urm\e[te de peste zece ani s\n\tatea productiv\ a vacilor, fecunditatea ridicat\, programele de potrivire a perechilor [i a reu[it s\ men]in\ oarecum ritmul, indiferent de problemele din pia]\. Pentru el, investi]ia în genetic\ a fost o prioritate.

in toate cele trei secrete ale vacii de lapte - masa, casa [i rasa - Liviu B\l\nici a demonstrat c\ le st\pâne[te pe toate. Nu coboar\ [tacheta, nu face concesii în ferma lui. “Nu exist\ vreun aspect la care s\ facem compromisuri. Furajul trebuie preg\tit foarte bine - silozuri, cereale f\r\ micotoxine, apa [i... maxamonul. Specialistul Stelian Petre, care a lucrat la noi [i ne-a adus maxamonul, a fost luat de americani, l-au f\cut distribuitor de vitamine, de minerale [i lucreaz\ la ferme enorme de vaci din Kazahstan. A dep\[it Ungaria, care are dou\ fabrici de furaje, 20 de nutri]ioni[ti. Este un profesionist foarte pasionat. Eu l-am pl\tit un an ca s\ aib\ curaj s\-[i caute ferme. Acum are 55 de ferme pe care le deserve[te.” B\l\nici a f\cut pasul urm\tor [i a investit într-un program de cooperare cu Sta]iunea Dancu din Ia[i pentru transferul de embrioni, dar ASAS a respins oferta lui.

Ar putea s\ se lanseze ;ntr-o afacere cu embrionii ob]inu]i din asemenea vaci, dar se pl=nge c\ diriguitorii agriculturii no[tri nu pricep înc\ importan]a proiectului. Exist\ fonduri europene pentru acest scop, dar MADR trebuie s\ fac\ proiectul [i “lipse[te interesul”. “Nu avem niciun interes cu vaca de lapte. Producem 1.300.000 de litri de lapte [i consum\m 3.300.000.”

Testarea t\ura[ilor Liviu B\l\nici a parcurs toate etapele amelior\rii, ca în orice ferm\ de nivel mondial. “Avem un t\ura[ top de top, 3.000 TPI. Cei mai buni tauri din lume ajung la 3100-3200 TPI”, se laud\ Liviu B\l\nici fiindc\ are cu ce. Indexul de performan]\ (TPI / Total Performance Index) este considerat standardul de aur în clasamentul Holstein la nivel mondial, servind drept reper pentru direc]ia genetic\ a rasei. TPI reprezint\ viziunea Asocia]iei cresc\torilor de vaci Holstein din SUA, HAUSA. În Registrul lor Genealogic nu intr\ orice vac\, selec]ia este draconic\. TPI nu se refer\ în mod necesar la cre[terea vacilor individuale, ci mai degrab\ la promovarea întregului bazin genetic. HAUSA recunoa[te [i încurajeaz\ diversitatea în tehnologiile de reproducere pentru a asigura îmbun\t\]irea continu\ a rasei Holstein la nivel global. Ei bine, Liviu B\l\nici a vrut s\ ajung\ la asemenea performan]e, iar pentru un fermier izolat, care a pornit singur pe acest drum al performan]ei, este un mare merit.

“Avem deja o vi]ic\ de 3.000 TPI [i de 1.050 NM$, un t\ura[ de 3.000 TPI [i 1.200 NM$. Au ap\rut urma[e din taurul nostru în vreo 40 de ferme. La noi în ferm\, este o juninc\ ob]inut\ din taurul nostru [i ea d\ 50 de litri de lapte pe zi, cu lacta]ie încheiat\.” Lifetime Net Merit $ (NM$) este indicele na]ional de selec]ie în Statele Unite ale Americii. Net Merit prezice profitul net pe durata de via]\ a fiicei taurului, exprimat în dolari SUA. De aceea, se noteaz\ NM$.

