Profitul Agricol nr. 28 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 28 din 20 iulie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 28/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Timpul reflec¡iei

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Calm, î¿i rote¿te ochii peste salå ¿i î¿i roste¿te adevårurile lui: “Pre¡ul uleiului se stabilizeazå în pia¡å, dar nu se face în pia¡å.” Pentru o secundå, jurnali¿tii din jur se opresc ¿i din respirat. Ce vrea så zicå Petre Daea? Noroc cå ministrul insistå så lumineze min¡ile necoapte. “¥n momentul în care porne¿ti la semånat, så zicem la grâu, ie¿i în câmp cu tractorul, cu semånåtoarea, cu îngrå¿åmintele, cu mecanizatorul. ªi porne¿ti la treabå. Când ai întors cheia în contact, începe consumul de motorinå. Care este mai scumpå. Ai însåmân¡at, începi lucrårile de între¡inere, cu substan¡e, cu motorinå, cu for¡a de muncå pe care o folose¿ti pentru a pilota utilajele. Ajunge cultura în vegeta¡ie, începi tratamentele foliare, pentru cå nu po¡i så ¡ii o culturå curatå fårå a o proteja de agen¡ii patogeni. Ai ajuns cu cultura la finalul ei. Intri cu combina, începi så recoltezi. De acolo îl duci la magazie, îl transpor¡i. Fermierul ce face? Înregistreazå cheltuieli! Pe banii cui? Ai lui! Ajunge în magazie bobul de grâu, îl înmagazinezi. Acolo îl påstreazå o perioadå de timp. Dacå îl valorificå, îl valorificå ca atare. În momentul în care l-a fåcut, fermierul î¿i face calculul: cât am bågat, cât am scos? «Påi må costå 10 lei kilogramul», dau un exemplu. «Trebuie så câ¿tig ¿i eu ceva». ªi iatå cå începe oferta. Oferta e constituitå din nivelul produc¡iei, din dorin¡a fermierilor de a-¿i recupera cheltuielile ¿i de a avea o brumå de profit. Deci, oferta vine cu un pre¡ al ei. Se ciocne¿te de cerere. Cererea fiind, ¿i ea, organizatå: så iau cât mai jos cu putin¡å. ªi iatå cå ajungem la ceea ce spuneam: pre¡ul îl stabilizeazå pia¡a. Dar nu-l face pia¡a!”, concluzioneazå, fericit, ministrul. Cred cå, undeva, fantomele comunismului îl ova¡ioneazå în picioare.

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 28/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii A fost modificat, din nou, ordinul pentru constatarea secetei

Modernizarea portului Constan¡a

Au fost autorizate neonicotinoidele în tratarea semin¡elor de påioase

Ucraina î¿i reia exportul de cereale pe mare

Programul de creditare “De trei ori subven¡ia”

Europa ca o sarcinå! Motto al Pre¿edin¡iei cehe la Consiliul European

Lobby pentru PPP

Pre]uri [i pie]e

Gr\dina, via [i livada

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Fermierii cer sprijinul Primåriei så î¿i vândå pepenii

Ma[ini & utilaje

Evolu¡ia pie¡ei de grâu ¿i porumb

Ziua Verde a Cartofului

Cre[terea animalelor

Record mondial la grâu, în România Fiabilitate ¿i precizie cu Hardi Alpha Evo III

Sprayere mai sigure cu anvelopele BKT Agrimax

Amazone Ceus-TX, grapa-cultivator 2 în 1

UE: Seceta reduce recolta de grâu

Cerealele din Ucraina, un pericol pentru fermele române¿ti?

Cantitatea de lapte brut importat a crescut u¿or în anul 2021

Asocia]ii profesionale Nicolaie Apopi, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români

Vrancea, jude¡ calamitat de secetå

Solu¡ii la criza cerealelor din porturile române¿ti Salva¡i fermierul de la un sigur faliment

Hobby 20

Culturi vegetale Seceta se prelunge¿te!

Record de produc¡ie la grâu cu genetica Saaten-Union

Roca Agri RDF estimeazå afaceri de pânå la 700 milioane lei

5 ha de grâu ¿i 40 ha de lucernå au ars în 24 de ore

Un nou sezon la cereale: planificåm profitul din start

Naturevo: adaptare pentru ReGeNeRARe

Mitru Cri¿an, omul din spatele Diami Teletext

Cerbul comun

Anvelope din PET-uri

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII A fost modificat, din nou, ordinul pentru constatarea secetei Ordinul comun al mini¿trilor Agriculturii ¿i Administra¡iei ¿i Internelor, pentru constituirea comisiilor jude¡ene de constatare a pagubelor provocate de seceta pedologicå, a fost modificat, din nou, la ini¡iativa lui Petre Daea.

mintim cå Ordinul 97/63/2020 a mai fost modificat, la sfâr¿itul lunii iunie, la ini¡iativa secretarului de stat Sorin Moise, pentru a se prelungi termenele pânå la care pagubele provocate de secetå pot fi sesizate, constatate ¿i consemnate. Înså, dupå ce fermierii au reclamat cå pagubele lor cresc din cauza lentorii cu care ac¡ioneazå comisiile de constatare a pagubelor, noul-vechi ministru a dispus în consecin¡å. “Am considerat necesar så intervin printr-un ordin comun al MADR ¿i MAI, pentru a le da libertatea fermierilor så decidå la fa¡a locului, pentru a nu se pierde în întregime produc¡ia. Så curå¡åm suprafe¡ele în vederea executårii lucrårilor pentru anul agricol urmåtor. Am eliminat obligativitatea de a påstra cultura pe teren, pânå la sosirea comisiilor de evaluare a pagubelor”, a declarat Daea. Recolta de pe terenurile compromise se poate valorifica în zootehnie, spune ministrul.

Profitul Agricol 28/2022

“Se elibereazå terenul ¿i se pot efectua lucråri de pregåtire pentru înfiin¡area culturilor de toamnå din sezonul 2022/2023”. Noul normativ a fost elaborat luni, 11 iulie, iar mar¡i a intrat în vigoare, fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 190 din 12 iulie 2022. ¥n lipsa ordinului, recoltarea timpurie conducea la pierderea subven¡iei, fiind obligatorie påstrarea culturii pânå la întocmirea raportului de control. Conform noilor prevederi, fermierul este obligat så påstreze 5% din suprafa¡å ca probå martor. “Deocamdatå nu discutåm despre despågubiri. Facem o inventariere a suprafe¡elor afectate ¿i procentul de afectare”, a precizat Daea. De la preluarea mandatului, ministrul s-a deplasat în jude¡ele Cålåra¿i, Bråila, Gala¡i, Vrancea, Vaslui, Ia¿i, Boto¿ani, Neam¡, Bacåu ¿i Buzåu, pentru constatarea efectelor secetei asupra culturilor de primåvarå. “În perimetrele neirigate se consemneazå un mozaic vegetativ. Într-o tarla vezi culturi afectate, dar nu distruse, iar în tarlaua vecinå plante ofilite sau compromise. Dintre cele 10 jude¡e pe care le-am våzut, cel mai afectat de secetå este Vrancea. Urmeazå Gala¡i ¿i Buzåu. Suprafa¡a calamitatå va cre¿te, dacå nu vin fronturi de ploi - ¿i nu vin, din datele pe care le avem”.

Robert VERESS

Vom cere Comisiei avans mai mare din subven¡ie Petre Daea a anun¡at, în conferin¡å de preså, cå ministerul pe care îl conduce a notificat Comisia Europeanå, solicitând plata unui avans mai mare din plata unicå pe suprafa¡å, de 70% - 85%, în loc de 50%. “Sunt convins cå demersul va avea succes, fiindcå e o stare de fapt ce impune acest lucru, anume seceta, care existå ¿i în alte state membre”. Ministrul a omis så spunå cå de fapt Comisia a decis acordarea acestui avans de 70 - 85% încå din timpul pandemiei, acum doi ani. S-a încheiat recoltatul orzului Ministrul a anun¡at încheiatul recoltatului la orz ¿i, fårå så intre în detalii, spune cå produc¡iile sunt mai mici cu 20 de procente fa¡å de sezonul precedent. Joi, 14 iulie, recoltatul grâului se realizase pe mai mult de 60% din suprafa¡a cultivatå, dar ministrul nu a dorit så avanseze produc¡ii. “Nu a¿ vrea så influen¡ez pia¡a”, spune ritos Daea. “Produc¡iile le voi comunica atunci când se va încheia recoltatul ¿i grâul va fi la adåpost, în magazie”. Înså repetå cå nu sunt motive de îngrijorare, existå suficient grâu pentru asigurarea consumului intern. Dar pentru export? O re¡ea de samsari, dar de stat Petre Daea sus¡ine cå are solu¡ia pentru a-i fiscaliza pe micii producåtori agricoli, care în prezent î¿i valorificå marfa la poarta casei. “Vom realiza o re¡ea comercialå proprie, pentru valorificarea produc¡iei agricole din fermele mici. Luåm produsele de la poarta oamenilor ¿i le aducem în pie¡e”. Adicå ce se plânge ministrul cå fac samsarii acum. Petre Daea spune cå re¡eaua comercialå de stat va contribui la echilibrarea balan¡ei comerciale, fiindcå va scoate la luminå un consum care, în momentul de fa¡å, nu este înregistrat fiscal. Iluzia fiscalizårii micului producåtor este una veche, doar cå nerealizatå pânå acum. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Au fost autorizate neonicotinoidele în tratarea semin]elor de p\ioase Invocând contextul geopolitic actual, în care România trebuie så se pozi¡ioneze ca furnizor de hranå pentru ¡åri din Africa de Nord ¿i Orientul Mijlociu, secretarul de stat Costin Telehuz a aprobat, din postura de coordonator al Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, trei autoriza¡ii pentru utilizarea în regim de urgen¡å a trei produse neonicotinoide (Picus 600 FS, Nuprid AL FS ¿i Yunta 246 FS) la tratamentul semin¡elor de cereale påioase, cu care vor fi înfiin¡ate culturile în toamna acestui an. Argumentul de bazå al autorizårii constå în pagubele provocate de dåunåtorii Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) ¿i Agriotes spp. (viermii sârmå) culturilor de cereale påioase, în absen¡a

tratamentului såmân¡å cu aceste produse neonicotinoide. “Dacå tot avem probleme cu tranzitul cerealelor din Ucraina, consider cå e o oportunitate politicå så ajut fermierii români så ob¡inå produc¡ia mai u¿or ¿i mai sigur. Nu cred cå va obiecta cineva, pentru cå suntem sub o asemenea presiune, încât nu mai acceptåm contraargumente de la nimeni. Vom notifica Comisia. Sunt sute de derogåri la nivelul Uniunii, iar noi avem doar câteva”, explicå Telehuz. Autoriza¡iile pentru cele trei produse sunt publicate pe site-ul ANF.

Robert VERESS

Modernizarea portului Constan]a Dupå ce asocia¡iile profesionale ¿i presa au început så toace mårunt conducerea portului Constan¡a, la por¡ile cåruia stau, în lungi ¿i nemi¿cate coloane, kilometri de tiruri încårcate cu cereale, lucrurile au început så se mi¿te. Cu un efort ¿i aproape 2.000 de tone de piatrå, a fost finalizatå o nouå parcare pentru TIR-uri, în zona por¡ii 9. Are o suprafa¡å de 34.000 mp ¿i poate prelua 120 de camioane. Aceasta va determina fluidizarea traficului de tiruri ¿i evitarea aglomerårilor la por¡ile de acces. O altå parcare, de data aceasta în exteriorul portului, dar cu capacitate mai mare, este în faza documenta¡iilor, urmând så fie realizatå cât mai rapid. ¥n acela¿i timp, se lucreazå la reabilitatea a 35 de linii de cale feratå din port. În paralel se desfå¿oarå ¿i o procedurå de licita¡ii pentru restul pânå la 99 de linii. 8

Separat, CFR spune cå are ¿i un proiect de circa 900 de milioane de euro pentru modernizarea întregii infrastructuri feroviare din Port Constan¡a. Deocamdatå proiectul se aflå în fazå de aviz de mediu, dar lucrårile ar putea fi gata în urmåtorii cinci ani, a precizat Ionu¡-Cristian Såvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor ¿i coordonatorul sectorului feroviar din România. Cu bani europeni se va face ¿i extinderea cheurilor danelor 10 ¿i 12 din

Zona Midia a Portului Constan¡a. Contractul de finan¡are a fost semnat pe 13 iulie, pentru proiectul Extinderea cheurilor danelor 10 ¿i 12 din zona Midia, inclusiv consolidåri în spatele cheurilor”, investi¡ie finan¡atå prin Programul Infrastructura Mare. Valoarea este de 82.947.750,24 lei (16,93 milioane euro), din care fonduri nerambursabile 59.544.166,16 lei, diferen¡a fiind suportatå de la buget.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 28/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ucraina î[i reia exportul de cereale pe mare Turcia a anun¡at cå Rusia ¿i Ucraina au ajuns la o în¡elegere privind reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagrå, scrie presa britanicå. Ministrul turc al apårårii, Hulusi Akar, a confirmat cå acordul final va fi semnat såptåmâna aceasta.

n¡elegerea ar presupune înfiin¡area unor puncte de control comune pentru verificarea transporturilor de cereale în porturi. Turcia se va ocupa de garantarea siguran¡ei rutelor de transport pe Marea Neagrå. Pentru aceasta, va înfiin¡a un centru de coordonare împreunå cu Ucraina, Rusia ¿i ONU, prin care vor fi organizate toate exporturile. De la biroul pre¿edintelui Volodimir Zelenski s-a confirmat cå misiunea centrului va fi så monitorizeze ¿i så coordoneze naviga¡ia în siguran¡å pe Marea Neagrå, ¿i cå se fac eforturi pentru reluarea aprovizionårii pie¡elor mondiale cu alimente ¿i le mul¡ume¿te Turciei ¿i ONU pentru ajutorul oferit. Purtåtoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe a declarat cå în cursul discu¡iilor care au avut loc la Istanbul au fost puse la punct unele elemente ale unui posibil acord cu privire la crearea unui coridor sigur pentru navele care transportå cereale ¿i oleaginoase din Ucraina. Dar Interfax, agen¡ie de ¿tiri din Rusia, l-ar fi citat pe Piotr Iliciev, înalt oficial din Ministerul de Externe, care spune cå Moscova dore¿te totu¿i så verifice vasele care urmeazå så trans-

Profitul Agricol 28/2022

porte grâul din Ucraina, pentru a se asigura cå nu sunt folosite pentru a importa arme ¿i muni¡ie. Discu¡iile de la Istanbul dintre oficialii ucraineni, ru¿i, turci ¿i ONU au avut loc cu o discre¡ie totalå ¿i într-o loca¡ie secretå. Se spune cå peste 20 de milioane de tone de cereale au råmas blocate în silozurile din Odesa, împreunå cu câteva zeci de nave de transport, care zac în portul ora¿ului din cauza blocadei ruse¿ti. Ucraina ¿i Occidentul au acuzat faptul cå Rusia a excerbat criza alimentarå globalå ¿i cå ac¡iunile sale au dus la cre¿terea infla¡iei prin îngreunarea încercårilor de a aproviziona statele mai sårace cu grâne. Diploma¡ii care au luat parte la discu¡ii au spus cå, în eventualitatea unui acord, aceasta ar presupune traversarea apelor minate din jurul porturilor ucrainene de cåtre vasele care transportå cerealele, o încetare a focului în zonå, pentru a permite circula¡ia în siguran¡å, ¿i inspectarea mårfurilor de cåtre Turcia, cu sus¡inerea ONU, pentru a lini¿ti temerile Rusiei cå vasele ar

putea fi folosite pentru a face aprovizionare cu arme ¿i muni¡ie. O surså din diploma¡ia ruså spune cå printre cerin¡ele Rusiei se numårå înlåturarea “obstacolelor din calea exporturilor” create de sanc¡iunile occidentale, precum cele care afecteazå “asigurarea navelor, logistica, serviciile de transport ¿i opera¡iunile bancare.” De observat cå Rusia este ¿i ea direct interesatå de normalizarea transportului maritim în Marea Neagrå, pentru cå are o recoltå mare de cereale pe care vrea så o exporte. Mai ales cå în perioada aceasta pie¡ele sunt afectate de teama cå båncile centrale vor începe så majoreze dobânzile pentru a contracara infla¡ia, ceea ce ar cre¿te riscul unei recesiuni mondiale, care ar duce la scåderea cererii pentru cereale ¿i soia boabe. De aceea, cota¡iile la grâu ¿i soia boabe au scåzut la bursa de la Chicago dupå anun¡ul privind crearea unui coridor sigur pentru navele care transportå cereale ¿i oleaginoase din Ucraina.

