Profitul Agricol nr. 29, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 29 din 24 iulie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 29/2024 Redactor - ¿ef

{i d\-ne nou\ apa noastr\ cea de toate zilele “Din estim\ri, calamitatea este undeva la aproape dou\ milioane de hectare la culturile de prim\var\, porumb [i floarea-soarelui, [i la 100.000 de hectare la culturile de toamn\, grâu [i rapi]\. Aici procesele-verbale sunt finalizate...” Ministrul ;[i recit\ poezia sec, f\r\ empatie. Este ;nc\ un an de secet\, iar din 2020 ;ncoace cuv=ntul \sta provoac\ fric\. De[i ;n ultimele zile au mai c\zut c=teva ploi (c=t de c=t salvatoare pentru floarea-soarelui, c\ci pentru porumb...), oamenii privesc c=mpul cu ;ngrijorare. Cine are totu[i ap\ pe canal st\ cu grija furturilor din sistemul de iriga]ii, c\ci mereu se g\sesc “autori necunoscu]i” pe care s\ ;i tenteze ni[te piese, ni[te “fer”. Magne]i, le spune amar-ironic un amic c\lcat de c=teva ori. Este ;nc\ an electoral (la toamn\ avem din nou alegeri), iar Barbu [tie c\ trebuie s\ ;i mul]umeasc\ pe to]i. De o s\pt\m=n\ promite ;n rafal\ bani de desp\gubiri (de[i mai are de achitat din desp\gubirile de anii trecu]i), un sistem complex de asigur\ri de secet\ pentru ;ntreaga ]ar\, suspendarea ratelor la credite, m\car pentru un an, [i noi [i noi investi]ii ;n iriga]ii. Ba chiar, ;ntr-un interviu, secretarul de stat Adrian Pintea plusa c\ o s\ creasc\ iriga]iile la 10 milioane de hectare. Cotele r=urilor nu se mai iau ;n calcul c=nd partidul o cere... Am mai spus-o, ;n fa]a secetei, [i liberalii, [i social-democra]ii au adoptat “strategia” ap\r\rii Berlinului ;n ‘45. Lupta se duce ferm\ cu ferm\, fiecare cum poate. Andrei OSTROVEANU

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 29/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Derogare pentru neonicotinoide

Scad abrupt exporturile europene

John Deere renun]\ la ini]iativele de diversitate

Asigur\ri de secet\ pentru 6,7 milioane ha

13.000 de fermieri controla]i de APIA 8

Mai mult\ ap\ pentru Vaslui, Buz\u [i Prahova

Brazilia suspend\ exporturile de pui în China [i UE 12

Fuzionarea dintre Bunge [i Viterra

Desp\gubiri de jum\tate de miliard

Spectrul rece al secetei

La [coal\ cu FAPPR

Nicolae Apopi vede o ;njum\t\]ire a produc]iei

Motorina, s=ngele care curge prin venele agriculturii

Un tractor pe care ;l pl\te[ti din decembrie 2025

Utilajele inteligente sunt testate [i în România

Ro]ile succesului

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii Produc]ia de oleaginoase se men]ine la 686 milioane tone Pe fondul pre]urilor mici, China î[i reface stocurile de soia

Mircea B\r\gan a[teapt\ ploile salvatoare

Cre[terea animalelor 18

N\dejdea vacilor st\ ;n porumbul de siloz

Fiarele fac ravagii prin ferme

Rezerva de ap\ a secat pe întreg teritoriul

Gavril\ Tuchilu[ 19 nu se d\ b\tut ;n fa]a secetei

Dezastru la culturile de prim\var\

Culturi vegetale

Nici ;n jude]ul Ia[i seceta nu a fost iert\toare cu porumbul

Pre]ul transportului cerealelor este pl\tit tot de agricultor

Dan Corbu] nu crede ;n solu]ii minune la canicul\ 23 Un robot care s\ ;nlocuiasc\ zilierii Dimitrie Musc\ mizeaz\ pe 12 tone/ha la porumb

Ucraina, un activ neexploatat

Sem\n\toare direct\ 24 pentru culturi pr\[itoare

Istoria mini[trilor

Ma[ini & utilaje 22

Opinii

A doua reform\ agrar\

34 34

Hobby De ce scade produc]ia mondial\ de bere?

Profitul Agricol 29/2024

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Derogare pentru neonicotinoide Ministerul Agriculturii a autorizat utilizarea unui produs cu imidacloprid, din categoria neonicotinoidelor, la tratarea semin]elor de cereale p\ioase, pentru campania de toamn\ 2024. Este a treia autorizare anual\ consecutiv\ pe care România o acord\, prin derogare de la prevederile Regulamentului CE 1107/2009.

“România este unul dintre principalii cultivatori de cereale p\ioase din Uniunea European\ (locul 4 în anul 2023), suprafa]a cultivat\ cu cereale în anul 2023 fiind de aproximativ 5 milioane de ha, grâul fiind a doua cultur\ ca suprafa]\ cultivat\ în România, dup\ porumb. Din cauza condi]iilor geografice [i a schimb\rilor climatice (ierni blânde [i prim\veri cu temperaturi peste norInstitutul de Diagnostic [i S\n\tate Animal\ a confirmat prezen]a virusului pestei micilor rumeg\toare (PMR) în probele prelevate de la oile dintr-o ferm\ cu un efectiv de 49.091 de capete, din localitatea Baia, jude]ul Tulcea, informeaz\ ANSVSA. Primele cazuri de îmboln\vire au ap\rut în data de 11 iulie, urmate de mortalit\]i. S-a decis uciderea imediat\ a întregului efectiv de ovine, urmat de Profitul Agricol 29/2024

malul perioadei), România se confrunt\ din ce în ce mai mult în fiecare an cu mari probleme în ceea ce prive[te atacul d\un\torilor de sol Zabrus tenebrioides [i Agriotes spp., care infesteaz\ suprafe]e mari de teren arabil, printre care [i culturile de cereale p\ioase. La nivelul Uniunii Europene, zona stepic\ în care întâlnim cea mai mare presiune a d\un\torilor de sol este prezent\ exclusiv în România [i se suprapune cu regiunile agricole care natural au pragul economic de d\unare (PED) dep\[it la d\un\torii de sol Zabrus tenebrioides [i Agriotes spp. Dac\ nu se aplic\ m\suri specifice de combatere chimic\, au loc pierderi importante de produc]ie [i economice pentru fermierii români. Unica solu]ie pentru controlul eficient al acestor d\un\tori a fost [i r\mâne tratamentul semin]elor cu insecticide pe baz\ de neonicotinoide”, se arat\ ;n motivarea deciziei.

Robert VERESS îngroparea cadavrelor pe teritoriul fermei, într-o loca]ie avizat\ de Garda de Mediu [i de Sistemul de Gospod\rire a Apelor Tulcea. În jurul focarului s-au delimitat zonele de protec]ie (3 km) [i de supraveghere (10 km) [i s-au luat m\suri de restric]ie pentru circula]ia persoanelor, animalelor [i mijloacelor de transport. Au fost notificate [i jude]ele limitrofe> Constan]a, Ialomi]a, Br\ila, Gala]i, C\l\ra[i.

Saaten-Union are un nou director comercial Luna aceasta Alina Volintiru a preluat func]ia de director comercial al Saaten-Union Rom=nia. Alina Volintiru are o experien]\ de peste 21 ani în domeniul agricol, iar în ultimii 7 ani a ocupat o func]ie similar\, de coordonare activitate vânz\ri [i marketing în companii cu acela[i domeniu de activitate. Anterior, în cadrul companiei Saaten-Union, Alina Volintiru a ocupat func]ia de product manager cereale [i leguminoase.

:nc\ 54 de milioane euro pentru tomate [i usturoi Comisia European\ a aprobat României ;nc\ 54,4 milioane euro (270,7 milioane lei) pentru sprijinirea produc\torilor de tomate [i usturoi. Schema original\ fusese aprobat\ de Comisia European\ în 22 februarie 2024.

APIA a pl\tit 61 de milioane de lei într-o s\pt\mân\ Pl\]i de peste 60,9 milioane de lei (12,29 milioane de euro) au fost realizate de APIA în perioada 15 18 iulie. 8,88 milioane de lei au provenit din fondul FEGA pentru plat\ final\ Campania 2023. De asemenea, 35,4 milioane de lei din fondul FEADR pentru Campania 2023, iar 7 milioane de lei din fondul BN1 pentru aceea[i campanie. Pentru Campania din anul anterior, 1,721 milioane de lei s-au pl\tit din Bugetul Na]ional, respectiv 2,55 milioane de lei din fondul EURI. Din FEGA, au fost achitate 425.260 de lei pentru m\suri de investi]ii în sectorul vitivinicol, iar 4,83 milioane au fost pentru organiza]iile de produc\tori în sectorul legume-fructe.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Scad abrupt exporturile europene O [tire a f\cut ocolul presei agricole [i nu numai s\pt\m=na trecut\. Statistic, ;n perioada 1-14 iulie, România a fost cel mai mare exportator de grâu moale din UE (286.450 de tone), urmat\ de Germania (80.410 tone), Lituania (75.002 tone), Fran]a (73.316 tone) [i Letonia (70.762 tone).

P=n\ anul trecut, cel mai mare exportator european de gr=u era Fran]a. Doar c\ la statistica de anul acesta datele de export în cazul Fran]ei sunt incomplete ;nc\ de la începutul anului calendaristic 2024. Foarte probabil ca [i anul acesta s\ ;ncheie tot pe primul loc. Asta ;nseamn\ un onorabil loc 2 la export pentru gr=ul rom=nesc.

Cronica evenimentelor anun]ate 25 - 26 iulie Romchim Protect organizeaz\, la sediul din Filipe[ti, jude]ul Bac\u, a XI-a edi]ie a simpozionului s\u interna]ional.

22 - 24 august La Bayannur, China, va avea loc a 21-a conferin]\ a Asocia]iei Interna]ionale a Florii-Soarelui.

27 august C o m p a n i a Pöttinger prezint\, la Grafenegg, ;n Austria, cele mai recente inova]ii în domeniul prelucr\rii solului, utilajelor de sem\nat [i tehnologiilor pentru agricultura digital\.

Mai important este ;ns\ c\, ;n primele dou\ s\pt\m=ni ale lunii iulie, Uniunea European\ a exportat 788.201 de tone de grâu moale, în sc\dere cu 48% fa]\ de cantitatea de 1,5 milioane de tone exportat\ în perioada similar\ a sezonului anterior. De asemenea, în primele dou\ s\pt\mâni ale sezonului 2024/25, blocul comunitar a exportat 409.546 de tone de orz, în sc\dere cu 42% fa]\ de perioada similar\ a sezonului 2023/24, precum [i o cantitate de 47.927 de tone de porumb, o sc\dere de 39%. Atât la orz, cât [i la porumb, România a fost cel mai mare exportator din UE, cu 371.406 de tone de orz [i 36.844 de tone de porumb.

tone), în timp ce importurile de porumb au crescut cu 21% (903.946 de tone). Spania a fost cel mai mare importator de grâu din UE la începutul sezonului 2024/25, cu 198.892 de tone. Tot Spania a fost [i cel mai mare importator de porumb, cu 449.789 de tone în perioada 1-14 iulie. Ucraina a fost cel mai mare furnizor în perioada 1-14 iulie, cu 595.493 de tone de porumb, respectiv 201.766 de tone de gr=u. SUA au fost al doilea mare furnizor de porumb al UE în primele s\pt\mâni ale sezonului 2024/25, cu 162.150 de tone, dep\[ind deja întregul volum livrat UE în sezonul 2023/24.

În schimb, importurile UE de grâu moale au crescut cu 71% (292.703 de

Arin DORNEANU

13.000 de fermieri controla]i de APIA APIA a extras e[antionul de control pentru Campania 2024, aferent schemelor de plat\ pe suprafa]\, m\surilor de dezvoltare rural\, schemelor de ajutor din sectorul zootehnic [i condi]ionalitate din cererea de plat\. Anul acesta vor fi verifica]i 13.160 fermieri, care lucreaz\ o suprafa]\ total\ controlat\ de 795.003,69 ha. E[antionul este cu 3.128 de oameni mai mic dec=t anul trecut. Pentru controlul pe teren aferent schemelor de ajutor din sectorul vegetal, 7.912 fermieri. Pentru controlul aferent schemelor de ajutor din sectorul zootehnic, 5.356 fermieri. Pentru

controlul privind condi]ionalitatea, 1.314 fermieri. Pân\ la data de 11 octombrie APIA are obliga]ia s\ finalizeze controlul la fa]a locului pentru cererile de plat\ e[antionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obliga]ii/cerin]e specifice se va efectua, dup\ caz, în iarna sau prim\vara anului urm\tor. În cazul în care fermierii refuz\ efectuarea controlului pe teren de c\tre inspectorii APIA, cererea de plat\ va fi respins\ de la plat\.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 29/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Desp\gubiri de jum\tate de miliard Ministrul a confirmat, toat\ s\pt\m=na, c\ va pl\ti desp\gubiri de 200 - 250 de euro la hectar fermierilor calamita]i de secet\. Din estim\ri, sunt 2 milioane de hectare afectate la culturile de prim\var\ [i 100.000 de hectare la cele de toamn\. Datele finale vor fi gata ;n jurul datei de 15 septembrie, c=nd ministrul a cerut tuturor direc]iilor s\ finalizeze verific\rile.

De asemenea, spune Barbu, de[i solicit\ [i un sprijin financiar de la Comisia European\, guvernul se preg\te[te s\ aloce ;ntre 500 [i 600 de milioane de euro pentru seceta de anul acesta. “La secet\ este clar, toat\ lumea va primi ;n mod egal ;ntre 200 [i 250 de euro pe hectar.” Ministerul va solicita Comisiei s\ aprobe desp\gubiri [i la pomicultur\, vii [i legume ;n c=mp.

Asigur\ri de secet\ pentru 6,7 milioane ha Ministrul Florin Barbu ar vrea s\ activeze un mecanism de asigurare la secet\ pentru 6,7 milioane de hectare cu culturi de toamn\ [i prim\var\. Deocamdat\, este ;n faza de discu]ii cu Autoritatea pentru Supraveghere Financiar\ [i cu firmele de asigur\ri. “Suntem în discu]ii cu ASF, pentru c\ vrem s\ facem un proiect prin care s\ activez un mecanism, astfel încât s\ asigur\m culturile de toamn\ [i prim\var\. Practic, statul s\ asigure aceste culturi la secet\”, a confirmat ministrul. 45 de milioane de euro ar veni din procentul de 3% din pl\]ile directe, bani deja opri]i de la fermieri, iar 17 milioane de euro de la Comisia European\. “Diferen]a ar trebui pus\ din bugetul de stat, astfel încât s\ asigur\m cele 6,7 milioane de hectare de culturi de prim\var\ [i de toamn\. Atunci când sunt suprafe]e comasate mai mari, sunt interesate [i firmele de asigur\ri. Profitul Agricol 29/2024

La suprafe]e mici, nu sunt”, spune Barbu. Ministrul ar dori ca aceste mecanism s\ intre în vigoare din luna august, pentru a fi asigurate la secet\ culturile din acest an, dar [i întreg anul 2025. “:nc\ trebuie s\ vedem cu firmele de asigur\ri procentul care poate fi desp\gubit. Eu le-am cerut între 3.000 [i 3.500 lei pe hectar în caz de secet\ [i atunci nu ar mai fi probleme [i presiune pe buget. Po]i s\ pui 50 de milioane de euro în fiecare an de la bugetul statului, dar nu mai sunt presiuni a[a mari. Acum d\m 500 - 600 de milioane de euro, ceea ce înseamn\ asigurarea pe 10 ani. Este un mecanism pe care l-am gândit [i cred c\ este foarte ok”, a subliniat Barbu. Vor fi asigurate culturile care sunt declarate în APIA, prin Sistemul Integrat de Administrare [i Control.

Arin DORNEANU

7 milioane de tone de gr=u Anul acesta, produc]ia de gr=u a Rom=niei a dep\[it 7 milioane de tone, a anun]at ministrul Agriculturii. La culturile de toamn\ seceta [i ar[i]a nu au fost resim]ite at=t de acut ca la culturile de prim\var\, unde situa]ia se anun]\ catastrofal\.

