Profitul Agricol nr. 30, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 30 din 3 august 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

“De fapt, iriga¡iile n-au fost niciodatå în PNRR” Probabil Cristian Ghinea* a tåcut prea mult, iar acum când vine ¿i î¿i spune partea sa de adevår (de ce nu sunt iriga¡iile în PNRR), parcå prea pu¡ini se mai ostenesc så îl priceapå. “De fapt, iriga¡iile nu au fost niciodatå în PNRR”, scrie Ghinea laconic, ca apoi så se avânte într-o explica¡ie lungå. “Cu trei zile înainte de alegeri, Marcel Bolo¿ a lansat cu tam-tam un PDF lung cu o listå de dorin¡e. Acela nu era PNRR. Era o bro¿urå electoralå. A¿a a fost cu iriga¡iile. Bolo¿ a bågat în PDF: sisteme de iriga¡ii/umectare 3,09 miliarde; sisteme de drenaj-desecåri 1 miliard; lucråri de combatere a eroziunii solurilor 2 miliarde; sisteme de protec¡ie antigrindinå 0,11 miliarde; împåduriri ¿i refacere a ecosistemelor forestiere 0,30 miliarde”, poveste¿te Cristian Ghinea. ¥n timpul åsta, în negocierile cu Comisia, ni se spunea cå nu este acceptabilå ideea så facem canale care împing apa la deal, consumând ¿i energie, ¿i cu apa evaporându-se pe drum. Mai råu, nu aveam nici analize asupra surselor de apå. Abia acum se lucreazå la Ministerul Mediului la un cadastru al apelor. Cât despre oamenii de la ANIF ¿i de la Ministerul Agriculturii, Ghinea ¿i-i aminte¿te ancora¡i în anii 1970. “Altceva decât uria¿e canale deschise, nu concepeau. Asta au învå¡at ei pe vremuri, canale mari, ca ¿i când apa este nelimitatå ¿i energia gratis. Stil sovietic. Experien¡a mea cu ANIF ¿i Ministerul Agriculturii a fost horror.” “În acest timp, ministrul Oros spunea prin preså cå problema cu iriga¡iile e la MIPE, cå e treaba noastrå så le dregem. Atunci i-am spus så negocieze el direct cu Comisia, cå are douå såptåmâni så îi convingå, apoi mergem mai departe. Oros a avut o videoconferin¡å cu Comisia în care le-a pus un film cu ni¿te canale. La fel de mari ¿i deschise, doar cå în imagini se vedeau ni¿te panouri solare peste ele. Åia nu în¡elegeau de ce se uitå la un film când ei a¿teptau detalii despre proiectele care trebuiau så fie pe standardele de mediu, ministrul, cu engleza beteagå, dådea din mâini ¿i traducåtorul era depå¿it. Întrevederea a fost întreruptå de Comisie complet nediplomatic pentru acel nivel de reprezentare. Ulterior, am aflat cå imaginile nici nu erau reale, erau fåcute pe calculator de ni¿te studen¡i din California pentru un proiect de facultate.”

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 30/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

ªi de asta iriga¡iile nu sunt aståzi în PNRR. Andrei OSTROVEANU

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

(*Cristian Ghinea a fost ministru al Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, negociatorul PNRR cu Comisia Europeanå) Profitul Agricol 30/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii S-a încheiat recoltatul grâului

Niciun col¡ de ¡arå nu a fost ocolit de seceta pedologicå

Ajutor pentru sectorul horticol

Demersuri pe lângå Comisie pentru sprijinul zootehniei

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Rusia cre¿te suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui Mai pu¡inå rapi¡å în Uniunea Europeanå

Ucraina continuå eforturile pentru reluarea exporturilor Petre Daea i-a cerut comisarului pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, o derogare privind perioada de reten¡ie a animalelor în ferme.

100 de milioane pentru zootehnie

Agrii ¿i-a actualizat aplica¡ia cu pre¡urile practicate

Arad: produc¡iile au fost bune

Fertilizarea grâului de toamnå cu Cerealplus MPPA Duo

O culturå profitabilå începe cu o såmân¡å tratatå cu Ympact

Culturi vegetale Produc¡iile culturilor de toamnå în 2022. Ce pierderi sunt fa¡å de anul trecut 18 E¿ecul statisticii ca instrument precis Bihor: cu 50% mai pu¡in grâu ca anul trecut În Cara¿-Severin, produc¡iile de grâu sunt secrete Oltul s-a închis cu o medie de 4,5 tone la grâu În Maramure¿ situa¡ia este echilibratå Nu poate fi declarat calamitat tot jude¡ul Timi¿

Cargill finalizeazå preluarea Sanderson

ªi americanii fac în¡elegeri cu procurorii

Cei gåsi¡i cu produse contrafåcute vor merge la închisoare

Cre[terea animalelor

Timi¿: la grâu au fost totu¿i produc¡ii bune 13

Patru state UE propun interzicerea exportului de animale vii

Gavrilå Tuchilu¿: Eu vreau apå, nu despågubiri! 38

Asocia¡iile îi cer lui Petre Daea så le salveze vacile

Ma[ini & utilaje

Utilaje eficiente pentru conservarea apei în sol

Anvelope BKT rezistente la perforåri ¿i tåiere

Tractoarele Kubota M7003 calitate ¿i fiabilitate japonezå

Paiele, cocenii ¿i reziduurile, solu¡ii la criza energeticå! Strategii salvatoare pentru afaceri în dificultate Råzboiul a dat peste cap implementarea proiectelor UE Clubul Fermierilor Români: Preveni¡i propagarea incendiilor de câmp!

Hobby Capra neagrå

Båuturile carbogazoase, în pericol din cauza fabricilor de azot

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII S-a încheiat recoltatul grâului Recoltatul grâului s-a încheiat în România, întreaga produc¡ie este înmagazinatå, iar cantitatea ob¡inutå va asigura necesarul de consum al ¡årii, dar ¿i disponibilitå¡i pentru export, a declarat, în stilul obi¿nuit, ministrul Petre Daea. Ca de obicei, Daea nu a dorit så spunå care este produc¡ia de grâu ob¡inutå, deoarece nutre¿te impresia sincerå cå ar putea influen¡a pia¡a. “Produc¡ia este mai micå decât anul trecut, dar nu a¿ da cifre, pentru cå nu doresc ca prin comunicårile mele så influen¡ez într-un fel sau altul pia¡a”, recunoa¿te ministrul. “Sunt aceste situa¡ii speciale în Ucraina ¿i bazinul Mårii Negre este acum sub o presiune a posibilitå¡ii de comercializare. Din acest punct de vedere må ab¡in så precizez care este produc¡ia, dar categoric voi anun¡a prin informarea publicå, în a¿a fel încât ¡ara så ¿tie pe ce se bizuie”, a transmis Petre Daea.

Nu-i nimic, noi publicåm în paginile 18-26 o bine inten¡ionatå analizå asupra recoltelor, a¿a cum le percep traderii ¿i anali¿tii. În ceea ce prive¿te calitatea grâului din acest an, Daea spune cå “grosso modo este un grâu bun”, ¿i nu uitå så sublinieze cå în anii seceto¿i indicii de calitate sunt mai ridica¡i. Anul trecut, România a ocupat locul patru în Uniunea Europeanå din punctul de vedere al suprafe¡ei cultivate cu grâu, cât ¿i al produc¡iei, dupå Fran¡a, Germania ¿i Polonia, cu 2,175 milioane hectare, respectiv 10.433.800 tone.

Niciun col¡ de ¡arå nu a fost ocolit de seceta pedologicå La începutul ¿edin¡ei de Guvern, ministrul Petre Daea ¿i-a informat colegii cå seceta pedologicå a ocupat toatå ¡ara. Mai råu este, spune ministrul, cå de la intrarea Dunårii în România ¿i pânå în jude¡ul Giurgiu nu existå nicio posibilitate de irigare. Nu se mai irigå nimic în jude¡ele Bråila ¿i Ialomi¡a ANIF a notificat OUAI-urile din Profitul Agricol 30/2022

Bråila ¿i Ialomi¡a cå, începând cu data de 28 iulie, se opre¿te pomparea apei pe canalele de iriga¡ii de la sta¡iile Ståncu¡a, care alimenteazå terasele Viziru (jumåtatea de nord a jude¡ului Bråila) ¿i Ialomi¡a-Cålmå¡ui (jumåtatea de sud a Bråilei ¿i Ialomi¡a). În total, sunt afectate circa 350.000 de ha, respectiv culturile de porumb (în special hibrizii tardivi ¿i semi-tardivi) ¿i soia, care ar mai fi avut nevoie de cel pu¡in o normå de udare.

Cifra såptåmânii: 160.000 ha afectate de secetå Pe 29 iulie, data închiderii acestei edi¡ii, la Ministerul Agriculturii erau centralizate 160.670 de ha afectate de seceta pedologicå. Au transmis procese-verbale de constatare a pagubelor doar 24 jude¡e, centralizarea vizând culturile la care s-a încheiat recoltatul, respectiv grâu, orz, orzoaicå ¿i triticale. Cum putem avea o agriculturå rezilientå Tot pe 29 iulie, la Timi¿oara a avut loc conferin¡a Clubului Fermierilor Români. Tema, generoaså, Oportunitå¡i ¿i riscuri pentru o agriculturå româneascå rezilientå ¿i performantå, a îmbiat destui reprezentan¡i oficiali (de la Ministerul Agriculturii, de la cel al Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, din conducerea ANIF, AFIR, APIA) så vinå ¿i så promitå fermierilor. S-a vorbit frumos despre deciziile majore care urmeazå a fi adoptate prin Planul Na¡ional Strategic, despre riscurile ¿i mai ales oportunitå¡ile privind cre¿terea competitivitå¡ii în agriculturå ¿i altele. Cel mai important, cu acest prilej a fost prezentat noul pre¿edinte al Clubului, timi¿eanul Nicolae Apopi. 4 august, Ziua Porumbului la Fundulea Institutul de la Fundulea a decis organizarea unei Zile a porumbului românesc, pe 4 august. Vor fi prezentate cele mai noi realizåri în domeniul ameliorårii ¿i tehnologiei porumbului. Pe lângå vizita în câmpurile experimentale, sub ghidarea lui Victor Petcu, vor fi ¿i prezentåri ¿tiin¡ifice, a¿a cum se cuvine într-un institut de cercetare. Amintim aici expozeul Elenei Partal, despre rezultatele ob¡inute cu diferite metode de lucrare a solului, în tehnologie conven¡ionalå, sau proiectele de creare de hibrizi mai toleran¡i la secetå ¿i ar¿itå, un referat sus¡inut de Daniela Horhocea ¿i Horia Iordan. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ajutor pentru sectorul horticol Ministerul Agriculturii a ini¡iat un proiect de act normativ privind acordarea unui ajutor excep¡ional care så vinå în sprijinul fermierilor din sectorul vegetal. Schema de sprijin este destinatå pentru cheltuieli angajate cu achizi¡ia de resurse materiale necesare pentru aplicarea tehnologiei la suprafe¡ele cu planta¡ii pomicole ¿i/sau cu arbu¿ti fructiferi ¿i/sau cu planta¡ii viticole cu struguri pentru vin pe rod. Pe scurt, se acordå beneficiarilor din sectorul vegetal câte 875 lei/ha (echivalentul a 176,80 euro/ha), acordat

pentru minim 0,1 ha ¿i maximum 200 ha, dar nu mai mult de 35.000 euro. Se estimeazå un numår de circa 174.500 poten¡iali beneficiari, cu o suprafa¡å de aproximativ 144.170 hectare. Resursele financiare totale au o valoare de 126.150.673 lei, echivalentul sumei de 25.490.649 euro, ¿i se asigurå astfel: a) 63.075.336 lei (12.745.342 euro), finan¡are externå nerambursabilå; b) 63.075.336 lei (12.745.342 euro), de la bugetul de stat în limita preveder-

ilor bugetare aprobate pe anul 2022 pentru Ministerul Agriculturii. Pentru a accesa ajutorul, poten¡ialii beneficiarii trebuie så îndeplineascå urmåtoarele condi¡ii de eligibilitate: a) så solicite ajutorul excep¡ional; b) så fie înregistra¡i în eviden¡ele APIA cu cererea unicå de platå 2022; c) så achizi¡ioneze resursele materiale pe bazå de documente justificative, în perioada 24 februarie - 12 august; d) så men¡inå suprafa¡a aferentå culturilor pentru care beneficiazå de ajutor excep¡ional, în anul de cerere 2023.

Demersuri pe lâng\ Comisie pentru sprijinul zootehniei La sfâr¿itul lunii iulie, Petre Daea i-a cerut comisarului pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski (foto), o derogare privind perioada de reten¡ie a animalelor în ferme, condi¡ie obligatorie pentru acordarea sprijinului cuplat. Solicitarea ministrului vine în contextul dificil economic ¿i financiar accentuat ¿i de conflictul din Ucraina, dar mai ales de seceta deosebitå, care, spune Petre Daea, a afectat în special culturile de primåvarå, på¿unile ¿i baza furajerå, cu efecte semnificative asupra zootehniei. “Am transmis comisarului pentru agriculturå propunerea României de a primi o derogare excep¡ionalå pentru acest an de reducere a perioadei de reten¡ie a efectivelor de la 100 de zile (ovine/caprine), respectiv de la 6 luni (bovine), la 90 zile de la termenul-limitå de depunere a cererii unice de platå, fapt care nu creeazå discriminåri între fermieri”, a explicat ministrul. Controalele în teren efectuate de APIA trebuie final8

izate pânå la data de 15 august a.c., astfel încât så poatå fi efectuatå din 16 octombrie plata avansului pe suprafa¡å. Având în vedere deficien¡a de furaje cu care se confruntå unii fermieri din sectorul zootehnic, måsura permite mobilitatea turmelor de oi în zonele unde existå maså vegetativå suficientå. Reducerea perioadei de reten¡ie în situa¡ia actualå faciliteazå scoaterea animalelor de reformå din ¿eptel ¿i ajutå fermierul så asigure furajarea celorlalte animale din fermå în condi¡ii optime. Pentru a evita dispari¡ia sau diminuarea efectivelor de animale de¡inute de cåtre solicitan¡ii sprijinului cuplat în acest an, este necesar ca animalele care fac obiectul cererilor de sprijin cuplat voluntar så poatå fi livrate sau înstråinate înainte de a pierde foarte mult din punct de vedere calitativ ¿i cantitativ la carcase ¿i la produc¡ia de lapte. Totodatå, Ministerul Agriculturii a primit numeroase solicitåri ale fermierilor din sectorul zootehnic pentru o derogare privind durata perioadei de reten¡ie a animalelor, condi¡ie obligatorie pentru acordarea sprijinului cuplat. Profitul Agricol 30/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

100 de milioane pentru zootehnie La Ministerul Agriculturii a fost elaborat un proiect de act normativ privind un ajutor de 129,1 milioane lei pentru crescåtorii de animale. Mai precis, de suine ¿i påsåri. Banii vor veni astfel: 63,075 milioane lei (12,745 milioane euro) finan¡are externå nerambursabilå ¿i 66,091 milioane lei (13,354 milioane euro) de la bugetul de stat. Valoarea totalå a schemelor de ajutor va fi repartizatå astfel: 71,759 milioane lei (14,5 milioane euro) pentru suine ¿i 57,407 milioane lei (11,6 milioane euro) pentru sectorul avicol. Celor din sectorul suin le vor fi plåti¡i câte 200 euro/UVM pentru animale de reproduc¡ie (scroafe ¿i/sau scrofi¡e

montate) ¿i 50 euro/UVM pentru suine la îngrå¿at. ¥n cazul sectorului avicol, se vor da câte 50 euro/UVM pentru gåini reproduc¡ie rase grele ¿i/sau tineret de reproduc¡ie, gåini ouåtoare ¿i/sau tineret de înlocuire ¿i câte 20 euro/UVM pentru pui de carne, pui de curcå, precum ¿i pui de gåinå ecloziona¡i ¿i/sau pui de curcå ecloziona¡i pe serie. Ajutorul vizeazå circa 250 poten¡iali beneficiari în sectorul suin, cu aproximativ 553.988 UVM capacitate de produc¡ie, ¿i circa 310 beneficiari în sectorul avicol, cu aproximativ 2.243.643 UVM capacitate de produc¡ie. Plata ajutoarelor excep¡ionale trebuie så se efectueze pânå la data de 30 septembrie 2022.

României i-a fost alocatå, de cåtre Comisia Europeanå suma de 25,49 milioane euro, iar suplimentar de la bugetul na¡ional sunt prevåzute fonduri în valoare de 26,1 milioane euro, reprezentând 102,4% din cuantumul alocat. Suma de 26,1 milioane euro reprezintå economia rezultatå ca urmare a aplicårii schemei de ajutor de stat cu caracter temporar pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor din sectoarele suine ¿i avicol, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, în scopul compensårii pierderilor cauzate de pandemie, precizeazå MADR.

Ucraina continu\ eforturile pentru reluarea exporturilor de cereale Autoritå¡ile din Ucraina continuå lucrårile în trei porturi din Marea Neagrå pentru a permite reluarea cât mai rapidå a exporturilor de cereale, în ciuda atacului rus cu rachete asupra portului Odessa. Echipe ale marinei ucrainene pregåtesc rute prin câmpurile de mine care protejeazå porturile Odessa, Chornomorsk ¿i Pivdennyi, prin care vor trece navele comerciale înso¡ite de escorte. “Speciali¿ti militari ¿i civili cautå cu aten¡ie mine ¿i alte obiecte subacvatice, ¿i instaleazå echipament special de naviga¡ie pentru a asigura siguran¡a transporturilor”, a declarat Sergheri Bratchuk, purtåtor de cuvânt al administra¡iei portuare din Ucraina. Conform în¡elegerii agreate cu Turcia ¿i Organiza¡ia Na¡iunilor Unite, Rusia a promis så nu profite pentru a ataca porturile sau a efectua debarcåri. Profitul Agricol 30/2022

Ru¿ii au încålcat înså termenii la mai pu¡in de 24 de ore ¿i au lansat mai multe rachete de croazierå asupra Odessei. Ini¡ial, armata ruså a refuzat så recunoascå atacul, dar ulterior ru¿ii au sus¡inut cå au lovit o navå din port. Între timp, turcii au deschis la Istanbul un centru de coordonare a exporturilor din Marea Neagrå, cu reprezentan¡i din Rusia ¿i Ucraina, care se va

ocupa ¿i de inspectarea navelor pentru a descoperi eventuale arme sau produse interzise. Ucraina are deja în silozuri 20 de milioane de tone de cereale pregåtite pentru export, la care s-ar putea adåuga alte 50 de milioane de tone dupå finalizarea recoltei din acest an.