Arin DORNEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Buda: Comisia considerå infrac¡iune iriga¡iile din pu¡uri Întrebat dacå, în viziunea sa, este fezabilå renegocierea PNRR pentru includerea finan¡årii iriga¡iilor, europarlamentarul Daniel Buda s-a ab¡inut de la un råspuns tran¿ant. “Renegocierea PNRR e un proces foarte complicat. Ar trebui så ne focalizåm eforturile acum pentru gåsirea altor surse de finan¡are a iriga¡iilor. Pe de altå parte, nu toatå România este irigabilå. E nevoie de måsuri ¿i mecanisme de sprijinire a fermierilor care nu au acces la iriga¡ii”. În context, Buda a precizat cå o persoanå din Comisia Europeanå, pe care nu a nominalizat-o, i-a atras aten¡ia cå folosirea apei din pu¡uri în agriculturå este infrac¡iune. “Am avut un schimb dur de replici pe acest subiect”. Adrian Oros pledeazå pentru acordarea de despågubiri pentru secetå Fostul ministru Adrian Oros observå cå în momentul de fa¡å nu se cunoa¿te cu adevårat dimensiunea secetei nici în culturile de toamnå, nici de primåvarå. "Nu ¿tiu acum care este dimensiunea acestei calamitå¡i pentru cå doar la 1 august este deadline-ul pentru depunerea în¿tiin¡årilor de cåtre fermieri. În 15 august vor face echipele, procese-verbale de constatare ¿i doar în 30 august vor fi rapoartele de sintezå. Deci, doar la începutul lunii septembrie se va ¿ti cu adevårat care este dimensiunea pagubei produse de secetå, în a¿a fel încât Guvernul, cel pu¡in la rectificarea de buget, så aloce ni¿te bani pentru despågubiri". Oros nu s-a sfiit så adauge cå, pe când era el ministru, ¡ara a traversat o secetå mult mai grea, cea din 2020, când produc¡ia de cereale a fost de 6,5 milioane tone, comparativ cu 9,2 milioane anul acesta. ªi atunci a acordat despågubiri, dupå buget. 10

Programul de creditare “De trei ori subven]ia” Începând cu data de 20 iulie, la CEC Bank se vor putea contracta credite garantate de stat, prin FGCR, în valoare de trei ori mai mare decât cea a subven¡iei directe pe suprafa¡å. Cu titlu de exemplu, în cazul unei ferme de 100 de ha, plata directå (SAPS) fiind 9.547,51 euro, creditul poate fi 28.642,53 euro. “Am elaborat un program de creditare pe care îl numim De trei ori subven¡ia. Este o måsurå care nu presupune eforturi bugetare ¿i nu e ¡inutå de constrângeri de aprobare de cåtre UE”, a declarat Petre Daea, precizând cå garan¡ia de stat acordatå prin FGCR va acoperi 80% din valoarea creditului. A¿adar, fermierul va trebuie så prezinte

garan¡ii pentru diferen¡a de 20%. Creditul se va acorda pentru o perioadå de trei ani, ratele fiind reprezentate de subven¡ie. Fermierii vor trebui så suporte dobânda creditului, care este fixå: 2% pe an. Deocamdatå, singura bancå prin care se deruleazå programul este CEC Bank. Creditul se va acorda imediat. Fermierul trebuie så se prezinte la unitatea CEC, doar completeazå o cerere ¿i o declara¡ie, documente pe care le avem pregåtite, confirmå ¿i Ramona Iovan, director rela¡ii interna¡ionale CEC Bank.

Robert VERESS

Lobby pentru PPP Achim Irimescu, ministru plenipoten¡iar la Reprezentan¡a permanentå a României la Bruxelles, a fost desemnat så reprezinte Ministerul Agriculturii la Consiliul Agrifish de luni, 18 iulie. Pentru cå întâlnirea are loc în timp ce revista este trimiså în tipar, vå putem spune doar cå una dintre temele principale de dezbatere a fost proiectul Regulamentului de Utilizare Durabilå a Pesticidelor. Pozi¡ia României este clarå: se opune reducerii cu 35%, obligatorii în cazul såu, a consumului de ppp pânå în 2030. “Ne men¡inem punctul de vedere exprimat anterior adoptårii propunerii de Regulament, în scrisoarea comunå cu alte state europene. Acolo se spune cå nu ne dorim asumarea unor ¡inte de acest fel, ¿i pentru cå algoritmul de

calcul este nefundamentat, ¿i pentru cå sistemul de colectare a datelor nu existå, iar implementarea unuia temeinic ar fi un proces de duratå ¿i foarte costisitor, împovåråtor atât pentru autoritå¡i, cât ¿i pentru fermieri”, confirmå Costin Telehuz, secretar de stat în MADR, coordonator al Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare. Telehuz e optimist în privin¡a rezultatului final al negocierilor. “Dacå reu¿im så mai convingem douå-trei ¡åri, e posibil så balansåm lucrurile în favoarea noastrå. Sunt ¿anse, pentru cå ¡intele de reducere a consumului de ppp nu sunt realiste. Ele au fost gândite în condi¡ii de pace ¿i de abunden¡å a hranei ieftine, dar paradigma s-a schimbat radical”.

Robert VERESS Profitul Agricol 28/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 15 iulie 2022, a fost de 325 dolari/tonå (1.592 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 11 iulie.

Grâu

România FOB Constan¡a 327 euro/t (+ 10) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.07.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. ¥n såptåmâna 11 - 15 iulie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Nov

11.07 307 311 313

12.07 303 305 309

13.07 14.07 15.07 301 297 293 303 299 297 307 303 305 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Nov

11.07 321 327 331

12.07 319 323 327

13.07 317 321 323

14.07 315 317 319

15.07 319 317 320

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 57.170 tone, Mexic 31.770 tone, Venezuela 19.770 tone, Taiwan 17.770 tone ¿i Thailanda 7.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 427 dolari/tonå (2.092 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 11.07 Rouen 345 Dunquerque 341 Pallice 345 Creil FOB 341 Moselle FOB 323 Rouen FOB 357

12.07 13.07 343 341 339 337 341 339 339 337 321 319 353 351

Sept Oct Nov

12.07 413 415 411

13.07 411 413 407

România

14.07 419 421 413

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 15 iulie 2022, a fost de

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 314 euro/tonå (1.396 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

Sept Oct Nov

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 11.07 Bordeaux 307 Pallice 291 Rhin FOB 291 Bordeaux FOB 295 Pontivy 327

$/t

12.07 13.07 14.07 15.07 299 297 295 297 243 241 239 241 237 235 233 237 euro/t

12.07 13.07 14.07 15.07 303 301 307 310 285 281 291 307 285 281 291 307 293 291 303 314 325 323 337 345

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 297 euro/tonå (1.455 lei). A crescut cu 20 euro/tonå.

11.07 301 245 241

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 299 dolari/t (1.465 lei).

15.07 427 429 421

FOB Constan¡a 327 euro/t (+ 20) 1.602 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.07.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 355 euro/tonå (1.739 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie este de 313 euro/t (1.534 lei).

15.07 347 347 349 355 330 355

311 dolari/tonå (1.524 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 330 euro/tonå (1.617 lei). A crescut cu 9 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

euro/t 14.07 337 335 337 333 317 349

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 11.07 417 417 413

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 15 iulie 2022, a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de deschidere.

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 271 dolari/tonå (1.328 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

11.07 12.07 13.07 14.07 15.07 269 267 261 269 271 269 265 263 267 277

Profitul Agricol 28/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 11 - 15 iulie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 609 dolari/tonå (2.984 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 iulie 2022. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

11.07 597 545 527

12.07 591 543 525

$/t 13.07 589 541 523

14.07 587 539 521

15.07 593 545 523

Orz România FOB Constan¡a 307 euro/t (+ 10) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.07.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

11.07 297 297 295 297 307

12.07 291 291 293

13.07 289 289 291

14.07 297 297 299

15.07 303 303 307

295 293 301 309 303 301 303 307

Sorg

PREºURI

11 - 15.07.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 11 - 15 iulie 2022, a fost de 297 dolari/tonå (1.455 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

157.770 tone, China 117.770 tone, Indonezia 17.550 tone, Mexic 17.770 tone, Olanda 7.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 15 iulie 2022, a fost de 585 dolari/tonå (2.866 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 477 dolari/tonå (2.337 lei), în cre¿tere cu 50 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

11.07 1.679 1.307 1.291

12.07 1.659 1.301 1.285

13.07 1.639 1.297 1.277

14.07 1.325 1.295 1.271

$/t 15.07 1.327 1.301 1.277

FOB-Rouen, a fost de 303 euro/tonå (1.485 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 307 euro/tonå (1504 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 297 dolari/t (1.455 lei), cu 4 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: Mexic 37.770 tone ¿i China 31.170 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

11.07 12.07 13.07 14.07 15.07 297 295 291 287 297 299 297 293 289 293

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

11.07 12.07 13.07 14.07 15.07 427 423 421 459 477 437 431 419 437 454

Sept Oct

11.07 12.07 13.07 14.07 15.07 585 583 581 579 585 581 579 577 575 583

Floarea-soarelui

chidere, pe 15 iulie, a fost de 770 dolari/tonå (3.773 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 790 euro/tonå (3.871 lei). A înregistrat o scådere de 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 11 iulie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 737 euro/tonå (3.611 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

11.07 12.07 13.07 14.07 15.07 717 733 747 757 770

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

11.07 12.07 13.07 14.07 15.07 Dieppe 797 785 777 785 790

de 11 iulie.

Rapi¡å ¥n såptåmâna 11 - 15 iulie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 11.07 Rouen 697 Dunquerque 699 Moselle 699

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 797 dolari/t (3.905 lei).

12.07 691 697 697

13.07 689 693 695

14.07 687 691 693

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 670 euro/tonå (3.283 lei), mai mic cu 17 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 679 euro/tonå (3.325 lei). ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

15.07 670 679 685

Sept Oct Nov

11.07 649 659 659

12.07 641 647 657

13.07 639 645 649

14.07 637 643 647

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

325 dolari/t

Profitul Agricol 28/2022

-6

311 dolari/t

$/t

609 dolari/t

297 dolari/t

$/t 15.07 639 649 657

= 13

Pre]uri [i pie]e

Evolu]ia pie]ei de

Principalele ]\ri importatoare [i exportatoare de grâu (milioane tone)> }\ri exportatoare }\ri importatoare

Conform raportului USDA, pentru sezonul 2022/23 se anticipeazå pe plan global o reducere atât a livrårilor, cât ¿i a consumului de grâu, chiar dacå exporturile ¿i stocurile vor cre¿te. USDA crede cå livrårile de grâu vor scådea cu 1,1 milioane de tone, pânå la 1.051 milioane tone. Astfel, produc¡ia mondialå de grâu pentru anul de pia¡å 2022/23 este estimatå la 771,6 milioane tone, mai micå cu 7,4 milioane tone fa¡å de cea din sezonul 2021/22. Reducerea produc¡iilor este par¡ial compensatå de stocurile de început mai mari. Fa¡å de raportul precedent, produc¡ia este revizuitå în sens negativ Pre¡urile mondiale la grâu au scåzut semnificativ fa¡å de raportul din iunie, deoarece recoltele de grâu de toamnå în curs de desfå¿urare au exercitat o presiune pe pia¡å. Cota¡iile canadiene au înregistrat cea mai mare scådere, de 113 dolari/t, iar cota¡iile din SUA au scåzut cu 95 de dolari/t ¿i au ajuns la 388 dolari/tonå. 14

pentru UE, Ucraina ¿i Argentina, iar pierderile sunt doar par¡ial compensate de revizuirile în cre¿tere pentru Canada, Statele Unite ¿i Rusia. Primele 5 ¡åri cu produc¡ii mari: China (135 mil. tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de 2021/22), UE (134 mil. tone, cu 4,3 mil. tone mai pu¡in decât în 2021/22, scådere determinatå în special de secetå, cele mai afectate fiind Spania, Italia ¿i Germania). India (106 mil. tone, mai pu¡in cu 3,6 mil. de tone). Rusia (81 mil. tone, mai mult cu 6 Cota¡iile UE råmân cele mai competitive, chiar dacå au scåzut cu 62 dolari/tonå în ultima lunå ¿i au ajuns la 357 dolari/tonå. ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡ul grâului a scåzut cu 55 dolari/tonå, atingând 375 dolari/tonå.

mil. de tone fa¡å de 2021/22. SUA (48,5, în cre¿tere cu 3,7 mil. tone, pe datoritå cre¿terii suprafe¡ei cultivate ¿i a randamentelor mai mari). Canada (33 mil. tone, mai mult cu 12,3 mil. tone). Produc¡ia din Ucraina scade cu 2 mil. de tone, la 19,5 mil. tone, din cauza reducerii suprafe¡ei cultivate. Consumul mondial scade cu 1,8 mil. tone, la 784,2 mil., în principal din cauza reducerii produc¡iei de hranå ¿i a consumului rezidual din UE ¿i Ucraina. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (40 mil. tone, cu 7 mil. tone mai mult cu 51 dolari/tonå ¿i a ajuns la 403 dolari/tonå. Cota¡iile argentiniene råmân cele mai scumpe, rezervele de recolte vechi fiind epuizate, dar au scåzut cu 59 dolari/tonå fa¡å de luna trecutå, ajungând la 433 dolari/tonå.

¥n Australia, pre¡ul grâului a scåzut Profitul Agricol 28/2022

Pre]uri [i pie]e

grâu [i porumb decât anul trecut), UE (35,5 mil. tone, mai mult cu 6 mil. tone ), Australia (25 mil. tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Canada (25 mil. tone, mai mult cu 10 mil. tone), SUA (22 mil. tone). În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (144 mil. tone), UE (107,5 mil. tone), India (104,5 mil. tone), Rusia (42 mil. tone), Pakistan (28 mil. tone) Stocurile mondiale estimate pentru 2022/23 sunt majorate cu 0,7 milioane de tone, la 267,5 milioane, dar nivelul råmâne cel mai scåzut din 2016/17 încoace. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (141,5 mil. tone), SUA (17,4 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. tone), India (16,5 mil. tone), Rusia (12 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in), UE (11 mil. tone, mai pu¡in cu 3 mil. tone).

¥n ce prive¿te produc¡ia mondialå de porumb în anul de pia¡å 2022/23, ea va atinge 1,2 miliarde tone, mai micå cu 32 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22. Se anticipeazå scåderi de produc¡ie pentru Rusia, UE (în special Italia) ¿i Kenya, par¡ial compensate de o cre¿tere în Paraguay. Pe cale de consecin¡å, SUA ¿i Paraguay vor cre¿te exporturile, în timp ce Rusia le va reduce. ¥n top 5 producåtori avem: SUA, unde produc¡ia de porumb pentru sezonul 2022/2023 este revizuitå în cre¿tere cu 1,14 milioane tone fa¡å de luna trecutå, la 368 mil. tone, pe seama cre¿terii suprafe¡elor cultivate. China (271 milioane tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone fa¡å de anul trecut). Brazilia (126 milioane tone, mai mare cu 10 mil. de tone). Profitul Agricol 28/2022

UE (68 milioane tone, cu 2,5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2021/22). Argentina (55, mai mare cu 2 mil. de tone fa¡å de anul trecut). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 62 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 46,5 milioane tone, Argentina (41 mil. tone), Ucraina (9 mil. tone, mai pu¡in cu 14 mil. tone fa¡å de anul trecut), UE (5 milioane tone), Fed. Ruså (4,3 milioane tone). La importatori, pe primul loc este China (18 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone fa¡å de anul trecut), Mexic (18 mil. tone), UE (16 milioane tone), Japonia (15 milioane tone), Vietnam (12 mil. tone). Marii consumatori de porumb sunt SUA (309 milioane tone, mai pu¡in cu 7 mil. tone fa¡å de anul trecut), China (295 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), UE (80 milioane), Brazilia (77, mai mult cu 4 mil. tone), Mexic (45). Stocurile globale de porumb ajung la 313 milioane tone, în cre¿tere cu 2,5 milioane de tone fa¡å de luna trecutå.

pagini structurate de Marilena RÅDUCU Robert VERESS ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a råmas neschimbat, la 5,95 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). Din cauza cererii scåzute, ofertele din SUA au scåzut cu 20 dolari/tonå, pânå la 318 dolari/tonå. Pre¡urile din Argentina au scåzut cu 34 dolari/tonå, la 273 dolari/tonå. ¥n Brazilia porumbul a scåzut brusc cu 48 dolari/tonå, pânå la 283 dolari/tonå, deoarece stocurile de safrinha au ajuns pe pia¡å. Publicarea ofertelor ucrainene råmâne suspendatå din cauza råzboiului.