Bugetul ministerului a fost suplimentat În [edin]a de Guvern din 18 iulie a fost aprobat\ alocarea unor sume din Fondul de rezerv\ al Guvernului pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii. 578 de milioane de lei vor fi utilizate pentru asigurarea integral\ a resurselor necesare pentru plata unor cheltuieli importante aferente programelor [i m\surilor de sprijin destinate produc\torilor agricoli afecta]i de infla]ie, de r\zboiul din Ucraina [i de condi]iile pedoclimatice dificile. S-au suplimentat [i creditele de angajament cu 278.000.000 lei. Din ace[ti bani, 100 de milioane de lei sunt pentru investi]ii le cuprinse ANIF, pentru respectarea graficelor de execu]ie. Alte 300 de milioane de lei au fost alocate pentru sus]inerea activit\]ilor de investi]ii în sectorul cre[terii suinelor [i în sectorul avicol, 60 de milioane de lei pentru subven]ionarea accizei pentru motorin\, 45 de milioane pentru plata ajutorului la usturoi.

:nt=lniri cu b\ncile Luni, pe 22 iulie, la Ministerul Agriculturii a avut loc o prim\ ;nt=lnire ;ntre ministru [i reprezentan]ii b\ncilor comerciale. Florin Barbu lea cerut s\ propun\ eventuale solu]ii ;n vederea acoperirii ratelor [i a dob=nzilor la credite pentru fermierii lovi]i de secet\. Dup\ ce reprezentan]ii sectorului bancar vor identifica solu]iile, se vor ;nt=lni din nou cu ministrul pentru a discuta propunerile.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Situa]ie dificil\ ;n Dolj, din cauza secetei Suprafa]a arabil\ a jude]ului Dolj este de aproape 500.000 ha. Cu porumb sunt îns\mân]ate 78.345 ha, iar cu floarea-soarelui 103.964 ha. Sorin Romulus Agapie, directorul DAJ Dolj, consider\ c\ jude]ul ar trebui declarat zon\ calamitat\. “Dup\ mine, situa]ia este mai proast\ ca în 2021. Nu m-am mai confruntat în carier\ cu o asemenea combina]ie de secet\ pedologic\ [i atmosferic\. Porumbul sufer\ în special în a[a-zis\ «Sahar\ a Olteniei», respectiv în stânga Jiului, spre jude]ele Vâlcea [i Olt. Dac\ va persista canicula, se vor agrava problemele [i la cultura de floarea-soarelui”. Suprafa]a irigabil\ este în cre[tere, mai ales în vestul jude]ului, în zona Cetate-Maglavit-Mo]\]ei-M\ce[u de Jos-Segarcea-Valea Stanciului. Îns\, constat\ Agapie, fermierii se organizeaz\ greu în organiza]ii de ud\tori. “Ap\ pe canale exist\, dar nu este utilizat\”. Pe lâng\ secet\, un important factor limitativ sunt pagubele provocate de ciori, ale c\ror popula]ii sunt în cre[tere. Ciorile le dau mari dureri de cap [i cultivatorilor de pepeni. Agapie spune c\ de la minister i s-a comunicat ca proceseleverbale de constatare s\ fie finalizate pân\ pe 15 septembrie.

Arabia Saudit\ continu\ maratonul investi]iilor agricole Arabia Saudit\ a anun]at o nou\ investi]ie în dezvoltarea agriculturii interne. Proiectul principal prevede construc]ia unei ferme de cafea cu peste 150.000 de arbori, care va produce cel pu]in 15.000 de tone de cafea anual. În paralel, o planta]ie de curmali [i pomi fructiferi va fi înfiin]at\ în apropierea unui baraj, unde exist\ suficient\ ap\ pentru iriga]ii.

Mai mult\ ap\ pentru Vaslui, Buz\u [i Prahova Debitele de ap\ prelevate din acumularea Stânca-Coste[ti de pe râul Prut, pentru amenajarea Albi]a F\lciu din jude]ul Vaslui [i din acumularea Siriu de pe râul Buz\u pentru amenajarea AHC Câmpia Buz\ului din jude]ele Buz\u [i Prahova vor fi suplimentate, anun]\ un comunicat al ministerului. Aceste interven]ii vor asigura apa necesar\ irig\rii suprafe]elor de teren din amenaj\rile men]ionate, având în vedere deficitul de ap\ existent în râurile interioare. M\sura de suplimentare a deb-

itelor de ap\ din jude]ele Buz\u, Prahova [i Vaslui este crucial\ pentru continuitatea aplic\rii ud\rilor. Seceta pedologic\ puternic\ se men]ine în cultura de porumb neirigat, mai ales în sudul, estul [i sudestul ]\rii, în cursul acestei s\pt\mâni, când temperatura maxim\ a aerului va fi cuprins\ între 32 [i 42 de grade, în toate zonele de cultur\, potrivit prognozei agrometeorologice emis\ de Administra]ia Na]ional\ de Meteorologie.

Arin DORNEANU

Spectrul rece al secetei Apele Rom=ne au anun]at un coeficient de umplere de 79% ;n principalele 40 de lacuri de acumulare cu rol at=t ;n alimentarea cu ap\ potabil\, dar [i iriga]ii ori producerea de energie electric\. :n toat\ ]ara, r=urile se situeaz\ sub debitele medii ale lunii, iar ;n unele p\r]i au intrat deja ;n faza de aten]ionare a popula]iei. Debitul Dun\rii la intrarea în ]ar\ (sec]iunea Bazia[) a fost în sc\dere, 4.000 mc/s, sub media multianual\ a lunii iulie (5.350 mc/s). Se estimeaz\ c\ debitul va fi sta]ionar în jurul acestei valori, de 4.000 mc/s. :n 6 ora[e (Dorohoi, T=rgu Neam], T=rgu Ocna, Roman, Pa[cani, H=rl\u [i par]ial Ia[i) [i 443 de comune [i sate apa este asigurat\ doar ;n anumite tronsoane orare. Cele mai afectate localit\]i sunt în jude]ele Boto[ani (140), Ia[i (77), Alba

(62), Gorj (35), Vrancea (21), Bac\u (19), Neam] (17), Gala]i (16), Hunedoara (12), Vaslui (10), Olt (8) [i Arge[ (8). :n 251 de localit\]i f\r\ sisteme centralizate de aprovizionare cu ap\ f=nt=nile sunt secate. Cele mai afectate sunt jude]ele Boto[ani, Vaslui, Neam], Ia[i, Suceava. 9 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe Olt (jud. Harghita) [i pe râul Ialomi]a (jud. Ialomi]a [i Br\ila), se afl\ in treapta 1 de restric]ii pentru iriga]ii. Alte 30 de sectoare pe r=urile Buz\u, C\lm\]ui, Olt, se afl\ ;n treapta 3 de restric]ii pentru iriga]ii. A fost finalizat\ repara]ia conductei de la priza de rezerv\ a barajului Stânca-Coste[ti, astfel încât s\ fie asigurate resursele de ap\ atât pentru jude]ul Boto[ani, cât [i pentru sistemele de iriga]ii deservite de aceasta.

Profitul Agricol 29/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Brazilia elimin\ taxele pentru carne Deputa]ii brazilieni au inclus carnea în categoria produselor alimentare de baz\, care sunt scutite de taxe. Brazilienii sunt unii dintre cei mai mari consumatori de proteine de origine animal\ din lume, cu un consum anual per capita de peste 100 de kilograme. Organiza]ia ABPA, care grupeaz\ produc\torii locali de carne, a salutat decizia parlamentului, pe care a descris-o ca fiind "istoric\".

Ho]ii au încercat s\ vând\ online vacile dintr-o rezerva]ie O în[el\ciune online care oferea spre vânzare vaci din rasa Highland a fost descoperit\ în Sco]ia dup\ ce poten]ialii cump\r\tori care s-au prezentat la loca]ie [i-au dat seama c\ animalele apar]in unui parc na]ional. Animalele erau listate pe un website fraudulos, care folosea adresa real\ a parcului na]ional Muiravonside pentru a p\rea credibil. Autorit\]ile britanice au închis site-ul.

Comisia European\ aprob\ importuri de porumb OMG Comisia European\ a autorizat importul a dou\ variet\]i de porumb modificat genetic [i a prelungit autorizarea unei alte variet\]i, dup\ un raport favorabil din partea Autorit\]ii Europene pentru Siguran]a Alimentar\ (EFSA). Porumbul modificat a fost autorizat în special în scop furajer, iar cultivarea lui pe teritoriul Uniunii Europene este strict interzis\. Cele trei variet\]i au fost certificate pe o perioad\ de zece ani [i toate produsele care le includ trebuie s\ respecte reglement\rile de etichetare ale blocului comunitar.

John Deere renun]\ la ini]iativele de diversitate Produc\torul de echipament agricol John Deere a anun]at c\ nu va mai sponsoriza evenimente de diversitate sau incluziune social\, în urma unui val de critici din partea conservatorilor americani pe re]elele de socializare. Într-un anun] postat pe platforma X, Deere a promis în plus c\ va modifica toate documenta]iile pe care le ofer\ clien]ilor pentru “a elimina toate mesajele motivate social”. Compania sus]ine totu[i c\ va continua s\ “încurajeze diversitatea”, f\r\ s\ ofere detalii suplimentare pe acest subiect.

Decizia Deere survine la scurt timp dup\ ce re]eaua de magazine rurale Tractor Supply a anun]at [i ea c\ abandoneaz\ toate ini]iativele de diversitate [i combatere a schimb\rilor climatice, în urma presiunii activi[tilor conservatori.

Brazilia suspend\ exporturile de pui în China [i UE Autorit\]ile din Brazilia au suspendat voluntar toate exporturile de carne de pui în China, Uniunea European\ [i Argentina, dup\ ce o boal\ viral\ foarte periculoas\ a fost descoperit\ la o ferm\ comercial\. Focarul de infec]ie cu boala Newcastle a fost raportat la o ferm\ din statul Rio Grande do Sul care apar]ine gigantului BRF SA, cel mai mare exportator de carne de pui din lume. Conform asocia]iei ABPA, m\sura ar putea reduce exporturile de pui cu pân\ la 15% [i reprezint\ o lovitur\ dur\ pentru produc\torii locali, care înc\ nu [i-au revenit complet dup\ mai mul]i ani în care au avut profituri foarte mici.

Cel mai grav vor fi afectate livr\rile c\tre China, care a cump\rat 276.000 de tone de carne de pas\re din Brazilia în prima jum\tate a anului, echivalentul a 11% din totalul importurilor. Ministerul Agriculturii din Brazilia a anun]at c\ restric]ia este una temporar\ [i sus]ine c\ focarul pare a fi unul izolat pentru c\ boala nu a fost detectat\ pân\ acum în alte loca]ii. Boala Newcastle, cunoscut\ [i ca ciuma g\inilor, este o afec]iune viral\ extrem de contagioas\ care atac\ sistemul respirator, nervos [i digestiv al p\s\rilor [i se poate transmite la oameni. Profitul Agricol 29/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Fuzionarea dintre Bunge [i Viterra Traderii Bunge [i Viterra sunt de acord s\ vând\ unele active din Ungaria [i Polonia pentru a ob]ine aprobarea autorit\]ilor antitrust din Uniunea European\ pentru fuziunea celor dou\ companii. Aceast\ mi[care ar crea un gigant cu o valoare estimat\ la 34 de miliarde de dolari. În ultima propunere trimis\ autorit\]ilor UE, Bunge se ofer\ s\ renun]e la fabricile de procesare [i rafinare a semin]elor pe care Viterra le de]ine în cele dou\ ]\ri. Comisia European\, care trebuie s\ decid\ dac\ aprob\ fuziunea pân\ la începutul lunii august, a[teapt\ un punct de vedere din partea

organiza]iilor fermierilor europeni. Fuziunea dintre Bunge [i Viterra le-ar permite celor dou\ companii s\ amenin]e pozi]ia rivalilor de la Archer-Daniels-Midland (ADM) [i Cargill pe pia]a global\ a comer]ului cu alimente. Tranzac]ia necesit\ îns\ aprobarea autorit\]ilor antitrust din mai multe ]\ri, printre care SUA, China sau Brazilia. Fuziunea întâmpin\ deja probleme în Canada, acolo unde Biroul Competi]iei [i organiza]iile agricole au avertizat c\ noua companie ar monopoliza achizi]iile de grâu [i ulei de rapi]\, dar decizia final\ va fi luat\ de guvernul federal.

La [coal\ cu FAPPR În perioada 16-17 iulie, la Predeal, reprezentan]ii Forumului APPR - Teofil Dasc\lu (vicepre[edinte), Bogdan Sitaru (membru), Anca Hurhui (director administrativ), Cristina Radu (director centru cercetare applicat\) [i Sorinela Ghi]\ (manager marketing [i comunicare) au participat la “{coala de Var\”, un demers al consor]iului CEA Cre[tem prin Educa]ia Agricol\. Au venit acolo profesori din cele 59 de licee tehnologice din ]ar\ înscrise în proiect. Cadrele didactice au putut în]elege mai bine cum func]ioneaz\ o asocia]ie de fermieri [i complexitatea domeniului agricol, prin prisma liniilor de activitate ale Forumului APPR. Un dialog extrem de interesant a avut loc pe marginea impactului pe care Pactul Verde European îl are în agricultur\. Profitul Agricol 29/2024

Teofil Dasc\lu a vorbit despre importan]a claselor de înv\]\mânt agricol dual [i experien]a practic\ pe care o are în sprijinirea lor. A punctat c\ mai presus de practica agricol\ elevilor li se prezint\ un mod de a gândi [i de a percepe via]a în ferm\. Bogdan Sitaru a prezentat proiectul FAPPR de a traduce manualul Ma[ini Agricole [i de Construc]ii, lucrare de referin]\ pentru [colile profesionale în sistem dual din Germania, Austria, Elve]ia. Cu ajutorul acestui manual, elevii din înv\]\mântul profesional dual agricol din România vor avea acces la cele mai noi informa]ii tehnice din domeniu.

Arin DORNEANU

Ucrainenii prefer\ portul Constan]a Grupul Nibulon, cea mai mare companie agricol\ din Ucraina, a semnat un contract cu Ukrainian Danube Shipping (UDP) pentru transportul de cereale din terminalul fluvial Izmail spre portul Constan]a. Transportul pe aceast\ rut\ cost\ cu 8-10 dolari mai mult per ton\ fa]\ de exporturile directe prin portul Odessa, dar Nibulon nu vrea s\ renun]e la livr\rile prin România din cauza situa]iei instabile din Marea Neagr\.

Republica Moldova nu va decreta stare de urgen]\ agricol\ Chi[in\ul a anun]at c\ nu inten]ioneaz\ s\ decreteze stare de urgen]\ agricol\ din cauza secetei. Fermierii sus]in c\ starea de ur gen]\ le-ar permite s\ amâne rambursarea unor credite bancare, salvându-i de falimentul iminent. Guvernul spune îns\ c\ fermierii afecta]i de secet\ pot ob]ine certificate de for]\ major\ [i pot cere desp\gubiri din partea Camerei pentru Comer] [i Industrie.

Uzbekistanul va produce [i mai mult\ carne de pui Pre[edintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a autorizat o investi]ie de 100 de milioane de dolari în construc]ia unor ferme de pui. Autorit\]ile din [ase regiuni ale ]\rii vor pune la dispozi]ie o suprafa]\ total\ de 400 de hectare pentru construc]ia de ferme, incubatoare [i fabrici de furaje. Uzbecii vor construi patru ferme cu o capacitate anual\ de produc]ie de o sut\ de mii de p\s\ri fiecare, o fabric\ de furaje care poate furniza 700.000 de tone anual [i un abator care va putea procesa anual 100.000 de tone de carne de pui.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ritatea pie]elor lumii, excep]ie f\când grâul de la Marea Neagr\.

