Profitul Agricol nr. 2 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 2 din 19 ianuarie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 2/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Cu satul în faliment

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Fårå så fie vreun ¡åran, fårå så aibå afaceri în agriculturå, domnul Ilie Bolojan (l-a¡i våzut televizor, este speran¡a aripii nealiniate pe deplin din PNL) pare så ¿tie foarte bine cu ce se månâncå satul românesc. “Peste 60% din comunele din România nu au venituri proprii care så acopere nici måcar salariile angaja¡ilor din primårie. Nu le råmân bani nici de plata iluminatului sau de alte investi¡ii. Iar dacå bugetul de stat sau Consiliul Jude¡ean nu ar asigura direc¡ionåri de sume, acele primårii s-ar închide.”

Ce defini¡ie simplå a falimentului rural. Cåci, ne place sau nu, satul nostru este în declin.

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

“¥n comunitå¡ile mici, în zona de rural, avem scåderea natalitå¡ii, numår redus de locuri de muncå, fenomen de depopulare. Localitå¡ile (mici n. a.) nu au venituri, nu au atractivitate”, continuå Ilie Bolojan.

Mângâiat pe cre¿tet mai ales de televiziunea publicå, care vede în mediul rural un pretext så o ¡inå toatå ziua doar în emisiuni de muzicå popularå, hrånit de politicieni cu poncife (filonul tradi¡ional al satului românesc va dispårea când ne vom hråni cu låcuste), satul se dilueazå pe zi ce trece, ocolit de politicile adevårate de partid. Nu îndråznesc så visez la ziua când satele ¿i comunele noastre vor aråta ca pe afarå. Dar a¿tept måcar ziua când vreun ministru sau prim-ministru så anun¡e ceva måsuri concrete în consolidarea satului, nu doar så ne vorbeascå frumos în conferin¡e ¿i interviuri. Andrei OSTROVEANU

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

PS: Probabil PNS-ul ar trebui întors cu fa¡a la mediul rural. Nu la satul de aståzi, cå facem destul protec¡ie socialå alinând lipsurile cu o poalå de bani da¡i pe nemuncite (pentru unii, timpul este prea pre¡ios ca så îl petreacå lucrând), ci cu fa¡a la satul acela pe care ni-l dorim peste 10-15 ani.

Profitul Agricol 2/2022

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Azomure¿ a ajuns pânå la premier

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

779 milioane tone de grâu

Pia¡a porumbului råmâne stabilå

15 16

Italia impune noi restric¡ii contra PPA

Avocado apårat cu arma în mânå

În Afganistan, plata se face în cereale

Compensarea facturilor de energie ale fermelor

Se reiau certificatele de depozit

Adaptarea strategiei ¿i a tehnologiilor

Ipocrizia din jurul neonicotinoidelor

a crescut în epoca neonicotinoidelor

În 2022, Grain Bags are planuri mari

Sura de Stepå - o raså abandonatå de autoritå¡i

Såli de muls pentru oi

Inteligen¡a artificialå vegheazå culturile agricole

Ma[ini & utilaje

“Fermierii så plånuiascå din timp achizi¡ia de utilaje!”

John Deere: tractorul autonom intrå în produc¡ia de serie

Gr\dina, via [i livada Autoritatea Fitosanitarå va verifica ro¿iile autohtone

Lestarea reduce costurile

Hobby

Culturi vegetale O nouå cercetare pe genotipuri de cânepå dioicå

Agricultura digital\

 Pia¡a mierii influen¡eazå

politicile de mediu?  Întrebåri în loc de concluzii

Prioritå¡ile USR vizavi de PNS

Cre[terea animalelor

 Numårul familiilor de albine

Informa]ii externe

Tranzac¡ie majorå pe pia¡a cårnii din Rusia

Xilon WP, un fungicid cu eficien¡å doveditå

Pre]uri [i pie]e

Predic¡iile lui Cezar: Pre¡ul grâului s-a pråbu¿it!

Becsek László, noul pre¿edinte al Clubului Fermierilor

Vasile Lungu: Brandul de ¡arå vinde vinul la export

Vânatul în bucate

Primul transplant de inimå de la porc la om

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

Azomure[ a ajuns pân\ la premier Directorul general al Azomure¿, Harri Kiiski, i-a prezentat premierului Nicolae Ciucå situa¡ia în care se aflå compania, pe fondul crizei energetice de la nivel european. La întâlnire au mai participat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, ¿i ministrul Energiei, Virgil Popescu. Harri Kiiski a subliniat cå traversåm o crizå energeticå la nivel european care pune în pericol func¡ionarea unor industrii mari consumatoare de energie din sectoare strategice, a¿a cum este cazul agriculturii. “Agricultura româneascå trebuie så fie în continuare unul din pilonii economiei locale, iar îngrå¿åmintele produse în România sunt esen¡iale pentru a atinge acest obiectiv”, scria, dupå întâlnire, într-un comunicat al companiei. Cu o zi înainte de întâlnirea cu premierul, directorul Azomure¿ a avut ¿i o întâlnire cu ministrul Agriculturii. Ianuarie ¿i februarie sunt lunile în care produsele Azomure¿ ajung de obicei la fermieri pentru sezonul de primåProfitul Agricol 2/2022

varå. Indisponibilitatea îngrå¿åmintelor va duce la randamente mai mici ¿i la pre¡uri mai mari la produsele agricole. Azomure¿ a prezentat pe scurt, ¿i un calendar al scumpirilor. Pe 6 decembrie 2021, pre¡ul gazelor livrate în ianuarie 2022 era de 90 Euro/MWh. Pe 15 decembrie, pre¡ul urcase la 132 euro/MWh. Pre¡ul gazului a crescut în toatå Europa, dar în România cre¿terea a fost ¿i mai pronun¡atå, explicå oficialii companiei. Dacå în prima jumåtate a anului 2021, cota¡ia la Bursa Românå de Mårfuri (BRM) însemna o reducere de 3 euro fa¡å de pre¡ul de referin¡å european (TTF), în ultima lunå în România pre¡ul final a fost cu 9 euro peste pre¡ul de referin¡å TTF. Între timp, pre¡ul certificatelor de carbon a crescut la un nivel de peste 80 de euro/tonå CO2, dupå ce a început anul în jurul a 30 de euro.

Andrei OSTROVEANU

Un nou centru APPR APPR are la dispozi¡ie, din acest sezon, un nou centru de cercetare, situat în Cåzåne¿ti, Ialomi¡a. “Este important pentru noi pentru cå aici va fi zona de pregåtire a semin¡elor ¿i produselor de protec¡ia plantelor pentru testårile care au loc în toatå ¡ara. Va deveni punctul principal în special primåvara ¿i toamna”, spune Alina Cre¡u, director executiv APPR. Dupå achizi¡ia unei noi ma¿ini de numårat semin¡e pentru loturile de cerecetare aplicatå, urmeazå achizi¡ia unei ma¿ini de tratat semin¡ele pentru cercetare ¿i a altor instrumente de laborator pentru diferite determinåri. Centrele de cercetare aplicatå ale APPR sunt puse la dispozi¡ie de membri ai APPR, în mod gratuit. În cazul acesta, este pus la dispozi¡ie de Nicolae Sitaru, pre¿edintele asocia¡iei. ¥ntâlnirea mini¿trilor agriculturii la Bruxelles Luni, pe 17 ianuarie, mini¿trii agriculturii din statele UE au participat la obi¿nuitul consiliu lunar. Fiind prima întâlnire de anul acesta, ministrul francez, Julien Denormandie, a prezentat prioritå¡ile pre¿edin¡iei Fran¡ei în domeniul agriculturii ¿i pescuitului. ¥n ce prive¿te agricultura, Fran¡a se va axa pe standarde reciproce pentru produsele din UE ¿i cele din afara UE, migrarea cåtre o agriculturå cu emisii scåzute de dioxid de carbon, sechestrarea carbonului în solurile agricole ¿i reducerea utilizårii pesticidelor. Program Bayer pentru cercetåtori externi Bayer lanseazå Testing4Ag, un program care le permite cercetåtorilor din întreaga lume så trimitå spre testare noi substan¡e active, în speran¡a de a identifica poten¡iale noi moduri de ac¡iune pentru a controla bolile fungice, insectele dåunåtoare ¿i buruienile. Compu¿ii trimi¿i vor fi evalua¡i prin teste biologice de ultimå genera¡ie împotriva unei game largi de agen¡i patogeni. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Becsek László, noul pre[edinte al Clubului Fermierilor Fermierul Becsek László, în vârstå de 50 de ani, este administratorul Agrofarm Biofarm din Târgu Secuiesc. De la începutul anului, asigurå pre¿edin¡ia rotativå a Clubului Fermierilor Români, 6 luni, pânå în iunie 2022. Becsek este unul dintre cei mai importan¡i producåtori de cartof din ¡arå. Ca atare, ¿i-a ales ca obiectiv special al mandatului promovarea unui Plan Strategic al Cartofului în cadrul PNS.

Becsek László a terminat Facultatea de agronomie la USAMV Cluj Napoca, a urmat cursuri de specializare în Marea Britanie ¿i a ob¡inut doctoratul în producerea semin¡ei de cartof, lucrând ca cercetåtor la Sta¡iunea de Cercetare a Cartofului din Târgu Secuiesc. În 1995 ¿i-a lansat propria afacere, axatå, ini¡ial, pe cultura cartofului ¿i a sfeclei de zahår. A fost chiar pre¿edinte al Asocia¡iei Cultivatorilor de Sfeclå de Zahår Bod, dar a renun¡at complet la aceastå culturå acum trei ani. În prezent, lucreazå 1.000 ha, pe care rote¿te grâu, rapi¡å, porumb, cartof ¿i ceapå. De¡ine spa¡ii de depozitare pentru grâu, camere frigorifice pentru depozitarea cartofului, sta¡ie de ambalare, flotå de ma¿ini frigorifice de transport. Are contracte cu majoritatea marilor re¡ele comerciale din ¡arå, livrând peste 30 de sortimente de cartofi. Nu a renun¡at complet la activitatea de cercetare, dar o continuå aplicat, în fermå. Contribu¡ia activå a CFRO la elabo8

rarea PNS, a cårui versiune finalå este a¿teptatå spre jumåtatea anului, este prioritatea lui Becsek, cum a fost ¿i a predecesorului såu, Dan Hurduc. Dacå Hurduc a propus o ecoschemå pentru zonele cu constrângeri naturale (ferma sa fiind în Coste¿ti, jude¡ul Vaslui), Becsek a pregåtit, împreunå cu Federa¡ia Na¡ionalå a Cartofului ¿i Sta¡iunea de Cercetare de la Târgu Secuiesc, un Plan Strategic de salvare a culturii Cartofului, integrat în PNS.

¥nainte de scumpirile de anul trecut, ce continuå anul acesta, costul total de produc¡ie era de 25.000 de lei/ha în cazul cartofului pentru consum, respectiv 40.000 de lei/ha la cartoful såmân¡å. Aceste sume au crescut, doar investi¡ia în îngrå¿åminte urcând de la 1.500 de lei la 3.500 de lei pe ha. Såmân¡a de cartof aduså din import costå 1 euro/kg, iar consumul este de 3,7-4 t de såmân¡å/ha.

A¿a cå, în PNS al cartofului este incluså o subven¡ie la achizi¡ia de såmân¡å cu valoare biologicå ridicatå. Se mai prevede un sprijin pentru stimulare produc¡iei, atât a cartofului de consum, cât ¿i a celui destinat industrializårii, precum ¿i o schemå de finan¡are pentru realizarea unor depozite individuale. Becsek mai vrea ¿i o schemå specialå de asigurare pentru bolile de carantinå ale cartofului. Cu investi¡iile potrivite, spune Becsek, fermierii români pot concura de la egal la egal cu fermieri din Olanda, Germania sau Polonia, atât din punctul de vedere al productivitå¡ii, cât ¿i al calitå¡ii cartofilor. Definirea modelelor de fermå româneascå micå, medie ¿i mare, în baza unor indicatori economici, sociali, culturali, zonali, este un alt obiectiv al pre¿edintelui CFRO.

Robert VERESS

“În anii ‘80-’90 România cultiva cartofi pe 400.000 ha. Anul trecut, la APIA au fost înregistrate 32.000 ha, care asigurå doar 40% din necesarul de consum intern. Rezultå un deficit comercial de 65 de milioane de euro. În ¿apte ani de zile, dacå nu se iau måsuri urgente, nu vom mai avea ce redresa”, argumenteazå Becsek László. Profitul Agricol 2/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Se reiau certificatele de depozit Ministrul Adrian Chesnoiu a anun¡at cå se va relua mecanismul certificatelor de depozit, pentru ca fermierii din sectorul vegetal så-¿i poatå valorifica produc¡iile în cursul iernii, când pre¡ul cerealelor este maxim. “România se aflå la confluen¡a celor douå mari influen¡e de bazine agricole. Unul este bazinul rusesc ¿i ucrainean, care vin la bursa de cereale de la Marea Neagrå. Cealaltå este bursa europeanå, care este la Matif, în Fran¡a, unde joacå marii

traderi, cåtre comer¡ul global cu cereale. Fermierul român, nefiind capitalizat, este cumva dependent de traderii de cereale. Traderii îi for¡eazå cumva pe fermieri så vândå direct din câmp, neducând produc¡ia primarå în depozite, pentru a o men¡ine pe o perioadå de trei-cinci luni, astfel încât så beneficieze de un pre¡ mult mai bun”, a comentat Chesnoiu într-un interviu acordat DC News.

Robert VERESS

Compensarea facturilor de energie ale fermelor Guvernul Ciucå a decis unele måsuri de compensare a cre¿terilor de pre¡uri ale energiei pentru sectoarele agricol ¿i industriei alimentare. În privin¡a energiei electrice, se va compensa bonusul de cogenerare ¿i costul certificatelor verzi. “Prin aceste måsuri, statul va compensa pânå la 20% din costul facturilor de energie electricå pentru fermieri ¿i producåtori din industria alimentarå, de la 1 februarie la 1 iulie”, a spus Adrian Chesnoiu. Decizia a fost luatå într-o ¿edin¡å restrânså de Guvern, la care au participat mini¿trii Agriculturii, Finan¡elor, Energiei, IMM-urilor, Mediului, pre¿edintele ANRE ¿i secretarul general al Guvernului. În privin¡a compensårii gazelor natuProfitul Agricol 2/2022

rale încå se mai cautå solu¡ii viabile. Sa mai decis ca o parte din fondurile europene pentru modernizarea produc¡iei de energie så fie alocate finan¡årii produc¡iei de panouri fotovoltaice în ferme, pentru asigurarea independen¡ei energetice în viitor.

Robert VERESS

Cronica evenimentelor anun¡ate 27 ianuarie Lansarea brandului Alta Seeds. Pozi¡ionat ca un produs premium, brandul Alta Seed apar¡ine companiei Advanta Seeds, care face parte din UPL. 16 februarie APPR organizeazå Congresul De la fermieri pentru fermieri. Tot atunci se vor decerna ¿i trofeele Porumbul de Aur, pentru cele mai bune produc¡ii în culturå irigatå ¿i neirigatå. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole. 9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier. 15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Priorit\]ile USR vizavi de PNS Patru politicieni din USR conexa¡i cu Agricultura, în frunte cu Dacian Ciolo¿, pre¿edintele forma¡iunii, au sus¡inut, luni, 10 ianuarie, o conferin¡å de preså. ¥ntreagå, ar fi zis mali¡ios Arghezi. Cei patru au prezentat viziunea partidului despre Planul Na¡ional Strategic.

iolo¿ a început simplu, cu o gafå. A acuzat PSD ¿i PNL cå, din cauza întârzierii depunerii PNS, pun în pericol cele “22 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, pe care România ar trebuie så le ob¡inå, în urmåtorii ani, prin PAC”. Colegul såu, eurodeputatul Alin Mitu¡a, i-a atras aten¡ia cå de fapt este vorba de 16 miliarde de euro, adicå fondurile nerambursabile din 2023 încolo, suma de 22 de miliarde incluzând banii pentru perioada de tranzi¡ie 20212022.

În opinia liderului USR, prin întârzierea depunerii PNS cre¿te riscul de neaccesare a fondurilor europene de cåtre fermieri. “Trebuie så devenim jucåtori la nivel european, nu så råmânem consumatori de reguli europene. Så fim pro-activi, så influen¡åm normele europene, în interesul fermierilor. Cu cât am fi depus mai repede PNS, cu atât am fi fåcut parte din cercul statelor care influen¡eazå elaborarea regulamentelor de aplicare, pe care Comisia le va propune în urmåtoarele luni cåtre Parlamentul European ¿i Consiliu. Cei de la DG Agri se uitå în PNS-urile depuse, cu scopul de a gåsi elementele comune, care astfel vor aråta mai asemånåtor cu cele gåsite în PNS-urile statelor respective”. Apoi, pre¿edintele principalului partid de opozi¡ie a anun¡at cå-i va solicita premierului Ciucå implicarea în elaborarea PNS. Alin Mitu¡a a completat criticile la adresa guvernårii PNL - PSD, spunând cå întârzierea transmiterii PNS va provoca întârzieri în lan¡ la adoptarea legisla¡iei secundare hotårâri de guvern, ordine de ministru, ghiduri - ¿i întârzieri la plå¡i, cel pu¡in acelea pentru 2023. Mitu¡a a trecut în revistå cele nouå recomandåri strategice pentru

PNS, pe care USR le-a transmis MADR, în luna decembrie: 1. Consultarea ¿i dezbaterea cu to¡i cei interesa¡i (cu precizarea cå ar fi trebuit realizatå din timp); 2. Folosirea eficientå a ecoschemelor. Så fie prioritare conversia la agricultura ecologicå ¿i agricultura de precizie, inclusiv iriga¡iile inteligente prin picurare; 3. Investi¡ii în regenerarea solurilor ¿i în împåduriri, inclusiv în perdele forestiere; 4. Cre¿terea fondurilor alocate programelor pentru tineri fermieri, pentru a se stopa depopularea satelor; 5. Sprijin mai mare pentru fermierii mici ¿i medii; 6. Încurajarea asocierii fermierilor; 7. Încurajarea culturilor proteice; 8. Investi¡ii în dezvoltarea ruralå (dezvoltarea GAL-urilor); 9. Investi¡ii în scheme de calitate. George Cå¡ean, fost secretar de stat în MADR, a participat la conferin¡å în calitate de fermier. Voia så ne spunå cå este îngrijorat de întârzierea plå¡ilor directe ¿i de posibilitatea pierderii banilor pentru investi¡iile care nu se vor putea realiza în termenele prevåzute. Apoi, a deplâns faptul cå România este ultima ¡arå din UE care mai finan¡eazå douå agen¡ii de plå¡i ¿i cå fostul ministru Oros, de¿i a promis restructurarea MADR, a låsat în urmå tot un colos cu 14.000 de angaja¡i. S-a subliniat cå ecoschemele ar trebui privite ca o oportunitate. “Din påcate, în România avem tendin¡a de a fi conservatori în privin¡a practicilor agricole”, a constatat Mitu¡a. Ciolo¿ a intervenit tran¿ant: “Nu se mai poate face agriculturå în UE fårå calcule ecologice, a¿a cum nu se poate face fårå calcule economice.”

Robert VERESS 10

Profitul Agricol 2/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 10 ianuarie 2022, ajungând la 313 dolari/tonå (1.315 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 277 euro/t (=) 1.357 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.01.2022, pre¡ cu livrare în feb. 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 90.770 tone, Coreea de Sud 70.770 tone, Mexic 47.770 tone, Columbia 45.770 tone, Nigeria 27.770 tone.

¥n såptåmâna 10 - 14 ianuarie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iul

10.01 275 277 273

11.01 277 279 275

12.01 13.01 14.01 279 281 279 281 283 281 277 279 277 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mar Mai Iul

10.01 290 291 285

11.01 291 293 289

12.01 293 294 290

13.01 294 295 291

14.01 295 297 293

Porumb România FOB Constan¡a 247 euro/t (=) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.01.2022, pre¡ cu livrare în feb. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 14 ianuarie 2022, a Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iul

10.01 233 231 230

11.01 235 233 233

12.01 13.01 14.01 237 239 240 235 237 239 234 235 237

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 10.01 239 240 251 Bordeaux FOB 243 Pontivy 247 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

euro/t

11.01 12.01 13.01 14.01 240 241 243 245 241 243 244 245 253 254 255 257 245 247 249 250 249 250 251 253

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 289 dolari/tonå (1.214 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 10.01 Rouen 263 Dunquerque 265 Pallice 265 Creil FOB 291 Moselle FOB 281 Rouen FOB 333

Febr Mar Mai

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 321 euro/tonå (1.573 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna februarie 2022 este de 257 dolari/t (1.079 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în februarie 2022, a fost de 251 dolari/t (1.054 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 313 $/t

euro/t

11.01 283 283 279

12.01 285 284 281

13.01 287 285 283

$/t 14.01 289 287 285

fost de 269 dolari/tonå (1.230 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie, este de 237 dolari/tonå (995 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 250 euro/tonå (1.225 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A crescut cu 6 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 14 ianuarie 2022, Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 275 euro/tonå (1.347 lei).