Cui ;i pas\ de genetica de top? Ast\zi nu exist\ niciun program pentru transferul de embrioni, niciun reper privind accesarea fondurilor. “Au fost ni[te discu]ii pe la minister ca s\ finan]eze laboratoare, dar nu sa întâmplat nimic. Nu [tiu dac\ îmi mai trebuie aprobarea lor în cazul c\ vreau s\-mi fac laboratorul meu, dar cost\ foarte mult [i nu putem vinde ceva începând de mâine. Acolo, înc\ e cercetare, noi nu am ajuns la un nivel atât de avansat [i deci avem nevoie de timp ca s\ ob]inem rezultate [i s\ vindem produ[i.” Pân\ la urm\, obiectivul [i farmecul controlului oficial al performan]elor este ob]inerea taurilor performan]i. “Progresul nostu genetic este permanent la vi]ele [i la t\ura[i. Comparabil cu tauri foarte performan]i din Statele Unite. Vi]ele provenite din taurii no[tri au acum produc]ii de 11.000 - 12.000 de litri. Vaca de lapte a fost banca fermierului, dar acum e mai greu. Cu cât producem, cu atât vindem.” Profitul Agricol 27/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Liviu B\l\nici

Calculatorul este mai atent cu vaca dec=t omul Un soft Afimilk foarte inteligent îi ajut\ pe lucr\tori s\ corecteze deficien]ele în cre[terea vacilor. Dac\ vaca e agitat\, dac\ face pa[i mai mul]i ca de obicei, softul îl avertizeaz\ pe medicul veterinar ca s\ programeze îns\mân]area. “Nu facem testul ADN pentru toate vi]elele fiindc\ e foarte costisitor. 50 de euro o analiz\ pentru testare genomic\. Le test\m pe cele mai valoroase. Noi am eliminat mereu animalele aflate sub pragul economic. Mai apar minus-variante care pleac\ spre abator. Vindem t\ura[ii la 70 de kilograme c\tre alte ferme care fac îngr\[are. Noi facem ce gândim, dar avem ni[te limite care nu mai ]in de noi. Lipse[te interesul pentru parteneriatul public pivat cu sta]iunile de cercetare.” Profitul Agricol 27/2024

Vacile de elit\ din ferma lui Liviu B\l\nici fac parte din patrimoniul na]ional, dar, f\r\ sprijin efectiv, r\mânem la vorbe. Asemenea ferme ar putea asigura necesarul intern de juninci [i ar putea merge profitabil la export. În mod paradoxal, un asemenea fermier poate desfiin]a mâine exploata]ia, poate înstr\ina animalele [i nimeni nu-l întreab\ nimic, nimeni nu intervine pentru p\strarea lor. Statul pl\te[te pentru Registrul Genealogic [i nu e interesat ce se întâmpl\ cu animalele. “Ar putea pl\ti toate test\rile pentru animalele foarte valoroase [i ar fi un ajutor formidabil pentru noi. A[a am putea identifica exemplarele cele mai bune, care fac parte din patrimoniul na]ional. Noi avem interes economic [i pasiunea trebuie între]inut\.”

Viorel PATRICHI

Primul export de juninci Liviu B\l\nici are 6 tauri în Ungaria, care au fost deja recolta]i, [i va duce curând al]i doi t\ura[i. “Testarea a fost pl\tit\ cu banii pe care îi primim de la Guvern pentru Registrul Genealogic al rasei Holstein, unde exist\ deja 9.500 de litri de lapte media pe an. Ferma Panifcom a ajuns la media de 14.600 de litri. Am exportat deja peste 350 de juninci. Am a[teptat 4 luni ca s\ punem tresisul în func]iune, nu era activat tresisul pentru România [i nu [tiau s\-l foloseasc\. Noroc c\ ne-a ajutat Achim Irimescu pentru c\ nimeni din ANSVSA nu [tia. Dac\ nu era el, noi nu mai puteam exporta animale de pr\sil\. Ne-au spus s\ export\m cu acte de mân\, dar Republica Moldova nu prime[te acte de mân\, are conven]ie cu Uniunea European\, prime[te fonduri în acest sens [i nu are voie cu acte de mân\. Am vândut junincile cu 2450 de euro.” 35

