Profitul Agricol nr. 29, din 28 iulie 2021 by Profitul Agricol

nr. 29 din 28 iulie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 29/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Bruxelles, creuzetul tuturor orgoliilor europene Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Ce sociolog spunea cå omul politic abia aruncå o privire de ansamblu, în timp ce omul de ¿tiin¡å rafineazå mai ales detaliile tehnice? Mi-am amintit de asta odatå cu generalizarea trialogurilor, acelea care au loc între Comisia Europeanå, Parlamentul European ¿i Consiliul European. Cåci Uniunea Europeanå politizeazå totul, mai ales ce nu ar trebui. Am så må refer aståzi doar la cazul reformei PAC. Colegislatorii au trecut de la un trialog la altul sau - pentru a folosi jargonul birocratic - de la un trialog la un super-trialog. ªi tot nu ¿tim nimic mai mult ca acum un an... Subiectul are o importan¡å majorå pentru sectorul cultivatorilor de porumb, deoarece GAEC 8 se referå la rota¡ia culturilor pe parcelå, cu o viziune esen¡ial tehnocraticå, fårå a lua în considerare realitå¡ile agronomice sau economice, în ciuda documenta¡iei puse la dispozi¡ie. Din fericire, la sfâr¿itul ultimei runde de negocieri, no¡iunea de rota¡ie a parcelei a fost, în cele din urmå, cât de cât relaxatå. Aceea¿i atitudine, care nu ia în considerare expertizele agen¡iilor comunitare sau pur ¿i simplu le contestå din motive pur ideologice, se regåse¿te când vine vorba de problemele fitosanitare, de biotehnologie. Pentru cå, la Bruxelles, se desfå¿oarå un joc inter-institu¡ional, în care Consiliul, Parlamentul ¿i Comisia alterneazå pentru a adopta pozi¡ii nu întotdeauna justificate sub principiul precau¡iei. Privind la rece, actualele dezbateri agricole sunt îngrijoråtoare pentru Europa. Devenim mai defensivi, visåm så ne protejåm pânå ajungem nerezonabili, ¿i råmânem fårå apårare în timp ce al¡ii ne acapareazå pe tåcute pia¡a.

Profitul Agricol 29/2021

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Primar din Timi¿ cu cele mai mari produc¡ii la grâu

Evenimentele s\pt\m=nii O furtunå într-un pahar cu apå

Problemele porumbului se mutå în online

Pesta porcinå africanå a înro¿it harta

Cât de comunå mai este Politica Agricolå Comunå?

TCE 3 Brazi: produc¡ie-record de orz

Un cadru reglementar adecvat pentru noile tehnici genomice

Pre]uri [i pie]e

Europa bea alcool contrafåcut

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale 14

74 milioane tone de rapi¡å

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

PT298/Agile, noul hibrid de rapi¡å Corteva

Produc¡ia mondialå de soia, mai mare cu 21 milioane de tone

Biostimulatorul Alga600 For¡å pentru rådåcinile rapi¡ei

Înghe¡ul compromite recolta din Brazilia

Ben & Jerry's se retrage din Palestina

Musonul face ravagii în India

Gr\dina, via [i livada “Fii eroul solarului tåu!” programul industriei de protec¡ie a plantelor

Agrii - portofoliul de soiuri ¿i hibrizi pentru toamnå

Cre[terea animalelor 10

SOS - Invazia ferigii mari

Pia¡a furajelor se redreseazå lent

Gheorghe Nea¡å: Porcul de la stânå are carnea mai bunå

Kinto Plus - inova¡ia BASF pentru protec¡ia semin¡elor de cereale 21

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Informa]ii externe

Nu s-au dat banii pentru controlul oficial al performan¡elor

George Cå¡ean: Fran¡a ar cumpåra oi din România

Ma[ini & utilaje 24

Importan¡a erbicidårii rapi¡ei în preemergen¡å sau în postemergen¡å timpurie

Cum så faci profit de 6.500 de lei pe hectar

Anvelope BKT pentru iriga¡ii ¿i zootehnie

Noile tractoare Kubota M6, disponibile în România

Încårcåtoare cu gheare sau cupå

Amazone Ceus, pentru ferme mici ¿i mijlocii

Pagina de istorie Palatul Löffler - unul dintre cele mai frumoase din Timi¿oara

Hobby Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Sitarii, la zbor de încålzire

Lavanda dintre Nistru ¿i Prut

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII O furtun\ într-un pahar cu ap\ Såptåmâna trecutå, pe 22 iulie, biroul de preså al Ministerului Agriculturii anun¡a tare cå a fost acordat mandat Reprezentan¡ei Permanente a României pe lângå UE pentru ceva ambiguu, în care se pomenea cam des de Planul Na¡ional Strategic.

in comunicat, re¡inem ca sarcini “îmbunå¡irea textului Regulamentului în baza cåruia se va creiona Planul Na¡ional Strategic”, “prevederea referitoare la iriga¡ii trebuie så fie îmbunåtå¡itå din perspectiva eligibilitå¡ii”, “textul regulamentului va fi suficient de flexibil ¿i permisiv, astfel încât så deserveascå necesitå¡ilor ¿i specificitå¡iilor [sic] României ¿i celorlalte state membre”. Ambiguitatea comunicatului a alimentat imediat teoria cå de fapt ministrul Adrian Oros s-ar spåla pe mâini de scrierea Planului Na¡ional Strategic, pe care i-l paseazå lui Achim Irimescu. Numele lui Irimescu nu a fost pomenit în comunicatul oficial, dar toatå lumea a în¡eles cå despre el este vorba, deoarece conduce Sec¡ia de Agriculturå, Påduri ¿i Pescuit a Reprezentan¡ei Permanente ¿i se aflå în rela¡ie directå cu Comitetul Special de Agriculturå de pe lângå Consiliul Uniunii Europene. Cå, de la Bruxelles, Achim Irimescu nu poate så scrie un Plan Na¡ional Profitul Agricol 29/2021

Strategic (pe care, între noi fie vorba, n-a reu¿it så-l scrie un minister întreg) a fost un detaliu ignorat. Irimescu poate cel mult sugera reglaje tehnice, nici acelea prea adânci. Iar echipa pe care o conduce, de 6 oameni, este una micå ¿i care nu poate înlocui vastul aparat al ministerului de la Bucure¿ti. Sim¡ind contextul defavorabil, ministrul Adrian Oros a decis så clarifice chestiunea într-un punct de vedere trimis revistei. Era vorba, ne-a scris ministrul, doar de îmbunåtå¡irea textului propunerii de regulament, care a fost agreat în cadrul Consiliului de Mini¿tri din 28-29 iunie de la Luxemburg. Textul de regulament a fost transmis de cåtre pre¿edin¡ia slovenå spre analizå de cåtre toate statele membre în data de 20 iulie. Pe 23 iulie a avut loc o întâlnire a Comitetului Special pentru Agriculturå, ¿i acolo trebuia så se asigure Achim Irimescu cå lucrurile sunt toate ok. Dar aceasta face parte exact din competen¡ele lui Achim Irimescu ¿i ale Sec¡iei de Agriculturå a Reprezentan¡ei Permanente. Nu avea nevoie de mandat de la minister pentru a¿a ceva. Råmâne întrebarea: cine din Ministerul Agriculturii a dictat acel comunicat de preså care s-a spart atât de evident în capul ministrului? Se ascute lupta pentru putere în PNL...

Andrei OSTROVEANU

Daniel Stanciu, director de dezvoltare la Serve Daniel Stanciu este noul manager de dezvoltare al producåtorului de vin Serve. Stanciu a lucrat peste 15 ani în marketing ¿i vânzåri la companii de top producåtoare de produse de protec¡ia plantelor ¿i semin¡e. În noua pozi¡ie el se va ocupa de implementarea noii strategii de marketing a cramei. Înfiin¡atå în 1994, Serve exploateazå 62 ha de vi¡å în Ceptura, are o cifrå de afaceri de 3 milioane euro, 45 angaja¡i în Ceptura ¿i 15 în Bucure¿ti. Eliezer Frumerman va fi directorul Nufarm România Eliezer Frumerman se va alåtura companiei Nufarm în 15 august, ¿i de la 1 octombrie urmeazå så preia întreaga responsabilitate pentru România. El îi va succede lui Richard Matei, care va prelua conducerea Nufarm în toate ¡årile din sudul Europei. Eliezer are o experien¡å de peste 30 de ani în agribusiness, atât în România, cât ¿i pe continentul african. Daniel Såvåla¿, director de vânzåri Nufarm Daniel Såvåla¿ va prelua rolul de director na¡ional de vânzåri Nufarm România. Cu peste 25 de ani de experien¡å în protec¡ia plantelor, trecând prin companii ca Innvigo ¿i Syngenta, Såvåla¿ va prelua aceastå func¡ie la 1 octombrie. Atunci el o va înlocui pe Daliana Ast, care a decis så påråseascå compania. Pre¡ul porcului la poarta fermei a scåzut dramatic APCPR semnaleazå diferen¡e majore între pre¡urile plåtite fermierilor din ¡årile UE, comparativ cu România, unde, de¿i se înregistreazå un minim istoric al valorii porcilor la poarta fermei, consumatorul român plåte¿te un cost de produs de nivel european. Pe de altå parte, pre¡ul ridicat al furajelor (cu 25% mai mare în 2021, fa¡å de 2020) afecteazå costurile de produc¡ie. În acest context, APCPR anticipeazå o cre¿tere cu minim 25% a pre¡urilor la carnea de porc. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Saaten va organiza ¿i “Profesioni¿tii florii-soarelui” Succesul concursului “Profesioni¿tii rapi¡ei” a determinat Saaten-Union så organizeze un concurs similar pentru floarea-soarelui, începând de anul urmåtor. “Ca ¿i rapi¡a, floarea-soarelui este o culturå foarte importantå, atât pentru România, cât ¿i pentru SaatenUnion. Este foarte important ca fermierii så vadå, pe banii companiei noastre, impactul tehnologiei, respectiv al hibrizilor, asupra produc¡iei. Este un impact care se vede în costuri ¿i beneficii. A¿adar, fiecare fermier poate compara ¿i poate determina unde se situeazå cu cheltuielile ¿i veniturile pe hectar. Ne intereseazå profitul cu care råmân fermierii folosind hibrizii no¿tri ¿i tehnologia lor”, aratå Mihai Miri¡escu. Agroland a preluat FNC-ul Lipoplast Caransebe¿ Agroland a decis preluarea FNC-ului din Caransebe¿. Investi¡ia totalå se va ridica la 1,3 milioane ¿i include achizi¡ia ¿i repornirea proceselor de produc¡ie. Preluarea FNC-ului face parte din strategia Agroland de a deveni cel mai important producåtor local de ouå de consum ¿i carne de pasåre certificate non-GMO. Capacitatea de produc¡ie este de 12.000 tone anual, dar se estimeazå o cre¿tere gradualå a acesteia, cu circa 25% pe an, pânå în 2024. Valoarea produc¡iei agricole a scåzut cu 15,4% în 2020 Valoarea produc¡iei agricole a scåzut cu 15,4% în 2020, pe fondul unui declin de 21,5% al produc¡iei vegetale ¿i al unor scåderi de 1,2% consemnate, atât de produc¡ia animalå, cât ¿i de serviciile agricole, potrivit datelor Institutului Na¡ional de Statisticå publicate såptåmâna aceasta. Valoarea produc¡iei ramurii agricole sa cifrat la 81,4 miliarde de lei pre¡uri curente, în condi¡iile realizårii unei produc¡ii vegetale de 52,8 miliarde de lei ¿i unei produc¡ii animale de 26,7 mi liarde de lei. Valoarea serviciilor agricole a fost de 1,8 miliarde de lei. 8

Pesta porcin\ african\ a înro[it harta ANSVSA anun¡å cå pe data de 22 iulie erau active 170 de focare de pestå porcinå africanå: 2 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 2 focare în exploata¡ii comerciale de tip A, fiind afectate 46.203 de porcine (animale afectate din focarele active). În intervalul 15 - 22 iulie au fost înregistrate 54 de focare noi de PPA. Cu excep¡ia Bucure¿tiului, avem mistre¡i bolnavi pe toatå harta. De la prima sem-

nalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 5.811 de cazuri la mistre¡i în 41 de jude¡e. "În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in 2 ani de la apari¡ia lor", sus¡ine ANSVSA.

Viorel PATRICHI

TCE 3 Brazi>

produc]ie-record de orz La TCE 3 Brazi, anul acesta a fost ob¡inutå o produc¡ie de 9.140 kg/ha, medie pe 420 de hectare, cea mai mare realizatå în fermå pânå acum la cultura de orz. Rezultatul a fost ob¡inut cu soiul SU Ellen, produs de Saaten-Union. “ªi în ceilal¡i ani ob¡ineam 8-8,6 t/ha. Anul acesta a båtut recordul”, spune Vasile Iacob, directorul tehnic al TCE 3 Brazi. O solå de 90 ha a fost afectatå de furtunå, fapt ce a dus la diminuarea produc¡iei. Au fost înså ¿i sole cu 10.500-10.600/ha. Costurile totale, inclusiv cele indirecte, au fost de 5.100 lei/ha. “L-am valorificat la bere pentru cå a avut proteinå sub 12%, iar maså hectolitricå a fost corespunzåtoare”, spune Iacob. Pentru grâu, estimeazå o produc¡ie de 8.300-8.400 kg/ha. “La soiurile române¿ti am ob¡inut cele mai mari produc¡ii. Am cultivat opt soiuri de grâu. Vechiul grâu Glosa a dat chiar ¿i 9-9,5 t/ha, iar Pitar, peste 8 t/ha”, spune Iacob. Considerå cå, în ob¡inerea rezultatelor, un rol foarte important l-a avut

faptul cå folose¿te numai såmân¡å C1. În fiecare an multiplicå pe 15-20 ha soiurile luate de la Fundulea. “Cu cele din vestul Europei po¡i så dai lovitura într-un an, så ob¡ii 10 t/ha, dar în anii seceto¿i se diminueazå mult produc¡ia. Anul trecut ne-a prins seceta exact la umplerea bobului ¿i produc¡iile au fost mult mai mici fa¡å de soiurile române¿ti”, explicå directorul. El crede cå noile soiuri Ursita ¿i Voinic, pe care le va introduce în culurå, se vor apropia de produc¡iile de top ob¡inute de soiurile stråine în anii buni.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 29/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cât de comun\ mai este

Politica Agricol\ Comun\? Trialogurile privind PAC: Un acord sub pre¿edin¡ia portughezå Pre¿edin¡ia portughezå a UE a fåcut tot posibilul pentru a ajunge la un acord de trialog înainte de sfâr¿itul mandatului såu, predat Sloveniei pe 1 iulie 2021. La sfâr¿itul ultimului “super-trialog”, din 24 ¿i 25 iunie, institu¡iile europene au reu¿it så ajungå la un acord politic privind viitoarea PAC, care se va aplica în perioada 2023-2027. Una dintre problemele majore pentru producåtorii de porumb a fost redactarea GAEC 8. Datoritå eforturilor CEPM, compromisul final ar trebui så permitå luarea în considerare a realitå¡ilor agronomice ¿i economice din zonele cultivate cu porumb, prin includerea culturilor intermediare în defini¡ia rota¡iei ¿i subliniind posibilitatea de a lua în considerare mai degrabå diversitatea culturilor în anumite zone pedoclimatice.

Strategia privind reducerea emisiilor de metan: Pe 14 octombrie 2020, Comisia Europeanå a publicat o nouå strategie UE privind reducerea emisiilor de metan. Obiectivul principal este de a combate pierderile de metan cu efect de serå de 28 de ori mai mare decât cel de CO2. Strategia se concentreazå pe principalele sectoare care emit metan în domeniul energiei, de¿eurilor, dar ¿i al agriculturii ¿i în sectorul cre¿terii animalelor. Metanizarea agricolå a efluen¡ilor care provin din zootehnie este una dintre pârghiile luate în considerare. Pentru a clarifica propunerile sale, Comisia Europeanå a efectuat la începutul anului 2021 o consultare publicå cu privire la propunerile de reglementare pentru reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. În plus fa¡å de numeroasele întrebåri legate de op¡iunile de reglementare pentru gazul natural, consultarea a ridicat problema integrårii produc¡iei de biometan în aplicare viitoarei reglementåri, care este mai degrabå conceputå de filierele gazului ¿i petrolului. De asemenea, a pus sub semnul întrebårii pår¡ile interesate cu privire la aplicarea unor criterii consolidate de gestionare a scurgerilor de biometan regåsitå în directiva privind energia regenerabilå ¿i interesul de a înlocui gazele naturale fosile cu biometanul. CEPM (Confedera¡ia Europeanå a Porumbului, în care România este reprezentatå de APPR) a profitat de ocazie ¿i a råspuns la aceastå consultare pentru a promova utilizarea porumbului ¿i a culturilor intermediare în revizuirea directivelor europene privind energia ¿i pentru a råspunde la obiectivul de neutralitate privind carbonul regåsit în Pactul Verde European.

Problemele porumbului se mut\ în online Pe 27 mai 2021, CEPM a organizat Adunarea Generalå Anualå urmatå de reuniunea Consiliului de Administra¡ie. ºinând cont de circumstan¡ele pandemiei cauzate de COVID-19, adunarea s-a ¡inut online. În cursul reuniunii Consiliului de Administra¡ie, membrii au împårtå¿it informa¡ii despre situa¡ia pie¡elor agricole la nivel global ¿i european. La nivel mondial, stocurile au fost restrânse pentru anul calendaristic 2021/21, moment cauzat de seceta din Brazilia, dar au fost echilibrate de cre¿terea suprafe¡elor din SUA. În Europa, Profitul Agricol 29/2021

anii 2020/21 ¿i 2021/22 au înregistrat nu numai o scådere a importurilor UE, ci ¿i a suprafe¡elor din UE (în special din Ucraina). CEPM a fåcut un bilan¡ al evolu¡iilor din cadrul trialogurilor PAC ¿i a prezentat planul de ac¡iune, cu obiectivele de a mobiliza Consiliul UE ¿i deputa¡ii europeni pentru a schimba formularea regulamentului UE (GAEC 8) ¿i de a mobiliza reprezentan¡ii din fiecare ¡arå membrå så apere interesele cultivatorilor de porumb în dezbaterea UE. Céline Duroc a prezentat cele mai noi evolu¡ii privind noile tehnici geno-

mice, explicând clar cå NGT-urile sunt solu¡iile pentru viitorul agriculturii ¿i subliniind cå acel cadru de reglementare trebuie adaptat la inova¡ie. Gildas Cotten a împårtå¿it cuno¿tin¡e noi despre noul domeniul al carbonului ¿i rolul carbonului în agriculturå ca nou motor al politicii UE de decarbonizare. În timpul seminariilor web din 2020 din cadrul Platformei Agriculturå ¿i Progres, a cårei CEPM este cofondator, aceste probleme au fost discutate. Urmåtoarea reuniune va avea loc pe 11 octombrie la Toulouse.

