Profitul Agricol nr. 30 - 31, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 30-31 din 31 iulie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 30-31/2024 Redactor - ¿ef

Butaforie cu asigura]i, dar f\r\ asigur\ri “La Ministerul Agriculturii se lucreaz\ la o lege pentru constituirea unui fond mutual”, povestea, prin 2012, Nicolae Sitaru ;n Profitul Agricol. Ca tot omul, ;[i dorea [i el un sistem financiar care s\ p\zeasc\ agricultura de cele dou\ mari rele, seceta [i ;nghe]ul. De atunci, din 2012, ministerul tot pritoce[te [i se r\zg=nde[te. Iar de f\cut, tot n-a f\cut nimic. Doar c\, ;ntre timp, s-a mai rafinat, ;i zice mecanism de asigurare de secet\. Adrian Chesnoiu, pe c=nd era ministru, ;i ad\ugase [i un mic izvor de finan]are, transfer de la Pilonul 1 la Pilonul 2. Petre Daea, mai [iret, l-a d\ruit cu un 3% din subven]ii. Acum a venit r=ndul ministrului Barbu s\ simuleze c\ vrea s\ cheltuie banii. “Suntem în discu]ii cu ASF, pentru c\ vrem s\ facem un proiect prin care s\ activez un mecanism, astfel încât s\ asigur\m culturile de toamn\ [i prim\var\. Practic, statul s\ asigure aceste culturi de secet\”, spunea ministrul pe la jum\tatea lunii iulie.

C\ este nevoie de un mecanism articulat de compensare a pierderilor cauzate de secet\ [i ;nghe], nu ;ncape discu]ie. Dar nu sub forma unor lozinci, a[a cum arat\ [i ast\zi, dup\ 22 de ani. “A[ vrea în luna august s\ avem acest mecanism [i s\ asigur culturile [i tot anul 2025, dar înc\ trebuie s\ vedem cu firmele de asigur\ri procentul care poate fi desp\gubit. Eu le-am cerut între 3.000 [i 3.500 lei pe hectar în caz de secet\“, promite Barbu.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

:l crede]i?

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Arin DORNEANU

Profitul Agricol 30-31/2024

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Rectificare bugetar\ pentru plata de desp\gubiri la secet\

2024, unul dintre cei mai seceto[i ani

BASF a[teapt\ profituri mai mari

Italia ofer\ 30.000 de euro celor dispu[i Argumentele academicienilor s\ se mute în Toscana 8 ;mpotriva desfiin]\rii ANZ

Probleme legate de amânarea ratelor

Romapis [i EcoRuralis se pun contra derog\rii

Noi infec]ii umane cu grip\ aviar\ în SUA

Mari diferen]e de umiditate ;ntre vestul [i estul Europei

Petrecerea lui Péter Nagy de la M\gherani

Ancheta chinez\ privind porcul ]inte[te marii v=nz\tori din UE

Exportul de ovine nu va fi oprit

Ma[ini & utilaje Înc\ un fermier trece la no-till

Un echipament pentru cultivarea în benzi

Noua motorin\, HVO, nu prezint\ prea mare interes

Dezmiri[tire cu conservarea apei

Grap\-cultivator pentru ferme mici

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

88 milioane tone de rapi]\

Scade produc]ia de floarea-soarelui

No-till nu este miraculos, dar func]ioneaz\

Comer]ul României cu produse alimentare [i agricole

Ploile de var\ nu au schimbat situa]ia rezervei de ap\

Rezerva strategic\ a lui Davi]oiu

Culturi vegetale Sc\derea costurilor în ferm\

Tratamentul de stimulare aduce o produc]ie mai mare

:n ciuda secetei, Grup {erban este pe profit

Adama are un nou pre[edinte

Cerere mare pentru ;ngr\[\mintele Duofertil Eurocereal 34

Agrosilvicultura, un experiment în premier\

Un ;ngr\[\m=nt autohton arunc\ m\nu[a marilor produc\tori Florin Buiba[ compenseaz\ lipsa for]ei de munc\ cu ma[ini performante

Cre[terea animalelor Evolu]ia efectivelor de animale ;n ultimii doi ani

O nou\ molim\ peste Rom=nia Produc]iile maxime ob]inute anul acesta la culturile de toamn\ 27 O boal\ ca o agonie

Hobby

Imprevizibilul urs

În pragul deschiderii la p\s\ri

Festivalul P\r\daiselor

Profitul Agricol 30-31/2024

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Rectificare bugetar\ pentru plata de desp\gubiri la secet\ Marcel Ciolacu prim ministru “To]i fermierii afecta]i de seceta sever\ vor primi desp\gubiri din partea Guvernului. Vom face eforturi ca banii s\ ajung\ la oameni pân\ la viitoarele îns\mân]\ri din toamn\. În paralel, vom continua s\ investim în sistemul de iriga]ii. Anul acesta am ajuns la 1,6 milioane hectare irigate, ceea ce înseamn\ c\ securitatea alimentar\ a României este asigurat\.” Vineri, 26 iulie, premierul Marcel Ciolacu [i ministrul Florin Barbu au vizitat jude]ele Vrancea [i Buz\u. În Vrancea au fost “bifate” dou\ obiective, sistemul de iriga]ii SPA N\moloasa [i ferma Agroserv Grig. Ministrul Barbu a promis c\ Guvernul va “prinde” banii pentru plata desp\gubirilor la secet\ în rectificarea bugetar\ din luna august, astfel încât s\ ajung\ în conturile fermierilor începând cu septembrie. “Este an electoral [i avem speran]e c\ promisiunea va fi onorat\”, spu-

nea, dup\ ;nt=lnire, Teofil Dasc\lu, pre[edintele ACCPT Vrancea. V\ amintim c\ Dasc\lu a înaintat un memoriu c\tre Guvern, solicitând desp\gubiri de 3.000 de lei pe hectarul calamitat. Acum, dup\ vizita celor doi oficiali, Asocia]ia a emis un comunicat în care nu mai pomene[te nimic despre acea sum\. Dolean]ele sunt de data aceasta legate de lipsa investi]iilor în iriga]ii, ACCPT invitând conducerea ANIF s\ vin\ în jude] pentru a avea o serie de discu]ii [i întâlniri de lucru tehnice.

Premierul a afirmat c\ suprafa]a irigat\ la nivel na]ional a crescut la 1,6 milioane de hectare. Se refer\, probabil, la suprafa]a irigabil\. Dac\ ar fi fost irigate 1,6 milioane de ha, nu se putea s\ fie dou\ milioane de ha de culturi de prim\var\ calamitate. Deoarece, conform datelor oficiale, s-au înfiin]at 2,32 milioane de ha cu porumb, 1,26 milioane ha de floarea-soarelui, 0,15 milioane ha de soia [i suprafe]e marginale din alte culturi. Cu totul, 3,75 milioane ha culturi de prim\var\. Sc\zând 1,6 milioane ha, întreaga suprafa]\ neirigat\ ar trebui s\ fie calamitat\, ceea ce nu este cazul. Exist\, din fericire, suficiente ferme, în special în Transilvania, Banat [i nordul Moldovei, unde se fac produc]ii ca într-un an normal. Profitul Agricol 30-31/2024

:n urma ;nt=lnirii fermierilor cu cei doi ;nal]i oficiali, r\m=n [i c=teva ;ntreb\ri pertinente. “Ministrul Barbu a declarat c\ a semnat deja ordinul prin care se dispune suspendarea sistemului antigrindin\ pe raza jude]ului Prahova, ca urmare a solicit\rii venite din partea a 90% din fermierii. Îns\ a mai afirmat c\ cei care semneaz\ împotriva Sistemului Antigrindin\ nu vor mai fi desp\gubi]i”, explic\ Dasc\lu. L-a întrebat pe ministru la ce e refer\, fiindc\ desp\gubiri pentru grindin\ nu s-au acordat în ultimii ani. Ministrul a evitat r\spunsul. “Am început [i noi strângerea de semn\turi [i vrem s\ [tim ce ne a[teapt\. Circul\ zvonul c\ vom fi pu[i s\ achit\m noi pagubele celor afecta]i de grindin\”, spune Dasc\lu.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ziua Porumbului se ]ine pe 11 septembrie O veste bun\ se confirm\ zilele acestea. :n Ialomi]a se va ]ine p=n\ la urm\ Ziua Porumbului, ;n ferma Elsit a lui Nicolae Sitaru. De[i platforma nu arat\ str\lucit, organizatorii cred c\ poate fi o bun\ ocazie pentru a discuta despre realit\]ile privind seceta la porumb [i despre nevoia unui sistem func]ional de management al riscurilor. Special pentru Ziua Porumbului au fost ;nfiin]ate 35 de hectare demonstrative, cu 55 de loturi distincte. Au fost sem\na]i hibrizi cu o plaj\ generoas\, de la FAO 250 la 450. Dar, cum anul acesta precipita]iile nu au dep\[it 5 litri, iar ar[ita a topit parc\ porumbul, va fi un eveniment atipic, f\r\ rezultate oficiale de recolt\.

Cronica evenimentelor anun]ate 1 august Asocia]ia Grânarii va organizaevenimentul ”Ziua Florii Însorite 2024” la Domeniile Lungu, Bivolari, jud. Ia[i.

22 - 24 august La Bayannur, China, va avea loc a 21-a conferin]\ a Asocia]iei Interna]ionale a Florii-Soarelui.

27 august Compania Pöttinger prezint\, la Grafenegg, Austria, cele mai recente inova]ii în domeniul prelucr\rii solului, utilajelor de sem\nat [i tehnologiilor pentru agricultura digital\.

11 septembrie :n Ferma Elsit, din jude]ul Ialomi]a, se va ]ine Ziua Porumbului Orezu, un eveniment cu tradi]ie pentru fermieri.

Italia ofer\ 30.000 de euro celor dispu[i s\ se mute în Toscana Un program de repopulare a zonelor rurale din Italia ofer\ stimulente de pân\ la 30.000 de euro persoanelor care vor s\ se mute în provincia istoric\ Toscana. Programul “Reziden]\ în Mun]i 2024” dispune de un buget total de 2,8 milioane de euro [i fondurile pot fi accesate de oricine. Indiferent de na]ionalitate, candida]ii trebuie s\ fie reziden]i în Italia de cel pu]in zece ani [i s\ fie de acord s\ se mute definitiv în noua locuin]\ rural\.

Ulterior, programul le ofer\ sume între 10.000 [i 30.000 de euro, care acoper\ jum\tate din costul renov\rii unei locuin]e în unul dintre cele 76 de mici ora[e toscane care au mai pu]in de 5.000 de locuitori. Provincia Toscana este faimoas\ pentru peisajele superbe din mediul rural, dealurile din zon\ fiind pres\rate cu podgorii, planta]ii de m\slini [i mici sate pitore[ti. Regiunea include ora[e istorice ca Floren]a sau Pisa [i este un produc\tor important de vin, în special din varietatea Chianti.

Romapis [i EcoRuralis se pun contra derog\rii Derogarea acordat\ de Ministerul Agriculturii pentru utilizarea tratamentelor pe baz\ de imidacloprid la cereale pentru campania de toamn\ a st=rnit reac]iile Asocia]iei Eco Ruralis [i a Federa]iei Asocia]iilor Apicole ROMAPIS. Prin scrisoare deschis\, cele dou\ [i-au exprimat dezaprobarea pentru ceea ce numesc o decizie lipsit\ de responsabilitate. “Guvernului României repet\ în mod abuziv ac]iuni contrare legisla]iei europene, într-al 12-lea an de la instituirea interdic]iei neonicotinoidelor, ce are scopul protej\rii albinelor [i a stop\rii declinului biodiversit\]ii”, se arat\ în comunicat. “Ceea ce nu ar trebui s\ fie un pretext de sustragere de la legisla]ia

european\, ci un motiv de îngrijorare, având în vedere magnitudinea impactului asupra polenizatorilor prin posibila utilizare a neonicotinoidelor pe majoritatea suprafe]ei arabile a ]\rii. Regretabil\ este [i tentativa de inducere în eroare a publicului din România prin afirma]ia> «autoriza]iile temporare reprezint\ instrumente legale pe care le au la dispozi]ie statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protec]ie a plantelor». Aceasta este o minciun\ în cazul neonicotinoidelor, care sunt interzise”, sus]in reprezentan]ii asocia]iilor.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 30-31/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

2024, unul dintre cei mai seceto[i ani Acest an agricol este unul dintre cei mai seceto[i din istorie, în special pentru culturile pr\[itoare, spunea recent Elena Mateescu, directorul general al Administra]iei Na]ionale de Meteorologie. "Avem secet\ pedologic\ extrem\ în bun\ parte din ]ar\, iar cele mai afectate zone sunt Oltenia, Muntenia, Dobrogea [i estul Moldovei, vestul Banatului [i al Cri[anei. Din cele aproape 11 luni, de la 1 septembrie 2023, când a început anul agricol curent, [i pân\ când se termin\, la 31 august 2024, [apte luni cantit\]ile de precipita]ii au fost deficitare [i trei luni la rând, din mai, iunie [i iulie, vorbim în medie de cantit\]i sub normele lunare. Va fi unul dintre cei mai seceto[i ani agricoli, în special pentru culturile pr\[itoare", a precizat Elena Mateescu. Ea a men]ionat c\ pragul de ar[it\ este de 32 OC. În condi]iile în care valorile trec peste acest prag, atunci plantele sunt afectate de stresul termic. Pentru perioada 27 iulie - 2 august, va predomina un regim termic mai ridicat decât în mod obi[nuit, în aproape toat\ ]ara. Temperatura medie diurn\ a aerului se va situa între 17 [i 31 OC, abaterile termice pozitive fiind de 1 [i 6 grade, în toate regiunile. Temperatura maxim\ a aerului va fi cuprins\ între 23 [i 38 de grade pe întreg teritoriul agricol, iar cea minim\ se va încadra între 10 [i 24. În aceste condi]ii, procesele de cre[tere, coacere [i maturare atât la culturile pr\[itoare, cât [i la speciile pomi-viticole se vor desf\[ura în continuare cu dificultate, îndeosebi în sudul, sud estul [i estul ]\rii. La culturile de porumb [i floareasoarelui neirigate se va înregistra feProfitul Agricol 30-31/2024

Dan Motreanu, ales vicecoordonator în comisia REGI Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL) a fost desemnat vicecoordonator din partea grupului PPE în comisia REGI, Comisia pentru dezvoltare regional\. Din aceast\ func]ie Motreanu spune c\ va milita în cadrul Parlamentului European pentru reglement\ri care s\ ajute comunit\]ile din România s\ acceseze fonduri UE.

Cei 7 rom=ni din comisia AGRI

nomenul de îng\lbenire [i/sau uscare prematur\ a aparatului foliar, precum [i subdimensionarea elementelor de rod (boabe [i[tave, semin]e seci, [tiule]i [i capitule incomplet formate etc.), arat\ prognoza ANM. Sub aspect fenologic, cultura de floarea-soarelui va parcurge înflorirea (70-100%), maturitatea în cear\ (30100%) [i maturitatea deplin\ (10100%). În func]ie de data sem\natului, agrotehnica aplicat\ [i precocitatea hibrizilor, porumbul se va afla în diferite faze de vegeta]ie, respectiv înflorire (70-100%), m\t\sire (50-100%) [i maturitate lapte (30-100%), precum [i maturitate cear\ (10-100%) [i deplin\ (10-50%). Sfecla de zah\r va înregistra alungirea [i îngro[area axei hipocotile (50100%), local fiind posibil\ declan[area fazei de acumulare a zah\rului în r\d\cin\ (10-20%). În principalele bazine specializate, cartoful î[i va continua fazele înflorire [i uscarea a vrejilor (30-100%), precum [i începutul maturit\]ii tehnologice la soiurile de var\.

Arin DORNEANU

Din cei 33 de europarlamentari rom=ni, doar 7 se reg\sesc ;n Comisia pentru Agricultur\. Iar din ace[tia, 3 sunt cu drepturi depline [i 4 sunt suplean]i. Membrii cu drepturi depline pot fi responsabili de gestionarea anumitor dosare [i, foarte important, pot s\ le voteze. Membrii suplean]i pot doar participa la vot ;n locul unui coleg de grup politic. Membrii cu drepturi depline ai Comisiei de agricultur\ sunt Maria Grapini (PSD), Gheorghe C=rciu (PSD) [i Daniel Buda (PNL). Membrii suplean]i sunt Nicolae {tef\nu]\ (independent), Claudiu T=rziu (AUR), Luis Lazarus (SOS Rom=nia) [i Dan Motreanu (PNL).

Daniel Buda, prim-vicepre[edinte al comisiei AGRI Daniel Buda (PNL) a fost ales primvicepre[edinte al comisiei AGRI, pentru agricultur\ [i dezvoltare rural\ din Parlamentul European. :n noul mandat, Daniel Buda va avea un cuvânt important de spus în ceea ce prive[te Politica Agricol\ Comun\. Ca obiective, sus]ine egalizarea subven]iilor [i ob]inerea de sprijin pentru cei afecta]i de afluxul de cereale ieftine din Ucraina.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ministrul a oprit tragerile antigrindin\ ;n Prahova }inând cont de solicit\rile fermierilor din jude]ul Prahova, care au cerut sistarea lans\rii de rachete antigrindin\, ministrul Florin Barbu a semnat ordinul prin care se opresc tragerile. “Dar nimeni nu va intra la desp\gubiri pentru eventualele pagube produse de grindin\ ;n zonele respective”, a declarat Barbu ;n timpul vizitei ;n Vrancea. Pe internet circul\ un document prin care ministrul traseaz\ ;n sarcina fermierilor eventualele pagube produse de grindin\ ;n jude]. P=n\ la ;nchiderea edi]iei, luni, 29 iulie, ordinul nu ap\ruse ;n Monitorul Oficial, spre confruntare.

Focar de pest\ în Republica Moldova Autorit\]ile din Republica Moldova au raportat descoperirea unui focar de pest\ porcin\ african\ la o ferm\ comercial\ din raionul Sângerei din apropierea ora[ului B\l]i. Toate animalele fermei au fost eutanasiate [i au fost impuse o zon\ de protec]ie cu raza de 3 kilometri [i o zon\ de supraveghere cu raza de 10 kilometri. Este al 13-lea focar de pest\ identificat în Moldova în acest an, dintre care 7 au fost la porci domestici, fiind uci[i în total 970 de porci [i 6 mistre]i.

Nestle a v=ndut ap\ contaminat\ Produc\torii francezi de ap\ ;mbuteliat\ traverseaz\ un scandal uria[ dup\ ce presa i-a acuzat c\ v=nd cu bun\ [tiin]\ ap\ contaminat\. Investiga]ia de pres\ vizeaz\ ;n special grupul Nestle, acuzat c\ ar fi filtrat ap\ contaminat\ cu bun\ [tiin]\, ob]in=nd 3 miliarde de euro ;n ultimii ani. Comisia European\ a demarat [i ea o investiga]ie.

