Profitul Agricol nr. 28, din 2024

itul Agrico

Ultimul ]\r\nist adev\rat,

Dinu Gavrilescu

Cristina CIONGA director adjunct, Forumul APPR

Dinu Gavrilescu a fost omul providen]ial din cariera mea. L-am cunoscut ;n 1992, c=nd m-am angajat la Institutul de Economie Agrar\ al Academiei. Era spumos, ironic cu m\sur\, a[a cum [tiu oamenii inteligen]i s\ fie, dar precis [i grav c=nd lucrurile erau serioase. De obicei, vorbea scurt [i la obiect.

{i mai avea ceva, avea o franche]e pe care nu o reg\se[ti prea u[or, mai ales printre politicieni. De fapt, nici nu cred c\ s-a v\zut pe sine ca un politician. :mi amintesc c\ abia ;n 1996, c=nd a ajuns ministru, s-a ;nscris ;n partid. Dar de simpatizat, a simpatizat mereu cu ]\r\ni[tii. {i a r\mas loial acelui partid chiar [i c=nd partidul a ;ncetat s\ mai existe.

Dup\ ce nu mai avea s\ fie ministru, Mircea Ciumara ;l l\uda ca pe un reformist. Adev\rul este c\ a prins anii de ;nceput ai capitalismului nostru agricol [i a condus un minister mamut, cu 50.000 de angaja]i.

C=nd mi-a propus s\ vin la minister, a f\cut-o ;n stilul lui, direct> “Nu vrei s\ vii s\ lucrezi cu mine? Am primit de la coali]ie trei adjunc]i, secretari de stat. Dar am nevoie [i de un secretar de mers, adic\ unul care s\ fac\ treab\. A[a c\ am vorbit cu Victor Ciorbea [i i-am spus c\ vreau s\ ;nfiin]ez o nou\ func]ie. Un secretar general, cum au ei la Guvern, un fel de adjunct, dar nepolitic, cel mai ;nalt func]ionar public. L-am convins, a zis c\ o s\ fac\ func]ia asta ;n toate ministerele.”

Dinu Gavrilescu venea la birou la 8 jum\tate [i pleca seara. {i nu lucra duminica, cum se ;nv\]ase lumea pe atunci. Odat\ l-au chemat de urgen]\, ;ntr-o duminic\ diminea]a. A venit direct de pe terenul de tenis, ;n adida[i [i tricou polo. Pe holuri func]ionarii s-au scandalizat. Un ministru nu vine f\r\ hain\ [i cravat\.

Dumnezeu s\-l odihneasc\!

anul XXVII, nr. 28/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR

Evenimentele s\pt\m=nii

Promisiunea a c=te 250 de euro pe hectar 7

La Bruxelles, o ;nt=lnire ca oricare alta 7

Cresc puternic importurile de lapte 8

Producem mai mult\ carne de porc [i pas\re 8

Noua formul\ de calcul a produc]iei vegetale calamitate 9 Jum\tate de miliard pentru iriga]ii 10

Ucraina a confiscat o nav\ de cereale 10

Mexicul renun]\ la interzicerea importului de porumb OMG 12

Exporturile ruse[ti de alimente în India au explodat 12

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii 13

Seceta reduce produc]ia de porumb din Europa 15

Produc]iile mari scad pre]ul la grâu 16

Prognoze bune pentru porumbul din SUA 18

Saaten-Union> recoltele de cereale ;n platforma de la Drajna 24 Porumbul [i lupta cu seceta

Gr\dina, via [i livada

Sprijinul la tomate, suplimentat 182.000.000 lei 27

R\zboiul a distrus toat\ legumicultura din Gaza 27

Ma[ini & utilaje

Tractorul care lucreaz\ singur a ajuns [i într-o mare ferm\ din Timi[ 34

Culturivegetale

Ziua Porumbului B\r\gan, în pericol s\ nu se ]in\ 19

Canicula seac\ [i ultimele rezerve de ap\ 20

Corteva> hibrizii de rapi]\ rezisten]i la secet\ 22

Produc]iile de la Ziua Grâului B\r\gan 23

Cre[terea animalelor

Moderna va dezvolta un vaccin contra gripei aviare 30

Adrian Balaban> “Am reu[it s\ supravie]uim” 30

Rasele de taurine române[ti, în pericol! 31

Ferm\ de 2.800 de scroafe, în construc]ie în Semlac, Arad 32

flot\ de 19 robo]i în vie

Cultivatoare [i dezmiri[titoare pentru orice sezon agricol 37

Gheorghe Nan [i-a m\rit “familia Claas” cu o combin\ Evion 38

O istorie a mini[trilor

Mini[trii din zorii r\zboiului 39

Hobby

Dincolo de negur\ 41

C=nd telefonul î]i face meniul, lista de cump\r\turi... 42

S|PT|M+NII

Promisiunea a c=te 250 de euro pe hectar

Ministrul Agriculturii ia în calcul s\ achite anul acesta desp\gubiri de secet\ între 200 [i 250 euro pe hectar.

“La suprafa]a calamitat\, pe medie ar fi undeva între 200 [i 250 euro pe hectar, ca s\ putem ajuta fermierii români. Este un efort financiar, dar trebuie s\ ne protej\m fermierii. Sunt foarte mul]i fermieri în zonele în care nu sunt sisteme de iriga]ii [i este al treilea an consecutiv de secet\”, a declarat Florin Barbu în cadrul unui interviu televizat.

Ministrul a mai explicat c\ la culturile de toamn\ nu sunt probleme

mari, calamit\]ile fiind sub 100.000 de hectare.

:n schimb, situa]ia este mai problematic\ la culturile de prim\var\, care ar putea ajunge la 2 milioane de hectare calamitate, mai ales porumb, dar [i floarea-soarelui.

Barbu a dat asigur\ri c\ se vor c\uta solu]ii.

“Eu cu ministrul de finan]e avem datoria s\ identific\m aceste sume”, a mai ar\tat Florin Barbu.

Arin DORNEANU

La Bruxelles, o ;nt=lnire ca oricare alta

Luni, pe 15 iulie, la Bruxelles a avut loc obi[nuitul consiliu de mini[tri, primul sub pre[edin]ia ungar\.

István Nagy, ministrul maghiar, a f\cut o scurt\ prezentare a priorit\]ilor în domeniul agriculturii [i pescuitului pentru semestrul urm\tor.

Rom=nia a fost reprezentat\ de secretarul de stat Adrian Pintea, care a transmis c\ pentru a avea o pia]\ comun\ trebuie asigurat un tratament similar tuturor fermierilor din statele membre, prin continuarea con-

vergen]ei, adic\ cre[terea subven]iilor ;n ]\rile mai s\r\cu]e simultan cu t\ierea lor ;n ]\rile cu dare de m=n\.

“Este greu de ;n]eles, pentru fermieri, c\ de[i respect\ acelea[i reguli, beneficiaz\ de un sprijin financiar diferit”, a spus Pintea, care a invocat ;n sprijinul ideii protestele din iarn\.

De[i [edin]a de luni a fost una lung\, ziua a decurs f\r\ probleme, prilej de declara]ii preocupate din partea tuturor mini[trilor.

Iancu Anculia este directorul

DAJ Cara[-Severin

Noul director executiv al Direc]iei pentru Agricultur\ Jude]ean\ Cara[-Severin este Iancu Anculia, de profesie inginer agronom. Anculia a fost deta[at ca [ef al DAJ, prin ordin al ministrului Agriculturii, de la APIA Cara[-Severin. De asemenea, tot din 10 iulie, ing. Adina Bâte a fost numit\ în func]ia de director executiv adjunct, func]ie pe care a ocupat-o în ultimii ani.

Forumul APPR cere desp\gubiri sigure pentru secet\

Prin scrisoare deschis\, adresat\ primului-ministru, FAPPR solicit\ corectarea ordinului de ministru 271 din 2024, privind modul ;n care se calculeaz\ calamit\]ile ;n func]ie de datele INS. Totodat\, asocia]ia cere [i desp\gubiri echitabile, la nivelul investi]iilor efectuate, c\i legale pentru ca agricultorii ;n dificultate s\ ;[i poat\ am=na plata ratelor [i a altor datorii, dar [i conceperea unui instrument de gestionare a riscurilor sistematice. Mai ales c\, spune Theodor Ichim, pre[edintele FAPPR, ;n ultimii ani au fost re]inu]i c=te 3% din pl\]ile directe pentru acest mecanism.

A murit Dinu Gavrilescu

Profesorul DinuStelian Gavrilescu, fost ministru al Agriculturii ;ntre 1996-1998, a plecat dintre noi sâmb\t\ 13 iulie. A fost director al Institutului de Economie Agrar\ al Academiei Române, ministru, membru titular al ASAS, ;n Sec]ia de Economie Agrar\ [i Dezvoltare Rural\. A fost depus la cimitirul Bellu Catolic din Bucure[ti.

Italienii construiesc o ferm\ de 36.000 de hectare ;n

Algeria

Cele dou\ ]\ri, Algeria [i Italia, au semnat, la finalul s\pt\m=nii trecute, un acord pentru investi]ii italiene[ti ;n Algeria.

Pentru ;nceput, italienii, prin grupul Bonifiche Ferraresi, ]intesc s\ produc\ gr=u, linte, fasole [i n\ut pe o suprafa]\ de 36.000 de hectare, ;ntr-o zon\ de[ertic\. Apoi vor construi [i silozuri, [i o fabric\ de procesare pentru paste. Comunicatul oficial mai anun]\ cu entuziasm [i crearea a 6.700 de locuri de munc\.

Algeria [i-a propus s\ cultive gr=u dur pe 500.000 de hectare ;n urm\torii trei ani. Alte 500.000 de hectare sunt rezervate pentru a reduce importurile.

Pe l=ng\ acordul cu Italia, algerienii au [i un parteneriat cu Qatar, pentru punerea ;n circuitul agricol a unor terenuri din de[ertul de sud algerian.

Cronica evenimentelor anun]ate

25 - 26 iulie

Romchim Protect organizeaz\, la sediul din Filipe[ti, jude]ul Bac\u, a XI-a edi]ie a simpozionului s\u interna]ional.

22 - 24 august

La Bayannur, China, va avea loc a 21-a conferin]\ a Asocia]iei Interna]ionale a Florii-Soarelui.

27 august

Compania Pöttinger prezint\, la Grafenegg, Austria, cele mai recente inova]ii în domeniul prelucr\rii solului, utilajelor de sem\nat [i tehnologiilor pentru agricultura digital\.

Cresc puternic importurile de lapte

Unit\]ile de procesare au colectat, în primele cinci luni ale anului, 536.093 tone de lapte de vac\, în cre[tere cu 4,6% fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut. :ns\ o mare parte din lapte vine din import. INS a observat c\ acestea au crescut cu 45% fa]\ de perioada similar\ a anului trecut, ajung=nd la 62.993 de tone.

În luna mai 2024, cantitatea de lapte de vac\ colectat\ de la exploata]ii [i de c\tre centrele de colectare a crescut cu 9,5% fa]\ de luna aprilie 2024 [i cu 2,3% fa]\ de luna mai 2023.

Cea mai mare cre[tere a produc]iei s-a înregistrat la brânzeturi (¡6,6%) în luna mai, raportat la aprilie, totalizând 10.502 tone, iar sc\derea cea mai mare a produc]iei a fost înregis-

trat\ la unt (-50,5%), care a ajuns la 708 tone.

Cantitatea de lapte brut importat\ de unit\]ile procesatoare a sc\zut în luna mai 2024 fa]\ de luna precedent\ cu 21,8%, la 9.941 tone.

În mai 2024, comparativ cu mai 2023, cantitatea de lapte de vac\ colectat\ de unit\]ile procesatoare a crescut cu 2,3%.

Cea mai mare cre[tere a produc]iei s-a înregistrat la lapte de consum (¡1,9%), iar sc\derea cea mai mare a produc]iei a fost înregistrat\ la unt (-26,9%).

Cantitatea de lapte brut importat\ de unit\]ile procesatoare a crescut în luna mai 2024 cu 51,6% fa]\ de luna corespunz\toare din anul precedent.

Producem mai mult\

carne de porc [i pas\re

Statistica arat\ c\ num\rul sacrific\rilor [i produc]ia de carne au crescut la porcine [i la p\s\ri, iar la bovine [i la ovine [i caprine s-au diminuat, în luna mai a acestui an, fa]\ de acela[i interval din 2023. :n cazul porcinelor, în luna mai 2024, au fost sacrificate 294.000 de capete, comparativ cu 279.000 de capete, în luna similar\ din anul trecut. La p\s\ri, au fost 28,987 milioane de capete sacrificate, comparativ cu 28,898 milioane de capete în luna mai 2023.

În ceea ce prive[te produc]ia de carne, la porcine au fost raportate

26.525 de tone (vs 24.336 tone, în mai 2023), iar la p\s\ri 49.394 tone (fa]\ de 48.775 tone, anul trecut în mai).

La bovine îns\, sacrific\rile au sc\zut la 37.000 de capete, de la 40.000 în perioada similar\ din 2023, iar la ovine [i caprine s-au mic[orat pân\ la 410.000 de capete, în compara]ie cu 452.000 de capete, în luna mai 2023.

De asemenea, produc]ia de carne de bovine a înregistrat o sc\dere la 6.104 tone (de la 6.584 tone, în 2023), în timp ce la ovine [i caprine produc]ia a fost de 4.480 de tone.

Noua formul\ de calcul a produc]iei vegetale calamitate

Ministerele Agriculturii [i de Interne au stabilit, prin ordin comun, o nou\ metodologie de calcul a suprafe]elor calamitate de secet\. Ordinul nr. 271/112/2024 modific\ Anexa nr. 4 la Regulamentul privind gestionarea situa]iilor de urgen]\ generate de seceta pedologic\.

Deacum, pentru stabilirea procentului produc]iei calamitate, Comisia de constatare [i evaluare a pagubelor va aplica urm\toarea formul\ de calcul>

% Ÿ 100 - evaluarea nivelului produc]iei pe suprafa]a calamitat\ / produc]ia medie pe 5 ani anteriori x 100.

Produc]ia medie pe 5 ani anteriori (kg/ha) se va calcula eliminând valoarea cea mai mare [i valoarea cea mai mic\ [i împ\r]ind la trei produc]ia total\ a celorlal]i trei ani.