Platforma Agriculturå ¿i Progres:

Un cadru reglementar adecvat pentru noile tehnici genomice Conform solicitårilor Consiliului de Mini¿tri, Comisia Europeanå a publicat, chiar înainte de termenul stabilit pentru 30 aprilie 2021, studiul privind statutul noilor tehnici genomice în temeiul dreptului european ¿i al hotårârii Cur¡ii de Justi¡ie C 528/16 privind mutageneza. Aceastå hotårâre a låsat îndoieli în rândul statelor membre cu privire la aplicarea sa. Evolu¡iile în biotehnologie, combinate cu lipsa defini¡iilor sau claritatea termenilor-cheie, induc ambiguitate în interpretarea cadrului juridic, ceea ce conduce la o incertitudine privind reglementarea. Adoptarea ¿i dezvoltarea completå a noilor tehnici genomice (NGT) sunt astfel împiedicate. Acest lucru este pe deplin recunoscut de studiul care confirmå cå NGT-urile pot contribui la realizarea ambi¡iilor prevåzute de Pactul Verde. Studiul indicå faptul cå acest cadru de reglementare al OMG-urilor, a¿a cum este în prezent, nu pare adecvat scopului de a reglementa NGT-urile. Un astfel de cadru legislativ trebuie så se bazeze pe o evaluare ¿tiin¡ificå, cu un proces clar de evaluare ¿i autorizare ¿i costuri de reglementare propor¡ionale cu pie¡ele poten¡iale. Un cadru de reglementare adecvat 10

va genera un impuls real pentru NGTuri, care sunt atât de importante pentru comunitå¡ile agricole din Europa pentru a face fa¡å provocårilor schimbårilor climatice, oferind în acela¿i timp alimente sigure, de bunå calitate ¿i accesibile europenilor. Fermierii sunt pregåti¡i så contribuie la aceste ambi¡ii ¿i vor putea face fa¡å schimbårilor climatice într-o måsurå mai adecvatå, dacå ei pot avea acces la solu¡ii inovatoare, cum ar fi NGT-urile. Aceste propuneri au fost reluate în cadrul seminarului web Agriculturå ¿i Progres în aprilie 2021, care a subliniat necesitatea stabilirii unei distinc¡ii juridice clare între OMG ¿i noile tehnici de ameliorare genomicå ¿i a pus accentul pe nece¿itatea de a avea acces la inova¡ie prin biotehnologii. Céline Duroc s-a pronun¡at în numele sectorului de porumb din Fran¡a. A explicat cå producerea de porumb în Europa nu este acela¿i lucru cu producerea acestuia în altå zonå, din cauza lipsei de acces la solu¡ii inovatoare. Principala problemå råmâne incertitudinea care înconjoarå NGT: pot cultivatorii europeni så utilizeze aceste noi tehnici genomice? Pentru a ¡ine pasul cu ambi¡iile

Pactului Verde, NGT-urile sunt un instrument esen¡ial pentru sectorul porumbului. Biotehnologiile sunt esen¡iale ¿i existå speran¡a cå UE poate face fa¡å provocårilor de mediu datoritå NGT-urilor.

¥ntâInirile CEPM ¿i ale organiza¡iilor membre l CEPM: - 11 octombrie 2021 Consiliul de Administra¡ie, Toulouse l Fran¡a: - 12-13 octombrie 2021 Congresul Sorgului, Toulouse l Germania: - 14 iulie 2021 Grup de lucru Protec¡ia plantelor - 2-3 septembrie 2021 - ¥ntâlnire editorialå Ziarul “Porumbul” l România: - Septembrie (datele nu sunt încå stabilite): - Zilele Porumbului/Bårågan ¿i Moldova - Conferin¡e tehnice dedicate gestiunii sustenabile a riscurilor în Agriculturå - A V-a edi¡ie a conferin¡ei privind solu¡iile inovatoare în ameliorarea plantelor. Profitul Agricol 29/2021

ACTUALITATEA Un nou focar de pestå în Germania Autoritå¡ile germane au raportat descoperirea unui nou focar de pestå porcinå la o fermå de porci din statul Brandenburg. Este al treilea focar la o fermå de pe teritoriul german, dupå ce primele douå au fost identificate såptåmâna trecutå. Ferma afectatå este una micå, cu doar patru animale, chiar în centrul zonei de restric¡ie unde virusul face ravagii în rândul mistre¡ilor. Exporturile de carne de porc din Germania sunt deja interzise în multe state din afara Uniunii Europene. Filipine aprobå un tip de orez modificat genetic

Filipine a devenit prima ¡arå din lume care aprobå pentru consum uman o varietate de orez modificat genetic, cunoscut ca “orezul de aur”. Aceastå varietate con¡ine beta-caroten, un precursor al vitaminei A, ¿i ar putea combate multe boli ale copiilor din ¡årile sårace. Procesul de certificare din Filipine a fost încetinit de proteste agresive ale organiza¡iilor de mediu, care au distrus culturile de test.

Fonterra propune o nouå structurå de capital Cooperativa Fonterra, cel mai mare exportator de produse lactate din lume, a propus o restructurare a capitalului dupå discu¡ii cu mii de fermieri ac¡ionari. Fonterra vrea så simplifice procedura de intrare în cooperativå ¿i så creascå numårul de ac¡iuni acordate celor care furnizeazå lapte. Compania are în acest moment zece mii de fermieriac¡ionari, iar aproximativ jumåtate dintre ei au fost deja consulta¡i cu privire la schimbårile planificate. 12

EXTERN| Înghe]ul compromite recolta din Brazilia Temperaturile au scåzut sub zero grade în statele Parana ¿i Mato Grosso de Sud, iar meteorologii avertizeazå cå ¿i statele Sao Paulo ¿i Minas Gerais vor fi afectate de înghe¡ în urmåtoarele zile. Porumbul suferea deja din cauza vremii capricioase din prima jumåtate a anului, cu precipita¡ii reduse ¿i temperaturi foarte ridicate. “Vom avea o recoltå compromiså, pânå la un nivel istoric”, explicå Daniele Siqueira de la compania de consultan¡å Agrural. Siqueira spune cå volumul exporturilor se va reduce semnificativ ¿i existå riscul ca multe contracte så nu poatå fi respectate. Pierderile vor fi extrem de mari în toate statele braziliene unde se cultivå

porumb, cu excep¡ia Mato Grosso. Unele state, cum ar fi Parana sau Mato Grosso de Sud, nu vor mai avea nici un fel de capacitate de export. Pe lângå productivitatea reduså, calitatea porumbului va fi foarte proastå ¿i exportatorii ar putea fi nevoi¡i så-l amestece cu porumb de calitate superioarå pentru a respecta termenii contractuali. Anali¿tii spun cå situa¡ia este atât de gravå încât Brazilia ar putea råmâne complet fårå porumb în luna septembrie ¿i vor fi necesare importuri din Argentina pentru a acoperi necesarul pie¡ei locale.

Ben & Jerry's se retrage din Palestina Producåtorul de înghe¡atå Ben & Jerry's a anun¡at cå va opri vânzårile în teritoriile palestiniene ocupate de Israel, inclusiv în Ierusalimul de Est. Un comunicat al companiei sus¡ine cå “este împotriva valorilor noastre så vindem în continuare înghe¡atå în teritoriile ocupate din Palestina.” În replicå, premierul israelian Naftali Bennett a declarat cå decizia este gre¿itå din punct de vedere moral ¿i se va dovedi ¿i “o gre¿ealå financiarå”. “Boicotul Israelului, o democra¡ie în-

conjuratå de insule de teroare, aratå o confuzie completå. Boicotul nu func¡ioneazå ¿i nu va func¡iona niciodatå, noi vom lupta contra lui pânå la capåt”, spune Bennett. Peste 600.000 de cetå¡eni israelieni locuiesc în colonii din teritoriile palestiniene, care sunt considerate ilegale de comunitatea interna¡ionalå. Israelul a preluat controlul regiunii de la Iordania, dupå råzboiul din anul 1967.

Profitul Agricol 29/2021

ACTUALITATEA EXTERN|

Musonul face ravagii în India Cel pu¡in 110 persoane au decedat în statul Maharashtra din vestul Indiei, dupå ce ploile toren¡iale au provocat inunda¡ii ¿i alunecåri de teren. Sute de sate din regiune au fost acoperite de ape, iar culturile agricole au fost complet distruse. Guvernul a trimis armata în ajutorul sinistra¡ilor, dar opera¡iunile de evacuare sunt lente din cauza condi¡iilor dificile ¿i mii de locuitori au fost da¡i dispåru¡i. Cea mai gravå situa¡ie a fost raportatå în satul Taliye, din apropierea marelui ora¿ Mumbai, care este capitala financiarå a Indiei. Cel pu¡in 42 de

locuitori au murit dupå ce o alunecare de teren a distrus toate clådirile satului. Alte zone sunt acum evacuate de armatå, pentru cå vor fi acoperite de ape dupå ce autoritå¡ile vor deschide mai multe baraje care sunt în pericol så cedeze. Un district de pe coastå este în continuare izolat pentru cå toate podurile de legåturå au fost distruse. Au fost înregistrate victime ¿i în ora¿ul Mumbai, dupå ce o clådire reziden¡ialå s-a pråbu¿it. Meteorologii spun cå precipita¡iile abundente vor continua în zilele urmåtoare.

Europa bea alcool contraf\cut O opera¡iune de amploare a poli¡iei din mai multe ¡åri europene a dus la confiscarea unei cantitå¡i impresionante de peste 1,5 milioane de litri de vin contrafåcut. Raidurile au avut loc în perioada decembrie-iunie ¿i au fost confiscate ¿i alte tipuri de alimente ¿i båuturi alcoolice falsificate. Cea mai importantå opera¡iune a avut loc în Italia, acolo unde cinci suspec¡i au fost plasa¡i sub arest la domiciliu. Numele vinului pe care îl falsificau nu a fost înså fåcut public. Un alt succes important a fost raportat de poli¡i¿tii spanioli, care au confiscat 47.660 litri de whisky falsificat în urma unui raid. Conform Europol, în alte loca¡ii au fost descoperite diverse alte alimente ¿i båuturi false, de la miere la carne de cal. Opera¡iunea europeanå, numitå Opson 2020, a implicat for¡e de poli¡ie din toate cele 26 state ale Uniunii EuProfitul Agricol 29/2021

ropene, iar alte 72 de ¡åri au furnizat informa¡ii în anchetå. Valoarea totalå a bunurilor confiscate este de peste 53 de milioane de euro. Într-o investiga¡ie paralelå, poli¡ia italianå a descoperit anul trecut în apropiere de Milano zeci de mii de elemente false de identificare a vinurilor, printre care sticle, etichete sau dopuri. A fost astfel destructuratå o organiza¡ie criminalå care falsifica vinuri fine cu apelativul toscan Sassicaia.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU

Un fermier a fost amendat pentru cå a tåiat cozile vacilor Un fermier din Noua Zeelandå a fost amendat dupå ce inspectorii au descoperit cå peste 500 de vaci de la ferma lui aveau cozile tåiate. El va fi nevoit så plåteascå o amendå de 22.000 de dolari. Cozile vacilor au un rol important în respingerea mu¿telor ¿i a altor insecte, dar ¿i în socializarea dintre animale. Tåierea lor a fost interziså prin lege în Noua Zeelandå din anul 2018. Cåmile pentru eliminarea unei plante invazive O organiza¡ie de mediu din Australia a testat cu succes folosirea cåmilelor pentru a controla o specie invazivå de acacia, care provoacå daune semnificative în mai multe regiuni ale ¡årii. De¿i planta este consumatå ¿i de alte animale, acestea nu digerå semin¡ele. Cåmilele pot înså distruge complet specia invazivå, a¿a cå fermierii sunt încuraja¡i så includå câteva exemplare în turme. Popularizarea uleiului de rapi¡å în Belarus Autoritå¡ile din Belarus au lansat o campanie de încurajare a consumului de ulei de rapi¡å, folosind mii de panouri publicitare din toatå ¡ara, dar ¿i canalele media de stat. Guvernul sus¡ine cå uleiul de rapi¡å este superior celui de måsline, pentru cå are un con¡inut mai mare de gråsimi benefice. Belarusul încearcå în acest fel så impulsioneze consumul uleiului produs în ¡arå ¿i så reducå importurile de ulei. Fermierii indieni continuå protestele Fermierii indieni au organizat o manifesta¡ie în fa¡a parlamentului din New Delhi, pentru a protesta din nou contra pachetului de reforme agrare promovat de guvernul Modi. Este prima demonstra¡ie autorizatå în capitalå dupå ciocnirile violente cu poli¡ia din luna ianuarie, în care cel pu¡in un fermier a fost ucis de for¡ele de ordine. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 261 dolari/tonå (1.070 lei), fa¡å de 265 dolari/tonå (1.086 lei), cât a deschis licita¡iile în 12 iulie.

Grâu România FOB Constan¡a 197 euro/t (=) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 77.770 tone, China 57.970 tone, Coreea de Sud 57.770 tone, Taiwan 47.770 tone, Nigeria 37.170 tone.

¥n såptåmâna 12 - 16 iulie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 241 dolari/tonå (988 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 iulie.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a scåzut

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Dec

12.07 235 240 242

13.07 237 239 241

14.07 15.07 16.07 235 233 235 237 235 237 239 237 239 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Aug Sept Dec

12.07 222 225 227

13.07 221 223 225

14.07 220 221 223

15.07 219 220 222

16.07 221 221 223

România FOB Constan¡a 181 euro/t (- 4) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 16 iulie 2021, a fost de

Aug Sept Dec

12.07 245 227 223

13.07 250 227 223

12.07 Bordeaux 203 Pallice 233 Rhin FOB 251 Bordeaux FOB 241 Pontivy 235

$/t

14.07 15.07 16.07 249 247 239 225 224 223 221 220 219

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

13.07 14.07 197 195 200 199 201 200 194 193 190 189 240 239

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept Dec

12.07 243 245 252

13.07 242 244 251

14.07 241 243 250

euro/t

13.07 14.07 15.07 16.07 201 199 203 201 231 230 203 201 249 247 203 202 239 237 221 218 233 231 231 229

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2021 este de 179 dolari/t (734 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 173 dolari/t (709 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

265 $/t

15.07 240 242 247

16.07 212 213 213 209 207 255 $/t 16.07 241 243 249

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august 2021, este de 176 dolari/tonå (709 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 218 euro/tonå (1.068 lei). A scåzut cu 23 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 229 euro/tonå (1.122 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei).

euro/t 15.07 207 209 209 199 197 247

263 dolari/tonå (1.078 lei), fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

12.07 Rouen 200 Dunquerque 201 Pallice 202 Creil FOB 195 Moselle FOB 191 Rouen FOB 241

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 12 iulie.

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 16 iulie 2021, a fost de 201 euro/tonå (985 lei). A scåzut cu 32 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 202 euro/tonå (990 lei). A scåzut cu 49 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 210 dolari/tonå (861 lei), mai mic cu 9 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 12 iulie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

270 $/t

$/t

12.07 13.07 14.07 15.07 16.07 219 217 215 213 210 221 219 217 214 211

Profitul Agricol 29/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 12 - 16 iulie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 531 dolari/tonå (2.177 lei), în scådere cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 iulie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Dec

12.07 521 510 495

13.07 517 509 493

$/t 14.07 515 507 491

15.07 513 505 490

16.07 511 503 489

Orz România FOB Constan¡a 179 euro/t (- 6) 877 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.07.2021, pre¡ cu livrare în august 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

12.07 209 211 194 192

13.07 207 209 192 191

14.07 205 207 191 190

15.07 204 205 190 189

16.07 203 204 193 187

217 219

215 214 213 211 217 215 214 213

Sorg

PREºURI 12 - 16.07.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 12 - 16 iulie 2021, a fost de 185 dolari/tonå (758 lei). A scåzut cu 9 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 iulie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

xic 85.770 tone, Japonia 37.770 tone, Costa Rica 17.770 tone, Columbia cu 17.770 tone, Indonezia 11.770 tone.