MA{INI & UTILAJE La Borcea, robo]elul tractor [tie s\ nu se lase furat Tractorul autonom AgXeed, adus în România de NIK [i închiriat a[a, mai mult din curiozitate, de fermierul Arnaud Charmetant, a fost pus la lucru în ferma Agricom Borcea. Rezultatele i-ar putea descump\ni pe unii> acest robot lucreaz\ mai bine [i mai precis decât operatorii umani. Zi [i noapte.

vând rela]ii bune cu NIK, Arnaud Charmetant auzise de tractorul autonom Agxeed. {i, fiind un adept al aplic\rii inova]iilor în agricultur\, a decis s\ pun\ la lucru aceast\ juc\rie de 10 tone. “Am vrut s\ test\m tractorul autonom, eu îi spun [i «robotul», în condi]ii reale de lucru. Am vrut s\ vedem dac\ suntem noi, oameni, preg\ti]i pentru el, care ar putea fi problemele ce ar putea ap\rea, cum este perceput de angaja]i [i cum s\-l putem folosi optim în ferma noastr\.” L-am întrebat dac\ nu-i este oarecum team\ s\ lase un asemenea utilaj s\ lucreze de unul singur, nep\zit de nimeni. A r\spuns oarecum sigur pe el c\ un asemenea risc ar trebui s\ fie exclus. Cel mai clar element de siguran]\ împotriva furtului este însu[i acest tractor autonom. “Robotul are foarte mul]i senzori, avem conexiune permanent\ cu el, chiar [i când este oprit [tim unde este, orice persoan\ care ajunge la o anumit\ distan]\ de tractor duce la sto36

Arnaud Charmetant

parea oric\ror activit\]i. Utilajul se opre[te automat [i nu mai poate fi mi[cat din loc pân\ când operatorul care îl monitorizeaz\ nu vine în câmp s\ valideze c\ nu este niciun pericol [i c\ tractorul poate fi repornit.” Robotul transmite informa]ii din câmp în timp ce lucreaz\, este programat pentru a munci autonom, dar exist\ [i o telecomand\ prin care este urcat pe platform\, apoi e desc\rcat la cap\t de rând, dup\ care î[i începe ciclul de lucru în mod autonom. Conturul fiec\rei parcele ce urmeaz\ a fi lucrate se înregistreaz\ ;ntrun soft special, cu care tractorul autonom are direct\ leg\tur\ [i va [ti c\ nu poate dep\[i acel contur [i limitele stabilite. Dup\ aceasta, utilajul planific\ fiecare dintre sarcinile [i opera]iunile pe care le are de f\cut. De[i nu [tie ce utilaj are ata[at în spate (sau în fa]\), Agxeed planific\ ridicarea [i coborârea acestuia la cap\t

de parcel\, inclusiv cu oprirea sau repornirea prizei de putere, dac\ aceasta este utilizat\. P=n\ acum Arnaud Charmetant l-a folosit la preg\tit terenul, la sem\nat [i la pr\[it mecanic pe rânduri. “Pot s\ v\ spun c\ la pr\[it mecanic este mai precis decât operatorii umani”, confirm\ Charmetant. Mai vrea s\-l testeze [i cu sprayer tractat, pentru administrarea tratamentelor de precizie. Pe de alt\ parte, vrea s\ ;l foloseasc\ în lucr\ri cu caracter repetitiv, care pot fi efectuate zi [i noapte, pentru ca, în paralel, s\ dea acces personalului uman la lucr\ri mai complexe. “Viitorul muncii în agricultur\ este al automatiz\rii [i autonomiz\rii. La sfâr[itul anului vom trage concluziile privind folosirea acestui robot. Inten]ia mea este s\-l achizi]ionez în final.”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 27/2024

MA{INI & UTILAJE

Agricultorul, tractorul [i banii promi[i de guvern Anul 2024 este, pân\ în prezent, marcat de tactica "st\m [i a[tept\m" când vine vorba de investi]ii în ma[ini agricole, crede Roger Pyle, CEO AgroConcept. Dac\ prima jum\tate a anului trecut a fost fantastic\ din punctul de vedere al vânz\rilor, urm\toarea jum\tate a fost exact pe dos, iar efectul s-a propagat inclusiv în prima jum\tate a acestui an. Cauzele reticen]ei fa]\ de investi]ii au fost seceta de anul trecut ce persist\ în multe zone [i în prezent, pre]urile mici la cereale, scumpirea for]ei de munc\.

