Profitul Agricol nr. 28, din 21 iulie 2021 by Profitul Agricol

nr. 28 din 21 iulie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 28/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Cite¿te ¿i paginile de publicitate! Chiar meritå

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Am surprins de destule ori momentul când cititorul alunecå cam repede cu ochii peste paginile de publicitate. De parcå acele pagini nu erau pentru ei, ci le-am fi adus din altå lume decât cea agricolå. Or, cred eu, o companie care plåte¿te designerii ¿i spa¡iul tipografic se adreseazå tot cititorului, dar într-o altå manierå decât o face redactorul de revistå. Firma care î¿i face publicitate î¿i propune så transmitå anumite informa¡ii cåtre fermier. Faptul cå aceastå informa¡ie are o prezentare graficå mai sugestivå, mai u¿or de ajuns la miez, nu înseamnå cå nu este o comunicare, un sfat, o recomandare tehnicå interesantå. A¿ spune chiar cå cititorul de valoare al unei reviste urmåre¿te, întâi ¿i întâi, publicitatea. A¿a el aflå, direct de la surså, ce a apårut nou în tehnologia profesiei pe care o practicå. ¥n fapt, publicitatea este o formå de consultan¡å oferitå de o firmå care îi vrea binele. Iar cititorul ar trebui så-i acorde acelei firme cel pu¡in acela¿i credit ca unui text redac¡ional. Din dorin¡a de a îmbunåtå¡i comunicarea cu cititorul prin machetele de publicitate, lansåm propunerea så analizåm critic cele mai reu¿ite reclame din revistå. Nu trebuiesc calitå¡i profesionale ori ceva diplome în domeniul designului, dar ne bazåm pe o dozå de bun-sim¡ ¿i pe o totalå bunå-credin¡å. Pare o întreprindere riscantå. S-ar putea så zgândårim unele orgolii. Dar pornim de la inten¡ia de a-i provoca pe fermieri så citeascå ¿i paginile de publicitate.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

George OSTROVEANU

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 28/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Dulce ca mierea este terenul statului

Redeven¡ele ADS: între 2.000 ¿i 2.700 kg/ha

Concesiile din noul Cod de bune practici agricole

Primele cazuri de PPA în fermele germane

Pre]uri [i pie]e

SUA anun¡å subven¡ii pentru abatoarele mici Arvalis vrea så intre în România Arnaud Perrein cautå så investeascå în biogaz PT303 Sclerotinia Protector, unic în UE

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

1,195 milioane tone de porumb

Cooperativele nefunc¡ionale vor fi radiate Alian¡a pentru Agriculturå solicitå includerea în PNRR a unui proiect de iriga¡ii Ministerul a råspuns politicos cå nu se poate

9 10

Arnaud Perrein face produc¡ie-record de orz ¿i nu e mul¡umit 26

Recoltarea, suma unei serii Copa-Cogeca: estimårile produc¡iilor de alegeri ¿i întâmplåri în 2021 15 Cum se poate evita utilizarea Rusia: cre¿te produc¡ia de grâu 16 unui insecticid la rapi¡å

Asocia]ii profesionale

Pia¡a furajelor se redreseazå destul de lent

Peste 1 milion de tone de cereale, stocate în silobag-uri

Ma[ini & utilaje Noua serie de tractoare Deutz-Fahr 7 TTV

Anvelope BKT pentru agriculturå ¿i transportul cerealelor

Grapa rotativå Amazone KE 3002-240

Informa]ii externe Armata sud-africanå va proteja tirurile cu alimente

Cuba eliminå taxele de import pentru alimente

Cum så faci primul miliard pe burså

Korindo î¿i pierde certificarea verde

Hobby

Phostoxin Tablet: Eliminarea definitivå Forum vânåtoresc la Alba a dåunåtorilor din depozite 34

Cre[terea animalelor Porcul din România este în pericol

“Eu a¿ metisa toate rasele pure...”

Pagina de istorie:

Castelul regal de la Banloc

O distilerie de whisky va fi mutatå în China

Culturi vegetale Panourile fotovoltaice O posibilå solu¡ie la iriga¡ii?

La recoltat în ferma Telehuz Rezultate surprinzåtoare la Ziua Grâului din Bårågan

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Dulce ca mierea este terenul statului Agen¡ia Domeniilor Statului (ADS) a reziliat 35 de contracte de concesionare, pentru o suprafa¡å 3.600 de hectare, deoarece beneficiarii nu respectau clauzele contractuale, a anun¡at ministrul Adrian Oros. Mai interesant înså, o suprafa¡å de 3.900 de hectare din patrimoniul ADS era exploatatå fårå niciun fel de acte. “Am ridicat redeven¡ele, am verificat contractele, astfel încât så vedem dacå acestea sunt respectate, ¿i au fost reziliate un numår de 35 de contracte pe o suprafa¡å de 3.600 de hectare, pentru cå beneficiarii acelor contracte nu respectau clauzele. De asemenea, am identificat o suprafa¡å de 3.900 de hectare care era exploatatå fårå titlu valabil, practic era exploatatå abuziv. Acolo am reac¡ionat ¿i avem 19 litigii pe

rol cu cei care exploatau abuziv aceste suprafe¡e gestionate de cåtre ADS", a spus Adrian Oros. ADS are intabulate doar o treime din terenuri, înså odatå cu modificarea HG 721/2020 va putea beneficia de fonduri pentru cadastrare.

Redeven]ele ADS> între 2.000 [i 2.700 kg/ha Pânå în prezent s-au derulat douå sesiuni de concesionare prin care au fost semnate 31 de contracte cu tinerii fermieri. Prima sesiune s-a derulat din 26 octombrie pânå în 6 noiembrie 2020. Au fost 125 de solicitan¡i din jude¡ele Cålåra¿i, Dâmbovi¡a, Dolj, Gala¡i, Hunedoara ¿i Satu Mare, iar 61 au fost eligibili. Au depus documente în completare 39 de candida¡i, iar dintre ace¿tia au fost admi¿i 28. Pânå acum s-au semnat 14 contracte. Redeven¡ele sunt între 2.000 ¿i 2.700 kg/ha/an. Profitul Agricol 28/2021

A doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destina¡ie agricolå pentru tinerii fermieri s-a desfå¿urat în perioada 18 ianuarie - 29 ianuarie 2021, iar din 170 de solicitan¡i au fost declara¡i eligibili 100. ¥n etapa a doua doar 57 au depus documente în completare ¿i 48 au fost admi¿i. S-au semnat contractele pentru 17 beneficiari din jude¡ele Gorj, Ialomi¡a, Neam¡, Satu Mare, Timi¿ ¿i Teleorman, a transmis ministrul Agriculturii.

Ministrul, la întâlnirea de la Bruxelles Luni, pe 19 iulie, Adrian Oros a participat la întâlnirea consiliului de mini¿tri ai agriculturii, primul care are loc în timpul pre¿edin¡iei slovene (ce a debutat la 1 iulie ¿i va dura pânå la 31 decembrie). Marile teme de negociere ar trebui så fie închise deja, din timpul pre¿edin¡iei portugheze. Temele principale vor fi prioritå¡ile Sloveniei vizavi de agriculturå, dezvoltarea produc¡iei ecologice, lan¡urile scurte de aprovizionare, afectarea sectorului de cre¿tere a bovinelor în contextul crizei pandemiei Covid-19 ¿i propunerea comunå a Ungariei, României, Italiei, Croa¡iei ¿i Fran¡ei privind posibilitatea acordårii unui ajutor bazat pe numårul de familii de albine în vederea men¡inerii sånåtå¡ii acestora. 7,5 milioane de euro pentru ferme mici ¿i mijlocii BEI, Banca Europeanå de Investi¡ii, a remis cåtre Agricover Credit IFN suma de 7,5 milioane de euro, dintr-un împrumut total de 15 milioane formalizat în 2020. Banii sunt destina¡i finan¡årii fermierilor mici ¿i mijlocii din România. BEI este o bancå a statelor UE, are sediul la Luxemburg ¿i investe¿te îndeosebi în direc¡ia consolidårii politicilor europene. Protocol de colaborare între CEC Bank ¿i AFIR CEC Bank ¿i AFIR au semnat un protocol de colaborare pentru accelerarea procesului de absorb¡ie a fondurilor europene alocate în cadrul PNDR pentru perioada de tranzi¡ie 2021-2022. Pânå în prezent, CEC a finan¡at 2.150 de proiecte de investi¡ii eligibile în cadrul PNDR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de lei. De asemenea, a acordat peste 166.000 de credite pentru prefinan¡area subven¡iilor acordate de APIA, din care aproximativ 60.000 de credite pentru prefinan¡area subven¡iilor acordate de APIA din fonduri europene, în valoare de peste 3,7 miliarde de lei. CEC Bank este institu¡ia financiarå cu cea mai lungå tradi¡ie din România, fondatå în anul 1864. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Concesiile din noul Cod de bune practici agricole ¥ngrå¿åmintele se vor putea aplica ¿i în ferestrele iernii, iar normele de fertilizare cresc u¿or. Pentru fermele zootehnice amenajarea de platforme betonate pentru depozitarea gunoiului de grajd nu mai este o obligativitate. Acestea sunt principalele concesii fåcute de guvernan¡i în noul Cod de bune practici agricole.

Perioada de interdic¡ie UAT sunt încadrate în trei zone, în func¡ie de relieful predominant (zona 1 câmpie, 2 - deal, 3 - munte); perioada de interdic¡ie de la aplicarea fertilizan¡ilor este de 115 zile în zona 1 (15 noiembrie - 10 martie), 130 de zile în zona 2 (10 noiembrie - 20 martie) ¿i 140 de zile în zona 3 (5 noiembrie - 25 martie), cu men¡iunea cå pe terenurile arabile având culturi de toamnå sau pe care se seamånå culturi extratimpurii (pentru care data semånatului este înaintea sfâr¿itului perioadei de interdic¡ie) se pot aplica îngrå¿åminte chimice ¿i în eprezentan¡ii mai multor or- perioada de interdic¡ie, în limita a maganiza¡ii de fermieri au fost xim 50 kg N substan¡å activå/ha. invita¡i miercuri, 14 iulie, la Ministerul Agriculturii, unde ministrul Adrian Oros ¿i secretarul de stat Marius Micu le-au detaliat prevederile noului Cod de bune practici agricole (CBPA) ¿i ale noului Program de ac¡iune pe 4 ani pentru protec¡ia apelor împotriva poluårii cu nitra¡i din surse agricole (PA). Noile normative vor fi adoptate în baza HG 587/2021, care a modificat HG 964/2000, ce urmeazå a fi republicatå. HG 587 a fost publicatå în Monitorul Ofi- Limita maximå de îngrå¿åminte cu azot cial pe data de 4 iunie 2021. Cantitatea maximå de azot provenDetalierea modificårilor aduse CBPA ¿i PA se va face printr-un ordin itå din îngrå¿åminte chimice aplicatå pe comun al mini¿trilor Agriculturii ¿i Me- terenul agricol în cazul în care nu se diului, care au colaborat în acest scop executå studii agrochimice nu poate cu un consor¡iu format din ICPA Bucu- depå¿i 150 de kg (de N substan¡å activå/ha/an) în cazul culturilor de porumb re¿ti ¿i USAMV Bucure¿ti. Majoritatea prevederilor din CBPA ¿i ¿i sfeclå de zahår, 120 kg pentru culturi PA vor intra în vigoare imediat dupå de grâu ¿i rapi¡å ¿i 100 de kg pentru alte adoptarea ordinului comun, înså altele culturi cultivate pe terenuri cu pante mai doar din septembrie 2022 - de pildå, mici de 12%; dacå pantele depå¿esc cre¿terea lå¡imii benzilor de protec¡ie 12%, cantitå¡ile maxime pe tipurile de înierbate pe lângå cursurile de apå, în culturi men¡ionate devin 120 kg, 90 kg care nu se aplicå fertilizan¡i, de la 1 la 3 ¿i 80 kg. În vii, livezi ¿i alte culturi permanenm ¿i de la 3 la 5 m, în func¡ie de pante te se pot aplica pânå la 100 kg N (sub ¿i, respectiv, peste 12%).

sa/ha/an, iar pe paji¿ti permanente 80 kg. La aceste cantitå¡i se pot adåuga maxim 170 kg N sa/ha/an din îngrå¿åminte organice. În fermele care realizeazå studii agrochimice, se folose¿te cantitatea de azot rezultatå prin calcul, în func¡ie de recolta scontatå, cu condi¡ia ca îngrå¿åmintele organice så nu depå¿eascå 170 kg N sa/ha/an.

Depozitele de gunoi de grajd Depozitele trebuie så aibå o capacitate care så asigure stocarea pentru o perioadå mai mare cu o lunå decât intervalul de interdic¡ie pentru aplicarea pe teren a îngrå¿åmintelor organice. Depozitele trebuie så aibå o bazå impermeabilizatå, pere¡i de sprijin ¿i sistem de colectare a efluen¡ilor. Depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol este interziså în orice situa¡ie. Pentru ferme cu pânå la 8 UVM, impermeabilizarea se poate realiza prin tasarea solului ¿i acoperirea cu folie de polietilenå de densitate mare. Frac¡ia lichidå trebuie colectatå. În cazul exploata¡iilor între 8-40 UVM, se pot realiza cinci platforme mai mici de depozitare cu folie de polietilenå.Fermele cu peste 40 UVM trebuie så aibå fie platformå betonatå cu bazin de reten¡ie pentru frac¡ia lichidå, fie lagunå cu membranå impermeabilå ori betonatå, fie orice construc¡ie durabilå care asigurå impermeabilizarea, fiind înså excluså folosirea de folii de plastic sau polietilenå de densitate mare. Fermele de bovine crescute în sistem “permanent la på¿une” trebuie så de¡inå platformå de gunoi de grajd având dimensiunea corelatå cu numårul de animale existent în exploata¡ie pentru minim douå luni. Robert VERESS Profitul Agricol 28/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Primele cazuri de PPA în fermele germane Ministerul federal al agriculturii din Germania a confirmat descoperirea primelor cazuri de pestå porcinå la animale de fermå. Infec¡iile au fost confirmate într-o fermå bio cu 200 de animale ¿i în curtea unei familii cu doar doi porci, ambele din statul Brandenburg. Toate animalele au fost sacrificate pentru a limita råspândirea virusului. Landul Brandenburg se aflå la frontiera cu Polonia, acolo unde existå numeroase focare de pestå. În ciuda måsurilor de protec¡ie impuse de autoritå¡i, virusul a ajuns în Germania încå din septembrie 2020, fiind confirmate de

atunci 1267 de cazuri în rândul porcilor mistre¡i sålbatici din regiune. Germania a construit garduri la frontierå pentru a opri migrarea animalelor sålbatice ¿i a definit ¿ase zone speciale unde este permiså vânåtoarea intensivå a mistre¡ilor, înså nu a putut opri epidemia. China ¿i alte state au interzis importurile de carne de porc din Germania încå de anul trecut, decizie care a modificat fluxurile comerciale în toatå Europa. Chinezii cumpårå acum cantitå¡i mai mari din alte ¡åri, în principal din Spania, în timp ce Germania exportå acum mai multå carne în interiorul UE.

SUA anun]\ subven]ii pentru abatoarele mici Pre¿edintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv care include mai multe måsuri pentru cre¿terea competi¡iei în agriculturå ¿i reducerea fenomenului de consolidare corporatistå. Ordinul cere Departamentului pentru Agriculturå (USDA) så ofere fermierilor acces la sisteme alternative de distribu¡ie a alimentelor, cum ar fi platforme digitale sau pie¡e agricole. În plus, Biden le-a solicitat autoritå¡ilor federale så gåseascå solu¡ii pentru a le permite fermierilor så-¿i repare propriile echipamente, prin eliminarea restric¡iilor impuse în prezent de marii producåtori. Secretarul USDA, Tom Vilsack (foto), a prezentat ulterior primele måsuri concrete în sprijinul fermierilor ¿i al micilor producåtori. USDA va investi cel pu¡in 500 de Profitul Agricol 28/2021

milioane de dolari în subven¡ionarea unor abatoare ¿i fabrici de procesare a cårnii de dimensiuni mici, care så reprezinte o alternativå la marile companii din domeniu.

Drago[ B|LDESCU

O strategie de dezvoltare a culturii cartofului Pe 21 iulie, la ferma Gusutri Com din Drågu¿, jud. Bra¿ov, s-a ¡inut un workshop cu tema Strategia de dezvoltare a sectorului de cartofi în perioada 20212027. A fost organizat de Clubul Fermierilor Români în colaborare cu Federa¡ia Na¡ionalå Cartoful (pre¿edinte Romulus Oprea) ¿i Grupul Producåtorilor de Cartofi ºara Fågåra¿ului (pre¿edinte Cleonic Sucaciu). Clubul sus¡ine implementarea unui program na¡ional specific cartofului. Demonstra¡ie cu utilaje în câmp Miercuri, pe 4 august, la Chisele¡, jud. Cålåra¿i, va avea loc o amplå demonstra¡ie Dicor Land, cu instala¡ii de iriga¡ii (tip Hipodrom, construite de Irtec) ¿i utilaje de prelucrare a solului (cultivatorul Karat, construit de Lemken, ¿i grapa cu discuri Admiral, construitå de Maschio Gaspardo). De asemenea, vor fi expuse ¿i alte utilaje din oferta Dicor Land, precum ¿i piese de schimb, accesorii ¿i consumabile. Evenimente Claas în Germania ¿i România Claas organizeazå un eveniment virtual în 5 august, în prima parte a zilei, la o fermå din Germania, prilej cu care va prezenta inova¡ii ¿i noutå¡i în domeniul combinelor, preselor de balotat ¿i încårcåtoarelor pe ro¡i. În aceea¿i zi, dar dupå-amiazå, Claas România va organiza un eveniment la sediul såu din Afuma¡i. Tot ceea ce ¿tim, deocamdatå, este cå va avea loc o lansare, probabil a unui nou echipament agricol. Vå ¡inem la curent! Se va ¡ine expozi¡ia zootehnicå de la Cremona Misiunea economicå italianå în România anun¡å cå expozi¡ia zootehnicå de la Cremona se va ¡ine în perioada 26-28 noiembrie, atât în varianta clasicå, cu public, dar ¿i online. Este una dintre cele mai importante expozi¡ii din Italia, cuprinzând de la cre¿terea vacilor de lapte la tehnologii de prelucrare, cre¿terea suinelor, a puilor ¿i, pentru cå este esen¡ial, bioenergie sau tehnologii pentru energie regenerabilå. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Arvalis vrea s\ intre în România Institutul francez Arvalis tatoneazå pia¡a româneascå, pentru a-¿i extinde afacerile în domeniul analizelor de sol. Acestea sunt realizate prin intermediul Aurea, cea mai importantå subsidiarå Arvalis, fondatå în 2015, cu cifrå de afaceri 22 de milioane de euro ¿i 225 angaja¡i. Cu totul, Arvalis, institutul de cercetare al cooperativelor franceze din sectorul vegetal, ruleazå 55 milioane euro anual ¿i are 550 de angaja¡i.

delega¡ie conduså de David Mouton, COO Aurea (al doilea om din companie), s-a aflat, miercuri, 14 iulie, în ferma Sopama, într-o vizitå prospectivå. “Am lucrat în mai multe ¡åri europene, inclusiv România. Sarcina care mi-a fost trasatå de ac¡ionarii companiei este de a o dezvolta. În Fran¡a, pia¡a este destul de stabilå ¿i Aurea este lider de pia¡å cu 60%. Prin

urmare, am considerat cå extinderea afacerilor în afara ¡årii ar fi o solu¡ie. România a fost prima destina¡ie care mi-a venit în minte. În Fran¡a, avem 450.000 de fermieri, cu dimensiuni ale fermei de 150-1.000 de ha. Nu ne putem adresa direct lor cu servicii de consiliere, acestea fiind asigurate de cooperative, în baza analizelor realizate de noi ¿i a interpretårii rezultatului analizelor. În România, înså, ne-am putea adresa direct fermierilor, inclusiv cu servicii de consiliere”. Mouton mizeazå pe cre¿terea cererii pentru analize de sol în ¡årile Uniunii Europene, în contextul necesitå¡ii optimizårii consumului de fertilizan¡i, care se vor scumpi. “Optimizarea va fi necesarå ¿i pentru reducerea amprentei de carbon”. Pe de altå parte, compania nici nu poate promova activ ambi¡iile ecologiste ale Uniunii. “În Fran¡a, fermierii sunt clien¡ii no¿tri, dar ¿i ac¡ionarii no¿tri. Nu putem så ac¡ionåm împotriva intereselor lor, så facem lobby într-o direc¡ie care nu le aduce beneficii directe”. Cu totul, în Fran¡a se fac circa 250.000 de analize de sol anual, dintre care 155.000 în laboratoarele Aurea,

Arnaud Perrein cautå så investeascå în biogaz Proprietarul fermei Sopema, Arnaud Perrein, colaboreazå cu o firmå din Fran¡a, pentru realizarea unei mari instala¡ii de biogaz la Mihail Kogålniceanu, Ialomi¡a. “Avem sistem de iriga¡ii ¿i mult soare, deci putem så facem culturå dublå. Dupå orz, grâu, rapi¡å, putem så semånåm porumb ¿i la 1 iulie, pe care så-l recoltåm ca maså verde ¿i så-l transformåm în biogaz. Råmâne de våzut ce facem mai departe. Fie ne legåm la re¡eaua de gaz din ºåndårei, fie compresåm gaz 10

lichefiat la 200 de atmosfere. Sau facem cogenerare, dar randamentul motoarelor termice e slab, în sensul cå ob¡ii mai pu¡in curent electric ¿i foarte multå cåldurå. ªi ce så facem cu cåldura aici?”.

care au capacitatea de a realiza 800 de analize/zi. De asemenea, Aurea realizeazå, anual, 180.000 de analize ale nivelului de azot din sol. În urma unui parteneriat cu INRA, va realiza ¿i analize microbiologie de sol. “Anul acesta teståm produsul cu Terrena, Maisadour, Dijon Céréales, iar anul viitor îl vom lansa comercial. Ne a¿teptåm så fie comenzi anuale pentru 3.000 - 10.000 de noi analize. Analizele microbiologice sunt mai costisitoare, de ordinul a sute de euro/analizå, fiindcå implicå extragere de ADN ¿i secven¡ierea acestuia. Probabil cå principalii clien¡i vor fi fermele viticole”. Mouton ar fi dorit så ¿tie care este pia¡a româneascå a analizelor de sol. I s-a explicat cå nu existå o statisticå a numårului de analize realizate anual, cum o are Fran¡a. În schimb, un reper ar putea fi cele patru milioane de ha constituite în ferme de peste 300 ha, care sunt, de regulå, clien¡ii firmelor specializate în analize de sol. Råmâne så se stabileascå sub ce formå va intra Aurea în România.

