Profitul Agricol nr. 2, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 2 din 17 ianuarie 2024 - såptåmânal

15 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 2/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Avalan[a protestatar\

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Mitingul tractoarelor frumoase (chiar am v\zut în ultima s\pt\mân\, la proteste, utilaje frumoase, semn al unor agricultori cu planuri pe termen lung în afacerea asta) a ar\tat c=teva lucruri. Cel mai important, ;n ]ar\ mocne[te o nemul]umire real\ fa]\ de politic\, dar [i fa]\ de mediul asociativ, care s-a trezit abia dup\ trei zile de zgomot [i fluier\turi. Pentru c\, de miercuri, 10 ianuarie, [i p=n\ vineri 12, nicio asocia]ie nu a avut reflexul s\ se ;ntoarc\ cu fa]a la protestatari, ci au preferat s\ r\m=n\ ;n siajul ministrului. Abia vineri pe la pr=nz au ;nceput s\ tatoneze terenul cu o list\ de revendic\ri [i amenin]\ri cu mitinguri, ei, care nu scoseser\ un tractor ;n strad\. C\ nu s-au asociat cu protestul, este de ;n]eles, p=n\ la urm\ este calculul fiec\rei organiza]ii ce politic\ face ;n timp ce strig\ c=t o ]in pl\m=nii c\ este apolitic\. Dar c\ au ;naintat liste de propuneri [i au participat la negocieri f\r\ s\ fi d=rd=it un minut ;n strad\, asta nu mai este la fel de u[or de ;n]eles. Deja nu se mai fere[te nimeni c=nd zice c\ asocia]iile sunt ;nc\lecate politic, iar sforile sunt la PSD. {i, dac\ ne uit\m la unii dintre lideri [i la apartenen]a pe fa]\ sau mai discret\ (cred ei) la partid, pare s\ se confirme c\ a[a este. Iar cei ce zic nu sunt ni[te neica nimeni ne[tiutori, sunt agricultori mari [i foarte mari. Unii chiar cu simpatii pro PSD pe fa]\. Semn c\ ;n ]ar\ oamenii vor mai tare organiza]ii profesionale pe bune, ;n care cei vocali nu doar s\ viseze la ziua c=nd vor primi [i func]ii. Depinde acum de fiecare organiza]ie ce drum ;[i alege. Avalan[a de proteste din ultima s\pt\m=n\ poate fi un bun moment de restart.

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 2/2024

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Guvernul tureaz\ motorul promisiunilor

S\pt\m=na vrajbei noastre

{i cei din Câmpia de Vest au ie[it, cu 210 tractoare Ministrul [i asocia]iile au semnat o “amiabil\”

Germania> cele mai mari proteste din istoria ]\rii

O mân\ de ajutor întins\ agricultorilor britanici

Gripa aviar\ în California

Revendicårile protestatarilor de la Arad

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Ucraina: exporturi mari de grâu cåtre ¡åri din Uniunea Europeanå 14

Chimia ¿i sustenabilitatea se potrivesc perfect

Gr\dina, via [i livada Cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în perioada 1-14 ianuarie 2024 21 Cålåtoria plinå de succese Conferin¡a Tehnologii Optime a Corinei Hodorogea 33 de Prelucrare a Solului 22 Avertizåri pentru producåtorii de fructe Motorinå ¿i îngrå¿åminte mai ieftine 34 din Arad ¿i Bihor pentru “Grânari” 24

Pericolele din cultura de grâu ¿i solu¡iile BASF 2024 - an cu posibil minim istoric al suprafe¡ei cultivate cu porumb în România Rusia extinde exporturile de grâu pe pie¡ele occidentale 4

ªi asocia¡iile au mers la MADR

România nu-¿i permite falimente

Ma[ini & utilaje

Culturi vegetale

Genetica Corteva ¿i rezultatele spectaculoase în fermele TCE Agricultura

Ce au ob¡inut protestatarii dupå întâlnirea cu ministrul

Noi lå¡imi de lucru pentru grapele Swifterdisc ¿i Atlas

Din¡i de rechin pentru instala¡ii de irigat

Atuurile sprayerelor Kverneland

Parteneriat între Amazone ¿i Sigma CVM România

Performan¡e ¿i economii cu JCB 532-70

2023, un an la superlativ pentru Claas

Cre[terea animalelor 25

Hobby

Cine este Dånu¡ Andru¿, fermierul care a pornit protestele 36 Sfâr¿it de an 37 cu... potârnichi 27 Problemele unui mic crescåtor Avanpremierå EuroTier 2024 38 Ultima vânåtoare din 2023 Oierii s-au scos în fa]a ministrului 29 Agriculturii 40 Vacile lui Zuckerberg din Hawaii Hibrizi de ovine ¿i caprine 31 crea¡i la Sta¡iunea din Caransebe¿ 42

Profitul Agricol 2/2024

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

D\nu] Andru[ [i-ar face un partid Anul trecut, ;n octombrie, la Tribunalul Bucure[ti a fost depus\ o cerere de ;nregistrare a unui nou partid, Alian]a Fermierilor [i Antreprenorilor Rom=ni. Fondatorii, D\nu] Andru[, fermierul care a provocat avalan[a de proteste care a cuprins ]ara, al\turi de Florica Stancu [i Mircea Medan, nu au avut succes, cererea lor fiind respins\.

1.330 de fermieri bloca]i

la plata subven]iilor

Guvernul tureaz\ motorul promisiunilor Nici nu se ;ncheiau bine discu]iile de s=mb\t\, 13 ianuarie, dintre agricultori [i premierul Marcel Ciolacu, c=nd pe surse ap\rea deja informa]ia c\ fermierii (ori transportatorii, dar cine st\ s\ deosebeasc\ ;ntre protestatari) ridicaser\ c=teva preten]ii cam prea de tot. Voiau cic\ motorin\ gratis, RCA gratis, ITP gratis, ce mai, cuv=ntul central de ordine era gratis. Degeaba au ie[it participan]ii la ;nt=lnire s\ spun\ c\ nu a fost a[a cum povestesc televiziunile. Cabinetul premierului, cel mai ;n m\sur\ s\ clarifice povestea, nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat. Apoi, ca s\ mai ;ndulceasc\ cumva povestea, premierul Marcel Ciolacu a anun]at, de data asta oficial, o întâlnire de lucru cu mini[trii implica]i în negocieri, pentru urgentarea elabor\rii actelor normative cerute. Profitul Agricol 2/2024

Pe r=nd, membrii Executivului i-au prezentat modul în care prioritizeaz\ aceste proiecte legislative, astfel încât în urm\toarele [edin]e de Guvern s\ fie adoptate primele hot\râri de guvern [i ordine de ministru cuprinzând m\surile concrete agreate în sprijinul fermierilor [i al transportatorilor. “Avem o total\ disponibilitate la dialog, totul pân\ la m\surile privind reducerea evaziunii fiscale”, spunea premierul. “Aceasta este linia ro[ie peste care nu putem trece”. Totul ca s\ ne conving\ c\ premierul [i întreaga echip\ de mini[tri sunt dedica]i continu\rii dialogului. Doar de la Afuma]i, unde zilele acestea este “tab\ra” agricultorilor, fermierii spuneau c\ nu au fost convin[i [i nu renun]\ la mitingul lor.

Andrei OSTROVEANU

Începând cu campania 2023, nu se mai folose[te metoda de control prin teledetec]ie, [i a fost introdus\ metoda de control prin monitorizare. În acest moment se mai reg\sesc 1.330 de fermieri pentru care s-au constatat neconformit\]i [i nu au fost autoriza]i la plat\, spune Ionu] Lupu, director general al APIA. Ace[tia se afl\ în etapa de solu]ionare a contesta]iilor rapoartelor de control prin monitorizare, urmând a fi solu]ionate de c\tre centrele jude]ene [i introduse apoi pe fluxul de autorizare.

Autoritatea Vamal\ [i ANSVSA promit ;nt\rirea controalelor În urma protestelor, Autoritatea Vamal\ anun]\ c\ va oferi informa]ii inspectorilor ANSVSA privind impor turile de produse alimentare, îndeosebi în privin]a celor pentru care România solicit\ licen]iere, adic\ cerealele. Un grup de lucru condus de pre[edintele Ion Cup\ a avut deja întâlniri cu pre[edintele ANSVSA, Alexandru Bociu, [i cu vicepre[edintele D\nu] P\le. Oficialii ANSVSA doresc s\ se asigure c\, în lipsa unor solicit\ri de licen]iere, nu vor intra pe pia]\ produse care s\ aib\ o calitate slab\ sau infest\ri care ar putea d\una s\n\t\]ii. Vama a fost de acord s\ pun\ la dispozi]ia ANSVSA date privind tranzitul acestor m\rfuri prin România, precum [i despre alte intr\ri care ar putea proveni din Ucraina.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

S\pt\m=na vrajbei noastre

Era diminea]\ tare c=nd D\nu] Andru[ s-a pornit din P\ltini[, Boto[ani, c\tre capital\, ;ntr-un strig\t al disper\rii. Cu totul, erau 7 tractoare, iar pe la Suceava li s-au al\turat alte 4. Mari, frumoase, de 300-500 CP, cu un consum mediu de 50-60 litri/100 km. Nu chiar ieftin de mers cu ele aproape 1.000 de kilometri dus ;ntors, dar au pornit. Mar[ul a durat dou\ zile, cu opriri, cu mers ;ncet, cu interviuri [i discu]ii cu fermierii pe traseu. Andru[ ;[i aminte[te c\ abia la Buz\u li s-au mai al\turat 10 utilaje. Cu totul, vreo 20 de tractoare au ajuns primele la Afuma]i, ;n Ilfov, l=ng\ Bucure[ti. Acolo au fost bloca]i de poli]ie [i au r\mas p=n\ c=nd scriem aceste r=nduri. :n weekend, ;n momentele de v=rf, aveau s\ fie [i c=te 200 de tractoare la protest. "Am alimentat de la benzin\rii, am mâncat din traist\ [i am dormit cum [i pe unde am apucat, în tractoare, ma[ini, hotel. Vom continua protestul pân\ vom ob]ine tot ceea ce ne-am propus”, declara Andru[. R\u sf\tuit, ministrul Florin Barbu s-a gr\bit s\ acuze protestatarii c\ sunt 8

p\pu[a]i de AUR. Chiar s\ nu fi [tiut c\ D\nu] Andru[ candidase ;n 2020 din partea PSD? Probabil ministrul credea c\ lipirea etichetei de “miting AUR” va ;ndep\rta agricultorii serio[i. A repetat-o de at=tea ori c\ [i cei de la AUR au ;nceput s\ cread\. Iar c=nd s-au dus acolo, s\ ;[i aroge meritele (;n limbajul comunicatelor politice ;i zice “s\ asculte problemele protestatarilor”), lumea i-a trimis la plimbare. Scenele cu alungarea lui Simion de la Afuma]i, iar mai apoi de la Constan]a, aveau s\ fac\ ocolul televiziunilor. Doar ministrul n-a dezn\d\jduit c=nd a ;n]eles c\ eticheta AUR s-a despris prea u[or [i a trecut la alta, c\ manifestan]ii nu reprezint\ pe nimeni, c\ci asocia]iile profesionale stau cumin]i [i nu cer nimic. Doar c\ febra protestelor se ;ntinsese deja ca focul ;n toat\ ]ara. Convoaie de zeci de tractoare [i camioane se porneau [i la Calafat, bloc=nd podul peste Dun\re, [i la Timi[, [i la Ia[i, [i la Tulcea, [i unde nu au mai manifestat agricultorii ;mpotriva politicii economice a coali]iei. Trezite din contemplare, asocia]iile

aveau acum tema ;ntocmirii de liste cu revendic\ri, av=nd grij\ s\ se inspire din modelul original, scris pe genunchi [i recitat peste tot de fermierul Andru[ din Boto[ani. Dar mitingul avea s\ mai scoat\ la suprafa]\ un fermier, pe Cristina Szabo din {torob\neasa, Teleorman. A plecat vineri, 12 ianuarie, cu so]ul [i un grup de fermieri pân\ la Bucure[ti. A filmat cu telefonul de fiecare dat\ c=nd au fost [icana]i de poli]i[ti, a reu[it s\ sparg\ barajul de la Chiajna [i, cu eforturi, a ajuns la Afuma]i. “De la Chiajna am reu[it s\ plec\m doar 7 tractoare [i 4 capete-tractor [i ne-am îndreptat c\tre Afuma]i”, povestea mai t=rziu. :n fiecare sear\ filma dubele cu jandarmi trimi[i s\ pun\ presiune pe oameni sau comb\tea pe Facebook detractorii mitingului. Poveste[te cu decen]\ pu]ine lucruri despre lipsurile vie]ii ;n tractor [i c=t de greu este s\ te ;nc\lze[ti prin benzin\rii. :n timpul \sta, ;n ]ar\ protestele continu\.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 2/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

{i cei din Câmpia de Vest au ie[it, cu 210 tractoare Vineri, pe 12 ianuarie, agricultori din Arad s-au reunit la intrarea [i ie[irea pe autostrad\ cu inten]ia de a bloca vama N\dlac. :n acela[i timp, în Timi[ vreo 40 de tractoare s-au str=ns pe centura ora[ului, spre aeroportul ora[ului. :n total, ;n cele dou\ jude]e, poli]ia num\ra 210 tractoare, 49 de camioane [i alte ma[ini. “Protestul a început pentru a fi solidari cu cei care au ie[it pe str\zi zilele trecute, în ]ar\”, spunea un t=n\r tractorist, Alex V\duv\. S\ ave]i la voi ap\, mâncare, telefon înc\rcat, date de contact scrise mare, pe o hârtie, schimb de tur\ cu un coleg sau coleg\, erau sfaturile care curgeau ;ntre cei care erau deja la miting [i cei care ;nc\ nu se d\deau du[i de acas\. Fiindc\ situa]ie era destul de aglomerat\, sâmb\t\ 12 ianuarie, Poli]ia a recomandat tuturor cet\]enilor s\

Profitul Agricol 2/2024

evite centura Timi[oarei pentru a nu se crea inconveniente. Tot atunci, pe autostrada A6 la intrarea în municipiul Lugoj, traficul a fost blocat pe sensul de coborâre dinspre autostrad\ c\tre DN6, varianta ocolitoare Lugoj. Asta din cauza coloanei de autovehicule ce se deplasa cu vitez\ redus\ pe DN6. Protestele fermierilor au continuat, duminic\ 14 ianuarie, pe centura Lugojului. Convoiul a pornit de la limita cu jude]ul Cara[-Severin pe ruta JenaG\vojdia-centura ocolitoare a municipiului Lugoj-urcare pe A6. Poli]i[tii timi[eni au recomandat tuturor cet\]enilor care se deplasau c\tre Timi[oara urm\toarele rute alternative> DJ595 Lugoj-Buzia[-Timi[oara. DN6-Co[teiu-Belin]-Topolov\]ul Mare-urcare A1-Timi[oara. “Protest\m împotriva m\surilor luate de guvern care ne afecteaz\

situa]ia financiar\ în ferme. Revendic\rile noastre vor fi înaintate c\tre guvern de c\tre cei de la Bucure[ti, noi în zona de vest a ]\rii doar sus]inem protestul. Suntem fermieri [i cu to]i ne confrunt\m cu acelea[i probleme”, a fost mesajul agricultorilor din zona de vest. Cei mai neferici]i au fost cei care au trebuit s\ treac\ prin punctul de vam\ de la N\dlac. Agricultorii l-au blocat timp de 3 zile, c=teva ore bune ;n fiecare zi, de vineri p=n\ duminic\. Participan]ii la blocarea N\dlacului au ;naintat [i o list\ de revendic\ri [i probleme, de la promisul credit agricol p=n\ la GAEC-uri [i interzicerea tranzitului cerealelor din Ucraina. Le red\m ;n paginile 16-20.

Gheorghe MIRON

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Protestele fermierilor, dezb\tute în Parlamentul European La ini]iativa eurodeputatului Daniel Buda (PNL), Parlamentul European dezbate miercuri, 17 ianuarie, problemele fermierilor care au protestat în România [i Germania. “Sectorul agricol se afl\ într-o situa]ie extrem de complicat\, care nu poate s\ cunoasc\ o rezolvare decât de la nivel european”, a declarat Buda. El a dat de în]eles c\ va propune o rezolu]ie prin care PE s\ cear\ Comisiei m\suri de sprijin financiar suplimentare pentru fermierii afecta]i de secet\, infla]ie, inunda]ii, r\zboiul din Ucraina [i nu numai. Referitor la situa]ia din ]ar\, a opinat c\ revendic\rile ar fi putut fi rezolvate într-o [edin]\ de Guvern, pentru c\ nu sunt chestiuni care s\ ]in\ neap\rat de bani.

Rom=nia nu a cerut taxe vamale pentru cerealele din Ucraina S\pt\m=na trecut\, la Bruxelles f\cea v=lv\ o scrisoare a ministrului maghiar al agriculturii, care cerea Comisiei introducerea de taxe vamale la importurile de cereale din Ucraina. :n sprijinul ideii, aducea [i declara]iile mini[trilor agriculturii din Bulgaria, Polonia, Slovacia [i Rom=nia. Doar c\, de la Bucure[ti, ministrul Florin Barbu declara c\ nici nu se pune problema de a[a ceva, el nu a semnat niciun document prin care s\ cear\ taxe vamale pentru Ucraina, iar c\ singura solicitare f\cut\ Comisiei Europene este legat\ de derogarea la GAEC 7 (rota]ia culturilor) [i GAEC 8 (4% p=rloag\). “Nu [tiu ce a declarat ministrul maghiar, dar solicitarea mea a fost foarte clar\, derogare de la GAEC 7 [i 8. Lucrul avesta este trecut [i ;n minut\”, a declarat ministrul.

Ministrul [i asocia]iile au semnat o “amiabil\” Cu agricultorii protestând ;n ]ar\, ministrului Florin Barbu i-a revenit complicata sarcin\ a domolirii spiritelor încinse, dup\ atâtea zile [i nop]i petrecute în frig [i în condi]ii sanitare precare. La fel cum omologului de la Transporturi, Sorin Grindeanu, i-a revenit sarcina de a-i calma pe camionagii. care mai multe pute]i citi în paginile 16-20. Aici men]ion\m doar c\ reâmb\t\, în prima parte a zolvarea majorit\]ii punctelor convezilei, Barbu s-a v\zut, la nite nu depinde de Ministerul Agriculminister, cu o delega]ie a turii, ci de Guvern (în ansamblul s\u), fermierilor ce protestau. Din auzite, Parlament [i alte institu]ii (este necesar liderul acestora, carismaticul purt\tor inclusiv girul Comisiei Europene). de cujm\ de oier, D\nu] Andru[, Procesul-verbal con]ine [i unele fondator al Partidului Alian]ei Fer- dintre punctele convenite sâmb\t\, cu mierilor [i Antreprenorilor Români, a Andru[ [i ceilal]i reprezentan]i ai p\rut c\ avea o în]elegere anterioar\ protestatarilor. cu ministrul, fiindc\ totul a mers Ca [i la întâlnirea de sâmb\t\, a strun\, iar cei doi au fost cordiali, fapt p\rut c\ ministrul avea în]elegeri preobservat [i ulterior, în fa]a camerelor alabile cu unii dintre liderii de de luat vederi. asocia]ii, iar discu]iile erau o simpl\ Foarte rapid, s-a încheiat un pro- formalitate. De altfel, în conferin]a de ces-verbal în [apte puncte, dintre care pres\ ce a urmat întrevederii, majoridoar unul (cel referitor la echivalarea tatea liderilor de asocia]ii au l\udat permiselor de conducere de categoria presta]ia ministrului [i s-au pus gaj B cu TR [i a permiselor B1 cu TR1) a pentru îndeplinirea angajamentelor fost formulat inechivoc [i într-un lim- asumate. baj cât de cât oficial. Faptul pune mediul asociativ, în Cu procesul-verbal la purt\tor, An- ansamblul s\u, într-o postur\ vulneradru[ s-a întors în rândul protestatarilor. bil\. Dac\, a[a cum au fost îndemna]i {i acolo a [i r\mas, fiindc\ nu a reu[it de Marius Micu, vicepre[edinte Cos\-[i conving\ colegii c\ a ajuns la un pa-Cogeca, cei din strad\ vor renun]a acord bun. la proteste, iar apoi angajamentele aLuni, ministrul Barbu i-a invitat la sumate nu vor fi îndeplinite nu 100%, negocieri pe reprezentan]ii asocia]iilor cum a promis ministrul, ci m\car 50%, de fermieri din sectorul vegetal. În mediul asociativ va fi privit ca un urma unei întâlniri de cinci ore (12.30- sp\rg\tor de grev\. 17.30), s-a întocmit [i s-a semnat un Robert VERESS proces-verbal în 13 puncte, despre

Profitul Agricol 2/2024

Germania> cele mai mari proteste din istoria ]\rii Fermierii germani au organizat cele mai mari ac]iuni de protest din istoria ]\rii, în primul rând pentru a cere guvernului s\ renun]e la reducerea subven]iilor pentru motorin\. Totul a început la sfâr[itul anului trecut, dup\ ce Curtea Constitu]ional\ a declarat ilegal bugetul propus pentru anul 2024, obligând guvernul s\ reduc\ din cheltuieli. Dup\ negocieri prelungite între partidele coali]iei de guvernare, guvernul a publicat un nou proiect bugetar, în care printre altele erau eliminate scutirea vehiculelor agricole de plata impozitului auto [i subven]iile pentru motorin\. Aceste propuneri au provocat proteste imediate. Agricultorii au blocat drumurile din mai multe regiuni, iar guvernul a cedat [i a anun]at c\ utilajele agricole vor fi scutite în continuare de impozit, în timp ce subven]ia pentru motorin\ va fi eliminat\ treptat. Organiza]iile agricole au respins îns\ orice modificare a subven]iei 12

pentru combustibil [i au continuat ac]iunile de protest, care au luat o amploare tot mai mare. S\pt\mâna trecut\, agricultorii germani au blocat autostr\zile [i centrele ora[elor din mai multe provincii, iar o coloan\ de 500 de tractoare a ajuns chiar la Poarta Brandenburg din centrul Berlinului. Unele proteste au devenit violente, iar un grup de fermieri a blocat chiar timp de mai multe ore un feribot în care se afla vice-cancelarul Robert Habeck. De asemenea, o fabric\ a grupului Volkswagen a fost nevoit\ s\[i suspende activitatea pentru c\ angaja]ii nu au putut s\ ajung\ la munc\. Joachim Rukwied, liderul organiza]iei agricole DBV, a cerut popula]iei s\ aib\ r\bdare [i s\ sus]in\ ac]iunea fermierilor. “Nu vrem s\ pierdem sus]inerea popula]iei, care a fost solidar\ cu noi, dar fermierii nu vor accepta cre[terile de taxe planificate.”

