Profitul Agricol nr. 31, din 25 august 2021 by Profitul Agricol

nr. 31 din 25 august 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Un interviu bine dozat...

anul XXIV, nr. 31/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

¥n week-end, Gabi Gherghescu ¿i-a marcat reîntoarcerea la Via¡a Satului cu un interviu bine dozat: so¡ii Nina ¿i ªtefan Gheorghi¡å, fermieri cu aproape 600 de hectare în Bråila.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

O orå jumate de discu¡ii despre problemele zilei, despre eventualele solu¡ii ¿i despre ce chestiuni simple ar putea face ministerul pentru a decongestiona rela¡ia cu agricultorii. Interviul se rostogole¿te zilele acestea pe Facebook, sunt convins cå poate fi gåsit u¿or dacå dori¡i så-l vede¡i. Acum, Gherghescu a avut norocul så aibå în fa¡å doi oameni roda¡i în expuneri. Vorbitorii nu au încercat så se cåineze, nu au plâns de mila Måriei Sale ºåranul Român, ¿i mai ales nu au deschis robinetul cu cereri nerezonabile. Au råmas aplica¡i asupra temei, ¿tergând, de exemplu, din vorbe iluzia vânturatå oficial cå fermierii abia a¿teaptå så investeascå în zootehnie ¿i în procesare. Fiecare e bine så facå ce se pricepe...

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Apoi, au vorbit detaliat despre nevoia unei stabilitå¡i a afacerii agricole. Iar asta se face având stabilitatea terenului, deci contracte de arendå pe termen mediu ¿i lung. ªi au taxat scurt inconsisten¡a ministerului în descoperirea måcar a unui singur “vânåtor de subven¡ie”.

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Când au pomenit de programele europene care vin cålare pe utopii (ca procesarea în ferme mici, pentru consum local), nu i-au låsat lui Gherghescu spa¡iu de manevrå så-i contreze. Bine, nici nu ar fi avut argumente, poate sloganuri. Au mai men¡ionat fermierul bancabil, care trebuie så se înve¡e cu transparen¡a performan¡ei economice, de autoritå¡ile care închid ochii prea mult la cei ce încalcå regulile, ¿i de faptul cå activitatea agricolå se face, mai ales în fermele mici, mult sub radarul oficial ¿i altele. La final, dupå ce s-au stins complimentele ¿i zâmbetele ambelor pår¡i, am råmas cu senza¡ia unui interviu ca un strigåt de ajutor. Doi fermieri care au identificat un pumn de probleme pe care nimeni din politicå nu vrea så le rezolve. De¿i, de promis, promit...

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU PS: Din off mi se recomandå så scriu cå multe din problemele spuse în interviu au fost asumate ¿i în paginile revistei, sub semnåtura celor doi. Dar cititorii ¿tiu asta deja... Profitul Agricol 31/2021

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR MAS Seeds î¿i dezvoltå gama de produse ¿i servicii

Evenimentele s\pt\m=nii 2021, anul produc¡iilor-record

Energie electricå mai ieftinå pentru iriga¡ii? Talibanii ¿i agricultura afganå Conferin¡a florii-soarelui, organizatå de Dumitru Manole

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

777 milioane tone de grâu

1.186 milioane tone de porumb

Cre[terea animalelor 9 10

Rodbun a luat un credit de 278 milioane de lei

Institutul de la Fundulea nu se predå

Culturi vegetale

Lidea a testat culturi de primåvarå în ferma lui Marian Topalå

Fertilizarea foliarå a rapi¡ei

FCBR a ales un nou pre¿edinte

Silozul pentru vaca de lapte trebuie så miroaså a pâine

Zootehnia, o pierdere de vreme

Ma[ini & utilaje

NHR Agropartners a inaugurat noua filialå din Constan¡a

Claas a lansat combinele Trion în România

Optimizarea activitå¡ii, la TCE 3 Brazi

(Ne)Fertilizarea cu azot la soia

Sigma CVM România, noul importator Massey Ferguson

O investi¡ie de 5,7 milioane euro în agribusiness

Dicor Land - demo cu iriga¡ii ¿i prelucrarea solului

Timac Agro: biostimulatorul cu aplicabilitate pe såmân¡å

Fertilizant organic de la Corteva

Informa]ii externe Agricultura europeanå î¿i revine

Penurie de for¡å de muncå în Marea Britanie

Deere anun¡å încasåri excep¡ionale

Americanii interzic pesticidele bazate pe Chlorpyrifos

Pagina de istorie Colegiul “Carmen Sylva” Timi¿oara, un palat cu 108 încåperi 52

Hobby Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Cu¡itul de vânåtoare

Agricultura bio, noul “vinovat de serviciu” ?

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

2021, anul

produc]iilor-record România ob¡ine în acest an o produc¡ie de grâu de peste 11,33 milioane de tone, au anun¡at reprezentan¡ii Ministerului Agriculturii. ªi asta pânå la data de 16 august, când era recoltatå 98,54% din suprafa¡a însåmân¡atå cu grâu, de circa 2,2 milioane hectare. Anul trecut, România a ob¡inut doar 6,4 milioane de tone de grâu, recolta fiind diminuatå cu peste 40% din cauza secetei. Ratingul “excep¡ional” pentru recolta agricolå din anul 2021 acordat României de cåtre GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele ob¡inute de cåtre fermierii români. Produc¡ii medii situate peste media na¡ionalå, de 5.346 kg/ha, s-au realizat în vestul ¡årii, în jude¡ele Satu Mare, Timi¿, Bihor, Arad, dar ¿i în jude¡ele Olt, Cara¿-Severin, Ialomi¡a, Bråila ¿i Boto¿ani. De asemenea, produc¡ia totalå de orz se situeazå în anul 2021 la un nivelrecord de 1,88 milioane tone, cea mai Profitul Agricol 31/2021

ridicatå începând cu anul 2007. Potrivit datelor MADR, produc¡ia medie la hectar înregistratå la orz este de 5.599 kg/ha, 13 jude¡e depå¿ind media na¡ionalå (Bihor, Arad, Gala¡i, Ialomi¡a, Cara¿-Severin, Constan¡a, Bråila, Olt, Mure¿, Cålåra¿i, Timi¿, Dolj ¿i Giurgiu). ªi la celelalte cereale - secarå, triticale, orzoaicå, ovåz, mei, hri¿cå etc. s-au ob¡inut produc¡ii bune, astfel cå produc¡ia totalå de cereale pânå la aceastå datå depå¿e¿te 15 milioane tone, mai spun reprezentan¡ii MADR. La rapi¡å anul acesta s-a înregistrat cea mai mare produc¡ie medie la hectar (3.022 kg/ha) din 2007 ¿i pânå în prezent, datoritå soiurilor folosite, aplicårii tehnologiei adecvate, cât ¿i condi¡iilor agrometeorologice favorabile. Dar ministerul nu a furnizat date despre produc¡ia totalå de rapi¡å. ªi floarea-soarelui bate recorduri, cu o cre¿tere de 1,22 milioane tone fa¡å de 2020.

Arin DORNEANU

Clubul Fermierilor Români cere o strategie pentru floarea-soarelui Clubul Fermierilor Români propune guvernului de coali¡ie o strategie punctualå pentru floarea-soarelui, care ar putea aduce un plus de 2 miliarde de dolari pe an. Pentru aceasta ar trebui doar ca floarea så fie procesatå în ¡arå în loc så fie exportatå ca materie primå. Calculul Clubului men¡ioneazå o diferen¡å de 535 dolari/tonå (vânzare materie primå), comparativ cu 1.570 dolari/tonå (vânzare produse procesate), cumul realizat din produc¡ia de ulei brut (1.200 dolari/tonå) ¿i cantitatea de ¿rot rezultat (370 dolari/tonå). Sigur, pentru aceasta ar trebui fåcute investi¡ii în noi depozite, oferite facilitå¡i fiscale celor ce investesc în procesarea florii-soarelui ¿i ofertarea produselor procesate în pie¡ele care de obicei cumpårau doar materia primå. UE reduce nivelurile maxime de metale toxice în alimente Produsele alimentare vor trebui så îndeplineascå limite mai stricte privind con¡inutul de cadmiu ¿i plumb înainte de a putea fi vândute în UE, potrivit noilor norme care vor intra în vigoare începând cu 30 august. Cine este noul pre¿edinte al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine Såptåmâna trecutå s-a ¡inut adunarea generalå a FCBR, în care a fost ales noul pre¿edinte, dupå demisia lui Claudiu Frânc. A fost ales Petru Bordean, medic veterinar cu o fermå în jud. Bra¿ov. Vicepre¿edin¡i ai Federa¡iei au fost desemna¡i Iacob Boca, pre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor de taurine Mure¿, Iako Tibor, pre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor de bovine din Covasna, ¿i Nicolae Stângå, pre¿edintele Asocia¡iei Bovisib din Sibiu. Despre cine sunt noii lideri ¿i cât de tensionatå a fost atmosfera la adunarea generalå a crescåtorilor de bovine, pute¡i citi în paginile 36-37. 7