Robert VERESS “Cu noul Pact Verde european, companiile vor plåti taxe enorme, dacå nu vor folosi energie verde. Dacå bag biogaz în re¡ea, iar Ikea va dori energie cu amprentå reduså de carbon, va cumpåra de la mine, care am certificat”. În paralel, în Sopema se lucreazå la o investi¡ie mai reduså, dar cu ambi¡ii mari. “Punem panouri fotovoltaice pe hala cea mare. Investi¡ie de 60.000 de euro, cu produc¡ie de 100 KW. E un prim pas spre ¡inta noastrå de a fi fermå cu zero emisii de carbon. Tot ce generez prin îngrå¿åminte, motorinå etc., voi compensa prin energie Profitul Agricol 28/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 257 dolari/tonå (1.054 lei), fa¡å de 265 dolari/tonå (1.086 lei), cât a deschis licita¡iile în 5 iulie.

Grâu România FOB Constan¡a 197 euro/t (- 2) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 85.770 tone, China 67.970 tone, Coreea de Sud 57.770 tone, Taiwan 47.770 tone ¿i Nigeria 47.170 tone.

¥n såptåmâna 5 - 9 iulie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 237 dolari/tonå (972 lei). A scåzut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 iulie.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a scåzut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Dec

05.07 239 241 243

06.07 237 239 241

07.07 08.07 09.07 235 233 231 237 235 233 239 237 235 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Aug Sept Dec

05.07 223 224 227

06.07 221 223 225

07.07 220 221 223

08.07 219 220 222

09.07 217 219 221

România FOB Constan¡a 185 euro/t (- 6) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 9 iulie 2021, a fost de

Aug Sept Dec

05.07 247 223 221

06.07 250 227 223

05.07 203 233 251 Bordeaux FOB 241 Pontivy 235 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

07.07 08.07 09.07 249 247 241 225 224 219 221 220 215

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

05.07 Rouen 200 Dunquerque 201 Pallice 202 Creil FOB 195 Moselle FOB 191 Rouen FOB 241

06.07 07.07 197 195 200 199 201 200 194 193 190 189 240 239

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept Dec

05.07 244 245 253

06.07 242 244 251

07.07 241 243 250

euro/t

06.07 07.07 08.07 09.07 201 199 197 195 231 230 229 227 249 247 245 244 239 237 245 234 233 231 230 229

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2021 este de 181 dolari/t (742 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 177 dolari/t (726 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

265 $/t

08.07 240 242 247

09.07 193 195 195 191 185 233 $/t 09.07 237 239 245

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august 2021, este de 179 dolari/tonå (734 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 234 euro/tonå (1.147 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 229 euro/tonå (1.122 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 233 euro/tonå (1.142 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 195 euro/tonå (955 lei).

euro/t 08.07 194 198 199 192 187 237

259 dolari/tonå (1.062 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 185 euro/tonå (906 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 5 iulie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 9 iulie 2021, a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 244 euro/tonå (1.196 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 211 dolari/tonå (865 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 5 iulie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

270 $/t

$/t

05.07 06.07 07.07 08.07 09.07 219 217 215 213 211 221 219 217 214 213

Profitul Agricol 28/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 5 - 9 iulie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 535 dolari/tonå (1.447 lei), în scådere cu 5 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 iulie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Dec

05.07 519 511 495

06.07 517 509 493

$/t 07.07 515 507 491

08.07 513 505 490

09.07 515 507 491

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (- 6) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 5 - 9.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

05.07 193 193 194 192

06.07 191 192 192 191

07.07 190 190 191 190

08.07 189 189 190 189

09.07 188 188 189 187

217 219

215 214 213 212 217 215 214 212

Sorg

PREºURI 5 - 9.07.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 5 - 9 iulie 2021, a fost de 189 dolari/tonå (775 lei). A scåzut cu 5 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 5 iulie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 91.770 tone, Japonia 47.770 tone, Costa Rica 17.770 tone, Columbia 19.770 tone, Indonezia 15.770 tone.

$/t

541 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 509 dolari/tonå (2.087 lei), în scådere cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 393 dolari/tonå (1.611 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Dec

05.07 1.379 1.385 1.347

06.07 1.377 1.379 1.341

07.07 1.375 1.377 1.339

08.07 1.373 1.375 1.337

$/t 09.07 1.375 1.377 1.357

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 188 euro/tonå (921 lei), mai mic cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 212 euro/tonå (1.039 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în august 2021, pre¡ul orzului furajer este 213 dolari/t (873 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Aug Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

05.07 06.07 07.07 08.07 09.07 397 395 393 391 393 407 405 404 405 407

Floarea-soarelui

chidere, pe 9 iulie, a fost de 477 dolari/tonå (1.956 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 479 euro/tonå (2.347 lei). A înregistrat o scådere de 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 5 iulie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2021, este de 609 dolari/tonå (2.497 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 531 euro/tonå (2.602 lei), mai mare cu 12 euro/tonå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 525 euro/tonå (2.572 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 5 iulie.

05.07 06.07 07.07 08.07 09.07 194 193 191 190 189 195 193 192 191 190

euro/t

Rapi¡å

portului: China 185.770 tone ¿i Taiwan 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Aug Sept

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

05.07 06.07 07.07 08.07 09.07 Dieppe 497 485 481 477 479

Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna august 2021, a fost de 597 dolari/t (2.448 lei).

05.07 06.07 07.07 08.07 09.07 August 491 487 481 479 477

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 05.07 Rouen 519 Dunquerque 509 Moselle 517

06.07 523 511 519

07.07 525 513 521

08.07 527 515 523

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 527 euro/tonå (2.582 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

09.07 531 527 525

Aug Sept Dec

05.07 637 533 515

06.07 649 535 527

07.07 659 537 529

08.07 677 549 537

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

257 dolari/t

Profitul Agricol 28/2021

-8

259 dolari/t

-2

$/t

05.07 06.07 07.07 08.07 09.07 August 513 511 509 507 509 Sept 511 509 507 505 507

535 dolari/t

-5

189 dolari/t

$/t 09.07 679 551 541

-5 13

Pre]uri [i pie]e

1,195 milioane tone de porumb La nivel mondial, suprafa¡a cultivatå cu porumb va fi de 200 milioane hectare, cu 3 milioane ha mai mare fa¡å de cea din sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha, mai mult cu 1 mil. de ha), SUA (34 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,5), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Nigeria (6), Ucraina (5,5), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,8). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11,5 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7,5), Ucraina (7), China (6,4), Brazilia (6), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5,5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (385 milioane tone, mai mult cu 25 mil. tone fa¡å de

2020/21), China (268 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone), Brazilia (118 milioane tone, mai mult cu 25 mil. tone), UE (67 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (51), Ucraina (37,5 milioane tone, mai mult

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,195 milioane tone, cu 5 milioane mai mare fa¡å de estimarea din iunie ¿i cu 74 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. cu 7 mil. tone ca anul trecut), India (29,5 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15 mil. t), Canada (13 mil. t), Nigeria (11). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (313 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (77 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29,4), Egipt (17), Vietnam (17), Japonia (16),

Canada (14,5), Argentina (14,5), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 63 milioane tone de porumb, urmate de Argentina (38 mil. tone), Brazilia, cu 40 milioane tone, Ucraina (30 mil. tone), Fed. Ruså (4,4 milioane tone), UE (4,3 milioane tone) ¿i Serbia (3 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16), UE (15 milioane tone), Vietnam (13 mil. tone), Coreea de Sud (12 mil. tone), Egipt (10,4 mil. tone) ¿i Iran (8 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 291 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21. pagin\ structurat\ de

Marilena RÅDUCU

Profitul Agricol 28/2021

Pre]uri [i pie]e

Copa-Cogeca> estim\rile produc]iilor în 2021 Copa-Cogeca anticipeazå rezultate mai bune pentru recolta de cereale ¿i oleaginoase din anul 2021. Pentru cereale, produc¡ia totalå în UE-27 ar trebui så fie cu aproximativ 3,8% mai mare decât media trunchiatå pe ultimii 5 ani, la aproximativ 292,45 milioane de tone, în timp ce produc¡ia europeanå de oleaginoase ar putea atinge pragul de 30 de milioane de tone, cu 1,6% mai mult decât media trunchiatå pe ultimii 5 ani. De aceea Copa-Cogeca anticipeazå cå recolta UE-27 de cereale va cre¿te cu 1,6% (292,45 milioane de tone) ca urmare a cre¿terii numårului de plantåri (52,10 milioane de hectare + 0,7%) ¿i o prognozå mai bunå pentru randament decât în 2020. În ceea ce prive¿te grâul, începutul recoltei va fi amânat cu mai bine de o såptåmânå din cauza temperaturilor scåzute de primåvarå ¿i a umezelii excesive din såptåmânile recente, ceea ce a încetinit dezvoltarea plantelor însåmân¡ate. Recolta de grâu moale ar putea ajunge la 130 de milioane de tone (+ 7%), în timp ce pentru cerealele de

Produc]ia de cereale în 2021 vs 2020 [i media trunchiat\ pe ultimii 5 ani pentru cele 27 de state europene

primåvarå se anticipeazå o produc¡ie reduså (-5,4% pentru orz, - 4,9% pentru ovåz, -4% pentru secarå ¿i - 0,8% pentru porumb) din cauza reducerii plantårilor cauzate de cre¿terea totalå a suprafe¡elor acoperite cu grâu (+ 4,7%). Pre¡ul îngrå¿åmintelor este mai ridicat în Europa decât în alte pår¡i, deoarece pia¡a comunitarå de îngrå¿åminte este protejatå de taxe vamale ¿i måsuri antidumping care îi costå pe fermierii europeni 1,6 miliarde euro pe an. Dacå s-ar adåuga la aceasta ¿i un me-

Produc]ia de oleaginoase [i plante proteice 2021 vs 2020 [i media trunchiata a ultimilor 5 ani pentru cele 27 de state europene

canism de ajustare la frontierå, pre¡ul îngrå¿åmintelor ar exploda, crescând ¿i mai mult costul produc¡iei agricole în Europa, alimentele de import devenind în acela¿i timp mai competitive ¿i mai atractive.

Se anticipeazå cå recolta de oleaginoase va cre¿te cu 8,9% (30,12 milioane de tone), în ciuda unei scåderi de 1,3% a plantårilor, dar încå nu a fost confirmat un randament mai bun. Cultura de rapi¡å va ajunge, conform estimårilor, la 16,75 milioane de tone (+2,7%), în timp ce produc¡ia de floarea-soarelui va cre¿te semnificativ, la peste 10 milioane de tone (+17,4%), iar soia, la aproximativ 3 milioane de tone (+20,2%), conform estimårilor. Copa-Cogeca solicitå accelerarea procedurilor pentru a aduce noi solu¡ii tehnologice eficiente, precum noi produse de protec¡ie a plantelor, solu¡ii de biocontrol ¿i soiuri mai performante pe pia¡å, ¿i pentru gåsirea unor alternative, înainte de a interzice instrumente cu un nivel dovedit de eficien¡å.

Profitul Agricol 28/2021

Pre]uri [i pie]e

Rusia> cre[te produc]ia de grâu Produc¡ia de grâu din Rusia pentru anul de pia¡å 2021/22 este prognozatå de anali¿tii USDA, în raportul publicat pe 12 iulie, la 85 milioane tone, în scådere cu 1 milion de tone fa¡å de luna trecutå ¿i fa¡å de recordul de anul trecut. Cu toate acestea, produc¡ia este mai mare cu 9% fa¡å de media pe 5 ani. Estimarea include 64 milioane tone grâu de toamnå ¿i 21 milioane tone grâu de primåvarå ¿i este excluså produc¡ia din Crimeea. Randamentul total va ajunge probabil la 2,93 tone/hectar, în scådere cu 2% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå (grâu de toamnå + primåvarå) se a¿teaptå så creascå u¿or fa¡å de anul trecut, la un record de 29 milioane de hectare. Grâul de toamnå este cultivat în districtele sudice, centrale, Volga ¿i Caucazul de Nord ¿i reprezintå de obicei aproximativ 70% din produc¡ie. Recoltarea a debutat la timp ¿i este în curs în regiunile din sud.

Grâul de primåvarå este cultivat în special în districtele Volga, Ural ¿i Siberia, iar recoltarea va începe la sfâr¿itul lunii august. Estimårile de produc¡ie la grâul de primåvarå au fost revizuite în scådere fa¡å de luna trecutå, din cauza cåldurii excesive ¿i a secetei înregistrate în zonele centrale. Vremea rece de la sfâr¿itul lunii februarie ¿i începutul lunii martie, care s-a råspândit mai ales în districtele centrale ¿i Volga, a fåcut ca apa ajunså în sol dupå topirea zåpezii så înghe¡e din

Ucraina: 30 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu pentru 2021/22 este prognozatå la 30 milioane tone, mai mare cu 2% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 18% fa¡å de anul trecut. Estimårile USDA pentru Ucraina includ ¿i produc¡ia din Crimeea. Produc¡ia medie este estimatå la 4,18 tone/hectar, în cre¿tere cu 13% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de aproximativ 7,2 milioane hectare, mai mare cu 5% fa¡å de anul trecut. Cre¿terea lunarå a prognozelor privind produc¡ia de grâu de toamnå (care reprezintå cam 97% din suprafa¡a grâului din Ucraina) se datoreazå vremii favorabile din primåvarå, care a ajutat la o bunå dezvoltare a culturilor. A¿a cum au aråtat imaginile preluate de satelit, starea de vegeta¡ie a fost mult peste medie în zona de stepå, care reprezintå aproximativ 50% din produc¡ia de grâu de toamnå a Ucrainei. Recoltarea grâului de toamnå este posibil så înceapå la timp, în luna iulie. Semånatul grâului de primåvarå s-a încheiat, iar ploile din iunie au men¡inut umiditatea peste medie a solului ¿i au oferit condi¡ii bune pentru dezvoltarea normalå a culturilor. 16

nou, deteriorând culturile de toamnå. Acesta este ¿i argumentul pentru care suprafa¡a cultivatå cu grâu de toamnå a fost revizuitå în jos. Conform unui raport publicat de Ministerul Agriculturii din Rusia în data 21 iunie, o parte din suprafe¡ele deteriorate au fost replantate cu grâu de primåvarå ¿i alte culturi, ceea ce a dus la cre¿terea suprafe¡ei cu grâu de primåvarå fa¡å de ceea ce se prognozase ini¡ial.

Marilena R|DUCU

Marea Britanie: 14,8 milioane tone de grâu Pentru anul de pia¡å 2021/22 produc¡ia de grâu din Regatul Unit este estimatå la 14,8 milioane tone, în cre¿tere cu 0,7 milioane tone fa¡å de luna trecutå, cu 5,1 milioane tone fa¡å de anul trecut ¿i cu 10% peste media pe 5 ani. Datele au fost publicate de anali¿tii USDA, în raportul din data de 12 iulie a.c. Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 1,8 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 28% mai mare decât anul trecut ¿i cu 4% peste media pe 5 ani. Randamentul atinge 8,34 tone/hectar, cu 5% mai mare fa¡å de luna trecutå ¿i cu 20% peste cel de anul trecut. Sezonul precedent (anul de comercializare 2020/2021) a fost deosebit de slab din cauza ploilor abundente din timpul semånatului, care au redus semnificativ suprafa¡a ¿i randamentul. Anul acesta, dupå un aprilie råcoros ¿i o secetå la începutul lunii mai, dezvoltarea grâului încetinise. Vremea ¿i-a revenit înså la sfâr¿itul lunii mai ¿i pe parcursul lui iunie, cu precipita¡ii peste medie ¿i temperaturi mai ridicate. Aceste condi¡ii au facilitat refacerea culturilor. Profitul Agricol 28/2021

ASOCIA}II

PROFESIONALE Cooperativele nefunc]ionale vor fi radiate UNCSV anun¡å cå s-a împlinit termenul de 6 luni în care cooperativele agricole existente aveau obliga¡ia de a-¿i actualiza actele constitutive în conformitate cu prevederile Legii coopera¡iei agricole nr. 566/2004, cu modificårile ¿i completårile ulterioare ¿i prevederile art. IV al Legii nr. 265/2020 pentru modificarea ¿i completarea Legii coopera¡iei agricole nr. 566/2004.

se aflå în aceastå situa¡ie så î¿i punå la punct restan¡ele pe care le au pentru a nu ajunge în situa¡ia în care så se plângå cå au fost radiate din baza de date cooperative agricole care ar fi dorit så î¿i continue activitatea, înså nu o mai pot face. Legea are caracter imperativ trebuie respectatå ¿i puså în aplicare de toatå lumea.

vând în vedere cå doar 48,9% din cooperativele înregistrate depun bilan¡ ¿i doar 22,3% au cifra de afaceri mai mare ca 0, analizând activitatea cooperativelor agricole din România ¿i rezultatele acestora, exper¡ii au venit cu o serie de recomandåri care så ducå la eficientizarea activitå¡ii acestora ¿i så poatå pune serios umårul la echilibrarea balan¡ei comerciale cu produse alimentare. Cooperativele din România, pe lângå facilitå¡i fiscale ¿i programe de sprijin, au nevoie ¿i de verificåri ale actelor constitutive, planului de afaceri ¿i documentelor standard pentru func¡ionarea în regim optim. Un prim pas în aceastå direc¡ie este actualizarea actelor constitutive ¿i curå¡area bazei de date, prin eliminarea cooperativelor care nu respectå obliga¡iile minime legale pentru o persoanå juridicå cu rol economico-social. În acest sens ONRC a început punerea în aplicare a prevederilor legale prevåzute în legea nr. 566/2004, prin care informeazå cooperativele agricole care 18

Pe site-ul institu¡iei, www.onrc.ro, a fost afi¿at, de pe data de 1 iulie un anun¡ în acest sens. În conformitate cu prevederile articolului mai sus men¡ionat ¿i a celor comunicate de ONRC, expunem mai jos cele douå situa¡ii în care, la cererea oricårui membru al cooperativei agricole, precum ¿i a Oficiului Na¡ional al Registrului Comer¡ului, instan¡a de judecatå va putea pronun¡a dizolvarea cooperativei agricole, respectiv: cooperativa agricolå nu ¿i-a depus situa¡iile financiare anuale ¿i, dupå caz, situa¡iile financiare anuale consolidate, precum ¿i raportårile contabile la unitå¡ile teritoriale ale Ministerului Finan¡elor Publice, în termenul prevåzut de lege, dacå perioada de întârziere depå¿e¿te 2 ani;

nu mai este o cooperativå agricolå activå, a încetat activitatea cooperativei agricole sau nu a fost reluatå activitatea dupå perioada de inactivitate temporarå, anun¡atå organelor fiscale ¿i înscriså în registrul comer¡ului, perioadå care nu poate depå¿i 2 ani de la data înscrierii în registrul comer¡ului. În ceea ce prive¿te primul caz, vå comunicåm faptul cå termenul de 2 ani se împline¿te la data de 31 iulie 2022. Potrivit prevederilor art. 761 alin.(4) din acela¿i act normativ, ONRC va publica pe pagina sa de internet listele cu cooperativele agricole care nu ¿i-au îndeplinit obliga¡ia depunerii situa¡iilor financiare anuale, cu 30 de zile înainte de împlinirea termenului mai sus men¡ionat. În ceea ce prive¿te cel de-al doilea caz, men¡ionåm faptul cå prin Legea nr. 265/2020 pentru modificarea ¿i completarea Legii coopera¡iei agricole nr. 566/2004, intratå în vigoare la data de 23.11.2020, s-a reglementat posibilitatea înregistrårii în registrul comer¡ului a întreruperii temporare a activitå¡ii unei cooperative agricole pentru o perioadå care nu poate depå¿i 2 ani de la data înscrierii în registrul comer¡ului, or, având în vedere data intrårii în vigoare a Legii nr. 265/2020, nu s-a împlinit termenul de 2 ani prevåzut de lege la care institu¡ia noastrå este obligatå så publice listele cu cooperativele agricole care nu ¿i-au îndeplinit obliga¡ia de reluare a activitå¡ii.