De situa]ie profit\ din plin partidul de extrem\ dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a crescut puternic în sondajele de opinie, mai ales în regiunile estice ale ]\rii. Situa]ia s-a complicat [i mai mult dup\ ce sindicatul conductorilor de tren a declan[at o grev\ general\ de trei zile, dup\ o disput\ legat\ de salarii cu compania feroviar\ de stat Deutsche Bahn. Protestele pun o presiune enorm\ pe cabinetul cancelarului Olaf Scholz [i pe economia Germaniei, care a ar\tat semne de oboseal\ înc\ de anul trecut. De[i Germania are cea mai puternic\ economie din Uniunea European\ [i este considerat\ în mod tradi]ional ca un motor al blocului comunitar, ea a înregistrat în anul 2023 cea mai slab\ cre[tere dintre statele importante ale Europei, pe fondul infla]iei record [i a scumpirii energiei electrice.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 2/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

O mân\ de ajutor întins\ agricultorilor britanici Lan]ul britanic de magazine Tesco a anun]at c\ va accepta [i legume de dimensiuni mai mici sau care au diverse defecte, pentru a-i ajuta pe fermierii locali care au fost afecta]i de inunda]ii. Mai mult, a cooperat cu cei care o aprovizioneaz\ pentru a dezvolta o metod\ nou\ de uscare a produselor chiar pe pale]ii de livrare, cu ajutorul unor ventilatoare puternice. “Am decis s\ accept\m pentru vânzare varz\, conopid\ [i praz cu dimensiuni mai mici, pentru a-i sus]ine pe produc\torii no[tri [i pentru a ne asigura c\ to]i clien]ii vor putea cump\ra în continuare legumele britanice de iarn\”, a declarat purt\torul de cuvânt al Tesco.

Uniunea Na]ional\ a Fermierilor Britanici (NFU) spune c\ ajutorul este binevenit pentru c\ inunda]iile [i vremea nefavorabil\ de la începutul lunii ianuarie au afectat deja multe culturi. “Este foarte important s\ salv\m recolta a[a cum este ea, iar flexibilitatea magazinelor alimentare ne ajut\ mult”, spune un lider al NFU. Conform datelor organiza]iei, inunda]iile provocate de furtuna Henk au distrus pân\ acum aproximativ 20% din recolta de legume de iarn\. În plus, apele rev\rsate au distrus sau au avariat peste 2.000 de cl\diri, valoarea total\ a pagubelor fiind estimat\ la 150 de milioane de lire sterline.

Gripa aviar\ face ravagii în California Fermierii din statul american California au fost nevoi]i s\ sacrifice milioane de g\ini [i ra]e pe fondul epidemiei de grip\ aviar\. De[i virusul se r\spânde[te rapid în mai multe regiuni din Statele Unite, situa]ia cea mai grav\ se înregistreaz\ în nordul Californiei. În ultimele 30 de zile, 10,62 milioane de p\s\ri au fost sacrificate pe teritoriul SUA, dintre care 3,8 milioane doar în acest stat. “Agricultura comercial\, inclusiv cre[terea p\s\rilor, a devenit una industrial\. Când ai atât de multe p\s\ri într-un singur loc, este suficient\ o singur\ infec]ie [i toate vor trebui eutanasiate”, spune Maurice Pitesky, profesor la Universitatea de Medicin\ Profitul Agricol 2/2024

Veterinar\ din California. Virusul a provocat deja o scumpire cu 12% a ou\lor în ultima lun\ în magazinele americane. Criza a provocat o disput\ între exper]ii din SUA, iar unii dintre ei sus]in acum o campanie masiv\ de vaccinare contra gripei aviare, o solu]ie aplicat\ deja în Fran]a [i în alte ]\ri. Al]i exper]i spun îns\ c\ vaccinarea celor peste 350 de milioane de p\s\ri ale fermelor americane este imposibil\, iar singura rezolvare pe termen lung este refacerea habitatelor naturale ale p\s\rilor s\lbatice migratoare, la o distan]\ sigur\ de fermele comerciale.

Drago[ B|LDESCU

Opera]iune de salvare a animalelor de pe o insul\ din Serbia Autorit\]ile [i fermierii din Serbia au organizat o opera]iune urgent\ pentru salvarea a zeci de vaci [i cai de pe o insul\ de pe Dun\re. Fermierii din zon\ î[i las\ în mod normal animalele s\ pasc\ pe insul\ pân\ la începutul iernii, dar cre[terea nea[teptat\ a nivelului fluviului în decembrie le-a izolat acolo. Autorit\]ile au trimis un bac în ajutorul fermierilor [i au reu[it s\ salveze 97 de vaci, 40 de vi]ei [i 70 de cai, care erau în pericol s\ moar\ de foame.

Exporturi-record de cereale din Kazahstan în China Exporturile de cereale din Kazahstan în China au explodat anul trecut [i au ajuns la un total de 2,2 milioane de tone, de patru ori mai mult fa]\ de 2022. Majoritatea cerealelor au fost exportate pe calea ferat\, dup\ investi]ii importante în infrastructur\. Din cauza pozi]iei geografice a ]\rii, fermieri kazahi au fost foarte grav afecta]i de efectele pandemiei, pe fondul carantinei impuse de autorit\]ile chineze [i a restric]iilor economice din Iran.

126 milioane de euro pentru dezvoltarea porturilor române[ti Comisia European\ a anun]at o finan]are de 126 de milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii porturilor române[ti, pe fondul volumului tot mai mare de exporturi ucrainene prin ]ara noastr\. Finan]area prive[te atât porturile din Marea Neagr\, dar [i cele de pe Dun\re ori Canalul Dun\reMarea Neagr\, care pot ob]ine fiecare fonduri de pân\ la 10 milioane de euro pentru cre[terea capacit\]ii.

o analiz\ de Daniel Bot\noiu

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan]a 213 euro/t (+5) 1.065 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în feb. 2024. SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la

închiderea licita]iilor din 12 ianuarie, a fost de 250 dolari/ton\ (1.125 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 236.900 tone, Filipine 122.800 tone, Mexic 64.100 tone, Bangladesh 58.100 tone [i Coreea de Sud 24.100 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 233 dolari/ton\ (1.048 lei). Este acela[i pre] ca s\pt\mâna trecut\. Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 206 euro/ton\ (1.030 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 245 euro/ton\ (1.225 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de deschiderea licita]iilor din data de 8 ianuarie. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 213 Cota]ii - Bursa din Chicago Feb Mar Apr

$/t 08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 226 219 224 224 221 230 224 228 228 226 233 227 231 232 229

Cota]ii - Bursa din Kansas Feb Mar Apr

Porumb România FOB Constan]a 177 euro/t (- 15) 885 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în feb 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 197 dolari/ton\ (886 lei). A avut o sc\dere de 1 doCota]ii porumb - Bursa din Chicago$/t Feb Mar Apr

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 181 179 180 181 180 186 183 185 185 184 190 187 189 189 188

Pre]uri - FOB, porturi Argentina$/t Feb Mar

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 210 207 211 211 210 210 209 212 211 211

lar/ton\ fa]\ de licita]iile de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în februarie 2024, este de 163 euro/ton\ (815 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 190 euro/ton\ (950 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\. Pre]ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 191 euCota]ii - Burse din Fran]a

$/t 08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 231 226 230 229 226 232 227 231 231 228 233 229 233 232 229

ro/ton\ (955 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. La bursa Pallice pre]ul la închidere, pe 12 ianuarie, a fost de 185 euro/ton\ (925 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre]ul a

€ - 5 lei $ - 4,5 lei euro/t (1.065 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în februarie 2024 este de 176 euro/t (880 lei). A sc\zut cu 44 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2024, a fost de 208 dolari/t (936 lei). A sc\zut cu 3 dolari/ton\. Pre]uri - FOB, porturi Argentina$/t Feb Mar Apr

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 233 236 235 235 233 235 235 239 237 237 237 240 240 241 240

Cota]ii - Burse din Fran]a euro/t 08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 Rouen 214 212 213 215 213 Dunquerque 214 212 213 215 213 Pallice 214 212 213 215 213 Creil FOB 209 207 208 210 208 Moselle FOB 210 208 209 208 206 Rouen FOB 241 240 245 249 245

fost de 198 euro/ton\ (990 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOBport a fost de 210 dolari/ton\ (945 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 187 186 186 187 185 187 186 186 187 185 200 198 198 198 198 Bordeaux FOB 192 191 191 192 190 Pontivy 195 193 193 193 191 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 2/2024

S\pt\mâna 8 - 12 ianuarie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 480 dolari/ton\ (2.160 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor, pe 12 ianuarie 2024, a fost de 471 dolari/ton\ (2.119 lei). A sc\zut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 357.300 tone, Mexic 126.400 tone, Japonia 97.600 tone, Spania 70.700 tone, Bangladesh 55.100 tone.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 398 dolari/ton\ (1.791 lei). A înregistrat o sc\dere de 8 dolari/ton\.

Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 459 455 456 452 453 461 457 458 455 455 464 461 462 458 459

Feb Mar Apr

08.01 09.01 1.040 1.046 1.050 1.054 1.059 1.062

$/t

10.01 11.01 12.01 1.061 1.055 1.066 1.068 1.063 1.074 1.076 1.071 1.081

Cota]ii FOB - porturi Fran]aeuro/t

Orz

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 Rouen 189 189 190 192 190 Dunquerque 190 190 191 193 191 Pontivy 189 189 190 191 190 Orz bere: Creil** 210 210 211 213 211 Moselle** 184 184 185 185 183

România FOB Constan]a 160 euro/t (- 5) 800 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în feb. 2024. Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 190 euro/ton\ (950 lei). A crescut cu 1 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 426 euro/ton\ (2.130 lei). A crescut cu 4 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 422 euro/ton\ (2.130 lei). A avut o cre[tere

PREºURI 8 - 12.01.2024

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

chis la 183 euro/ton\ (915 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de licita]iile de s\pt\mâna trecut\.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Feb Mar

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 406 405 403 398 398 407 406 405 401 399

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 410 euro/t (2.050 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a

Australia> pentru livrare în februarie 2024, pre]ul orzului furajer este 237 dolari/ton\ (1.066 lei). A crescut cu 11 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 Dieppe 416 410 410 410 410

de 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

crescut tot cu 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. :n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 426 euro/ton\ (2.130 lei). A Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 Rouen 422 419 423 426 426 Dunquerque 422 419 423 426 426 Moselle 422 419 423 426 426

Pre]uri ulei floarea-soarelui euro/ton\ Ucraina Feb

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 760 760 760 745 745

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 479 475 475 470 471 480 476 477 473 473

chiderea licita]iilor, pe 12 ianuarie 2024, a fost de 745 euro/ton\ (3.725 lei). A sc\zut cu 15 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 403 euro/t (2.015 lei), acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 420 euro/t (2.100 lei). A r\mas la acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic Feb Mar

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 276 276 276 276 276 276 276 276 276 276

08.01 09.01 10.01 11.01 12.01 611 622 619 623 626 619 630 626 631 633 625 635 631 636 638

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

250 dolari/t

Profitul Agricol 2/2024

-6

197 dolari/t

-1

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 276 dolari/ton\ (1.297 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Feb Mar Apr

Feb Mar

$/t

480 dolari/t

-6

276 dolari/t

Ÿ 15

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Revendic\rile protestatarilor de la Arad Sâmb\t\, 13 ianuarie, pe la pr=nz, c=teva zeci de tractoare [i ;nc\rc\toare telescopice au blocat Vama N\dlac. Era a doua zi de blocaj, c\ci o mai f\cuser\ [i cu o zi ;nainte, vineri, pe 12 ianuarie. De fiecare dat\ doar pentru c=teva ore, c\ci nici cei care a[teptau ;n vam\ nu erau vinova]i de ceva. Ce a atras aten]ia la grupul de protestatari de la Arad au fost revendic\rile. :ntocmite mai cu aten]ie, erau ;mp\r]ite pe categorii de interes. Le red\m pe scurt.

FINAN}ARE-CREDITARE> - Ordonan]\ de urgen]\ pentru stabilirea unor m\suri de sprijin cu caracter temporar, destinate produc\torilor agricoli în scopul gestion\rii efectelor fenomenului de secet\ pedologic\ [i extindere la ultimii 3 ani la nivel na]ional< - Facilitarea credit\rii în regim de urgen]\ pentru fermierii care au o situa]ie financiar\ dificil\ din motive neinputabile lor< - Credit agricol pentru capital de lucru [i investi]ii< - Urgentarea pl\]ii integrale a subven]iilor pân\ la 1 februarie 2024< - Plata, în 7 zile lucr\toare, a subven]iilor c\tre cei din e[antioanele de control care nu au probleme< - Realizarea softului [i plata ecoschemelor pân\ la 1 martie 2024.

CONSTRÂNGERI {I ECOCONDI}IONALIT|}I> - Continuarea acord\rii derog\rilor anul acesta pentru GAEC 6, 7 [i 8< - Alternative la produse de protec]ia plantelor înainte de a ac16

cepta eliminarea altor substan]e active< - Reincluderea p\durilor realizate prin fosta m\sur\ 8.1 la înverzire< - Aprobarea în regim de urgen]\ a unei Legi care s\ reglementeze Arendarea terenurilor agricole pe termen lung, în condi]ii echilibrate.

CONCUREN}|> - Interzicerea tranzit\rii României pentru m\rfurile neconforme UE (Toate produsele agricole/alimentare care intr\ în UE s\ respecte minimul obligatoriu pentru produsele din UE)< - Tehnologii de produc]ie egale între produsele UE/NON UE pe durata conflictului ruso-ucrainean< - Stoparea tranzitului din ]\rile care au v=ndut deja 150% din produc]ia medie anual\ de produse agricole, cu b\taie la Republica Moldova< - Verificarea aplic\rii prevederilor Ordin ANAF 3477/2013, prin care în mod repetat se transport\ [i comercializeaz\ cantit\]i mici de produse agricole de pân\ la 300 euro (tranzit

Modificarea în regim de urgen]\ a Ordonan]ei 195/2002 privind circula]ia pe drumurile publice> l introducerea tractoarelor agricole [i forestiere în categoria vehiculelor lente< l continuarea înregistr\rii la Prim\rie a tractoarelor [i celorlalte vehicule lente< l exceptarea utilajelor [i echipamente agricole folosite maximum 60 zile pe an în circula]ia pe drumurile publice de la obliga]ia realiz\rii Inspec]iei Tehnice Periodice (ITP).

vamal personal ocazional)< Ex> 600 kg t\râ]e cu 0,2 bani, de c\tre 2-3 persoane într-un mijloc de transport, se ajunge pân\ la 1.800 kg pe transport< - Interzicerea amplas\rii parcurilor fotovoltaice pe terenurile arabile fertile (categoria de bonitate I-V) din amenaj\rile de iriga]ii existente< Urgentarea convergen]ei subven]iilor la 100% pân\ în 2028 [i luarea tuturor m\surilor posibile pentru a avea un buget PAC post 2027 de minimum 1% din PIB-ul UE< - Dac\ se pune problema integr\rii Ucrainei în UE, atunci este nevoie de 1,4% din PIB-ul UE< - România [i UE s\ se opun\ ader\rii Ucrainei la UE pân\ nu îndepline[te în integralitate condi]iile pe toate sectoarele/capitolele sau s\ î[i asume dispari]ia Politicii Agricole Comune< - Legisla]ie pentru perdele de protectie agroforestiere, pentru dezvoltarea soiurilor [i hibrizilor toleran]i la schimb\rile climatice, boli [i d\un\tori, pentru implementarea [i opera]ionalizare Sistemului Na]ional de Gestionare [i Control Integrat al Riscurilor în Agricultur\< - Îmbun\t\]irea aspectelor legislative, metodologice privind declararea [i înregistrarea calamit\]ilor< - Acordarea subven]iilor mai mari de 5000 euro doar persoanelor juridice< - Acordarea de subven]ii persoanelor fizice doar dac\ sunt membre în forme de asociative cu rol economic< - Taxarea invers\ pe toate tranzac]iile.

Gheorghe MIRON

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ce au ob]inut protestatarii dup\ întâlnirea cu ministrul S=mb\t\, 13 ianuarie, pe la orele pr=nzului, ie[ea de la negocierile cu ministrul Florin Barbu delega]ia protestatarilor. Veniser\ cu o list\ lung\ de solicit\ri, plecau cu ea dramatic cenzurat\ de ministru. La final, D\nu] Andru[ se declara mul]umit c\ ministrul Barbu [i-a asumat cererile, dar spunea c\ nu renun]\ la protest. De la MADR el a plecat la negocierile de la Ministerul Transporturilor, fiind [i transportator. Cristina Szabo, din Teleorman, se declara mul]umitã de rezultat, dar ea, ca [i Andru[, spunea c\ nu renun]\ ;nc\ la protest. La discu]ii a fost invitat [i Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, de alfel singurul reprezentat al unei asocia]ii profesionale de acolo. La o prim\ observa]ie, au disp\rut total orice men]iuni referitoare la Ucraina, la tranzitul ori importurile de cereale din ]ara vecin\. Dar s\ vedem cu ce au plecat protestatarii de la minister> Echivalarea permisului categoria B cu TR [i a celui B1 cu TR1< înmatricularea utilajelor se va realiza numai prin supunerea înregistr\rii acestora la prim\rie, f\r\ obligativitatea CIV [i, respectiv, a ITP-ului, cu exonerarea aplic\rii dispozi]iilor în materie în anul 2024. Actul normativ va fi dezb\tut în urm\toarea [edin]\ de guvern. Ordonan]\ de urgen]\ privind amânarea ratelor. Se afl\ deja în avizare la Consiliul Concuren]ei [i ar putea fi votat\ în urm\toarea [edin]\ de guvern. 18

Câte 100 euro/ha pentru culturile din toamna anului 2022. Actul normativ va fi adoptat pân\ pe 15 februarie, plata urmând a se efectua pân\ pe 31 mai. l câte 100 euro pe UVM - vaca de carne. l câte 100 euro pe UVM - porc. l câte 100 euro pe UVM - pas\re. Discu]iile privind sistemul zootehnic vor avea loc luni, 15 ianuarie, în prezen]a reprezentan]ilor sectorului. Derogarea de la ecocondi]ionalit\]ile GAEC 7 [i GAEC 8. Amendamentul României este trecut prin vot în Consiliul de Mini[tri, de c\tre 15 state, [i a fost trimis c\tre Comisie Europene pentru a aproba derogarea. Fond de risc. Deocamdat\ s-au strâns 100 milioane euro, dup\ cum urmeaz\> 40 milioane din subven]ii< 30 milioane de la UE< 30 milioane euro de la bugetul na]ional. Pân\ la 31 ianuarie se a[teapt\ procesele-verbale de calamit\]i aferente anului 2023. Apoi va fi elaborat actul normativ pentru plata desp\gubirilor fermierilor afecta]i de secet\. Completarea regulamentelor de organizare [i func]ionare a agen]iilor/subordonatelor MADR urmare a reorganiz\rii, precum [i înt\rirea codurilor de etic\ aplicabile.