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.763 milioane tone, cu 33 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.477 milioane tone, cu 26,4 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 515 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 1,2 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 62,4 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mult ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 145,5 milioane tone, mai mare cu 0,5 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 643 milioane tone, cu 43 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 391 milioane tone, cu 39 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 80 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 50 milioane tone, mai micå cu 7 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 51 milioane tone, cu 0,5 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 121 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 iulie 2022. 15

Pre]uri [i pie]e

Ucraina: Råzboiul reduce suprafa¡ele cultivate cu grâu ¥n Ucraina, grâul de toamnå reprezintå aproximativ 97% din produc¡ia totalå. Din cauza råzboiului, anul acesta, a fost semånat pe 6,54 milioane ha, comparativ cu 6,71 milioane ha, în anul 2021/22. Datele vin de la Serviciul de Statisticå al Ucrainei ¿i nu include Crimeea, nici zonele de conflict din Done¡k ¿i Lugansk. Raportul USDA, care include suprafa¡a totalå a Ucrainei, inclusiv Crimeea care în medie are aproximativ 0,3 milioane hectare, vorbe¿te de 5,25 milioane hectare. Diferen¡a vine din zonele care nu erau încå în conflict atunci când au fost publicate datele de la Statisticå. Americanii apreciazå produc¡ia de grâu din Ucraina pentru anul 2022/23 la 19,5 milioane tone, în scådere cu 9% fa¡å de luna trecut ¿i cu 41% fa¡å de anul trecut. Randamentul ajunge astfel la 3,7 tone/ha, cu 17% mai mic fa¡å de anul trecut.

Rusia: 81 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Rusia pentru anul de comercializare 2022/23 este ajustatå de anali¿tii americani, la 81 milioane tone, în cre¿tere cu 8% fa¡å de anul trecut. Estimarea include 59,5 mil. tone grâu de toamnå ¿i 22 mil. tone grâu de primåvarå. Randamentul total ajunge la 2,9 tone/hectar, practic neschimbat fa¡å de luna trecutå, dar mai mare cu 8% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå cu grâu a Rusiei este de 27,8 milioane hectare. A¿a cum reiese din rapoartele publicate de Ministerul rus al Agriculturii, cele 12,6 milioane de hectare cultivate de obicei cu grâu de primåvarå au fost însåmân¡ate complet, iar recoltarea va începe la sfâr¿itul lunii august. 16

UE> Seceta reduce recolta de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡, cu date despre produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu pentru anul de pia¡å 2022/23.

rognoza pentru produc¡ia de grâu din Uniunea Europeanå este estimatå la 134 milioane de tone, în scådere cu 2 milioane tone fa¡å de estimårile de luna trecutå ¿i cu 4,3 milioane tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de aproximativ 24 milioane hectare, în scådere nesemnificativå (0,1 milioane hectare) fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat så atingå 5,6 tone/hectar. Recoltarea a început în mare parte din Europa, fiind în curs de desfå¿urare în majoritatea ¡årilor. Seceta prelungitå a redus produc¡ia de grâu în Spania (-0,9 mil. tone), Fran¡a (-0,6 mil. tone), Italia (-0,6 mil. tone), Germania (-0,4 mil. tone) ¿i Ungaria (-0,3 mil. tone). În nordul Europei, precipita¡iile favorabile au stimulat cre¿terea produc-

¡iei în Letonia, Lituania, Suedia ¿i Danemarca, fiecare în urcare cu 0,2 milioane tone fa¡å de luna trecutå. ¥n Fran¡a, precipita¡iile au revenit în luna iunie, atenuând nivelurile na¡ionale de secetå pe termen lung, dar au fost prea târzii pentru a îmbunåtå¡i recoltele. Temperaturile de peste 40 de grade înregistrate atât în Fran¡a, cât ¿i în Spania au stresat culturile ¿i au agravat condi¡iile de uscåciune pe termen lung în ambele ¡åri. Seceta s-a adâncit în Germania în cursul lunii iunie, când recolta nu ajunsese la maturitate, reducând semnificativ recoltele. ªi Italia e afectatå de o secetå severå în acest sezon, în special de-a lungul râului Po, unde precipita¡iile au fost la mai pu¡in de jumåtate fa¡å de normal. Condi¡iile s-au deteriorat ¿i în Ungaria, mai ales în est, care include Marea Câmpie Ungarå, unde ploile au fost pu¡ine sau deloc, iar temperaturile destul de ridicate.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 28/2022

ASOCIA}II

PROFESIONALE Nicolaie Apopi, pre[edintele Clubului Fermierilor Români De la 1 iulie, fermierul Nicolaie Apopi (foto) a preluat func¡ia de pre¿edinte al Clubului Fermierilor Români de la Laszlo Becsek. Apopi va conduce Clubul pentru o perioadå de ¿ase luni, în cadrul mecanismului pre¿edin¡iei rotative instituit de asocia¡ie în 2021.

ecanismul acesta al pre¿edin¡iei rotative urmåre¿te punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agriculturå, dar ¿i a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine pre¿edintele. Clubul Fermierilor Români are reprezentare la nivel na¡ional, fiind prezent în teritoriu cu 10 birouri regionale Banat, Centru, Moldova Centru, Moldova Nord, Moldova Sud, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Nord-Vest, Oltenia, Dobrogea. Pre¿edin¡ia rotativå este asiguratå de fiecare regiune timp de ¿ase luni. Nicolaie Apopi reprezintå regiunea Banat, unde conduce douå dintre cele mai cunoscute firme cu profil agricol din România, Agro Baden Banat ¿i Popagra, cu 2.500 de hectare de teren. Pentru continuitate ¿i pentru desfå¿urarea în bune condi¡ii a coordonårii Clubului, în cadrul asocia¡iei func¡ioneazå un grup decizional de tip Troicå, format din pre¿edintele în exerci¡iu, fostul pre¿edinte, Laszlo Becsek, ¿i viitorul 18

pre¿edinte regional, necomunicat înså de Club. Obiectivele prioritare ale noului pre¿edinte sunt: 1. Contribu¡ie activå în cadrul consultårilor în grupurile de lucru ale MADR, în vederea elaborårii PNS 2023-2027 ¿i a ghidurilor aferente acestor linii de finan¡are; 2. Contribu¡ii privind argumentarea tehnicå ¿i economicå a redeschiderii PNRR pentru includerea infrastructurii de îmbunåtå¡iri funciare; 3. Identificarea unor linii de finan¡are noi privind activitatea curentå a fermierilor membri; 4. Implementarea proiectului CONCORDE - promovarea ¿i asigurarea respectårii bunelor practici în comer¡ul cu cereale; 5. Desfå¿urarea Conferin¡elor Zonale ¿i Regionale ale asocia¡iei; 6. Dezvoltarea rolului Comitetelor

Regionale ¿i a Grupurilor de lucru; 7. Consultåri la Bruxelles ¿i participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European; 8. Consolidarea Programului privind armonizarea rela¡iilor între fermieri ¿i comercian¡ii de tehnicå agricolå ¿i service piese schimb (inclusiv alinierea pre¡urilor la nivelul UE); 9. Dezvoltarea programelor de formare ale Clubului; 10. Promovarea Pactului între Genera¡ii lansat de Club, sub forma proiectului de mentorat al Clubului; 11. Lansarea unor servicii noi: Consiliere financiarå, Promovarea afacerilor agroalimentare. Principalele realizåri ale lui Laszlo Becsek pe perioada mandatului såu includ ob¡inerea pentru fermierii cultivatori de cartof a unui ajutor de minimis care vizeazå sus¡inerea produc¡iei de cartof pentru consum ¿i a unui ajutor de stat care så urmåreascå cre¿terea suprafe¡elor pentru såmân¡å certificatå la nivel na¡ional, alocarea unui buget diferen¡iat pentru fermierii cultivatori de cartof în cadrul PNS 20232027 (investi¡ii în produc¡ia primarå aprox. 50 mil. EURO), precum ¿i sus¡inerea culturii de cartof în cadrul negocierilor purtate cu MADR ¿i mediul asociativ privind forma PNS 2023-2027. Profitul Agricol 28/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

Vrancea, jude] calamitat de secet\ ACCPT Vrancea a trimis un memoriu cåtre autoritå¡ile publice locale ¿i centrale privind necesitatea urgentå de a declara jude¡ul drept zonå calamitatå de secetå. Fermierii vrânceni argumenteazå cå seceta le-a afectat drastic atât culturile de toamnå, cât ¿i pe cele de primåvarå, cu aproape 100%. “Fermierii au pierderi în unele cazuri ¿i de peste 1.000 lei la hectar. Multe exploata¡ii agricole sunt în imposibilitatea de a-¿i continua activitatea, având în vedere investi¡iile mari care sunt necesare într-o fermå ¿i costurile în cre¿tere pentru înfiin¡area culturilor de toamnå pentru anul urmåtor”, aratå Teofil Dascålu (foto), pre¿edintele ACCPT Vrancea. Pânå ¿i suprafe¡ele irigate cultivate cu porumb prezintå un grad de afectare de 4050%. “Dar sunt foarte pu¡ine hectare irigate, iar costurile cu combustibilul ¿i impedimentele cu care se confruntå fermierii fac ca nici iriga¡iile så nu reprezinte o solu¡ie de salvare în acest moment”, mai spune Dascålu. De aceea ACCPT Vrancea a fåcut toate demersurile în vederea declarårii stårii de calamitate din cauza secetei în jude¡ul Vrancea ¿i cere autoritå¡ilor så ia urgent måsuri. “Fermierii reprezenta¡i de ACCPT Vrancea au înregistrat pagube uria¿e în urma instalårii secetei pedologice severe din iarna 2021-2022 ¿i primåvara anului 2022. Suprafe¡ele cu culturi agricole de toamnå au un grad de afectare datorat secetei de 50-80%, lucru constatat ¿i de Direc¡ia Agricolå Vrancea, care a înregistrat în¿tiin¡åri de daunå pentru 24.000 de hectare doar la culturile de toamnå. Situa¡ia este mult mai dramaticå în ceea ce prive¿te culturile de primåvarå, care au un grad de afectare de 90-100%. Profitul Agricol 28/2022

Pentru a fi ¿i mai preci¿i, to¡i fermierii membri ACCPT Vrancea care exploateazå terenuri pe raza jude¡ului au apreciat cå fiind calamitatå în propor¡ie de 100% cultura de porumb”, se aratå în memoriul ACCPT Vrancea. Asocia¡ia vrânceanå propune ¿i o serie de solu¡ii: - Relansarea måsurii 431 din PNRR, privind investi¡ii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole ¿i silvice - componenta infrastructuri de iriga¡ii; - Acordarea de subven¡ii pentru energia electricå folositå la iriga¡ii. A existat în acest sens o legisla¡ie specificå în anii anteriori; - Adaptarea måsurii 17.1 în a¿a fel încât seceta så fie un risc asigurat, dar mai ales så fie un risc care så se încadreze în rigorile acestei måsuri. Cu alte cuvinte, seceta så fie un risc accesibil de asigurat pentru to¡i fermierii în condi¡iile cofinan¡årii asigurate de stat, cunoscându-se costurile ridicate generate de asigurarea de secetå; - Implementarea de urgen¡å a sistemului de atragerea a precipita¡iilor care a fost testat cu succes în alte jude¡e din ¡arå. În acest moment, în Vrancea func¡ioneazå doar sistemul antigrindinå, care a generat numeroase reac¡ii din partea fermierilor, care au corelat folosirea rachetelor cu lipså acutå de precipita¡ii pe raza jude¡ului. - Alocarea de fonduri pentru investi¡iile în iriga¡ii în jude¡ul Vrancea. Aceastå cerere are ca punct de pornire o adreså primitå de la ANIF de cåtre Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb (APPR), asocia¡ie la nivel na¡ional, din care face parte Asocia¡ia Cultivatorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice Vrancea. De precizat cå aceastå asocia¡ie reprezintå ¿i promoveazå drepturile agricultorilor vrânceni care însumeazå o suprafa¡å de peste 25.000 de hectare.

pagini de Arin DORNEANU 19

ASOCIA}II PROFESIONALE

Solu]ii la criza cerealelor din porturile române[ti Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Dupå dialogul purtat cu delega¡ia europarlamentarilor din Comisia de Agriculturå ¿i dupå vizita de såptåmâna trecutå din porturile Constan¡a, Agigea ¿i Gala¡i, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare propune un pachet de solu¡ii la criza cerealelor din porturile române¿ti. Membrii Alian¡ei apreciazå interven¡iile eurodeputa¡ilor, care au punctat aspecte de îngrijorare comunå atât pentru Uniunea Europeanå, cât ¿i pentru structurile asociative române¿ti, îndeosebi în ceea ce prive¿te logistica cerealelor, transportul ¿i trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce ¿i de a depozita, seceta severå în principalele regiuni producåtoare de cereale din ¡arå, dar ¿i cre¿terile semnificative ale costurilor de produc¡ie, de distribu¡ie ¿i ale celor de tranzac¡ionare în general. Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe pia¡a de produc¡ie ¿i comercializare a cerealelor, semin¡elor ¿i oleaginoaselor. Acest segment de pia¡å, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important ¿i acoperå aproximativ 25% din sectorul agricol. Cantitå¡ile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga re¡ea logisticå ¿i de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comer¡ului în acest sector se aflå la cei mai înal¡i parametri. Într-o scrisoare transmiså aståzi cåtre cei patru europarlamentari din Comisia de Agriculturå care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (pre¿edinte), Daniel Buda (vice20

-pre¿edinte), Herbert Dorfmann ¿i Martin Hlavácek (membri) - Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a indicat o serie de solu¡ii care s-ar preta managementului cerealelor autohtone ¿i ucrainene din porturile române¿ti. Printre acestea se numårå formule de subven¡ii pentru depozitare în regim privat de cåtre fermieri, în silozuri autorizate ¿i pe bazå de chitan¡e de depozit, dar ¿i subven¡ii pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distan¡e de referin¡å de la regiunile producåtoare pânå la portul Constan¡a. În egalå måsurå, Alian¡a pledeazå pentru îmbunåtå¡irea managementului în porturi prin coordonare interinstitu¡ionalå, resurse suplimentare la punctele de frontierå terestrå, o inventariere a facilitå¡ilor aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitå¡ile de operare, de tranzit ¿i de depozitare disponibile, precum ¿i un proces constant de verificare ¿i de monitorizare a fluxurilor de mårfuri ¿i a disponibilitå¡ilor de transport. Aceastå måsurå este necesarå pentru o împår¡ire a fluxurilor de mårfuri în func¡ie de origine (Ucraina ¿i România). La fel de importantå este ¿i trasabilitatea, pe care Alian¡a o vede absolut necesarå pentru eliminarea riscurilor

pentru pia¡a internå a României. Alian¡a mai subliniazå importan¡a deosebitå a alocårii de fonduri europene corespunzåtoare programelor destinate reabilitårii infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construc¡iei de autostråzi ¿i a investi¡iilor de dragare a Dunårii ¿i cåilor navigabile din România. De asemenea, este primordial så se finan¡eze crearea unei infrastructuri cu o re¡ea de spa¡ii de depozitare în zonele cu acces la navigare.

Portul Constan¡a are nevoie de investi¡ii majore de logisticå portuarå pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lan¡ului de aprovizionare. Alian¡a îi invitå pe europarlamentari så analizeze oportunitatea înfiin¡årii unui fond de investi¡ii cu o maså criticå, bazat pe principii economice (similar Fondului de investi¡ii al Ini¡iativei celor Trei Måri) care så fie finan¡at de Uniunea Europeanå, de guvernul român ¿i/sau de al¡i actori interesa¡i. Solu¡ia propuså are în vedere un management privat, selectat de ac¡ionari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilitå¡i logistice ¿i de procesare a produselor agricole de bazå române¿ti ¿i ucrainene.