Pentru produc\torii care nu au istoric de activitate sau nu au istoric pentru cultura calamitat\ (ori istoricul este mai mic de 5 ani anteriori), aceasta se stabile[te de c\tre Comisie pe baza interog\rii bazei de date INS pentru cultura [i jude]ul în cauz\.

Situa]ia culturilor la data constat\rii pagubelor se va deter-

mina analizând stadiul de dezvoltare, aspecte de v\t\mare, m\suri aplicate de c\tre produc\tor pentru reducerea pagubelor, detalierea situa]iei existente la momentul constat\rii, cu referire la suprafe]ele aflate în perimetrul irigabil, respectiv cât din suprafa]a calamitat\ este situat\ în perimetrul irigabil. Pentru produc\torii agricoli care de]in eviden]e contabile [i au istoric de activitate pentru cultura în cauz\, aceasta se stabile[te pe baza datelor de produc]ie din eviden]e.

Pentru produc\torii care de]in cel pu]in un proces-verbal de constatare [i evaluare a pagubelor încheiat în unul din cei 5 ani anteriori, aceasta nu se calculeaz\ [i se stabile[te de c\tre Comisie pe baza interog\rii bazei de date INS pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare [i jude]e pentru cultura/jude]ul în cauz\.

Robert VERESS

Procesele-verbale de constatare [i evaluare a pagubelor încheiate anterior public\rii Ordinului 271 în Monitorul Oficial vor fi actualizate printr-o anex\ în care se va reface calculul produc]iilor calamitate în conformitate cu noile prevederi, f\r\ a mai fi necesar\ o reluare a constat\rii din teren, informeaz\ Ministerul Agriculturii.

Theodor Ichim, pre[edinte FAPPR

Într-o analiz\ a Forumului APPR, Ordinul se raporteaz\ la o perioad\ prea scurt\, de cinci ani. În ace[ti cinci ani, un agricultor poate avea un an sau doi cu calamitate [i al]i trei ani seceto[i, cu produc]ii mici. Astfel, produc]ia sa medie va fi foarte mic\, iar procentul de calamitate va fi [i el redus. FAPPR solicit\ o perioad\ de referin]\ de zece ani.

“Anterior acestei modific\ri, pentru fermierii care aveau procese-verbale de calamitate în ultimii cinci ani, datele erau luate fie din istoricul fermierului, fie din datele INS, acolo unde nu exista istoric. Acum, nu se poate lua în calcul decât produc]ia medie de la INS pentru jude]ul respectiv. Asta e ce s-a schimbat.

Noi am ar\tat, în adresele f\cute pentru secet\, c\ formula de calcul nu avantaja fermierii din jude]ele afectate de secet\ mai mul]i ani la rând, prin raportare la produc]ia medie.

Nu am solicitat nicidecum o excludere a istoricului fermierului care poate avea o produc]ie medie mai mare în ferma sa decât cea stabilit\ la nivel de jude] chiar [i în condi]ii de secet\.

Cel mai corect ar fi fost ca produc]ia medie s\ se raporteze la o perioad\ mai lung\, de zece ani”, arat\ FAPPR.

Nigeria vrea s\ elimine taxele de

import pentru alimente

Guvernul nigerian vrea s\ elimine taxele de import pentru mai multe categorii de alimente, printre care grâu [i porumb, pentru a reduce pre]urile de pe pia]a intern\. În plus, autorit\]ile vor importa 250.000 de tone de grâu [i o cantitate similar\ de porumb, care vor completa importurile companiilor private. Alimentele s-au scumpit cu 40% în statul african în ultimul an.

Uraganul Beryl

distruge culturile din Jamaica

Uraganul Beryl a compromis culturi în valoare de peste 6,4 milioane de dolari în Jamaica [i a distrus o parte din infrastructura insulei, iar guvernul a avertizat c\ popula]ia s-ar putea confrunta cu o criz\ alimentar\. Cel mai grav au fost afectate culturile de yam, cassava [i planta]iile de mango, banane, arbori de pâine sau ackee, care sunt ingrediente de baz\ în buc\t\ria local\. Purt\torul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a anun]at c\ organiza]ia este preg\tit\ s\ trimit\ ajutoare alimentare în Jamaica [i alte insule din regiunea Caraibelor.

Kazahstan, recolt\

record de grâu

Recolta de grâu din acest sezon din Kazahstan va fi una excep]ional\, iar guvernul estimeaz\ c\ ar putea fi egalat recordul din anul 2011, atunci când recolta a ajuns la 30 de milioane de tone. Conform Uniunii Fermierilor din Kazahstan, ploile din luna iulie au venit exact la momentul potrivit. Spre deosebire de sezoanele precedente, fermierii au avut la dispozi]ie suficiente îngr\[\minte [i erbicide de calitate, a[a c\ riscurile sunt foarte reduse.

Jum\tate de miliard pentru iriga]ii

AFIR a ;nchis sesiunea DR-25, pentru modernizarea infrastructurii de iriga]ii, cu o suprascriere de 130%. Peste 350 de proiecte au fost depuse de Organiza]iile Utilizatorilor de Ap\ pentru Iriga]ii pentru modernizarea infrastructurii secundare de iriga]ii.

Proiectele au o valoare ;nsumat\ de 530 de milioane de euro, în condi]iile în care plafonul alocat este de 400 de milioane.

:n schimb, sesiunea DR-26, pentru ;nfiin]area de noi sisteme, cu o alo-

care de 100 de milioane de euro, nu a fost la fel de c\utat\. Doar 48 de proiecte, în valoare cumulat\ de 20 de milioane de euro, au fost depuse din ianuarie p=n\ acum.

Prin DR-25, valoarea maxim\ a finan]\rii era de 1,5 milioane pentru un beneficiar, sprijin total nerambursabil. :n timp ce, prin DR-26, sprijinul era de maxim 500.000 de euro, nerambursabil ;n cot\ de 65%.

Ucraina a confiscat o nav\ de cereale

Autorit\]ile ucrainene au confiscat o nav\ comercial\ care naviga pe Dun\re [i l-au arestat pe c\pitan, sub acuza]ia c\ a transportat pentru export cereale din teritoriile ocupate de armata rus\.

Vasul, sub pavilion camerunez, USKO MFU a fost capturat împreun\ cu c\pitanul azer în apele teritoriale ale portului dun\rean Reni, foarte aproape de ora[ul Gala]i.

Procurorul a declarat c\ ucrainenii au fost surprin[i de prezen]a navei, pentru c\ de obicei vapoarele implicate în transportul de cereale din teritoriile ocupate de ru[i se feresc de apele teritoriale ale Ucrainei.

USKO MFU este una dintre cele 22 de nave pentru care Ucraina a emis mandate de arestare în lips\.

“Confiscarea ar trebui s\ fie un semnal clar pentru acele ]\ri care ajut\ Rusia s\ ocoleasc\ sanc]iunile interna]ionale [i s\ vând\ produse agricole furate din teritoriile ocupate, exist\ consecin]e pentru asta”, a declarat Ponochovny.

Conform serviciilor ucrainene de securitate, în perioada 2023-2024 nava a ancorat de mai multe ori în portul Sevastopol din Crimeea ocupat\ pentru a transporta produse agricole. Compania turc\ Iyem Asya, care de]ine vasul, sus]ine c\ acesta transporta produse din Republica Moldova [i nu a fost niciodat\ implicat în exportul de cereale din teritoriile ocupate de ru[i.

Arin DORNEANU

Arin DORNEANU

Exporturile ruse[ti de alimente în India au explodat

Conform datelor oficiale prezentate în timpul vizitei oficiale a premierului indian Narendra Modi la Moscova, exporturile ruse de alimente în statul asiatic au crescut de 22 de ori în sezonul agricol 2023/2024.

Modi i-a mul]umit lui Putin [i pentru livr\rile de îngr\[\minte, care acoper\ o treime din cantitatea total\ de

care au nevoie fermierii indieni.

“Mul]umit\ prieteniei noastre, am reu[it s\ rezolv\m multe probleme cu care se confrunt\ fermierii indieni. Le putem furniza toate îngr\[\mintele de care au nevoie. Acesta este un aspect special al prieteniei noastre”, a declarat premierul indian în timpul unei întâlniri cu Putin la Kremlin.

Conform statisticilor Ministerului Agriculturii de la Moscova, Rusia a fost al patrulea cel mai mare exportator de alimente în India în primul trimestru al anului.

Cre[terea de 2.200% se datoreaz\ mai ales tripl\rii exporturilor de linte [i a primelor livr\ri de maz\re, care nu a fost exportat\ în India pân\ în acest an.

Momentan, ru[ii nu export\ grâu în India, din cauza taxelor vamale prohibitive de 40% impuse de guvernul de la New Delhi.

Pre]ul grâului a crescut îns\ în ultimele s\pt\mâni pe pia]a local\ din cauza stocurilor reduse [i exist\ specula]ii c\ India ar putea reduce în curând tarifele, permi]ând primele importuri din ultimii [ase ani.

Mexicul renun]\ la interzicerea importului de porumb OMG

Noul guvern din Mexic vrea s\ renun]e la planul fostului pre[edinte Andres Manuel Lopez Obrador de reducere a importurilor de porumb modificat genetic, care a provocat o disput\ comercial\ cu Statele Unite.

Viitorul ministru al Agriculturii, Julio Berdegue, a declarat c\ î[i propune doar s\ asigure din recolta intern\ consumul de porumb alb, care este folosit pentru prepararea tradi]ionalelor tortillas.

Berdegue se va concentra în schimb pe un obiectiv important al pre[edintei Claudia Sheinbaum,

care vrea s\ reduc\ la jum\tate suprafa]a defri[at\ în scopuri agricole pân\ la finalul celor [ase ani de mandat.

“Este un obiectiv foarte ambi]ios, dar eu cred c\ îl putem îndeplini”, a declarat Berdegue.

Conform estim\rilor guvernului, 200.000 de hectare de jungl\ sunt defri[ate anual pentru activit\]i agricole foarte profitabile, mai ales pentru cre[terea animalelor [i cultivarea de avocado.

De[i noul cabinet mexican este resemnat c\ nu va putea reduce

importurile de porumb galben, care este folosit în special în scop furajer, disputa comercial\ cu SUA legat\ de organismele modificate genetic continu\ momentan.

Americanii sus]in ca inten]ia Mexicului de a interzice importul de porumb de acest tip nu se bazeaz\ pe date [tiin]ifice [i încalc\ prevederile Tratatului de Liber Schimb Nord-American (USMCA). pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

195 euro/t (-6) 975 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024.

Cu excep]ia Rusiei [i a Ucrainei, pia]a grâului a avut un trend descendent în

aceast\ s\pt\mân\ pe majoritatea pie]elor lumii.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 221 dolari/ton\ (1.017 lei). A avut o sc\dere de 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 221 eu ro/to n\ (1.105 lei). A

sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 222 euro/ton\ (1.110 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a fost de 222 euro/t (1.110 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 218 euro/ton\ (1.090 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

port a fost de 267 dolari/ton\ (1.228 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în august este de 183 euro/t (915 lei). A crescut cu 4 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în august, a fost de 158 euro/ton\ (805 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Argentina pre]ul FOB-

Cota]ii - Bursa din Chicago $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic 08.07 09.0710.07 11.07 12.07 Aug 210 210 203 199 203 Sep 216 216 210 206 209 Oct 225 225 218 214

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

Porumb

România

FOB Constan]a 165 euro/t (-7) 825 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 178 dolari/ton\ (819 lei). A

sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în august 2024, este de 172 euro/ton\ (860 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 208 euro/ton\ (1.040 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

sa Pontivy a fost de 224 euro/ton\ (1.120 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 15 euro/ton\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 213 euro/ton\ (1.065 lei). A crescut cu 4 euro/ton\. :n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 181 dolari/ton\ (833 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii - Burse din Fran]a euro/t

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 439 dolari/ton\ (2.019 lei). A sc\zut cu 16 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii>

Olanda 109.900 tone, Indonezia 34.400 tone, Japonia 31.900 tone, Mexic 21.100 tone, Columbia 20.200 tone.

Cota]ii pentru soia -

Bursa din Chicago $/t

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 425 dolari/ton\ (1.955 lei).

A sc\zut cu 20 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 417 dolari/ton\ (1.918 lei).

A înregistrat o sc\dere de 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

Orz

România

FOB Constan]a

160 euro/t (¡3) 800 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 187 eu ro/ton\ (935 lei). A sc\zut cu 9 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

8.07 9.0710.0711.0712.07

Rouen 196 189 194 189 187

Dunquerque 197 190 194 189 187

Pontivy 206 200 200 195 193

Orz bere>

Creil** 216 212 216 211 209

Moselle** 187 180 184 179 177

re, FOB-Moselle, a închis la 177 euro/ton\ (885 lei). A sc\zut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare

în august 2024, pre]ul orzului fu rajer este 220 dolari/ton\ (1.012 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

[rot soia - Chicago $/t

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 424 euro/t (2.120 lei). A sc\zut cu 22 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t

08.0709.0710.07 11.07 12.07

Dieppe 446 441 425 425 424

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

08.07 09.07 10.07 11.07 12.07 Aug 850 860 860 865 875

chiderea licita]iilor a fost de 875 euro/ton\ (4.375 lei). A crescut cu 25 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în august 2024, este 318 euro/t (1.590 lei).

A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în august 2024, este 410 euro/t (2.0050 lei). A crescut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 476 eu ro/ton\ (2.380 lei). A sc\zut cu 14 euro/ton\.

o sc\dere de 12 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> Rapi]\

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 472 euro/ton\ (2.360 lei). A avut

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 476

Cota]ii rapi]\ - Fran]a euro/t

08.0709.0710.0711.0712.07

Rouen 484 482 475 475 472

Dunquerque490 487 479 479 476

Moselle 490 487 479 479 476

eu ro/to n\ (2.380 lei). A sc\zut cu 14 euro/ton\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

8.07 9.0710.0711.07 12.07

Aug 629 619 603 588 593 Sep 649 637 626 621 623 Oct 659 646 636 631 633

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 210 dolari/ton\ (966 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Seceta reduce produc]ia de porumb din Europa

Porumbul este cultura predominant\ în ]\rile din sud-estul Europei. În ultimii ani îns\, fermierii au devenit tot mai reticen]i s\ semene porumb, din cauza secetei frecvente [i a evenimentelor de canicul\ care au produs stres termic [i au redus recoltele.

Cuiriga]ii limitate, toate culturile de var\ din Balcani sunt predispuse la aceste evenimente. Culturile de toamn\ sau de floarea-soarelui, fiind mai tolerante la aceste fenomene, sunt preferate, dar condi]iile privind rota]ia limiteaz\ extinderea acestora.