Grâu România FOB Constan]a 181 euro/t (-14) 905 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 211 dolari/ton\ (971 lei). A avut o sc\dere de 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

{i în aceast\ s\pt\mân\ pia]a grâului [i-a continuat trendul descendent pe majo-

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 215

euro/ton\ (1.075 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 229 euro/ton\ (1.145 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 214 euro/t (1.070 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 218 euro/ton\ (1.090 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii - Bursa din Chicago Aug Sep Oct

$/t 15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 197 195 195 198 196 202 204 204 207 205 211 212 211 214 213

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în august 2024, este de 174 euro/ton\ (870 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 173 euro/t (¡8) 865 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 170 dolari/ton\ (782 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Aug Sep Oct

15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 157 153 155 156 154 158 159 160 162 159 163 164 166 167 164

Pre]uri - FOB, Argentina Aug Sep

$/t

15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 182 178 179 180 178 183 178 180 181 179

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în august este de 190 euro/t (950 lei). A crescut cu 7 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în august, a fost de 162 euro/ton\ (745 lei). A crescut cu 4 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Aug Sep Oct

$/t 15.07 16.07 17.07 18.0719.07 267 268 268 269 269 267 269 261 266 265 265 264 264 267 264

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 221 204 202 206 207 208 210 208 212 213 215 215 213 217 217

sa Pontivy a fost de 223 euro/ton\ (1.115 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 213 euro/ton\ (1.065 lei). A crescut cu 8 euro/ton\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). A crescut cu 3 euro/ton\.

:n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 178 dolari/ton\ (819 lei). A sc\zut cu 4 dolari/ton\.

Aug Sep Oct

sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Argentina pre]ul FOBport a fost de 269 dolari/ton\ (1.237 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\.

15.0716.07 17.07 18.07 19.07 Rouen 218 213 214 214 214 Dunquerque 218 213 214 214 214 Pallice 211 211 212 208 208 Creil FOB 214 208 209 209 209 Moselle FOB 218 213 214 215 215 Rouen FOB 232 227 227 229 229

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 Bordeaux 201 203 201 204 208 Pallice 202 199 201 203 205 Rhin FOB 205 207 209 211 213 Bordeaux FOB 206 204 206 208 210

Profitul Agricol 29/2024

S\pt\mâna 15 - 19 iulie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 423 dolari/ton\ (1.546 lei). A sc\zut cu 12 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Mexic 75.900 tone, Indonezia 39.200 tone, C. de Sud 27.000 tone, Japonia 23.500 tone, Vietnam 9.000 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sep Oct

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 416 396 400 403 403 405 379 381 381 382 388 382 383 382 383

15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 1.048 1.023 1.029 1.018 1.024 1.028 1.015 1.019 1.001 1.007 1.022 1.000 1.001 982 988

euro/t

15.0716.0717.0718.0719.07 Rouen 184 181 182 183 183 Dunquerque 184 181 182 183 183 Pontivy 190 188 189 190 190 Orz bere> Creil** 206 204 205 206 206 Moselle** 174 172 173 174 174

FOB Constan]a 157 euro/t (-3) 785 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 183 euro/ton\ (915 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru be-

Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 474 euro/ton\ (2.370 lei). A crescut cu 10 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 469 euro/ton\ (2.345 lei). A avut

Pre]uri

Aug Sep Oct

Cota]ii FOB - Fran]a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 371 dolari/ton\ (1.707 lei). A înregistrat o sc\dere de 35 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Orz

15 - 19.07.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 417 dolari/ton\ (1.918 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

re, FOB-Moselle, a închis la 174 euro/ton\ (870 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Aug Sep

15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 406 367 369 373 371 373 346 348 352 350

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 450 euro/t (2.250 lei). A crescut cu 12 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

15.07 16.0717.07 18.07 19.07 Dieppe 438 438 439 448 450

o cre[tere de 11 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

euro/ton\ (2.370 lei). A crescut cu 10 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 474 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

15.07 16.0717.07 18.0719.07 458 458 457 469 469 Dunquerque 464 464 463 474 474 Moselle 464 464 463 474 474

Rouen

chiderea licita]iilor a fost de 850 euro/ton\ (4.250 lei). A sc\zut cu 25 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în august 2024, este 317 euro/t (1.585 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

Australia> pentru livrare în august 2024, pre]ul orzului furajer este 219 dolari/ton\ (1.007 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Aug

Aug Sep

15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 875 875 875 860 850

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în august 2024, este 410 euro/t (2.050 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> $/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Aug Sep Oct

15.0716.0717.0718.0719.07 614 617 628 642 652 623 626 636 649 656 629 633 641 654 661

Aug Sep

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 210 dolari/ton\ (943 lei). A sc\zut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 29/2024

-5

170 dolari/t

-6

423 dolari/t

-12

$/t

15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 205 205 205 205 205 205 205 205 205 205

Grâu

211 dolari/t

$/t

15.07 16.07 17.07 18.07 19.07 419 411 414 418 417 420 410 415 419 419

205 dolari/t

-5 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de oleaginoase se men]ine la 686 milioane tone Prognozele bune pentru rapi]\ în Canada, pentru semin]ele de bumbac [i arahidele din SUA compenseaz\ pierderile la floarea-soarelui din Rusia (-1,5 mil. tone) [i soia din SUA (- 0,4 mil. tone). Produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase se va men]ine la 686 milioane tone, scrie ;n ultimul raport USDA. Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 105,5 milioane tone (mai mult cu 2 milioane tone fa]\ de anul 2023/24), SUA, (51 milioane tone, mai mult cu 3,5 milioane tone), Canada (12 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone), Ucraina (7 milioane tone), Paraguay (7 milioane tone, mai mult cu 0,3 mil. tone), Argentina (7 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone), Australia (5,3 milioane tone). La importatori, pe primele locuri avem China, cu 114 milioane tone (mai mult cu 4 milioane tone), UE, cu 22 milioane tone (mai mult cu 0,9 milioane tone), Mexic (8 milioane tone) [i Japonia (5,5 milioane tone).

Uleiuri [i [roturi Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 228 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Structura sortimental\> ulei de palmier (80 mil. tone)< soia (65 mil. tone)< rapi]\ (34 mil. tone)< floarea-soarelui (21,5 mil. tone)< nuci de palmier (9 mil. tone)< 16

686 milioane tone semin]e oleaginoase>

 soia - 422 milioane tone<  rapi]\ - 88 milioane tone<  floarea-soarelui 54,8 milioane tone<  arahide - 51,5 milioane tone<  semin]e de bumbac - 4 3 milioane tone<  nuci de palmier 20,7 milioane tone<  copra - 5,8 milioane tone.

arahide (6 mil. tone)< semin]e de bumbac (5 mil. tone)< ulei de m\sline (3,6 mil. tone). Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), Indonezia (26 mil. tone), India (25,3 mil. tone), UE (24,4 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Brazilia (11,6 mil. tone). Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 384 milioane tone, mai mare cu 14 milioane tone fa]\ de anul trecut.

Stocurile finale de semin]e oleaginoase sunt prognozate în u[oar\ cre[tere, la 144,3 milioane tone, cu cantit\]i mai mari stocate de rapi]\, arahide [i floarea-soarelui. }\ri cu stocuri mari> China (45 milioane tone, mai mari cu 3,6 milioane tone), Brazilia (36 mil. tone, mai pu]in cu 1 milion de tone), Argentina (29 mil. tone, mai mari cu 4 milioane tone) [i SUA (14 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone).

Marilena R|DUCU

Structura sortimental\> soia (271 mil. tone)< rapi]\ (48,5 mil. tone)< floarea-soarelui (23 mil. tone)< semin]e de bumbac (15,5 mil. t)< nuci de palmier (11 mil. tone)< arahide (7,7 mil. tone).

Marii consumatori sunt> China (110 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (42,5 mil. tone), Brazilia (24 mil. tone). Profitul Agricol 29/2024

Pre]uri [i pie]e

Pe fondul pre]urilor mici, China î[i reface stocurile de soia Principalii produc\tori. Total> 422 milioane tone

Departamentul Agriculturii din SUA estimeaz\ o produc]ie de soia la nivel mondial de 422 milioane tone, mai mare cu 27 milioane tone fa]\ de anul de pia]\ 2023/24. :n topul produc\torilor de soia avem> Brazilia, cu o produc]ie estimat\ la 169 milioane tone, ;n cre[tere cu 16 milioane tone fa]\ de anul trecut) urmat\ de>  SUA (121 milioane tone, mai mult cu 7,3 milioane tone)<  Argentina (51 milioane tone, plus 1,5 milion de tone)<  China (20,7 milioane)<  India (12,2 milioane)<  Paraguay (10,7 milioane tone)<  Rusia (6,6 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt>  Brazilia (105 milioane tone, cu 3 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmat\ de  SUA (49 mil. tone, mai mult cu 3 mil. de tone)< 18

 Paraguay (6,8 mil. tone)<  Argentina (5,5 mil. tone)<  Canada (4,3 mil. tone). Marii importatori de soia sunt>  China (109 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de  UE (14,3 milioane tone)<  Argentina (6,7 milioane tone)<  Mexic (5,5 milioane tone)<  Thailanda (4 milioane tone)<  Japonia (3,3 milioane tone). Stocurile mondiale de soia sunt prognozate la 128 milioane tone, mai mari cu 17 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\ri cu stocuri mari>  China> 42 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. Pre]urile sc\zute la export pentru soia din America de Sud au accelerat achizi]iile Chinei în ultimele dou\ luni.  Brazilia> 36 milioane tone<  Argentina> 28 milioane tone,

mai mari cu 3 milioane tone<  SUA> 12 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone.

Uleiuri Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia atinge 65,3 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt>  China (18,4 milioane tone)<  SUA (13 milioane tone)<  Brazilia (10,8 milioane tone)<  Argentina (8 milioane tone)<  UE (2,9 milioane tone)<  India (2 milioane tone). Marii consumatori sunt>  China (19 milioane tone)<  SUA (13 milioane tone)<  Brazilia (9,5 milioane tone)<  India (2,5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt estimate s\ ajung\ la 5,2 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 29/2024

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ a secat pe întreg teritoriul Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, în perioada 15 - 21 iulie 2024, reparti]ia pe regiuni geografice la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii a fost urm\toarea> Banat> 0 - 69,8 l/mp< Cri[ana> 3,6 - 31,1 l/mp< Profitul Agricol 29/2024

Maramure[> 10,5 - 41,5 l/mp< Transilvania> 2,5 l - 44,9 l/mp< Oltenia> 5,7 - 36,1 l/mp< Muntenia> 3 - 55,5 l/mp< Moldova> 0,9 - 28,6 l/mp< Dobrogea> 0 - 37,5 l/mp. Con]inutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, se situeaz\ în limite sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i

extrem\) în Maramure[, Oltenia, Muntenia [i Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei [i Banatului, local în vestul Cri[anei, izolat centrul [i sudul Transilvaniei. Rezerva de umiditate din sol prezint\ valori satisf\c\toare pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania, local în vestul, nordul, nord-vestul [i centrul Moldovei, sudul [i izolat nordul Cri[anei, nord-estul Banatului. 19

CULTURI VEGETALE

Dezastru la culturile Canicula din luna iulie a topit culturile de prim\var\. Ministrul pronun]\ cifra de dou\ milioane de hectare calamitate, dar evalu\rile companiilor, ale asocia]iilor [i chiar ale structurilor teritoriale oficiale spun c\ cifra este subestimat\. Porumbul este calamitat 100% pe sute de mii de ha, iar produc]iile la neirigat, chiar [i în zone mai pu]in afectate de secet\, nu dep\[esc 4-5 t/ha. Canicula a gr\bit [i coacerea la floarea-soarelui. În Oltenia [i Teleorman s-a intrat la recoltat, iar produc]iile sunt de 1 ton\/ha.

acord general în agricultur\> seceta e omniprezent\, iar cea mai grav\ este situa]ia în Vrancea [i Buz\u. Nefasta coinciden]\ face ca, acolo, [i suprafe]ele irigabile s\ fie foarte mici. Prin urmare, num\rul fermierilor cu probleme este uria[.

Teofil Dasc\lu, pre[edinte ACCPT Vrancea, [tie bine situa]ia din teritoriu. “Porumbul neirigat este calamitat sut\ la sut\. În cazul florii-soarelui 20

sunt diferen]e între microregiuni. Sunt locuri unde [i floarea e calamitat\ 100%, altele unde e calamitat\ 60%”. ACCPT Vrancea a solicitat deja Guvernului un ajutor de urgen]\ de 3.000 de lei/ha, pentru cei afecta]i de secet\ în patru din ultimii cinci ani [i care sunt în pragul falimentului. “Nu am primit niciun r\spuns la strig\tul nostru de ajutor. V\ spun foarte sincer, chiar dac\ s-ar da desp\gubiri de 3.000 de lei/ha, cât am cerut noi, unii fermieri tot ar falimenta. Din 2020 pân\ acum, 70 de fermieri din asocia]ia noastr\ de 380 de membri au dat faliment [i au fost prelua]i de al]ii. Tendin]a se va accelera. Anul acesta, dac\ furnizorii, b\ncile [i firmele de leasing vor face presiuni pentru pl\]i urgente, m\ a[tept s\ mai falimenteze cel pu]in 100 de fermieri. Pentru cei lovi]i de secet\, desp\gubirile vehiculate de ministru, de 200-250 de euro/ha, ar fi o bun\ gur\ de oxigen. Cu condi]ia s\ fac\ o plat\ imediat\, nu anul viitor [i nici trunchiat\, cum s-a întâmplat la precedentele desp\gubiri. Ar putea salva situa]ia, pe moment, o lege care ar amâna plata ratelor bancare, crede Teofil Dasc\lu. De[i recunoa[te c\ ar fi doar o amânare a inevitabilului, dac\ vremea nu î[i va reveni în anii urm\tori. “Schimb\rile climatice sunt aici [i chiar dac\ va urma un an mai bun, cu precipita]ii abundente, resursele limitate de care dispun colegii mei nu le vor permite s\ ob]in\ produc]iile care s\ îi ajute s\-[i achite datoriile acumulate în ace[ti ani. E finalul pentru cei care nu au deloc irigat. Iar cei cu iriga]ii sunt pu]ini. Este rezultatul lipsei de viziune [i al strategiilor publice pe termen lung”.

Cred c\ presiunile vor începe imediat dup\ recoltatul florii-soarelui”, spune Dasc\lu. În total, în jude]ul Vrancea se irig\ cam 5.000 de ha, dintre care 1.800 de ha sunt doar în ferma Frizon, administrat\ de Dasc\lu. “Gradul de îndatorare al fermierilor a crescut foarte mult [i e o criz\ de finan]are a sectorului. B\ncile dau foarte greu credite în agricultur\ [i cu costuri foarte mari, chiar [i acolo unde exist\ garan]ii de stat. Produc]iile sunt mici, pre]urile de valorificare sunt [i ele mici. E furtuna perfect\! Aud tot mai des, în jurul meu, ideea de intrare în conservare, cu t\ierea cvasi-total\ a costurilor [i înfiin]area unei culturi de form\, pentru încasarea subven]iei”.

{i fermierii cu iriga]ii pot fi calamita]i În jude]ul Ialomi]a, conform datelor oficiale, sunt înfiin]ate 86.499 ha de porumb [i 50.024 ha de floareasoarelui. “La porumb neirigat este jale, nu se va face nimic. Calamitate 100%. La floare se va face, ici [i colo. Calamitate cam 70%”, spune Adrian Georgescu, pre[edintele ACCPT Ialomi]a. Din nefericire, [i la porumbul care poate s\ fie irigat sunt probleme mari. Motivul, fermierii nu au putut s\ irige constant, între 27 iunie [i 17 iulie, pentru c\, a[a cum am relatat anterior, a existat o avarie major\ la SRPA Spiru Haret. Avaria a fost rezolvat\ luni, 17 iulie, dar vineri, 19 iulie, a survenit o nou\ avarie. Silviu Mihai estimeaz\ la 30% pierderile de produc]ie cauzate de imposibilitatea de a iriga, cu condi]ia ca irigatul s\ mearg\ “brici” de acum înainte. Desp\gubirile promise de ministrul Barbu se vor acorda pentru culProfitul Agricol 29/2024

CULTURI VEGETALE

de prim\var\ A[a arat\ porumbul lui Silviu Mihai, fermier din Iazu, care a investit masiv în iriga]ii. “V\ rug\m s\ opri]i apa oficial! Nu ne mai ]ine]i pe câmp în soare la 40 grade, în a[teptarea apei pe canal care vine cu pic\tura. Ne-am s\turat de promisiuni mincinoase, nu suntem b\taia de joc a nim\nui! Nu cred c\ merit\m asta! Am investit în instala]ii de irigat [i în sistemul de irigat [i voi NE FALIMENTA}I!” turile neirigate. Îns\, chiar dac\ se va ]ine cont de defec]iunea de la Spiru Haret, iar fermierii ialomi]eni [i br\ileni afecta]i de sincopele la irigat vor fi inclu[i între cei c\rora li se cuvin desp\gubiri, 250 de euro (1.250 de lei) nu vor acoperi pagubele suferite. Silviu Mihai produce, an de an, o medie de 12 t/ha de porumb la irigat. O pierdere de 30% înseamn\ 4 tone, circa 3.500 de lei, la poarta fermei. “De ce s-a ajuns în situa]ia asta, s\ nu fie putere pentru iriga]ii pe cea mai mare amenajare de iriga]ii, tocmai când sunt 40 de grade?! Ar fi trebuit s\ fie zece motoare acolo, nu trei! S\ tot fie de rezerv\. Unde, în ce s-au investit banii de reabilitare, dac\ \sta este rezultatul? Cum s\ mearg\ agricultura dac\ st\m dup\ un motor atâtea zile?” se plânge Adrian Georgescu.