Viorel PATRICHI

“Tractori[tii au dosare penale pentru c\ merg pe [osele cu categoria B atunci când trebuie s\ treac\ de pe o parcel\ pe alta”, strigau fermierii. Ministrul se ap\r\ cu realiz\rile lui> “Pentru prima dat\, agricultura prime[te 2% din PIB. Avem scheme pentru toat\ zootehnia, suport\m 30% din pre]ul motorinei la pomp\, construim sisteme de iriga]ii, facem pl\]ile pân\ la sfâr[itul lui mai. Carnetele de conducere pentru tractori[ti se rezolv\ la Ministerul de Interne.” Fermierii se pl=ng c\ terenurile pe care trebuie s\ le lase pârloag\ devin gropi de gunoi. Apa pentru iriga]ii nu vine pe canale, s-au furat dalele, se taie cablurile. “Eu am ini]iat Legea arendei, sare ministrul. Se comasau terenurile dac\ intra în vigoare”, dar n-a mai intrat. “Pre]ul cerealelor este mai mic iarna decât la recoltat”, a[a cum nu a fost niciodat\ în istorie, sus]in fermierii. Ba pre]urile se fac pe burs\, riposteaz\ ministrul. Demonstran]ii nu vor factur\ electronic\. “Îi b\g\m în cea]\ pe fermieri dac\ le cerem s\ înregistreze factura electronic\ în cinci zile. Face]i ceva cu mili]ianul Ion Stan de la C\l\ra[i c\ nu se mai poate! Foarte multe subven]ii au fost blocate.” “Vreau depolititizarea agriculturii pân\ pe 30 ianuarie”, dispune ministrul. Deci pân\ atunci se mai poate. Un fermier a cerut referendum pentru plafonarea subven]iei la 70.000 de euro pe ferm\ [i atât. Ministrul a respins propunerea. Profitul Agricol 2/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

{i asocia]iile au mers la MADR Nici nu se r\ciser\ bine ecourile discu]iilor cu protestatarii c\ ministrul organiza o alt\ rund\, de data aceasta cu marile asocia]ii din vegetal. Participau, f\r\ emo]ii, cu liste bine ;ntocmite de cereri. Dup\ c=teva ore bune, ie[eau cu o list\ scurtat\ dar ;nc\ generoas\.

Clarificarea condi]iilor în care se aplic\ cele dou\ GAEC-uri începând cu anul de cerere 2023-2024 [i diminuarea procentului de sanc]iuni la nivel minim, în baza for]ei majore. Termen> 31 ianuarie 2024.

pozi]iilor în materie în anul 2024, concomitent cu modificarea corespunz\toare a proiectului de lege aflat în dezbatere în Senatul României. Termen> urm\toarea [edin]\ de guvern.

Compensarea pierderilor suferite de fermierii români afecta]i de importurile din Ucraina prin adoptarea de culoare separate [i monitorizare importuri prin sigilii electronice cu GPS în portul Constan]a. Termen> în anul 2024.

Asumarea revizuirii [i adopt\rii legisla]iei necesare, în actualul exerci]iu parlamentar, privind durata minim\ a contractului de arend\, precum [i concesionarea p\[unilor. Termen> 30 iunie 2024 -Parlamentul României.

În

Acordarea de credite cu dobând\ subven]ionat\ pentru capital de lucru [i investi]ii, cu marja dobânzii de maxim 2% ROBOR. Termen> 29 februarie 2024.

Ap\ gratuit pentru infrastructura principal\ de iriga]ii în anul 2024.

protocolul semnat cu ministrul nu se mai reg\sea nici discu]ia despre fondul mutual, cel alimentat cu c=te 3% din BISS, pe care o avansase FAPPR, nici continuarea programelor AgroIMM Invest ori Rural Invest, a[a cum cerea Clubul Fermierilor, nici alte m\suri, la fel de folositoare. Cu toate acestea, c=]iva dintre liderii de asocia]ii au ;ndemnat la oprirea protestelor, pentru c\ toate problemele cerute de agricultorii din strad\ fuseser\ rezolvate. Nu este ;nc\ limpede dac\ acum r\m=n ;n picioare ambele protocoale, adic\ [i cel ;ncheiat cu protestatarii, [i cel ;ncheiat cu asocia]iile, sau ministrul va alege s\ respecte numai unul din ele. Unele dintre puncte sunt comune, unele nu. Dar s\ vedem ce s-au priceput asocia]iile s\ ob]in\ la negocieri.

Acordarea în regim de urgen]\ a pl\]ilor APIA, pentru scheme care nu ]in [i de alte termene. Termen> 29 februarie 2024. Asumarea derog\rii la GAEC 7 [i GAEC 8. Profitul Agricol 2/2024

Utilizarea suplimentar\ a cadrului temporar Ucraina pentru acordarea în regim de urgen]\ a sprijinului de 100 euro/ha pentru culturile agricole înfiin]ate în toamna anului 2022. :n cazul în care, dup\ rectificarea bugetar\, se vor identifica sume disponibile la Ministerul Finan]elor, se va lua ;n calcul [i compensarea culturilor din prim\vara anului 2023. Termen> 31 mai 2024. Actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei pentru motorin\. Termen> 30 iunie 2024. Modificarea în regim de urgen]\ a Ordonan]ei 195/2002 privind circula]ia pe drumurile publice. Echivalarea permisului categoria B cu TR [i a celui B1 cu TR1. :nmatricularea utilajelor se va realiza numai prin supunerea înregistr\rii acestora la prim\rie, f\r\ obligativitatea CIV [i, respectiv, a ITP-ului indiferent de tonaj, cu exonerarea aplic\rii dis-

Subven]ionarea a 50% din costurile suportate cu energia electric\ de c\tre OUAI-uri. Alte modific\ri legislative de f\cut ;n 2024 la iriga]ii> - amendarea Legii 34/2013 [i Legii 170/2023 [i a Legii 138/2004 - asimilarea amenaj\rilor locale de iriga]ii cu subven]ionarea ca [i a OUAI, inclusiv amplasarea de panouri fotovoltaice în amenaj\rile secundare de iriga]ii doar cu acordul OUAI-urilor< - Implementarea [i opera]ionalizarea Sistemului Na]ional de Gestionare a Riscurilor din Agricultur\. Ordonan]\ de urgen]\ privind amânarea ratelor. M\sura se afl\ deja în avizare la Consiliul Concuren]ei. Termen> urm\toarea [edin]\ de guvern. Realizarea împreun\ cu fermierii a unui studiu de impact privind utilizarea sistemului antigrindin\ din zona Vrancea.

Arin DORNEANU 19

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Rom=nia nu-[i permite falimente 99% dintre solicit\rile fermierilor au fost rezolvate, spunea, la finalul rundelor de ;nt=lniri, premierul Marcel Ciolacu. “Aproape 99% dintre solicit\rile de la Ministerul Agriculturii s-au închis. Ce îmi este mie ciud\ este c\ 90% dintre ele erau bugetate pe anul în curs. Era normal c\ nu am avut timp, niciun ministru nu putea s\ aib\ timp în trei zile, patru zile s\ le [i promoveze ca hot\râri de guvern sau ordonan]e sau, dac\ e nevoie de legi, în Parlament. Dup\ întâlnirile de la minister cu protestatarii, au fost întâlnirile cu marile asocia]ii. Pentru prima oar\ s-au avut în vedere ambele categorii, [i marii, [i micii fermieri. Toate problemele au fost rezolvate, [i cu creditarea, [i cu subven]ionarea pe care o avem la motorin\, care e de 1,63 lei. Anul trecut chiar a fost la 2 lei, dar la 50% din consum”, a explicat prim-ministrul. Ciolacu a mai dezv\luit c\ a vorbit cu Ministerul Transporturilor, iar ;n port se vor implementa dou\ linii de trafic, una pentru membrii UE, una pentru transportatorii non UE. “Nu rezolv\m nimic dac\ bloc\m portul Constan]a. Nici o grân\ din Ucraina nu se vinde pe teritoriul României. Dac\ s-ar fi vândut, am fi [tiut”, a subliniat Marcel Ciolacu. Legat de revendic\rile transportatorilor, premierul a spus c\ exist\ în continuare negocieri privind RCA. Dar [i ;n ceea ce prive[te RCA, s-au g\sit anumite amendamente legislative pe care [i le asum\ pre[edintele ASF. R\mâne ca premierul s\ stea [i el de vorb\ cu asiguratorii, s\ ;n]eleag\ limitele în care se pot încadra [i pe care le pot accepta. “Mi se pare mult cât este RCA-ul acum, chiar dac\ avem o inciden]\ de aproape 20%, cea mai mare din Europa, de departe, la traficul de ca20

mioane, dar împreun\ încerc\m s\ g\sim solu]ia cea mai bun\”, a ad\ugat Ciolacu. În opinia premierului, România nu-[i mai permite falimente la firmele de asigur\ri. “Am avut vreo [ase falimente la firmele de asigur\ri. Nu pot s\ plafonez la un pre] pe care asigur\torii nul pot suporta, pentru c\ bag acele companii în faliment [i o lu\m de la cap. Trebuie s\ cre\m un climat corect, dar sunt mult prea mari, media este în jur de 9.000 lei, se ajungea în urma inciden]elor pe care le-au avut [i la 18.000 - 19.000 lei. Mie mi se pare mult, mai ales la micii transportatori”, a apreciat Ciolacu. Premierul a mai men]ionat c\ este posibil ca jum\tate din noua acciz\ la motorin\ s\ se întoarc\ la transportatori [i la distribuitori. “Acciza la motorin\ este prins\ în PNRR. Ce am putut eu negocia cu Comisia este ca aceast\ acciz\ s\ nu intre de la 1 ianuarie total, s\ intre în dou\ etape, de la 1 ianuarie [i 1 iunie. Am discutat cu Ministerul de Finan]e, cred c\ este posibil ca jum\tate din noua acciz\ pe care am introdus-o la motorin\ s-o putem întoarce tot la transportatori [i la distribuitori, ca subven]ie”, a explicat Ciolacu. El a sus]inut c\ în urm\toarele dou\ zile vor fi g\site toate solu]iile. “La Agricultur\ erau absolut toate programele bugetate, urmau cadrul legislativ, s\-[i ia semn\turile de la ministere, de la Consiliul Concuren]ei, toate erau în circuit”, a confirmat premierul. Ciolacu este de p\rere c\ “astfel de lucruri sunt c\pu[ate politic”.

a consemnat Arin DORNEANU Profitul Agricol 2/2024

CULTURI

VEGETALE

Cantit\]ile de precipita]ii înregistrate în perioada 1-14 ianuarie 2024 Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Cantit\]ile de precipita]ii înregistrate în luna ianuarie 2024 au fost concentrate îndeosebi în intervalul 78 ianuarie 2024, predominant sub Profitul Agricol 2/2024

form\ de ninsoare, dar [i mixte (ploaie, lapovi]\ [i ninsoare). Cuantumul de precipita]ii pe regiuni geografice la nivel de ]ar\ pentru luna ianuarie 2024, înregistrate pân\ la aceast\ dat\, conform h\r]ii ata[ate, se prezint\ astfel> Banat 3,9 - 24,6 l/mp< Cri[ana 0 - 19,7 l/mp ([tei)<

Maramure[ 7,8 - 27,3 l/mp< Transilvania 0 - 16,8 l/mp< Oltenia 4,1 - 20,5 l/mp< Moldova 5,3 - 48,6 l/mp< Muntenia 2,3 - 26,6 l/mp< Dobrogea 5,4 - 16,6 l/mp. Grosimea stratului de z\pad\ (cm) la data de 15 ianuarie 2024, ora 08>00, este în a doua hart\ ata[at\. 21

CULTURI VEGETALE

Conferin]a Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului S\pt\m=na aceasta, pe 19 ianuarie, vom organiza a doua edi]ie a conferin]ei “Tehnologii optime de prelucrare a solului”, c\reia, pe scurt, i-am spus TOPS.

up\ succesul primei edi]ii, care s-a ]inut la Slobozia, ;n 2023, tot pe 19 ianuarie, a doua edi]ie s-a impus ca o necesitate. Doar c\ am schimbat decorul, pentru a veni mai aproape de publicul din Moldova. Ca [i la prima edi]ie, cu ajutorul unor fermieri respecta]i, al speciali[tilor [i al reprezentan]ilor autorit\]ilor relevante, vom prezenta toate argumentele pro [i contra diverselor tehnologii de preg\tire a terenurilor arabile în vederea îns\mân]\rii. Astfel, vom oferi un reper, un ajutor în luarea deciziei de a schimba sau nu tehnologia din ferm\, de a investi într-o direc]ie sau alta. Se va discuta despre tehnologiile preferate de fermieri experimenta]i din diverse regiuni, argumentele pro [i contra adopt\rii tehnologiilor minimum till, strip till [i no till, sus]inerea public\ pentru conversia la noile tehnologii. În sal\ vor fi invita]i pentru a participa la discu]iile interactive circa 100 de fermieri. Pentru cei care nu pot ajunge, din fericire conferin]a este filmat\. Discu]iile vor fi publicate, a[a cum este obiceiul, pe pagina de Facebook a re22

vistei [i pe cele ale sponsorilor. V\ reamintim, ;n 2023, c=nd am organizat prima edi]ie TOPS, am cuantificat succesul nu doar prin interesul stârnit în rândul participan]ilor, care au umplut la refuz sala din Centrul Cultural al ora[ului, r\mânând pân\ la final. Mai important, a condus la rezultate concrete, iar unii participan]i chiar [i-au schimbat tehnologiile din ferme în urma discu]iilor. Prin urmare, a doua edi]ie s-a impus ca o necesitate. Schimb\m doar “decorul”, pentru a veni mai aproape de publicul din Moldova, de aceast\ dat\.

Program Ora 9.00. Deschiderea conferin]ei (cuvânt introductiv al moderatorilor Andrei Ostroveanu [i Robert Veress Profitul Agricol) Ora 9.05 - Tema 1/Panelul 1 Cum preg\tesc terenul în ferma mea? A[ proceda la fel [i în alte condi]ii pedoclimatice? Vorbitori Theodor Ichim (Unigrains Trading Constan]a, 3.000 ha), Nicolae {erban ({erban Grup Bac\u, Loca]ia evenimentului Pensiunea Noblesse, jude]ul Vaslui, DN2F, KM 65 Data evenimentului vineri, 19 ianuarie 2024. Durata evenimentului 5 ore (9-14) Parteneri Horsch, Syngenta, Alcedo, KWS.

15.000 ha), Dan Hurduc (Evel-H Vaslui, 2.200 ha), Silviu Mihai (Silcomar Ialomi]a, 1.500 ha). Ora 10 - Tema 2/Panelul 2 Argumente pro [i contra adopt\rii tehnologiilor minimum till [i no till? Vorbitori Reprezentant Syngenta, Constantin Curc\ - Territory Manager Horsch Romania, Bulgaria [i R. Moldova, Emilian Tudor - [eful laboratorului de agrochimie ALCEDO, Adrian Frigea, key account manager KWS, Elena Mateescu, director ANM. Ora 10.50 - Tema 1/Panelul 3 Cum preg\tesc terenul în ferma mea? A[ proceda la fel [i în alte condi]ii pedoclimatice? Vorbitori Mihai Solomei (Al-Dahra Agricost Br\ila, 57.000 ha), Marius Botea (Holde Agri, 17.000 ha), Sergio Antunes (director tehnic Agricom C\l\ra[i, 17.500 ha), Cristian Stoica (La Bunici Ia[i, 450 ha) Ora 11.40 Pauz\ 20 minute Ora 12 Tema 3/Panelul 4 Cum sus]in autorit\]ile conversia la tehnologiile minime? Vorbitori Adrian Pintea, secretar de stat MADR, reprezentant AFIR, reprezentant al Comisiei Europene Ora 12.50 Tema 1/Panelul 5 Cum preg\tesc terenul în ferma mea? A[ proceda la fel [i în alte condi]ii pedoclimatice? Vorbitori Andrei Bra[oveanu, (director tehnic Frizon Grup, 4.500 ha), R\zvan Avram (Green Agro, 3.600 de ha), Ricardo Luis (Agro Holding, 5.000 ha), Tiberiu Stan (Evi Blossom Ia[i, 1.600 ha). Ora 13.40 - Concluzii/discu]ii interactive. Profitul Agricol 2/2024

CULTURI VEGETALE

Motorin\ [i îngr\[\minte mai ieftine pentru “Grânari” Fermierii care cotizeaz\ la o asocia]ie au a[tept\ri în privin]a ob]inerii de sprijin [i facilit\]i pentru a-[i desf\[ura activitatea. Asocia]ia Grânarii din Ia[i, afiliat\ la FAPPR, negociaz\ pentru membrii s\i pre]uri mai bune la motorin\, îngr\[\minte, pesticide, semin]e, [i termene mai lungi la plat\.

Cristian Stoica, pre[edintele Asocia]iei Grânarii, ne-a spus c\, doar din discountul ob]inut la motorin\, fermierii î[i pot achita jum\tate din valoarea cotiza]iei de membru. “La noi cotiza]iile variaz\ [i sunt cuprinse, în func]ie de suprafa]a fermei, între 1 [i 3 euro/ha. Noi negociem direct cu produc\torul de carburant. Suntem clien]i ai Rompetrol, de la care ob]inem discounturi importante, datorit\ volumelor mari pe care le contract\m. La un consum de 78-80 litri motorin\ pe hectar pe an, de exemplu, ob]inem un pre] care ne d\ o economie fa]\ de pre]ul standard la benzin\rii, de 6 lei pe hectar. Este echivalentul a 1,5 euro pe hectar, deci cel pu]in jum\tate din cotiza]ie, dac\ nu mai mult, [i se poate achita doar prin diferen]a de pre] la motorin\”, spune Cristian Stoica. Periodic, Grânarii organizeaz\ licita]ii [i pentru achizi]ia de îngr\[\minte, un produs care a avut un pre] volatil în ultimii doi ani. “Este greu de anticipat pre]ul peste câteva luni, dar dac\, de exemplu, 24

acum pe pia]\ pre]ul la uree este de 2.300 lei/ton\, noi putem ob]ine economii de 150-200 lei pe ton\, care, în final, va duce la sc\derea costurilor de înfiin]are a culturilor”. Asocia]ia Grânarii caut\ s\ “prind\” cel mai bun moment de negociere cu to]i furnizorii de inputuri, inclusiv pentru pesticide [i semin]e, dar nu doar de pre]uri este vorba, ci [i de termenul limit\ de achitare a contravalorii bunurilor contractate. Termenul de plat\ uzual la tot ceea ce înseamn\ inputuri pentru culturile grâului [i rapi]ei sunt la finalul lunii august, pentru porumb, pân\ la 30 septembrie, iar la floare, pân\ la sfâr[itul lunii octombrie. “La toate aceste termene ob]inem o lun\ în plus pentru plata inputurilor la fiecare cultur\. Aceasta, deoarece nu vrem s\ vindem direct din câmp, ci s\ mai a[tept\m o eventual\ stabilizare sau cre[tere a pre]urilor. La porumb, de exemplu, este de folos o lun\ în plus [i pentru faptul c\ mai scade umiditatea [i ob]inem un pre] mai bun. Deci conteaz\ mult [i condi]iile de plat\, nu doar valoarea de achizi]ie”, a precizat Cristian Stoica.