:n sezonul prezent, c\ldura [i usc\ciunea din sud-estul Europei au afectat deja porumbul. Imaginile din satelit arat\ culturi cu vigoare redus\ de-a lungul cursului Dun\rii din România [i Bulgaria [i, de asemenea,

în Bazinul Canonic (Ungaria, vestul României, nordul Serbiei [i estul Croa]iei). Temperaturile din aceste regiuni au fost constant peste 350C, iar în ultima perioad\ precipita]iile au fost minime la nivel local.

La începutul lunii iulie, porumbul ar fi trebuit s\ intre în faza de reproducere, dar vremea a fost atât de sever\, încât sunt prognozate reduceri timpurii ale randamentului.

Astfel, produc]ia de porumb din Uniunea European\, pentru anul de comercializare 2024/25, este estimat\ de anali[tii americani la 64 milioane tone, redus\ cu 0,8 milioane tone fa]\ de prognoza de luna trecut\.

Sc\derea include -0,40 milioane tone pentru România, -0,25 milioane tone pentru Ungaria, -0,10 milioane tone pentru Croa]ia [i -0,05 milioane tone pentru Bulgaria. Suprafa]a cultivat\ este estimat\ la 8,7 milioane de hectare.

Randamentul atinge aproximativ 7,40 tone/hectar.

Produc]iile mondiale în anul de pia]\ 2024/2025 Pre]uri

Produc]ia de cereale este prognozat\ s\ ating\ 2.837 milioane tone, cu 27 milioane tone mai mare fa]\ de cea din 2023/24.

Produc]ia de cereale furajere va fi de 1.512 milioane tone, cu 12 mil. tone mai mare fa]\ de anul trecut.

Produc]ia de orez va fi 528 milioane de tone, mai mare cu 7 milioane tone fa]\ de cea din 2023/24.

Sorgul va ajunge la 63,2 milioane tone, cu 5 milioane tone mai mult ca în 2023/24.

Produc]ia de orz se a[teapt\ s\ fie de 145 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de cea din 2023/24.

Semin]ele oleaginoase vor fi în jur de 686 milioane tone, cu 29 milioane mai mult fa]\ de 2023/24.

Produc]ia de soia va ajunge la 422 milioane tone, cu 26 milioane mai mare decât în 2023/24.

Produc]ia de rapi]\ este apreciat\ la 88 milioane tone, cu 0,8 milioane tone mai mic\ fa]\ de 2023/24.

Floarea-soarelui va ajunge la 55 milioane tone, mai mic\ cu 0,3 mil. tone fa]\ de cea din 2023/24.

Produc]ia de arahide este estimat\ la 51,5 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone fa]\ de 2023/24.

Produc]ia de bumbac fibr\ va fi de 120 milioane tone, în cre[tere cu 6 milioane tone.

Marilena R|DUCU

Estim\rile de mai sus au fost f\cute de USDA [i se bazeaz\ pe datele de produc]ie disponibile pân\ pe 12 iulie 2024.

Pre]uri [i pie]e

Produc]iile mari scad pre]ul la grâu

Principalii produc\tori.

Total> 796 milioane tone

:n raportul USDA pe luna iulie, se estimeaz\ ca produc]ia mondial\ de grâu pentru anul de comercializare 2024/25 s\ ajung\ la un record de 796 milioane tone, în cre[tere cu 7,2 milioane tone fa]\ de anul trecut.

Cre[teri de produc]ii sunt estimate pentru SUA (¡5,3 mil. tone), Pakistan (¡3,2 mil. tone), Canada (¡3 mil. tone) [i Argentina (¡2 mil. tone).

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u>

Rusia (48 milioane tone, mai pu]in cu 7 mil. tone fa]\ de anul trecut)<

UE (34,5 milioane tone, mai pu]in cu 2,5 milioane tone fa]\ de anul trecut)<

Canada (25 milioane tone)<

Australia (22 milioane tone)<

SUA (22,5 milioane tone, mai mult cu 3milioane tone).

Produc]ia din Uniunea European\ scade cu 4,1 milioane tone [i ajunge la 130 milioane tone.

Sunt estimate produc]ii în sc\dere [i pentru Marea Britanie (-3 mil. tone), Rusia (-8,5 mil. tone), Ucraina (-3,5 mil. tone) [i Turcia (-2 mil. tone).

La importatori avem China, Egipt [i Indonezia cu câte 12 milioane tone, urmate de>

UE (10 milioane tone, mai pu]in cu 2,5 milioane tone)< Algeria (8,5 milioane tone, mai pu]in cu 0,5 milioane tone).

Consumul mondial cre[te în aceast\ lun\ la un record de 800 milioane tone.

Pia]a grâului pe pie]ele lumii

Recoltele în curs de desf\[urare au dus la sc\derea pre]urilor în aceast\ lun\ pentru to]i marii exportatori. :n Rusia, cota]ia gr=ului a sc\zut cu 31 dolari/ton\ [i a ajuns la 219 dolari/ton\, dup\ anun]ul Turciei de stopare a importurilor [i din cauza estim\rilor mai bune de randament fa]\ de cum se anticipase ini]ial.

:n UE s-a înregistrat o sc\dere de 22 dolari/ton\, ajungând la 235 dolari/ton\, în ciuda preocup\rilor legate de calitatea recoltei din Fran]a. :n Australia, cota]iile au sc\zut cu doar 3 dolari/ton\ [i au ajuns la 398 dolari/ton\.

{i cota]iile din Argentina au înregistrat o sc\dere de 21 dolari/ton\ [i au ajuns la 273 dolari/ton\. :n Canada pre]urile au sc\zut cu 18 dolari/ton\ [i au ajuns la 273 dolari/ton\.

La fel [i cota]iile din SUA au sc\zut cu 16 dolari/ton\ [i au ajuns la 264 dolari/ton\.

Pre]uri [i pie]e

Prognoze bune pentru porumbul

din SUA

Principalii produc\tori. Total> 1.225 milioane tone

Produc]ia mare de porumb din SUA compenseaz\ reducerile pentru Uniunea European\, Canada [i Rusia [i contribuie la cre[terea prognozelor pentru sezonul 2024/25.

În ciuda vremii umede din unele zone, se estimeaz\ c\ 68% din culturile de porumb sunt în stare bun\ pân\ la excelente.

Astfel, raportul USDA anun]\ o produc]ie de porumb la nivel mondial de 1,225 milioane tone, mai mare cu 4,2 milioane tone decât estimarea de luna trecut\.

{i comer]ul global este în u[oar\ cre[tere, cu exporturi mai mari pentru SUA (¡1 milion de tone) [i importuri crescute pentru Canada (0,5 milioane tone) [i Mexic (¡1 milion de tone).

:n topul exportatorilor la nivel mondial se men]in SUA, cu 56 milioane tone (¡ 1 milion de tone), fiind

urmate de>

Brazilia (51 milioane tone, neschimbat fa]\ de anul trecut)< Argentina (37 milioane tone, mai mult cu 2 mil. de tone)<

Ucraina (24,5 milioane tone, mai pu]in cu 3,5 milioane tone)<

Fed. Rus\ (4,6 milioane tone, în sc\dere cu 1,4 milion de tone)<

UE (4 milioane tone, mai pu]in 0,4 milioane tone).

:n topul importatorilor, pe primul loc este China, cu 23 milioane tone, urmat\ de>

Mexic (22 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)<

UE (18 milioane tone, mai pu]in cu 2,5 milioane tone)<

Japonia (15,5 milioane tone)

Vietnam (12 milioane tone)

Coreea de Sud (11,8 milioane tone, mai mult cu 0,2 mil. tone)

Iran (8,6 milioane tone, mai mult cu 0,4 mil. tone)<

Egipt (8 milioane tone).

Consumul mondial va cre[te la 1,222 milioane tone, mai mare cu 4 milioane tone fa]\ de anul trecut.

Marii consumatori sunt>

SUA (322 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut)

China (313 milioane tone, mai mult cu 6 milioane tone)

Brazilia (80,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)

UE (78 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)

Mexic (47 milioane tone)

India (38 milioane tone, mai mult cu 1,2 milioane tone).

Stocurile mondiale de porumb ajung la 311 milioane tone, fa]\ de 309 milioane tone cât au fost în anul de comercializare 2023/24.

Marilena R|DUCU

CULTURI VEGETALE

Ziua Porumbului B\r\gan, în pericol s\ nu se ]in\

Cultura de porumb este calamitat\ sau în pericol de a fi calamitat\ total pe mari suprafe]e, în special în Muntenia [i sudul Moldovei. Iulie a debut ca o adev\rat\ “lun\ a lui Cuptor”, cu coduri galbene, portocalii [i ro[ii de canicul\ emise în cascad\. O singur\ ploaie, de 5 litri/mp, în 10 iulie, a oferit culturilor de prim\var\ doar un respiro am\gitor. Fiindc\ prognoza ini]ial\, de la începutul lunii, conform c\reia regimul pluviometric ar putea fi peste media multianual\, în jum\tatea de sud a ]\rii, este infirmat\.

Nicolae Sitaru , administratorul fermei Elsit (foto), 2.700 ha la Orezu, jude]ul Ialomi]a, gazda evenimentului anual “Ziua Porumbului B\r\gan”, încearc\ s\-[i p\streze optimismul.

Înc\ mai spe r\ c\ va avea ceva porumb de recoltat. Îns\ realitatea din teren nu e deloc încurajatoare.

“De când fac agricultur\, nu am p\]it niciodat\ ca situa]ia, la acest moment, s\ fie a[a de proast\”.

Sitaru [i-a redus, treptat, suprafe]ele cultivate cu porumb. A avut [i peste 1.000 ha în asolament, îns\ a ajuns la 600 de ha în 2023. Ini]ial, se gândise ca anul acesta s\ mearg\ cu 300 - maxim 400 de ha. Totu[i, un profil de sol i-a dat speran]e c\ exist\ suficient\ rezerv\ de umiditate pentru produc]ii bune [i a crescut pu]in suprafa]a, la 660 de ha. A sem\nat porumbul la început de aprilie, în cea mai bun\ zon\ a fermei.

“Acolo nu am ob]inut niciodat\ mai pu]in de 5 tone/ha. Nici m\car

“De la sfâr[itul lunii aprilie pân\ la recoltat, pe care l-am început pe 11 iunie, nu a mai plouat deloc. A[a c\ m-am închis cu doar 4,5 tone de grâu la hectar.

Înspre Slobozia (estul jude]ului), unde a c\zut o ploaie în plus, produc]iile sunt mai bune, spre 8 tone/ha, dar spre Urziceni (vestul jude]ului) sunt la jum\tate din ale mele”.

Produc]ia medie de rapi]\ a fost de 2,3 tone/ha.

“Voi stoca rapi]a [i grâul [i le voi vinde când pre]urile vor mai cre[te, sperând ca m\car s\-mi recuperez cheltuielile. Poate [i la floare voi face 1,5-2 t/ha.

anul trecut, când, la 2-3 kilometri distan]\, produc]ia a fost de numai 400 de kg/ha. Ei bine, anul acesta, a[ putea spera la maxim 5 t/ha, doar dac\ de acum înainte condi]iile ar fi perfecte”.

O parte din porumb nu a legat, alt\ parte e cu polenizare incomplet\, cu lips\ de boabe pe [tiule]i. {i mai e porumb care a legat, dar apoi s-a oprit din cre[tere [i rezultatul e identic ca în absen]a poleniz\rii, nu face boabe. Deocamdat\, pe platform\, porumbul este înc\ viu, iar reprezentan]ii Bayer, sus]in\torul principal al evenimentului, nici nu vor s\ aud\ de anularea evenimentului.

La porumb recuperarea cheltuielilor este imposibil\. Personal, nu am cerut niciodat\ desp\gubiri de secet\ [i nu am de gând s\ o fac nici de data asta. Dar, dac\ dauna va fi total\, voi fi obligat s\ cer s\ vin\ comisia, s\ constate pagubele, ca s\ am o justificare în fa]a Fiscului.

F\r\ dosar de calamitate, ANAF nu accept\ deducerea cheltuielilor [i te pune s\ achi]i TVA [i impozit pe pierdere. TVA nu are cine s\-l fure, c\ e taxare invers\. Sunt 20 de ani de când nu se vând cereale f\r\ acte. {i atunci, cui serve[te aceast\ tracasare suplimentar\ a fermierilor care au culturile calamitate?”

Robert VERESS

Canicula seac\ [i ultimele rezerve de ap\

Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, în intervalul 8 - 14 iulie 2024, reparti]ia pe regiuni geografice la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea>

 Banat> 0 l/mp<

 Cri[ana> 0 - 6,6 l/mp<

 Maramure[> 0 l/mp<

 Transilvania> 0 - 74,4 l/mp<

 Oltenia> 0 - 2,8 l/mp<

 Muntenia> 0 - 5,3 l/mp<

 Moldova> 0 - 46,3 l/mp<

 Dobrogea> 0 - 0,5 l/mp.

Con]inutul de ap\ pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, prezint\ valori sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedo-

logic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în Maramure[, Oltenia, Muntenia [i Dobrogea, pe suprafe]e extinse din Moldova, Banat [i Cri[ana, izolat în centrul [i sudul Transilvaniei. Rezerva de umiditate din sol se situeaz\ în limite satisf\c\toare [i izolat apropiate de optim, în cea mai mare parte a Transilvaniei, local în vestul, nordul, nord-vestul, centrul [i sudul Moldovei, sudul [i izolat nordul Cri[anei, nord-estul Banatului.

Corteva> hibrizii de rapi]\ rezisten]i la secet\

Andrei CIOCOIU

Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

Conform datelor recente furnizate de Observatorul

European al Secetei (EDO - EDO European Drought Observatory (europa.eu), ]\rile europene au experimentat condi]ii severe [i prelungite de secet\ de peste doi ani, afectând semnificativ agricultura din cauza temperaturilor extreme [i a lipsei de precipita]ii.

La nivel local, fermierii români sunt, de asemenea, afecta]i de ace[ti factori, confruntându-se cu provoc\ri continue în ceea ce prive[te productivitatea [i profitabilitatea culturilor, subliniind necesitatea unor solu]ii specializate pentru a-i ajuta s\ prospere.

Având în vedere efectele secetei asupra peisajului agricol al României, fermierii trebuie s\ fie adaptabili în selectarea culturilor care pot prospera în aceste condi]ii dificile, cum ar fi rapi]a.