Situa]ia din Br\ila pare copie la indigo cu cea din Ialomi]a “În cazul porumbului, tot ce a fost neirigat este calamitat 100%. La floare 60-70%. Eu irig, dar, [i în ferma mea, porumbul s-a uscat complet acolo unde s-a înfundat prelungirea pivotului”, arat\ Bogdan Furfuric\, pre[edinte APAD Br\ila. Profitul Agricol 29/2024

Când l-am contactat, era c\tr\nit fiindc\ tocmai fusese victima unor ho]i de aspersoare. “E bomboana de pe coliv\. Nu e destul c\ avem probleme din cauz\ c\ se stric\ motoarele la sta]iile de repompare... Totu[i, noi, ce cu iriga]ii, înc\ rezist\m. Dar nu [tiu în ce direc]ie o va lua agricultura, în anii urm\tori. Nu [tiu cum o mai pot scoate la cap\t cei care nu irig\”.

Constan]a are dou\ zone distincte În jude]ul Constan]a s-au întors suprafe]e mari de rapi]\ [i în locul lor s-a sem\nat floarea-soarelui [i porumb. Culturile au pornit bine în vege-

ta]ie, pe seama precipita]iilor din prim\var\, îns\, la acest moment, dup\ c\ldurile excesive din ultimele dou\ s\pt\mâni, porumbul este calamitat 100%, iar floarea 50%. A fost afectat\ inclusiv produc]ia de grâu. “Am vecini care au scos doar 2-3 t/ha la grâu. Efectiv, a fost pr\jit! Înspre litoral, îns\, situa]ia e mai bun\, fiindc\ acolo temperaturile au fost constant mai mici cu 3-6 grade fa]\ de restul Dobrogei”, explic\ Daniel Gheordunescu, pre[edinte APAD. Pentru culturile de prim\var\ abia urmeaz\ s\ se fac\ declara]iile de calamitate.

Robert VERESS

Jean Ionescu> “Suprafa]a calamitat\ dep\[e[te dou\ milioane de hectare”

Rapoartele primite de la colegii s\i din teritoriu îl fac pe Jean Ionescu, directorul Corteva, s\ fie foarte sceptic. “Cred c\ vor fi peste 2 milioane de ha calamitate. Sunt multe sute de mii de ha unde se va recolta porumb sub 2 t/ha. {i nici floarea nu arat\ mai bine. Sunt tot a[a, sute de mii de ha unde plantele au 50 cm [i nu vor produce nimic”. 21

CULTURI VEGETALE

Nici ;n jude]ul Ia[i seceta nu a fost iert\toare cu porumbul Ia[i este între jude]ele afectate moderat de seceta pedologic\. Între 10 martie [i 18 iulie au c\zut 292 l/mp la Gropni]a, în centrul jude]ului, a m\surat ;n ferma lui Cristian Stoica, pre[edintele Asocia]iei Grânarii. “De la jum\tatea lunii aprilie pân\ la finele lunii mai a fost secet\, cu ploi reduse în volum. A fost afectat inclusiv grâul. {i a mai urmat o perioad\ de secet\, dup\ 14 iunie. Îns\ problema cea mai grav\ au fost temperaturile prea mari. Am fost în câmp chiar înainte de ploaia de acum dou\ zile (23 l/mp în data de 17 iulie) [i, chiar dac\ p\mântul era cr\pat pe mijlocul rândului, lâng\ r\d\cina plantelor era înc\ jilav. Deci plantele mai aveau umiditate în sol, dar nu au rezistat la temperaturi de 40 de grade, continuu, timp de dou\ s\pt\mâni. Porumbul a încercat s\ supravie]uiasc\ renun]ând la fructificare”. Cristian Stoica are 300 de ha de porumb [i floarea-soarelui. Pe cele 153 ha de porumb a folosit 10 hibrizi. Dup\ ploaia de miercuri, a recoltat 22

câte unul-doi [tiule]i de la fiecare hibrid, fiind uimit de diferen]ele constatate în câmp (vezi foto). A folosit hibrizi cu maturit\]i între FAO 300 [i FAO 400 [i nu poate stabili o corela]ie cert\ între grupa de maturitate [i productivitate, ca în anii anteriori. Sunt hibrizi FAO 300 care arat\ foarte bine, dar [i unul FAO 360, în timp ce alt hibrid FAO 360 arat\ mult mai prost. Pe lâng\ diferen]ele genetice (toleran]a hibridului la secet\) sunt multe alte elemente ce au putut determina acest rezultat, planta premerg\toare (floare sau grâu), momentul exact al sem\natului (sem\natul a durat cinci zile, iar primul hibrid sem\nat arat\ cel mai r\u, fiind doar pe jum\tate polenizat), sola (caracteristicile acesteia), diferen]ele de precipita]ii (3-5 litri în plus sau minus, de la o sol\ la alta, în momente-cheie, probabil au contat foarte mult). La starea de acum a câmpului, Stoica anticipeaz\ o produc]ie medie de 4 t/ha la porumb [i 2 t/ha la floarea-

soarelui. Rapi]a a întors-o integral, iar la grâu media a fost de 4 t/ha. Cu aceste produc]ii spune c\ nu-[i acoper\ costurile de produc]ie [i nu reu[e[te decât s\-[i rostogoleasc\ datoriile. “Acum dou\ s\pt\mâni estimam o produc]ie medie de 7 t/ha la porumb [i 3 t/ha de floare. Dac\ evolu]ia vremii ar fi fost favorabil\, puteau fi foarte bine 9 t/ha de porumb. Dar sunt nevoit s\ m\ repliez. La porumb, sunt multe plante f\r\ [tiule]i. Am sem\nat peste 60.000 de boabe germinabile/ha, îns\ estimez c\ au fructificat cam 40.000 de plante/ha. Ar[i]a, furtunile care au rupt multe plante [i atacul de Diabrotica au fost factorii limitativi. Socotesc o medie de 80-100 grame de boabe/[tiulete. Iar la floare sunt multe plante culcate de furtun\. Cultura e asigurat\ [i am anun]at asiguratorul. Dar, una peste alta, în dou\ s\pt\mâni am adunat pierderi la porumb [i floare de 600.000 de lei”.

Robert VERESS Profitul Agricol 29/2024

CULTURI VEGETALE

Dan Corbu] nu crede ;n solu]ii minune la canicul\ Dan Corbu] administreaz\ 3.300 de ha la Diosig, în jude]ul Bihor, [i spune c\ anul acesta floarea-soarelui nu e în mare pericol, iar porumbul are [anse s\ reziste temperaturilor mari din luna iulie.

otu[i, în zona terenurilor nisipoase exist\ riscul ca plantele s\ se usuce. Acolo sunt probleme. “Dac\ trecem de aceast\ ar[i]\ extrem\, va fi bine. Se anun]\ temperaturi normale în zon\ de vest. Eu zic c\ în propor]ie de 60%-70% din suprafa]ele sem\nate, porumbul e salvat, în Bihor”, a spus Dan Corbu] (foto). Floarea-soarelui nu sufer\ chiar atât de mult din cauza secetei [i a caniculei. Deja a polenizat [i bobul este format. Bineîn]eles, nu ar stricat mai mult\ ap\. O [ans\ de salvare pentru culturile de prim\var\ a venit de la o ploaie de 50 - 100 litri care a c\zut pe la sfâr[itul lunii iunie. Atunci, se ar\ta o situa]ie promi]\toare pentru agricultura din Bihor, dar a venit ar[i]a dup\ ploaie [i a provocat un [oc termic foarte mare plantelor. “Dar am avut noroc cu ploile dinaintea caniculei!”, a spus Corbu]. La ferma Cuaceu din Diosig, anul acesta, nu a fost sem\nat\ floarea-soarelui. “Nu am deloc floare, iar din cele 1.100 de hectare de porumb, în propor]ie de 80% e bine. Vom ob]ine 7 8 tone. Nu ar fi o problem\, dar pe 20% din suprafa]\ cred c\ vom face dou\ - trei tone”, a declarat Corbu].

Profitul Agricol 29/2024

Totu[i se mai sper\ la o ploaie sau dou\ pân\ la recoltare, dar porumbul care nu a legat [i nu a polenizat pân\ a venit ar[i]a sau l-a prins ar[i]a în perioada poleniz\rii are [anse reduse de a se mai salva.

Nu exist\ solu]ii la canicul\ extrem\ Corbu] nu crede c\, în cazul porumbului, pot exista solu]ii prea eficiente pentru a lupta cu o canicul\ a[a mare cum a fost, cu seceta [i temperaturile extreme. Chiar dac\ ar fi iriga]ii, dac\ ar[i]a mare love[te exact în perioada poleniz\rii porumbului, tot îl va afecta. Fermierul nu poate [ti când vine ar[i]a [i în fiecare an exist\ aceast\ canicul\. De aceea e foarte important în ce stadiu al evolu]iei ]i-a prins porumbul, dar nu prea ai cum s\ comba]i ar[i]a extrem\. Evident c\ un sistem de iriga]ie ajut\ foarte mult, iar porumburile care au avut ap\ nu au suferit chiar atât de mult în aceast\ perioad\, chiar dac\ nu erau la nivelul de dezvoltare care trebuia. Cei care au sem\nat la începutul lui aprilie au trecut cu bine peste perioada de canicul\ extrem\ de anul acesta. “Depinde în ce stadiu de dezvoltare a prins planta. Dac\ bobul a ajuns la stadiul de porumb de fiert [i vine o c\ldur\ ca asta o duce cumva. Rezist\. Dar dac\ vine chiar în perioada în care trebuie s\ lege sau înainte, atunci apar problemele”, a spus Corbu]. “Suntem varz\ cu iriga]iile. Nu au avut interes politicienii. To]i banii

pentru sistemele de iriga]ii au fost aloca]i în sudul ]\rii. Toate m\surile care au fost [i to]i banii care s-au alocat au fost strict pentru partea de sud”. El este de p\rere c\ o strategie eficient\ nu prea exist\ în lupta cu seceta. În general, fermierii sunt axa]i s\ m\reasc\ procentul de culturi de toamn\, dar [i asta în limita în care î]i d\ voie APIA. În rest, mergi la noroc cu culturile de prim\var\ de câ]iva ani. În 2023, Corbu] a ob]inut o produc]ie foarte bun\ la porumb. “11 tone am f\cut în ferm\. În 2024, am pus numai porumb, având în vedere rota]ia culturilor. Am renun]at la floare”, a declarat Corbu].

Gheorghe MIRON 23

CULTURI VEGETALE

Dimitrie Musc\ mizeaz\ pe 12 tone/ha la porumb 2024 a avut toate ingredientele pentru a fi un an al porumbului [i al florii-soarelui pentru zona de vest. Au existat umiditate [i ploi, înc\ de la îns\mân]are, în lunile martie-aprilie, a fost c\ldura necesar\, iar pornirea în vegeta]ie a plantelor a fost excelent\. Nea[teptatul episod de furtun\ [i grindin\ din data de 10 iunie nu a afectat prea mult porumbul [i floarea, fiindc\ plantele [i-au revenit. Dar de la începutul lunii iulie toat\ C=mpia de Vest a fost lovit\ de secet\ crunt\ [i temperaturi extreme de pân\ la 52 de grade la soare, care au ]inut mai mult de dou\ s\pt\mâni.

imitrie Musc\, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici Arad, a spus c\ porumbul [i floarea-soarelui au [anse s\ se salveze, dar totul depinde de

tehnologiile aplicate de fiecare fermier [i de specificul solelor. De aceea exist\ mari diferen]e de la un teren la altul [i de la o ferm\ la alta. Musc\ a avut parte de o ploaie destul de abundent\ înainte de instalarea secetei, la ferma de la Olari, care a salvat porumbul. “Am avut în urm\ cu dou\ - trei s\pt\mâni, pe la începutul lunii iulie, o ploaie de 65 de litri pe metru p\trat într-o zi, la Olari, dar la Curtici cred c\ porumbul se usuc\. Nu a fost atâta ploaie cum a fost la Olari”. Musc\ crede c\ problema este c\ absorb]ia din p\mânt a apei utile poDimitrie Musc\ (foto) lucreaz\ ;mpreun\ cu fiul s\u C\lin 7.600 de hectare. În aceast\ perioad\, el a început s\ dea [i arenda. “Pl\tim grâul la oameni cu 90 de bani. Activitatea merge bine înainte. Nu ]inem cont de canicul\!” Anul acesta, el este foarte mul]umit cu rezultatele la cereale. A reu[it o premier\, a ob]inut cea mai mare produc]ie la grâu. “Nu am f\cut eu nicio minune dumnezeiasc\. 2024 a fost un an de grâu pentru toat\ zona de vest. Cine

rumbului este mai mic\ decât apa pierdut\ prin evacotranspira]ie, prin frunze [i tulpin\. “Prin tulpin\, planta de porumb îl mai poate ajuta pe bob ca s\ r\mân\ s\n\tos. S\ reziste. Altfel, va r\mâne [ist\vit, iar din produc]ia preconizat\ vom avea pierderi. Nici eu nu [tiu cât voi face la Olari, dar am [anse s\ fac 12 tone. La Curtici, e greu”, crede Dimitrie Musc\. “Dac\ ar veni o ploaie, ar însemna o [ans\ mare pentru culturile de porumb [i floarea-soarelui. Sunt preconizate ploi [i sc\deri de temperatur\. Asta e foarte bine.” :n ultimii ani Dimitrie Musc\ [i-a schi]at propria strategie de “lupt\” cu canicula. De pild\, echipele preg\tesc terenul pentru rapi]\ lucrând noaptea. “Pe temperaturile astea nu po]i lucra ziua. Omori tractoarele. Facem scarificare, discuim, facem ce trebuie pentru a p\stra apa în sol. La noi se mai poate lucra. Nu scoatem bolovani. Tragem în for]\”, explic\ succint.