70% din vânz\rile din 2023 au fost contabilizate în prima jum\tate a anului, spune Roger Pyle. “Ne-am m\rit notabil cota pe pia]a de tractoare, care a ajuns la 10,6% anul trecut. În a doua parte a anului, pia]a, în întregul ei, practic s-a pr\bu[it. La combine am avut o cot\ foarte bun\, de 30%, dar vânz\rile pe acest segment s-au concentrat aproape exclusiv în prima parte a anului trecut. Iar acum, fermierii au adoptat strategia «st\m [i a[tept\m s\ vedem ce se mai întâmpl\»”. Fermierii stau prost cu cash-flowul, spune CEO-ul AgroConcept, iar din partea b\ncilor sunt slabe [anse. În aceste condi]ii, [i pia]a de ma[ini [i utilaje agricole a stagnat, sunt stocuri mari la importatori. “Apetitul fermierilor pentru investi]ii a sc\zut dramatic. Noi am remarcat Profitul Agricol 27/2024

acest lucru înc\ din decembrie 2023. Am estimat atunci c\ în primul trimestru din 2024 vom consemna un minus de 30% la vânz\rile de tractoare, iar la combine am anticipat o sc\dere de 40%, aceasta la nivelul întregii pie]e, nu doar la noi. În realitate pia]a a sc\zut cu 50% la tractoare, iar la combine, cu 70%.” Cu toate acestea, Roger Pyle crede c\ exist\ solu]ii pe care AgroConcept deja le aplic\, pentru a-[i ajuta clien]ii, printre care campaniile de fina]are la pre]uri avantajoase, sprijin din partea New Holland, dobânzi mai mici, perioade de finan]are mai lungi. “Aceast\ strategie ne-a crescut cota de pia]\ de la 10,6% în 2023 la

Roger Pyle, CEO AgroConcept

aproape 16%. Dar, pe total, pia]a în întregul ei nu a fost stimulat\.” AgroConcept ofer\ [i sfaturi la achizi]ia de ma[ini agricole, [i le recomand\ fermierilor, printre altele, s\ nu ia tractoare de 400 CP, de exemplu, dac\ ferma lor este mic\ sau medie, ci unul de cel mult 300 CP. Pre]ul e mai mic, se reduc [i costurile opera]ionale pe ferm\. Dac\ în anii trecu]i erau la mod\ demonstra]iile mari în câmp, Roger Pyle crede c\ acestea sunt acum inutile, consumatoare de resurse umane [i tehnice [i sunt [i scumpe, atâta vreme cât nu sunt prezentate utilaje în premier\. “Anumi]i clien]i sunt ambasadori ai no[tri. Noi facem demo ]intit în fermele lor [i acolo au loc discu]ii între fermieri [i clien]ii no[tri, nu neap\rat între noi [i fermieri. Sunt un fel de influenceri pentru New Holland”. Cât prive[te finan]\rile prin Rabla pentru tractoare de la Ministerul Mediului, respectiv Un tractor pe ferm\ (Subm\sura 4.1.1) de la Ministerul Agriculturii, spune c\ acestea sunt tardive. “Fermierii au nevoie de bani ieri, nu la Cr\ciun în acest an. Iar alocarea de bani pe baz\ de punctaj va crea situa]ii în care fermierii vor lua tractoare foarte mari, de[i nu au nevoie de ele. Aceste finan]\ri trebuie f\cute pentru un scop specific, în avantajul fermierului, nu doar ca el s\ cheltuie bani pe ceva ce nu are nevoie. Mesajul meu pentru autorit\]i> Face]i programul de finan]are eficient! Companiile din pia]a de ma[ini agricole vor supravie]ui dac\ fermierii vor supravie]ui!”

Arpad DOBRE 37

MA{INI & UTILAJE

Pöttinger lanseaz\ un “evantai” de cositori Pöttinger, specialistul austriac în prelucrarea furajelor verzi, prezint\ în acest sezon un nou “evantai” de echipamente de cosit, eficiente în ferme mici, medii sau mari. Novacat F este noua gam\ de cositori frontale care permit o cosire rapid\, de calitate [i cu costuri mici.