Argumentele academicienilor ;mpotriva desfiin]\rii ANZ implica]i în adoptarea deciziilor legislative un punct de reper pe baza c\ruia s\ pute]i alege modalitatea optim\ pentru rezolvarea problemelor identificate.” :n viziunea ASAS, sau cel pu]in a Sec]iei de Zootehnie, “desfiin]area prin divizare total\ a Agen]iei Na]ionale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu», risc\ s\ provoace o criz\ f\r\ precedent pentru agricultur\ [i în mod special pentru zootehnia României, cu efecte macroeconomice [i sociale adverse pe termen scurt, mediu [i lung, care nu vor putea fi surmontate prin m\suri ulterioare de avarie.” {i, pentru c\ tot este an electoral, argumente ca “agri- academicienii ASAS ;i momesc pe cultura este un mo- destinatari cu promisiunea unui sprijin tor important al necondi]ionat din partea agricultorilor, economiei” [i “la 1897 s-a ;nfiin]at deci a unor voturi consistente, de[i se prima structur\ na]ional\ zootehnic\, feresc s\ scrie cuv=ntul. Oieria Na]ional\, la Palas”, scrisoarea “Dac\ dumneavoastr\, motivat de pledeaz\ pentru organizarea unei re- cele prezentate anterior, ve]i lua deuniuni ;n care s\ se convin\ eliminarea cizia corect\ cu privire la cele soliciANZ dintre institu]iile desfiin]ate prin tate, pute]i câ[tiga încrederea popuabsorb]ie de viitoarea reorganizare a la]iei angrenate în agricultur\, care ministerului. reprezint\ un procent semnificativ din totalul popula]iei active din mediul ru“Apreciem c\ orice decizie, a[a de ral, c\ politicile publice elaborate, radical\, referitoare în mod particular aprobate [i promovate prin actul de la Agen]ia Na]ional\ pentru Zootehnie guvernare, vor fi respectate [i imple«Prof. Dr. G.K. Constantinesc» [i, în mentate a[a cum a]i promis, [i veti fi general, în materie de politic\ public\, perceput ca un sus]in\tor pragmatic al trebuie înso]it\ de o evaluare de im- acestui sector de importan]\ strategic\. pact, aceasta având rolul de a conFa]\ de toate acestea, apreciem c\ tribui la procesul decizional prin adu- solicitarea adresat\ prin prezenta narea [i analizarea sistematic\ a tu- scrisoare deschis\ este motivat\ [i arturor datelor cu privire la interven]iile gumentat\ [i sper\m s\-i acorda]i planificate [i prin estimarea impactului aten]ia cuvenit\.” probabil al acestor interven]ii. Evaluarea de impact ar fi trebuit s\ v\ furniArin DORNEANU zeze atât dumneavoastr\, cât [i celor

:ntr-o scrisoare deschis\ adresat\ at=t Guvernului, c=t [i comisiilor de specialitate de la Camera Deputa]ilor [i Senat, Sec]ia de zootehnie a ASAS se opune planului ministrului Florin Barbu de desfiin]are a ANZ, Agen]ia Na]ional\ de Zootehnie.

Profitul Agricol 30-31/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Muntenegru limiteaz\ pre]ul alimentelor Guvernul din Muntenegru a anun]at c\ va impune pre]uri de vânzare maximale pentru mai multe alimente de baz\, printre care f\in\, zah\r, ulei de floarea-soarelui [i sare. Adaosul comercial pentru aceste produse nu poate dep\[i 5% pentru vânz\rile en-gros [i 7% pentru produsele comercializate în magazine. O m\sur\ similar\ a expirat la sfâr[itul lunii iunie, iar de atunci f\ina s-a scumpit cu 15%, în timp ce uleiul de floarea-soarelui cost\ cu 25% mai mult.

Ghana aprob\ prima cultur\ modificat\ genetic Autorit\]ile ghaneze au aprobat pentru prima dat\ cultivarea [i consumul unei plante modificate genetic, o varietate de fasole care este rezistent\ la atacurile insectelor [i ofer\ o productivitate mai mare. Fasolea este o cultur\ vital\ pentru micii fermieri, dar produc]ia a sc\zut masiv în ultimii ani din cauza moliei Maruca vitrata, care provoac\ pierderi de pân\ la 80% din produc]ie.

O insect\ distruge planta]iile de cactu[i din Tunisia Atacurile unei insecte au devastat planta]iile de cactu[i din Tunisia, care produc fructe de cactus pentru export [i sunt o surs\ esen]ial\ de venit pentru fermierii locali. Insecta Dactylopius coccus este originar\ din Mexic [i a ajuns în Maroc în anul 2015, fiind descoperit\ prima oar\ în Tunisia în 2021. Ea se hr\ne[te cu seva cactu[ilor [i provoac\ ini]ial îng\lbenirea acestora, iar ulterior moar tea lor. Planta]iile de cactu[i din Tunisia acoper\ 600.000 de hectare [i sunt foarte profitabile, mai ales pentru fermele medii.

Noi infec]ii umane cu grip\ aviar\ în SUA 9 angaja]i de la dou\ ferme de ou\ din statul american Colorado s-au îmboln\vit de grip\ aviar\ [i milioane de p\s\ri au fost eutanasiate, pe fondul epidemiei care continu\ s\ se extind\ pe teritoriul american. Cazurile au fost confirmate la angaja]i care lucrau direct cu p\s\rile la ferme comerciale de ou\ care au raportat focare de infec]ie cu virusul H5N1. Pacien]ii au simptome de intensitate medie [i sunt trata]i cu medicamentul antiviral oseltamivir.

Autorit\]ile sus]in c\ riscul de infec]ie al popula]iei r\mâne redus, iar testele genetice arat\ c\ virusul nu a suferit muta]ii care i-ar permite s\ se transmit\ mai u[or la oameni. Epidemia de grip\ aviar\ a provocat uciderea a 101 milioane de p\s\ri din 48 de state americane de la prima apari]ie a virusului în Statele Unite, în februarie 2022. Din luna martie, virusul a început s\ infecteze [i fermele de vaci din SUA, fiind confirmate pân\ acum 172 de focare de infec]ie de acest tip.

BASF a[teapt\ profituri mai mari Gigantul german BASF a raportat un profit mai mare cu 0,6% în al doilea trimestru fiscal [i estimeaz\ încas\ri [i mai bune pân\ la sfâr[itul anului, pe fondul cre[terii pre]urilor pe pia]a chinez\. Directorul executiv al grupului german, Markus Kamieth, spune c\ în ultimii trei ani economia chinez\ a avut o cre[tere sub a[tept\ri, a[a c\ produc\torii locali de chimicale au fost for]a]i s\ exporte cantit\]i mari la pre]uri de dumping. “Situa]ia se poate schimba foarte rapid pentru c\, atunci când în China cre[te activitatea industrial\, a[a cum se întâmpl\ acum, aceste produse se vând rapid. Estimarea noastr\ prevede o cre[tere a pre]urilor în a doua parte a anului”, explic\ Kamieth.

În trimestrul al doilea, BASF a raportat un profit brut de 1,96 miliarde de euro, iar profitul total din acest an este estimat între 8 [i 8,6 miliarde de euro, fa]\ de 7,7 miliarde de euro anul trecut. Rezultatele financiare i-au dezam\git îns\ pe investitori, iar ac]iunile grupului s-au depreciat imediat cu 2,2% pe bursa din Germania. BASF a renun]at recent la mai multe investi]ii majore, din cauza sc\derii vânz\rilor de vehicule electrice. Astfel, compania a amânat construc]ia unei fabrici de reciclare a bateriilor în Spania [i a anulat o investi]ie de 2,6 miliarde de dolari într-o rafin\rie de nichel [i cobalt, pentru baterii.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 30-31/2024

Bulgarii a[teapt\ o recolt\ slab\ de cereale

Probleme legate de amânarea ratelor Luni, 22 iulie, la sediul MADR, ministrul Florin Barbu [i al]i oficiali au discutat cu reprezentan]i ai b\ncilor comerciale despre posibilitatea amân\rii ratelor bancare [i dobânzilor aferente la creditele contractate de fermierii afecta]i de secet\. Exist\ impedimente serioase în calea atingerii acestui deziderat exprimat în interviuri de ministrul Barbu, iar acest fapt a fost relevat [i în cadrul întâlnirii. Totu[i, reprezentan]ii sectorului bancar au fost invita]i s\ propun\ alternative, astfel încât fermierii afla]i în dificultate s\-[i poat\ continua activitatea, fiind [i în interesul creditorilor s\ nu se ajung\ la execut\ri silite. O a doua întâlnire este programat\ pentru finalul s\pt\mânii (29 iulie - 2 august) [i e de a[teptat ca discu]iile s\ fie mai aplicate, pe solu]ii avansate atât de minister, cât [i de b\nci. Din discu]ii pe care le-am purtat ulterior întrevederii de la MADR cu reprezentan]i ai sectorului bancar au reie[it trei limit\ri majore de care trebuie s\ se ]in\ cont când se discut\ de amânarea ratelor bancare. În primul rând, restructurarea creditelor bancare din România nu poate fi o decizie unilateral\ a statului român, fiindc\ exist\ norme europene ce trebuie respectate. B\ncile func]ioneaz\ Profitul Agricol 30-31/2024

dup\ reglement\ri ale Autorit\]ii Bancare Europene [i ale B\ncii Centrale Europene, transpuse în legisla]ia na]ional\ de BNR. Ca atare, s-ar intra pe o procedur\ ce trebuie avizat\ de Bruxelles. În al doilea rând, chiar dac\ procedura de amânare a ratelor ar fi agreat\ atât de fiecare banc\ în parte, cât [i de institu]iile europene, s-ar rezolva doar o mic\ parte a problemei. Fiindc\ sistemul bancar are circa 25% în ponderea creditelor [i leasing-urilor din domeniul agricol. Restul de 75% din finan]\ri sunt contractate de fermieri la IFN-uri. Iar acestea nu respect\ acelea[i rigori ca sectorul bancar [i nici nu pot fi obligate s\-[i modifice politicile în func]ie de o eventual\ în]elegere a statului cu b\ncile comerciale. În al treilea rând, majoritatea creditelor bancare, cum sunt [i creditele pentru capital de lucru cu dobând\ subven]ionat\ de stat, sunt accesate prin programe guvernamentale, cu garan]ie de stat. Conform deciziilor Comisiei Europene de aprobare a ajutoarelor de stat, acestea sunt limitate în timp [i nu pot fi prelungite decât printr-o nou\ decizie a Comisiei. A[adar, dac\ se amân\ ratele, trebuie recuperat ajutorul de stat de la fermierii respectivi. Recuperarea trebuie s\ fie imediat\, iar suma ar fi una considerabil\. Practic, ar fi o lovitur\ mai mare decât necesitatea pl\]ii în continuare a ratelor bancare.

Robert VERESS

Produc\torii bulgari se tem c\ recolta din acest sezon va fi cea mai slab\ din ultimii zece ani, din cauza caniculei [i a lipsei precipita]iilor. În cea mai mare parte a ]\rii nu a plouat deloc în ultima lun\, fiind grav afectate atât culturile de cereale, cât [i cele de floarea-soarelui. Asocia]iile profesionale spun c\ se confrunt\ cu cea mai grav\ secet\ din ultimii 40 de ani [i au avertizat c\ mul]i agricultori risc\ falimentul.

China investe[te în produc]ia de carne de vit\ din Kazahstan Un grup de companii chineze va investi 600 de milioane de dolari în dezvoltarea produc]iei de carne de vit\ în Kazahstan. Ele vor s\ construiasc\ în urm\torii [ase ani nu mai pu]in de 600 de ferme [i fabrici de furaje, care vor avea în total peste 3.500 de angaja]i. Fermele vor fi administrate de trei companii locale, care au ob]inut deja licen]e pentru exportul de carne [i animale vii pe pia]a chinez\.

Înc\ dou\ focare de pest\ în Germania Germania a raportat identificarea a înc\ dou\ focare de pest\ porcin\, la ferme din regiunea Hesse din vestul ]\rii. Virusul a fost depistat pentru prima dat\ la mistre]i din landul Hesse în luna iunie, iar în aceast\ lun\ au fost g\site [i primele dou\ focare la ferme comerciale. Cele dou\ focare din aceast\ s\pt\mân\ sunt la ferme de dimensiuni mici, ambele situate în interiorul zonei de protec]ie deja existente. Virusul pestei a ajuns în Germania în septembrie 2020, dar pân\ acum focarele au ap\rut doar într-o zon\ limitat\ din nord-estul ]\rii.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cre[terea poten]ialului de produc]ie din Fran]a [i de concuren]a grâului rusesc.

Grâu România FOB Constan]a 180 euro/t (-1) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 212 dolari/ton\ (975 lei). A avut o sc\dere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Grâul î[i continu\ trandul de sc\dere [i în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 221

euro/ton\ (1.105 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 233 euro/ton\ (1.165 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 219 euro/t (1.095 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 215 euro/ton\ (1.075 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii - Bursa din Chicago Aug Sep Oct

$/t 22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 199 201 199 200 197 208 210 208 209 206 216 218 216 217 214

Cota]ii - Bursa din Kansas Aug Sep Oct

Porumb

crescut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în august 2024, este de 179 euro/ton\ (895 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 172 euro/t (- 1) 860 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 175 dolari/ton\ (805 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Aug Sep Oct

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 153 157 158 159 159 159 163 164 165 165 164 169 169 170 171

Pre]uri - FOB, Argentina Aug Sep

$/t

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 177 182 183 184 185 178 184 185 187 186

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

$/t 22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 209 210 208 208 206 215 216 214 214 212 220 220 219 219 217

sa Pontivy a fost de 226 euro/ton\ (1.130 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 208 euro/ton\ (1.040 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei :n Argentina pre]ul FOBport a fost de 268 dolari/ton\ (1.230 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în august este de 192 euro/t (960 lei). A crescut cu 2 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în august, a fost de 166 euro/ton\ (764 lei). A crescut cu 4 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Aug Sep Oct

$/t 22.07 23.07 24.07 25.0726.07 266 266 266 266 268 264 264 264 266 262 264 264 265 269 268

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

22.0723.07 24.07 25.07 26.07 Rouen 223 225 225 223 219 Dunquerque 223 225 225 223 219 Pallice 210 214 214 215 215 Creil FOB 218 220 220 218 215 Moselle FOB 224 226 226 224 221 Rouen FOB 238 240 238 236 233

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 215 euro/ton\ (1.075 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 185 dolari/ton\ (851 lei). A avut o cre[tere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 Bordeaux 207 208 209 208 208 Pallice 210 211 212 210 208 Rhin FOB 218 218 219 217 215 Bordeaux FOB 215 213 214 212 210

Profitul Agricol 30-31/2024

S\pt\mâna 22 - 26 iulie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 430 dolari/ton\ (1.978 lei). A crescut cu 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Olanda 114.500 tone, Mexic 97.600 tone, Indonezia 95.000 tone, Vietnam 13.200 tone, Malaezia Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sep Oct

12.300 tone. :n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 425 dolari/ton\ (1.955 lei). A crescut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 388 dolari/ton\ (1.785 lei). A înregistrat o cre[tere de 17 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\-

$/t

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 403 410 410 408 410 380 391 393 389 394 380 392 395 390 396

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 1.026 1.036 1.028 1.014 1.010 1.006 1.019 1.016 998 996 984 1.000 1.002 982 982

Aug Sep Oct

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

FOB Constan]a 157 euro/t (Ÿ) 785 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în august 2024.

Pontivy 199 201 200 200 197 Orz bere> Creil** 215 217 216 216 213 Moselle** 183 185 184 184 181

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 475 euro/ton\ (2.375 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 468 euro/ton\ (2.340 lei). A avut

Pre]uri

Aug Sep

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 371 378 377 378 388 349 359 358 359 368

euro/t

192 194 193 193 190

Dunquerque 192 194 193 193 190

Rapi]\

22 - 26.07.2024

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago

Floarea-soarelui 22.0723.0724.0725.0726.07

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 190 euro/ton\ (950 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru be-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

re, FOB-Moselle, a închis la 181 euro/ton\ (905 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton] fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 453 euro/t (2.265 lei). nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

22.07 23.0724.07 25.07 26.07 Dieppe 453 456 454 453 453

o sc\dere de 5 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

euro/ton\ (2.375 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 475 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

22.07 23.0724.07 25.0726.07 473 476 476 468 468 Dunquerque 479 482 484 475 475 Moselle 479 482 484 475 475

Rouen

chiderea licita]iilor a fost de 840 euro/ton\ (4.200 lei). A sc\zut cu 105 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în august 2024, este 316 euro/t (1.580 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

Australia> pentru livrare în august 2024, pre]ul orzului furajer este 226 dolari/ton\ (1.040 lei). A crescut cu 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Aug

Aug Sep

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 840 840 840 840 840

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în august 2024, este 420 euro/t (2.100 lei).A crescut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> $/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Aug Sep Oct

22.07 23.07 24.0725.0726.07 658 672 673 672 664 663 677 678 678 671 666 680 681 681 677

Aug Sep

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 210 dolari/ton\ (943 lei). A r\mas la acela[i nivel de s\pt\mâna trecut\.

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

-3

175 dolari/t

¡6

430 dolari/t

¡7

$/t

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 205 205 205 205 205 205 205 205 205 205

Grâu

212 dolari/t

$/t

22.07 23.07 24.07 25.07 26.07 416 424 423 422 425 419 424 423 422 428

205 dolari/t

Profitul Agricol 30-31/2024

Pre]uri [i pie]e

88 milioane tone de rapi]\ Principalii produc\tori. Total> 88 milioane tone

Produc]ia de rapi]\ de pe glob este estimat\, în raportul Departamentului Agriculturii al SUA din luna iulie, la 88 milioane tone, mai mic\ cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut.

Principalii cump\r\tori de rapi]\ sunt> UE (6,3 milioane tone)< China (3,7 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone).

Principalii consumatori sunt> UE (24,8 milioane tone)< China (19,4 milioane tone)< Canada (13 milioane tone)< India (12 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone).

Stocurile vor fi reduse la 7,7 milioane tone, mai mici cu 0,7 milioane tone ca anul trecut.

Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,4 milioane tone.

Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ este evaluat\ la 48,5 milioane tone, mai mic\ cu 0,2 mil. tone fa]\ de anul trecut.

Primii 5 mari produc\tori de [roturi sunt> UE (13,8 milioane tone)< China (11 milioane tone)< Canada (6,8 milioane tone)< India (6,4 milioane tone)< Japonia (1,1 milioane tone). Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 6,2 milioane tone, urmat\ de India (1,5 milioane tone). La importatori pe primul loc este China, cu 2,8 milioane tone, urmat\ de Uniunea European\ (0,7 milioane).