$/t

541 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 503 dolari/tonå (2.062 lei), în scådere cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 390 dolari/tonå (1.599 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Dec

12.07 1.385 1.385 1.345

13.07 1.377 1.379 1.347

14.07 1.375 1.377 1.339

15.07 1.373 1.375 1.337

$/t 16.07 1.345 1.337 1.317

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 203 euro/tonå (995 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 213 euro/tonå (1.044 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în august 2021, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (849 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 177.770 tone ¿i Taiwan 19.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Aug Sept

$/t

12.07 13.07 14.07 15.07 16.07 194 193 191 190 185 195 193 192 191 190

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Aug Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

12.07 13.07 14.07 15.07 16.07 397 395 393 391 390 407 405 404 405 403

Floarea-soarelui

chidere, pe 16 iulie, a fost de 477 dolari/tonå (1.956 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 475 euro/tonå (2.327 lei). A înregistrat o scådere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 12 iulie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august 2021, este de 597 dolari/tonå (2.448 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna august 2021, a fost de 577 dolari/t (2.366 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

12.07 13.07 14.07 15.07 16.07 August 490 487 481 479 477

12.07 13.07 14.07 15.07 16.07 Dieppe 487 485 483 477 475

Rapi¡å

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 537 euro/tonå (2.631 lei), mai mic cu 8 euro/tonå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 525 euro/tonå (2.572 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 5 iulie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 12.07 Rouen 545 Dunquerque 525 Moselle 533

13.07 543 523 531

14.07 541 521 529

15.07 539 519 527

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 517 euro/tonå (2.533 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

16.07 537 517 525

Aug Sept Dec

12.07 637 533 515

13.07 649 535 527

14.07 659 537 529

15.07 677 549 537

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

261 dolari/t

-4

263 dolari/t

$/t

12.07 13.07 14.07 15.07 16.07 August 513 511 509 507 503 Sept. 511 509 507 505 507

531 dolari/t

- 10

185 dolari/t

$/t 16.07 669 547 535

-9

Profitul Agricol 29/2021

Pre]uri [i pie]e

74 milioane tone de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 74 milioane tone, mai mare cu 2,3 mil. de tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (20 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (14) ¿i India (8,5 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 74 milioane tone, mai mare cu 1 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (17), Canada (10) ¿i India (8,5). Cel mai mare exportator este Canada, cu 10 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6,4 mil. de tone), China (2,8 milioane tone) ¿i Japonia (2,3). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 6 milioane tone, cu 0,4 milioane tone mai

mari decât în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1,4), Canada (1 milion de tone), UE (1 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 41 milioane tone, egalå cu cea din 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (10), Canada (6), India (4,6), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 41 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11,5), India (3,5), Japonia (1,3), Canada (0,75).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1,7 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 29 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,3), China (6,4), Canada (4,5), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 29 milioane tone, mai mare cu 1 mil. de tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,8 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,5 milioane tone. ºåri importatoare: China (2,3 milioane tone), UE (325.000 tone) ¿i India (80.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 3,4 mil. tone, cu 0,4 mil. tone mai mari fa¡å de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 57 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mare decât anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (16,5 mil. tone), UE (9) ¿i Argentina (3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 56 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (16,4), Rusia (15) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,9 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 3 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mari decât cele din anul 2020/21. Profitul Agricol 29/2021

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 23 milioane tone, mai mare cu 2,5 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 22 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,6) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 7,4 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (4,7 milioane tone), Rusia (1,5) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,8 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,6 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone), UE (4 mil. t) ¿i Turcia (1,2 mi. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 11,5 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,4 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,8 mil.t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,9 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone. 17

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna iulie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 635 milioane tone, cu 35 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: soia (385,2 mil. tone, mai mare cu 21,5 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (74 mil. tone); floarea-soarelui (57 mil. t., cu 7 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (49), semin¡e de bumbac (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). Consumul mondial va fi de 534 mil-

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 365,5 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (261 mil. tone, mai mare cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (41 mil. tone); floarea-soarelui (23 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 217 milioane tone, fa¡å de 208 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: ulei de palmier (76,4 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (29 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. t). Consumul mondial de uleiuri vege18

ioane tone, mai mare cu 19 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (137 mil. tone), SUA (65 mil. tone), Argentina (52), UE (47), Brazilia (46), India (32), Rusia (21) ¿i Ucraina (18). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (93 milioane tone), SUA (58), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (106 milioane tone), UE (23), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (5). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Ian. 21 484 535 Feb. 21 471 526 Mart. 21 460 465 Apr. 21 456 443 Mai. 21 464 454 Iunie ‘21 416 435

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 207 217 244 309 339 379 329 354 380 307 322 358 285 315 357 292 344 409 284 323 396

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

prognozat la 358 milioane tone. tale este estimat la 213 milioane tone, fa¡å de 208 milioane tone în 2020/21. Uleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 2020/21 Ian. 21 Feb. 21 Mart. 21 Apr. 21 Mai. 21 Iunie ‘21

654 977 1.085 1.306 1.386 1.648 1.590

785 1.081 1.127 1.290 1.406 1.588 1.524

1.434 ND ND ND 1.830 1.830 ND

795 1.299 1.387 1.640 1.601 1.613 1.320

879 1.112 1.245 1.290 1.359 1.580 1.577

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 316 380 436 420 433 2020/21 Ian. 21 401 574 452 710 529 Feb. 21 467 581 452 734 550 Mart. 21 485 582 467 787 619 Apr. 21 511 600 472 759 642 Mai. 21 544 646 470 775 700 Iunie ‘21 ND 615 ND 743 644 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 109 milioane tone, cu 4 mil. tone mai mari decât anul trecut. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (103 milioane tone), UE (50), SUA (41), Brazilia (22,5), India (17) ¿i Rusia (8,5 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 16,5 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt China (43 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (23 milioane tone), SUA (19 mil. t) ¿i Indonezia (17). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (5) ¿i Rusia (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (14), UE (11,3) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 22 mil. tone, mai mici cu 1 mil. tone. Profitul Agricol 29/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia, mai mare cu 21 milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2021/22 este prognozatå la 385 milioane tone, cu 22 milioane de tone mai mare decât în anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (144 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (120 milioane tone, mai mult cu 7 mil. tone), Argentina (52, în cre¿tere cu 5 mil. tone), China (19), India (11), Para- (33), UE (12,5) ¿i India (8 mil. t). ºårile mari consumatoare sunt Chiguay (10,5) ¿i Canada (6). na (78 mil. tone, mai mult cu 3 mil. tone), ºårile mari consumatoare sunt SUA (35 mil. tone), UE (28,5 mil. tone), China (100 milioane tone), SUA (60,5), Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), Vietnam Brazilia (48), Argentina (43), UE (16), (6), India (6), Indonezia (5), Thailanda India (9,7), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 (5), Fed. Ruså (4). mil. tone). ºårile mari exportatoare de ¿roturi Marii exportatori de soia sunt Brazilia (93 milioane tone, mai mult cu 7 mil. din soia sunt Argentina (29,5 milioane de tone decât anul trecut), urmatå de tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane SUA (56 mil. tone, cu 6 mil. tone mai de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi pu¡in decât anul trecut), Argentina (6,5 milioane tone) ¿i Paraguay (6 milioane sunt UE (17 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda tone). Marii importatori de soia sunt Chi- (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), na (102 milioane tone, cu 2 mil. tone mai Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate mult), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Japonia (5), la 12 milioane tone. Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane Uleiuri tone). Produc¡ia mondialå de uleiuri din Stocurile mondiale sunt prognozate la 94,5 milioane tone, fa¡å de 91 soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de milioane tone în anul de pia¡å trecut. 2020/21.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 261 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (79 mil. tone, mai mult cu 3 mil. de tone), SUA (48 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (37), Brazilia 20

Pre¡uri ¿roturi soia ¥n luna iunie, pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a scåzut cu 45 dolar/tonå, la 423 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina ¿i Brazilia au scåzut, de la 439 dolari/tonå la 407 dolari/tonå, respectiv de la 445 dolari/tonå la 421 dolari/tonå.

ºårile mari producåtoare sunt China (18 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (12 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8,5), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (19 milioane tone), SUA (11,5 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6,4 milioane tone), Brazilia (1,3 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE (0,6) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1,2 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,78). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone. Pre¡uri soia Pre¡urile la export pentru cei mai mari trei exportatori de soia au scåzut în iunie din cauza pre¡ului mic a uleiului de soia ¿i a cererii tot scåzute din partea procesatorilor. Astfel, pre¡urile la export pentru soia din SUA au scåzut cu 40 dolari/tonå, la 567 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au scåzut cu 24 dolari/tonå, ajungând la 542 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o scådere de 30 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 526 dolari/tonå. Profitul Agricol 29/2021

CULTURI

VEGETALE Kinto Plus - inova]ia BASF pentru protec]ia semin]elor de cereale Recoltatul orzului s-a încheiat, iar ultimele suprafe¡e cu grâu sunt înghi¡ite de combine. Acum este vremea planurilor pentru asolamentul urmåtor. Din cauza unei rota¡ii scurte, destul de mul¡i se confruntå cu o serie de boli cu transmitere prin såmân¡å ¿i sol, care pot pune probleme serioase, iar plantele de cereale nu î¿i pot astfel atinge poten¡ialul maxim de produc¡ie.

BASF vine în sprijinul fermierilor cu ultima inova¡ie în materie de tratare a semin¡elor de cereale, Kinto Plus. Kinto Plus este noul etalon în combaterea bolilor cu transmitere prin såmân¡å ¿i sol la cereale, fiind o combina¡ie unicå de 3 substan¡e active, cu 3 moduri diferite de ac¡iune. Acesta oferå protec¡ie împotriva unui numår mare de boli ¿i se poate

Profitul Agricol 29/2021

Kinto Plus este un produs inovator marca BASF, care vå oferå: l Protec¡ie maximå împotriva

a numeroase boli cu transmitere prin såmân¡å ¿i sol; l Sistem radicular mai bine dezvoltat; l Germinare mai bunå a semin¡elor; l Vitalitate mai mare pentru tinerele plåntu¡e; l Productivitate mai mare pentru procesatorii de material semincer; l Produc¡ii mai mari. folosi pentru toate tipurile de semin¡e de cereale. A¿a cå, indiferent dacå ave¡i în plan så cultiva¡i grâu, orz, triticale, secarå sau ovåz, Kinto Plus este întotdeauna alegerea potrivitå. Pe lângå combaterea bolilor, Kinto Plus asigurå o dezvoltare remarcabilå a sistemului radicular, care este foarte important în special în primele etape de dezvoltare ale plåntu¡elor de cereale.

Tratament mai simplu, mai u¿or, mai rapid Tratarea semin¡elor de cereale implicå o cantitate mare de praf ¿i de miros iritant. Folosind Kinto Plus, ambele vor fi reduse semnificativ, ceea ce reprezintå un avantaj pentru producåtorii de semin¡e ¿i un mare beneficiu pentru persoanele implicate direct în fluxul de tratare a semin¡elor. Kinto Plus se prezintå sub formå de suspensie concentratå, pentru tratamentul semin¡elor, de culoare ro¿ie ¿i, datoritå formulårii de ultimå genera¡ie, asigurå o calitate extraordinarå a semin¡elor, calitate care se påstreazå din momentul efectuårii tratamentului ¿i pânå la momentul semånatului. Astfel, producåtorii ¿i procesatorii de material semincer creeazå un nou standard de calitate pentru semin¡ele produse. Kinto Plus este omologat în România în dozå de 1,2 - 1,5 L/tonå, dar recomandarea BASF este ca, pentru condi¡iile specifice întâlnite la noi în ¡arå, så se utilizeze în dozå de 1.2 L/tonå.

CULTURI VEGETALE

Agrii - portofoliul de soiuri Viorel DINC| director tehnic semin]e Agrii România

În urmå cu un an, Agrii România ¿ia înregistrat brandul Atlas, din dorin¡a de a se diferen¡ia pe pia¡a de semin¡e din România. S-au dezvoltat parteneriate cu diferi¡i producåtori de semin¡e, pe bazå de exclusivitate a unor soiuri de grâu ¿i hibrizi de rapi¡å printre care enumeråm: Saaten-Union, Lideea, RAGT, Biocrop ¿i al¡ii. Vor urma ¿i alte case de geneticå sau alte companii care ne pun la dispozi¡ie material genetic nou creat, pentru a ne putea armoniza portofoliul de produse proprii, în scurt timp.

Re¡e de testare proprie Agrii România de¡ine o re¡ea de testare proprie prin care se valideazå fiecare soi sau hibrid în parte, dupå ce parcurge cei 3 ani de selec¡ie rigu roaså. Asta pentru a confirma stabilitatea ¿i productivitatea în diferite areale pedoclimatice, precum ¿i toleran¡a la factorii biotici ¿i abiotici pe care îi întâlne¿te pe toatå perioada de vegeta¡ie. Înfiin¡åm an de an loturi demonstrative (2 ha la cereale påioase ¿i câte 1 ha la celelalte culturi), având scopul de a le prezenta partenerilor no¿tri performan¡ele ¿i comportamentul acestora în toate arealele de cultivare ale acestor tipuri de culturi.

Noutå¡ile portofoliului Atlas de rapi¡å Pentru cå am început un nou an agricol, vrem så fim alåturi de fermierii ¿i colaboratorii no¿tri cu cele mai noi, performante ¿i inovative produse, astfel 22

încât la cultura de rapi¡å venim cu cele 3 noutå¡i, ¿i anume: LG ASPECT - este un hibrid de rapi¡å conven¡ional, de maturitate semitimpurie ce prezintå excelentå vigoare la råsårire, având talia plantei medie, ce ramificå puternic de la baza plantei. Poten¡ialul ridicat, de peste 5 t/ha, este asigurat prin toleran¡a ridicatå la Sclerotinia, Phoma ¿i virusul galben al ridichii (TuYV). Densitatea recomandatå la semånat este cuprinså între 3555 b.g./m2, începând cu prima decadå a epocii de semånat. DARLING - este un hibrid de rapi¡å de geneticå nouå, semi-timpuriu, conven¡ional, ce se remarcå prin toleran¡å ridicatå la principalele boli ale rapi¡ei având în pachetul genetic gena RLM7+; Alte calitå¡i agronomice: - Tolereazå foarte bine perioada de iernare, precum ¿i seceta; - Prezintå toleran¡å ridicatå la scuturarea boabelor din silicve; - Are poten¡ial ridicat de produc¡ie în toate arealele de cultivare a rapi¡ei din România; - Con¡inutul ridicat de ulei este cuprins între 46-48%, ceea ce îl face

campion pe acest segment. ES PALERMO - hibrid de rapi¡å clasic, de genera¡ie nouå, semi-tardiv, ce face parte din genera¡ia P3: Performan¡å-Protec¡ie-Profitabilitate. Caracteristicile sale agronomice constau în capacitatea mare de ramificare, valorificând atât solele cu poten¡ial redus, cât ¿i pe cele cu poten¡ial ridicat. Prezintå toleran¡å ridicatå la principalele boli ale rapi¡ei, în special Sclerotinia ¿i Phoma. Fiind un hibrid cu restaurare citoplasmaticå de tip 00, con¡inutul de ulei este remarcabil, ¿i anume mai mare de > 48%.

Noutå¡ile la cereale påioase Pe segmentul de cereale påioase Agrii România de¡ine în exclusivitate urmåtoarele soiuri de grâu: RGT MONTECARLO - Soi de grâu timpuriu aristat. Având un profil fitosanitar foarte bun, de¡ine ¿i o combina¡ie excep¡ionalå de 3 gene: rezisten¡å la Cecidomyiidae (mu¿tele cerealelor), gena PCH1 ¿i rezisten¡å la mozaicul dungat al grâului, ¿i rezisten¡å la chlorotoluron. Capacitatea foarte bunå de înProfitul Agricol 29/2021

CULTURI VEGETALE

[i hibrizi pentru toamn\ frå¡ire este combinatå cu excelente calitå¡i de panifica¡ie. Poten¡ialul de produc¡ie ¿i stabilitate îl fac pe Montecarlo un adevårat învingåtor. ALHAMBRA - un soi aristat, semitimpuriu, recomandat pentru zone aride ¿i secetoase. Foarte bun poten¡ial de produc¡ie pentru grupa lui de maturitate, având precocitate extra-timpurie la înspicat corelatå foarte bine cu toleran¡a remarcabilå la iernarea. Alhambra este un soi de grâu versatil, ceea ce-i oferå flexibilitate la semånat, ¿i anume este recomandat a fi semånat cåtre a doua epocå, specific fiecårei zone agricole a României. LG ASCONA - Soi de grâu aristat, semi-timpuriu, de geneticå foarte nouå ce de¡ine un pachet de excep¡ie în ceea ce prive¿te bolile foliare ale culturii de

grâu, combinat cu poten¡ialul de produc¡ie foarte ridicat. Se caracterizeazå printr-o capacitate foarte bunå de înfrå¡ire, toleran¡å bunå la iernare ¿i indici deosebi¡i de panifica¡ie, fiind recomandat a se cultiva în toate arealele de culturå a grâului din România. RGT REFORM - Este un soi de grâu nearistat, semitardiv, de mare productivitate, ce råspunde foarte bine la tehnologia intensivå, având o capacitate bunå de înfrå¡ire ¿i toleran¡å la iernare ¿i cådere. RGT Reform îmbinå foarte bine poten¡ialul ridicat de produc¡ie, în special datoritå capacitå¡ii foarte bune de utilizare a azotului, cu calitå¡ile foarte bune de panifica¡ie. RGT VENEZIO - Soi aristat semitimpuriu, cu con¡inut mare de proteinå,

ce prezintå toleran¡å foarte bunå la iernare, secetå ¿i cådere, coroborat cu toleran¡e bune la bolile foliare. Acesta prezintå toleran¡å foarte bunå la erbicidele pe bazå de chlorotoluron. Este un soi pretabil pentru tehnologia intensivå ce prezintå adaptabilitate foarte bunå din punct de vedere pedoclimatic. TRUBLION - Soi de grâu semi-timpuriu cu produc¡ii-record, având înglobatå geneticå nouå, cu calitå¡i de panifica¡ie clasa A. Capacitate excelentå de înfrå¡ire ¿i umplere a întregului spic cu boabe. Eficien¡å foarte mare în utilizarea fazialå a îngrå¿åmintelor cu azot. Toleran¡å foarte bunå la cådere, datoritå taliei medii a plantei. Obiectivul la recoltare este så ob¡inem 650-750 spice/m2 utilizând o normå reduså de semånat de 350-400 b.g./m2.

PT298/Agile, noul hibrid de rapi]\ Corteva Andrei CIOCOIU Marketing Manager Oilseeds, Corteva Agriscience

Pentru Corteva, rapi¡a reprezintå o culturå de importan¡å majorå în care se investesc resurse importante pentru a aduce în mâinile fermierilor produse cu performan¡å ridicatå ¿i produc¡ii stabile. Fie cå vorbim de erbicide, tratament såmân¡å sau geneticå, inova¡ia trebuie så ¡inå pasul cu cerin¡ele pie¡ei. Profitul Agricol 29/2021

Un produs inovativ este hibridul de rapi¡å PT298/Agile, ce va fi lansat anul acesta ¿i care cu siguran¡å va fi prezent în foarte multe ferme. Este un hibrid semitimpuriu, ce se remarcå prin productivitate ridicatå, toleran¡å la scuturare ¿i adaptabilitate la diferite medii de culturå, areale geografice ¿i tehnologii aplicate. Are o cre¿tere foarte bunå în toamnå, cu rezisten¡å mare la iernare ¿i temperaturi negative, iar primåvara are un start rapid ¿i constant în vegeta¡ie. Ramificå abundent de la baza tulpinii ¿i pânå în partea superioarå. Prezintå toleran¡å ridicatå la principalele boli ale culturii, precum Phoma, unde are protec¡ie asiguratå de gena Rlm7, dar ¿i gene ce

îi conferå rezisten¡a pe orizontalå, ce îmbunåtå¡esc comportamentul plantei în condi¡ii favorabile de atac. Cu toate cå toleran¡a la scuturare nu este cel mai important criteriu în alegerea unui hibrid, cu siguran¡å reprezintå un avantaj, iar PT298/Agile este hibridul cu cel mai ridicat nivel de toleran¡å din portofoliul Pioneer. Productivitatea, adaptarea ¿i stabilitatea sunt factori care, alåturi de toleran¡a ridicatå la scuturare, vor crea un nou campion: PT298!