Probleme cu rapi]a, iriga]ii zero :n jude], Stoica spune c\ lucrurile nu merg chiar a[a cum [i-ar fi dorit. Cu toate precipta]iile din ultima vreme, rapi]a nu se prezint\ deloc bine pe câmpurile membrilor asocia]iei. “Am sem\nat-o în august, iar prima ploaie a venit abia în octombrie. Mul]i dintre membrii no[tri au fost nevoi]i s\ întoarc\ rapi]a. Chiar [i eu am f\cut acest lucru, pe 70 de hectare, unde la prim\var\ voi pune porumb [i floareasoarelui.

Cristian Stoica, pre[edintele Asocia]iei Grânarii

Cu toate acestea, ninsoarea din ultimele zile a creat un strat bun de z\pad\, câmpurile sunt acoperite, a[a c\ tragem n\dejde c\ nu le va «arde» gerul sub om\t [i vom avea produc]ii bune.” Pre[edintele Grânarilor [i-ar dori iriga]ii pentru fermierii din asocia]ie, dar este con[tient c\ acest lucru nu se va realiza prea curând, în primul rând din cauza lipsei infrastructurii. “În]eleg c\ pompajul apei este foarte scump pe distan]e mari. Bun, nu este fezabil, dar atunci m\car s\ se g\seasc\ o solu]ie, de a da câ]iva euro în plus ca subven]ie la hectar sau s\ se declare anumite zone ca fiind defavorizate. {i s\ se reevalueze [i ce înseamn\ acest tip de zon\, deoarece condi]iile climatice din 2003-2004, când au fost declarate defavorizate anumite zone, sunt mult diferite fa]\ de condi]iile actuale. Nu cerem de poman\, vrem solu]ii valabile pe cel pu]in 10 ani pentru agricultura din zona noastr\.”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 2/2024

CULTURI VEGETALE

Genetica Corteva [i rezultatele spectaculoase în fermele TCE Agricultura :ntr-un an când multe ferme au fost îngenuncheate de probleme, Corteva anun]\ rezultate spectaculoase la toate cele patru culturi de baz\> rapi]\, floarea-soarelui, porumb [i soia cultivate de TCE Agricultura.

rimele rezultate notabile s-au putut observa la recoltatul rapi]ei. Hibrizii Pioneer au avut produc]ii uimitoare, respectiv> PT315 - 5.560 kg/ha< PT314 - 5.555 kg/ha< PT298 - 5.072 kg/ha< PT303 4.990 kg/ha. “Platforma de rapi]\ a fost sem\nat\ în data de 29.09.2022, la o distan]\ de 45 cm între rânduri [i o densitate de 550.000 plante/ha. Datorit\ condi]iilor optime din acel moment, cultura a avut un start rapid [i am ajutat-o cu un singur tratament compus din Inazuma, în doz\ de 0,2 kg/ha. În prim\var\ am f\cut dou\ treceri cu fungicidul Capartis 1 l/ha + Inazuma - 0,2 kg/ha, primul în stadiul de buton verde [i al doilea în stadiul în care silicvele erau formate complet. Partea de nutri]ie foliar\ [i biostimulare a fost asigurat\ de aplicarea produsului Kinsidro Nutri - 0,15 kg/ha, atunci când tija a început s\ se alungeasc\, iar dup\ 2 s\pt\mâni, am Profitul Agricol 2/2024

aplicat Utrisha N - 0,333 kg/ha. Am folosit erbicidul Korvetto, în doz\ de 1 litru/ha, iar datorit\ substan]ei halauxifen-metil efectele au fost vizibile dup\ 48 de ore de la aplicare”, a declarat ing. Ionu] Radu, reprezentantul TCE Agricultura. :n cadrul fermei a existat [i o platform\ mai mare, nu doar cea demonstrativ\, ci una de 20,5 ha, unde media produc]iilor a fost de 5.080 kg/ha. Ceea ce i-a impresionat pe speciali[tii TCE Agricultura la ace[ti hibrizi a fost rezisten]a [i toleran]a la boli, deoarece dup\ recoltare nu au g\sit tulpini de rapi]\ afectate de boli< productivitatea ridicat\ [i rezisten]a la secet\, întrucât pluviometria din momentul sem\natului [i pân\ la momentul recolt\rii a însumat 86 de litri/m2< rezisten]a la scuturare, întrucât din motive tehnice s-a întârziat recoltatul cu 8 zile, iar rapi]a nu a

suferit pierderi semnificative de produc]ie din cauza scutur\rii. {i cultura de floarea-soarelui s-a dovedit a fi o surpriz\ frumoas\ în jude]ul Neam]. În acest caz, cele mai bune rezultate le-au oferit hibrizii P64LE162 - 4.400 kg/ha [i P64LE99 4.256 kg/ha. “La floarea-soarelui am încheiat cu o produc]ie medie de 4.160 de kg/ha, pe o suprafa]\ de 470 de ha. Cultiv\m 3 hibrizi, exclusiv din portofoliul Corteva Agriscience, respectiv P64LE99, P64LE162, P64LE136, [i sem\n\m densit\]i de la 54.000 la 67.000 de plante. Reu[ita noastr\ se bazeaz\ pe aten]ia pe care o acord\m nutri]iei [i protec]iei culturii. Fertiliz\m maxim cu 100 kg azot substan]\ activ\ [i aproximativ 112 kg de fosfor. Secretul, credem noi, este F faptul c\ reu[im erbicidarea în 25

CULTURI VEGETALE momentul optim, iar planta nu ajunge s\ sufere de nici o caren]\. {tim c\, dac\ ajunge s\ ne arate vreuna dintre caren]e, aceasta nu mai poate fi vindecat\. În stadiul 4-8 frunze realiz\m trecerea cu erbicidul Express, plus o parte dintre microelemente, dup\ care urmeaz\ trecerea cu graminicid [i bor, iar apoi trecerea cu Capartis. Astfel reu[im s\ ]inem cultura s\n\toas\ [i viguroas\ pân\ la recoltare”, a precizat Ionu] Radu.

{i porumbul a oferit produc]ii bune pe câmpurile de la Z\ne[ti, iar unul dintre hibrizii care au str\lucit este P9944, care a oferit o produc]ie de 9.800 kg/ha. “Condi]iile climatice ce implic\ mult\ r\coare prelungit\ prim\vara [i secet\ sever\ în timpul vegeta]iei neau obligat s\ regândim tehnologiile [i s\ c\ut\m solu]ii pentru a r\mâne profitabili.” Din punctul de vedere al hibrizilor, anul acesta TCE Agricultura a ad\ugat doi hibrizi noi, ce i-au surprins într-un mod pl\cut prin defensiva în fa]a secetei [i prin produc]ia ob]inut\. Este vorba de hibrizii P9944 (FAO 360) [i

P0217 (FAO 420). “Din nou, vorbim despre un an atipic, în care am sem\nat porumbul începând cu data de 23 aprilie, iar cea mai însemnat\ avers\ a însumat 24 de litri, pe data de 15 iunie. Cu o fertilizare cu 160 kg azot substan]\ activ\ [i 125 kg fosfor, atât înaintea preg\tirii patului germinativ, cât [i concomitent cu sem\natul, dar [i cu un regim pluviometric de 96 litri de la sem\nat pân\ la recoltat, am reu[it s\ ob]inem dou\ vârfuri de produc]ie la cei doi hibrizi men]iona]i, de aproape 10 tone/ha. Pentru cultura porumbului boabe, ce cuprinde hibrizi de la grupa FAO 300 la FAO 420, în ferma noastr\ î[i g\sesc locul an de an produsele> Mustang, ca prima erbicidare pentru buruienile dicotiledonate în stadiul de 4 frunze< apoi Principal Forte sau Principal Plus [i Utrisha N, pe parcursul vegeta]iei< Inazuma este [i va fi o solu]ie împotriva atacului de Diabrotica în vegeta]ie, deoarece, din cauza monoculturii practicate foarte frecvent, acest d\un\tor s-a dezvoltat [i îl reg\sim în orice lan de porumb în zona Z\ne[ti", a mai punctat Ionu] Radu.

La Z\ne[ti se ob]in unele dintre cele mai bune produc]ii la soia din ]ar\. Acolo soiul P18A02 a oferit o produc]ie medie de 4.000 kg/ha, o produc]ie care pentru neirigat este satisf\c\toare. “Despre cultura de soia v\ pot spune c\ o sem\n\m la 70 de cm între rânduri, iar anul acesta am avut experien]e ce au însemnat densit\]i de la 240.000 la 500.000 de boabe sem\nate, cu plusuri cantitative de 200 de kg/ha în favoarea densit\]ilor mici. Cultura prime[te o aten]ie deosebit\ de la preg\tirea semin]elor înainte de sem\nat, pân\ la erbicid\ri. Soia este o cultur\ extrem de sensibil\ la buruieni [i pentru care avem pu]ine solu]ii în postemergen]\. Solu]ia aleas\ de noi este 40 g/l Imazamox, 870 g/l Bentazon + 12 g/ha de tifensulfuron-metil (concentra]ie 50%). La soiul P18A02 am avut produc]ii medii de 4.000 kg/ha, iar în condi]iile unui regim pluviometric mult sub normal, am reu[it s\ încheiem anul cu o produc]ie la soia de 3.000 de kg/ha pe o suprafa]\ de 540 ha”, a conchis Ionu] Radu.

Maria Cîrj\, Marketing Manager România, Moldova & Ungaria “Parteneriatul pe care noi îl avem de atâta vreme cu speciali[tii din cadrul TCE Agricultura este înc\ o dovad\ a calit\]ii muncii noastre. O echip\ de profesioni[ti va [ti întotdeauna s\ aleag\ cele mai bune produse din pia]\ pentru a-[i face munca s\ conteze, adic\ pentru a avea cele mai bune rezultate în câmp. Faptul c\ an de an ne aleg ca furnizori demonstreaz\ c\ produsele Corteva Agriscience contribuie la ob]inerea produc]iilor foarte bune atât la rapi]\, cât [i la porumb, floarea-soarelui sau soia, iar acest lucru nu poate decât s\ ne bucure [i s\ ne onoreze. Am vorbit mereu despre fermierii campioni, ei bine, acum vorbim despre o întreag\ echip\ ai c\rei membri merit\ fiecare în parte titulatura de Fermier campion. }in s\ felicit întreaga echip\ pentru pricepere, devotament [i implicare, pentru c\ agricultura are nevoie [i de aceste lucruri pentru a fi performant\”. 26

Profitul Agricol 2/2024

CULTURI VEGETALE

Pericolele din cultura de grâu [i solu]iile BASF :n Câmpia de Vest, fermierii care au sem\nat în perioada optim\, între 15 - 25 septembrie, v\d cum grâul era înfr\]it [i chiar acoperit de o plapum\ de z\pad\.

Urmeaz\ temperaturi [i de 14 grade Din p\cate, din cauza umezelii [i a temperaturilor pozitive, de pân\ la 14 grade pe timpul zilei, au ap\rut [i riscuri extraordinare în culturile de cereale p\ioase, fiindc\ patogenii [i-au f\cut prezen]a cu efecte grave ce pot duce la diminuarea produc]iei în var\. Marius Gheorghescu, sale manager vest BASF Timi[, a aten]ionat c\ cei mai periculo[i sunt Septoria triticii, rugina brun\ [i f\inarea. “Acestea sunt boli prezente la culturile de grâu [i de orz în ianuarie. Vorbim de cereale p\ioase care au fost sem\nate în perioada optim\, la densit\]i normale de 450 - 550 de boabe germinabile pe metru p\trat”, a spus Gheorghescu. Totu[i, ace[ti patogeni pot fi anihila]i în prim\var\ cu aplicarea primului tratament. Specialistul sus]ine c\ ideal ar fi s\ se aplice un tratamentul T1 [i avanseaz\ dou\ solu]ii> Flexity Trio [i Revystar Flex. "Sunt dou\ pachete complete dedicate combaterii bolilor foliare care apar înc\ din toamn\, f\inare, septorioz\, rugini, în culturile de grâu [i orz, [i exist\ riscul s\ reziste pân\ în prim\var\, când pot reap\rea”, explic\ Gheorghescu. Profitul Agricol 2/2024

La sfâr[itul lunii decembrie [i primele zile din ianuarie au fost pân\ la 14 grade în Timi[, Arad, Bihor, Cara[Severin [i în celelalte jude]e din partea de vest. Gheorghescu a amintit c\ aceasta reprezint\ o temperatur\ favorabil\ dezvolt\rii patogenilor [i fungilor, care sunt prezen]i permanent în sol [i au a[teptat condi]iile optime> c\ldur\ [i umezeal\, cel pu]in pe regiunea agricol\ vest [i nord-vest, cuprins\ între Timi[ [i Maramure[. Acolo au fost precipita]ii abundente, chiar excesive, dar [i temperaturi pozitive. De exemplu, au fost zile când a plouat [i 24 de litri pe metru p\trat în Timi[. E adev\rat c\ a fost [i secet\ în unele zone, dar nu extins\, încât s\ blocheze preg\tirea patului germinativ sau r\s\rirea culturilor de toamn\. În plus, patogenii au avut [i temperaturi favorabile preponderent pozitive în noiembrie - decembrie. Revystar Flex este un pachet fungicid care con]ine cel mai nou triazol creat de BASF, Revysol (mefentrifluconazol), [i fungicidul Flexity [i este recomandat pentru protec]ia culturilor de grâu [i orz. Produsul are performan]e stabile [i selectivitate excelent\ chiar [i la temperaturi sc\zute, rezisten]\ la ploaie pentru flexibilitate maxim\ [i ac]iune rapid\ de lung\ durat\. Pachetul Flexity Trio este solu]ia total\ pentru primul tratament la grâu [i orz. Con]ine trei substan]e active din grupe chimice diferite pentru combaterea întregului spectru de boli care apar prim\vara devreme la culturile de grâu [i orz> xemium, piraclostrobin [i metrafenon\.

Marius Gheorghescu, sale manager vest BASF Timi[

Au ap\rut limac[ii [i Plutella Gheorghescu a mai explicat c\ temperaturile negative vor bloca [i dezvoltarea patogenilor, dar sporii tot vor r\mâne prezen]i în sol [i se va reactiva când vor reap\rea condi]iile prielnice> temperaturi pozitive, 12 17 grade, câteva zile consecutive [i radia]ii solare [i umiditate. Avantajul temperaturilor negative este c\ mai distrug din d\un\tori, afide, mu[te, p\duchi etc., dar [i ou\le lor. De exemplu, au ap\rut [i limac[ii, iar pagubele cele mai mari le produc la rapi]\. Ou\le limac[ilor sunt depuse în stratul superficial de sol la 1 cm. Mai mult, în culturi, specialistul BASF a mai descoperit [i Plutella (molia verzei) în ianuarie, de[i nu ar fi trebuit s\ existe. BASF are câteva solu]ii pentru agen]ii patogeni. Un produs foarte eficient este Sistiva. E vorba de un tratament pentru s\mân]\, dar [i cu ac]iune foliar\. Îl aplici pe s\mân]\ [i el se transloc\ inclusiv în foliajul F

Gheorghe MIRON 27

CULTURI VEGETALE plantei. Astfel, agentul patogen nu mai are aderen]\ la suprafa]a frunzelor. Orzul [i grâul tratate cu Sistiva nu aveau nici m\car faza incipient\ de inciden]\ de septorioz\, sau rhyncosporium secalis la orz, în ianuarie, în zona de vest. Pe de alt\ parte, în general, cultura de orz cu s\mân]a netratat\ cu Sistiva e cople[it\ de patogeni. Cel mai bun lucru la s\mân]a tratat\ cu Sistiva este c\ nu permite s\ fie atacat\ de niciun patogen. “Este singurul produs din România care se poate aplica în toamn\ la tratamentul semin]ei [i este suficient pân\ în prim\var\, lunile martie - aprilie, împotriva agen]ilor patogeni în culturile de cereale p\ioase - grâu, orz, ov\z”, este de p\rere specialistuL BASF. De[i exist\ multe riscuri în culturile de cereale p\iose la începutul anului 2024, Marius Gheorghescu vine [i cu ve[ti mai bune. Dac\ faci un pas în spate [i prive[ti imaginea de ansamblu, rapi]a, grâul, orzul, ov\zul [i secara arat\ promi]\tor în luna ianuarie. Plantele au densitate pe metru p\trat [i au început s\ înfr\]easc\ chiar foarte bine. E vorba de o situa]ie general\ în zona de vest. Evident c\, local, problemele sunt mai mari. Exist\ ferme care au un grad de d\unare mai mare al agen]ilor patogeni [i al d\un\torilor. Atacul [oarecilor continu\ s\ fie pericolul cel mai grav în sole. Totu[i, nici acolo cultura nu este compromis\. Roz\toarele au scurmat [i au mutat boabele de grâu. Nu le-au consumat pe toate. Plantele sunt crescute în sole. E adev\rat c\ nu mai sunt 500 pe metru p\trat, dar 200 - 250 tot exist\. “Acestea vor continua s\ creasc\ 1,2 -1,3 fra]i viabili în medie [i astfel vei avea 650 plante recoltabile pe metru p\trat. Asta în condi]iile unor temperaturi negative ;n zilele [i nop]ile care vor veni” a spus Marius Gheorghescu.

{oarecii-de-câmp, o problem\ f\r\ rezolvare O problem\ tot mai acut\ este persisten]a roz\toarelor, în special a [oarecelui-de-câmp, pentru care nu prea sunt metode de combatere chimic\. Nu mai sunt omologate sustan]e, fiindc\ sunt toxice pentru mediu. BASF are câteva produse, dar nu pot fi utilizate pe câmp, fiind prea periculoase. Marius Gheorghescu crede c\ este foarte riscant s\ bagi în miile de g\uri de [oarece din p\mânt substan]e extrem de d\un\toare, pe o suprafa]\ de zeci sau sute de ha. “Eu am num\rat 48 de g\uri pe metru p\trat, în primele zile ale lunii ianuarie. Pe vetre, gradul de d\unare este 70 - 95%”. Conform speciali[tilor Oficiului Fitosanitar Arad, [oarecele-de-câmp face parte din familia roz\toarelor de talie redus\ [i tr\ie[te în familii numeroase. Dimensiunea lui este mai mic\ decât a [oarecelui de cas\. Lungimea picioarelor este de 1,5-2 mm, iar greutatea total\ nu dep\[e[te 62 de grame. Singura solu]ie sugerat\ de speciali[tii OFA a fi utilizat\ în combaterea d\un\torului este Arvalin, câte 5 buc\]i pe galerie. M\surile alternative de combatere, cum sunt cele mecanice, fizice, biologice [i alte nechimice, trebuie preferate, dac\ acestea asigur\ un control corespunz\tor. În condi]iile în care solu]iile chimice sunt extrem de reduse, Marius Gheorghescu este de p\rere c\ atacul roz\toarelor a devenit o chestiune extrem de grav\ luna aceasta în zona de vest, iar fenomenul nu se poate rezolva de pe un an pe altul. Solu]ia este practicarea agriculturii sustenabile [i aplicarea metodelor agrotehnice. Din p\cate, în ultimii ani din dorin]a de a sc\dea costurile de produc-

]ie [i a finaliza mai repede activit\]ile, mul]i fermieri sar unele lucr\ri ale solului, cum sunt aratul [i scarificatul, [i preg\tesc superficial terenul pentru sem\nat, la 15 - 20 cm. “Personal, am observat ca acolo unde a fost scarificat terenul pentru rapi]\ [i grâu nu au fost probleme atât de grave cu [oarecii. Totu[i, ei au migrat spre aceste sole curate”, a mai spus specialistul BASF. {oarecii î[i fac cuiburi adânc în p\mânt, la 25 - 35 - 40 - 45 cm. Dac\ se face un profil de sol, se vor g\si galerii [i la 85 de cm adâncime. La asemenea profunzime nu ajunge niciun utilaj agricol s\ le distrug\, când fermierul a f\cut o trecere superficial\ cu un tiger sau un gruber [i cu orice alt disc greu la cereale p\ioase, unde teoretic nici nu e nevoie de o preg\tire a[a de adânc\. "Practic se impune o preg\tire adânc\, fiindc\ tocmai am venit de pe câmp [i e plin de b\ltiri. E o dovad\ c\ acolo nu a fost respectat\ agrotehnica", a mai aten]ionat Marius Gheorghescu. {i ve[ti mai bune. Din data de 9 10 ianuarie, în zona de vest, sunt prognozate geruri pe timpul nop]ii de pân\ la minus 10 grade. Fermierii sper\ c\ se va men]ine o perioad\ mai lung\ aceste temperaturi negative. Totu[i, nu sunt de ajuns ca s\ reduc\ popula]ia de roz\toare. Indicat ar fi ca m\car s\ ]in\ cel pu]in o s\pt\mân\, dar în mod ideal ar trebui pân\ la minus 15 grade timp de minim patru zile, ca s\ poat\ muri cu siguran]\ [oarecii. Mai mult, solul este îmbibat cu ap\, iar punctul de înghe] este mult mai în adânc. La minus 5 grade nu mai este la 7 cm adâncime, ci la 9 cm. Depinde cât de în jos au migrat [i [oarecii [i au s\pat galeriile, dar acum se preconizeaz\ c\ se afl\ la 15 - 20 de cm. Profitul Agricol 2/2024