Cositoarele sunt disponibile cu l\]imi de lucru de 2,62 m sau 3,04 m. Este de remarcat modelul frontal Novacat F 3100 Opticurve, care garanteaz\ o suprapunere perfect\ cu echipamentul de tuns iarba din spatele tractorului, inclusiv când vireaz\ [i lucreaz\ pe teren în pant\. Novacat H este o combina]ie de cositori inovative prin care Pöttinger r\spunde unei cerin]e de putere sprit\, concomitent cu economii de carburant. La aceste deziderate r\spund modelele Novacat H 9500, cu o l\]ime NOVACAT F 3100 de lucru de 9,46 m, [i

EUROCAT F 3100

Novacat H 11200, cu o l\]ime de lucru de 11,14 m. Eurocat F este o alt\ gam\ din noul “evantai” de cositori propuse de Pöttinger pentru acest sezon. Este vorba de cositori frontale eficiente în ferme mici [i medii, cu l\]imi de lucru de 2,70 m [i 3,05 m.

Dezmiri[tire, tocare [i fertilizare într-o singur\ trecere Orzul a fost recoltat, seceri[ul la grâu e pe cale de încheiere, iar preg\tirea solului pentru urm\toarea cultur\ poate fi f\cut\ cu ajutorul cultivatorului Bednar Actros RO. Acesta efectueaz\ trei opera]iuni într-o singur\ trecere, dezmiri[tire, tocarea resturilor vegetale concomitent cu amestecarea lor cu solul, fertilizare.

Cele dou\ rânduri de discuri frontale cu un diametru mare asigur\ t\ierea [i amestecarea paielor cu solul, iar cele dou\ rânduri de ancore asigur\ o afânare intens\. Bednar Actros Ro prelucreaz\ la o adâncime de lucru de 5-35 cm, pe o l\]ime de lucru de 3-3,8 m, iar în func]ie de caracteristicile solului [i de

gradul de umiditate, necesarul de putere de la tractor este de 180-370 CP. Utilajul include [i t\v\lugi care încheie prelucrarea solului cu nivelarea final\ [i consolidarea suprafe]ei, dar Actros RO poate fi operat [i f\r\ ace[tia, mai ales în cazul prelucr\rii unui sol umed. Cultivatorul poate fi combinat [i cu bunc\re de îngr\[\minte frontale Ferti-Box FB_F, de 1.900-2.200 de litri, sau tractate Ferti-Cart FC, de 3.500, de litri ori Combo System CS. de 5.000 litri.

Arpad DOBRE 38

Profitul Agricol 27/2024

MA{INI & UTILAJE

Pivo]i de iriga]ii produ[i în România O companie româneasc\ din Bragadiru, Ilfov, a demarat produc]ia unui echipament de iriga]ii tip pivot, despre care, spun ei u m=ndrie, ar fi primul fabricat în România în prezent. {tefan Bratian, manager Norma Industries, produc\toarea pivotului, spune c\ fiecare travee are 54 de metri, pivotul va fi compus din maximum 7 travee, cu o lungime total\ de 378 metri, cu un "tun" de ap\ la cap\t, pentru acoperirea col]urilor de parcele. Pivotul a fost deja testat la o ferm\ din jude]ul Olt. Alimentarea cu ap\ se poate face din pu]uri cu debit de pân\ la 100 mc pe or\. În prezent, inginerii companiei lucreaz\ la un soft pentru controlul la distan]\, pornire automat\

dac\ umiditatea din sol scade sub 85%, oprire automat\ în cazul ploilor de peste 10 litri/mp. Softul poate seta debitul de irigare de la 6 la 20 litri pe metru p\trat, dar poate seta [i a[a-numita pozi]ie zero, prin care pivotul revine la pozi]ia ini]ial\, f\r\ s\ irige. Pivotul este pus în mi[care de motoare electrice alimentate de un generator pe motorin\. Se testeaz\ [i varianta ;n care energia s\ fie furnizat\ de panouri fotovoltaice montate pe structurile verticale ale pivotului. {tefan Bratian, care are [i o ferm\ de 300 ha în jude]ul Olt, spune c\ pre]ul pivotului românesc este cu 20-25% sub cel mediu practicat de competitori, iar o instala]ie compus\ din 4 travee [i un tun de cap\t de coloan\ ajunge la 39.000 euro, plus TVA.