Profitul Agricol 28/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

Salva]i fermierul de la un sigur faliment Emil B|LTEANU pre[edintele Asocia]iei Grânarii Ia[i

Problemele prezentate recent de cåtre Asocia¡ia Grânarii Ia¿i la vizita de lucru a europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constan¡a, Agigea ¿i Gala¡i au fost subliniate la începutul såptåmânii, la prezidiul Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European, de cåtre pre¿edintele acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a ini¡iat o dezbatere despre constrângerile de logisticå, pre¡urile ridicate la încårcarea ¿i transportul de cereale locale ¿i ucrainene, solu¡iile limitate de depozitare, precum ¿i managementul trasabilitå¡ii mårfurilor în principalele porturi din România. Norbert Lins a reiterat nevoia unor måsuri compensatorii urgente, inclusiv a unei ajuståri a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afecta¡i de criza cerealelor din Ucraina. ªi ceilal¡i europarlamentari prezen¡i la ¿edin¡å au avut interven¡ii prin care

au accentuat importan¡a limitårii unor efecte negative ale solidaritå¡ii fa¡å de Ucraina asupra fermierilor români ¿i polonezi.

Reamintim cå, la finalul såptåmânii trecute, o delega¡ie de eurodeputa¡i din COMAGRI, organiza¡i de vicepre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din PE, Daniel Buda, s-a deplasat în România pentru a analiza situa¡ia criticå din porturile Constan¡a, Agigea ¿i Gala¡i ¿i efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii române¿ti. Vocea fermierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentatå de Asocia¡ia Grânarii Ia¿i, prin directorul Simona Man ¿i vicepre¿edintele Dan Tiberiu Stan. Consecventå în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asocia¡ia Grânarii Ia¿i reitereazå, cu acest prilej, situa¡ia extrem de dificilå prin care trece sectorul agricol, din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din produc¡ia de semin¡e de

floarea-soarelui ¿i peste 85% din produc¡ia de porumb a acestui an. În acest sens, sus¡inem cu tårie ini¡iativa lansatå de Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare din care facem parte, privind declararea stårii de calamitate în localitå¡ile/jude¡ele unde mai mult de 50% din suprafa¡a acoperitå de o culturå este afectatå, având în vedere cå majoritatea contractelor pentru inputurile cu pre¡ crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfâr¿itul lunii iulie 2022. Pre¿edintele, premierul ¿i ministrul Agriculturii din România sunt chema¡i ca împreunå cu asocia¡iile de fermieri så elaboreze în regim de urgen¡å proiectul de ¡arå ce vizeazå agricultura, cu un plan strategic pe termen lung care så vizeze iriga¡iile, valorificarea prin procesare na¡ionalå a materiilor prime produse în agriculturå, negocierea PNNR ¿i PNS în sprijinul real ¿i coerent al tuturor fermierilor din ¡ara noastrå. Salva¡i fermierul român de la faliment! “Lucrurile sunt în ordine dacå luåm în perspectivå întreaga Românie ¿i întreaga Polonie, înså dacå este så ne gândim la regiunile afectate - Moldova din România ¿i regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate ¿i pe agriculturii de acolo nu prea îi intereseazå dacå un agricultor din vestul Poloniei sau din vestul României nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei våd cum propriile existen¡e le sunt amenin¡ate, deci trebuie så în¡elegem care sunt consecin¡ele ¿i efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins.

Profitul Agricol 28/2022

CULTURI

VEGETALE Seceta se prelunge[te! Ve¿tile dinspre Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie nu sunt deloc bune. Conform ultimei actualizåri a prognozei, prezentatå de Elena Mateescu, director ANM, la Profitul Agricol Live, seceta pedologicå se va accentua în perioada urmåtoare.

“

În perioada urmåtoare, pânå în jurul datei de 15 august, mai ales pânå la sfâr¿itul lunii iulie, cantitå¡ile de precipita¡ii vor fi net deficitare. În condi¡iile în care e foarte posibil ca ¿i temperaturile din aer så depå¿eascå pragul critic de 32 de grade, s-ar putea instala starea de secetå pedologicå moderatå ¿i acolo unde situa¡ia este mai bunå, în prezent”, spune Mateescu.

1 septembrie 2021, pânå în prezent. Din aceste 10 luni ¿i o decadå, doar în douå (decembrie ¿i aprilie) precipita¡iile au fost peste normele climatologice. În rest, precipita¡iile au fost deficitare. Din påcate, pentru zona Moldovei, cantitå¡ile de precipita¡ii se situeazå la sub 200 de l/mp la mai multe sta¡ii meteorologice”. Chiar dacå sezonul 2019-2020 a fost mai prost din punctul de vedere al produc¡iilor, sezonul curent este mai secetos.

De la 1 mai ¿i pânå la jumåtatea lunii iulie, media na¡ionalå a precipita¡iilor a fost de numai 113,4 l/mp. Este cel mai secetos interval din istoria måsuråto-

rilor meteorologice, în perioada de consum maxim pentru culturile de primåvarå. Spre compara¡ie, urmåtorul interval secetos a fost în anul 2000 - 135 l/mp, iar al treilea în 2003 - 162,6 l/mp. Frecvent, în ultima decadå a lunii iunie, s-au înregistrat temperaturi de peste 32 de grade C - pragul de stres termic pentru culturile agricole. Sfâr¿itul såptåmânii trecute a adus temperaturi de 36-37 de grade ¿i câteva precipita¡ii (ploi toren¡iale) cu caracter local (microzonal). Începând de azi este a¿teptat un nou val de caniculå, fiind posibil så depå¿eascå pragul de 37 de grade.

Robert VERESS

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, actualizat\ la data de 18 iulie 2022

La nivel na¡ional, rezerva de apå este distribuitå neuniform. Un deficit acut se consemneazå în Moldova, Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei (Bårågan), Banat, Cri¿ana, Maramure¿, sudul Olteniei, centrul Transilvaniei. În vestul, nordul Olteniei, vestul Munteniei, sud-vestul Transilvaniei ¿i nordul Transilvaniei, rezerva de apå era, în general, satisfåcåtoare, în prima decadå a lunii iulie. “Vorbim de un an agricol excesiv de secetos, încå de la debutul acestuia, la Profitul Agricol 28/2022

CULTURI VEGETALE

Record de produc]ie la grâu cu genetica Saaten-Union Bi¡å Råcman, din Hodivoaia, Giurgiu, a atins o produc¡ie-record de 12.500 kg/ha la grâu cu soiul Papillon de la Saaten-Union România.

Papillon este un soi nou de grâu, semitimpuriu, cu un poten¡ial ridicat de produc¡ie. A fost introdus în portofoliul Saaten-Union România în toamna anului trecut ¿i confirmå deja produc¡ii ridicate din primul an de comercializare. Alina Petrea, director de marketing Saaten-Union, l-a descusut pe Bi¡å Råcman asupra tehnicii aplicate.

De când folosi¡i genetica SaatenUnion România? O folosesc încå de acum 30 de ani, chiar de la înfiin¡area societå¡ii în România. În tot acest timp am cultivat ¿i cultiv soiurile ¿i hibrizii pe care îi comercializa¡i. Care a fost tehnologia de cultivare aplicatå de a¡i ob¡inut 12,5 tone/ha? Am avut înfiin¡ate 100 ha cu soiul Papillon, în douå sole. Plantele premergåtoare au fost rapi¡a ¿i mazårea. Lucrårile au constat în aråturå, disc ¿i combinator. La pregåtirea patului geminativ am aplicat 200 kg/ha 18:46, iar pe data de 10.10.2021 am semånat o normå de 240 kg/ha, de¿i speciali¿tii Saaten recomandå 160-180 kg/ha. Dar eu sunt adeptul normelor de semånat mai ridicate. În toamnå, pe 7 noiembrie, am intervenit cu primul tratament (T1): fungicid 24

în dozå de 1 l/ha ¿i un insecticid s.a deltametrin 100 g/l, 0,075 l/ha. Pe 2 mai am aplicat T4 cu un fungicid s.a fluxapyroxad 75 g/l, piraclostrobin 150 g/l în dozå de 1 l/ha ¿i insecticide s.a gamma cihalotrin 60 g/l în dozå de de 0,1 l/ha. Pe data de 3 mai am intervenit cu 100 kg/ha uree solidå, acesta fiind ultima trecere cu fertilizan¡i. T5 l-am aplicat pe 19 mai ¿i am folosit un fungicid s.a protioconazol 175 g/l, trifloxistrobin 150 g/l ¿i insecticid s.a gamma cihalotrin 60 g/l în dozå de de 0,1 l/ha. Tehnologia aplicatå este una intensivå. Care a fost produc¡ia scontatå? ºinteam peste 10 t/ha, înså am reu¿it så må închid pe cele 100 ha cu o Bi]\ R\cman, produc¡ie medie de 12,5 t/ha. Este adeHodivoaia, jud. Giurgiu vårat, pe sola unde planta premergåtoare a fost mazårea produc¡ia a fost s.a tebuconazol 500 g/l, erbicid cu s.a u¿or mai mare. diflufenican 100 g/l, penoxsulam 15 g/l, Vreau så subliniez cå produc¡ia nu florasulam 3,75 g/l ¿i un insecticid cu s-a ob¡inut în sistem irigat. Am avut un s.a gamma cihalotrin 60 g/l, în dozele volum de precipita¡ii de la semånat la recomandate. La ie¿irea din iarnå am recoltat în valoare de 360 l/m2 dispu¿i aplicat 100 kg/ha nitrocalcar ¿i pe 15 astfel: 230 l/m2 în toamnå ¿i 130 l/m2 în martie am fertilizat din nou cu 100 kg/ha primåvarå. azotat de amoniu. Pe 27 martie am intervenit cu T2 la Ce alte soiuri/hibrizi folosi¡i din care am aplicat: erbicid s.a tritsulfuron portofoliul Saaten? 714 g/kg, florasulam 54 g/ha în doza de Soiurile de cereale Saaten-Union 0,04 kg/ha, regulator de cre¿tere cu s.a de¡in an de an o pondere ridicatå în fertrinexapac-etil 250 g/l în doza de 0,4 ma pe care o administrez. În materie de l/ha, fungicid cu s.a protioconazol 53 g/l, orz cultiv soiurile SU Ellen ¿i Henriette spiroxamina 224 g/l, tebuconazol 148 ¿i vreau så testez noutatea SU Laug/l în dozå de 0,6 l/ha ¿i insecticid cu s.a rielle. La grâu o pondere ridicatå o va gamma cihalotrin 60 g/l în dozå de de avea soiul Papillon ¿i vreau så testez ¿i 0,1 l/ha. noutatea SU Tarroca. ¥n ceea ce T3 l-am aplicat pe data de 6 aprilie prive¿te rapi¡a, cultiv hibridul Dax CL, la cu un fungicid s.a 40 g/l proquinazid, care am ob¡inut o medie de produc¡ie 160 g/l tebuconazole, 320 g/l procloraz de 3,7 t/ha pe o suprafa¡å de 350 ha. Profitul Agricol 28/2022

CULTURI VEGETALE

Roca Agri RDF estimeaz\ afaceri de pân\ la 700 milioane lei Compania româneascå Roca Investments, prin parteneriatul cu RDF SA, anun¡å lansarea celui de-al doilea pilon strategic de investi¡ii holdingul de agriculturå Roca Agri RDF.

un portofoliu în continuå expansiune ¿i cu activitå¡i în distribu¡ia de inputuri, trading de cereale, produc¡ie agricolå, procesare de cereale, holdingul Roca Agri RDF devine un jucåtor na¡ional. Odatå cu lansarea holdingului, RDF devine ROCA Agri RDF ¿i dintr-o companie localå, cu prezen¡å în special în vestul ¡årii, în Arad, un jucåtor cu prezen¡å na¡ionalå în agriculturå. “Fiecare companie din holdingul nostru are o experien¡å de peste 25 de ani, perioadå în care am crescut organic, ¿i am decis så facem împreunå acest pas cåtre un nou model de business în agriculturå. Am gåsit în Roca o culturå solidå a parteneriatului, în care punem accent pe oameni, ¿i vrem så dezvoltåm o agriculturå antreprenorialå modernå, digitalizatå ¿i cu o productivitate crescutå. În¡elegem cultura fermierilor din România ¿i dorim så fim o solu¡ie pentru ei”, a declarat Florin Deznan, CEO Roca Agri RDF.

“Punem accentul pe asocierea în agriculturå” Holdingul cuprinde în prezent 3 companii: RDF SA, RDF Agricultura SRL ¿i Adidana SRL. Cele 3 companii au înregistrat în pri26

“România are o mare nevoie de capital privat, de management specializat ¿i de consolidare. Roca Agri RDF reprezintå rezultatul procesului prin care am reu¿it så reunim aceste trei ingrediente - capitalul Roca, parteneriatul cu Florin Deznan ¿i managementul comun, într-un sector considerat de noi strategic pentru România. Un proces de transformare ¿i scalare acceleratå, care confirmå poten¡ialul acestui model de business”, a declarat Rudolf Vizental, CEO Roca Investments.

ma jumåtate a anului o cifrå de afaceri de peste 300 milioane lei. Pentru tot anul 2022 compania estimeazå venituri de pânå la 700 milioane lei.

“Suntem o companie în care spiritul antreprenorial este pre¡uit ¿i respectat. Consideråm cå valori precum spiritul de echipa, skin in the game ¿i metode moderne de management sunt pilonii pe care poate fi construit un business sustenabil. Anul viitor, avem în plan achizi¡ii noi, care vor consolida pozi¡ia noastrå la nivel na¡ional, înså aceasta este doar o etapå a planului nostru de dezvoltare. Punem accentul pe asocierea în agriculturå ¿i pe dezvoltarea unor parteneriate durabile ¿i credem cå putem cre¿te mai bine împreunå”, a completat Alexandru Savin, Investment Manager Roca. Holdingul suprapune experien¡a Roca Investments în construc¡ia de parteneriate func¡ionale ¿i scalabile, cu experien¡a RDF în agriculturå ¿i cu o viziune pe termen lung a Impetum Group privind pia¡a de capital. Ponderea agriculturii în PIB a revenit în 2021 la nivelul 2017-2018, respectiv 4,4%, potrivit celor mai recente date oficiale disponibile, iar acest sector råmâne un motor important al economiei locale, cu un poten¡ial uria¿ de cre¿tere ¿i atragere de investi¡ii.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 28/2022

CULTURI VEGETALE

5 ha de grâu [i 40 ha de lucern\ au ars în 24 de ore Vineri, 15 iulie, mai multe incendii au avut loc pe raza jude¡ului TImi¿, din cauza secetei ¿i schimbårii frecvente a direc¡iei vântului. Astfel, joi ¿i vineri (14 -15 iulie), pompierii au intervenit pentru a stinge 21 de incendii. Au fost distruse peste 20 ha de vegeta¡ie uscatå ¿i miri¿te. De asemenea, au ars 5 ha de grâu ¿i 40 ha de lucernå. ¥n localitatea Igri¿, un incendiu de vegeta¡ie uscatå s-a extins la o anexå gospodåreascå, existând pericolul de propagare a incendiului ¿i la locuin¡å. “În acest context, recomandåm persoanelor fizice ¿i juridice care în aceastå perioadå recolteazå culturile agricole så manifeste multå pruden¡å ¿i så respecte cu stricte¡e toate måsurile de prevenire ¿i stingere a incendiilor. Totodatå, este important så asigure prezen¡a personalului care så supravegheze zona recoltatå ¿i mijloacele necesare pentru stingerea unui incendiu (pluguri, discuri, stingåtoare, cisterne cu apå etc.), pentru a putea interveni prompt în cazul unei situa¡ii de urgen¡å”, aten¡ioneazå ISU Timi¿. Inspectorii de prevenire din cadrul ISU Timi¿ au executat ¿i vor continua så desfå¿oare activitå¡i de informare preventivå ¿i control, pentru a verifica modul în care sunt respectate måsurile de

Profitul Agricol 28/2022

apårare împotriva incendiilor. ISU Timi¿ face câteva recomandåri privind riscul de producere a incendiilor, în perioada canicularå: NU utiliza¡i focul deschis pe timp de vânt! NU utiliza¡i focul deschis pe timp de secetå sau caniculå! NU arunca¡i la întâmplare resturile de ¡igåri! În cazul în care se impune arderea vegeta¡iei uscate, colecta¡i în gråmezi

mici resturile vegetale, astfel încât arderea så poatå fi controlatå. Izola¡i zona de ardere fa¡å de cåile de comunica¡ie, construc¡ii ¿i fondul forestier, prin executarea de fâ¿ii arate. Desfå¿ura¡i arderea numai pe timp de zi ¿i supraveghea¡i în permanen¡å focarele.