Drago[ B|LDESCU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cargill finalizeaz\ preluarea Sanderson Incendii devastatoare de vegeta¡ie în California Un incendiu uria¿ de vegeta¡ie continuå så se extindå în statul american California, iar pompierii se declarå neputincio¿i pe fondul temperaturilor extrem de ridicate. Incendiul a distrus deja o suprafa¡å de peste 17.000 de pogoane ¿i este stins doar în propor¡ie de 10%. Peste 6.000 de persoane au fost evacuate, iar autoritå¡ile pregåtesc adåposturi temporare pentru un numår mult mai mare de oameni. Focul se apropie acum de Parcul Na¡ional Yosemite, unde ar putea distruge unii dintre cei mai båtrâni arbori sequoia din lume. Premier Foods cumpårå compania The Spice Taylor Grupul Premier Foods a anun¡at preluarea companiei The Spice Taylor pentru suma de 43,8 milioane de lire sterline. Spice Taylor opereazå pe pie¡ele din Australia ¿i Marea Britanie ¿i este un furnizor de meniuri cu specific indian ¿i sud-asiatic, majoritatea ingredientelor fiind produse în India. Este prima achizi¡ie dupå mai mult de zece ani a grupului Premier Foods, care s-a confruntat cu dificultå¡i grave, dar a reu¿it recent så revinå pe profit. Grâul atinge un pre¡ record în India Pre¡ul grâului a ajuns la un nivel record pe pia¡a din India, de¿i guvernul a men¡inut interdic¡ia la export pentru a proteja consumatorii interni. Un val de caniculå a compromis în mare parte recolta din acest sezon, iar India are acum un deficit intern, de¿i spera så devinå unul dintre marii exportatori globali de cereale. Pre¡ul unei tone de grâu a ajuns la 23.547 de rupii (aproximativ 290 de euro), cu aproximativ 12% mai mult fa¡å de media din luna iunie. 10

Un joint venture format de gigan¡ii Cargill ¿i Continental Grain Company a finalizat preluarea Sanderson Farms, al treilea cel mai mare producåtor de carne de pui din Statele Unite. Tranzac¡ia a fost anun¡atå ini¡ial în august 2021, iar pre¡ul de achizi¡ie a fost stabilit la 203 dolari per ac¡iune, printrun transfer de cash. Conform planului anun¡at, Sanderson Farms va fuziona cu Wayne Farms, o subsidiarå a Continental Grain Company, pentru a cre¿te produc¡ia de

carne. Clint Rivers a fost numit director executiv al noii companii, care se va numi Sanderson Farms ¿i va avea sediul în ora¿ul Oakwood din statul Georgia. Compania va opera abatoare ¿i centre de procesare a cårnii în statele Alabama, Arkansas, Georgia, Louisiana, Mississippi, Carolina de Nord ¿i Texas. Sanderson ¿i-a început activitatea în anul 1947, sub forma unui mic magazin de furaje pentru påsåri, ¿i are acum peste 17.000 de angaja¡i.

{i americanii fac în]elegeri cu procurorii Trei dintre cei mai mari producåtori de carne de pui din Statele Unite au semnat o în¡elegere cu Departamentul Justi¡iei în ancheta privind schimbul de informa¡ii confiden¡iale despre angaja¡i, pentru a limita daunele solicitate de ace¿tia. Companiile Cargill, Sanderson Farms ¿i Wayne Farms au fost de acord så plåteascå despågubiri de peste 84 milioane de dolari muncitorilor care au fost afecta¡i de aceste practici. Compania de consultan¡å Webber, Meng, Sahl and Co. a fost ¿i ea de acord så achite daune în aceea¿i investiga¡ie. “Printr-o schemå ilegalå de schimb

de informa¡ii despre salariile ¿i beneficiile angaja¡ilor, ace¿ti producåtori de pui au împiedicat competi¡ia pe pia¡å ¿i au exploatat o întreagå genera¡ie de muncitori, care presteazå activitå¡i dificile ¿i uneori periculoase”, a declarat Doha Mekki, de la Divizia Antitrust a Departamentului Justi¡iei. Compania Wayne Farms a salutat acordul ¿i spune cå î¿i asumå responsabilitatea fa¡å de angaja¡i ¿i fermieri. În schimb, grupul Cargill neagå în continuare cå a încålcat legea ¿i a anun¡at cå a semnat în¡elegerea doar pentru a preveni alte litigii. pagina de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 30/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cei g\si]i cu produse contraf\cute vor merge la închisoare Mare aten¡ie de unde vå aproviziona¡i cu inputuri! Legea privind producerea, ambalarea, comercializarea ¿i utilizarea produselor de protec¡ia plantelor se va modifica, iar o schimbare majorå este înåsprirea sanc¡iunilor. Chiar ¿i simpla de¡inere a produselor contrafåcute va fi pasibilå de închisoare, în cazul în care fermierul nu va reu¿i så demonstreze cå a fost de bunå-credin¡å, fiind victima unei în¿elåtorii.

ste improbabil ca noua lege så intre în vigoare anul acesta, înså Costin Telehuz, secretar de stat în MADR, anun¡å finalizarea proiectului din perspectiva Agriculturii, dupå discutarea acestuia cu asocia¡iile de fermieri ¿i cu AIPROM. Urmeazå amendarea normativului în urma consultårilor cu ministerele Mediului, Sånåtå¡ii, Internelor. Documentul definitivat va fi adoptat, cel mai probabil, prin ordonan¡å de urgen¡å. Nu este excluså, înså, nici varianta legiferårii în Parlament, dacå se va gåsi sprijin pentru dezbatere prin procedurå acceleratå. O modificare importantå se referå la fitofarmacii. Aproximativ nouå din zece produse de protec¡ie din pia¡å sunt considerate cu grad redus de pericol - a¿adar, vor fi disponibile, în continuare, oricui. Se va îndrepta eroarea ca ppp så fie considerate de¿euri periculoase imediat dupå expirarea termenului de valabilitate. În prezent, dacå un fermier este gåsit în stoc cu un fungicid/erbicid/insecticid expirat, fårå contract cu o firmå 12

“La noi, spre deosebire de alte ¡åri europene, oricine intrå într-o fitofarmacie, poate cumpåra orice, în orice cantitate. Asta se va schimba. Definim utilizatorul profesionist ¿i cel neprofesionist. Trebuie împår¡ite produsele la care au acces utilizatorii neprofesioni¿ti, în func¡ie de gradul de risc”, Costin Telehuz secretar de stat, Ministerul Agriculturii autorizatå pentru distrugere/neutralizare, e pasibil de amendå. Înså, conform propunerii MADR, va fi posibilå extinderea termenului de valabilitate, dupå analize de laborator care så ateste cå produsul ¿i-a påstrat caracteristicile fizico-chimice ini¡iale. “Reomologarea produsului e acum în sarcina proprietarului mårcii, adicå a importatorului, fiind un proces care pentru acesta nu are sens, nici financiar, nici logistic. Din teren, ¿tiu situa¡ii punctuale când reomologarea a fost condi¡ionatå de achizi¡ia unor anume cantitå¡i noi de produse. Vrem så dåm posibilitatea fermierului ¿i/sau distribuitorului så realizeze aceastå opera¡iune, folosind analize specifice realizate într-un laborator acreditat. Se va emite un certificat de conformitate. Va fi, evident, o opera¡iune contracost”. MADR propune termenul de 12 luni pentru prelungirea valabilitå¡ii produsului dupå reomologare, cu posibilitatea re-reomologårii. “Vom vedea, dupå discu¡iile cu celelalte ministere, de câte ori se va putea reînnoi acel certificat. În majoritatea lor, ppp, cu excep¡ia celor care au componentå biologicå, în con-

di¡ii adecvate de påstrare î¿i påstreazå proprietå¡ile chiar pe termen nedefinit. De altfel, sunt multe state europene în care ppp nu au termen de valabilitate. A¿adar, eliminåm cheltuieli inutile ¿i nu mai generåm o cantitate statisticå atât de mare de de¿euri periculoase”. Înåsprirea sanc¡iunilor cu referire la producerea, comercializarea, de¡inerea ¿i utilizarea de produse contrafåcute este solicitatå de MAI, mai exact de Serviciul Arme, Explozibili, Substan¡e Periculoase din IGPR. “Poli¡i¿tii s-au plâns mereu de lipsa unor sanc¡iuni mai drastice. A¿a cå sanc¡iunile vor fi penale ¿i se va aplica pedeapsa cu închisoarea. Mediul asociativ a cerut introducerea termenului de bunå-credin¡å în judecarea situa¡iilor în care se gåsesc la un utilizator produse contrafåcute. Poli¡ia nu este de acord, fiind foarte greu de dovedit reaua-credin¡å. A¿a cå determinarea situa¡iilor în care fermierul chiar nu a ¿tiut cå achizi¡ioneazå un produs neconform, fiind, la rândul såu, parte våtåmatå, este låsatå la latitudinea organului de anchetå”.

Robert VERESS Profitul Agricol 30/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 29 iulie 2022, a fost de 299 dolari/tonå (1.465 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 25 iulie.

Grâu

România FOB Constan¡a 307 euro/t (- 10) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.07.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. ¥n såptåmâna 25 - 29 iulie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Nov

25.07 305 297 301

26.07 303 295 299

27.07 28.07 29.07 301 299 279 293 291 285 297 295 293 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Nov

25.07 311 313 317

26.07 309 311 315

27.07 307 309 313

28.07 305 307 309

29.07 304 305 307

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 27.170 tone, Brazilia 25.770 tone, Filipine 22.770 tone, Venezuela 21.770 tone ¿i Honduras 18.550 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 413 dolari/tonå (2.024 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.07 Rouen 339 Dunquerque 339 Pallice 345 Creil FOB 329 Moselle FOB 327 Rouen FOB 351

26.07 27.07 337 335 337 335 341 339 327 325 325 323 349 347

Sept Oct Nov

26.07 419 421 413

27.07 417 419 411

România

28.07 415 417 409

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 29 iulie 2022, a fost de

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

Sept Oct Nov

26.07 27.07 28.07 231 227 225 233 229 227 235 231 2227

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.07 Bordeaux 311 Pallice 311 Rhin FOB 315 Bordeaux FOB 315 Pontivy 351

$/t 29.07 222 223 225 euro/t

26.07 27.07 28.07 29.07 309 307 305 303 309 307 305 303 313 311 309 307 313 311 309 307 349 347 345 343

Profitul Agricol 30/2022

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå.

25.07 233 237 237

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 277 dolari/t (1.357 lei).

29.07 413 415 407

FOB Constan¡a 313 euro/t (-14) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.07.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie este de 297 euro/t (1.455 lei).

29.07 331 331 335 322 320 343

255 dolari/tonå (1.249 lei). A scåzut cu 22 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 320 euro/tonå (1.568 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 331 euro/tonå (1.622 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

euro/t 28.07 333 333 337 323 321 345

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 25.07 421 423 415

fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,9 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 29 iulie 2022, a fost de 303 euro/tonå (1.485 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschidere.

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 257 dolari/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

25.07 26.07 27.07 28.07 29.07 269 267 261 259 257 261 259 257 255 253

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 25 - 29 iulie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 557 dolari/tonå (2.729 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 iulie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

25.07 537 497 491

26.07 535 493 489

$/t 27.07 531 491 487

28.07 529 487 485

29.07 527 485 483

Orz România FOB Constan¡a 297 euro/t (- 10) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.07.2022, pre¡ cu livrare în sept. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

25.07 299 299 289 287 299

26.07 297 297 287

27.07 295 295 285

28.07 293 293 279

29.07 291 291 277

285 283 281 279 297 295 293 291

Sorg

PREºURI

25 - 29.07.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 25 - 29 iulie 2022, a fost de 277 dolari/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 147.770 tone, Japonia 117.770 tone, Indonezia 80.550 tone, Germania 67.970 tone ¿i Mexic 57.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 29 iulie 2022, a fost de 569 dolari/tonå (2.788 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 440 dolari/tonå (2.156 lei), în scådere cu 9 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Nov

25.07 1.679 1.307 1.291

26.07 1.659 1.301 1.285

27.07 1.639 1.297 1.277

28.07 1.325 1.295 1.271

$/t 29.07 1.330 1.297 1.285

FOB-Rouen, a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 291 euro/tonå (1.426 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în septembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 293 dolari/t (1.436 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.170 tone, Eritrea 32.370 tone ¿i Mexic 3.770 tone. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

25.07 26.07 27.07 28.07 29.07 285 283 281 279 277 281 279 277 275 273

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

25.07 26.07 27.07 28.07 29.07 449 447 445 443 440 431 429 427 425 423

Sept Oct

Floarea-soarelui

chidere, pe 29 iulie, a fost de 709 dolari/tonå (3.474 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 769 euro/tonå (3.768 lei). A înregistrat o scådere de 28 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 18 iulie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 697 euro/tonå (3.415 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

25.07 26.07 27.07 28.07 29.07 717 715 713 711 709

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

25.07 26.07 27.07 28.07 29.07 Dieppe 797 785 777 775 769

de 18 iulie.

Rapi¡å ¥n såptåmâna 25 - 29 iulie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 629 euro/tonå (3.082 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 25.07 Rouen 631 Dunqerque 639 Moselle 649

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2022, este de 777 dolari/t (3.807 lei).

26.07 629 637 639

27.07 627 633 637

28.07 625 631 631

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 622 euro/tonå (3.048 lei), mai mic cu 9 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 627 euro/tonå (3.072 lei). ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

29.07 622 627 629

Sept Oct Nov

25.07 649 659 659

26.07 641 647 657

27.07 639 645 649

28.07 637 643 647

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

299 dolari/t

- 12

255 dolari/t

- 22

$/t

25.07 26.07 27.07 28.07 29.07 577 575 573 571 569 579 577 575 573 571

557 dolari/t

- 20

277 dolari/t

$/t 29.07 635 641 645

-8

Profitul Agricol 30/2022

Pre]uri [i pie]e

Rusia cre[te suprafa]a cultivat\ cu floarea-soarelui Conform datelor publicate recent de USDA în raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, în anul de pia¡å 2022/23 produc¡ia de floarea-soarelui din Rusia este prognozatå la 15,5 milioane tone, în cre¿tere cu 7% fa¡å de estimårile din luna iunie, dar în scådere cu mai pu¡in de 1% fa¡å de anul trecut. Cre¿terea produc¡iei se bazeazå pe extinderea suprafe¡ei cultivate cu 6% fa¡å de luna trecutå ¿i va ajunge la 9,2 milioane hectare. Ministerul rus al Agriculturii publicå înså în rapoartele sale o suprafa¡å de 9,4 milioane hectare. Deoarece USDA publicå doar suprafe¡ele recoltate, abandonul (diferen¡a dintre suprafa¡a cultivatå ¿i cea recoltatå) trebuie luat în considerare.

Acesta reprezintå în medie aproximativ 3%. Randamentul este practic neschimbat de la lunå la lunå, de 1,68 tone/hectar, înså din iulie pânå la începutul lunii

august va fi momentul-cheie pentru dezvoltarea recoltei. Estimårile USDA privind produc¡ia agricolå din Rusia exclud produc¡ia estimatå din Crimeea.

Produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei de floarea-soarelui, la nivel mondial Semin¡e Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå la 50 milioane tone, cu 7 mil. tone mai micå decât în 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (15,5 milioane tone); Ucraina (9,5 milioane tone); UE (10,4 milioane tone); Argentina (3,3 milioane tone).

Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 50 mililioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (14,5 milioane tone), UE (11 milioane tone) ¿i Ucraina (11 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 7 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 21 milioane tone. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (5,5 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone).

Consumul mondial va fi de 20 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (6,6 milioane tone), Rusia (3,8 mil. tone), Turcia (2,3 mil. tone) ¿i Ucraina (1,2 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (3 milioane tone), Rusia (2 mil. t), UE (1 mil. t) ¿i Argentina (0,9 mil. t). Marii importatori sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,95 mil. tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,2 milioane tone), Rusia (2,3 mil. tone), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt: Ucraina (3,6 milioane tone), Rusia (3,6 milioane tone), UE (0,8 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt: UE (1,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,75 mil. tone). Profitul Agricol 30/2022

Pre]uri [i pie]e

Mai pu]in\ rapi]\ în Uniunea European\ Estimårile privind produc¡ia de rapi¡å din Uniunea Europeanå, pentru anul de comercializare 2022/23, contunå så scadå din cauza secetei. Astfel se anun¡å o produc¡ie de 17,9 milioane tone, în scådere cu 2% fa¡å de ce anun¡a USDA în luna iunie. Cu toate acestea, UE î¿i men¡ine locul doi printre marii producåtori de rapi¡å, dupå Canada. Suprafa¡a cultivatå este neschimbatå fa¡å de luna trecutå, de 5,8 milioane de hectare, dar cu 7% peste anul trecut ¿i cu 2% peste media pe 5 ani.