11.01 12.0113.01 14.01 265 267 269 274 267 269 270 275 267 269 270 275 292 293 294 273 283 285 287 271 335 337 339 321

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 10.01 281 281 277

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 271 euro/tonå (1.328 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 10 ianuarie 2022.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

port a fost 253 dolari/tonå (1.063 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 10 ianuarie 2022. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 269 $/t

$/t

10.01 11.01 12.01 13.01 14.01 247 249 250 251 253 251 253 254 255 257

Profitul Agricol 2/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 10 - 14 ianuarie 20221 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 527 dolari/tonå (2.213 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 ianuarie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Mai

10.01 499 503 509

11.01 501 505 510

$/t 12.01 503 507 511

13.01 505 509 513

14.01 507 511 514

Orz România FOB Constan¡a 241 euro/t (=) 1.181lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.01.2021, pre¡ cu livrare în feb. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

03.01 245 245 245

04.01 247 247 247

05.01 249 249 249

06.01 250 250 250

07.01 255 255 255

265 269

267 269 270 275 271 273 275 280

Sorg

PREºURI 10 - 14.01.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 10 - 14 ianuarie 2022, a fost de 237 dolari/tonå (995 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 ianuarie. Principalele destina¡ii ale ex-

na 944.770 tone, Turcia 119.770 tone, Thailanda 82.570 tone, Marea Britanie 65.970 tone, Olanda 55.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 527 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 14 ianuarie 2022, a fost de 537 dolari/tonå (2.255 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 471 dolari/tonå (1.978 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 10.01 Febr 1.275 Martie 1.277 Mai 1.279

11.01 1.277 1.279 1.281

12.01 1.279 1.281 1.283

13.01 1.281 1.283 1.285

$/t 14.01 1.283 1.285 1.287

FOB-Rouen, a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 280 euro/tonå (1.372 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în feb. 2022, pre¡ul orzului furajer este 251 dolari/t (1.054 lei), cu 2 dolari/tonå mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 157.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Mar

10.01 11.01 12.01 13.01 14.01 230 231 233 235 237 231 233 235 237 239

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Mar

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

10.01 11.01 12.01 13.01 14.01 463 465 467 469 471 449 451 453 455 457

Febr Mar

10.01 11.01 12.01 13.01 14.01 527 529 531 535 537 531 533 535 537 539

Floarea-soarelui

chidere, pe 14 ian., a fost de 619 dolari/tonå (2.600 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 621 euro/tonå (3.043 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 ianuarie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2022, este de 717 dolari/tonå (3.011 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Febr

$/t

10.01 11.01 12.01 13.01 14.01 609 613 615 617 619

Rapi¡å ¥n såptåmâna 10 - 14 ianuarie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 3 ianuarie. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 10.01 Rouen 685 Dunquerque 685 Moselle 677

11.01 695 693 691

12.01 697 695 693

13.01 699 697 695

14.01 689 685 685

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2022, a fost de 747 dolari/t (3.137 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

10.01 11.01 12.01 13.01 14.01 Dieppe 613 615 617 619 621

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 689 euro/tonå (3.376 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Febr Mar Mai

10.01 785 785 777

11.01 789 787 779

12.01 790 789 781

13.01 791 790 783

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

313 dolari/t

Profitul Agricol 2/2022

269 dolari/t

+ 18

$/t

527 dolari/t

237 dolari/t

$/t 14.01 793 791 785

+7 13

Pre]uri [i pie]e

779 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 12 ianuarie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Prognozele de mai jos sunt despre produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu pentru anul de pia¡å 2021/22. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 223 milioane hectare, mai mare cu 2 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (27,6 milioane ha, din care 15 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,6 cu grâu de primåvarå), UE (24 mil.), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), UE (6 tone/ha), China (6), Mexic (6), Serbia (5,5), Ucraina (4,5), Uzbekistan (4), Belarus (3,5), India (3,5), SUA (3), Pakistan (3), Argentina (3), Brazilia (3), Rusia (2,7) ¿i Canada (2,3). ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (139 milioane tone, cu 12 mil. tone mai mult decât în 2020/21), China Pre¡urile mondiale la grâu au fost mai scåzute, datoritå produc¡iilor-record anun¡ate în Argentina ¿i Australia. Cota¡iile canadiene au înregistrat cea mai mare scådere, de 36 dolari/tonå, ajungând la 383 dolari/tonå. ¥n UE pre¡ul grâului a scåzut cu 17 dolari/tonå, la 319 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a scåzut de la 340 dolari/tonå la 334 dolari/tonå. ¥n SUA pre¡ul a scåzut cu 10 dolari/tonå la 369 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Australia a såzut cu 13 dolari/tonå la 343 dolari/tonå, iar în Argentina a scåzut cu 16 dolari/tonå ¿i a ajuns la 303 dolari/tonå. 14

(137 milioane tone), India (109 mil. tone, mai mult cu 2 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Rusia (75,5 mil. tone, mai pu¡in cu 10 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (45, în scådere cu 5 mil. tone), Ucraina (33 milioane tone, cu 7,5 milioane mai mult decât în 2020/21), Australia (34, mai mult cu 1 mil. de tone), Pakistan (27), Canada (21 mil. tone, mai pu¡in cu 13, 5 mil. tone), Argentina (20, în cre¿tere cu 3 mil. tone), Turcia (16), Marea Britanie (14, mai mult cu 5 mil. tone fa¡å de 2020/21), Iran (12) ¿i Kazahstan (12). Marii consumatori sunt China (148,5 mil. tone), UE (108 mil. tone), India (104 mil. tone), Rusia (42 mil. tone), Pakistan (27 mil. tone), Turcia (21,5 mil. tone), Egipt (21 milioane), Iran (18), Marea Britanie (15). ºårile mari exportatoare vor fi UE (37 mil. tone, mai mult cu 7 mil. de tone fa¡å de anul trecut), Rusia (35 mil. tone, cu 4 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Australia (26 mil.), Ucraina (24 mil.), SUA (23 mil. tone), Canada (15,5 mil. tone, mai pu¡in cu 12,2 mil. tone),

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 779 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mult fa¡å de estimårile de luna trecutå ¿i mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de 2020/21. Argentina (14 mil.), Kazahstan (7,2 mil. tone) ¿i Turcia (6). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Turcia (11 mil. tone), Indonezia (10,7 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8 mil. tone), Bangladesh (7,4 mil. tone), Iran ( 7 mil. tone), Filipine (6,5 mil. tone), Brazilia (6,5 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), UE (5,2 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Maroc (4,5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 280 milioane tone, mai mari cu 3 mil. de tone fa¡å de luna trecutå ¿i mai mici cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (141 mil. tone), India (28 mil. tone), SUA (17 mil. tone, mai pu¡in cu 6 mil. tone), Rusia (11 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in), UE (10 mil. tone, în scådere cu 1 mil. de tone), Algeria (5) ¿i Iran (5).

Evolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB (10 ian. 2021 - 10 ian. 2022)

Profitul Agricol 2/2022

Predic]iile lui Cezar

Pre]ul grâului s-a pr\bu[it! Grâu Cota¡ia în Portul Constan¡a se situeazå la 260-263 euro/t, cu un discount de 10 euro pentru calitatea de furaj, ceea ce ne aratå o scådere de minim 15-20 euro/t fa¡å de zilele de dinaintea raportului ¿i zilele de dinaintea sårbåtorilor din decembrie. Avem deci pe pia¡a localå un status pe care-l anticipam de 45 de zile. Înså foarte mul¡i fermieri au amânat vânzarea, considerând cå i-ar avantaja mutarea taxårii în 2022, prin reducerea bazei de impozitare. Este o eroare strategicå majorå, care acum îi costå.

Orz Indica¡iile orzului de furaj în paritatea CPT Constan¡a se ridicå la nivelul de 242-245 euro/t. Cererea este în continuare crescutå ¿i sus¡ine pre¡ul. TMO Turcia indicå o nouå licita¡ie pentru achizi¡ia a 345.000 tone de orz furajer cu finalizare pe data de 20 ianuarie 2022. Astfel, se confirmå lipsa de lichiditate în balan¡a de cerere ¿i ofertå a orzului, care se apropie ca pre¡ de grâu în acest moment. Ecartul este de doar 7-10 euro/t în favoarea grâului de furaj.

Porumb Indica¡iile locale de pre¡ nu cunosc deprecieri mari la nivel de CPT Constan¡a, precum în cazul grâului. Ele se men¡in ca indica¡ii primare la nivel de 237-239 euro/t. În ferme se afi¿eazå Profitul Agricol 2/2022

niveluri de 222-228 euro/t, în func¡ie de regiune. În func¡ie de cantitå¡i, se genereazå ¿i niveluri care pot atinge ¿i 235 euro/t FCA Ferme. Se întrevede un final de recoltå na¡ionalå atestatå de casele de analizå europene, care o situeazå la nivelul de 15 mil. tone, conform prognozei noastre ini¡iale.

de circa 10 dolari/t, înså cantitå¡ile tranzac¡ionate sunt mici ¿i nu ¡in cont de dorin¡a fermierilor de a vinde. Notåm pre¡uri de 645-650 doalri/t în regiunile din sudul României, dar pentru cantitå¡i de 100-200 tone în condi¡ia FCA fermå.

Soia Rapi¡å Rapi¡a recoltå veche are parte de un recul evident ¿i observåm o scådere notabilå de la 825 euro la nivelul de 770 euro indica¡ie XRG22 FEB22. Este un semn cå, pe moment, procesatorii au materie primå. Înså este a¿teptat un nou puseu de cre¿tere, pe måsurå ce stocurile se vor împu¡ina. În acest moment, procesatorii germani de biodiesel au probleme uria¿e în aprovizionarea cu materie primå. Lichiditatea nu este prezentå, iar tot ce prognozaserå cå vor procesa este vândut în totalitate. Cu alte cuvinte, sunt în lipså de materie primå pentru acoperirea vânzårilor. Cu siguran¡å cå, în aceste condi¡ii, profitabilitatea nu mai este un factor de luat în calcul, ci doar onorarea contractelor de vânzare ulei, ulei ce are o indica¡ie medie de 1.630-1.635 euro/t FOB Rotterdam.

Floarea-soarelui Indica¡iile Portului Constan¡a ¿i ale procesatorilor au cunoscut o cre¿tere

La nivel local, soia nu prezintå în acest moment un interes deosebit. Pre¡ul de 555 dolari/t oferit de procesatori este destul de departe de nivelul pie¡ei (1.369 c/bu = 503 dolari), în condi¡ia în care soia brazilianå este oferitå la nivelul de 525 dolari/t FOB, iar cea americanå la nivelul de 545 dolari/t FOB US Gulf. Dacå calculåm pre¡ul transportului la nivel de replacement, adicå transportul oceanic pânå în Constan¡a, logistica descårcårii ¿i livrarea la procesator, costul de finan¡are ¿i pierderile din manipulare, am ajunge la un nivel de peste 600 dolari/t. Iar dacå ne gândim cå soia româneascå este non-GMO, avem o altå perspectivå asupra nivelului de pre¡.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu 15

Pia]a porumbului r\mâne stabil\ Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 203 milioane hectare, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea din sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (43 milioane ha, mai mult cu 2 mil. de ha), SUA (34,6 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,7), UE (9), Mexic (7,2), Argentina (7), Nigeria (6), Ucraina (5,3), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,8). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 12 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), Ucraina (8), UE (7,5), China (6), Brazilia (5,5), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5,4). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (384 milioane tone, ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a råmas neschimbat, la 5,45 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna decembrie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 13 dolari/tonå, la 281 dolari/tonå. 16

mai mare cu 25,5 mil. de tone fa¡å de anul trecut), China (272,5 milioane tone, mai mare cu 12 mil. tone fa¡å de anul trecut), Brazilia (115 milioane tone), UE (70 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (54, mai mare cu 3,5 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (42 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mult decât estimarea de luna trecutå), India (30 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15 mil. t, mai mare cu 1 mil. de tone fa¡å anul trecut), Canada (14 mil. t), Nigeria (11,6). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (315 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (80 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29), Egipt (17), Vietnam (16), Japonia (16), Canada (16), Argentina (14), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (11).

¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 16 dolari/tonå, la 271 dolari/tonå, iar în Brazilia pre¡ul a crescut cu 15 dolari/tonå, la 285 dolari/tonå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a scåzut cu 2 dolari/tonå, la 276 dolari/tonå.

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,207 milioane tone, mai micå cu 2 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå, dar mai mare cu 84 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 61,5 milioane tone de porumb, urmate de Argentina (41,5 mil. tone), Brazilia, cu 31 milioane tone (mai mult cu 1 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (33,5 mil. tone, mai mult cu 21 mil. de tone), UE (5 milioane tone), Fed. Ruså (4,5 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16 milioane tone), UE (15 milioane tone), Vietnam (12 mil. tone), Coreea de Sud (12 mil. tone), Egipt (10 mil. tone) ¿i Iran (8 mil. tone), Algeria (5). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 303 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21.

pagini structurate de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 2/2022

ACTUALITATEA Asia suspendå importul de carne de vitå din Canada Mai multe ¡åri asiatice, printre care China, Coreea de Sud ¿i Filipine, au suspendat importurile de carne de vitå din Canada dupå raportarea unui caz atipic de boala vacii nebune. Infec¡iile atipice sunt foarte rare ¿i apar spontan, spre deosebire de forma normalå a bolii, care se ia dupå consumul de furaje contaminate. Guvernul din Canada a oferit asiguråri cå nu existå nici un pericol de transmitere la oameni, iar restric¡iile de export impuse în cazuri atipice au o duratå scurtå. O cooperativå agricolå se extinde în Arabia Sauditå Cooperativa Arla, formatå de fermieri scandinavi, a investit peste 15 milioane de euro în cre¿terea cu 10% a capacitå¡ilor de produc¡ie din Arabia Sauditå. În plus, grupul va putea oferi de acum produse noi pe pia¡a localå, printre care unele båuturi de la Starbucks, supe sau sosuri cu brandul Puck. Fabrica din capitala Riad va avea ¿i o linie de produc¡ie operatå exclusiv de femei, o premierå în regatul arab, care men¡ine reguli islamice foarte conservatoare. Arla sperå så poatå exporta în curând produse lactate în alte state din regiunea Orientului Mijlociu. Minerva vrea så se mute pe pia¡a Nasdaq Marele procesator de carne Minerva vrea så-¿i mute sediul oficial în afara Braziliei ¿i ia în calcul listarea pe pia¡a Nasdaq din New York, în locul bursei braziliene B3. Compania a confirmat cå a început oficial så caute un alt sediu, fårå a dezvålui loca¡ia. Minerva este doar ultima companie importantå din Brazilia care vrea så se mute pe bursa din SUA, pentru a atrage investitori mai puternici ¿i a plåti taxe mai mici. Gigantul JBS SA, cel mai mare producåtor de carne din lume, urmåre¿te ¿i el listarea în Statele Unite în acest an. 18

EXTERN| Italia impune noi restric]ii contra PPA Italia a interzis complet vânåtoarea ¿i alte activitå¡i în aer liber în cele douå provincii din nordul ¡årii unde au fost confirmate cazuri de pestå porcinå. Ordinul semnat de ministrul Sånåtå¡ii, Roberto Speranza, ¿i ministrul Agriculturii, Stefano Patuanelli, prive¿te 114 zone rurale din regiunile Liguria ¿i Piemont. Pe lângå vânåtoare, sunt interzise culesul ciupercilor, pescuitul, drume¡iile în naturå sau mersul pe bicicletå. Ordinul interzice la modul general “orice altå activitate care implicå un contact direct sau indirect cu porci mistre¡i.” De¿i vânåtoarea este interziså, este permiså în continuare uciderea porcilor mistre¡i, pentru a le reduce numårul. Ordinul se aplicå imediat ¿i este va-

labil timp de ¿ase luni, obiectivul fiind ca “produc¡ia de carne så poatå continua ¿i exporturile noastre så nu fie afectate.” China ¿i al¡i importatori mari de carne de porc nu au blocat încå importurile din Italia, ca în cazul Germaniei.

Avocado ap\rat cu arma în mân\ Fermierii din Kenya au format grupuri înarmate de pazå pentru a proteja planta¡iile de avocado de atacurile grupårilor de crimå organizatå. Kenya este cel mai mare exportator de avocado din Africa, iar cererea pentru aceste fructe a explodat în ultimii ani, în Europa ¿i Statele Unite. Planta¡iile au devenit foarte tentante pentru bandi¡i, pentru cå un singur pom produce avocado în valoare de 600 de lire sterline, care în Kenya asigurå, de exemplu, educa¡ia privatå a unui student timp de un an.

“Trebuia så facem ceva, am construit garduri în jurul întregii ferme, dar ho¡ii le-au tåiat oricum. Noi muncim un sezon întreg pentru a cultiva plantele, dar bandi¡ii vin ¿i furå toate fructele noaptea, în doar câteva ore”, spune un fermier din centrul ¡årii. Pentru cå ho¡ii furå în general fructele imature, guvernul a impus o restric¡ie la export în perioada noiembrieianuarie.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 2/2022

ACTUALITATEA EXTERN| Sri Lanka plåte¿te îngrå¿åmintele din China China a ridicat restric¡iile impuse cele mai mari bånci din Sri Lanka, dupå ce guvernul a plåtit 6,9 milioane de euro pentru a rezolva disputa legatå de livrårile de îngrå¿åminte organice. Sri Lanka a cumpårat îngrå¿åmintele dupå ce a anun¡at interzicerea tuturor chimicalelor în agriculturå ¿i a refuzat så plåteascå o cantitate de 20.000 de tone, sus¡inând cå sunt contaminate ¿i de calitate inferioarå.

Un lan¡ de magazine din Anglia eliminå data expirårii pentru lapte Lan¡ul britanic de magazine Morrisons va elimina data expirårii de pe 90% din sortimentele de lapte produse sub brand propriu, pentru a reduce risipa de alimente. Clien¡ii sunt încuraja¡i în schimb så miroaså laptele, ca så-¿i dea seama dacå mai poate fi consumat, iar magazinul a emis chiar un set de instruc¡iuni în acest sens. Anul trecut, Morrisons a eliminat data expirårii ¿i de pe ambalajele de brânzå sau iaurt, cu rezultate pozitive. Compania sus¡ine cå foarte pu¡ine produse, care altfel ar fi ajuns la gunoi, au fost returnate.

S-a deschis primul hotel pentru cåmile Primul hotel dedicat cåmilelor a fost inaugurat în Arabia Sauditå, în cadrul marelui festival anual Regele Abdelaziz. Pentru o sutå de dolari pe noapte, animalele beneficiazå de condi¡ii de lux, care includ camere încålzite ¿i sesiuni de masaj. Hotelul are 50 de angaja¡i ¿i poate primi pânå la 120 de cåmile. Ideea sa dovedit una foarte popularå, toate locurile fiind rezervate rapid, iar hotelul a raportat deja încasåri de peste 1,6 milioane de dolari. 20

Tranzac]ie major\ pe pia]a c\rnii din Rusia Grupul Cherkizovo, cel mai mare producåtor de carne din Rusia, a anun¡at cå va cumpåra compania Krasnobor pentru suma de 28 milioane de dolari. Tranzac¡ia cre¿te ¿i mai mult cota de pia¡å a Cherkizovo, pentru cå Krasnobor este al treilea cel mai mare producåtor de carne de curcan din ¡arå. “Preluarea Krasnobor face parte din strategia noastrå de a cre¿te produc¡ia de carne de curcan, pentru care existå o cerere tot mai mare pe pia¡a ruså. Vrem så ne cre¿tem cota în acest sector, atât organic cât ¿i prin achizi¡ii. De acum vom produce carne de curcan în regiunea Tula, care este o zonå foarte importantå pentru noi,” a declarat directorul executiv al Cherkizo-

vo, Serghei Mikhailov. În plus, grupul vrea så ob¡inå 50% din ac¡iunile Tambov Turkey, al doilea cel mai mare producåtor de carne de curcan din Rusia, de la spaniolii de la Grupo Fuertes. Fuertes de¡ine deja 8,58% din ac¡iunile Cherkizovo, care vrea så ofere tot ac¡iuni proprii în schimbul pachetului de 50% în compania Tambov.