Conferin]a florii-soarelui, organizat\ de Dumitru Manole La 82 de ani, încå plin de vivacitate, Dumitru Manole adaugå în portofoliul de realizåri o conferin¡å interna¡ionalå dedicatå florii-soarelui, onorându-¿i statutul de pre¿edinte al Asocia¡iei Române pentru Cultura Florii-Soarelui.

onferin¡a s-a desfå¿urat la Universitatea “Ovidius” din Constan¡a, joi, 19 august, fiind urmatå, vineri, de o prezentare a unor loturi comparative de floarea-soarelui în fermele lui Dumitru Manole ¿i prietenului såu de o via¡å, Gheorghe Albu, fost pre¿edinte LAPAR, care, cu aceastå ocazie, reintrå în peisajul public, dupå o lungå perioadå de tåcere autoimpuså, în urma unei drame personale. Conferin¡a a durat cât o zi normalå de lucru (9 - 17, cu douå pauze), fiindcå tematica aleaså (“Rezisten¡a hibrizilor de floarea-soarelui la secetå în contex-

tul schimbårilor climatice”) a fost una foarte generoaså ¿i a impus unghiuri diferite de abordare. S-a desfå¿urat aproape în totalitate în limba englezå, un translator asigurând traducerea (aproximativå) pentru vorbitorii care au preferat så se exprime în românå. Vorbitorii ¿i o mul¡ime de invita¡i din alte ¡åri au participat la conferin¡å online, înså în publicul din salå au fost, alåturi de profesori, cercetåtori, fermieri ¿i angaja¡i români din companii furnizoare de semin¡e de floarea-soarelui, ¿i invita¡i din ¡åri vecine (Bulgaria, Serbia, R. Moldova). Dumitru Manole a deschis dezbaterile cu o prezentare a evolu¡iei climatice în zona Dobrogei, insistând pe impactul secetei de anul trecut în special în anumite regiuni ale jude¡ului Constan¡a. Peste stresul cauzat de secetå se pot suprapune ¿i efecte ale altor fenomene meteorologice care tind så se înte¡eascå pe fondul schimbårilor climatice, iar Manole a pomenit un studiu pe care îl desfå¿oarå despre comporta-

mentul hibrizilor de floarea-soarelui în urma stresului cauzat de grindinå acesta fiind ¿i obiectul vizitei în câmpul experimental din ziua urmåtoare.

Nicolas Langlade, cercetåtor la INRA (Fran¡a), a prezentat un “Model multi-scalar pentru prezicerea toleran¡ei florii-soarelui la factori de stres abiotici”. Modelul a fost elaborat în urma a zece ani de studii ¿i experimente realizate în colaborare cu al¡i cercetåtori francezi ¿i pare så confirme predic¡ia realizatå în 2010, de al¡i cercetåtori, conform cårora 20% din produc¡ia de floarea-soarelui din Fran¡a ¿i 50% din produc¡ia statelor este-europene (deci, ¿i a României) se va pierde ca efect al schimbårilor climatice. Yalcin Kaya, profesor la Universitatea Tracia, din Edirne, Turcia, a vorbit despre rezisten¡a la secetå a liniilor încruci¿ate de floarea-soarelui. Cel mai mare impact asupra productivitå¡ii liniilor masculine de floarea-soarelui îl are Profitul Agricol 31/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII dimensiunea frunzelor, urmatå de diametrul calatidiilor ¿i de MMB. Recomandarea generalå este ca producåtorii de semin¡e så se focalizeze pe aceste caracteristici în procesul de selec¡ie al liniilor tolerante la secetå, factor care influen¡eazå negativ atât productivitatea generalå, cât ¿i con¡inutul de ulei al semin¡elor. Maria Joi¡a Påcureanu, cercetåtor la INCDA Fundulea, a prezentat un studiu despre impactul condi¡iilor climatice asupra con¡inutului de ulei al semin¡elor de floarea-soarelui. Conform acestuia, con¡inutul de ulei din genotipurile de floarea-soarelui este puternic influen¡at de temperatura aerului ¿i de alimentarea cu apå. Con¡inutul de acizi gra¿i nesatura¡i este mai afectat de mediu decât cel de acizi nesatura¡i. În particular, sinteza acidului linoleic este impulsionatå de temperaturile moderate ¿i de buna aprovizionare cu apå. Este în curs de finalizare ¿i studiul referitor la influen¡a factorilor de mediu asupra con¡inutului proteic al semin¡elor de floarea-soarelui.

Gerald Seiler, cercetåtor la USDA, a prezentat “rubedeniile” florii-soarelui: pânå în prezent, a reu¿it identificarea a 53 de specii de Helianthus, dintre care 39 perene ¿i 14 anuale. Unele dintre acestea sunt specii adaptate la via¡a în de¿ert. Posibilitatea transferului unor gene care så confere rezisten¡å la secetå plantelor de culturå aprinde imagina¡ia cercetåtorilor de trei decenii, înså progrese decisive încå nu s-au realizat, de¿i, cu o singurå excep¡ie, toate speciile sålbatice pot fi hibridizate cu plantele de culturå. Noile tehnici genomice ar putea ajuta în acest proces, dar la mijloc sunt restric¡ii de ordin etic, foarte drastice în special în Uniunea Europeanå. În cadrul conferin¡ei au mai avut cuvântul Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, Elena Mateescu, directorul general ANM, Dan Marcel Iliescu, rectorul Universitå¡ii Ovidius, Maria Duca, profesor al Universitå¡ii de Stat a RepuProfitul Agricol 31/2021

blicii Moldova, George Toader, doctorand la USAMV, ¿i al¡ii. Vineri, participan¡ii (fizic) la conferin¡å au vizitat câmpurile demonstrative din fermele Sport Agra Amzacea ¿i Argonaut Vii¿oara. Pe 12 iunie, dupå o furtunå cu grindinå, precipita¡ii de 75 l/mp în 75 de minute, în platforma de prezentare a hibrizilor de floarea-soarelui ¿i sorg, din ferma din Amzacea, administratå de Dumitru Manole, era dezastru. Toate plantele påreau distruse, platforma complet compromiså. Accidentul a fost transformat, înså, de experimentatul fermier, care este ¿i doctor în agronomie, într-un obiect de cercetare. La câteva zile, Manole a observat cå plantele de sorg încep så-¿i revinå, acela¿i lucru petrecându-se cu patru hibrizi de floare. Aståzi, el este încrezåtor cå va ob¡ine produc¡ii de 3,5-4 t/la floare, în cazul hibrizilor rezisten¡i la frângere ¿i culcare, respectiv peste 10 t/ha la sorg. Manole inten¡ioneazå så scrie un studiu despre aceastå experien¡å, pe care så-l înregistreze la OSIM. Din acest motiv, nu a devoalat denumirea celor patru hibrizi de floare rezisten¡i. Înså am filmat to¡i hibrizii din platformå ¿i am distribuit filmarea pe pagina de Facebook a revistei. În înregistrare se observå care hibrizi au densitate ¿i care nu. În ferma Argonaut, a lui Gheorghe Albu, a fost o cu totul altå vizionare. Acolo, loturile demonstrative organizate de Corteva ¿i Syngenta aråtau perfect sau aproape perfect, fiindcå Vii¿oara a fost ocolitå de grindinå. De altfel, Gheorghe Albu, care lucreazå 6.000 de ha, spune cå anul acesta a recoltat 33.000 de tone de cereale, fa¡å de maxim 20.000 de tone în trecut (în anii buni). O cre¿tere fabuloaså a productivitå¡ii, de peste 50%, în condi¡iile în care Albu nu a folosit nici în trecut tehnologii primitive...