Rezisten]a rapi]ei la diverse condi]ii climatice o face o alegere ideal\ pentru multe regiuni agricole din ]ar\, iar ciclul s\u de cre[tere relativ scurt permite fermierilor s\ utilizeze eficient terenul.

Rapi]a este foarte profitabil\. Cu toate acestea, este esen]ial s\ se ia în considerare rezisten]a silicvelor de rapi]\ la scuturare în timpul recolt\rii.

Alegerea hibrizilor de rapi]\ potrivi]i este o decizie important\ pentru fermierii care doresc s\ î[i maximizeze poten]ialul de produc]ie [i s\ minimizeze pierderile din cauza

deschiderii silicvelor înainte sau în timpul recolt\rii.

Corteva Agriscience, compania interna]ional\ de cercetare [i dezvoltare în agricultur\, faciliteaz\ fermierilor români accesul la solu]ii precum hibrizii de rapi]\ Pioneer, adapta]i la condi]iile specifice de sol [i climat din regiune. Ace[ti hibrizi sunt aprecia]i nu doar pentru productivitatea lor ridicat\, ci [i pentru calitatea superioar\ a culturii datorit\ tr\s\turilor genetice avansate. Hibrizii de rapi]\ Pioneer sunt concepu]i pentru a rezista la scuturare, a se adapta la condi]iile de secet\ [i a se stabili rapid în sezonul de cre[tere.

De exemplu, hibrizii de rapi]\ PT314 [i PT315 ofer\ o eficien]\ supe rioar\ a utiliz\rii azotului, un con]inut ridicat de ulei [i o rezisten]\

puternic\ la boli. În plus, hibridul Pioneer PT303 Sclerotinia Protector este foarte apreciat pentru rezisten]a sa excep]ional\ la sclerotinia.

Noul hibrid Pioneer PT312 Sclerotinia Protector ofer\, de asemenea, beneficii remarcabile, inclusiv rezisten]\ la scuturare, productivitate ridicat\, toleran]\ excelent\ la boli, dezvoltare rapid\ în toamn\ [i adaptabilitate pentru sem\nat târziu.

Prin angajamentul fa]\ de inova]ie [i sustenabilitate, fermierii din România pot dep\[i provoc\rile agricole actuale [i viitoare, asigurând un viitor prosper [i durabil pentru genera]iile urm\toare. Corteva Agriscience sprijin\ aceast\ misiune oferind acces la cele mai noi [i mai eficiente tehnologii, disponibile în catalogul pentru rapi]\ din 2024.

Roland Heilman (foto), fermier din T\rian, jude]ul Bihor, a plantat 100 de hectare de rapi]\, în toamna anului 2023, în ferma sa de 600 de hectare, Mady Speed Int SRL. Hibridul Pioneer PT303 Sclerotinia Protector, sem\nat dup\ o cultur\ de grâu, a avut un randament de 5.840 kg/ha>

“Am început recoltarea la sfâr[itul lunii iunie, iar produc]ia a fost excelent\. PT303 este un hibrid cu adev\rat remarcabil.

Anul trecut am fost noroco[i cu ploaia [i am plantat 100 de hectare de rapi]\, în întregime cu hibrizii Pioneer PT303 Sclerotinia Protector [i PT313”, a spus Roland.

Produc]iile de la Ziua Grâului B\r\gan

Companie

Soiul de grâu Propulso (9.351 kg/ha), de la RAGT, [i soiul de orz Jakubus (9.238 kg/ha), de la Saaten-Union, sunt campionii de la Ziua Grâului B\r\gan, eveniment de test\ri comparative organizat de FAPPRMândru c\ sunt fermier.

Amintim c\ a patra edi]ie a evenimentului Ziua Grâului

B\r\gan s-a desf\[urat în localitatea Coslogeni, din jude]ul C\l\ra[i, mai exact în ferma de 6.000 de ha Tudor 92, parte a Alisa Group (17.500 ha), administrat\ de Arnaud Charmentant.

Acesta spune c\ a avut produc]ii peste media multi-anual\ [i în ferma comercial\, unde aplic\ tehnologii cu un control foarte atent al costurilor. Media la grâu, pe 4.000 de ha, a fost de 6 t/ha, iar la orz de 7 t/ha, pe 3.500 ha, cu varia]ii mari, în func]ie de lo-

ca]ia solelor. Produc]ia la rapi]\, de 2,7 t/ha, se înscrie în media multianual\. Sunt produc]ii ob]inute cu doar 314 l/mp de precipita]ii în perioada de vegeta]ie. Explica]ia const\ în distribu]ia relativ uniform\ a ploilor [i în momentele în care au c\zut acestea, care au coincis cu perioadele de consum maxim.

“În perimetrul Coslogeni, Peri[oru, {tefan Vod\, am avut produc]ii la p\ioase de 8 - 8,5 t/ha, pe 500 de ha. În schimb, în balt\, spre Borcea, unde am irigat orzul, nu am reu[it s\ dep\[im 8 t/ha. Irigatul nu poate compensa decât par]ial deficitul de umiditate [i nu poate concura cu o ploaie c\zut\ la timp, care schimb\ microclimatul [i vitalizeaz\ cultura”.

În ferma din Br\ila, intrat\ mai recent în portofoliul Alisa, precipita]iile au fost foarte s\race, iar produc]iile nu au dep\[it 4 t/ha la orzoaica de prim\var\ [i 2 t/ha la maz\re.

Robert VERESS

Tehnologia de cultur\

Planta premerg\toare a fost maz\rea

Toate cele 6.000 de hectare ale fermei sunt lucrate la no-till, îns\, în platform\, s-a decis s\ se fac\ o trecere cu un Tiger - o prelucrare minim\, la 12-15 cm adâncime.

Determinarea compozi]iei solului s-a realizat cu serviciul Interra Scan, de la Syngenta, care garanteaz\ o precizie mult mai mare decât analizele clasice de sol.

Sem\natul s-a realizat la data de 17 octombrie 2023 cu Horsch Pronto 8Nt, folosindu-se o norm\ de 400 bg/mp. Semin]ele au fost tratate cu insectofungicidul Austral Plus (5l/t). La sem\nat s-a fertilizat cu 150 kg/ha de Yara Mila (16% N¡27% P¡7% K¡5% SO3¡0,1% Zn).

La trei zile de sem\nat s-a realizat erbicidarea în preemergen]\ cu Boxer (800 g/l prosulfocarb), în doz\ de 3 l/ha.

La data de 2 martie 2024 s-a fertilizat cu 150 kg/ha de Yara Bela Sulfan (24% N¡15% S03¡10% CaO). Dup\ trei s\pt\mâni (22.03) s-a aplicat a doua doz\ de 150 kg/ha de Yara Bela Sulfan. Concomitent, s-a realizat [i o fertilizare foliar\, cu 2 l/ha Yara Vita Gramitrel ¡ 1 l/ha Yara Vita Optitrac ¡5 l/ha Yara Vita Thiotrac. T1 (27.03.2024)> pachetul fungicid Amistar Prime (250 g/1 azoxistrobin ¡ 750g/I fenpropidin) 0,75 l/ha ¡ 0,4 l/ha< insecticid Karate Zeon (50g/I lambda-cihalotrin) 0,2 l/ha< erbicid Axial One (45 g/l pinoxaden ¡ 5 g/l florasulam¡11,25 g/l cloquintocet - mexil) 1 l/ha< T2-T3 (29.04.2024)> fungicid Elatus Era (75g/I benzovindiflupir¡150g/I proticonazol), 1 l/ha< insecticid Karate Zeon 0,15 l/ha.

Saaten-Union> recoltele de cereale ;n platforma de la Drajna

ing. Ionu] B|RBULESCU

director Cercetare-Dezvoltare

Saaten-Union România

Compania Saaten-Union a recoltat platforma de cereale p\ioase de toamn\ de la Drajna, locul unde [i-au dat întâlnire cu fermierii din zon\ pe data de 1617 mai.

Pentru anul 2024, au fost înfiin]a]e 3 culturi importante din portofoliul companiei.

1. Cereale p\ioase de toamn\> - grâu hibrid, soiuri de grâu, - hibrizi de orz, soiuri de orz, - triticale [i secar\.

2. Leguminoase de toamn\ [i prim\var\> maz\re de toamn\ [i de prim\var\, bob de toamn\ [i de prim\var\.

3. Rapi]\ de toamn\> rapi]\ conven]ional\ [i rapi]\ Clearfield, despre care vom vorbi în curând.

Norma de sem\nat a fost de 370 b.g./mp. Nivelul de înfr\]ire al culturii a fost unul conform condi]iilor pedoclimatice [i cultura s-a autoreglat în func]ie de factorul limitativ al câmpului> apa, respectiv caracteristic prim\verii 2024 - ar[i]a puternic\ de la desprim\v\rare. S-au ob]inut la recoltat aproximativ 450-500 spice/mp pentru grâu [i 550-600 spice/mp pentru orz. Ca nivel de productivitate, media general\ a câmpului a fost de 7.009 kg/ha, comparativ cu anul 2023 când media a fost de 6.879 kg/ha.

ORZ

SU Midnight a ob]inut o produc]ie record de 8.711 kg/ha la o densitate de 360 b.g./mp. Al doilea soi de orz care s-a f\cut remarcat este Jakubus,

cu o produc]ie de 8.449 kg/ha. Acela[i soi de orz, Jakubus, a câ[tigat locul 19.238 kg/ha - [i în platform\ demonstrativ\ Ziua Grâului B\r\gan - organizat\ de FAPPR.

SU Ellen este un soi de orz de toamn\ pe 6 rânduri cu un randament superior pentru grupa sa de maturitate - extratimpurie. Are o talie mic\, capacitate mare de înfr\]ire [i poten]ial de produc]ie foarte ridicat. Pachetul genetic vine cu multiple îmbun\t\]iri precum talie mic\, rezisten]\ împotriva virusului de piticire galben\ a orzului (BaYMV-1 [i BaYMV-2) [i toleran]a mare împotriva principalelor boli foliare. Produc]ia ob]inut\ în platform\, a fost de 7.683 kg/ha.

GRÂU

Pentru cultura grâului, compania Saaten-Union România comercializeaz\ doar soiuri de grâu panificabile, precum [i hibrizi de grâu.

SU Mousqueton este un nou soi de grâu semitimpuriu, aristat, cu calit\]i excelente pentru panifica]ie. Are un poten]ial foarte bun de produc]ie

[i este stabil în toate zonele de cultur\ ale grâului. Se recomand\ o densitate de sem\nat de 360-380 b.g./mp.

Papillon ete un soi de grâu panificabil, semitimpuriu, aristat, din genetica de ultima genera]ie, nou intrat în portofoliul Saaten-Union România. În acest an, sezon produc]ia ob]inut\ a fost de 6.096 kg/ha, iar în sezonul 2022-2023, acest soi de grâu a ob]inut 7.909 kg/ha.

SU Tarroca este un soi de grâu cu o mare capacitate de înfr\]ire, 4-5 fra]i fertili în condi]îi optime, care r\spunde favorabil [i condi]iilor intensive, inclusiv la irigat. Capacitatea de produc]ie este una mare, de peste 10.000 kg/ha, confirmat\ de c\tre fermierii din Vestul ]\rii.

Pentru segmentul hibrizi de grâu compania Saaten-Union a selectat 3, crea]i [i adapta]i pentru condi]iile pedoclimatice din România.

Porumbul [i lupta cu seceta

De[i în zona de vest, în Timi[, Arad, Cara[-Severin, în foarte mare parte porumbul a învins seceta [i arat\ bine în luna iulie, în alte zone ale ]\rii cultura este devastat\. :ns\ nici agricultorii din C=mpia de Vest nu r\sufl\ ;nc\ u[ura]i. Nu au sc\pat...

Deja în jude]ele din vest s-au adunat peste 10 zile consecutive cu temperaturi maxime de 38 de grade. Iar [ocurile asupra culturii de porumb [i floarea-soarelui pot fi devastatoare.

“Am observat o cre[tere a temperaturilor medii anuale mult mai accentuat\ fa]\ de ceea ce s-a întâmplat la nivel global”, constat\ Daniel Stanciu, grower marketing manager corn al companiei Bayer.

De aceea, speciali[tii Bayer analizeaz\ în mod serios ce s-ar putea face în acest caz, ce solu]ii reale exist\ la impactul temperaturilor.

“De mul]i ani încerc\m s\ dezvolt\m un portofoliu de hibrizi de porumb toleran]i la secet\. Ne ferim de cuvântul rezisten]\. Asta ar însemna 100% protec]ie împotriva unui agent”, a spus Stanciu.

Bayer a avut un portofoliu HD foarte eficient, care acum se nume[te Field Shield Dekalb. O alt\ solu]ie la care lucreaz\ speciali[tii Bayer este adaptarea tehnologiei de cultur\ în scopul conserv\rii apei în sol prin aplicarea tot mai mult a lucr\rilor de minimum till [i no till.De asemenea, Bayer propune o interven]ie mecanic\ redus\ - cover crops (p\mânt ve[nic verde prin aplicarea de îngr\[\minte verzi).

Stanciu mai sus]ine c\, o alt\ metod\ de lupt\ cu seceta o constituie planificarea [i monitorizarea culturii cu Fieldwieu, pentru a în]elege cât mai bine comportamentul solelor pe baza informa]iilor pe care acest sistem superperfornant le ofer\ cu exactitate.

“Sunt multe elemente care apar [i le vedem testate [i implementate la nivel de ferm\. Din p\cate, ritmul de

schimbare este accelerat pentru cultura porumbului, de aceea trebuie s\ ne adapt\m la noile tehnologii”, a ad\ugat Stanciu. În acest caz este nevoie [i de achizi]ionarea de utilaje agricole, dar se cunosc [i provoc\rile ridicate de preg\tirea angaja]ilor pen-

Portofoliul Bayer de hibrizi de porumb Field Shield se caracterizeaz\ prin toleran]\ ridicat\ la condi]iile de stres biotic [i abiotic, cum ar fi seceta sau ar[i]a. Ace[tia au fost crea]i s\ ofere un nivel ridicat de produc]ie în condi]ii intensive de cultur\, dar [i pentru securizarea produc]iei în condi]ii de stres climatic sau factori limitativi.

Un hibrid prime[te eticheta Field Shield dup\ 3 ani de testare [i evaluare. Doar hibrizii cu cele mai bune rezultate ob]in calificarea. Au fost identifica]i factorii de risc pentru fiecare zon\, cum ar fi mediul de cultur\, seceta, ar[i]a, densit\]ile utilizate [i au fost selecta]i hibrizii cu cea mai bun\ toleran]\.