:n Afganistan, plata se face în cereale Guvernul afgan a anun¡at cå extinde programul prin care angaja¡ii din sectorul public primesc cereale în loc de bani pentru munca lor. Ini¡ial, circa 40.000 de angaja¡i din capitala Kabul au primit câte zece kilograme de grâu pe zi, folosind cerealele donate de India fostului guvern din Afganistan. Programul va fi acum extins în întreaga ¡arå. Talibanii au primit recent 18 tone de grâu din Pakistan, care a promis cå va dona alte 37 de tone. Fazel Bari Fazli, ministrul adjunct al agriculturii, spune cå existå negocieri avansate cu

India pentru o dona¡ie de 55 de tone. Ministrul nu a precizat înså dacå cerealele vor fi folosite pentru ajutoare alimentare, sau pentru plata angaja¡ilor publici, iar poten¡ialii donatori sunt îngrijora¡i cå finan¡eazå în acest fel guvernul taliban. În ultimele luni, sistemul financiar din Afganistan s-a pråbu¿it complet ¿i nu mai existå bani nici måcar pentru cheltuielile de bazå ale statului. ONU a lansat un apel pentru acordarea de ajutoare în valoare de 4,4 miliarde de dolari Afganistanului, care se confruntå ¿i cu o secetå severå. Profitul Agricol 2/2022

CULTURI

VEGETALE O nou\ cercetare pe genotipuri de cânep\ dioic\ S

ta¡iunea de Cercetare Lovrin ¿i USAMVB Timi¿oara, prin disciplinå de fitotehnie, au finalizat un amplu proiect de testare a noilor genotipuri de cânepå dioicå cu con¡inut de canabinoizi care au poten¡ial de utilizare în scop farmaceutic. Proiectul a fost implemen- prof. Valeriu Tab\r\ tat de o echipå de speciali¿ti, în [i prof. Georgeta Pop frunte cu prof. Florin Imbrea, Astfel, inflorescen¡ele mascule au decanul Facultå¡ii de Agriculturå, ¿i fost înlåturate în perioadele 1-5 iulie, 7prof. Georgeta Pop. Cercetarea a fost dezvoltatå pe o 8 iulie ¿i 13-15 iulie 2021. Începând cu suprafa¡å de 0,4 ha de cânepå, cultivatå 3 august, au fost prelevate inflorescencu soiurile Silvana, Armanca, Teodora ¡ele femele ¿i frunzele din apropierea ¿i Lovrin 110. Experimentul s-a desfå- inflorescen¡elor. Probele au fost izolate timp de 10-12 ¿urat conform normelor în vigoare, în zile în pungi de hârtie într-o salå în care trei repeti¡ii. Plantele au fost semånate la un så nu påtrundå razele soarelui. Astfel a metru distan¡å unele de altele ¿i la un fost ob¡inutå o biomaså uscatå, din care metru ¿i jumåtate, iar rândurile, la dis- 50 de probe au fost trimise Institutului tan¡e de 0,7 m ¿i 12,5 cm. Pentru sigu- de Analizå a Cânepii din Viena, 72 de ran¡å experimentului, semånatul a fost probe au fost trimise la laboratorul din Bucure¿ti ¿i 50 de probe, la laboratorul fåcut cu mâna, în cuib. În primul rând, a fost urmåritå inflo- din Blaj pentru analiza cantitå¡ii de rescen¡a plantelor mascule, care au fost tetrahidrocanabinoli THC. eliniminate pentru a nu poleniza inflorescen¡ele femele. Momentul optim de prelevare a probelor de laborator a fost Rezultatele La Timi¿oara au ajuns rezultatele stabilit în urma unei vizite în câmp a lui Marinel Horablaga, directorul SCDA probelor cu 16 canabinoizi de la laboraLovrin, înso¡it de Anca Panda, ¿efa la- torul din Viena, dar ¿i de la laboratorul din Blaj. boratorului de ameliorarea canepii. Procentul de THC la soiul Armanca “Am vrut så fixåm cu exactitate datå florescen¡å femelå este de 0,149%, la când plantele, inflorescen¡ele ¿i frunzele din apropierea inflorescen¡elor au soiul Lovrin 110, 0,046, la soiul Silvana, un con¡inut maxim de canabinoizi”, a 0,090%, iar la soiul Teodora 0,100% THC. explicat prof. Georgeta Pop. Profitul Agricol 2/2022

Georgeta Pop a explicat: “Acestea sunt rezultate par¡iale. A¿teptåm ¿i rezultatele de la Bucure¿ti. Le vom analizå cu aten¡ie, le vom interpreta ¿i le vom face publice”. De asemenea, prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, care a creat trei din cele patru soiuri, a conchis: “Studiul realizat de SCDA Lovrin ¿i USAMVB Timi¿oara este extraordinar de necesar. Este foarte important så vedem cum ies ¿i analizele de la laboratorul din Bucure¿ti. Vreau så amintesc cå SCDA Lovrin face analize la Viena din 2002, înainte de a apårea problema cânepii utilizate ca drog. Rezultatele oferite au dovedit întotdeauna cå avem soiuri de cânepå fårå niciun fel de pericol de a fi utilizate în industria alimentarå ¿i farmaceuticå. Totu¿i nu e råu deloc de a aprofunda acele elemente de limitå, în func¡ie de tipul de inflorescen¡å. Aceastå nouå testare este foarte utilå ¿i vine cu argument în ceea ce înseamnå reconsiderarea culturii de cânepå în România. În România, vorbim de canabis sativa, o cânepå înaltå, cu fibrå foarte finå ¿i sub¡ire, utilizatå de sute de ani. Aceasta este cu atât mai importantå, cu cât, în ultima perioadå se vorbe¿te despre cânepå în direc¡ia utilizårii în medicinå ¿i industria alimentarå, decât fa¡å de ceea ce a însemnat utilizarea ei în industria textilå".

Gheorghe Miron 21

CULTURI VEGETALE

Xilon WP, un fungicid cu eficien]\ Ne aflåm la începutul anului ¿i întocmim cu to¡ii strategia pentru un an de succes, cu produc¡ii cât mai ridicate. Rezultatele ob¡inute în multiple loturi de testare la floarea-soarelui ne confirmå cå existå solu¡ii tehnologice de ultimå genera¡ie, cu substan¡e active din naturå, ce meritå a fi utilizate pe termen lung în tehnologia de cultivare din ferme.

Xilon WP reprezintå cea mai recentå inova¡ie Kwizda Agro ¿i a fost câ¿tigåtorul mondial la categoria “cel mai bun produs biologic nou” în cadrul Crop Science Forum & Awards 2020.

pe aria mai multor jude¡e (Ialo mi¡a, Constan¡a ¿i Timi¿), iar rezultatele sunt îmbucuråtoare, dupå cum indicå imaginile de la fa¡a locului ¿i cifrele ob¡inute. Culturile din solele tratate cu Xilon demonstreazå câteva beneficii pe care fiecare fermier le urmåre¿te: Dezvoltare radicularå foarte puternicå: descompunerea materiei organice este stimulatå prin ac¡iunea produsului, ceea ce înseamnå o disponibilizare mai bunå a macro ¿i micro nutrien¡ilor con¡inu¡i de resturile vegetale ¿i conduce la formarea unor rådåcini mai bine dezvoltate. O demonstreazå rezultatele evidente ob¡inute în loturi din jude¡ele Timi¿, Ialomi¡a ¿i Constan¡a.

Vitalitate ¿i cre¿tere intenså a plantelor: lotul din Ialomi¡a aratå o dezvoltare generalå accentuatå, cu arhitecturå mai bunå a plantei. Aceasta se datoreazå nutri¡iei intensificate pe care o povoacå Trichoderma asperellum. Dupå cum ¿ti¡i, unii nutrien¡i se gåsesc în sol sub forme indisponibile. Ciuperca produce acizi ce reac¡ioneazå cu ace¿tia, se produc transformåri chimice, rezultând compu¿i pe care plantele îi pot absorbi ¿i utiliza cu u¿urin¡å. De asemenea, Trichoderma asperellum colonizeazå rådåcina ¿i lucreazå ca o extensie a acesteia, ca o adevåratå pompå de apå ¿i substan¡e nutritive, ceea ce face ca plantele så fie mai bine aprovizionate.

Testat în România Rezultate încurajatoare pentru fermierii locali Xilon este un fungicid biologic pe bazå de spori ¿i conidii ale ciupercii Trichoderma asperellum, tulpina T34, ce controleazå eficient bolile cu transmitere prin sol ¿i prezintå beneficii importante pentru dezvoltarea culturilor de floarea-soarelui, dar ¿i de porumb ¿i soia. Printre ciupercile combåtute se numårå Sclerotinia (bine cunoscutå cultivatorilor de floarea-soarelui ¿i soia), precum ¿i Fusarium, un inamic puternic al culturii de porumb. Ac¡iunea complexå a Trichoderma asperellum determinå 2 beneficii principale: - cre¿terea toleran¡ei la stres a culturilor; - dezvoltarea excelentå a plantelor datoritå surplusului de nutrien¡i pu¿i la dispozi¡ie. Pentru verificarea rezultatelor în condi¡iile pedoclimatice din ¡ara noastrå, au fost înfiin¡ate mai multe loturi de testare, 22

Profitul Agricol 2/2022

CULTURI VEGETALE

dovedit\ Aceastå nutri¡ie optimizatå a culturilor determinå o dezvoltare superioarå. Biomaså crescutå ¿i rezisten¡å la stres: analiza imaginilor din satelit aratå o vitalitate crescutå a plantelor, datoratå nutri¡iei optimizate ¿i cre¿terii toleran¡ei la stres oferite de produs. La analiza indicelui NDVI, utilizat pentru determinarea gradului de dezvoltare a biomasei ¿i a sånåtå¡ii plantelor, se pot observa beneficiile oferite de aplicarea Xilon. Spor de produc¡ie: > 10%. Productivitatea a crescut la aplicarea Xilon cu 12% ¿i chiar 18%, în condi¡ii optime din punctul de vedere al umiditå¡ii disponibile. Testårile privind sporul de produc¡ie, s-au realizat în România pe parcursul a doi ani, 2020 ¿i 2021, rezultatele pozitive ale utilizårii Xilon fiind evidente în ambele sezoane.

Mod de ac¡iune: 4 mecanisme de protec¡ie ¿i îmbunåtå¡ire a nutri¡iei Biofungicidul Xilon este deosebit de eficient în a proteja culturile de bolile cu transmitere prin sol. Ac¡iunea sa se bazeazå pe fenomenul simbiozei: ciuperca încorporatå în sol se multiplicå ¿i în scurt timp colonizeazå rådåcinile plantelor de floarea-soarelui, stabilind o unitate func¡ionalå cu aceasta. Astfel, planta îi pune la dispozi¡ie nutrien¡i, iar ciuperca eliminå sau ¡ine eficient la distan¡å agen¡ii patogeni. În acest mod, riscul de infestare scade, plantele fiind foarte bine protejate. Existå 4 moduri prin care ciuperca ac¡ioneazå împotriva patogenilor: Ac¡iune biochimicå: ciuperca eliminå enzime ce distrug pere¡ii celulari ai patogenilor. Acestea afecteazå lipidele din componen¡a membranelor celulare, care sunt dezintegrate. Hiperparazitism: atunci când întâlne¿te un agent patogen din sol, Trichoderma asperellum se extinde ¿i emite hife cu care înconjoarå hifele

ciupercii inamice, cu efect fatal asupra acesteia. Barierå fizicå împotriva patogenilor: prin prezen¡a la nivelul rådåcinilor ¿i prin capacitatea sa de ac¡iune împotriva organismelor dåunåtoare, ciuperca devine un adevårat gardian al rådåcinilor. Rezisten¡å sistemicå: Trichoderma asperellum spore¿te imunitatea naturalå a plantelor. Am putea compara ac¡iunea ciupercii cu cea a unui vaccin: prin colonizarea rådåcinii, stimuleazå planta så secrete substan¡e de protec¡ie. Astfel, la un eventual atac al patogenilor, sistemul imunitar al acesteia este deja pregåtit pentru contraatac.

3. 4.

Aplicarea Xilon aduce beneficii culturii de floarea-soarelui încå de la înfiin¡are. În primul rând, prezen¡a ciupercii înseamnå toleran¡å sporitå la stresul biologic. În al doilea rând, ciuperca disponibilizeazå diver¿i compu¿i din sol, fapt ce intensificå dezvoltarea plantelor. Aceastå ac¡iune face diferen¡a, mai ales în primele etape de evolu¡ie. Astfel, Xilon reduce localizat pH-ul solului, aspect care faciliteazå absorb¡ia fosforului (un macroelement a cårui disponibilitate este problematicå pentru rådåcinile nedezvoltate, mai ales în con- uuu

Kwizda Agro Romania

1. 2.

Profitul Agricol 2/2022

Sursa foto> Dreamstime

Sursa foto> Adobe Stock Photo

CULTURI VEGETALE

Putregaiul alb la floarea-soarelui (Sclerotinia sclerotiorum)

uuu di¡iile unor temperaturi scåzute), precum ¿i a fierului. De aceea, fermierii care folosesc Xilon se vor bucura de o råsårire puternicå ¿i uniformå, cu plantule bine înrådåcinate ¿i o maså radicularå mai mare.

De multe ori, substan¡ele chimice utilizate pentru combaterea bolilor produc fitotoxicitate. Nu este ¿i cazul produsului Xilon, care nu prezintå acest dezavantaj datoritå substan¡ei sale active provenitå din naturå. Ac¡iunea contra Sclerotinia: Vå amintim cå aceastå boalå se poate manifesta la floarea-soarelui de timpuriu, mai ales în condi¡ii de precipita¡ii ridicate. Dacå atacul se manifestå asupra plantelor tinere, este posibil ca acestea så putrezeascå ¿i så moarå, afectând serios cultura ¿i recolta. De aceea, încorporarea Xilon în sol asigurå o protec¡ie solidå împotriva acestei boli, încå de la înfiin¡are, cu diminuarea riscurilor ce decurg din apari¡ia acesteia.

re a calitå¡ii solului. Aceasta se datoreazå în principal capacitå¡ii Trichoderma asperellum de a stimula descompunerea materiei organice din sol, fapt ce va disponibiliza o cantitate sporitå de nutrien¡i, bineveni¡i pentru culturile viitoare. De asemenea, produsul conduce la revitalizarea biologicå a solului. Ac¡iunea selectivå a Trichoderma asperellum face ca microorganismele benefice så nu fie afectate de ac¡iunea sa în sol.

Beneficii speciale Substan¡a activå din Xilon (Trichoderma asperellum sub formå de spori ¿i conidii) provine dintr-o surså naturalå (sol) ¿i nu este modificatå genetic. Aceastå ciupercå este printre campionii ac¡iunii microbiologice, i-au fost dedicate numeroase studii de agrochimie ¿i a primit recunoa¿teri importante din domeniu. Din cercetåri, au rezultat beneficii de nutri¡ie, capacitatea de blocare a ac¡iunii ciupercilor dåunåtoare ¿i o influen¡å pozitivå asupra solului, în sensul cre¿terii calitå¡ii acestuia. Dar, în acela¿i timp, Xilon este inclus în cateBeneficii pentru sol Atunci când acest produs este apli- goria produselor de protec¡ie a plantelor cat consecvent (timp de cel pu¡in 2 se- cu risc redus: nu laså reziduuri ¿i nu zoane), se poate constata o îmbunåtå¡i- dåuneazå mediului.

Mod de aplicare Xilon este primul fungicid biologic din categoria produselor de protec¡ie a plantelor cu aplicare la sol. Acesta se aplicå la semånat, prin încorporare cu ajutorul microgranulatorului, la maximum 10 cm în sol. De asemenea, poate fi aplicat prin pulverizare cu MET-ul, urmat de încorporare superficialå. Datoritå acestor calitå¡i, se gåse¿te în “prima linie” a produselor recomandate pentru practici ecologice, dar foarte eficiente, cåtre care se îndreaptå agricultura mondialå. FRAC (Comitetul de ac¡iune pentru rezisten¡a la fungicide) i-a acordat o claså nouå: datoritå celor 4 moduri de ac¡iune, Xilon nu prezintå risc de apari¡ie a fenomenului de rezisten¡å a agen¡ilor patogeni, ceea ce îl face un produs de încredere pe termen lung. Xilon are ¿i certificare ECOCERT, deci poate fi inclus în tehnologia acceptatå în agricultura ecologicå.

Datoritå caracteristicilor sale ¿i a performan¡ei, ob¡inute printr-o singurå aplicare, la semånat, produsul poate fi inclus cu rezultate foarte bune atât în strategia conven¡ionalå, cât ¿i în cea ecologicå. Astfel, Xilon poate înlocui un tratament cu fungicid ¿i prezintå flexibilitate în aplicare, avantaj de subliniat mai ales în cazul primåverilor ploioase, cu acces limitat în câmp.

Profitul Agricol 2/2022

CULTURI VEGETALE

Adaptarea strategiei [i a tehnologiilor Schimbårile climatice ¿i ale condi¡iilor de pia¡å impun alegeri importante, care merg pânå la remodelarea afacerii. Am discutat despre schimbårile de management ¿i mai ales de tehnologie cu trei fermieri din ACCPT Ia¿i.

este încurajat de faptul cå mul¡i colegi, cu suprafe¡e mai mari decât el, chiar ¿i peste o mie de hectare, au trecut în propor¡ie de 98% la semånatul direct sau în benzi ¿i au rezultate bune. ªi în ferma sa se våd rezultatele. În primul rând la costuri ¿i în al doilea rând la produc¡ie. “Produc¡iile cresc, dar pe noi ce ne intereseazå cel mai tare este profitul. Solurile încep så-¿i revinå. Sunt parcele care nu au mai fost arate din 2012.” În toamna aceasta, cu ajutorul dealerului de utilaje Agritehnica a testat un echipament pentru semånat direct. A semånat grâul fårå nici o pregåtire, dupå floarea-soarelui, în benzi de aproximativ 30 cm ¿i o distan¡å între rânduri de 15-16 cm. Acum a¿teaptå primåvara pentru a vedea primele rezultate. Råsårirea întârziatå din toamnå, din cauza secetei, l-a împiedicat, deocamdatå, så facå primele observa¡ii. A¿teaptå primåvara, dar primele concluzii se vor putea trage la recoltat. În func¡ie de rezultate, fermierul va decide dacå va adopta semånatul direct ¿i va cumpåra semånåtoarea.

din¡a pentru anul viitor. “Nu mai investesc, nu mai schimb utilaje. Ne-am oprit din tot. Voiam så fac un spa¡iu de stocare, dar stau cuminte cel pu¡in pânå în martie-aprilie, så vedem în ce ape ne scåldåm.