Robert VERESS

Noi ¿i noi focare de PPA Într-o singurå såptåmânå, ANSVSA a depistat aproape 100 de focare noi de pestå în 19 jude¡e. Mai mult de jumåtate din noile focare de PPA se aflå în douå jude¡e din sudul ¡årii. Pe data de 19 august, erau active 476 de focare de pestå porcinå africanå, din care 6 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 6 focare în exploata¡ii comerciale de tip A, fiind afectate un numår de 62.516 porcine (animale afectate din focarele active). În intervalul 13 - 19 august 2021 au fost înregistrate 98 de focare noi de PPA. Din 2019 pânå în prezent, au fost stinse 3.297 de focare de pestå porcinå africanå. Pânå acum, au fost diagnosticate 5.838 de cazuri la mistre¡i, în 41 de jude¡e. Garduri electrice pentru stâne Douå ONG-uri au accesat fonduri europene, iar cu banii primi¡i au construit garduri electrice la douå stâne din Padi¿, jude¡ul Cluj, pentru a-i ¡ine astfel pe lupi ¿i pe ur¿i la distan¡å. “Gardul are mai multe niveluri de intensitate. Are 10.000 de vol¡i, dar nu numårul de vol¡i conteazå, ci joulii de pe fir. Aparatul genereazå o putere de 4,3 jouli pe fir, asta înseamnå cå este mai mult decât suficient så înlåture animalul, dar nu este periculos pentru om”, a explicat Mircea Mårginean, ranger biolog la Fauna ¿i Flora International. Aceastå funda¡ie a montat peste 150 de garduri electrice, care au diminuat semnificativ pagubele proprietarilor de stâne. Cresc exporturile de animale vii În primele trei luni din anul 2021, România a exportat animale vii în valoare de 120,55 milioane de euro, în cre¿tere cu 44,41% fa¡å de perioada similarå a anului trecut, când încasårile au depå¿it 83,26 milioane de euro, anun¡å MADR. În aceea¿i perioadå, s-au importat animale vii în valoare de 44 milioane de euro. În 2020, s-au importat animale vii în valoare de 43,86 milioane de euro. Potrivit datelor MADR, excedentul consemnat în comer¡ul cu animale vii a fost în perioada analizatå de 76,25 milioane de euro. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Energie electric\ mai ieftin\ pentru iriga]ii? Luna trecutå, pe la finalul lunii iulie, Alian¡a pentru Agriculturå (include APPR, Pro Agro, LAPAR ¿i UNCSV) i-a trimis o scrisoare ministrului Energiei, Virgil-Daniel Popescu (PNL), în care îi cerea ca agricultorii så poatå så cumpere energie direct de la producåtori måcar pentru sistemele de iriga¡ii. Argumentul central al Alian¡ei, statul român, prin ANIF, consumå o cantitate mare de energie pe care o preia de la distribuitorii din pia¡å, de cele mai multe ori dublând sau triplând pre¡ul cu care pleacå de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica ¿i Electrocentrale. Mai mult, perioada de udare s-a extins (aprilie-octombrie), iar costurile cu apa pentru irigat au ajuns de la 0,29 lei acum 3 ani la 0,78 lei/m3 în prezent. ¥n ¡arå sunt destule OUAI-uri care vor så renun¡e la irigat pentru cå nu fac fa¡å costurilor. Zilele trecute, a¿adar pe la sfâr¿itul lui august, a råspuns ¿i Ministerul Energiei. Redåm råspunsul ministrului Virgil Popescu integral. “Având în vedere scrisoarea adresatå Ministerului Energiei, prin care Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) propune ca, în vederea sus¡inerii ¿i dezvoltårii sistemului de iriga¡ii ¿i pentru optimizarea costurilor cu energia electricå, ce reprezintå cca 80% din costul apei pentru iriga¡ii, så existe «o atribuire directå de la producåtorii de energie electricå», dorim så vå informåm cå, în contextul implementårii prevederilor Directivei 20191944, normele comune privind pia¡a internå de energie electricå ¿i modificårii Legii nr. 123, încheierea directå a contractelor negociate bilateral va fi permiså, deci AAC ¿i/sau ANIF vor putea încheia di10

rect contracte bilaterale cu producåtorii de electricitate, în måsura în care ace¿tia vor dori så se implice în activitatea de furnizare energie electricå.

este important så fie avutå în vedere ¿i refacerea/extinderea sistemelor de iriga¡ii completatå, dupå caz ¿i func¡ie de poten¡ialul disponibil, cu dezvoltarea de

Virgil-Daniel Popescu, ministrului Energiei

Tot în marja noului proiect de act normativ care va transpune prevederile Directivei în Legea nr. 123/2012, sunt incluse mai multe clarificåri privind dreptul operatorilor din pia¡a de electricå de a se implica în activitå¡i de agregare, respectiv de combinare a sarcinilor mai multor clien¡i sau a energiei electrice produså de mai multe surse, în vederea vânzårii, cumpårårii sau licitårii pe orice pia¡å de energie electricå. Astfel, cumpåråtorii vor avea posibilitatea så achizi¡ioneze electricitate ¿i de la astfel de operatori, al¡ii decât furnizorii de energie electricå. Dupå cum cunoa¿te¡i, într-o economie liberalizatå, cum este cea europeanå, pia¡a dicteazå pre¡ul energiei electrice, pe baza cererii ¿i ofertei. Pe o astfel de pia¡å credem cå AAC ar trebui så ia în considerare un mod mai aplicat de control al pre¡ului plåtit pentru energia electricå, opinia noastrå fiind cå în procesul de modernizare, reabilitare ¿i digitalizare a sistemului de iriga¡ii

capacitå¡i de produc¡ie energie electricå prin utilizarea resurselor regenerabile - solar (+ stocare), eolian, biocombustibil etc. Astfel de capacitå¡i ar trebui realizate cât mai rapid, în apropierea sistemelor de iriga¡ii, fie prin accesarea fondurilor alocate prin Programul Financiar Multianual al UE sau alte finan¡åri europene disponibile. Ministerul Energiei î¿i exprimå disponibilitatea de a sprijini dezvoltarea unor astfel de proiecte, în limitele competen¡elor ¿i atribu¡iilor, considerând cå utilizarea pe scalå cât mai extinså a resurselor regenerabile de energie poate contribui, pe lângå procesul evident de decarbonare ¿i adaptare la schimbårile climatice, la asigurarea unui sistem mult mai eficient de control ¿i gestionare a consumurilor ¿i, implicit, a costurilor cu energia electricå a membrilor Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare.”

Profitul Agricol 31/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Talibanii [i agricultura afgan\ Victoriile talibanilor, care au cucerit rapid tot Afganistanul dupå retragerea trupelor americane, au ¿ocat întreaga lume. Låsåm exper¡ilor analiza campaniei militare a învingåtorilor, a învin¿ilor. Noi observåm doar cå s-a discutat prea pu¡in despre agricultura afganå, care a jucat un rol extrem de important în planurile talibanilor. ¥n Afganistan peste 60% din popula¡ie lucreazå în agriculturå. Domeniul genereazå pânå la 40% din produsul intern brut al ¡årii. Site-ul World Factbook, girat de CIA, vorbe¿te despre principalele produse ca fiind grâu, lapte, struguri, legume, cartofi, pepeni, orez, ceapå, mere, în aceastå ordine în clasament. Schimbårile climatice din ultimii 20 de ani au redus înså tot mai mult profiturile fermierilor, iar talibanii au profitat din plin de såråcia ruralå. ¥n tot Afganistanul mul¡i bårba¡i ¿i-au abandonat terenurile ¿i s-au alåturat trupelor insurgente, care le garantau un venit stabil. În acela¿i timp, problemele economice din zonele rurale au erodat permanent

încrederea în guvernul de la Kabul, care nu a fost capabil så ofere un sprijin eficient. Regiunile agricole controlate de talibani le-au oferit acestora ¿i resursele financiare de care aveau nevoie pentru a continua lupta. Pentru cå Afganistanul este cel mai mare producåtor de opiu din lume ¿i asigurå peste 80% din consumul global. Conform unor date neoficiale, talibanii au ob¡inut profituri importante din comer¡ul cu droguri, prin impunerea unei taxe de 10% atât fermierilor care cultivå

mac, cât ¿i laboratoarelor de rafinare ¿i distribuitorilor. Dupå preluarea puterii, liderii talibani au anun¡at înså cå vor interzice produc¡ia de droguri în ¡arå. O astfel de måsurå este extrem de nepopularå în zonele rurale care depind de traficul cu opiu, iar noii lideri s-ar putea confrunta din aceastå cauzå cu o nouå insurgen¡å, pornitå chiar din regiunile care i-au adus la putere.

Drago[ B|LDESCU

Rodbun a luat un credit de 278 milioane de lei BCR a anun¡at cå a aranjat un credit în valoare de 278 milioane de lei pentru Grupul Rodbun, una dintre cele mai importante companii de agribusiness din România. Creditul cuprinde douå tran¿e, o facilitate tip revolving în valoare de 249 milioane de lei ¿i o facilitate de credit la termen, în valoare de 29 milioane, care vor fi utilizate de Rodbun pentru refinan¡area facilitå¡ilor existente, acoperirea nevoilor de capital de lucru ¿i sus¡inerea planurilor de dezvoltare ale grupului. 12

“Deschiderea pe care båncile din România o aratå, prin intermediul creditelor sindicalizate, companiilor cu capital 100% românesc certificå o maturizare ¿i o responsabilizare depline ale mediului de afaceri ¿i de creditare din România. Ac¡ionåm pentru a cre¿te economia româneascå, ¿i pentru a oferi servicii ¿i produse mai bune fermierilor români. Într-un astfel de mediu performant, Rodbun are capacitatea de a continua investi¡iile în geneticå (inclusiv cea din patrimoniul na¡ional), producerea de

såmân¡å adaptatå regiunii ¿i capacitå¡i logistice ultramoderne. Mai mult, compania are capacitatea de a investi în testarea unei solu¡ii tehnologice revolu¡ionare, care poate cre¿te cu pânå la 50% rezisten¡a cerealelor la secetå - ¿i facem asta în contextul urgen¡ei climatice declarate de ONU. Pentru ca România så fie mai bine pregåtitå pentru urmåtoarele decenii”, a explicat Daniel Muntean, CEO Rodbun.