Randamentul este prognozat la 3,08 tone/hectar, în scådere cu 2% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 4% fa¡å de anul trecut, când a ajuns la 3,20 t/ha. Scåderea produc¡iei în UE este cauzatå în principal de seceta cu care se confruntå cei doi mari producåtori Fran¡a ¿i Germania. Produc¡ia de rapi¡å din Germania este estimatå la 3,7 milioane tone, în scådere cu 0,2 milioane tone fa¡å de estimårile din raportul de luna trecutå. Produc¡ia de rapi¡å din Fran¡a a

scåzut cu 0,1 milioane tone fa¡å de luna trecutå, pânå la 3,6 milioane tone. Chiar dacå mai mici, pierderi cauzate de secetå sunt înregistrate ¿i în Ungaria, Republica Cehå ¿i Polonia, în timp ce randamente pu¡in mai mari au fost raportate în Lituania, Letonia ¿i Suedia. Recoltarea a început în majoritatea ¡årilor ¿i ar trebui så se încheie în luna iulie.

pagini de Marilena RÅDUCU

Produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei din rapi¡å la nivel mondial Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, ajunge la 80 milioane tone, mai mult cu 8 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2021/22.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 43,5 milioane tone, mai mare cu 3 mil. de tone fa¡å de 2021/22.

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 43 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12,5), China (11,5), India (5), Japonia (1,3), Canada (0,65).

Canada råmâne principalul producåtor, cu 20 milioane tone, în cre¿tere cu 7,4 milioane tone); UE, cu 17,9 milioane tone; China (15 milioane tone) India (11 milioane tone).

Primii 5 mari producåtori sunt: UE (13 milioane tone); China (10 milioane tone); Canada (6 milioane tone); India (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 mil. tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone.

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 78 milioane tone, mai mare cu 4 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (17), India (11) ¿i Canada (10). Cel mai mare exportator este Canada, cu 9 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,6 mil. tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 6 milioane tone, fa¡å de 4,6 milioane tone în 2021/22. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (2 milioane tone), China (1 mil. de tone), UE (0,65 milioane tone). Profitul Agricol 30/2022

Stocurile mondiale de ¿roturi de rapi¡å sunt de 1,8 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 31 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (9,4 milioane tone); China (6,5 milioane tone); Canada (4,3 milioane tone); India (4 milioane tone). Japonia (1 milion de tone).

Consumul mondial este de 30 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8,4), India (4), Canada (1), Japonia (1). Stocurile mondiale de ulei de rapi¡å ajung la 3,3 milioane tone. 17

CULTURI VEGETALE

Produc]iile culturilor Ce pierderi sunt S-a încheiat recoltatul principalelor culturi de toamnå - grâu, orz & orzoaicå, rapi¡å. Au mai råmas doar, ici ¿i colo, cele 5 procente pe care fermierii sunt obliga¡i så le påstreze în cazul în care ¿i-au declarat culturile calamitate ¿i a¿teaptå comisiile de constatare. Cu toate acestea, MADR nu se gråbe¿te cu raportarea produc¡iilor. În lipsa cifrelor oficiale (care, oricum, nu prezintå încredere), le-am ob¡inut pe cele cu care lucreazå pia¡a ¿i le-am comparat cu cele de anul trecut. În func¡ie de sursa informa¡iilor ¿i de modul de raportare, rezultå pierderi de produc¡ii de 1,5 - 2,5 milioane tone la grâu, 0,074 - 0,77 milioane tone la orz ¿i orzoaicå ¿i o scådere de 0,07 - 0,15 milioane tone la rapi¡å.

nul acesta, chiar mai mult decât în al¡i ani, sistemul de colectare a datelor despre produc¡ii, prin sondaj, folosit de direc¡iile agricole jude¡ene, va oferi statistici fårå legåturå cu realitatea. Motivul este microzonarea (distribu¡ia neuniformå a precipita¡iilor), din pricina cåreia produc¡iile se prezintå sub forma unui mozaic. La grâu ¿i orz, nu doar cå recoltele variazå foarte mult, de la o regiune la alta sau de la un jude¡ la altul, dar mozaicul e prezent în interiorul aceluia¿i jude¡. Întrebi un fermier ¿i î¡i va spune, fericit, cå a scos o medie de 7 t/ha, îi întrebi vecinul ¿i va ofta resemnat: 2 t/ha (sau chiar mai pu¡in). Mai mult, microzonarea s-a manifestat ¿i în interiorul fermelor de peste 100 ha, cu produc¡ii foarte variate, de la o solå la alta. Petre Daea a anun¡at, la începutul noului såu mandat, cå produc¡iile vor fi desecretizate abia dupå încheierea recoltårii, ca så nu influen¡eze pia¡a. Teoria aceasta a influen¡årii pie¡ei e puternic contestatå de traderi ¿i chiar de unii fermieri. Desigur cå Petre Daea se face cå uitå raportårile lunare ale americanilor, în timp real, ¿i nimeni nu 18

Anul de produc¡ie trecut 2020-2021 Suprafe¡e cultivate (mil. ha, date oficiale ¿i Agricolumn) Grâu: 2,167 (MADR) / 2,184 (Agricolumn); orz ¿i orzoaicå: 0,435 (MADR); rapi¡å: 0,438 (MADR) / 0,376 (Agricolumn) Produc¡ii realizate (milioane tone, date INS, pia¡a cerealelor ¿i Agricolumn) Grâu: 10,325 (INS) / 11,4 (pia¡å) / 11,018 (Agricolumn); orz ¿i orzoaicå: 1,874 (INS) / 2,57 (pia¡å); rapi¡å: 1,353 (INS) / 1,27 (pia¡å) / 1,298 (Agricolumn) Randamente medii (t/ha, date INS, pia¡a cerealelor ¿i Agricolumn) Grâu: 4,76 (INS) / 5,26 (pia¡å) / 5,045 (Agricolumn); orz ¿i orzoaicå: 4,31 (INS) / 5,91 (pia¡å) ; rapi¡å: 3,09 mil. t, / 3,38 mil. t (pia¡å) / 3,45 (Agricolumn)

clameazå cå a¿a sunt date peste cap bursele. Problema e, înså, cå pretextul a¿teptårii încheierii recoltårii este folosit pentru a se oculta produc¡iile. Ajungem în luna august ¿i încå nu ¿tim câtå rapi¡å, orz ¿i grâu s-a recoltat. Mai exact, nu ¿tim câtå rapi¡å, orz ¿i grâu crede ministerul cå s-ar fi recoltat. Fårå a se emite un ordin scris, în teritoriu s-a råspândit cutum ca direc¡iile agricole så nu dea presei informa¡ii pânå ce nu vorbe¿te ministrul. Mai curajo¿i, directorii din Arge¿, Arad, Bacåu, Olt (or mai fi fost ¿i al¡ii) au încålcat consemnul. Dar ceilal¡i s-au dat indisponibili: erau pe teren, nu puteau vorbi etc. Så îl în¡elegem ¿i pe bietul director de direc¡ie jude¡eanå: nu ar vrea nici så refuze explicit presa, dar nu se face nici så supere “centrul”. A¿a se face cå nu am putut centraliza informa¡ii oficiale referitoare la recolte ¿i avem doar un indiciu, oferit de ministru, în conferin¡a de preså din 14 iulie: la orz, produc¡ia na¡ionalå este cu 20 de procente mai micå fa¡å de anul trecut. Cum Daea nu a precizat cantitå¡i, ci strict acest procent, se na¿te întrebarea: dar anul trecut cât a fost produc¡ia? E o întrebare fårå råspuns cert. ConProfitul Agricol 30/2022

de toamn\ în 2022 fa]\ de anul trecut form INS, recolta cumulatå, de orz ¿i orzoaicå, a fost, anul trecut, de 1,874 milioane tone. Conform pie¡ei, produc¡ia ar fi fost mai mare, de 2,57 milioane tone - cu peste 37% mai mult decât zice INS. Dacå scazi 20% din 1,874 milioane tone ob¡ii 1,5 milioane tone. Dacå scazi din 2,57, rezultå 2,06 milioane t. Am presentimentul cå dl. Daea ar prefera ultima cifrå. Dar cum så contrazicå statistica oficialå, fårå a-¿i pune cenu¿å în cap pentru toate statisticile oficiale anterioare fåcute din pix?! Îl vom låsa pe ministru så iaså din aceastå dilemå ¿i prezentåm datele pe care le-am putut aduna. În legåturå cu acestea ¿i cu calculele pe care le-am fåcut, se impun câteva precizåri: - În cazurile fericite, am putut aduna date din trei surse: oficialå (MADR/INS), pia¡å de cereale, Cezar Gheorghe (Agricolumn); dar sunt ¿i situa¡ii în care a trebuit så ne mul¡umim cu douå surse sau cu una singurå (cum e MADR pentru situa¡ia suprafe¡elor

Profitul Agricol 30/2022

cultivate cu rapi¡å ¿i cereale de toamnå în sezonul agricol 2021-2022, respectiv actori din pia¡a cerealelor pentru recoltele acestui an); - Neajunsul acestei incomplete raportåri este cå, pentru a extrage unele informa¡ii relevante, precum randa-

Anul agricol 2021-2022 Suprafe¡e cultivate (date oficiale) Grâu: 2,1412 mil. ha.; orz ¿i orzoaicå: 0,402 mil. ha.; rapi¡å: 0,466mil. ha.. Produc¡ii realizate (date din pia¡a cerealelor) Grâu: 8,8 mil. tone; orz ¿i orzoaicå: 1,8 mil. tone; rapi¡å: 1,2 mil. tone. Randamente medii (date din pia¡å) Grâu: 4,1 tone/ha; orz ¿i orzoaicå: 4,48 tone/ha; rapi¡å: 2,57 tone/ha.

mentele medii/ha, a trebuit så raportåm “mere” la “pere”, respectiv produc¡iile ob¡inute din pia¡å, la suprafe¡ele anun¡ate de minister; raportarea nu este, totu¿i, complet nejustificatå: suprafe¡ele raportate de minister, în ultimii doi ani, sunt relativ apropiate de cele rezultate din analizele lui Cezar Gheorghe, cu o excep¡ie notabilå: rapi¡a. - Se pare cå ministerul se rezumå la raporteze suprafa¡a de rapi¡å programatå a fi însåmân¡atå, dar nu mai revine asupra statisticii, dupå ce fermierii întorc suprafe¡e considerabile de aici diferen¡ele de care am pomenit; ca atare, acolo unde s-a putut, respectiv anul agricol 2020-2021, ne-am raportat la suprafa¡a cu rapi¡å anun¡atå de Cezar Gheorghe. - Faptul cå statisticile INS nu au nicio legåturå cu realitatea e dovedit (dacå are cineva vreo îndoialå...) de rezultatul raportårii randamentului produc¡iei de orz din acest sezon la randamentul produc¡iei de orz din sezonul anterior: conform datelor INS, randamentul ar fi fost superior anul acesta!

CULTURI VEGETALE

E[ecul statisticii ca instrument precis Pierderi de produc¡ie sezon agricol* 2021-2022 vs 2020-2021 (milioane tone ¿i procente, date INS, pia¡å, Agricolumn) Grâu: - 1,525 mil. t, respectiv 14,77% (INS) / - 2,5 mil. t, respectiv - 22,81% (pia¡å) / - 2,218 mil. t, respectiv - 20,14% (Agricolumn); orz ¿i orzoaicå: - 0,074 mil. t. (INS), respectiv - 3,95% / - 0,77 mil. t, respectiv 29,96% (pia¡å); rapi¡å: - 0,153 mil. t, respectiv 16,83% (INS) / - 0,07 mil. t, respectiv - 23,97%, (pia¡å) / - 0,098 mil. t, respectiv - 25,51% (Agricolumn)

Pierderi/cre¿teri de randament/ha sezon agricol 2021-2022 vs 2020-2021 (în tone/ha ¿i procente, date INS, pia¡å, Agricolumn) Grâu: - 0,66 t/ha, respectiv 13,87% (INS) / - 1,11 t/ha, respectiv - 21,31% (pia¡å) / - 0,945 t/ha, respectiv - 18,73%; orz ¿i orzoaicå: + 0,17 t/ha, respectiv 3,94% (INS) / - 1,43 t/ha respectiv - 24,2% (pia¡a); rapi¡å: - 0,52 t/ha, respectiv 16,83% (INS) / - 0,81 t/ha, respectiv - 23,97% (pia¡å) / - 0,88 t/ha, respectiv - 25,51% (Agricolumn). *Sezonul/anul agricol este diferit de anul comercial; produc¡iile din 2022 sunt considerate ale sezonului agricol 2021/ 2022, dar ale anului comercial 2022/2023. 20

În nr. 22 al revistei Profitul Agricol am prezentat o amplå analizå a produc¡iilor agricole raportate oficial, din 2007 ¿i pânå în 2020 (statistica anului 2021 nu era finalizatå la momentul solicitårii noastre).

contrapus datele statistice respective cu cele realizate de analistul Cezar Gheorghe, fondatorul Agricolumn, ¿i au rezultate diferen¡e colosale, de ordinul sutelor de mii de hectare ¿i milioanelor de tone, între produc¡iile din statisticile oficiale ¿i cele ¿tiute de Cezar Gheorghe, acestea din urmå fiind apropiate de cele la care se raporteazå pia¡a. Iar cifrele jucåtorilor din pia¡å (comercian¡i de cereale mari ¿i mici) trebuie så fie cele mai aproape de realitate, fiindcå agregå exporturile ¿i consumul intern, care trebuie så “batå” cu produc¡iile. Ministrul Petre Daea nici pânå azi nu a explicat unde sunt cele aproape 6 milioane de tone de porumb pe care le-a raportat în anul 2018, în plus, oficial, la INS, iar INS la Eurostat. În 2018, oficial, România ar fi realizat o produc¡ie de aproape 18,7 milioane de tone. Neoficial (dar real), produc¡ia a fost sub 12,8 milioane de tone. Adrian Oros, succesorul lui Daea, a cåutat så punå capåt acestor supraraportåri. Înså, neavând la dispozi¡ie un sistem logic de colectare ¿i sistematizare a datelor, corecturile s-au realizat tot “din pix”. A¿a cå, am sårit din

lac, în pu¡, ajungând tot la diferen¡e de ordinul milioanelor de tone - înså, de data asta, în minus fa¡å de cifrele pie¡ei. Adrian Chesnoiu, succesorul lui Oros, a fåcut mi¿carea logicå, organizând consultåri såptåmânale cu actorii din pia¡å. A¿a se face cå am evitat, anul acesta, o nouå interdic¡ie a exportului de cereale. Dacå ar fi fost så se ia dupå statistica oficialå, ministrul Chesnoiu putea avea oarece semne de întrebare referitoare la acoperirea necesarului intern de grâu. Pentru cå INS a raportat o produc¡ie de doar 10,235 milioane de tone de grâu în 2021, în vreme ce pia¡a a lucrat cu 11 - 11,5 milioane de tone. Cum tot surplusul de grâu a ie¿it din ¡arå, întrebarea e cum se puteau exporta un milion de tone de grâu (diferen¡a dintre raportårile pie¡ei ¿i ale INS), dacå nu existau, fizic, în stocuri?! Din påcate, e o întrebare pe care doar mediul privat ¿i-o pune, în vreme ce statul se complace în perpetuarea acestor abera¡ii statistice. A revenit la cârma ministerului Petre Daea, care nu trebuie så dea socotealå pentru milionul de tone de grâu “minus din gestiune”, fiindcå a fost realizat în mandatul lui Oros. Iar în privin¡a “plusurilor de gestiune” (cele 6 milioane de tone de porumb în plus, de care am pomenit, ¿i altele), poate ridica din umeri: “S-au dat la porci”. Må rog, porci nu prea mai avem, dar nu conteazå, supraproduc¡ia se poate deprecia, se poate arunca. Cu subproduc¡ia, în schimb, e mai complicat. Repet: de unde se exportå ceva ce nu existå?

pagini de Robert VERESS Profitul Agricol 30/2022

CULTURI VEGETALE

În Cara[-Severin, produc]iile de grâu sunt secrete Din påcate, reprezentan¡ii Direc¡iei pentru Agriculturå Cara¿-Severin nu au vrut så divulge nici o cifrå cu nivelul produc¡iilor la cerealele påioase: grâu, orz, rapi¡å, ovåz ¿i triticale. Adina Bate, directorul adjunct, a spus cu hotårâre cå poduc¡iile sunt confiden¡iale ¿i au interzis de la minister så facå publice cifre cu nivelul cantitå¡ilor ob¡inute de fermieri. “Nu putem så vå dåm cifre la grâu. Cu suprafe¡ele, nu e problemå så vå spunem. Vorbim numai de produc¡ii, nu avem voie så le publicåm. Pot så vå spun cå nivelul recoltelor la grâu, rapi¡å, orz, ovåz ¿i triticale sunt bune, în agricultura jude¡ului Cara¿-Severin. Deocamdatå nu avem secetå în Cara¿”, a declarat Adina Bate. Probleme cu seceta sunt numai la Måureni, unde s-au înregistrat unele

calamitå¡i la porumb. Poate fiindcå e o localitate aflatå la grani¡a cu jude¡ul Timi¿. Acolo sunt cinci producåtori agricoli, dar cu suprafe¡e foarte mici afectate de secetå, vreo 50 de ha.

“Nu putem så vå dåm cifre la grâu. Cu suprafe¡ele nu e problemå så vå spunem. Vorbim numai de produc¡ii, nu avem voie så le publicåm.” Adina Bate, director executiv adjunct DAJ Cara¿-Severin De fapt, în Cara¿-Severin, nici nu existå fermieri mari. Un lucru este clar: în agricultura jude¡ului, au fost ploi, în toamna anului 2021 ¿i în prima parte a lui 2022. Culturile de toamnå nu au avut

de suferit. Au evoluat destul de bine. Adina Bate a conchis, miercuri 27 iulie: “Am avut inclusiv zåpadå, în iarnå. La capitolul precipita¡ii noi am stat bine, fa¡å de alte jude¡e. Ce pot så spun este cå, dacå în urmåtoarele zile, va fi caniculå, temperaturi de peste 35 de grade, ¿i nu va ploua, este clar cå va veni ¿i la noi seceta, iar culturile de porumb ¿i floarea-soarelui vor fi afectate. Deocamdatå nu avem probleme. Pentru culturile de toamnå, am avut umiditate, findcå au fost precipita¡ii. În ceea ce prive¿te culturile de primåvarå, evident cå de acum încolo, vor fi riscuri pentru porumb ¿i floareasoarelui”. În Cara¿-Severin au fost aproape 20.000 de ha cu grâu, aproape 20.000 de ha de porumb în culturå ¿i 4.320 ha floarea-soarelui, în 2022.