O picåturå de speran¡å Adrian Chiri¡oiu, fermier din Vaslui, este optimist. De pe 4 august pânå acum o såptåmânå nu mai cåzuserå De la min-till la no-till precipita¡ii deloc în Claudiu Mihålu¡e ferma sa. Acum o lucreazå 500 ha în såptåmânå au venit înså 60 l/mp, care jude¡ul Neam¡. Ferau refåcut speran¡ele pentru un an agrima se aflå, din 2013, col normal. Aproximativ 35% din în tranzi¡ie spre sissuprafa¡a totalå de 400 ha a fermei a temul no-till. fost semånatå cu påioase. În urma ploii, Multe terenuri grâul a germinat, dar nu va råsåri, pensunt în pantå, extru cå temperaturile sunt scåzute. puse la eroziune din cauza vântului ¿i a “Speråm så avem o påturå de zåpadå precipita¡iilor. Acum doar 10% din care så-i ofere o anumitå protec¡ie în suprafa¡å se arå, dupå porumb, culturå timpul iernii, împotriva gerului. Acum pentru care nu este alocatå o suprafa¡å este cel mai sensibil, în faza de germare. Momentan nu de¡ine dotarea minare”, remarcå fermierul. “În iarna tehnicå necesarå pentru a semåna diaceasta avem nevoie ori de temperaturi rect sau în benzi. Adaptarea la noile pre¡uri care så nu fie extrem de scåzute, pe pe“Sunt multe resturi vegetale pe care Claudiu Mihålu¡e este atent la as- rioade lungi, ori de un strat de zåpadå trebuie så le încorporezi pentru a face pectele tehnice, dar ¿i la cele de ma- care så-i confere o anumitå protec¡ie. un semånat bun. Facem o pregåtire nagement. Anul 2021 i-a confirmat cå Pentru soiurile române¿ti a folosit o minimå cu un combinator sau cu sub- decizia de asociere a fost una bunå. normå de semånat de 650-700 b.g./mp, solierul. Încå nu suntem pregåti¡i så Pentru cå este membru ACCPT Ia¿i, iar pentru cele stråine, care au o capagestionåm corect semånatul direct”, a avut norocul anul acesta så cumpere citate mai mare de înfrå¡ire în primåspune Mihålu¡e. îngrå¿åminte “la pre¡uri decente”, la varå, 450 b.g/mp, ceea ce reprezintå o Schimbårile nu se referå doar la lu- aproximativ 40% din pre¡ul actual. cre¿tere de 30% ¿i, respectiv, 20%. crårile solului. Cre¿terea pre¡ului la îngrå¿åminte îi “Facem culturi de acoperire, teståm influen¡eazå planurile pe termen mediu uuu amestecuri, lucrurile sunt pe drumul cel ¿i lung. Din pruden¡å, va opri temporar bun. Avem nevoie de cel pu¡in 6-7 ani så achizi¡iile ¿i investi¡iile. În martie va a consemnat acumulåm experien¡å”. reevalua situa¡ia, în func¡ie de pre¡urile Adrian MIHAI În demersul såu, Claudiu Mihålu¡e la contractele futures, care vor da ten-

Profitul Agricol 2/2022

CULTURI VEGETALE Modificåri legislative necesare uuu Adrian Chiri¡oiu considerå cå sunt necesare modficåri legislative pe mai multe teme: pentru comasarea terenurilor, îmbunåtå¡iri funciare ¿i pentru arendå. “Este foarte greu så achizi¡ionezi utilaje de capacitate mare, performante, când într-o parcelå de 100 ha ai în mijloc trei-patru proprietari care sub nici o formå nu vor så facå un schimb de terenuri. Acest lucru afecteazå proiectele de iriga¡ii. Solu¡ia instala¡iilor de tip pivot sau liniare nu se pot adopta din acest caz. Prevederea unei perioade minime de ¿apte-zece ani pentru contractele de arendå, a¿a cum se întâmplå ¿i în Vest, ar da o mai bunå predictibilitate fermierilor. ªi-ar putea face mai bine strategiile de dezvoltare. Pentru a reu¿i så accesezi proiecte pentru îmbunåtå¡irea infrastructurii secundare, trebuie så ob¡ii acordul tuturor proprietarilor de teren ¡eava. “Foarte multe persoane sunt plecate chiar pe alte continente, ceea ce face imposibilå misiunea”, atrage aten¡ia fermierul.

Îngrå¿åmintele lichide, o op¡iune Ovidiu Vasilachi, fermier din Bacåu, vrea så schimbe tehnologia de fertilizare, “încurajat” de cre¿terea pre¡urilor la fertilizan¡i. Inten¡ioneazå så facå transferul spre îngrå¿åminte lichide, cu toate cå pre¡urile au crescut ¿i pe acest segment. Substan¡a activå este înså mai mare, iar consumul de cåtre plantå este mult mai eficient ¿i mai rapid fa¡å de îngrå¿åmântul solid. Acestea sunt principalele argumente luate în considerare de Vasilachi. Important este ¿i faptul cå un furnizor î¿i face depozit la Ia¿i pentru UAN. Zilele acestea, Ovidiu Vasilachi se aflå în negocieri pentru a cumpåra o prå¿itoare cu fertilizare lichidå, cu bazin similar celor al ma¿inilor de erbicidat. Este produså de o firmå din Ucraina. A mai gåsit ¿i altå ofertå, cu pre¡ dublu, cu aceea¿i tehnologie ¿i rezervoare ¿i pompe. Diferå doar culoarea. Investi¡ia 26

nu e foarte mare, aproximativ 15.000 euro. Nici între¡inerea nu este foarte costisitoare, fiind un utilaj simplu. O va utiliza mai întâi la prå¿itoare, iar dacå va avea randament va investi ¿i într-o ma¿inå de erbicidat ¿i de UAN pentru påioase. Iar dacå nu va reu¿i så ob¡inå beneficiile scontate, o va vinde, chiar dacå va pierde o mie-douå de euro.

Loturi de irigare, în negociere Anul acesta, Ovidiu Vasilachi a realizat un lot de hibridare pentru porumb. Încå nu s-au fåcut toate calculele finale ¿i nu a fost luatå o decizie privind campania urmåtoare. Pre¡ul la porumbul de consum scade atractivitatea producerii de såmân¡å.

Digitalizarea, o prioritate Digitalizarea este un subiect pe agenda lui Vasilachi. Utilajele noi sunt dotate cu GPS. A cumpårat în vara aceasta o dronå, cu utilizåri multiple, atât pentru supraveghere, cât ¿i pentru analiza culturilor, astfel încât så poate evalua mai rapid starea lor ¿i problemele apårute. Drona este una comercialå, nu specializatå pentru agriculturå, dar este foarte performantå. “Scopul principal este mai mult de supraveghere, dar noi o folosim ¿i pentru a identifica diverse probleme care pot så aparå în lan, precum båltiri, atacuri zonale de boli sau dåunåtori, dupå care mergem în câmp, analizåm situa¡ia, cåutåm cauzele ¿i solu¡iile, dacå mai existå”, explicå fermierul.

În plin sezon, o ridicå ¿i de douå-trei ori în fiecare zi, în timpul verii. În rest, aproximativ de douå ori pe såptåmânå. “La primul zbor am prins ¿i primul ho¡”, spune zâmbind.

Tamburi automatiza¡i Tot la capitolul digitalizare se înscrie ¿i modernizarea sistemului de iriga¡ii, “pentru cå apa este o resurså din ce în ce mai pre¡ioaså ¿i trebuie administratå în mod cât mai economic”. Este vorba despre tamburi cu calculatoare proprii, care î¿i men¡in o normå exactå de irigat, în func¡ie de cât estimeazå proprietarul cå este necesarul de apå. Se opresc automat atunci când apar diferite probleme, fårå a face risipå, ¿i pornesc singure atunci când primesc comandå de la calculator. Precizia ¿i vântul sunt douå din problemele tamburilor. Prin automatizare, în func¡ie de datele transmise de fermier, la o anumitå vitezå a vântului acestea se pot opri sau î¿i pot måri tura¡ia astfel încât tunul de apå så meargå împotriva vântului pentru a nu råmâne suprafe¡e neirigate.

Un ajutor din partea asocia¡iei “Facem parte din Grânarii/ACCPT Ia¿i, ¿i datoritå colegilor no¿tri bine informa¡i am avut inspira¡ia de a stabili licita¡iile pentru îngrå¿åminte atunci când încå pre¡urile nu o luaserå cu totul razna ¿i am reu¿it ¿i am fåcut tot stocul pentru anul viitor la pre¡uri aproape decente, mult mai bune decât ce este în momentul de fa¡å”, spune uuu Profitul Agricol 2/2022

CULTURI VEGETALE Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2021/2022

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.788 milioane tone, cu 71 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.500 milioane tone, cu 66 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 510 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 3 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Sorgul va ajunge la 65 milioane tone, cu 3 milioane mai mult ca în 2020/21. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 147 milioane tone, mai micå cu 13 milioane tone fa¡å de cea din 2020/21. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 619 milioane tone, cu 15 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 372,5 milioane tone, cu 6 milioane mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 69 milioane tone, cu 4 milioane tone mai micå decât în 2020/21. Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 8 mil. de tone fa¡å de cea din 2020/21.

uuu Ovidiu Vasilachi. Crede cå, pentru a reflecta cre¿terea costurilor îngrå¿åmintelor, grâul ar trebui så fie 2 lei/kg, porumbul 1,5 lei/kg, floareasoarelui 3 lei/kg, iar rapi¡a 3,5 lei/kg. Anul acesta, problema îngrå¿åmintelor a fost rezolvatå. Pentru anul viitor solu¡ia întrevåzutå este reducerea normei de îngrå¿åmânt astfel încât så nu fie afectatå profitabilitatea fermei. Pentru a identifica un nivel potrivit, au fost fåcute loturi de testare la porumb cu norme pânå în limita legalå admiså, fårå îngrå¿åmânt, dar ¿i cu doze intermediare. “Plecând de la aceste rezultate stabilim unde ne încadråm pentru a reu¿i så påstråm o siguran¡å financiarå. Chiar dacå ACCPT Ia¿i realizeazå teståri, condi¡iile diferå de la fermå la fermå”, spune fermierul. Plantele fixatoare de azot sunt mai degrabå o solu¡ie teoreticå pentru scåderea normelor, decât una practicå. În zonå nu existå pia¡å de desfacere pentru lucernå, iar soia este consideratå o plantå preten¡ioaså ¿i sensibilå. Vasilachi crede cå ar trebui un sprijin financiar mai mare pentru culturile fixatoare de azot pentru a se extinde suprafe¡ele cultivate.

plante pe rând, dupå modelul din IMB. Asta înseamnå înså investi¡ii mari pentru schimbarea utilajelor. Are nevoie de o semånåtoare care så semene la 50 cm ¿i un header pentru combinå. Sperå ca în trei ani så facå schimbarea. La o distan¡å mai micå de 50 cm ¿tie cå apar probleme. Sec¡iile semånåtorilor se ating între ele în timpul lucrului. “Producåtorii de utilaje încå nu au gåsit o solu¡ie tehnologicå, dar am auzit cå se lucreazå”, spune Chiri¡oiu. Este unul din motivele pentru care el a¿teaptå så vadå dacå vor reu¿i ace¿tia så realizeze astfel de utilaj, caz în care fermierul ar opta direct pentru acel model.

Cu ochii pe pre¡uri ¿i ¿tiri De momentul ales pentru vânzarea produc¡iei depinde profitabilitatea fermei. De obicei încep vânzårile în aprilie-mai. “De regulå, ceream cota¡iile imediat ce apar în pia¡å. Urmårim ¿tirile interna¡ionale, contingentul pe care dore¿te Rusia så-l aplice pentru grâu, cum evolueazå situa¡ia pandemicå”, spune fermierul. Dacå se opre¿te iar economia, pre¡ul petrolului scade ¿i-l trage în jos ¿i pe cel al porumbului. “Dacå se dovede¿te cå Omicron nu este atât de perReducerea distan¡ei iculos ¿i nu o så fie lockdown, petrolul dintre rânduri De anul acesta, Ovidiu Vasilachi are î¿i sus¡ine pre¡ul”, considerå fermierul. în vedere ¿i adaptarea tehnologiei. La Ucraina, Rusia ¿i Fran¡a influen¡eazå porumb vrea så reducå distan¡a dintre pre¡ul grâului românesc. rânduri ¿i så måreascå distan¡a dintre

Produc¡ia de arahide este estimatå la 51 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 121 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 ianuarie 2022. 28

Profitul Agricol 2/2022

CULTURI VEGETALE

Ipocrizia din jurul neonicotinoidelor {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Înainte de Sårbåtorile de iarnå a izbucnit din nou “råzboiul utilizårii neonicotinoidelor”, odatå cu anun¡ata inten¡ie a ministrului agriculturii, Adrian Chesnoiu, de a acorda derogare ¿i la tratamentul semin¡elor de floarea-soarelui, pe lângå cea tradi¡ionalå, care se acorda la semin¡ele de porumb ¿i sfeclå de zahår. Odatå cu anun¡ul ministrului Chesnoiu (care între timp a devenit o decizie efectivå, în perioada realizårii prezentului material început în 2021 ¿i finalizat în 2022), au apårut foarte rapid nume-

roase luåri de pozi¡ie, începând cu unii parlamentari ¿i pânå la reprezentan¡i ai apicultorilor sau ai agriculturii ecologice (unii, nu to¡i), to¡i încercând så î¿i facå auzitå vocea ¿i dorin¡a, invocând numeroase date ¿i studii europene care ar demonstra necesitatea interzicerii folosirii neonicotinoidelor. De cealaltå parte, asocia¡iile profesionale ale fermierilor au luat ¿i ele pozi¡ie ¿i au acuzat cå datele prezentate ¿i care au dus la interzicerea neonicotinoidelor nu ar fi chiar foarte concludente ¿i cå decizia la nivel de UE este bazatå mai mult pe o dorin¡å politicå, oferitå ca o concesie “verzilor” la nivel european. Pornind de la aceastå situa¡ie, am

Num\rul familiilor de albine a crescut în epoca neonicotinoidelor I. Evolu¡ia numårului de familii de albine în lume Prima datå am avut curiozitatea de a må uita pe site-ul EFSA, organiza¡ie invocatå de toatå lumea ca fiind cea care då “luminå” în acest domeniu în cadrul comunitar. Pe pagina de pe site-ul oficial, cea legatå de sånåtatea albinelor, apare o primå surprizå legatå de urmåtorul text: “Nu a fost identificatå nicio cauzå unicå pentru a explica declinul popula¡iilor de albine. Cu toate acestea, au fost sugera¡i mai mul¡i factori care ar putea contribui la acest lucru, ac¡ionând în combina¡ie sau separat.” Trebuie precizat cå între factorii sugera¡i ca având posibil efect în diminuarea popula¡iilor de albine, regåsim agricultura intensivå, pesticidele, deProfitul Agricol 2/2022

gradarea surselor de hranå ale albinelor, schimbårile climatice, apari¡ia de noi boli ¿i dåunåtori ai familiilor de albine ¿i multe altele. Se mai impune o men¡iune de semanticå, în sensul cå, atât în românå, cât ¿i în francezå, a sugera nu înseamnå o certitudine, ci o posibilitate, dar fårå a fi certå. În acela¿i mod este de remarcat cå în SUA, o ¡arå de referin¡å, dupå pårerea mea, în aplicarea normelor de siguran¡å alimentarå fa¡å de popula¡ie, USDA indicå, în raportul anual din 2018 privind starea de sånåtate a albinelor, cå principalele probleme care cauzeazå mortalitate în rândul familiilor de albine sunt iernatul ¿i problemele climatice aferente, apoi varoa (la noi aceastå boalå este numitå varroza), care este o boalå foarte periculoaså, provocatå de un

trecut la adunarea pozi¡iilor relevante din “pia¡a ¿tiin¡ificå”, iar prezentul material este structurat pe douå direc¡ii, prima fiind modul de evolu¡ie a numårului de familii de albine în diferite regiuni ale lumii, unde în majoritatea acestor zone folosirea neonicotinoidelor este la “liber”, asta pe lângå alte tehnologii, cum ar fi cultivarea organismelor modificate genetic, iar a doua parte este dedicatå diferitelor opinii ¿tiin¡ifice asupra efectului aplicårii neonicotinoidelor asupra activitå¡ii ¿i securitå¡ii albinelor, în special bazându-ne pe rapoartele ¿tiin¡ifice emise de EFSA (Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentelor), dar nu numai.

acarian pe nume Varroa Jacobsoni, a apårut prin deceniul 7 ¿i este consideratå a fi una din cele mai importante cauze care duce la mortalitatea albinelor, urmatå de loca americanå (cauzatå de Bacillus larvae) ¿i cea europeanå, sau problemele cauzate de gândacul de stup (Aethina tunida), viespi, rozåtoare etc. Se na¿te ¿i o primå întrebare, dacå EFSA a conchis în mod ferm cå aplicarea neonicotinoidelor este cauza declinului albinelor, a¿a cum este sus¡inut de to¡i activi¿tii de mediu ¿i politicienii de orientare verde, de ce nu se men¡ioneazå acest lucru în mod expres ¿i pe propriul site ¿i avem doar o exprimare generalå cu posibile cauze multiple (sugerate)? Din câte am constatat de-a lungul anilor în care am citit fel de fel de lucråri ¿tiin¡ifice de naturå agricolå, am våzut cå cercetåtorii în general se feresc de a pune concluzii ferme, decât atunci când probele sau argumentele sunt imbatabile ¿i în general larg accep- uuu 29

CULTURI VEGETALE uuu tate, deoarece istoria cercetårii a aråtat de multe ori schimbåri fundamentale ale unor teorii acceptate pânå la acel moment. Înainte de a prezenta cele gåsite ca råspuns la întrebare (în opinia mea), este de men¡ionat, ca o micå istorie, cå primul neonicotinoid sintetizat a fost în anii ‘70, sub denumirea de nythiazinå, de cåtre chimistul Henry Feuer. Molecula avea acela¿i mod de reac¡ie ca nicotina, de unde ¿i denumirea acestei noi game de produse de neonicotinoide. Imidaclopridul a fost primul insecticid important ¿i patentat prima datå în SUA, produs care ¿i-a început cariera în anii 90, urmat apoi de clotianidin, acetamiprid, thiametoxan, thiacloprid etc, to¡i fåcând parte din aceea¿i familie a neonicotinoidelor.

Revenind la analiza noastrå, constatåm cå pe durata perioadei 19912015 nu existå diferen¡e importante în evolu¡ia familiilor de albine în SUA, ¿i må refer la eventuale scåderi ale acestor cifre. Am în vedere acest lucru deoarece doar eventualele scåderi ale numårului de familii poate fi considerat un efect negativ ¿i care ulterior så fie asociat cu utilizarea pesticidelor din familia neonicotinoidelor. Dacå analizåm datele furnizate de asocia¡ia apicultorilor constatåm un nivel relativ constant, între 2,3 ¿i 2,7 milioane de familii în perioada 1994-2015, în timp ce datele furnizate de USDA aratå cå începând cu 1997 are loc o cre¿tere a numårului de familii de albine, de la 1,99 milioane la 3,28 milioane în 2015. Indiferent de raportarea aleaså, nu se identificå o scådere a numårului de familii de albine care så poatå fi puså în seama unei alte cauze, cum ar fi folosirea unor anumite pesticide, asta deoarece scåderea ar fi trebuit så fie continuå, sau atâta timp cât factorul nociv s-ar fi manifestat, situa¡ie care în grafic nu reiese. 30

Num\rul coloniilor de albine a r\mas stabil, în ciuda ratelor ridicate de pierdere

Boala Colapsului Coloniilor, cunoscut\ [i sub denumirea de Sindromul Depopul\rii albinelor de miere (HBDS), este o sintagm\ asociat\ cu dispari]ia rapid\ a albinelor lucr\toare din colonii. Aceast\ boal\ a fost înregistrat\ prima dat\ în America de Nord, iar mai apoi în Europa, în anul 2006. NHR data - Raportul USDA asupra produc]iei de miere din SUA Ag Census Data - datele serviciului na]ional de statistic\ agricol\ din SUA

Revenind la întrebarea de mai sus legatå de declinul albinelor melifere din cauza folosirii neonicotinoidelor, am purces la cåutarea unor date concludente asupra acestor evolu¡ii. M-am oprit prima oarå la situa¡ia privind evolu¡ia familiilor de albine în SUA, prezentatå de USDA în 2015, pentru o duratå lungå de timp cuprinså între 1985 - 2015 (vezi graficul 1), bazatå pe douå serii de cifre, prima din raportul na¡ional al producåtorilor de miere ¿i al doilea rând de cifre din partea USDA. Cred cå este important de precizat, a¿a cum de altfel se ¿tie, agricultura SUA folose¿te toatå gama de produse pesticide, cum ar fi neonicotinoidele sau glifosatul, ¿i are o deschidere maximå cåtre noile tehnologii, inclusiv culturile modificate genetic. Cu toate acestea, este de men¡ionat ca o parantezå, importantå în opinia mea, cå, în ceea ce prive¿te consumul de pesticide pe hectar exprimat prin cantitatea de substan¡å activå, avem în SUA valori de 0,8-1,0 kg sa/ha, mult mai scåzute comparativ cu ¡åri europene performante la acest capitol, cum ar fi Belgia, unde nivelul este de circa 5 kg/ha, Fran¡a sau Germania, cu valori

apropiate de 3 kg sa/ha sau Austria, o ¡arå recunoscutå având orientare ecologistå ¿i cu o valoare a acestui indicator de circa 2 kg sa/ha, adicå dublu fa¡å de SUA. De ce oare avem aceastå situa¡ie? Råspunsul meu este cå va veni momentul când va trebui så acceptåm cå agricultura ecologicå fårå aportul culturilor modificate genetic va fi foarte greu de realizat, mai ales la cultura mare, dar timpul va aråta dacå am ¿i dreptate. Se poate emite, ca ipotezå, cå folosirea culturilor modificate genetic alåturi de alte tehnologii, cum ar fi lucrårile minime ale solului, poate ajuta la reducerea consumului de pesticide ¿i argumente în favoarea acestei afirma¡ii existå, deoarece rezisten¡ele induse la boli, dåunåtori ajutå la reducerea numårului de tratamente. În realitate, varia¡iile de la un an la altul, negative sau pozitive sunt în majoritatea cazurilor atribuite pierderilor de iarnå, care în SUA variazå între 525%, în func¡ie de duritatea anotimpului hibernal, iar apoi într-o anumitå måsurå mai pot apårea diferen¡e datorate activitå¡ii unor dåunåtori sau boli, a¿a cum am aråtat mai sus. uuu Profitul Agricol 2/2022