CULTURI VEGETALE

Biostimulatorul Alga600 For]\ pentru r\d\cinile rapi]ei Cu cât este mai atentå îngrijirea pe care o prime¿te cultura de rapi¡å, cu atât vor fi rezultatele mai bune. Stimularea înrådåcinårii, unul dintre cele mai importante avantaje ale utilizårii produsului Alga600 ca tratament såmân¡å, înseamnå, pe de o parte, o culturå de rapi¡å uniformå, dar ¿i mai bine pregåtitå pentru iarnå, deoarece un sistem radicular puternic asigurå absorb¡ia optimå de nutrien¡i din sol ¿i dezvoltarea globalå a plantei. Alga600 este un biostimulator solubil în apå, ob¡inut prin hidroliza bioenzimaticå a algelor, metodå ce permite men¡inerea unei cantitå¡i ridicate de substan¡e active naturale. Extractul se caracterizeazå printr-o maså molecularå scåzutå, ceea ce îl face mai u¿or de absorbit de cåtre plante. Alga600 prezintå ¿i efecte pozitive asupra solului, importante atât la råsårire, cât ¿i ulterior în evolu¡ia culturii. Produsul con¡ine polizaharide ce formeazå o re¡ea ce men¡ine nutrien¡ii din sol în proximiAlga600 prezintå un con¡inut ridicat de extract din alge Sargassum spp, ce oferå culturilor un supliment de betainå, acid alginic, acid glutamic, alaninå, prolinå care stimuleazå dezvoltarea ¿i toleran¡a la stres. Betaina este un aminoacid cu rezultate foarte bune împotriva stresului, sus¡ine dezvoltarea rådåcinii, rata de fotosintezå ¿i echilibrul hidric, crescând toleran¡a la secetå. În plus, Alga600 prezintå un con¡inut ridicat de macronutrien¡i; dintre ace¿tia men¡ionåm con¡inutul de potasiu, deoarece acest element cre¿te concentra¡ia lichidului celular, ceea ce determinå un comportament mai bun al plantelor la frig. Doze recomandate: tratament såmân¡å: 0,6-0,8 l/t; aplicare foliarå: 1 l/ha 24

Efectul aplic\rii Alga600 asupra coletului

Martor

tatea rådåcinilor plantulelor, care îi vor putea absorbi cu succes. Este foarte important ca tinerele plante så aibå cât mai aproape nutrien¡ii, mai ales dacå semånatul se face în condi¡ii de secetå. De asemenea, Alga600 cre¿te capacitatea de absorb¡ie a nutrien¡ilor din sol, ceea ce va conduce la ob¡inerea unor plante viguroase ¿i la evitarea caren¡elor de nutri¡ie. Pregåtirea pentru perioada de iarnå cere o dezvoltare echilibratå a culturii de rapi¡å, fiind cunoscutå “regula celor 3 x 8”: 8 frunze formate, 8 cm - lungimea rådåcinilor, 8 mm - diametrul coletului. Atât subdezvoltarea, cât ¿i dezvoltarea abundentå sunt periculoase pentru cultura de rapi¡å. Subdezvoltarea înseamnå o insuficientå acumulare de zaharuri ¿i substan¡e necesare pentru depå¿irea perioadelor reci. Supradezvoltarea înseamnå un risc crescut la înghe¡. Alga600, aplicatå foliar, intervine, prin con¡inutul såu de aminoacizi ¿i fitohormoni, pentru dezvoltarea echilibratå a culturii, cu un raport optim dezvoltare/etapå generativå. Este foarte importantå interven¡ia în perioada dinainte de vernalizare deoarece acum sunt determinate înflorirea ¿i capacitatea de produc¡ie. Echilibrarea culturii va influen¡a, deci, pozitiv productivitatea sezonului.

Alga600

Prin cantitatea de citochininå furnizatå, Alga600 va duce la o cre¿tere a ramifica¡iilor, ceea ce va determina o arhitecturå optimå a plantei la revenirea din vegeta¡ie ¿i va conduce la o capacitate crescutå de fotosintezå. De asemenea, aplicarea Alga600 sus¡ine toleran¡a la frig a culturii prin cantitatea ¿i varietatea de aminoacizi oferi¡i. Biostimulatorul preia o parte din sarcina de sintezå a acestor aminoacizi: plantele sunt capabile så producå în mod natural aceste substan¡e, dar consumul de energie ¿i resurse este semnificativ. O sus¡inere exterioarå cu Alga600 înseamnå un ajutor semnificativ pentru diminuarea riscurilor în perioada de iarnå. Aplicarea Alga600 dupå perioada de iernare determinå dezvoltarea rådåcinilor secundare, grosime mai mare a coletului ¿i un grad crescut de vitalitate a plantelor. Aceste beneficii se datoreazå în special citochininelor con¡inute. De asemenea, Alga600 reduce urmårile stresului biotic ¿i abiotic ¿i diminueazå efectul fitotoxic al erbicidelor. Biostimulatorul determinå atât o absorb¡ie bunå a nutrien¡ilor, cât ¿i o mobilizare a acestora în plante, deci utilizarea foarte eficientå. Drept urmare, plantele î¿i continuå dezvoltarea echilibratå, ceea ce va conduce la produc¡iile pe care cu to¡ii le dorim. Profitul Agricol 29/2021

CULTURI VEGETALE

Importan]a erbicid\rii rapi]ei în preemergen]\ sau în postemergen]\ timpurie Rapi¡a (Brassica napus) este cultura care ocupå un loc important în structura celor mai multe ferme din România, în special pentru cå este una dintre cele mai profitabile culturi agricole, dar ¿i pentru faptul cå “aduce primii bani în fermå”, fiind printre primele culturi care se recolteazå.

este lucrarea care le poate asigura fermierilor o culturå care se poate dezvolta în mod corespunzåtor de la semånat pânå la intrarea în iarnå. Buruienile provoacå pierderi de recoltå ce pot ajunge pânå la 40% din produc¡ie. Din acest motiv, fermierii care intervin în timp util ¿i combat eficient buruienile au parte de o recoltå mai bogatå ¿i de o calitate mai bunå a acesteia, întrucât semin¡ele buruienilor crucifere pot afecta considerabil produc¡ia de ulei. Pentru fermierii care aleg varianta erultivarea rapi¡ei este destul de complexå, iar în ultimii ani bicidårii în preemergen¡å, compania FMC a devenit tot mai dificilå din recomandå erbicidele Comand ¿i Nero, cauza condi¡iilor climatice din ce în ce iar pentru acei fermieri care doresc så mai schimbåtoare. În România, se cultivå aibå ¿i alternativa erbicidårii în preemeraproape exclusiv rapi¡å de toamnå, care gen¡å timpurie, sunt recomandate erbiare un ciclu de via¡å foarte lung (din sep- cidele Successor PRO ¿i Gajus. Erbicidul Nero con¡ine douå substantembrie pânå în iulie) ¿i o capacitate ridicatå de ramificare, ceea ce îi conferå un ¡e active (clomazonå 24g/ha + petoxamid foarte bun poten¡ial de adaptare la diferite 400 g/ha) ¿i controleazå buruieni monocondi¡ii de mediu. Fiind o culturå care oferå cotiledonate ¿i dicotiledonate anuale. produc¡ii importante ¿i profituri ridicate, Efectul sinergic al celor 2 substan¡e active rapi¡a este o plantå cu cerin¡e mari din asigurå controlul eficient a peste 60 de punct de vedere tehnologic, iar fiecare buruieni graminee, inclusiv samulastra de verigå este vitalå pentru ob¡inerea cereale påioase, ¿i buruieni cu frunzå latå. poten¡ialului maxim de produc¡ie, astfel Nero ac¡ioneazå inclusiv asupra speciilor încât tratamentul corespunzåtor fiecårei de crucifere foarte dificil de combåtut, cum verigi asigurå succesul etapei tehnologice ar fi: Sinapis arvensis - mu¿tarul sålbatic, Thlaspi ar vense - punguli¡a, Capsella ulterioare ¿i, în final, succesul culturii. Combaterea buruienilor este un prim bursa pastoris - traista ciobanului sau Stelpas în ob¡inerea unor recolte bogate can- laria media - rocoinå. Având în vedere faptitativ ¿i calitativ. Este foarte bine cunoscut tul cå erbicidele preemergente au ac¡iune faptul cå plantele de culturå sunt sensibile pelicularå, acestea trebuie aplicate pe un la îmburuienare în primele stadii de veg- sol bine lucrat, mårun¡it ¿i nivelat, pentru eta¡ie. Erbicidarea pre-emergentå a rapi¡ei a permite realizarea unei pelicule com-

pacte ¿i omogene. Erbicidul Nero oferå culturii de rapi¡å un start puternic, prin eliminarea buruienilor în toamnå. Mai mult, în condi¡ii bune de umiditate, asigurå controlul buruienilor pe toatå perioada de vegeta¡ie din toamnå. Nero se aplicå înainte de råsårirea culturii ¿i nu influen¡eazå rota¡ia normalå a culturii. Un alt erbicid cu aplicare preemergentå este erbicidul Comand, ce con¡ine substan¡a activå clomazonå 480 g/l. Este un erbicid selectiv pentru rapi¡å, pelicular, cu ac¡iune sistemicå ¿i care controleazå buruienile anuale cu frunzå latå ¿i unele monocotile. Pentru combaterea unui spectru mai larg de buruieni cu frunzå latå ¿i gramine, se recomandå amestecul în rezervor cu erbicidul Successor PRO (petoxamid 600 g/l). Erbicidul Successor PRO se aplicå preemergent dupå semånat ¿i postemergent timpuriu la cultura de rapi¡å, în dozå de 1,5-2 l/ha. În portofoliul FMC se aflå ¿i erbicidul Gajus, ce con¡ine 2 substan¡e active (petoxamid 400g/l + picloram 8 g/l). Poate fi aplicat preemergent sau post-emergent timpuriu (BBCH00-13), în dozå de 2,25-3 l/ha, pentru combaterea buruienilor graminee ¿i a unor buruieni cu frunzå latå. Printre buruienile combåtute de erbicidul Gajus se numårå: Apera spica-venti (iarba vântului), Chenopodium album (lobodå), Capsela bursa-pastoris (traista ciobanului), Galium aparine (turi¡a), Matricaria chamomilla (mu¿e¡el), Poa annua (firu¡a), Papaver rhoeas (mac), Stellaria media (rocoina), Thlaspi arvense (pungulita), Veronica persica (ventrilica) sau Viola arvensis (viorele de ogoare).

Întregul portofoliu de produse de protec¡ie ¿i nutri¡ie a plantelor dezvoltat de FMC poate fi gåsit pe site-ul oficial al companiei, www.fmcagro.ro. Tot aici gåsi¡i ¿i datele de contact ale tuturor reprezentan¡ilor de vânzåri ai FMC, gata så vå ajute cu råspunsuri la toate întrebårile pe care le ave¡i. 26

Profitul Agricol 29/2021

CULTURI VEGETALE

Cum s\ faci profit de 6.500 de lei pe hectar Concursul “Profesioni¿tii rapi¡ei” a fost organizat de Saaten-Union, anul acesta, la Agigea, jude¡ul Constan¡a, în ferma AgroTerra, a lui Gheorghe Låmureanu. Produc¡iile au variat între 2.380 ¿i 3.430 de kg/ha. Înså diferen¡a finalå a fåcut-o rentabilitatea, respectiv profitul realizat/ha, deoarece costul tehnologiilor a variat, ¿i el, semnificativ. Câ¿tigåtorul competi¡iei a fost Gheorghe ªerban, din Mangalia, care a realizat un profit de 6.586 de lei/ha.

intre fermierii participan¡i la concurs, nouå sunt constån¡eni: Nuredin Emurla (Cobadin), Dumitru Voicu (Fântânele, 23 August), Gheorghe ªerban (Mangalia), Daniel Gheordunescu (Mereni), Viorel ªotârcå (Mereni), Aedin Celzîn (Osmancea), Cristi Funda (Cogealac), Mihai Caceandone (Casimcea) ¿i, evident, gazda - Gheorghe Låmureanu. Singurul “intrus” a fost Costin Telehuz, din Mårcule¿ti. Faptul cå a “jucat în deplasare” l-a costat pe Telehuz, care a realizat cea mai reduså produc¡ie, la un cost destul de ridicat, de 2.915,5 lei/ha, al treilea dupå al lui Låmureanu (3.035 lei/ha) ¿i Emurla (2.957 lei/ha). Telehuz este adeptul lucrårilor minime ale solului, atât el, cât ¿i câ¿tigåtorul, Gheorghe ªerban, exprimând ideea cå, dacå ar fi avut de ales, ar fi

semånat direct în miri¿te, a¿adar fårå arat ¿i discuit - lucråri care au schimbat ¿i tehnologia ¿i au ridicat costurile/ha. Aceastå op¡iune nu a existat, deoarece, la momentul perfectårii în¡elegerii cu Saaten-Union, Låmureanu apucase så pregåteascå sola pentru cultura urmåtoare (cu arat ¿i discuit). În plus, Telehuz, ca ¿i al¡i patru fermieri au fost dezavantaja¡i de tehnologia de recoltare. Având experien¡a anului anterior, când recoltatul s-a prelungit spre înserat, echipa Saaten-Union a decis ca anul acesta så se foloseascå douå combine. “În fiecare an tragem învå¡åminte. Categoric, la anul, nu vom mai recolta cu douå combine. Chiar dacå ar fi fost bine reglate, combinele ar fi dat mici diferen¡e. Într-o asemenea competi¡ie, orice kilogram în plus sau în minus conteazå”, admite Mihai Miri¡escu, directorul general Saaten-Union România. La final, echipa Saaten-Union a decis så acorde ¿ase premii, în loc de trei, respectiv câte trei premii pentru fiecare echipå de cinci fermieri, în func¡ie de combina folositå la recoltarea lotului lor. Parcå pentru a întåri spusele lui Miri¡escu cum cå orice kilogram recoltat conteazå, departajarea între locurile trei ¿i patru din “Grupa Claas” s-a fåcut “la fotografie”. Astfel, profitabilitatea tehnologiei lui Nuredin Emurla a fost de 5.742 de lei, cu doar doi lei peste cea ob¡inutå de Daniel Gheordunescu. Experimentatul Gheorghe ªerban a fost desemnat câ¿tigåtorul trofeului “Profesioni¿tii rapi¡ei”. El a ¿i spus o poveste roman¡atå, cum cå ar fi fost primul utilizator de geneticå Rapool din ¡arå, renun¡ând la con¡inutul bagajelor cu care se afla în Germania, pentru a

aduce în ¡arå, cu valiza, semin¡e ale hibridului Visby. Înså, în opinia semnatarului acestui articol, câ¿tigåtorul de drept este Dumitru Voicu. Acesta a realizat o produc¡ie comparabilå cu a colegilor din “echipa Class”. Introducând în ecua¡ie pierderile cauzate de recoltare, Voicu trebuie cå ar fi realizat un profit de peste 7.000 de lei.

Tehnologiile folosite În linii mari, tehnologiile folosite de fermierii participan¡i la competi¡ie au fost asemånåtoare, chiar dacå au diferit costurile. Tehnologia din toamnå a fost identicå. Dupå semånat s-a irigat pentru råsårire uniformå, pe 13 octombrie s-a aplicat un insecticid cu deltametrin, pentru contracararea atacului masiv de purici, iar pe 11 noiembrie s-a erbicidat cu un produs pe bazå de clopiralid, picloram ¿i aminopiralid. Hibrizii ale¿i au fost Sherpa (ªerban, Gheordunescu, Celzîn), Dariot (Låmureanu ¿i Telehuz), Dalton (Emurla), Franklin (Voicu), Kicker (ªotârcå), Dax CL (Funda), Phoenix CL (Caceandone). Diferen¡ele de cost au fost date, în general, de norma de fertilizare ¿i de norma de semånat. De pildå, Låmureanu a aplicat 400 de kg de complex 16:16:16 la semånat ¿i încå 400 de kg de îngrå¿åminte în vegeta¡ie, în douå tran¿e: 300 de kg de sulfat de amoniu, la 4 martie, ¿i 100 de kg de azotat de amoniu, la 16 aprilie. A folosit o normå de 600.000 de boabe germinabile/ha. Astfel, ¿i-a urcat costul global la 3.035 de lei/ha, chiar dacå a renun¡at la erbicidarea din primåvarå. Profitul Agricol 29/2021

CULTURI VEGETALE La polul opus, Aedin Celzîn a folosit doar 350 de kg de îngrå¿åminte chimice, distribuite astfel: 150 de kg de complex start 18:46:00, 100 de kg de sulfat de amoniu ¿i 100 de kg de azotat de amoniu. Norma de semånat 500.000 de b.g./ha, recomandarea SaatenUnion. La rândul såu, a renun¡at la erbicidarea de primåvarå ¿i astfel a coborât costul total la 2.130,2 lei/ha, cel mai redus din platformå. Lotul såu era vizibil cel mai îmburuienat ¿i, din ochi, estimam cea mai reduså produc¡ie, dar pozi¡ia sa în clasament este încå o dovadå cå aparen¡ele pot fi în¿elåtoare. Câ¿tigåtorul oficial, Gheorghe ªerban, a folosit 150 de kg/ha de complexe 20:20:00 la semånat ¿i 350 de kg/ha de uree în vegeta¡ie, în locul sulfatului sau azotatului de amoniu folosit de to¡i ceilal¡i fermieri. A folosit o normå de 400.000 bg/ha ¿i nu a erbicidat primåvara, ajungând la un cost de 2.158,7 lei/ha, doar o idee peste costul lui Celzîn, cel mai economicos fermier. Dumitru Voicu a mers cu 200 de kg/ha de complexe start 11:52:00, 200 de kg/ga de sulfat de amoniu ¿i 200 de kg/ha de azotat de amoniu în vegeta¡ie,

Gheorghe {erban, câ[tig\torul competi]iei

norma de semånat 600.000 de bg/ha, fårå erbicidare de primåvarå, ajungând la un cost de 2.552,9 lei/ha, aproape de media platformei, de 2.583,12 lei/ha. Am pomenit de erbicidarea de primåvarå, pentru cå ¿ase dintre cei 10 competitori, respectiv Emurla, Telehuz, Gheordunescu, ªotârcå, Funda ¿i Caceandone, au optat pentru a o realiza. Umiditatea la recoltare a variat între 5,7 ¿i 8,4. S-a considerat cå umiditatea STAS este 9, astfel cå ajustarea produc¡iei s-a fåcut în sus, pentru to¡i hibrizii. La calcularea costului inputurilor sa lucrat cu pre¡urile de listå. Evident cå, în ferme, aceste costuri pot scådea în

func¡ie de capacitatea de negociere a fiecårui administrator. Pentru arat s-a considerat un consum mediu de 25 de l/ha, discuit 8 l/ha, semånat 7 l/ha, fertilizat & tratamente 4 l/ha. S-a înmul¡it consumul rezultat cu un cost de 3,5 lei/l de motorinå. Pre¡ul de valorificare a fost considerat 2.500 de lei/t. Acesta a fost înmul¡it cu produc¡ia la STAS, iar din suma ob¡inutå s-au scåzut costurile directe de produc¡ie, pentru a se ob¡ine profitul, în baza cåruia s-a determinat pozi¡ia în clasament.