Gheorghe MIRON a f\cut tehnologie a scos produc]ie cine nu a f\cut nu a scos produc]ie”. A recoltat o medie de 9.320 de kg pe ha la grâu de pe 1.740 de ha. “Ca produc]ie pe parcel\ am mai scos în al]i ani [i 9.700, dar vorbim pe total, pe cele 1.740 de hectare Niciodat\ nu am mai f\cut 9.320 de kg la ha”, se bucur\ Dimitrie Musc\. Pe lâng\ produc]ia record pe care a f\cut-o, grâul are [i indicii de panifica]ie foarte buni> între 13% [i 14,9% protein\, glutenul pân\ la 35%, masa hectolitric\ 81-83. Profitul Agricol 29/2024

CULTURI VEGETALE

Nicolae Apopi vede o ;njum\t\]ire a produc]iei Nicolae Apopi este administratorul fermei AgroBaden Peciu Nou din jude]ul Timi[ [i lucreaz\ 2.750 de ha întinse pe mai multe localit\]i din Timi[.

popi (foto) este de p\rere c\, în condi]iile grele cu temperaturi extrem de ridicate [i chiar cu vânt din iulie, a avut loc o pârjolire a culturii de porumb, chiar dac\ în perioada 21 - 30 iunie cultura ar\ta foarte bine, legase [i se preconiza o produc]ie foarte bun\, de 10 - 11 tone la hectar. Dup\ 1 iulie, de când a început canicula [i s-a instalat seceta, s-a redus zilnic prognoza de produc]ie cu cel pu]in 200 - 300 kg. “Ceea ce vedem în câmp pe parcelele care au promis foarte mult înainte de canicul\ estim\m o înjum\t\]ire a produc]iei, chiar cu 6-7 tone. Dac\ nu ar veni precipita]iile [i r\corirea vremii, cu siguran]\, recoltele se vor diminua semnificativ în urm\toarele zile”, spune Nicolae Apopi. Floarea-soarelui este mult mai rezistent\ la secet\ [i este afectat\ întro m\sur\ mult mai mic\. Depinde de momentul îns\mân]\rii, de tipul de sol, de zon\ [i de cantit\]ile de precipita]ii care au c\zut pân\ la venirea caniculei. “Ceea ce pot s\ spun dup\ ceea ce v\d în câmp este c\ va avea loc o reducere a produc]iei la porumb. La floarea-soarelui reducerea produc]iei nu va fi atât de mare”, crede fermierul. 26

A sem\nat 270 ha cu porumb care ar\ta foarte bine înainte de canicul\. Plantele au avut o polenizare, doar c\ pe fondul ar[i]ei mari, a secetei [i uneori a vântului, se preconizeaz\ o reducerea produc]iei zilnic. Cele 350 de ha cultivate cu floarea-soarelui au fost afectate înainte de venirea caniculei de ploile abundente care au venit [i cu c\deri de grindin\ [i pentru care s-a fixat deja un proces de daune de firma de asigurare. “Voi vedea cât se va reduce [i cu aceast\ canicul\ la floarea-soarelui!”.

Cum lupt\ cu seceta? Fermier cu experien]\, Nicolae Apopi este de p\rere c\, chiar dac\ ar exista iriga]ii, asemenea ar[i]e extreme tot ar afecta destul de mult porumbul. Totu[i, se pot utiliza tehnologii de iriga]ii cu consumul redus de ap\ [i dac\ este posibil cu apa la nivelul solului prin picurare. Ar fi cea mai bun\

solu]ie în condi]ii de temperaturi foarte mari. Ca m\suri pe termen lung, obligatoriu trebuie g\site metode care s\ diminueze pierderile cauzate de c\ldur\ [i ar[i]\ exagerat\. Trebuie aplicate tehnologii de prelucrare a solului inteligente [i mult mai eficiente s\ ajute la reducerea pierderii apei din sol. E nevoie [i de un management mai bun al resurselor de ap\ pentru men]inerea poten]ialul de produc]ie al culturilor. Nu în ultimul rând sistemul asigur\rilor s\ fie destul de eficient s\ ofere desp\gubiri reale în caz de calamit\]i. “Cred c\ ar fi binevenit\ [i obligativitatea tuturor fermierilor s\ î[i fac\ asigur\ri pentru toate culturile agricole. Astfel [i firmele de asigur\ri vor avea bugete consistente [i vor putea s\ ofere desp\gubiri reale [i totale”, a ad\ugat Apopi. Sem\natul mai devreme ar fi util, dar trebuie puse în calcul înghe]urile târzii de prim\var\ care lovesc tot mai des culturile. Asta te împiedic\ s\ semeni mai repede. Apopi consider\ c\, în plus, e nevoie de o genetic\ care s\ reziste temperaturilor ridicate. E rolul cercet\rii s\ identifice hibrizii [i soiurile care s\ suporte nu numai gerurile, dar [i seceta [i condi]iile dificile provocate de canicul\ [i secet\. “Dac\ vom avea genetic\ pentru acest tip de clim\ cu înghe]uri târzii de prim\var\, uneori mai mari ca în timpul iernii, ar[i]e [i secet\ cu care agricultura se confrunt\ vom putea rezista, dac\ nu, va fi foarte greu”, a declarat Nicolae Apopi.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 29/2024

CULTURI VEGETALE

Mircea B\r\gan a[teapt\ ploile salvatoare Mircea B\r\gan lucreaz\ peste 2.000 de ha în Cenei, Timi[, dintre acestea 400 sunt cu porumb [i 300 ha cu floarea-soarelui.

\r\gan este optimist [i spune c\, deocamdat\, e bini[or la el în ferm\! “S\ vedem ce o fi de acum înainte. S-au preconizat ploi [i o r\corire a vremii. Pân\ acum, nu putem spune c\ e chiar grav\ situa]ia, dar vedem”. Bobul de porumb a trecut de starea de lapte [i ar avea [anse s\ se salveze, dac\ ar fi un timp mai rece de s\pt\mân\ viitoare. Floarea-soarelui e spre coacere. “Cine a sem\nat mai devreme [i floarea, [i porumbul va avea produc]ii bunicele, fiindc\ anul acesta culturile au trecut de perioada critic\, atunci când fecundeaz\ [i leag\. Dup\ 20 iulie, sunt în regul\. Merg spre coacere”, a explicat B\r\gan. Totu[i, în ceea prive[te porumbul, situa]ia e mai dificil\, dar cultura rezist\. Floare nu va fi afectat\ prea tare de canicul\, în Timi[. Mircea B\r\gan consider\ c\ o solu]ie la lipsa iriga]iilor [i la temperaturile extreme este sem\natul din vreme al porumbului. B\r\gan a îns\mân]at dup\ 20 martie [i plantele au plecat bine în vegeta]ie, când la alte culturi abia era dat spicul, la el era fecundat. Fusese f\cut\ fecunda]ia. Sem\natul din timp reprezint\ un mare avantaj. Omul recunoa[te c\ din cauza temperaturilor foarte mari, de 50-52

Profitul Agricol 29/2024

de grade la soare, nu se va umple chiar bine bobul, dac\ nu o s\ mai fie ploi, dar ]inând cont c\ a trecut de faza de lapte nu va fi chiar r\u anul acesta. “S\ spunem c\ s-a salvat!” Din c=mp, crede c\ floarea-soarelui scap\, în propor]ie de 80%, indiferent ce va fi dup\ data de 20 iulie, iar porumb în propor]ie de 70%. “Vorbesc de porumbul sem\nat timpuriu, care a trecut de faza de lapte de mult, în 19 iulie, [i merge spre coacere. Cine a semnat din vreme va avea produc]ie”. B\r\gan crede c\ este foarte greu s\ construie[ti un sistem de iriga]ii la scar\ mare pentru întreaga suprafa]\ agricol\ arabil\, de peste 500.000 de ha, a jude]ului Timi[. :[i aminte[te c\, înainte de 1989, au existat iriga]ii în Timi[. Regimul a reu[it atunci s\ implementeze o re]ea extins\ de canale [i conducte care func]ionau foarte bine. Dar, ;n anii de dup\ ‘89, pompele [i ]evile, fiind din fier, au început s\ fie furate, sistemul nu a mai fost utilizat [i

astfel a fost abandonat. Canalele s-au colmatat. Nu au mai fost folosite de 34 de ani. În zona Cenei, ploua mai mult, erau multe b\ltiri [i canale erau folosite mai mult pentru desec\ri decât pentru iriga]ii. “Sigur vremea s-a schimbat, dar trebuie s\ ne adapt\m. Ca s\ începi s\ faci iriga]ii în Banat e foarte greu. E nevoie de investi]ii masive. Canalele pentru desecare trebuie transformate în canale pentru iriga]ii. E nevoie de timp [i bani, [i nu exist\”, este de p\rere B\r\gan. Dat fiind c\ nu exist\ iriga]ii în Timi[, marele avantaj al sem\natului din vremea este c\ î]i po]i salva porumbul de impactul devastator al temperaturilor extreme [i po]i avea [i produc]ii. Porumbul fecundeaz\ mai repede [i se maturizeaz\ mai repede, [i atunci nu va mai fi afectat de temperaturile extreme din iulie [i august. Va rezista mai bine.

Gheorghe MIRON

CRE{TEREA

ANIMALELOR N\dejdea vacilor st\ ;n porumbul de siloz

Ca s\ aib\ mai mult\ energie [i protein\, toc\tura de porumb siloz trebuie s\ con]in\ [i gr\un]e. Din cauza secetei, majoritatea cresc\torilor nu mai pot face un siloz ca la carte. De aceea, vaca de lapte este în cel mai mare pericol din ultimele trei decenii. Tot mai mul]i cresc\tori au greut\]i [i î[i dau animalele la abator.

Toader Nea]\, pre[edintele Asocia]iei Generale a Cresc\torilor de Taurine din România, trage semnalul de alarm\. “Porumbul s-a topit. Este ca în Sahara. Am sem\nat 150 de hectare de porumb [i 150 de hectare de floareasoarelui. Nu a r\mas nimic. Am mai avut 170 de hectare de grâu, am f\cut 600 kg la hectar [i am sem\nat 300 de s\mân]\. Mai bine nu sem\nam nimic. Începem s\ vindem vacile. Ce s\ fac? Am cump\rat furaje anul trecut [i acum doi ani cu bani din buzunar. Nu mai am de unde. Arti[tii de la guvern ne-au dat numai 400 de lei desp\gubiri la grâu, o b\taie de joc. Nici aratul nu l-am scos. Cu tot cu inputuri, te duce la 4.000 de lei hectarul.

Ministrul promite 250 de euro. Este al patrulea an de secet\. Cam jum\tate din fermierii de la AGCTR stau la fel ca mine. Unde s-a irigat suficient, se face produc]ie. Guvernan]ii nu au f\cut nimic pentru iriga]ii în acest an. Toate apele trebuie adunate în mai multe acumul\ri pentru udat. Tare m\ tem c\ instala]iile antigrindin\ d\uneaz\ asupra norilor. B\trânii spuneau c\ la secet\ e bun\ [i o ploaie cu piatr\”.

Petru Bordean, pre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Bovine din România, avertizeaz\ c\ mul]i î[i vând animalele. El F are o ferm\ frumoas\ de vaci

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 29/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR B\l]at\ Româneasc\ cu ro[u lâng\ Bod, jude]ul Bra[ov. “La noi nu a plouat deloc de dou\ luni. Deocamdat\, porumbul meu rezist\, am probleme când plou\. Am porumbul de anul trecut pentru acest an. Ce fac acum, voi folosi peste un an. Nu vând nimic pentru c\ nu e bine s\ te joci cu animalele. Pe la Râ[nov, la Prejmer, porumbul e ars, nu a legat nimic. P\[unile au ars complet. Pe ansamblu, colegii din Federa]ie stau foarte prost. Bine nu poate s\ fie. Nu am avut secet\ pedologic\ a[a mare ca acum niciodat\. Ghimb\[elul vine din munte, trece pe lâng\ ferm\ [i a secat pentru prima dat\. Nu mai au vacile de unde bea ap\, trebuie s\ le aduc ap\ cu cisterna. În acest an, am primit de la prim\rie 24 hectare de p\[une [i am dus tineretul acolo, lâng\ Olt, tr\iesc boiere[te - ap\, umbr\, mâncare. Am p\stor permanent, am f\cut garduri electrice cu panouri solare. To]i fermierii insist\ s\ ne întâlnim cu ministrul penrtu compensa]ii. Tr\im c=teva fenomene ciudate. De pild\, scade pre]ul în mai-iunie. Pre]ul laptelui cre[tea spre toamn\. Culmea, în acest an, ne-au anun]at deja c\ din august o s\ scad\ pre]ul laptelui. Motorina a crescut cu 45 de bani, oamenii vor 250 de lei pe zi, plus mâncare, b\utur\, cafea, ]ig\ri. T\râ]a se scumpe[te în fiecare lun\. Toate cresc, iar laptele nostru [i carnea se ieftinesc. Sunt destul de mul]i care vând fermele cu totul. C\ci cine cump\r\ furaje dac\ nu [tie ce va urma? Multe ferme nu mai fac monte [i trimit vacile la abator. Vaca este în declin grav. Eu o s\ fac porumb de siloz la limit\, dar dac\ nu d\ ploaie, nu leag\. R\mân optimist totu[i, chiar dac\ nu s-a f\cut nimic. Vorbim una la Ministerul Agriculturii [i, când ajungem acas\, ne izbim de alt\ realitate. Am decis c\ ANT va fi redus\ ca s\ nu le mai d\m celor care nu au vaci din 2018, dar ne-am trezit c\ au dat acela[i ANT ca în 2023.

Ori nu ne-a în]eles, ori ministrul nu a ]inut cont de ce am stabilit împreun\. S-a deschis sesiunea pentru utilaje pe 25 iunie [i în cinci zile s-au terminat banii. Pentru zootehnie, banii s-au terminat tot în cinci zile. Comisia European\ nu a aprobat ajutorul de minimis pentru vi]ele [i juninci de reproduc]ie.”

“Ferma lu’ Chiriac” de la Radomire[ti, jude]ul Bac\u, trece printr-un cuptor prelungit. “Mie îmi place c\ldura, dar deja e prea mult\”, spune Ioan Chiriac. “Porumbul irigat se va face, dar cel neirigat nu are [anse. Îl voi toca a[a cum e, f\r\ boabe. Nu s-a dezvoltat. De Sfântu Ilie, nu mai am porumb siloz legat. A plouat ici-colo câte un pic. Cu o s\pt\mân\ în urm\, a plouat prin surprindere 25-35 de litri pe metru p\trat. Acolo ne-a salvat, dar pe un areal foarte restrâns. E deprimant ce se întâmpl\. Chiar dac\ mai plou\, nu se mai poate repara. Poate vom scoate cheltuielile cu porumbul de boabe de la Ite[ti. Poate voi face 5 tone, în loc de 10 tone.”

Aurel Placinschi de la }ig\na[i, jude]ul Ia[i, a rezolvat altfel situa]ia. “Noi avem tot porumbul de siloz în zon\ irigat\. Nu risc nimic pentru animale. Nu cred îns\ c\ va lega din cauza c\ldurilor excesive. Are m\t\[i, dar nu a plouat la noi. Cu iriga]iile e foarte complicat. De 50 de ani, de când fac eu agricultur\, nu am v\zut atâtea zile de canicul\ - 39-40 de grade Celsius la umbr\. La nivelul solului a fost peste

40. Nu trebuia s\ cheltuim banii pe arme [i pe desp\gubiri de secet\ când apele trec pe lâng\ ferme. Din cauza caniculei, laptele vacilor a sc\zut cu 10-15%.”

{i Sta]iunea de Cercet\ri de la {imnic, jude]ul Dolj, toac\ porumbul f\r\ [tiule]i pentru un simulacru de siloz. “Nu se face nimic pe 400 de hectare, spune cercet\torul Mircea Bara. Vom avea boabe foarte pu]ine acolo unde este irigat. Nu a plouat deloc de peste o lun\, în rest, a dat câte o bur\ sub 5 litri pe metru p\trat. A op\rit tot. Sta]iunea are 2.000 de hectare, din care 110 de hectare la B\ile[ti. Lucerna a rezistat numai o coas\. Probabil vom cre[te suprafa]a pentru grâu...”

Alexandra Afiliu coordoneaz\ o ferm\ de 4.500 de vaci la Amaru, jude]ul Buz\u. Dup\ DNAgrar, este cea mai mare ferm\ de vaci Holstein din România. “Nu s-a f\cut porumbul. Este un dezastru. Nu vom avea porumb de siloz”, recunoa[te nec\jit\.

“Îl toc a[a cum este, f\r\ boabe“, se pl=nge [i Claudiu Davi]oiu de la Afuma]i, jude]ul Ilfov. “Îl mai amestec\m cu paie, poate trecem de iarn\. Nu pot s\ cump\r porumb de siloz de la cei care irig\ pentru c\ ei nu au Jaguar pentru tocat [i nu pot s\-l aduc altfel în ferm\. Oricum, va trebui s\ reducem efectivele de animale ca s\ ne descurc\m”. Profitul Agricol 29/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Fiarele fac ravagii prin ferme Dup\ ce un urs a omorât o fat\ pe Valea Jepilor Mici din Mun]ii Bucegi, parlamentarii s-au urnit [i au f\cut o sesiune extraordinar\ (electoral\) ca s\ scoat\ o nou\ lege. Nu numai speciali[tii, dar [i vân\torii pot împu[ca 426 de ur[i în acest an, comparativ cu 140 conform vechii legi.