:n Canada cre[te produc]ia de rapi]\ :n acest sezon, ;n Canada au fost cultivate 8,9 milioane hectare de rapi]\, în sc\dere u[oar\ fa]\ de anul trecut. De obicei, rapi]a se cultiv\ predominant în preriile canadiene. În medie, aproximativ 1% din suprafa]\ este l\sat\ necultivat\, anual, dar acest lucru este contabilizat [i în estimarea suprafe]ei publicate de USDA. Începutul acestui sezon a debutat cu usc\ciune< totu[i, precipita]iile Profitul Agricol 30-31/2024

din mai [i iunie au saturat solurile [i au dus la condi]ii favorabile pentru dezvoltarea culturilor. Rapoartele locale recente au indicat c\ starea culturilor este între bun\ [i excelent\. Prin urmare, USDA prognozeaz\ pentru Canada o produc]ie de rapi]\ de 20 milioane tone, în cre[tere cu cu 6% fa]\ de anul trecut [i cu 10% peste media pe 5 ani.

S-au cultivat 8,9 milioane de hectare, în sc\dere cu 1% fa]\ de anul trecut, dar cu 2% peste media pe 5 ani. Se estimeaz\ un randament de 2,27 tone/hectar, mai mare cu 7% fa]\ de anul trecut [i media pe 5 ani.

pagin\ de Marilena R|DUCU 17

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de floarea-soarelui Principalii produc\tori. Total> 54,8 milioane tone

Estim\rile USDA pentru produc]ia mondial\ de floarea-soarelui sunt ;n sc\dere cu 0,3 milioane tone [i atinge 54,8 milioane tone. Marii produc\tori sunt> Rusia> 16,5 milioane tone Ucraina> 14,5 milioane tone UE> 10,9 milioane tone Argentina> 3,8 milioane tone Turcia> 1,7 milioane tone China> 1,7 milioane tone Kazakhstan> 1,3 milioane tone

Consumul mondial scade cu 1,3 milioane tone [i va ajunge la 55 milioane tone. Marii consumatori sunt> Rusia (16,5 milioane tone), Ucraina (14 milioane tone), UE (10,81 milioane tone), Argentina (3,6 milioane tone). La importatori avem UE, cu 0,5 milioane tone, [i Turcia, cu 0,5 milioane. Stocurile mondiale vor sc\dea la 2,5 milioane tone, fa]\ de 2,9 milioane tone anul trecut.

Rusia> randament sc\zut la floare-soarelui Produc]ia de semin]e de floareasoarelui din Rusia pentru 2024/25 este estimat\ la 16,5 milioane tone, în sc\dere cu 3% fa]\ de luna trecut\ [i cu 4% fa]\ de anul trecut. Reducerea prognozelor din aceast\ lun\ este determinat\ de un val de c\ldur\ sever de la începutul lunii iunie, care afecteaz\ [i mai mult plantele aflate deja în stres termic. 18

În prezent, cultura se afl\ în stadii incipiente de dezvoltare [i se estimeaz\ c\ va ajunge la maturitate spre sfâr[itul lunii iulie [i începutul lunii august. Randamentul este prognozat la 1,74 tone/hectar, mai mic cu 6% fa]\ de anul trecut. S-a cultivat o suprafa]\ de 9,5 milioane ha, mai mare cu 2% fa]\ de anul trecut.

Ulei de floarea-soarelui Produc]ia mondial\ va ajunge la 21,5 milioane tone, aproape egal\ cu cea de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt> Rusia (6,7 milioane tone)< Ucraina (6 milioane tone)< UE (4,1 milioane tone)< Argentina (1,4 milioane tone)< Turcia (0,8 milioane tone). Consumul de ulei este prognozat la 20 milioane tone. Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,6 milioane tone), Rusia (4 milioane tone), UE (0,8 milioane tone), Argentina (0,7 mil. de tone), Turcia (0,6 mil. de tone). La importatori avem UE (2,1 milioane tone) [i Turcia (1,3 mil. tone).

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 30-31/2024

Pre]uri [i pie]e

Comer]ul României cu produse

:n ultimul an România a fost o pia]\ important\ pentru exporturile de produse alimentare [i agricole din SUA. Cu o popula]ie rezident\ total\ de 19,05 milioane persoane, aproximativ 48% tr\ind în zonele rurale, importurile agricole totale ale României au atins, în 2023, 14,6 miliarde dolari, în cre[tere cu 5% fa]\ de 2022. Românii cheltuiesc aproximativ 40% din venituri pentru achizi]ionarea de produse alimentare, iar Statele Unite sunt printre primii 20 de furnizori de alimente [i produse agricole pentru România. Evaluate la aproape 211 milioane de dolari în 2023, m\rfurile americane au intrat în România fie direct din Statele Unite (în principal produse vrac [i intermediare), fie prin celelalte porturi de intrare din vestul Uniunii Europene, prin porturi din Italia, Olanda [i Germania. Importatorii români v\d în general furnizorii din SUA ca surse de încredere pentru m\rci cunoscute [i pro20

duse de ultim\ genera]ie. De obicei, consumatorii români prefer\ produse cu termen de valabilitate de cel pu]in [ase luni. Pe lâng\ produsul în sine, ambalajul inovativ este, de asemenea, un atribut important. Produsele care combin\ aceste caracteristici au mai multe [anse de a capta consumatorul din România. Produsele cu valoare ridicat\ din SUA s-ar putea bucura de o cerere în cre[tere datorit\ veniturilor mai mari ale romnilor, a re]elelor de comer] cu am\nuntul care se dezvolt\ rapid [i a schimb\rii obiceiurilor de consum c\tre produse de înalta calitate. Categoriile de alimente din SUA care sunt exportate cel mai adesea c\tre România sunt arahide, pe[te [i fructe de mare [i hran\ pentru animale de companie. :n ce prive[te importurile din statele membre UE, Germania, Ungaria, Polonia, Ucraina [i Olanda au fost principalii parteneri comerciali ai

României în 2023, cu importuri de aproximativ 56% din total. Exporturile - constând în cereale, semin]e oleaginoase, animale vii [i gr\simi - au ajuns la 13,2 miliarde de dolari, înregistrând o cre[tere anual\ de 5,3%. De-a lungul anului, Portul Constan]a a înregistrat un record istoric al exporturilor de cereale, ajungând la 36 de milioane de tone în 2023, marcând o cre[tere semnificativ\ de 50% fa]\ de anul precedent, potrivit Autorit\]ii Portuare Române. Cre[terea semnificativ\ a capacit\]ii de exporturi de cereale prin Portul Constan]a arat\ nu doar importan]a tot mai ampl\ a portului în regiune, dar subliniaz\ [i flexibilitatea rutelor comerciale ca r\spuns la condi]iile geopolitice în continu\ schimbare. Totalul importurilor de carne de vit\ a fost de 97,3 milioane de dolari, din ]\ri precum> Olanda - 28,7 milioane de dolari< Profitul Agricol 30-31/2024

Pre]uri [i pie]e

alimentare [i agricole Lituania - 17,3 milioane de dolari< Germania - 9,8 milioane de dolari< Italia - 12 milioane de dolari< SUA - 2,58 milioane de dolari. Cota tarifar\ UE pentru carnea de vit\ limiteaz accesul SUA pe aceast\ pia]\. SUA [i UE au convenit o cot\ de 45.000 tone de carne de vit\ de înalt\ calitate (HQB) f\r\ taxe vamale, astfel c\ în 2024 exporturile totale de carne de vit\ din SUA c\tre România au crescut cu 29%. La categoria pe[te [i fructe de mare importurile au totalizat 504,4 milioane dolari [i au provenit din ]\ri ca> Olanda - 62,1 milioane de dolari< Spania - 43,6 milioane de dolari< Republica Ceh\ - 41,8 milioane de dolari< Polonia - 41,6 milioane de dolari< Statele Unite - 2,5 milioane de dolari. Totu[i, consumul de pe[te din România este sub media UE, iar raportul pre]-calitate r\mâne principalul

Industria de prelucrare a alimentelor Vânz\rile cu am\nuntul pentru alimente procesate au crescut cu 14% în 2023, pân\ la 1,3 miliarde de dolari. Înlocuitorii de carne [i fructele de mare au fost categoriile cu cele mai bune performan]e în 2023, vânz\rile crescând cu 15%, pân\ la 54,7 milioane de dolari. Retailerii de produse alimentare au continuat s\ domine pia]a în 2023. Românii au cheltuit 33,6 miliarde de dolari în comer]ul cu am\nuntul alimentar offline/în magazin [i 319 milioane de dolari în comer]ul online. criteriu de cump\rare. În primul trimestru al anului 2024, exporturile directe de pe[te [i fructe de mare din SUA c\tre România au crescut cu 13%. România a importat sucuri din fructe [i legume în valoare de 65,7 milioane de dolari. }\rile exportatoare au fost>

Germania - 15,8 milioane de dolari< Olanda - 7,5 milioane de dolari< Grecia - 7,1 milioane de dolari< Polonia - 8,8 milioane de dolari< Statele Unite - 26,5.000 milioane de dolari. Preferin]ele consumatorilor pentru produse s\n\toase au stimulat cre[terea vânz\rilor. Importurile de vin au ajuns la 142 milioane de dolari, iar principalii exportatori au fost> Italia - 40,7 milioane de dolari< Moldova - 35,3 milioane dolari< Fran]a - 21,8 milioane de dolari< Spania - 11,9 milioane de dolari< SUA - 1,2 milioane de dolari. De[i exist\ preferin]e pentru m\rcile locale care sunt foarte bine reprezentate, s-a observat un interes în cre[tere pentru vinurile din SUA. În 2023, importurile de vin din SUA au crescut cu 190%.

pagini de Marilena R|DUCU

:n 2023 valoarea produc]iei agricole s-a apropiat de 110 miliarde de lei Valoarea produc]iei agricole a crescut anul trecut cu 0,6%, comparativ cu anul precedent, totalizând 109,89 miliarde de lei pre]uri curente, potrivit datelor publicate de INS. Produc]ia vegetal\ a crescut în 2023 cu 2,1%, pân\ la valoarea de 66,26 miliarde de lei în pre]uri comparabile, serviciile agricole au înregistrat un avans de 0,4% (2,97 miliarde de lei), în timp ce produc]ia animal\ a sc\zut cu 2,5%, consemnând o valoare de 40,65 miliarde de lei. În anul 2023, structura valorii proProfitul Agricol 30-31/2024

duc]iei ramurii agricole a prezentat mici varia]ii în compara]ie cu anul precedent. Ponderea produc]iei vegetale a fost de 60,3%, cu 5,3 puncte procentuale (pp) în sc\dere fa]\ de anul anterior, iar ponderea produc]iei animale de 37%, cu 5,2 puncte procentuale în cre[tere fa]\ de anul anterior. Serviciile agricole au avut o pondere de 2,7%. În ceea ce prive[te structura valorii produc]iei vegetale în anul 2023, pe principalele grupe de culturi, au fost înregistrate cre[teri la legume [i

pepeni (¡2 pp), fructe [i struguri (¡1,3 pp), cartofi (¡0,6 pp) [i plante de nutre] (¡0,2 pp), iar sc\deri s-au consemnat la cereale (- 2,2 pp), plante uleioase (-1,3 pp) [i alte grupe de produse (-0,6 pp). Potrivit datelor INS, în anul 2023, valoarea produc]iei animale a crescut la produse ob]inute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnic\ (¡2,8 pp) [i la p\s\ri (¡0,9 pp), dar a sc\zut la ovine [i caprine (-2,2 pp), bovine (-1,2 pp), alte grupe de produse (-0,2 pp) [i porcine ( -0,1 pp). 21

CULTURI

VEGETALE Sc\derea costurilor în ferm\ Majorarea accizei la motorin\ se va sim]i ;n bugetul unei ferme odat\ cu debutul campaniei de toamn\. Deja unii agricultori au ;nceput s\ caute solu]ii. Silviu Mihai (1.500 ha ;n Ialomi]a) spune c\ va apela la eventuala reducere a costurilor. Silviu Mihai

ilviu Mihai a încheiat recoltarea p\ioaselor, dar motorina folosit\ la toate lucr\rile [i la transport a fost achizi]ionat\ cu vechea acciz\. A[adar, deocamdat\ nu a sim]it o scumpire a carburantului. “Probleme vor ap\rea când va începe recoltarea la floarea-soarelui, porumb, soia. Acum e o relativ\ o acalmie, vom consemna costuri majorate din septembrie.” De aceea, spune Silviu Mihai, solu]ia este monitorizarea strict\ a cheltuielilor cu înfiin]area culturilor. O alt\ op]iune pentru reducerea consumului de motorin\ îl reprezint\ lucr\rile minime ale solului. În ferm\, a trecut par]ial la minimum till, iar printr-un proiect de finan]are, pe care tocmai ce l-a depus, sper\ c\ va reu[i achizi]ionarea de utilaje inclusiv pentru no-tillage. Lista de cump\r\turi pe fonduri europene cuprinde o sem\n\toare direct\ pentru culturi pr\[itoare, pe 12 rânduri, cel mai probabil de la Hor22

sch, un combinator Tiger pe 6 metri, un disc Joker pe 12 metri, o sem\n\toare de p\ioase, tot cu tehnologie no-till, fie de la Horsch, fie de la APV (Horizon), precum [i un toc\tor de resturi vegetale. “Acestea sunt doar o parte, una important\, a solu]iilor pentru compensarea major\rii accizei la motorin\. Dar pentru utilizarea mai bun\ a terenurilor [i, implicit, un spor de venituri pe ferm\, eu recomand [i înfiin]area celei de a doua culturi. Anul acesta am recoltat mai devreme p\ioasele, a[a c\ am reu[it s\ sem\n deja porumb [i floarea-soarelui, cu hibrizi extratimpurii, pe câte 70 de hectare fiecare. Sper s\ ias\ bine. În septembrie-octombrie o s\ recoltez, c\ am deja clien]i, se caut\ porumbul [i floarea-soarelui în acest an.” Silviu Mihai are în vedere pentru optimizarea cheltuielilor [i reducerea dozei de fertilizant, dar nu oricum. El a cultivat soia pe o bun\ parte din suprafa]a de 1.500 de hectare pe care o administreaz\, cultur\ care ajut\ la fixarea azotului atmosferic în sol.

“O s\ reduc norma de fertilizare de la 200-250 kg pe hectar la 100150 kg pe hectar, iar asta înseamn\ o sc\dere cu 20-25% a costurilor.” Silviu Mihai spune c\ nu poate reduce mai mult din fertilizare pentru c\ afecteaz\ randamentul la culturile din prim\var\. Iar pentru a men]ine acest randament scontat, deci [i pentru a-[i securiza veniturile din recoltele viitoare, înc\ din toamn\ va începe aprovizionarea cu ap\ a solului pentru culturile din prim\var\, cu o norm\ de udare de 70-80 litri pe hectar. O alt\ solu]ie pe care o vede este l\sarea în pârloag\ a unor terenuri, conform recomand\rilor UE. “Dac\ de la anul nu mai avem derogare, las pârloag\ 75 de hectare, în zona neirigat\, unde oricum nu voi mai pune porumb, deoarece f\r\ iriga]ii aceast\ cultur\ nu se dezvolt\. A[adar, trebuie s\ g\sim toate acele solu]ii care s\ ne ajute s\ sc\dem cheltuielile, inclusiv cele cu motorina, f\r\ de care nimic nu mi[c\ în ferm\.”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

Tratamentul de stimulare aduce o produc]ie mai mare Pentru c\ se confrunt\ cu o mul]ime de factori stresan]i, biotici [i abiotici, [ansele semin]elor de a germina cu succes pot fi major îmbun\t\]ite atunci când este aplicat tratamentul de stimulare a germina]iei. Pentru acest\ toamn\ recomand\m tratamentul de stimulare a germina]iei semin]elor format din>

Rootip Basic, 1l/ton\> - Stimuleaz\ formarea r\d\cinilor [i cre[terea aparatului radicular< - Stimuleaz\ înmul]irea microorganismelor care asigur\ hr\nirea plantelor< - Intensific\ absorb]ia elementelor nutritive din sol< - Stimuleaz\ structurarea solului prin formarea glomalinei (gluco-protein\ care îmbun\t\]e[te major fertilitatea solului). Kerafol, 1l/ton\> - Asigur\ prezervarea substan]elor de rezerv\ din s\mân]\< - Activeaz\ germina]ia semin]elor [i accelereaz\ cre[terea plantelor< - M\re[te rezisten]a la stresul hidric, termic [i biotic< - Diminueaz\ consumurile energetice, asigurând substan]e de rezerv\ pe o perioad\ prelungit\. ArgintEVO, 150 ml/ton\> - Diminueaz\ procesele oxidative (degenerarea ]esuturilor)< - Stimulez\ diviziunea celular\< - Asigur\ o bun\ dezvoltare a aparatului radicular [i implicit a aparatului vegetativ< - Fortific\ sistemul imunitar al plantei [i previne infec]iile fungice [i bacteriene. 24

Beneficiile utiliz\rii solu]iilor de stimulare a germina]iei de la Naturevo - R\s\rirea mai rapid\ [i integral\ a semin]elor în condi]ii dificile> secet\, umiditate în exces, înghe], teren greu sau tasat etc.< - Prezervarea energiei interne a tinerelor pl\ntu]e, f\cându-le mai rezistente la stres pe o perioad\ mai lung\< - Plante mai viguroase [i mai s\n\toase înc\ din primele faze de vegeta]ie< - Protejarea plantei în fazele embrionare [i imediat dup\ r\s\rire împotriva mai multor patogeni din sol< - M\rirea capacit\]ii de înfr\]ire [i a rezisten]ei la intemperii< - Asigurarea unei densit\]i corecte a culturii< - Parcurgerea mai rapid\ a fenofazelor [i coacere mai timpurie< - Ofer\ siguran]a unei culturi profitabile chiar dac\ ve]i sem\na în afara epocii optime. În compara]ie cu beneficiile aduse în ferm\, costurile pentru tratamentul de stimulare a germina]iei sunt nesemnificative. NATUREVO

Pentru fermierii care doresc un produs unic, ecologic, care s\ stimuleze germinarea, recomand\m Basfoliar Kelp O SL, în doz\ de 2 litri/ton\. Acesta con]ine extract de alge brune (Ecklonia maxima - 100%), cunoscute pentru efectul lor biostimulator. Fa]\ de alte produse pe baz\ de alge, avantajul Basfoliar Kelp O este c\ fabricarea se realizeaz\ prin micronizare la rece (f\r\ c\ldur\, f\r\ substan]e chimice, f\r\ schimbarea pH-ului), permi]ând p\strarea intact\ a componentelor naturale [i con]inutul de auxine este standardizat la 11 mg/l. Auxinele faciliteaz\ trecerea rapid\ a semin]elor de la starea de repaus la cea activ\, îmbun\t\]ind capacitatea de germinare. De asemenea, auxinele amplific\ procesele fiziologice [i biochimice (diviziunea [i alungirea celulelor), contribuind astfel la cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