Bihor> cu 50% mai pu]in grâu ca anul trecut În Bihor au fost cu 50% produc¡ii mai mici la grâu în 2022, fa¡å de 2021. Nivelul mediu a fost undeva la 4.500 de kg la ha. Produc¡ia a fost sczutå din cauza secetei. Dan Corbu¡, proprietarul Agroind Cauaceu, a aten¡ionat cå pre¡urile scad din cauza cantitå¡ilor de cereale care încep så ajungå pe pia¡å, din Ucraina. “Au scåzut ¿i sper cå nu vor merge mai jos. Pre¡urile sunt cu mult scåzute fa¡å de ce era în urmå cu douå luni. Dacå atunci se putea contracta tona de grâu cu 1.800 lei, la sfâr¿itul lunii iulie a coborât la 1.500 lei. În aceste condi¡ii, cei mai mul¡i fermieri vor depozita grâul”, spune Corbu¡. 22

“Dacå în urmå cu douå luni se putea contracta tona de grâu cu 1.800 lei, la sfâr¿itul lunii iulie a coborât la 1.500 lei. În aceste condi¡ii, cei mai mul¡i fermieri vor depozita grâul”, Dan Corbu¡, fermier. Agroind Cauaceu

La culturile de primåvarå, situa¡ia este foarte dificilå. Porumbul este afec-

tat de secetå în propor¡ie de 80 - 90%, iar floarea-soarelui, în propor¡ie de 50 60%. Ploile, dacå vin, s-ar putea så nu mai poatå salva porumbul. Dan Corbu¡ a conhis: “Cred cå este prea târziu, dacå vor veni ploile, în situa¡ia în care ne aflåm, så mai salveze din porumb. Nu ai cum så faci fa¡å. E foarte dificil. Mul¡i dintre fermieri vor închide por¡ile anul acesta. Nu våd solu¡ii, fiindcå pentru creditele care se dau dobânzile sunt destul de mari, a crescut ¿i Roborul. E un an foarte greu”.

pagin\ de Gheorghe MIRON Profitul Agricol 30/2022

CULTURI VEGETALE

Oltul s-a închis cu o medie de 4,5 tone la grâu Jude¡ul Olt a raportat o produc¡ie medie la grâu de 4,5 tone pe hectar, mai scåzutå cu peste o tonå la hectar fa¡å de anul precedent, recunoa¿te Gabriela Andronie, directorul executiv al Direc¡iei Agricole Jude¡ene. “S-a încheiat recoltarea la grâu, rapi¡å pentru ulei, triticale, orz, orzoiacå ¿i mazåre. De pe suprafa¡a totalå, de 130.000 de hectare cu grâu, a fost ob¡inutå o produc¡ie totalå de 585.000 de tone, produc¡ia medie la hectar fiind de 4.500 de kilograme. La orz produc¡ia totalå a fost de 72.000 de tone, la rapi¡å pentru ulei, produc¡ia medie a fost de 2.500 kilograme pe hectar ¿i produc¡ia totalå de

de tone”, a precizat Gabriela Andronie. Culturile de prå¿itoare, respectiv de porumb ¿i floarea-soarelui, vor avea, de asemenea, produc¡ii mai mici fa¡å de cele de anul trecut, înså deocamdatå în jude¡ul Olt nu au fost constatate calamitå¡i din cauza secetei. “Fermierii au început så semnaleze cå în zona de sud, în zona Gârcov, porumbul este afectat de secetå, înså deocamdatå nu avem procese-verbale de constatare a calamitå¡ilor la culturile de prå¿itoare”, a mai men¡ionat directorul DAJ Olt. 39.400 de tone, la triticale produc¡ia totalå a fost de 22.500 de tone, iar la orzoaicå produc¡ia totalå a fost de 24.000

Arin DORNEANU

:n Maramure[ situa]ia este echilibrat\ O parte din recolta de grâu din produc¡ia internå ar putea asigura necesarul pentru fabricarea pâinii ¿i altor produse de patiserie pentru 20222023, a declarat, mar¡i, pentru Agerpres, Adrian Pop, managerul unei fabrici de pâine din jude¡ul Maramure¿. “Recolta de grâu pe acest an aratå optimist, dar cu o singurå condi¡ie: grâul acesta så nu fie exportat. În acest moment, spun din toate datele din pia¡å cå avem asigurat grâul necesar fabricårii pâinii ¿i altor produse de panifica¡ie”, a spus Adrian Pop. Ca orice comerciant, Pop încearcå så-¿i obi¿nuiascå cumpåråtorul cu o cre¿tere de pre¡uri. 24

“Oricât ne-am strådui så men¡inem pre¡uri rezonabile la pâine ¿i alte produse, cred cå pe viitor va fi aproape imposibil, din cauza schimbårilor aproape permanente la benzinå ¿i motorinå, iar la energie electricå ¿i gaz avem un pre¡ stabil pânå anul viitor. Toate mi¿cårile de pre¡ la energie ¿i carburan¡i s-au sim¡it imediat în procesul de produc¡ie, dar ¿i în privin¡a transporturilor locale, interne sau regionale. Am sistat livrårile de anumite produse de panifica¡ie în ¡arå, tocmai din cauza acestor costuri mari. Pe de altå parte, avem în vedere o selec¡ie mult mai atentå a gamei de pâine oferitå clien¡ilor. Vom men¡ine în

produc¡ie numai produsele solicitate ¿i elimina cel mai pu¡in cåutate”, a precizat Adrian Pop. El crede cå este foarte posibil ca de anul viitor, în situa¡ia majorårii pre¡urilor la gaz metan ¿i energie electricå, micile fabrici de pâine din comune ¿i ora¿ele mici så se închidå. În jude¡ul Maramure¿, opereazå pe pia¡å aproape 30 de fabrici de pâine mari, medii sau mici, asigurând necesarul în micile ora¿e, comune ¿i sate. Acestea dispun de propria flotå de ma¿ini pentru distribu¡ie, pentru a acoperi rute cât mai lungi.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 30/2022

CULTURI VEGETALE

Timi[> la grâu au fost totu[i produc]ii bune În ceea ce prive¿te culturile de toamnå, cerealele påioase, nu au fost probleme deosebite, în agricultura din jude¡ul Timi¿, e aceea au ie¿it produc¡ii bune, în 2022.

grâu, recoltatul s-a încheiat cu o medie de 5.900 kg la ha, de pe cele 136.500 de ha. Au fost fermieri care au scos ¿i 7.000 - 8.000 kg la ha. Simona Jurcå, directorul adjunct al Direc¡iei pentru Agriculturå Jude¡eanå Timi¿, a explicat: “În Timi¿, nu am avut probleme la culturile de toamnå. În schimb, avem probleme la culturile de primåvarå - porumb ¿i floarea-soarelui - din cauza secetei. Suntem în proces de evaluare!” În Timi¿, au fost 3.144 de ha cu triticale cu o produc¡ie medie de 3.800 kg

Din fericire, floarea-soarelui nu este la fel de afectatå ca porumbul. E mai rezistentå la secetå. “Floarea e bunicicå. Cå nu vor ie¿i 3,5 tone, ci mai pu¡in, este adevårat. Lipsa apei se face sim¡itå în evolu¡ia plantei. E clar cå produc¡ia va fi mult mai slabå ca în anii trecu¡i. Dacå vine o ploaie speran¡e sunt, chiar ¿i pentru porumb”, a observat Anche¿. “Dacå vor agricultorii primi ceva la ha pentru calamitate nu ¿tiu så le spun acum. În primul rând trebuie inventariate toate suprafe¡ele calamitate din ¡arå”, a încheiat Codru¡ Anche¿. la ha, orzul a fost recoltat de pe 17.549 de ha ¿i au ie¿it 4.800 kg în medie, rapi¡a a fost recoltatå de pe 19.500 ha ¿i s-a ob¡inut o produc¡ie medie de 3.100 kg la ha. În Comlo¿u, la ha, au ie¿it ¿i 7 tone la grâu ¿i 3,5 tone la rapi¡å. De aseme-

nea, fermierii din zona Liebling au reu¿it så ob¡inå 6 - 7 tone la grâu ¿i 2 -3 tone la råpi¡å, la Foeni ¿i Giulvåz, 6 - 7 tone, la grâu, 4 tone la rapi¡å. Aceste produc¡ii sunt într-un an sårac în precipita¡ii. “La grâu e bine. Lumea este mul¡umitå la påioase. Pe de altå parte, ¿i pre¡urile sunt acceptabile. Anul acesta nimeni nu o så iaså în pierdere la cereale påioase. Dacå nu vom putea så dezvoltåm un sistem amplu de iriga¡ii, nu vom mai putea så facem agriculturå în viitor, dat fiind cå verile vor fi tot mai fierbin¡i ¿i secetoase. Nu te mai po¡i baza pe precipita¡iile cåzute în urmå cu doi - trei ani sau de la un an la altul, fiindcå sunt tot mai rare ¿i în cantitå¡i mici. S-a schimbat clima, iar agriculturå a devenit o loterie: dacå plouå, facem produc¡ie, dacå nu, nu!”, este de pårere directorul DAJ Timi¿, Codru¡ Anche¿.

Gheorghe MIRON

Nu poate fi declarat calamitat tot jude]ul Timi[ Såptåmâna trecutå, un angajat din cadrul Direc¡iei Agricole Timi¿ a fåcut o declara¡ia fårå avizul conducerii ¿i a ¿ocat pânå ¿i Ministerul Agriculturii de la Bucure¿ti. El spunea cå întreg jude¡ul va fi declarat calamitat, din cauza secetei. Codru¡ Anche¿, directorul DAJ Timi¿, recunoa¿te cå, în urma acelei declara¡ii, de care el a aflat din preså, a fost chemat så dea raportul ¿i de cåtre Profitul Agricol 30/2022

conducerea Prefecturii Timi¿, ¿i de cåtre MADR. Anche¿ spune cå nu poate fi declarat calamitat întreg jude¡ul, fiindcå vor fi ¿i produc¡ii, în unele zone, chiar dacå mult mai mici. “Nu po¡i presupune cå va fi calamitatat tot jude¡ul, fiindcå a¿a ceva nu este posibil. Este o prostie ce a declarat acel domn, fiindcå în Timi¿ vom avea ¿i produc¡ii ¿i nu po¡i så impui întreagå agriculturå calamitatå. Mai mul¡i fermieri ¿i autoritå¡i locale m-au sunat så må întrebe de aceastå chestiune ¿ocantå. Po¡i vorbi în numele tåu per-

sonal de inginer, dar nu în numele DAJ Timi¿”, a declarat Anche¿. În aceastå perioadå, în Timi¿, ca în jumåtate de ¡arå, comisiile pentru constatarea secetei sunt pe teren. E adevårat cå situa¡ia este dificilå în Timi¿. În unele zone, pânå la doi metri adâncime, umiditate tinde spre zero. Dar sunt ¿i zone în care nu sunt deloc probleme. La finalul lunii iulie, cele mai multe cereri pe calamitate erau pe Peciu Nou, Giulvåz, Cenei, Ionel, Gotlob, Comlo¿u Mare, Teremia Mare, Jimbolia. 25

CULTURI VEGETALE

Arad> produc]iile au fost bune În jude¡ul Arad, de pe cele aproape 100.000 de ha de grâu s-a ob¡inut o produc¡ie medie de 5.150 kg la ha, cu 15% mai reduså, fa¡å de 2021, iar la rapi¡å, 3.150 kg la ha. “Produc¡ia este mai micå fa¡å de 2021, cu 15%”, explicå Ioan Martin, directorul DAJ Arad. Bineîn¡eles cå au fost ¿i vârfuri de produc¡ii de peste 7.000 - 8.000 kg la ha. De aceea a fost ¿i ridicatå media pe jude¡. În aceastå conjuncturå, se pune ¿i problema pre¡urilor. Dacå, în 2021, kilogramul la grâu se vindea cu 0, 85 de bani, în 2022, valoarea a crescut la 1,50 - 1,60 lei. E un nivel care nu îi prea mul¡ume¿te pe producåtorii agricoli, dat fiind pre¡urile extrem de mari la motorinå ¿i îngrå¿åminte. În jude¡ul Arad, la orz, de pe cele aproape 8.000 ha, s-a ob¡inut o produc¡ie medie de 5.350 de kg la ha. În 2021, media a fost de 6.700 kg la ha. Rapi¡a a fost recoltatå de pe 26.088 ha cu o produc¡ie medie de 3.150 kg la ha. “ªi aici s-a constatat un regres fa¡å de 2021, dar în general a fost o

produc¡ie bunå, dacå ne raportåm la condi¡iile meteo grele, care au devenit ¿i mai dificile pânå la recoltat. Dacå nu mai veneau acele ploi de la începutul anului ¿i în primåvarå, ar fi fost disperare mare pentru culturile de toamnå. Acele precipita¡ii au salvat grâul, de¿i au fost tot mai rare ¿i slabe. Nu au fost ploi îndestulåtoare, dar au ajutat foarte mult cerealele påioase”, explicå Martin situa¡ia.

15.000 de ha de culturi calamitate Pe solurile care re¡in apå se vor face produc¡ii la floarea-soarelui, dar la porumb e mai dificil. Nu prea mai sunt ¿anse. E dezastru la porumb, în Arad. Reprezentan¡ii DAJ preiau în fiecare zi sute de cereri pentru stabilirea gradului de calamitate al culturilor. Au fost chiar 250 de fermieri într-o zi care au depus cererile la DAJ Arad. La nivelul jude¡ului, sunt constituite patru echipe care lucreazå ¿i merg pe

teren pentru a constata distrugerile secetei în agriculturå. Astfel sunt stabilite pierderile de produc¡ie ca urmare a lipsei apei. Pânå pe 27 iulie, erau înregistrate 15.000 de ha de culturi calamitate. Numai la porumb erau 10.000 de ha afectate de secetå. În seara de 26 iulie, a plouat u¿or în Arad. A fost ca o rouå. “Fermierii sperå så vinå oarece ploaie så mai salveze din floarea-soarelui. Avem reabilitate douå sta¡ii de pompare, la Påuli¿ ¿i la Semlac, dar având în vedere cå nivelul Mure¿ului este foarte scåzut, nu avem apå så pompåm în culturi. Dacå am avea apå, 16.000 de ha am putea iriga. Debitul a prea mic. Degeaba ai sistemul, dacå nu ai apå în râuri, dacå nu plouå. De asemenea, o parte din canale sunt curå¡ate, iar sistemul e func¡ional. Dacå nu ai apå, nu ai nimic. Dacå nu plouå, de unde så ai apå în râuri?”, se întreabå retoric Ioan Martin.

Gheorghe Miron

Agrii [i-a actualizat aplica]ia cu pre]urile practicate Agrii România a reactualizat aplica¡ia Agrii CODEX+, o solu¡ie inteligentå la îndemâna oricårui fermier. În aceastå platformå digitalå, fermierii pot gåsi informa¡ii tehnice despre produse de protec¡ia plantelor: erbicide, insecticide, fungicide, biostimulatori, fertilizan¡i foliari, tratament såmân¡å, acaricide, rodenticide, portofoliu de produse BIO etc. Agrii CODEX+ furnizeazå detalii despre fiecare produs în parte, oferind ¿i posibilitatea cåutårii produsului în 26

func¡ie de denumire, categoria din care face parte substan¡a activå sau

culturå. Mai mult, platforma are capacitatea de a scana codul de bare al produsului, iar alåturi de informa¡iile tehnice, afi¿eazå pre¡ul de comercializare. Fermierii pot alege så comande un produs sau så intre în legåturå cu reprezentantul zonal Agrii România. Pentru a accesa Agrii CODEX+ aceasta se poate descårca de pe AppStore (Iphone) sau Google play (Android) - cåutând Agrii Codex+. Profitul Agricol 30/2022

CULTURI VEGETALE

Fertilizarea grâului de toamn\ cu Cerealplus MPPA Duo Datoritå importan¡ei pe care o are în asigurarea securitå¡ii alimentare, culturii de grâu ar trebui så i se acorde o aten¡ie sporitå mai ales în actualul context agro-climatic ¿i geopolitic.

râul reac¡ioneazå bine la aplicarea îngrå¿åmintelor. Sistemul såu radicular este slab dezvoltat, exploreazå un volum redus de sol ¿i are o capacitate reduså de solubilizare ¿i absorb¡ie a elementelor nutritive din rezerva solului. Întrucât consumul maxim de elemente nutritive are loc într-o perioadå scurtå de timp, trebuie så aibå la dispozi¡ie în aceastå fazå cantitå¡i suficiente de elemente minerale în forme u¿or accesibile. Pentru ob¡inerea unor produc¡ii superioare atât cantitativ, cât ¿i calitativ este necesar ca în sol så existe toate elementele nutritive în concentra¡ii diferite conform cu cerin¡ele biologice ale plantelor. La recoltare, odatå cu fiecare tonå de grâu, pleacå din rezerva solului 8 kg P2O5 , 5 kg K2O, 2 kg de CaO, 2 kg MgO ¿i 6 kg SO3, la care se adaugå 30 kg azot ¿i microelemente. Pentru men¡inerea solului la acela¿i nivel de fertilitate este obligatoriu ca prin fertilizare så acoperim exporturile de elemente nutritive în func¡ie de produc¡ia ob¡inutå. Pe fondul actual al pre¡urilor foarte ridicate la fertilizan¡i este necesar så regândim strategia de fertilizare a culturilor de grâu, astfel încât eficien¡a så fie maximå. Un aspect foarte important, de care trebuie så ¡inem seama în alegerea îngrå¿åmântului pentru toamnå, este aciditatea solului. Fierul ¿i aluminiul prezente în solurile acide sau calciul prezent in solurile bazice contribuie la Profitul Agricol 30/2022

scåderea disponibilitå¡ii îngrå¿åmântului aplicat cu pânå la 80% în func¡ie de valoarea pH. Pentru fertilizarea culturii de grâu în toamna anului 2022 compania Timac Agro România propune fermierilor utilizarea produsului Cerealplus MPPA DUO în dozå de 200-300 kg/ha. Pe lângå formula chimicå perfect adaptatå cerin¡elor culturii de grâu, produsul con¡ine ¿i o componentå organicå patentatå ce asigurå protec¡ia nutrien¡ilor din fertilizant împotriva fenomeFii cu un pas înainte cu Timac Agro! Cultivå viitorul! Solu¡ii performante adaptate fiecårei culturi. Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dvs! ro.timacagro.com

nelor de blocare sau retrogradare, asigurând în acest fel o disponibilitate de 100% a cantitå¡ii de îngrå¿åmânt aplicatå. Suplimentar, aceastå componentå organicå patentatå are capacitatea de a disponibiliza din rezerva solului o cantitate ridicatå de elemente nutritive ce se gåsesc în sol în forme blocate. Prezen¡a precursorului fitoregulator XCK în compozi¡ia îngrå¿åmântului stimuleazå dezvoltarea sistemului radicular încå din faze incipiente de dezvoltare, crescând capacitatea plantelor de a absorbi apa ¿i elementele nutritive, asigurând astfel premisele unei culturi de succes. Solul reprezintå principalul mijloc de produc¡ie în sistemul agricol. Formarea solului are loc în sute ¿i milioane de ani, de aceea avem datoria ca prin tehnologiile practicate så îl men¡inem la acela¿i nivel de fertilitate ca la luarea în culturå sau chiar så o cre¿tem.