Arpad DOBRE

Remorca furajer\ de la Himel Remorca furajer\ propulsat\ de la Himel cost\ 50.000 de euro. “Este ideal\ pentru ferma de familie, mai ales pentru vaca de lapte”, crede Paul-Adrian B\rbieru, director tehnic al Himel România. Péter Tamás Nagy din Mure[, [i Ilisie Pa[ca din Bistri]a au cump\rat remorci propulsate, iar Natanael Nagy din Cetatea de Balt\ a luat o remorc\ autopropulsat\ cu frez\ pe fa]\, pe care a dat 200.000 de euro. “Cei de la DLG au testat aceast\ remorc\ în fermele de lapte [i au constatat c\ a crescut cu 20% produc]ia de lapte. Remorca Himel asigur\ o omogenitate mult mai bun\ a furajului. Dac\ furajul nu e bine amestecat 40

Paul-Adrian B\rbieru, director tehnic Himel România (stânga), [i Ilie Muntean, fermier, Teiu[, Alba

[i tocat, vacile aleg [i începe exercitarea domina]iei între animale, provocând stres printre vacile mai slabe fizic. Dac\ furajul este omogen, nu mai apare stresul pentru hr\nire”, spune Paul-Adrian B\rbieru.

Re]etele pot fi integrate în computerul de la Dinamica Generale de pe remorc\ [i instala]ia avertizeaz\ când s-a atins nivelul cerut pentru fiecare component\ din furaj. Operatorul aude [i pleac\ în alt\ parte s\ preia altceva. Himel produce remorcile [i utilajele pentru FNC, dar este mai pu]in cunoscut\ în România. Fermierii î[i pot asigura singuri partea de service fiindc\ utilajul e simplu [i echipa de la Himel face instructajele necesare. Ilie Muntean, un fermier din Teiu[, jude]ul Alba, confirm\ acest lucru. “De patru ani, lucrez cu remorca de la Himel [i nu m\ pot lipsi de ea. Noi avem 130 de vaci B\l]at\ Româneasc\. I-am f\cut eu anual schimbul de ulei [i înlocuiesc cu]itele de dou\ ori pe an”, spune Ilie Muntean.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 27/2024

PAGINA DE HOBBY O arm\ neletal\ În ultima vreme, se tot vorbe[te de pagubele produse de c\tre unele animale s\lbatice în culturile agricole. Sunt afecta]i mai cu seam\ proprietarii de terenuri aflate în vecin\tatea suprafe]elor împ\durite în care î[i au s\la[ mistre]i, ur[i sau cervide mari. Chiar [i viezurele, toamna, dijmuie[te porumbul pârguit, culcându-l la p\mânt, pentru a se înfrupta din boabele de pe [tiule]i. Cât prive[te mistre]ii, vorba poetului Ion Brad> R\mâne-n urma lor potop. În câteva nop]i, o ciurd\ nestingherit\ face zadarnic\ munca de peste an a mai multor fermieri. Cu timpul, în pofida eforturilor, oricât de ingenioase, de a-i alunga prin zgomote, sperietori sau focuri aprinse [i vegheate pe marginea lanurilor, porcii încep s\ fac\ diferen]a între un pericol real [i o amenin]are f\r\ finalitate. Nu mai vorbesc despre bie]ii câini, lega]i uneori lâng\ locurile de intrare a porcilor în culturilor îngr\dite, spinteca]i de vierii înver[una]i împotriva acestui mijloc, mai mult iritant decât eficient, de z\d\rnicire a accesului lor la hran\. Mai ales în anii cu fructifica]ie slab\ a stejarului [i a fagului (ghind\ [i jir), ciurdele devin o adev\rat\ plag\ pentru culturile de porumb [i cartof. Chiar dac\, izolate de localit\]i fiind, ogoarele fac parte dintr-un fond cinegetic, numai vierii pot fi împu[ca]i în tot cursul anului< scroafele [i purceii beneficiaz\ de o perioad\ de gra]ie, între 31 ianuarie [i 1 iunie. Cu ur[ii problema e mult mai delicat\, fiind un subiect tabu. Pe meleaguri carpatice [i subcarpatice, livezile înc\rcate de rod exercit\ un magnetism irezistibil asupra ur[ilor. Spre deosebire de mistre]i, ei nu se mul]umesc cu poamele c\zute în iarb\, ci uzeaz\ de avantajul putin]ei lor de a se c\]\ra în arbori> îndoaie [i rup crengile, scrijelesc coaja Profitul Agricol 27/2024