Robert VERESS

Mihai Miri¡escu, director general Saaten-Union România: “Principala idee cu care råmânem este cå tehnologia, costul ei, face diferen¡a dintre profit ¿i pierdere, respectiv între un profit mai mare ¿i unul mai redus. Am avut în competi¡ie, acum doi ani, fermieri care au depå¿it 5.000 de lei în cheltuieli directe. Anul acesta, cheltuiala maximå a fost pu¡in peste 3.000 de lei. A¿adar, o diferen¡å de 2.000 de lei/ha. În schimb, produc¡iile de acum doi ani au fost cu doar 2-5% mai mari ca anul acesta. A¿adar, considerând cheltuielile ¿i produc¡iile, randamentul a fost mai bun anul acesta. Profitabilitatea a crescut cu 1.500 - 2.000 de lei/ha, gra¡ie ¿i cre¿terii de pre¡uri la valorificarea produc¡iei”. Profitul Agricol 29/2021

CULTURI VEGETALE

Primar din Timi[ cu cele mai mari produc]ii la grâu Daniel Florian Florea este crescåtor de oi, producåtor de cereale ¿i primar în Checea, jude¡ul Timi¿. Este foarte mul¡umit anul acesta, fiindcå a ob¡inut 8.530 de kg la ha, cele mai mari produc¡ii la grâu de când face agriculturå, ¿i toatå cantitatea a vândut-o la un depozit din Cårpini¿.

trecut ¿i în primele trei luni ale acestui an, dar ¿i fiindcå a aplicat trei tratamente bine gândite. La primul a aplicat un erbicid ¿i un fungicid de la Bayer. În T2, tratamentul doi, de obicei aplicå tot un fungicid ¿i un insecticid, dar a dat în plus ¿i cu un foliar pentru a îmbunåtå¡i calitå¡ile plantei. La T3 a dat numai cu un fungicid de obicei împotriva fuzarium. Pentru rezultate cât mai profitabile, Bayer a indicat folosirea urmåtoarelor

“

Anul acesta a ie¿it cea mai bunå recoltå nu numai în ceea ce prive¿te cantitatea, ci ¿i calitå¡ile grâului. În plus, recolta a fost fårå sparturi ¿i fårå impuritå¡i. Am dat-o pe toatå. Nu putem a¿tepta cu grâul în hambar, am de plåtit utilajele pe care le-am cumpårat în leasing”, spune primarul fermier. Cu aten¡ie, Daniel Florea îl laudå pe Daniel Grosz, directorul Bayer pentru Câmpia de Vest. "Noi, fermierii din Checea, avem un profesor foarte bun care ne sfåtuie¿te cum så facem agriculturå ¿i cum så tratåm culturile. Este vorba de directorul Bayer pe zona de vest, Daniel Grosz, care e consåtean cu noi. El e «tatål nostru» aici, în Checea, pe agriculturå. El ne oferå cele mai bune solu¡ii pe care le aplicåm în câmp ¿i ob¡inem astfel produc¡ii de mare calitate ¿i foarte mari, dar nu numai la grâu. Toate tratamentele le luåm de la Bayer”. Astfel, proteina a fost de 14,5%, un procent extraordinar de bun. Umiditatea: 9,1%. Bobul a fost foarte uscat perfect pentru recoltare, masa hectolitricå: 18,9% ¿i gluten: 30,2%. Anul acesta a mers bine grâul, nu numai cå a avut ploi, în toamna anului 30

-2.00 ¿i se trezea la ora 6.00, a¿a cum procedeazå în toatå perioada campaniilor agricole. Lua micul dejun, verifica ferma de oi, le dådea mâncare ¿i apå, apoi mergea la primårie. Discuta cu subalternii despre problemele care trebuiau rezolvate în ziua respectivå, fåcea ce avea de fåcut, verifica ¿i iscålea documente, ¡inea audien¡e, trasa noile sarcini iar dupå amiazå, pe la ora 15, se întorcea în câmp, la recoltat. Acolo împreunå cu combainierul, muncea zilnic Daniel Florian Florea, cresc\tor de oi, produc\tor de cereale [i primar în Checea, jud. Timi[

canitå¡i de îngrå¿åmânt: 2,5 kg N, 1,2 kg P2O5, 3 kg K2O/ 100 kg boabe plus paiele aferente ( consumul specific). “Anul acesta nu a fost fuzarium, cå a fost an secetos. Din fericire, a fost bine pentru grâu, dar, din påcate, nu pentru porumb. Problema este cå nu avem iriga¡ii, atunci nu am mai stå la milå lui Dumnezeu”, spune Florea. Cu 8.530 de kg de grâu la hectar, Florea regretå cå anul acesta nu a mizat pe grâu. A avut doar câteva zeci de ha ¿i, firesc, îi pare råu. Recoltatul a început în 14 iulie, iar în câteva zile, l-a finalizat. Pentru a face fa¡å responsabilitå¡ilor de primar ¿i de fermier, în fiecare zi se culca la ora 1.00

pânå la ora 22. Coordona ¿oferii care veneau cu ma¿inile la încårcatul grâului pentru a fi dus direct la depozit, astfel cå se fåcea ora 1.00 când se punea în pat. Dacå a finalizat cu bine cultura grâului, nu înseamnå cå au trecut problemele. De fapt, de acum, dificultå¡ile au devenit ¿i mai mari, ridicate de culturile de primåvarå. “Avem mai mult porumb ¿i au apårut problemele. Cultura suferå foarte mult din cauza lipsei apei. Ultima ploaie la Checea a fost în 1 iunie, iar culturile prå¿itoare suferå tare mult”, spune Florea.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 29/2021

GR|DINA

VIA [i LIVADA

“Fii eroul solarului t\u!” programul industriei de protec]ie a plantelor

Recent, echipa Asocia¡iei Industriei de Protec¡ia Plantelor din România AIPROM a organizat în localitatea Båleni-Sârbi (Dâmbovi¡a) o întâlnire de lucru cu fermierii ¿i reprezentan¡ii fitofarmaciilor din zonå, pentru a discuta despre utilizarea echipamentului individual de protec¡ie în cadrul activitå¡ilor ¿i practicilor agricole. Astfel de ateliere tematice cu rol informativ sunt apreciate atât de fitofarmaci¿ti, cât ¿i de fermieri, cu atât mai mult cu cât principalii factori de influen¡å sunt persoane cunoscute, din mijlocul comunitå¡ii, care vorbesc despre propriile experien¡e cu privire la utilizarea echipamentului individual de protec¡ie în special, în spa¡iile protejate, în diferite etape de vegeta¡ie ale culturilor agricole. Exemplul personal furnizat de cåtre fermierii din comunitate care au ales så se implice direct în acest proiect are un poten¡ial de convingere mai ridicat ¿i îi poate determina ¿i pe al¡i fermieri så utilizeze echipamentul individual de protec¡ie. Proiectul de promovare a purtårii echipamentului individual de protec¡ie a debutat în regiunea Båleni-Sârbi la începutul anului 2020, când a fost efectuat un studiu la care au participat fermierii din zonå ¿i care viza purtarea echipamentului individual de protec¡ie (EIP). De asemenea, în aceea¿i perioadå a fost derulatå ¿i o campanie de promovare a purtårii EIP, prin dotarea fitofarmaciilor partenere cu manechine îmbråcate în echipamente de protec¡ie ¿i panouri cu leduri luminoase unde au rulat mesaje prin care fermierii erau îndemna¡i så se protejeze ¿i så poarte echipamentul de protec¡ie. 32

În cadrul proiectului, la nivel de comunitate, au fost identifica¡i, cu implicarea fitofarmaciilor partenere, 14 legumicultori cunoscu¡i în comunitatea lor ¿i care ar putea reprezenta un model în implementarea bunelor practici agricole privind utilizarea echipamentului individual de protec¡ie. În cadrul evenimentului 5 dintre ace¿tia s-au adresat direct comunitå¡ii din care fac parte ¿i au vorbit despre experien¡a lor în ceea ce prive¿te utilizarea echipamentului de protec¡ie, motivele pentru care s-au implicat în proiect, precum ¿i dacå aleg så se protejeze în continuare. De ce este important så por¡i echipamentul individual de protec¡ie?

“Este foarte important så por¡i echipamentul de protec¡ie în primul rând pentru sånåtatea ta. Echipamentul trebuie purtat din cap pânå-n picioare, complet. Mul¡i considerå cå doar purtând anumite elemente ale echipamentului de protec¡ie sunt proteja¡i, înså doar echipamentul complet te protejeazå corespunzåtor. Toate elementele echipamentului de protec¡ie sunt la fel de importante. Majoritatea fermierilor sunt con¿tien¡i de importan¡a purtårii echipamentului individual de protec¡ie, înså problema este cå nu folosesc echipamentul complet. Doar fiind sånåtos po¡i så produci legume” - le-a spus Ionu¡ Dumitru, de la cooperativa Nu Oricum SERV, fermierilor prezen¡i la eveniment.

Profitul Agricol 29/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR SOS - Invazia ferigii mari dr. ing. Teodor MARU{CA director adjunct tehnic, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru paji[ti, Bra[ov

Zilele trecute am fåcut o incursiune în sud-estul ¡årii, în Banatul montan, ¿i am råmas profund impresionat de suprafe¡ele mari de paji¿ti permanente invadate de feriga mare (Pteridium aquilinum) ¿i alte specii ierboase ¿i lemnoase nevaloroase. Astfel de situa¡ii se întâlnesc ¿i în Mun¡ii Apuseni sau în alte zone din ¡ara noastrå, unde în ultimele trei decenii satele s-au depopulat, gospodåriile s-au påråginit, cre¿terea animalelor a fost abandonatå, produsele animaliere (lapte, carne etc.) ale zootehniei industriale sunt comercializate de supermarketuri stråine, în cele mai izolate locuri de vie¡uire umanå! În acestå situa¡ie s-a ajuns pe parcursul unei singure genera¡ii, când guvernan¡ii no¿tri nu au luat o måsurå de protec¡ie a gospodåriilor individuale, în principal de subven¡ionare a produc¡iei animaliere realizate în condi¡ii de handicapuri naturale, a¿a cum au procedat ¿i alte ¡åri montane ca: Elve¡ia, Austria, Germania, Fran¡a, ¿i altele. Locuitorii din zona montanå mai izola¡i, fårå cåi de acces ¿i cu produc¡ii neeconomice, au primit acela¿i pre¡ pe litru de lapte, au plåtit acelea¿i taxe ¿i impozite ca ¿i cei ce locuiesc în zone mult mai favorabile practicårii agriculturii sau altor domenii de activitate. Din aceastå concuren¡å neloialå între locuitorii de la munte ¿i cei de la câmpie, au pierdut muntenii, care au påråsit satele pentru o via¡å mai bunå. Oamenii acestor locuri s-au luptat milenii ¿i secole cu påProfitul Agricol 29/2021

durea, au creat o civiliza¡ie pastoralå de excep¡ie, ca acum, sub ochii no¿tri, så o abandoneze, cu consecin¡e nebånuite ¿i incalculabile pentru culturå, economie ¿i mediu. Din fuga autoturismului, vedem feriga care a invadat paji¿tile, casele cu obloane båtute în cuie, grådinile cu buruieni ¿i stråzile pustii. Revenirea la normalitate nu este posibilå fårå subven¡ionarea produc¡iei de lapte la peste 700 m altitudine, dupå calculele ¿i concluzia academicianului Ion Påun Otiman, urmate ¿i de alte facilitå¡i pentru men¡inerea popula¡iei în zona de munte. Stimularea cre¿terii animalelor pe paji¿ti în sezonul de på¿unat ¿i cosirea pentru producerea furajelor pentru iernat ar fi una dintre principalele måsuri de îmbunåtå¡ire a acestor terenuri agricole invadate acum de ferigå. Aplicarea erbicidelor Glean (clorsulfuron 75%) 50 g/ha ¿i Asulox (asulam) 6 l/ha aplicat în dilu¡ie de 400-600 l apå, timp de doi ani consecutiv, ar gråbi eliminarea ferigii din paji¿ti, e drept, cu cheltuieli mai mari. Existå opinii prin care se afirmå cå nu trebuia så se ajungå în aceastå situa¡ie gravå, dacå subven¡iile UE de agromediu

¿i zonå montanå defavorizatå ar fi fost folosite pentru între¡inerea ¿i conservarea biodiversitå¡ii paji¿tilor. O analizå corectå a acestei situa¡ii de cåtre organele de drept ¿i culpabilizarea celor care au utilizat fondurile Uniunii Europene cu destina¡ia expreså de gospodårire a paji¿tilor prin lucråri de între¡inere, respectiv cosire måcar o datå pe an, încårcare cu minim 0,3 UVM/ha într-un sezon de på¿unat ¿i alte måsuri de conservare a productivitå¡ii ¿i biodiversitå¡ii paji¿tilor permanente, ar fi urgent de dorit. Este mai mult decât evident cå pe paji¿tile invadate de ferigå nu a fost respectatå nici o måsurå de agromediu, ¿i cu atât mai grav este dacå acestea au fost subven¡ionate în ultimii 15 ani, fårå a se vedea nimic în urmå. Cine le-a acordat subven¡ia ¿i pe ce s-au cheltuit banii europeni destina¡i paji¿tilor permanente? Acestea sunt întrebårile! Dacå banii din subven¡ii ajungeau la posesorii ¿i utilizatorii reali ai paji¿tilor permanente, ace¿tia nu ¿i-ar fi påråsit gospodåriile, iar patrimoniul pastoral dobândit cu atâta trudå de genera¡iile anterioare s-ar fi påstrat pentru genera¡iile viitoare. 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pia]a furajelor se redreseaz\ lent În momentul în care Germania a fost blocatå din cauza pestei porcine africane, Spania a profitat de acest debu¿eu cåtre pia¡a chinezå. Spaniolii au crescut intens exporturile de porci spre China. “De fapt, China func¡ioneazå ca o cutie neagrå: nu ¿tii ce este înåuntru. Nu cunoa¿te nimeni statisticile reale din China. Chinezii sus¡in cå au încetinit importurile pentru cå produc¡ia internå a început så se redreseze fiindcå, în ultimii doi-trei ani, au investit în ferme foarte mari. Au trecut dintr-o extremå în alta.

naintea pandemiei de pestå, 90% din carnea de porc provenea de la micii producåtori. Acum, are loc o schimbare de paradigmå. China trece la cre¿terea industrialå intensivå în complexuri gigantice. Numai cå nu po¡i så te joci cu natura prea mult. Aceste ferme func¡ioneazå, dar pesta porcinå africanå continuå så facå ravagii acolo. Când apare un focar, se blocheazå toate fermele din jur. A¿a cå pesta a revenit în China, inclusiv în ferme industriale. Multe ferme au fost blocate ¿i nu mai au voie så vândå porcii care depå¿esc acum 110 kilograme. A¿a se face cå, atunci când au fost deblocate fermele, oferta cåtre abatoare a fost mai mare decât de obicei. Având carne mai multå, au redus importurile ca så-¿i protejeze crescåtorii. China oferå subven¡ii pentru depozitarea cerealelor ¿i oleaginoaselor. Joacå foarte inteligent. Dupå ce s-au redus importurile Chinei, Spania a fost nevoitå så caute debu¿eu în altå parte, spre ¡åri ca România. Decât så congeleze carnea, mai bine o då mai ieftin. Lucrurile pot ajunge într-o derivå bizarå. Fran¡a, care are coco¿ul pe drapel, a ajuns så importe carne de pasåre din Brazilia, importå ¿i brânzeturi” spune pre¿edintele ANFNC, Iani Chihaia. El apreciazå cå existå o tendin¡å u¿oarå de cre¿tere a produc¡iei interne de nutre¡uri combinate, fa¡å de anul 2019. “Facem abstrac¡ie de pandemie. În agriculturå, dar mai ales în zootehnie ¿i mai ales în cre¿terea porcului, a existat o anume ciclicitate. Din påcate, unele firme nu se simt bine. Industria se 34

aflå în ciclicitate, cu o tendin¡å de consolidare a zootehniei. Cei mari vor deveni ¿i mai mari. Este revoltåtor ca România så importe 80% din necesarul de carne de porc. Nu mai avem un al doilea Adrian Rådulescu så vinå cu idei creative, care så scoatå domeniul din impas. La începutul anului existau cel pu¡in 10 proiecte de construc¡ie, de dezvoltare sau modernizare a unor FNC. Unii fermieri care au cereale vor så creascå plusvaloarea ¿i atunci au început procesarea ¿i acest lucru e bun pentru ¡arå. Apoi, existå ni¿te bani care vin de la Uniunea Europeanå ¿i pe care îi pot accesa. Al¡ii au renun¡at så mai facå. Gheorghe Dume a vândut ferma, a fost al doilea ¿ef al meu. Am crescut lângå el la Nutricom. Iosif Pazuric este probabil cel mai mare producåtor de nutre¡uri combinate din România, cu capital autohton.” În afarå de cauzele obiective, existå ¿i factori agravan¡i pentru starea agriculturii actuale. “Agricultura noastrå nu a avut niciodatå o conducere atât de slabå, crede Iani Chihaia. Acest ministru este un mare absent, comparativ cu Petre Daea. Anumite firme nu mai merg, urma¿ii nu mai sunt interesa¡i. De aceea, este o nevoie acutå de antreprenori care så ducå businessul mai departe. Când a izbucnit pandemia, erau probleme mari cu furnizarea materiilor prime în toatå lumea. Atunci am våzut cå problema cea mai mare a agriculturii europene este lipsa for¡ei de muncå. Cine a scos agricultura Europei din crizå? Românii care s-au dus så culeagå sparanghelul din Germania ¿i

viile din Italia sau din Spania”. ANFNC a organizat un eveniment despre biosecuritate în industria nutre¡urilor combinate. “A venit din Vietnam un reprezentant ¿i ne-a spus cå este un dezastru acolo din cauza pestei. Eu am fost în Coreea de Sud, în Japonia, în octombrie 2019, ¿i le-am vorbit despre impactul pestei porcine africane. Se uitau mira¡i la mine cå vorbesc despre ni¿te lucruri absurde. Iar acum situa¡ia a devenit foarte gravå ¿i acolo”.