Distinct, Climate Fieldview este foarte important\ în ferm\, fiindc\ ofer\ un pachet amplu de servicii utile ;n lupta cu seceta.

Este vorba de prognoza meteo, calculul automat al densit\]ilor, rata variabil\ la sem\nat, care prinde tot mai mult teren în rândul fermierilor, h\r]ile satelitare, prin care se poate urm\ri starea de vegeta]ie.

tru a fi la curent cu noile tehnologii [i a putea manevra eficient astfel de utilaje digitalizate.

“Un prim pas l-am f\cut. Avem utilaje de ultim\ genera]ie, dar trebuie s\ mergem mai departe!”.

Prin urmare, insist\ directorul Bayer, solu]ia digital\, adaptarea [i implementarea softurilor atât în managementul fermelor, cât [i a culturilor sunt o variant\ viabil\.

“Noi am f\cut acest pas [i am venit în fa]a fermierilor cu Climate Fieldview. E solu]ia digital\ pe care încerc\m s\ o implement\m pe o scar\ cât mai mare în România. Cât exista utilaje, obligatoriu trebuie s\ venim [i cu partea de soft”.

O alt\ propunere este adaptarea densit\]ilor pentru a face fa]\ condi]iilor de secet\ [i utilizarea ratei variabile la sem\nat.

“Suntem preg\ti]i s\ oferim atât hibridul, cât [i densitatea optim\ în func]ie de parcele unde exist\ varia]ii de textur\ [i profil de sol. De aceea ne putem adapta pentru a eficientiza munca [i rezultatele muncii”, este mesajul Bayer.

Monitorizarea digital\ este foarte important\ în condi]iile dificile create de secet\.

“Avem solu]ii. Poate nu sunt complete, dar acestea sunt cele pe care le putem oferi”.

Gheorghe MIRON

Daniel Stanciu, grower marketing manager corn, Bayer

GR|DINA VIA [iLIVADA

R\zboiul a distrus toat\ legumicultura din Gaza

Atacurile armatei israeliene au distrus aproape complet agricultura din Fâ[ia Gaza, iar Organiza]ia Na]iunilor Unite (ONU) estimeaz\ c\ 96% din popula]ia provinciei se confrunt\ deja cu o criz\ alimentar\.

În anul 2022, Fâ[ia Gaza a exportat produse agricole în valoare de 44,6 milioane de dolari, în special în Israel [i Cisiordania. Fermierii locali cultivau mai ales ro[ii [i c\p[uni, care au asigurat 60% din valoarea total\ a exporturilor de alimente.

Conform datelor ONU, 57% dintre culturi au fost distruse de la începutul

r\zboiului, cea mai grav\ situa]ie fiind înregistrat\ în nordul teritoriului, acolo unde 68% din terenurile agricole au fost abandonate.

“Dac\ aproape 60% dintre terenurile agricole au fost afectate, va exista un impact semnificativ asupra aprovizion\rii cu alimente [i a securit\]ii alimentare”, spune Matieu Henry, consultant al Organiza]iei pentru Alimenta]ie [i Agricultur\ (FAO).

Cu lacrimi în ochi, fermierul Nedal Abu Jazar descrie distrugerea fermei pe care o de]ine în regiunea de coast\ Al-Mawasi.

Sprijinul la tomate, suplimentat

Bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale a fost suplimentat cu suma de 182 milioane lei pentru plata sprijinului acordat pentru ciclul I de produc]ie la tomate.

Este vorba despre schema de ajutor de stat pentru compensarea par]ial\ a pierderilor la cultura de tomate în spa]ii protejate, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, prin atingerea cuantumului unitar maxim.

Suplimentarea a fost realizat\ având în vedere num\rul mare de beneficiari înscri[i în program în condi]iile pedoclimatice ale ]\rii

“Oamenii lucrau pa[nici pe terenurile lor atunci când au ap\rut brusc tancuri care au deschis focul asupra noastr\, ulterior am fost ataca]i [i de avia]ie”, spune Abu Jazar.

În replic\, armata israelian\ sus]ine c\ nu atac\ inten]ionat fermele din Gaza, dar acestea sunt folosite frecvent ca baze de opera]ii de c\tre militan]ii Hamas.

182.000.000 lei

noastre care determin\ ca interesul [i posibilit\]ile produc\torilor agricoli de a cultiva tomate în spa]iile protejate în perioada de extrasezon s\ fie

Drago[ B|LDESCU

relativ reduse în lipsa unei sus]ineri financiare substan]iale, inclusiv pe fondul unei cre[teri semnificative ale imput-urilor pe filiera de produc]ie.

Ziua Verde a Cartofului

Cea de a 47-a edi]ie a simpozionului “Ziua Verde a Cartofului” a avut loc la Joseni, Harghita, în zona cunoscut\ ca “polul frigului” din România. Schimb\rile climatice î[i spun cuvântul [i în aceast\ regiune, astfel c\ în miezul zilei evenimentului, temperatura a urcat la peste 30 de grade Celsius, dar c\ldura nu a “topit” curiozitatea sutelor de fermieri veni]i s\ afle nout\]i despre tehnologii, soiuri [i utilaje.

Evenimentul a fost organizat de Fe dera]ia Na]ional\ Cartoful împreun\ cu speciali[tii Institutului Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof de la Bra[ov [i Baradi Agro, aceasta din urm\ fiind gazda simpozionului. Zecile de firme invitate [i-au amplasat standurile, utilajele [i corturile în spa]ioasa curte care este flancat\

de 4 depozite uria[e pentru cartofi, cu o capacitatea de peste 75.000 tone [i poate ajunge la 95.000 tone în viitor.

Un alt aspect care atrage aten]ia asupra depozitului este însu[i amplasamentul. Datorit\ zonei, mai reci dec=t restul ]\rii, costurile de depozitare sunt cu 15% mai mici.

Cele c=teva sute de fermieri erau în principal din ”patria cartofului”, Harghita [i Covasna, dar [i din alte jude]e din ]ar\. Au ascultat r\bd\tori discursurile organizatorilor [i invita]ilor, apoi au mers în pas alert c\tre câmpul cu loturile demonstrative.

Am remarcat soiul Gared, despre care cercet\torii de la Târgu Secuiesc spun c\ are un gust foarte bun, în clasa de calitate A/B, amidon 20%, este rezistent la nematodul cu chi[ti, virusurile PVY [i la mana de frunze [i de tuberculi [i, cel mai important, poate asigura o produc]ie de 55 tone/ha cu recoltare dup\ 120 de zile de la r\s\rire.

{i cercet\torii de la institutul bra[ovean au prezentat o serie de soiuri noi, cu con]inut de amidon de la 12 la peste 18%, cu sensibilitate redus\ sau chiar rezisten]\ la boli [i virusuri, cu

poten]ial mare de produc]ie.

Despre calit\]ile culinare ne-au convins reprezentan]ii Baradi Agro, companie care, pe lâng\ depozitare, se ocup\ [i de procesare [i vânzare de cartofi pai cruzi congela]i sau prepr\ji]i [i congela]i, precum [i fulgi de cartofi, la o fabric\ din Remetea, Harghita.

De un mare interes s-au bucurat din partea fermierilor [i utilajele agricole expuse, utile pentru întreaga gam\ de lucr\ri pentru cultura cartofului, de la preg\tirea terenului la plantat, bilonat, tratamente, recoltare [i mai ales selectare a cartofilor.

Mul]i fermieri s-au ar\tat foarte interesa]i de ma[ina de selectat Crop Vision, expus\ de Agri-Alian]a [i dotat\ cu inteligen]\ artificial\, care selecteaz\ cartofii pe diferte calit\]i [i îndep\rteaz\ automat orice corpuri str\ine (pietre, bolovani de p\mânt, resturi vegetale), înlocuind munca a zeci de lucr\tori.

Evenimentul s-a încheiat în not\ local\, prin servirea unei mese la care gula[ul secuiesc a fost felul principal.

Arpad DOBRE

CRE{TEREA ANIMALELOR

Moderna va dezvolta un vaccin contra gripei aviare

Guvernul federal american a semnat un contract în valoare de 176 milioane de dolari cu compania Moderna pentru dezvoltarea unui vaccin pre-pandemic contra gripei aviare.

Vaccinurile pre-pandemice sunt produse preventiv atunci când apar tulpini periculoase de viru[i, care au poten]ialul s\ provoace o pandemie. Finan]area acordat\ de Autoritatea pentru Cercetare Biomedical\ Avansat\ (BARDA) va fi utilizat\ de Moderna pentru “ultimele etape de dezvoltare a unui vaccin pe baz\ de mRNA contra gripei aviare.”

“Tehnologia mRNA ofer\ o eficien]\ mare, dezvoltare rapid\, produc]ie scalabil\ [i este ideal\ pentru a combate r\spândirea infec]iilor virale, a[a cum s-a demonstrat în timpul pandemiei COVID-19”, a declarat Stephane Bancel, Directorul Executiv al Moderna.

Semnarea contractului survine la câteva zile dup\ raportarea celui deal cincilea caz de infec]ie uman\ cu virusul H5N1 transmis de vaci pe teritoriul american. Pacientul este angajat al unei ferme de lactate din statul Colorado, iar simptomele sunt de in-

Adrian Balaban>

tensitate medie [i includ o inflama]ie ocular\.

Cele mai noi date statistice arat\ c\ virusul H5N1 a infectat pân\ acum vaci de la 139 de ferme din 12 state americane, 27 dintre focare fiind raportate în Colorado.

În luna mai, autorit\]ile americane au semnat un contract separat cu compania CSL Seqirus, pentru produc]ia a 4,8 milioane de doze de vaccin prepandemic împotriva gripei aviare.

“Am reu[it s\ supravie]uim”

Doctorul Balaban a trecut prin grele încerc\ri dup\ ce fermele lui au fost blocate sau afectate direct de pesta porcin\ african\.

“Nu mai are importan]\ cum era «înainte», important e c\ suntem”, spune cu umor fermierul Adrian Balaban, director executiv la Pork& Co., Cooperativa Sili[tea Produc]ie Suine de la Glodeanu-Sili[tea, jude]ul Buz\u, director la societatea Fermeplus, proprietarul fabricii de nutre]uri combinate Fatrom Aditivi Furajeri.

Dup\ dezastrul provocat de pesta porcin\ african\, Adrian Balaban a repopulat aproape toate capacit\]ile.

“Ferma de la C\z\ne[ti este înc\ în repara]ii, acolo este un proces mai complicat. În cadrul cooperativei avem 4.000 de scroafe productive. În ferma mea, am 1.300 de scroafe. Abia au f\tat [i, în curând, vindem iar purcei”.

El crede c\ efectivele de mistre]i s-au ref\cut, chiar dac\ nu la dimensiunea la care ajunseser\.

“Se pare c\ unii supravie]uiesc. Virusul are [i variante mai pu]in agre-

Drago[ B|LDESCU

sive, mai pu]in patogene. S-au descoperit în Lituania, în Letonia, ni[te tulpini mai slab patogene.”

Nu este nicio speran]\ c\ vaccinul contra PPA va ap\rea în acest an. Nici ANSVSA nu mai face raport\ri privind evolu]ia epidemiei.

Pentru perioada urm\toare, se a[teapt\ ca pre]ul c\rnii de porc la poarta fermei s\ scad\, din cauza importurilor masive din Spania, unde sa ieftinit.

Viorel PATRICHI

Rasele de taurine române[ti, în pericol!

dr. ing. Gheorghe

VAIDA

Academia de {tiin]e Agricole [i Silvice “Gheorghe Ionescu-{i[e[ti”

Principalele rase de taurine crescute în ]ara noastr\, B\l]at\ Româneasc\, Brun\ de Maramure[ [i B\l]at\ cu Negru româneasc\ (Holstein românesc), au fost formate printr-o munc\ laborioas\ desf\[u rat\ de înainta[ii no[tri, în timp, pe baza unor lucr\ri de cercetare, se lec]ie, încruci[are, potrivirea perechilor [i îmbun\t\]irea condi]iilor de mediu, începând cu importuri de animale, în special reproduc\tori masculi, de prin anii 1860.

Dup\ anul 1959 au fost recunoscute [i omologate ca ras\ curat\. Principalele însu[iri care le deosebesc de rasele de import, care au contribuit la formarea lor> sunt foarte bine adaptate [i rezisten]e la condi]iile de mediu din ]ara noastr\.

Protec]ia biodiversit\]ii [i produc]ia de produse regionale tipice, de calitate, se bazeaz\ pe caracteristicile ereditare specifice ale raselor locale de animale.

Se consider\ c\ genomul la taurine are între 22.000-25.000 de gene. Rasele noastre actuale, care au fost formate prin încruci[\ri cu alte rase, mai au în genomul lor, înc\, [i gene de la rasele locale (Sur\ de Step\, Moc\ni]a, Ro[ie dobrogean\), care au contribuit la formarea lor.

Activitatea de ameliorare desf\[urat\ în prezent se bazeaz\ pe programele de ameliorare elaborate [i conduse de c\tre Asocia]iile de cresc\tori, pentru fiecare ras\. Aceste pro-

grame de ameliorare au ni[te direc]ii [i obiective de ameliorare.

Obiectivele de ameliorare a raselor noastre nu corespund în totalitate cu obiectivele altor rase, din alte ]\ri. De aceea, pentru realizarea obiectivelor de ameliorare ale raselor autohtone este necesar s\ avem propria re]ea na]ional\ de selec]ie a animalerlor, consolidat\.

În situa]ia în care se [tie c\ o ]ar\ nu are re]ea na]ional\ de selec]ie, toate importurile ei legate de acest domeniu, animale, material seminal, embrioni, sunt mai scumpe.

Principalul instrument în ameliorarea genetic\ îl constituie îns\mân]are artificial\, cu material seminal conven]ional [i sexat, de la tauri amelioratori. Cum, la noi, majoritatea materialului seminal provine de la tauri produ[i [i testa]i în alte ]\ri, în timp, num\rul de gene provenite de la rasele noastre locale, care dau adaptabilitate, rezistent\, longevitate, vor disp\rea.

De aceea, pe lâng\ utilizarea de material seminal de la cei mai valoro[i tauri ai rasei, din import, pe care îl folosim în fermele de elit\ pe vacile mame de tauri, este necesar s\ ne producem [i propriii no[tri tauri, în vederea realiz\rii obiectivelor de ameliorare specifice raselor noastre [i condi]iilor de cre[tere [i exploatare a taurinelor din ]ara noastr\. Avem acesta posibilitate, numai s\ dorim.