CULTURI VEGETALE

O cultur\ profitabil\ începe cu o s\mân]\ tratat\ cu Ympact Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

Fertilizantul de naturå organicå Ympact este inspirat din cercetårile întreprinse în programele spa¡iale pentru a favoriza cre¿terea ¿i dezvoltarea plantelor într-un mediu ostil. Aståzi este folosit la scarå largå în peste 20 de ¡åri din Uniunea Europeanå. decât în mod obi¿nuit, ducând la o

cest fertilizant, unul de ultimå genera¡ie, de origine organicå, ce poate fi utilizat pentru tratarea semin¡elor de cereale påioase ¿i mazåre, poate fi aplicat foarte u¿or împreunå cu tratamentul insectofungicid, doza fiind de 0,7 l/tonå.

Ympact beneficiazå de o formulare bazatå pe lignosulfona¡ii rezulta¡i de la fabricile de celulozå îmbunåtå¡i¡i cu acizi fulvici ¿i humici, dar ¿i cu microelemente esen¡iale cre¿terii tinerelor plante, precum Zinc, Mangan ¿i Cupru. Perioadele secetoase, frecvent întâlnite dupå semånat în ultimii ani, duc adesea la o råsårire neuniformå a culturilor de cereale påioase de toamnå, efect care poate duce la intrarea plantelor nepregåtite în iarnå ¿i uneori chiar mai råu, la pierirea lor pânå în primåvarå. Ympact este un fertilizant special creat, ce favorizeazå imbibi¡ia semin¡elor cu apå pânå la de 7 ori mai mult 28

råsårire uniformå. Acest fertilizant de ultimå genera¡ie nu doar cå ajutå såmân¡a så absoarbå apa mai repede, dar datoritå micronutrien¡ilor special ale¿i, ajutå tânåra plantå så se dezvolte mai bine, chiar imediat dupå ce a epuizat energia embrionalå. ¥n testele efectuate, se observå cå Ympact ajutå la o mai bunå dezvoltare radicularå, ceea ce oferå plantei un volum mult mai mare de sol din care planta så î¿i extragå apa ¿i nutrien¡ii atât de necesari cre¿terii. Anul acesta am analizat mai multe loturi unde a fost aplicat Ympact ¿i un insectofungicid, în compara¡ie cu o solå unde nu a fost aplicat decât tratament insectofungic. ¥ntr-un areal cu un sol argilos, care în condi¡ii de secetå pierde repede apa ¿i se compacteazå rupând rådåcinile plantelor de grâu, sola tratatå cu Ympact a demonstrat cå poate crea un microclimat propice, împiedicând stresul hidric så facå daunele prezente în sola netratatå. Efectele benefice ale acestui biostimulator organic nu se limiteazå doar în prima fazå de vegeta¡ie, oferind avantaje pânå la recoltare.

¥n testele efectuate atât în loturile de cercetare, cât ¿i în loturile fermierilor s-au observat mai multe avantaje: - o mai bunå înfrå¡ire a plantelor, procesul fiind favorizat de o råsårire mult mai uniformå (cu pânå la 30% mai mare decât variantele martor), - o mai bunå iernare a cerealelor påioase, acestea intrând mai bine dezvoltate în iarnå, - o mai bunå fertilitate a fra¡ilor datoritå dezvoltårii uniforme (s-au observat cu pânå la 45% mai mul¡i fra¡i viabili pe plantå), - o lungime mai mare a spicelor, maså radicularå bine dezvoltatå, - un numår mai mare de boabe pe spice, ob¡inând un plus de pânå la 30% la produc¡ie, - plante vizibil mai verzi, fapt ce a demonstrat o îmbunåtå¡ire a proceselor fotosintetice, - o elasticitate mai bunå a plantei, cu un procent mai redus de cådere. De¿i toate solele au fost tratate ¿i cu regulatori de cre¿tere, a existat o diferen¡å clarå ¿i în stabilitatea lanurilor, datoritå lignosulfona¡ilor din componen¡a produsului Ympact, - o îmbunåtå¡ire a stårii fitosanitare, pentru cå o plantå bine dezvoltatå este ¿i mai rezistentå în fa¡a bolilor - la recoltare, solele tratate cu Ympact au avut o uscare mai uniformå (cu 2% mai micå decât solele netratate), con¡inutul în proteinå, gluten, dar ¿i MMB-ul au fost ¿i ele în mod evident mai bune decât în variantele martor. Cele mai evidente diferen¡e au fost observate înså în zonele afectate de stres hidric sau termic. Profitul Agricol 30/2022

CULTURI VEGETALE

Paiele, cocenii [i reziduurile, Criza energiei, provocatå mai mult de intensificarea råzboiului dintre Rusia ¿i Ucraina, i-a determinat pe speciali¿tii din Timi¿ så caute solu¡ii în zona bioenergiilor regenerabile.

onform unui studiu coordonat de Teodor Vintilå, ¿ef lucråri la USAMVB Timi¿oara, dacå ar fi adunate reziduurile numai din zona agricolå din Timi¿, fårå så fie adåugate cele din industria agroalimentarå, jude¡ul poate deveni cu u¿urin¡å exportator de energie, dacå totul este transformat în bioenergie. “Dacå luåm 40% din paiele produse de culturile de cereale påioase din agricultura timi¿eanå ¿i le transformåm prin biorafinårie, vom putea produce 96.000 de tone de litri de bioetanol pe an. Dacå vorbim de o rafinårie de 50.000 de tone produc¡ie poate så acopere 192% din capacitate. A¿adar, vom avea surplus, numai dacå vom folosi 40% din paiele produse în agricultura din Timi¿. Acesta e viitorul”, a explicat Vintilå, care då ¿i exemple concrete. În Craiova, deja este gata o biorafinårie care va produce bioetanol din tot ceea ce înseamnå reziduuri provenite din agricultura jude¡ului Dolj. Din påcate, î¿i aminte¿te el, investitorii au venit mai întâi la Timi¿oara pentru a implementa proiectul, dar autoritå¡ile locale nu au fost de acord. Atunci, ei s-au dus în Craiova ¿i acolo autoritå¡ile au spus: “Da! Veni¡i la noi ¿i construi¡i biorafinåria!”. De ce ace¿ti investitori s-au dus în cele douå jude¡e? Timi¿ul ¿i Doljul au cele mai mari suprafe¡e agricole ¿i sunt cele mai mari producåtoare de cereale. Prin urmare, se ob¡in ¿i cele mai multe paie ¿i reziduori agricole. 30

“Totul este simplu: în sta¡iile de biometan se curå¡å biogazul pânå se ajunge la metan, la pre¡ul de 55 de euro per megawat, ¿i îl injectezi în re¡eaua na¡ionalå. Îl vinzi. E¿ti producåtor de metan. Asta a ratat Timi¿ul”, a atras aten¡ia specialistul în biotehnologii de la USAMVB. Investi¡iile în managementul bioresurselor sunt de lungå duratå, iar efectele nu se våd imediat. Prin urmare, trebuie så fie un efort cumulat al comunitå¡ii ¿i pe termen lung. Cele 11.000 de sta¡ii de biogaz din Germania s-au fåcut pe o perioadå de zeci de ani. Iatå cå, printr-o investi¡ie de 1.120.000 de euro accesatå prin granturi norvegiene, s-a lansat, la sfâr¿itul lunii mai 2022, proiectul de construire a unui sistem energetic de producere de energie regenerabilå în campusul USAMVB de la Timi¿oara. Sistemul cuprinde douå instala¡ii: una de fotowoltaice de 150 kilowa¡i orå putere instalatå ¿i una de producere de biogaz de 80 - 100 kilowa¡i putere instalatå, ambele formând un sistem dispecerizabil de producere a energiei. “Proiectul nostru poate fi un exemplu de bune practici pentru alte investi¡ii în zona managementul bioresurselor. Vorbim de ferme ¿i industria agroalimentarå, din zona Banatului, despre comunitå¡i rurale ¿i urbane, regiuni ¿i microregiuni. Proiectul poate fi replicat chiar în diferite zone din ¡arå”, a subliniat Teodor Vintilå. De ce s-a decis construirea unei asemenea biorafinårii? Costurile cu energia în campusul USAMVB se ridicå la 200.000 de euro pe an la electricitate ¿i 300.000 de euro pentru facturå de gaz. Era un efort extrem de mare, pentru anul 2019, când a fost fåcut studiul. Acum, în 2022, cu criza provocatå de COVID-19 ¿i råzboiul dintre Rusia ¿i Ucraina, efortul este triplu. E colosal de mult. Sudiul de fezabilitate este gata,

proiectarea tehnicå este gata, se a¿teaptå avizele ¿i autoriza¡ia de construire. În august 2023, sistemul va trebui så fie func¡ionabil.

Produci alimente ¿i furaje, ai reziduuri! În Germania sunt 11.000 de sta¡ii de biogaz, în România, 11. Din metan, nem¡ii produc 80 de terawa¡i ora pe an, noi consumåm 125 terawa¡i ora. Dacå dezvoltåm sistemele de generare ca så ajungem la nivelul Germaniei, 75% din consumul de metan poate fi oferit de managamentul sustenabil al bioresurselor ¿i nu ne atingem de ceea ce înseamnå mâncarea produså de agriculturå. Vintilå adaugå: “Iei bioxidul de carbon din aer, îl legi cu apå ¿i sco¡i glucoza formatå din polimeri care în plante e baza biomasei. Dacå facem managementul sustenabil al biomasei, facem managamentul sustenabil al energiei solare incluså în acea biomaså. Când producem alimente ¿i furaje, întotdeauna avem reziduuri. Sunt producåtori de alimente ¿i furaje ¿i se plâng cå nu ¿tiu ce så facå cu zerul. «Domn’ profesor, am atâtea gråsimi de la sta¡ia de la epurare a apelor reziduale, am multå gelatinå când fierb carnea ¿i fac mezeluri. Ce så fac cu ea, cå nu am unde så o arunc?» Nu pot så cred când aud a¿a ceva”. Un lucru este cert: nu ¿tim ce så facem cu bioresursele ¿i avem foarte multe. Materiile organice pe care oamenii le considerå reziduuri organice sunt polurile de manifestare a energiei solare, sunt bateriile acelea care încå nu s-au epuizat de curent. Trebuie så scoatem în continuare energia din ea. Cum? Existå tehnologii ¿i se aplicå. Existå ¡åri care au tehnologii ¿i le aplicå (Germania cu 11.000 de sta¡ii). ªi avem elementele necesare pentru produProfitul Agricol 30/2022

CULTURI VEGETALE

solu]ii la criza energetic\!

Teodor Vintil\, [ef lucr\ri la USAMVB Timi[oara

cerea de biocombustibil din genera¡ia a doua: paie, coceni, dejec¡ii de la animale sau materii organice provenite de la comunitå¡ile urbane ¿i rurale, tot ceea ce rezultå dupå ob¡inerea materiei prime, produsul principal pentru agriculturå ¿i industria alimentarå. Din påcate, se radicalizeazå discu¡iile de multe ori pe acest subiect. Concluzia este cå totul trebuie gândit într-un management sustenabil. Se tot aud mesaje radicalizante: vacile produc metan, så nu mai cre¿tem atâtea vaci... Dacå reducem ¿eptelul reducem ¿i emisiile de carbon. Vintilå sus¡ine cå abordarea e gre¿itå, iar el oferå ¿i solu¡ia. "Modifici managementul reziduurilor produse în fermå. E simplu. Dacå la¿i dejec¡iile de la vaci pe platformele speciale de stocare existente acum, asta înseamnå emisie de metan ¿i le cuantifici: atâtea vaci, atâta metan. Profitul Agricol 30/2022

Urmåre¿ti amprenta de carbon. E negativå. Ia så facem o captare a metanului. Îl captåm, îl transformån prin ardere în CO2 ¿i producem energie regenerabilå. Reducem amprenta de carbon. Afacerea ta devine prietenoaså cu mediul, cå ai captat metanul, nu mai pui cå mai produci ¿i energie verde, pe care nu o consumi din resurse fosile ¿i nu mai folose¿ti din îngrå¿åminte chimice, fiindcå î¡i iese digestatul din sta¡ia de biogaz. Nu mai cumperi azot la pre¡uri triple din cauza råzboiului Rusia Ucraina. Tu, ca fermier, utilizezi acel digestat så fertilizezi påmântul ca så cultivi grâu, porumb ¿i floarea-soarelui. Iatå altå reducere a amprentei de carbon!”. Ne aflåm într-o societate în care sistemele de producere a energiei verzi func¡ioneazå. Vrem så reducem plasticul din sursele petrochimice ¿i trebuie înlocuit. Avem tehnologie ¿i putem så îl

facem din plante. Avem motoare cu ardere internå sau prin aprindere prin scânteie. Scoatem benzina, bågåm etanolul. Func¡ioneazå foarte bine. Sunt motoare la ora aceastå care merg cu 85% etanol ¿i cu 15% benzinå. Avem bioetanol. De asemenea, avem biometanul, pe care po¡i så îl produci 55 euro per megawat ora la media în UE. Pre¡ul era 20-30 euro pe megawat ora, acum a ajuns la 80-100 euro plåtit la bursa interna¡ionalå pe metan, ca ¿i megawat ora. Cei care au buget na¡ional au suportat cre¿terea acestui sistem de producere (11.000 de sta¡ii de gaz în Germania, noi avem 11). Nem¡ii produc 80 de terawa¡i ora din metan. Iatå solu¡iile!, a conchis Teodor Vintilå.

Gheorghe MIRON 31

CULTURI VEGETALE

Strategii salvatoare pentru afaceri în dificultate Agrinvest Golden Relationship este o ini¡iativå orientatå cåtre fermierii ale cåror afaceri se aflå în dificultate, dar care au ¿anse de redresare dacå adoptå o strategie corectå de business. ¥n cadrul acestui program, Grupul Agrinvest pune la dispozi¡ia fermierilor afla¡i în necaz o echipå de exper¡i - economi¿ti, juri¿ti, tehnicieni, speciali¿ti în management sau comercial - care evalueazå situa¡ia ¿i dezvoltå un plan de interven¡ie complex la implementarea cåruia participå. Povestea SC Cornfield MDA (Mehedin¡i) face parte din acest proiect. Este povestea unui fermier care a pierdut totul, dar cu ajutorul Agrinvest a luat-o de la capåt ¿i acum se poate låuda cu rezultate remarcabile. Proprietarul, Marian Grådi¿teanu, este un agricultor serios, cåruia nu i-a fost teamå så cearå ajutorul, dupå ce afacerea sa a ajuns în faliment din cauza secetei ¿i a grindinei. “Am mers la Agrinvest, de¿i eram la început ¿i nu aveam niciun istoric pentru a putea merge la o bancå, spune Grådi¿teanu. Grupul a avut încredere în

“Avem aici 1.500 ha ¿i un vrâncean destoinic ¿i inimos. Avem produc¡ii de excep¡ie la cereale påioase ¿i rapi¡å ¿i premise pe produc¡ie foarte bune la culturile de primåvarå. Ne dorim så oferim fermierilor o evolu¡ie din punct de vedere tehnologic, încet, încet ne îndreptåm cåtre tehnologie performantå ¿i agriculturå de precizie, fårå de care nu am putea discuta despre produc¡ii de excep¡ie. În plus, le oferim ¿i o stabilitate financiarå, foarte necesarå mai ales afacerilor agricole la început de drum”, spune Dan Såvoiu, project manager Agrinvest Golden Relationship. noi ¿i ¿i-a asumat riscurile existente pentru a ne putea oferi o mânå de ajutor. Agrinvest ne-a sus¡inut ¿i ne-a aprobat absolut tot ce am avut nevoie aici, însemnând inputuri ¿i utilaje în valoare de aproximativ 15 milioane de lei.” În prezent, între cei doi parteneri s-a stabilit o rela¡ie excelentå, din toate punctele de vedere. Agrinvest îl sus¡ine ¿i cu sfaturi ¿i expertizå în teren, astfel

"Proiectul Agrinvest Golden Relationship sus¡ine chiar ¿i start-up-urile, chiar dacå acestea nu vin cu ni¿te garan¡ii în spate. Pentru cå Agrinvest vrea så ajute fermele aflate în impas acolo unde ¿i fermierii ¿i-o doresc. Pentru noi to¡i clien¡ii sunt importan¡i, indiferent de mårimea fermelor lor, tocmai de aceea am creat servicii integrate, care så îi sprijine så implementeze cele mai eficiente solu¡ii”, aratå Iulia Grådinaru, Head of Business Development Agrinvest 32

încât culturile så råmânå sånåtoase, iar recolta så fie bogatå. “Dacå nu era Agrinvest, sigur nu aveam niciun hectar ¿i niciun succes så începem aceastå afacere. Suntem parteneri pe termen lung, atât la inputuri, cât ¿i la vânzarea cerealelor, ¿i am primit mereu pre¡urile corecte, la nivelul celor existente pe pia¡å”, considerå Marian Grådi¿teanu. Agrinvest Golden Relationship este punctul de plecare al unor parteneriate pe termen lung, astfel încât fermierii så nu råmânå vulnerabili nici dupå trecerea perioadei critice. În prezent, în program sunt incluse aproximativ 6.000 ha de teren agricol, dar Agrinvest î¿i propune så ajungå la 10.000 ha pânå la finalul anului.