Gh. MIRON Profitul Agricol 31/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 297 dolari/tonå (1.247 lei), fa¡å de 290 dolari/tonå (1.218 lei), cât a deschis licita¡iile în 9 august.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 137.770 tone, Mexic 89.570 tone, China 63.970 tone, Coreea de Sud 61.970 tone, Nigeria 47.770 tone.

FOB Constan¡a 217 euro/t (+7) 1.063 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.08.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. ¥n såptåmâna 9 - 13 august 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Dec

09.08 269 273 275

10.08 271 275 277

11.08 12.08 13.08 273 275 277 277 279 281 279 281 285 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Dec

09.08 263 267 271

10.08 265 269 273

11.08 267 271 275

12.08 269 273 277

13.08 271 275 279

România FOB Constan¡a 201 euro/t (+10) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.08.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 13 august 2021, a fost

Sept Oct Dec

09.08 221 221 219

10.08 223 222 221

09.08 207 230 237 Bordeaux FOB 219 Pontivy 247 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

11.08 12.08 13.08 225 227 229 223 224 225 223 225 227

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 09.08 Rouen 231 Dunquerque 241 Pallice 243 Creil FOB 237 Moselle FOB 237 Rouen FOB 293

10.08 11.08 235 237 243 247 245 247 239 241 241 243 295 297

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct Dec

09.08 267 271 267

10.08 269 273 269

11.08 271 275 271

euro/t

10.08 11.08 12.08 13.08 213 215 217 221 231 233 234 235 239 241 243 245 220 221 223 225 253 254 255 257

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna sept. 2021 este de 197 dolari/t (827 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 185 dolari/t (777 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 297 $/t

12.08 273 277 275

13.08 250 251 251 244 247 300 $/t 13.08 275 279 277

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie 2021, este de 197 dolari/tonå (827 lei), mai mare cu 9 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 225 euro/tonå (1.102 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 300 euro/tonå (1.470 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei).

euro/t 12.08 241 249 249 243 245 299

de 279 dolari/tonå (1.172 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 275 dolari/tonå (1.155 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 august.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 9 august.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 13 august 2021, a fost de 235 euro/tonå (1.151 lei). A crescut cu 5 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 233 dolari/tonå (979 lei), mai mare cu 9 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 9 august 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 279 $/t

$/t

09.08 10.08 11.08 12.08 13.08 224 227 229 231 233 223 225 227 230 231

Profitul Agricol 31/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 9 - 13 august 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 531 dolari/tonå (2.177 lei), în scådere cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 august. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

09.08 511 491 491

10.08 512 493 493

$/t 11.08 513 494 495

12.08 514 495 497

13.08 515 497 499

România FOB Constan¡a 203 euro/t (+8) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.08.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

09.08 297 295 231 223

10.08 231 230 233 225

11.08 233 231 234 227

12.08 235 235 235 229

13.08 237 237 237 231

237 237

239 241 243 244 239 241 243 244

Sorg

PREºURI 9 - 13.08.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 9 - 13 august 2021, a fost de 201 dolari/tonå (844 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 august. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

541 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 537 dolari/tonå (2.255 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 391 dolari/tonå (1.642 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

09.08 1.393 1.365 1.341

10.08 1.395 1.367 1.343

11.08 1.397 1.369 1.345

12.08 1.393 1.370 1.347

$/t 13.08 1.400 1.372 1.357

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 237 euro/tonå (1.161 lei). A scåzut cu 60 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

xic 39.970 tone, Japonia 27.770 tone, Columbia 21.770 tone, Indonezia 13.770 tone ¿i Arabia Sauditå 9.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 244 euro/tonå (1.196 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în sept. 2021, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (953 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

09.08 10.08 11.08 12.08 13.08 385 387 389 390 391 390 391 393 395 397

Floarea-soarelui

chidere, pe 13 august, a fost de 515 dolari/tonå (2.163 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 520 euro/tonå (2.4548 lei). A înregistrat o cre¿tere de 17 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 9 august 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, este de 597 dolari/tonå (2.507 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

09.08 10.08 11.08 12.08 13.08 497 499 511 513 515

Rapi¡å

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

portului: China 71.770 tone ¿i Mexic 1.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 555 euro/tonå (2.719 lei), mai mare cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 9 august.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

09.08 10.08 11.08 12.08 13.08 193 195 197 199 201 195 197 199 201 203

Sept Dec

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 09.08 Rouen 547 Dunquerque 545 Moselle 543

10.08 551 549 547

11.08 553 551 551

12.08 555 554 553

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, a fost de 77 dolari/t (2.423 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

09.08 10.08 11.08 12.08 13.08 Dieppe 503 507 515 517 520

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 557 euro/tonå (2.729 lei), mai mare cu 10 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 557 euro/tonå (2.729 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

13.08 557 557 555

Sept Oct Dec

09.08 697 695 677

10.08 699 697 685

11.08 701 699 691

12.08 707 701 693

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

297 dolari/t

Profitul Agricol 31/2021

279 dolari/t

$/t

09.08 10.08 11.08 12.08 13.08 527 531 533 535 537 531 533 535 537 539

531 dolari/t

- 10

201 dolari/t

$/t 13.08 711 703 695

+8 15

Pre]uri [i pie]e

777 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 12 august, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Pentru cå anul de pia¡å s-a încheiat la 30 iunie, prognozele de mai jos despre produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu vor fi pentru anul de pia¡å 2021/22. Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 9 august 2020 - 9 august 2021

tone), Canada (24 milioane tone, cu 11 mil. tone mai pu¡in), Ucraina (33 milioane tone, cu 7,5 milioane mai mult decât în 2020/21), Australia (30, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Pakistan (27), Argentina (20, în cre¿tere cu 3 mil. tone), Turcia (16.5), Marea Britanie (15, mai mult cu 5 mil. tone fa¡å de 2020/21), Iran (15) ¿i Kazahstan (13). Marii consumatori sunt China (148 mil. tone), UE (108,5 mil. tone), India (105 mil. tone), Rusia (40 mil. tone), SUA (32 mil. tone), Pakistan (27 mil. tone), Turcia (21 mil. tone), Iran (18).

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 225 milioane hectare, mai mare cu 3 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (28 milioane ha, din care 15,2 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,8 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (23) ¿i SUA (15).

(4,5), Uzbekistan (4,3), India (3,4), Belarus (3,2), SUA (3), Canada (3), Pakistan (3) ¿i Rusia (3).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8,6 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), UE (6 tone/ha), China (6), Mexic (5,6), Serbia (5), Ucraina

ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (139 milioane tone, cu 13 mil. tone mai mult decât în 2020/21), China (136 milioane tone), India (108 mil. tone), Rusia (72 mil. tone, mai pu¡in cu 12,5 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (46, în scådere cu 3,5 mil.

¥n luna iulie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 242 dolari/tonå la 280 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 235 dolari/tonå la 268 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 274 dolari/tonå la 318 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 362 dolari/tonå de la 320 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 294 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna iulie a crescut la 280 dolari/tonå, de la 271 dolari/tonå.

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 777 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de 2020/21.

ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (35 mil. tone, cu 5 mil. tone mai puin decât luna trecutå), UE (35 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), SUA (24,5 mil. tone), Australia (23,5 mil., mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (23,5 mil.), Canada (17,5 mil., mai pu¡in cu 5,5 mil. tone), Argentina (13 mil.), Kazahstan (7,2 mil. tone) ¿i Turcia (6). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (10,4 mil. tone), China (10 mil. tone), Turcia (10 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Filipine (6,5 mil. tone), Brazilia (6,5 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), UE (5,4 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Maroc (4,5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 279 milioane tone, în scådere cu 22 mil. tone. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (141 mil. tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in), India (27 mil. tone), SUA (17 mil. tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone), Rusia (10 mil. tone, cu 5 mil. tone mai pu¡in), UE (9,5 mil. tone, în scådere cu 2 mil. tone) ¿i Iran (6). Profitul Agricol 31/2021

1.186 milioane tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 200 milioane hectare, mai mare cu 3 mil. ha fa¡å de cea de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha, mai mult cu 1 mil. de ha), SUA (34 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,7), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Nigeria (6), Ucraina (5,4), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (3). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 12 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7,4), Ucraina (7,2), China (6,4), Brazilia (6), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5,5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (375 milioane tone, ¥n raportul din august, anali¿tii USDA publicå o produc¡ie mondialå de porumb în scådere, din cauza estimårilor mai mici de produc¡ie pentru UE ¿i Statele Unite. Produc¡ii mai mari s-au înregistrat în India, Rusia ¿i Ucraina. Fa¡å de raportul din luna iulie, comer¡ul este mai scåzut, cu exporturi mai mici pentru Brazilia ¿i SUA, dar pu¡in 18

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1.186 milioane tone, cu 71 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. mai pu¡in cu 10,5 mil. tone fa¡å de luna trecutå), China (268 milioane tone), Brazilia (118 milioane tone, mai mult cu 31 mil. tone), UE (65,5 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (51), Ucraina (39 milioane tone, mai mult cu 9 mil. tone ca anul trecut), India (30 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (16,5 mil. t), Canada (14 mil. t), Nigeria (11). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (311 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (76 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29,4), Egipt (17), Vietnam (17), Japonia (16), Canada (15), Argentina (14,5), Indomai mari pentru Ucraina ¿i Rusia. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a fost de 5,75 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna iulie, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu 8 dolari/tonå, la 276 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a

nezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 61 milioane tone de porumb, urmate de Argentina (38,5 mil. tone), Brazilia, cu 34 milioane tone, Ucraina (32 mil. tone), Fed. Ruså (5 milioane tone), UE (4 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16), UE (15 milioane tone), Vietnam (12,5 mil. tone), Coreea de Sud (12 mil. tone), Egipt (10 mil. tone) ¿i Iran (6 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 285 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21.

pagini structurate de Marilena R|DUCU crescut cu 21 dolari/tonå, la 240 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au crescut cu 15 dolari/tonå, la 267 dolari/tonå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a scåzut cu 6 dolari/tonå, la 268 dolari/tonå, pe fondul a¿teptårilor unei recolte-record.

Profitul Agricol 31/2021

CULTURI

VEGETALE

Lidea a testat culturi de prim\var\ în ferma lui Marian Topal\ Aproximativ 100 de fermieri s-au strâns la prezentarea loturilor comparative de porumb, floareasoarelui, soia ¿i sorg realizate cu geneticå Lidea ¿i tehnologia lui Marian Topalå, în ferma acestuia de 550 ha din Sârca, comuna Bål¡a¡i, jude¡ul Ia¿i.

idea a acordat evenimentului o importan¡å majorå, deplasând la Sârca mare parte a echipei de conducere, în frunte cu directorul de ¡arå, Magdalena Darac. Este primul eveniment de acest tip organizat în ferma TopCom Impex. Absolvent de medicinå veterinarå în 2004, Marian Topalå a devenit un fermier de culturå vegetalå influent în zonå. S-a implicat în via¡a asociativå în LAPAR, conducând Uniunea Producåtorilor Agricoli Priva¡i Ia¿i, ce a råmas afiliatå confedera¡iei ¿i dupå ie¿irea ACCPT Ia¿i, care s-a afiliat la APPR. Înså, anul acesta, Topalå a sus¡inut ¿i a participat la protestele organizate de ACCTP “Grânarii” Ia¿i, împotriva neonorårii promisiunii guvernan¡ilor de a plåti despågubiri ¿i pentru culturile de primåvarå calamitate de secetå în 2020. Evenimentul din Sârca a fost deschis de Magdalena Darac, care a prezentat, pe scurt, noua companie Lidea, ca rezultat al fuziunii dintre Euralis ¿i Caussade. Lidea folose¿te, acum, o selec¡ie a celor mai bune soiuri ¿i hibrizi din portofoliile companiilor care au fuzio20

nat. Am re¡inut ¿i precizarea cå au fost testate în ferma TopCom Impex produsele considerate a se potrivi cel mai bine zonei. Aveam så constatåm cå e vorba despre hibrizii de porumb Hattrick, Hi Corn 350 (conceptul de “alian¡å” între doi hibrizi apropia¡i, pentru prelungirea perioadei de polenizare, în scopul evitårii efectelor ar¿i¡ei ¿i secetei), Faraday (cel mai bine vândut), Method (cel mai stabil), Kerala, Querci (câ¿tigåtorul de anul trecut al concursului “Porumbul de aur”) ¿i un nou hibrid, aflat în testare (Lidea testeazå patru ani hibrizii de porumb, în condi¡iile din România, înainte de a decide introducerea lor în portofoliul comercial). Din portofoliul semin¡elor de floareasoarelui au fost selecta¡i hibrizii Express higholeici Jurassic, Argentic ¿i Aromatic ¿i cei Clearfield Plus linoleici Janis, Anthemis (campionul vigurozitå¡ii, fapt demonstrat ¿i la Amzacea Constan¡a, unde a fost singurul care nu a suferit foarte mult în urma furtunii cu grindinå din 12 iunie), Belfis (noutatea

sezonului urmåtor, un campion al produc¡iilor în testele Lidea) ¿i Genesis (cel mai timpuriu, având nevoie de doar 104 zile pentru maturizare). Soia e reprezentatå de câte un soi din toate grupele de maturitate: Governor (extratimpuriu, grupa 000, soi aflat în teste, urmând a fi lansat anul viitor sau în 2023), Director (semitimpuriu, grupa 00), Pallador (semitardiv, grupa 1), Creator (tardiv, grupa 2). Lidea furnizeazå semin¡ele de soia direct tratate cu inoculant, eliminându-se necesitatea tratårii înainte de semånat. Dintre hibrizii de sorg sunt prezen¡i trei cu boabe ro¿ii (Shamal, Alize, Foehn) ¿i unul cu boabe albe (Arabesk). Lidea stimuleazå crearea unei uniuni a crescåtorilor de sorg, pentru a asigura un flux constant de aprovizionare al FNC-urilor, care astfel så aibå justificarea de a-¿i modifica re¡eta de furajare, cu scopul extinderii acestei culturi, care în prezent ocupå nu mai mult de 12.000 de ha în România.

Robert VERESS Profitul Agricol 31/2021

CULTURI VEGETALE

Fertilizarea foliar\ a rapi]ei La rapi¡å, saltul de la o produc¡ie bunå la una excelentå este posibil prin aplicarea în tandem a doi fertilizan¡i foliari: Wuxal Sulphur ¿i Wuxal Boron Plus, douå produse de vârf, care asigurå nutri¡ia necesarå pentru plante pline de vitalitate ¿i productive la limita de sus a poten¡ialului lor. Când sulful lipse¿te, nici azotul nu o duce prea bine Semnele caren¡ei de sulf sunt dimensiunea reduså a frunzelor ¿i strângerea lor, manifestatå în special la frunzele superioare. Cele inferioare sunt neafectate. Dacå marginile frunzelor tind så devinå purpurii, deficien¡a este severå. Deficien¡ele de sulf se vor manifesta în preajma înfloririi, când bobocii au o culoare deschiså, albicioaså. În general, caren¡a de sulf este corelatå cu ob¡inerea unor produc¡ii mai slabe. Vestea bunå este cå aplicarea sulfului chiar ¿i dupå manifestarea caren¡elor va avea o importan¡å economicå, pagubele diminuându-se. Vå recomandåm så realiza¡i fertilizarea cu sulf în special toamna ¿i la ie¿irea în primåvarå. Sulful ajutå cre¿terea organelor plantelor, inclusiv a celor de reproducere. De aceea, fertilizarea cu sulf trebuie så se facå chiar din toamnå pentru

a asigura productivitatea sezonului. O cantitate insuficientå de sulf frâneazå cre¿terea sau chiar o stopeazå. Aplicat toamna, în dozå de 3 l/ha de la faza de 2-4 frunze pânå la cea de rozetå, Wuxal Sulphur va cre¿te toleran¡a culturii de rapi¡å la înghe¡. Pe de altå parte, sulful este un element mineral important deoarece este implicat în metabolizarea azotului. Uneori, deficien¡ele de sulf ¿i azot pot fi confundate între ele. Un beneficiu al tratamentului cu Wuxal Sulphur în primåvarå este cå, aplicat în culturå în dozå de 3-5 l/ha, pânå la stadiul de îmbobocit, îi asigurå acesteia nutri¡ia optimå, prin cre¿terea eficacitå¡ii fertilizan¡ilor pe bazå de azot aplicat la sol.