În prezent, în ]\rile cu zootehnie avansat\, se scaneaz\ un num\r de 20 - 30 de t\ura[i, pentru a introduce unul în programul de selec]ie, deci o intensitate de selec]ie foarte mare, ceea ce în România, acum, nu este posibil.

În perioada 2015-2022, au fost introdu[i în testare, în medie pe an, doar 9 capete t\ura[i. Foarte pu]in pentru a realiza o intensitate de selec]ie corespunz\toare. Noi nu avem posibilitatea acum s\ evalu\m un num\r mare de t\ura[i, dup\ modelul ]\rilor dezvoltate, pentru c\ nu am introdus selec]ia genomic\ [i nici capacit\]i unde s\ concetr\m ace[ti t\ura[ii, pentru parcurgerea întregului program de testare, care este destul de costisitor.

Acum, România este mai mult o pia]\ de desfacere pentru materialul seminal congelat provenit din alte ]\ri, [i nu întotdeauna de cea mai bun\ calitate [i la pre]uri corespunz\toare, ceea ce nu este în ordine.

Rezultatele vorbesc> cea mai mic\ produc]ie de lapte pe cap de vac\, din Uniunea European\.

În acest context, conducerea Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice, în cursul anului 2023, a ini]iat [i organizat mai multe întâlniri - dezbateri interactive, pe probleme de zootehnie, în special în domeniul tehnologiei de cre[tere [i ameliorare a bovinelor, unde situa]ia este mai grea.

Asemenea întâlniri au fost organizate la Ia[i, Roman, Arad, unde au participat to]i actorii implica]i, fermieri, cercet\tori, cadre didactice universitare, reprezentan]i ai ministerului [i ai asocia]iilor de cresc\tori.

La aceste întâlniri au fost discutate toate aspectele sectorului, în mod deosebit priorit\]ile [i modul de rezolvare a lor, pentru a salva ce se mai poate salva. Cu toate acestea, din p\cate, în urma acestor dezbateri, nu s -a întâmplat nimic concret.

Ferm\ de 2.800 de scroafe, în construc]ie în Semlac, Arad

În Semlac, jude]ul Arad, un investitor român construie[te probabil cea mai modern\ ferm\ de suine din ]ar\. Vor fi create locuri de cazare pentru 2.800 de scroafe. Pe an acestea vor produce pân\ la 90.000 de purcei.

“Vrem s\ reducem importul de a nimale”, spune, nu f\r\ orgoliu profesional, dr. Iosif Kelemen, directorul general al Pigtim Farm, proprietarul in vesti]iei. Proiectul a demarat în 2020 [i a avut ca temei legea reproduc]iei nr. 195 din 2018. Legea reproduc]iei a ap\rut în urma primului focar de pest\ porcin\ în anul 2017 în jude]ul Satu Mare. Parc\ atunci România st\tea mai bine cu efectivele de porci.

Pentru a putea st\p=ni mai bine amplul proiect de construc]ie, echipa de speciali[ti de la Pigtim Farm a c\l\torit în lumea larg\, ca s\ vad\ cele mai moderne [i mai mari ferme.

A[a au adunat informa]ii referitoare la tehnologiile moderne în reproduc]ia suinelor în cadrul fermelor nucleu de reproduc]ie, considerat nivelul cel mai înalt în ramur\ reproductiv\ animal\.

“Obiectivul este construirea unei ferme nucleu cu o capacitate de cazare de 2.800 de scroafe. Este mult mai avantajos economic s\ ne producem noi scrofi]ele de înlocuire (F1)

[i s\ p\str\m în echilibru progresul genetic al popula]iei de bunici [i str\bunici”, explic\ Iosif Kelemen.

Scroafele vor fi adaptate condi]iilor de mediu existente în arealul geografic dat, aclimatizate [i adaptate cu fauna microbian\ deja existent\ în ferm\.

Anticip=nd reguli mai stricte de bun\stare a animalelor

Un alt principiu al viitoarei ferme este respectarea condi]iilor de bun\stare a scroafelor pentru fiecare categorie, în conformitate cu normele Uniunii Europene, [i chiar anticiparea unor reguli ceva mai stricte. Asta înseamn\ c\ toate spa]iile de cazare au un procent de 15% spa]iu în plus.

E un principiu mai greu de aplicat ;n fermele deja existente, de aceea Pig tim ia m\suri din timp pentru a putea respecta aceast\ cerin]\ european\ aplicat\ în fermele moderne de reproduc]ie.

“O asemenea ferm\ trebuie s\ d\inuie m\car 30 - 40 de ani, în condi]ii

foarte bune, fiindc\ nu este o tarab\ pe care o d\râm\m [i facem una mai mare”.

Scopul principal este asigurarea condi]iilor optime în ceea ce prive[te igiena [i microclimatul, adic\ tot ceea ce are nevoie o ferm\ bine dotat\, f\r\ s\ se fac\ rabat de la calitate.

Angaja]ii nu vor avea voie s\ interac]ioneze cu nimeni

Pentru siguran]a fermei, ;nc\ de la ;nceputul proiectului s-a pus un accent deosebit pe biosecuritate. Mai ales c\ ne afl\m într-o conjunctur\ în care pesta porcin\ african\ face ravagii. De[i Kelemen crede c\ biosecuritatea este necesar\ indiferent dac\ exist\ pericolul PPA sau nu. F\r\ biosecuritate nu poate func]iona o ferm\ modern\ de porci.

Asta înseamn\ reguli stricte, începând cu schimbarea hainelor la intrarea în ferm\, urmat\ de du[ul obligatoriu pân\ la interzicerea oricui s\ p\trund\ în incinta obiectivului.

“O ferm\ nu este un muzeu, unde intr\ [i iese oricine cum vrea. Trebuie respectate anumite condi]ii clare. Sunt ni[te m\suri de biosecuritate care trebuie respectate f\r\ compromisuri sau derog\ri”.

Din punctul de vedere al biosecurit\]ii, ferma este împ\r]it\ în trei sectoare. Primul sector, zona curat\, cuprinde filtrul sanitar, sala de mese pentru personal împreun\ cu corpul social, apoi halele de produc]ie, exteriorul fiind delimitat printr-un gard de biosecuritate suplimentar de zona gri.

Al doilea sector cuprinde zona gri destinat\ furaj\rii animalelor. Furajele sunt aduse din exterior [i introduse în silozuri la limita zonei gri.

Zona murdar\ cuprinde c\ile de acces comune în afara perimetrului fermei, spre bazinele de acumulare a dejec]iilor [i spre sta]ia de sp\lare [i dezinfectare.

Accesul personalului în zona curat\ se va face printr-un filtru uscat. Acolo, angaja]ii se vor dezbr\ca de hainele [i înc\l]\rile cu care au circulat pe strad\

[i le vor înlocui cu îmbr\c\mintea [i înc\l]\rile provizorii, sp\late [i dezinfectate în ferm\.

Livr\rile de animale se vor face prin tuneluri închise, evitându-se contactul personalului din ferm\ cu cel al transportatorului.

{i contactul dintre angaja]ii fermei [i persoanele din afar\ va fi inexistent.

Fiecare sector va avea o culoare diferit\ a echipamentului de lucru. Motiva]ia este simpl\> pentru a fi identifica]i mai u[or pe camerele de supraveghere, evitându-se astfel amestecul personalului dintr-un sector în altul.

Furajare dup\ re]etele furnizorului de genetic\

În ceea ce prive[te furajarea, scopul este respectarea cerin]ele nutritive recomandate de furnizorul de genetic\ de suine cu care va fi populat\ ferma.

Astfel, va fi o furajare cât mai optimizat\ printr-un sistem inteligent digital, smart feeding cum i se spune uzual

;ntre profesioni[ti.

Scopul principal este asigurarea condi]iilor optime în ceea ce prive[te igiena [i microclimatul, adic\ tot ceea ce are nevoie o ferm\ bine dotat\, f\r\ s\ se fac\ rabat de la calitate, pentru a fi evitate pierderile, minimizând costurile de produc]ie.

Vor fi create condi]ii propice pentru dezvoltarea poten]ialului genetic al animalelor. În cadrul fluxului tehnologic intern, pentru u[urarea muncii angaja]ilor, vor fi instalate sisteme [i utilaje moderne, crescând astfel eficien]a produc]iei.

“Cu aceste tehnologii superioare, personalul va avea timp pentru a se concentra asupra rezultatelor de produc]iei [i asupra problemelor ivite, fiindc\ e clar c\ vor ap\rea [i probleme”, a concluzionat dr. Iosif Kelemen.

Produsul final vor fi purceii de 25 de kg care vor ajunge în fermele de îngr\[are.

Gheorghe MIRON

MA{INI & UTILAJE

Dron\ cu o productivitate de

20 hectare pe or\

Agricover are în portofoliul s\u de produse [i servicii [i drona agricol\ DJI Agras T50. Aceasta poate fi utilizat\ cu succes la efectuarea de pulveriz\ri [i tratamente ]intite ale culturilor, precum [i la fertilizare aerian\.

T50 folose[te un sistem de pulverizare cu dubl\ atomizare, radare cu matrice de faz\ fa]\ [i spate [i un sistem de vedere binocular\. Are un rezervor de 40 de litri pentru solu]ie, iar capacitatea rezervorului pentru fertilizant granule este de 75 de litri. Drona are o productivitate remarcabil\, cu un ritm de lucru de pân\ la 21,3 hectare pe or\ pe teren drept. Este

prev\zut\ cu un nou sistem de detectare [i evitare a obstacolelor. Pachetul oferit de Agricover include> o dron\ agricol\ DJI Agras t50, o sta]ie de înc\rcare T50, 3 acumulatori inteligen]i T50, o telecomand\ control, 2 acumulatori externi RC, un suport acumulatori, o geant\ transport accesorii, set cabluri, kit accesorii dron\, sistem împr\[tiere DJI Agras T50, o licen]\ DJI Terra Agriculture 1Y. La acestea se adaug\ [i consultan]\ tehnic\ [i agronomic\, precum [i posibilit\]i finan]are [i consultan]\ pentru asigurare de tip Casco.

Arpad DOBRE

Tractorul care lucreaz\ singur a ajuns [i într-o mare ferm\ din Timi[

Alexander Degianski este administratorul fermei Forest and Biomass întins\ pe 5.000 de ha. Zilele trecute a luat de prob\ un tractor autonom în valoare de 400.000 de euro.

Utilajul este dotat cu senzori, radar perimetral care îi semnaleaz\ totul pe o raz\ de aproximativ 30 de metri, GPS [i [tie în fiecare clip\ unde se afl\. Trebuie doar s\ îl îns\rcinezi cu toate lucr\rile pe care le are de f\cut.

Tractorul dezvolt\ 155 CP, de[i constructorul spune c\ are o putere de tractare similar\ unuia de 250 CP.

Pentru mai mult\ siguran]\, are o bar\ frontal\ deformabil\, din spum\, care ac]ioneaz\ dac\ cumva radarul

nu vede obstacolul. Când bara este lovit\, tractorul se opre[te.

“Utilajul a fost un pic subdimensionat în raport cu utilajele din ferm\ pe care noi am vrut s\ le vedem la lucru, pe care le-am folosit cu tractorul de 250 de CP”.

{i, mai ales, îi lipse[te o component\ esen]ial\> s\ în]eleag\ lucr\rile agricole pe care le face.

“Dac\ îl la[i s\ lucreze noaptea la scarificat [i i se rupe o ancor\, el nu va în]elege c\ are o ancor\ rupt\ [i va continua s\ lucreze, iar asta nu este în regul\”.

Dar Degianski crede c\ utilajul este un concept bun care va primi îmbun\t\]iri.

“Încet - încet, se va perfec]iona [i acesta. P\rerea mea este c\ mai e nevoie de 10 ani pentru ca un tractor autonom s\ fie cu adev\rat autonom”.

Gheorghe MIRON

O flot\ de 19 robo]i în vie

Exist\ [i o podgorie ;n care lucreaz\ nu mai pu]in de 19 robo]i, ce pot efectua aproape toate lucr\rile din vie.

Este vorba de robo]i Oxin, folosi]i în dou\ planta]ii viticole ce totalizeaz\ 2.400 ha vie în Noua Zeeland\.

Fiecare dintre ace[ti robo]i este capabil s\ coseasc\, s\ prelucreze terenul, s\ pulverizeze erbicide, s\ taie [i s\ defolieze, totul în mod autonom. Sunt echipa]i cu sisteme avansate de siguran]\, inclusiv tehnologia cu laser Lidar [i camere care detecteaz\ obsta-

colele [i oamenii din apropiere, asigurând securitatea opera]ional\.

Robo]ii pot fi echipa]i fie cu motoare diesel de 125 CP [i rezervor de 120 litri, fie cu motoare electrice [i acumulatori, autonomia fiind de pân\ la 16 ore, cu o vitez\ de lucru de pân\ la 6 km/or\, în func]ie de lucrare.

Utilizeaz\ pentru ghidare semnal RTK - GPS. Sunt eficien]i în culturi viticole cu spa]ii de 2,5-3 metri între rânduri, preponderent pe terenuri drepte.

Un astfel de robot autonom are un pre] de baz\ ce porne[te de la 165.000 dolari, dar poate ajunge [i la 200.000 dolari, plus abonamentul anual pentru conectivitate la satelit.

Anvelope mai rezistente pentru remorcile agricole

BKT aduce în centrul aten]iei FL 695, anvelopa cu benzi de o]el, conceput\ special pentru a optimiza performan]a remorcilor utilizate în opera]iuni de transport agricol.

Designul benzii de rulare, cu bloc central, asigur\ stabilitate [i rezisten]\ excelente în toate condi]iile, facilitând în acela[i timp o autocur\]are excelent\ în timpul utiliz\rii pe [osea, câmp sau alte tipuri de teren. Adâncimea benzii de rulare contribuie la un ciclu de via]\ mai lung al produsului, în

timp ce carcasa robust\ [i benzile din o]el ofer\ protec]ie eficient\ împotriva perfor\rilor.

Arpad DOBRE

Un alt punct forte al FL 695 const\ în adaptarea sa condi]iile din teren, fie c\ e vorba de opera]iunile de transport rutier în timpul iernii, precum [i pentru activit\]ile agricole din timpul campaniei de prim\var\-var\. FL 695 este disponibil\ în prezent în patru dimensiuni> 600/55 R 26,5, 650/55 R 26,5, 600/60 R 30,5 [i 710/50 R 30,5.