CULTURI VEGETALE

2024 - an cu posibil minim istoric al suprafe]ei cultivate cu porumb în România În anul 2024, suprafa]a cultivat\ cu porumb va sc\dea cu cel pu]in 200.000 de ha sub cea cultivat\ în 2023, ajungând la mai pu]in de dou\ milioane de hectare, afirm\ Jean Ionescu, directorul Corteva, liderul pie]ei de semin]e pe acest segment. Aceasta înseamn\ c\ suprafa]a cultivat\ cu porumb va ajunge la un minim istoric. Pân\ acum, conform datelor FAO din perioada 1961-2022, anul cu cea mai mic\ suprafa]\ cultivat\ cu porumb în România, de 2,094 milioane de hectare, a fost în 2010.

onform unei analize a Kynetec (companie specializat\ în analize de date pentru agricultur\), la solicitarea Corteva, în 2023 suprafa]a cultivat\ cu porumb a fost de 2,167 milioane de ha, considerând o suprafa]\ cultivat\ cu semin]e necertificate de 403.000 ha. În 2022, suprafa]a cu porumb a fost de 2,471 milioane ha, din care cea cu semin]e necertificate 508.000 ha. Kynetec a preconizat, a[adar, o reducere substan]ial\ (105.000 ha) a suprafe]ei cultivate cu s\mân]\ p\strat\ din recolt\, în 2023, fa]\ de 2022. Îns\ e posibil ca, dimpotriv\, din cauza dificult\]ilor financiare, mai Profitul Agricol 2/2024

mul]i fermieri s\ fi apelat la solu]ia semin]elor “din p\tul”. Acest scenariu este sus]inut [i de datele agregate de traderi, conform c\rora suprafa]a cultivat\ cu porumb anul trecut a fost de 2,25 milioane ha, cu 83 de mii de ha mai mare decât cea din analiza Kynetec. E de presupus c\ cifra Kynetec referitoare la suprafa]a cultivat\ cu semin]e certificate (1,764 mil. ha) s\ fie exact\, din moment ce pentru analiz\ s-a folosit “materialul clientului”. Astfel, diferen]a de 83.000 de ha dintre datele traderilor [i ale Kynetec ar putea fi dat\ de suprafe]e cultivate cu semin]e p\strate. Prin urmare, suprafa]a total\ pe care s-au folosit acestea ar fi fost 486.000 ha (nu 403.000 ha), mai apropiat\ de cea din 2022 (508.000 ha). Oricare ar fi cifra exact\ dintre cele prezentate mai sus (Kynetec vs traderi),

judecând dup\ semnalele primite de la foarte mul]i fermieri din sud, est [i sud-est, care fie au redus suprafe]ele cultivate cu porumb, fie le-au eliminat cu totul, trebuie c\ cifrele din pia]a comercial\ sunt mai apropiate de realitate decât cele din statisticile oficiale. Conform Eurostat (care prezint\ datele furnizate de INS), suprafa]a cultivat\ cu porumb în 2023 se cifreaz\ la aproape 2,327 milioane de ha, cu 77.000 de ha în plus fa]\ de estimarea comercian]ilor de cereale, cu 160.000 ha peste estimarea Kynetec [i cu doar 110 mii de ha sub suprafa]a din 2022. În prim\vara 2022, chiar dac\ nu erau condi]iile din prim\var\ favorabile, mul]i fermieri au înfiin]at culturile oarecum în virtutea iner]iei, înc\ F

Robert VERESS

Evolu]ia suprafe]elor cultivate cu porumb în România [i a produc]iilor medii, conform datelor Eurostat (2013-2023) 2013

2.518.880 ha

4,49 tone/ha

2014

2513560 ha

4,77 tone/ha

2015

2608060 ha

3,46 tone/ha

2016

2584220 ha

4,16 tone/ha

2017

2405240 ha

5,96 tone/ha

2018

2443950 ha

7,64 tone/ha

2019

2681930 ha

6,50 tone/ha

2020

2540550 ha

3,97 tone/ha

2021

2554680 ha

5,80 tone/ha

2022

2437220 ha

3,30 tone/ha

2023

2326870 ha

4,44 tone/ha 29

CULTURI VEGETALE îmb\ta]i de succesul anului precedent. Îns\, în 2023, cre[terea suprafe]elor alocate culturilor de toamn\ s-a produs în mai toate fermele afectate de secet\ în 2022. Prin urmare, o reducere cu doar 110.000 de ha a suprafe]ei de porumb este nerealist\. Interesant e [i c\, pentru anul precedent (2022), lucrurile stau invers. Kynetec d\ o suprafa]\ total\ cultivat\ cu porumb mai mare cu 34.000 de ha fa]\ de cea raportat\ de INS/Eurostat. În ce prive[te estimarea suprafe]ei din prim\vara anului 2024, exist\ variabile care o pot schimba chiar substan]ial. În primul rând, este cunoscut\ schimbarea de paradigm\ în privin]a achizi]iilor, mul]i fermieri au renun]at s\-[i fac\ din toamn\ stocurile de inputuri pentru campania de prim\var\. În al doilea rând, decizia de a cultiva sau nu porumb va fi determinat\ de nivelul precipita]iilor din lunile ianuarie [i februarie, respectiv de rezerva de ap\ din sol la debutul prim\verii. În al treilea rând, decapitalizarea unor ferme poate însemna t\ieri drastice de costuri, inclusiv pe seama calit\]ii

semin]elor. În aceast\ situa]ie, sunt dou\ variante> folosirea semin]elor p\strate din recolta anterioar\ sau hibrizii a[azis rustici, mai pu]in costisitori. Nicolae Sitaru, pre[edintele FAPPR, spune c\ a testat cele dou\ variante [i a re]inut dou\ concluzii> 1. Produc]ia de porumb ob]inut\ folosind s\mân]\ p\strat\, în primul an, din produc]ia cu s\mân]\ hibrid\ de calitate, scade cu 30% în compara]ie cu aceasta din urm\< 2. Chiar [i a[a diminuat\ cu 30%, în condi]ii prielnice culturii de porumb produc]ia din s\mân]\ p\strat\ este superioar\ produc]iei date de mul]i dintre hibrizii rustici.

Jean Ionescu “Tendin]a de sc\dere se va men]ine în absen]a iriga]iilor” “Pentru noi, aceast\ involu]ie a suprafe]elor cultivate cu porumb nu este o surpriz\, având în vedere evolu]ia climei [i randamentele ob]inute de fermierii români, în compara]ie cu cei americani. Produc-

Vasile Varvaroi> “Urm\rim cu preocupare fenomenul” Porumbul r\mâne o marf\ c\utat\, pentru care exist\ pia]\ de desfacere. Totu[i, cererea nu este unicul vector al ofertei, dup\ cum constat\ [i Vasile Varvaroi, director Cargill România [i pre[edinte ARCPA (asocia]ia traderilor). “Decizia de cultivare ]ine de multe alte criterii. Costurile mari aferente culturii [i randamentele slabe din ultimele sezoane pot fi contraargumente puternice. A[adar, urm\rim cu preocupare evolu]ia suprafe]elor cultivate, fiind con[tien]i c\ un trend de descre[tere este un scenariu de luat în calcul. Dar nu putem [ti sigur pân\ în prim\var\ ce va fi”. 30

tivitatea medie, în România, în 2023, a fost de 3,8 t/ha. Iar istoric, productivitatea maxim\ nu a dep\[it 5 t/ha. În SUA, produc]ie medie pe 37 de milioane de ha este de 11 t!”, spune directorul Corteva. Ionescu estimeaz\ c\ suprafa]a cultivat\ cu porumb va continua s\ scad\ în România, mai exact în Dobrogea, B\r\gan, sudul Moldovei, acolo unde lipsesc iriga]iile. “La pre]uri, porumbul st\ ceva mai bine decât grâul, dar produc]iile mici au generat pierderi în ferme. Fermierii probabil vor înlocui rapi]a întoars\ (rapi]a pe care gerul de acum a prins-o în cotiledoane va pieri) cu floarea-soarelui, nu cu porumb”. Corteva nu are o strategie pentru a c\uta s\-i determine s\ se r\zgândeasc\ pe fermierii care vor s\ renun]e la porumb. “Ar fi gre[it# nicio genetic\ nu poate suplini lipsa apei. Ne concentr\m eforturile pe zona Ardealului, Banatului [i a nordului Moldovei, acolo unde suprafe]ele cu porumb se men]in relativ constante [i mai putem câ[tiga cote de pia]\”. Este [tiut c\ firmele produc\toare de genetic\ militeaz\ pentru folosirea geneticii de calitate [i renun]are la s\mân]a p\strat\. Îns\ Jean Ionescu are rezerve [i fa]\ de strategia fermierilor care, pentru a reduce costurile [i a diminua riscurile în caz de secet\, apeleaz\ la hibrizii rustici. “Avem [i noi în portofoliu astfel de hibrizi pe care îi numesc “defensivi”. Îns\, din punctul meu de vedere, diferen]a de cost al semin]ei fa]\ de un hibrid de top nu prea justific\ aceast\ op]iune. Hibridul «ofensiv», în condi]ii medii sau bune, va da un plus de produc]ie de 2-5 t/ha. E adev\rat, în anii seceto[i, un hibrid rustic va da cu o ton\/ha în plus. Pare c\ faci o economie, dar merit\ s\ ri[ti s\ pierzi 2 tone sau mai mult la ha? Pentru 40-50 de euro/ha în plus, echivalentul a 300 [i ceva de kg de porumb/ha, a[ prefera hibridul mai performant”. Profitul Agricol 2/2024

CULTURI VEGETALE

Rusia extinde exporturile de grâu pe pie]ele occidentale În ultimii 20 de ani, Rusia a devenit un juc\tor dominant în comer]ul mondial cu grâu. De la statutul de importator net în sezonul 1999-2000, Rusia devine cel mai mare exportator din lume, pentru al patrulea an consecutiv. Orientarea tot mai accentuat\ spre export se manifest\ datorit\ produc]iilor în cre[tere de la an la an, care au dep\[it cererea intern\. Cererea crescut\ de grâu la nivel global a permis Rusiei s\ devin\ exportator de top, câ[tigând cot\ de pia]\ în detrimentul altor mari exportatori, inclusiv Uniunea European\, Canada, SUA, Australia [i Argentina. Pentru anul 2023/24, Rusia va atinge un nou record la export, de 51 milioane tone, în cre[tere cu 3,5 milioane tone fa]\ de anul trecut.

Aceast\ cre[tere este determinat\ de extinderea exporturilor pe pie]ele emisferei de vest, în ciuda distan]ei mari de la porturile ruse[ti la aceste pie]e. O nou\ pia]\ pentru Rusia este Brazilia. :n mod tradi]ional, Brazilia importa grâu din Argentina, datorit\ proximit\]ii [i accesului preferen]ial pe pia]\ ca membri Mercosur. Cu toate acestea, în primele 5 luni ale anului comercial 2023/24, Brazilia a importat mai mult din Rusia decât din Argentina datorit\ în mare parte disponibilit\]ilor mari ruse[ti în compara]ie cu cele ale Argentinei, reduse de secet\. Cea mai mare parte a exporturilor de grâu din Argentina au loc din ianuarie pân\ în aprilie. De la sfâr[itul lunii noiembrie, grâul din Ar-

gentina a fost mai competitiv, iar Rusia se va confrunta cu o concuren]\ sporit\ în men]inerea ritmului de export c\tre Brazilia în a doua jum\tate a anului. Mexicul este o alt\ pia]\ din emisfera vestic\ unde Rusia [i-a extins cota de pia]\. De[i exporturile c\tre Mexic au sc\zut între 2019-2022, Rusia a revenit pe pia]a mexican\ în 2022/23, exportând 600.000 de tone, [i este pe cale s\ stabileasc\ un nou record în 2023/24, cu peste 400.000 de tone în primele 5 luni. Statele Unite sunt în mod constant cea mai mare surs\ de importuri de grâu pentru Mexic [i, de[i acest lucru r\mâne [i în 2023/24, importurile din Rusia au redus o parte din cota de pia]\ a SUA.

Ucraina> exporturi mari de grâu c\tre ]\ri din Uniunea European\ Exporturile de grâu din Ucraina sunt prognozate în aceast\ lun\ în cre[tere cu 1,5 milioane tone, pân\ la 14 milioane tone, bazate pe ritmul puternic al exporturilor c\tre ]\ri din Uniunea European\. În ciuda dificult\]ilor cu care se confrunt\ pentru a ajunge pe pie]e mai îndep\rtate, Ucraina a reu[it s\ creasc\ exporturile de grâu c\tre statele membre ale Uniunii Europene, fiind principala destina]ie pentru grâul din acest an. :n perioada iulieoctombrie 2023 exporturile pe aceste pie]e au crescut cu 29% fa]\ de Profitul Agricol 2/2024

aceea[i perioad\ a anului trecut. În plus, datele Comisiei Europene indic\ faptul c\ Ucraina este cel mai mare furnizor de grâu al UE în acest an, cu exporturi de 4,9 milioane tone pân\ la 8 ianuarie [i o cot\ de pia]\ de 66%. Cererea UE pentru importurile de grâu a crescut în 2022/23, din cauza secetei severe din Spania [i a randamentelor reduse în Germania. Produc]ia de grâu mai mic\ [i cererea crescut\ de furaje fac din Spania principala destina]ie pentru grâul din Ucraina, urmat\ de România.

Comer]ul cu grâu dintre Ucraina [i UE a beneficiat [i de acordul de liberalizare a transportului de m\rfuri, ini]iat în iunie 2022. Capacitatea extins\ la porturile dun\rene, care permite transportul u[or c\tre portul Constan]a, a facilitat [i mai mult exporturile. Cu o produc]ie mai mare de grâu de calitate în sezonul 2023/24, unele ]\ri din UE au importat cantit\]i mari de grâu din Ucraina pentru consum.

pagin\ de Marilena R|DUCU 31

CULTURI VEGETALE

Chimia [i sustenabilitatea se potrivesc perfect Chimia [i sustenabilitatea se potrivesc perfect, spun cei de la BASF. În calitate de companie chimic\ lider la nivel mondial, ofer\ constant solu]ii inovatoare care aduc o contribu]ie important\ la transformarea durabil\ a societ\]ii [i a utiliz\rii optime a resurselor limitate. Cu un buget de R&D (cercetare [i dezvoltare) de aproximativ 12 miliarde de euro într-un an, BASF dezvolt\ continuu produse [i tehnologii noi [i chiar mai durabile. Aceast\ putere de inovare se reflect\ [i în cele peste 1.000 de cereri de brevet depuse în 2022. 40% dintre aceste brevete sunt inven]ii care pun un accent deosebit pe sustenabilitate, iar alte 20% se concentraz\ pe digitalizare. Aproximativ 10.000 de angaja]i BASF din întreaga lume au contribuit la aceste succese. Unul dintre proiectele de cercetare curente a fost dezvoltarea de materiale care sporesc semnificativ eficien]a electrolizei apei. Aceasta este utilizat\ pentru a produce hidrogen f\r\ CO2, esen]ial pentru transformarea industriei chimice.

Protejarea recoltelor cu [i mai mult\ precizie Buruienile de pe terenurile agricole pot duce la pierderi de recolte de 30% sau chiar mai mult. Fermierii controleaz\, de obicei, buruienile prin pulverizarea întregului câmp cu erbicide la o doz\ standard. Pentru a permite un control mai precis [i mai durabil al buruienilor, BASF [i Bosch au dezvoltat One Smart Spray în cadrul unui joint venture. One Smart Spray este o solu]ie hardware [i software inovatoare inte32

grat\. Folosind platforma agronomic\ digital\ Xarvio a BASF, ofer\ detectarea [i tratarea automat\ a buruienilor, în timp real, pentru culturile în rânduri. Prin procesul de dezvoltare, echipa de cercetare a creat un modul adi]ional de software cu o logic\ unic\ a pragului de detectare a buruienilor, inclusiv cu recomand\ri pentru controlul lor. Bosch completeaz\ tehnologia cu camere de înalt\ tehnologie, senzori [i algoritmi pentru detectarea planl BASF a prezentat produse [i

tehnologii inovatoare pentru o gam\ variat\ de industrii l Metoda TripleS evalueaz\ cu transparen]\ sustenabilitatea portofoliului de produse l Vânz\rile generate de produse lansate pe pia]\ în ultimii cinci ani, care decurg din activit\]i de cercetare [i dezvoltare, au crescut în 2022 la aproximativ 12 miliarde de euro

telor [i a buruienilor. Acest lucru ofer\ fermierilor o strategie personalizat\ de aplicare a erbicidelor pentru combina]ia perfect\ de timp, produs [i dozaj. În ultimii ani, BASF [i Bosch au testat One Smart Spray împreun\ cu fermieri din America de Nord, America de Sud [i Europa, dezvoltând un instrument de precizie. Acesta poate controla în mod economic [i ecologic peste 650 de tipuri de buruieni specifice culturilor de soia, floarea-soarelui, bumbac, porumb [i rapi]\. Atunci când pulverizatoarele pentru culturi echipate cu One Smart Spra sunt utilizate în câmp, tehnologia colecteaz\ [i proceseaz\ mai mult de un milion de puncte de date per hectar. În doar câteva milisecunde detecteaz\ unde este prezent\ o buruian\ [i aplic\ erbicid cu precizie, exclusiv unde este necesar. În func]ie de condi]iile de cre[tere [i de presiunea buruienilor, aceast\ solu]ie poate conduce la o economie a volumului de erbicid utilizat de dou\ treimi sau mai mult. Profitul Agricol 2/2024

GR|DINA

VIA [i LIVADA

C\l\toria plin\ de succese a Corinei Hodorogea Corina Hodorogea este o femeie fermier, dedicat\ activit\]ii sale, din satul B\leni-Sârbi din jude]ul Dâmbovi]a. De curând s-a remarcat cu proiectul s\u SELO, marc\ local\ de produse alimentare artizanale. Sus]inut\ de Corteva Agriscience, aceast\ ini]iativ\ cu un poten]ial de transformare a comunit\]ii locale a fost remunerat\ cu o burs\ acordat\ în cadrul proiectului de granturi educa]ionale TalentA, unde Corina a ob]inut locul doi în edi]ia din 2022. Proiectul SELO a început în 2022, producând aproximativ 5.000 de produse artizanale. Pân\ la sfâr[itul anului 2023, produc]ia a dep\[it 10.000, în special mur\turi asortate, dulcea]\ de vi[ine, dulcea]\ de rubarb\, dulcea]\ de afine [i sirop de ment\. Aceast\ cre[tere se aliniaz\ perfect cu angajamentul SELO fa]\ de sustenabilitate [i dezvoltarea comunit\]ii, lucrând cu materii prime de la fermieri locali care practic\ agricultura regenerativ\, creând o sinergie între Profitul Agricol 2/2024

ace[tia. Acum, cu proiectul acesta, Corina Hodorogea î[i propune s\ dubleze produc]ia de produse artizanale. Aceste produse realizate manual, inclusiv sosuri, mur\turi [i dulce]uri, sunt fabricate meticulos în cantit\]i limitate, reflectând un angajament fa]\ de calitate [i sustenabilitate. “TalentA a fost un pas esen]ial în atingerea obiectivului nostru de a dubla produc]ia de produse artizanale SELO. Produsele noastre, în principal fabricate manual, se confrunt\ cu provoc\ri din cauza costurilor ridicate de produc]ie, atribuite în primul rând sticlelor, borcanelor, ambalajelor [i transportului. Toat\ suma acordat\ de Corteva Agriscience prin TalentA a fost alocat\ strategic pentru a aborda aceste centre de cost”, a spus Corina Hodorogea. Privind în viitor, Corina Hodorogea se dedic\ consolid\rii leg\turilor SELO cu comunitatea, având o viziune cuprinz\toare pentru anul 2024. Anticipând diverse nevoi, ea [i familia sa au

îmbun\t\]it proiectul [i au planificat culturilor pentru a satisface aceste cerin]e. Accentuând importan]a rela]iei cu cei care le cump\r\ produsele, Corina Hodorogea planific\ activit\]i pentru o interac]iune mai strâns\ cu clien]ii, recunoscând valoarea interac]iunii directe dincolo de sfera online. :n total, programul educa]ional TalentA al Corteva a avut un impact semnificativ asupra a peste 1.200 de femei la nivel mondial, promovând cre[terea lor personal\ [i profesional\. Proiectul SELO al Corinei Hodorogea exemplific\ rezultatele pozitive ale parteneriatelor strategice [i practicilor durabile, sus]inute de Corteva Agriscience. Acest program nu ofer\ doar suport financiar crucial, ci creeaz\ [i o re]ea de antreprenoare femei în nou\ ]\ri europene, subliniind rolul crucial pe care acestea îl au în modelarea viitorului agriculturii.