Profitul Agricol 30/2022

CULTURI VEGETALE

R\zboiul a dat peste cap implementarea proiectelor UE Fermierii din zona de vest au ajuns la disperare din cauza blocajului legat de implementarea proiectelor cu finan¡are de la UE. Pre¡urile materialelor s-au triplat pe fondul råzboiului, dar ¿i neactualizarea cursului valutar ¿i birocra¡ia îngreuneazå totul.

O halå s-a scumpit de la 1 la 3 milioane euro Sebastiano Stoppa, directorul administrativ al Emiliana West Rom, din Dude¿tii Vechi, Timi¿, lucreazå 12.000 de ha, de¡ine peste 1.400 de vaci Limousine ¿i are în jur de 120 de angaja¡i. Stoppa atrage aten¡ia despre problema tot mai complicatå a fondurile europene pentru agriculturå. Emiliana West Rom are în derulare proiecte de 20 de milioane de euro, iar marea dificultate este cå s-au triplat cheltuielile. Fermierii fac previziuni, depun bugete exacte, dar majorårile incredibile de pre¡uri, din 2022, au dat totul peste cap ¿i sunt mari dificultå¡i. “Este foarte grav când ai prevåzut cå o halå costå un milion de euro, iar acum pre¡ul a crescut la aproape 3 milioane de euro", aratå Stoppa. O altå chestiune gravå men¡ionatå de directorul de la Emiliana este cå nu se gåsesc utilaje ¿i echipamente pe pia¡å pentru implementarea proiectelor. “Dacå dai comandå, acestea î¡i sunt aduse dupå un an chiar doi. E inacceptabil acest mod de lucru. De aceea se întârzie finalizarea proiectelor europene”, a subliniat Stoppa. 34

Sebastiano Stoppa, director administrativ Emiliana West Rom, Dude[tii Vechi, Timi[

Dumitru Ro¿ca de¡ine 400 de vaci de lapte ¿i lucreazå 1.000 de ha de teren agricol, unde practicå cultura mare. A accesat un proiect de 2,7 milioane de euro în 2017, dar are mari dificultå¡i så îl punå în practicå, din cauza birocra¡iei. “Situa¡ia s-a agravat ¿i mai mult acum, în pandemie, când infla¡ia a crescut foarte mult ¿i s-a majorat ¿i cursul valutar. În aceastå perioadå, existå un risc foarte mare ca un fermier care a accesat proiecte de la Uniunea Europeanå så intre în insolven¡å din cauza neactualizårii cursului valutar. “De asemenea, se înregistreazå diferen¡e foarte mari între atunci ¿i acum. Inclusiv eu întâmpin pierderi din cauza cursului valutar care avea o valoare în urmå cu patru ani, iar acum are o valoare mai mare”, aten¡ioneazå Boldi¿ Szilamer din Arad, care cre¿te peste 200 de vaci ¿i a accesat un proiect de peste 2 milioane de euro.

Dacå nu e COVID-19, e råzboiul din Ucraina Conform MADR, nu mai sunt bani la AFIR, iar bugetul este depå¿it cu 300 de milioane de euro. Se sperå la o rectificare bugetarå. Dar ¿i acolo se anun¡å deja tåieri mai degrabå decât cre¿teri. Pe de altå parte, Iulian Bucåtaru, directorul Centrului Regional pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale 5 Vest Timi¿oara, a explicat cå deja este datå ordonan¡a nr. 64 din 2022, privind ajustarea pre¡urilor ¿i a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finan¡ate din fonduri de la Uniunea Europeanå, pentru beneficiariii publici, nu priva¡i. "OUG nr. 64 este datå, dar nu ¿tim în ce måsurå se ob¡ine acceptul Comisiei Europene pentru punerea ei în aplicare pentru a putea ajuta pe toatå lumea, inclusiv pe cei care urmeazå så fie selecta¡i ¿i vor semna un contract de finan¡are. Vom vedea în ce måsurå OUG nr. 64 va putea så îi ajute pe cei care au contracte de finan¡are în derulare sau pe cei care urmeazå så aibå aceste contracte cu studiul de fezabilitate la pre¡uri întocmite în 2021 ¿i au fost notifica¡i cu selectarea proiectului Profitul Agricol 30/2022

CULTURI VEGETALE în 2022, când deja pre¡urile au sårit foarte sus, sub motiva¡ia råzboiului Rusia-Ucraina.” În ce måsurå cele douå categorii de beneficiari ar putea fi ajutate, deocamdatå nu se ¿tie. Fermierii acuzå specula¡iile fåcute din partea celor care fac oferte de pre¡uri. Evident cå toatå lumea spune cå, dacå nu mai e Covid-19, e råzboiul din Ucraina. A¿a au loc distorsiuni ale pie¡ii cu efecte directe asupra pre¡urilor materialelor de construc¡ii, care din diferite motive au ajuns så fie foarte mari sau au crescut foarte mult fårå cå cineva så poatå stabili faptul cå s-au majorat sau nu. “Chiar dacå Comisia Europeanå nu ar da acceptul pentru punerea în aplicare a ordonan¡ei, må gândesc cå trebuie så se caute solu¡ii pentru compensarea acestor majoråri ale pre¡urilor prevåzute de OU nr. 64, måcar în

parte din bugetul de stat, nu neapårat din bani europeni. Problema a depå¿it cu mult nivelul teritorial local, ¿i ¡ine de minister sau de UE. Din câte ¿tiu ministerul este în a¿teptarea unui råspuns de la Comisia Europeanå raportat la aplicarea OUG nr. 64. Problema e cå în prevederile acestui document nu se regåsesc beneficiarii priva¡i. Indiferent când se va pune în aplicare mecanismul de compensare, la un moment dat beneficiarii publici vor putea recupera cheltuielile fåcute în plus peste ceea ce a prevåzut contractul de finan¡are, din cauza cre¿terii pre¡urilor la materiale. Vorbim numai de beneficiarii publici, cårora într-un fel sau altul tot va trebui så li se dea banii”, a conchis Iulian Bucåtaru.

Gheorghe MIRON

Clubul Fermierilor Români> Preveni]i

propagarea incendiilor de câmp! Conform previziunilor Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie, urmåtoarele zile vor fi caracterizate de condi¡ii meteo extreme, în principal temperaturi care vor depå¿i în multe regiuni 40 de grade Celsius. În aceste condi¡ii, probabilitatea unui incendiu de recoltå sau de miri¿te este foarte mare. Un ciob de sticlå, un fulger, o ¡igarå aruncatå pe geamul unei ma¿ini, joaca unor copii sau persoane råu inten¡ionate pot produce pagube imense sau chiar victime. Drept urmare, chiar ¿i ajutorul pe care îl pot oferi echipajele specializate va fi considerabil redus din punct de vedere al vitezei de reac¡ie în aceste condi¡ii extreme. Profitul Agricol 30/2022

Clubul Fermierilor Români vå recomandå så ara¡i o fâ¿ie de minimum 3 m lå¡ime în vecinåtatea locuin¡elor, a fermei ¿i pe lungimea drumurilor de acces din proximitatea solelor, în ved-

erea limitårii posibilitå¡ii propagårii unui front de flacårå. Cea mai simplå ac¡iune este preven¡ia!

Arpad DOBRE 35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Patru state UE propun interzicerea exportului de animale vii Germania, Olanda, Belgia, Suedia ¿i Danemarca propun interzicerea transportului de animale vii cu vaporul ¿i limitarea la opt ore/zi pentru transportul acestora cu camionul.

“

Aceasta ar însemna cå, dacå ai avea de transportat animale din vestul ¡årii în est sau din nord în sud, trebuie så opre¿ti camionul pe drum în spa¡ii destinate adåpårii ¿i hrånirii animalelor, så råmâi acolo peste noapte. Deci, cheltuielile ar cre¿te enorm”, explicå Achim Irimescu, reprezentantul României la Bruxelles. Propunerea celor patru state a fost fåcutå în Consiliul AgriFish de pe 18 iulie, în cadrul discu¡iilor despre revizuirea Regulamentului privind transportul/exportul animalelor vii. Irimescu anticipeazå un rezultat defavorabil României al negocierilor pentru modificarea legislativå europeanå. “Parlamentul s-a exprimat deja în favoarea interzicerii transportului de animale vii. Sus¡in aceastå ini¡iativå state membre care nu au de-a face cu problema”. Practic, singurele care se opun sunt ¡årile mari exportatoare: Fran¡a, Spania, România ¿i Irlanda. Argumentul de bazå al celor care Profitul Agricol 30/2022

pledeazå pentru interzicerea exportului de animale vii e cå ¡årile de destina¡ie nu respectå acelea¿i standarde de bunåstare a animalelor precum cele din Uniunea Europeanå. “În opinia mea, dacå Europa nu va exporta animale vii, sigur standardele în ¡årile destina¡ii de export vor scådea masiv. Arabia Sauditå deja a fåcut contracte cu state din Africa, så importe de acolo 1,5 milioane de miei ¿i nu din România. A¿adar, nu se schimbå nimic, ci doar suntem noi sco¿i din comer¡ul cu animale, iar acest fapt ar fi o pierdere importantå pentru Uniune”. ¥n ¡arå, organiza¡iile profesionale îl acuzå de situa¡ie, mai mult sau mai pu¡in voalat, pe fostul consilier al expremierului Florin Cî¡u, care ar fi ac¡ionat împotriva intereselor României. “Mai întâi, a fåcut plângere penalå la DNA împotriva a opt mini¿tri ¿i a trei premieri, fiindcå au facilitat exportul de

animale vii, care ar trebui så råmânå în România, så le månânce românii”, sunt explica¡iile pe care le primim. DNA ar fi clasat cazul, dar Påun nu s-a låsat. De aici pânå la acuza¡ia cå ar fi fost “impulsionat” de australieni ca så scoatå de pe pia¡a arabå oile din România nu a fost decât un pas. Era limpede cå fårå fluxul de oi din România spre Orient australienii ar fi devenit competitivi, având subven¡ionat transportul oilor cu avionul. Destui î¿i amintesc cum, în calitate de consilier onorific al premierului României, Påun a mers în Parlamentul European, cerând categoric interzicerea exportului de animale vii. ªi, ca efectul så fie total, a prezentat filmule¡e cu animale chinuite ¿i la încårcarea pe vapor ¿i la destina¡ie, în ¡årile arabe. Evident, impactul a fost foarte puternic.

Robert VERESS 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gavril\ Tuchilu[> Eu vreau ap\, nu desp\gubiri! Am fost la Agrimat Matca ¿i am våzut dezastrul provocat de secetå. Altådatå, în anii cu ploi normale, porumbul lui Gavrilå Tuchilu¿ pårea un zid verde. Acum, a crescut pânå la genunchi ¿i s-a uscat. Mii de hectare fårå o pånu¿å. Floarea-soarelui a ajuns la brâu ¿i s-a chircit. Chiar dacå aplicå tehnologiile de vârf, un fermier performant nu are nimic pe câmp.

toate acestea, ferma lui Gavrilå Tuchilu¿ trebuie så plåteascå lunar 630.444 lei numai pentru for¡a de muncå. El vrea så irige ¿i autoritå¡ile nu au fåcut nimic pentru asigurarea apei, de¿i Dunårea curge la 85 de kilometri distan¡å. ¥n ziua vizitei mele, veniserå ¿i politicienii la Hotelul Vega din Gala¡i pentru o întâlnire cu fermierii: senatorul George Scarlat (PNL), pre¿edintele Comisiei pentru agriculturå, Sandu Viorica, ¿i Lauren¡iu-Viorel Gîdei (ambii de la PSD). “Eu le-am spus cå nu politicienii sunt vinova¡i, primii vinova¡i suntem noi, fiindcå, de 32 de ani, noi nu ne-am organizat, spune Gavrilå Tuchilu¿. Fermierii no¿tri au spus cå nu avem apå, dar noi ce am fåcut pânå acum? Noi am fåcut o asocia¡ie ¿i ne-am asumat råspunderea så preluåm inventarul de la ANIF. Unii au sus¡inut cå vom putea plåti cheltuielile de la Sta¡ia Vânåtori de la

Dunåre pânå la kilometrul 85, lucru care nu s-a întâmplat pentru cå fermierii aveau interesul så irige numai când venea seceta peste ei, ceea ce nu e normal. Ca så faci performan¡å, trebuie så irigi tot timpul. Ploaia aståzi este un bonus.” În toamna anului 2021, sta¡ia de pompare de la Vânåtori Gala¡i de pe Dunåre a fåcut explozie pentru cå era uzatå ¿i fizic, ¿i moral. “Ar trebui închiså ¿i refåcutå de la zero. Cu ce bani? Ori din banii Federa¡iei de udåtori, ori de la stat. În timpul penultimului mandat al ministrului Daea, eu am sus¡inut så treacå sifoanele din inventarul Federa¡iei în inventarul ANIF, ceea ce s-a întâmplat. Am continuat prin demersurile fåcute, împreunå cu George Scarlat, care era secretar de stat. Este o lege care trebuie îmbunåtå¡itå ca så prevadå trecerea inventarului la ANIF pentru cå nu putem noi så accesåm mai mult de douå milioane de euro din fonduri europene, ceea ce este infim pentru necesarul de iriga¡ii al Federa¡iei. Sistemul de iriga¡ii este energofag, de la pompele de pe Dunåre ¿i pânå la transportul apei, cu mari pierderi pe o

distan¡å de 85 de kilometri, cu 3 sau chiar 4 repompåri. Nimeni nu mai crede cå poate fi rentabil un asemenea sistem, la pre¡ul actual al energiei. Eu am cerut apå la 1 martie ¿i a venit la 20 mai. Am irigat doar trei såptåmâni 130 de hectare de lucernå ¿i 150 de hectare de porumb. De la 1 iunie ¿i pânå acum, pe 7 iulie, noi nu am primit niciun gram de apå. Motorul ¿i sta¡ia de bazå s-au stricat iar, am cåutat me¿teri, nu avem oameni så refacem totul rapid. Aståzi, când vorbim, se irigå 15.000 - 20.000 de hectare pânå la mine la Matca. Au venit to¡i cei care nu plåtesc nimic pe canal cu motopompe, cu tamburi, fiecare a închis ståvilarul. Sta¡ia a pornit de o såptåmânå ¿i nu ¿tiu dacå peste douå såptåmâni mai ajunge apa la mine. Iar noi am plåtit. Porumbul pe care am reu¿it så-l ud este ¿i el compromis fiindcå nu am putut relua irigarea lui. A¿a s-a întâmplat ¿i în anul 2020: am plåtit 560.000 de lei ¿i nu am fåcut nimic. Cu acei bani, puteam lua porumb ¿i fân de la Bra¿ov.” De când s-a întrerupt apa pe canal, Tuchilu¿ stå cu instala¡iile pe câmp.

Profitul Agricol 30/2022

Gavrilå Tuchilu¿ a plåtit anul trecut toate dårile cåtre Federa¡ie: 80.000 de lei pentru apå. “Interesul micului fermier este så nu irige. Ar trebui så li se dea subven¡ie dacå fac lucråri minime, dacå au documente cå au folosit semin¡e certificate. Ce se va întâmpla acum cå mii de hectare au fost sub-arendate? Dacå terenul este în zonå irigabilå, så nu mai primeascå despågubiri. Så se dea despågubire numai fermierilor afla¡i în zone neirigabile. Noi avem sistem de iriga¡ii, dar nu a mers, deci trebuie så ne dea despågubiri ¿i nouå.”

Despågubirea nu este o solu¡ie A¿a crede Gavrilå Tuchilu¿. Banii pentru despågubiri trebuie investi¡i în construc¡ia sistemelor de iriga¡ii. “Eu vreau investi¡ii, nu despågubiri. Eu vreau apå, nu despågubiri! ªi dacå se fac investi¡ii, statul trebuie så-i oblige pe fermieri så ude. Avem exemplul jude¡ului Bråila. Acum, pe secetå, ei tot fac 7-8 tone de porumb la hectar. Foarte bine, ne costå 2 tone de porumb energia pentru iriga¡ii pe hectar, dar facem ceva, decât nimic. Trebuie måsuri coercitive: trebuie så intri în asocia¡ia udåtorilor de porumb, iar când trec cu pivotul, irigi ¿i tu. Eu nu am reu¿it så-i determin så ude. Cât costå 1.000 de metri cubi de apå? 600 de lei. “Aoleu! E scump!” Dar ce înseamProfitul Agricol 30/2022

nå 600 de lei? 500 de kilograme de gråun¡e. To¡i se lamenteazå cå e greu.”

Regionalizarea ¡årii pentru iriga¡ii Când era student, se vorbea de sistemul Siret-Bårågan, de arcul de pe partea de vest a ¡årii. Se acumulau apele din mun¡i ¿i de aici se repompau. Sigur, tehnologia era atunci prin aspersiune, cu instala¡ii manuale etc. “Mi-am fåcut lucrarea de stat despre iriga¡ii, cu punct de lucru la Cosme¿ti”, poveste¿te Gavrilå Tuchilu¿. “Acolo, iriga¡iile se fåceau subteran la vie, aveam sistem de iriga¡ii prin picurare la porumb, grâu, legume ¿i vie, pornea singur când era nevoie. Am fåcut o lucrare cum trebuie, nu plagiatå. Må gândesc aståzi, dupå atâta timp, a¿a cum am våzut la ªerban Group. Ei irigå par¡ial prin pivot, dar cartoful, rapi¡a, porumbul le udå prin picurare. Acolo l-am cunoscut pe un reprezentant al unei firme ¿i l-am invitat aici så vedem dacå putem ¿i noi så facem acela¿i lucru, dar ne lipse¿te sursa de apå. Putem fora ¿i la 500 de metri, nu avem apå în pu¡uri, dar apa din Siret poate ajunge la rådåcina plantei ¿i lucrurile se vor schimba. O sta¡ie de pompare pe malul barajului de la Movileni, o conductå închiså, pe care apa så coboare gravita¡ional pe canal de la barajul Movileni de pe Siret.