“

Este doar o etap\ de normalizare. Ursul va fi pe mâini bune”, spune deputatul Gheorghe Nacov (Organiza]ia minorit\]ilor na]ionale, Uniunea Bulgar\ din Banat), dup\ votul din plen. Nacov este [i vân\tor [i a fost ini]iatorul legii care a f\cut vân\toarea la p\s\ri mai permisiv\. El e de p\rere c\ “vân\torul este unicul îndrept\]it s\ aib\ grij\ de fauna s\lbatic\”. Nu de legi duce îns\ lips\ România, ci de aplicarea lor, iar pân\ atunci, oamenii p\mântului se confrunt\ cu s\lb\ticia cum pot. Fra]ii Ion [i Gheorghe Atudorei au necazuri mari [i ei cu fiarele p\durii. Le citesc disperarea în priviri. “Am vreo 46 de vaci B\l]at\ Româneasc\ la Camenca, comuna Brusturoasa, Ghime[-Palanca, dar ni le mânc\ ursul”, spune Ion. “În prim\vara asta mi-a mâncat 4 vaci într-o

Profitul Agricol 29/2024

lun\ [i jum\tate [i n-ai cui te plânge. Nu ne desp\gube[te nimeni. Nu miau dat niciun leu. Au zis c\ ursul nu mi-a mâncat vacile pe terenul meu... Dac\ ursul te atac\ prin vecini, nu e valabil pentru desp\gubiri. Am mers la prim\rie, primarul a dat telefon, primarul mi-i v\r dulce, au f\cut procesul-verbal [i - nimic. Ne atac\ ursul ziua în amiaza mare, pornesc drujba, dau cu foc [i nu mai fuge.” Nu am putut s\-i conving s\ cear\ num\r de înregistrare pentru plângerile depuse, fiindc\ au convingerea c\ nu se pot judeca prin instan]e cu m\rimile Ministerului Mediului [i de la Ministerul Justi]iei. Nicu Popescu, un fermier din Vedea, jude]ul Arge[, a r\mas f\r\ [ase animale din cauza fiarelor. Dar la el de vin\ au fost [acalii. “Mi-au omorât 3 vi]ei [i 3 vaci. Am f\cut plângere la Direc]ia Agricol\, la Ocolul silvic, la fondul de vân\toare [i mi-au zis c\ se dau desp\gubiri numai pentru canide, dar c\ [acalii nu fac parte din familia canidelor. {acalii atac\ [i vi]eii, [i animalele mari. Atac\ vacile în momentul f\t\rii. Se spune c\ ei simt mirosul placentei de la 3 kilometri. În momentul expulz\rii f\tului, [acalii atac\ în hait\, atac\ la f\t\ciune. Nici nu se poate descrie groz\via. Prinde vi]elul de bot [i apoi îl ucide. Mi-au sfâ[iat trei vaci [i trei vi]ei numai în acest an”, spune Nicu Popescu.

enatorul Barna Tánczos, fost ministru al Mediului, el însu[i fermier vestit, crede c\ noua lege a v=n\torii este una binevenit\. “Este un pas istoric, este revenirea la normalitate”, spune Barna Tánczos.

“S\ vedem cum se va aplica [i studiile ce se vor face. În principiu, nu este nevoie de norme de aplicare pentru 2024 [i 2025, dar trebuie s\ mai verific înc\ o dat\ raportul final, ca s\ fiu cu sufletul împ\cat.” De acum, nu conteaz\ al cui este terenul unde este sfâ[iat\ vita, fermierul are dreptul la desp\gubire. Trebuie s\ mearg\ la prim\rie [i s\ anun]e paguba. Se formeaz\ comisia pentru constatare, c\ animalul a fost omorât de urs, nu a fost lovit în cap cu lopata, se face procesul-verbal [i omul prime[te desp\gubirea. De [acali se ocup\ administratorul fondului de vân\toare. {acalul nu este o specie protejat\ [i face parte din familia canide. Dac\ fondul de vîn\toare dovede[te c\ au luat toate m\surile privind realizarea cotei de [acali vâna]i, abia atunci pl\te[te statul. Altfel, trebuie s\ pl\teasc\ fondul de vân\toare, explic\ nout\]ile Barna Tánczos. “Conteaz\ cât de inteligent este primarul, cât de binevoitor este cel de la asocia]ia de vân\toare, dar desp\gubirile se pl\tesc [i în cazurile în care animalul nu face parte dintr-o specie protejat\. Lupul [i ursul sunt specii protejate [i acolo statul pl\te[te desp\gubirile. În cazul [acalului, fondul de vân\toare este responsabil.“

Viorel PATRICHI 31

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gavril\ Tuchilu[ nu se d\ b\tut ;n fa]a secetei Am plecat spre jude]ul Gala]i cu o ma[in\ f\r\ aer condi]ionat. Peisajul era dezolant. Într-un singur loc, am v\zut o sol\ de porumb irigat, înc\ verde. Când am ajuns la proprietarul fermei Agrimat Matca de pe platoul Covurlui, peisajul era de-a dreptul saharian. Toate culturile vegetale s-au uscat. Stejarii din p\durea Bujoru s-au uscat [i ei. Livada Academiei Române de lâng\ Matca s-a uscat complet. Erudi]ii no[tri [i-au luat grija. Este al patrulea an consecutiv de secet\ pedologic\. Tuchilu[ face un bilan] teribil> “orz - 830 kg/1 ha, rapi]\ - 950, grâu - 1.100, porumb - zero, floarea-soarelui - zero.”

inistrul Barbu l-a asigurat din nou c\ se va mi[ca ceva [i cu sistemul de iriga]ii. Studiul de fezabilitate este f\cut din 2015, iar de atunci, discu]iile au tot fost reluate... Adic\ s\ se fac\ un punct de pompare din vechiul sistem energofag, care aduce apa tocmai de la Gala]i. O mini-sta]ie va ridica apa pe platoul de la Cudalbi. “Este realizabil\ [i nu este a[a de scump\, cost\ un milion de euro. În 2005, aveam banii în banc\ [i o f\ceam eu, dar nu-mi d\ voie ANIF,” spune Gavril\ Tuchilu[. “Nu am ap\ suficient\, am irigat 200 de hectare cât

de cât, dar nu a plouat nicio pic\tur\. La noi plou\ numai dac\ vine de deasupra M\rii Negre, altfel nu plou\.” Proiectul din Siret ar putea uda toat\ regiunea, nu doar ferma lui. “Am vorbit cu zece sfin]i, cu Cornel Popa, director general la ANIF Bucure[ti. Dac\ nici acum nu se face nimic, e închis\ discu]ia. Era o sta]ie plutitoare din Siret [i pân\ la sta]ia la care voiam eu s\ m\ leg ar fi maxim 15 km. Cu studii de fezabilitate f\cute. La Sta]ia 54, se f\cea o acumulare de ap\ mai mare [i cu o mini-sta]ie se repompa la Sta]ia 37. Nu s-a mai f\cut, f\r\ nicio explica]ie. De la Dun\re pân\ aici sunt 86,5 km. Infrastructura exist\ pentru 14.000 de hectare. De la Sta]ia 37, s-ar fi pompat la sta]iile 36 [i 35. Dac\ tot bagi miliarde de lei aici, mai po]i înfiin]a dou\ uniuni de ud\tori. Puteam uda Valea M\rului [i o parte din Cudalbi cu proiectul din Siret. Dac\ facem contract cu o firm\ privat\, în 3 luni face tot sistemul. Un escavator, conduct\ de PVC de 120 cm [i s-ar pompa apa în laguna de la sta]ia 37, care este a mea. M-a sunat [i Petre Daea. I-am spus c\ nu s-a f\cut nimic nici acum. Mi-a spus «Nu credeam...» Am pierdut 3,5 milioane de euro pe an din cauz\ c\ nu s-a f\cut sistemul de iriga]ii.” Apa ajunge acum pân\ în satul Barcea pe canale deschise. Ea trebuie repompat\ de aici spre platoul de la Matca-Cudalbi. Federa]ia ud\torilor sa întrunit la Matca pentru a se garanta c\ vine apa constant de la Dun\re pe terasa Covurlui. “Banii pentru desp\gubiri trebuie b\ga]i în investi]ii pentru iriga]ii. Vindeam la Agricol Interna]ional 1.000 de tone de cereale pe zi [i acum nu am

nimic pe câmp, tot grâul meu nu ajunge la 1.000 de tone...”, spune Gavril\ Tuchilu[. De la 1 ianuarie pân\ la jum\tatea lui iulie, a plouat doar 125 de litri pe metru p\trat. A câ[tigat proiectul pentru panouri fotovoltaice, dar s-a oprit din lipsa banilor. În aceste condi]ii sinistre, tot spune c\ nu vrea s\ renun]e la zootehnie. Vacile primipare dau peste 9.000 de litri în medie la o lacta]ie. “Nu concep s\ renun] la zootehnie pentru nimic în lume. Numai a[a mai putem tr\i. Noi ne-am dorit un animal de talie mijlocie, s\ stea bine pe picioare, s\ valorifice la maxim hrana, s\ creasc\ proteina [i gr\simea din lapte. Eu nu spun c\ vacile din Statele Unite nu sunt bune, dar sunt animale mari, cu ingest\ mare. Eu am o produc]ie tot de 40 de litri, nu am afectat reproduc]ia vacilor, nu am animale [chioape. Animalele noastre sunt dirijate prin computer, li se face pedichiura. Dac\ vaca e [chioap\, nu m\nânc\, nu se monteaz\, nu produce. Dac\ au picioare s\n\toase, avem o reproduc]ie s\n\toas\. Acum 15 ani, lucerna era la brâu, iar acum piere de ar[i]\. Nu mai pot s\ ;mi asigur semifânul de pe 360 de hectare.” Suprafe]ele foarte mici (90 de hectare) pe care a reu[it s\ le irige le-a dedicat porumbului de siloz, nu pentru boabe. Pomparea apei de la Gala]i s-a întrerupt de mai multe ori din motive electorale [i porumbul irigat nu d\ randamentul scontat nici el. Chiar dac\ pre]ul laptelui e foarte mic, totu[i zootehnia l-a salvat. Vinde laptele cu 2,05 lei litrul. “Noi cu atât îl producem. Dac\ ne-ar da m\car 2,5 lei, tot ar mai fi ceva... Cump\r porumb cu peste 1 Profitul Agricol 29/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

leu kilogramul.” Primiparele au ajuns la 9.000 de litri în medie la o lacta]ie. Lucerna a dat doar o singur\ coas\, [i aceea “u[oar\”. Alte 200 de hectare care nu dau nimic. Nu exist\ nimic pe câmp. Pân\ la 3-4 metri adâncime, nu exist\ un dram de umiditate. Glosa ;i d\dea o produc]ie de 7.600 kg la hectar f\r\ iriga]ii. În acest an, a dat doar 800 kg [i a b\gat 220 kg de s\mân]\ la hectar. “Seceta pedologic\ este excesiv\ [i nu am arat de cinci ani. Am sem\nat porumbul [i floarea la 50 cm între rânduri tot pentru a preveni efectele secetei. Mai mult nu putem face. Am apelat la hibrizii cei mai rezisten]i la secet\ [i degeaba.” Îl bate gândul s\ înlocuiasc\ porumbul cu sorgul. Merge pe 60-65% culturi de toamn\ pentru a valorifica umiditatea de pe timpul iernii. Trecem printr-o tarla de 140 de hectare de lâng\ p\durea Bujoru, pe teritoriul comunei Dr\g\ne[ti. “A fost sem\nat în perioada optim\, în minimum till. Am pus hibProfitul Agricol 29/2024

rizii cei mai rezisten]i pentru zona noastr\ [i s-a uscat tot. Porumbul trebuia s\ fie bun de fiert sau de copt pe 11 iulie. P\pu[oiul a murit pe mu[uroi, spuneau bunicii no[tri la 1946. Îl vom toca integral pentru alte categorii de animale. Pentru vaca de lapte, vom cump\ra din zonele irigate din jude]ul Gala]i pentru siloz. Normal ar trebui s\ primim desp\gubiri, dar eu nu m-am plâns niciodat\. Nu vreau desp\gubiri, vreau ap\! Avem 2 kilometri pân\ la sta]ia de pompare unde vine apa de la Gala]i. Cu o investi]ie minim\ se poate aduce apa [i în aceast\ zon\. De 34 de ani, fac drumuri la Bucure[ti pentru apa asta. Sper ca în acest an s\ se rezolve.” Vacile [i caprele lui m\nânc\ 80 de tone de furaje pe zi. O vac\ m\nânc\ 50 de kilograme pe zi. Trebuie mult\ hran\ la 1.400 de vaci, la care se adaug\ tineretul. “Dac\ am ap\, pot s\ fac o coas\ de lucern\ la 32 de zile”. Canicula are un efect grav asupra vacilor. “În ad\posturile vechi, a sc\zut

produc]ia de lapte cel pu]in cu 2 litri pe vac\. În grajdurile noi, unde avem toate condi]iile de bun\stare asigurate, paguba este de 1 litru pe vac\ într-o zi. Acolo, spa]iul este mai mare, f\r\ pere]i, am montat du[uri [i ventilatoare. Am f\cut în 2024 o investi]ie de peste 100.000 de euro ca s\ schimb\m ventilatoarele”. Grajdul are 14 metri în\l]ime la coam\ [i ventila]ia este asigurat\. Are o capacitate de 500 de vaci. “Trebuia s\ mai facem un grajd aici, dar a venit pandemia [i m-am oprit. Apoi a veni seceta...” Când trec vacile spre sala de muls, primesc toate un du[ bun. Sala de a[teptare nu mai este un calvar pentru ele. Ventilatoare imense de la Dairy MAX din Canada le r\coresc [i mai mult. Acest sistem de r\corire intens\ a costat peste 120.000 de euro.“ Cel mai mare stres pentru vaci este canicula. Fiecare vac\ pierde peste doi litri de lapte pe zi.”

Viorel PATRICHI 33

MA{INI & UTILAJE Pre]ul transportului cerealelor este pl\tit tot de agricultor Recenta majorare a accizelor la carburan]i afecteaz\ inclusiv marja de profit a fermierilor. Asta pe lâng\ problemele grave, adic\ seceta sever\, lipsa iriga]iilor, pre]urile sc\zute la cereale. Theodor Ichim (foto), fermier dobrogean, [i pre[edintele Forumului APPR, spune c\ orice m\sur\ ia statul în domeniul fiscal sau al salariz\rii, “amortizorul” este agentul economic, adic\ [i fermierul, care preia [ocul. Pe l=ng\ agricultur\, Theodor Ichim face [i trading de cereale, inclusiv transport. Având în vedere pre]urile la carburan]i, aceast\ activitate are costuri tot mai mari. “Transportul nu este un centru de profit, ci, mai degrab\, un r\u necesar. Nu am înc\ cifrele la zi, ca urmare a major\rii accizei la motorin\, dar este

Fermierul dobrogean spune c\ la nivelul întregii activit\]i agricole situa]ia nu este deloc roz, dimpotriv\, iar dac\ ar exista o procesare a produselor agricole, iar aceasta s\ fie a nivel industrial, ar fi mai bine, dar nu to]i fermierii pot face asta. Theodor Ichim

evident c\ ne-au crescut costurile.” Pre]ul în port la grâu e în sc\dere, are o valoare de 195 euro/ton\, iar aceasta acoper\ cu greu toate costurile directe [i indirecte pe care un fermier trebuie s\ le achite. “Pre]ul acesta e în sc\dere [i ca urmare a recolt\rii grâului, mai sunt [i factorii externi, inclusiv cei politici. Pe de alt\ parte, costurile cresc, trebuie acoperite [i nu te po]i duce la angajat s\-i spui c\-i dai mai pu]in. Fermierul este «amortizorul» [ocurilor fiscale. Societ\]ile agricole se îndreapt\ u[oru[or c\tre faliment, cu pre]urile acestea, cu politicile acestea, cu clima în schimbare.”