Claudiu SOARE director adjunct executiv UNCSV Profitul Agricol 28/2021

ASOCIA}II PROFESIONALE

Alian]a pentru Agricultur\ solicit\ includerea în PNRR a unui proiect de iriga]ii Alian¡a pentru Agriculturå a mers la Ministerul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea (USR Plus), cu solicitarea de a înlocui, în PNRR, propunerea de desecare ¿i drenaj cu un proiect de “modernizare, reabilitare ¿i digitalizare a re¡elelor de distribu¡ie a apei pentru cre¿terea productivitå¡ii în agriculturå”.

ropunerea Alian¡ei pentru Agriculturå a fost dimensionatå (propunere generalå ¿i detaliere buget) la valoarea prevåzutå în PNRR pentru desecåri (325 milioane euro), concomitent cu propunerea de trecere a proiectului de desecaredrenaj la finan¡are prin Bugetul de Stat. Ac¡iunea Alian¡ei vine pe fondul temei de a nu pierde sau dezangaja fondurilor alocate în situa¡ia men¡inerii

propunerii de desecåri în PNRR, deoarece acest tip de interven¡ie este plasatå în mod clar de UE în zona “gri”, deci în totalå contradic¡ie cu condi¡ionalitå¡ile impuse la nivel european. “Proiectul propus de Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare este realizat cu exper¡i în domeniul sistemelor moderne de management al apei pentru iriga¡ii ¿i al principiilor europene aplicabile ¿i respectå principiul DNSH (“de a nu prejudicia în mod semnificativ”), un principiu concretizat în ¿ase direc¡ii distincte (emisii de gaze de serå, impact de mediu, protec¡ia apelor, economie circularå, prevenirea poluårii, protec¡ia biodiversitå¡ii), asigurând un management modern ¿i eficient al apei pentru iriga¡ii pentru 500.000 ha. Reamintim cât este de necesarå ¿i modernizarea ¿i reabilitarea structurii de canale, a sta¡iilor de pompare majore, instalarea echipamentelor de contorizare a apei în sta¡iile de pompare ¿i re-

Ministerul a råspuns politicos cå nu se poate În conformitate cu prevederile art. 61 din OG nr. 27/2002 privind reglementarea activitå¡ii de solu¡ionare a peti¡iilor, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, vå comunicåm faptul cå peti¡ia dumneavoastrå, adresatå Administra¡iei Preziden¡iale ¿i redirec¡ionatå Ministerului Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, unde a fost înregistratå cu nr. 67806/09.07.2021, a fost transmiså Ministerului Agricutturii ¿i Dezvoltårii Rurale, institu¡ie publicå competentå så solu¡ioneze problemele sesizate de dumneavoastrå. Ministerul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Profitul Agricol 28/2021

Europene a transmis oficial Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å serviciilor Comisiei Europene în data de 31 mai 2021. Documentul transmis Comisiei Europene a fost publicat integral pe siteul MIPE, la urmåtorul link: http://mfe.gov.ro/pnrr/. În prezent, au loc discu¡iile tehnice cu serviciile Comisiei Europene pe marginea acestui document. Pentru a fi la curent cu informa¡iile actualizate, inclusiv cu reformele care vor fi finan¡ate în cadrul PNRR, vå rugåm så urmåri¡i site-ul MIPE, în

abilitare a infrastructurii ter¡iare (inclusiv sta¡ii de punere sub presiune ¿i infrastructurå din amenajårile interioare). Totodatå subliniem necesitatea implementårii unui sistem de management digital, care så asigure anticiparea riscurilor climatice ¿i asigurarea eficientå a resurselor de apå la ferme atunci când ¿i cât este necesar. Aceste interven¡ii determinå costul total privind între¡inerea infrastructurii principale de iriga¡ii ¿i implicit costul unui mc apå, la capåtul parcelei irigabile, pe care fermierii vor trebui så-l plåteascå, la momentul la care apa nu va mai fi gratuitå ¿i va avea un cost standard. Insiståm pentru finan¡area acestei interven¡ii prin PNRR pentru cå modernizarea, reabilitarea ¿i digitalizarea cât mai rapidå a infrastructurii principale este esen¡ial så fie realizate, pentru ca fermierii så-¿i poatå planifica investi¡iile în echipamentele de irigat”, se aratå în documentul Alian¡ei.

spe¡å sec¡iunea dedicatå PNRR: http: / /mfe.gov.ro/pnrr/. Men¡ionåm cå MIPE este mandatat pentru a desfå¿ura procedurile de negociere cu Comisia Europeanå, în vederea aprobårii PNRR, conform prevederilor art. 1, alin (3) din OUG nr. 155/2020 privind unele måsuri pentru elaborarea PNRR necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile ¿i nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare ¿i rezilien¡å, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.

Cu stimå, Cristian Ghinea 19

CULTURI

VEGETALE Panourile fotovoltaice O posibil\ solu]ie la iriga]ii? Clubul Fermierilor Români, în parteneriat cu USAMVB, a organizat, pe 16 iulie, la Timi¿oara, o întâlnire a grupului de lucru, unde s-a pus în dezbatere situa¡ia agriculturii din Banat, sub impactul reformei PAC, al Planului Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å (PNRR) ¿i al Strategiei na¡ionale de gestiune integratå a apei ¿i a solului în agriculturå. La întâlnire au participat ¿i Adrian Oros, ªtefan Constantin, director general al ANIF, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Timi¿, prefectul de Timi¿ ¿i al¡ii. Scopul întâlnirii a fost de a oferi solu¡ii la situa¡ia grea din agriculturå, în ceea ce prive¿te lipsa iriga¡iilor. La întrebarea înaintatå de fermieri: “Când vom avea iriga¡ii în Banat?” ministrul Oros a råspuns: “Sunt solu¡ii, dar trebuie så parcurgem etapele cerute de Ministerul Mediului, fiindcå apa este gestionatå de acest minister ¿i numai o parte este utilizatå pentru iriga¡ii în agriculturå. Toate reglementårile ¿i directivele europene sunt aplicate de aceastå institu¡ie”. Astfel, prin Strategia de gestionare a apei în agriculturå Ministerul Agriculturii are în plan repararea infrastructurii degradate care nu a mai fost utilizatå de peste 30 de ani în unele zone. Apa va fi colectatå ¿i transportatå fårå pierderi pe 20

câmp, pentru a fi utilizatå cât mai responsabil, dar utilizând energia verde, solarå. Solu¡ia prezentatå de Oros, înaintatå ¿i în 2020 la Bruxelles, este urmåtoarea. Toate canalele de iriga¡ii nu numai din Banat, ci din întreaga ¡arå vor fi acoperite cu panouri solare. Este vorba de o suprafa¡å imenså, aflatå în proprietate statului român. Astfel, prin intermediul soarelui, va fi produså o energie verde ¿i foarte ieftinå

care va fi utilizatå pentru transportul apei din râuri pe câmp ¿i irigate culturile. Energia verde, dacå este folositå acolo unde este produså, este foarte ieftinå. Pre¡ul cre¿te brusc prin transportul acesteia. Astfel, în proiectul acesta va fi atraså ¿i Hidroelectrica sau al¡i parteneri de stat sau priva¡i care så investeascå ¿i så monteze acele panouri solare. “Vorbim de aceastå solu¡ie, fiindcå existå întreprinzåtori care cumpårå terenuri pe care le scot din circuitul agricol ca så monteze panouri solare pentru a produce energie verde. Noi am propus o rezolvare mult mai eficientå pentru statul român de a utiliza acea suprafa¡å

de deasupra canalelor care este expuså puternic la soare ¿i så fie utilizatå pentru montarea acestor panouri solare. Astfel vom putea duce apå ¿i în jude¡ele unde trebuie împinså pe mai multe trepte, chiar de ¿apte ori, iar pre¡ul apei e atât de mare încât pentru fermier nu renteazå. De aceea existå acest program «Apå gratis». În aceste condi¡ii, utilizând o energie verde ¿i ieftinå, vom reu¿i så avem iriga¡ii ¿i pe aceste terenuri greu accesibile. Aceasta este solu¡ia noastrå ¿i de aceea a fost consideratå foarte verde, în noiembrie anul trecut, de Comisia Europeanå”, a explicat ministrul Adrian Oros. De asemenea, Alin Nica, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Timi¿, a venit ¿i el cu douå solu¡ii. A invitat Clubul Fermierilor Români så facå parte din Consiliul de Strategie ¿i Analizå Economicå, lansat în 2021, pentru a pune bazele Strategiei de Dezvoltare Economicå ¿i Socialå a jude¡ului Timi¿. Astfel, CJ Timi¿ este dispus så preia canalele de iriga¡ii abandonate ¿i degradate din jude¡, pentru a le gestiona ¿i repara, fiindcå ANIF nu mai are capacitatea de a le curå¡a ¿i moderniza, iar când plouå inundå localitå¡ile ¿i culturile. Florian Ciolacu, directorul CFR, a fost încântat de invita¡ia pre¿edintelui CJT ¿i va participa cu speciali¿ti ori de câte ori va fi solicitat de Alin Nica.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 28/2021

CULTURI VEGETALE

La recoltat în ferma Telehuz Rezultate surprinz\toare la Ziua Recoltatul - partea finalå a testelor în câmp, cu soiuri de grâu ¿i tipuri de semånåtori, organizate de APPR în ferma Telehuz Agriserv, din Mårcule¿ti, Ialomi¡a, s-a realizat pe 14 ¿i 15 iulie (miercuri ¿i joi). Cinci companii furnizoare de semin¡e participante la teste ¿i-au trimis reprezentan¡i, respectiv Lidea, KWS, Adama, Saaten-Union ¿i AxCereal. Rezultatele nu concordå, în unele cazuri nici pe departe, cu cele estimate în prima parte a lunii iunie, când a fost organizatå "Ziua Grâului Bårågan”, eveniment la care au participat peste 350 de persoane.

ezultatele recoltårii din acest an l-au bulversat pe Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a ¿i organizatorul Zilei Grâului, alåturi de fratele såu, Andreas Telehuz. “Nu mai judec dupå aspect nimic, nici måcar când må urc în combinå. Doar cântarul då måsura produc¡iei!”. Uimit e ¿i Andreas: “A fost anul soiurilor tardive, dar cea mai bunå produc¡ie, de peste 9 t/ha, a dat-o un soi timpuriu. Apoi, din genetica Fundulea, cea mai bunå produc¡ie a dat-o Pitar, de¿i noi credeam cå va fi printre ultimele soiuri, având densitate reduså”. Cele aproximativ 30 ha unde au fost testate soiurile ¿i semånåtorile au fost recoltate ultimele, dupå 125 de ha de orz ¿i 85 ha de grâu lot comercial din ferma de 630 de ha a fra¡ilor Telehuz. Nici acolo produc¡iile nu au corespuns a¿teptårilor. Anul acesta, condi¡iile au pårut så fie aproape de cele ideale pentru cerealele påioase, iar la începutul lunii iunie, fra¡ii Telehuz ¿i chiar ¿i tatål lor, mult mai experimentat agronom, contau pe produc¡ii medii de peste 8 t/ha la grâu ¿i orz. Înså precipita¡iile abundente din luna iunie ¿i temperaturile neobi¿nuit de scåzute au stricat socotelile “pe ultima sutå de metri”. “Am observat cå spicele au råmas mici, probabil în urma stresului termic 22

pe aici s-au purtat fesuri în iunie”, spune Andreas Telehuz. La orz, media a ie¿it de 7,2 t/ha. Cåderile au afectat cam de 20-25% din suprafa¡a cultivatå, în special o por¡iune unde nu s-a mai aplicat regulator de cre¿tere la ultimul tratament ¿i s-a våzut diferen¡a. Masa hectolitricå e 64-66, deci bunå. Bun a fost ¿i pre¡ul de valorificare - între 780 ¿i 850 de lei/t, atât prin contracte de vânzare anticipatå, cât ¿i acum, la recoltå. Asta, în condi¡iile în care cheltuielile directe nu au depå¿it 1.500 de lei. Chiar ¿i dupå recoltarea orzului, pårea cå grâul va da o produc¡ie mai bunå. Înså orzul, care îndeob¿te då o produc¡ie superioarå, nu s-a dezmin¡it nici de data asta. “Acum spunem cå ar fi bine så ne închidem pe o medie de 7 t/ha la grâu”. Proteina e la 13, înså boabele au fost ¿i¿tåvite de ultimele ploi, masa hectolitricå fiind 75-76. Mai bine de douå treimi din produc¡ia de grâu (5 t/ha) au valorificat-o anticipat, când pre¡ul era 850 de lei/t. Între timp, pre¡ul a scåzut la 750 lei/t, dar la cele aproximativ 170 de tone råmase de valorificat, pierderea de profit nu e a¿a de mare, nu se pune problema înmagazinårii. Dacå precipita¡iile au fost prea abundente pentru påioase (din septem-

brie ¿i pânå în prezent au cåzut cam 580 de l/mp, peste media multianualå), soia ¿i porumbul, culturile de primåvarå din ferma Telehuz, ar suferi fårå iriga¡ii. Porumbul s-a dezvoltat excelent ¿i consumå în concordan¡å, påmântul a început så crape.

Semånåtori performante, la proba terenului A¿adar, miercuri, 14 iulie, råmåseserå de recoltat loturile comparative. La ora 10, dupå ce roua s-a zvântat, combina Laverda M310, un model 2012, cu header de 6 m, buncår de 8.600 litri, a intrat în prima parcelå din cele ¿ase folosite pentru testarea semånåtorilor. Aceste parcele au fost înfiin¡ate la data de 15 octombrie, cu 6 zile înaintea celor folosite la testarea soiurilor. Sunt ¿i mai late, de 12 metri (fa¡å de 8 metri la soiuri). Se recolteazå 6 metri, în plin, ca så nu existe niciun fel de diferen¡e neobiective. Combina a fost pregåtitå, ca în fiecare an, cu o revizie completå înainte de campanie, fiind schimba¡i/te rulmen¡i, curele, lan¡uri. Utilajul a func¡ionat impecabil, nu au fost surprize neplåcute. Dupå fiecare parcelå recoltatå, contorul se reseteazå, marfa e descårcatå în remorca de transfer Zavod Kobzarenko, produc¡ie Ucraina, 2017, capacitate 16 mc (12,5 t), tractatå de un tractor Deutz-Fahr Agrotron. Dupå cântårire, marfa e transferatå în remorcile de 5 t, tractate de douå båtrâne, dar perfect func¡ionale U650, care duc grâul în fermå. Nu înainte de a se preleva probe pentru determinarea indicilor de calitate - analizele se realizeazå în ferma Sopema, a lui Arnaud Perrein. Pe lângå Pottinger Terrasem R4 Fertilizer, semånåtoarea fermei Telehuz, cu Profitul Agricol 28/2021

CULTURI VEGETALE

Grâului din B\r\gan

Andreas Telehuz

care au fost înfiin¡ate ¿i loturile pentru testarea soiurilor, la testele de semånåtori au participat Mzuri Pro Til 3T Select, Horsch Focus, Horsch Pronto, Sky Easydrill PRO ¿i Väderstad Rapid. A fost testat semånatul direct în miri¿te, toate cele ¿ase utilaje de precizie fiind capabile så semene atât în teren nepregåtit (no tillage), cât ¿i în sol pu¡in pregåtit (minimum tillage). De notat cå Väderstad Rapid este singura din cele ¿ase semånåtori care nu administreazå complexe de start. Cu celelalte cinci semånåtori s-au aplicat 150 kg de complexe 11.52/ha. S-a folosit acela¿i soi de grâu, Fenomen (Momont), cu norma de semånat 400 de boabe germinabile/mp. Cum era de a¿teptat, grâul semånat cu Väderstad Rapid, în tehnologie minimum-till, a dat produc¡ia cea mai reduså, de 7338.40 kg/ha, înså alåturi de o altå semånåtoare care a administrat complexe. Diferen¡a dintre cele douå ¿i semånåtoarea care a dat produc¡ia maximå, în tehnologie no-till, e de 470 kg/ha. Între celelalte semånåtori, diferen¡ele au fost relativ reduse, de ordinul zecilor Profitul Agricol 28/2021

sau al sutelor de kg. Produc¡ia medie pe suprafa¡a de aproximativ 3,7 ha a fost de 7559.34 kg/ha. Din ra¡iuni care ¡in de politicile de confiden¡ialitate, nu putem dezvålui produc¡iile realizate în cazul fiecårei semånåtori, înså APPR î¿i va informa membrii, iar al¡i fermieri interesa¡i se pot adresa organizatorilor, care vor putea furniza aceste date, cu acordul dealerilor.

Båtålia soiurilor Din acelea¿i ra¡iuni de confiden¡ialitate, nu putem da publicitå¡ii, deocamdatå (pânå nu vom ob¡ine acordul participan¡ilor), produc¡iile date de fiecare soi în parte. Înså vå putem spune cå varia¡iile de produc¡ie au fost mai mult decât semnificative, de peste 2 t/ha, de la 6.583,51 kg/ha la 9.317,76 kg/ha, la umiditatea STAS, de 14%. În general, au performat soiurile tardive, înså campionul de anul acesta la produc¡ie cantitativå este un soi timpuriu. Soiurile INCDA Fundulea sau comportat bine ¿i foarte bine în condi¡iile acestui an. Pitar a dat 8.351,63

kg/ha (locul 9 la produc¡ie cantitativå), cu calitå¡i foarte bune de panifica¡ie (MH 78,6, proteinå 15,2, amidon 65,5, gluten 42,4). Bine s-au comportat ¿i noul soi Ursita ¿i vechiul Glosa, care a fost cel mai afectat de cåderi (45%), ocupând locurile 14 ¿i 15 la produc¡ie cantitativå, ¿i foarte buni indici de panifica¡ie. Costin Telehuz: “Punem geneticå ¿i tehnologii la un loc, ca så aleagå fiecare ce-i place, ce i se pare cå i se potrive¿te. Pentru a stabili care e soiul cel mai bun ar fi necesare repeti¡ii de cinci ani, cu realizarea mediei multianuale, cu acelea¿i soiuri, de la toate companiile”. Andreas Telehuz: “Beneficiile economice ale Zilei Grâului nu sunt mari. Dar e un demers pentru imaginea APPR ¿i ACCPT. ªi se ob¡in multe informa¡ii utile. Totu¿i, e multå båtaie de cap ¿i ne-am bucura så fie ¿i al¡i colegi interesa¡i de organizarea evenimentului. Cum nu sunt, probabil îl vom organiza tot noi anul agricol urmåtor”.