Doar trebuie så schimbåm pu¡in panta prin taluzul lateral, pânå la Lie¿ti. Cu pierderi zero. Ar fi costat 52 de milioane de euro toatå investi¡ia, dar se puteau uda 14.500 de hectare. De aici, ne putem extinde ¿i irigåm alte 13.000 de hectare din bazinul legumicol Matca ¿i Cudalbi. În total, 28.000 de hectare, ce pot fi irigate. Aici este un canal magistral, în care se pot acumula miliarde de metri cubi de apå. Dacå avem apå, atunci vom atrage fonduri europene pentru instala¡ii de irigat. Dar dacå noi eram fermieri serio¿i ¿i puneam fiecare mânå de la mânå, o fåceam singuri. Insist cât voi tråi pentru punerea în func¡iune a sistemului de irigat din Siret. Avem fermieri care au construit pe proiecte europene instala¡iile de udat, dar nu au apå.” Proiectul de iriga¡ii de la Movileni Siret a fost aprobat de Ministerul Agriculturii. Trebuie doar finan¡at. Adicå ministrul Agriculturii îl informeazå pe premier, iar premierul aprobå. Gavrilå Tuchilu¿ este printre pu¡inii fermieri din România care au fåcut performan¡å chiar ¿i în fa¡a unor politici agrare obtuze, dar nu ¿i contra vitregiilor naturii.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Asocia]iile îi cer lui Petre Daea s\ le salveze vacile Nouå asocia¡ii ale crescåtorilor de taurine i-au trimis ministrului Petre Daea un memoriu prin care îi solicitå så ia urgent måsuri care så salveze zootehnia. Ele repro¿eazå gânditorilor de la Ministerul Agriculturii cå i-au exclus pe crescåtorii de animale din categoria celor care pot primi adeverin¡e de la APIA pentru a accesa din bånci banii de subven¡ie. În prezent, beneficiazå de aceastå facilitate numai cei care se ocupå de culturi vegetale. “În contextul actual, în care crescåtorii de taurine întâmpinå cele mai dificile momente cauzate de secetå, când au furaj insuficient ¿i mai ales slab calitativ, când existå o presiune în cre¿tere a costurilor cu inputurile ¿i când lipsa de predictibilitate a produc¡iei zootehnice este tot mai persistentå, crescåtorii de taurine au nevoie de sprijinul reprezentan¡ilor MADR ¿i APIA.” Memoriul este semnat de membrii HolsteinRo, Aberdeen Angus, Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, alåturi de LAPAR, Bovicoop, AGCTR ¿i ACVBR Sim. Asta înseamnå introducerea pe lista schemelor pentru care se elibereazå adeverin¡å pentru credite ¿i urmåtoarele subven¡ii: Ajutor Na¡ional Tranzitoriu 7, Ajutor Na¡ional Tranzitoriu 8, Cadru temporar Covid-19 ¿i, respectiv, Sprijin Cuplat în Zootehnie. 40

Reprezentan¡ii crescåtorilor de animale solicitå ¿i suplimentarea subven¡iei Covid 19, ¿i cre¿terea cuantumului de la 126,83 lei/cap de animal, cât s-a achitat deja, la 500 lei/cap de animal, adicå o diferen¡å de circa 374 de lei care så fie plåtitå fermierilor.

istinct, cer ca la rectificarea bugetarå så fie suplimentat bugetul alocat MADR pentru Sprijinul Covid 19, aferent anului 2022, ¿i completarea sumelor acordate fermierilor crescåtori de bovine pânå la 500 lei pe cap, deoarece cuantumul pe cap de vacå acordat, respectiv 126,83 lei, a fost prea mic în contextul cre¿terii galopante a tuturor cheltuielilor. ¥n plus, cer o întâlnire de urgen¡å, pentru a identifica solu¡ii concrete pentru fermele zootehnice aflate în zonele calamitate de secetå. Acestea se aflå în pericolul de a nu putea asigura stocul de furaj cantitativ, pentru cå din punct de vedere calitativ este compromis.

“Încå nu am cumpårat fân fiindcå nu am de unde, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor Bovinelor pentru Carne din România, crescåtor de Charolais de la Câmpulung Moldovenesc. Nu s-a fåcut din cauza secetei nici porumbul pentru boabe, nici porumbul de siloz. Majoritatea au ¿i animale ¿i nu mai vând. Va fi cel mai greu an pentru zootehnie. Peste douå-trei såptåmâni se va usca ¿i iarba de pe munte. Prin adresa noastrå co-

munå, am cerut Ministrului Agriculturii så ne elibereze ¿i nouå APIA adeverin¡e pentru bånci. Numai cei care au culturå mare pot primi adeverin¡e. ªi noi ce facem? To¡i politicienii vorbesc frumos despre zootehnie la televizor, dar atât. Noi am ajuns cei mai discrimina¡i. În realitate, zootehnia a råmas Cenu¿åreasa agriculturii. Cei 126 de lei, acorda¡i ca sprijin pentru Covid, ajung pentru hrana unei vaci pe trei zile din 365. Total insuficient! Noi am vrut så ni se dea diferen¡a de 500 de euro la rectificarea de buget. Ar trebui apoi un sprijin separat pentru banii de furaje. Lipsa furajelor este deja o problemå na¡ionalå, care ne va afecta mult în perioada de iarnå. Vom vedea cum vom supravie¡ui, nu ne mai gândim la profit. Se vede cum se usucå på¿unea de la o zi la alta. Mul¡i colegi î¿i pun speran¡a în paie. Ne låsåm pe noi pentru animale.” Furajele din Ucraina nu au ajuns prin Suceava. “Trebuiau adu¿i ni¿te cai de-acolo în România ¿i, pânå s-au ob¡inut aprobårile, rachetele ru¿ilor au omorât caii.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 30/2022

MA{INI & UTILAJE

Utilaje eficiente pentru conservarea apei în sol Seceta prelungitå din acest an pune mari semne de întrebare legate de modul în care vor fi reluate lucrårile pentru culturile de toamnå. Rapi¡a ar urma så fie semånatå începând din a doua parte a lunii august, iar la câteva såptåmâni distan¡å, vine rândul culturilor de påioase. Cel pu¡in aceasta este teoria, dar în practicå este necesarå o minimå umiditate a solului pentru aceste semånåturi, iar seceta prelungitå poate întârzia aceste lucråri.

peciali¿tii recomandå ca, în aceste condi¡ii, prelucrarea solului så se efectueze cu utilaje care ajutå la conservarea apei în Profitul Agricol 30/2022

sol, iar printre aceste echipamente se numårå scarificatoarele, combinatoarele ¿i grapele cu discuri Dondi, Terria ¿i Terradisc din portofoliul NHR Agropartners. Dr. Florin Neac¿u, specialist NHR Agropartners (foto medalion), spune cå, pe de o parte, trebuie spartå crusta care se formeazå la adâncimea aråturii (hardpan-ul), ca så permitå circula¡ia apei din adâncime spre suprafa¡a solului prin capilare. Urmeazå afânarea stratului de sol de la suprafa¡å, pentru a întrerupe legåtura capilarelor cu aerul ¿i pentru a reduce evaporarea apei. Pentru ob¡inerea acestor rezultate se poate utiliza un scarificator cu tåvålug sau un combinator greu. Pentru conservarea apei în sol trebuie evitate trecerile necontrolate. Ghidarea prin GPS este un sprijin important pentru controlul trecerilor ¿i

evitarea suprapunerilor. Apoi, trebuie fåcutå nivelarea solului la lucrårile de pregåtire a terenului ¿i trebuie evitatå råscolirea solului, dacå nu este necesarå. În cazul ogorului de toamnå, acesta trebuie nivelat obligatoriu pentru a reduce evaporarea. O serie de studii demonstreazå cå pierderile de apå prin evaporare la un sol arat ¿i nivelat sunt substan¡ial mai mici fa¡å de aråtura nenivelatå. Cât prive¿te prelucrarea terenului cu echipamente care conservå apa în sol, grapa cu discuri trebuie folositå toamna, acolo unde se vor face semånåturi dupå o culturå premergåtoare care laså solul relativ afânat ¿i curat, pentru pregåtirea de bazå a terenului. Pentru pregåtirea patului germinativ Neac¿u recomandå combinatorul, la o adâncime cât mai F

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE apropiatå de cea de semånare, deoarece acest echipament distruge buruienile precoce ¿i poate încorpora ¿i îngrå¿åmintele sau erbicidele. Revenind la grapa cu discuri, aceasta se poate folosi ¿i la dezmiri¿tit, lucrând la o adâncime reduså, acest utilaj fiind eficient ¿i la spargerea bolovanilor ¿i nivelarea solului dupå arat.

Prelucrarea cu scarificatoare, cultivatoare ¿i grape Scarificatorul purtat Dondi 705, cu tåvålug, are o lå¡ime de lucru de 2,5 m ¿i prelucreazå solul pânå la o adâncime

de maximum 50 cm. Are 5 organe de lucru dotate cu aripioare, o greutate de 950 kg ¿i este echipat cu tåvålug dublu în greutate de 550 kg, cu col¡i curba¡i, cu reglare hidraulicå. Cultivatoarele tractate Poettinger Terria pot înlocui cu succes plugurile ¿i sunt eficiente la dezmiri¿tire ¿i pregåtirea patului germinativ. Aceste echipamente amestecå foarte bine resturile vegetale ¿i afâneazå complet solul la adâncimi de la 5 la 35 cm. Sunt disponibile în portofoliul NHR Agropartners, în variante de 4, 5 ¿i 6 m lå¡ime, cu 3 ¿i 4 rânduri de organe de lucru.

Grapele cu discuri compacte Terradisc sunt concepute în special pentru lucråri de dezmiri¿tit ¿i pentru pregåtirea patului germinativ pentru culturile de toamnå. Gama de grape cu discuri compacte (scurte) Poettinger Terradisc include modele purtate, cu cadru rigid, de la 3 la 4 m sau cu cadru rabatabil de la 4 la 6 m ¿i tractate rabatabile la 4 la 10 m, la care lå¡imea de gabarit în transport este sub 3 m. Grapele Terradisc cu discuri lucreazå la viteze mari ¿i la o adâncime de pânå la 15 cm, asigurå o pregåtire uniformå a solului ¿i un amestec foarte bun al resturilor vegetale în sol, chiar ¿i pe terenuri uscate.

Eficien¡a Poettinger Terradisc, doveditå în practicå Cåtålin Ionescu, inginer agronom ¿i vicepre¿edinte al societå¡ii agricole Agroind Tuluce¿ti - Gala¡i, se numårå printre fermierii care au utilizat cu succes utilajele de pregåtire a patului germinativ ¿i care faciliteazå conservarea apei în sol. În ferma de 900 ha se regåsesc o serie de ma¿ini ¿i utilaje agricole, printre care tractoare Deutz-Fahr, o combinå de la acela¿i producåtor, precum ¿i echipamente de prelucrarea solului printre care ¿i Poettinger Terradisc. "Acest utilaj l-am primit în testare anul trecut de la NHR Agropartners, iar dupå ce ne-am convins de performan¡e, l-am achizi¡ionat. La noi în zonå, practic, avem secetå de aproximativ 5 ani, mai ales în 2020 ¿i în acest an. În aceste condi¡ii a trebuit så ne gândim cum så påstråm mai bine apa în sol, iar Poettinger Terradisc a reprezentat cea mai bunå alegere." Fermierul a precizat cå acest utilaj ajutå, pe de o parte, ca umiditatea din adâncime så urce spre suprafa¡å, iar discurile så mårun¡eascå solul la suprafa¡å ¿i så închidå capilaritatea, respectiv contactul cu aerul, conservând astfel apa în sol. Modelul pe care l-a achizi¡ionat de la NHR Agropartners, dupå ce s-a con42

vins de eficien¡a utilajului, este un Terradisc cu lå¡ime de lucru de 4 m, care poate fi operat în condi¡ii foarte bune de un tractor cu putere de 200 CP. În plus, experien¡a anilor trecu¡i l-a determinat pe Cåtålin Ionescu så nu mai foloseascå plugul, deoarece a constatat cå aratul, de¿i necesar la anumite culturi, duce la pierderea unei mari cantitå¡i de umiditate din sol, odatå cu întoarcerea brazdei. ¥n schimb, Terradisc-ul mårun¡e¿te foarte bine solul la suprafa¡å, încetinind mult evaporarea apei. Astfel, chiar ¿i în condi¡ii de secetå, reu¿e¿te så semene grâul ¿i så ob¡inå recolte mul¡umitoare. Între timp, a mai achizi¡ionat ¿i un

scarificator Dondi de la NHR Agropartners, tot pentru a prelucra solul în profunzime ¿i a reduce pierderile de umiditate din sol. Problema cea mai mare råmâne înså costul de înfiin¡are a culturilor. "În 2020 seceta a fost mult mai puternicå, dar am reu¿it så închidem anul fårå datorii. În acest an, seceta nu este atât de severå, dar costurile la îngrå¿åminte au crescut de aproximativ cinci ori. Totu¿i, ceea ce ne mai ajutå sunt aceste utilaje de prelucrare a solului cu conservarea apei în påmânt, cu ajutorul cårora vom reu¿i så înfiin¡åm culturile de toamnå ¿i speråm så ob¡inem recolte mul¡umitoare."

Profitul Agricol 30/2022

MA{INI & UTILAJE

Anvelope BKT rezistente la perfor\ri [i t\iere Culturile cu tulpini dure, tåierea excesiv de scurtå a acestora la recoltare ¿i între¡inerea necorespunzåtoare a solului pot cauza perforåri ¿i rupturi ale anvelopelor. Pentru a veni în întâmpinarea acestei problemei cu care fermierii se confruntå tot mai frecvent, BKT recomandå anvelope realizate din compu¿i speciali, din gamele dedicate recoltårii ¿i aratului.

roducåtorii de semin¡e, precum porumb, soia ¿i rapi¡å au dezvoltat culturi robuste, care råmân stabile ¿i au rezisten¡å ridicatå la vânt, la varia¡ii semnificative de temperaturå, la boli ¿i infec¡ii parazitare. Dar reversul este miri¿tea la fel de robustå,

extrem de rigidå. Pentru a o tåia, operatorii trebuie så-¿i doteze utilajele cu echipamente speciale ¿i cu anvelope foarte rezistente, de înaltå performan¡å. Miri¿tea deterioreazå anvelopele la pere¡ii laterali ¿i la nivelul benzii de rulare, în principal în caneluri. La deplasarea pe miri¿te, fric¡iunea provoacå desprinderea unor bucå¡i mari de cauciuc. Aceste probleme nu au apårut de ieri, de azi. BKT lucreazå de câ¡iva ani la gama sa de anvelope cu cutå înclinatå ¿i radiale, oferind versiuni inovatoare cu benzi din aramidå, pentru rezisten¡å crescutå la perforåri ¿i versiuni speciale în care compusul folosit garanteazå o rezisten¡å maximå la tåiere.

Agrimax Teris Astfel, la problema perforårilor ¿i tåieturilor provocate de miri¿te, BKT råspunde prin caracteristicile excep¡ionale ale modelului Agrimax Teris, o anvelopå radialå cu un compus diferit de cel proiectat pentru tractoare, mai dur ¿i mai rezistent, pentru ma¿ini de cultivat ¿i recoltat, cu precådere pentru combine de recoltat. Protec¡ia specialå pentru peretele lateral ¿i muchia ranforsatå spore¿te rezisten¡a ¿i ciclul de via¡å al acestui produs. În plus, caracteristicile-cheie ale gamei Agrimax Teris garanteazå performan¡e foarte bune îm materie de trac¡iune, stabilitate ¿i o capacitate ridicatå de încårcare.

Flotation În etapa aratului, când utilajele sunt echipate în mod normal cu anvelope de flota¡ie, pentru o mai bunå distribuire ¿i sus¡inere a greutå¡ii, BKT 44

Anvelope pentru remorci ¿i utilaje Pentru echipamente agricole ¿i remorci BKT oferå ¿i anvelopele radiale cu rezisten¡å la miri¿te: - AW 711, concepute special pentru aplica¡ii de cultivare a solului, con¡ine un compus special al benzii de rulare, care îi asigurå ciclul de via¡å lung; - RIB 713, o anvelopå a cårei structurå cu bandå din o¡el garanteazå o rezisten¡å maximå la perforare; - SR 713, o anvelopå radialå cu structurå din o¡el, cu tehnologie VF, cu amprentå mare, pentru compactarea reduså a solului; - I-1, proiectatå cu un compus rezistent la miri¿te, pentru a cre¿te durata ¿i performan¡a generalå pe câmp. recomandå produse speciale: anvelopele Flotation 558 ¿i Flotation 648 cu cutå înclinatå, echipate cu benzi din aramidå HD în varianta standard pentru a preveni perforårile. Acestea sunt potrivite în special în cazul miri¿tii dure. Flotation 558 este o anvelopå care are cutå încruci¿atå, pentru combine de recoltat ¿i prese de balotat balo¡i rotunzi, atât în transport rutier, cât ¿i off-road. Flotation 648 este adecvatå în special pentru transportul pe câmp ¿i în aplica¡ii de semånat. Ambele au o capacitate de trac¡iune ridicatå. Designul deosebit al benzii de rulare permite transportul încårcåturilor foarte mari la o presiune micå în anvelope. Acest lucru garanteazå compactarea reduså a solului ¿i, totodatå, protejeazå culturile împotriva deteriorårii.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 30/2022

MA{INI & UTILAJE

Tractoarele Kubota M7003 calitate [i fiabilitate japonez\ Livrate în 32 de ¡åri din Europa, SUA, Australia ¿i Japonia, tractoarele din seria M7003 fac parte din råspunsul Kubota la provocårile din ce în ce mai mari cu care se confruntå agricultura. Sunt tractoare capabile så execute lucråri dificile la performan¡å maximå, în condi¡ii de solicitare continuå. Pe câmp sau în fermå, ele ¿i-au dovedit calitatea ¿i fiabilitatea.

eamintim cå, în acest an, Kubota a livrat în Europa tractorul cu numårul 10.000 din seria M7003. Pe de altå parte, prin Agri-Alian¡a, distribuitor autorizat Kubota pentru România, fermierii români au alåturi un partener puternic, eficient ¿i fiabil - în câmp, pe fânea¡å sau la fermå. Compania a livrat în acest an o serie de tractoare Kubota cåtre ferme din mai toate zonele ¡årii, fermierii care le-au comandat ¿i achizi¡ionat fiind convin¿i de fiabilitatea acestor utilaje.