:n ciuda secetei, Grup {erban este pe profit Grup {erban Holding, administrat de Nicolae {erban (foto), înregistreaz\ un an mai profitabil decât cel precedent, în ciuda provoc\rilor întâmpinate la culturile vegetale de prim\var\. În 2023, grupul a ob]inut un EBITDA de 11 milioane de euro, reprezentând 10% din cifra de afaceri de 110 milioane de euro. Anul acesta, {erban estimeaz\ un EBITDA de aproximativ 14 milioane de euro, men]inând aceea[i cifr\ de afaceri.

rupul exploateaz\ 15.500 de hectare, dintre care 7.500 de hectare în jude]ul Vaslui, în estul Siretului, [i 8.000 de hectare în Bac\u [i Vrancea, în vestul râului. Acestea au generat o produc]ie medie de 5,5 tone pe hectar la culturile de toamn\. Chiar [i în jude]ul Vrancea, cel mai afectat de secet\, produc]ia medie a fost de 3,2 tone pe hectar, în timp ce în Valea Trotu[ului produc]ia medie la grâu a fost de 6,7 tone pe hectar, cu costuri medii directe de doar 3.000 de lei pe hectar, datorit\ regimului no-till. Prima coas\ de lucern\ a produs 4,5-5 tone pe hectar, iar pre]ul lucernei este foarte bun anul acesta. Totu[i, culturile de prim\var\, în special în Vrancea [i Vaslui, au înregistrat rezultate mai slabe. Nicolae {erban men]ioneaz\ c\ a evitat cultivarea porumbului pe suprafe]e mari neirigate. “În Vaslui avem doar 32 de hectare de porumb, experimental. A crescut foarte frumos, dar nu a legat din cauza caniculei. Sorg avem 11 hectare, tot lot experimental, lâng\ porumb. A legat, e viu, va exista o produc]ie. Floarea-soarelui a legat [i ea, dar sufer\ din cauza secetei”. Profitul Agricol 30-31/2024

În Bac\u, unde sunt cele mai mari suprafe]e de porumb [i floarea-soarelui ale grupului, a plouat atipic în iulie, cu cantit\]i între 87 [i 120 de litri pe metru p\trat. “Teoretic, de la Paralela 46 în sus, exist\ [i culturi de prim\var\”, a observat {erban. Diferen]ele mari în volumul precipita]iilor pe arii restrânse ridic\ îngrijor\ri legate de influen]a rachetelor antigrindin\. “Încep s\ le dau dreptate fermierilor care se plâng de influen]a rachetelor antigrindin\. La mine, la C\iu]i, în proximitatea Domeniilor Panciu, a plouat 90 de litri pe metru p\trat, iar la 10 kilometri distan]\, doar 7 litri pe metru p\trat. Pe malul Trotu[ului, media anual\ este de 600 de litri pe metru p\trat”. Grupul {erban î[i ajusteaz\ strategiile anual, adaptându-le la schimb\rile climatice. Cea mai profitabil\ afacere a grupului este legumicultura, în special cultivarea cartofilor pe 650 de hectare, destina]i în principal pentru chipsuri [i s\mân]\, [i a cepei pe 100 de hectare. De asemenea, sunt foarte profitabile [i terenurile cu cultur\ a doua, complet irigate. “Anul acesta am sem\nat cultura a doua cu o lun\ mai devreme decât anul trecut, între 7 iunie [i 7 iulie. Porumbul este în 10 frunze [i îl vom recolta ca boabe. La floarea-soarelui am un parteneriat cu Remington Seeds [i PepsiCo International. Pe 5 iulie am sem\nat un lot experimental de hibridare pe o suprafa]\ de peste 20 de hectare, irigarea realizându-se prin picurare. Acest experiment pare a fi un succes [i ar putea reprezenta o nou\ variant\ pentru producerea semin]ei de floarea-soarelui în viitor”. Profitabilitatea legumelor [i a culturii a doua sunt motivele pentru care {erban pl\nuie[te extinderea suprafe]ei irigate. În prezent, are 2.200 de hectare irigate [i inten]ioneaz\ s\ extind\ aceste suprafe]e. “Un hectar de legume aduce profit cât 10 hectare de cultur\ vegetal\”.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

Cerere mare pentru ;ngr\[\mintele Duofertil Eurocereal 34 Datorit\ cererii crescute, înc\ un vapor cu o înc\rc\tur\ de 18.000 de tone de Duofertil Eurocereal 34 a ajuns în Portul Constan]a. Este al patrulea vapor contractat de Timac Agro ;n decurs de doar 2 luni. “Fermierii români au demonstrat înc\ o dat\ c\ recunosc valoarea solu]iilor tehnologice oferite de Timac Agro România [i le adopt\ masiv pentru a-[i asigura succesul culturilor de toamn\. Cu încredere în tehnologia avansat\ [i pre]urile competitive, fermierii acceseaz\ Duofertil Eurocereal 34 pe scar\ larg\ [i demonstreaz\ c\ produsele noastre sunt esen]iale pentru succesul agricol”, se arat\ ;ntr-un comunicat al companiei. Duofertil Eurocereal 34 are o eficien]\ ridicat\ pe toate tipurile de sol, mai ales acolo unde fermierii întâmpin\ probleme cu blocajele elementelor în sol, în special fosforul. Tehnologia Duofertil Eurocereal st\ la baza multori ani de cercetare în

cadul CMI (Centrul Mondial de Inova]ie). “Acest produs deja binecunoscut de fermierii români înglobeaz\ o tehnologie unic\ de fertilizare, ac]ionând benefic asupra fiziologiei plantei prin dezvoltarea radicular\ [i asigurând o protec]ie a elementelor, astfel încât acestea s\ nu se blocheze în sol, precum [i printr-o mobilizare a elementelor deja existente în sol.

Prin intermediul unei echipe de consultan]i agronomici bine preg\ti]i, Timac Agro România ofer\ solu]ii tehnologice premium la pre]uri accesibile [i implementeaz\ programe de finan]are personalizate pentru a contribui la o agricultur\ performant\. Aceste eforturi au dus la reu[ite remarcabile, consolidând pozi]ia noastr\ de lider pe pia]a fertilizan]ilor din România.”

Adama are un nou pre[edinte Compania Adama anun]\ c\ Gaël Hili a fost numit, de c\tre Consiliul de Administra]ie, ;n func]iile de pre[edinte [i CEO începând cu 1 octombrie. Hili se va al\tura echipei de management din cadrul grupului Syngenta [i î[i va desf\[ura activitatea în Tel Aviv. El va prelua pozi]ia de la Steve Hawkins, care a fost numit pre[edinte al Syngenta Crop Protection [i membru al echipei de conducere a grupului Syngenta, cu sediul la Basel, începând cu 1 octombrie. 26

Steve va continua s\ fie implicat în conducerea Adama. Hili [i-a dedicat cea mai mare parte a carierei industriei agricole, începând cu roluri opera]ionale [i comerciale la Dow AgroSciences în Europa [i mai târziu la Dow Chemical Company, unde a ocupat func]ia de director de marketing global. În 2017 s-a al\turat Syngenta ca [ef al Europei de Est. Din decembrie 2023, a ocupat func]ia de [ef al Europei Syngenta CP [i Seeds Field Crops. Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

Produc]iile maxime ob]inute anul acesta la culturile de toamn\ Am solicitat tuturor companiilor furnizoare de semin]e pentru principalele culturi vegetale de toamn\ (rapi]\, grâu, orz) s\ ne comunice produc]iile maxime ob]inute, anul acesta, în diverse loca]ii din ]ar\. Am rugat s\ se precizeze> hibridul, respectiv soiul, ferma, loca]ia fermei, suprafa]a pe care s-a ob]inut produc]ia comunicat\, dac\ produc]iile au fost ob]inute cu iriga]ii sau f\r\, respectiv care a fost volumul de precipita]ii în perioada de vegeta]ie. Prezent\m, mai jos, informa]iile primite. Acolo unde nu men]ion\m suprafa]a, volumul de precipita]ii sau existen]a iriga]iilor, înseamn\ c\ aceste importante detalii tehnice nu au fost comunicate.

Tulcea, 4.230 de kg/ha în ferma Lux Com, din B\rc\ne[ti, jude]ul Ialomi]a (o suprafa]\ de 150 de ha a fost împ\r]it\ de PT315 cu PT303), respectiv 3.860 de kg/ha în ferma Agroprod TSG din Fierbin]i-Târg, jude]ul Ialomi]a - produc]ia cea mai mare a fermei, cu peste 300 de kg/ha în plus fa]\ de al]i hibrizi. PT314 a dat 4.600 de kg/ha în ferma Cerealprod din Lechin]a, jude]ul Mure[, 4.300 de kg/ha în ferma lui Florinel Caraba[u, din Salcia, jude]ul Teleorman, 4.200 de kg/ha tot în Teleorman, dar în ferma lui Alexandru Vocheci din Crângeni. PT 298 a dat 4.100 de kg/ha în ferma Cerealprod, din Lechin]a de Mure[, iar PT303 - 3.860 de kg/ha în ferma lui Agel Necula din S\punari, jude]ul C\l\ra[i, respectiv 3.850 de kg/ha la Agroholding Import-Export din B\l\u[eri, jude]ul Mure[.

RAGT> produc]ii mari de grâu [i rapi]\ în Ardeal [i vest La grâu, recordul de produc]ie al RAGT, într-o ferm\ comercial\, este cu

Corteva> produc]ie maxim\ de 4.635 kg/ha cu PT315 Conform datelor colectate de la fermierii parteneri, produc]iile de top ale hibrizilor de rapi]\ Corteva, la neirigat, se situeaz\ anul acesta în intervalul 3.850 - 4.635 de kg/ha. Performerii sunt PT315 [i PT314, care s-au descurcat bine în diverse zone din ]ar\, în pofida secetei accentuate. Astfel, PT315 a dat 4.635 kg/ha în ferma lui Dan Her]eg din jude]ul Arad, în condi]iile în care circa 20% din produc]ie a fost diminuat\ de grindin\. {i tot PT315 a dat 4.289 de kg/ha, în ferma Agropav din Nalbant, Profitul Agricol 30-31/2024

soiul Propulso> 9.660 kg/ha într-o ferm\ din Voiteg, jude]ul Timi[. E o produc]ie peste cea de la Ziua Grâului B\r\gan (9.351 kg/ha), unde, în condi]ii de testare, Propulso a ie[it campion. La {emlac, în Arad, pe Rubisko a dat 9.300 de kg/ha, media pe 25 ha [i aceea[i produc]ie a dat-o Arezzo, la Dude[tii Vechi, în Timi[, dar pe o suprafa]\ mai mare, de 80 ha. Tot Rubisko, dar la Tiream, Satu Mare, a dat 8.480 kg/ha - media pe 28 ha, iar la Curtui[eni, Bihor, 8.000 de kg/ha, medie pe 30 ha. Propulso a dat o medie de 8.000 de kg/ha la Graba], Timi[. La rapi]\, campionul este Blackmoon (Lun\ Neagr\), cu 4.750 de kg/ha produc]ie medie pe 37 ha în Ad\mu[, jude]ul Mure[. Este urmat de Tempo - 4.500 kg/ha media pe 30 ha, în Galo[petreu, jude]ul Bihor, Cadran - 4.300 de kg/ha, media pe 35 ha, în Sebe[, jude]ul Alba, [i din nou Blackmoon, cu 4.000 de kg/ha, media pe 79 ha, la Carani, Timi[. F

Robert VERESS

KWS> produc]ie maxim\ de 5.100 de kg/ha cu Umberto KWS raporteaz\ produc]ii de 3.650 - 5.100 de kg/ha cu hibridul de rapi]\ Umberto, precizând doar ferma [i loca]ia acesteia. Produc]ia maxim\, de 5.100 de kg/ha, a fost ob]inut\ în ferma Agrogat din VaidaC\m\ra[, jude]ul Cluj. Urmeaz\ Criscom, din C\lm\]uiu, jude]ul Teleorman, cu 5.070 kg/ha, Mecsol Group din Gâlda de Jos, jude]ul Alba - 4.900 kg/ha, Agromaxman din H\pria, jude]ul Alba - 4.500 kg/ha,

Agro Popa Ovidiu din Graba], jude]ul Timi[ - 4.400 kg/ha, Somalex din Ghimpa]i, Ialomi]a - 4.350 kg/ha, II Mo] Sofia din Biled, Timi[ - 4.200 kg/ha, Fermierul SRL din Câmpia Turzii, jude]ul Cluj - 4.000 kg/ha, Lumiagro din Comlo[u Mare, jude]ul Timi[ - 3.700 kg/ha [i Inter Tehno Farm din Graba], Timi[ - 3.650 kg/ha. Cu alt hibrid, Granos, s-au ob]inut 3.500 de kg/ha în ferma Agro Popa Ovidiu din Graba], Timi[. 27

CULTURI VEGETALE Saaten-Union> record de 12 t/ha la orz Soiul consacrat de orz SU Ellen a dat o produc]ie maxim\ de 12 t/ha, la neirigat, într-o ferm\ din sud-estul jude]ului Constan]a, unde este cultivat pe 1.500 de ha. Produc]ia minim\ a fost de 6.700 de kg/ha. Hibridul de rapi]\ Dynamic a dat o produc]ie de 4.100 de kg/ha, la neirigat, media pe 40 de ha, în ferma Agrotehnica Floroaica din C\l\ra[i.

RWA> rezultate bune [i la irigat, [i la neirigat Produc]ia cea mai mare, de 10.280 de kg/ha, a fost înregistrat\ cu soiul de grâu Obiwan, la neirigat, pe o sol\ de 35 de ha, în ferma lui Ciprian Cighear, din Pecica, jude]ul Arad. Pe o alt\ sol\, de 27 ha, din aceea[i ferm\, acela[i soi a dat 9.700 de kg/ha. Volumul de precipita]ii din perioada de vegeta]ie nu a fost comunicat.

kg/ha, pe o suprafa]\ de 39 de ha. Alt soi, Klima, a dat 7.500 de kg/ha, pe 35 ha. Toate produc]iile au fost ob]inute în condi]iile unui aport suplimentar de ap\ din iriga]ii, pe lâng\ cei 305 mm/mp c\zu]i în perioada de vegeta]ie (pe luni> octombrie - 6 noiembrie - 123< decembrie 35< ianuarie 14< februarie 0< martie 34< aprilie 49< mai - 12< iunie - 32 mm/mp). Revenind la soiul Obiwan, acesta a dat produc]ii de 8.360 kg/ha, media pe 27 ha, în ferma AgroAlfaSystems din Chirnogeni, Constan]a, la neirigat. Iar la Gr\di[tea de C\l\ra[i, în ferma Transliberta, produc]ia a fost de 8.400 de kg/ha, tot într-o sol\ de 27 ha. Tot la Gr\di[tea, pe o sol\ de 60 ha, soiul Azrah a dat 8.190 de kg/ha.

Un jude] mai afectat de secet\ a fost Teleorman. În ferma Boboc & Co din Furcule[ti, Solenzara a dat 7.510 kg/ha pe 50 ha, Klima 7.330 kg/ha tot pe 50 ha, iar Obiwan 7.025 kg/ha. Produc]ii la neirigat [i cu 274 de l/mp c\zu]i în perioada de vegeta]ie (pe luni> octombrie - 0< noiembrie - 110< decembrie 42< ianuarie 28< februarie 4< martie 22< aprilie 7< mai - 48< iunie - 13 mm/mp. “A[adar, soiurile noastre dau produc]ii remarcabile, nu neap\rat excep]ionale, în toate zonele de cultur\. Se pot observa diferen]e de productivitate în func]iile de condi]iile locale de cultur\, îns\ toate soiurile au dat produc]ii de nivel ridicat, în mai multe regiuni din ]ar\” - George Pârvu, Marketing & Development Manager.

În apropiere, la Reca[ (Timi[), soiul Obiwan a dat 9.220 de kg/ha, tot la neirigat, pe 20 de ha, în ferma Ravamax Team. Cu siguran]\, îns\, regimul pluviometric a fost foarte diferit fa]\ de cel din Ialomi]a, unde acela[i soi, Obiwan, a dat o produc]ie de “doar” 7.940 de kg/ha, pe o suprafa]\ de 41 de ha din ferma Sanagro. Obiwan a fost dep\[it acolo de soiul Solenzara, cu 9.256 de

Soufflet Agro> medie impresionant\ la orz, de 8.800 de kg/ha, în secet\ Soiul de orz Donau a dat o medie de 8.800 de kg/ha, pe 350 de ha, în ferma Romagra Impex, din Ograda, jude]ul Ialomi]a, în condi]ii de secet\, la neirigat. Donau a fost dep\[it de Tepee, cu 6 kg/ha, îns\ pe o suprafa]\ mai mic\, de 150 de ha, într-o ferm\ din Mehedin]i - a[adar, în condi]ii mai bune de pluviometrie. 28

Tepee a dat 8.200 de kg/ha, medie pe 500 ha, în ferma Varia[ Plant, din Varia[, Timi[, 7.700 de kg/ha media pe 200 de ha în ferma Aviteia COS din Becicherecu Mic, Timi[, [i 7.100 kg/ha, media pe 300 ha, în ferma Andisol din Ialomi]a. Urmeaz\ Donau, cu 7.000 kg/ha, media pe 300 ha, în ferma Tehnoplant, din Scânteia, Ialomi]a, [i tot

Donau, cu 6.400 de kg/ha, media pe 150 ha, în ferma Aris din Amara, Ialomi]a. Cel mai performat hibrid de rapi]\ a fost Drone, cu 3.850 de kg/ha în ferma Cabr Agro Family din S\c\laz, Timi[, urmat de Attica, cu 3.760 kg/ha, în aceea[i ferm\, [i 3.600 de kg/ha, media pe 60 ha, în ferma Aviteia COS din Becicherecu Mic, Timi[. Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

Agrosilvicultura, un Alexander Degianski administreaz\ 5.000 de ha ale unui concert belgian în Timi[. Anul acesta a decis s\ ;nceap\ un experiment prin care s\ ;mbine agricultura cu silvicultura, cum a v\zut el c\ se ;nt=mpl\ ;n unele ferme pe afar\.

Degianski recunoa[te deschis c\ agrosilvicultura nu a inventat-o el, dar este încântat s\ o aplice în ferm\. Agrosilvicultura se practic\ în ]\rile nordice, nord-vestice de mul]i ani.