CULTURI VEGETALE

Pia]a mierii influen]eaz\ politicile de mediu? uuu În acest sens, este cu atât mai interesant graficul 2, care aratå evolu¡ia familiilor de albine în SUA începând cu anii 1899 ¿i unde se constatå cå nivelul actual al familiilor de albine este acela¿i cu nivelul înregistrat între anii 1907-1920 (perioadå care nu a cunoscut chimizarea agriculturii), dupå care acest nivel a început så creascå, iar explica¡ia cercetåtorilor este cå a început o cre¿tere a cererii de miere, odatå cu începutul råzboiului ¿i nevoia tot mai mare din acest produs pentru front, având în vedere calitå¡ile energetice ale acesteia ¿i nu numai. Al doilea vârf de cerere pentru miere care a dus la cre¿terea rapidå a numårului de familii de albine, dupå cum reie-

se în cadrul graficului 2, este înregistrat pe durata celui de al Doilea Råzboi Mondial ¿i perioada imediat urmåtoare conflictului. Cererea a scåzut odatå cu redresarea economiilor, dupå råzboi, coroborat cu apari¡ia ofertei de miere din partea ¡årilor care fuseserå afectate ¿i începeau så î¿i revinå. De men¡ionat cå vorbim de perioade în care chimizarea agriculturii nici måcar nu începuse. O altå observa¡ie importantå este datå de numårul de familii de albine între anii 1960-1990, care indicå o con-

stan¡å relativå a acestor popula¡ii cu varia¡ii doar sezoniere, cu toate cå începuse pe scarå largå chimizarea organofosforicå, recunoscutå ca fiind cea mai agresivå la adresa mediului din istoria agriculturii, inclusiv prin riscul de mortalitate ridicatå ¿i la doze relativ mici, la nivel de mamifere mari sau om. Aceste observa¡ii se bazeazå ¿i pe faptul cå durata perioadelor este suficient de mare pentru a se înregistra eventualele efecte, adicå vorbim de peste 10-30 de ani pe perioadå analizatå. Ultima perioadå analizatå ¿i în care ne aflåm ¿i acum, adicå perioada anilor 1990-2021, este în cazul SUA o perioadå de constan¡å, iar în cazul ultimilor ani, curios (dacå am considerå corectå premisa cå existå un efect negativ al pesticidelor), se înregistreazå o cre¿-

Evolu]ia num\rului de stupi ;n SUA (milioane)

Numårul de stupi (UE - Raport privind pia¡a mierii - primåvarå 2021)

ES RO PL IT FR EL HU DE BG PT CZ HR AT SK UK SI LT SE DK LV NL FI BE CY EE IE LU MT EU

2017 2.868 1.603 1.553 1.396 1.360 1.264 1.239 859 766 721 671 371 329 279 247 195 192 174 141 96 78 67 59 50 50 23 6 4 16.663

2018 2.961 1.849 1.633 1.494 1.454 1.361 1.237 879 783 768 673 419 373 302 244 205 197 174 120 103 82 72 60 51 49 25 6 4 17.577

+3,2% +15,3% +5,2% +7,0% +6,9% +7,6% -0,2% +2,3% +2,3% +6,4% +0,4% +12,7% +13,2% +8,4% -1,2% +4,9% +2,8% +0,0% -14,9% +6,8% +4,6% +7,9% +0,8% +3,2% -2,4% +5,8% -1,5% +2,8% +5,5%

Produc]ia de miere ;n SUA (1 kg = 2,2 livre)

Profitul Agricol 2/2022

CULTURI VEGETALE tere a numårului de familii, cu toate cå în agricultura americanå nu au existat schimbåri majore pe partea de interzicere a unor pesticide, ci, din contra, gama acestora a crescut, inclusiv pe partea de neonicotinoide (în SUA sunt omologate la acest moment peste 5 substan¡e neonicotinoide, atât pentru tratament în vegeta¡ie, cât ¿i la semin¡e). Am considerat cå meritå aten¡ie a se vedea ¿i modul de evolu¡ie al produc¡iei de miere în SUA în perioada 2007-2016 ¿i, a¿a cum se constatå în graficul 3, produc¡ia nu a avut un trend negativ constant (a¿a cum ar fi fost de a¿teptat în condi¡iile unor efecte adverse ale neonicotinoidelor sau al altor cauze), ci evolu¡ia a fost sinuisoidalå, a¿a cum este datå de condi¡iile concrete de cules al albinelor, în func¡ie de vegeta¡ie ¿i modul de evolu¡ie al acesteia. În mod normal, pornind de la constatårile prezentate în cadrul agriculturii americane, am dorit så våd cum se prezintå situa¡ia în cazul agriculturii din alte zone, unde folosin¡a neonicotinoidelor este prezentå în mod larg, ¿i am în vedere Asia + Oceania, Europa (pânå la momentul interzicerii), Africa, America de Sud etc. A¿a cum se poate observa în cadrul graficului 4, la nivel global a crescut numårul de familii de albine cu un procent impresionant, de 85%, asta în condi¡iile în care cele mai mari cre¿teri s-au înregistrat în Asia + Oceania, asta în mare måsurå datoritå unor ¡åri ca China ¿i India, dar ¿i datoritå ¡årilor din zona Oceania, precum Australia ¿i Noua Zeelandå, iar a doua regiune de cre¿tere importantå fiind America de Sud, ambele regiuni utilizând “la liber” neonicotinoidele. Mai mult, a¿a cum am aråtat ¿i în cazul agriculturii americane, nu se observå un trend de scådere a numårului de familii de albine în perioada chimizårii “agresive” cu produse organofosforice, ¿i am în vedere anii 19601980, iar în cazul unor regiuni precum Europa, America de Nord, nivelul familiilor de albine este relativ constant ¿i în Profitul Agricol 2/2022

Num\rul coloniilor de albine administrate de apicultori din întreaga lume (1961-2017)

perioada 1990 - 2017, perioadå în care am avut/sau avem în utilizare ¿i pesticidele din familia neonicotinoidelor. Numårul de apicultori (UE - Raport privind pia¡a mierii - primåvarå 2021)

DE PL CZ IT FR UK AT ES RO HU SK SE BG SI PO EL LT NL BE HR DK EE IE FI LV CY LU MT EU

2017-2019 2020-2022 116.000 127.259 +9,7% 62.575 74.302 +18,7% 49.486 61.572 +24,4% 50.000 61.572 +12.1% 41.560 53.953 +29,8% 37.888 40.275 +6,3% 25.277 29.745 +17,7% 23.816 28.786 +20,9% 22.930 23.161 +1,0% 21.565 22.447 +4,1% 17.171 18.586 +8,2% 14.000 16.000 +14,3% 17.969 12.260 -31,8% 10.145 11.349 +11,9% 10.698 11.301 +5,6% 24.582 9.266 -62,3% 8.536 8.950 +4,9% 7.000 8.393 +19,9% 9.490 8.223 -13,4% 12.526 7.283 -41,9% 7.000 7.000 +0,0% 5.250 5.215 -0,7% 3.000 3.300 +10,0% 3.100 3.200 +3,2% 3.282 3.054 -6,9% 691 676 -2,2% 337 456 +35,3% 208 234 +12,5% 606.082 652.305 +7,6%

O altå observa¡ie interesantå legatå tot de graficul 4, se poate considera faptul cå scåderea de produc¡ie, din anii 1985 în America de Nord ¿i în anii 1990 în Europa, nu are legåturå cu introducerea neonicotinoidelor, deoarece în primul caz omologarea ¿i utilizarea lor au avut loc câ¡iva ani mai târziu, adicå în 1992 a avut loc prima omologare în SUA, ¿i doar pentru gazon ¿i plante ornamentale, ¿i abia în anii urmåtori s-a omologat ¿i pentru restul culturilor. Mai mult atât, în Europa ¿i în America de Nord, în perioada anilor 19902015, perioadå în care s-au folosit neonicotinoide (în Europa în 2013 s-a votat restric¡ionarea uzului acestora), numårul de stupi a fost constant sau cu o u¿oarå tendin¡å de cre¿tere în cazul ¡årilor europene, tendin¡å de cre¿tere începutå în 2009, cu 4 ani înainte de votarea restric¡iei de utilizare. Dar la situa¡ia din Europa ne aplecåm în continuare ¿i cred cå datele sunt foarte interesante, în primul rând pentru cå sunt datele oficiale ale UE ¿i apoi fiindcå permit ni¿te compara¡ii interesante, în sensul cå, uitându-ne la grafic, vom constata evolu¡ia numårului de stupi, în perioadele 2004-2006 ¿i 2008-2010, unde, cu toate cå s-au folosit neonicotinoide, numårul de stupi a crescut cu circa 11,6%, ceea ce poate fi mult sau pu¡in, în func¡ie de uuu 33

CULTURI VEGETALE Evolu]ia num\rului de stupi (UE - Raport privind pia]a mierii - prim\vara 2021)

uuu percep¡ia fiecåruia, dar în nici un caz nu aratå o scådere a¿a cum a fost clamatå permanent. Mai mult, ¿i evolu¡ia perioadei 20112013, comparativ cu cea anterioarå, poate fi consideratå cel mult de stagnare, dacå se considerå cå procentul de cre¿tere de 0,97% este nesemnificativ, dar la fel nu poate justifica afirma¡ia unei scåderi, afirma¡ie, din påcate, larg folositå în acea perioadå de oficialii europeni, ecologi¿ti, unii apicultori sau politicienii de orientare ecologistå, dar care, conform datelor oficiale, nu este acoperitå de realitate.

În ultimii 3 ani ai graficului, adicå 2016-2018, se constatå o plafonare a numårului de stupi între 16,5-17,5 milioane unitå¡i per total UE. Asta în condi¡iile în care în ¡årile mari producåtoare de miere, a¿a cum este ¿i România, au existat derogåri la tratamentele cu neonicotinoide la semin¡ele de floarea-soarelui, porumb, rapi¡å ¿i sfeclå. 34

Mai mult, în cazul României se constatå cå, în compara¡ie cu media din perioada 2014-2016, în 2016 a avut loc o cre¿tere a numårului de stupi, urmatå de o scådere masivå de circa 0,9 milioane de stupi în 2017 ¿i apoi urmatå de o cre¿tere de circa 0,4 milioane de stupi în 2018. Constant, în to¡i ace¿ti 3 ani, în România s-a acordat derogare pentru folosirea neonicotinoidelor ca tratament såmân¡å! Acela¿i lucru este interesant ¿i în Ungaria sau Bulgaria, care, la fel ca ¿i în cazul României, a avut derogåri pentru utilizarea neonicotinoidelor la tratamentul semin¡elor de porumb, floareasoarelui ¿i rapi¡å inclusiv în 2018, iar în aceste condi¡ii numårul stupilor de albine a crescut u¿or sau a stagnat, dar nu a scåzut, în condi¡iile în care rapi¡a ¿i floarea-soarelui sunt recunoscute ca plante melifere foarte atractive pentru albine. Dar ¿i mai interesant este cå în ¡åri precum Fran¡a, Belgia, Olanda, numå-

rul de familii de albine a scåzut u¿or sau a råmas constant între anii 2016-2017 sau 2018 fa¡å de media perioadei 20142016, cu toate cå au interzis folosirea neonicotinoidelor, iar Fran¡a a luat aceste måsuri cu mul¡i ani înainte, dar fårå a ob¡ine progrese importante în redresarea numårului de stupi de albine ¿i fårå a identifica în mod clar care ar fi acum “vinovatul de serviciu”. Privind situa¡ia în cazul României, se observå cå numårul de stupi de albine în 2018 a fost cu 15,3% mai mare decât în 2017, în condi¡iile în care în ambii ani am avut derogare de folosire a tratamentului la semin¡e cu neonicotinoide, atât la floarea-soarelui, cât ¿i la porumb sau rapi¡å. Se observå ¿i în cazul Austriei, Bulgariei ¿i al Ungariei cå nu existå diferen¡e negative care så poatå constitui o bazå pentru a sus¡ine afirma¡ia cå popula¡iile de albine ar fi în scådere din cauza tratamentelor cu neonicotinoide, deoarece ¿i aceste ¡åri au avut derogare de utilizare a neonicotinoidelor. Cred cå este important de men¡ionat cå în 2017 ¿i 2018 au fost peste 10 ¡åri care au cerut derogare privind folosirea neonicotinoidelor ¿i, cu toate astea, numårul de stupi la nivel comunitar a înregistrat o cre¿tere cu 5,5%. Oare care ar fi explica¡ia? Pentru a fi cât mai fideli în prezentarea rezultatelor, am cåutat så identificåm ¿i aportul cre¿terii numårului de apicultori asupra cre¿terii numårului de stupi, iar în România numårul de apicultori a crescut cu 1%, în condi¡iile în care numårul de stupi a crescut cu 15,5%, deci, nici a¿a privind lucrurile, nu putem conchide cå ar exista o reducere a numårului de stupi, asta în condi¡iile în care media numårului de stupi în România råmâne constantå, cu u¿oarå tendin¡å de cre¿tere. De remarcat este, în schimb, situa¡ia din Germania ¿i Fran¡a, unde, cu toate cå au fost statele cele mai dure în raport cu utilizarea neonicotinoidele ¿i au fost primele care au luat måsuri de reducere Profitul Agricol 2/2022

Evolu]ia produc]iei de miere în 2017-2018 (UE - Raport privind pia]a mierii - prim\vara 2021)

¿i interzicere a folosin¡ei, cu toate astea, numårul de stupi a crescut în cazul primei, cu 2,3%, dar numårul apicultorilor cu 9,7%, iar în cazul Fran¡ei numårul de stupi a crescut cu 6,9%, iar numårul apicultorilor cu 29,8%, deci în cazul ambelor ¡åri numårul mediu de stupi pe apicultori a scåzut ¿i nu se ¿tie foarte clar din ce cauzå s-a înregistrat

aceastå scådere unitarå. Care så fie cauza, în condi¡iile în care au eliminat folosirea neonicotinoidele în mare måsurå cu mult înainte de interzicerea la nivel comunitar (au mai cerut derogare doar la sfeclå de zahår cele douå ¡åri)? Dar de ce nimeni nu a mai zis nimic referitor la aceastå situa¡ie?

:ntreb\ri în loc de concluzii

În final este important så avem în vedere cå afirma¡iile frecvente în perioada anilor 2000-2021 ale func¡ionarilor europeni, ale activi¿tilor ecologi¿ti, ale politicienilor cu orientåri prea verzi, privitoare la declinul catastrofic al popula¡iilor de albine la nivel european ¿i mondial nu sunt sus¡inute de evolu¡ia cifrelor oficiale. Asta ridicå din partea mea un mare semn de întrebare. De ce foarte mul¡i dintre factorii decizionali preferå så închidå ochii, decât så cearå analize ¿i råspunsuri mai profunde la aceste probleme? Ceea ce putem spune cu certitudine, pe baza cifrelor oficiale, este cå la nivel mondial numårul de familii de albine este în cre¿tere cu 85%. Marile cre¿teri se înregistreazå în zone unde aplicarea neonicotinoidelor nu este interziså, vezi America de Sud, Asia, Oceania (Australia ¿i Noua Zeelandå), iar în regiunile unde au avut loc scåderi ale numårului de albine, acesProfitul Agricol 2/2022

tea nu pot fi asociate cu perioada folosirii neonicotinoidelor. Mai mult, în perioadele de folosire a neonicotinoidelor, în SUA, Canada sau Europa, nu au existat scåderi ale numårului de familii de albine, ci aceastå valoare a fost relativ constantå, ceea ce ridicå un alt mare semn de întrebare. O altå mare întrebare pentru mine, este de ce în perioada folosirii pesticidelor organofosforice (1960-1990), caracterizate printr-o agresivitate fantasticå fa¡å de mediu, totu¿i numårul familiilor de albine a crescut în Europa sau America de Nord? În finalul materialului sau, dacå dori¡i, ca preambul la ceea ce va urma, argumentul suprem pe care Curtea Europeanå l-a re¡inut pentru suspendarea aplicårii acestei familii de insecticide nu a fost de naturå ¿tiin¡ificå, ci a fost de naturå preventivå, adicå s-a luat în calcul måsura preven¡iei, în sensul cå dacå aceste substan¡e pot fi pericu-

CULTURI VEGETALE Înainte de pu¡inele concluzii care vreau så le men¡ionez în final, am dorit så arunc un ochi ¿i asupra produc¡iei globale de miere la nivel UE, poate aici så constatåm altceva, dar, a¿a cum se vede în grafic, produc¡ia de miere la nivel european este de 207-208 mii tone în anii 2017 ¿i 2018, deci fårå diferen¡e majore, iar în cazul României ¿i Bulgariei s-au înregistrat chiar cre¿teri, cu toate cå au folosit tratament la semin¡e cu neonicotinoide la floareasoarelui, rapi¡å, porumb ¿i sfeclå. Curioaså este situa¡ia din Fran¡a, unde s-a înregistrat o scådere a produc¡iei de circa 20% a anului 2018 fa¡å de anul 2017, în condi¡iile în care nu sau aplicat neonicotinoide. De men¡ionat cå autoritå¡ile nu au înaintat o altå explica¡ie oficialå în acest sens, iar singurele explica¡ii sunt ale asocia¡iile apicultorilor, care au explicat aceastå scådere din cauza pierderilor hibernale care au fost mai mari decât de obicei ¿i a unor boli care s-au manifestat mai agresiv. loase pentru mediu ¿i om. Dar de aici se nasc ¿i câteva probleme de avut în vedere, în sensul cå acest precedent poate fi folosit în mod excesiv, ceea ce duce la lipsa oricåror reguli ¿i, în plus, pun sub semnul întrebårii rostul autoritå¡ile de reglementare. Cum putem considera, de exemplu, cå UE a interzis folosirea acestor produse, dar în SUA sau Australia (plus alte încå mai mult de 100 de ¡åri) acest lucru nu s-a întâmplat? ºårile din urmå men¡ionate (SUA, Australia, plus alte 100 care folosesc) sunt mai neglijente (mai dezinteresate) în raport cu mediul sau popula¡ia din ¡årile lor, sau noi (europenii) suntem mai pruden¡i decât ar fi necesar? Iar în cazul în care Curtea Europeanå de Justi¡ie î¿i arogå aceste decizii, de ce mai avem nevoie de autoritå¡i de reglementare a autorizårii ¿i folosirii pesticidelor? Vom reveni cu detalii în materialul urmåtor.