Arpad DOBRE, Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2021/2022

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.795 milioane tone, cu 85 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.497 milioane tone, cu 67 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 506 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 1 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Sorgul va ajunge la 64,5 milioane tone, cu 2,5 milioane mai mult ca în 2020/21. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 153 milioane tone, mai micå cu 6 milioane tone fa¡å de cea din 2020/21. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 635 milioane tone, cu 35 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 385 milioane tone, cu 22 milioane mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 74 milioane tone, cu 2,3 milioane tone mai mare decât în 2020/21. Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 7 mil. de tone fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de arahide este estimatå la 49,5 milioane tone, cu 0,2 milioane tone mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 119 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 iulie 2021. 24

PT303 Sclerotinia Protector,

unic în UE Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Oilseeds, Corteva Agriscience

Condi¡iile de climå ¿i sol influen¡eazå cre¿terea ¿i dezvoltarea culturilor, darm în aceea¿i måsurå, cre¿te ¿i riscul apari¡iei bolilor ¿i dåunåtorilor. La cultura de rapi¡å, Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb este de departe cea mai periculoaså boalå. Primåverile calde ¿i umede, densitatea mare a plantelor dupå ie¿irea din iarnå, prezen¡a în rota¡ie a unor specii sensibile sunt probleme des întâlnite în fermele de la noi din ¡arå. Corteva Agriscience introduce în cultura de rapi¡å, prin noua geneticå, un concept inovator - Sclerotinia Protector. PT303 este un hibrid unic pe pia¡a din Europa - combinå un grad ridicat de toleran¡å la Sclerotinia cu productivitatea excelentå ¿i caractere agronomice superioare, iar rezultatul este un produs ce nu poate lipsi din nicio fermå ce dore¿te performan¡å la cultura de rapi¡å. O realå problemå o reprezintå rota¡ia scurtå practicatå în foarte multe ferme, unde rapi¡a revine dupå un an de cereale påioase, ¿i în rota¡ie scurtå cu floarea-soarelui, soia ¿i mazårea. Faptul cå sclero¡ii produ¿i de Slerotinia sclerotiorum pot rezista în sol 7-8 ani ¿i în condi¡ii prielnice pot produce pagube însemnate nu doar pentru cultura de rapi¡å, ci ¿i pentru culturile ce vor veni în urmåtorii ani pe acel teren

reprezintå o preocupare importantå a multor fermieri. Combaterea chimicå a acestei boli foarte pågubitoare este limitatå ¿i necesitå aten¡ie deosebitå la momentul aplicårii fungicidului, iar de cele mai multe ori nu se poate interveni la timp din cauza precipita¡iilor, astfel cå eficien¡a tratamentului este foarte reduså, infec¡ia neputând fi eradicatå în totalitate. Singura solu¡ie realå este utilizarea hibrizilor Sclerotinia Protector. Primul hibrid este PT303, ce va realiza produc¡ii constante anual, fårå a fi impactat de acest agent patogen ¿i care laså un sol cu încårcåturå mai micå de sclero¡i, unde vom putea cultiva în continuare fårå riscuri culturile dorite. Toleran¡a geneticå este un aspect foarte important de luat în calcul în alegerea hibrizilor ce urmeazå så-i cultivåm, alåturi de productivitate ¿i stabilitate, ea asigurå ob¡inerea unor produc¡ii ridicate în anii problematici, când alte solu¡ii nu dau randament. De asemenea, un aspect foarte important de men¡ionat este ¿i pretabilitatea hibridului PT303 pentru agricultura organicå/ecologicå, fiind singura solu¡ie de a reduce infestarea plantelor cu Sclerotinia ¿i multiplicarea sclero¡ilor în viitor. Corteva oferå, prin portofoliul actual, solu¡ii reale fermierilor ce s-au integrat în agricultura organicå. Pentru siguran¡a culturii de rapi¡å, hibridul marca Pioneer PT303 Sclerotinia Protector este alegerea perfectå! Profitul Agricol 28/2021

CULTURI VEGETALE

Arnaud Perrein face produc]ie-record de orz [i nu e mul]umit Ferma Sopema din Mihail Kogålniceanu (Ialomi¡a) a ajuns la 4.500 ha, dupå achizi¡ia, anul trecut, a unei ferme de 500 ha. Administratorul Arnaud Perrein a crescut suprafa¡a cultivatå cu grâu la 1.208 ha ¿i este satisfåcut de produc¡ie o medie de 7 t/ha. Înså la orz, unde a scos 7,5 t/ha, record pentru Sopema, considerå cå se putea mai bine.

ceva timp în urmå, Perrein a lipit un sticker pe marginea de jos a monitorului såu. Pe sticker ¿i-a notat structura culturilor ¿i produc¡iile scontate, pentru a ¿ti ce cantitå¡i are de vândut anticipat: orz 288 ha - produc¡ie scontatå 2.000 t; rapi¡å 389 ha - 1.200 t; grâu 1.208 ha - 7.000 t; floarea-soarelui 674 ha - 2.000 t; porumb 995 ha 13.000 t; soia 827 ha - 3.700 t. A recoltat întâi orzul, iar media fiind 7,5 t/ha, totalul a urcat la 2.160 de t, cu 160 t peste cantitatea anticipatå. A urmat rapi¡a, unde a ob¡inut cam 3,5 t/ha, deci 1.360 de t, tot cu 160 t peste ¡intå. La grâu a fost mult mai precaut, fiindcå, la o medie de aproape 7 t/ha, ¿i-a depå¿it estimarea cu peste 1.000 de tone. Condi¡iile acestui an l-au convins de utilitatea folosirii unui regulator bun de cre¿tere la påioase. La orz a avut cåderi pe 40% din suprafa¡å, de¿i a folosit un regulator, dar nu pe cel mai eficient. “To¡i producåtorii våd acum cå, dacå

nu au folosit regulatori de cre¿tere, mai ales la orz, pierd atât la cantitate, cât ¿i la calitate. Al¡ii au folosit un regulator mai scump ¿i au produc¡ii de peste 8 t/ha. De¿i n-am mai avut niciodatå o produc¡ie a¿a de mare la orz, îmi e ciudå când våd cå al¡ii au scos mai mult ¿i realizez cå puteam ¿i noi”. De cantitatea de grâu recoltatå e mul¡umit, chiar dacå e sensibil sub cea de orz. Fiindcå o bunå parte a suprafe¡ei cultivate cu grâu e pe terenul unei ferme de 500 ha, achizi¡ionatå anul trecut. “Acolo e un sol mai nisipos, care nici nu prea a fost fertilizat cum trebuie.

În aceste condi¡ii, o medie de 6,5 t/ha, acolo, a fost surprinzåtor de mare”. Calitatea, înså, nu e ce trebuie pentru grâul de panifica¡ie. Proteina e 13, foarte bunå, înså masa hectolitricå e doar 75, gradul 2. “E grâu furajer”, conchide Perrein. Råmâne de våzut dacå morarii nu vor face rabat anul acesta, având în vedere cå în mai tot Båråganul situa¡ia grâului e asemånåtoare. La valorificare a mers mai mult cu frâna de mânå traså. Grâu a vândut anticipat doar 1.000 de tone, pe Matif, cu 220 euro - contract futures. “Urmeazå så råscumpår pozi¡ia mea când baza, adicå diferen¡a dintre pre¡ul fizic ¿i Matif, va fi de 10 euro. ªi voi vinde fizic aici. Practic, considerând baza de 10 euro drept cost al livrårii în Port Constan¡a, am vândut cu 210 euro/t”. Orz nu a vândut nimic anticipat, deoarece oferta a fost cu 30 de euro sub cota¡ia Matif. Rapi¡å, în schimb, a vândut forward 600 de tone - jumåtate din cantitatea pe care sconta så o recolteze, în douå tran¿e, cu 505 ¿i 515 euro/t. La recoltat a mai vândut 350 t de rapi¡å, de¿i pre¡ul ob¡inut a fost cu mai mult de 30 de euro sub Matif. “Nu am avut încotro, trebuie så-mi påstrez pozi¡ia în pia¡å. Dar, în mod normal, vând la Matif minus 10 euro”. A vândut ¿i ceva soia anticipat, luând ca reper bursa din Chicago. A antamat ¿i jumåtate din produc¡ia de floare ¿i 4.000 de tone de porumb (deci, mai are de valorificat 10.000 de tone între timp, ¿i-a revizuit produc¡ia cu 1.000 de tone în sus). Porumbul l-a valorificat cu pre¡uri foarte diferite, între 185 euro/t ¿i cu 218 euro/t.

Robert VERESS Profitul Agricol 28/2021

CULTURI VEGETALE

Recoltarea, suma unei serii de a În ferma Agrilemi, din Mavrodin, Teleorman, o zi de recoltare începe de la ora 7, cu alimentarea cu combustibil a combinelor. Urmeazå curå¡area, suflarea radiatoarelor, filtrelor. În jurul orei 9 se poate intra în lan. Nu a mai plouat de mult, umiditatea de împrumut nu-i ¡ine pe fermieri în loc. Se lucreazå pânå la ora 9 seara, cu o pauzå de maså de o orå. Petricå Andrei are, anul acesta, 480 de grâu, 350 ha de rapi¡å, 175 ha de floarea-soarelui ¿i 70 ha de orz.

ontractarea produc¡iei este cea care deseneazå modul de desfå¿urare a campaniei de recoltat. În func¡ie de contractele încheiate, fermierul î¿i face planul unde direc¡ioneazå produc¡ia. În contract se men¡ioneazå condi¡iile de livrare, obliga¡iile cumpåråtorului privind asigurarea transportului. Înainte de a începe recoltarea, fermierul s-a asigurat cå drumurile din fermå sunt accesibile camioanelor pentru a prelua produc¡ia. Între¡inerea lor cu autogrederul este o activitate ce trebuie fåcutå în mod constant. A reu¿it så comaseze terenul ¿i are sole mari, fapt ce-i simplificå munca.

E¿alonarea activitå¡ilor Succesul campaniei de recoltat stå în modul în care fermierul î¿i planificå activitatea, ac¡iune ce începe înainte de semånat, de la alegerea semin¡elor. Folose¿te hibrizi de rapi¡å cu maturitå¡i diferite, ceea ce-i permite e¿alonarea recoltatului. De fapt, avantajele sunt multiple. ªi celelalte lucråri sunt e¿alonate, iar în vegeta¡ie culturile sunt expuse în mod diferit riscurilor. 28

Dublarea capacitå¡ii de recoltare Petricå Andrei are douå combine moderne, atât de confortabile încât munca din câmp începe så semene cu cea de birou. Unul dintre utilaje e nou, la prima sutå de ore de utilizare. E mul¡umit de el, dar un bilan¡ îl poate face abia la final. În general, o combinå recolteazå 25 ha/zi, la o produc¡ie de 4 t/ha. Nu merge cu o vitezå mai mare, întrucât ar cre¿te pierderile. Preferå så meargå mai încet ¿i så mai închirieze douå combine, chiar dacå asta înseamnå costuri mai mari. Orzul, grâul ¿i mai ales rapi¡a nu au råbdare. “For¡åm så luåm cât mai repede recolta de pe câmp dupå ce a¿teptåm nouå luni”, spune fermierul. O ploaie în campania de recoltare duce la scåderea calitå¡ii, iar o grindinå sau o furtunå poate så diminueze serios cantitatea. De fapt, orice întârziere înseamnå o reducere a produc¡iei, chiar dacå nu cad boabele ori plantele. O umiditate mai micå decât cea STAS înseamnå, în cele din urmå, o produc¡ie mai micå, pentru cå traderii nu com-

penseazå diferen¡a. La grâu a început recoltatul la o umiditate de 15-16% ¿i a terminat la 1012%. A depozitat 2.000 de tone de grâu, iar 1.200 t le-a vândut, conform contractelor încheiate. Tocmai ¿i-a extins capacitatea de depozitare de 2.000 de tone, formatå dintr-o magazie ¿i o celulå de siloz, cu încå 3.000 de tone, în magazii. Rapi¡a ¿i orzul acoperå primele obliga¡ii cåtre firmele de inputuri, sunt valorificate integral. Orzul a dat o produc¡ie de 6.050 kg/ha, grâul a fost finalizat cu 7.100 kg/ha. La rapi¡å, produc¡ia era de aproximativ 4.200 kg/ha ¿i existau speran¡e pentru produc¡ii mai bune. Produc¡ia de grâu a avut calitå¡i de panifica¡ie. “Este foarte importantå alegerea momentului tratamentului. Tocmai din cauza acestui fapt trebuie venit zilnic în câmp, nu la câteva zile sau la o såptåmânå. De la o culturå la alta, de la o solå la alta, totul este diferit”, remarcå fermierul. Cu toate acestea, “Am prins momentul optim?” råmâne o întrebare generalå. A vândut produc¡ia anticipat, în tran¿e. La rapi¡å a început în urmå cu 60 Profitul Agricol 28/2021

CULTURI VEGETALE

alegeri [i întâmpl\ri

de zile, când pre¡ul nu era foarte convenabil, iar al treilea contract a avut pre¡ul cel mai bun, astfel încât a vândut aproape 80% din produc¡ia estimatå. 1,89 lei/kg a ob¡inut la primul contract, 2,2 lei/kg la al doilea ¿i 2,66, lei/kg la al treilea. La grâu a vândut cu 0,88 lei/kg, acum este 0,77 lei/kg. “Pre¡urile scad în perioada de recoltare. Fermierii trebuie så-¿i achite facturi ¿i atunci se profitå de situa¡ie”, spune fermierul, care admite totu¿i cå a fost un pre¡ în general bun la cereale. “Problema intervine la inputuri. S-au mårit pre¡urile la îngrå¿åmintele complexe cu aproape 70% fa¡å de ceea ce am luat anul trecut, dupå recoltat.

Facem contracte, så ne asiguråm de îngrå¿åmintele complexe”. Câ¿tigul bun datorat pre¡urilor ¿i produc¡iei poate så fie rapid înghi¡it de cre¿terea pre¡urilor inputurilor, în special ale îngrå¿åmintelor. Nu va face rabat la doze. “Nu putem så råmânem fårå îngrå¿åminte. Avem cartare agrochimicå fåcutå. pH-ul nostru este acid, 5,8-6. Mai corectåm ¿i cu nitrocalcar, dupå îngrå¿åmintele complexe”, adaugå fermierul.

arunca”, spune fermierul. Nu se a¿teaptå la o produc¡ie foarte mare. În 10-14 zile, culturile au mare nevoie de apå. Porumb nu a mai cultivat, din cauzå cå, potrivit asolamentului, ar fi trebuit så fie pe un teren din apropierea pådurilor, unde mistre¡ii creeazå mari probleme. “La porumb a apårut paniculul, måtasea ¿i era nevoie de o ploaie în perioada aceasta”, remarcå fermierul.

Så nu stea combina În campanie, fermierul e cu ochii pe telefon. Un apel pierdut de la un ¿ofer care trebuie så preia produc¡ia din câmp ¿i nu ¿tie så ajungå înseamnå pierderi. Combina nu trebuie så stea. “Azi avem ma¿ini pentru transport. Ieri ne-au lipsit. Nu fac fa¡å pentru cå to¡i fermierii recolteazå în aceea¿i perioadå ¿i se suprapun. De multe ori nu dau explica¡ii, nu mai råspund la telefon în perioada aceasta. Ieri am avut o zi grea, am transportat cu utilajele noastre pe pista betonatå pe care o avem în fermå. Sunt ¿i fermieri care nu au unde duce produc¡ia ¿i au stat cu combinele în câmp”, spune fermierul. Starea bunå de func¡ionare a utilajelor este o cerin¡å esen¡ialå pentru o campanie reu¿itå. Tractoarele le schimbå, de obicei, dupå ce terminå leasingul, la cinci ani, iar combinele la 7-8 ani, toate prin buy-back. Încep cheltuielile pentru piese, cresc timpii de nefunc¡ionare. Service-ul este asigurat de dealeri, chiar ¿i schimbul de ulei este fåcut de ace¿tia, fapt pentru care pre¡ul primit la buy-back este mai bun.

În pragul secetei, la prå¿itoare Floarea-soarelui este contractatå în procent de 50% din produc¡ia estimatå. Perspectivele nu sunt foarte bune, “vom Adrian MIHAI avea semin¡e ¿i¿tave, iar combina le va Imediat dupå recoltare se pregåte¿te urmåtoare o anumitå perioadå nu se mai pot lucra. recoltå. A doua, a treia zi se face dezmiri¿tirea cu un trac“Am pregåtit 200 ha de teren ¿i pregåtim în contintor de 400 CP ¿i disc de 8 m. Dupå orz, a avut timp så facå uare, så ne asiguråm, pentru cå nu se ¿tie ce va fi. Deoatât aråturå, cât ¿i discuit, unde va urma rapi¡å. “Ne per- camdatå nu sunt precipita¡ii. Luna iunie a avut un deficit mitea ¿i terenul. Acum nu mai este umiditate. Aråtura nu de 46 de litri. În total s-au adunat 410 l/mp. Sunt ¿i zone se mai poate face. Doar dezmiri¿tit. Pregåtim la 20-25 cm cu regim de precipita¡ii mai bun, la 25-30 km, în care nu adâncime”, spune fermierul. se putea recolta orzul. Abia ieri au intrat.” Pentru cå are tractoare puternice, vrea så mai Dacå vor veni precipita¡ii de 10-15 l/mp, va aplica un cumpere utilaje pentru a putea efectua cât mai repede erbicid total. “Spectrul de buruieni este mai mare fa¡å de dezmiri¿tirea. Este o lipså, în general, de apå. Dacå trece ce era, chiar ¿i de boli, ¿i trebuie så fim aten¡i.”