3 modele, M7133, M7153 ¿i M7173, cu o putere nominalå de 130, 150 ¿i 170 de cai-putere. Noul motor Kubota V6108 TIER 5 de 6,1 litri cu cilindri a fost dezvoltat cu un singur scop: performan¡å mai mare. Acest motor combinå caracteristicile de eficien¡å ale motoarelor cu 4 ¿i 6 cilindri, oferind performan¡e în condi¡ii dificile de teren cu un consum de motorinå redus, performan¡å mai mare, consum mai mic.

Echipåri performante Seria de tractoare Kubota M7003 este dotatå în echiparea standard cu Motoare de pânå la 170 CP Tractorul Kubota din seria M7003 transmisie Powershift cu 6 trepte, ce îmbinå perfect puterea brutå cu tehnolo- oferå 30 de trepte înainte ¿i 15 trepte gia înalå ¿i precizia japonezå. Seria are înapoi. La tractoarele din gama Pre-

mium, op¡ional sunt disponibile transmisii variabile continuu, tip KVT. În plus, func¡ia Xpress Restart permite operatorului så opreascå tractorul fårå a utiliza pedala de ambreiaj. Modelele gamei M7003 sunt dotate cu un sistem hidraulic închis cu o pompå cu debit variabil de 110 l/min tip “CCLS” (Closed Center Load Sensing) ¿i sunt echipate în dotarea standard cu cel putin trei distribuitoare hidraulice controlate mecanic sau electronic. Op¡ional, sunt disponibile pânå la douå sau chiar trei distribuitoare hidraulice suplimentare. Versiunea Premium a tractoarelor M7003 are ¿i o func¡ie “swap valve”, care permite personalizarea accesului la sistemul hidraulic conform prefe-

Profitul Agricol 30/2022

MA{INI & UTILAJE

rin¡elor operatorului pentru utilizarea butoanelor sau a joystick-ului. Astfel, pot fi controlate electronic pânå la ¿ase valve hidraulice. O altå caracteristicå practicå este noua func¡ie “Multi speed Control”, care, prin reglarea “agresivitå¡ii” direc¡iei, faciliteazå întoarcerea tractorului sau lucrul cu încårcåtorul frontal.

arc) sau pneumaticå (cu pernå de aer), în func¡ie de op¡iuni, protejeazå atât operatorul, cât ¿i tractorul, toate acestea asigurând o productivitate sporitå.

Dotåri pentru agricultura de precizie Pe lângå toate aceste dotåri performante, tractoarele din gama M7003 mai au un atu: sunt pregåtite pentru agricultura de precizie. Echipårile în acest Capacitate de ridicare sporitå Fie cå sunt montate în spate sau în sens includ integrarea TIM (Tractor Imfa¡å, ridicåtoarele sunt adaptate la per- plement Management). forman¡ele deosebite ale tractoarelor Kubota M7003. Fiabilitate doveditå în ferme Capacitatea de ridicare pe spate este de pânå la 9.400 kg, ceea ce perCum spuneam la începutul acestui mite lucrul rapid cu utilaje grele, cum ar articol, Agri-Alian¡a a livrat în acest an fi o semånåtoare în tandem cu o grapå o serie de tractoare Kubota în Romârotativå sau alte utilaje, cum ar fi nia, în ferme axate pe planta¡ii pomiplugurile sau cultivatoarele. cole, zootehnie sau pe cultura mare. Cât prive¿te capacitatea de ridicare Printre fermierii care sunt convin¿i pe fa¡å aceasta este de 3.900 kg, de fiabilitatea acestor tractoare se oferind o capacitate suplimentarå de numårå ¿i Bogdan Dragomir, de la Agro ridicare pentru o manevrare mai u¿oarå Lact Såcele, care administreazå împrea sarcinilor ce necesitå utilizarea utila- unå cu fratele såu 1.000 ha de teren jelor grele. De asemenea, puntea din agricol, pe care cultivå orz, grâu, rapi¡å fa¡å dispune de suspensie, oferind un ¿i floarea-soarelui. plus de confort ¿i adaptare a acestor Are 45 de ani, a absolvit Agronomia tractoare la diverse opera¡iuni, inclusiv în 2001, iar de atunci s-a implicat îmîn ferme mixte. preunå cu fratele såu în agriculturå, Confortul remarcabil al conducerii preluând frâiele fermei de la pårin¡i, este esen¡ial în timpul zilelor lungi ¿i care s-au pensionat. Iatå cå, ¿i în acest obositoare de lucru. Cabina M7003 a caz, ferma de familie are continuitate. fost proiectatå pentru a face munca opFermierul a cumpårat recent un eratorului cât mai u¿oarå posibil. Este tractor Kubota din seria M7 ¿i nu se aflå spa¡ioaså, iar nivelul scåzut de zgomot, la prima achizi¡ie a unui utilaj Kubota. precum ¿i aranjamentul ergonomic al “Mai avem un tractor Kubota mai comenzilor asigurå o muncå eficientå. «båtrân», model M130X, dar încå perSuspensia pe cabinå, mecanicå (cu Profitul Agricol 30/2022

În prezent, cu certificarea primitå de la AEF (Agricultural Industry Electronics Foundation) pentru modelele M7003, TIM permite prin Isobus comunicarea bidirec¡ionalå între tractor ¿i echipament, prin care echipamentul poate controla anumite func¡ii ale tractorului, de exemplu în timpul lucrului cu presa pentru balo¡i rotunzi. Preluând controlul opera¡iunilor repetitive de balotare, TIM poate încetini ¿i opri tractorul, poate descårca balotul ¿i reîncepe balotarea, pentru a se ob¡ine balo¡i cu densitate identicå, iar aceste opera¡iuni au loc fårå interven¡ia operatorului. Modelele premium pot fi echipate cu un monitor de 7 inci (17,8 cm) sau chiar cu un monitor de 12 inci (30,5 cm) Pro ¿i sunt complet compatibile ISOBUS. Pe lângå toate aceste performan¡e, e bine de ¿tiut cå, în prezent, AgriAlian¡a oferå un beneficiu în plus: programul Kubota Care, care asigurå garan¡ie extinså de 5 ani/5.000 ore sau 5 ani/3.000 ore, în func¡ie de dotåri.

Arpad DOBRE formant ¿i fiabil. Crede¡i-må, nu sunt vorbe în vânt! Dupå mai mult de 6.000 de ore de func¡ionare - îl avem în fermå de ani de zile - i-am schimbat doar un compresor ¿i o pompå de apå. Atât!” Kubota cel “båtrân” va fi utilizat în continuare în fermå, dar Bogdan Dragomir a decis cå e momentul unei noi achizi¡ii ¿i a comandat un nou tractor, cum altfel decât Kubota. Noul intrat în “familia” de utilaje agricole de la Agro Lact este un model Kubota M7172 Premium, care va completa dotarea cu utilaje performante ale fermei, printre care se mai numårå ¿i un distribuitor de îngrå¿åminte Kubota, semn cå fermierul este fan al producåtorului japonez de utilaje agricole. “Peste tot unde merg eu laud calitatea acestor tractoare, o fac bazat pe rezultate concrete. Au motoare foarte bune, nu «månâncå» ulei aproape deloc, sunt foarte bine construite. Le recomand tuturor måcar så le încerce, så le testeze în ferme, cå meritå.” 47

LOCURI DE MUNC|

ALIRA RECRUITMENT RECRUTARE ÎN AGRIBUSINESS POZIºII DESCHISE - IULIE 2022 REGIONAL SALES MANAGER - MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

INGINER PRODUCºIE - BRÅILA / TULCEA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

JUNIOR LOGISTIC OFFICER - BUCUREªTI

ANALIST SERVICII CLIENºI - BUCUREªTI Companie producåtoare de semin¡e

MANAGER LOGISTICÅ - CRAIOVA Companie distribuitoare de motoutilaje agricole

DIRECTOR ZONAL VÂNZÅRI: IL, CT&TL, TR/AG

Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e Companie distribuitoare de inputuri

TEHNICIAN INSTALÅRI SISTEME IRIGAºII - Oltenia / Vest ¿i Moldova

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 48

Profitul Agricol 30/2022

PAGINA DE HOBBY Capra neagr\ „Capra neagrå este mai înaltå/ Decât mun¡ii care-o zåmislesc”, spune poetul. ªi pe drept cuvânt: plåmåditå parcå din aerul tare al înål¡imilor, din lacrimi de rå¿inå ¿i din a¿chii de piatrå, aceastå temerarå antilopå a Carpa¡ilor mistuie sub copite cele mai ame¡itoare ¿i mai pu¡in accesibile ascu¡i¿uri ale magmei încremenite. Socotitå de cåtre savantul Marcel A. Couturier în grandioasa lui monografie „Le chamois” (1938) drept „cea mai puternicå în totalitatea dimensiunilor sale”, fiind „în deplinå înflorire”, capra neagrå româneascå (Rupicapra rupicapra carpatica) reprezintå o culme greu de atins ca ideal al speciei. A¿a se face cå, din sumedenia de ciopoare care au fåcut ¿i fac så scapere sub copite mun¡ii acestei planete, nici unul nu a putut încå oferi un trofeu pe potriva renumitului cap de serie al bra¿oveanului Adolf Hesshaimer, 141,10 puncte CIC, dobândit în Fågåra¿ (Gârdomanul Mare), în anul 1934. ªi, fiindcå tot neam låsat fermeca¡i de amintiri, så respiråm pentru câteva clipe, cu îngåduin¡å ¿i duio¿ie, parfumul primelor noastre cår¡i de vânåtoare. Iatå, de pildå, ce scria în „Cålåuza venatorului” (1899) Daniil G. Carussy: „De la luna lui Iunie pânå în luna lui Septembrie este epoca de aur pentru capre”. Atunci, aceastå sålbåticiune gåse¿te „pe mun¡i på¿iunea cea mai plåcutå, erburile cele mai aromatice; se îngra¿e ¿i se face veselå”. Dupå ce aflåm cå „amorul secselor se desvoltå la capre toamna”, suntem introdu¿i în intimitatea respectivului ceremonial, prilej ini¡ial de confruntåri aprige între pretenden¡i: „Dar cu cel biruitor femela pleacå veselå ¿i amândoi se retrag la un loc singuratec, spre a gusta acolo în tåcere dulcea¡a amorului”. Cât prive¿te aspectul gastronomic al acestui vânat nobil, så urmåm pove¡ele Profitul Agricol 30/2022

lui Ionel Pop, care dupå ce fusese el însu¿i vânat, a fost silit så-¿i semneze volumul „Capra neagrå” (1957) cu pseudonimul I. Venator: „Carnea de caprå neagrå nu are o faimå culinarå

prea bunå. Cauza este cå se vâneazå aproape exclusiv în epoca împerecherii ¿i numai ¡apii, iar dintre ace¿tia pe cât posibil cei mai båtrâni. Or, tocmai în aceastå epocå ¡apii au miros greu, care se transmite ¿i cårnii. Apoi carnea ¡apilor este negrie, iar dupå epoca împerecherii, slabå, a¡oaså, fårå gråsime. (…) Mirosul råu al cårnii de ¡ap båtrân dispare, dacå e låsatå carnea så înghe¡e ¿i e ¡inutå înghe¡atå 7-8 zile. Dupå cum am aråtat, acel miros e mult diminuat, dacå imediat dupå împu¿care sunt îndepårtate testiculele, bå¿ica urinarå ¿i glandele retrocornale. ºinutå în saramurå aromatizatå cu legume ¿i condimente, carnea î¿i pierde de asemenea din mirosul neplåcut, se frågeze¿te. Se preparå ¿i pastramå de caprå neagrå, de asemenea ¿i afumåturå. Arta gospodinei are desigur rol hotårâtor ¿i pentru gustul bucatelor preparate din carne de caprå neagrå.” Optimismului moderat al lui Ionel Pop i se opune înså entuziasmul fra¡ilor E. C.

¿i S. C. Gheorghiu, care, în lucrarea lor „Vânåtoarea în România” (1901), decreteazå: „Carnea acestui animal este delicioaså (…), mult mai gustoaså ca cea de cåprior, cåci se hråne¿te cu ierburi mai fragede ¿i mai aromatice”. În plus, seul såu „vindecå sgârliturile ¿i rånile mici, se întrebuin¡eazå ¿i-n far-

macii, sau pentru lumânåri, care sunt escelente”. Så le a¿ezåm, a¿adar, în sfe¿nic, pe masa la care vom aduce platoul cu...

Pastramå de caprå neagrå Se taie mu¿chiul în felii groase de un deget. La un kilogram de carne se pregåte¿te un amestec format din: o lingurå de sare grunjoaså, cinci de o¡et, o jumåtate de linguri¡å de piper ¿i tot atâta nuc¿oarå, râ¿nite, un praf de zahår, unul de boia de ardei iute, coriandru ¿i o cåpå¡ânå de usturoi zdrobit. Cu acest amestec se freacå bucå¡ile de carne ¿i se a¿azå într-un vas emailat, presate cu o greutate, timp de cinci zile. Dupå un stagiu la fum rece, din rumegu¿ de fag ¿i frunze de urzicå, se în¿irå la zvântat în loc aerisit. Se consumå rece, tåiatå sub¡ire, cu pâine de ¡est sau måmåligå caldå, la umbra câtorva butelci de Merlot sau de Feteascå Neagrå de Urla¡i. Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 4-5 august Saaten-Union va organiza evenimentul Ziua Campului în platforma demostrativå de la Drajna. Evenimentul va începe în fiecare zi de la ora 10.

B\uturile carbogazoase, în pericol din cauza fabricilor de azot

¥n plinå varå, producåtorii europeni de båuturi carbogazoase se 22 august confruntå cu o penurie La ¥nsurå¡ei, Bråila, va avea loc lansarea brandului american de cel pu¡in hilarå. Le semine Stine. Se va ¡ine în ferma lipse¿te dioxidul de carNikagri, a lui Nicu Ra¿noveanu. bon alimentar. Motivul e simplu. 8 septembrie CO2-ul, dioxidul de carLa Orezu, Ialomi¡a, în ferma Elsit a bon, este un gaz secunlui Nicolae Sitaru, va avea loc Ziua dar, produs de companiPorumbului, un eveniment în care ile de îngrå¿åminte. ªi, implicarea APPR convinge mii de cum marii producåtori ¿i-au oprit sau doar fermieri så îl viziteze. redus produc¡ia de îngrå¿åminte, ¿i dioxid de carbon se gåse¿te mai pu¡in pe 13 - 15 septembrie pia¡å. ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Deja marii jucåtori de pe pia¡a apelor Space 2022, o expozi¡ie pentru minerale, ca Aqua Sant’Anna sau Sanpelcrescåtorii de animale, dar cu legrino, anun¡å cå trebuie så î¿i restrângå destule elemente interesante ¿i pen- produc¡ia. Nici Cocoa Cola sau Pepsi Co tru cei din cultura mare. nu stau mai bine ¿i vorbesc despre o situa¡ie agravatå. 15 - 17 septembrie Un numår crescut de producåtori de DLG organizeazå Forest, o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 1

4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Elevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an.

1 2 3 4 5

26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 50

buturi, inclusiv firme mari ¿i medii, ¿i-au exprimat îngrijorårile cu privire la situa¡ia actualå de pe pia¡a de CO2. Este greu de spus dacå unele båuturi vor dispårea, temporar, de pe rafturile magazinelor. Înså, la un anumit moment, companiile ar putea fi obligate så facå o alegere, a declarat pre¿edintele unei asocia¡ii europene de producåtori de carbogazoase.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Spor de lucru la brutårie – Are uzul ra¡iunii; 2) Plin de imagina¡ie – O apropiatå de-a noastrå; 3) Obiect al dorin¡ei 9 10 – Dus cu vitele; 4) Un mo¿ care închide ochii – Treceri la reformå; 5) Cluj pe plåcu¡e – Tåiat din revistå; 6) Mo¿teniri nedorite – Întor¿i pe teren; 7) Schi¡at cu creionul; 8) Cunoscu¡i ca bibici – Se ¿tie cå-i de la ¡arå... imediat; 9) Pune masa în mi¿care; 10) Cuvinte pentru viitor.

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 29/2022 ORIZONTAL: LAPTE - PUCI; ALA - MARLAN; STIMATE - LM; TARANEASCA; AD - RAI - TAR; RACAR - PRIM; TAIETEI - U; BARA - OSCAR; A - ALINIATI; NETALENTAT.

VERTICAL: 1) Nu-i înscris la ocol – Stele în curs de råcire; 2) Rod al portocalilor; 3) Sucuri pentru vegetarieni – Dat de Richard pentru un cal; 4) Domn al Poloniei – Greutå¡i echilibrate; 5) Se pun pe tors la ¡arå – Se încadreazå în norme; 6) Du¿i cu sorcova; 7) Våzutå la geam! – Ridicatå din fân – Miez de noapte! 8) Trecutå în lumea umbrelor; 9) Pregåtit de explozie – To¡i într-un cântec; 10) Partide încheiate... la feminin. Profitul Agricol 30/2022

Profitul Agricol nr. 30, din 2022

Articles inside

Produc¡iile culturilor de toamnå în 2022. Ce pierderi sunt fa¡å de anul trecut

Cei gåsi¡i cu produse contrafåcute vor merge la închisoare