Bor = Roditor Aprovizionarea naturalå cu bor a culturilor depinde de cantitatea de pre-

cipita¡ii; în cazul unei umiditå¡i ridicate în sol, cre¿te pericolul deficien¡ei de bor. Din cauza impredictibilitå¡ii factorului climatic, este recomandat tratamentul foliar cu Wuxal Boron Plus, care så sus¡inå ob¡inerea rezultatelor dorite. În plus, va contribui la cre¿terea toleran¡ei la stres termic a culturii ¿i la aprovizionarea plantei cu fosfat prin frunzå în condi¡ii nefavorabile, cum ar fi perioadele reci ¿i cele de secetå. Astfel, toamna, este recomandat tratamentul în faza de 2-4 frunze, pânå la cea de rozetå, în dozå de 2 l/ha, pentru acumularea de zaharuri ¿i îmbunåtå¡irea rezisten¡ei la iernat. În primåvarå, aprovizionarea cu bor, în dozå de 2 l/ha pânå la îmbobocit, este deosebit de importantå pentru diferen¡ierea unui numår mai mare de muguri de rod ¿i cre¿terea viabilitå¡ii polenului. Borul este implicat în dezvoltarea tuburilor de polen ¿i în ob¡inerea unei produc¡ii ridicate, de foarte bunå calitate.

Wuxal Sulphur + Wuxal Boron Plus = un avantaj în plus

Semnele caren]ei de sulf la rapi]\ Foto> Adobe Stock

Wuxal Sulphur prezintå o formulare ce permite plantelor så absoarbå rapid substan¡ele utile. Raportul elementelor minerale din acest fertilizant foliar îndeplinesc cerin¡ele culturilor cu predispozi¡ie la caren¡e de sulf, cum sunt rapi¡a, grâul ¿i sfecla de zahår. Eficien¡a Wuxal Boron Plus se datoreazå ¿i faptului cå sursa de bor este acidul boric. Acest acid organic slab prezintå o biodisponibilitate foarte bunå. Plantele pot absorbi ¿i pot utiliza Profitul Agricol 31/2021

CULTURI VEGETALE

Semnele deficien]ei de bor la rapi]\ Foto> Adobe Stock

cu multå u¿urin¡å borul provenit din acid boric, într-un grad superior produselor pe bazå de carbona¡i sau sulfa¡i, care påtrund mai greu prin cuticula frunzei. De asemenea, borul din Wuxal Boron Plus se absoarbe mai bine decât cel din produsele pe bazå de boretanolaminå; diferen¡a provine din faptul cå boretanolamina este o sare cu catene mai lungi. În plus, produsele pe bazå de boretanolaminå creeazå condi¡ii chi-

Profitul Agricol 31/2021

mice mai pu¡in prielnice absorb¡iei nutrien¡ilor, prin cre¿terea valorii pH-ului solu¡iei de tratare la 8 sau chiar 10. Totodatå, boretanolamina afecteazå ac¡iunea altor produse din amestec: spre exemplu, efectul piretroidelor este anulat. Prezen¡a adjuvan¡ilor în compozi¡ia Wuxal Sulphur ¿i Wuxal Boron Plus cre¿te asimilarea de nutrien¡i. Adjuvantul Xtra Uptake are un aport deo-

sebit deoarece este un surfactant foarte eficient, adicå spore¿te suprafa¡a acoperitå cu substan¡å de tratare ¿i conduce la o absorb¡ie mult mai bunå. Pe scurt, utilizarea în tandem a celor douå produse asigurå impulsul necesar de energie pentru depå¿irea sezonului rece în bune condi¡ii ¿i repornirea viguroaså în vegeta¡ie la desprimåvårare.

Kwizda Agro Romania

Institutul de la Fundulea nu se pred\ Activitatea Institutului de la Fundulea este mult mai bogatå decât cunoa¿te chiar ¿i publicul avizat. Am selectat câteva informa¡ii prezentate la Ziua Florii-soarelui, organizatå de Institut în prima decadå a lunii august. Cu aceea¿i ocazie, au fost vizitate ¿i loturile demonstrative de porumb.

În

ultimii ani, la Fundulea au fost realizate linii comerciale de floarea-soarelui, atât cu rezisten¡å la imazamox, cât ¿i la erbicide sulfoniureice. Dupå definitivarea lor, s-au fåcut combina¡ii hibride. În prezent sunt înregistra¡i trei hibrizi cu rezisten¡å sulfonilureice ¿i patru la imazamox. Al¡i hibrizi sunt în testare la ISTIS. Patru hibrizi Clearfield Plus sunt în testare la ISTIS.

Dorin¡a de a acorda noi exclusivitå¡i INCDA Fundulea a realizat anul acesta loturi de hibridare pentru Fundulea 423 (40 ha) ¿i Felix (10 ha). Anul viitor, vor avea ¿i pentru Magnus, anul acesta au fost înmul¡ite formele parentale. La floarea-soarelui, FD15E27 ¿i înmul¡irea liniilor parentale. RodBun a avut loturi pe mai mult de 1.600 ha cu Olt ¿i F376. “Am vrut så dåm exclusivitate la grâu ¿i la floarea-soarelui. Anul trecut distribuitorii nu au mai avut putere fi24

nanciarå”, spune Pompiliu Mustå¡ea, director general al INCDA Fundulea. Sunt disponibile soiurile de grâu Pitar, Miranda ¿i Otilia. Cerin¡a ar fi så cumpere minimum 50 de tone de prebazå 2 anual. În plus, Fundulea ar câ¿tiga ¿i din redeven¡å. “E greu så produci såmân¡å dintrun numår a¿a mare de soiuri ¿i så le påstrezi puritatea”, explicå managerul Institutului.

Maria Påcureanu, cercetåtor la INCDA Fundulea, sperå ca peste doi-trei ani så fie înregistrat. A fost dat la testare pe platforma BASF din Ungaria, iar rezultatele au fost foarte bune în ceea ce prive¿te rezisten¡a la erbicid. A fost început un program de transfer de gene de rezisten¡å la Lupoaie în liniile care au deja rezisten¡å la erbicide. La INCDA se lucreazå pentru ob¡inerea de hibrizi “pentru ron¡åit”, cu un con¡inut scåzut de ulei ¿i ridicat de proteinå. Au fost aduse din China 20 de mostre, cu såmân¡å mare, deoarece se considerå cå au cea mai bunå experien¡å în domeniu. În colaborare cu Institutul de Bioresurse Alimentare a fost început un program ce prive¿te calitatea. S-a reu¿it identificarea de genotipuri cu acid oleic de pânå la 90% ¿i con¡inut ridicat de proteinå, de pânå la 30%, ¿i de alfa-touuu coferol.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 31/2021

CULTURI VEGETALE Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2021/2022

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.769 milioane tone, cu 63 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.484 milioane tone, cu 59,5 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 507 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 2 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Sorgul va ajunge la 65 milioane tone, cu 2,5 milioane mai mult ca în 2020/21. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 149 milioane tone, mai micå cu 11 milioane tone fa¡å de cea din 2020/21. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 629 milioane tone, cu 30 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 384 milioane tone, cu 20 milioane mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 70 milioane tone, cu 2 milioane tone mai micå decât în 2020/21. Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 7 mil. de tone fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, cu 0,6 milioane tone mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 119 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 august 2021. 26

uuu A fost ini¡iat un program de îmbunåtå¡ire a rezisten¡ei la secetå ¿i ob¡inere de genotipuri noi prin transfer de gene de rezisten¡å de la specia sålbaticå Heliantus Argophyllus, ce are frunze mici ¿i groase, fapt ce poate ajuta la reducerea transpira¡iei ¿i ob¡inerea unei bune toleran¡e la secetå. Prin utilizarea metodelor conven¡ionale de încruci¿are au fost ob¡inu¡i hibrizi interspecifici de floarea-soarelui, fiind selectate popula¡ii cu o bunå toleran¡å la secetå.

Activitate intenså pe pia¡a interna¡ionalå Doi hibrizi ob¡inu¡i de INCDA Fundulea sunt vându¡i în Grecia, ei produc såmân¡å hibridå, iar Institutul le vinde formele parentale ¿i ob¡ine redeven¡e. În Ucraina au fost încheiate acorduri pentru patru hibrizi, ce au fost înregistra¡i. Urmeazå så fie înregistra¡i ¿i în Rusia, Belarus ¿i Kazahstan. În Kazahstan, unde floarea-soarelui ocupå peste 2 mil. de hectare, FD15E27 este pe primul loc la produc¡ii, cu rezultate de 3.670-3.890 kg/ha. În Turcia se fac teståri. Au fost trimi¿i trei hibrizi în Polonia, iar unul se preteazå foarte bine condi¡iilor. Urmeazå så fie înregistrat ¿i dezvoltat.

Producerea de såmân¡å, mai dificilå ca cercetarea Pentru INCDA Fundulea, producerea de såmân¡å de floarea-soarelui este, parcå, mai dificilå decât ob¡inerea de noi hibrizi performan¡i. De¿i la Institut existå ¿apte hibrizi comerciali, pe pia¡å existå doar unul: FD15E27, iar în primåvarå, nu au fost decât 7-8 t de såmân¡å disponibile. Se mai dezvoltå încå unul, FD18E41, ambii cu tehnologie Express. Pe de altå parte, acum trei ani o parte din såmân¡a produså a fost vândutå la consum, potrivit directorului Institutului, Pompiliu Mustå¡ea.