Iosif Pazuric, ståpânul de la Nutrientul Group, este un fermier redutabil din jude¡ul Bihor. Coordoneazå 5 ferme de porci cu o produc¡ie anualå de 130.000 de capete într-un combinat perfect integrat ¿i 3 ferme de pui, cu o produc¡ie totalå de un milion de pui pe serie. ªi a ajuns la 6-7 serii pe an. “Pia¡a noastrå este foarte dificilå. ªi porcul, ¿i pasårea se cresc cu cereale ¿i pre¡urile au crescut excesiv. ªi fermele lucreazå în pierdere în cea mai mare parte, exceptând exploata¡iile integrate de la fermå la farfurie, care cultivå ¿i cereale. Toate inputurile au crescut. Spania are cel mai mare pre¡ din Europa la porcul în viu. Cooperativele de¡in abatoare ¿i exportå carnea în Asia. Niciun european nu poate intra cu porci în Spania fiindcå acolo cooperativele controleazå totul. Iar în cooperative activeazå producåtorii de cereale, crescåtorii ¿i proprietarii de abatoare. Guvernul nostru trebuie så vinå cu måsuri legislative, prin care så reglementeze pia¡a porcului, cum este aceastå ordonan¡å pentru biosecuritate. Guvernul trebuie så dea drumul legisla¡iei care så controleze cre¿terea haoticå a porcului ¿i mi¿carea animalelor”, spune Iosif Pazuric. Patronul de la Nutrientul Group a fost nevoit så închidå cele trei ferme de pui din cauza pre¡ului excesiv la furaje. A construit un FNC care produce 120.000 t/an de nutre¡ combinat, dar pia¡a l-a deterProfitul Agricol 29/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

minat så reducå activitatea la 75-80% din capacitate. El exportå produse premium în Ungaria. “În fiecare an, pre¡urile la cereale în perioada de recoltå au fost, la påioase între 600-700 lei, acum contractele futures pentru cerealele påioase, încå nerecoltate, sunt peste 900 lei/t. La porumb tot a¿a, pre¡ul de 550-650 lei/t era unul acceptabil. În momentul de fa¡å contractele futures pentru porumb se fac la 900-950 lei/t, iar în prezent ¿rotul de soia ajunge ¿i la peste 580 $/t. Pentru producåtorii de cereale este o manå cereascå, un pre¡ capitalizant, dar pentru producåtorul de carne este devastator ceea ce se întâmplå în momentul de fa¡å. Asta ¿i la porc, ¿i la pasåre, ¿i în toatå zootehnia în general, exceptând oaia ¿i rumegåtoarele, care î¿i completeazå hrana din iarbå ¿i furaje de volum. Pre¡ul cerealelor e dat de pia¡å, de raportul cerereofertå, înså cota¡ia la burså e influen¡atå de orice ¿tire. În plus, pe zona asta lucrurile func¡ioneazå ¿i sub influen¡a fondurilor de investi¡ii care cumpårå pozi¡ii. Suntem într-o globalizare totalå ¿i câteva fonduri de investi¡ii care de¡in un capital de zeci de miliarde de euro pot så cumpere ¿i så influen¡eze pia¡a într-o mare måsurå ¿i så o distorsioneze. La carne în schimb, pe Europa, puterea de cumpårare ¿i cererea de carne este mai micå decât oferta”. Profitul Agricol 29/2021

Pia¡a fânurilor Chiar dacå a plouat mult în acest an, foarte mult fân a fost aruncat fiindcå s-a stricat din cauza umezelii, spun unii fermieri care nu fac semifân dupå prima coaså. Dacå în 2020, mul¡i crescåtori din Bårågan, din Dobrogea ¿i din sudul Moldovei au cumpårat lucernå din zona Bra¿ov-Fågåra¿, în acest an lucerna nu va mai fi la mare cåutare ¿i pre¡ul va mai scådea, dar nu este motiv de bucurie prea mare. “Pre¡urile fânului au crescut cu 20-30%, iar la celelalte inputuri aproape cå s-au dublat, avertizeazå Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR). La vaca de carne, se folosesc ¿i alte tipuri de furaje, inclusiv pentru vi¡ei, pentru în¡årcare ¿i pentru îngrå¿are. Cre¿terea este substan¡ialå la toate inputurile. Pre¡ul cårnii a scåzut la douå-trei luni dupå ce a început pandemia cu 30%, iar apoi a recuperat 10%, dar nu mai mult. Revenirea HORECA ne va ajuta abia peste alte câteva luni, dar dacå începe un nou val de îmbolnåviri la toamnå, ne pråbu¿im din nou. În toamna trecutå, nu s-au mai vândut deloc vacile de carne. Pre¡ul laptelui s-a men¡inut la 1,40 1,60 lei litrul pentru fermele mari, dar pentru ferma de familie este o jale. Noi facem ¿i controlul oficial pentru aproximativ 5.000 de vaci cu lapte ¿i ¿tiu care

este realitatea. Fermierii mici de la Moldova Suli¡a vând laptele cu 67 de bani litrul. Ce facem atunci cu fermierii mici? Nu-i putem trimite la sparanghel pe to¡i. ªi a¿a, majoritatea sunt oameni în vârstå. Eu nu mai cunosc fermier de 20-30 de ani. Fåcând o glumå amarå, crescåtorii din zona de munte ar trebui så primeascå subven¡ii nesim¡ite, a¿a cum primesc unii pensii ¿i salarii nesim¡ite.” Se va ieftini ¿i porumbul de siloz, dar nu prea mult. Dumitru Grigorean are 180 de vaci Charolais. “Am probleme de sånåtate, m-am operat de coloanå ¿i må gândesc så renun¡ la vaci. Trebuie så plåtesc 3 oameni la aceste efective ¿i nu se mai justificå economic. Am på¿une 100 de hectare, foarte pu¡in. Subven¡ia pe på¿une o încaseazå cei care nu au animale. Dacå intrå în control, proprietarii på¿unilor cosesc repede noaptea toatå iarba ca så vadå comisia, laså fânul så putrezeascå ¿i iau subven¡ia. Nu scrie nicåieri cå trebuie så dea fânul la vacå. Nu verificå nimeni. La på¿unile comunale, veneau oameni cu adeverin¡e ca så asigure acoperirea cu animale. Cum så nu disparå efectivele? Dramatismul este înså în altå parte. DN Agrar are mai multe vaci decât tot jude¡ul sau decât douå jude¡e la un loc”.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gheorghe Nea]\> Porcul de la stân\ are carnea mai bun\ “Ordonan¡a de urgen¡å pentru aprobarea Planului de måsuri de urgen¡å pentru supravegherea, prevenirea ¿i controlul pestei porcine africane în România” con¡ine o interdic¡ie care pune paie pe foc: oierii nu mai au voie så creascå porci la stânå, mai mult, nu se mai admit ferme cu tot felul de specii de animale, inclusiv cu porci. Articolul 5 este categoric: “Limitarea cre¿terii porcinelor în exploata¡ii în aer liber. În perioada în care pe teritoriul României este confirmatå pesta porcinå africanå, este interziså cre¿terea porcinelor în exploata¡ii în aer liber tip stâne, tabere de varå, cantoane silvice, cantoane de pe lângå diguri, societå¡i agricole vegetale, precum ¿i activitå¡ile mijlocitorilor de afaceri cu animale vii privind cumpårarea ¿i vânzarea porcinelor”. “Interzicerea cre¿terii porcilor la stânå este o måsurå extrem de gravå pentru cå afecteazå în mod deosebit cre¿terea Ion Agafi¡ei, pre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor de oi "Moldovis", este de aceea¿i pårere cu Nea¡å. “Este o prostie så interzici cre¿terea porcilor pe lângå stânå, unde este zer, este iarbå. Så aruncåm zerul? Trebuie så facem o adreså cåtre ANSVSA, pe urmå vom mai vedea cum vom reac¡iona. Majoritatea au porci pe lângå stânå. Pe lângå påduri, pe la munte, porcii oierilor ar putea intra în contact cu mistre¡ii, dar la câmp deschis, nu au treabå cu mistre¡ii. Mangali¡a ¿i Bazna merg mult mai bine în aer liber, decât în beton. Oierii vor avea pierderi mari dacå nu mai pot cre¿te porci. În toatå zona Vasluiului, nu am avut niciodatå cazuri de porci bolnavi la stâne. Pesta a apårut mereu numai la ¡årani ¿i la fermele comerciale”. 36

extensivå în gospodåriile ¡åråne¿ti ¿i în fermele de familie în general. Iar cei mai mul¡i porci în aer liber se regåsesc pe

Gheorghe Nea]\

lângå stâne, este de pårere Gheorghe Nea¡å, director general la Asocia¡ia crescåtorilor de oi "Dacia" din Hunedoara. “La stânå, porcii stau închi¿i, nu intrå în contact cu mistre¡ii. Oierii pot monta ¿i garduri electrice pentru protec¡ie. Cei care au lansat acest proiect de ordonan¡å de urgen¡å nu cunosc realitå¡ile din România. Eu nu am nimic de zis så se interzicå totu¿i cre¿terea liberå a porcilor, fårå îngråditurå, fårå adåpost, mai ales cå devasteazå på¿unile mai råu ca mistre¡ii. Oierii nu au ce face cu zerul în mun¡i sau pe vârful dealului. Dar zerul este un produs care då rezultate foarte bune în hrana porcilor. Aceastå måsurå de interdic¡ie trebuie revizuitå ¿i må folosesc de prilejul dialogului nostru ca så transmit acest avertisment prin intermediul revistei Profitul Agricol. Este foarte importantå cre¿terea porcilor în aer liber, mai ales pentru rasele tradi¡ionale Bazna ¿i Mangali¡a. Noi nu cerem så se admitå cre¿terea

raselor perfec¡ionate - Landrace, Pietrain, Marele Alb, înså cre¿terea raselor tradi¡ionale în aer liber trebuie încurajatå fiindcå de aici vin adevåratele produse tradi¡ionale. Trebuie så în¡elegem cå, în Europa, agricultura tradi¡ionalå revine în for¡å pentru cå tot mai mul¡i oameni vor o hranå mai aproape de naturå. Nu mai este vorba de o ni¿å de consumatori. Toatå lumea vrea så månânce o carne de porc crescut pe på¿une. În¡eleg cå fermierii mari ¿i ANSVSA vor måsuri de preven¡ie contra pestei porcine africane, dar nu poate fi interziså cre¿terea tradi¡ionalå a animalelor. Altfel, distrugem un segment important din zootehnie. Så zicem cå le interzicem tuturor ¡åranilor ¿i ciobanilor så mai creascå porci. Vor cumpåra ¿i ei carne din magazin? De unde, dacå fermele noastre mari pot asigura doar 20% din necesarul intern? În toatå lumea bunå, cre¿terea intensivå se reduce treptat. Se folosesc pentru cre¿tere suprafe¡e tot mai mari, fiind ¿i mai benefic pentru mediu, dar mai ales pentru animale. ªi este cultmea paradoxului, tot ANSVSA råspunde de bunåstarea animalelor. Evident, efectivele vor fi mai reduse în fermele de cre¿tere extensivå”, spune Gheorghe Nea¡å. “Vor ajunge så interzicå ¿i cre¿terea oilor la stânå. Cum zice George Cå¡ean cå trebuie metisate toate ¡urcanele noastre. Eu sunt de acord cu metisarea, e foarte necesarå, dar trebuie fåcutå cu cap. Metisarea nu se poate face cu orice raså. Existå rase pe continent compatibile cu ¡urcana”, crede fostul director de la ANARZ.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 29/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nu s-au dat banii pentru controlul oficial al performan]elor Oierii se bucurå cå în acest an culturile vegetale au mers bine ¿i cå vor avea furaje pentru animale, dar subven¡iile crescåtorilor nu se dau sau vin cu ¡ârâita. “Deocamdatå, avem semne bune, a plouat mult, s-a fåcut nutre¡ul, oleacå de pre¡ la miei a fost, ne cautå arabii... Cu lâna nu am fåcut nimic nici anul trecut, nici în acest an. Oierii au stocat-o. A¿teptåm. Este înså grav cå ne-au aprobat numai 41% din banii necesari pe acest an pentru controlul oficial ¿i pentru Registrul Genealogic. Nu e-n regulå. Avem de plåtit salarii pentru lucråtori. Nu s-a dat diferen¡a

nici anul trecut, dar a¿teptåm ¿i în acest an rectificarea bugetarå. Impozitul pe salarii trebuie plåtit... Dacå trece luna ¿i nu plåtesc, vin penalizårile. Am 8 angaja¡i la asocia¡ie. Nu ¿tiu dacå mai luåm pe trimestrul al doilea ceva. Noi facem controlul la toate rasele din Vaslui. Practic, toate rasele din România se regåsesc ¿i în jude¡ul Vaslui. ªi se face diferit în func¡ie de raså: un anumit tip de control se efectueazå la rasele de lapte, altul la rasele de pielicele, altfel la cele de carne. Avem patru rase numai la capre, la ¡urcane avem 4 varietå¡i, Cap Negru de Teleorman, apoi Merinos, Merinos

de Suseni, Ille de France, Suffolk. Avem toate rasele ¿i toate împrå¿tiate, e greu så mergem în control, trebuie motorinå... Nu ¿tiu ce vom face. Lapte e pu¡in pentru cå to¡i oierii laså mieii så sugå pânå târziu fiindcå nu au ciobani. Nu putem mulge oile Karakul mecanic, au coada latå. Vrea domnul Cå¡ean så metiseze toate ¡urcanele... Po¡i face asta o datå, pe urmå unde ajungi dacå vei continua? Nu te joci cu asemenea lucruri”, spune Ion Agafi¡ei.

Viorel PATRICHI

George C\]ean> Fran]a ar cump\ra oi din România “Mi-am propus så intråm într-un proiect-pilot alåturi de Fran¡a pe ceea ce însemanå export de carcaså de ovinå”, spune George Cå¡ean, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. În luna septembrie, va veni o delega¡ie din Fran¡a, care este interesatå de achizi¡ia de carcaså de ovinå din cele douå categorii - de ºurcanå ¿i ºigaie a¿a cum este ea în momentul de fa¡å configuratå ¿i o viitoare carcaså hibrid, între ceea ce avem noi, ºurcanå ¿i ºigaie, ¿i o raså de carne din Fran¡a. Pia¡a din Fran¡a s-a eliberat în momentul de fa¡å ¿i putem så ne pozi¡ionåm bine pe aceastå pia¡å. Brexitul a fåcut så se elibereze un procent din pia¡å ¿i putem så mergem acolo, crede tânårul secretar de stat. Pe când era în Uniunea Europeanå, Marea Britanie importa carcase de oaie din Noua Zeelandå ¿i reexporta în Fran¡a. De când a ie¿it din UE, nu mai Profitul Agricol 29/2021

reu¿e¿te aceea¿i performan¡å. În exportul de carcaså de ovinå din România cåtre ¡åri din Uniunea Europeanå, abatoarele vor fi doar prestatoare de servicii, nu intermediari, crescåtorii vând direct cåtre comerciant, a anun¡at Cå¡ean. Musulmanii devin tot mai numero¿i în Fran¡a ¿i ei manifestå

interes pentru carnea de oaie. Pe de altå parte, Australia ¿i Noua Zeelandå, cei mai mari exportatori de oi, preferå så trimitå carnea spre pie¡ele din Asia ¿i din Extremul Orient.

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE Dicor Land: Demo cu iriga¡ii ¿i prelucrarea solului Compania gålå¡eanå Dicor Land organizeazå în 4 august 2021, în localitatea Chiselet, Cålåra¿i, o demonstra¡ie în câmp ¿i va prezenta modul de func¡ionare ¿i performan¡ele urmåtoarelor echipamente: sistemul de iriga¡ii tip Hipodrom de la IRTEC, cultivatorul Karat 12 de la Lemken ¿i grapa cu discuri Admiral de la Maschio Gaspardo. În câmp vor fi expuse ¿i alte utilaje, echipamente, piese de schimb, accesorii ¿i consumabile, necesare pentru întregul an agricol. Cei care vor så participe se pot înscrie sunând la 0739 999 988. NHR Agropartners: JCB LiveLink pentru ferme Sistemul telematic JCB LiveLink permite fermelor cu flote mixte så controleze întreaga fermå ¿i toate vehiculele agricole într-o singurå re¡ea ¿i este implementat în România de NHR Agropartners, dealer JCB. Caracteristicile sistemului includ: monitorizarea economiei de carburant, datele modului de operare, între¡inerea planificatå ¿i prevenirea defectårii, raportarea loca¡iei utilajului în timp real. NHR Agropartners monteazå retroactiv sistemul JCB LiveLink Lite pe utilajele care nu au un astfel de dispozitiv telematic. IPSO Agriculturå: Tractoare inteligente John Deere 8R - 8RT IPSO Agriculturå propune fermierilor dotarea fermelor cu tractoarele inteligente John Deere 8R - 8RT, echipate integral din fabricå cu cele mai noi tehnologii, cum este Precision AG, prin care tractoarele sunt conectate permanent cu Centrul de Opera¡iuni John Deere. Tractoarele seriilor 8R - 8RT dispun de direc¡ia automatå AutoTrac, transmisie Full PowerShift sau AutoPowr ¿i au o trac¡iune foarte bunå, datoritå motoarelor PowerTech PSS de 9 l, cu turbocompresor, ¿i a pneurilor pe puntea spate de 2,15 m. 38

Anvelope BKT pentru iriga]ii [i zootehnie Sistemele de iriga¡ii tip pivot, folosite în aceste zile toride la capacitate maximå de cultivatorii de porumb ¿i floarea-soarelui, sunt mai eficiente dacå sunt echipate cu anvelope performante, care så se deplaseze fårå probleme pe solul umed. La rândul lor, ¿i încårcåtoarele utilizate în fermele zootehnice sau mixte sunt mai productive dacå sunt dotate cu anvelope rezistente. BKT are solu¡ii pentru aceste provocåri, prin modelele AgriMax ¿i Con Star.

În

cazul sistemelor de iriga¡ii tip pivot, BKT propune o gamå de anvelope radiale ¿i douå de anvelope cu cutå înclinatå. Acestea au proprietå¡i foarte bune de autocurå¡are, datorate carcasei speciale, proiectate pentru a cre¿te trac¡iunea ¿i a îmbunåtå¡i performan¡ele pe traseu în timpul deplasårii echipamentului. Agrimax RI 818, de exemplu, este o anvelopå radialå disponibilå în douå dimensiuni: 280/85 R 24 ¿i 320/85 R 38. A fost creatå cu o bandå de rulare care spore¿te trac¡iunea, indiferent de starea solului, precum ¿i capacitatea de auto-curå¡are. Acelea¿i calitå¡i le are ¿i modelul TR 117, o anvelopå standard specificå aplica¡iilor de iriga¡ii cu pivot central, disponibilå în patru dimensiuni (11,2 - 24, 13,6 - 24, 14,9 - 24 ¿i 11,2 - 38). La rândul såu, modelul TR 118 a fost dezvoltat special pentru utilajele de iriga¡ii. Acesta oferå

un nivel ridicat de trac¡iune, are un ciclu de via¡å lung, datoritå carcasei foarte rezistente, care con¡ine un strat de elemente ranforsate. Modelul TR 118 este disponibil în dimensiunea 14,9 - 24.