Gheorghe MIRON

CULTURI VEGETALE

Un nou sezon la cereale>

planific\m profitul din start Am våzut cå, în agriculturå, niciun an nu seamånå cu altul. De exemplu, sezonul recent la orz s-a eviden¡iat printr-o prezen¡å semnificativå de målurå (Tilletia spp.) ¿i tåciune (Ustilago spp.) în culturi. În acela¿i timp, fuzarioza (Fusarium spp.) råmâne o amenin¡are pentru påioase ¿i reprezintå un risc poten¡ial major pentru randamentul fermei.

peciali¿tii avertizeazå cå dezvoltarea acestor boli cu transmitere prin såmân¡å ¿i sol duce la diminuarea produc¡iilor în procente de pânå la 20% - 50%. Totodatå, valoarea comercialå a grâului ¿i a celorlalte påioase este de multe ori compromiså, acestea neputând fi tranzac¡ionate din cauza boabelor contaminate. Singura practicå ce poate generaliza limitarea pierderilor este preven¡ia: tratamentul semin¡elor de cereale înainte de semånat.

Difend Extra, tratament såmân¡å inovator Experien¡a a demonstrat cå aceste boli cu transmitere prin såmân¡å ¿i sol sunt foarte versatile, dezvoltând mereu noi tulpini virulente rezistente la solu¡iile obi¿nuite. Întrucât costul riscului este major, fermierul va fi nevoit så aibå în vedere douå aspecte esen¡iale la startul noului sezon: 1. Performan¡a superioarå Difend Extra con¡ine douå substan¡e active foarte eficiente, difenoconazol 25 g/l + fludioxonil 25 g/l, fiind omologat pentru combaterea fuzariozei 28

Fuzarioza (Fusarium spp.)

M\lura (Tilletia spp.)

Fuzarioza (Fusarium spp.) este o boalå cu transmitere prin såmân¡å ¿i prin resturile vegetale din sol, care conduce la apari¡ia micotoxinelor, substan¡e periculoase atât pentru animale, cât ¿i pentru consumul uman.

Målura (Tilletia spp.) determinå compromiterea totalå a boabelor, atacul patogenului transformându-le într-o pulbere verde-albåstruie, cu miros neplåcut, de pe¿te.

cerealelor (Fusarium spp.), a målurei comune (Tilletia tritici) ¿i a målurei pitice (Tilletia controversa). Produsul se diferen¡iazå datoritå substan¡ei active cu spectru larg de ac¡iune - fludioxonil, care inhibå germina¡ia sporilor de Fusarium spp., Pythium spp., Rhizoctonia spp. etc. Fludioxonil face parte din grupa fenilpirolilor, fiind derivat dintr-un compus natural antifungic (pirolnitril), produs de bacterii din sol (din specia Pseudomonas spp.). Datoritå acestei combina¡ii sinergice între cele douå substan¡e active, produsul prezintå ac¡iune sistemicå ¿i de contact, cu o aderen¡å foarte bunå pe tegumentul semin¡elor, asigurându-

le acestora o barierå de protec¡ie pe termen lung.

Recomandarea Kwida Agro: Pentru un plus de siguran¡å, indiferent de genera¡ia ma¿inii folosite pentru tratarea semin¡elor, verifica¡i foarte atent gradul de acoperire realizat. Calitatea aplicårii este un indicator important pentru siguran¡a produc¡iei de cereale din ferma dumneavoastrå.

2. Calitatea aplicårii: riguroaså Doar printr-o acoperire de calitate a semin¡elor se poate pune în valoare fungicidul tratament såmân¡å. Doza recomandatå este de 2 l/t, în amestec cu un volum de apå între 8-12 l pentru o tonå de semin¡e, un interval suficient de larg încât så se impunå reglaje manuale în timpul efectuårii tratamentului. Ajustårile se vor face treptat, pânå se atinge volumul de solu¡ie optim, specific fiecårui lot de såmân¡å. Volumul solu¡iei de tratat fluctueazå în func¡ie de o serie de parametri, cum ar fi: puritatea materialului semincer, genetica soiului, masa hectolitricå, precum ¿i gradul de pråfuire al semin¡elor. Din aceea¿i familie cu Difend Extra, fungicidul Difend, pe bazå de difenoconazol 30 g/l asigurå protec¡ie împotriva målurei comune la grâu ¿i triticale (Tilletia caries, foetida). Profitul Agricol 28/2022

CULTURI VEGETALE

Naturevo> adaptare pentru ReGeNeRARe ing. Mihaela RADU director marketing Naturevo

“Ce ar trebui så schimb în ferma mea pentru a må alinia la noile cerin¡e impuse de Uniunea Europeanå?” este întrebarea de moment a fermierului român care vrea så råmânå profitabil în acest context politic. În încercarea de a fi în pas cu schimbårile cerute de UE privind reducerea consumului de pesticide cu 50% pânå în 2030, fermierul se poate sim¡i descumpånit. În actualul context al agriculturii, România nu î¿i permite så piardå din numårul fermierilor care fac performan¡å. Contribu¡ia acestui sector este de foarte mare importan¡å pentru bunåstarea popula¡iei ¿i este clar cå agricultura este unul din motoarele economiei ¿i are un mare poten¡ial de cre¿tere. În acest sens, dorim så transmitem un mesaj foarte clar tuturor fermierilor care sunt sau î¿i doresc så devinå partener Naturevo: cu o abordare mai deschiså fa¡å de produsele curate ¿i eficiente, se poate påstra ¿i chiar cre¿te nivelul produc¡iilor din România. Naturevo este un partener de mare încredere pentru to¡i fermierii care î¿i doresc så se alinieze cu noile cerin¡e UE. Experien¡a noastrå de peste 23 de ani pe pia¡a agricolå, din care aproximativ 20 ani aloca¡i ideilor atât de promovate aståzi: Agricultura Durabilå, strategiile Farm to Fork, Green Deal etc., recomandå Naturevo ca un aliat în tranzi¡ia cåtre o produc¡ie mai curatå. Deci, suntem partenerul cu o experien¡å tehnicå vastå, un partener alåturi 30

de care adaptarea la normele impuse de UE poate fi mult mai u¿oarå. La o analizå mai practicå, compania a demonstrat împreunå cu fermierii cå se poate practica o agriculturå curatå ¿i se pot atinge, în acela¿i timp, un nivel ridicat de produc¡ii.

trarea calitå¡ii ¿i fertilitå¡ii solurilor, evitarea poluårii mediului înconjuråtor ¿i a apelor subterane ¿i ob¡inerea unor alimente sånåtoase. Fiind ghida¡i de aceste cerin¡e, Naturevo lanseazå un concept prin care partenerii pot opta pentru produsele care se aliniazå acestor norme ¿i, totodatå, au acces la consultan¡å privind integrarea acestora în programele tehnologice uzuale. Adaptare pentru ReGeNeRare este conceptul care are scopul de a gåsi împreunå cu fermierii cele mai potrivite solu¡ii pentru actualele condi¡ii climatice ¿i pentru realizarea unor produc¡ii ridicate ¿i curate, în fermele lor. Un prim pas în planul tehnologic este fertilizarea solului, iar recomandarea speciali¿tilor Naturevo presupune utilizarea unor produse curate ¿i cu efect de regenerare a solului, cum ar fi: NovaTec Classic, Calciprill, Best Starter Maximum C+ s.a. Pe lângå calitatea produselor care au scopul de a proteja sånåtatea mediului înconjuråtor ¿i a oamenilor, compania Naturevo are o echipå foarte bine pregåtitå pentru a oferi cele mai bune sfaturi fermierului. Echipa este instruitå pentru a oferi consultan¡å completå, pe tot ciclul de vegeta¡ie, la orice culturå. Ne dorim så conectåm fermierii din România la agricultura viitorului ¿i så îi ajutåm så ia cele mai bune decizii pentru fermele lor, så ia cele mai bune decizii pentru profiturile lor ¿i, nu în ultimul rând, så aibå mereu în vedere cå genera¡iile viitoare au nevoie de un sol cât mai fertil.

De ce så alege¡i colaborarea cu Naturevo? Pentru a acoperi toate nevoile fermierului intrat în parteneriat cu Naturevo, compania a pus la punct un portofoliu care acoperå cu succes toate verigile tehnologice dintr-o fermå. ªi nu oricum. Selec¡ia produselor se realizeazå întotdeauna respectând principiile ¿i valorile dupå care ne ghidåm în fiecare zi: ob¡inerea unor produc¡ii ridicate cu produse curate. O primå etapå în stabilirea planului tehnologic este alegerea produselor pentru fertilizarea solurilor. Solul reprezintå baza tuturor culturilor ¿i produc¡iilor, ¿i din acest motiv ne concentråm aten¡ia pe calitatea acestor produse pentru cå avem datoria så protejåm aceastå resurså ¿i så o regeneråm. Produsele din portofoliul Naturevo Împreunå cu fermierii din România sunt atent selec¡ionate ¿i verificate, atfel încât så corespundå cerin¡elor ne adaptåm la noile norme europene femierilor: cre¿terea produc¡iilor, pås- pentru a ReGeNeRA agricultura!

Profitul Agricol 28/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Fermierii cer sprijinul Prim\riei s\ î[i vând\ pepenii Cultivatorii de pepeni din Lovrin, jude¡ul Timi¿, dar ¿i din celelalte bazine legumicole (Gottlob, Lenauheim, Tomnatic, Comlo¿, Pesac, Periam ¿i Teremia) cer sprijinul Primåriei Timi¿oara (USR) ¿i Consiliului Jude¡ean Timi¿ (PNL) pentru organizarea unor puncte stradale de vânzare, ca så î¿i poatå vinde marfa la prima mânå, pe pricipiul Farm to Fork, la pre¡urile de producåtor.

“

Dorim så fim ajuta¡i de cåtre Primåria Timi¿oara, dar ¿i de CJ Timi¿ pentru ob¡inerea punctele stradale pentru vânzarea pepenelor verzi ¿i galbeni. Se anun¡å un an bogat, cu pepeni foarte dulci ¿i zemo¿i. De aceea cerem ajutorul autoritå¡ilor locale ¿i jude¡ene de la Timi¿oara, pentru punctele stradale de vânzarea produselor agricole, fiindcå clien¡ii care ne cunosc de ani de zile ne a¿teaptå. Noi oferim marfå de calitate ¿i proaspåtå, produså în Timi¿, pe plan local, fårå intermediari, la pre¡uri normale de producåtor. Este munca noastrå ¿i autoritå¡ile trebuie så ne ajute så o valorificåm, fiindcå din asta tråim ¿i ne între¡inem familia”, este mesajul lui Nicolae Ferecean, fermier în Lovrin. “Problema pe care o avem e cu desfacerea de fiecare an. Suntem dintre cei 32

mai vechi producåtori de pepeni galbeni ¿i verzi din Timi¿, de zeci de ani, ¿i putem så punem pe mesele timi¿orenilor produse prospete ¿i sånåtoase, la pre¡uri bune. Azi culegem pepenii, azi îi oferim timi¿orenilor. Strategia Farm to Fork func¡ioneazå cel mai bine la noi”, spune Mircea Polverea, tot din Lovrin. Fermierii dau asiguråri cå vor fi respectate toate condi¡iile de esteticå, peisagisticå, igienå ¿i ordine impuse de primårie, inclusiv plata promptå a taxelor stabilite.

Aprobare numai pentru pepeni Primåria Timi¿oara sus¡ine cå nu are nimic împotriva producåtorilor agricoli care respectå condi¡iile impuse de regulamentele, privind vânzarea pe domeniul public. Primåria urmåre¿te desfå¿urarea unui comer¡ civilizat, cu respectarea unor condi¡ii de siguran¡å alimentarå ¿i igienå corespunzåtoare, fapt pentru care impune

noi reguli obligatorii, care vizeazå comer¡ul cu pepeni pe domeniul public. În perioada verii, spa¡iile din pie¡ele agroalimentare de pe raza municipiului Timi¿oara devin insuficiente pentru practicarea comer¡ului cu pepeni verzi ¿i galbeni, fiind foarte multe solicitåri de la comercian¡i pentru aprobarea vânzårii pe domeniul public. În cazul în care existå mai multe cereri pe un amplasament, au prioritate producåtorii, al doilea criteriu fiind suprafa¡a cultivatå înscriså în certificatul de producåtor sau în declara¡ia de suprafa¡å din anul 2022 de la Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå (APIA). În cazul în care nu vor fi respectate condi¡iile impuse în aviz, cât ¿i reglementårile în vigoare, sanc¡iunile ¿i måsurile complementare vor fi aplicate de cåtre Poli¡ia Localå, iar la sesizarea acestora poate fi anulat avizul. Vor fi aprobate autoriza¡ii pentru 26 de loca¡ii.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 28/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Ziua Verde a Cartofului Cea de-a 45-a edi¡ie a simpozionului “Ziua Verde a Cartofului” a fost organizatå de Clubul Fermierilor Români, în parteneriat cu Federa¡ia Na¡ionalå Cartoful din România ¿i Institutul Na¡ional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof ¿i Sfeclå de Zahår Bra¿ov.

rima parte a evenimentului a avut ca tematicå “Modele de bunå practicå în produc¡ia, condi¡ionarea ¿i ambalarea cartofului” ¿i include o vizitå în câmpul demonstrativ al fermei Månoiu din jude¡ul Bra¿ov, unde vor avea loc discu¡ii cu principalii furnizori de tehnologii ¿i semin¡e. Partea a doua a evenimentului constå într-o sesiune de prezentåri ¿i dialog privind måsurile necesare pentru relansarea sectorului culturii de cartof, care se va desfå¿ura în comuna Hålchiu, jude¡ul Bra¿ov. “Ziua Verde a Cartofului” a început cu o scurtå sesiune de prezentåri desfå¿uratå la ferma Månoiu din jude¡ul Bra¿ov. Peste 200 de fermieri au luat parte la sesiunea de deschidere, care a fost urmatå de o vizitå în câmpurile demonstrative ale fermei Månoiu. Aici participan¡ii au putut observa soiuri ¿i tehnologii specifice de cultivare a cartofului de såmân¡å, de consum ¿i industrial ¿i au putut discuta cu reprezentan¡i ai celor mai importan¡i producåtori de inputuri agricole ¿i lideri în domeniul tehnologiilor inovative pentru agriculturå. Schimbårile climatice ¿i condi¡iile de secetå pedologicå, lipsa accesului la sistemele de iriga¡ii ¿i nivelul tehnologiilor utilizate sunt doar câteva dintre provocårile cu care se confruntå agri-

Profitul Agricol 28/2022

cultura româneascå, în mod particular sectorul de cartof. To¡i ace¿ti factori plaseazå ¡ara noastrå în dezavantaj, a explicat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români, în cadrul conferin¡ei “O nouå abordare strategicå ¿i integratå a måsurilor de relansare a sectorului de cartof la nivel na¡ional - Prezent ¿i Viitor”. Totodatå, el a subliniat importan¡a parteneriatului dintre Club ¿i Federa¡ia Na¡ionalå “Cartoful” din România, care, printr-un efort comun, au puterea de a atrage aten¡ia Guvernului ¿i Parlamentului asupra problemelor cu care se confruntå sectorul de cartof.

Luni, 11 iulie, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 4 regulamente care vor schimba directivele de control în ceea ce prive¿te carantina la cartof, a anun¡at Paulina Gabor, director general al Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare. “Måsurile sunt destul de restrictive ¿i se implementeazå din cauza inciden¡ei mari a focarelor înregistrate în România. În acest sens, cu obligativitate, cartoful, cel pu¡in cel pentru consum, trebuie så circule cu pa¿aport fitosanitar, fix ca cel pentru såmân¡å”, a afirmat Paulina Gabor.