Adoptarea în fermå a rezultatelor cercetårii române¿ti Alexandru Baciu, fermier din Cålåra¿i cu un puternic sector zootehnic, a remarcat hibridului de porumb Fundulea 423, cu bob semisticlos, con¡inut ridicat de proteinå, 10,6-11,6%, cu un con¡inut ridicat de aminoacizi, în special de lizinå. Este recomandat pentru siloz. Procentul de amidon este de 6970%. “Fa¡å de cele stråine, are un con¡inut mai mare de proteinå, peste 10%. La cei stråini gåse¿ti cel mult 9%”, spune fermierul, impresionat de calitå¡ile hibridului. Va cultiva pe 200 ha, o sutå pentru siloz ¿i o sutå pentru crimping. “ªtiam despre acest hibrid, dar eram reticent. L-am våzut în culturå”, explicå acesta alegerea. Hibridul este înregistrat din 2015. Singura geneticå de la Fundulea pe care o folosea pânå acum era soiul de soia Daciana, de care este mul¡umit. Vasile Lungu, fermier cu experien¡å bogatå în realizarea de loturi de hibridare, vrea så realizeze loturi de hibridare pentru hibridul de floarea-soarelui FD15E27. Inten¡ioneazå så aloce 25 ha pentru a vinde apoi såmân¡a în Republica Moldova, unde cunoa¿te fermieri cultivatori de floarea-soarelui. Anul acesta are 50 ha de floarea-soarelui FD15CL44. Se mai gânde¿te så cultive ¿i hibridul de porumb Fundulea 423, bun pentru siloz. La un moment dat, Lungu avea loturi de hibridare pe 300 ha cu geneticå de la Fundulea, în special cu Olt. Cercetare la porumb Ameliorarea la porumb, desfå¿uratå la INCDA Fundulea, are ca principal obiectiv crearea hibrizilor timpurii, mai productivi ¿i toleran¡i la boli ¿i dåunåtori, secetå ¿i ar¿i¡å, precum ¿i la temperaturi scåzute în timpul germina¡iei ¿i în prima perioadå de vegeta¡ie. Anual sunt testate în jur de 3.000 de combina¡ii. În lotul demonstrativ au fost prezenta¡i 20 de hibrizi, unii deja înregistra¡i, iar al¡ii în testare ISTIS sau de perspectivå. Profitul Agricol 31/2021

CULTURI VEGETALE

Optimizarea activit\]ii, la TCE 3 Brazi TCE 3 Brazi lucreazå, în jude¡ul Neam¡, 4.800 ha, împår¡ite în trei ferme, pe o razå de 25 km. Fiecare este conduså de câte un inginer agronom. Mecanizarea este centralizatå. Managerii au ajuns la concluzia cå vechiul sistem, în care fiecare fermå avea utilaje, nu era eficient. Acum, programårile se fac în fiecare diminea¡å, iar activitatea se coordoneazå mai rapid.

inginer, ce de på¿une ai pus!”. “E foarte greu så porne¿ti de la acest stadiu. Noi facem agriculturå intensivå, de mare productivitate. I-am respins”, explicå Iacob. “Au venit ¿i båie¡i buni. Mai întreabå de program, dar în ultimii ani la noi programul este foarte flexibil. Nu lucråm duminica, sâmbåta mai lucråm doar în campania de recoltare”, adaugå el. Iacob considerå cå echipa este foarte bine închegatå. I-a învå¡at pe tinerii ingineri ca seara, când pleacå acaså, så-¿i facå un bilan¡, så se întrebe dacå au fåcut ceva pentru fermå, pentru culturi. Este convins cå, dacå vor face acest lucru, rezultatele vor veni, vor avea satisfac¡ii. S-a creat o competi¡ie între ferme. Cum nu sunt acordate bonusuri în func¡ie de produsele ob¡inute, schimbul de experien¡å dintre agronomi nu are de suferit. Iacob a observat totu¿i, în unele cazuri, tenta¡ia de a se påstra secrete profesionale. Sistemul transparent de gestiune faciliteazå ¿i comunicarea. “Dacå intru cu autopropulsata în câmp, imediat intrå în contabilitate ¿i de acolo se vede”, spune Ionu¡ Radu, unul dintre cei mai buni tineri ingineri, dupå cum l-a prezentat directorul. Toate lucrårile sunt înregistrate pânå la nivel de solå. “În orice minut apås pe buton pot afla produsele aplicate, situa¡ia cheltuielilor. Prin estimarea produc¡iilor ¿i a pre¡urilor vedem dacå mai putem face ceva cheltuieli. Avem un istoric de cinci ani”, explicå acesta.

la ferma centralå, situatå aproximativ la jumåtatea distan¡ei dintre celelalte douå, pleacå utilajele spre acestea. Existå un singur atelier mecanic în care se fac repara¡iile. “Un lucru foarte îmbucuråtor este cå putem face tratamentele fitosanitare la timp. Avem trei autopropulsate, putem face tratamente pe 6-700 ha într-o zi”, spune Vasile Iacob, director tehnic la TCE 3 Brazi. “Am format o echipå de ingineri tineri. Am cåutat så-i pregåtesc de la început. Sunt ¿ase”, spune Iacob, încrezåtor în capacitatea lor de a conduce singuri o fermå. Are 41 de ani de activitate ¿i vrea så lase fermele pe mâini bune, atunci când se va pensiona. “Înainte se cåuta så fie un bun tehnolog. În ziua de azi trebuie så ai cuno¿tin¡e de management, dar ¿i IT ¿i calculatoare. În ultimii ani au trecut foarte mul¡i pe aici så depunå CV-uri. Majoritatea au cuno¿tin¡e tehnologice reduse din facultate. Am avut båie¡i care Reorientare cåtre hibrizi timpurii nu cuno¿teau nici porumbul”, poveste¿- de porumb La TCE 3 Brazi se cultivå 1.600 ha te agronomul. I-a råmas în memorie replica primitå într-o solå de grâu: “Domn’ de porumb. 90% sunt hibrizi Pioneer. Ia-

cob se declarå “fan Pioneer”. “A plouat foarte mult în prima perioadå. E posibil de acum så vinå o perioadå de secetå. Noi ne-am hazardat cu hibrizi tardivi, FAO 370-400”, spune Iacob. De la anul ponderea cea mai mare o vor avea hibrizii extratimpurii, din grupa 300-310, pe care îi considerå la fel de productivi ca cei tardivi. “Este un avantaj pe care îl are Pioneer. Fiind extratimpurii ¿i timpurii, nu mai prind perioadele de ar¿i¡å. Produc¡ia este mult mai bunå”. Societatea testeazå, pe câte 5-10 ha, peste 20 de hibrizi de la Pioneer. Cei care se calificå primesc 100 ha, în anul urmåtor, pentru ca apoi så fie generaliza¡i.

Nouå tehnologie de la Bayer pentru sfecla de zahår Suprafa¡a de sfeclå a fost reduså, dupå rezultatele dezamågitoare de anul trecut, de doar 47 t/ha. Abia au fost acoperite cheltuielile. Anul acesta este deja evaluatå la 50 t/ha. “Sper så dåm lovitura la sfecla de zahår. Cred cå vom ob¡ine o produc¡ie pe 200 ha cât am ob¡inut pe 500 ha, anul trecut”, spune Iacob. Explica¡ia constå în nivelul bun de precipita¡ii ¿i Conviso, noua tehnologie de erbicidare adoptatå, pe care a recomandat-o ¿i colegilor. “Tehnologia este mai scumpå, såmân¡a ¿i erbicidul costå în jur de 1.800-2.000 lei/ha, dar anul acesta colegii care au folosit tehnologia clasicå, cu patru-cinci erbicidåri, au cheltuit mai mult. Facem o singurå erbicidare sau douå cu erbicidul de la Bayer”, spune agronomul. În plus, combaterea buruienilor în tehnologie clasicå a fost mai dificilå. Precipita¡iile abundente au fåcut så nu Profitul Agricol 31/2021

CULTURI VEGETALE

Vasile Iacob, director tehnic [i Ionu] Radu, inginer la TCE 3 Brazi se poatå efectua la timp tratamentele, ceea ce a dus la o îmburuienare mai puternicå în solele cu tehnologie clasicå.

Investi¡ii în iriga¡ii Anul viitor se vor iriga 6-700 ha. Planul este ca în doi-trei ani så se ajungå la 2.700 ha. “Avem toate aprobårile så luåm apå din canalul Bistri¡a. Faza de proiect e finalizatå, urmeazå så începem lucrårile”, spune Iacob. Întreaga activitate se va regândi pentru a beneficia cât mai mult de sistemul de iriga¡ii. Se vor iriga în special loturile de hibridare a porumbului, care se vor cultiva chiar ¿i doi-trei ani la rând pe aceea¿i solå. S-ar putea ca soia så fie integratå în rota¡ie.