“Va fi un experiment de lung\ durat\ [i voi vedea care vor fi rezultatele concrete abia dup\ 15 ani de cercetare, studii [i analize. Atunci voi trage concluziile”, explic\ senin. Agrosilvicultura va fi monitorizat\ cu aten]ie an de an pentru a se constata cu exactitate care sunt avantajele [i dezavantajele. Cum i-a venit ideea de a aplica acest experiment în ferma pe care o administreaz\? Degianski spune c\ studiaz\ foarte mult literatura agricol\, urm\re[te multe studii care se fac în lume despre agricultur\, iar mijlocul cel mai facil este telefonul smart. Documentându-se permanent [i aflând multe despre agrosilvicultur\, fiind [i un agronom pasionat de meserie, [i-a zis c\ trebuie s\ încerce [i acest experiment despre care a citit foarte mult.

Alexander sus]ine c\ agrosilvicultura este foarte util de aplicat într-o ferm\. Este indicat\ mai ales în zonele unde exist\ furtuni, vânturi mari care d\uneaz\ culturilor, iar eroziunea este puternic\. În plus, agrosilvicultura reu[e[te s\ rup\ [i din monotonia câmpului, aducând armonie vizual\.

Cum se aplic\ agrosilvicultura? Pentru experimentul lui, a îngr\dit o parcel\ mai mare cu perdele forestiere nu chiar late, de dou\-trei rânduri de arbori, iar între aceste perdele a format parcele mai mici ca p\r]i ale parcelei mari, cu rota]ia [i asolamentul propriu. Asta dac\ vrei s\ practici agrosilvicultura pe o singur\ parcel\. Dac\ agrosilvicultura e integrat\ pe toat\ ferm\, atunci pe toate subparcelele

Mari diferen]e de umiditate ;ntre vestul [i estul Europei Pentru a doua lun\ consecutiv, JRC - Centrul de Cercetare al Comisiei Europene - a modificat în sc\dere prognozele de produc]ie pentru aproape toate culturile. Cu toate acestea, produc]iile r\mân aproape de media pe 5 ani la nivelul UE. Cele mai notabile revizuiri în sc\dere au fost pentru floarea-soarelui, porumb boabe [i maz\re. Principalele motive pentru sc\derea a[tept\rilor de randament sunt condi]iile calde [i uscate din sud-estul 30

Europei, în timp ce suprafe]ele mari din vest au continuat s\ se confrunte cu condi]ii umede nefavorabile. În mari p\r]i din centrul-sudul [i sud-estul Europei, iunie [i iulie au fost excep]ional de calde, cu câteva zile înregistrând temperaturi maxime de peste 35°C, care au afectat negativ culturile de prim\var\ în timpul înfloririi. În special în estul Ungariei, estul României, Bulgaria [i Grecia, temperaturile ridicate au fost cuplate cu un deficit persistent de precipita]ii, exac-

erbând aceste efecte negative. Pe de alt\ parte, excesul de precipita]ii a persistat în mari p\r]i ale }\rilor de Jos, vestul [i sudul Germaniei, centrul Fran]ei [i nordul Italiei. Atât culturile de toamn\, cât [i cele de prim\var\ au avut de suferit din cauza b\ltirilor [i a presiunii crescute de boli [i d\un\tori, opera]iunile de combatere fiind îngreunate de excesul de umiditate al solului.

Robert VERESS Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

experiment în premier\

Alexander Degianski

poate s\ existe aceea[i cultur\. Degianski a aplicat acest experiment pe 26 de hectare pe care a îns\mân]at lucern\, porumb [i floareasoarelui. Dou\ parcele cu porumb, dou\ cu grâu, dou\ cu floarea-soarelui [i o parcel\ cu lucern\. Care ar fi avantajele? Fermierul spune c\ acestea sunt evidente> protec]ie împotriva furtunilor, vânturilor în anotimpul cald [i a viscolelor iarna. “A[tept\m s\ vedem dac\ [i presiunea este mai mic\ din punctul de vedere al bolilor [i d\un\torilor, dat fiind c\ insectele se pot bloca în aceste bariere de arbori [i nu mai pot zbura cu u[urin]\ de la o cultur\ la alta”, este de p\rere tân\rul fermierul. Mai mult, r\d\cinile arborilor pot atrage apa c\tre suprafa]\, de[i nu se poate spune c\ e ceva cu totul deosebit [i c\ se poate face minuni din acest punct de vedere. Evident c\ plantele beneficiaz\ [i Profitul Agricol 30-31/2024

de umbra arborilor în perioada intense de ar[i]\ extrem\ [i pot chiar atrage ploile. Sunt câteva avantaje [i, nu în ultimul rând, câmpul arat\ [i mai spectaculos. “Dac\ am înfiin]at agrosilvicultura în 2024, cel pu]in 15 ani o voi practica. Ar fi culmea ca s\ renun] la experiment. Este un proiect de minim 15 ani”, a spus Degianski. În ferma Forest and Biomass din Giulv\z pe care el o administreaz\, plopii energetici reprezint\ o component\ de cultur\ peren\. “De aceea exist\ [i o cultur\ multianual\, lucerna, o component\ proteic\, soia, dar [i porumb, grâu, floarea-soarelui sau rapi]\, care toate intr\ într-un asolament. De aceea avem [i plopi. Experiment\m în acest asolament”, a concluzionat Alexander Degianski.

Gheorghe MIRON

Telefonul reprezint\ o parte din munca fermierului modern, pe el î[i face planurile de cultur\, pe telefon î[i face pl\]ile [i document\rile. “Telefonul este o surs\ inepuizabil\ de informa]ii pentru mine. Urm\resc [i filme documentare despre agricultur\, chiar când m\ aflu pe câmp [i am o fereastr\ de timp, mai ales c\ exist\ atâta informa]ie extraordinar de util\ la un clip distan]\”, a spus Degianski. Inclusiv despre tractorul autonom pe care l-a adus în ferm\ [i ma[ina de erbicidat de la Agrifac cu tehnologie spot spray pe care a cump\rat-o recent tot de pe telefonul mobil aflase. Omul s-a documentat foarte mult [i despre necesitatea iriga]iilor [i desec\rilor într-o ferm\ [i cum pot fi acestea aplicate. {i a înv\]at foarte multe din practic\. 31

CRE{TEREA ANIMALELOR

No-till nu este miraculos, dar func]ioneaz\ Arnaud Charmetant (foto), manager peste 17.500 de hectare, unite ;n Alisa Group, este unul dintre cei care aplic\ pe scar\ larg\ tehnologia no-till. Totu[i, spune c\ nu este o re]et\ miraculoas\, dar d\ rezultate, de[i creeaz\ [i probleme, iar solu]ia temporar\ poate fi o alt\ tehnologie> strip till.

tate de a p\stra apa în p\mânt [i de a ajuta dezvoltarea vie]ii din sol care, în final, va îmbun\t\]i structura [i porozitatea. E drept, pentru rezultate concludente sunt necesari trei ani.” Arnaud Charmetant recunoa[te c\ la ferma de la Co[logeni, C\l\ra[i, a avut probleme cu rapi]a, care a r\s\rit neuniform [i nu a putut fi recoltat\ 100%, iar randamentul la hectar a fost destul de sc\zut, principala cauz\ fiind catitatea mare de resturi vegetale. “M-am gândit s\ abordez un pic diferit problema [i, de[i pare c\ renun] pe moment la no-tillage, voi rnaud Charmetant se de- aplica periodic tehnologia strip still, clar\ mul]umit de recolta prelucrarea solului în benzi, prin care din acest an. La fermele din se îndep\rteaz\ excesul de resturi jude]ul C\l\ra[i, 12.000 ha sunt lu- vegetale [i se creeaz\ patul germinativ crate no-till. Cu tehnologia asta a ob]inut o produc]ie medie de peste 6 tone la hectar la gr=u, cu costuri sub 6.000 lei pe hectar. La orz a fost [i mai bine, produc]ia medie fiind de peste 7 tone la hectar. Cât prive[te floarea-soarelui, sem\nat\ pe o suprafa]\ de 2.500 hectare, este mul]umit de cum evolueaz\ cultura, mai ales c\ e neirigat\. “Nu vreau s\ fac estim\ri prea optimiste, dar sigur va fi mai bine fa]\ de anul trecut, când am avut cea mai slab\ recolt\ la floarea-soarelui din ultimii 15 ani, de 1,8 - 2 tone la hectar, în medie. O produc]ie într-un an normal ar fi de 2,7 tone în medie la hectar.” Charmetant spune c\ schimb\rile climatice sunt o realitate [i îi oblig\ pe agricultori s\ g\seasc\ solu]ii. “Viitorul îl reprezint\ no-tillage. Nu este o re]et\ miraculoas\, creeaz\ [i probleme cu resturile vegetale consistente, dar este cea mai bun\ modali-

optim pentru rapi]\.” Charmetant este decis s\ continue cu no-tillage [i s\ ajung\ la 15.000 de hectare pe care aplic\ aceast\ tehnologie, iar pentru acesta are nevoie de echipamente noi. :n acest an are de gând s\ cumpere o sem\n\toare de p\ioase direct\ Horsch Avatar. “Pentru mine este important ca, odat\ cu sem\natul, s\ aplic fertilizantul direct lâng\ s\mân]\. Cu aplicarea localizat\ am economisit din start 25% din îngr\[\minte.” Pentru culturile pr\[itoare utilizeaz\ tot o sem\n\toare cu aplicare localizat\ de fertilizan]i, Horsch Maestro pe 24 de rânduri.

Arpad DOBRE

Arnaud Charmetant Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

Ploile de var\ nu au schimbat situa]ia rezervei de ap\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, în intervalul 22 - 28 iulie 2024, reparti]ia pe regiuni geografice la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea>  Banat> 0 - 19,8 l/mp<  Cri[ana> 0 - 5,7 l/mp< 34

 Maramure[> 10,5 - 41,5 l/mp<  Transilvania> 0 - 26,6 l/mp<  Oltenia> 0 - 26,0 l/mp<  Muntenia> 0 - 42,5 l/mp<  Moldova> 0 - 40,7 l/mp>  Dobrogea> 1,5 - 32,6 l/mp. Rezerva de ap\ din sol, în cultura de porumb neirigat, pe adâncimea 0100 cm, prezint\ valori sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în

Maramure[, Oltenia, Muntenia [i Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, a Cri[anei [i a Banatului, izolat centrul [i sudul Transilvaniei. Pe suprafe]e agricole extinse din Transilvania, local vestul, nordul, nord-vestul [i centrul Moldovei, sudul Cri[anei, izolat nord-estul Banatului, con]inutul de umiditate din sol se situeaz\ în limite satisf\c\toare.

Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

Rezerva strategic\ a lui Davi]oiu Ajuns la 78 de ani, Claudiu Davi]oiu lucreaz\ 1.000 de hectare la M\ineasca, un sat de lâng\ Bucure[ti, unde cre[te [i o mie de vaci de lapte, c\rora le asigur\ cea mai mare parte din furajare din recolta proprie. Spune c\ a f\cut profit în fiecare an [i va avea [i anul acesta, gra]ie valorific\rii superioare a produc]iei vegetale. Totu[i, dac\ într-un an normal face 7.000 de tone de porumb siloz, acum trebuie s\ se mul]umeasc\, dup\ estimarea sa, cu vreo 4.000 de tone [i acelea de slab\ calitate. Îns\, chiar dac\ lucrurile ar merge mult mai prost, are o rezerv\ strategic\> o avere imobiliar\.

În

1990, dup\ 10 ani petrecu]i în Ministerul Agriculturii, unde s-a ocupat de silozuri, Davi]oiu a preluat conducerea IAS Afuma]i. Inspirat [i stoic, ]inând piept cu eroism criticilor so]iei (profesoar\ de englez\), a investit economiile familiei în achizi]ii de teren în intravilanul localit\]ii, pl\tind sume modice, de câteva sute sau mii de lei pe hectar (echivalent în banii actuali). A valorificat o parte din aceste terenuri, ulterior, cu un profit fabulos. “Am vândut 10 ha cu peste un milion de dolari 10 ha, la turci [i arabi, prin 1995. A[a am avut avansul pentru privatizarea IAS, prin metoda PAS, cu facilitatea de a pl\ti în rate”. Acum, când Davi]oiu î[i conduce afacerea agricol\ din fostul conac al Stolnicului Constantin Cantacuzino,

Profitul Agricol 30-31/2024

Claudiu Davi]oiu

pe care l-a restaurat, so]ia îi este recunosc\toare. “Îmi zice «Dac\ nu cump\rai atunci teren, locuiam [i acum în apartamentul \la»”, râde directorul Agroindaf. IAS Afuma]i avea 8.000 de ha. 7.000 s-au risipit în urma retroced\rilor. “Majoritatea suprafe]elor au ajuns la oameni din Prim\rie. A[a cum s-a întâmplat cam peste tot”. Pe lâng\ cele 1.000 de ha de la M\ineasca, dintre care cam o treime în proprietatea sa, ferma lui Davi]oiu mai de]ine 25 de ha în intravilanul comunei Afuma]i. “Deocamdat\, prefer s\ închiriez, în loc s\ vând. Nu mi-ar conveni s\ pl\tesc 16% impozit pe profit plus 10% impozit pentru dividende”. Mai vinde din terenul cu valoare imobiliar\ când se mai ive[te oportunitatea de a cump\ra teren arabil. “Vând aici cu 30 euro/mp [i cump\r dincolo, cu 1 euro/mp”. Cultiv\ plante care intr\ în re]eta de furajare, p\ioase (grâu [i orz) pe 400 de ha, lucern\ 100 ha, porumb siloz [i porumb boabe 500 ha. Produc]iile la culturile de toamn\ de anul acesta le consider\ mul]umitoare, chit c\ doar orzul a dat peste 5 t/ha, fiindc\ nu a fost b\tut de grin-

din\. Grâul [i triticalele doar 3 tone [i ceva/ha. A ajuns la a treia coas\ de lucern\. Îns\ evolu]ia vremii i-a dat b\t\i de cap. Deschide agenda în care [i-a notat precipita]iile din ferm\, pe luni [i ani. “În 2021 au c\zut 380 l/mp< în 2022 - 580 l/mp< 2023 - 320 l/mp< ianuarie 2024 - 35 l/mp, februarie - 0, martie - 20, aprilie - 50, mai - 10, iunie - 20, iulie - 25. Total 2024 - 160 l/mp”. A[adar, regimul precipita]iilor a fost unul slab [i nu poate compensa cu iriga]ii, dar altele au fost problemele majore. Prima grindin\, din 13 iunie, a venit [i cu ploaie. Porumbul a fost ciuruit, dar apa i-a priit, plantele [i-au revenit. Au urmat, îns\, dou\ s\pt\mâni caniculare, a[a c\ porumbul n-a legat [i a început s\ se usuce. “Am apucat s\ recoltez vreo 40 ha pentru însilozare. Dar a venit iar o furtun\ cu grindin\ [i, porumbul fiind uscat, l-a pus pe tot la p\mânt. Combina Claas Jaguar, pe care am dat 500.000 de euro, acum 10 ani, [i am apucat s\ recoltez cu ea maxim 3.000 de ha, s-a înfundat în încercarea de a recolta porumbul de jos”.

Robert VERESS 35

CULTURI VEGETALE

Un ;ngr\[\m=nt autohton arunc\ m\nu[a marilor produc\tori Zilele trecute, compania Romchim Protect a lansat tehnologia de fertilizare Inspire 36.18 ¡ NT. Despre acest produs, Ion Neculcea, proprietarul Romchim, spunea c\ este sigur c\ va revolu]iona agricultura. “Prin utilizarea tehnologiei Inspire 36.18¡NT în fertilizarea solului, datorit\ moleculei nutricharge, în prima etap\, sunt deblocate moleculele de fosfor g\site în sol [i apoi este eliberat fosforul din îngr\[\mânt, plantele având la dispozi]ie atât fosforul disponibil din sol, cât [i pe cel din îngr\[\mântul aplicat”, explic\ Ion Neculcea. Dup\ eliberarea fosforului, succesiv, este eliberat azotul, acesta contribuind la cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Astfel, prin tehnologia Inspire 36.18¡NT, plantele beneficiaz\ de o aprovizionare etapizat\ cu elementele necesare dezvolt\rii în fiecare stadiu de cre[tere. Moleculele micro [i macroelementele g\site în sol, precum [i elementele nutritive sunt minim levigate. Este o formul\ care determin\ reducerea consumului de îngr\[\minte, mai spune Neculcea. Îngr\[\mântul, fabricat de Romchim Protect la Filipe[ti, jud. Bac\u, se prezint\ sub form\ de granule sferice. Au venit fermieri mari din toat\ ]ara s\ vad\ cu ochii lor c=mpurile demonstrative ale Romchim. Alexandru Baciu (C\l\ra[i) este campionul uti36

liz\rii substan]elor produse de Romchim Protect. Cu argumente. “Este o chestiune de logistic\ s\ folosesc substan]ele lui Ion Neculcea. :n loc s\ car 250 de kilograme pe câmp pentru un hectar, car numai 100 kg. Randamentul este mai bun, iar pre]ul este convenabil. Deoarece ceilal]i produc\tori au pre]uri cu 4060% mai mari. Eu folosesc toate produsele de la Romchim Protect> [i foliarele, [i ureea, toate, [i solide, [i lichide. A[tept s\ dea drumul la fabricarea produselor NPK, el le face [i acum, dar în cantit\]i experimentale. Unele substan]e le-am testat pentru c\ nu aveam încredere. Cum s\ dai numai 100 de kilograme? Nu puteam crede [i am verificat. {i uite c\ are efect.”

“Noi lucr\m cu produsele lui Ion Neculcea, spune [i Liviu B\l\nici (Ia[i). Am f\cut o groaz\ de cercet\ri împreun\. De câte ori mi-au înghe]at degetele când reglam duzele... Am comb\tut Diabrotica. Folosim fertilizan]ii lichizi de la Romchim Protect, dar trebuie ap\...” Un fermier din Neam] spune c\ vecinii lui au g\sit intacte în p\mânt îngr\[\mintele aduse din Belarus [i din Rusia dup\ un an de la aplicare. “To]i vor trece pe fertilizan]ii de la Romchim Protect, la fel ca mine.” “Noi am fost de la început cobaii domnului Ion Neculcea [i avem rezultate bune”, spune râzând R\zvan Horoi (Bac\u).

Viorel PATRICHI

Ion Neculcea Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE

Florin Buiba[ compenseaz\ lipsa for]ei de munc\ cu ma[ini performante Tân\rul fermier Florin Buiba[ a început s\ practice agricultura pe 400 ha în 2012, împreun\ cu socrul s\u. Afacerile au mers bine, iar în 2024 a ajuns la 1.200 de ha, pe care cultiv\ porumb, floarea-soarelui, soia, grâu, orz [i maz\re.