“Eu, în primul rând, a[ vrea s\ m\ ocup de culturile agricole, care îmi iau foarte mult timp [i trebuie s\ fiu foarte atent la tot ce se întâmpl\ [i în pia]\. Dup\ aceasta, dac\ voi mai avea ceva timp, m\ voi gândi [i la procesare.” Cât prive[te produc]ia de cereale, România produce mai mult decât consum\, chiar [i în aceste condi]ii de secet\ [i milioane de hectare calamitate. Dar, pe de alt\ parte, import\m produse agricole procesate. “Asta este situa]ia, trebuie s\ ne adapt\m, noi ca ]ar\, s\ vedem ce m\suri putem lua, ca s\ ne eficientiz\m agricultura.”

Arpad DOBRE

Un robot care s\ ;nlocuiasc\ zilierii Compania olandez\ Odd.Bot a dezvoltat Weeder, un robot care efectueaz\ lucr\ri de pr\[it mecanic pe rândurile de culturi pe biloane (cartofi) sau straturi de ceap\ [i morcovi. Echipamentul este dotat cu dou\ sau trei bra]e cu cleme mecanice, proiectate s\ extrag\ buruienile aflate între plantele culturii. Acestea sunt detectate precis cu ajutorul unei camere cu inteligen]\ artificial\. Fiecare bra] cu clem\ este ac]ionat de trei cilindri electrici care îl 34

orienteaz\ în func]ie de coordonatele verticale [i orizontale, precum [i în profunzime. Fiecare clem\ a robotului poate extrage pân\ la dou\ buruieni pe secund\, pe l\]imi de lucru de la 1,5 la 2,2 metri. În func]ie de gradul de îmburuienare al parcelei, robotul Odd-Bot poate atinge o vitez\ de lucru de 0,5 km/h [i poate pr\[i un hectar în 16 ore. Constructorii lui ;l prezint\ ca pe o eventual\ solu]ie la problema zilierilor. Profitul Agricol 29/2024

MA{INI & UTILAJE

Motorina, s=ngele care curge prin venele agriculturii Motorina ]ine în mi[care întregul ecosistem agricol. F\r\ motorin\, agricultura se opre[te. De la preg\tirea terenului, sem\nat, pr\[it, tratamente pân\ la recoltare [i transportul cerealelor din câmp la siloz, toate au nevoie de carburant ca s\ func]ioneze. Pentru fluiditate, Oscar Downstream ofer\ inclusiv carburant cu plata la recolt\.

Oscar Downstream aprovizioneaz\ ast\zi ;n jur de 1.500 de clien]i fermieri. Livrarea motorinei se face în 24 de ore de la confirmarea comenzii, cu adaptarea cantit\]ilor livrate la nevoile de moment, dar nu mai pu]in de 2.500 litri la o comand\. Pentru ca rela]ia s\ fie una de parteneriat, Oscar vine cu instalarea

sta]iei de incint\, suport tehnic, mentenan]\, service specializat [i apoi livrare. La alegere, sunt disponibile sta]ii de incint\ de 5.000, 9.000 sau

20.000 litri, f\r\ costuri suplimentare. Apoi, sunt disponibile [i formule de creditare, de pân\ la 240 de zile, pentru acoperirea întregului ciclu de produc]ie. Aceste credite se acord\ în urma unei analize economico-financiare [i nu se cer terenuri sau culturi ;n garan]ie. A[adar, cine contracteaz\ carburant în aceast\ toamn\, îl va achita dup\ recolta din vara anului viitor.

Condi]ii [i mai avantajoase sunt disponibile pentru asocia]iile de fermieri. Oscar accept\ negocieri comerciale extinse, în baza volumului cumulat, dac\ asocia]ia cump\r\ în numele tuturor membrilor. Una dintre asocia]iile partenere ale Oscar este ACCPT Ialomi]a. Asocia]ia a negociat un pre] ;n numele tuturor. Periodic, Guvernul anun]\ majorarea accizei la carburan]i, cum s-a întâmplat [i în aceast\ lun\, iar fermierii o achit\ în func]ie de perioada de contractare. “Acciza se include în pre]ul de vânzare în func]ie de data la care este achizi]ionat carburantul. Pentru carburantul achizi]ionat înainte de 1 iulie, a fost aplicat\ acciza valabil\ pân\ la data de 30 iunie, iar începând cu data de 1 se aplic\ nivelul nou al accizei”, a precizat Lucian Harangus, director vânz\ri & retail Oscar Downstream.

Arpad DOBRE

Sem\n\toare direct\ pentru culturi pr\[itoare Celor care opteaz\ pentru cultura a doua sau vor s\ semene la prim\var\ porumb ori floarea soarelui, inginerii John Deere le propun sem\n\toarea DB55 ExactEmerge, cu 24 de rânduri. Deoarece este direct\, are ca principal avantaj conservarea umidit\]ii în sol, care favorizeaz\ o r\s\rire rapid\ [i uniform\, explic\ speciali[tii IPSO Agricultur\, ;n portofoliul c\rora se g\se[te brandul John Deere. Acest lucru este asigurat de construc]ia sem\n\torii, cu o o for]\ de 36

ap\sare de 250 kg/sec]ie, ce permite plasarea semin]elor la adâncimea optim\, indiferent de condi]iile solului. Un alt atu este viteza de lucru, cuprins\ între 15,5 [i 17,5 km/h, cu o precizie de peste 98%, cu dubluri [i omiteri sub 1%. Pe de alt\ parte, necesarul de putere [i hidraulic este redus, datorit\ ac]ion\rii electrice cu generator de 56V [i a sistemului Active Pneumatic DownForce.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 29/2024

Un tractor pe care ;l pl\te[ti din decembrie 2025 Importatorii caut\ solu]ii pentru to]i fermierii, inclusiv pentru cei care nu au s\ depun\ proiecte finan]ate prin AFIR, prin Subm\sura 4.1.1. Iulia Tudor, manager de comunicare al AgroConcept, indic\ chiar o promo]ie ;n plin\ desf\[urare, c=teva modele de tractoare la care se poate achita doar o parte din pre], iar restul, din decembrie 2025. AgroConcept a inclus ;n acest pachet unele modele de tractoare New Holland T6, T7 [i T8. Tractoarele din gama T6 au dimensiuni compacte, ofer\ confort ridicat [i efectueaz\ lucr\ri cu grad mare de precizie [i cu economii de carburant. T6.160 are o putere nominal\ de 135 CP, poate dezvolta 145 CP la tura]ii mai mici de 1.800 rpm, iar cu sistemul de management al puterii (EPM) poate atinge o putere maxim\ de 164 CP [i o capacitate mare de ridicare pe spate de 7.115 kg. T7.290 HD ofer\ mai mult\ putere, productivitate [i eficien]\, o cabin\ mai mare, mai ergonomic\ [i confortabil\ pentru operator, cu dot\ri Profitul Agricol 29/2024

pentru agricultura de precizie. Tractorul dezvolt\ pân\ la 288 CP [i are o capacitate de ridicare pe spate de peste 10.300 kg, iar pe fa]\, de peste 6.000 kg. Poate fi achizi]ionat în aceast\ perioad\ cu 69.000 de euro, iar restul, din decembrie 2025. T8.435 poate fi echipat atât cu ro]i pe fa]\ [i spate, cât [i cu ro]i pe fa]\ [i [enile SmartTrax pe spate, ceea ce îmbun\t\]e[te trac]iunea [i scade con-

sumul de carburant [i tasarea solului. Tractorul poate atinge 435 CP, este echipat cu tehnologia Precision Land Management Intelligence [i dispune de o serie de sisteme digitale [i func]ii automate. Poate fi cump\rat acum cu 87.450 euro, iar restul sumei se achit\ din decembrie 2025.

Arpad DOBRE

Amazone> Grapa Catros reduce consumul de carburant Fermierii care au recoltat cerealele p\ioase [i vor s\ preg\teasc\ terenul pentru sem\natul rapi]ei sau al covoarelor vegetale pot utiliza grapa cu discuri compacte Amazone Catros. Acest echipament permite dezmiri[tirea [i prelucrarea solului la o adâncime medie de 6 cm, iar testele au indicat un consum de carburat de numai 4 litri/hectar. Catros poate fi dotat\ cu dis-

curi pentru preg\tirea patului germinativ la 3-12 cm adâncime, pentru dezmiri[tire [i încorporarea resturilor vegetale la 5-16 cm adâncime.

MA{INI & UTILAJE

Utilajele inteligente sunt testate [i în România Companiile Bayer [i NIK au anun]at semnarea unui parteneriat strategic ce va include [i România, al\turi de restul Europei, Orientul Mijlociu [i Africa. Parteneriatul se bazeaz\ pe platforma FieldView de la Bayer, o solu]ie digital\ pentru o gestionare eficient\ a datelor agricole ale fermei. NIK devine distribuitorul exclusiv al unei game largi de echipamente

pentru utilizarea optim\ a platformei FieldView dezvoltat\ de Bayer. FieldView Drive preia [i stocheaz\ date de la tractor sau combin\ [i din exteriorul utilajului, iar Mountain Kit, SprayKit, YieldKit [i Mapping Kit sunt utile la folosirea inteligent\ a utilajelor de pulverizat [i la stocarea datelor privind produc]ia la hectar în timp real [i la realizarea de h\r]i de randament.

Parteneriatul î[i propune s\ se extind\ pe echipamente agricole de ultim\ genera]ie. Amintim ma[ina autopropulsat\ Berthoud, distribuitorul de îngr\[\minte Vicon, solu]iile de agricultur\ conservativ\ de la Agrisem precum sem\n\toarea Sly Boss sau echipamentul de prelucrat solul în benzi StripCat. Toate acestea sunt pre-echipate înc\ de pe linia de fabrica]ie cu echipamente care le fac FieldView ready, astfel c\ tehnologia Bayer se poate ata[a pe ele f\r\ alte interven]ii. Compania NIK testeaz\ în România de luni bune o serie de utilaje dotate cu inteligen]\ artificial\, iar cel mai des men]ionat este robotul agricol AgXeed, care a lucrat pe sute de hectare la ferma Agricom Borcea.

Arpad DOBRE

NHR Agropartners> Revizii cu reduceri de 25% NHR Agropartners are în aceast\ perioad\ o ofert\ promo]ional\ pentru fermieri. Dup\ efectuarea unei revizii complete cu speciali[tii de service ai companiei, clien]ii vor beneficia de o reducere de 25% pentru filtrele [i uleiurile utilizate la urm\toarea verificare. Efectuarea reviziilor cu tehnicienii NHR Agropartners ofer\ o serie de avantaje> p\strarea garan]iei produc\torului, ob]inerea de per forman]e optime de la echipament, cre[terea valorii de revânzare prin utilizarea pieselor originale [i service-ul autorizat.

Ro]ile succesului O anvelop\ bun\ poate reduce costurile. :n Italia, ferma Maccarese, care lucreaz\ 3.200 de hectare [i mulge 3.600 de capete de bovine de lapte, a trecut integral doar pe anvelope BKT. De baz\ sunt cele din gama Agrimax Fortis. Acestea, utilizate în combina]ie cu Agrimax RT 765M, sunt solu]ia optim\ pentru tractoarele folosite în aplica]ii solicitante. Iar tractoarele lor ajung u[or la o medie de 2.000 de ore pe an. Cele dou\ modele ofer\ un nivel excelent de trac]iune [i permit transportul unor înc\rc\turi grele la viteze de pân\ la 65 km/h. Maccarese se bazeaz\ [i pe Agrimax Force, care ofer\ performan]e [i eficien]\ ridicate [i capacitatea de a transporta sarcini grele la o presiune de umflare mai mic\, ce duce la o compactare redus\ a solului datorit\ amprentei mai mari [i a capacit\]ilor ridicate de flotare. Iar la transportul sarcinilor mari, ferma italian\ opteaz\ pentru Agrimax V-Flecto, care poate s\ transporte înc\rc\turi cu pân\ la 40% mai grele la o presiune redus\. Profitul Agricol 29/2024

OPINIE

Ucraina, un activ neexploatat Daniel BOT|NOIU consilier de stat, Cancelaria Primului-Ministru

craina este a 45-a ]ar\ ca m\rime dup\ suprafa]\, iar în prezent ocup\ locul zece dup\ suprafa]a cultivat\. Din suprafa]a de aproximativ 60 de milioane de ha (cu 10% mai mare decât Fran]a), 32 de milioane de ha sunt arabile, iar aceast\ suprafa]\ ar putea cre[te. Potrivit unor estim\ri, terenurile arabile de dinainte de r\zboi, cele 32 de milioane de ha, ar putea ajunge cu u[urin]\ la 42 de milioane ha - echivalentul a dou\ treimi din suprafata Braziliei ori 25% din terenurile cultivate ;n UE. Mai mult, 65% din terenurile Ucrainei sunt cernoziomuri, cel mai bun sol din lume. {i ast\zi, cu c=mpurile minate, cu r\zboiul pe o linie lung\ [i problematic\, Ucraina este o for]\ agricol\ greu de digerat de est- europeni. Dar dup\ ce se va termina r\zboiul? S\ ne uit\m ni]el ;n istorie. Ucraina a devenit important\ ca exportator de alimente la mijlocul anilor 1990, în urma c\p\t\rii independen]ei ca stat, a privatiz\rii agriculturii [i implic\rii companiilor interna]ionale în sectorul agroalimentar. Cargill, Toepfer, Serna [i, dup\ 2007, combinatele agroindustriale ucrainene fac parte din agrobusiness-ul ]\rii. :nainte de invazie, ;ncepuse s\ se discute de randamentele modeste [i de infrastructura inadecvat\. Ast\zi, deja multe state se uit\ la agricultura ucrainean\ ca la solu]ia postbelic\ ce ar putea rezolva crizele sistemului alimentar mondial. La independen]a sa, în 1991, popula]ia Ucrainei era de 51,6 milioane de suflete. Dup\ 1991 a ;nceput o depopulare constant\. :n 2023, num\rul reziden]ilor ucraineni sc\zuse la

Profitul Agricol 29/2024

36,7 milioane. Sigur c\ mul]i nu au mai fost recenza]i dup\ anexarea Crimeei [i a unor provincii din estul Ucrainei. Peste 6 milioane au fugit din ]ar\. Ast\zi, popula]ia Ucrainei libere este estimat\ la 28 de milioane de oameni. Aproximativ 14 milioane de ucraineni au p\r\sit ]ara din 1991 [i pân\ acum. Sondajele ONU, în rândul refugia]ilor, sugereaz\ c\ mai mult de jum\tate ar dori s\ se întoarc\ acas\, dar fiecare lun\ de r\zboi reduce aceast\ probabilitate. Datorit\ nivelului ridicat de educa]ie, mul]i [i-au g\sit un loc de munc\ în Europa, iar b\rba]ii ucraineni care lupt\ acum s-ar putea într-o zi s\ se al\ture familiilor aflate în toat\ Europa. Ceea ce ridic\ o alt\ problem\, o ]ar\ prea mare [i goal\, în care, în special, fostele popula]ii rurale nu se vor mai întoarce. Acest lucru va avea consecin]e profunde. Teoria regimului alimentar postuleaz\ o perspectiv\ structuralistmarxist\ a hegemoniei alimentare în economia politic\ global\. Primul regim alimentar, numit colonial britanic, a durat din anii 1860 pân\ la sfâr[itul celui de-Al Doilea R\zboi Mondial [i independen]a ulterioar\ a fostelor colonii europene. Al doilea, descris ca regim alimentar condus de americani, inspirat de revolu]ia verde,

Sus]in c\ Ucraina este una dintre zonele agricole neexploatate ale lumii, prezentând oportunit\]i mari pentru Europa [i pentru securitatea alimentar\ global\. Ucraina-în-Europa poate reprezenta un motor puternic de politic\ extern\ în ceea ce pare a fi un secol al XXI-lea provocator, tulburat de schimb\rile climatice [i de deficitul de resurse. Ar putea fi un “banc de testare” pentru urm\toarea faz\ a rela]iilor globale, adoptând tehnologii agricole noi, bazate pe inteligen]\ artificial\, împreun\ cu ameliorarea culturilor [i cu echipamente controlate prin satelit [i computer - mijloace care pot contracara sl\biciunile inerente atât tranzi]iilor tehnologice ucrainene, cât [i globale, cum ar fi lipsa for]ei de munc\ agricole, înc\lzirea global\ [i ploile din ce în ce mai neregulate.