CULTURI VEGETALE Ucraina: 42 mil. tone de porumb Produc¡ia de porumb din Ucraina pentru anul 2021/22 este estimatå la un record de 42 mil. tone, în cre¿tere cu 12 mil. t. fa¡å de anul trecut. Randamentul este apreciat la 7,9 tone/ha, mai mare cu 41% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 5,3 mil. ha, în scådere cu 2%. Dar raportul USDA privind produc¡ia din Ucraina include ¿i estimårile pentru Crimeea. ªi Serviciul de Statisticå al Ucrainei a raportat o suprafa¡å de 5 mil. ha cu porumb, un randament de 8,01 t/ha ¿i o produc¡ie de 39,8 mil. tone. ¥n 2 decembrie, Ministerul Agriculturii a raportat o suprafa¡å de 5,36 mil. ha, randament de 7,47 t/ha ¿i o produc¡ie de 40 mil. tone. Brazilia: Cre¿te produc¡ia de porumb Produc¡ia totalå de porumb din Brazilia pentru anul 2021/22 este prognozatå la 115 milioane tone, mai mare fa¡å de anul trecut cu 28 mil. tone. Suprafa¡a totalå cultivatå, pentru cele douå culturi de porumb, este estimatå la 21 milioane hectare. Randamentul atinge 5,53 tone/hectar, cu 26% peste anul trecut. ¥n Brazilia, prima culturå de porumb se cultivå în principal în estul ¿i sudul ¡årii ¿i reprezintå aproximativ 25% din produc¡ia totalå. Cea de-a doua recoltå este cultivatå începând cu luna ianuarie ¿i reprezintå 75% din produc¡ia totalå. Mexic: 28 milioane tone de porumb Produc¡ia de porumb din Mexic pentru 2021/22 ajunge la 28 milioane de tone, mai mare cu 254.000 de tone (aprox. 1%) fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå scade cu 100.000 de hectare fa¡å de luna trecutå ¿i ajunge la 7,2 milioane ha. Randamentul este estimat la 3,83 tone/hectar, în scådere u¿oarå fa¡å de luna trecutå. 36

Narcis Rangiuc, directorul [i fondatorul Grain Bags

:n 2022, Grain Bags are planuri mari Grain Bags, furnizor de solu¡ii de depozitare în silobaguri, ¡inte¿te anul acesta cre¿terea cifei de afaceri cu 77%. Anul trecut, compania a încheiat cu 2,2 milioane euro. Chiar dacå nu este un sistem perfect, a¿a cum Narcis Rangiuc, directorul ¿i fondatorul afacerii, admite, cre¿terea vânzårilor dovede¿te eficien¡a acestuia. Anul trecut numårul de silobaguri vândute a fost cu 48% mai mare fa¡å de 2019. Numårul de utilaje vândute a crescut cu peste 100% fa¡å de 2019. Rangiuc dore¿te så continue dezvoltarea echipei ¿i så furnizeze fermierilor sprijin de la recoltare pânå la depozitare, pentru transport, cântårire ¿i recoltarea probelor. Anul acesta firma va avea ¿i o solu¡ie financiarå, pentru cå unii fermieri nu-¿i permit så stocheze cerealele întrucât în perioada recoltatului sunt programate anumite scaden¡e. Datoritå unui parteneriat cu o bancå, fermierii vor avea acces la finan¡are pentru depozitarea în silobag, pentru a vinde la momentul potrivit. Un alt obiectiv al managerului este de a extinde afacerea ¿i în afara ¡årii, anul acesta în

Moldova ¿i Bulgaria, deoarece considerå cå silobagul este un sistem la îndemâna fermierilor de la 100 ha 10.000 ha. “Un sistem corect ¿i echilibrat de depozitare este format din silobag, magazie ¿i siloz. Avem clien¡i care fac acest lucru ¿i au spus cå aceasta este solu¡ia cea mai bunå”, explicå Narcis Ranghiuc. Echipa Grain Bags lucreazå acum la extinderea ofertei pentru a acoperi toate aceste moduri de depozitare. Dezvoltarea afacerii Grain Bags este posibilå datoritå unei bune cunoa¿teri e nevoilor fermierilor. Iatå câteva din informa¡iile sintetizate. În vestul ¡årii existå un deficit al capacitå¡ii de depozitare de câteva sute de mii de tone. În plus, spa¡iile sunt, uneori, gestionate ineficient, mai ales în cazul firmelor mari. Faptul cå legea privind capacitatea maximå de încårcarea a camioanelor este mult mai strict puså în aplicare duce la reorganizarea transportului. Activitatea era oricum afectatå de scåderea flotei disponibile pentru transportul de cereale.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 2/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Autoritatea Fitosanitar\ va verifica ro[iile autohtone M

inisterul Agriculturii a alocat 225 de milioane de lei pentru programul de cultivare a legumelor în spa¡ii protejate. Acesta se va desfå¿ura în douå etape: Ciclul I, între 1 martie - 10 iunie; Ciclul II, între 15 octombrie ¿i 9 decembrie. În Ciclul I vor fi finan¡a¡i cultivatorii de tomate, cu 3.000 de euro/ha, dacå vor produce ¿i valorifica minim 3 t/ha. În Ciclul II va fi sus¡inutå produc¡ia de ardei (gras ¿i kapia), castrave¡i, fasole påståi, salatå, spanac, ceapå verde, cu 1.000 de euro/ha. Produc¡iile minime vor trebui så fie 4 t/ha la castrave¡i, 2 t/ha ardei, 1,5 t/ha fasole påståi, 1 t/ha spanac, 15.000 bucå¡i/ha salatå, 100.000 bulbi/ha ceapå verde. Cei interesa¡i trebuie så depunå documenta¡ia necesarå la direc¡iile agricole jude¡ene. Ulterior, o echipå mixtå DAJ + APIA va verifica suprafa¡a cultivatå (se inten¡ioneazå identificarea parcelelor prin coordonate geospa¡iale), inspectorii Autoritå¡ii Fitosanitare vor analiza con¡inutul de reziduuri de pesticide al produc¡iei, DAJ va evalua produc¡ia de legume înainte de recoltare, iar în final vor fi stabilite ¿i virate sumele pentru fiecare beneficiar. Pentru asigurarea desfacerii produc¡iilor rezultate, Guvernul va solicita autoritå¡ilor publice locale så asigure pie¡e volante pentru micii producåtori. Totodatå, MADR va solicita Asocia¡iei Profitul Agricol 2/2022

Pie¡elor så asigure accesul fermierilor la tarabele pie¡elor din ora¿e. Ministerul Adrian Chesnoiu a precizat cå evaluarea programului se va face prin raportare la evolu¡ia deficitului balan¡ei comerciale. El a admis cå timpul scurt avut la dispozi¡ie pentru lansarea programului anul acesta nu a permis utilizarea soiurilor române¿ti, care sunt mai timpurii, dar a dat asiguråri cå, din 2023, vor fi sprijini¡i prioritar legumicultorii care vor cultiva soiuri române¿ti certificate.

Pe de altå parte, MADR, în colaborare cu ANAF ¿i IGPR, încearcå så gåseascå solu¡ii de combatere mai eficientå a evaziunii fiscale din sectorul legume-fructe. ªi programul “Usturoiul” beneficiazå de un buget de 22,2 milioane de lei, urmând a fi acorda¡i 3.000 euro/ha/beneficiar, produc¡ie minimå necesarå fiind de 3 kg/10 mp. Perioada de comercializare a usturoiului românesc subven¡ionat va fi 1 iunie - 21 decembrie.

Robert VERESS 37

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Vasile Lungu> Brandul de ]ar\ vinde vinul la export Ce legåturå este între vin ¿i... politicå? ªtiam de la diploma¡i cå politica externå este “oglinda politicii interne” din ¡ara respectivå. Dar ce loc ocupå vinul aici?

asile Lungu, creatorul podgoriei Hermeziu, mi-a oferit o explica¡ie care ne pune pe gânduri: “Brandul de vin este una, brandul de ¡arå este altceva. Este imaginea ¡årii în mentalitatea consumatorului de vinuri, care, atunci când ajunge în fa¡a raftului, cu siguran¡å nu alege un vin românesc. Brandul nostru de ¡arå este afectat grav din cauza politicienilor, a multor români care au plecat afarå, oricât am încerca noi så punem vin românesc pe rafturile magazinelor stråine. Chiar dacå are aceea¿i calitate ca ¿i vinul fran¡uzesc, italian sau spaniol. Noi am ajuns pe locul cinci în Europa ca producåtori de vinuri. Brand de ¡arå înseamnå imaginea României în Uniunea Europeanå ¿i la nivel mondial. Declara¡iile politice, lipsa de viziune a guvernan¡ilor au fåcut så se pråbu¿eascå brandul României chiar ¿i pe pia¡a ruså. Imaginea României trebuie construitå de politicieni, de Ministerul de Externe, de oamenii care ne reprezintå la toate forurile europene”, spune fermierul de la Bivolari, jude¡ul Ia¿i.

aur ¿i de argint, primite în România, dar ¿i la Ljiubljana, Berlin, la Chi¿inåu, la Londra, Bruxelles, Paris... Este lucru mare så reu¿e¿ti asemenea performan¡e în Fran¡a. Loredana ¿i Vasile Lungu ¿tiu så-¿i fidelizeze consumatorii tineri. “Facem prezentåri prin diverse târguri ¿i atragem tineri så bea un vin de bunå calitate. În cantitå¡i recomandate de medici ¿i de speciali¿ti, este un aliment. Ne-am format ¿i ne-am fidelizat un grup de consumatori. Noi påstråm vinul la aceea¿i temperaturå. Adåugåm foarte pu¡in metabisulfit pentru protec¡ie împotriva oxidårii. Avem sta¡ie de azot ¿i deasupra vinului nu stå aerul, acolo plute¿te acest gaz inert, care nu permite dezvoltatea microorganismelor. Avem grijå ca butoaiele så fie permanent pline. Totul este tehnologie italianå. Investi¡ia totalå în cramå ¿i în vie se ridicå la 11 milioane de euro. Fårå valoarea terenului ¿i a brandului. Într-un hectar de vie am investit 25.000 de euro numai pentru plantat. La care se adaugå cra-

ma, cu instala¡iile ¿i cu fluxul tehnologic”, spune Vasile Lungu. Crama Hermeziu se remarcå acum ¿i prin gama “C'est soir”, care induce arome ca o promisiune: vin rose sec Busuioacå de Bohotin, vin rose sec Busuioacå, vin rose Traminer, vin rose Cabernet Sauvignon. Toate în colec¡ia “C'est soir”. Este adevåratul vin premium, care curge liber din struguri la presare, fårå tescuire mecanicå. La fel de personalizate sunt vinurile Mademoiselle Rose Petiant, Madame Bleu demisec. Vasile Lungu a cumpårat drepturile de imagine de la urma¿ii lui Costache Negruzzi ¿i a botezat unele vinuri în culorile “Junimii” din Ia¿ii de altådatå: “Påcatele tinere¡ii”, “Råva¿e”, “Scrisori”. Podgoria Hermeziu realizeazå vinuri lini¿tite ¿i vinuri spumante. “S-au vândut mai greu vinurile din cauza pandemiei. Evenimentele nu s-au mai organizat ¿i am pierdut mult. Am participat la un program APIA de destocare ¿i am putut så vând vinul cåtre

De la “Påcatele tinere¡ii” la “C'est soir” ¥ntr-o lume a vinului mai competitivå decât cea a cerealelor, Crama Hermeziu î¿i croie¿te drum treptat ¿i câ¿tigå câte o cotå de pia¡å an de an. O dovede¿te colec¡ia de medalii de 38

Profitul Agricol 2/2022

Vasile Lungu, creatorul podgoriei Hermeziu

procesatori care extrag alcoolul. Noi am dat un milion de litri de vin în acest scop ¿i ne-am asigurat spa¡iile pentru sezonul urmåtor. Acest program mai este valabil încå doi ani: 2022 ¿i 2023. Speråm så revenim pe pia¡å, så func¡ioneze HORECA tot timpul anului. Nu am vândut în pierdere la destocare, dar imaginea brandului a avut mult de suferit. Ne pierdem consumatorii în acest mod. Se pierd multe valori: un litru de vin la sticlå are un pre¡, iar un litru de vin vrac are alt pre¡. Facem vânzåri online, promovåri online. Micii îmbuteliatori din Slovenia ¿i Cehia nu mai cumpårå, tot din cauza

Profitul Agricol 2/2022

pandemiei. Scåderea vânzårilor este provocatå ¿i de limitarea accesului la magazinele mari. Vindem online cam 20% din volum”, explicå Vasile Lungu. Cultivå 4 soiuri române¿ti: Feteascå Albå, Feteascå Neagrå, Feteascå Regalå, Busuioacå de Bohotin. Aproximativ 20-30 de hectare de fiecare soi. Are ¿i soiuri interna¡ionale: Riesling de Rin, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Tramini, Cabernet Sauvignon. “Un impact deosebit au Feteasca Albå, Feteasca Regalå ¿i Busuioaca de Bohotin la toate concursurile interna¡ionale de la Berlin, de la Bruxelles, Londra, Paris, Ljubljana, unde am participat ¿i am luat medalii de aur cu aceste soiuri române¿ti. Ca så ob¡ii un vin premium, trebuie så porne¿ti de la alegerea terenului când plantezi via, expunerea terenului la soare, så fie un sol echilibrat, cu toate elementele nutritive de care are nevoie soiul, între¡inerea culturii så fie irepro¿abilå, flux tehnologic de ultimå orå în cramå, care så-¡i asigure fermentarea ¿i protec¡ia vinului. Nu în ultimul rând, trebuie så ai o echipå care så-¡i facå marketingul pentru vânzarea vinului. Eu am råmas administrator, Loredana se ajutå singurå”. Sala de degustare a fost inauguratå la sfâr¿itul anului 2021. Este opera lui Vasile Lungu. A investit mult ¿i în sticle. “Primul cumpårat se face cu ochiul.

Abia când ajungi acaså vezi dacå imaginea pe care ai cumpårat-o spune adevårul despre calitatea vinului din sticlå. O asemenea sticlå, cu dop de sticlå, cu etichetå corespunzåtoare, este de trei ori mai scumpå, ajunge pânå la 11 lei, fa¡å de 2-3 lei, cât este o sticlå comunå. Costurile de promovare trebuie så fie suportate din produc¡ie. Dacå nu ne împiedica pandemia, în trendul pe care îl aveam de cre¿tere, de 25-30% mai mare de la un an la altul, acum eram la 50% din total vinuri îmbuteliate ¿i vândute. Acum stagnåm la nivelul lui 2019, tocmai din cauza pandemiei, a lipsei de evenimente. Noi vindem 300-600 de sticle la fiecare eveniment de la sfâr¿it de såptåmânå numai în cele ¿ase jude¡e din nordul Moldovei. ªi avem opt sau zece evenimente. Spre compara¡ie, un restaurant nu vinde 500 de sticle într-o lunå întreagå. A cumpårat combinå din Fran¡a pentru recoltat strugurii de vin, care înlocuie¿te 120 de oameni pe zi. Cu banii pe care trebuia så-i dea în 2016 ¿i în 2017 la zilieri pentru cules a plåtit combina. Calitatea strugurilor nu are de suferit la culesul mecanic. Dupå un dialog minu¡ios, am coborât de pe deal. Soarele ajunsese la toacå ¿i un nor de grauri stingea lumina în vârtejuri deasupra viei. ªi artileria electronicå båtea din toate pår¡ile.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA

ANIMALELOR Sura de Step\ o ras\ abandonat\ de autorit\]i De zeci de ani, Ministerul Agriculturii pretinde cå sus¡ine rasele autohtone, aflate în prag de dispari¡ie. În realitate, lucrurile stau altfel. Cel mai evident este la rasele de taurine. De exemplu, pentru o vacå din rasa Surå de Stepå se acordå un sprijin de 200 de euro. Pentru aceastå vacå arhaicå, autoritå¡ile nu au catadicsit så acorde o carte de raså, ceea ce ar fi stimulat interesul pentru raså. În schimb, dåm bani pentru o carte de raså Surå de Stepå din Ungaria. Ungurii au fåcut ameliorare zeci de ani pe aceastå raså rusticå, iar acum promoveazå turismul cu taurii lor cu coarne enorme, în formå de lirå.

noi, o vacå dintr-o fermå comercialå prime¿te 368 de euro. Cum poate fi cointeresat un fermier sau un institut de cercetåri så ¡inå o vacå Surå de Stepå sau Pinzgau de Transilvania cu o subven¡ie atât de micå? Lapte nu då, produc¡ia de carne este slabå. ªi atunci? Fire¿te cå va prefera så creascå o vacå Holstein sau Bål¡atå Româneascå, Limousine, Charolais sau Angus. Un mic nucleu de vaci Surå de Stepå se aflå în grija Sta¡iunii de cercetare Dancu de la Ia¿i. Eforturi în acest sens a depus ¿i Institutul de Cercetare

Dezvoltare pentru Cre¿terea Bovinelor de la Balote¿ti, jude¡ul Ilfov. “În ultima vreme, se bate monedå pe banca de gene ¿i pentru vegetal, ¿i pentru animale, spune Ioana Nicolae, directoarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Cre¿terea Bovinelor de la Balote¿ti. “Pentru zootehnie este mai greu. Putem face banca de gene in vivo (cu un lot de animale) sau in vitro (cu embrioni în azot).” Pentru viitorul geneticii noastre din zootehnie, rasele rustice au o importan¡å deosebitå, dar am råmas cu vorbele. “În ce prive¿te conservarea resurselor genetice, ståm extrem de prost, spune Dinu Gavojdian, director ¿tiin¡ific la ICDCB. Noi am propus un proiect pentru Sura de Stepå. Domnul Petre Daea a lansat douå proiecte ¿i noi ne-am înscris cu sta¡iunea de la Arad ¿i cu sta¡iunea de la Târgu-Mure¿, am depus proiectele pentru conservarea raselor Sur de Stepå ¿i Pinzgau de Transilvania. S-a schimbat ministrul ¿i de-atunci nu s-a mai fåcut nimic”. Avem carte de raså pentru Sura de Stepå din Ungaria, dar pentru rasa noastrå nu existå. Speciali¿tii spun cå este vorba de douå rase diferite, dar de ce trebuie så dåm bani pentru men¡inerea unei rase diferite de rasa noastrå indigenå? În acest mod, nu servim interesele zootehniei noastre. “Noi am gåsit nuclee izolate de Surå de Stepå ¿i de Ro¿ie Dobrogeanå în Delta Dunårii, precizeazå Dinu Gavojdian. Avem legåturi cu cei de acolo, unde nu supravie¡uiesc alte rase.

Am vrut så cumpåråm animale deacolo, dar sunt bolnave de leucozå bovinå ¿i nu le putem scoate din zonå. Ar fi o solu¡ie så producem embrioni în regiune, så-i påstråm în azot lichid sau så-i implantåm în vacile noastre. Am depus acest proiect la MADR ¿i cåtre Fondurile România-Norvegia. Ministerul condus de Adrian Oros a decis så sisteze acest program. Am încercat så continuåm ¿i pe alte linii de finan¡are. Am depus proiectul ¿i la Uniunea Europeanå, au apreciat lucrarea, dar recomandå finan¡are na¡ionalå. ªi ne învârtim într-un cerc vicios. Abia în 2023 vom mai putea så ridicåm aceastå problemå.

Profitul Agricol 2/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR Ca så ¡inem 50-60 de vaci Surå de Stepå, presupune ni¿te costuri foarte mari, dar am putea så facem o bancå de embrioni în azot lichid. Poate peste 100-150 de ani, dacå va avea cineva nevoie de animale rezistente la secetå ¿i la tuberculozå, logevive ¿i cu fertilitate ridicatå, vor putea så le implanteze. Biotehnologiile vor evolua mult peste un secol.”

Avem nevoie de tauri proprii Adaptarea la condi¡iile climatice, de furajare ¿i de cazare råmâne o condi¡ie esen¡ialå în cre¿terea vacilor, idee neglijatå de mul¡i fermieri. Majoritatea geneticii de Holstein din România provine din SUA, spune Dinu Gavojdian. El a derulat un proiect de cercetare cu Universitatea din Beijing. A luat ADN din România ¿i din China ¿i a¿a a aflat cå taurii provin preponderent din SUA. “Problema este cå fiicele unui taur performeazå în SUA, dar în România nu mai dau acelea¿i rezultate, nu încheie nici måcar douå lacta¡ii. Pentru cå genetica nu e adaptatå la condi¡iile noastre de mediu, de furajare. To¡i taurii din SUA au ca înainta¿i doar doi tauri. A¿a s-a ajuns ca to¡i taurii Holstein så fie cel pu¡in veri¿ori, ce-

ea ce nu este în regulå. Consangvinizarea afecteazå longevitatea. De aceea, este bine så teståm tåura¿i la noi, så le stabilim noi valoarea de ameliorare, iar asocia¡iile noastre så stabileascå ce anume vor de la vacile lor: mai multå gråsime în lapte, mai pu¡ine mastite, mai multå proteinå, picioare mai rezistente. Noi am fost la Congresul european de zootehnie de la Davos din Elve¡ia ¿i am fåcut un tur tehnic în ultima zi. Am våzut ferma unui senator. Era în cizme, plin de bålegar, î¿i hrånea vacile. El vindea vacile care dådeau peste 25 de litri de lapte în primele 100 de zile de lacta¡ie. Are fermå ecologicå cu 100 de vaci ¿i ¿tie cå, dacå o vacå produce mai mult de 25-30 de litri de lapte, se irose¿te. Nu le dådea concentrate ¿i preferå så producå mai pu¡in fiindcå prime¿te un bonus. Voia o curbå de lacta¡ie cât mai planå, fårå fluctua¡ii mari. Testa taurii proprii ¿i avea o condi¡ie: mama ¿i cele douå bunici ale taurului trebuiau så fi încheiat împreunå 13 lacta¡ii. Pentru cå a¿a po¡i så påstrezi o geneticå cu longevitate. La un moment dat, s-a scuzat ¿i nea låsat cå avea ¿edin¡å la Parlament. Sa spålat ¿i, dupå 40 de minute, a plecat la costum. Nu produc¡ia de lapte este esen¡ialå. Cu siguran¡å avem nevoie de tauri proprii, testa¡i în ¡arå, fiindcå România de¡ine 10% din efectivele de bovine ale Uniunii Europene. Am testat extrem de pu¡ini tauri. Cu patru ani în urmå, îl aveam numai pe taurul Amadeo testat. Au urmat Charlie ¿i Oman, am ajuns la 12 tauri din rasa Holstein Frizå, testa¡i la Craiova. Noi am luat material seminal de la ei ¿i avem deja peste 30 de vi¡ei. Påstråm vi¡elele ca så vedem dacå se confirmå valoarea taurilor. Tåura¿ii îi vindem la 6-7 luni.” Noi speråm cå autoritå¡ile vor acorda aten¡ia cuvenitå acestor cercetåtori care cunosc cel mai bine prioritå¡ile zootehniei noastre.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 2/2022

Masurile dispuse de ANSVSA în contextul evolu¡iei gripei aviare În urma cre¿terii, semnificative la nivel comunitar, a focarelor de gripå aviarå înalt patogenå, H5N1, atât la påsårile migratoare, cât ¿i la cele domestice, ANSVSA a dispus intensificarea controalelor în toate exploata¡iile comerciale de påsåri (ferme ¿i exploata¡ii comerciale de tip A), precum ¿i în exploata¡iile nonprofesionale amplasate în zonele cu risc. De la debutul anului 2022, au fost notificate 58 de focare la påsåri domestice în Belgia, Danemarca, Cehia, Germania, Italia, Portugalia, Polonia, Fran¡a, Ungaria ¿i Marea Britanie. În Ungaria au fost confirmate 10 focare secundare. Ca urmare a depistårii primului focar de gripå aviarå în zona de grani¡å, pe data de 29 decembrie 2021, zona de supraveghere (de 10 km) cuprinde acum 7 localitå¡i din jude¡ul Bihor (Atea¿, Berechiu, Cheresig, Cefa, Riot, Sânicolau Român ¿i Mar¡ihaz).