Noi suntem o familie. Noi suntem pe tractoare [i pe combine. Noi suntem oriunde este nevoie pe câmp sau la pia]\. Lucr\m în familie”, spune, nu f\r\ m=ndrie, Florin Buiba[. Dar [i pentru c\ marea lui problem\ o reprezint\ lipsa for]ei de munc\. “Mai avem câ]iva b\ie]i care ne mai ajut\ în timpul campaniilor agricole, în rest e greu”. În aceast\ situa]ie, Florin Buiba[ a g\sit solu]ia> achizi]ia de utilaje agricole inteligente [i puternice, care s\ înlocuiasc\ [i oamenii, [i utilajele “slabe”. “Încerc\m s\ ne lu\m ma[ini cât mai puternice [i productive, s\ lucr\m noi singuri p\mântul pentru c\ mâna de lucru pe zon\ nu g\se[ti. Nu exist\ pur [i simplu, [i dac\ mai afli, e la distan]e foarte mari”, a spus fermierul. 38

De aceea este mult mai greu de lucrat cu ace[ti oameni, fiindc\ vor trebui s\ fac\ naveta, iar în perioada campaniilor activitatea este dat\ peste cap. Orarul nu poate s\ fie adaptat ca pentru un angajat care st\ în zon\. Va avea program pân\ la 17, pentru c\ trebuie s\ ajung\ [i el acas\. Nu poate s\ stea pân\ la 22>00. De aceea a decis c\ e mai bine s\ investeasc\ în utilaje moderne, o solu]ie foarte bun\ pentru a compensa lipsa for]ei de munc\. Cel mai mare tractor din ferm\ are 500 CP. Apoi, cu un disc Horsch Jocker a scos din schem\ trei utilaje care f\ceau acela[i lucru. “Nu mai spun de consum redus de motorin\, vitez\ mare de lucru, calitatea superioar\ a terenului lucrat. Când faci pentru tine e pentru tine. Vrei treab\ bun\, treab\ bun\ faci”, este de p\rere omul. Apoi, [i-a cump\rat din Polonia o sem\n\toare. Avea zeci de cutii de semin]e [i bunc\rul de îngr\[\minte. A lucrat bine, îns\ nu avea precizie maxim\. Mai pierdea boabe sau mai r\mâneau semin]e pe roat\. Au ap\rut probleme [i uzura dup\ 15.000 20.000 de hectare sem\nate. Nu mai avea randamentul scontat. A decis s\ o schimbe cu una Maschio Gaspardo, extrem de performant\, achizi]ionat\ de la Dicor Land. Rezultatele au fost extraordinare. A reu[it s\ semene 140 ha de floareasoarelui în câteva ore. Cu noua sem\n\toare lucreaz\ [i

mult mai u[or. Totul e mai simplu, întrucât nu mai are cutiile pentru s\mân]\ în spatele sem\n\torii, unde s\ le încarce cu sacul, ca la cele conven]ionale. :n aceea[i linie de g=ndire, a hot\rât anul trecut s\ schimbe combinele cu unele New Holland. Pe prima a cump\rat-o în leasing, CR 890, cu o putere de 360 kW. Este una dintre cele mai mari [i mai eficiente, cu media de consum de la 12 litri de motorin\, comparativ cu 25

Profitul Agricol 30-31/2024

CULTURI VEGETALE litri la altele. Are secer\toare pentru porumb, floarea-soarelui, rapi]\, pentru toate cerealele. “Înainte trebuia selectat grâul. Acum, când facem s\mân]\, combina are un mecanism inteligent care se regleaz\ din 20 în 20 de secunde [i selecteaz\ bobul. Nu g\se[ti impurit\]i”, a explicat fermierul. Buiba[ sus]ine c\ avantajul ma[inilor performante este c\ po]i evita consumurile inutile de motorin\ [i energie, iar când ai f\cut un lucru e bun f\cut. E calitate. Nu mai trebuie s\ îl reiei o dat\ [i înc\ o dat\, pân\ î]i iese a[a cum dore[ti. “Având utilajele cele mai moderne, po]i s\ func]ionezi bine [i s\ fii la timp cu lucr\rile. Astfel, cu patru angaja]i ne descurc\m lejer la cele 1.200 de ha”, este de p\rere Florin Buiba[. Anul acesta, a avut 400 de ha de orz [i 250 ha de grâu, de pe care a ob]inut produc]ii modeste din cauza condi]iilor climatice. În prim\var\, a

sem\nat 140 de ha cu floarea-soarelui, 150 de ha cu porumb, dar [i câteva sute de ha cu soia. “Noi miz\m pe soia [i datorit\ pre]ului mai bun. În plus, noi cultiv\m soia în zonele unde terenul are o umiditatea mai mare [i persistent\”, a explicat Florin. De aceea a cump\rat [i sem\n\toarea Maschio, specializat\ în sem\natul soiei. Pentru a p\stra apa în sol, Florin aplic\ lucr\ri superficiale ale solului, no-till, scarificat [i discuit cu jokerul. Anul trecut în toamn\, nu prea a putut s\ fac\ asemenea lucr\ri pentru c\ a fost destul de ploios. Florin a mai explicat c\ primul avantaj al lucr\rilor no-till este c\ apa r\mâne în sol, iar resturile pe teren, se descompun, protejeaz\ [i hr\nesc p\mântul. “La ar\tur\ întorci brazda. Nu zic c\ e un lucru r\u, numai c\ la noi nu e terenul pentru a[a ceva. Avem sol, cum se zice, de ora 12>15, fiindc\ la [i jumate e târziu”, a spus Buiba[.

Florin Buiba[ Profitul Agricol 30-31/2024

De[i anul acesta la cereale nu au fost produc]ii prea bune, în 2023, Florin a ob]inut 6 tone în medie la grâu [i la orz, la porumb 7 tone, la floareasoarelui, pe Sânmihaiu German, 4 tone media, [i pe Utvin, unde a avut o suprafa]\ de 100 ha, a ob]inut 3 tone. Cauza sc\derii produc]iei a fost un episod de furtun\ [i ploi cu piatr\ care au culcat plantele. Au afectat culturile. În schimb, pe Sânmihaiu German, unde terenul e mai argilos [i stagneaz\ apa, are o umiditate mai persistent\, iar culturile au evoluat mult mai bine. “Anul acesta, pe zon\ la noi, grâul a mers foarte prost. Din cauza precipita]iilor abundente dup\ sem\nat, în toamn\, a fost prea mult\ ap\ [i a stagnat. Terenul e argilos. }ine apa pe loc”. La Utvin, unde terenul e mai nisipos grâul a evoluat spectaculos. Buiba[ a sem\nat floarea-soarelui [i porumbul pu]in mai târziu. A b\nuit c\ vin gerurile în martie. În Timi[, cine a sem\nat mai devreme a prins nop]i cu minus un grad - dou\, iar porumbul care a fost r\s\rit a fost afectat [i s-a îng\lbenit, dar [i-a revenit mai târziu. Florin a terminat de sem\nat porumbul tocmai când erau frigurile, iar la sfâr[itul lui aprilie, plantele erau r\s\rite [i au evoluat bine pân\ la seceta din iulie, când au mai suferit un [oc termic. Una dintre marile amenin]\ri asupra culturilor în 2024, în afar\ de secet\, a fost atacul ciorilor. “Avem probleme cu ciorile. Iau tot la rând ca pe GPS. Au scos semin]ele din p\mânt la rând, una dup\ alta. Leau v\zut r\s\rite, au dat cu ciocul, au scos boaba [i au mâncat-o. Nu ai cum s\ lup]i împotriva lor”, a explicat tân\rul. A încercat s\ le sperie cu tunete speciale. Nu a mers. A[a c\, el a avut pierderi destul de mari în 2024. Pe 20 de hectare, a avut 65.000 de plante. Asta înseamn\ o investi]ie de 40.000 de lei. Ciorile au mâncat tot [i fermierul a reîns\mân]at.

Gheorghe MIRON 39

CRE{TEREA

ANIMALELOR Evolu]ia efectivelor de animale ;n ultimii doi ani La sf=r[itul anului trecut, efectivele de animale erau în sc\dere comparativ cu 2022, conform datelor publicate de Institutul Na]ional de Statistic\. Num\rul total de bovine [i efectivul matc\ (vaci pentru lapte, bivoli]e pentru reproduc]ie [i juninci pentru reproduc]ie) au sc\zut, de pild\, cu 1%, respectiv cu 1,4%. Astfel, la 31 decembrie 2023, num\rul total de bovine din Rom=nia se situa la 1,815 milioane de capete (-19.000 capete fa]\ de 2022), din care vaci, bivoli]e [i juninci 1,177 milioane de capete (- 16.800). :ntr-un eventual clasament european, România s-ar fi situat pe locul zece în UE, dup\ Fran]a (16,8 milioane de capete), Germania (10,8 milioane de capete), Irlanda (6,5 milioane de capete), Polonia (6,4 milioane), Spania (6,2 milioane), Italia (5,999 milioane), Olanda (3,723 milioane), Belgia (2,236 milioane) [i Austria (1,835 milioane), arat\ cifrele Eurostat. Dac\ am schimb indicatorii, de la num\rul total la densitatea la 100 ha teren, România s-ar afla pe locul dou\zeci, fiind urmat\ doar de Grecia [i Bulgaria. Num\rul total de porcine [i efectivul matc\ (scroafe de pr\sil\) au sc\zut cu 5,2%, de la 3,329 milioane de capete în 2022 la 3,154 milioane de capete în 2023, respectiv cu 4,2%, la 272.600 capete la finele anului trecut (-12.000 de capete). Potrivit datelor Eurostat, la efectivele de porcine, România a ocupat 40

anul trecut locul nou\ în Uniunea European\, dup\ Spania (33,803 milioane de capete), Germania (21,224 milioane de capete), Fran]a (11,794 milioane), Danemarca (11,368 milioane), Olanda (18,741 milioane), Polonia (9,77 milioane), Italia (9,171 milioane) [i Belgia (5,404 milioane). La densitatea la 100 ha teren, România s-a aflat pe locul nou\sprezece, fiind urmat\ de Slovacia, Lituania [i Bulgaria. Atât num\rul total de ovine [i caprine, cât [i efectivul matc\ (oi, mioare [i capre) au sc\zut cu 0,1%, respectiv cu 0,3%. La 31 decembrie 2023, România avea 11,721 milioane ovine [i caprine, mai pu]in cu 9.300 de capete, în timp ce efectivul matc\ era mai mic cu 29.800 de capete, la 10,064 milioane. La efectivele de ovine [i caprine, România s-a situat pe locul doi în rândul statelor membre, dup\ Spania (15,89 milioane de capete). În ceea

De altfel, efectivele de bovine au sc\zut continuu din anul 2006 pân\ în anul 2011, ajungând la 1,989 milioane de capete. Din anul 2011 pân\ în anul 2023, efectivele de bovine s-au men]inut la un nivel relativ constant, în anul 2023 reprezentând 61,9% fa]\ de anul 2006. Efectivele de porcine s-au redus de asemenea continuu, ajungând în anul 2023 la 46,3% fa]\ de anul 2006, iar efectivele de ovine [i caprine au avut un trend oscilant, atingând în anul 2023 un nivel de 11,721 milioane de capete, respectiv cu 39,4% mai mult fa]\ de anul 2006. ce prive[te densitatea la 100 ha teren, România s-a aflat pe locul doi, dup\ Grecia, arat\ Eurostat. {i num\rul total de p\s\ri a sc\zut anul trecut, cu 0,6%, fa]\ de 2022, înregistrându-se 77,750 milioane, din care 38,536 milioane g\ini ou\toare.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 30-31/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

O nou\ molim\ peste Rom=nia S\pt\m=na trecut\, Institutul de Diagnostic [i S\n\tate Animal\ confirma prezen]a virusului pestei micilor rumeg\toare (PMR) ;ntr-o ferm\ cu 50.000 de oi din Tulcea. În jurul focarului s-au delimitat zonele de protec]ie (3 km) [i de supraveghere (10 km) [i s-au luat m\suri de restric]ie pentru circula]ia persoanelor, animalelor [i mijloacelor de transport.

esta rumeg\toarelor mici este o boal\ acut\, foarte contagioas\, comun\ oilor [i caprelor. Se caracterizeaz\ clinic prin hipertermie, anorexie, stomatit\ necrotic\, diaree, epifor\, jetaj purulent [i insuficien]\ respiratorie, iar anatomopatologic prin ulcere, eroziuni [i necroze ale mucoasei digestive [i respiratorii. Agentul cauzal al pestei rumeg\toarelor mici este un virus încadrat în familia Paramyxoviridae, genul Morbillivirus, înrudit antigenic cu virusul pestei bovine, dar [i cu celelalte virusuri ale genului (virusul bolii Carre, virusul jigodiei focilor [i al pojarului uman). Exist\ diferen]e biochimice între tulpinile africane [i asiatice datorit\ evolu]iei separate, probabil din tulpina vaccinal\ de virus al pestei bovine adaptat\ pe capr\. Fa]\ de factori fizico-chimici unele tulpini pot rezista la 60°C timp de 60 minute. Virusul PRM este stabil în intervalul de pH 4 - 10, este susceptibil la ac]iunea alcoolului, eterului [i detergen]ilor, precum [i la numeroase substan]e cu ac]iune dezinfectant\ cum ar fi> fenolul, hidroxidul de sodiu (concentra]ia 2% aplicat\ 24 de ore). De asemenea, supravie]uie[te o

Profitul Agricol 30-31/2024

lung\ perioad\ de timp în ]esuturile congelate [i refrigerate. De regul\, infec]ia este mult mai sever\ la caprine, la care determin\ pierderi mari [i, ocazional, este sever\ la oi. Se admite c\ bovinele, în general, fac infec]ii sub-clinice. Cu toate acestea, rareori virusul are puterea s\ dezvolte la bovine. Într-adev\r, în anii 1950 s-a reprodus experimental boala la bovine cu acest virus, fiind înregistrate cazuri de îmboln\vire [i moarte la acestea. Pe lâng\ aceasta, vPRM a fost izolat dintrun focar de boal\, “rinderpest-like” (similar pestei bovine), la bivolii din India în anul 1955. Acest virus a fost de asemenea suspectat a fi implicat într-un episod de boal\ care a afectat dromaderii din Etiopia în perioada 1995-1996. Factorii de risc sunt reprezenta]i de specie [i ras\. Caprele pân\ la vârsta de 4-12 luni< oile [i caprele de reproduc]ie de Sahel sunt mai rezistente decât rasele pitice din zonele umede din Africa de Vest. Trecerea prin boal\ confer\ imunitate de lung\ durat\. Procentul oilor [i caprelor care prezint\ anticorpi neutralizan]i cre[te cu vârsta. Boala este mai sever\ la capre decât la oi [i evolueaz\ rapid [i fatal la tineret. Rata fatalit\]ii cazurilor este mult mai mare la capre (55-85%) de-

cât la oi (sub 10%). În ]\rile unde boala este endemic\ se constat\ “v=rfuri” sezoniere legate de ploile toren]iale de var\ [i de iernile cu vânturi uscate. Virusul este prezent în toate secre]iile (jetaj, saliv\) [i excre]iile (în cantit\]i mari în fecale). Calea de infec]ie cea mai frecvent\ este reprezentat\ de mucoasa respiratorie, conjunctival\ [i bucal\. Primele focare au evoluat în vestul Africii, ;n 1942. Pesta rumeg\toarelor mici a fost pentru prima dat\ descris\ în Coasta de Filde[, dar este prezent\ în majoritatea statelor africane situate în sudul Saharei [i nordul ecuatorului [i în aproape toate statele din Orientul Mijlociu, pân\ la Turcia. M\surile profilactice vizeaz\ limitarea introducerii vPRM în teritoriu prin prohibirea importurilor din zone endemice [i carantina profilactic\ la animalele importate. Statutul de indemnitate al ]\rilor europene fa]\ de pesta rumeg\toarelor mici face ca la apari]ia focarelor s\ se aplice m\suri de stamping-out [i restric]ii de circula]ie ale animalelor, ca [i asupra vectorilor mecanici din zonele afectate, pân\ la stingerea focarului. Boala nu se transmite la om. Sec]ia de Medicin\ Veterinar\ din cadrul ASAS Nicolae {ERBAN Grup {erban “Sper s\ nu fie blocate exporturile din cauza pestei micilor rumeg\toare. Cre[tem 4.000 de miei [i am vândut deja aproximativ 3.000. Este o afacere foarte profitabil\, spre deosebire de cea cu vacile de carne, al c\ror pre] este foarte sc\zut din cauza importurilor ieftine din America de Sud”. 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

O boal\ ca o agonie Dup\ tragedia din noiembrie 2023, c=nd 3.000 de oi au murit mistuite de fl\c\ri, compania Tolil din Baia, jude]ul Tulcea, care ;i apar]ine lui Apostol Gigic\, se confrunt\ acum cu atacul pestei micilor rumeg\toare. Îngr\[\toria avea peste 50.000 de cârlani cump\ra]i din diverse localit\]i [i preg\ti]i pentru export.

lâng\ Tolil Company de la Baia, unde s-au sacrificat 49.091 de oi, au fost lovite de pest\ alte ferme comerciale [i gospod\rii ]\r\ne[ti de la Stejaru, Babadag (jude]ul Tulcea), Topalu, Sinoe (jude]ul Constan]a). Cresc\torii se tem c\ situa]ia ap\rut\ în Dobrogea va afecta exporturile, mai ales cu Turcia, ]ar\ în care urmau s\ fie reluate vânz\rile dup\ mai mul]i ani de pauz\.

Ionic\ Nechifor, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Ovine [i Caprine Moldoovis, a f\cut un apel la autorit\]i s\ nu “sacrifice” exportul de animale din cauza unui caz izolat de boal\. Solu]ia propus\ de el ar fi desemnarea unui culoar direct. “Eu cred c\ în mare parte pesta micilor rumeg\toare va afecta acordul care se va încheia cu Turcia. Ei sunt foarte prev\z\tori la tot ce ]ine de boli”, spune Ionic\ Nechifor. Din câte [tiu [i eu, aceast\ pia]\ de export urma s\ se deblocheze, acum se f\ceau demersurile de a încheia acordul de export. Exportul fusese blocat ani la rândul din cauza screpiei. Turcii au fost ;ntotdeauna foarte vigi42

len]i [i nu au acceptat s\ ia animale chiar dac\ boala se afla doar în anumite ferme, fa]\ de alte state arabe, care au acceptat în acord. Sigur, se izoleaz\ zona respectiv\, nu se import\ de acolo, dar restul jude]elor sau a zonelor sunt libere. Este p\cat pentru c\ fermierii priveau cu speran]\ spre exporturile c\tre Turcia, este o ]ar\ important\ pentru c\ ia cantit\]i mari, distan]a de transport pentru animalele vii este mult mai mic\ fa]\ de alte ]\ri. De aceea, pierderile sunt foarte mici pe timpul transportului [i avem posibilitatea la ei s\ valorific\m [i refrigerat, ei accept\ acest lucru. Deci a fost [i întotdeauna pia]a cea mai bun\ pentru noi. {i pre]ul era foarte bun la ei [i [tiu c\ î[i propuseser\ înainte de închiderea pie]ei s\ fac\ un hub interna]ional acolo la ei. Ion Agafi]ei, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Ovine [i Caprine Ovis Mold Vaslui, este [i el îngrijorat, chiar dac\ e departe de focare. “Boala e real\, dar la noi nu a ajuns. S\ sper\m c\ se vor constitui culoare verzi ca s\ nu ne interzic\ exporturile de oi”.