cu ghearele [i chiar frâng trunchiurile ce nu le pot sus]ine trupul masiv. For]a acestor colo[i este inimaginabil\. În plus, sunt greu de descurajat prin metode empirice, artizanale. În urma încerc\rilor de a-i alunga de la festin, s-a adunat mul]imea cazurilor de moarte ori schilodire a impruden]ilor,

mediatizate asiduu în ultima vreme, mai cu seam\ de când legea îi ap\r\ cu str\[nicie, iar vân\torilor nu li se mai aloc\ nici m\car cota simbolic\ de pân\ acum. Confratele meu Drago[ [i-a descoperit dup\ ie[irea la pensie voca]ia de fermier. Pe lâng\ o livad\ demn\ de aspira]iile lui Miciurin, a mo[tenit de la p\rin]i câteva hectare de p\mânt arabil, pe care a socotit s\-l cultive parte cu cartofi, parte cu porumb, acesta din urm\ folosit ca nutre] pentru vite, c\ci nordul extrem al ]\rii, unde î[i are ba[tina prietenul meu, nu las\ loc prea multor op]iuni în materie de agricultur\. De unde, pân\ nu demult, îl vedeam c\tr\nit din cauza mistre]ilor [i ur[ilor care îi tot z\d\rniceau eforturile de peste an, deun\zi i-am citit în priviri satisfac]ia. Radios, n-a mai a[teptat s\-l iscodesc> „Am sc\pat de mitocani!” Nedumeririi mele i-a r\spuns cu o necesar\ l\murire> „Î]i tot spuneam c\ vreau s\ m\ las de

treaba asta cu p\mântul, cu vitele. M\ s\turasem s\ lupt întruna cu porcii [i cu ur[ii. Ba îmi furau barabulele, ba p\pu[oiul. Anul trecut, ursul mi-a rupt un buhai chiar în p\sc\toare, ziua, [i nu i-am putut face nimic. Cum s\ te apropii de a[a o namil\?! Sunt [i eu vân\tor [i m\ pricep... Întâmplarea face c\ m-am întâlnit cu un fost coleg [i, din vorb\ în vorb\, m-am plâns. Omul, pân\ mai ieri în aceea[i

situa]ie, mi-a recomandat un produs de ultim\ or\ folosit exact pentru prevenirea pagubelor cauzate de mistre]i [i de alte animale s\lbatice în culturile agricole. De fapt, le ]ine la distan]\. Cu un flacon de cinci sute de mililitri î]i aperi un hectar de teren. Mi-am comandat [i eu, iar acum stau lini[tit> nicio vizit\ nedorit\.” „{i cum faci, îl pulverizezi cu vermorelul?” „Nu, domnule< ag\]i câte o fâ[ie îmbibat\ în substan]a asta, din zece în zece metri, în vârful unui arac ori stâlp de gard. Vântul împr\[tie mirosul, iar o lun\ de zile nu mai calc\ nicio dihanie pe p\mântul t\u. Ce zici, a[a-i c\ e tare?” I-am dat dreptate lui Drago[. Pân\ la urm\, cât s\ te lup]i cu viet\]ile p\durii ca în Evul Mediu, cu t\l\ngi, momâi de cârp\ [i f\clii, dac\ autorit\]ile te las\ pe cont propriu?!