Stabilitate ¿i rezisten¡å Modelul Con Star de la BKT este o anvelopå conceputå special pentru vehicule de tipul încårcåtoarelor telescopice ¿i al încårcåtoarelor pe ro¡i. Aceastå anvelopå asigurå performan¡e optime în condi¡ii de lucru variate, datoritå aderen¡ei puternice oferite de canelurile largi, care måresc suprafa¡a de contact cu solul. De asemenea, compusul din anvelopå rezistent la tåiere ¿i a¿chiere garanteazå durabilitatea, în timp ce designul în diagonalå împiedicå derapajul lateral chiar ¿i în condi¡ii de încårcare la maximum, aceasta fiind o caracteristicå esen¡ialå pentru acest tip de utilaj. Con Star este marcatå cu indicele de sarcinå 148 pentru dimensiunea 440/80, ceea ce înseamnå cå poate face fa¡å la sarcini de pânå la 5.600 kg fårå pierderea stabilitå¡ii. Arpad DOBRE Profitul Agricol 29/2021

MA{INI & UTILAJE

Noile tractoare Kubota M6, disponibile în România

Noua serie de tractoare Kubota M6002, cu puteri de 123, 133 ¿i 143 CP ¿i 5 modele de încårcåtoare frontale specializate, a ajuns în Europa. Noile modele sunt disponibile ¿i pentru fermierii români, care le pot comanda acum prin filialele Agri-Alian¡a.

ractoarele sunt echipate cu motoare care respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V, în 4 cilindri, de 6,1 l. Func¡ia Powerboost, prezentå pe toate modelele, asigurå 20 CP suplimentari în timpul aplica¡iilor rutiere, un plus de putere foarte util pentru transporturi rapide sau la opera¡iuni solicitante (tractarea remorcilor grele, de exemplu) în timpul deplasårii. Cutia de viteze a seriei M6002 a fost proiectatå pentru viteze ¿i sarcini mari, iar noua func¡ie "Xpress restart" permite oprirea tractorului fårå a ac¡iona 40

ambreiajul, doar apåsând pedala de frânå. Este foarte utilå mai ales în timpul sarcinilor repetitive, cum este distribuirea furajelor pentru animale, când se poate controla cu precizie încårcåtorul frontal, fårå a fi nevoie utilizarea a douå pedale.

Transmisie performantå Cele 8 trepte powershift în 3 game automatizate oferå 24 de viteze înainte ¿i 24 înapoi. Adåugând gama op¡ionalå creeper (viteze de la 0,2 km/orå), rezultå 32 de viteze înainte ¿i 32 înapoi, optime pentru lucråri în câmp, transport ¿i manevarea echipamentelor sau încårcåtoarelor de distribuire a hranei pentru animale. Agresivitatea schimbårii treptelor powershift poate fi reglatå prin atingerea unui buton ¿i permite schimbarea linå a vitezelor, când se tracteazå o remorcå goalå sau o cisternå plinå de lichid. Prizele de putere de pe noile tractoare pot oferi patru tipuri de tura¡ii pe minut: 540, 540 ECO,

1.000 sau 1.000 ECO. Cele douå tura¡ii ECO sunt utile la ac¡ionarea echipamentelor pentru furaje: cositori, greble de adunat ¿i greble de råvå¿it. În plus, în modul ECO, la viteza maximå de deplasare se ob¡in ¿i economii de carburant, datoritå unei tura¡ii a motorului de doar 1.690 rpm. Cilindreea mare a motorului Kubota oferå, de asemenea, un cuplu foarte bun. Motorul oferå peste 600 nM cuplu într-o plajå largå de tura¡ii, de la 1.200 la 1.900 rpm. Prin aceasta, nivelul de zgomot este considerabil redus, iar consumul de carburant scade, în special la lucråri cu priza de putere în modul ECO. ªi fiindcå a venit vorba de consumul de carburant, rezervorul de combustibil de 230 de litri cu care este echipatå noua serie de tractoare Kubota asigurå operarea îndelungatå, cu realimentåri mai rare. Filtrul de particule diesel (DPF) contribuie, de asemenea, la o eficien¡å mai mare, cu un interval de curå¡are dublat, care ajunge astfel la 6.000 de ore. Profitul Agricol 29/2021

MA{INI & UTILAJE

Înc\rc\toare cu gheare sau cup\ Kubota a dezvoltat o serie de încårcåtoare frontale pentru noile tractoare. Echipamentele pot fi ac¡ionate u¿or ¿i sunt deosebit de eficiente ¿i productive, datoritå celor trei sisteme prin care pot fi operate: - Auto-Level System: repozi¡ioneazå automat cupa întro pozi¡ie preselectatå, cu o simplå apåsare de buton. - Auto-Unload System: controleazå mi¿carea simultanå a ghearelor greiferului ¿i a cupei, prin deschiderea ghearelor ¿i golirea cupei pentru descårcare rapidå ¿i eficientå.

Unghi de virare optimizat Manevrabilitatea u¿oarå a tractorului este datoratå pun¡ii fa¡å cu angrenaj conic fårå cardan, care permite un unghi de viraj foarte bun, în spa¡ii înguste sau cur¡i mici. La capete de rând, chiar ¿i cu utilaje grele, precum cultivatoare sau pluguri, întoarcerea se poate face dintr-o singurå mi¿care, în vreme ce alte tractoare au nevoie de un viraj mai larg sau trebuie så dea întâi cu spatele. Un alt atu al noii serii de tractoare este tehnologia inovativå Bi-Speed, prin care, dacå unghiul de virare al ro¡ilor din fa¡å este de peste 35 de grade, viteza de rota¡ie a acestora cre¿te automat în raport cu a ro¡ilor din spate. Drept urmare, se ob¡ine o trac¡iune mai bunå ¿i se reduc riscurile de alunecare, iar întoarcerea este mai linå ¿i nu afecteazå solul. A¿adar, tractoarele seriei M6002 sunt mult mai u¿or de Profitul Agricol 29/2021

- Speed-Link 2 System: prinderea/desprinderea automatå a utilajelor, fårå coborârea operatorului din cabina tractorului. Operarea încårcåtorului frontal este facilå, prin intermediul joystick-ului pozi¡ionat ergonomic în cabinå ¿i la îndemâna operatorului, care, astfel, controleazå toate func¡iile, inclusiv sistemul de prindere frontal. În plus, ¿asiul încårcåtorului, foarte stabil ¿i îngust, permite o vizibilitate optimå asupra încårcåturii.

manevrat decât alte tractoare cu acelea¿i dimensiuni. Raza de întoarcere cu cauciucuri 480/65R24 este de doar 4,5 metri. În plus, noile tractoare au o gardå la sol mare, de 42,5 cm, idealå pentru adunarea sau råvå¿irea brazdelor de furaj cosit sau în culturi înalte, unde alte tractoare nu pot intra.

Putere mare de ridicare Sistemul hidraulic tip CCLS care echipeazå noile tractoare asigurå o putere de ridicare de 7.000 kg pe spate ¿i de 3.260 kg pe fa¡å, ceea ce permite ridicarea cu usurin¡å chiar ¿i a utilajelor grele, precum pluguri reversibile, cultivatoare sau semånåtori mari. Chiar ¿i la rota¡ii mai reduse ale motorului, sistemul hidraulic asigurå un debit mare ¿i eficient, precum ¿i operarea linå a încårcåtorului frontal. În plus, sistemul CCLS ac¡ioneazå ¿i asupra frânelor remorcii ¿i

a sistemului de direc¡ie ¿i controleazå transmisia ¿i suspensiile pun¡ii fa¡å. Pe de altå parte, pentru cå existå doar o singurå pompå hidraulicå, dotatå cu doar douå filtre, nivelul general de zgomot este redus, iar lucrårile de mentenan¡å la sistemul hidraulic sunt mai simple.

Echipåri pentru agricultura de precizie Noua serie poate dispune ¿i de echipamente pentru agricultura de precizie. Monitorul K-Monitor, de 7 inci (aproape 18 cm în diametru), este disponibil op¡ional. La acesta se adaugå ¿i echiparea Isobus ¿i sistemul op¡ional de autoghidaj, care permit o operare preciså a tractorului cu utilaje ata¿ate/tractate ¿i un management eficient la capåt de rând. Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Amazone Ceus, pentru ferme mici [i mijlocii Amazone oferå acum fermierilor din România douå noi tipuri de combina¡ii de grapå-cultivator tractate, Ceus 3000-TX ¿i 4000-TX, cu lå¡imi de lucru de 3 ¿i 4 m, în versiune rigidå, pentru tåierea ¿i sfårâmarea intensivå a solului, precum ¿i pentru afânarea cu amestecarea în profunzime a resturilor vegetale.

ceste utilaje pot fi utilizate ¿i în ferme mici ¿i mijlocii, cu tractoare cu puteri începând de la 150 CP. Noile Ceus 3000-TX ¿i Ceus 4000-TX sunt echipate cu un sistem de rulare central, oferå precizie ¿i u¿urin¡å în utilizare, atât la dezmiri¿tire, cât ¿i la prelucrarea solului, pentru afânarea în profunzime ¿i pregåtirea patului germinativ.

Vitezå de lucru de 15 km/orå Prin combina¡ia de discuri ¿i gheare, Ceus prelucreazå optim solul, la viteze de lucru de pânå la 15 km/h, iar paiele, miri¿tea sau culturile intermediare sunt mårun¡ite de segmentele discurilor. Cu ajutorul zonei cu gheare a utilajului, materia organicå este încorporatå uniform, chiar ¿i în cazul unei cantitå¡i mari de resturi vegetale. Prin modul în care a fost construit, Ceus pregåte¿te cele mai bune condi¡ii pentru o descompunere rapidå ¿i pentru germinarea foarte bunå a culturilor, concomitent cu reducerea riscului de boli care ar putea afecta semin¡ele semånate dupå dezmiri¿tire. Protec¡ie contra pietrelor Discurile mari din zona din fa¡å a utilajului toacå foarte bine masa organicå ¿i laså în urmå o structurå fin mårun¡itå a 42

solului care, astfel, este optim pregåtit de însåmân¡are. Discurile sunt disponibile în versiunile netedå sau crenelatå, iar prin suspensia individualå asigurå o uniformizare ¿i o fårâmi¡are mai bunå a solului în timpul prelucrårii intensive. Echipamentul este protejat contra pietrelor cu un sistem de siguran¡å cu elemente din cauciuc ¿i nu necesitå între¡inere. Ghearele au o distan¡å de 40 cm între ele ¿i prelucreazå eficient masa organicå, chiar ¿i în cantitå¡i mari, echipamentul fiind u¿or de tractat chiar ¿i la setarea pentru adâncimi de pânå la 30 cm. Ceus permite ¿i prelucrarea superficialå a solului, astfel încât vârful bråzdarului så treacå pe sub adâncimea de lucru a grapei cu discuri, chiar ¿i în condi¡ii de sol umed ¿i dificil. Astfel, acesta este afânat, se ob¡ine o structurå grosierå ¿i se reduce considerabil pericolul de levigare a solului (apari¡ia crustelor). Pentru zona cu gheare a echipamentului sunt disponibile diverse bråzdare tip C-Mix, iar Amazone are o gamå extinså prin care oferå tipul corect de bråzdar pentru fiecare domeniu de utilizare. Pentru o siguran¡å mare în operare chiar ¿i în cele mai dificile condi¡ii, ghearele C-Mix-Super sunt echipate cu siguran¡å la suprasarcinå cu arcuri de presiune. Op¡ional, pentru Ceus-TX se pot monta ¿i noile gheare C-Mix-Ultra cu siguran¡å automatå la suprasarcinå,

prin cilindri hidraulici, prin care for¡a de ridicare poate fi reglatå continuu, pânå la 800 kg. Acest lucru asigurå respectarea preciså a adâncimii de lucru dorite, pânå la 30 cm. Pe de altå parte, sistemul C-Mix-Ultra protejeazå cultivatorul împotriva fortelor extreme, prin faptul cå, dupå declan¿area sistemului de protec¡ie, ghearele sunt retrase eficient datoritå sistemului de amortizare. Dupå zona cu gheare a utilajului urmeazå unitatea de nivelare, care poate fi echipatå op¡ional cu discuri netede, crenelate sau cu nivelator cu arcuri (tip greblå). Pentru o prelucrare uniformå, discurile plasate pe margine se pot regla separat pe înål¡ime ¿i înclina¡ie. Pentru reconsolidarea finalå a solului se poat alege unul dintre cele 11 modele de tåvålugi ¿i diferite greble. În cazul în care în teren existå condi¡ii deosebit de umede, de exemplu primåvara, tåvålugul poate fi demontat ¿i prelucrarea se poate face fårå reconsolidare, astfel încât solul afânat så se poatå usca ¿i încålzi mai rapid. La eficien¡a ¿i productivitatea acestor grapecultivator Ceus 3000-TX ¿i 4000-TX contribuie ¿i reglajul hidraulic în adâncime, care se realizeazå u¿or ¿i confortabil, pentru adaptarea optimå la condi¡iile solului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 29/2021

OPINII>

Nina GHEORGHI}|, fermier, Br\ila

Iriga]iile nu sunt pentru un an ca 2020! Irigarea culturilor reprezintå o verigå tehnologicå prin care fermierul poate completa necesarul de apå al unei culturi, pornind de la aportul de precipita¡ii al zonei, astfel încât aceasta så-¿i atingå poten¡ialul biologic de produc¡ie.

o culturå så-¿i poatå atinge acest poten¡ial, to¡i factorii de vegeta¡ie trebuie så fie în parametrii optimi sau cât mai aproape de optim. Ca urmare, în perioadele de secetå pedologicå extremå, cum a fost ¿i anul 2020, se manifestå ar¿i¡a atmosfericå, cu efecte foarte drastice asupra produc¡iei. De aceea, de multe ori, chiar dacå irigåm, astfel încât apa så fie la nivelul optim în sol, planta tot nu-¿i atinge poten¡ialul biologic pentru cå nu vegeteazå normal, procesele fiziologice sunt mult încetinite, unele chiar inhibate, din cauza temperaturilor ridicate ¿i a umiditå¡ii relative a aerului scåzute. Înså, chiar dacå randamentele ob¡inute în astfel de condi¡ii sunt la jumåtatea poten¡ialului, acestea î¡i asigurå supravie¡uirea, ca fermier, în a¿teptarea unor ani normali. Cea mai importantå zonå agricolå a ¡årii, zona cerealierå, este zonå de stepå, semiaridå, unde precipita¡iile medii anuale sunt sub 500 mm. Mai mult, ceea ce face ¿i mai instabile randamentele culturilor, în aceastå zonå, este repar-

ti¡ia neuniformå a acestor precipita¡ii în cursul perioadei de vegeta¡ie. Frecven¡a ¿i durata secetei sunt douå elemente care ne ajutå så apreciem modul de repartizare al precipita¡iilor. În Bårågan, de exemplu, unde este situatå ¿i ferma noastrå, seceta este oaspete nepoftit în fiecare an. De la un an la altul diferå doar numårul acestor perioade de secetå, intensitatea cu care se manifestå ¿i momentul în care se instaleazå. Cercetårile agricole au aråtat cå, în Bårågan, existå 6 perioade de secetå cu duratå medie de 21 de zile, în aprilie - septembrie. În aceste condi¡ii nu ne putem gândi la randamente stabile în fermele din sud-estul României fårå så putem aplica iriga¡ii. Ca urmare, iriga¡iile trebuiesc aplicate în anii normali, pentru a-¡i consolida financiar ferma, ceea ce-¡i va permite, ca fermier, så treci cu bine peste o secetå cumplitå ca cea din 2020. Pentru condi¡iile anului 2020, niciun fermier din partea de sud-est a României nu era pregåtit, ca dotare tehnicå, så facå fa¡å secetei, cu irigarea întregii suprafe¡e a fermei. Nu este eficient, din punct de vedere economic, så achizi¡ionezi echipamente pe care så le folose¿ti la capacitate, poate o datå la 10 ani sau chiar mai mult. De exemplu, anul 2020 a fost cel mai secetos an din ultimii 60 de ani, pentru partea de sudest a ¡årii. Anul trecut a fost nevoie så se irige ¿i grâul, o culturå care are un consum total de apå de 3000 m3/ha, necesar pe care în anii normali chiar ¿i în zonele cu cea mai reduså cantitate de precipita¡ii - 350 mm - cum este zona din-

spre litoralul Mårii Negre, dacå aceastå cantitate are o reparti¡ie normalå, poate acoperi, în mare måsurå, acest consum. Acesta este ¿i motivul pentru care în practica agricolå fermierii spun cå nu este rentabil så irige grâul întrucât sporul de produc¡ie nu justificå investi¡ia fåcutå în echipamente. Prin compara¡ie, porumbul are un consum de apå care se situeazå în jurul valorii de 6.500 m3 apå/ha, mai mult decât dublu fa¡å de grâu. Mai mult, la porumb perioadele critice, cu consumul maxim de apå al plantelor, se suprapun în cele mai multe cazuri cu perioadele secetoase ¿i de aceea irigarea în aceastå perioadå aduce sporuri mari de produc¡ie. Seceta intervine, de obicei, la sfâr¿itul lunii iunie ¿i începutul lunii iulie ¿i este foarte pågubitoare pentru cå surprinde porumbul când se pregåte¿te så înspice. În timpul înfloritului, care cuprinde înspicarea, apari¡ia måtåsii ¿i polenizarea florilor (ofilirea måtåsii), porumbul are cea mai mae nevoie de apå, constituind perioada criticå pentru umiditate. În general, când vorbim de dotarea unei ferme vegetale cu echipamente de iriga¡ii, culturile avute în vedere a fi irigate sunt de regulå culturile de primåvarå, cu precådere porumbul ¿i soia. Aceste echipamente, destinate acestor douå culturi, pot fi folosite ¿i la culturile de toamnå, când se aplicå udåri de aprovizionare, astfel încât så se asigure condi¡ii bune de germinare ¿i pornire în vegeta¡ie a acestora. În opinia mea, ca så merite investi¡ia ¿i så se poatå ob¡ine stabilitatea produc¡iilor ¿i apropierea de Profitul Agricol 29/2021