Corteva 33

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Avertiz\ri pentru produc\torii de fructe din Arad [i Bihor Rap\nul, monilioza, b\[icarea, ciuruirea [i p\tarea ro[ie a frunzelor sunt principalele boli în livezile pentru care oficiile fitosanitare din Arad [i Bihor au transmis avertiz\ri pentru ca fermierii s\ ia m\suri urgente, în timpul reapausului vegetativ al pomilor din timpul iernii.

roduc\torii de fructe sunt îndemna]i s\ aplice tratamentele fitosanitare pentru a fi comb\tute cu succes aceste boli extrem de virulente care pot reduce foarte mult produc]ia de fructe, avertizeaz\ speciali[tii Oficiului fitosanitar Arad. Monilinia SP (monilioze) este o ciuperc\ extrem de distrug\toare care se transmite de la un an la altul prin conidii [i miceliu de rezisten]\ în scoar]a ramurilor [i în fructele mumifiate. Boala atac\ cu prec\dere florile prim\vara [i fructele din faza de

Eventuale solu]ii Oficiul fitosanitar Bihor aten]ioneaz\ despre necesitatea aplic\rii tratamentelor împotriva agen]ilor patogeni bacterioz\, monilioz\, antracnoz\ [i ciuruire. Solu]iile se aplic\ în vederea reducerii rezervei biologice de agen]i patogeni în special sâmburoase - prun, cais, piersic, cire[, vi[in - [i semin]oase - m\r, p\r, gutui. Este vorba de Boillie bordelaise 0,5% sau Coprabtol duo - 3,9 kg la ha. La sâmburoase se pot aplica 2,9

pârg\, dar poate ataca [i ramurile [i frunzele. La speciile sâmburoase, în anii cu prim\veri ploioase, atacul poate duce la ve[tejirea ramurilor cu frunze [i flori. Atacul pe flori [i frunze se aseam\n\ cu efectul înghe]ului târziu de prim\var\, cu aspect op\rit, dar în cazul moniliozei printre florile atacate se g\sesc [i s\n\toase. Frunzele atârn\ f\r\ a c\dea, florile se brunific\ [i se usuc\, iar ramurile ve[tejite se îndoaie. O alt\ boal\ grav\ este Venturia inaequalis (p\tarea cafenie a frunzelor, fructelor de m\r [i rap\nul merilor). Pe frunze [i pe l\stari apar pete de culoare brun\-m\slinie, catifelate pe care se formeaz\ organele de înmul]ire ale ciupercii. Frunzele puternic atacate se usuc\ [i cad. Pe fructe apar pete asem\n\toare celor de pe frunze, iar cu timpul cap\t\ un aspect r\p\nos. Fructul r\mâne deformat, cu cr\p\turi la suprafa]\. Alt\ ciuperc\, Podosphaera leucotrica (f\inarea m\rului), se transmite de la un an la altul, prin miceliul de rezisten]\ în solzii mugurilor. Frunzele kg la ha. De asemenea, se mai poate interveni cu Novicure 6 kg la ha sau Airone 4 l la ha la sâmburoase [i 3 litri la ha la s\mân]oase. Se pot utiliza [i alte produse de protec]ia plantelor omologate în România. Conform normelor Uniunii Europene privind ecocondi]ionalitatea, informa]iile privind utilizarea produselor de protec]ie a plantelor de c\tre utilizatorii profesioni[ti vor fi completate la zi în registrul de eviden]\ a tratamentelor [i p\strat\ cel pu]in trei ani. Solu]ia rezultat\ se gole[te în rezervorul ma[inii de

[i l\starii sunt acoperi]i cu o pulbere f\inoas\ de culoare alb-g\lbuie, format\ din organele de înmul]ire ale ciupercii. Frunzele r\mân mici, alungite, aspre [i cu marginile îndoite spre partea superioar\, nu cresc, se usuc\ [i cad. L\starii devin gola[i sau cu un smoc de frunzuli]e în vârf. Mugurele terminal este distrus. L\starii nu mai cresc [i se usuc\. Taphrina deformans (b\[icarea frunzelor de piersic) este tot o ciuperc\ [i se transmite tot de la un an la altul, sub form\ de miceliu care tr\ie[te pe scoar]\ ramurilor sau între solzii mugurilor. Frunzele, în special din treimea superioar\ a l\starilor, sunt deformate [i b\[icate. Por]iunile atacate au la început o colora]ie ro[iatic\, apoi se îng\lbenesc, se brunific\ [i cad. Pe partea inferioar\ a acestor umfl\turi se formeaz\ o pulbere albicioas\. Ramurile sunt gola[e, sunt mai scurte [i uneori curbate.

Gheorghe MIRON tratat, iar ambalajele se depoziteaz\ [i se returneaz\ distribuitorului. Pentru toate speciile pomicole aflate în perioada de repaus vegetativ pe timpul iernii speciali[tii recomand\ aplicarea tratamentului dup\ executarea lucr\rilor de igien\ cultural\ [i agrotehnice> suprimarea tuturor ramurilor cu simptome de boli (rap\n, f\inare, focul bacterian, fructe moniliate), eliminarea [i arderea pomilor usca]i neproductivi [i a celor afecta]i de focul bacterian, cancerul de scoar]\, a cuiburilor de insecte defoliatoare. Profitul Agricol 2/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cine este D\nu] Andru[, fermierul care a pornit protestele Cu c\ciul\ de oaie alb\ pe cap, D\nu] Andru[ a citit ;n fa]a camerelor de filmat lista revendic\rilor pe care le au fermierii. Oamenii l-au pus pe el pentru c\ a fost sc=nteia care a aprins agricultura româneasc\. D\nu] Andru[ este fermier din P\ltini[, jud. Boto[ani. Lucreaz\ 1.300 de hectare [i are 1.000 de oi [i 30 de vaci. “Nu pot fi mul]umit de rezultatele negocierilor cu ministrul, dar mai avem luni o tur\”, spunea dup\ semnarea declara]iei comune cu FlorinIonu] Barbu. “Pentru prima faz\, e bine. Ministrul e de acord cu revendic\rile noastre [i vor fi m\suri ulterioare. Ca s\ câ[tigi 3-4 ordonan]e într-o asemenea dezbatere este o realizare enorm\.” A coborât cu toat\ indignarea din vârful h\r]ii [i unii l-au comparat cu Hanibal care trece troienele din mun]i spre Roma, al]ii l-au perceput ca pe un pref\cut om politic. “Poate s\ considere fiecare ce vrea, dac\ atât îi duce capul pe oameni, nu avem ce face. Domnul Barbu minte de înghea]\ apele. Noi i-am trimis revendic\rile de 5 luni [i nu am primit niciun r\spuns. El o d\ spre politic\, nu eu. Ce leg\tur\ are politica aici cu problemele reale de via]\? Eu nu sunt om politic. Am candidat o singur\ dat\ la o prim\rie ca s\-i demonstrez unui primar c\ nu am doar 70 de voturi, cum sus]inea el, [i cu asta s-a încheiat. El e politician, nu 36

eu. Eu am pus acum 3 luni pe masa lui [i pe masa ministrului de Interne documente care atest\ practica european\, conform c\reia, atunci când dobânde[ti categoria B, prime[ti [i categoria TR. La noi nu se poate! Zero r\spunsuri, zero reac]ii!” D\nu] Andru[ ridic\ perdeaua care acoper\ [i asocia]iile din zootehnie [i îi acuz\ pe pre[edin]i de corup]ie. “Nu po]i depune dosarul la APIA pentru SCZ sau ANT dac\ nu e[ti înscris într-o asocia]ie de profil sau dac\ nu mergi la cei de la ANZ. La Boto[ani exist\ probleme grave. Pe timpul lui Petre Daea, au fost [terse datoriile asocia]iei oierilor, acumulate din cauza lipsei de performan]\. În acest an, asocia]ia a primit 19 milioane de euro [i are rentabilitate zero. Pentru fiecare animal înscris

în asocia]ie, statul d\ 70 de lei pentru Registrul Genealogic. Fermierul trebuie s\ dea 15 lei. Jupuiala asta la nivel na]ional poate s\ continue f\r\ abatere? Statul are capacitatea s\ sus]in\ aceste domenii. De ce s\ pl\teasc\ fermierul? Cum s\ pl\tesc eu 100 de lei unei asocia]ii pentru un animal? 70 de lei nu erau de-ajuns? Ce performan]e are asocia]ia? A f\cut genotipare, a stabilit filia]ia [i nu [tim noi? Vine bonitorul cu traista de crotalii [i spune c\ acest berbec ar fi bun de s\mân]\. Certificatele de origine pentru berbeci se vând. Dac\ tu nu ai berbeci, de unde ai certificate de origine? Este caz penal. Nu cumva se fac aceste lucruri cu concursul celor care de]in aceste registre genealogice? Eu nu spun c\ nu trebuie f\cut\ performan]\ în România. Fereasc\ Dumnezeu! Dar haide]i s\ facem performan]\ pe bune. Pute]i s\-mi spune]i c\, la 500 de oi, se respect\ norma de un berbec la 35 de femele, ave]i certitudinea c\ berbecul X a montat oaia Y? Banii trebuie da]i fermierilor, nu asocia]iilor. Asocia]iile pot primi bani numai dac\ fac performan]\. Am o asocia]ie cu 400 de membri. Fermierii care protesteaz\ din Boto[ani [i Suceava se afl\ în asocia]ia noastr\. Vi se pare normal ca un partid politic s\ aib\ asocia]ia de profil?”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 2/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Problemele unui mic cresc\tor Vasile Adrian Hossu s-a n\scut la Turda, la 14 octombrie 1989. Este inginer zootehnist, a terminat facultatea [i masteratul la USAMV Cluj. Are ferma în Livada, comuna Petre[tii de Jos, jude]ul Cluj, la cap\tul Cheilor Turzii. Acolo este p\mânt argilos, greu. Nu poate fi l\sat nearat toamna, nu e nici zon\ defavorizat\. “Am preluat ferma început\ de tat\l meu în 2006, f\cut\ pe fonduri SAPARD. El a lucrat anterior ca muncitor la Electroceramica din Cluj, acum e Dedeman acolo. Ne-am întors la bunici în sat. Terenul este în pant\, fuge apa la vale. Am 440 de hectare, din care 60 sunt p\[une. Avem în proprietate 35 de hectare. Îngrijesc 180 de vaci, din care mulg 80. Am dou\ fete”. Face parte din Cooperativa Some[ Arie[, care îi cump\r\ laptele la 2,50 lei litrul. Suport\ [i transportul. “Cooperativa este un real ajutor, vinde laptele la Friesland Campina, la Napolact. Cheltuielile noastre au crescut, s-au dublat, nu a crescut pre]ul laptelui la poarta fermei. Este o minciun\. {i tot fermierii au de suferit.” Cooperativa a pierdut fabrica unde se face brânza de N\sal. “Fermierii no[tri au ce înv\]a de la expozi]iile de zootehnie din Italia. Am v\zut cât\ d\ruire [i responsabilitate manifest\ fermierii italieni [i copiii lor pentru vaci. La noi nu prea vezi a[a ceva. La ei, [colile agricole se bucur\ de prestigiu. Românii nu ur\sc vaca, românii ur\sc munca. Zootehnia este un sector foarte greu [i e pu]in atractiv. Din 20 de tineri din sat, numai eu m-am întors. Doar doi absolven]i din 20 lucr\m în ferme. To]i au f\cut facultatea pentru o diplom\”. Fermierii nu mai au voie s\ are înainte de 15 octombire. O decizie nebuneasc\, sus]in fermierii, [i au dreptate. Nu to]i anii seam\n\ între Profitul Agricol 2/2024

ei, nu toate solurile ar fi identice. “Dac\ ai arat totu[i înainte de 15 octombrie, trebuie s\ semeni în maxim dou\ s\pt\mâni, s\ vii cu o cultur\ de acoperire. P\ioase sau ceva leguminoase verzi ca s\ întorci iar brazda. E vorba de costuri în plus”. Î[i trateaz\ animalele singur. “Nevoia te înva]\”, poveste[te Vasile Adrian Hossu. “Toate tratamentele, îns\mân]\ri artificiale, vaccin\ri le fac eu. În facultate am f\cut doar ceva teorie. Practic\ zero. Nu prea avem medici veterinari pentru fermele de vaci cu

Vasile Adrian Hossu

lapte. To]i fug la câini [i pisici. Un unchi m-a înv\]at s\ fac îns\mân]\ri. A f\cut [coala de îns\mân]\tori de la Dej, atât. Partea veterinar\ am mai înv\]at-o de la un v\r care este medic veterinar, apoi am citit [i am înv\]at.” Ra]ia unei vaci de lapte const\ în porumb siloz [i semifân de lucern\ în amestec cu iarb\. Adaug\ balo]i de fân, triticale, green ping de porumb. “Probabil am fost primul din jude]ul Cluj care am f\cut green ping. Recoltez porumbul la o umiditate de 25-30%, zdrobesc boabele cu un utilaj [i îl bag în silobaguri. Rezist\ foarte bine [i f\r\ inoculan]i. Este ca o mur\tur\ care consum\ oxigenul din interiorul sacului. Asigur\ o cre[tere relativ mic\ a produc]iei de lapte, dar te scute[te de multe costuri [i de manoper\. Nu e prea mult\ acreal\ pentru vaci. Am f\cut [i din porumb uscat. În zona mea, nu prea se poate usca porumbul. I-am chemat pe colegii din cooperativ\ s\ vad\ cât e de u[or. Cump\r [rot de floarea-soarelui”. Rota]ia impus\ a culturilor îi afecteaz\ ur=t pe fermierii care au zootehnie [i care de]in terenuri mai pu]ine, dar [i pe cei care au ferme mai mari. “Un cresc\tor care are doar 15 hectare de teren poate preg\ti acolo doar porumbul siloz pentru animale. Ce face cu vacile dac\ îl obligi s\ fac\ rota]ia culturilor pe o suprafa]\ a[a mic\? Sorgul este o porti]\, dar nu este acela[i lucru ca porumbul. Dac\ semeni lucern\, nu ob]ii acelea[i produc]ii. Este obligat s\ renun]e la subven]iile de la APIA ori s\-[i mute terenul de pe o firm\ pe alta. S\ se descurce! Pentru ce? Soia e scump\ [i, f\r\ iriga]ii, nu se face. Abia îmi ajunge purinul s\ dau pe lucern\ [i F trifoiul de lâng\ ferm\.”

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR În zona lui nu merge lucerna mai mult de dou\ coase pe var\, din cauza climei. “Cei care au f\cut regulile pentru culturi tr\iesc numai în birouri, [tiu doar de cultura mare din sud, unde este c\ldur\ mult\, dar pe noi ne încurc\... Eu, dac\ nu ar când îmi permite clima din zona mea, ce m\ fac?”, întreab\ fermierul sup\rat. O alt\ inep]ie se refer\ la instalarea panourilor fotovoltaice. Fermierul prime[te bani pentru instalarea lor, dar, timp de cinci ani, nu are voie s\ devin\ prosumator, nu poate injecta energia în re]ea. “Cei care au f\cut ghidul au prea multe [coli. Am cump\rat un robot de muls de la compania DeLaval. Le mulge pe toate. Dar aici apare alt\ problem\. Trebuie s\ faci perfor-

man]\, nu mai merge. Animalele trebuie adaptate. Concentratul pe care îl folose[ti la robot este un cost în plus [i vacile vor s\ vin\ mereu. Robotul las\ vaca s\ intre doar o dat\ la 6 ore. Dac\ vine la 5 ore [i 59 de minute, o scoate afar\. E foarte inteligent [i sunt mul]umit de el, dar trebuie obi[nuite vacile. Tot trebuie un om ca s\ le orienteze. Viitorul este Red Holstein, dar eu am B\l]at\ cu Ro[u austriac\. Iau material seminal de la Biagen. Robotul este o motiva]ie în plus s\ fac performan]\. El are un dezinfectant cu care d\ mameloanele vacilor, dar dezinfecteaz\ [i mameloanele instala]iei ca s\ nu se transmit\ vreo infec]ie de la o vac\ la alta. Avem nevoie de progres în ferme. Trebuie vaci pu]ine [i bune.”

Ministrul Barbu promite subven]ii mari la juninci ca s\ creasc\ [eptelul. În realitate, efectivele scad pentru c\ se închid fermele. Vaci se mai g\sesc, fermieri - mai greu. “Fermierii trebuie s\ în]eleag\ c\ trebuie s\ fac\ performan]\. Nu mai merge oricum. Degeaba ai multe animale. {i tata credea c\ trebuie mai multe vaci, dar eu fac acum cu mai pu]ine cât f\cea el cu mai multe”, spune Hossu. La 30 de ani, acest tân\r are deja o gândire matur\. Laptele fermelor de familie este mai bun [i procesatorii sunt mul]umi]i de laptele lor. Vacile lui au ajuns la o medie de 20 de litri pe zi. “A[ fi foarte mul]umit cu 30 de litri. Trebuie s\ protej\m via]a productiv\ a animalelor.”

Avanpremier\ EuroTier 2024 EuroTier, cea mai mare expozi]ie din lume dedicat\ sectorului zootehnic, va avea loc în perioada 12-15 noiembrie, la Hanovra, ;n Germania. Organizat\ de DLG (Societatea Agricol\ German\), EuroTier este cea mai important\ expozi]ie din lume pentru zootehnie [i managementul animalelor. Grupul ]int\ principal al vizitatorilor îl reprezint\ fermierii [i comercian]ii profesioni[ti. Separat, EnergyDecentral, târgul interna]ional pentru energie [i mai ales energie agricol\, [i Inhouse Farming, noua platform\ a DLG pentru sistemele alimentare ale viitorului, vor avea loc la Hanovra în noiembrie 2024, paralel cu EuroTier. World Poultry Show este platforma pentru industria interna]ional\ a p\s\rilor de curte. Subiectele principale vor fi amprentele de CO2 în procesarea p\s\rilor de curte [i bun\starea animalelor. 38

Tema directoare este “Inov\m cre[terea animalelor”. Cerin]ele sociale [i politice, un mediu de pia]\ provocator, standardele de mediu în cre[tere [i dorin]a pentru o bun\stare

mai bun\ a animalelor impun noi cerin]e pentru cre[terea animalelor, orientat\ spre viitor la nivel mondial.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 2/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Oierii s-au scos în fa]a ministrului Agriculturii Nu e pentru prima dat\ când cresc\torii de oi s-au dovedit o nuc\ tare pentru Ministerul Agriculturii. Persoane fizice sau nu, ei au ob]inut toate promisiunile posibile din partea ministrului.