Gabriel CHEROIU 41

MAGAZIN

Vacile uciga[e din Alpii austrieci O excursionist\ în vârst\ de 40 de ani din Alpii austrieci [i-a pierdut via]a dup\ ce a a fost victima unei turme de vaci. {i cele dou\ fiice ale sale au fost r\nite în urma acestui incident, transmite Agerpres. Femeia, originar\ din regiune, se afla în excursie cu ocazia zilei sale de na[tere, în Valea Gastein, în apropiere de Salzburg, împreun\ cu doi câini de talie mic\, la momentul la care a avut loc atacul.

Campionatul European de Fotbal, foarte popular printre fermierii englezi Unul dintre cele mai mari târguri agricole din Anglia, organizat în localitatea Hutton in the Forest, a reu[it s\ atrag\ peste zece mii de participan]i dup\ ce a instalat un ecran uria[ pentru vizionarea Campionatului European de Fotbal. Or ganizatorii au mizat pe calificarea na]ionalei Angliei în sferturile de final\ ale competi]iei [i ini]iativa s-a dovedit un mare succes, iar mul]i fermieri [i-au prelungit participarea la eveniment pentru a vedea meciul.

Salvatorii i-au avertizat înc\ o dat\ pe excursioni[ti asupra pericolelor asociate cu prezen]a câinilor. “Vacile, care au un instinct matern foarte dezvoltat, î[i ap\r\ vi]eii" dac\ percep o amenin]are, au insistat ei, cita]i de agen]ia de pres\ APA. Excursionista a murit pe loc, în timp ce fiicele sale, în vârst\ de 20, respectiv 23 de ani, au reu[it s\ scape [i au chemat ajutoare. Ele au fost transportate la spital cu elicopterul [i

au fost audiate pentru scurt timp de anchetatori. {i în 2017, o femeie din Austria care se plimba împreun\ cu un prieten [i cu câinii în Tirol [i-a pierdut via]a într-un incident similar. Trei ani mai târziu, în 2020, istoria avea s\ se repete în aceea[i regiune, o turist\ german\ în vârst\ de 45 de ani care se plimba cu câinele ei a murit c\lcat\ în picioare de o turm\. Incidentul a provocat o vie emo]ie în Austria [i a stârnit îngrijorare în rândul fermierilor. Proprietarul vacilor a fost obligat s\ pl\teasc\ desp\gubiri familiei victimei deoarece nu a împrejmuit p\[unea. O hot\râre judec\toreasc\ ulterioar\ a g\sit-o, îns\, responsabil\ [i pe turist\, valoarea desp\gubirilor fiind redus\ la jum\tate. Guvernul de la Viena a publicat chiar [i “un ghid de conduit\” pentru excursioni[ti, solicitându-le s\ p\streze distan]a fa]\ de turme [i s\ ]in\ în les\ câinii, care trebuie elibera]i în cazul unui atac.

ORIZONTAL: 1) Terenul din spatele por]ii – Îl taie rotarii< 2) Semn de prindere – Darul Fortunei< 3) A administra un calmant – 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Num\r redus< 4) Dau fructe negre – N-are 1 replic\< 5) Ajutor de boal\< 6) Cresc\torie 2 de pui – Ajutor de croitor< 7) Umplutur\ 3 de paie! – Ne vorbesc de bine< 8) P\rta[\ 4 în afaceri< 9) F\cut\ s\ usture – Coad\ de 5 crotal! 10) Una care suce[te capul.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

6 7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 26/2024 ORIZONTAL: TROPOT - REN<

AERONAVA - E< RAFT - CAPOT< ALA - RARIRE< MINTAL - DOR< SERVIT PM< AT - ONEROSI< TICSI - AMIN< E - INTERESATA< IMPIELITAT.

VERTICAL: 1) Locul ciorbei în meniul nostru – A trimite la dentist< 2) A se umple la refuz – Sum\ medie! 3) T\ieri în carne vie – Rupturi de ]esut< 4) Oprit s\ r\sufle< 5) Sustras vederii – Se r\sucesc pe butuc< 6) Strâns sub [in\ – Supus ofensivei< 7) Au capul plecat< 8) Termen de folosin]\ – Draga bunicului< 9) Pe[ti... domoli – Î[i duce samarele< 10) Liste f\cute la pia]\. Profitul Agricol 27/2024