Cele douå organiza¡ii au prezentat deja autoritå¡ilor un plan de redresare a acestui sector ¿i au avut numeroase întâlniri cu oficialii români cu privire la måsurile propuse. Laszlo Becsek, membru în Consiliul Director al Clubului, a vorbit despre importan¡a strategicå a acestui sector ¿i despre nevoia de a avea statistici reale cu privire la suprafe¡ele cultivate cu cartof din România. El a atras aten¡ia asupra faptului cå realitatea este foarte diferitå de cifrele prezentate de INS ¿i de APIA ¿i cå, în fapt, România reu¿e¿te så producå doar 30% din necesarul de consum. În acest context, o strategie precum Planul Na¡ional Strategic al Cartofului poate stimula produc¡ia de cartof din România. O cre¿tere a suprafe¡ei cultivate cu 11% pe an poate determina ca pânå în anul 2027 så fie asigurat tot necesarul de cartof de consum al României, a aråtat Laszlo Becsek. În anul 2021, Clubul Fermierilor Români ¿i Federa¡ia Na¡ionalå “Cartoful” din România au semnat un protocol de colaborare privind sus¡inerea temelor de interes major pentru fermierii producåtori de cartof din România ¿i pentru lansarea unor proiecte care så sprijine dezvoltarea ¿i extinderea unui Plan Na¡ional Strategic al Cartofului, cu elemente specifice na¡ionale, care så contribuie la sus¡inerea sectorului. 33

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cerealele din Ucraina, un pericol pentru fermele române[ti? Autoritå¡ile române au considerat cå trebuie retras certificatul de sånåtate veterinarå pentru produsele agricole care vin din Ucraina. Motiva¡ia ar fi cå ¡ara noastrå nu vrea så blocheze fluxul de marfå. În realitate, se încalcå standardele de siguran¡å a alimentelor ¿i a hranei pentru animale. Cerealele contaminate pot provoca adevårate dezastre prin fermele zootehnice ¿i pentru sånåtatea oamenilor. Aceste cereale au un pre¡ mai mic ¿i devin tentante pentru fermierii români, mai ales în contextul în care seceta bântuie aproape prin toatå ¡ara.

etragerea certificatului de sånåtate veterinarå este o decizie care anuleazå posibilitatea de a mai controla calitatea mårfurilor ucrainene ¿i destina¡ia acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul UE a mårfurilor periculoase în ceea ce prive¿te standardele de siguran¡å a alimentelor ¿i a hranei pentru animale, conform legisla¡iei europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguran¡a alimentelor ¿i a furajelor - Standardele HACCP). Neexistând trasabilitate, mårfurile î¿i vor pierde urma dupå ce trec frontiera ¿i nimeni nu va putea verifica destina¡ia realå ¿i starea de calitate a aces-

Profitul Agricol 28/2022

tora. Din cauza pre¡ului mic, care este tentant, aceste mårfuri vor fi achizi¡ionate de procesatorii din România, generând produse poten¡ial dåunåtoare pentru popula¡ia ¡årii ¿i pentru industria zootehnicå.

Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România, are mari rezerve fa¡å de aceastå empatie pe dos din partea Guvernului României. “Abia s-a dat drumul la circula¡ia mårfurilor din Ucraina fårå certificat de sånåtate veterinarå. Noi am discutat ¿i la nivelul asocia¡iei europene ¿i am convenit cå aceastå procedurå nu este în regulå. Mårfurile trebuie så circule totu¿i cu certificat sanitar veterinar. Ucraina este obligatå så raporteze la Oficiul Interna¡ional de Epizootii dacå are focare de gripå aviarå sau de alte boli, dar nu intrå pe regionalizare, cum se întâmplå cu toatå Europa, pentru cå nu face parte din UE. În mod normal, o ¡arå ter¡å, care nu a adoptat legisla¡ia europeanå, dacå se confruntå cu o asemenea boalå, toatå ¡ara respectivå este declaratå sub restric¡ii.” Aparent, este un avantaj pentru crescåtorii de påsåri din România, care nu au culturå mare, cu unele excep¡ii. Iar pre¡ul la furaje s-a redus, spun unii crescåtori. “Deocamdatå, e foarte greu så achizi¡ionåm cereale de la ucraineni

pentru cå nu avem infrastructura necesarå pentru descårcare. Ei au ecartament mare pentru calea feratå. Fermierii no¿tri au încercat så încheie ni¿te contracte, dar nu au reu¿it pentru cå logistica nu le-a permis så aducå de-acolo. Ar mai råmâne tarnsporturile cu tirurile, dar, din câte ¿tiu, cei care au încercat så aducå cereale din Ucraina nu au reu¿it. Noi nu avem semnale cå pre¡ul ar scådea, mai ales cå e secetå peste tot în Europa. Nu vor fi condi¡ii de scådere a pre¡ului la cereale. Cel pu¡in a¿a aratå pre¡urile future. O reducere de 1-2% nu ar fi un avantaj net pentru fermierii no¿tri. Grâul se vinde cu peste 300 de euro tona. Recolta actualå e foarte scumpå. Vom avea în continuare probleme cu pre¡ul furajelor”, remarcå Ilie Van. În anul 2022, Ucraina va genera 22 milioane tone de grâu, 27,7 milioane de tone de porumb, 9,5 milioane de tone de semin¡e de floarea-soarelui, 2,85 milioane tone de rapi¡å. Aceste cantitå¡i se vor adåuga la volumele de export deja existente de aproximativ 20 milioane tone de la culturile din 2021. În prezent, are urmåtoarele volume disponibile pentru exportul pe anul 2022-2023: 27 milioane de tone de porumb, 22 milioane de tone de grâu, 3-4 milioane de tone de semin¡e de floareasoarelui, 4,8 milioane de tone de ulei de floarea-soarelui.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mitru Cri[an, omul din spatele Diami Teletext Mitru Cri¿an este discret de obicei, greu îl convingi så vorbeascå ¿i atunci este o încântare. Are 1.400 de vaci ¿i cultivå 1.300 de hectare. Scoate din ferma Teletext de lângå Slobozia 18 tone de lapte pe zi, dar proceseazå 60-70 de tone. De aceea, este nevoit så cumpere mult lapte. A impus pe pia¡å brandul Diami, cu lapte, iaurturi, kefir, sana, smântânå, brânzeturi, ca¿caval etc. Estimeazå pentru acest an o cifrå de afaceri de 18 milioane de euro, fa¡å de nivelul de 16 milioane de euro, realizat anul trecut.

Covalact. Flota lui de ma¿ini duce produsele fabricii prin toatå România, pânå la Satu Mare, Bihor, Arad. “Eu voiam så vând mai ieftin decât al¡ii. Dacå eu vindeam mai ieftin, ceilal¡i må înjurau ¿i nu mai luau de la mine. Am respectat calitatea produselor.”

Cum se formeazå pre¡ul “Sunt practici uneori corecte, alteori mai pu¡in corecte. Pia¡a laptelui poate fi instrumentatå, crede fermierul. Din jocul de pre¡uri, se poate ajunge la situa¡ii ciudate. Nåscut la 10 aprilie 1955, la Vår¿and, jude¡ul Arad, în zodia berbecului, Mitru Cri¿an a avut predispozi¡ie pentru zootehnie. A fåcut liceul la Arad, la Timi¿oara a terminat Facultatea de Medicinå Veterinarå. Face parte din falanga tinerilor speciali¿ti care au pus bazele zootehniei Pre¡ul laptelui a explodat, dar a intensive din România. Aduceau Lanfost ¡inut jos cu for¡a, spune ferdrace din Germania, care era o combimierul. Vor scådea pre¡urile na¡ie dintre Landrace belgian ¿i Piespot. Au ajuns deja la 2,5 - 2,7 lei pe train, Marele Alb din Anglia, Hampshire litru. Un pre¡ de 2 lei - 2,2 lei este ¿i Durock din Statele Unite ale acoperitor pentru fermier pentru cå ¿i Americii... aici suntem diferi¡i. De exemplu, eu În ferma lui lucreazå 20 de ¿efi. Didacå dau deoparte lotul de în¡årcare, rectorul de transporturi are sub control ob¡in zilnic 34-35 de litri de lapte pe cap de vacå. Olandezii de la DNA Agrar produc 27 de litri pe cap de vacå. Au angaja¡i stråini cu salarii de mii de euro.” El a construit afacerea în urmå cu mai bine de douå decenii, cu ajutorul fondurilor europene, un business care a ajuns acum la 180 de angaja¡i, o fabricå de lactate cu o capacitate de procesare de peste 1 milion de litri de lapte lunar. Acest fermier român concureazå pe acelea¿i rafturi din marile magazine ale ¡årii cu toate companiile transna¡ionale: Albalact, Danone, FrieslandCampina ¿i

“

peste 40 de ma¿ini, din care 7 tiruri. Al¡ii se ocupå cu mecanica. “Trebuie så ai încredere în oamenii tåi. Uitå-te la doctori¡a veterinarå: o mânå de femeie ¿i întoarce vaca pe dos ca så-i facå cezarianå. A¿a e fåcutå ea, este rarå specia: îi plac animalele. Dacå på¡e¿te o vacå ceva, stå lângå ea ¿i plânge, apoi o ajutå... La început, nu am vrut s-o angajez. Ce så facå o femeie a¿a firavå în fa¡a golanilor mei de la grajduri?.” “M-am ata¿at de våcu¡e ¿i må pasioneazå, dar nu am uitat nici porcii”. Fost director la marele combinat de porci Combil de la Slobozia în perioada 1990-1997, Mitru Cri¿an a conceput ulterior ferma de vaci cu lapte. Apoi o fåbricu¡å modestå. Ini¡ial, a primit un milion de euro fonduri europene ¿i un alt milion a împrumutat din bånci. A accesat de ¿ase ori fonduri europene ¿i ¿i-a construit spa¡ii de depozitare, de ambalare pentru produsele lactate, “cu o tehnologie de vârf” pentru România. A¿a a ajuns un fermier performant, dar discret pentru lumea presei. “Trebuie så fii ca apa sfin¡itå, så nu faci råu nimånui, dar nici bine... I-a¿ sfåtui pe români så-i respecte pe oamenii care fac ceva. Ca fermier, så te gânde¿ti la

Mitu Cri[an [i Rodica Vasile, medicul veterinar Profitul Agricol 28/2022

subven¡ie, fiindcå subven¡ia ta vine ¿i de la Gheorghe de pe trotuar, iar tu nu-i dai lui Gheorghe måcar un lapte curat ¿i mai bun. ªi el nu-¡i cere nimic, dar vrea så cumpere un lapte bun ¿i sånåtos de la tine. De-acolo vin subven¡iile tale...” Acum poate vinde produse lactate peste tot în Europa fiindcå a fost autorizatå fabrica lui de o echipå de inspectori din Germania. A¿a a ajuns så-¿i creeze un brand propriu în magazinele României: Diami Teletext. Vinde în Metro, Mega Image, Cora, Profi ¿i face produse ¿i sub brandul lor. “Scådem produc¡ia deliberat, scådem ra¡ia pentru cå laptele se reduce oricum natural. Producem 18,5 tone de lapte pe zi în restul anului, iar pe timp de caniculå, coborâm la 14-15 tone. Punem ni¿te aspersoare când vine cåldura, dar cu ventilatoarele nu pot fi de acord”, spune Mitru Cri¿an.

Grajdul cu efect de horn Ca to¡i ceilal¡i fermieri performan¡i, a preferat så înve¡e mereu de la al¡i campioni, mai ales americani, ¿i a transplantat ideile creativ în grajdurile lui. “Eu am fost la Chicago, în Statele Unite ale Americii, ¿i am luat modelul Profitul Agricol 28/2022

de grajduri de-acolo. Noi, europenii, avem grajdurile pe douå rânduri. Americanii le fac pe trei rânduri. Un profesor de-acolo mi-a explicat cå vaca rumegå de douå ori mai mult decât månâncå. Fiind furajatå la discre¡ie, vaca poate så

“ Am o echipå extraordinarå, se laudå Mitru Cri¿an. Nu existå specialist så plece acaså fårå 10.000 de lei pe lunå.

“ månânce când vrea ea. De aceea, grajdul poate fi conceput pe trei rânduri fiindcå vaca se odihne¿te foarte mult. A¿ternutul este dintr-o saltea de tip Relaxa. Acoperi¿ul înalt din tablå are un rol esen¡ial. Tabla se încålze¿te puternic ¿i încinge aerul dedesubt pe o grosime de maxim un metru ¿i jumåtate. Având coama pe mijloc la peste 10 metri înål¡ime, diferen¡a mare de temperaturå fa¡å de aerul de jos creeazå un flux ascendent ¿i amoniacul

este antrenat natural în sus. Este efectul de horn. De aceea, nu sunt de acord cu ventilatoarele, care doar amestecå gazele din fermå”, explicå Cri¿an. Dacå tabla e simplå, aerul de sub ea se încinge mai repede ¿i antreneazå mai iute amoniacul spre fantele de la coamå. În primele zile de caniculå, se pierd 7-8 litri de lapte pe vacå. În lunile iulie, august ¿i jumåtate din spetembrie, reproduc¡ia merge foarte prost. Noi nu grupåm vacile în func¡ie caniculå, dar conjunctura ne for¡eazå. De exemplu, în noiembrie vom avea 100 de fåtåri pe lunå. În martie sau în februarie, dacå inseminåm 100 de vaci, råmân gestante 57-58, în timp ce procentul la nivel global este de 30%. În iunie-august, dacå inseminezi 100 de vaci, greu råmân gestante 15. Mai bine nu mai strici materialul seminal. De aceea, preferåm så fete în august-septembrie ¿i ajungem pe råcoare cu vaci în vârf de lacta¡ie” . Så fie oare suficientå experien¡a profesionalå îndelungatå pentru lini¿tea ¿i for¡a interioarå a acestui om care a dovedit cå se poate ¿i contra curentului?...

Viorel PATRICHI 37

Cantitatea de lapte brut importat a crescut u[or în anul 2021 Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 2780 tone (+2%) în anul 2021 fa¡å de anul 2020. Asta a fåcut ca unitå¡ile procesatoare ¿i centrele de profil så colecteze de la exploata¡iile agricole o cantitate de lapte de vacå brut mai reduså cu 3.907 tone (-0,3%) în acela¿i interval, aratå datele Institutului Na¡ional de Statisticå (INS), preluate de Agerpres. Pe de altå parte, cantitatea colectatå de lapte brut de caprå a crescut cu 4%, în timp ce cantitå¡ile colectate de lapte brut de bivoli¡å ¿i oaie au scåzut cu 4% ¿i, respectiv, cu 2,6%. În anul 2021, cea mai mare cre¿tere a produc¡iei s-a înregistrat la lapte praf, cu 864 tone (+62,7%), urmatå de lapte de consum, cu 29.917 tone (+8,4%), brânzå topitå, cu 551 tone (+5,6%), ¿i brânzå (inclusiv urdå), cu 1.460 tone (+1,5%). Produc¡ia de brânzå ob¡inutå din lapte de vacå (care reprezintå 92,5% din produc¡ia totalå de brânzeturi) a crescut, de asemenea, cu 6.215 tone (+7,3%). Scåderi ale produc¡iei în anul 2021 fa¡å de anul 2020 au fost înregistrate la urmåtoarele produse lactate: unt cu 975 tone (-8%), lapte acidulat (iaurt, 38

iaurt de båut ¿i alte produse lactate similare), cu 5.383 tone (-2,4%), ¿i smântânå, cu 487 tone (-0,7%). Cele mai mari cantitå¡i de lapte de vacå s-au colectat în regiunile Centru (40,9%), Nord-Vest (18,1%) ¿i Nord-Est (17,5%). Laptele de consum s-a produs cu preponderen¡å în regiunile Centru (57%), Nord-Vest (20,7%), Vest (peste 13%). Regiunile Centru, Bucure¿ti-Ilfov ¿i Nord-Vest de¡in peste 78% din produc¡ia de produse lactate proaspete

(smântâna ¿i laptele acidulat) astfel: Centru (38,1%), Bucure¿ti-Ilfov (peste 22%) ¿i Nord-Vest (18,1%). Cele mai mari cantitå¡i de unt s-au produs în regiunile Centru (45,9%), Vest (peste 31%), Nord-Vest (9,7%) ¿i Nord-Est (6,9%). Brânza (inclusiv urda) s-a produs îndeosebi în regiunile Centru (41%), Nord-Est (23,3%), Nord-Vest (17,1%), Sud-Muntenia (8,2%) ¿i SudEst (7,6%). Cea mai mare produc¡ie de brânzå topitå a fost ob¡inutå în regiunea Centru (90,5%).