“

Este un sector foarte important pentru România [i pentru Ministerul Agriculturii, a spus ministrul Florin-Ionu] Barbu. România de]ine 17% din exporturile de carne de oaie în Europa [i 70% c\tre alte state. Le mul]umesc fermierilor pentru dezvoltarea acestui sector, pentru investi]iile care urmeaz\ s\ le fac\ în domeniu. Am discutat despre bugetul pe anul 2024”. 40

El a anun]at c\ sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pentru oi [i capre se va ridica în acest an la suma de 80 de milioane de euro. Ajutorul na]ional tranzitoriu (ANT) va fi de 40 de milioane de euro pentru aceste specii> “Este pentru prima dat\ când sectorul ovin are, prin Programul Na]ional Strategic, ax\ separat\ pentru dezvoltarea [i vânzarea fermelor. Aici aveam 20 de milioane de euro [i aceast\ ax\ este deschis\. S-au depus proiecte. Fermierii au zis c\ 20 de milioane nu ar fi suficiente [i le-am cerut s\ depun\ proiecte. Dac\ nu vor fi proiecte depuse suficiente, se poate face relocarea fondurilor. Foarte mul]i fermieri au solicitat echipamente noi, prin care s\ reduc\ costurile din ferme. Solicit\rile au fost îndrept\]ite. Avem probleme cu colectarea lânii. Am reu[it împreun\ cu doamna Constan]a {efan s\ debloc\m cel mai important proiect de 40 de

milioane de euro pentru colectarea [i valorificarea lânii. Proiectul e semnat [i în martie vor începe lucr\rile”. Florin-Ionu] Barbu a promis c\ va discuta cu premierul Ciolacu pentru alocarea unor sume pentru tunsul oilor. El s-a bucurat c\ e pentru prima dat\ când reprezentan]ii persoanelor fizice [i ai societ\]ilor comerciale s-au a[ezat la aceea[i mas\ pentru a debloca situa]ia. Nicolae Cioranu, pre[edintele Federa]iei Romovis, a cerut constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea legisla]iei specifice. “Produsele noastre nu s-au scumpit de 5 ani la poarta fermei, telemeaua pleac\ de la noi cu maxim 45 de lei kilogramul, a crescut îns\ adaosul comercial”, a spus Nicolae Cioranu. Oierii pot s\ vând\ acum miei [i în Maroc. “Cel mai important lucru este dialogul în democra]ie, nu trebuie s\ st\m în strad\”, i-a mângâiat ministrul Profitul Agricol 2/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR pe oieri. El le-a mul]umit c\ ini]iativa privind crearea creditului agricol a venit tot de la oieri. A[a vor fi finan]ate fabricile pentru producerea furajelor pentru oi [i capre. “Prin unire e t\rie”, a spus poetul nostru Eminescu pe care îl s\rb\torim azi. “A[a am stat [i noi la aceea[i mas\ azi”, a ad\ugat ministrul pu]in\ patin\ cultural\. Au participat la negocieri Dumitru Andre[oi, Gheorghe Nea]\, Nicolae Cioranu, Ion Bode, Ioan Sterp, Ghi]\ Ciobanul, pe numele real Gheorghe D\nule]iu. Constan]a {tefan, pre[edin]a Asocia]iei Agricole “]ara Lovi[tei”, a spus c\ transhuman]a carpatin\ a devenit în decembrie 2023 valoare imuabil\ [i pentru patrimoniul cultural [i imaterial al UNESCO. To]i au c\zut de acord c\ dialogul a fost fructuos pentru ei [i i-au mul]umi ministrului. “Le transmit fermierilor s\ stea acas\ pentru c\ Ministerul Agriculturii [i Guvernul României au toate formele de sprijin, inclusiv pentru firmele ajunse în dificultate. 2024 va fi cel mai bun an agricol din România. Toat\ lumea va lua SCZ, f\r\ berbeci de 6 ani, f\r\ registru genalogic”, a încheiat ministrul apoteotic. Subven]ii [i subven]ii! Nu s-a discutat nimic despre problemele tehnice cu care se confrunt\ acest domeniu unde nu se investe[te mai nimic pentru bun\starea oilor [i, de ce nu?, pentru condi]iile de munc\ ale ciobanilor care mulg oile ghebo[i în ar[i]\ sau în ploaie, ca pe vremea lui Burebista... L-am întrebat pe ministrul Barbu ce înseamn\ “d\m SCZ la toat\ lumea”. Adic\ va renun]a la pragurile numerice, stabilite prin lege, adic\ minim 50 de oi sau capre [i maxim 500? El a evitat r\spunsul. “Sper s\ nu fie a[a. Ar fi un dezastru”, a spus Nicolae Cioranu, pre[edintele Federa]iei Romovis. Profitul Agricol 2/2024

Gheorghe Nea]\> “Trebuie s\ ne men]inem bunul sim] tehnic...” Ca s\ ie[im din siajul electoralist al momentului, am cerut p\rerea lui Gheorghe Nea]\, director general executiv la Asocia]ia cresc\torilor de ovine “Dacia” din jude]ul Hunedoara, un bonitor consacrat în ]ara noastr\. “A fost un talme[-balme[, i-a amestecat pe to]i acolo, cu Ionic\ Sterp [i cu Ghi]\ Ciobanu. Bine, dac\ asta e decizia ministrului... Ei nu vor face niciodat\ performan]\. Le-am spus-o [i în sal\, dar în linii mari a fost bine. Eu l-am avertizat pe ministru, eu i-am trmis [i o not\ în acest sens. A evitat s\-mi dea cuvântul la conferin]a de pres\ pentru c\ a[ fi repetat ce am zis în sal\. Eu privesc aceste lucruri din perspectiva omului care a creat performan]a în domeniu. {i dac\ România a ajuns pe locul al treilea în Europa, ca efective, nu st\m la fel la indicii de calitate. Avem mult de lucru. M-a asigurat în sal\ c\ se vor pl\ti srviciile. Sunt curios cum. Dac\ a spus c\ d\ SCZ “la toat\ lumea”, a[a se va [i întâmpla. Pragurile numerice r\mân, dar renun]\ la condi]iile legate de vârst\, de num\rul reproduc\torilor raportat la num\rul de oi. Nu mai trebuie 35 de oi la un berbec. Tehnica e grea. Mai este valabil\ vreo lege? Vor primi SCZ to]i cei înscri[i în Baza Na]ional\ de Date. Sper s\ nu desfiin]eze pragurile numerice pentru c\ atunci va fi un adev\rat dezastru. Se dep\[e[te num\rul de animale eligibile [i se reduce suma. Dac\ va ajunge la 12,4 euro pe oaie, atunci Uniunea European\ taie tot pentru c\ nu ne mai înscriem în barem. Eu i-am zis ministrului. Dac\ vrea s\ transfere tot ANT de la oi la mielu]ele p\strate în ferm\, este îndrept\]it oricine are 50 de oi s\ conteste decizia lui la Curtea Constitu]ional\ [i blocheaz\ tot. Acesta este un drept al tuturor oierilor, e scris în legisla]ie, nu se poate altfel. El vrea s\ coreleze aceast\ treab\ de

controlul oficial. Dac\ oprim toate mielu]ele, înc\lc\m legea. Avem deja o prevedere în Regulamentul de organizare [i func]ionare a registrelor genealogice> trebuie s\ oprim 25% din mielu]e în fiecare an. [i atunci, care e sprijinul pe care îl d\? Orice cre[tere a unui procent, f\r\ sus]inere tehnic\, este în detrimentul valorii generale globale de ameliorare. Opre[ti 50% mielu]e [i nu mai selectezi nimic, chiar dac\ e chioar\ sau [chioap\? {i ce ai f\cut? Nu a întrebat pe nimeni când a lansat ideea. Nu a consultat un profesor de ameliorare, ca Horia Grosu, cum nu are toat\ Europa. Dac\ vrea s\ creasc\ rapid efectivele, eu cred c\ poate s\ acorde ni[te ajutoare de minimis pentru ambele specii, [i pentru vac\, [i pentru oaie, ca s\ cumpere mielu]e [i vi]ele, cu indici de selec]ie, care trebuie respecta]i. S\ nu dea la toat\ lumea c\ iar se ajunge la un haos generalizat. Cresc\torii trebuie s\ aib\ un caiet de sarcini, pe care îl prezint\ la grupurile de lucru. Sper s\ nu le fac\ totu[i cu Ionic\ Sterp [i cu Ghi]\ Ciobanu... Eu nu pot s\-mi bat joc de mine [i nu m\ complac... Eu în]eleg c\ este an electoral, dar o limit\ a bunului-sim] tehnic trebuie s\ existe [i trebuie respectat\”, este de p\rere Gheorghe Nea]\.

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Hibrizi de ovine [i caprine crea]i la Sta]iunea din Caransebe[ “Încerc\m s\ cre\m linii noi de animale”, spune Maria Sauer, directoarea Sta]iunii de Cercetare pentru Cre[terea Ovinelor [i Caprinelor Caransebe[. Astfel, în ultimii ani, la ovine a fost creat\ linia de lapte între rasele }urcan\ [i Lacaune, specializat\ pentru produc]ia de lapte. Au fost crea]i [i hibrizi de carne între }urcan\ [i rasa german\ Cap negru. În domeniul cre[terii caprelor, cercet\torii sta]iunii au creat un hibrid între rasa Boer sud-african\ [i rasa Carpatin\, pentru sporirea produc]iei de carne. Sta]iunea de]ine patrimoniu monogenetic la ovine, la exotica ras\ Ra]ca. La Caransebe[ este singura sta]iune din ]ar\ în care se cresc ovine Ra]ca de culoare neagr\ cu coarnele de tip tirbu[on cu o deschidere care poate ajunge pân\ la 90 cm. Aceste oi sunt recunoscute ca fiind foarte bune produc\toare de lapte. De aceea sta]iunea le p\streaz\ ca rezerv\ genetic\. Din p\cate, nu reu[e[te s\ le omologheze, din cauza num\rului mic de exemplare, fiindc\ exist\ numai în Cara[-Severin. Regula spune c\ trebuie s\ fie peste 5.000 de capete. De aceea, de câ]iva ani, cercet\torii sta]iunii încearc\ extinderea num\rului pentru a se dep\[i acest prag. Sta]iunea mai are în desf\[urare [i trei proiecte de cercetare [tiin]ific\. La dou\ este conduc\toare de proiect pe ovine [i caprine. Acestea vizeaz\ ameliorare genetic\. La alt proiect de cercetare, privind reducerea emisiilor de gaze produse de animale în ferm\, sta]iunea este partener, iar conduc\tor este sta]iunea din Balote[ti. Pe de alt\ parte, cercet\torii sta]iunii s-au axat [i pe ob]inerea de produse experimentale din lapte de oaie 42

Maria Sauer, director Sta]iunea de Cercetare pentru Cre[terea Ovinelor [i Caprinelor Caransebe[

[i capr\, dar [i produse din carne de la ovine [i caprine. “Am încercat s\ ar\t\m cât de benefice sunt aceste produse gastronomice ob]inute de la animalele noastre. Se pare c\ cei care au degustat au spus c\ sunt foarte bune. Încerc\m s\ le promov\m [i s\ deschidem apetitul consumatorilor”, a declarat Sauer. Cercet\torii au creat [i un iaurt cu lapte de capr\ oco[\. Cuvântul este un regionalism utilizat în Banatul montan [i înseamn\ capr\ foarte istea]\. A fost numit\ a[a fiindc\ are capacitatea s\ selecteze plantele de pe câmp pe care le consum\. Atunci [i produsul pe care l-au ob]inut cercet\torii este mult mai selectiv [i cu calit\]i deosebite. Tot în laboratoarele sta]iunii s-au ob]inut o telemea de capr\ tot oco[\, dar [i o brânz\ fr\mântat\ cu m\rar. Un alt produs creat la sta]iune se nume[te “Cârna]ii caransebe[eni de capr\”. De asemenea, au mai fost inventate [i trei sortimente de cârna]i de oaie produ[i din rasa Ra]ca. Sta]iunea de]ine dou\ rase de capre, una se nume[te Carpatin\ [i cealalt\ rasa Alb\ de Banat. Aceste animale sunt crescute pe p\[unile de pe zona muntoas\, unde

se g\sesc [i fructele de p\dure cum sunt afinele. Fiindc\ în zon\ se g\sesc foarte multe afine s\lbatice, cercet\torii sta]iunii au creat o afânat\ cu sigla sta]iunii. Bineîn]eles c\ în laboratoarele institu]iei a fost produs\ [i ]uic\ b\n\]ean\. Deoarece cercetarea agricol\ nu a fost pl\tit\ cum trebuie niciodat\, la sta]iune s-a încercat s\ se ob]in\ [i altceva pe lâng\ obiectul de activitate de cercetare [tiin]ific\ în domeniul cre[terii ovinelor [i caprinelor. Au fost editate c\r]i [i ghiduri, dar [i un calendar cu toate activit\]ile pe care ar trebui s\ le urmeze cresc\torii de animale cu ce au nevoie în ferme. Sta]iunea are dou\ laboratoare de cercetare - unul de genetic\ [i ameliorare [i unul de tehnologie. A mai avut un laborator de biotehnologii, dar pentru c\ fondurile au fost insuficiente a fost desfiin]at. Sta]iunea are 10 cercet\tori, iar în total sunt 21 de angaja]i. Au fost 108, dar s-au redus suprafe]ele [i atunci, neavând terenuri pe care s\ creasc\ animalele, s-au redus [i angaja]ii [i efectivele de oi [i capre.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 2/2024

MA{INI & UTILAJE Swifterdisc XE 14400 Mega

Noi l\]imi de lucru pentru grapele Swifterdisc [i Atlas Bednar extinde în 2024 portofoliul de echipamente pentru prelucrarea solului Swifterdisc [i Atlas cu noi l\]imi de lucru, pornind de la cea mai mic\ grap\, de doar 1,75 m l\]ime, pân\ la cea mai mare, de 14,4 m.

de sus]inere, osia de transport [i t\v\lugii posteriori< numai sec]ia cu discuri este ridicat\.

Swifterdisc XE 14400 Mega

Atlas AE 10400 Profi Swifterdisc XN 2000 Grapa cu discuri Swifterdisc XN 2000 are cea mai mic\ l\]ime de lucru, de numai 1,75 m, util\ în ferme mici cu tractoare cu puteri reduse [i poate fi echipat\ cu discuri de 520 sau 560 mm. Fiecare disc este montat individual pe cadru, cu protec]ie din segmente de cauciuc, iar utilajul poate fi echipat cu o greutate suplimentar\ de 100 sau 200 kg.

Profitul Agricol 2/2024

Grapele cu discuri din gama Atlas AE_Profi dispun de discuri cu diametru mare [i au randament ridicat, acestea fiind caracteristicile necesare pentru prelucrarea de calitate a terenurilor cu cantit\]i mari de reziduuri de cultur\. Modelul Atlas AE 10400 Profi, cu o l\]ime de lucru de 12,4 m, are acum o nou\ versiune mai mic\, Atlas AE 10400 Profi, cu o l\]ime de lucru de 10,4 m. Poate fi echipat cu reglare hidraulic\ a adâncimii sau cu reglare electrohidraulic\ a adâncimii Load Sensing [i control intuitiv prin sistemul sistemul Bednar Easy Control. O echipare op]ional\ include un grilaj cu tije între rândurile de discuri sau, în spate, placa de nivelare cu palete Crushbar reglabil\ hidraulic, dispus\ înaintea t\v\lugilor. Atlas AE 10400 Profi este proiectat ca utilaj pe o singur\ osie. În timpul întoarcerii la cap\t de rând, ma[ina utilizeaz\ ro]ile

Pe baza cererii de ma[ini de mari dimensiuni, Bednar a extins seria Swifterdisc XE Mega cu un model care are o l\]ime de lucru de 14,4 metri. Swifterdisc XE 14400 Mega este potrivit pentru tractoare cu puterea peste 500 CP. Ca [i alte modele mai mari, aceast\ grap\ are dou\ tipuri de discuri. Discurile agresive standard sau cu form\ special\, cu un efect de t\iere mai bun, sunt disponibile cu un diametru de 520 sau 560 mm. Grapa cu discuri are ro]i de sus]inere în fa]\, care asigur\ o ghidare stabil\ pe teren [i men]in adâncimea de lucru setat\. Sistemul Bar-Lock este utilizat pentru distribu]ia optim\ a sarcinii în construc]ia ma[inii. Swifterdisc XE 14400 Mega se pliaz\ pentru o l\]ime de transport de 3 metri, iar în\l]imea de transport nu dep\[e[te 4 metri. Toate aceste grape cu discuri pot fi echipate cu discuri Endurance furnizate de produc\torul francez Forge de Niaux, ce ofer\ o durat\ de exploatare mai lung\ decât discurile standard, datorit\ rezisten]ei ridicate la impacturi [i deform\ri extreme.

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

Din]i de rechin pentru instala]ii de irigat Un produc\tor american, Shark Wheels, a realizat sistemul SWIFT - Sine Wave Innovative Flotation and Traction, adic\ flotare [i trac]iune inovativ\ prin deplasare sinusoidal\ (pare mai complicat decât este în realitate). Prin acesta ro]ile defazate ale suporturilor liniei de iriga]ii se deplaseaz\, fiecare în parte, pe câte o “c\rare” sinusoidal\ diferit\ (asem\n\toare cu forma lan]ului ADN), ceea ce reduce cu peste 55% formarea acelor [an]uri care apar la deplasarea cu ro]i cu anvelope cu aer, sc\zând mult atât eventuala deriv\ [i alunecarea pe terenuri argiloase umede, cât [i tasarea solului, concomitent cu o

trac]iune mai bun\. Anvelopa, care seam\n\ mai mult cu o [enil\ rotund\, este compus\ dintr-o serie de pl\cu]e modulare din cauciuc, aranjate în form\ de din]i de rechin [i conectate între ele pentru a da forma final\ a anvelopei. Fiind f\r\ aer, se evit\ riscul de explozie sau pan\. În cazul în care o pl\cu]\ de cauciuc se deterioreaz\, sunt necesare doar 60 de secunde pentru înlocuirea ei. SWIFT a atras aten]ia [i unui mare produc\tor de anvelope, Bridgestone, care a decis s\ distribuie produsul c\tre fermierii din SUA, prin divizia sa Firestone Agriculture.

Atuurile sprayerelor Kverneland Sprayerele din gama Kverneland iXtrack T au un design compact, aplic\ tratamentele cu precizie, sunt eficiente [i u[or de utilizat. Au rezervoare cu capacit\]i de la 2.600 la 6.400 litri [i sunt echipate cu rampe din o]el [i aluminiu cu lungimi de la 18 la 40 metri. AgroConcept, importator autorizat al m\rcii Kverneland în România, desf\[oar\ o campanie promo]ional\ la achizi]ia sprayerelor din aceast\ gam\. Sunt disponibile 3 modele, la pre]uri promo]ionale, T3 - de la 59.900 euro, iXtrack T4 - de la 61.500 euro [i iXtrack T6, de la 112.800 euro.

programe software suplimentare. 3. Pulverizare de precizie> echiparea cu un paralelogram suspendat. Acesta combin\ stabilitatea optim\ cu balansarea lin\ a rampei [i cu mi[carea vertical\ limitat\ pentru a reduce la minim devierea în\l]imii de pulverizare. 4. Sisteme electronice inteligente> compatibilitate 100% ISOBUS ca do-

tare standard, conectare facil\ la IsoMatch Tellus GO sau PRO sau la orice alt terminal certificat AEF. 5. Gestionarea lichidelor> pozi]ia rezervoarelor, a furtunurilor, a supapelor [i a orificiilor de golire este optimizat\ pentru a reduce la minim cantitatea de lichide reziduale.

Arpad DOBRE

Avantajele modelelor iXtrack T 1. Stabilitate> unghiul de virare de 32 grade [i raza de întoarcere de 3,6 m ofer\ flexibilitate extrem\ gamei iXtrack T. 2. U[urin]\ în utilizare> gama iXtrack T este compatibil\ cu ISOBUS standard, ceea ce asigur\ o utilizare facil\ [i permite inclusiv înc\rcarea [i utilizarea de

Profitul Agricol 2/2024

MA{INI & UTILAJE

Performan]e [i economii cu JCB 532-70 În ultimele zile ale anului trecut, NHR Agropartners, importator autorizat al m\rcii JCB în România, a livrat unui fermier din Olt un înc\rc\tor cu bra] telescopic JCB 532-70.

mul curbat, dintr-o singur\ bucat\, în partea de sus a cabinei. Sistemul hidraulic regenerativ valorific\ for]a gravita]ional\ pentru a reduce tura]ia excesiv\ a motorului. Tehnicienii NHR spun c\, astfel, se asigur\ unul dintre cele mai reduse

întreaga lume. Modul ECO de pe modelele cu transmisie DualTech VT permite înc\rc\torului s\ utilizeze mai pu]ine tura]ii ale motorului în timpul aplica]iilor în care nu este necesar\ puterea maxim\, sc\zând astfel [i mai mult consumul, precum [i uzura motorului.