OPINII poten¡ialul culturii, trebuie så fii pregåtit, cu echipamente, så po¡i aplica, minim, între 150 - 200 mm apå. Aceastå cantitate de apå ajutå så se facå punte, fårå pierdere semnificativå de produc¡ie, între prioadele în care precipita¡iile lipsesc sau så se completeze aportul de precipita¡ii pânå la satisfacerea consumului de apå al culturilor, în zonele unde avem aportul naturii sub nevoia de apå a culturilor. ¥n Bårågan cantitatea anualå de precipita¡ii este între 450 500 mm. Dacå anul este normal, în perioada aprilie - iulie cad 200 mm (2000 m3 apå/ha) precipita¡ii. Dacå aceastå cantitate are o reparti¡ie normalå, cu o structurå a hibrizilor corect aleaså ¿i semåna¡i timpuriu, produc¡ia la porumb se situeazå între 8.000 - 10.000 kg/ha. ¥nså, din cauza schimbårilor climatice într-o perioadå de 5 ani, avem ani normali maxim 2, 1 an este foarte dificil ¿i 2 ani cel mult sunt satisfåcåtori. Ca urmare, cea mai favorabilå zonå agricolå a României, ca så poatå performa, are nevoie de iriga¡ii. Statul român nu-¿i mai poate permite så lase agricultura, ¿i implicit fermierul, la voia naturii. În anul 2020 am auzit numero¿i fermieri cå au fost total nemul¡umi¡i de produc¡iile ob¡inute, în condi¡iile în care au aplicat 3 sau chiar 4 udåri. Explica¡ia nu poate fi legatå decât de faptul cå norma de udare a fost prea micå, iar timpul de revenire pe aceea¿i suprafa¡å - prea mare. Grosimea stratului de sol ce trebuie umezit prin irigare, la cultura de porumb, este de 0,5 m pânå la înspicare ¿i de 0,75 m de la înspicare pânå la faza de laptecearå; în zonele cu evapora¡ie puternicå,

Profitul Agricol 29/2021

cum este zona Båråganului, este nevoie de 0,75 m pânå la înspicare ¿i 1,0 m dupå înspicare. Normele de udare mici, care nu reu¿esc så percoleze aceste adâncimi, nu ajutå planta decât în micå måsurå. Deci, norma de udare trebuie stabilitå corect, astfel încât la încheierea aplicårii acesteia, în func¡ie de zona în care ne aflåm, så avem solul umezit pe adâncimea corespunzåtoare. ¥n condi¡iile anului trecut, unde seceta pedologicå extremå s-a manifestat pe cel pu¡in 1 m adâncime, o normå de udare de 50 mm (500 m3/ha), aplicatå într-o perioadå de consum maxim de apå la porumb, care, în general, este cuprins între 6-7 mm/zi (60-70 m3/zi/ha), dar poate atinge chiar valori de 8 - 9 mm/zi datoritå evapotranspira¡iei foarte ridicate, în zilele toride, înseamnå cå ajung 7 - 8 zile, în cel mai bun caz. Chiar dacå se revine la o såptåmânå cu irigarea, faptul cå nu s-a reu¿it så se percoleze stratul de sol pânå la adâncimea de 1 m, face ca planta så primeascå semnal de la nivelul rådåcinilor, care vegeteazå în uscat, cå nu existå rezervå de apå. Planta intrå în scenariul de scurtare a perioadei de vegeta¡ie, cu îmbåtrânire prematurå, astfel încât så reu¿eascå så producå atât cât så-i permitå supravie¡uirea ca specie. A¿a cå la o normå de irigare de 100 - 150 mm (1.000 - 1.500 m3/ha), în condi¡iile în care de la naturå cultura n-a primit mai nimic, în 2020, era normal så se ob¡inå produc¡ii de 2.500 - 3.000 kg/ha la cultura de porumb. Mai mult, în astfel de ani, chiar dacå ne dotåm încât så putem aplica norme mai mari ¿i så percolåm adâncimea solului cerutå de

cultura de porumb, ¿ansele ca aceastå culturå så-¿i atingå poten¡ialul sunt mici întrucât seceta atmosfericå (ar¿i¡a) are efecte însemnate asupra produc¡iei. Chiar dacå are suficientå apå în sol, temperaturile ridicate ¿i umiditatea relativå a aerului foarte scåzutå determinå planta så-¿i închidå stomatele, ca proces de apårare, în vederea men¡inerii rezervei de apå. Ca urmare, planta nu sintetizeazå suficientå cantitate de substan¡e organice care så-i permitå så-¿i atingå poten¡ialul de produc¡ie. A¿a cå prudent este ca, în anii foarte dificili din punct de vedere climatic, fermierii så nu facå mari investi¡ii în tehnologie, mai ales în cantitatea de inputuri pe care le aplicå, pentru cå planta nu le va putea valorifica la nivelul a¿teptårilor tehnologiei, ca så poatå fi recuperatå investi¡ia fåcutå. La începutul fiecårui ciclu de produc¡ie putem corela nivelul tehnologic cu rezerva de apå a solului, iar pe parcursul perioadei de vegeta¡ie så ajuståm cantitatea de inputuri în func¡ie de cantitatea de apå pe care planta o prime¿te de la naturå sau prin irigare. În concluzie, agricultura fårå iriga¡ii, în condi¡iile schimbårilor climatice, va råmâne un sector fårå performan¡ele mult a¿teptate! Anii buni vor compensa pierderile din anii slabi, astfel încât veniturile fermei nu vor depå¿i costurile decât în limite care nu-i va permite så se dezvolte, ci doar så supravie¡uiascå. Ministerul Agriculturii nu trebuie så uite cå seceta face parte din via¡a zonei de stepå, zonå care ocupå 20% din teritoriul României, cu cele mai fertile soluri din Europa!

MICA PUBLICITATE

SC AGROIND FOC{ANI SA, cu sediul ;n localitatea Doaga, com. Garoafa, jud. Vrancea

VINDE 70-80 capete juninci din rasa Holstein, cu gesta¡ia cuprinså între 3-7 luni, inseminate cu material seminal sexat. Ferma este înscriså în Registrul Genealogic, iar junincile vor fi livrate cu certificat de origine ¿i productivitate.

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

DN AGRAR VINDE

În anul 2020 am vândut 80 de juninci unui singur beneficiar.

Rela]ii la tel> 0724.581.524 agroind1991@yahoo.com

Contact: 0785.242.845

Profitul Agricol 29/2021

Pagina de istorie Palatul Löffler - unul dintre cele mai frumoase din Timi[oara Aminte¿te-¡i cât de mult iube¿ti Timi¿oara ¿i porne¿te împreunå cu noi într-o cålåtorie virtualå printre palatele ora¿ului! Descoperim povestea celor mai frumoase clådiri ¿i a proprietarilor sau arhitec¡ilor care le-au creat este îndemnul speciali¿tilor de la Muzeul Na¡ional al Banatului Timi¿oara.

nul dintre cele mai frumoase palate din capitala Banatului ¿i sigur cel mai frumos de pe Surogat este clådirea construitå între 1912-1913 de familia ¿i firma Löffler. Pe un teren eliberat de zidurile fortifica¡iei ¿i parcelat spre vânzare a fost ridicat un palat cu trei etaje, 46 apartamente ¿i 142 camere. Parcelele 2 ¿i 3 din drumul principal care duce din cartierul Cetate spre cartierul Iosefin, în suprafa¡å de 224 stânjeni påtra¡i fiecare, sunt cumpårate de Löffler ¿i fiii såi pentru o sumå de 370 coroane stânjenul påtrat, la parcela nr. 2, ¿i 440 coroane stânjenul påtrat, la

parcela nr. 3. Pe atunci, condi¡iile puse de primårie nu erau deloc simple: proprietarul se obliga så ridice întreaga construc¡ie (ale cårei planuri erau avizate de arhitectul-¿ef al ora¿ului) în råstimpul unui an de zile, cu întreg frontul principal terminat (o remarcå: planurile detaliate ale fa¡adei trebuiau ¿i ele prezentate ¿i avizate). Cerin¡a primåriei urma întocmai planul urbanistic general care prevedea construc¡ia unor clådiri mari, în stilul modern al anilor 1900. Spatele clådirii terenul råmas liber - trebuia obligatoriu

construit sau îngrådit cu un gard frumos - mai explicå cercetåtorii de la MNaB Timi¿oara. Palatul apar¡ine curentului Secession, iar arhitectul clådirii a fost chiar unul dintre cei trei fii ai familiei Löffler, Leopold. Stilul clådirii era unul modern pentru perioada anului 1913, camerele erau înalte, iar parterul clådirii era destinat spa¡iilor comerciale. Apartamentele erau destinate închirierii ¿i au fost foarte repede ocupate, fiind unele dintre cele mai dorite din ora¿. La parter se afla o cafenea, iar la scurt timp Palatul Löffler se modernizeazå cu trei ascensoare pentru obiecte grele sau bagaje ¿i trei ascensoare de persoane, moment în care plata pentru închirierea spa¡iilor ¿i apartamentelor din palat cre¿te semnificativ. Cercetåtoarea dr. Ileana Pintilie Teleagå a descoperit pe un plan al clådirii din anul 1912 semnåtura arh. Henrik Telkes. Autoriza¡ia de construire a fost ob¡inutå în 18 martie 1912, iar lucrårile au fost terminate la 1 mai 1913. Probabil cå autorul statuilor a fost sculptorul Géza Rubletzky.

Gheorghe MIRON 48

Profitul Agricol 29/2021

PAGINA DE HOBBY Sitarii, la zbor de ;nc\lzire Sfâr¿itul lui Cuptor înclinå deja balan¡a cåtre capricioasele zile de toamnå, când solemnitatea rodului pârguit laså locul melancoliei stingerii. În amurgurile ce înro¿esc zårile zim¡ate de vârfurile pådurii de molid dinspre miazånoapte, fluturå în våzduh aripile sitarilor tineri, la primele zboruri de încålzire. Poate cå unii dintre ei, nevârstnici fiind, au mai plutit pe deasupra arborilor, purta¡i de mama lor, care, la mare primejdie, se ¿tie cå î¿i mutå din cuib puii în locuri ferite, ducându-i pe rând în gheare. Nu e o poveste, iar acest obicei al misterioaselor påsåri cu pliscul lung se adaugå celorlalte însu¿iri ale lor, multe vecine cu neverosimilul, cum ar fi aceea de a-¿i tåmådui singuri fracturile accidentale ale picioarelor, fåurindu-¿i atele din be¡e ¿i man¿on rigid din lut, menite så fixeze osul rupt pânå la vindecare. Asemenea suturi demne de arta unui ortoped de mare claså sunt adesea citate ¿i ilustrate sugestiv în literatura de specialitate, fårå så lase loc niciunui dubiu. Culoarele de zbor ale sitarilor sunt påstrate din genera¡ie în genera¡ie, astfel cå ini¡ia¡ii se pot lesne bucura, din primåvarå pânå toamna, de voltele crepusculare ale acestor vietå¡i cu totul aparte. Deja independen¡i, sitåra¿ii înva¡å acum, pe distan¡e scurte, så devinå ståpâni pe aripile lor, pregåtindu-se pentru întâiul drum lung al migra¡iei cåtre miazåzi. Ca ni¿te fluturi mari, se preling la rasul arboretelor, survolând poienile ¿i lumini¿urile cu dibåcie crescândå ¿i cu o exuberan¡å manifestatå din timp în timp prin binecunoscutul coråit, mijloc inconfundabil de comunicare cu semenii din aer ori de pe sol. Uneori, pare cå vorbesc cu ei în¿i¿i, ferici¡i cå se înscriu în concertul pådurii. Chiar nevåzându-i prin vålul tot mai des al înserårii, cunoscåtorii le remarcå prezen¡a dupå glas. Vânåtorul care a gustat din vraja întâlnirilor rodnice cu sitarii are auzul antrenat în a le tålmåci Profitul Agricol 29/2021

feluritele moduri de a se manifesta sonor; altfel, delicatele sålbåticiuni sunt foarte discrete. La vremea aceasta, e plåcut så-i vezi pe cei tineri câ¿tigând în dexteritate, så le urmåre¿ti evolu¡ia pânå la deplina ståpânire a artei zborului precum celei a maturilor ce pun la grea încercare måiestria, reflexele ¿i experien¡a celor mai destoinice pu¿ti.

prinse în covå¡ica lor de påmânt, cåptu¿itå cu frunze ¿i fire de iarbå uscatå, la Demåcu¿a, sub Feredeu. Acolo e un rai al tetraonidelor, cu afini¿uri întinse, cu bahne ¿i pat gros de bunceag, unde molizii ¿i hribii mor de båtrâne¡e, ca în vremuri vechi. În ce må prive¿te, nu am avut norocul så admir pe viu un astfel de tablou rarisim, de¿i pa¿ii m-au purtat prin multe

Dintotdeauna, tirul la sitari a nesocotit toate regulile ¿i toatå rutina poligonului. Mai mult decât rudele-i apropiate, beca¡inele, acest veritabil diamant al coroanei face fala ciochinarului prin proverbiala lui imprevizibilitate, prin misterul întregului såu mod de a fi ¿i, de ce nu, în final, prin aristocratica pre¡uire culinarå ce i se acordå pe bunå dreptate. „Mai bun decât un sitar sunt doi”, opineazå cu umor gurmanzii gasconi, ¿i nu avem nici un motiv så-i contrazicem, chiar dacå nu ne-am ¿lefuit gusturile la poalele Pirineilor, ci am råmas robii cuhniei îmbel¿ugate de sub Carpa¡i. Dintre pu¡inii sitari care cuibåresc la noi, familiari îmi sunt cei din Obcinele Bucovinei. ªi acum må urmåre¿te imaginea surprinså de un pasionat fotograf animalier, Dumitru Vlådeanu, cu cele patru ghemotoace din puf, tårcate, sur-

sihåstrii ale Obcinei Mari ¿i ale Feredeului. Descopår înså ¿i aståzi, cu aceea¿i emo¡ie, bucuria de a vedea sitarii tineri câ¿tigând încredere în aripile crude încå, pe deasupra poienelor largi cu nume de o rezonan¡å tulbure: Corhana, Bâtca, Zegreva, Cununschi, Cruhla. Nu departe, fiecare dintre ele ascunde dincolo de cetini câte unul sau mai multe locuri de rotit ale coco¿ilor-de-munte, påstrat de la izvoarele timpului. Sitarii ¿i gotcanii î¿i împart în pace un tårâm al eresurilor. La ceasul când ultimul bondar va renun¡a så mai zåboveascå asupra florilor liliachii de sovârv ¿i de cimbri¿or din fânea¡å, e semn cå începe zborul crepuscular al sitarilor. Pentru mul¡i dintre ei, unul de încålzire: se apropie toamna lungii cålåtorii. Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 28.07 - 11.08.2021

Gina Darjanschi 28.07.1982, ¿ef serviciu Rela¡ii cu publicul APIA Gheorghe Albu 30.07.1955, fermier Vii¿oara, jud. Constan¡a Gheorghe Nea¡å 1.08.1959, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Stela Tånase 2.08.1962, director Direc¡ia plå¡i directe - zootehnie APIA Marian Verzea 4.08.1948, director general ICCPT Fundulea Petricå Cojocaru 5.08.1981, Branch Manager NHR - Filiala Bråila Viorel Andronie 6.08.1963, conf. USAMV Bucure¿ti, pre¿edintele Colegiului Medicilor Veterinari Simona Munteanu 6.08.1979, redactor-¿ef revista Agrimedia Råzvan Horoi 6.08. 1988 directorul fermei AICBAC Bacåu Sorin Dogaru 7.08.1967, director InterAgro Veronica Ciucå 7.08.1968, input manager Chemark Rom Emilian Negrilå 9.08.1950, director SCDA Teleorman Adriana Sorescu 9.08.1977, director financiar Caussade Semences România Iancu Jitåreanu 10.08.1967, director ¿colarizare Agrocomer¡ Holding Lucian Stoian 16.08.1941, Sta¡iunea de cercetåri pentru legumiculturå Bucure¿ti Teodor Maru¿ca 17.08.1941, ICD Paji¿ti Bra¿ov Constantin Soare 17.08.1955, director comercial Adama 50

Lavanda dintre Nistru [i Prut Lavanda, alåturi de vi¡ade-vie, este unul dintre pu¡inele sectoare care nu au avut de suferit în Republica Moldova. Må rog, nu foarte tare... Clima de acolo este idealå pentru aceastå plantå, care iube¿te soarele ¿i suportå bine canicula, crede Alexei Cazac. A început så cultive lavandå acum 5 ani, iar aståzi are vreo 60 de hectare. Toatå produc¡ia o vinde unui grup francez. Industria lavandei era una prosperå în Republica Moldova ¿i în perioada fostei URSS, când uleiul esen¡ial era livrat Moscovei. Aståzi, fra¡ii de peste Prut cultivå lavanda pe 1.400 de hectare, iar produc¡ia de ulei esen¡ial ar putea så ajungå la 20 de tone. Nostalgicii, ¿i Moldova nu duce lipså de ei, spun cå cifrele sunt încå departe de “prosperitatea” din pe-

rioada URSS. Marea diferen¡å, aståzi 99% din uleiul de lavandå pleacå în principal spre Uniunea Europeanå, pe euro. Principalul client este Germania, urmatå de Bulgaria ¿i Fran¡a. Între timp, cultivatorii de lavandå câ¿tigå bani ¿i de pe urma turi¿tilor dornici så se fotografieze în câmpurile lor. Taxa de intrare este de aproximativ doi euro.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Domeniu cu roade la înål¡ime – Aråturå de suprafa¡å; 2) Notat cu plus la 9 10 chimie – A merge cu turnatul; 3) Desenare pe sine – Bazin gol! 4) Rece... în Arctica! – Dusul cu sorcova; 5) Cu¡it pentru måmåligå – Curg pe umerii leli¡ei; 6) Conduc cu biciul – Chip de cearå; 7) Råzbunarea mafio¡ilor; 8) Prezente la serviciu – Caså de crea¡ie; 9) Fåcu¡i så bubuie; 10) Munca lor e trecutå în acte.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 28/2021 ORIZONTAL: CAINE - STUP; RJ - EOLIANA; EURI - IMPAR; ATACANTE - L; NOTARI - TIZ; GRI - PACALI; A - ORATORIE; INEGAL - CN; ITANI - EPIC; DELICATETE.

VERTICAL: 1) Un rând de hamuri – Pe¿te... cifrat; 2) Dispuse la sedentarism; 3) Cu el ne alegem – A duce la råcoare; 4) Are o anumitå înclina¡ie – Volum våzut de autor; 5) Pråjiturå din ciocolatå; 6) E timpul påcålelilor – Argument nefondat! 7) Desfå¿urat cu încetinitorul – Îmbråcat de balerinå; 8) Nucleu de crom! – Strident ca ton; 9) Apropiatå inimii – Måsura energiei! 10) Lucråri de fine¡e în port. Profitul Agricol 29/2021