Profitul Agricol 28/2021

CULTURI VEGETALE BASF investe¿te într-o afacere hidroponicå BASF Venture Capital a investit în startup-ul indian UrbanKisaan, specializat în cultivarea hidroponicå a diferitelor tipuri de legume, frunzoase ¿i plante medicinale în mediul urban tropical. Unele sunt cultivate direct în magazine. Ambele pår¡i au convenit så nu dezvåluie detaliile financiare ale investi¡iei. Compania opereazå mai multe sere suburbane ¿i ferme verticale interioare ¿i inten¡ioneazå så î¿i extindå în continuare prezen¡a pe pia¡a indianå ¿i så-¿i dezvolte tehnologia pentru a lucra cu mii de fermieri. Syngenta a cumpårat un distribuitor în Brazilia Syngenta a cumpårat Dipagro, distribuitor de inputuri din Mato Grosso, Brazilia. Cu o vechime de 14 ani, compania brazilianå este recunoscutå pentru managementul excelent ¿i baza largå de clien¡i fideli. Insecticid biologic Embrapa ¿i Andermatt Biocontrol au dezvoltat un produs biologic capabil så controleze integral popula¡ia de Spodoptera frugiperda - viermele frunzelor de porumb. În Europa, dåunåtorul este prezent în Germania. Produsul ac¡ioneazå doar prin ingestie. Australia: 28,5 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Australia pentru anul 2021/22 este prognozatå la 28,5 milioane tone, în cre¿tere cu 1,5 milioane tone fa¡å de estimårile de luna trecutå ¿i cu 4,5 milioane tone mai pu¡in fa¡å de recordul de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de aproximativ 13,1 milioane hectare, în scådere cu 0,1 milioane hectare fa¡å de luna trecutå, dar în cre¿tere cu 0,1 milioane hectare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este estimatå la 2,18 tone/hectar, în scådere cu 14% fa¡å de anul trecut. Poten¡ialul de produc¡ie este peste medie în marile zone cultivatoare de grâu. 30

Cum se poate evita utilizarea unui insecticid la rapi]\ Lidea, compania rezultatå în urma fuziunii dintre Euralis ¿i Caussade Semences, le propune fermierilor o solu¡ie pentru a reduce numårul de produse de protec¡ia plantelor utilizate pentru cultura de rapi¡å, în situa¡ii cu infestare micå-medie. Compania a realizat primul mix de varietå¡i de rapi¡å ce are ca scop un control mai bun al dåunåtorilor: ES Capello Protect.

mestecul este format din ES Capello, în propor¡ie de 92%, ES Alicia - 7% ¿i trifoi 1% ¿i vizeazå evitarea producerii de pagube în culturå de cåtre gândacul lucios, fårå a mai fi necesarå aplicarea unui insecticid, în cazurile unei infeståri medii. Mixul este recomandat ¿i pentru sistemul bio. ES Alicia este cea mai timpurie varietate de pe pia¡å. Înflore¿te cu 7-10 zile înainte de ES Capello ¿i ac¡ioneazå ca o capcanå naturalå. Mixul asigurå 3 plante “capcanå” la metrul påtrat. Gândacul lucios atacå primii boboci florali apåru¡i în culturå. Dåunåtorul råmâne pe plantele de ES Alicia întrucât are polen disponibil ¿i nu atacå plantele din cultura principalå. Când înflore¿te ¿i ES Capello, hibridul cultivat pentru produc¡ie, gândacul lucios se aflå la sfâr¿itul maturitå¡ii sexuale ¿i nu mai produce pagube. În unele situa¡ii excep¡ionale, cu presiune ridicatå, dacå existå peste 30 de gândaci

pe o plantå de ES Alicia, dåunåtorii pot totu¿i trece pe hibridul principal. Fermierii trebuie så monitorizeze atacul, iar la 5-7 dåunåtori pe hibridul principal trebuie så se pregåteascå se intervinå. Dacå acest prag este depå¿it, este necesarå aplicarea unui insecticid. ES Capello este un hibrid stabil, cu comportament agronomic excelent, toleran¡å foarte bunå la Phoma (RLM 7) ¿i o vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, fårå risc de elonga¡ie. Are toleran¡å bunå la înghe¡, repornire în vegeta¡ie semi-timpurie, foarte bunå toleran¡å la boli, poten¡ial foarte bun de produc¡ie valorificând foarte bine atât solele cu poten¡ial redus,¿ cât ¿i solele cu poten¡ial ridicat. Capacitatea de ramificare este foarte mare, talia plantei este foarte mare. Con¡inut de ulei: 48%.

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 28/2021

CULTURI VEGETALE

Peste 1 milion de tone de cereale, stocate în silobag-uri În luna iunie a acestui an, compania Grain Bags a aniversat 6 ani de când a intrat pe pia¡a din România. A pornit ca o afacere de familie, iar aståzi Grain Bags este un nume de referin¡å, în ceea ce prive¿te depozitarea cerealelor ¿i a furajelor. Solu¡ia inovativå de stocare - silobag-ul, în care directorul general Narcis Ranghiuc a crezut cu tårie, s-a dovedit a fi solu¡ia potrivitå pentru mare parte dintre fermierii români. “În 6 ani, de când suntem activi în zona de agribusiness, peste 1 milion de tone de cereale au fost încårcate în silobag. Må bucur så observ deschiderea de a testa sistemul ¿i apoi så våd cum î¿i cresc de an la an cantitå¡ile depozitate în silobag ¿i cum preferå så cumpåre utilajul de încårcare, în detrimentul închirierii de la noi”. Dacå privim din perspectiva cantitå¡ilor depozitate individual, cea mai mare cantitate a fost de 9.000 de tone, iar cea mai micå de 300 tone. Cei mai deschi¿i fermieri în a testa sistemul silobag au fost cei care lucreazå terenurile din sudul ¡årii, urma¡i de cei din vest ¿i nord. Când trage linie, directorul general este de pårere cå cea mai importantå resurså într-o firmå sunt oamenii alåturi de care lucrezi zi de zi ¿i este vital så î¡i clåde¿ti o echipå de încredere cu care så mergi la drum pe o perioadå îndelungatå. “Scopul meu este så construiesc o afacere pe valori morale, nu doar så fac bani. Pentru a face acest lucru, am realizat cå trebuie så gåsesc colegii potrivi¡i, så fiu aproape de echipå ¿i så fiu un lider corect”. Cât despre planurile de dezvoltare pentru anul acesta, Narcis Ranghiuc a men¡ionat cå va urmåri dezvoltarea companiei, prin care Grain Bags va 32

Bilan¡ la 6 ani l peste 1 milion de tone de cereale au fost stocate în silobag-uri, ceea ce înseamnå cå s-au întins pe o suprafa¡å de aproximativ 300 km (cât este distan¡a dintre Bucure¿ti ¿i Bacåu), ori cå, în fiecare an, s-au vândut câte 50 de km de silobag-uri l cea mai mare cantitate stocatå în silobag a fost de 9.000 tone ¿i cea micå de 300 tone l cele mai multe silobag-uri au ajuns la fermierii din sudul ¡årii

oferi solu¡ii pentru orice fel de sistem de depozitare ¿i nu doar silobag (Grain Bags - specialistul tåu în depozitare eficientå ¿i economicå). A¿adar, compania î¿i propune så gåseascå solu¡ia optimå de depozitare, în direc¡ia în care fermierul are nevoie. De asemenea, va continua strategia de extindere a echipei de vânzåri pentru a acoperi întreaga ¡arå, va urmåri prezen¡a la cât mai multe evenimente organizate în câmp, dar ¿i îmbunåtå¡irea platformei de prezentare grainbags.ro.

“6 ani în care am fåcut o treabå excelentå alåturi de întreaga echipå. 6 ani în care ne-am dezvoltat ¿i o facem în continuare. 6 ani în care am câ¿tigat încrederea fermierilor, prin solu¡iile de calitate înaltå oferite. La mul¡i ani, Grain Bags!”, declarå directorul general Grain Bags.

Despre Grain Bags Este o companie româneascå înfiin¡atå în anul 2015 ¿i care furnizeazå solu¡ia de depozitare în silobag (sac industrial, fabricat din polietilen elastic, care asigurå conservarea în condi¡ii optime a recoltei). De asemenea, este singura din ¡arå care are speciali¿ti în acest sistem ¿i care ¿tiu så ofere consultan¡å fermierilor. Grain Bags comercializeazå atât silobag-uri, cât utilaje de încårcare/descårcare în/din silobag, dar presteazå ¿i servicii cu personal calificat. Silobag-urile marca Grain Bags sunt importate din Germania ¿i reprezintå cea mai ieftinå metodå de depozitare a cerealelor ¿i furajelor de pe pia¡a din România, oferind o alternativå pentru o mai bunå valorificare a produc¡iei.

Profitul Agricol 28/2021

CULTURI VEGETALE

PHOSTOXIN TABLET> Eliminarea definitiv\ a d\un\torilor din depozite Fumigantul PHOSTOXIN TABLET este un produs Detia Degesch. Eficien¡a tratamentului depinde foarte mult de condi¡iile de utilizare, în special de gradul de etan¿eitate: cu cât incintele sunt mai bine sigilate, cu atât aplicarea prezintå rezultate mai bune. De asemenea, este necesarå respectarea strictå a duratei de expunere, fårå deschiderea spa¡iului. Efectul foarte puternic al PHOSTOXIN TABLET se datoreazå fosfurii de aluminiu 56%, o substan¡å cu tradi¡ie în combaterea dåunåtorilor, care are beneficiul unei formulåri avantajoase. Fosfura de aluminiu reac¡ioneazå cu vaporii de apå din atmosferå, ceea ce conduce la apari¡ia fosfinei, cu efect letal asupra formelor care respirå. Produsul nu are efect ecotoxic, transformându-se în compu¿i ce nu afecteazå mediul.

Mod de utilizare Igienizarea între recolte. Este necesarå aplicarea înainte de aducerea noii recolte deoarece insectele se ascund foarte bine în cråpåturi ¿i alte locuri unde sunt greu de depistat. Este de ajuns så råmânå câ¡iva dåunåtori, iar infestarea se va produce rapid. PHOSTOXIN TABLET este un produs deosebit de eficient, ce asigurå eliminarea dåunåtorilor în toate stadiile sale de evolu¡ie (adult, larvå, pupå, ou). Controlul insectelor din bunurile depozitate. Este necesarå o ac¡iune fermå unitarå împotriva acestor insecte, mijloacele chimice fiind singura solu¡ie, deoarece mediul din depozite asigurå hrana ¿i condi¡iile optime pentru proliferarea acestora, fårå o competi¡ie naturalå care i-ar putea stopa. Depozitele - maså ¿i caså pentru dåunåtorii cerealelor Gårgåri¡a grâului (Sitophilus granarius) Atacul începe din

1. 34

câmp: femela roade bobul din exterior pentru a depune ouå, dupå care larva va consuma întregul bob din interior. Ciclul biologic va continua ¿i în spa¡iul de depozitare. Infestarea cu gårgåri¡a grâului scade calitatea produc¡iei depozitate ¿i deschide calea cåtre atacurile mucegaiurilor ¿i acarienilor. PHOSTOXIN TABLET poate fi aplicat ¿i atunci când bunurile se aflå deja în depozit deoarece nu afecteazå calitatea produselor påstrate în spa¡iul unde se realizeazå aplicarea. De aceea, utilizarea acestui produs va fi deosebit de eficientå chiar dacå produc¡ia a venit din câmp cu ouåle dåunåtorilor.

câmp din cauza condi¡iilor bune. În aceastå situa¡ie, este evident cå doar buna igienizare a spa¡iilor anterioarå depozitårii este insuficientå. Este necesar så efectua¡i controale periodice ale incintelor ¿i dupå stocarea bunurilor pentru a vedea dacå este necesar så interveni¡i cu fumigant.

Molia cerealelor (Sitotroga cerealella) atacå atât boabele de cereale (grâu, orz, porumb, secarå, ovåz, orez), cât ¿i pe cele de leguminoase (fasole, nåut, mazåre); consecin¡a atacurilor este distrugerea boabelor sau afectarea calitå¡ii acestora. Astfel, boabele capåtå un gust neplåcut ¿i devin improprii pentru hrana omului ¿i a animalelor. O femelå poate depune în câmp 150-200 de ouå, din care vor apårea larve care au nevoie de câte un bob fiecare pentru dezvoltare completå. Acestea se vor împupa în semin¡e ¿i vor ajunge astfel în depozit, unde se va relua ciclul biologic. În interior, numårul de genera¡ii este mai ridicat decât pe

Gårgåri¡a fasolei (Acanthoscelides obsoletus). Via¡å dublå: din câmp în depozit Gårgåri¡a fasolei (Acanthoscelides obsoletus) este un dåunåtor cu medii de via¡å foarte diferite: ierneazå în depozite, dar poate hiberna chiar ¿i pe câmp, putând cålåtori pânå la 3 km în afara locului de iernare. Dezvoltå câteva genera¡ii pe an, pe câmp depunând ouåle pe påståi (care ajung în depozite dupå recoltare), iar în depozit, direct pe boabe, în care eclozeazå ¿i cu interiorul cårora se hrånesc.

Precau¡ii pentru siguran¡å Conform legisla¡iei în vigoare, fumigarea cu PHOSTOXIN, aerisirea, precum ¿i îndepårtarea reziduului se realizeazå doar de cåtre personal special instruit pentru aplicarea acestui produs. Utilizarea se realizeazå în echipe de minimum douå persoane, în condi¡ii de siguran¡å. Praful rezidual nu trebuie så intre în contact cu bunurile.

Kwizda Agro România Profitul Agricol 28/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Porcul din România este în pericol Lipsa unei politici consecvente ¿i pandemia de pestå porcinå africanå au adus industria porcului într-o situa¡ie dezolantå. România importå 80% din necesarul de carne de porc, iar lipsa banilor pentru subven¡ionarea domeniului, din cauza pandemiei de covid, este scuza idealå pentru guvernan¡i ca så nu-i sprijine mai consistent pe crescåtorii de porci pentru un interes general.

to¡i factorii agravan¡i, trebuie så adåugåm presiunea importatorilor asupra politicienilor: alte ¡åri europene pot cre¿te porci, chiar ¿i în spa¡ii libere, prin påduri, cu cereale din ¡ara noastrå, cu subven¡iile care s-ar cuveni crescåtorilor no¿tri ¿i ne exportå carne. Pentru tot acest dezastru, pesta porcinå africanå este alibiul perfect. Pe 8 iulie, mai aveam în ¡arå 101 focare de pestå porcinå africanå, din care 2 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 1 focar în exploata¡ii comerciale de tip A. Au fost eutanasia¡i 45.227 de porci. În contextul victoriilor repurtate, ANSVSA lanseazå un nou proiect de ordonan¡å de urgen¡å privind cre¿terea porcului în România. A ¿asea variantå.

Gospodåriile care cresc porci de vânzare trebuie så aibå autoriza¡ie sanitar-veterinarå ¿i plan de biosecuritate, se aratå în proiectul de ordonan¡å. I se interzice ¡åranului så mai creascå 36

scroafe ¿i vieri în propriul cote¡. “Exploata¡iile noncomerciale de porcine achizi¡ioneazå porcinele pentru îngrå¿are ¿i sacrificare pentru consum în gospodåria proprie de la exploata¡ii comerciale, direct sau prin intermediul mijlocitorilor de afaceri cu animale vii, cu respectarea legisla¡iei sanitar - veterinare. Este interziså cre¿terea porcinelor în exploata¡ii în aer liber tip stâne, tabere de varå, cantoane silvice, cantoane de pe lângå diguri, societå¡i agricole vegetale”. ºåranul nu are voie så dea porcilor låturi, måmåligå, zer, buruieni, lucernå verde, dovleci. “Nu trebuie så hråneascå porcinele cu furaje de origine vegetalå pe o perioadå de cel pu¡in 30 de zile de la recoltarea acestora.” Mai mult, banalele paie se pot folosi ca a¿ternut la porci numai dupå 90 de zile de la treierat.

jude¡ul Arad, respectiv Talpo¿ din jude¡ul Bihor. Smithfield România de¡ine 47 de ferme, dintre care cinci ferme de reproduc¡ie ¿i 41 de îngrå¿åtorii. Chinezii eutanasiazå acum peste 10.000 de porci dintr-o fermå Smithfield de la Ni¡chidorf.

Revolta fermierilor

Nicolae Ciuleac, patronul companiei Carniprod din Bråila, a fåcut mari investi¡ii pentru cre¿terea porcilor. Este primul caz notoriu în adåposturile cåruia a izbucnit pesta porcinå africanå. Nici vorbå så reu¿eascå amortizarea investi¡iilor realizate. “Câtå vreme nu se garanteazå biosecuritatea în jude¡ul nostru, eu nu mai am curajul så repopulez halele, spune omul de afaceri. Toate ies numai cu cezarianå la noi, laså cå merge ¿i a¿a, laså cå vine altcineva ¿i va face... Nu vine nimeni ¿i nu face nimeni dacå noi nu facem. Vreau så vând ferma, dar uite cå nu vine nimeni. Încå nu ¿i-au luat incineratoarele din fermå ¿i ANSVSA vorbe¿te de biosecuritate? Îmi pare råu cå am fåcut un FNC nou-nou¡. Cum så se amortizeze dacå nici nu a func¡ionat måcar o zi? O investi¡ie de 4 milioane de euro, pe care am pus-o în conservare. Nu am ce face cu ea.”

Adrian Balaban spunea cå 90% din focarele Europei se aflå în România. Nimeni nu poate explica aceastå situa¡ie, altfel decât prin neglijen¡a guver nan¡ilor. Pesta porcinå africanå a fåcut ravagii ¿i prin fermele companiei Smithfield din Banat. Au fost uci¿i to¡i porcii din ªiclåu, Satu Nou, comuna Mi¿ca, Apateu, Berechiu, Mo¡iori, ªomo¿che¿, ªepreu¿, Vânåtori, Zerindu Mic din

Dimitrie Muscå, de la Combinatul Agro-Industrial Curtici, jude¡ul Arad, a avertizat mereu autoritå¡ile så ia måsurile cuvenite ¿i a vorbit în pustiu. “DSV Arad a gåsit mistre¡i mor¡i în grådinile oamenilor. Ferma de la Ni¡chidorf este amplasatå între påduri. Efectivele de mistre¡i s-au redus drastic din cauza bolii. Au murit pur ¿i simplu. Dar, a¿a cum aratå speciali¿tii, existå acele

Unii medici veterinari îl acuzå pe Raed Arafat cå nu a fåcut totul pentru combaterea PPA, dar dacå ar controla numai Arafat situa¡ia, ar råmâne ANSVSA fårå obiectul muncii.

Profitul Agricol 28/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

exemplare (8-10%), care trec prin boalå ¿i vor fi purtåtoare de virus. Acele exemplare mai pot tråi 400 de zile. Trebuie împu¿ca¡i când vin så bea apå fiindcå to¡i sunt purtåtori de boalå. În zona noastrå nu mai existå focare de pestå porcinå africanå, dar în curând oamenii merg la pådure så-¿i facå rost de lemne, iar acolo dau peste mistre¡ii mor¡i. În Polonia, în Spania, care a devenit cel mai mare exportator de porci, se apårå ¿i cu din¡ii de pesta porcinå africanå. Trebuia så învå¡åm ¿i noi câte ceva de-acolo, dar ai no¿tri nu fac nimic. La întâlnirea de la ASAS, i-am spus ministrului Oros în fa¡å cå este cea mai neagrå patå de pe agricultura româneascå. “Dar nu sunt numai eu de vinå!, a sårit el. E de vinå ¿i cel de la Interne, e de vinå ¿i cel de la Mediu...” I-am retezat-o cå el este tatål agriculturii române¿ti, cå dacå merge prost industria porcului, poate merge în ¿edin¡a de guvern ¿i så batå cu pumnul în maså pentru cå, de veacuri, românii ¿i-au în¡årcat copiii cu carne de porc, iar acum nu mai au carne. Dar a putut så ia 2500 de euro pe lunå de la Universitatea din Cluj, fårå så meargå la nicio orå. Cå nu-l suportå Cî¡u, care nu vrea så-i dea bani, dar noi ce vinå avem? Am ajuns så importåm 80% din carnea de porc ¿i ei nu vor så discute în CSAT aceastå chestiune ce ¡ine de securitatea na¡ionalå. Au dispårut alte 20 de complexuri de porci în acest an. Au primit ordin deafarå så ne vândå la bucatå? Nu-mi dau seama de unde atâta prostie criminalå. Profitul Agricol 28/2021

6 ferme au dispårut doar în jude¡ul Arad, din care 4 de la Smithfield. Un complex de 9.500 de scroafe-matcå. DSV a gåsit 35 de mistre¡i mor¡i, care au cåzut la o singurå surså de apå. To¡i responsabilii ar trebui båga¡i la pu¿cårie. Eu am primit 75% din despågubiri din fondurile comunitå¡ii europene, iar cele 25% de la guvern nu le-am primit. Eu vreau så repopulez ferma cu porci pânå în octombrie, am investit 5 milioane de lei numai pentru repara¡ii la complex, dar încå må tem. Nu ¿tiu dacå vine boala din nou sau nu, nu ¿tiu dacå vom fi despågubi¡i din nou. Am terminat rapi¡a cu 4.000 de kilograme la hectar. Am treierat jumåtate din grâu ¿i se aratå 7800 de kilograme la hectar”, spune Dimitrie Muscå.

aveam 10 miliarde datorii ¿i venise executorul judecåtoresc la mine. Voia såmi vândå ¿i caså, ¿i tot. A¿a am renun¡at definitiv la cre¿terea porcilor. Foarte bine, så mâncåm carne congelatå de 30 de ani prin depozitele occidentale. Cartoane, fårå niciun gust. Dacå a¿a vrea ¡ara, a¿a facem... Mai lucrez 300 de hectare. Fa¡å de anul trecut, îi sårut tålpile lui Hristos! 7.000 de kilograme la hectar, dar cu tehnologie occidentalå. Al¡i vecini de-ai mei au repopulat, nu mai au pestå. Anul trecut, produceam porcul cu 6,5 lei kilogramul în viu, iar în acest an - cu 9 lei! Nem¡ii subven¡ioneazå puternic cre¿terea porcului. Este o subven¡ie ascunså.”