Produc¡ia de lapte a scåzut în anul 2021 fa¡å de anul 2020, iar produc¡iile de lânå ¿i de ouå au crescut Produc¡ia de lapte a scåzut în anul de dezvoltare: Bucure¿ti-Ilfov (-9,6%), 2021 fa¡å de anul 2020 cu 1,77%, iar Nord-Vest (-5,2%), Nord-Est (-4,2%), produc¡iile de lânå ¿i de ouå au crescut Sud-Vest Oltenia (-3,0%), Sud-Muntecu 0,7%, respectiv cu 9%, potrivit date- nia (-1,7%) ¿i Centru (-0,5%). lor publicate joi de Institutul Na¡ional de De asemenea, datele INS aratå cå greutatea animalelor destinate sacriStatisticå (INS). ficårii pentru consum a crescut în anul Conform INS, produc¡ia de lapte de 2021 fa¡å de anul 2020 la porcine ¿i la vacå (inclusiv pentru consumul vi¡eilor) ovine ¿i caprine, cu 0,19%, respectiv în anul 2021 a fost de 39,131 milioane cu 4,13%, în schimb a scåzut la bovine, de hectolitri, cu 584.000 hectolitri cu 3,5%, ¿i la påsåri, cu 0,3%. INS men¡ioneazå cå, în anul 2021 (-1,5%) sub nivelul anului precedent. S-au înregistrat cre¿teri în regiunile de comparativ cu anul 2020, în structura dezvoltare: Vest (+7,3%) ¿i Sud-Est produc¡iei de carne nu au intervenit (+6,1%), ¿i scåderi în celelalte regiuni modificåri semnificative. Profitul Agricol 28/2022

MA{INI & UTILAJE Record mondial la grâu, în România AgroConcept, importatorul New Holland, a înregistrat, pe 4 iulie 2022, primul record de recoltare din România. Recordul a fost confirmat de Cartea Recordurilor, celebra Guinness World Records: cea mai mare cantitate de grâu recoltatå de o singurå combinå în 8 ore, cu o singurå echipå. ¥n total 403, 64 tone. Recordul a fost realizat în ªindrili¡a, jude¡ul Ilfov, la ferma Geo & Costi Agrostar, la ora 14:07, respectiv de la ora 14:07 la Cel pu¡in una dintre cele douå readministratå de Gheorghe Preda. ora 18:07. morci era în permanen¡å în mi¿care

oarte important, recordul a fost atins cu o combinå de serie, New Holland CR8.90 Revelation, cu tehnologie Twin Rotor, echipatå cu un heder MacDon Draper FD 140 de 12,2 metri. La omologarea recordului a fost prezent un arbitru oficial Guinness World Records ¿i mai mul¡i observatori ¿i martori independen¡i. Martorii au fost împår¡i¡i în douå schimburi de câte 4 ore, de la ora 10:07

Sarcina lor a fost så confirme cantitå¡ile de grâu recoltate, încårcate ¿i apoi descårcate în baza de recep¡ie din ferma lui Gheorghe Preda. În câmp era ca într-un carusel, în care remorcile veneau la descårcare una dupå alta, încårcate de combina New Holland CR8.90 Revelation, care întorcea în vitezå ¿i într-un nor de paie la capåt de rând, "înfulecând" grâul hectar dupå hectar. Combina nu a stat nicio clipå în cele 8 ore de recoltare, secerând, treierând ¿i golind buncårul din mers.

(uneori amândouå, simultan, intrau pe teren, aduse de tractoarele New Holland pe rândurile recoltate, så se alåture combinei care le umplea de grâu). De asemenea, a fost stabilitå o regulå, ca niciun TIR så nu plece plin din câmp pânå ce al doilea (sau al treilea, dupå necesitå¡i) nu soseau de la baza de cereale de la ferma Geo & Costi Agrostar. Dar în timp ce TIR-ul din câmp era pe punctul de a fi umplut, celålalt apårea la locul recoltårii în vitezå, atât cât permitea drumul pråfos, cu ¿leauri, dintre tarlale, astfel cå a fost un continuu dute-

Profitul Agricol 28/2022

MA{INI & UTILAJE

vino al utilajelor performante New Holland ¿i al profesioni¿tilor care le-au pus ¿i men¡inut în permanentå mi¿care timp de 8 ore. Cum am spus, combina New Holland CR8.90 a intrat la recoltat la ora 10 diminea¡a ¿i a mers non-stop, pânå la semnalul de final dat de arbitrul oficial Guinness World Records la 18:07 precis seara. Echipa de operatori a inclus 4 membri: 3 angaja¡i AgroConcept: Florin Marin (director tehnic), Cristian Catana ¿i Eduard Gilcevoiu (speciali¿ti de produs), ¿i un reprezentat New Holland, Florian Schmitt, trainer de produs pentru combinele New Holland. Mai este de men¡ionat cå la preluarea grâului din câmp au fost utilizate douå tractoare New Holland, un T8.410 ¿i un T7.315 HD, douå remorci de transfer de 30 metri cubi ¿i trei camioane de capacitate mare.

Florin Marin, director tehnic AgroConcept, declara, la final, cå dorin¡a AgroConcept a fost så dovedeascå performan¡ele unei combine ideale pentru fermele din România, care confirmå atât prin capacitate, cât ¿i prin caracteristici tehnice. “Am vrut så facem asta în

Profitul Agricol 28/2022

condi¡ii locale, familiare fermierilor români, pe un sol românesc ¿i cu o echipå majoritarå AgroConcept”. Dupå confirmarea recordului, Jaydeep Singh, CEO AgroConcept (foto), se declara foarte mândru de echipa pe care o conduce. Proiectul acestui record a fost unul pregåtit cu minu¡iozitate timp de un an de zile. ªi anul trecut ni s-a pårut un obiectiv greu de atins, recunoa¿te Singh. “Erau prea multe variabile de luat în calcul. Sezonul acesta de recoltare ne-a ridicat ¿tacheta ¿i mai mult, dar am decis så nu renun¡åm, orice ar fi.”

Arpad DOBRE Datele tehnice ale acestui record mondial: - Cantitate totalå în 8 ore: 403,64 tone - Suprafa¡a recoltatå: 65,68 ha - Soiul de grâu semånat: Glosa - cat. biologicå C2 - Produc¡ia medie: 6,15 t/ha, umiditate 7,6%-8,7% - Capacitatea maximå: 57,5 tone/h - Capacitatea medie: 50,45 tone/h - Pierderi måsurate în mai multe etape pe tot parcursul zilei, de maxim 0,5% - Consum combustibil: 1,91 litri/tonå de grâu recoltat - Condi¡ii climatice: aproximativ 35 grade, cu înnoråri periodice în prima parte a zilei - Loca¡ie: ªindrili¡a, Ilfov, ferma Geo & Costi Agrostar SRL

Grapå cu discuri pentru dezmiri¿tire Dicor Land oferå fermierilor pentru o dezmiri¿tire optimå grapa cu discuri Maschio UFO, eficientå pentru cultivarea intensivå a solului ¿i prelucrarea reziduurilor de culturå. Aceasta se preteazå la aplica¡ii prelucrare minimå a solului, oferind o serie de combina¡ii de lucru cu lå¡imi de la 2,5 la 6 m, pentru tractoare cu puterea de la 110 la 360 CP. Chiar ¿i la vitezå mare, ruloul dublu posterior creeazå un efect vibrant ¿i flotant, minimizeazå formarea bulgårilor ¿i laså în urmå un sol bine nivelat.

Încårcåtor Manitou de mare capacitate IPSO Agriculturå a livrat recent unui fermier din Buzåu un încårcåtor cu bra¡ telescopic Manitou MLT 841 145 PS+ Premium, de mare capacitate. Acesta poate ridica pânå la 4.100 kg la o înål¡ime de 8 m ¿i are o cabinå ergonomicå cu un nivel al zgomotului de doar 69 dB. În echiparea standard are furci ¿i cupå ¿i poate fi dotat cu o mare varietate de ata¿amente. Vine cu o garan¡ie incluså de 3 ani sau 2.000 de ore de func¡ionare. Poate fi localizat ¿i monitorizat cu ajutorul aplica¡iilor mobile /MyManitou.

Tocåtoare de resturi vegetale Muething NHR Agropartners ar în portofoliu numeroase modele de tocåtori Muething de resturi vegetale. Acestea sunt echipamente purtate, cu lå¡imi de lucru de la 1,2 m la 3 m, pot fi montate în fa¡a sau în spatele tractorului ¿i sunt dotate cu cutie de viteze cu cardan cu cuplaj unisens pentru prizå de putere cu 1.000 rpm. Au cu¡ite tip “M” ¿i rotor spiralat pentru protec¡ie împotriva obstacolelor. Sistemul de tåiere este tip “Shark fin”, ce împrå¿tie materialul tocat în mod uniform în spatele tåvålugului utilajului. 41

MA{INI & UTILAJE

Fiabilitate [i precizie Producåtorul danez Hardi a actualizat gama de ma¿ini de erbicidat autopropulsate cu un nou model, Alpha EVO III 4200 L Twin Force 24 M. Acest sprayer are specifica¡ii tehnice mult îmbunåtå¡ite în ceea ce prive¿te performan¡a, fiabilitatea ¿i confortul operatorului.

NHR Agropartners este importator oficial al acestei mårci în România, iar speciali¿tii companiei spun cå Hardi Alpha Evo III prezintå un echilibru foarte bun între partea din fa¡å ¿i partea din spate, cu o greutate totalå micå ¿i un raport optim greutate/capacitate ¿i performan¡e ridicate chiar ¿i în condi¡ii de câmp umed.

Prezentare generalå Hardi Alpha Evo III este disponibilå cu rezervoare de 4.200 ¿i 5.100 litri ¿i rampe de 24 pânå la 39 metri. În dotarea standard are o cabinå ce oferå operatorului maximå siguran¡å ¿i vizibilitate excelentå, de aproape de 335 de grade. Suspensia pneumaticå FloatRide este optimizatå astfel încât distan¡a dintre axe ¿i ¿asiu a fost extinså (440 mm) pentru a îmbunåtå¡i confortul ¿i eficienta suspensiei, care asigurå o stabilitate sporitå indiferent de condi¡iile din teren. Sprayerul se poate deplasa pe ¿osele cu vitezå de pânå la 40 km/h, iar în câmp la lucru, cu pânå la 25 km/h, påstrând confortul operatorului ¿i precizia maximå a lucrårilor, indiferent de condi¡iile din teren. Sistemul de lichide este protejat în 42

spatele unui capac complet etan¿at, iar rezervorul TurboFiller este ac¡ionat hidraulic, protejat de carcaså ¿i integrat în dimensiunile ma¿inii. Lå¡imea ecartamentului se regleazå hidraulic, cu un mecanismul bazat pe cilindri cu senzori liniari încorpora¡i pentru detectarea pozi¡iei, oferind o lå¡ime preciså a direc¡iei de mers. Opera¡iunile din cabinå sunt acum integrate cu ajutorul sistemului Isobus ¿i afi¿ajului pe terminalul HC. Existå posibilitatea de a seta lå¡imi diferite pentru axa fa¡å ¿i spate.

Detalii tehnice Hardi Alpha Evo III este echipat cu motor Deutz, Stage V, model TCD 6.1, de 245 CP, în 6 cilindri, råcire cu apå, turbo, sistem DCR ¿i control electronic al motorului EMR 4, rezervor de motorinå de 400 litri. Transmisia este hidrostaticå, cu trac¡iune integralå EcoDrive, are 3 moduri de deplasare: Comfort, Normal, Power ¿i 3 game de viteze, precum ¿i frânå mecanicå de parcare, sistem DiffLock de blocare diferen¡iale fa¡å/spate. Sistemul de direc¡ie, în 3 variante, cu 2 ro¡i directoare pe fa¡å sau pe spate, ori pe toate cele 4 ro¡i, face ca acest sprayer så fie foarte u¿or de utilizat ¿i manevrat, permi¡ând raze de virare sau de întoarcere foarte mici la capåtul parcelei. Pentru protec¡ia culturii, în partea inferioarå a ¿asiului este fixatå o prelatå. Garda la sol este de 1,65 metri, cu ecartament reglabil hidraulic între 2,2 ¿i 3,2 metri, fixat din fabricå la 2,8. Ma¿ina dispune de anvelope Michelin SprayBib VF 380/90 R46. Este echipatå pentru agricultura de precizie, fiind dotatå cu sistemul Hardi AutoSteering, cu ajutorul monitorului

HC9700 împreunå cu o antenå AGI-4. Cabina are suspensie pneumaticå, scaunul operatorului are suspensie pneumaticå ajustabilå, iar consola ergonomicå pentru controlul utilajului este ata¿atå la scaunul operatorului. Coloana volanului e reglabilå în trei pozi¡ii ¿i pe înål¡ime, cabina este perfect etan¿å ¿i protejeazå operatorul prin sistemul climatronic. Sprayerul poate lucra eficient ¿i dupå låsarea întunericului, datoritå echipårii cu lumini full led, 6 pe cabinå ¿i douå pe sec¡iunea centralå. În cabinå operatorul are acces ¿i la un monitor multifunc¡ional pentru motor ¿i transmisie, precum ¿i la un joystick multifunc¡ional care include ¿i controlul rampei. Rampa Twin Force HAZ 3.1 este dotatå cu cortinå de aer de protec¡ie a jetului de solu¡ie. Sistemul Twin regleazå electric înclinarea jetului de aer în func¡ie de direc¡ia din care bate vântul ¿i a tura¡iei ventilatoarelor. Acesta permite lucrul ¿i în condi¡ii de vânt ¿i cre¿terea vitezei de lucru, reduce pierderea solu¡iei în atmosferå

Profitul Agricol 28/2022

MA{INI & UTILAJE

cu Hardi Alpha Evo III (a¿a-numita derivå) ¿i, implicit, oferå condi¡iile pentru reducerea cantitå¡ii de solu¡ie distribuitå la hectar, asigurând totu¿i un tratament complet ¿i precis. Sec¡iunile rampei sunt controlate din cabinå. Sistemul Autoterrain + Severe Terrain cu care este dotatå rampa are la bazå 5 senzori, astfel încât distan¡a de la duze la culturå este påstratå constantå, permi¡ând ¿i înclinare negativå. Twin Force este dotatå cu sistem anti-råsucire, control hidraulic independent stânga/dreapta pentru înclinarea rampei ¿i un sistem de amortizarea la capåtul cursei în momentul plierii. Pe rampå sunt monta¡i din 50 în 50 de cm corpuri pentru 5 duze cu valve antipicurare, precum ¿i 4 lumini pentru lucrul pe timpul nop¡ii. De asemenea, utilajul este prevåzut cu sistemul PrimeFlow care permite men¡inerea presiunii constante pentru fiecare duzå.

Cabina are suspensie pneumatic\, scaunul operatorului are suspensie pneumatic\ ajustabil\, iar consola ergonomic\ pentru controlul utilajului este ata[at\ la scaunul operatorului. Coloana volanului e reglabil\ în trei pozi]ii [i pe în\l]ime, cabina este perfect etan[\ [i protejeaz\ operatorul prin sistemul climatronic.

Arpad DOBRE

Rampa Twin Force HAZ 3.1 este dotat\ cu cortin\ de aer de protec]ie a jetului de solu]ie.

Profitul Agricol 28/2022

MA{INI & UTILAJE

Sprayere mai sigure cu anvelopele BKT Agrimax Utilizarea corectå a sprayerelor depinde de numero¿i factori. Aceste echipamente sunt deosebite, centrul lor de greutate este mult mai sus fa¡å de al altor echipamente ¿i, pe lângå munca pe câmp, trebuie så se deplaseze pe carosabil cu sarcini foarte mari.

peratorii care lucreazå pe aceste utilaje trec deseori printre rânduri înguste din podgorii, livezi, planta¡ii de arbu¿ti, câmpuri pe care se aflå culturi de diferite înål¡imi, aflate pe variate tipuri de sol, cu diverse înclina¡ii. De exemplu, o livadå de meri pe un deal abrupt unde, pe lângå lucrul în spa¡ii înguste, operatorul va trebui så facå fa¡å urcu¿urilor, coborârilor, oscila¡iilor din cauza lichidului transportat, terenului denivelat, solului alunecos sau arid. În aceste medii, siguran¡a în deplasare devine o variabilå care afecteazå performan¡a vehiculului. BKT oferå o gamå de anvelope potrivite tipului de performan¡å cerut ¿i mediului de lucru. Presiunea corectå în anvelope este importantå pentru a minimiza disconfortul în timpul condusului. În cazul în care sunt necesare anvelope pentru culturi pe rânduri, primul sfat al speciali¿tilor BKT este så se utilizeze anvelope VF, adicå Very High Flexion, care permit transportul de sarcini grele la o presiune mai micå. Dimensiunile ¿i tipurile de anvelope montate pe sprayere sunt diferite, în func¡ie de lå¡imea ¿i înål¡imea la care trebuie så facå fa¡å vehiculul, pentru a interveni asupra diferitelor tipuri de cul-

turi. Dacå tratamentele se desfå¿oarå pe un câmp lung deschis, de exemplu, la culturile de porumb, unde distan¡a dintre rânduri este de 75 cm, este necesar så se monteze anvelope a cåror lå¡ime nu deterioreazå rândurile.