a durat de la sfâr[itul anilor 1950 pân\ în anii 1970, când administra]ia Reagan a delegat producerea hranei c\tre sectorul privat. A[adar, vorbim acum de regimul alimentar corporatist. De aceea anali[tii rela]iilor alimentare vorbesc despre agrobusiness sau big food pentru a reflecta puterea corporativ\ a acestei hegemonii, care include stabilirea agendei privind valorile nutri]ionale [i politica alimentar\ asupra comer]ului, în special, în ]\rile în curs de dezvoltare. 39

O istorie a mini[trilor Agriculturii

A doua reform\ agrar\ Reforma agrar\ din ‘21 a fost una necesar\. Regele promisese p\m=nt ]\ranilor care serveau pe front. F\r=mi]area marilor propriet\]i nu aduce un val de bun\stare ;n agricultur\, ba din contr\ a[ zice, dar aduce lini[te social\. Iar pentru un ministru, asta conteaz\ cel mai mult. George OSTROVEANU

În

România Mare, nou format\, trebuiau ]inute alegeri parlamentare pe baza votului universal. Ap\ruser\ o mul]ime de partide noi. Liberalii îl împing în fa]\ la Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri pe generalul Arthur V\itoianu. Acesta formeaz\ un guvern cu mul]i generali, dintre care unul la Agricultur\ [i Domenii, generalul Ioan Popovici. Arthur V\itoianu (n. 1857, Gala]i – d. 1956, Bucure[ti) era cunoscut în armata sub porecla de “Provincialul”, pentru ca era “un ofi]er ce r\m\sese cu apuc\turile unui grad inferior”. La începutul râzboiului, dup\ pierderea B\t\liei de la Sibiu, a fost trecut în retragere. V\itoianu p\streaz\ în guvern mini[tri f\r\ portofoliu care reprezin\ Basarabia [i Transilvania [i îl adaug\ pe Ion Nistor pentru Bucovina, unit\ [i ea cu ]ara. :n Parlamentul nou format, Partidul Na]ional Român are 169 de deputa]i [i 76 de senatori, Partidul Na]ional Liberal - 193 cu 54, Partidul }\r\nesc din Basarabia - 72 de deputa]i [i 35 de senatori, Partidul Na]ional Democrat - 27 cu 9, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina - 20 cu 7, Partidul Conservator Progresist - 13 cu 4, Partidul Democrat Maghiar Secuiesc - 8 deputa]i, Gruparea Sa[ilor Transilv\neni, tot 8 deputa]i< Liga Poporului - 7, Partidul Socialist - 7,

Gruparea [vabilor - 6 etc. Partidul Na]ional Român vine la putere cu un guvern format de Alexandru Vaida Voevod. Ministru la Agricultur\ [i Domenii este Victor Bontescu. Acesta începuse [coala la Ha]eg, [i a f\cut Facultatea de Drept din Budapesta. În 1903 este ales în conducerea Partidului Na]ional Român. În 1908 a devenit ac]ionar la Societatea Român\ de Editur\, al\turi de Gheorghe Pop de B\se[ti, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad, Iuliu Maniu etc. A f\cut

parte din Consiliul Dirigent, fiind îns\rcinat s\ conduc\ Resortul pentru Agricultur\ [i Comer]. A fost ales deputat în primul Parlament al României Mari, a fost pre[edinte al B\ncii Agrare din Cluj. Moare în octombrie 1933, la Cluj, la vârsta de 54 de ani. Dup\ numai dou\ s\pt\mâni, Victor Bontescu este trecut la Industrie [i Comer]. :n locul lui vine Ion Mihalache (n. 1882, Topoloveni, Arge[ – d. 1963, în penitenciarul Râmnicu S\rat).

Odat\ cu „Legea Ion Mihalache” din 1920 s-au atribuit [colilor agricole tereFiu de ]\ran, a urmat [coala normal\ nuri de circa 100 ha, iar celor horticole [i a ajuns înv\]\tor în Topoloveni (1901 de 25 de ha. A organizat o ob[te s\teasc\ la Topopân\ în 1916). Nevoia de ofi]eri a armatei l-a mutat de la catedr\ la {coala loveni. Acolo, ]\ranii au beneficiat de de Ofi]erilor de Rezerv\. A primit bote- [coli, de asisten]\ medical\, de c\min zul focului în luptele din Dobrogea. Pen- cultural, de b\i comunale. Între 1928 [i 1930, Mihalache a fost tru faptele de vitejie, locotenentul Mihalache a fost decorat cu „Coroana din nou ministru al Agriculturii [i Domeniilor, în guvernele lui Iuliu Maniu [i României”. :n septembrie 1917 a fost trimis George G. Mironescu. :n iunie 1941, a peste Prut, cu misiunea de propagand\ cerut s\ fie chemat sub arme. :n urma unionist\ în satele basarabene. S-a reîn- dezacordului cu mare[alul Antonescu cu tors la unitate în prim\vara lui 1918 [i a privire la trecerea Nistrului, a fost defost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” mobilizat. Dup\ venirea la putere a comuni[[i „Coroana României” cu spade, în grad tilor, Ion Mihalache a fost arestat. Înde cavaler. :n 1919, a întemeiat Partidul }\r\nesc. Are succes electoral [i este scenarea de la T\m\d\u (noiembrie chemat în guvernul Alexandru Vaida- 1947) a continuat cu un proces intentat liderilor PN}. Mihalache a fost conVoevod ca ministru al Agriculturii.

Ion Mihalache (1882 - 1963)

Profitul Agricol 29/2024

O istorie a mini[trilor Agriculturii Reforma agrar\ din 1921 a fost unul din marile momente de schimbare economic\ [i social\ din istoria românilor. Un milion [i jum\tate de oameni din satele române[ti, din toate provinciile, au primit p\mânt. Urm\rile acelei reforme au fost vizibile pân\ în anii ‘50, când a venit colectivizarea. Dup\ Reform\, s-a redus marea proprietate funciar\ în favoarea micii propriet\]i ]\r\ne[ti. Judecând dup\ cifre, produc]ia agricol\ a sc\zut. Dar reforma a schimbat via]a a milioane de oameni. A fost rezolvat\ [i problema izlazurilor comunale [i a locurilor de p\[unat, care pân\ atunci se aflaser\, în majoritatea lor, în proprietatea marilor proprietari. Efectul acestei schimb\ri a devenit vizibil înc\ din primii ani de dup\ Reform\. Veniturile gospod\riilor agricole au crescut constant, o pondere tot mai însemnat\ provenind din zootehnie. În anul 1930, în România erau înregistrate 3.281.000 de exploata]ii agricole. Doar 2.700 erau mai mari de 500 ha. Regele Ferdinand a semnat forma

damnat la temni]\ grea pe via]\. Potrivit memoriilor lui Corneliu Coposu, Mihalache a fost vizitat de patriarhul Justinian în închisoarea de la Râmnicu S\rat, care ia cerut s\ se desolidarizeze de Iuliu Maniu. A murit pe 5 februarie 1963, în închisoare. Profitul Agricol 29/2024

final\ a Reformei agrare pe 13 martie 1920 pentru Basarabia, 17 iulie 1921 pentru Moldova, Muntenia, Oltenia [i 30 iulie 1921 pentru Transilvania, Banat, Cri[ana [i Maramure[. De[i erau patru legi diferite, în esen]\, principiile lor erau identice. În Vechiul Regat se expropria par]ial p\mântul cultivabil astfel> - de la 100 ha în sus ale mo[iilor arendate [i folosite de arenda[i la data vot\rii legii, - p\mântul cultivat de proprietari, dac\ era un lot mai mare de 100 ha în zonele de deal [i munte, sau 150, 200, 250 ha la [es în func]ie de cererea de împropriet\rire. - p\mântul cultivat de proprietari unde s-au investit în utilaje, cl\diri, dac\ era o suprafa]\ mai mare de 100 de ha la munte [i deal, sau 200, 300 [i 500 ha la [es în func]ie de cerere. În Transilvania, se expropria par]ial p\mântul cultivat de proprietar dac\ dep\[ea 50 de iugare la munte, 100 de iugare la deal [i 200, 300 sau 500 de iugare la [es, în func]ie de cererea de împropriet\rire. Exproprierea se facea prin loturi tip de 7 iugare [i loturi de completare pân\ la 7 iugare. Exproprierea atingea to]i proprietarii, f\r\ s\ ]in\ cont de na]ionalitate. - Se expropriaz\ în întregime toate propriet\]ile rurale extravilane apar]inând persoanelor juridice care urm\resc satisfacerea unui interes public, p\mântul rural al absentei[tilor (absenteist fiind considerat cel care de la 1 decembrie 1918 pân\ la depunerea legii a lipsit din ]ar\ f\r\ a avea vreo îns\rcinare oficial\, excep]ie f\când propriet\]ile rurale pân\ la 50 de iugare, iar în Vechiul Regat propriet\]ile rurale ale supu[ilor statelor str\ine, fie c\ sunt str\ini prin originea lor, fie c\ au devenit str\ini prin c\s\torie), propriet\]ile rurale ale absentei[tilor, p\mântul cultivabil al Domeniului Coroanei [i Casei Rurale. Pân\ în 1937 au fost expropriate peste 5,8 milioane ha (3,9 milioane

teren cultivabil, 1 milion ha de izlazuri, 0,6 milioane ha p\duri, 0,06 milioane ha teren neproductiv). În Transilvania au fost expropriate aproximativ 1.600.000 ha (3.769 de mo[ii, din care 2.218 apar]ineau maghiarilor, 555 românilor, 443 evreilor, 424 germanilor etc.) din 8.564.950 de ha, care reprezentau întinderea total\ a propriet\]ilor rurale. În Transilvania, 63% din cei împropriet\ri]i aveau na]ionalitate român\, iar 37% aveau o alt\ na]ionalitate. Majoritatea celor care au fost împropriet\ri]i [i nu aveau origine român\ erau inamicii de ieri, fo[ti solda]i în armata ungar\, care au luptat împotriva României. Legiferarea Reformei agrare a luat un timp îndelungat în toate provinciile istorice. Partidului Liberal s-au conturat mai multe orient\ri în privin]a rezolv\rii “problemei ]\r\ne[ti”. “Poporani[tii”, în frunte cu Constantin Stere, sus]ineau o radical\ expropriere a mo[iilor. Dar majoritatea liberalilor sunt “modera]i”. Partidului Conservator sus]ine men]inerea marilor propriet\]i. Constantin Garoflid sus]ine reducerea propriet\]ii mo[iere[ti prin arendare sau vânzare c\tre ]\rani. Cam aceiea[i opinie au [i cei din Partidul Conservator-Democrat, mai ales Take Ionescu. V\ reamintesc, ;n februarie1908 se înfiin]ase Casa Rural\, care avea ca scop cump\rarea, parcelarea [i vânzarea mo[iilor c\tre ]\rani, în loturi de câte 5 ha. Reforma agrar\ era de fapt preg\tit\ s\ se fac\ înainte de r\zboi. Pentru modificarea Constitu]iei, care s\ permit\ expropierea pentru cauze de utilitate na]ional\, se preg\tise alegerea unei Adun\ri Constituante. Dar din cauza evenimentelor politice, Adunarea [i-a întrerupt activitatea, urmând a se relua la Ia[i, în maiiunie 1917. Atunci, Regele Ferdinand, într-un discurs mobilizator sus]inut pe front, le promite p\mânt ]\ranilor, cei care alc\tuiau grosul armatei. 41

MAGAZIN

De ce scade produc]ia mondial\ de bere? Produc]ia mondial\ de bere a sc\zut anul trecut cu aproape 1,7 miliarde litri, pân\ la 188 miliarde litri, un declin anual de 0,9%, a anun]at mar]i cel mai mare trader mondial de hamei, firma german\ BarthHaas. “Dup\ ce am înregistrat o u[oar\ cre[tere în 2022, în pofida unor condi]ii adverse, ne a[teptam la o mic\ cre[tere [i în 2023”, a declarat Peter Hintermeier, unul dintre cei doi directori de opera]iuni de la BarthHaas. Potrivit raportului anual elaborat de grup, Germania a r\mas al cincilea produc\tor mondial de bere, chiar dac\ produc]ia sa a sc\zut cu 3,3%, pân\ la sub 8,5 miliarde litri. Lider mondial la produc]ie de bere este China, cu 35,9 miliarde litri, ur-

Carne artificial\ pentru animalele de companie Marea Britanie va deveni prima ]ar\ din Europa unde se va comercializa carne ob]inut\ în laborator. Un start-up, botezat Meatly, va ;ncepe s\ produc\ carne de pui din celule cultivate în laborator. Toat\ produc]ia va fi destinat\ animalelor de companie. Carnea cultivat\ în laborator a f\cut vâlv\ în ultimii 5 ani cu promisiunea c\ va diminua impactul asupra mediului provocat de carnea produs\ în mod conven]ional. Îns\ industria are probleme din cauza reducerii investi]iilor, a dificult\]ilor în a ajunge la un volum mare de produc]ie [i a reac]iilor ostile ap\rute în unele ]\ri. 42

mat\ de SUA, cu 19,3 miliarde litri, Brazilia, cu 14,9 miliarde litri, [i Mexic, cu 14,2 miliarde litri. Reprezentan]ii BarthHaas spun c\ este dificil s\ fac\ previziuni cu privire la evolu]iile viitoare. Resim]im în continuare efectele r\zboiului din Ucraina, inclusiv pe pia]a european\ a berii. “În multe ]\ri, consumatorii resimt efectele infla]iei ridicate. De aceea, miz\m doar pe o produc]ie stabil\ de

bere în acest an”, a ad\ugat Raiser. În acest context, nu vor exista probleme în aprovizionarea cu hamei în viitorul apropiat. Recolta a fost una semnificativ mai mare decât în anul precedent, cu un avans de 11,5%, pân\ la 118.415 tone. Reprezentan]ii BarthHaas estimeaz\ c\ pia]a mondial\ este supraaprovizionat\ cu hamei, iar suprafa]a de teren alocat\ ar trebui redus\. Acest lucru s-a întâmplat deja anul trecut, cel mai mare declin fiind înregistrat în SUA. Cu toate acestea, este pu]in probabil ca evolu]iile de pe pia]a hameiului s\ aib\ un impact semnificativ asupra pre]ului berii, pentru c\ acest ingredient nu este un element important în costurile de produc]ie. Germania este al doilea mare produc\tor mondial de hamei [i, împreun\ cu SUA, asigur\ 75% din oferta mondial\ de hamei.

Arin DORNEANU ORIZONTAL: 1) Reforma care a împ\r]it ]ara – A ]ine locul ocupat< 2) E ca [i f\cut< 3) Se întâlnesc la miezul nop]ii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 – Cutii de valoare< 4) Copacii Libanului – Încheie [edin]a cu p\rin]ii< 5) Ali1 fie expirat\ – Cur\]\ri pe calea apei. 2 6) Mersul pe burt\ – Bazin gol! 7) Co3 dru de pâine – Se plimb\ cu copilul< 4 8) Expresia fe]ei – Poart\-n cas\< 9) Prinde în vârtej< 10) Venite dinspre 5 Orient. 6

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

VERTICAL: 1) Ridicarea produc]iei de boabe – Ochit de Wilhelm Tell< 2) Privesc în ansamblu< 3) Cercetare în do9 meniul avia]iei – L\sat în urm\< 4) 10 Apel... la catalog! – A aduce iar la via]\< 5) A sc\pa printre degete – EsSolu¡ia careului din Nr. 28/2024 ORIZONTAL: SVAITER - IP< HAP - ARESTA< trada stelelor< 6) Nu-i timpul trecut – Lua]i pe sus< 7) A se face v\zut – CenALTII - APEL< KO - ANALE - P< ERUDIT - TRI< ROC - TABIET< SITARI - SA< tru de gravita]ie! 8) Reprezentativ\ RIGA - NETOT< O - ARMATURI< na]ional\ – C\i de urmat< 9) Trage pe INSISTENTI. gât< 10) Punerea r\ului înainte. 8

Profitul Agricol 29/2024