Ioan Lado¿i, pre¿edintele APCPR, cere Guvernului så aplice imediat ordonan¡a de urgen¡å, referitoare la cre¿terea porcilor. “Am vrut ca actul normativ privind biosecuritatea så fie mult mai drastic pentru perioada de pandemie. Må refer la intermediarii care duc porcii prin ¡arå. Veterinarul concesionar trebuie så ia în eviden¡å ¿i porcii din fermele care se ocupå de vaci, de oi sau de culturå mare. Trebuie våzut cum î¿i controleazå DSV jude¡ean medicii veterinari concesionari, pentru cå lefurile lor au crescut foarte mult ¿i ar trebui så facå ¿i ei ceva în schimb”. Marii crescåtori cer urgentarea Dumitru Bårbieru din Våcåreni, aplicårii actului normativ, în timp ce jude¡ul Tulcea, avea o fermå de îngrå¿at crescåtorii mici îi trimit pe ultimii ¡årani porci, tip Muntenia. A venit pesta ¿i i-a la înaintare. “Cum så-i ceri unui ¡åran så renun¡e distrus afacerea. Nu a mai putut repopula ¿i a vândut unor arabi din Iordania, la porci? Fiindcå, dacå îi impui reguli de biosecuritate ca la fermå, l-ai distrus: care cresc acum oi în locul porcilor. “Am dat-o pe doi lei, pe te miri ce... renun¡å så mai creascå. Mama mea are Nu se mai putea face nimic fiindcå la 83 de ani ¿i cre¿te porc de Cråciun. Eu noi se importå foarte multå carne de i-a¿ da un porc din fermå, dar nu priporc. Dacå un kilogram de cereale costå me¿te, zice cå porcul ei are carne mai 1 leu, dacå mai pui ¿roturile de floarea- dulce. Îi då ¿tiri¡å, troscot, zer, bostani, soarelui, de soia, premixurile, ajunge lucernå verde... N-am ce så-i fac”, mi-a furajul la 1,50 lei kilogramul. Porcul spus un fermier care a preferat så nu-i månâncå în valoare de 400-450 de lei. dau numele. Discret ¿i el, ca mai to¡i Mai dai pe purcel 450 de lei, ajungi la crescåtorii de porci din ¡arå. 900 de lei. ªi vinzi porcul cu 6 lei kilogramul în viu. Am avut fermå ca lumea, Viorel PATRICHI dar m-a strâns banca apoi cu u¿a, 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

“Eu a[ metisa toate rasele pure...” Interviu cu Vaida Bela, director general la Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie “Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ) - Domnule director, ANZ verificå în aceastå perioadå condi¡iile pe care le îndeplinesc fermierii pentru plata pe cap de animal (ajutorul na¡ional tranzitoriu, ANT) ¿i sprijinul cuplat zootehnie (SCZ). Ce noutå¡i au mai apårut în activitatea Agen¡iei?

abator func¡ional pentru depistarea ADN, pentru confirmarea paternitå¡ii?

- ANZ are un laborator func¡ional aici, dar nu avem solicitåri suficiente.

- Noutatea este cå e¿antionul de control va fi verificat la fa¡a locului prin cititoare de crotalii. Am cumpårat cititoare de crotalii pentru fiecare jude¡, pentru oi ¿i vaci. Toate crotaliile din ferme se citesc electronic, se salveazå într-o bazå de date, iar apoi se face compara¡ia cu baza de date de la SNIIA, pentru ca rezultatul controlului så fie real, elocvent ¿i rapid. Unor crescåtori nu le convine. Se mai pierdeau crotalii, dar, în varianta citirii electronice, nu se mai poate face nicio modificare privind situa¡ia efectivelor.

- Ave¡i un argument de bun-sim¡ aici ¿i totu¿i Romovis v-a dat în judecatå din acest motiv. De ce?

- Pe oieri nu-i deranjeazå a¿a de mult testul de scrapie, cât testul de paternitate, pentru cå berbecii nu corespund. La toate întâlnirile se bat cu cåråmida în piept cå vor, dar nu fac nimic fiindcå, dacå ai fåcut asemenea teste, nu mai prime¿ti certificate de origine.

- Putem renun¡a måcar acum la data de referin¡å pentru taurine?

- Îmi pare råu cå domnul ministru e acuzat pe nedrept aici. La momentul aderårii, România a negociat pentru bovine plata pe exploata¡ie. Ca så modificåm data de referin¡å, trebuie så eliminåm schema de platå. - Dar de ce la oi se poate, iar la vaci - ba?

- Pentru cå la ovine s-a negociat schema de platå pe cap de animal. Eu cred cå, dacå am avea o agriculturå stabilå ca efective de animale, este de preferat plata pe exploata¡ie. Fiindcå, dacå mergi pe cap de vitå, în perioada de depunere a cererilor, unii cumpårå animale ca så ia subven¡ie. Pe când, dacå ai plata pe exploata¡ie, dacå la data de referin¡å ai avut 100 de bovine, prime¿ti bani pentru 100 de bovine, indiferent dacå numårul lor scade sau cre¿te. În ¡årile occidentale, exploata¡iile zootehnice sunt stabile. Acolo se interzice fårâmi¡area exploata¡iei. Nu se împarte o fermå de vaci la 4-5 copii, ca la noi. Acolo este stabilitate, pe când la noi... - De ce nu avem ¿i la vaci propriul

Recent, în jude¡ul Sålaj, de unde provin eu, a fost declarat un focar de scrapie. Statul român trebuie så-i plåteascå proprietarului 390.000 de lei ¿i animalele sunt sacrificate. În fond, interesul este comun. Dacå eu vând un berbec cu testul de scrapie fåcut, e normal cå acel berbec e mai scump cu cel pu¡in contravaloarea testului, comparativ cu un berbec care nu a fåcut testul.

- Atunci de ce fermierii fac testele ADN în Germania, în Italia ¿i Ungaria?

- ANZ nu are un scop lucrativ. Noi putem eventual controla laboratoarele private. Asocia¡iile trebuie så aibå laboratorul lor. Dacå apar litigii, noi putem så confirmåm sau så infirmåm informa¡ia. - De ce crede¡i asocia¡iile nu au investit într-un asemenea laborator?

- Crescåtorii de oi î¿i asumå råspunderea så facå testele de rezisten¡å la scrapie ¿i totu¿i nu fac. Atunci am introdus în ordin obligativitatea acestui test. S-au supårat cå de ce i-am obligat. Ei nu fac teste nici pentru exemplarele precizate de Ordinul 180 pentru montå naturalå. Când s-a fåcut codul rutier, nu înseamnå cå fiecare poli¡ist le va pune ¿oferilor la dispozi¡ie un drum mai bun. Ordinul 180 stabile¿te cå testul de scrapie este obligatoriu, altfel nu putem vorbi de programul de ameliorare, dar nu scrie nicåieri cå trebuie så-l facå statul. Este ¿i în favoarea lor.

- În acela¿i context, oierii vå acuzå cå nu vre¡i så omologa¡i ca rase varietå¡ile de ºurcanå: Breaza, Bålå, Bucålaia, Oache¿a. ANZ are mai multe procese ca oricând. Cum vå modela¡i raporturile cu asocia¡iile?

- Dacå nu faci testul de paternitate, nu are rost så mai discu¡i despre programul de ameliorare. Ca så omologheze o varietate de ¡urcanå ca raså, trebuie så demonstreze cå, din punctul de vedere al genotipului, este diferitå de ¡urcana din care provine. Asta trebuie fåcut! Prin studiu, nu matematic. Pe cifre eu nu pot pune ¿tampila “Rasa Bålå” pentru cå Båla provine din ºurcanå. Trebuie så vedem dacå genotipic diferå. Asta e sarcina lor ¿i nu au îndeplinit-o. Ei trebuie så facå studiul, så-l depunå la noi ¿i noi verificåm dacå e raså diferitå sau nu. Noi am recunoscut existen¡a rasei Bål¡atå cu Negru Româneascå, dar pentru asta cei de la IBNA ¿i de la Sta¡iunea din Craiova au fåcut un studiu. - ªi acolo nu e chiar atât de evidentå deosebirea ca la oi. Care e diferen¡a între Bål¡ata cu Negru Româneascå ¿i rasa Holstein? Profitul Agricol 28/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR - Din studiu rezultå diferen¡a. La oi nu s-a fåcut nimic pentru a detecta diferen¡a genotipicå între varietå¡ile de ¡urcanå. Noi le cerem diferen¡ele fenotipice, diferen¡ele de conforma¡ie, de talie. Ei ¿tiu foarte bine. Pentru Bålå avem un program de ameliorare, care cuprinde doar aceastå varietate de la Asocia¡ia fermierilor din Transilvania, conduså de Dan Nechifor. Ei au elaborat un progam de ameliorare numai pentru Bålå. Celelalte douå programe de ameliorare de la Asocia¡ia Dacia ¿i de la Arad se fac pe rasa ºurcanå. În turmele lor gåsim oi amestecate. Dupå ce vom aproba programul de ameliorare pentru Bålå, tot ei pot porni un studiu prin care så se recunoascå rasa Bålå. - Oierii pretind cå au câte un berbec din aceea¿i varietate la 35 de oi, cum cere ANZ. Ce posibilitå¡i are un oier cu 1000 de oi så izoleze aceste cârduri de câte 35 de oi ca så cunoascå originea mieilor?

- Tocmai cå este greu så facå ce spune¡i dumneavoastrå ¿i atunci oierii nu vor så facå testul de paternitate. - De ce nu vine ANZ lângå noi, så ne îndrume ¿i så omologåm rasa?, întreabå ¿i Gheorghe Nea¡å, aflat acum în tabåra cealaltå.

- Nu putem face a¿a ceva. Se poate face dacå vom cådea de acord to¡i ca toate fermele care vor produce berbeci cu origine atestatå så facå genotiparea pentru fiecare berbec. ªi atunci ar putea så nu facå monta dirijatå, de care vorbi¡i, fiindcå vom putea analiza mieii. Avem genofondul berbecului ¿i vom putea spune cu certitudine cå mieii sunt urma¿ii lui. Nici asta nu putem face fiindcå nu vor oierii. Avem un proiect de ordin de ministru pentru societå¡ile de ameliorare, pentru înscrierea ¿i trecerea dintr-un registru genealogic în altul, ca så mai facem un pas înainte, am introdus obligativitatea microcipårii masculilor pentru reproducere. Crede¡i cå sunt de acord måcar cu asta? Pentru cå devin controlabili ¿i ei nu vor asta. Dacå-i pun un microcip unui berbec, e pe veci. Crotalia po¡i s-o schimbi, dar eu ¿tiu exact dupå microcip ce fel de berbec este. Microciparea unui berbec Profitul Agricol 28/2021

costå 4 euro. Nu e mult, dar nu se mai poate face ca acum: se vând numai certificatele. Ministrul ¿tie toate aceste lucruri. Pe când eram la APIA, eu auzeam cum se cumpårå numai certificatele cu ¿apte-opt sute de lei. Este fals în documente pentru ob¡inerea unor fonduri europene. Caz penal! Avem ¿i sentin¡e date în Timi¿. Am prezentat instan¡ei cå orice reproducåtor adus din import are teste de paternitate. - De ce nu am avea ¿i ferme de elitå la oi, la vaci?

- Conducåtorii programelor de ameliorare asta ar trebui så facå: nuclee de elitå. Dacå am 1.000 de oi, nu toate trebuie så ajungå mame de berbeci. Aleg 30 de oi, dau între ele un berbec valoros ¿i vom avea berbeci de calitate, cu origine certificatå. În 2014-2016, când au fost programele de minimis pentru cumpårarea de berbeci prin direc¡iile agricole, cei care au semnat contractele de finan¡are a acestei scheme s-au angajat cå vor face testul de scrapie la întreg efectivul. Nu au fåcut nimic ¿i, în mod normal, direc¡iile agricole ar trebui så cearå banii înapoi. Pentru cå nu respectå contractul de finan¡are. S-au dat 2500 de lei pe fiecare berbec cu certificat de origine, cu condi¡ia ca, în exploata¡ia unde intrå berbecii, så se facå testul de scrapie la întreg efectivul. Nici 3% nu au fåcut a¿a. Dacå am institui o schemå de platå pentru crearea de rase noi, eu vå garantez cå toatå lumea ar participa. - Neîn¡elegeri mari ave¡i ¿i cu crescåtorii de taurine. De ce v-au dat în judecatå?

- Este vorba de ACVBR-Sim Bra¿ov, care a cerut anularea recunoa¿terii cår¡ilor de raså pentru alte douå asocia¡ii: Some¿-Arie¿ ¿i Asocia¡ia crescåtorilor din Mure¿. Cine a solicitat a primit. Dacå venea Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine, primea carte de raså. Nu e adevårat cå scade presiunea de ameliorare dacå avem mai multe cår¡i de raså. Capetele conteazå, nu câte registre avem. Presiunea de ameliorare este pe efectivul de animale din ¡arå, nu pe numårul de registre genealogice. În Germania, existå 12 registre genealogice

pentru Bål¡ata Germanå. În Austria, cu efective mult mai mici ca la noi, existå 8 registre genealogice pentru aceea¿i raså. - Dacå fiecare vine cu softul ei, cu valorile ei de ameliorare, cum ajungem la o raportare unitarå a valorilor genetice?

- ANZ nu este ståpânul inelelor. Fiecare registru genealogic transmite într-o bazå na¡ionalå de date plusvalorile. De exemplu, dacå ai 100 de tauri la diferite registre, fiecare testare ajunge în eviden¡ele na¡ionale, supervizate de ANZ. Taurul este al lor, este meritul lor, dar plus-variantele trebuie så ajungå în baza na¡ionalå. Dacå mergem pe aceastå idee, nu mai conteazå câte registre genealogice avem. Pe vremea regimului comunist, era registrul genealogic na¡ional, unde intrau doar plusvalorile. Existau registre genealogice la fiecare Oficiu Jude¡ean. Acolo fåceau COP, selec¡ie, iar vârfurile erau raportate la nivel na¡ional. - Cum aprecia¡i eforturile de testare a tåura¿ilor din România?

- Nu e suficient. - Dacå noi nu teståm tåura¿i, de ce mai facem COP, de ce mai ¡inem registre genealogice?

- Noi dåm bani pentru COP ¿i pentru registrele genealogice în baza prevederilor din Ordinul 1179, dar am uitat de centrul de testare. Acolo po¡i afla plusvariantele. Aduci acolo 100 de tåura¿i, îi cre¿ti în acelea¿i condi¡ii ¿i vezi care e mai bun. Trebuie modificatå legisla¡ia ¿i se motiveazå cå a¿a a fost notificatå Comisia Europeanå. ªi nu merge. Haide¡i s-o notificåm ¿i altfel! - Unii fermieri vå acuzå cå vre¡i så metisa¡i rasele pure. E adevårat?

- Ce raså purå avem noi în Bål¡ata Româneascå, cu ascenden¡å în Bål¡ata Austriacå? Må acuzå degeaba. Fenomenul heterozis se manifestå foarte bine la hibrizi care au productivitate foarte mare. Cel care face metisåri pentru abatorizare nu trebuie så primeascå ¿i el subven¡ie? În actuala legisla¡ie, este exclus pentru cå nu e primit în Registrul Genealogic.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pia]a furajelor

se redreseaz\ destul de lent Din cauza pandemiilor de corona ¿i de pestå porcinå africanå, dar ¿i ca urmare a unor oscila¡ii ale pie¡ei interna¡ionale, pre¡urile furajelor au înregistrat cre¿teri fårå precedent.

Cei mai afecta¡i au fost crescåtorii de påsåri ¿i de porci, care nu cultivå cereale ¿i care sunt nevoi¡i så cumpere materia primå de pe pia¡a liberå. A¿a se face cå mul¡i cultivatori de porumb au

“

Nu avem speran¡e så se redreseze industria porcului din China în ¿ase luni. Pobabil este nevoie de o perioadå de 24 de luni, de 36 de luni, de resetare a efectivelor de animale în lume", spunea Chuck Warta, pre¿edintele Cargill pentru nutri¡ie animalå ¿i afaceri cu premixuri, într-un interviu acordat pentru agen¡ia Reuters. Cargill a închis trei fabrici de nutre¡uri combinate, reducându-¿i activitatea cu aproximativ 150.000 de tone. Compania ¿i-a reluat înså activitatea din China. Cu 65 de milioane de dolari, a reconstruit o fabricå de premixuri în Nanjing ¿i a cumpårat teren pentru acpnstrui o fabricå similarå în provincia Henan. Pesta porcinå africanå a ucis peste un milion de porci, dacå e så credem în rapoartele chinezilor. A scåzut dramatic cererea de fåinå de soia, de premixuri ¿i de alte ingrediente pentru hrana animalelor. China a început în 20189 så cultive suprafe¡e vaste cu soia în Federa¡ia Ruså, renun¡ând la soia din Statele Unite ale Americii. Boala a fåcut ravagii în toatå Europa, afectând grav pia¡a cårnii de porc ¿i pia¡a nutre¡urilor combinate. Pentru pia¡a furajelor din România, o circumstan¡å agravantå a fost seceta din 2020, ceea ce a provocat cre¿terea violentå a pre¡urilor la toate inputurile. 40

Iani Chihaia, pre¿edintele Asocia¡iei Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate semnat deja din toamna trecutå contracte pentru preluarea viitoarei recolte. “Încå avem probleme pe pia¡a furajelor din cauza pandemiei ¿i nu numai, spune Iani Chihaia, pre¿edintele Asocia¡iei Na¡ionale a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate (ANFNC). Bucuria noatrå este înså cå s-au mai temperat pre¡urile materiilor prime - în special, la cereale. Chiar se înregistreazå unele scåderi. La ¿rotul de soia, urmeazå parcursul normal pentru aceastå perioadå: pre¡ul a scåzut cu 30%, fa¡å de vârful care a fost anul trecut. ¿rot din materia primå de import. În func¡ie de recoltå, vom vedea ce se va întâmpla ¿i cu ¿rotul

de floarea-soarelui ¿i de rapi¡å. La aceste ¿roturi, avem cele mai mari pre¡uri. Este ¿i normal pentru cå disponibilitatea de pe pia¡å este aproape de zero din cauza secetei de anul trecut, dar, de fapt, ne confruntåm cu o ciclicitate normalå, dacå ne referim la stocuri. Pe ansamblu, pre¡urile materiilor prime pentru zootehnie se aflå în scådere”. Problema cea mai mare o reprezintå vânzarea cårnii. “Pre¡urile nu au crescut ¿i poate cå primim acum pu¡in oxigen, dar mul¡i fermieri au avut pierderi foarte mari ¿i nu ¿tiu cum vor ie¿i de-aici. La porc, situa¡ia este ¿i mai dramaticå din cauza pestei porcine africane. În schimb, existå ¿i fermieri cu apetit pentru investi¡ii. Nu existå un alt mecanism de reglare a pie¡ei, în afara raportului dintre cerere ¿i ofertå. Numai comercian¡ii fac profit de pe urma raportului paradoxal dintre pre¡ul la poarta fermei ¿i pre¡ul din galantar. Existå mul¡i factori care contribuie la formarea pre¡ului cårnii. E-adevårat cå pre¡ul nutre¡ului combinat reprezintå undeva la 70% din pre¡ul cårnii. Vine carne din Spania ¿i pare så nu coste nimic transportul, dar Spania nu este o ¡arå lipsitå de probleme. Este cea mai mare producåtoare de nutre¡uri combinate din Europa, are aproximativ 1.000 de FNC-uri. Asocia¡ia Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate din Spania a aun¡at cå produc¡ia de nutre¡uri combinate a scåzut cu aproape 5% în 2021, fa¡å de anul 2020”, spune Iani Chihaia.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 28/2021

MA{INI & UTILAJE Noua serie de tractoare

Deutz-Fahr 7 TTV

Noile tractoare Deutz-Fahr din seria 7 TTV, respectiv modelele 7250 TTV ¿i 7250 TTV HD, oferå un confort ¿i mai mare, o for¡å de trac¡iune ridicatå asociatå cu eficien¡å sporitå, datoratå noii transmisii SDF TTV Compound. Noile tractoare pot fi acum comandate de fermierii români prin NHR Agropartners, importator autorizat al mårcii Deutz-Fahr.