Arpad DOBRE Acest model poate fi comandat în variantele Agri sau Agri Super [i asigur\ o productivitate sporit\ [i consumuri reduse, datorit\ echip\rilor performante> - putere maxim\ motor - 150 CP - capacitate maxim\ de ridicare 3.200 kg - în\l]imea maxim\ de ridicare - 7 m - cabina CommandPlus cu un volum m\rit cu 12% [i o reducere cu 50% a zgomotului, la maximum 69 dB. - vizibilitate sporit\ cu 14%, prin gea-

consumuri de motorin\ din aceast\ clas\ de înc\rc\toare, de 5,97 l/or\. Acest consum a reie[it în urma analizei a peste 2,5 milioane de ore de func]ionare a înc\rc\toarelor cu bra] telescopic în ferme din

Parteneriat între Amazone [i Sigma CVM România Amazone [i Sigma CVM România au anun]at semnarea unui parteneriat de distribu]ie a unei game extinse de ma[ini [i utilaje agricole. Este vorba de echipamente pentru lucr\rile solului, sem\n\tori, ma[ini de împr\[tiat îngr\[\minte [i echipamente de protec]ie a culturilor produse de Amazone, a c\ror distribu]ie în România va fi încorporat\ în abordarea orientat\ c\tre client [i în cuno[tin]ele extinse din industrie ale Sigma CVM România. Aceast\ integrare va conduce la dezvoltarea unei oferte de produse care combin\ tehnologia de vârf cu solu]ii practice, având ca scop îmbun\t\]irea productivit\]ii agricole [i promovarea sustenabilit\]ii mediului. 46

Artemios Kotsiras, director general Sigma CVM “Suntem încânta]i s\ ne asociem cu Amazone, un pionier în industria

agricol\. Aceast\ colaborare se aliniaz\ perfect cu valorile noastre fundamentale [i cu angajamentul nostru de a oferi solu]ii de ultim\ genera]ie clien]ilor no[tri”, a declarat Artemios Kotsiras, director general Sigma CVM România. “Ne bucur\ nespus parteneriatul cu Sigma CVM România. Pe de-o parte pentru c\ [tim cât de mult putem schimba împreun\ peisajul agriculturii din România [i, pe de alt\ parte, pentru c\ obiectivele [i valorile comune care ne-au adus împreun\ nu sunt u[or de g\sit în orice partener”, a spus Franz Jakoby, director Amazone România.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 2/2024

MA{INI & UTILAJE

2023, un an la superlativ pentru Claas Jan-Hendrik Mohr CEO Claas :n 2024 compania se preg\te[te pentru condi]ii mai dificile pe pie]ele interna]ionale. “:n timp livr\rile revin la normal, ritmul activit\]ii economice încetine[te perceptibil pe pie]ele noastre de baz\ din Europa Central\ [i de Vest [i America de Nord, din cauza infla]iei ridicate [i a tensiunilor geopolitice în cre[tere. Grupul Claas va continua s\ se bazeze pe punctele sale forte [i se va concentra pe dezvoltarea de noi produse [i tehnologii.” Claas a consemnat anul trecut vânz\ri de 6,1 miliarde euro, ceea ce echivaleaz\ cu o cre[tere de aproa pe 25% fa]\ de 2022. Veniturile companiei înainte de taxare s-au triplat, ajungând la 522,3 milioane euro, de la 166,3 milioane euro în anul precedent. Pe lâng\ utilaje, constuctorul german ofer\ de ani buni solu]ii digitale complete. Anul trecut a venit cu o nou\ inova]ie în domeniu> noul Claas connect, un adev\rat ecosistem digital care consolideaz\ conectivitatea dintre ma[ini [i operatori, între programele cloud [i partenere, precum [i între fermieri [i partenerii de vânz\ri. Claas connect este programat s\ intre online în anumite regiuni de vânz\ri din toamna anului 2024. Pentru c\, spune CEO-ul companiei, Jan-Hendrik Mohr, autonomia [i inteligen]a artificial\ sunt tendin]ele care vor modela viitorul tehnologiei agricole. Echipamentele inteligente vor Profitul Agricol 2/2024

avea o contribu]ie esen]ial\ la durabilitate [i la securitatea alimentar\. La dezvoltarea acestor tehnologii, Claas se bazeaz\ pe resursele interne [i pe alian]e ori parteneriate. În septembrie 2023 [i-a unit for]ele cu start-upul AgXeed [i cu Amazone pentru a fonda o alian]\ pentru echipamente autonome multi-produc\tor, 3A - Advanced Automation & Autonomy. În noiembrie, Claas a prezentat la Agritechnica [i un tractor Xerion 12.590 Terra Trac dotat cu tehnologia Autonomy connect, capabil s\ desf\[oare activit\]i automatizate. De fapt, putem spune c\ pentru Claas 2023 a fost anul Xerionului. La Agritechnica, Xerion 12.650 Terra Trac a primit titlul “Tractorul anului 2024”, iar întreaga serie Xerion 12 a primit recunoa[tere interna]ional\ prin premiul “Farm Machine 2024”, la categoria tractoare mari. Este, de asemenea, de remarcat

faptul c\ produc\torul german [i-a completat anul trecut familia de combine, prin lansarea Evion, o nou\ serie care este adaptat\ special pentru fermele mici. Astfel, împreun\ cu seriile Lexion [i Trion, Claas are cea mai modern\ [i variat\ gam\.

Arpad DOBRE

Motivele de s\rb\torire din 2023 Anul trecut a fost unul deosebit pentru Claas. :n primul rând, a aniversat 50 de ani de la lansarea primei sale combine autopropulsate de recoltat furaje. Tot anul trecut, a aniversat 20 de ani de la începutul produc]iei de tractoare standard. În 2019, de pe linia de asamblare de la Le Mans a ie[it tractorul cu num\rul 150.000, iar în 2023, cifra s-a rotunjit la 200.000 unit\]i. 47

PAGINA DE HOBBY Sfâr[it de an cu... potârnichi În drumurile noastre hibernale c\tre stolurile de gârli]e de la Pietroiu, revedem, în trecere, b\r\ganele ce ne ademenesc adesea cu diverse tenta]ii cinegetice. {tim acolo [i câteva stoli[oare de potârnichi înc\ de pe când umblam, în iunie, dup\ un c\prior de selec]ie [i, la început de septembrie, în c\utarea prepeli]elor ad\ugate, din nord, celor autohtone, în pragul marii lor c\l\torii peste m\ri [i ]\ri. Despre legendarele [esuri nesfâr[ite de la Dorm\runt vorbe[te [i Odobescu, datorit\ c\ruia afl\m c\ acest toponim, ce a înfl\c\rat dintotdeauna imagina]ia pasiona]ilor de vânat mic, provine de la porecla unui unchia[ din vechime. Împrejurul cârciumii sale s-a întemeiat un sat, unde tr\geau mai adesea vân\torii din B\r\gan, ne încredin]eaz\ scriitorul. Am descins acolo pe vreme aspr\, cu [fichi de „Traist\-goal\”, cum îi spun localnicii criv\]ului, pesemne în semn de alint. Zi plin\ de f\g\duin]e faste, de iarn\ în germene, numai bun\ pentru b\tut câmpii cu gra]ie, vorba poetului. Îns\, în clipa în care coboram din ma[ini – patru arme [i doi câini –, un individ, desigur b\[tina[, tocmai o [tergea engleze[te, c\lare pe biciclet\, l\sând în urm\ o miri[te proasp\t incendiat\. Hr\nite de vântul matinal, fl\c\rile se înte]eau vertiginos, sub ochii no[tri înc\rca]i de obid\< parcela, m\rginit\ de dou\ ar\turi vechi, ni se p\ruse, de departe, foarte atr\g\toare în materie de potârnichi, la care aveam dezlegare. C\ci pentru ele b\tusem atâta cale, frisona]i de speran]\. Treaba asta cu pârjolitul vegeta]iei uscate de pe terenurile agricole pare s\ fi devenit un adev\rat sport na]ional, practicat cu îndârjire mai cu seam\ în zonele de câmpie, de[i legea se opune din r\sputeri, prin pedepse aspre, aplicate… pe hârtie, iar posturile tv prezint\, ori de câte ori au ocazia, pro48

por]iile considerabile pe care le pot lua asemenea acte de tembelism cronic. S-a v\zut c\, uneori, e nevoie de avia]ie pentru a st\vili incendiile ce risc\ s\ devin\ devastatoare. Mi[u chiar a propus s\ sun\m la 112. Vlad a venit cu idea s\-l urm\rim pe descreierat, dar, pân\ la urm\, tot avântul

civic ni s-a stins în câteva „sudalme crude”, vorba lui Sadoveanu. Noroc cu câinii no[tri, care ne-au amintit, prin patosul lor de scotocitori neobosi]i, c\ ne afl\m la vân\toare. Au abandonat de îndat\ solele generatoare de dogoare [i fum înec\cios [i s-au repliat de-a lungul unui canal îmbr\cat în vegeta]ie uscat\, expus\ la soare – loc de refugiu ideal pentru s\lb\ticiunile izgonite de cataclism. I-am urmat de îndat\, dispunându-ne în potcoav\, iar primul strop de adrenalin\ nu a întârziat s\ ne verifice rapiditatea epol\rii> o f\z\ni]\ a explodat parc\ din p\i[ul ve[ted, prilej, pentru câini, al unui aret în tandem ca la carte. De abia am l\sat ]evile în jos, a resemnare, când, din flancul lui Ionu], care tocmai î[i mu[truluia bracul pentru cheta executat\ cu exces de zel, s-a ridicat intempestiv stolul de potârnichi. Armele au r\p\it ca la comand\. Au

c\zut trei p\s\ri. {tiam, fiecare dintre noi, ce isprav\ am f\cut. Adev\rul este c\, indiferent cât de mare ]i se pare stolul din fa]\, dac\ nu oche[ti cu grij\ una dintre ]inte, nu sminte[ti niciun fulg. De aici, [i nedumerirea multora, dup\ e[ec, tenta]i s\ dea vina pe cartu[e, pe soarele care intr\, bucluca[, în ochi sau pe nea[teptata duritate a penajului zbur\toarelor în acel an. La al treilea stol, ridicat din mar-

ginea unei ar\turi proaspete care p\rea s\ nu ne spun\ nimic promi]\tor, am fost martorul, ba chiar protagonistul unei scene rarisime> la un dubleu clar, mi-au c\zut trei potârnichi. M-am gândit c\ una dintre ele e victim\ colateral\. Se mai poate întâmpla. Câinii lucrau în alt\ parte, a[a c\ m-am dus s\ mi le aportez singur. Pe când le culegeam de jos, cea pe care, surprinz\tor, aproape c\ mi-o [i adjudecasem s-a ridicat nev\t\mat\ în zbor [i… dus\ a fost, pân\ în ziua de ast\zi. Am judecat cu to]ii [i am ajuns la concluzia c\, v\zând dou\ surate rupându-se de grup – e vorba de cele împu[cate de mine –, s-a l\sat ca la comand\ odat\ cu ele, f\r\ s\ fi fost lovit\. Din solidaritate sau prin imita]ie...

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 2/2024

Ultima v=n\toare din 2023 Era ;n ajun de Ignat> ultima vân\toare din acest an în bazinul Argelului. Linia standurilor a fost a[ezat\ pe latura lung\ a poienii Ilemsca. Goana a pornit din vale [i urc\ greu, din cauza desi[urilor care trebuie str\b\tute de oameni [i câini. Pân\ de diminea]a t\cut\ [i încremenit\, acum p\durea fream\t\. Larma aceasta ajunge îns\, estompat, pân\ la noi. Va dura aproape o or\ pân\ s\ se apropie la o b\taie de pu[c\. Dup\ pospaiul de z\pad\ de s\pt\mâna trecut\, pare c\ s-a reinstalat toamna, cu dimine]i brumate [i amiezi înv\luite într-o lumin\ molcom\, ruginie. De[i h\ita[ii sunt înc\ departe, încordarea noastr\, a celor din standuri, ne face s\ strângem instinctiv arma în mâini la fo[netul fiec\rei frunze care se desprinde din mul]imea fagilor [i mestecenilor dimprejur. În lipsa ploilor [i vântoaselor autumnale, foioasele î[i leap\d\ încet ve[mântul, iar frunzele cad, plutind, una câte una. Primele ies vulpile. O ro[cat\ a trecut pe lâng\ al doilea vecin din stânga mea, dar acesta s-a ab]inut s\ trag\, probabil pentru a nu abate ipoteticii mistre]i. Ei sunt miza cea mare. {i lupii. La urcare, am z\bovit cu to]ii în jurul urmelor mari, cât palma, întip\rite proasp\t în lutul reav\n. Acesta era venetic, mascul solitar, ale c\rui semne Profitul Agricol 2/2024

de trecere nu mai fuseser\ v\zute pân\ acum pe aici. Suntem la hotarul de miaz\noapte al ]\rii, unde culmile împ\durite ascund poteci vechi de când lumea, pe care s\lb\ticiunile circul\ [i azi, f\r\ s\ aib\ habar de fruntariile a[ezate de oameni. Pentru lupi cel pu]in, ce pot str\bate într-o singur\ noapte zeci de kilometri, patria este locul unde le e bine, adic\ unde g\sesc lini[te, ad\post [i hran\. Din vale, disting zgomot de pa[i grei, prin frunzi[. Urc\ în reprize, alternând graba cu pauze lungi de a[teptare. Boarea vine bine, c\tre noi. Miroase aspru, a urs. Despiedic carabina. Nu avem dezlegare la asemenea s\lb\ticiune, dar nu po]i [ti niciodat\ cum reac]ioneaz\ la strâmtoare. Trebuie s\ fii preg\tit. Îmi dreg vocea, sonor, [i bat de câteva ori cu un tub de cartu[ în ]eava armei. Subarboretul din fa]\ se clatin\, iar c\lc\tura animalului masiv se aude ap\sat, în copci gr\bite, c\tre dreapta, pentru a se pierde în penumbra molidi[urilor. R\suflu u[urat. (Aveam s\ aflu, mai târziu, c\ a trecut la numai câ]iva metri pe lâng\ unul dintre camarazi, a traversat în fug\ poiana [i a disp\rut în cealalt\ vale, din spate. I-am v\zut urmele> cât talpa cizmei mele!) Primele focuri au r\sunat în flancul stâng. Dou\ de ]eav\ lis\ [i trei de

ghintuit\. Pentru cunosc\tori, diferen]a e u[or de sesizat. H\ita[ii se apropie, iar primii câini, cu limbile scoase, sparg h\]i[urile, m\ ocolesc [i se întorc, b\tând aprig, în p\dure. Sper s\ ajung\ vreun mistre] [i la mine. Poate s-a rupt ciurda. Odat\, am doborât un solitar dup\ încheierea goanei, când vecinii mei deja î[i goliser\ înc\rc\toarele [i ne preg\team de adunare. Scosesem cartu[ele din magazie [i mai aveam doar unul pe ]eav\. Dar Fortuna nu-]i surâde la fel de tandru de dou\ ori… Asuda]i, b\t\ia[ii ies din huci, iar câinii roiesc neobosi]i în jurul nostru. Atât a fost. A[tept\m semnalul de p\r\sire a standurilor. Aprind, în sfâr[it, o ]igar\ de mult jinduit\. Descarc carabina, apoi ne deplas\m cu to]ii s\ vedem ce isprav\ au f\cut tovar\[ii no[tri de pe culme. Spectacol tipic vân\toresc, de zile mari> doi copoi floc\iesc de zor porcii c\zu]i, în num\r de trei – doi gr\suni de anul trecut, probabil fra]i, [i un vier m\ri[or, aproape negru, dar nu capital. În]eleg c\ vom avea parte [i de un botez> localnicul tân\r, îmbujorat de emo]ie, care gesticuleaz\ energic, surescitat, e la primul lui porc. Suntem invita]i cu to]ii la el acas\, unde cu siguran]\ c\ ne va explica pe îndelete, [i de mai multe ori chiar, de cât\ st\pânire de sine [i de cât\ m\iestrie a avut nevoie pentru a r\pune a[a o namil\.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 2 februarie - 7 martie 2024 BASF revine [i în 2024 cu cea de-a IX-a edi]ie a concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”, având urm\torul calendar> l Etapa regional\ Moldova data limit\ de înscriere a probelor de vin este 2 februarie 2024, iar jurizarea va avea loc pe data de 8 februarie 2024. l Etapa regional\ Oltenia [i Prahova - data limit\ de înscriere a probelor de vin este 9 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 15 februarie 2024. l Etapa regional\ Dobrogea [i Buz\u - data limit\ de înscriere a probelor de vin este 16 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 22 februarie 2024. l Etapa regional\ Banat [i Transilvania - data limit\ de înscriere a probelor de vin este 22 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 27 februarie 2024. l Marea final\ va avea loc pe 7 martie 2024.

19 ianuarie 2024 La Vaslui se ]ine edi]ia a II-a a Tehnologiilor optime de prelucrare a solului, o conferin]\ organizat\ de Profitul Agricol. Va avea loc la Pensiunea Noblesse, pe DN2F, începând cu ora 9>00. Ca [i la prima edi]ie, ne vom concentra pe prezent\rile speciali[tilor în preg\tirea solului.

Vacile lui Mark Zuckerberg din Hawaii Miliardarul Mark Zuckerberg anun]\ c\ [i-a construit o ferm\ de vaci din rasele Wagyu [i Angus, pe o insul\ din arhipelagul Hawaii. Este cea mai recent\ afacere a magnatului re]elelor sociale. Patronul de la Meta a postat pe Instagram o fotografie cu el mâncând o friptur\ rar\, f\r\ garnitur\. Ferma Ko'olau e amplasat\ pe Insula Kauai, cea mai veche insul\ din Hawaii. De fapt, este un complex de 1.400 de acri. Un acru are 4000 m2, deci magnatul de]ine 560 de hectare. Destul de modest\ mo[ia, dac\ o raport\m la unele ferme din România... Fondatorul companiei Facebook va cre[te vitele la ferma lui din Hawaii, hr\nindu-le pentru finisare cu nuci de macadamia, pentru adaos de gust [i proteine. Apoi le d\ bere, pentru ca animalele s\ se relaxeze. Nucile [i berea sunt produc]ie proprie. Zuckerberg are o avere net\ de 126,5 miliarde de dolari. A cump\rat p\mânt deasupra plajei Pilaa, începând

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

Agxecutive va organiza evenimentul De[teptarea în Agribusinessul Românesc – 2024, un an agricol bazat pe date.

Forumul APPR organizeaz\ a IX-a edi]ie a Congresului De la fermieri pentru fermieri, înso]it de obi[nuita decernare a trofeului Porumbul de Aur.

Viorel PATRICHI

ORIZONTAL: 1) Esen]\ în]ep\toare – Prezent pe toate meridianele< 2) Realizat pe stoc; 3) Te repe]i! – Primele la rumba! – 9 10 Culoare pe stânga< 4) Lipsit de regularitate – Atins la fa]\< 5) Trage pentru un mo[ – E o închipuit\< 6) Nu-s buni de treab\ – Apus la Moscova< 7) F\cut\ s\ pun\ stop< 8) Personalit\]i ale literaturii – Are fructe acri[oare< 9) }inut în banca lui< 10) Duse la explozie.

CAREUL AGRICOL

30 ianuarie 2024

8 februarie 2024

din 2014, scrie ziarul “Daily Mail”. L-a costat ”doar” 270 de milioane de dolari. Iar hrana pentru fiecare vac\ ajunge la 5.000 - 10.000 de lire sterline în fiecare an. Reduce ;ns\ din costuri cu for]a de munc\> fiicele ;l ajut\ la plantarea copacilor de macadamia [i au grij\ de animale. :ns\, dac\ îl cost\ atât furajarea unei vaci, ne putem imagina cât ar fi o friptur\ “Meta”...

VERTICAL: 1) Preg\tesc alegerile la ]ar\ – Acumul\ri f\cute la timp< 2) Prepar\ masa 8 sportivilor< 3) Leve! – A face restituirea< 9 4) Nu pune la îndoial\ – Aflat în captivi10 tate< 5) Nu sunt ni[te oarecare – Limitele unui fenotip! 6) Muntele mic! – Conduce Solu¡ia careului din Nr. 1/2024 la scen\< 7) Prinse în cercuri – Slab la ORIZONTAL: PORC - ARIPA; AMARATE - RR; TOCAT - ATOM; UG - NECLARI; TESIRE - MAS; vân\toare< 8) Vot cu bil\ alb\ – A efectua NEUITAT - T; MEI - ZETARI; I - SFARAMAT; o suspendare< 9) Aflat în câmpul muncii< NUMARAT - FI; APETISANTI. 10) Cântatul dup\ ureche. Profitul Agricol 2/2024