Pânå la aceastå datå, în România nu a fost depistatå prezen¡a virusului gripei aviare în exploata¡ii de påsåri domestice. ¥n jude¡ul Gala¡i au fost confirmat un caz de H5N1, la un pescåru¿, ¿i un altul în Tulcea, la o ra¡å sålbaticå. ANSVSA i-a solicitat lui Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri, sprijin în vederea informårii membrilor asocia¡iei, så intensifice måsurile de biosecuritate în exploata¡ii. Acestea trebuie aplicate inclusiv în timpul afluirii de material de reproduc¡ie sau de påsåri vii pentru repopularea fermelor provenite din comer¡ul intracomunitar sau din ¡åri ter¡e. ANSVSA a solicitat ¿i sprijinul primministrului pentru facilitarea colaborårii la nivel jude¡ean dintre Institu¡ia Prefectului ¿i DSVSA. 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

S\li de muls pentru oi To¡i oierii sus¡in cå principala provocare cu care se confruntå crescåtorii ar fi lipsa ciobanilor. De aceea, unii spun cå au renun¡at så mai mulgå oile ¿i laså mieii så sugå pânå se fac cârlani spre toamnå.

În

realitate, cei mai mul¡i nu fac investi¡ii minime nici pentru bunåstarea oilor, nici pentru condi¡ii mai u¿oare de muls. Ciobanii stau ghemui¡i la aceea¿i strungå de mii de ani, în soare sau în ploaie, iar igiena laptelui laså de dorit. Majoritatea refuzå så cumpere såli de muls fiindcå, sus¡in ei, nu au bani sau cå oile ¡urcane au ¡â¡ele prea mici ¿i nu se preteazå la mulsul mecanic. Ne-am interesat ¿i am ajuns la concluzia cå lucrurile nu stau deloc a¿a. Adrian Popescu, manager la firma APF TRADE, aduce instala¡ii de muls pentru oi, capre ¿i bivoli¡e de la compania SEZER din Turcia. Compania vinde, pune în func¡iune ¿i asigurå service pentru echipamente pentru zootehnie: pentru furajare, pentru prelucrarea laptelui... “Pentru oi, oferim såli de muls cu ie¿ire rapidå sau såli de muls cu ie¿ire în linie, spune Adrian Popescu. De exemplu, dacå ai pe o lateralå 12 oi, dupå ce au fost mulse, operatorul apaså butonul, standul de conten¡ie se ridicå ¿i animalele ies odatå. A¿a este sala de muls cu ie¿ire rapidå. La sala de muls cu ie¿ire în linie, timpul de muls este mult mai lung ¿i oile ies din stand una câte una. Suntem singurii care avem grupuri de muls pentru rasa ºurcanå, chiar dacå are sfârcuri mici. Idealå este instala¡ia cu retragere automatå ca så nu piardå timpul fiindcå, pânå se duce mulgåtorul pânå la a 12-a oaie aflatå la muls, prima oaie este deja

mulså. Dacå oaia nu mai are lapte, unitatea de muls este retraså automat. Pentru bivoli¡e este foarte important standul de conten¡ie. Diferå de standul pentru vaci. De asemenea, pulsatoarele sunt diferite.” APF TRADE vinde ¿i “taxiuri” pentru vi¡ei (“milk taxi”). Dispozitivul încålze¿te 50-250 de litri de lapte pentru vi¡ei. “Foarte frecvent, diareea provoacå moartea vi¡eilor dacå beau lapte rece. Taxiul încålze¿te apa, amestecå apa cu laptele praf, îl transportå ¿i distribuie cantitå¡i controlate în gåle¡ile iezilor, mieilor sau vi¡eilor. Poate proceda la fel ¿i cu laptele natural încålzit. Este un alimentator automat pentru toate speciile. Robo¡i de alåptat nu aducem. Vindem doar robo¡i din Austria pentru furajare ¿i pentru curå¡area dejec¡iilor.”

Un loc aparte în portofoliul firmei îl ocupå vanele profesionale pentru brânzeturi. “În ultimul an ¿i jumåtate, am constatat o cre¿tere exponen¡ialå a vânzårilor de echipamente pentru procesarea laptelui, spune Adrian Popescu. Principalul motiv al cre¿terii achizi¡iilor este pre¡ul mic al laptelui. Fermierii au în¡eles foarte clar cå singurul mod de adåugare a valorii laptelui este prelucrarea lui. Orice fac din el - brânzå, smântânå, iaurt, orice alt produs - aduce profit consistent. Este cunoscut faptul cå, într-un an, dacå procesez 200 de litri de lapte pe zi (de exemplu, îl transform în iaurt ¿i smântânå, nu altceva), profitul este de aproximativ 30.000 de euro pe an. Astfel, pre¡ul laptelui cre¿te de cinci ori. Trebuie recuperatå ¿i ricota (urda) din zer pentru cå aduce profit ¿i ea. De aceea, vana oferitå de noi pentru procesare este foarte importantå. Ca så pasteurizåm laptele pentru brânzeturi, trebuie så-l aducem la 60-65 de grade Celsius în 40-50 de minute. Toate celelalte vane de pe pia¡å fac acest lucru într-un timp dublu. Va spune careva cå nu då 5.000 de euro în plus pentru jumåtate de orå. Calculul e gre¿it. Socoteala se face pe un an. În doi ani, o vanå profesionalå î¿i scoate banii numai din randamentul energetic.” La produsul tradi¡ional, controlul temperaturii este aleatoriu. Cu o vanå profesionalå, se poate realiza orice produs tradi¡ional, inclusiv brânzeturi maturate. “De peste un an, aducem ¿i echipamente pentru realizarea pele¡ilor de lemn, de paie, de lucernå ¿i pentru granule. Este vorba de prese mici sau linii de produc¡ie mare a pele¡ilor, inclusiv pentru pele¡i din cojile de semin¡e.” Firma a fost înfin¡atå în 2003, iar în 2005 a început så func¡ioneze. A instalat peste 100 de sisteme în toate jude¡ele ¡årii. A construit ¿i a dotat ferme de la zero. Pentru service, lucråtorul începe cu informarea corectå asupra fiecårui caz.

Adrian Popescu, manager APF TRADE

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 2/2022

AGRICULTURA

DIGITAL| Inteligen]a artificial\ vegheaz\ culturile agricole Chromosome Dynamics anun¡å lansarea celei mai noi solu¡ii hardware, Spell BOX, pentru fermierii profesioni¿ti. Spell BOX con¡ine o bazå de date despre boli ¿i dåunåtori, cu precizie maximå, spun dezvoltatorii aparatului, înlåturând orice eroare umanå legatå de natura problemei plasate spre analizå datorita mediului controlat în care sunt realizate fotografiile. Spell BOX nu este doar o aplica¡ie, ci con¡ine ¿i un device hardware. El permite introducerea ¿i scanarea în timp real a plantelor sau roadelor bolnave, oferind utilizatorului un raport complet despre problemele identificate ¿i despre solu¡iile gåsite. Citirea informa¡iilor se realizeazå cu ajutorul unei camere pozi¡ionate în interiorul device-ului. Raportul complex este afi¿at direct în aplica¡ia Spell BOX, prezentând mai multe scheme de tratament cu produsele corespunzåtoare. Astfel, prin intrarea în contact cu unul dintre consultan¡ii distribuitorului partener, în cel mai scurt timp, se poate gåsi simplu o rezolvare pentru problemele plantelor. Spell BOX a fost gândit ca fiind un instrument u¿or de folosit de cåtre orice fermier. Cutia compactå are un design elegant ¿i un aer modern. Reducerea celor mai importante func¡ionalitå¡i la numai douå butoane sa fåcut din nevoia de a simplifica ¿i eficientiza procesele de identificare ¿i solu¡ionare. Dupå scanarea plantei, raportul este generat direct în aplica¡ia Spell BOX, 44

unde utilizatorul va avea acces la cele mai bune scheme de tratament ¿i la o gamå variatå de produse menite så acopere toatå paleta de nevoi. “Am lucrat la Spell BOX 8 luni ¿i am alocat bugete corespunzåtoare pentru a avea aståzi un produs hi-tech care så fie accesat de oricine din lume. Am construit de la zero un întreg ecosistem de tip hybrid (hardware+software), care poate fi accesat real-time prin apåsarea unui singur buton. Estimåm lansarea produsului pentru jumåtatea anului, cu livrarea primului lot de dispozitive cåtre parteneri începând cu luna octombrie. Fermierii interesa¡i de device-ul hardware îl vor putea solicita direct distribuitorului de inputuri cu care colaboreazå, iar monetizarea se va face pe bazå de abonament anual, costul device-ului fiind zero”, a declarat Ionel Mugurel Gabriel, CEO - Chromosome Dynamics. Spell Box este AI POWERED, aces-

ta beneficiind de update-uri continue. La data lansårii, Spell Box va putea så recunoascå dåunåtorii ¿i factorii patogeni din culturile de paioase, prå¿itoare ¿i oleaginoase ¿i va deservi ¿i legumicultorii profesioni¿ti pentru o varietate mare de culturi vegetale. Chromosome Dynamics va dezvolta ¿i alte module care så poatå identifica cu acurate¡e chiar ¿i buruieni, caren¡e ale plantelor sau ale solului. Compania dore¿te så se pozi¡ioneze ca lider de pia¡å în solu¡ii highttech accesibile agricultorilor, care activeazå în zona agroindustrialå, fårå a fi nevoie de suport tehnic sus¡inut. Venind în sprijinul fermierului de aståzi, Chromosome Dynamics dore¿te så ofere cele mai bune solu¡ii, începând de la distribu¡ia de inputuri agricole pânå la dezvoltarea de produse high-tech.

Comunicat Profitul Agricol 2/2022

MA{INI & UTILAJE Termenele de livrare pentru un echipament au ajuns la 7 luni

“Fermierii s\ pl\nuiasc\ din timp achizi]ia de utilaje!” Un fermier vorbe¿te cu un dealer de un utilaj nou. “ªi, când îl dori¡i?” - întreabå dealerul. “Ieri” - råspunde fermierul. “¥n acest caz, va dura un pic mai mult: termenele de livrare pot ajunge de-acum ¿i la 12 luni”ar råspunde aståzi dealerul.

acå anul trecut pe vremea aceasta, între comanda ¿i livrarea unui utilaj treceau maximum 2, cel mult 3 luni, acum termenele s-au dus undeva spre 6-7 luni. Iar asta doar dacå existå utilaje pe stoc, comandate din vara anului trecut de dealeri, ca måsurå de precau¡ie. Sigur, nu vorbim de un plug sau o grapå cu discuri, care se pot livra ceva mai repede, ci de tractoare, combine, sprayere, semånåtori de precizie ¿i alte echipamente pentru agricultura de precizie. Toate au un element comun: procesoarele, cipurile, cum li se spune în lumea largå. Iar produc¡ia de cipuri a fost sistatå o vreme în 2020 din cauza închiderii temporare a activitå¡ii din numeroase industrii. Acum, a început så-¿i reintre în ritm, dar cererea de componente electronice este imenså, chiar mai mare ca la începutul pandemiei. Cine are întâietate când cumpårå procesoare en-gros? O companie auto, care comandå 500.000 de bucå¡i, sau un producåtor de utilaje agricole, care cere 5.000? Clar, cel din urmå este trecut pe lista de a¿teptare.

Profitul Agricol 2/2022

Ba chiar se zice cå, asaltat de cereri, un producåtor de utilaje a cumpårat mai multe sute de ma¿ini de spålat rufe. Aveau un element compatibil cu utilajele lui agricole: cipul. Vrând så aflåm care mai este situa¡ia cu termenele de livrare ale utilajelor, am luat legåtura cu câ¡iva dealeri ¿i vom urmåri acest subiect ¿i în numerele urmåtoare ale revistei. Primul care recunoa¿te situa¡ia este Franz Jakoby, manager Amazone România. Spune cå, dacå anii trecu¡i livrau în 40-50 de zile lucråtoare, aståzi un termen de 3 luni este un vis frumos. “De ani buni vorbim cu fermierii så se gândeascå din timp la achizi¡ia de utilaje, dar merge greu. În situa¡ia actualå, la cereri de livråri imediate facem un pas înapoi ¿i le spunem cå utilajele comandate acum pot veni cel mai devreme în varå sau în toamnå.” Sigur cå mai sunt ¿i fermieri prevåzåtori, care au comandat în decembrie 2021 echipamente cu termen de livrare pentru primåvara anului 2023. Pe de altå parte, Franz Jakoby spune cå, dacå la mijlocul anului trecut, termenele de livrare au început så se extindå de la 2-3 luni la 4-5 luni, la un moment dat au ajuns la 7-9 luni ¿i chiar mai mult, înså pentru perioada urmåtoare termenele de livrare s-au stabilizat undeva la 7 luni, în medie, ¿i se pare cå nu se mai extind, dimpotrivå. Liviu Zimcea, reprezentant Amazone pentru vestul României, crede cå

prelungirea termenelor de livrare poate crea ¿i o altå problemå, legatå de finalizarea - plata ¿i recep¡ia utilajelor - contractelor de achizi¡ie de ma¿ini agricole prin AFIR. Acelea au, de regulå, termene de finalizare de trei pânå la ¿ase luni, dar din cauza prelungirii termenelor de livrare extinse, perioada limitå impuså da AFIR nu mai poate fi respectatå ¿i trebuie refåcute o serie de documente, ceea ce înseamnå birocra¡ie în plus pentru fermieri. Liviu Zimcea propune AFIR ca, din start, contractele cu finan¡are din fonduri UE så aibå termene de finalizare de ¿ase pânå la opt luni. ªi Cåtålin Gruia, director general Serv Class, spune cå are comenzi plasate încå de anul trecut pentru a asigura stocurile necesare. Totu¿i, pot apårea în continuare întârzieri de livrare cauzate de blocajele pe lan¡urile de aprovizionare. “Speråm cå din acest context så învå¡åm împreunå, så ne organizåm mai bine în viitor ¿i så stabilim din timp cu fermierii necesarul de utilaje. Pentru oamenii care ¿tiu cå î¿i doresc utilaje în perioada urmåtoare, e important så în¡eleagå cå fiecare zi pierdutå poate influen¡a termenele de livrare”, subliniazå Gruia. Vom urmåri acest subiect ¿i în numerele urmåtoare ale revistei.

Arpad DOBRE 45

MA{INI & UTILAJE

John Deere> tractorul autonom Cât de aproape suntem de ziua în care fermierul î¿i va trimite tractorul så lucreze singur câmpul? Se pare cå destul de aproape. Inginerii John Deere au proiectat ¿i testat timp de 3 ani un prototip de tractor autonom, ce poate fi coordonat direct de pe telefonul mobil de cåtre fermier, care, între timp, î¿i poate vedea de alte lucruri în fermå.

ompania John Deere, cel mai mare producåtor de utilaje agricole din lume, a prezentat în premierå la începtul acestui an un tractor complet autonom care urmeazå så intre în produc¡ia de serie în curând ¿i va fi disponibil pentru fermieri pânå la sfâr¿itul anului. Evenimentul a avut loc la Salonul CES (Consumer Electronics Show) 2022 din Los Angeles, SUA. Inginerii ¿i tehnicienii John Deere au demonstrat cum tractorul combinå performan¡ele modelului John Deere 8R, ale cultivatorului TruSet, al sistemului de ghidare prin GPS ¿i al noilor tehnologii digitale, pentru a spori productivitatea în ferme. Cum spuneam, înainte de a fi prezentat publicului, acest prototip a fost testat timp de trei ani în ferme din SUA, timp în care a colectat peste 50 de milioane de imagini, cu ajutorul cårora s-a “antrenat” apoi pentru a lucra autonom. Func¡ionarea autonomå este coordonatå prin intermediul “ochilor” acestui sistem. Tractorul este echipat cu 6 perechi de camere stereo, care permit scanarea exteriorului într-un unghi de 360 de grade pentru detectarea oricårui obstacol ¿i pentru calculul diferitelor distan¡e între tractor ¿i alte repere din 46

terenul agricol. Imaginile preluate prin aceste camere trec prin ceea ce inginerii John Deere au numit “sistem neural”, care identificå ¿i clasificå orice pixel din imagine în doar 100 milisecunde. Prin aceasta, creierul sistemului decide în frac¡iuni de secundå dacå tractorul poate så se deplaseze în continuare înainte sau trebuie så se opreascå, în cazul în care este detectat un obstacol. Am vorbit de “sistem neural” de camere stereo, de “decizii” luate de sistem în milisecunde, de parcå ar fi vorba de un aparat de zbor, dar în realitate este

“doar” un extrem de inteligent ¿i digitalizat tractor. Pentru a-l utiliza, fermierul trebuie în primul rând så se deplaseze cu el la câmp, a¿adar op¡iunea de conducere manualå råmâne în continuare ¿i pentru acest tip de tractor. În pasul doi, trebuie så-l configureze cu ajutorul unei aplica¡ii dedicate pe telefonul mobil, pentru ca echipamentul så treacå în modul de lucru autonom. Utilizând John Deere Operations Center Mobile, fermierul atinge ecranul smartphone-ului, iar cu o mi¿care de la stânga la dreapta pe display tractorul

Profitul Agricol 2/2022

MA{INI & UTILAJE

intr\ în produc]ia de serie porne¿te la lucru. ªi, apropo de lucru, cu ajutorul sistemului autonom, tractorul din gama John Deere 8R utilizat pentru demonstra¡ie poate lucra pânå la 132 de hectare de teren în 24 de ore, desigur, cu realimentåri de carburant. Dupå efectuarea setårilor, în timp ce utilajul î¿i face munca stabilitå, fermierul poate face orice altceva.

Detalii tehnice ale gamei 8R Dacå tot am vorbit de acest tractor, este util så reamintim cå, în plinå pandemie, IPSO Agriculturå, importator al mårcii John Deere, a lansat în România noua genera¡ie de tractoare 8R. Acesta include seriile 8R, 8RT ¿i 8RX. În prima serie sunt 5 modele: - 8R 280 (care dezvoltå o putere maximå de 320 CP), - 8R 310 (357 CP), - 8R 340 (388 CP), - 8R 370 (420 CP), - 8R 410 (458 CP). Tractoarele acestei serii pot fi echipate atât cu ro¡i, cât ¿i cu mono¿enile sau ¿enile separate pe ambele pun¡i. Modelul 8R 410, de exemplu, are costuri de operare reduse datoritå eficien¡ei consumului de carburant, al costurilor de între¡inere ¿i al unei valori de revânzare mai mari. Seria 8RT include 4 modele: 8RT

Profitul Agricol 2/2022

310, 8RT 340, 8RT 370 ¿i 8RT 410, fiecare dintre acestea având puteri similare cu cele ale modelelor 8R 310 - 8R 410. Caracteristica acestei serii de tractoare este echiparea cu mono¿enile, dar existå ¿i op¡iunea de dotare cu ro¡i pe ambele pun¡i. Seria 8RX include tot 4 modele: 8RX 310, 8RX 340, 8RX 370 ¿i 8RX 410, cu motoare ce dezvoltå între 357 ¿i 458 CP. Vin echipate cu ¿enile inegale, mai mici pe puntea fa¡å ¿i mai mari pe cea din spate, dar op¡ional pot fi dotate cu ro¡i sau cu mono¿enile. Tractoarele din gama 8RX au un ampatament de 3.235 mm, o lungime totalå de 6.230 mm, o înål¡ime maximå de 3.550 mm ¿i o lå¡ime totalå de 2.794 mm. Seriile 8R ¿i 8RT dispun de direc¡ia automatå AutoTrac, transmisie Full PowerShift sau AutoPowr ¿i au o trac¡iune foarte bunå, datoritå motoarelor PowerTech PSS de 9 litri, cu turbocompresor, ¿i a pneurilor pe puntea spate de 2,15 m. Un element deosebit îl reprezintå sistemul complex de suspensii - pe ¿enile, pe cabinå ¿i pe scaunul operatorului - care preia toate ¿ocurile apårute în timpul lucrului ¿i nu le transmite nici elementelor în mi¿care ale tractorului, adicå motorul ¿i transmisia, nici operatorului.