Siguran¡å måritå, vizibilitate optimizatå Anvelopele din spate, cu diametru mai mare (2,05 m), sunt acum disponibile ¿i pentru noua serie 7 TTV de tractoare Deutz-Fahr, iar sarcina utilå a fost måritå pânå la 6,5 t. Greutatea brutå a vehiculului a crescut la 15,5 tone, respectiv 16 tone pentru versiunea 7250 HD. Este disponibilå o suspensie inteligentå pe puntea fa¡å, precum ¿i frâne cu discuri uscate, care îmbunåtå¡esc semnificativ siguran¡a rutierå. Datoritå anvelopelor fa¡å 600 / 65R30 ¿i a noului aspect al pun¡ii fa¡å, raza de viraj a fost reduså cu aproape un metru. Noua capotå, care coboarå mult, îmde obicei, Deutz-Fahr preunå cu cabina ridicatå duc la o vizise remarcå prin cali- bilitate mai bunå ¿i permit operatorului tatea ridicatå, fiabilitate så aibå întotdeauna un control complet ¿i costul redus de func¡ionare, cu un in- asupra utilajelor agricole ata¿ate. terval de înlocuire a uleiului de motor ce a crescut la 1.000 de ore, iar cel de re- Capacitate de ridicare vizie al transmisiei la 2.000 de ore. de peste 11 tone Ridicåtorul frontal cu o capacitate de 5.450 kg poate fi cuplat cu priza de puMotor puternic, tere frontalå Dual Speed, care oferå transmisie eficientå operatorului o schimbare facilå a vitezei Motorul, Deutz TCD 6.1 Stage V, prizei de la 1000 la 1000ECO. oferå acum pânå la 247 CP ¿i un cuplu Capacitatea de ridicare spate este maxim de 1072 Nm. de 10.000 kg (11.100 kg pentru versiCu noua transmisie SDF TTV Com- unea HD), iar tiran¡ii laterali sunt prepound, seria 7 TTV oferå performan¡e våzu¡i cu stabilizatoare hidraulice sau de trac¡iune foarte bune, atingând 60 automate. Pozi¡ia tiran¡ilor inferiori în km /h la mai pu¡in de 1.800 rpm (40 km transport permit cuplare u¿oarå a re/h la mai pu¡in de 1200 rpm). Noua morcilor. Noile tractoare Deutz-Fahr din transmisie este echipatå cu func¡iile seria 7 TTV sunt, de asemenea, prePowerZero ¿i PowerShuttle, care permit gåtite pentru TIM (Tractor Implement operatorului så schimbe rapid sensul de Management). Aceasta oferå o comunideplasare. care bidirec¡ionalå între tractor ¿i utila-

jele agricole ¿i permite gestionarea automatå a anumitor func¡ii ale tractorului, pentru a îmbunåtå¡i eficien¡a ¿i calitatea muncii.

Încårcåtor frontal Inginerii Deutz-Fahr au dezvoltat pentru noua serie 7 TTV un încårcåtor frontal u¿or ¿i un kit de montare rapidå. Împreunå cu încårcåtorul frontal Profiline FZ80.1, personalizat pentru acest tractor, noua serie 7 TTV devine un tractor cu încårcåtor frontal în întregul în¡eles al cuvântului. Cu o înål¡ime de ridicare mai mare, de 4,5 metri, ¿i o capacitate de ridicare de 3770 daN, noua serie 7 TTV este, de asemenea, pregåtitå pentru sarcini de manipulare a produselor agricole grele. Cabinå confortabilå, func¡ii digitale Cabina, MaxiVision reînnoitå, este mai ergonomicå. Poate fi echipatå cu o suspensie pneumaticå îmbunåtå¡itå, un suport practic pentru instalarea unor monitoare suplimentare, precum ¿i un scaun pneumatic care se poate roti pânå la 23 de grade, la care se adaugå sistemul de climatizare activ.

Profitul Agricol 28/2021

MA{INI & UTILAJE

Pentru o precizie de lucru maximå, este disponibilå noua antenå de satelit SR20 GNSS RTK. De asemenea, se eviden¡iazå func¡ia Auto-Turn, care permite tractorului så se întoarcå automat la capåt de rând, fårå a fi nevoie de interven¡ia operatorului. Monitorul, de genera¡ia a 3-a, permite controlul tuturor func¡iilor tractoarelor din seria 7 TTV, prezintå terminale virtuale ISOBUS, permite schimbul de date cu agrirouter ¿i poate afi¿a imagini de la patru camere video. Noua sa interfa¡å este ¿i mai intuitivå ¿i are noi func¡ii suplimentare utile. Prin XTEND, de pildå, iMonitor3 permite ca ecranul så fie proiectat fårå fir pe tablete externe. Aceasta oferå opera-

torului posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu mai bunå, de exemplu, a sistemului de ghidare, precum ¿i efectuarea comodå, din afara cabinei, a reglajelor utilajelor agricole ata¿ate, în timp ce utilizeazå func¡ia ISOBUS UT pe tabletå.

Echipåri pentru remorci În func¡ie de cerin¡ele de remorcare, noile tratoare seria 7 TTV pot fi echipate cu frâne de remorcå hidraulice sau pneumatice. Datoritå func¡iei Dual Mode, acum este posibilå cuplarea modelelor vechi ¿i noi de remorci cu frânå hidraulicå. Sistemul de frânare pneumatic, pe de altå parte, dispune de sistemul avansat de gestionare a frânei remorcii (TBM) care optimizeazå semnificativ

performan¡a de frânare a remorcilor, reduce distan¡a de frânare ¿i îmbunåtå¡e¿te stabilitatea frânårii. Este disponibilå ¿i o frânå de motor, care activeazå ventilatorul E-visco, pentru a cre¿te capacitatea de decelerare. De asemenea, este disponibil un pachet cu lumini de lucru cu LED-uri ¿i, datoritå func¡iei Coming Home (luminile råmân aprinse ¿i se sting automat dupå un anumit numår de secunde), tractorul Deutz-Fahr TTV din seria 7 poate fi parcat în siguran¡å dupå o zi lungå de lucru, fårå teama cå farurile au råmas aprinse.

Arpad DOBRE

Importator oficial: NHR Agropartners Utilajelele agricole Deutz-Fahr sunt comercializate în România de cåtre NHR Agropartners. În prezent, compania de¡ine o re¡ea de 13 filiale, prin care oferå o gamå completå de produse ¿i servicii: vânzare de utilaje agricole ¿i piese de schimb, ateliere de repara¡ii ¿i echipe mobile de interven¡ii. NHR Agropartners are peste 230 de angaja¡i ¿i comercializeazå, pe lângå Deutz-Fahr, o serie de mårci de top distribuite exclusiv, printre care JCB, Gregoire, Hardi, Bogballe, Poettinger, Sfoggia, Einboeck. Profitul Agricol 28/2021

MA{INI & UTILAJE

Anvelope BKT pentru agricultur\ [i transportul cerealelor BKT a prezentat recent douå noi serii de anvelope care eficientizeazå munca ¿i sporesc productivitatea în agriculturå. Este vorba de gama Agrimax, pentru tractoare de mare putere, ¿i de Multimax, pentru camioane agricole.

Agrimax, pentru tractoare de mare putere Agrimax Force este una dintre cele mai apreciate game de anvelope de la BKT ¿i a fost creatå pentru a îmbunåtå¡i performan¡ele tractoarelor de mare putere, pe toate tipurile de sol. O caracteristicå esen¡ialå a Agrimax Force este tehnologia IF, care garanteazå un impact limitat al utilajului asupra terenului ¿i permite utilajului så beneficieze de o amprentå mai mare a anvelopei, pentru a ob¡ine o capacitate ridicatå de flota¡ie ¿i o distribu¡ie uniformå a sarcinilor la presiuni joase (1,0 bar la anvelopele fa¡å ¿i 1,3 bari la anvelopele spate). Aceasta are ca rezultat reducerea semnificativå a compactårii solului, asigurând o drenare mai bunå a apei ¿i o circula¡ie îmbunåtå¡itå a aerului, pentru a oferi rådåcinilor plantelor umezeala ¿i substan¡ele nutritive necesare. Anvelopele Agrimax

Force sunt incluse în clasa de vitezå D, ceea ce permite tractorului så se deplaseze cu pânå la 65 km/h, fårå schimbarea presiunii de umflare la trecerea de la teren la ¿osea.

Multimax, pentru camioane agricole Multimax MP 569 face parte din gama Multimax, ce include anvelope optime pentru activitå¡ile agro-industriale, concepute pentru viteze mari cu încårcåturi grele. Noua anvelopå este utilå pentru camioane agricole sau vehicule cu utilizare mixtå, folosite când este necesar ¿i transportul pe ¿osea. Datoritå carcasei realizate în întregime din o¡el, Multimax MP 569 iese în eviden¡å prin viteza ridicatå ¿i durabilitate. Designul optimizat al benzii de rulare oferå o trac¡iune mai bunå pe câmp ¿i proprietå¡i foarte bune de curå¡are automatå, împreunå cu o ¡inutå de drum confortabilå ¿i o stabilitate excep¡ionalå, la care se adaugå economiile semnificative de combustibil, datoritå rezisten¡ei reduse la rulare. Multimax MP 569 a fost creatå pentru a fi montatå pe puntea din fa¡å a camioanelor agricole, cu dimensiunea 445/65 R 22,5, în combina¡ie cu FL 633 Performa pe puntea spate, cu dimensiunea 600/50 R 22,5. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 28/2021

MA{INI & UTILAJE

Grapa rotativ\ Amazone KE 3002-240 Amazone a dezvåluit o nouå grapå rotativå, KE 3002-240, eficientå când este utilizatå cu tractoare cu puteri de pânå la 240 CP. Noul model de grapå are o lå¡ime de lucru de 3 m ¿i este echipatå cu sistemul inovator Rotamix, pentru prelucrarea intensivå a solului.

atoritå formei sale constructive, grapa rotativå limiteazå efectul de pârghie asupra tractorului. Dacå este utilizatå într-o combina¡ie pentru semånat, de exemplu, semånåtoarea se poate ata¿a foarte aproape de tractor, iar necesarul de for¡å de ridicare este mai mic decât la alte grape rotative. Sistemul de ac¡ionare Long-LifeDrive de care dispune noua grapå asigurå o duratå de folosire îndelungatå ¿i un nivel de zgomot redus. În plus, sistemele multiple de etan¿are de care dispune KE 3002-240 protejeazå împotriva prafului,

umezelii ¿i murdåriei. O altå echipare performantå a grapei Amazone este sistemul Quick & Safe, cu gheare cu lungimea de 290 mm, care dispun de o protec¡ie integratå împotriva pietrelor ¿i pot fi înlocuite simplu, fårå a se folosi unelte. Grapa rotativå poate fi utilizatå cu tura¡ii ale prizei de putere de 540/750/1000.

cizie Precea A, fårå utilizarea unor unelte speciale. De asemenea, este posibilå ¿i realizarea unei combina¡ii cu semånåtoarea montatå Amazone D9, folosind sistemul Huckepack. Noutatea la KE 02 o reprezintå ghidarea hidraulicå în adâncime, ca echipare op¡ionalå. Astfel, în timpul deplasårii, grapa rotativå poate fi reglatå u¿or, în func¡ie de condi¡iile din teren ¿i de modul de utilizare, prin intermediul unui sistem de grada¡ie care asigurå verificarea adâncimii de lucru.

Cuplare rapidå QuickLink Ca ¿i celelalte echipamente Amazone de prelucrare a solului, ¿i noua grapå rotativå este disponibilå cu sis- Gamå variatå de tåvåluguri În func¡ie de structura solului, måritemul de cuplare rapidå QuickLink. Cu ajutorul acestuia, KE 3002-240 mea parcelei ¿i opera¡iunea care se efectueazå, fermierii pot alege dintre poate fi conectatå la o serie de tipuri numeroasele tipuri de tåvåluguri de semånåtori, prin doar câteva cu diverse diametre pentru reconopera¡iuni simple. De exemplu, o solidarea ¡intitå. Amazone oferå o combina¡ie compactå este ofergamå diversificatå de tåvåluguri, de la itå de KE 02 împreunå cu semånåcele cu bare pânå la cele cu discuri, toarea purtatå Cataya ¿i cu utilajul pneumatic cu buncår frontal Avant 02. disponibile ¿i cu profil Matrix al anvelopelor, precum ¿i tåvåluguri cu inel De asemenea, semånåtoarea pneutrapezoidal sau tåvålug paker cu din¡i, maticå Centaya Super poate fi acum utilizatå împreunå cu noua grapå rota- pentru terenuri cu dificultate medie sau mare. tivå, datoritå cadrului consolidat. La noua grapå se poate ata¿a inclusiv noua semånåtoare de preArpad DOBRE

Profitul Agricol 28/2021

Nigeria va construi fabrici de tractoare Guvernul nigerian a semnat un acord cu mai multe companii din Brazilia pentru construc¡ia primelor linii de asamblare a tractoarelor din ¡arå. Ini¡iativa face parte dintr-un plan mai amplu al gubernului de la Abuja de modernizare a agriculturii locale, scopul final fiind alocarea a cel pu¡in câte 10 tractoare în fiecare dintre cele 774 districte administrative ale Nigeriei. Guvernul va instrui tineri fermieri care vor folosi utilajele ¿i va înfiin¡a centre de repara¡ii ¿i între¡inere în fiecare district. Nigeria este cea mai populatå ¡arå a continetului african. China simplificå regulile pentru fermele mici de porci Ministerul Agriculturii de la Beijing a anun¡at cå standardele de protec¡ia mediului pentru fermele mici de porci vor fi simplificate, pentru a stimula cre¿terea produc¡iei interne. Fer mele care cresc mai pu¡in de 5.000 de porci anual vor putea de acum depune online cererea pentru eliberarea acordului de mediu, fårå a mai fi necesar un studiu de impact. China este cel mai mare producåtor de carne de porc din lume, dar se bazeazå în continuare pe foarte multe ferme de mici dimensiuni. Smithfield va avea un nou director executiv Smithfield Foods, cel mai mare procesator mondial de carne de porc, va avea un nou director executiv dupå ce Dennis Organ a demisionat din motive personale la mai pu¡in de un an dupå preluarea func¡iei. Noul director executiv va fi Shane Smith, un veteran care lucreazå în cadrul companiei încå din anul 2003. Acum, Smith ocupa func¡ia de director strategic, responsabil pentru achizi¡ii ¿i cre¿terea vânzårilor. Smithfield a restructurat echipa de management ¿i la începutul anului, atunci când mai mul¡i directori ¿i-au anun¡at retragerea. 48

ACTUALITATEA

EXTERNE Armata sud-african\ va proteja tirurile cu alimente Guvernul sud-african a trimis armata pentru a apåra transporturile de alimente ¿i alte produse de bazå, în urma unui val de violen¡e ¿i jafuri care amenin¡å så blocheze complet sistemul de aprovizionare. Protestele au început dupå ce fostul pre¿edinte Jacob Zuma a fost condamnat la închisoare pentru cå a obstruc¡ionat justi¡ia în mai multe investiga¡ii de corup¡ie. Ele au degenerat rapid în violen¡e ¿i jefuirea magazinelor, iar numårul oficial al persoanelor ucise în confruntåri cu poli¡ia a ajuns la 212. Peste 800 de magazine din provincia KwaZulu-Natal au fost jefuite sau incendiate, iar valoarea mårfurilor furate este estimatå la un miliard de dolari.

Popula¡ia a¿teaptå acum ore întregi la coadå în fa¡a magazinelor pentru a cumpåra doar câteva produse alimentare ¿i mul¡i cetå¡eni spun cå nu mai au rezerve de hranå. Autoritå¡ile au desfå¿urat trupe în punctele strategice, iar solda¡ii vor escorta transporturile de alimente, medicamente ¿i alte livråri critice, cum ar fi rezervele de oxigen pentru spitale.

Cuba elimin\ taxele de import pentru alimente Cuba a anun¡at cå va permite tuturor persoanelor care intrå în ¡arå så aducå alimente, medicamente ¿i alte produse de strictå necesitate, fårå plata taxelor vamale. Decizia guvernului vine dupå un val de proteste fårå precedent în statul comunist, mii de persoane protestând din cauza situa¡iei economice ¿i a lipsurilor alimentare. În timp ce pre¿edintele Miguel DiazCanel a cerut popula¡iei så iaså în stradå ca så sus¡inå guvernul ¿i så

“apere revolu¡ia cubanezå”, prim-ministrul Marrero Cruz a recunoscut cå existå probleme de aprovizionare. Decizia este înså una temporarå ¿i situa¡ia va fi analizatå din nou la începutul anului 2022. De¿i renun¡area la taxe este o concesie rarå din partea guvernului comunist, cubanezii care comenteazå pe re¡elele de socializare sunt nemul¡umi¡i ¿i spun cå sunt necesare ¿i alte måsuri de reformå.

Profitul Agricol 28/2021

INFORMA}II EXTERNE

Cum s\ faci primul miliard pe burs\ Compania indianå Zomato, care livreazå alimente la domiciliu ¿i de¡ine o platformå de recenzii pentru restaurante, sperå så ob¡inå 1,2 miliarde de dolari din listarea pe burså. Zomato, care face parte din grupul magnatului chinez Jack Ma, este primul startup digital din India care anun¡å o ofertå publicå de ac¡iuni. De¿i exper¡ii au avertizat cå Zomato opereazå în pierdere ¿i pre¡ul ac¡iunilor este supraevaluat, interesul din partea investitorilor a fost foarte mare. Investitorii institu¡ionali au subscris de 35 de ori mai multe ac¡iuni decât le erau alocate, cu o valoare totalå de 562 milioane de dolari, în timp ce persoanele fizice au cumpårat 29% din

ac¡iunile disponibile, în doar câteva ore. Serviciul de livrare al Zomato a fost lansat în anul 2008 ¿i a devenit rapid foarte popular în India. El este acum disponibil în 525 ora¿e ¿i are peste 6,8 milioane de clien¡i în fiecare lunå. Efectele pandemiei ¿i criza economicå din ¡arå au afectat înså performan¡a companiei, iar încasårile au scåzut cu 23,4% în ultimul an.