Nicolae Cioranu, pre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Ovine Romovis, pune un diagnostic realist pentru situa]ia actual\. “Din datele oficiale, boala este real\. Dar cum vedem noi, ciobanii, boala nu-i real\. Fermele din România nu au pesta micilor rumeg\toare. Numai îngr\[\toriile au fost lovite de boal\. Deocamdat\, Apostol Gigic\, proprietarul complexului Tolil de la Baia, jude]ul Tulcea, are necazuri. Boala nu poate s\ apar\ de la ei la noi. Numai ei [tiu de unde cump\r\ miei, pe unde umbl\ ma[inile care au adus virusul. În România nu a fost niciodat\ aceast\ boal\. În 2018, pesta rumeg\toarelor mici era activ\ în Bulgaria. ANSVSA ne avertiza atunci s\ nu cump\r\m oi de pe-acolo. Dac\ îi mor 10 miei, 100, e pagub\ mare [i ciobanul cere ajutor medicului veterinar. Deci se afl\. Eu am sunat în toat\ ]ara, am vorbit cu oierii din Dobrogea din jurul complexului Tolil [i nu are niciun oier probleme cu pesta.” Evident c\ nu este vinovat fermierul Apostol Gigic\ de apari]ia acestei epidemii în preajma toamnei...

Viorel PATRICHI

Ion Agafi]ei, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Ovine [i Caprine Ovis Mold Vaslui Profitul Agricol 30-31/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Petrecerea lui Péter Nagy de la M\gherani Cu prilejul zilelor rasei Aberdeen-Angus, Péter Tamás Nagy a invitat sute de fermieri din toat\ ]ara la o degustare în curtea fermei lui de la M\gherani, un sat de pe Valea Nirajului, situat la 35 de kilometri de Târgu-Mure[, pe drumul spre Sovata. A fost un adev\rat festival pentru carnea de vit\ Angus, un bun pretext de relaxare [i de socializare pentru cresc\tori. Acolo a plouat mai mult decât în sud, [i totul era verde. Mâncarea a fost fudulie, ca la orice degustare, dar b\utura a fost temelie> ap\, bere, vin, cafea...

tuvele de afumat (“smokere”) [i ceaunele pe pirostrii duduiau de la ora 3 diminea]a. Maestrul buc\tar Radu Z\rnescu [i medicul veterinar Marian Ochea au asistat la tran[area demonstrat\ de m\celarii din abatorul de la Black Angus Farm din M\gherani. “T-bone nu are echivalent în român\”, spunea Radu Z\rnescu. “La noi e format din vr\bioar\ [i mu[chi. 44

Tomahawk (care e [i nume de rachet\ american\) este antricotul cu os pe române[te, chiulota este capacul la noi, o punte de trecere între vr\bioar\ [i pulp\. Rasolul alb e «nuca» pe române[te, seam\n\ cu o nuc\. Singura delicates\ care nu se preg\te[te la noi este ugerul, dar îl bag\ la pateuri. Rasolul alb [i fricandou sunt mai pu]in cunoscute de HORECA. Nu trebuie s\ mergem dup\ turm\. Dac\ toat\ lumea consum\ T-bone [i tomahawk, nu înseamn\ c\ toat\ carcasa de vit\ se rezum\ la aceste dou\ piese. Din carcasa de vit\ se scot peste 35 de piese foarte valoroase, dac\ [tim s\ le g\tim corect.” Mae[trii buc\tari tocmai asta au demonstrat. Untura de vit\, enzimat\ cu ciuperca Koji, devine o bun\tate. “Cu ajutorul ciupercii japoneze Koji (Aspergillus oryzae), facem ni[te [unci apetisante în [apte-opt zile”, spune nutri]ionistul Ioan Costa, dietetician. Koji lichefiaz\ colagenul [i descompune proteinele pentru o digestie complet\ [i facil\. Intensific\ aromele, cu note subtile de umami. A[a ajung japonezii s\n\to[i la 100 de ani. Toate condimentele lor se fac pe baza ciupercii Koji. Belgienii au dou\-trei specii de ierburi pe metru p\trat. La M\gherani, avem 110 specii. Atâtea plante medicinale m\nânc\ vaca, încât carnea ei e plin\ de oligo-minerale. Americanii au crescut pre]ul c\rnii de vit\ pentru c\ au urcat la 15 specii de ierburi pe metru p\trat pe p\[une. Noi avem 110 [i murim cu ele în bra]e. Dorin Mocanu, din Bra[ov, face Rump steak, DC Barbecue, din grea-

b\n, care trebuie s\ stea 12 ore în smoker (afum\toare). “Este o bun\tate. {i mu[chiul diafragmei este deosebit.” A lucrat câ]iva ani în Statele Unite. L-am întrebat dac\ buc\tarul se bucur\ de mâncarea lui. “Îmi place s\ g\tesc, dar bucuria mea cea mai mare este când veni]i voi s\ degusta]i. Cea mai mare satisfac]ie pentru mine...” Ferma de Angus Negru de la M\gherani are matc\ [i tineret de completare. Animalele finisate merg la abatorizare, iar carcasele r\cite se aduc înapoi pentru procesare, urmeaz\ etichetarea [i distribu]ia. Toate piesele cerute de lan]ul HORECA au calitate premium. “Putem s\ ne mândrim c\ avem o pia]\ de desfacere prin restaurantele premium, printre care se afl\ [i restaurantele de degust\ri din Budapesta, spune Péter Tamás Nagy.

Profitul Agricol 30-31/2024

Péter Tamás Nagy, ;mpreun\ cu tat\l s\u

Avem 39 de t\ieturi [i 12 tipuri de preparate. Nu am crescut efectivele. Am r\mas la 1.000 de vaci în cele dou\ ferme de Angus Negru [i Ro[u. Am redus matca la 400 din cauza schimb\rilor climatice, de[i, în acest an, am avut ploaie suficient\. Noi nu avem un marketing agresiv pe carnea de vit\ premium. Lumea s-a obi[nuit cu carnea ieftin\ de porc [i de pui, care este la îndemâna oricui. To]i oamenii [tiu s-o g\teasc\ repede, iar anumite t\ieturi de vit\ necesit\ timp de procesare. Trebuie s\ înv\]\m, [i acest eveniment are un asemenea obiectiv. Trebuie s\ înv\-

]\m t\ieturile specifice pentru carnea de vit\ [i ce g\tire se recomand\ pentru fiecare. De aceea, buc\tarii g\tesc aici de la inim\ [i rinichi pân\ la bavet\, dischet, chiulot\, pentru ca publicul s\ vad\ c\ se poate g\ti ceva deosebit de gustos [i din t\ieturile necunoscute.“ Lumea crede c\ vita e compus\ numai din “steak”-uri. Piesele anatomice care se valorific\ foarte greu au nevoie de depozitare, iar energia cost\. De aceea Péter Nagy [i-a f\cut ferma independent\ energetic. A montat panouri pe grajduri [i pe abator, iar a[a ;[i acoper\ tot necesarul de

:n dreapta, maestrul buc\tar Radu Z\rnescu [i medicul veterinar Marian Ochea Profitul Agricol 30-31/2024

Péter Tamás Nagy consider\ c\ politica subven]iilor pentru vita de carne este în regul\, fa]\ de celelalte state europene. “Avem SCZ, ANT, bun\stare pe îngr\[are, bun\stare pe p\[une, subven]ii suplimentare pe paji[ti [i fâne]e, pachete de agro-mediu, avem subven]ie pentru porumb de siloz, pentru lucern\. Cu acest pachet de subven]ii, fermierii nu ar trebui s\ se mai plâng\. Singura problem\ este pia]a de desfacere. Pentru asta trebuie s\ ne deschidem, s\ construim pia]\ de vânzare, s\ nu mai export\m animale vii, s\ le abatoriz\m în România, s\ valorific\m carcas\, s\ vindem produs finit pentru ca oamenii s\ aib\ de lucru aici [i plusvaloarea s\ r\mân\ în ]ar\.” energie, inclusiv pentru depozitare. Medicul veterinar Istvan Sinco din M\gherani a venit la degustare cu ambii copii mici în bra]e. El are grij\ de s\n\tatea angu[ilor [i face îns\mân]\ri. Tot acest festival a fost o pledoarie pentru ca românii s\ creasc\ blândele vaci Angus pe to]i mun]ii, pe toate dealurile, pentru carnea lor deosebit de suculent\ [i gustoas\.

Viorel PATRICHI 45

CRE{TEREA ANIMALELOR

Exportul de ovine nu va fi oprit ANSVSA pare s\ fie destul de sigur\ c\ exportul de ovine nu va fi oprit, în ciuda confirm\rii de noi focare de pesta micilor rumeg\toare (PMR). Pe 23 iulie ANSVSA confirma prezen]a virusului ;n mai multe localit\]i din Tulcea [i Constan]a. Este vorba de trei exploata]ii mari, prima cu un efectiv de 15.000 de ovine, a doua de 7.478 de ovine, ambele în localitatea Baia, Tulcea, a treia fiind o ferm\ cu 23.481 de ovine [i 1.329 de caprine, ;n localitatea Babadag, Tulcea. Virusul a mai fost confirmat ;ntr-o gospod\rie cu 600 de ovine din localitatea Stejaru, Tulcea, [i ;ntr-una cu 424 de caprine, de data asta ;n ju-

de]ul Constan]a, în localitatea Sinoe. Cresc\torilor li s-au promis desp\gubiri. O aten]ie deosebit\ va fi acordat\ identific\rii, înregistr\rii [i test\rii animalelor din fermele pentru export, din zonele libere de boal\, precum [i controlului mi[c\rii animalelor. ANSVSA se angajeaz\ s\ sus]in\ derularea exporturilor de ovine, inclusiv prin renegocierea condi]iilor de export cu ]\rile ter]e [i prin instituirea unui sistem suplimentar de testare. Pentru a preveni r\spândirea bolii, Centrele Locale de Combatere a Bolilor Tulcea [i Constan]a au dispus uciderea imediat\ a ovinelor [i caprinelor din cele 5 exploata]ii afectate, precum [i neutralizarea carcaselor

prin îngropare în loca]ii autorizate. A fost extins\ [i zona de protec]ie de la primul focar la 25 km (care include toate celelalte focare din interiorul s\u, cel mai apropiat focar fiind la 5 km de marginea zonei de protec]ie). Zona de supraveghere a fost extins\ la 34 km, iar zona de supraveghere suplimentar\ r\mâne la 44 km de la primul focar. Totodat\, s-a interzis expedierea în afara zonelor a animalelor vii ovine [i caprine, precum [i a materialului seminal, ovulelor, embrionilor, produselor secundare de origine animal\, pieilor [i bl\nurilor. Ancheta epidemiologic\ este în desf\[urare.

Ancheta chinez\ privind porcul ]inte[te marii v=nz\tori din UE Început\ pe 17 iunie, investiga]ia Beijingului asupra importurilor de carne de porc din Uniunea European\ a pornit cel mai probabil ca o m\sur\ de contracarare a tarifelor vamale suplimentare impuse de UE pentru automobilele electrice chineze. În cea mai recent\ faz\ a anchetei, Beijingul a ales Danish Crown, Vion Boxtel [i Litera Meat, principalii trei exportatori UE de produse din carne de porc c\tre China, pentru a stabili dac\ a avut loc presupusul dumping [i pentru a evalua pagubele suferite. Companiile trebuie s\ prezinte r\spunsuri detaliate la întreb\rile puse de China, au precizat autorit\]ile de la Beijing. Purt\torii de cuvânt ai Danish Crown, Vion [i Litera 46

nu au r\spuns solicit\rilor de a comenta informa]ia. De asemenea, China a ales 24 produc\tori interni de carne de porc, inclusiv 20 cu cel mai ridicat nivel de sacrific\ri, pentru a decide pagubele de pe urma posibilului dumping. În 2023, China a importat carne de porc în valoare de [ase miliarde

de dolari. Mai mult de jum\tate a venit din UE. Statul asiatic este cel mai mare produc\tor de carne de porc [i consum\ aproximativ jum\tate din cantitatea consumat\ pe plan global.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 30-31/2024

MA{INI & UTILAJE Înc\ un fermier trece la no-till Agricultura f\r\ plug nu este doar o tendin]\ la mod\, ci o necesitate, mai ales în actualele condi]ii de secet\ extrem\. De acest lucru spune c\ s-a convins Bogdan Sitaru, fiul lui Nicolae Sitaru, fermier la Orezu, Ialomi]a. De aceea, a decis s\ achizi]ioneze o sem\n\toare direct\ Horsch Avatar. Va folosi echipamentul chiar din aceast\ toamn\, pentru culturi p\ioase [i rapi]\.

Deocamdat\, echipamentul este utilizat pentru demonstra]ii în câteva ferme, iar din toamn\ r\mâne la Elsit Orezu. Pe de alt\ parte, ferma aplic\ deja de ani buni tehnologii de minimum till [i Bogdan Sitaru folose[te în acest sens o serie de echipamente, tot de la Horsch.

Cea mai recent\ achizi]ie este Horsch Cultro, o toc\toare de resturi vegetale r\mase dup\ rapi]\, floareasoarelui sau porumb, echipament care efectueaz\ [i o u[oar\ dezmiri[tire, dup\ care se poate intra cu sem\n\toarea direct\, f\r\ prelucrarea terenului.

“Are l\]imea de lucru de 8 metri [i ne-am propus s\ sem\n\m grâu, deocamdat\ pe jum\tatea de suprafa]\ pe care o aloc\m acestei culturi, deci aproximativ 1.000 de hectare, iar pe o suprafa]\ apropiat\ vom pune rapi]\, tot cu Horsch Avatar.”

Un echipament pentru cultivarea în benzi Compania bulgar\ NIK Rom=nia a pus din nou la lucru tractorul autonom AgXeed, de data aceasta cu un echipament de prelucrarea a solului în benzi, StripCat, construit special de Agrisem. Demonstra]ia în câmp a avut loc în apropiere de Coslogeni, C\l\ra[i, la ferma Concordia Agro, condus\ de Arnaud Charmetant. Strip till, prelucrarea terenului în benzi, poate fi o op]iune pentru p\strarea apei în sol [i chiar [i ca o alternativ\ periodic\ la tehnologia no tillage, în cazul în care de la cultura anterioar\ au rezultat multe resturi vegetale. În urma acestora apare un strat gros de mulci în care semin]ele mici, precum cele de rapi]\, germineaz\ mai greu. Nicu[or Deaconu, manager de Profitul Agricol 30-31/2024

vânz\ri NIK, crede c\ StripCat poate fi o alternativ\ la prelucrarea clasic\ a terenului. Echipamentul mut\ resturile vegetale între rânduri, mobilizeaz\ solul doar pe banda pe care ac]ioneaz\ organele active, pe o l\]ime de la 10 la 20 cm, la o adâncime constant\ stabilit\ pentru cultura urm\toare, de la 5 la 30 cm. În plus, StripCat poate fi utilizat simultan atât pentru strip till, cât [i pentru aplicarea de fertilizant, cu bazine de pân\ la 2.000 litri, atât pentru îngr\[\minte granulate, cât [i pentru dejec]ii. Echipamentul poate fi folosit [i la sem\natul anumitor semin]e pentru culturi de acoperire sau rapi]\.

Arpad DOBRE

Nicu[or Deaconu

MA{INI & UTILAJE Dicor Land> Nou\ filial\ la Piatra Olt Dicor Land a inaugurat o nou\ filial\, în localitatea Piatra Olt, jud. Olt. Acolo, parcul de utilaje beneficiaz\ de un spa]iu generos de prezentare, sunt expuse ma[ini [i utilaje pentru prelucrarea solului, sem\nat [i între]inerea culturilor, produse de Maschio Gaspardo, Lemken, sisteme de iriga]ii de la Irtec, remorci Pronar, echipamente Rolmako, APV [i multe altele. Filiala se mai laud\ [i cu generos magazin de piese.

IPSO Agricultur\> Matador, o sem\n\toare 3 în 1 IPSO Agricultur\ recomand\ sem\n\toarea Bednar Matador MO, care aplic\ tehnologia de sem\nat în benzi, cu 12,5 cm între rânduri, [i efectueaz\ 3 opera]iuni într-o singur\ trecere> cultivare, sem\nat [i fertilizat. Are ancore Active-Mix pentru afânare pân\ la o adâncime de 35 cm, cu op]iunea de depunere a îngr\[\mântului în profilul sau pe suprafa]a solului. Segmentul de discuri, reglabil hidraulic, este amplasat dup\ organele active. Op]ional, are un bunc\r cu dou\ camere, cu o capacitate total\ de 5.000 de litri.

NHR Agropartners> 0% dobând\ la ;nc\rc\toarele JCB NHR Agropartners a demarat o ofert\ promo]ional\ pentru cei care vor s\ achizi]ioneze înc\rc\toare cu bra] telescopic de maximum 8 metri cu o capacitate de ridicare pân\ la 6 tone [i o gam\ larg\ de accesorii> cupe, furci pentru pale]i, cle[ti pentru balo]i [i altele. Oferta include mai multe praguri de dobânzi fixe, în func]ie de perioad\, 0% pentru finan]are pân\ la 2 ani. Avansul minim necesar este de 5%.