Drept urmare, durata de utilizare a tractorului este mult mai lungå, iar oboseala operatorului va fi mult reduså la încheierea programului de lucru. În plus, John Deere garanteazå un consum optim prin Programul de Garantare a Combustibilului. La acestea se mai adaugå puterea motorului, care este livratå în propor¡ie de 94% la sol, prin ro¡i sau ¿enile. Cabina este spa¡ioaså ¿i are numeroase dotåri ¿i comenzi dispuse ergonomic, precum ¿i sisteme pentru agricultura de precizie. Tractoarele pot comunica în timp real cu fermierul, care prime¿te informa¡ii exacte direct din câmp. Func¡ionarea lor poate fi optimizatå în timpul lucrului, iar datoritå automatizårilor ¿i sistemelor electronice incluse, pot întoarce automat la capåt de rând ¿i pot comunica între ele prin sincronizarea datelor. Pe de altå parte, IPSO Agriculturå propune dotarea fermelor cu tractoarele inteligente John Deere 8R - 8RT, echipate integral din fabricå cu cele mai noi tehnologii, cum este Precision AG, prin care tractoarele sunt conectate permanent cu Centrul de Opera¡iuni John Deere.

Arpad DOBRE 47

MA{INI & UTILAJE

Lestarea reduce costurile Cei care vor så utilizeze cu maximum de eficien¡å tractoarele e bine så aibå în vedere cå acest foarte important utilaj agricol trebuie så aibå o maså suficientå care så asigure o bunå aderen¡å a ro¡ilor pe sol ¿i, prin urmare, o patinare de rostogolire (când ro¡ile se învârt în gol, fårå ca tractorul så se deplaseze) reduså.

ste evident cå patinarea excesivå måre¿te consumul de combustibil, uzura tractorului ¿i a anvelopelor ¿i duce la reducerea productivitå¡ii ¿i la deteriorarea solului. Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners (foto), spune cå este importantå distribu¡ia corespunzåtoare a masei între puntea din fa¡å ¿i cea din spate a tractorului, pentru a evita salturile de pe sol ale ro¡ilor din fa¡å. De asemenea, este esen¡ialå påstrarea pe puntea din fa¡å a unei mase suficiente pentru a avea controlul direc¡iei. Acest lucru contribuie la transformarea puterii motorului în for¡å de trac¡iune la ro¡i ¿i la ob¡inerea unei viteze de lucru optime.

Greutå¡i de lestare Pentru lestare se pot folosi greutå¡i care se monteazå pe ¿asiul tractorului, pe ridicåtorul hidraulic din fa¡å sau spate ori pe jantele ro¡ilor. Alternativ, se poate folosi lichid în anvelope. Greutå¡ile de lestare se monteazå pe ¿asiul tractorului, sub formå de felii (canistrå), sau sub formå de bloc/blocuri în ridicåtorul hidraulic fa¡å. Pe spate, de obicei se monteazå pe ¿asiu, pe jantele ro¡ilor sau pe ridicåtorul din spate. Efectul este mai mare când lestul se monteazå fie ca 48

un pachet de greutå¡i de lestare montate prin intermediul unui suport pe ¿asiul tractorului, fie ca monobloc de lestare montat pe ridicåtorul hidraulic. Totu¿i, e important ca tractorul så nu fie prea greu, ca så nu consume putere în plus pentru a-¿i deplasa greutå¡ile adåugate ¿i trebuie lestat doar atât cât este necesar. Fiecare kilogram care trebuie deplasat necesitå energie pentru accelera¡ie ¿i deplasare ¿i genereazå mai multå energie în timpul frânårii, necesitând o distan¡å mai mare pentru oprire, iar greutatea prea mare compacteazå solul, mai ales dacå este umed. A¿adar, lestarea nu trebuie fåcutå la întâmplare, ci corelatå cu cerin¡ele fiecårei opera¡ii efectuate. Sunt unele lucråri care necesitå lestare, dar pentru altele nu trebuie lestat tractorul. În mod Lestarea este necesarå în principal pentru: - a spori stabilitatea, când se lucreazå cu încårcåtor frontal (când este necesarå lestarea în spate) sau cu utilaj purtat greu în spate (lestare fa¡å). - a transmite mai multå for¡å la sol, de exemplu la lucråri cu utilaje pentru lucråri grele, cu vitezå reduså de deplasare (plug, subsolier, grapå cu discuri etc.). În altå ordine de idei, lestarea trebuie fåcutå când coeficientul de patinare depå¿e¿te anumite limite. Dacå tractoarele sunt lestate insuficient, patinarea cre¿te. Se considerå normalå o patinare de 10-15% la tractoarele 2×4, respectiv de 8-12% la 4×4. La tractoarele moderne patinarea este afi¿atå pe monitorul din cabinå. Dacå patinarea este excesivå, trebuie adåugat lest, iar dacå este mai micå de 7-8%, lestul trebuie demontat pentru a evita compactarea excesivå a solului.

uzual, la lucrårile grele de pregåtire a solului se folose¿te tractorul lestat, dar în opera¡iuni de transport sau la lucråri u¿oare lestul ar trebui eliminat.

Cum se face lestarea Necesarul de maså de lestare pe cal putere (kg/CP) este diferit în func¡ie de masa utilajului purtat, viteza de lucru, masa tractorului, tipul solului, lucrare etc. În general, la lucråri u¿oare, la viteze de lucru de 8-12 km/h (semånat, administrat îngrå¿åminte chimice, tratamente fitosanitare, balotat, pregåtirea patului germinativ cu cultivatorul etc.) se poate lua în considerare o maså necesarå de 40-45 kg/CP. La utilaje medii (grapå cu discuri, cultivator) se poate adåuga 50 kg/CP, iar la arat sau la scarificat, la viteze sub 7 km/h, aproximativ 55 kg/CP. “Este destul de complicat så dåm o regulå general-valabilå, dar, orientativ, se poate merge pe valori medii de aproximativ 50 kg/CP. Este bine så se studieze manualul operatorului, pentru cå în cele mai multe cazuri sunt incluse ¿i instruc¡iuni privind lestarea”, a precizat Florin Neac¿u. Arpad DOBRE Profitul Agricol 2/2022

LOCURI DE MUNC|

Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice “Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti”

SCOATE LA CONCURS, conform HG nr. 286/2011, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, urmåtoarele posturi: • 1 post de insp.sp. gr.IA - contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå în cadrul Compartimentului patrimoniu. • 1 post de insp.sp. gr.IA - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå în cadrul Compartimentului patrimoniu. • 1 post de Referent gr.IA – contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå, Serviciul Rela¡ii Interna¡ionale, informare publicå ¿i rela¡ii cu presa. • 1 post consilier juridic gr. I, - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Compartimentul Resurse Umane. • 1 post consilier juridic gr. I - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Serviciul Juridic. • 1 post insp. sp.gr.II (economist) - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Serviciul Financiar-Contabilitate. • 1 post ªef Birou Audit - contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå, Biroul Audit, studii superioare. • 3 posturi Auditor intern gr. I - contractuale vacante, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Biroul Audit. • 1 post referent gr. IA (arhivar) - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå determinatå, Compartimentul Arhivå. Dosarele pentru concurs se vor depune la sediul ASAS – Camera 38, B.dul Mårå¿ti nr. 61, sector 1 Bucure¿ti, la secretarul comisiei de concurs dna. Nechifor Eugenia - insp. specialitate în cadrul comp. Resurse Umane. Rela¡ii suplimentare la telefonul 021.318.44.62 si pe site-ul www.asas.ro

angajeaz\ Director Tehnic Rol> - Asigur\ suportul tehnic echipei de v=nz\ri< - Promoveaz\ produsele companiei< - Dezvolt\ [i manageriaz\ un portofoliu de clien]i. Responsabilit\]i>  Asigur\ suport tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor<  Asigur\ suport tehnic ;n vederea realiz\rii tuturor materialelor de marketing (cataloage, bro[uri, fi[e tehnice etc.)<  Asigur\ suport tehnic clien]ilor<  :nfiin]are loturi demonstrative [i comerciale<  Organizare simpozioane [i evenimente ;n c=mp<  Organizare traininguri tehnice<  Monitorizeaz\ v=nz\rile produselor companiei, de la livrare pân\ la ;ncasare, pentru realizarea targetului propus<  Monitorizeaz\ pia]a [i produsele<  Responsabil cu stabilirea strategiei portofoliului de produse.

Cerin]ele postului>  Studii de specialitate [i competen]e tehnice ;n domeniul agricol<  Cuno[tin]e solide despre agricultura ecologic\<  Experien]\ de v=nz\ri<  Cuno[tin]e de limb\ englez\<  Bune abilit\]i de comunicare [i negociere<  Capacitatea de a planifica, de a se automotiva [i de a fi responsabil/\<  Cuno[tin]e operare PC (pachet Microsoft Office)<  Cuno[tin]e utilizare sistem CRM. Beneficii>  Pachet salarial atractiv<  Posibilit\]i de dezvoltare profesional\<  Mediu de lucru pl\cut<  Contract de munc\ pe perioad\ nedeterminat\.

To]i candida]ii care corespund cerin]elor de mai sus sunt invita]i s\ trimit\ CV la office@agrinvest.ro Vor fi contacta]i doar candida]ii care corespund profilului. 50

Profitul Agricol 2/2022

LOCURI DE MUNC|

Agrii România caut\ Manager Tehnic CPP (Produse pentru Protec]ia Plantelor) Rolul managerului tehnic este de a asigura suportul tehnic echipei de v=nz\ri [i pentru promovarea produselor pentru protec]ia plantelor din portofoliul companiei AGRII Rom=nia, sub ;ndrumarea Directorului de dezvoltare.

Responsabilit\]ile managerului tehnic CPP> • Asigurarea suportului tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor de protec]ia plantelor< • Asigurarea suportului tehnic pentru preg\tirea materialelor de marketing< • Organizarea trainigurilor tehnice< • Prezentarea produselor pentru protec]ia plantelor ;n cadrul ;nt=lnirilor cu fermierii ;n c=mp sau sal\< • Planificarea [i coordonarea activit\]ilor de testare [i selectare a produselor pentru protec]ia plantelor de Directorul tehnic< • Planificarea, coordonarea [i monitorizarea loturilor demo de prezentare a produselor de protec]ia plantelor, avizate de c\tre Directorul tehnic.

Cerin]e> • Studii de specialitate ;n domeniul agricol< • Competen]e tehnice ;n domeniul produselor pentru protec]ia plantelor< • Comunicare [i organizare< • Orientare c\tre v=nz\ri< • Cuno[tin]e de limba englez\.

Trimite CV-ul la> cariere@agrii.ro Profitul Agricol 2/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate Fazanul Avându-¿i sorgintea în depresiunea Colchidei, tårâmul mitic stråbåtut de râul Phasis, fazanul î¿i datoreazå numele ¿tiin¡ific ba¿tinei (Phasianus colchicus). Legenda spune cå a ajuns în Grecia odatå cu lâna de aur ¿i cu Medeea, pe care Iason le-a adus cu sine din ¡ara regelui Eete, înfruntând valurile Istrului ¿i ale Mårii Negre. Nu ¿tim pentru care din aceste daruri i-a fost mai recunoscåtoare lumea anticå, dar mizåm pe redutabila memorie a papilelor gustative ale umanitå¡ii. Mai palpabil ¿i mai spectaculos în explozia lui de sunet ¿i culoare, fazanul, chiar dacå nu a poposit la început decât la ospe¡ele fastuoase, a exercitat o adevåratå fascina¡ie asupra muritorului de rând. Iar aceasta deoarece „nu e decât o expresie blândå, de sufragerie, a geniului din naturå”, scrie Romulus Dianu. Noi am spune „de cuhnie”, dar nu vrem så riscåm nedreapta învinuire de partizanat culinar gratuit. Departe de a fi un simplu generator de supå sau de tocanå, alcåtuiri comode ¿i profane care-i umilesc calitå¡ile native, fazanul pare predestinat celor mai insolite artificii culinare. Magistrul Brillat-Savarin este înså antologic. Fazan pe canapea de brutårie Spicuim din savanta re¡etå, parafrazând pe alocuri: „Când i-a venit vremea ¿i nu mai curând – fazanul este jumulit de pene ¿i împånat cu slåninu¡å fragedå ¿i vârtoaså. Nu-i totuna dacå fazanul este jumulit mai înainte: din experien¡e foarte bine fåcute, s-a våzut cå cei ¡inu¡i în pene sunt mai parfuma¡i decât cei ¡inu¡i gola¿i, fie cå prin contactul cu aerul o parte din aromå se neutralizeazå, fie cå ceva din seva ce hråne¿te penele se resoarbe ¿i se îmbinå din nou cu carnea, întårindu-i însu¿irile. Profitul Agricol 2/2022

Odatå pasårea pregåtitå, urmeazå så fie umplutå, ceea ce se face astfel... De aici, textul se adreseazå eliti¿tilor cu dare de mânå, în stare så foloseascå ingrediente greu de procurat într-o bucåtårie de uz comun. Mie, cel pu¡in, de¿i vânåtor, rar mi-a fost dat så am în acela¿i timp la îndemânå asemenea rafinamente. A¿adar, “lua¡i doi sitari,

scoate¡i måruntaiele ¿i carnea de pe oase, a¿a încât så ob¡ine¡i douå gråmåjoare: una de carne ¿i una de måruntaie ¿i ficat. Din carne face¡i o umpluturå, tocând-o ¿i amestecând-o cu måduvå fiartå de vitå, cu un pic de slåninå cu piper, sare, verdea¡å ¿i atâtea trufe câte sunt de-ajuns pentru ca fazanul så fie bine umplut. Ave¡i grijå, când umple¡i fazanul, ca nu cumva umplutura så iaså în afarå, cåci se mai întâmplå, mai ales dacå pasårea nu-i foarte tânårå. Ve¡i reu¿i totu¿i mestecând dintr-o bucatå de pâine un fel de dop ¿i legându-l cu sfoarå. Pregåti¡i o felie de pâine a¿a încât, dupå ce a fost culcat fazanul, så råmânå câte douå degete de fiecare parte; apoi lua¡i ficå¡eii ¿i måruntaiele de sitar ¿i måcina¡i-le împreunå cu douå trufe „mari, o sardea, un pic de slåninå ¿i o bucatå bunå de unt proaspåt.” Presupunem cå este vorba de unt de caså,

iarå¿i greu de procurat aståzi chiar ¿i în mediul rural. „Întinde¡i ¿i netezi¡i pasta aceasta pe felia de pâine; a¿eza¡i deasupra fazanul pregåtit cum am aråtat mai sus, având grijå ca gråsimea ce se scurge în timpul frigerii så se îmbibe în pastå ¿i în pâine. Când fazanul s-a rumenit, servi¡i-l întins gale¿ pe felia lui de pâine descriså mai înainte; înconjura¡i-l cu portocale amårui ¿i fi¡i lini¿tit, va avea parte de o primire pe cinste.” În ideea succe-

sului deplin, am adåuga noi ¿i un vin a¿ezat, de preferin¡å Cabernet Sauvignon de la Iezerul Cahulului, prietenos ¿i a¿ezat, dacå e så ne întreba¡i. Vå spun sincer cå, venit recent de prin porumbi¿tile din spatele morii påråsite de la Roata-Vadulat cu doi coco¿i de fazan, a¿ experimenta din tot sufletul re¡eta atât de apetisantå de mai sus, dar, lipsindu-mi sitarii, trufele ¿i untul proaspåt, må voi vedea silit så recurg la surogate, ceea ce vå sugerez ¿i dumneavoastrå: în loc de sitar – måruntaiele proprii ale fazanului, în loc de trufe – alte ciuperci la îndemânå; cât despre unt, cel irlandez se gåse¿te în toate pråvåliile mari. Nu ¿tiu cât ar fi de bucuros rafinatul Brillat-Savarin de aceste malversa¡iuni culinare, dar vå asigur cå nu va ie¿i nimic de care så vå fie ru¿ine.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 19.01 - 2.02.2022

Alexandru Alexandri 19.01.1947, fondator Alcedo Marcel Cucu 19.01.1948, membru LAPAR, SC Hogart SRL Viziru, jud. Bråila Mihai Miri¡escu 20.01.1966, director general Saaten-Union Petre Grigore 21.01.1953, membru LAPAR, SC Simongrig SRL Gala¡i Rainer-Andreas Salmen 21.01.1985, director comercial Claas Adrian Pintea 22.01.1974, director general APIA Laszlo Erdelyi 22.01.1982, manager Titan Machinery Oradea Remus Rådule¡ 23.01.1955 Ovidiu Mirea 23.01.1974, coordonator vânzåri utilaje second-hand Claas Gheorghe Ostroveanu 24.01.1944, director Profitul Agricol Råzvan Stanca 27.01.1969, Branch Manager NHR Filiala Constan¡a Florin Munteanu 29.01.1979, director tehnic Saaten-Union Gavrilå Tuchilu¿ 30.01.1957, pre¿edintele Cooperativei Agrolact Moldova Gheorghe Stratulat 31.01.1942, Farmavet Laura Mihailov 1.02.1969, director general Alcedo Alexandra-Suzana Strugari 2.02.1980, coordonator marketing Claas 54

Primul transplant de inim\ de la porc la om O echipå de doctori din Statele Unite a reu¿it primul transplant al unei inimi modificate genetic de la un porc la un om. David Bennett, în vârstå de 57 de ani, a fost supus unei interven¡ii experimentale care a durat ¿apte ore, pentru cå suferea de o boalå terminalå de inimå ¿i transplantul era ultima lui op¡iune. Medicii de la spitalul Universitå¡ii din Maryland au ob¡inut o dispenså specialå din partea autoritå¡ilor, pentru cå pacientul era în stare criticå ¿i nu era eligibil pentru a primi un organ uman. “Aveam de ales între moarte sigurå ¿i acest transplant. ªtiu cå a fost un salt în necunoscut, dar era ultima mea ¿anså”, a declarat Bennett. Animalul donator a fost un porc modificat genetic pentru a elimina mai multe gene care ar fi provocat respingerea organului de cåtre corpul uman.

Chirurgul Bartley Griffith spune cå reu¿ita opera¡iei este un pas uria¿ spre “rezolvarea crizei transplanturilor”. El a explicat cå în SUA existå peste zece mii de persoane pe lista de a¿teptare pentru transplant, iar 17 oameni mor zilnic pentru cå nu existå organe compatibile. Transplantul de organe de la animale la om a fost studiat de foarte mult timp, iar unele organe, cum ar fi valvele de inimi de porc, sunt deja folosite pe scarå largå.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Vârful produc¡iei de sare – Forme de depozitare; 2) Cu grad ridicat de umplere; 3) Plin de uimire! – Afectat de in9 10 farct; 4) Frumosul grec – Mijloc de råspândire; 5) Apare få¡i¿ ca element negativ – Erau servite cu arcanul; 6) Cruce la råscruce – Exemplarul original; 7) Semnul ispitei – Cotå medie! 8) Val de påmânt – Cojoc de oaie; 9) E prin vecini; 10) Revenite la luminå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 1/2022 ORIZONTAL: AROMA - JENA; LESPEDE - EL; ICI - DELICT; NUIA - MUNTE; AP - SANITAR; REDUS - TERN; EREDITAR - A; ACANA - VIN; PRET - TAIAT; LESINATURA.

VERTICAL: 1) Pus în prizå la perete – A evolua la înål¡ime; 2) Le lipsesc civililor; 3) Trec fårå notå! – Pune cruce vie¡ii; 4) Picior de sprijin pentru lirå – Bazå furajerå; 5) Miezul unei intrigi! – Primul între cei care iau plaså; 6) Tipar... de beton – Tineri debutan¡i! 7) Frunta¿ la o competi¡ie de maså – Hråne¿te veveri¡ele; 8) Supus ofensivei – A ini¡ia un act de culturå; 9) Dat cu por¡ia; 10) Readuse la normal. Profitul Agricol 2/2022

Profitul Agricol nr. 2 din 2022

Articles inside

Inteligen¡a artificialå vegheazå culturile agricole

Autoritatea Fitosanitarå va verifica ro¿iile autohtone

În 2022, Grain Bags are planuri mari

Xilon WP, un fungicid cu eficien¡å doveditå