Arpad DOBRE

Cultivatoare [i dezmiri[titoare pentru orice sezon agricol

Prelucrarea minim\ a terenului, simultan cu tocarea [i amestecarea resturilor vegetale [i chiar [i sem\natul culturilor de acoperire dup\ recoltarea p\ioaselor sunt opera]iuni la care echipamentele Kverneland pot face fa]\ cu brio. Printre acestea se remarc\ utilajele Enduro, Turbo [i CTC.

Kverneland Enduro

Kverneland Turbo

Acestea asigur\ cultivare miri[tii> încorporare, nivelare [i consolidare dintr-o singur\ trecere. Gama Enduro/Enduro Pro are 3 rânduri de organe de lucru ce prelucreaz\ solul simultan cu amestecarea resturilor vegetale, chiar [i a tulpinilor lungi. Cu versiunea Enduro Pro, adâncimea maxim\ de lucru este de 35 cm, respectiv 30 cm la Enduro. Distan]a dintre organele de lucru este de 285 mm la versiunile rigide [i de 270 mm / 275 mm la cele rabatabile. Avantaje> t\iere pe întreaga suprafa]\ lucrat\, amestecare [i nivelare perfecte, putere necesar\ redus\, gam\ variat\ de t\v\lugi, între]inere minim\, protec]ie împotriva pietrelor.

Gama Turbo este dedicat\ activit\]ilor sezoniere la adâncimi de lucru de la 3 la 20 cm. Prim\vara efectueaz\ preg\tirea patului germinativ înainte de sem\natul culturilor pr\[itoare. Vara, gama Turbo este eficient\ la cultivarea miri[tii dup\ recoltare, precum [i pentru distrugerea buruienilor [i pentru economisirea erbicidelor. Toamna preg\te[te un pat germinativ fin pentru rapi]\, iarb\ etc. Sunt trei game> Turbo - cu 2 modele rigide de 3 [i 3,5 m, cu necesar de putere de 175 CP, Turbo F - 3 modele pliabile de 4, 5 [i 6 m, cu necesar de putere de 300 CP, [i Turbo T - 2 modele tractate, de 6,5 [i 8 m, cu necesar de putere de 450 CP.

Kverneland CTC

Este un echipament de cultivare de la adâncime c\tre suprafa]\. Pentru sem\natul culturilor de acoperire, Kverneland CTC poate fi combinat cu utilajul Kverneland A-drill. Sunt dou\ modele> CTC cu 3 rânduri de organe de lucru [i o distan]\ între ele de 270 mm, respectiv CTC cu 4 rânduri de organe de lucru [i o distan]\ între ele de 200 mm. CTC cu 3 rânduri are un sistem frontal cu discuri pentru t\ierea (FCD) sau încorporarea reziduurilor vegetale

(FMD). Discurile FMD sunt eficiente când pe teren sunt mari cantit\]i de resturi vegetale, iar cele tip FCD sunt de preferat la t\ierea tulpinilor r\mase dup\ recoltarea porumbului.

Arpad DOBRE

Gheorghe Nan [i-a m\rit

“familia Claas” cu o combin\ Evion

Gheorghe Nan, din Bod, Bra[ov, are o combin\ Claas ceva mai veche, Dominator, pe care a cump\rat-o din Germania, dar merge “ceas” [i acum. Sim]ea îns\ nevoia unui ajutor mai puternic, a[a c\ a achizi]ionat o combin\ nou\, Evion.

Gheorghe Nan are 50 de ani [i, împreun\ cu so]ia, Cristina, [i cu cele 3 fete, Georgiana, Loredana [i Larisa, munce[te 200 de hectare.

“Avem [i vite, 200 de capete, din care 100 vaci cu lapte. Avem mai mult culturi furajere, lucern\ [i porumb furajer, dar producem [i grâu, sfecl\ de zah\r, cartofi. Dup\ ce asi gur\m furajele pentru animale, vindem ce r\mâne.”

{i-a început activitatea în ferma proprie la începutul anilor ‘90, împreun\ cu so]ia.

“Am început cu un tractor U650, era defect, l-am reparat, func]ioneaz\ [i acum, dar atunci înc\ mai aveam cai, vreo 10-15, cu care ne ajutam la pr\[it, cosit, strâns fânul. Vremea lor a trecut. Apoi miam luat un tractor nou U453, apoi [i o pres\ micu]\ de balotat, îns\ am vrut s\ ne dot\m cu ma[ini agricole mai performante.”

{i-a luat prima combin\ în urm\ cu 7 ani, din Germania, de la second hand. Mai apoi, mica pres\ de balotat a fost înlocuit\ de dou\ prese de balotat Claas Rollant 340 RC.

“Am v\zut prima dat\ modelul Claas Evion în vara anului trecut [i mi-a pl\cut foarte mult. A trecut un

an, [i dup\ ceva negocieri cu cei de la Agrocomer] (distribuitor Claas în România - n.r.), am cump\rat-o. Este performant\ [i muncesc mult mai repede cu ea. Cu combina Dominator recoltez maximum 8-9 hectare pe zi, cu Evion dep\[esc 20.”

Gheorghe Nan [i-a diversificat cum a putut mai bine sursele de venit în ferm\. Pe lâng\ partea de culturi furajere, pune [i cartofi (2 hectare), [i sfecl\ de zah\r (37 de hectare). Are contract cu fabrica de la Ludu[, care-i asigur\ [i semin]e de calitate, iar anul trecut a f\cut 75 tone/ha de sfecl\. E drept, atunci a plouat ceva mai mult, anul acesta seceta î[i arat\ efectele chiar [i la Bod, îns\ spune c\ e mul]umit deocamdat\ de cum arat\ cultura. La grâu a realizat o medie de 7 tone, ceea ce-i acoper\ costurile [i îi asigur\ [i un mic profit.

La acestea se adaug\ [i laptele de la cele 100 de vaci, care dau o produc]ie medie zilnic\ de 20-22 litri. Laptele cu gr\sime de 4,24,3% îl livreaz\ la Hochland Sighi[oara, la pre] de 2,38-2,4 lei/litru.

“La pre]ul acesta înc\ mai pot supravie]ui din cre[terea animalelor. Dar problema mea [i a celorlal]i fermieri din zon\ e c\ nu avem iriga]ii. Trece Oltul pe lâng\ terenurile noastre, cu sute de metri cubi pe secund\, iar noi nu irig\m nici m\car cu un metru cub. Am vorbit cu vecinii mei [i vrem s\ facem o organiza]ie local\ de utilizatori de ap\ pentru irigat. E musai, seceta ne afecteaz\ tot mai mult [i degeaba investim în utilaje performante, dac\ nu avem [i iriga]ii.”

Arpad DOBRE

O istorie a mini[trilor

Mini[trii din zorii r\zboiului

:n episodul de ast\zi vom developa o secven]\ mai dificil\, anii primului r\zboi. Unele guverne nu rezist\ dec=t o lun\, altele sunt croite de la ;nceput de sacrificiu. Totu[i, de fiecare dat\ cabinetul reunea nume sonore.

George OSTROVEANU

Chemat la putere în zilele tulburi de la începutul lui 1907, Dimitrie Sturdza [tie c\ are nevoie de un guvern “de for]\”. :l nume[te la Interne pe Ion I.C. Br\tianu (fiul b\trânului I.C. Br\tianu, americanii i-ar fi spus Br\tianu-junior) la Culte [i Instruc]iune Public\ pe Spiru Haret, la R\zboi pe generalul Averescu etc. Titularul portofoliului Agriculturii, Industriilor, Comer]ului [i Domeniilor este numit Anton Carp (n. 17 ianuarie 1849, Buz\u – d. 21 februarie 1914, Bucure[ti).

Doctor în drept la Paris, Anton Carp este un excelent finan]ist. În timpul mandatului lui (1907-1909), a înfiin]at Casa Rural\. Apoi a urm\rit construirea [i amenajarea palatului BNR, pân\ în iunie 1890 când toate serviciile B\ncii s-au mutat în noul sediu. Anton Carp a fost [i guvernator al B\ncii Na]ionale.

Cu acest om premierul preg\te[te divizarea ministerului. La o lun\ de la instalare, la 1 aprilie 1907, Alexandru Djuvara este numit ministru al Industriei [i Comer]ului, iar Anton Carp r\mâne cu Agricultura [i Domeniile. Liberalii au în]eles c\ în noua conjunctur\ economia este prioritar\, iar Industria [i Agricultura au fiecare nevoie de o administra]ie proprie, mai bine concentrat\ pe dezvoltare. :n ce privesc “r\scoalele ]\rne[ti”, liberalii fac ceea ce trebuia f\cut. Generalul Averescu a restabilit ordinea.

Anton Carp propune [i i se aprob\ în Parlament un teanc de legi care restructureaz\ economia româneasc\. :n decembrie 1910 î[i prezint\ demisia, motivat de încheierea programului legislativ [i de nevoia de a reorganiza partidul.

Ionel Br\tianu este îns\rcinat de rege cu formarea unui nou guvern, ;n decembrie 1908. Anton Carp r\m=ne la Agricultur\ [i Domenii.

Adev\rata schimbare vine abia la 1 noiembrie 1909, când pre[edintele Consiliului de Mini[tri provoac\ o remaniere drastic\ (scap\ mai întâi de generalul Averescu, îl trece pe Djuvara la Externe, îl aduce pe Mihail Orleanu la Industrie [i Comer] etc. Titular al portofoliului Agriculturii este numit un alt tân\r liberal promi]\tor, Alexandru Constantinescu (n. 1859 - d. 1926).

”Fost [i viitor ministru”, se descria chiar el. :n vreme, era o figur\ controversat\. “Manevreur politic”, om de încredere al lui Ion I.C. Br\tianu, deloc lipsit de inteligen]\. :n epoc\ i se spunea Alecu Constantinescu - Porcu'.

Argetoianu, inamicul s\u politic, scrie în memorii c\ în timpul retragerii în Moldova, în condi]iile unei acute lipse de material feroviar, Alecu Porcu’ a rechizi]ionat 17 vagoane pentru transportul averii personale, neuitând s\-[i ia în refugiu mur\turile. Dar tot Argetoianu scrie c\ la moartea lui a l\sat o avere foarte modest\. :n 1926, Pamfil {eicaru scrie un

memorabil “anti-necolog” care se încheie a[a> “:n sfâr[it, Alecu Constantinescu Porcu’ [i-a dat ob[tescul groh\it.”

:n martie 1912, Carol l ;l cheam\ pe cel\lalt mare om politic al momentului, conservatorul Petre P. Carp. Acesta pune pe masa suveranului o list\ “beton”. Al. Marghiloman - Interne, Titu Maiorescu - Externe, Mihai Cantacuzino - Justi]ie, Constantin ArionCulte, Ion Lahovari - Agricultur\, Dumitru Neni]escu - Industrie [i Comer], Barbu Delavrancea la Lucr\ri Publice. Dar Carp ;[i prezint\ repede demisia, iar la pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri vine Titu Maiorescu, pentru care regele avea o mare stim\. Maiorescu nu schimb\ decât 2-3 mini[tri. La Agricultur\ îl nume[te pe Nicole Filipescu.

:n perioad\, problemele agriculturii nu se îmbulzesc pe lista de priorit\]i a conservatorilor. România intr\ în r\zboiul balcanic, în care fiecare se bate cu fiecare. La sfâr[it se încheie o pace la Bucure[ti cu care ocazie anex\m Cadrilaterul. Mai men]ion\m c\, în aprilie 1913, se înfiin]eaz\ Academia de :nalte Studii Comerciale. La finele anului 1913, Maiorescu demisioneaz\.

Liberalii, care [i-au regrupat for]ele, vin la putere iar cu Ion I.C. Br\tianu. La Agricultur\ este din nou Alecu Constantinescu.

O istorie a mini[trilor Agriculturii

:nainte de a cere puterea, liberalii elaboraser\ un nou program al partidului care prevedea reforme radicale - reforma agrar\ [i reforma electoral\. :n linii mari, regele le îmbr\ ]i [eaz\ proiectul, ca [i unii conservatori-democra]i. Alecu Constantinescu de la Agricultur\ nu este în prima linie a sus]in\torilor reformelor agrare.

:n decembrie 1916, când Br\tianu face un nou guvern, îl înlocuie[te pe “fostul [i viitorul ministru” cu George Mârzescu (n. 1876 – d. 1926).

Intr\ în politica în 1896 când tat\l s\u era ministrul Cultelor [i Instruc]iunii. În 1901 devine membru al Partidului Na]ional Liberal. Este profesor suplinitor de drept civil la Universitatea din Ia[i (1901-1904).

:n noul guvern Ion I.C. Br\tianu (11 dec. 1916 - 28 ian. 1918), în vremuri grele pentru ]ar\, este adus, ca vicepre[edinte al Consiliului de Mini[tri, conservatorul Take Ionescu. Cu acest nou guvern liberalii traverseaz\ r\zboiul, pân\ în ianuarie 1918.

Cu jum\tate de ]ar\ ocupat\, cu un guvern în refugiu la Ia[i, nu se punea problema reformelor structurale în ]ar\. Br\tianu este mai preocupat s\ ob]in\ de la alia]i garan]ii pentru alipirea Ardealului, Bucovinei [i Banatului.

Generalul Alexandru Averescu , om cu un prestigiu colosal în armat\, vine pentru o lun\ (29 ianuarie - 4 martie 1918) la pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri. :l nume[te la Agricultur\ [i Domenii, ad-interim, pe Fotin Enescu (n. 1878, M\lureni, Arge[ – d. 1918, Chi[in\u).

Economist, se bucura de mare trecere în fa]a Regelui Ferdinand. Îndepline[te de dou\ ori func]ia de ministru de Finan]e (ianuarie - februarie 1918, octombrie 1918 - octombrie 1918) [i ministru al Agriculturii [i Domeniilor (octombrie - decembrie 1918).

Despre cooptarea în guvern, Averescu nota în jurnal> „L-am luat la Finan]e pe Fotin Enescu aproape cu sila.

L-am v\zut la Palat, o jum\tate or\ înaintea depunerii jur\mântului [i dup\ mult\ st\ruin]\ din partea mea [i a regelui, a sfâr[it prin a primi.