Noua motorin\, HVO, nu prezint\ prea mare interes Claas a anun]at anul acesta c\ toate combinele sale vor fi alimentate prima oar\ cu carburant HVO. Acesta este ob]inut din surse regenerabile, pe baz\ de ulei hidrotratat. Din datele de care dispunem, la nivelul agriculturii din România nu exist\, deocamdat\, interes pentru aceast\ "motorin\ verde”. Decizia Claas de a face primul plin al combinelor cu acest carburant regenerabil face parte din strategia pe termen mediu [i lung a companiei pentru un mediu cât mai curat. Dimitar Stoyanov, manager de produs combine ;n cadrul Claas România, recunoa[te c\ fermierii nu s-au ar\tat interesa]i, deocamdat\, de alimentarea pe mai departe cu HVO. “Este un carburant cu caracter de noutate, iar dezvoltarea infrastructurii, logistica, de la producere la stocare [i desfacere c\tre clien]i va dura cel pu]in 5, dac\ nu chiar 7 ani. Cel pu]in aceasta e estimarea mea, luând în calcul perspectiva extinderii consumului de HVO la nivel global. La fel s-a întâmplat [i în cazul sta]iilor de înc\rcare pentru ma[ini electrice, a durat ani buni [i înc\ este în dezvoltare la nivel na]ional aceast\ re]ea de sta]ii.” Dar pa[i în direc]ia producerii HVO s-au f\cut în România, unde OMV Petrom [i Expur au încheiat la începutul verii un contract pentru achizi]ia de ulei vegetal pretratat, des-

tinat produc]iei de motorin\ din surse regenerabile. Pretratarea uleiului include eliminarea sau reducerea contaminan]ilor> substan]e solide, ap\, cloruri, proteine, polietilen\, fosfor, metale, sulf, care pot afecta motoarele cu ardere intern\ ce utilizeaz\ HVO. Potrivit parteneriatului, minimum 50% din cantitatea de ulei furnizat de Expur va fi produs în România. Acesta va fi utilizat ca materie prim\ în cadrul instala]iei pentru produc]ie de combustibili sustenabili pentru avia]ie (SAF) [i motorin\ din surse regenerabile (HVO) din rafin\ria Petrobrazi. Contractul a fost încheiat pentru o perioad\ de [ase ani, cu posibilitatea extinderii, livr\rile urmând s\ înceap\ în 2028. Expur va furniza peste 700.000 tone de ulei, cu o valoare estimat\ de peste 750 de milioane euro.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 30-31/2024

MA{INI & UTILAJE

Grap\-cultivator pentru ferme mici Amazone România a prezentat recent grapa-cultivator Ceus 3000 TX, pentru prelucrarea intensiv\ a solului [i pentru afânarea cu amestecarea în profunzime a resturilor vegetale. Echipamentul poate fi utilizat eficient în ferme mici [i mijlocii, cu tractoare cu puteri începând de la 150 CP, atât la dezmiri[tire, cât [i la preg\tirea patului germinativ.

vegetale, chiar dac\ acestea sunt în cantit\]i mari, echipamentul fiind u[or de tractat inclusiv [i la setarea pentru adâncimi de lucru de pân\ la 30 cm. Ceus 3000 TX este protejat contra pietrelor cu un sistem de siguran]\ cu elemente din cauciuc [i nu necesit\ între]inere. Pentru o protec]ie mare în operare, ghearele C-Mix-Super sunt echi-

pate cu siguran]\ la suprasarcin\ cu arcuri de presiune. Pentru reconsolidarea final\ a solului se poate alege unul dintre cele 11 modele de t\v\lugi [i diferite greble. În cazul în care terenul este umed prim\vara, t\v\lugul poate fi demontat [i prelucrarea se poate face f\r\ reconsolidare, astfel încât solul afânat s\ se poat\ usca [i înc\lzi mai repede.

Prin combina]ia de discuri [i gheare, Ceus prelucreaz\ optim solul, la viteze de lucru de pân\ la 15 km/h, iar paiele, miri[tea sau culturile intermediare sunt m\run]ite de segmentele discurilor. Cu ajutorul zonei cu gheare a utilajului, materia organic\ este încorporat\ uniform în sol. Ghearele au o distan]\ de 40 cm între ele [i prelucreaz\ eficient resturile

Dezmiri[tire cu conservarea apei Grapa cu discuri scurte Poettinger Terradisc 10001T este conceput\ pentru dezmiri[tire [i pentru preg\tirea solului pentru sem\nat. Modul de construc]ie compact, precum [i pozi]ia agresiv\ a discurilor asigur\ p\trunderea sigur\ în sol [i amestecarea eficient\ a reziduurilor de la recoltare pentru o bun\ conservare a apei în sol. Are o l\]ime de lucru de 10 metri, are un necesar de putere de peste 360 CP [i garanteaz\ încorporarea f\r\ blocaje a resturilor de la recoltare, precum [i a func]ion\rii fiabile în diferite condi]ii de operare, chiar [i cu niveluri ridicate de paie [i iarb\. Fiabilitatea ridicat\ în combina]ie cu vitezele de lucru de pân\ la 18 50

km/or\ asigur\ o eficien]\ foarte ridicat\ pentru grapa Terradisc 10001T. Adâncimea mic\ la care lucreaz\ este uniform\, poate fi setat\ între 5 [i 15 cm, pentru o cultivare optim\, în func]ie de structura solului [i cultura ce urmeaz\ a fi sem\nat\. Pentru aceast\ grap\ cu discuri sunt disponibile o serie de t\v\luguri> t\v\lug simplu sau dublu cu bare cilindrice pentru solurile uscate sau inelar de t\iere pentru soluri uscate [i dificile, t\v\lug cu discuri de t\iere pentru soluri pietroase [i umede sau oscilant cu ]epi pentru soluri f\r\ probleme, t\v\lug de compactare cu discuri de cauciuc pentru soluri neuniforme.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 30-31/2024

PAGINA DE HOBBY Imprevizibilul urs În ultima vreme, posturile de televiziune furnizeaz\ intens informa]ii [i imagini zguduitoare privitoare la întâlnirile dramatice dintre oameni [i ur[i în spa]iul Carpa]ilor no[tri. Pu]ini câ]i sunt, speciali[tii în cinegetic\ s-au sesizat frecvent cu privire la distorsionata cre[tere a efectivelor de urs brun în România, subiectul p\rând a fi un „cartof fierbinte” pentru guvernan]ii care, orbi [i surzi la mesajele repetate din viul realit\]ii, se închin\, din birouri, cu obedien]\, la litera moart\ a directivelor de aiurea, potrivit c\rora acest animal trebuie s\ tr\iasc\ precum în primitivitate, aici, la nord de Dun\re, [i acum, în mileniul al treilea. Dac\ lumea este atât de plin\ de compasiune fa]\ de o s\lb\ticiune care prosper\ nefiresc în unele zone geografice ale continentului, de ce nu este agreat\ refacerea arealului ei istoric, fiind protejat\ excesiv [i samavolnic doar pe seama economiei precare a unor „privilegia]i”? În]elegem c\ acelora care au eliminat demult ursul din „organigrama” faunistic\ na]ional\ revenirea lui le-ar pricinui neajunsuri în turism [i în [eptel. A[adar, o sumedenie de probleme cu desp\gubirile, cu sistemul de asigur\ri (vezi cazul lui Bruno, ursul r\t\cit în Germania, ast\zi împ\iat, dup\ ce autorit\]ile au decis eliminarea lui din ecosistem). Ministerul nostru de resort nu mai aloc\ de mult nici m\car o cot\ simbolic\ de vânare la urs, lup, râs, iar pr\d\torii prosper\. Întreba]i cervidele, câte mai sunt în arealul marilor pr\d\tori! În cazul primei specii, de pild\, dac\ adun\m sporul natural [i num\rul de exemplare care s-ar fi aprobat a fi extrase prin vân\toare, ob]inem câteva mii de indivizi în plus fa]\ de nivelul optim calculat de speciali[ti. Aceasta înseamn\ o presiune sporit\ asupra mediului natural (reflectat\ în rela]iile caracteristice din lumea 52

vie, bazat\ pe raportul prad\-pr\d\tor) [i asupra economiei umane, începând cu interac]iunea acestei s\lb\ticiuni, aflate în vârful ierarhiei trofice, cu animalele domestice [i terminând cu omul. Pare crud\ împu[carea ursului prin ac]iuni justificate, organizate, în spiritul legii [i al bunului-sim]? Atunci cum este

calificat\ h\cuirea cu toporul, prinderea în la] sau în capcan\ ori otr\virea cu sod\ caustic\ sau antigel? E în acord cu normele interna]ionale, cu empatia uman\? Abund\ pe internet imagini abominabile cu animale chinuite în fel [i chip, iar cultura [i tradi]ia vân\toreasc\ – sedimentat\ [i consolidat\ de-a lungul secolelor, ca factor civilizator în societate – stau sfioase ca o slujnic\, la u[\. Oare o s\ aib\ nevoie st\pânii de serviciile ei? Nu mai vorbim de lup, care, pe lâng\ pr\sila autohton\, mai „beneficiaz\” [i de fluxul continuu de semeni imigran]i dinspre miaz\noapte. Se pare c\, dac\ tot suntem împin[i în negura timpului, rezolvarea problemei se va l\sa tot pe seama gospodarilor, a ciobanilor, a braconierilor. Sunt mediatizate tot mai multe cazuri de ur[i uci[i s\lbatic, prin mijloace empirice, lipsite de demnitate, sc\pate de sub control. Când faci rabat de la calitate, ordine [i tot ce ]ine de civiliza]ie, ob]ii anarhie [i c\dere în derizoriu.

Oare asta se dore[te [i în domeniul vân\torii? A[adar, cum r\mâne cu activitatea cinegetic\ în domeniul marilor pr\d\tori? Ne canton\m în postura de simpli martori ai s\lb\ticirii unei îndeletniciri alt\dat\ onorabile [i de custozi ai rezerva]iei na]ionale pentru specii dezavuate în lumea bun\ sau conlucr\m la articularea unei politici echitabile [i ra]ionale în tot ce ]ine de echilibrul agro-silvo-cinegetic al Europei?

De[i protec]ioni[ti de carton continu\ s\-[i justifice, pe seama ursului, vehemen]a [i diletantismul, de[i unii politicieni îl folosesc ca emblem\ a propriei iner]ii, acest animal câ[tig\ tot mai mult ca popularitate printre oamenii de rând, care se confrunt\ direct cu el, fie c\ sunt simpli turi[ti, fie agricultori [i cresc\tori carpatini de animale. În schimb, sunt ridicate în sl\vi adev\ratele lag\re de concentrare pentru exemplarele devenite forme f\r\ fond ale speciei, opera]iune în curs de dezvoltare, gaur\ neagr\ pentru uria[e fonduri b\ne[ti. Dac\, acum un secol, Gheorghe Nedici elabora, pentru România, o complex\ politic\ cinegetic\ din care s-au inspirat multe ]\ri europene „cu [taif”, ast\zi ne descoperim, ru[ina]i, la coada plutonului, atât în materie de teorie, cât, mai cu seam\, de practic\. Din p\cate, la aceast\ or\, nu putem servi decât ca model de incompeten]\.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 30-31/2024

În pragul deschiderii la p\s\ri Vân\tore[te vorbind, nimic nu se compar\ cu marea deschidere. Chiar dac\ vipia ne îndeamn\ mai degrab\ s\ ne ad\postim la umbr\ ori s\ c\ut\m zefirul în[el\tor al aerului condi]ionat, sufletul nostru tânje[te tot dup\ r\s\ritul ro[u al soarelui dintre ierburile nesfâr[ite sau din apele b\l]ii. Nu ne poate opri din elan nici faptul c\, 15 august fiind, acelea[i M\rii (cu alte p\l\rii) ne mustr\ – în cel mai bun caz – din priviri (totu[i, cu o în]eleg\toare [i în]eleapt\ resemnare), de multe genera]ii. Toate lucrurile se repar\< metodele de consolare nu le-am inventat noi, ci exist\ de când lumea, dar „deschiderea” din miezul lui Gustar nu poate fi ratat\ cu niciun chip. A[adar, ne-am mobilizat înc\ de la începutul lunii. De pild\, alalt\ieri neam dat întâlnire, grupul nostru de vajnici nimrozi, la poligon. Nici nu v\ închipui]i cu cât\ jale ne-au petrecut din priviri câinii l\sa]i acas\ la vederea pu[tilor proasp\t unse, preg\tite în tocuri, [i a rani]elor l\sate la u[\, doldora de cutii cu cartu[e. Totul le mirosea a vân\toare, îns\ cum s\-i explici unui prieten destul de ingenuu c\ la aceast\ petrecere nu a fost invitat [i c\, drept urmare, e liber s\-[i fac\ alt program?! Spargerea talerelor din ceramic\, în prag de fiest\, are un rol cât se poate Profitul Agricol 30-31/2024

de stenic. Nu numai c\ î]i red\ încrederea în for]ele proprii, dar te [i ajut\ s\ reînnozi firul obi[nuin]ei de a azvârli snopul de alice asupra unei ]inte în zbor. Se zice c\ trasul cu pu[ca este ca mersul pe biciclet\> nu se uit\ nicicând. Poate, îns\ e p\cat s\ „pedalezi” nesigur, pe seama unor viet\]i care, dac\ tot vor fi jertfite pe altarul Dianei, nu se cade s\ fie desconsiderate. Problema muni]iei este la fel de important\, dac\ nu chiar vital\. În primul rând, trebuie s\ ai la tine, în teren, alica potrivit\ pentru speciile trecute în autoriza]ie. E jenant s\ apelezi la colegi, pe motiv c\ ]i s-au terminat cartu[ele sau c\ ai fost luat pe nepreg\tite de abunden]a vânatului. Au [i ceilal]i socotelile lor. Apoi, la vân\toare, mai poate surveni un impediment> ce te faci dac\ e[ti posesorul unei pu[ti de calibru singular în grup?! De exemplu, eu am dou\ arme cu ]evi lise, de 16 [i de 20, [i arareori g\sesc un confrate cu care s\ „rezonez”, majoritatea fiind fani ai 12-lui. Referitor la cartu[e, face]i tot posibilul s\ nu schimba]i marca, dac\ tot una dintre ele v-a dat satisfac]ii [i v-a]i obi[nuit cu ea. Fabrici diferite înseamn\ componente diferite, chiar la acela[i gramaj, de la caps\ pân\ la bur\ [i, mai ales, la pulbere. O car-

tu[ier\ multicolor\, cu tuburi purtând felurite însemne, nu-mi inspir\ deloc încredere. În ce m\ prive[te, recomand\rile vânz\torilor m\ las\ rece, dac\ nu au ceea ce le solicit eu. De obicei, caut pân\ g\sesc sau îmi cump\r din timp muni]ia necesar\, înainte s\ creasc\ presiunea din plin sezon la o anumit\ specie. Ce te faci când to]i vor s\ mearg\ la prepeli]e [i lipse[te „ploicica”, epuizat\ mai deun\zi din pricina cererii peste a[tept\ri?! Cum v\ spuneam, preg\tirile pentru marea deschidere la zbur\toare nu sunt o bagatel\. De la poligon [i magazin pân\ la ob]inerea autoriza]iei, drumul e din cale-afar\ de anevoios. Informa]iile din teren sunt esen]iale. Nu e totuna s\ te g\se[ti, c\utând prepeli]ele, în fa]a unei miri[ti asezonate cu mohor sau la marginea unor parcele proasp\t incendiate, dup\ cum nu te încânt\ defel un lan de floareasoarelui înc\ necoapt\, dac\ tr\geai n\dejde s\ ag\]i în ciochinar vreo turturic\ ori vreun gugu[tiuc. Poate credea]i c\ exagerez, dar nu-i a[a c\ v-a]i convins în privin]a importan]ei preparativelor pentru pr\znuirea, cum se cuvine, a Sânt\m\riei Mari?...

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN

Festivalul P\r\daiselor de la Timi[oara Cea de-a doua edi]ie a Festivalului P\r\daiselor organizat la Timi[oara, duminic\ 28 iulie, a atras zeci de produc\tori locali [i mii de timi[oreni entuzia[ti s\ guste, s\ achizi]ioneze [i s\ celebreze una dintre cele mai populare legume> ro[ia. La eveniment au participat reprezentan]i ai Facult\]ii de Inginerie [i Tehnologii Aplicate Timi[oara, Departamentul de Horticultur\, [i ai Sta]iunii de Cercetare-Dezvoltare Agricol\ Lovrin, care au prezentat soiuri locale din Banat [i nu numai. În cadrul festivalului, produc\torii locali au vândut ro[ii proaspete, sucuri [i alte produse derivate, iar vizitatorii au putut achizi]iona produse de calitate direct de la surs\. Studen]ii [i-au exprimat entuziasmul fa]\ de oportunit\]ile de înv\]are practic\, în timp ce fermierii locali au beneficiat de o platform\ excelent\ pentru a-[i promova produsele [i metodele de cultivare.

Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricol\ Secuieni - Neam] ORGANIZEAZ| în data de 28 august 2024, ora 10>00 CONCURS pentru ocuparea a 2 posturi de Asistent de cercetare [tiin]ific\ - debutant. Rela]ii privind condi]iile de participare [i modalitatea de desf\[urare a concursului se pot ob]ine de la serviciul de resurse umane [i de pe www.scda.ro. Tel.> 0233745136/0743212964 54

Cea de-a doua edi]ie a Festivalului P\r\d\iselor a fost un succes, consolidându-se ca un eveniment important pentru comunitatea universitar\ [i local\. Festivalul a reu[it s\ îmbine educa]ia, inova]ia [i distrac]ia, promovând în acela[i timp importan]a agriculturii sustenabile [i a alimenta]iei s\n\toase. În anul 2001, Uniunea European\ a decis oficial c\ ro[ia este fruct [i nu

legum\. Decizia UE vine în contradic]ie cu cea formulat\ de Curtea Suprem\ a SUA care a decis c\ ro[iile trebuie s\ fie considerate legume. Curtea a recunoscut c\ din punct de vedere botanic, ro[iile sunt fructe. În România, ro[ia este considerat\ legum\, din punct de vedere legislativ.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) P\ze[te accesul în cram\ – Ajung repede la în]elegere< 2) A face avansuri – Trecute în carnet! 3) Lop\]ica 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 plugului – Mare ac]iune de mas\< 4) A fi 1 cuprins de c\ldur\ – Locul sacilor! 5) Uni2 cul încornorat< 6) Bor[ gol! – Moduri de consolare< 7) Albastre pe hart\ – Drum 3 noroios< 8) Lucrat\ cu pedanterie< 9) Se 4 pune pe a[ternut – Are locul lui< 5 10) Aduce un plus în activitate.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

6 7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 29/2024 ORIZONTAL: AGRARA - STA<

REALIZAT - M< ANI - SIPETE< CEDRI AMIN< IR - EPURARI< TARAIRE - BN< LAN - CARUT< MIMICA - USA< A - AMETITOR< RASARITENE.

VERTICAL: 1) Cu defri[area e r\mas în urm\ – Firm\ consacrat\< 2) P\]ania unui om sucit – Vin dup\ voi< 3) Nobili londonezi – Plin de bun\tate< 4) Fac pe sfin]ii< 5) Topit la râu – Aflat în mai multe c\mine< 6) Au mult\ r\bdare – Lansa]i cu racheta< 7) Pus în balan]\ – Renumit pentru calmul s\u< 8) A fi lovit de dambla< 9) Te las\ f\r\ replic\ – Me[ter de care< 10) F\cute s\ se piard\. Profitul Agricol 30-31/2024