Anvelope pentru sprayere Gama de anvelope BKT pentru pulverizatoare este amplå ¿i oferå performan¡e confirmate. Pe lângå beneficiile pentru confortul operatorului, aceste produse garanteazå performan¡e ridicate în ceea ce prive¿te stabilitatea vehiculului, compactarea reduså a solului ¿i trac¡iunea, generând economii de timp, combustibil ¿i bani. Caracteristica distinctivå comunå pentru toate produsele BKT este durabilitatea. Agrimax Spargo, produs emblematic BKT, este specialå pentru culturi pe

rânduri, cu tehnologie VF. Disponibilå în ¿apte dimensiuni, este o anvelopå adaptabilå, eficientå atât pe câmp, cât ¿i pe carosabil, datoritå numårului mai mare de caneluri care îmbunåtå¡esc mi¿carea uniformå. Agrimax RT 955 este prin excelen¡å anvelopa pentru culturi pe rânduri. Este disponibilå în 23 de dimensiuni diferite, idealå pentru aplica¡ii în culturi pe rânduri ¿i pentru sprayere. Are o capacitate foarte bunå pentru transportul încårcåturilor mari, de trac¡iune ¿i autocurå¡are. Agrimax RT 945 are caracteristici similare, fiind disponibilå în opt dimensiuni diferite ¿i echipatå cu o bandå de rulare îngustå pentru a proteja culturile. Calitå¡ile sale de autocurå¡are fac ca produsul så fie ideal ¿i pentru deplasårile pe carosabil.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 28/2022

Amazone Ceus-TX, grapa-cultivator 2 în 1 Amazone România a fost prezentå în loc. Alexandru Odobescu, din Cålåra¿i, unde a pus la lucru o grapå-cultivator Ceus 4000-2TX. Acesta este un utilaj complex care poate efectua mai multe lucråri simultan ¿i poate fi utilizat fie cu o parte din elementele constitutive, fie cu toate odatå.

chipamentul a fost testat în miri¿te de grâu la o adâncime de aproximativ 28 de centimetri. Având în vedere structura solului (påmânt uscat), necesarul de putere la tractor a fost de 50-80 CP /metru liniar, dar cu toate acestea, viteza de înaintare a fost foarte bunå, de 10-12 km/orå, iar utilajul a efectuat un amestec optim de paie ¿i sol pe toatå adâncimea prelucratå. Så vorbim mai în detaliu despre Ceus-2TX, o combina¡ie de grapå cu discuri ¿i cultivator. Astfel, zona anterioarå, de discuri cu din¡i cu diametrul de 510 mm, permite o prelucrare superficialå la adâncimi de 5 pânå la 14 cm, pe lå¡imi de lucru de 4, 5, 6 sau 7 m, în func¡ie de model. Pentru afânarea ulterioarå, la adâncime de pânå la 30 cm, urmeazå 46

cultivatorul integrat, echipat cu din¡ii (organe active) C-Mix-Super. Asta face din Ceus utilajul potrivit atât pentru lucråri de dezmiri¿tire, cât ¿i pentru lucråri de afânare, scarificare, de pregåtirea patului germinativ ¿i mai ales pentru prelucrarea solurilor ce con¡in multå materie vegetalå. În condi¡ii de sol foarte umed, poate fi folosit ¿i fårå tåvålug. În acest caz punctul de sprijin mobil din spate va fi format de ro¡ile ¿asiului. Câmpul de discuri anterior mårun¡e¿te masa organicå prin tåierea ¿i amestecarea intensivå a resturilor råmase de la recoltå, ce se aflå la nivelul solului. Concomitent, la nivelul stratului superficial de sol se formeazå o structurå de granula¡ie finå. De asemenea, Ceus-2TX poate fi utilizat ¿i fårå discuri (doar cu organele de lucru ale cultivatorului ¿i cu tåvålugul) ¿i chiar fårå cultivator (dar cu utilizarea discurilor). Cultivatorul integrat, care urmeazå zonei de discuri, afâneazå solul pânå la o adâncime de 30 cm. Se poate lucra înså ¿i la adâncimi mai mici, astfel ca în condi¡ii grele de sol umed vârful din¡ilor så treacå doar pu¡in sub adâncimea de lucru a zonei de discuri. Pentru echiparea cu organe de penetrare a solului este disponibil întregul sistem de bråzdare Amazone C-Mix.

Cu o distan¡å de aproximativ 40 cm între ele, Ceus se dovede¿te a fi u¿or de utilizat chiar la adâncimi mai mari ¿i, în acela¿i timp, la o trecere facilå peste materia organicå denså. Atuul lui combinå utilizarea unei grape compacte cu discuri pentru prelucrarea terenului drept cu un sistem pentru afânare la adâncime. Datoritå acestei combina¡ii, Ceus-2TX este utilajul recomandat celor care trebuie så încorporeze în sol o mare cantitate de materie organicå, cum ar fi resturile vegetale de la porumb sau culturile intermediare, sau care doresc så lucreze foarte flexibil cu unul ¿i acela¿i utilaj fie pe teren drept, fie la adâncime. Datoritå ¿asiului cu ro¡i TX amplasat în mijloc, sunt posibile viraje strânse la capåtul parcelei ¿i, totodatå, un transport stradal confortabil. În plus fa¡å de programul extins de utilaje cu tåvålugi pentru acoperire, este disponibil ¿i un sistem dublu de greblare pentru Cenius-2TX ¿i Ceus-2TX. Acesta asigurå cå reziduurile de culturi de dupå recoltare sunt distribuite mai bine pe sol ¿i suprafa¡a solului este nivelatå optim. Atât grapa compactå cu discuri frontale, cât ¿i sec¡iunea ghearei ¿i unitatea de nivelare pot fi echipate cu reglajul hidraulic în adâncime.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 28/2022

LOCURI DE MUNC| Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni - Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 28 iulie 2022, ora 10:00

pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific CS III Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la Biroul de Resurse Umane ¿i de pe site-ul www.scda.ro; Tel.: 0233.745.136 sau 0743.212.964

Profitul Agricol 28/2022

LOCURI DE MUNC|

Directori Vânzări Zonali

BZ, CL, IL, BR, BC, NT, SV, BT, GL, CT, TL, TM, DJ, OT, MH Rol: • Experien¡å în vânzåri - minim 2 ani (vânzåri de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte); • Cuno¿tin¡e aprofundate de vânzåri ¿i experien¡å în distribu¡ie; • Absolvent/å de studii superioare (avantaj studii agronomice); • Cuno¿tin¡e operare calculator (pachet MS Office); • Excelente abilitå¡i de comunicare, rela¡ionare ¿i lucru în echipå; • Foarte bun negociator; • Prezen¡å agreabilå; • Gândire orientatå pe gåsirea de solu¡ii ¿i realizarea obiectivelor la timp; • Permis de conducere cat. B.

Responsabilitå¡i: • Promoveazå produsele companiei; • Se deplaseazå frecvent în teritoriu ¿i efectueazå activitå¡i de vânzare specifice; • Responsabil/å de managementul rela¡iilor cu clien¡ii; • Identificå poten¡ialii clien¡i ¿i îi contacteazå; • Men¡ine ¿i consolideazå rela¡iile cu clien¡ii existen¡i; • Încheie contracte ¿i urmåre¿te încasårile; • Realizeazå obiectivele de vânzåri. 48

Beneficii: • Pachet salarial atractiv; • Posibilitå¡i de dezvoltare profesionalå; • Mediu de lucru plåcut; • Contract de muncå pe perioadå nedeterminatå.

Profitul Agricol 28/2022

PAGINA DE HOBBY Cerbul comun Dintre toate vietå¡ile pådurilor noastre, cerbul este cel mai impresionant, cåci el, spune balada, „î¿i întrece/ Cu coarnele lui/ Fala bradului”. Fascinat de måre¡ia acestui animal, a cårui vânare asigura eroului consacrarea, omul a învestit cerbul cu virtu¡i civilizatoare ¿i – în analogie cu bradul primordial – cosmogonice. Perechea cerbului mitic era „ciuta fårå splinå”, „ciuta linå” ori „ciuta mohorâtå”, cu care alcåtuia un cuplu fabulos. De bunå seamå cå amestecul acesta dintre venera¡ie ¿i aspira¡ie cinegeticå este nu numai rodul unor practici rituale din primordialitate, dar ¿i al tulburåtoarelor nop¡i cu lunå plinå din preajma echinoc¡iului de toamnå, când boncåluitul taurilor încorona¡i clatinå pådurea, strecurând fior tulbure în sufletul oricårui muritor. Atunci, bolta picurå argint peste ¿esuri ruginite, peste zim¡i de piatrå ¿i rotunjimi de obcinå, stelele pâlpâie deasupra poienilor fosforescente, vântul moduleazå simfonia mugetelor, estompându-le sau amplificându-le, ¿i totul se preschimbå într-o experien¡å fascinantå. Imaginea taurului de cerb – vibrând de încordare ¿i nelini¿te, cu prepelecii coarnelor båtându-i spinarea, ori scurmând mânios cioate ¿i târ¿i, în trâmbele de abur ale boncåluitului – ståruie ca un giuvaier în montura de platinå a izbânzii vânåtore¿ti. Cåci, dupå cum scrie ¿i Robert Delort în „Animalele ¿i istoria lor”, „plåcerile vânåtorii constau în eliberarea de numeroase constrângeri, în ocazia datå vânåtorului de a se afirma, de a-¿i compensa unele frustråri mai mult sau mai pu¡in con¿tiente, dar ¿i în dragostea pentru natura sålbaticå ¿i, în mod paradoxal, pentru animal: pentru animalul pe care îl vâneazå, dar pe care îl ¿i stimeazå, considerându-l demn de eforturile depuse (…). Astfel, vânåtoarea îl apropie pe om de animal pe un plan fiziologic, spontan, afectiv.” Fårå nunta cerbilor, codrul s-ar Profitul Agricol 28/2022

vedea, toamna, mai singur ¿i mai împu¡inat în noble¡e. În våzduhul scuturat de miresme, nu ar stårui decât fo¿netul frunzi¿urilor spulberate ¿i urnirea în stoluri a påsårilor nestatornice. Nici focul de armå – dupå avatarurile apropierii de alaiul nup¡ial al cårui erou-cavaler se laså amågit de

orice chemare la luptå, fie ea ¿i mincinoaså – nu pare stråin de spiritul întemeierii ¿i al stingerii autumnale. Gastronomia cinegeticå a¿azå cerbul printre sålbåticiunile de soi. În opul „Vânåtoarea în România”, fra¡ii Gheorghiu nu gre¿esc când scriu despre cerb: „carnea cea mai gustoaså e atunci când se împu¿cå în lunele Decembrie, Ianuar ¿i Februar, adicå dupå epoca amorului lor”. Într-adevår, rutul, cu toatå furtuna lui hormonalå, î¿i pune amprenta pânå ¿i pe ultima fibrå a organismului. De aceea, majoritatea cerbilor fiind vâna¡i la vremea boncåluitului trebuie respectate toate etapele pe care bucåtåria le socote¿te esen¡iale pentru ca nici unui nobil fruct al pådurii så nu i se umbreascå blazonul. În Bucovina, de pildå, am avut prilejul så descopår savoarea unor...

Fileuri din pulpå de cerb Maturarea cårnii este obligatorie, aceasta însemnând trei zile de stagiu în blanå ¿i douå în bai¡. Dintr-un kilogram de pulpå se taie felii de doi centimetri grosime, care se frågezesc ¿i se sub¡iazå cu ciocanul de carne. Colbuite cu fåinå de grâu, se pun la pråjit în unturå. Când s-au rumenit, se scot pe un platou ¿i se acoperå, pentru a nu se råci.

În gråsimea încå fierbinte, se cålesc trei cepe mari, feliate sub¡ire. Se adaugå zece linguri de bulion ¿i douå de fåinå, stinse cu un pahar de vin ro¿u. Dacå e nevoie, se mai poate apela la o ce¿cu¡å de marinatå. Dupå întâiul clocot, se råstoarnå în tigaie ¿i fileurile pråjite, se condimenteazå cu praf de piper, sare, coriandru ¿i câteva boabe de ienupår, dupå gust. Se mai laså la fiert laolaltå încå un sfert de ceas. Fileurile se månâncå, de preferin¡å, calde. Alåturi – o garniturå de ghebe fragede, stropite cu o¡et de mere ¿i miere, måmåligu¡å cu cartofi ca în spa¡iul habsburgic, ¿i un ¿ip-douå de Båbeascå neagrå de Nicore¿ti sau de Hanu Conachi.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 2 - 3 august Karpaten Premium Angus organizeazå Romanian Beef Master, o competi¡ie centratå pe vita de carne, la Moara Vlåsiei, jud. Ilfov. 8 septembrie ¥mpreunå cu APPR, Nicolae Sitaru a stabilit când va avea loc Ziua Porumbului în ferma sa de la Orezu, Ialomi¡a. 13 - 15 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2022, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 15 - 17 septembrie DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an. ¥n 2021, de¿i încå mai plana umbra cenu¿ie a pandemiei, Sommet de l’Elevage a atins 93.000 de vizitatori ¿i 1.500 de expozan¡i. Anul acesta organizatorii se stråduie så depå¿eascå cifrele. 26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra, organizat de cåtre Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comer¡ ¿i Industrie din România. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 50

Anvelope din PET-uri Fabricantul de anvelope Continental a anun¡at prima tran¿å de cauciucuri care con¡in poliester din sticle PET reciclate, pe baza unei tehnologii patentate, botezatå ContiRe.Tex. ¥n acest moment, noile tipuri de anvelope sunt disponibile doar în Europa. Fanaticii economiei circulare pot gåsi trei modele în cinci dimensiuni. Mai mult, ¿i PET-urile folosite provin exclusiv din regiuni fårå sisteme de reciclare. Un set de anvelope standard pentru autoturisme folose¿te materialul din aproximativ 40 de PET-uri. Anvelopele cu tehnologia ContiRe.Tex au un logo special inscrip¡ionat pe peretele lateral

(“Con¡ine material reciclat”). În septembrie 2021, Continental a dezvåluit pentru prima datå tehnologia special dezvoltatå ContiRe.Tex, ce folose¿te fire de poliester, care sunt ob¡inute din sticle PET uzate, fårå etape chimice intermediare ¿i nereciclate în niciun alt mod. În România, Continental de¡ine ¿ase unitå¡i de produc¡ie ¿i patru centre de inginerie în: Timi¿oara, Sibiu, Carei, Nådab ¿i Ia¿i. De asemenea, compania are un centru de distribu¡ie a anvelopelor în Bucure¿ti.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Ajutor social pentru ¡årani – Inimå de cartofor; 2) Trag cu ochiul – Luate în calcul! 3) O veche arhivå – Face fa¡å cu 9 10 strålucire; 4) Figuri de fond! – A se încurca u¿or; 5) Plinå de fibre – Cenu¿iul satului; 6) ªi-a pierdut råsuflarea pentru un timp; 7) Pentru... roman – Evitå ocolul; 8) Privitoare la cosmos; 9) E cu noaptea-n cap – Båtut de polonezi; 10) Atinse în calitate oficialå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 27/2022 ORIZONTAL: IRIGATII - C; GOLAN - DUMA; LU - MARITIS; IATA - ALINT; T - ALINATOR; ACRIRI - ARA; IDIOTI - IV; SUI - NAMETE; INVOI - URAT; STATIONARE.

VERTICAL: 1) ºine mult la båuturå – Cålcat de ma¿inå; 2) Fåcut så ia ochii – În centru la Codlea! 3) Propus pentru înlocuire – Sfâr¿it de lucru; 4) Treabå femininå fåcutå cu cap – Izvor de apå såratå; 5) Acvariu gol! – Au trecut-o apele; 6) Ie¿ire la luminå; 7) Nu-i un încornorat – Au nevoie de un pic de ajutor; 8) Emisiune de nivel înalt; 9) O groazå de mu¿te – Fragment de cåråmidå; 10) Câmpul muncii. Profitul Agricol 28/2022

Profitul Agricol nr. 28 din 2022

Articles inside

Salva¡i fermierul de la un sigur faliment

Nicolaie Apopi, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români

A fost modificat, din nou, ordinul pentru constatarea secetei

Evolu¡ia pie¡ei de grâu ¿i porumb