Korindo î[i pierde certificarea verde Gigantul coreean Korindo, unul dintre cei mai mari producåtori mondiali de ulei de palmier, a råmas fårå certificarea verde în urma unei investiga¡ii a BBC. Jurnali¿tii au descoperit cå grupul a cumpårat terenuri în provincia indonezianå Papua, acolo unde se aflå ultimele jungle intacte din Asia. O analizå a imaginilor din satelit aratå cå pådurile au fost incendiate inten¡ionat, pentru a face loc planta¡iilor de palmieri. Conform BBC, Korindo a distrus între 30.000 ¿i 60.000 de hectare de junglå în Papua ¿i a încålcat drepturile triburilor care locuiesc în regiune. Profitul Agricol 28/2021

Organiza¡ia FSC a anun¡at ini¡ial cå nu va exclude compania Korindo ¿i cå lucreazå împreunå la rezolvarea unor probleme sociale ¿i de mediu. Ulterior, organiza¡ia a decis revocarea statutului de membru. Reprezentan¡ii companiei coreene s-au declarat înså “absolut ¿oca¡i” de decizie. Compania nu va mai putea utiliza de acum logoul în formå de copac verde al FCS, care atestå în Europa cå un produs provine din surse etice ¿i sustenabile.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU

Investi¡ii masive în re¡eaua ruralå de internet din SUA Comitetul pentru Agriculturå al Congresului american a aprobat o investi¡ie de 43 de miliarde de dolari în urmåtorii opt ani în modernizarea re¡elei de internet din zonele rurale. Proiectul va finan¡a construc¡ia unor linii de mare vitezå de care vor beneficia sute de mii de familii din ora¿e mici ¿i regiuni agricole. Conform datelor oficiale, 35% dintre americani nu au o conexiune rapidå la internet, iar proiectul este un caz rar de consens între politicienii de la Washington, fiind sus¡inut atât de Partidul Democrat, cât ¿i de cel Republican. Summit va construi cea mai mare fabricå de proteine din SUA Summit Agricultural Group a cumpårat o bio-rafinårie din statul Kansas ¿i a anun¡at cå va investi 200 de milioane de dolari pentru a o transforma în cea mai mare fabricå de proteine din grâu de pe teritoriul american. Aceasta ar trebui så devinå opera¡ionalå în doi ani, iar proteinele vor fi folosite în panifica¡ie, produc¡ia de hranå pentru animale sau acvaculturå. Compania spune cå în acest moment SUA importå majoritatea necesarului de proteine vegetale din surse externe, unele dintre ele cu o origine obscurå. Prin¡ul Charles continuå så lupte pentru fermele mici Prin¡ul Charles a declarat într-un interviu cå dispari¡ia micilor fermieri va distruge ¿i va depopula zonele rurale din Marea Britanie. El a avertizat cå agricultura industrialå are multe costuri ascunse, printre care emisii mari de gaze cu efect de serå, poluarea cursurilor de apå, degradarea terenurilor, dar ¿i un puternic impact social asupra comunitå¡ilor locale. Prin¡ul a cerut guvernului de la Londra så-i sus¡inå mai mult pe micii fermieri ¿i så finan¡eze dezvoltarea unor tehnologii inovative în agriculturå. 49

PAGINA DE HOBBY

Forum vân\toresc la Alba Deteriorarea climatului cinegetic din România a ajuns la un punct critic de acutizare. Impasul legislativ, institu¡ional ¿i de imagine reclamå o reformå grabnicå ¿i de substan¡å. Criza trebuie depå¿itå prin måsuri radicale, nicidecum prin simplå cosmetizare, cum s-a procedat pânå acum, iar ascunderea gunoiului sub pre¿ nu este o solu¡ie. Deceniile de iner¡ie se råzbunå, legea fiind confuzå, cârpitå în mod repetat, iar statutul vânåtorului incert. Aceastå fundåturå a convenit atât func¡ionarilor corup¡i, cât ¿i sistemului de organizare revolut, de facturå feudalå. Statul trebuie så-¿i ia în serios rolul de administrator al fondului cinegetic na¡ional, prin toate pârghiile pe care le de¡ine. Lista imperativelor este lungå, începând cu „legarea de glie” a vânåtorului român, precum a iobagilor de odinioarå, constitu¡ionalul drept la liberå asociere ajungând obliga¡ie, ¿i terminând cu aberanta interzicere recentå a vânårii påsårilor, excep¡ie fåcând fazanul ¿i potârnichea, sau cu defectuoasa gestionare a popula¡iei de urs brun, toate în contrast cu tabloul celorlalte ¡åri din Uniunea Europeanå, ca så nu pomenim ¿i de restul lumii civilizate. Concesiile fåcute unor liliputane organiza¡ii neguvernamentale de amatori riscå så ne cantoneze în registrul minor al gestionårii ¿i conservårii resurselor naturale regenerabile. Împinså în derizoriu de mass-media aservite ori aflate în panå de subiecte incendiare, activitatea cinegeticå din România î¿i erodeazå, încet, dar sigur, demnitatea, importan¡a ¿i prestigiul. În esen¡å, aceasta este ra¡iunea organizårii de cåtre Asocia¡ia Jude¡eanå a Vânåtorilor ¿i Pescarilor Sportivi Alba, în ziua de 19 iunie 2021, a unui forum pe tema necesarei reforme în cinegetica româneascå. Independentå fiind, asocia¡ia-gazdå ini¡iatoare reprezintå un model de func¡ionare modernå Profitul Agricol 28/2021

¿i eficientå în ansamblul breslei, ceea ce îi conferå libertate ¿i credibilitate în demersuri. Poate cå acesta este ¿i motivul pentru care întrunirea a însumat peste douå sute cincizeci de participan¡i, majoritatea conducåtori de societå¡i, asocia¡ii ¿i cluburi de profil, dar ¿i exponen¡i ai crescåtorilor de ovine ¿i

taurine din Ardeal, interesa¡i în armonizarea intereselor zootehniei cu gestionarea popula¡iilor de mari prådåtori a cåror protec¡ie ira¡ionalå în ultimii ani lezeazå agricultura ¿i înså¿i economia na¡ionalå. De bun augur pentru scopul reuniunii a fost prezen¡a activå ¿i responsabilå a consilierului ministrului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, Dl Tamás Jozsef Fodor, ¿i a trei deputa¡i în Parlamentul României, Dna Simona Bucura Oprescu (pre¿edinta Comisiei de planificare teritorialå din Camera Deputa¡ilor), Dna Dumitri¡a Gliga (secretar al Comisiei juridice din Camera Deputa¡ilor) ¿i Dl Gheorghe Nacov (Consul onorific al Bulgariei în România, promotorul proiectului de lege privind vânåtoarea la påsårile migratoare), conducåtorii IPJ, ANSVA ai Gårzii de Mediu ¿i ai Gårzii Forestiere din jude¡ul Alba. AJVPS Alba, organizatoarea dezbaterii, nu a neglijat nici dimensiunea culturalå a activitå¡ii cinegetice, neglijatå de liderii de aståzi ai tagmei, evenimen-

tul de la Alba Iulia incluzând în program ¿i sus¡inerea unei remarcabile conferin¡e („Tradi¡ia vânårii ursului din Carpa¡ii României, în imagini”) de cåtre Dl Radu V. Mija, apreciat publicist, ¿i lansarea cår¡ii „Istoria literaturii cinegetice române” a scriitorului Gabriel Cheroiu. Este de a¿teptat ca demersul participan¡ilor la reuniune så conducå la luarea unor decizii legislative reparatorii,

moderne ¿i eficiente, menite så sincronizeze politica vânåtoreascå din ¡ara noastrå, de dorit prin înfiin¡area Autoritå¡ii na¡ionale care råspunde de activitatea cinegeticå, dupå model european. Acum aproape un secol, în anul 1923, Legea vânåtorii din România, elaboratå de cele mai luminate min¡i ale domeniului, a reprezentat un model pentru multe ¡åri cu tradi¡ie vânåtoreascå incontestabilå. Aståzi, am devenit rizibili prin ridicolul anchilozei ¿i al iner¡iei sistemului. Felicitåri amfitrionilor reprezenta¡i de Dl Vasile Bucur, pre¿edinte, ¿i de Dl Felix Bogdan Dragomir, coordonator al activitå¡ii AJVPS Alba, pentru misiunea asumatå, pentru convocarea unui numår impresionant de personalitå¡i ¿i factori de decizie ¿i pentru impecabila organizare a forumului. E de sperat ca efortul lor så aibå urmårile scontate de toatå vânåtorimea românå cu vederi progresiste. Gabriel CHEROIU 51

Pagina de istorie Castelul regal de la Banloc acad. P\un Ion OTIMAN

Mårturii istorice ale timpului eviden¡iazå faptul cå localitatea Banloc a fost în perioada 1552-1716 sediul pa¿alâcului (pa¿ei) de la Timi¿oara. Dupå retragerea turcilor din Banat, contele Lázár Karátsonyi ridicå impunåtorul castel, înconjurat de un parc “englezesc” splendid.

astelul din Banloc este o clådire masivå, cu ziduri groase (cca. 1,25 m) din cåråmidå arså, cu fa¡ada principalå orientatå spre sud, iar spre nord cu douå aripi formând o curte terasatå (curtea de onoare). Realizat în stil Renaissance, pe fa¡ada de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevåzut cu blazonul din piatrå al familiei Karátsonyi. Acest însemn heraldic a fost påstrat ¿i dupå ce castelul a devenit proprietatea Casei Regale a României, fiind dat jos dupå anul 1948. Ultimul descendent al familiei, contele Karátsonyi-Keglevich Imre, vinde, în anul 1935, castelul ¿i parcul Reginei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al II-lea al României. Regina Elisabeta renoveazå întregul complex, castelul cunoscând astfel o ultimå perioadå de glorie.

În articolul intitulat: “Banlocul. Povestea unui grof - Castelul istoric Ståpâna de azi, ASR Principesa Elisabeta”, apårut în ziarul “Dacia” din 7 august 1939, preotul Ioan B. Mure¿ianu 52

face câteva considera¡ii de naturå esteticå ¿i istoricå: “Frumuse¡ea Banlocului o då parcul ce ia o bunå parte din aripa dreaptå a satului, sfâr¿indu-¿i zidurile înconjuråtoare - ca de cetate - spre centru. La råscrucea aleilor vegheazå statui ¿i inscrip¡ii lapidare romane, dåltuite în primele decenii dupå cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetusa, dupå cât må låmure¿te un studiu german de paleografie. Printre liniile de brazi, stå legat în cercuri ¿i cu rånile cimentate, unul din cei 100 de aca¡i, adu¿i din America sub Maria Thereza (1740-1780). Castelul î¿i ridicå zidurile cu linie goticå îndulcitå, cu vârful de sågeatå ascu¡itå, în fa¡a parcului. A fost zidit pe temelii båtrâne, în 1783. [...] Sunt adåpostite aici o sumedenie de antichitå¡i, tablouri rococo, pre¡ioase picturi în miniaturå, sculpturi în marmorå, executate de celebri sculptori italieni ¿i o frumoaså colec¡ie de arme. O curiozitate deosebitå o prezintå colec¡ia de caricaturi, mumia aduså din Egipt ¿i un arc de care se leagå o întreagå poveste...”

Multe dintre elementele de arhitecturå ¿i decora¡iunile castelului au constituit Prin¡esei surså de inspira¡ie pentru decorarea Palatului Elisabeta din Bucure¿ti. Grifonul înaripat, întâlnit atât pe blazonul familiei Karátsonyi, cât ¿i la piesele de mobilier în stil Empire din castel, poate fi våzut ¿i în decora¡iunile palatului din Bucure¿ti în diferite ipostaze. Dupå piesele de mobilier de rena¿tere spaniolå (o parte påstrate la Muzeul de Artå din Timi¿oara) au fost realizate cópii pe care le regåsim în palatul de la ¿oseaua Kisseleff. În afara por¡ilor amintite mai sus, alte douå por¡i permiteau accesul în parcul castelului. Din acestea doar una

mai existå în prezent, cealaltå fiind demolatå în perioada 1948-1989. Pentru a ajunge la castel, trebuie parcurså o impresionantå alee de aproape 500 de metri, stråjuitå de pini din specia Pinus Nigra. Aleea începe cu Poarta Andrássy sau Poarta leilor, cu doi grifoni care au decorat pilonii principali. Poarta o regåsim în fotografii ¿i vederi de epocå, fiind demolatå în anii ‘70 ai secolului trecut. O parte din aleea de pini a supravie¡uit pânå în anul 1997, oferind o priveli¿te unicå prin înål¡imea de peste 20 de metri a arborilor. Aflatå în exteriorul parcului propriu-zis, aceastå alee completa întregul ansamblu peisagistic al castelului din Banloc. Terenul din jurul castelului a påstrat tradi¡ia peisagisticå a secolului al XVIIIlea, cu spa¡ii florale deschise, amenajate în figuri geometrice ¿i arabescuri perfecte, rondouri trasate cu compasul. Acest spa¡iu de onoare a fost plasat în spatele castelului, spre grådinå, pe axul principal al clådirii, cunoscut fiind ¿i sub denumirea de gradinå francezå. Este urmat de grådina englezå, care se deta¿eazå de planurile geometrice riguros întocmite, continuând parcul într-un amestec pictural de exotism ¿i mitologie, de un naturalism bine controlat împotriva oricårei exageråri manieriste. Din aprecierile vremii, nu au lipsit elogiile - “parc de toatå frumuse¡ea”, amenajat dupå toate regulile unui parc romantic. Dupå na¡ionalizarea castelului din anul 1948 începe degradarea. Imediat dupå plecarea Reginei ¿i alungarea angaja¡ilor, spun documentele vremii ¿i tråitorii epocii, printre care îi amintim pe ing. Petru Boti¿, fostul director al Liceului agricol Timi¿oara ¿i ing. Emil Vlaicu, fost director al Sta¡iunii de Cercetåri agricole Lovrin, ca studen¡i practican¡i Profitul Agricol 28/2021

Castelul în anul 1906 - fa]ada de sud. Carte po[tal\ ilustrat\ reprezentând castelul [i intrarea principal\, trimis\ de pe domeniul Banloc de c\tre unul dintre angaja]i.

Fa]ada de nord în anul 1914. Fotografie dinspre parc. Se pot observa o parte din statuile ce decorau parcul. Detaliu de pe o ilustrat\ de epoc\.

Poart\ în stil “neogotic englezesc”, situat\ pe latura de nord a parcului.

Statuie din parc. În anul 1997, în perimetrul fostului parc, doar dou\ statui mai aminteau de gr\dina de odinioar\. Aceast\ madon\ ce pare c\ p\[e[te este una dintre ele.

pe domeniile regale de la Banloc (19461950), statuile parcului sunt vandalizate, arhiva ¿i biblioteca - arse. Clådirea castelului a fost, pe rând, atribuitå Gospodåriei Agricole de Stat (19501956), Ocolului Silvic (1956-1958), apoi a devenit Caså de båtrâni (1958-1964). A stat abandonat aproape doi ani, apoi a devenit orfelinat (1966-1983) ¿i, prin schimb între Inspectoratul ¿colar ¿i Leagånul de copii, ¿coalå cu clasele I-X (1983-1991). Parcul a devenit på¿une pentru turmele de vaci ale vecinilor ¿i în ¿oproanele improvizate se mai gåsea “din loc în loc” câte o statuie albå fårå bra¡e ¿i cu chipul mutilat, martor tåcut al vremurilor apuse. Acum (2021) paragina asupra castelului, parcului, por¡ii ¿i aleii s-a extins în totalitate, deoarece, cu excep¡ia unei “palide” încercåri de refacere a castelului regal a fostului ministru al Culturii Ion Caramitru, din anii 1997-1999, în rest nimic. Absolut nimic. Ca de altfel în aproape toate cazurile de acela¿i gen ale istoriei noastre materiale. Închei aceastå “suitå” de lucråri sus¡inutå, cu generozitate, de revista ProProfitul Agricol 28/2021

fitul Agricol, remarcând, încå o datå, cât de pu¡inå grijå avem noi, cei de azi, de patrimoniul cultural, arhitectonic na¡ional. De aici ¿i apelul meu cåtre autoritå¡ile responsabile, pe care îl reiterez ¿i cu acest prilej, prin urmåtorul text: “Privind cu aten¡ie la patrimoniul cultural na¡ional låsat de genera¡iile anterioare pe påmântul românesc, nu putem så nu scoatem în eviden¡å faptul cå mai avem încå multe restan¡e ¿i multe datorii fa¡å de ceea ce a creat frumos, peren poporul român, în îndelungata noastrå istorie. Am în vedere, acum, câteva valori inestimabile din domeniul cultural na¡ional pe care le-am pierdut iremediabil ¿i încå multe care dispar fizic în fiecare zi. Vestigii ale trecutului nostru istoric, elemente componente ale culturii na¡ionale: cetå¡i, monumente, amfiteatre, a¿ezåminte antice ¿i medievale; case memoriale, conace, colne, castele ¿i palate - proprietå¡i ale unor institu¡ii sau personalitå¡i importante ale ¡årii- ; situri arheologice ¿i multe altele se pierd sub ochii no¿tri nevåzåtori sau, mai degrabå, insensibili. ªi, ce este mai grav, multe dintre acestea,

prin degradarea lor avansatå, dispar fizic iremediabil, irecuperabil, ireversibil. Peste tot în ¡arå, începând cu degradarea fårå precedent a unor monumente arhitectonice ale Bucure¿tiului, cazul Hotelului Concordia, în care s-a pecetluit juridic Unirea Principatelor Române, este alarmant, continuând cu monumente istorice remarcabile din toate col¡urile României, culminând cu catastrofa arhitectonicå de propor¡ii a celei mai vestite ¿i vechi sta¡iuni balneo-climaterice a ¡årii (¿i poate a Europei), Båile Herculane (aceastå minunå¡ie de sta¡iune turisticå primitå “pe tavå”, gratuit, de statul român în anul 1918 ¿i de care acum, noi românii, neam båtut joc), fårå a mai vorbi de nenumåratele conace de ¡arå, bijuterii ale arhitecturii tradi¡ionale române¿ti, transformate, în perioada comunistå, în sedii de CAP sau spitale psihiatrice (unele aflate pânå azi în aceastå stare), acum aflate în stare avansatå de ruinare, constatåm aceea¿i letargie ¿i dezinteres fa¡å de patrimoniul cel mai de pre¡ al oricårei na¡iuni, patrimoniul istoric ¿i cultural. 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 22.07 - 4.08.2021

Ovidiu Iancic 22.07.1965, Branch Manager NHR - Filiala Arad Teodora Varvare 22.07.1977, director financiar KWS Marinela Dura 22.07.1978, director financiar ¿i administrativ Kwizda Agro Ionel Chirilå 22.07.1981, director executiv FCBR Grigore Tulgara 23.07.1957, director general divizia sfeclå KWS Petricå Soare 23.07.1960, director general Agromec ªtefåne¿ti Florin Ni¡u 23.07.1983, global product manager erbicide, Syngenta Dacian Ciolo¿ 27.07.1969, pre¿edinte PLUS, fost comisar european pentru agriculturå Gina Darjanschi 28.07.1982, ¿ef serviciu Rela¡ii cu publicul APIA Gheorghe Albu 30.07.1955, fermier Vii¿oara, jud. Constan¡a Gheorghe Nea¡å 1.08.1959, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Stela Tånase 2.08.1962, director Direc¡ia plå¡i directe - zootehnie APIA Marian Verzea 4.08.1948, director general ICCPT Fundulea 54

O distilerie de whisky va fi mutat\ în China Întregul echipament al unei distilerii de whisky din Sco¡ia va fi mutat în China, pentru a fi reasamblat la o fabricå din nordul ¡årii. Cele peste 35 de tone de utilaje, care includ pânå ¿i sistemul de ¡evi, vor fi expediate din ora¿ul Buckie din Sco¡ia spre portul chinez Tianjin. Grupul chinez Mengtai a cumpårat distileria în schimbul a 3 milioane de lire sterline de la producåtorul sco¡ian Valentine Group. Chinezii vor ca fabrica din ora¿ul Ordos, care va produce pentru prima datå whisky în statul asiatic, så devinå opera¡ionalå pânå la sfâr¿itul anului. Toate echipamentele sunt produse de firma Forsyths, care va trimite o echipå de cinci ingineri pentru a superviza asamblarea lor. Compania va deschide ulterior ¿i un centru de suport în Hong Kong. “Sco¡ia este patria whisky-ului ¿i are cea mai mare experien¡å în fabricarea

echipamentelor de distilare. Directorul Mengtai vrea så producå în China un whisky care så câ¿tige premii interna¡ionale ¿i are încredere cå noi îl vom ajuta så facå acest lucru la fabrica din Ordos”, a declarat David Valentine, directorul Valentine Group. Cele douå companii au semnat ¿i un contract strategic care va permite exportul de cantitå¡i mari de whisky sco¡ian în China.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Pleacå în mar¿ for¡at – Laborator de acupuncturå; 2) Ie¿irea din Gorj! 9 10 – Ac¡ionatå de vânt; 3) Copii de suflet – Unul fårå pereche; 4) Femei cårora le place golul; 5) Dau tårie actelor noastre – Cu aceea¿i valoare nominalå; 6) Între alb ¿i negru – A duce de 1 aprilie; 7) Darul vorbirii; 8) Constan¡a nu-i teritoriul lui – Cazan gol! 9) Vie¡i la înål¡ime – Legat de povestire; 10) Notå bunå la purtare.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Luatå de bra¡ prin pådure – Mijloc de ghidaj! 2) Primul care te salveazå 8 – Fire de încurcå-lume; 3) Face apel la 9 judecatå; 4) Apelativ popular – Trag pentru 10 mo¿; 5) Nucleu de neon! – Motanul Anei Blandiana; 6) Traså cu rigla; 7) Detector la Solu¡ia careului din Nr. 27/2021 purtåtor – Trimis din oficiu; 8) Lipe¿te de ORIZONTAL: PARIORI - TS; AMPER - GRUP; LB - PASNICA; MARE - CANAL; ALA - DATORA; perete – Formulare de depunere; 9) RåRASPAR - CAT; RASNITE - O; NERAS - ARAR; maså fårå replicå – Venitul unui lucråtor în E - ILIAC - UI; ALTMINTERI. subteran; 10) Aflate lângå Turnul Eiffel. Profitul Agricol 28/2021