La 6 februarie este titularizat la Agricultur\ Constantin Garoflid (n. Cânde[ti, Buz\u – d. 1943). A fost agronom [i mo[ier, autor al Legii pentru introducerea cadastrului. A promovat mecanizarea, valorificarea cerealelor în cre[terea animalelor, constituirea unui corp agronomic de stat.Din func]ia de ministru al Agricul turii dmisioneaz\ dup\ 10 zile. Portofoliul îl preia ca interimar acela[i Fotin Enescu. Garoflid va reveni la Agricultur\ în iunie 1918, în guvernul Marghiloman.

R\mas în Bucure[tiul ocupat de nem]i [i de bulgari, germanofil convins, Alexandru Marghiloman este chemat de rege s\ formeze guvernul, în speran]a c\ prestigiul s\u în fa]a elitei germane îl vor ajuta s\ ob]in\ condi]ii de armisti]iu ceva mai blânde. Acceptul de a lua guvernarea este un adev\rat sacrificiu politic de care Marghiloman este con[tient. :n guvernul s\u, Alexandru Marghiloman î[i rezerv\ [i Ministerul Agriculturii [i Domeniilor. La 4 iunie cedeaz\ portofoliul Agriculturii lui Constantin Garoflid.

Dup\ negocieri tensionate, Marghiloman semneaz\ Pacea de la Bucure[ti, pe care nici Parlamentul nu o voteaz\, nici Regele Ferdinand nu o semneaz\. Marghiloman [tie c\ a devenit un “cadavru politic”, o spune chiar el. Când regele îi cere s\ demisioneze, o face.

Aflat la Ia[i, regele îl nume[te primministru pe generalul Constan tin Coand\ (n. 1857, Craiova - d. iunie 1932, Bucure[ti). Este tat\l lui Henri Coand\, p\rintele avia]iei mondiale. Brav ofi]er de carier\, luptase ca sublocotenent în R\zboiul de Independen]\ [i avansase pân\ la general de corp de armat\.

Regele promisese c\ to]i cei care au fost pe front vor primi p\mânt la întoarcerea acas\. Era o reform\ adânc\ pentru societatea româneasc\,

dar [i o form\ de a împ\ca solda]ii contamina]i de bol[evismul lui Lenin. Generalul Coand\ face un guvern în care Basarabia nou alipit\ la România este reprezentat\ de doi mini[tri f\r\ portofoliu, Ion Iancule] [i Daniel Ciugurenu. La Agricultur\, este nominalizat Fotin Enescu.

Oricum, to]i membrii gurvernului sunt preocupa]i mai ales de chestiunile r\zboiului. La 28 octombrie 1918 armata reintr\ în lupt\, iar generalul someaz\ trupele germane s\ p\r\seasc\ teritoriul românesc.

A preg\tit [i a organizat reîntoarcerea familiei regale [i a guvernului de la Ia[i la Bucure[ti (18 nov. 1918). :ntor[i la palatul lor de la Cotroceni, Ferdinand [i Regina Maria vor s\ revin\ la un regimul politic de dinainte de r\zboi [i îl cheam\ pe Ion I.C. Br\tianu s\ fac\ noul guvern (29 nov. 1918).

De la început premierul îi nume[te mini[tri f\r\ portofoliu pe Ion Iancule] [i Daniel Ciugureanu, reprezentan]i ai Basarabiei.

La Agricultur\, Br\tianu îl p\streaz\ o lun\ pe Fotin Enescu. Pe 12 decembrie, îl remaniaz\ [i îl aduce pe Ion Gh. Duca (n. 1879 – d. 1933, Sinaia). A urmat liceul la Sf. Sava, unde a fost coleg de clas\ cu Gala Galaction, Tudor Arghezi, N.D. Cocea. La Paris, în primi trei ani [i-a dat licen]a, iar în al]i doi î[i sustine doctoratul în drept la Sorbona. Revenit în ]ar\, se înscrie în Partidul Na]ional Liberal (1907). :n 1930 devine pre[edinte al PNL, în plin\ criz\ economic\. :ncearc\ o apropiere de Regele Carol al IIlea. În noiembrie 1933, regele i-a cerut s\ devin\ prim-ministru pân\ la alegerile din decembrie. Duca a ini]iat m\suri dure de represiune împotriva G\rzii de Fier, cu scopul de a o împiedica s\ participe la alegeri. A fost ucis în gara Sinaia, de legionari. Unii su]in c\ Regele Carol al II-lea fusese informat despre ce aveau de gând legionarii de [eful poli]iei, Gabriel Marinescu, îns\ regele a ]inut nota pe birou [i nu a transmis-o mai departe.

PAGINA DE HOBBY

Dincolo de negur\

A doua jum\tate a lui Cuptor reprezint\ pentru c\prior punctul culminant al alergatului . Cei c\rora vân\toarea nu le e str\in\, fie [i platonic, [tiu c\ termenul, consacrat în jargonul cinegetic, define[te perioada de împerechere la aceast\ specie [i se caracterizeaz\ printr-o activitate febril\ a masculilor afla]i, pe de o parte, în c\utarea femelelor apte de reproducere [i, pe de alta, preocupa]i de alungarea rivalilor din împrejurimi. Îndeob[te, aceste dou\ deziderate impun un consum considerabil de energie, ceea ce justific\ apelativul generic de alergat, atribuit întregului sezon al rutului la c\prior.

Pentru neofi]i, cercurile croite prin iarba fâne]elor pot c\p\ta conota]ii metafizice, fiind, de aceea, cunoscute în popor drept hore ale ielelor. În realitate, originea lor este cât se poate de material\, de vreme ce ele constituie rezultatul urm\ririi nocturne a c\prioarei de c\tre impetuosul ]ap, extrem de perseverent în dorin]a lui de înso]ire. A[a se face c\ ritualul nup]ial al unei s\lb\ticiuni poate dobândi un caracter ezoteric, supranatural.

Oricum, cine a fost martor la acest spectacol rarisim – eventual, sub scutul fosforescent al lunii pline – r\mâne cu senza]ia particip\rii la dezv\luirea unei taine a naturii. Noaptea amplific\ senza]iile [i propor]iile. Micul amfiteatru al unei poieni cap\t\, sub stele, o nou\ dimensiune, cu tot cu viet\]ile care îl anim\, fo[nind prin ierburi, ca întrun dans p\gân.

Observatorul înalt din care mi se deschidea priveli[tea curm\turii vechi din Zvori[tea, vecin\ cu fruntariile de miaz\noapte ale ]\rii, îmi permitea s\ am un câmp vizual cu-

prinz\tor, pân\ la zidul întunecat al p\durii înconjur\toare. Am ad\stat pân\ târziu acolo [i am plecat f\r\ s\ tulbur lini[tea acelui sanctuar silvestru, pentru a reveni în zori, dup\ o ploaie zdrav\n\. Coliba de vân\toare nu e departe [i se pot petrece în odaia din bu[teni încheia]i

moc\ne[te zile [i nop]i de-a rândul, dac\ ]i-ai adus în rani]\ strictul necesar. Izvorul din coast\ are apa rece [i limpede. În plus, la vremea aceasta, nu departe, zmeuri[ul tocmai s-a pârguit. Bucuro[i de ploi [i c\ldur\, bure]ii [i-au sporit neamul [i nu-]i cer decât bun\voin]a de a-i culege din patul de bunceag. F\r\ prea mare efort, pe plita din col]ul c\b\nu]ei î]i po]i încropi un dejun din hribi, g\lbiori sau râ[covi, de la care nici cele mai simandicoase guri nu s-ar da în l\turi.

Diminea]a, înc\ înainte s\ se lumineze, p\[eam cu grij\ pe c\rarea jilav\. Fe[terul (de la germanicul förster, r\mas din vremea habsburgilor) ferea u[or crengile rebele ale arborilor [i arbu[tilor ce m\rgineau culoa-

rul îngust al potecii. Când am ajuns în buza poienii, prima care ne-a întâmpinat a fost cea]a l\ptoas\ adunat\ ca-ntr-un lighean între pere]ii de cetin\ zim]at\. Binoclurile ne erau cu totul nefolositoare. Pân\ la observator am înaintat ca prin vat\. Câteva urme proaspete de c\prior î[i croiser\ deja drum prin iarba ud\. Autorul lor era, pesemne, undeva, la ad\postul faldurilor de negur\, ascuns ochilor no[tri.

Dac\ tot am ajuns acolo, la în\l]ime, am modulat din chem\toarea atârnat\ la gât sunetele pe care le emite la vremea aceasta c\prioara, lung [i delicat, ca un cântec de pas\re. În toiul alergatului, apelul poate fi irezistibil chiar [i pentru pe]itorii cu experien]\, dac\ se g\sesc prin preajm\. Cel mai adesea îns\, se prezint\ junii ner\bd\tori, mai pu]in aten]i la nuan]e [i mai impetuo[i. Unii chiar pot da buzna dea dreptul peste tine, într-atât sunt de înfierbânta]i.

A[a s-a [i întâmplat> estompat de pâcl\, dar totu[i distinct, am deslu[it salturile inconfundabile ale unui ]ap venit din p\dure în mare grab\. P\cat c\ nu l-am putut vedea. A orbec\it o vreme, [i el înciudat, probabil, c\ înainteaz\ pe un teren nesigur. Apoi, cumva, nea sim]it prezen]a, c\ci a br\hnit cu obid\, a sperietur\, [i s-a refugiat în fug\ la ad\postul arboretului de unde venise.

Am r\mas la locul nostru, pân\ a început s\ se sub]ieze cea]a. Soarele r\zbea [i el anevoie prin v\lul l\ptos, b\nuindu-se doar, anemic, ca dintr-un înveli[ de pergament. Târziu, în marginea opus\ a t\ieturii vechi, am z\rit silueta unei c\prioare, ca decupat\ pe fundalul aburind al ierburilor.

Gabriel CHEROIU

C=nd telefonul î]i face meniul, lista de cump\r\turi...

Dac\ nu [tii ce s\ mai g\te[ti cu ingredientele pe care le ai în frigider, o nou\ aplica]ie promite s\ vin\ în sprijinul t\u. myCHEF GPT este lansat\ de un IT-ist din Cluj-Napoca [i te ajut\ s\ î]i g\se[ti inspira]ia când vine vorba de g\tit.

Cu telefonul ;n m=n\ [i cu asistentul virtual myChef pornit, aplica]ia î]i pune la dispozi]ie inteligen]a artificial\ chiar la tine în buc\t\rie.

“Ea î]i ofer\ o re]et\ aleatorie pe care o po]i schimba u[or. Ape[i pe alt\ re]et\ [i prime[ti una nou\. Repe]i pân\ g\se[ti ceva care ]i se potrive[te sau ingredientul care ]i-a f\cut cu ochiul. Anul acesta am început s\ lucr\m la aplica]ia final\, care va fi disponibil\ pe android [i apoi pe iOS”, spune Cristian N. Nicorici, fondatorul myCHEF.

Principiul r\mâne acela[i> myCHEF î]i ofer\ inspira]ie, tu nu mai

Nicio mas\ f\r\ carne

Un european din 10 nu ;[i permite o mas\ care s\ con]in\ carne mai des de o dat\ la dou\ zile, spun datele Eurostat. Iar dintre toate statele membre, cea mai grav\ situa]ie este ;n Rom=nia, cu 23,3% din popula]ie. Bulgaria vine dup\ noi, cu 19%, iar Ungaria se situeaz\ la 14%. La polul opus sunt Cipru [i Portugalia, cu 1,3% din popula]ie. Indicatorul riscului de s\r\cie, ponderea celor care nu ;[i permit o mas\ adecvat\ zilnic este din p\cate ;n cre[tere ;n ultimii ani, cu c=te 2-3 puncte pe an. Din fericire, la acest indicator ne ;ncadr\m mai bine, ;n Rom=nia ponderea sc\z=nd de la 43% la 40.

e[ti nevoit s\ cau]i idei pentru masa ta. Pe lâng\ interfa]a prietenoas\, aplica]ia folose[te inteligen]a artificial\, astfel încât s\ î]i propun\ re]ete gustoase, pe placul t\u.

CAREUL AGRICOL

Echipa care a dezvoltat MyCHEF [i-a folosit cuno[tin]ele s\ creeze un GPT pe OpenAI.

A[a, utilizatorul are la îndemân\ o mul]ime de posibilit\]i care s\ îl ajute în a-[i crea meniul> - po]i s\ încarci o imagine cu ingredientele din frigider [i aplica]ia î]i sugereaz\ cinci idei de re]ete, - dac\ scrii ingredientele în chat, aplica]ia î]i sugereaz\ re]ete, - î]i ofer\ detalii inclusiv despre ustensilele necesare, - dac\ vrei, î]i poate genera meniul pentru o s\pt\mân\ [i lista de cump\r\turi.

Foarte interesant este [i c\ [tie s\ citeasc\ în orice limb\. A[a c\, atunci c=nd e[ti ;n vacan]\ [i nu [tii s\ cite[ti meniul, îi po]i face o fotografie [i aplica]ia î]i explic\ fiecare fel de m=ncare ;n parte.

ORIZONTAL: 1) Are multe goluri de produc]ie – Umplu pipa! 2) Înghi]it pe nemestecate – A duce la r\coare< 3) Nu-s ace[tia – Strigare de catalog< 4) Final la podea – Scrieri istorice< 5) Tob\ de carte – Face cât 3< 6) Paltonul din Maroc!–De obicei e ]inut< 7) Fac obiectul alegerilor – Baz\ de echita]ie< 8) Craiul cu damele – Cu noaptea-n cap< 9) Structuri de rezisten]\< 10) Nu se dau u[or b\tu]i.

Solu¡ia careului din Nr. 27/2024

ORIZONTAL: OGRADA - ULM<

AHA - OCAZIE< LINISTITI - NR< AFINI- UNIC< TRATATARE - U<

CUIB - TIPAR< AI - URATORI< RASOCIATA< IUTITA - TAL< AMETITOARE.

VERTICAL: 1) Se agit\ pentru a astâmp\ra setea – Mutare facut\ cu regina< 2) Au merite deosebite< 3) Reu[it la admitere – Ia via]a în serios< 4) Plin de draci – Ridica]i la putere< 5) Asigur\ secretul depunerilor – Mure[ pe pl\cu]e< 6) Eritem incipient!– I s-a dat o suspendare< 7) Nu-i un închipuit– Cuprinse de mil\< 8) A munci pân\ la epuizare – Gur\ de foc< 9) Au rostul lor – Încordat în studio< 10) Fac inima s\ bat\ tare.