Probleme cu dåunåtorii Anul acesta a fost observatå o inciden¡å mai mare de Helicoverpa ¿i Ostrinia. O problemå remarcatå de anul trecut a constat în zborurile de afide pe Profitul Agricol 31/2021

cereale. Au fost atacuri masive ¿i au fost necesare tratamente încå din toamnå, la cereale påioase. Reprezintå principalul vector de infec¡ie. Dacå nu se face tratament, în primåvarå virozele sunt instalate. Anul trecut a fost prezent, pentru prima datå, atac de fåinare în toamnå ¿i a fost necesar un tratament. Situa¡ia care îl îngrijoreazå cel mai tare pe Vasile Iacob este atacul de Diabrotica. Monocultura de porumb practicatå de vecinii le creeazå probleme. Unii o practicå de ¿apte ani. La al patrulea an atacul ajunge ¿i la 70%. Larvele atacå rådacina, porumbul face “gât de lebådå” ¿i cade la prima furtunå mai puternicå. Unii cultivatori nici nu cunosc cauza, considerå cå vinovatå a fost furtuna. La TCE 3 Brazi, atunci când se cultivå porumb dupå porumb se fac tratamente în vegeta¡ie pentru a se distruge adul¡ii, astfel încât în al doilea an cultura så nu fie atacatå de larve. Cei care practicå agricultura de subzisten¡å nu fac înså acest lucru.

Erbicidarea de toamnå, extinså De la an la an, la TCE 3 Brazi a crescut suprafa¡a de cereale påioase erbicidate în toamnå. Spre exemplu, Veronica este o buruianå din ce în ce mai întâlnitå în lanurile de cereale påioase, în zonå. Sunt foarte pu¡ine erbicide care o combat primåvara. În schimb, unde a fost efectuatå erbicidarea în toamnå, buruiana nu a mai råsårit. Tot de la Corteva este un stabilizator de azot, care poate fi folosit împreunå cu erbicidul preemergent ¿i garanteazå stabilitatea mult mai bunå a azotului în sol, întârzie levigarea. Unde a folosit s-a våzut un plus de produc¡ie. ¿ i de aceastå datå utilizarea este condi¡ionatå de precipita¡ii. Imediat dupå aplicarea lui, în 10 zile, ar avea nevoie de 15 l de apå ca så-¿i facå efectul.

Adrian MIHAI 29

CULTURI VEGETALE

(Ne)Fertilizarea cu azot la soia dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

medie de soia cu 150 kg/ha, iar într-o rota¡ie de 3 ani, cu 230 kg/ha.

Deoarece fixarea azotului atmosferic prin simbiozå are loc A fost vreodatå România proîncepând cu fenofaza de 1-2 frunze triducåtorul nr. 1 de soia foliate, azotul prezent în sol la începutul în Europa? În monografia “Soia” (Giosan, Nico- vegeta¡iei måre¿te produc¡ia. Cele mai lae ¿i Sin, 1986), autorii au remarcat cå bune rezultate s-au ob¡inut când s-au ocupam locul 1 la soia în anul 1982, într- aplicat cel mult 35 kg N/ha prin împrå¿tiere înainte de semånat. o Europå fårå de URSS-ul agricol. Mai mult, s-a observat de multe ori Suprafa¡a cultivatå de România în cå nodularea este invers propor¡ionalå 1982 era de 358.600 ha, iar produc¡ia medie a fost de 1.117 kg/ha. Cinci ani cu cantitatea de azot din sol, dar existå mai târziu, în 1987, suprafa¡a cultivatå ¿i experien¡e care nu au gåsit niciun efect în România a ajuns la 358.600 ha, cu o de inhibare a fixårii de cåtre azot ¿i îngrå¿åmintele administrate. produc¡ia medie de 1.007 kg/ha. La începutul anilor 80, la Fundulea sÎn 1987 a apårut înså pe pia¡å Italia, cu o suprafa¡å de 480.552 kg ¿i o au ob¡inut tulpini de bacterii de Bradyrhizobium japonicum, cu capacitate produc¡ia medie de 3.305 kg/ha. Cel pu¡in, nu ar trebui så sus¡inem mare de fixare a azotului atmosferic ¿i cå avem cele mai bune condi¡ii pentru toleran¡å mare la azot mineral, pentru a valorifica ambele surse de N pentru soia în Europa. ob¡inerea unor produc¡ii mari (Hera ¿i Experien¡ele efectuate în colab. - 1983). România începând cu anul 1933 De cât azot este nevoie pentru au confirmat rezultatele experimentale o culturå reu¿itå de soia? ob¡inute în stråinåtate. Cu o cantitate de 173 kg N/ha fixat Câteva dintre ele: Soia reac¡ioneazå slab la aplicarea pe fiecare hectar de soia cultivatå în îngrå¿åmintelor, dar bacterizarea a må- lume, în 2006, aceastå plantå minune rit produc¡ia cu cca. 380-400 kg/ha (Va- fixa aproximativ 77% din totalul cantitå¡ii lu¡å-1937, Bîlteanu-1952). ªi acum exis- de azot fixat de toate culturile de letå voci care sus¡in cå este suficient så guminoase (Hungria ¿i Mendes 2015). inoculezi semin¡ele cu “Nitragin” la prima prezen¡å a plantelor de soia pe o parcelå. Alte experien¡e indicau sporuri de 1130% la folosirea îngrå¿åmintelor, dar produc¡iile medii pe ¡arå erau mici, în jur de o tonå/ha (1962). În condi¡ii de irigare, la Fundulea, aplicarea unor doze medii, de 48 kg N/ha, a mårit produc¡ia cu 300-350 kg/ha, dar alte rezultate aråtau cå atunci când s-a bacterizat nu au fost diferen¡e de produc¡ie (1966). Doze mari de azot, de 96 kg/ha, aplicate în monoculturå de soia timp de 20 de ani(1962-1982), au mårit produc¡ia

Unii speciali¿ti au evaluat la 450 kg N/ha cea mai mare cantitate de azot fixat de soia. Se pare cå numai douå specii o depå¿esc: lupinul amårui, Lupinus mutabilis, cu 527 kg N/ha, ¿i lucerna, cu 470 kg N/ha. Pre¡ul mic al energiei în unele perioade în Statele Unite ¿i Brazilia (de exemplu, când a început exploatarea gazelor de ¿ist, fapt ce a ieftinit semnificativ pre¡ul energiei) a favorizat utilizarea îngrå¿åmintelor cu azot la soia. S-a renun¡at astfel la o posibilå fixare de 1-2 kg N/ha/zi, cu accent pe fixarea eficientå de la soia. Eliade ¿i colab. (1983) au calculat o medie de 94 kg N/ha, cu o valoare maximå de 174 kg N/ha. Tisdale et al. (1993) propun o varia¡ie de la 65 kg N/ha la 180 kg N/ha, cu o medie de 112 kg N/ha pentru Statele Unite. Pîr¿an (2011) estimeazå la 220 kg N/ha azotul fixat în condi¡ii favorabile pentru func¡ionarea simbiozei.

Cum folose¿te soia azotul fixat simbiotic? Soia “plåte¿te destul de scump” azotul fixat simbiotic primit de la rhizobii. Eliade ¿i colab. (1983) îl citeazå pe Hardy (1977), care afirmå cå, pentru 1 kg de azot fixat, microorganismele consumå 10-17 kg de hidra¡i de carbon. A¿adar, când uuu

Profitul Agricol 31/2021

CULTURI VEGETALE uuu în sol plantele gåsesc suficient azot mineral, renun¡å la simbiozå ¿i folosesc azotul în “mod gratuit”. Pe de altå parte, când se fixeazå mai mult azot, produc¡ia la soia se poate reduce, din cauza faptului cå o parte din produ¿ii de fotosintezå nu sunt folosi¡i de cåtre plante, ci sunt transfera¡i cåtre bacteriile simbiotice.

Soia nu poate fi consideratå o plantå care laså azot mineral plantelor postmergåtoare, deoarece prin simbiozå nu se produce azot nici måcar pentru nevoile proprii, care sunt foarte mari, deoarece semin¡ele de soia con¡in 40% proteine, care, la rândul lor, au un con¡inut mare de azot (16%).

Un argument indirect îl gåsim la Borlan ¿i colab. 1994: consumul specific la soia este de 70 kg N/tona de semin¡e plus biomasa aferentå. Soia såråce¿te solul în azot, deoarece 75% din azotul absorbit, provenit din simbiozå, rezerva solului ¿i îngrå¿åminte chimice, este folosit pentru producerea semin¡elor, care sunt îndepårtate prin recoltare de pe parcelå. Doar 25% din azotul absorbit se reîntoarce în sol, sub formå de resturi organice, component al rådåcinilor, tulpinilor ¿i frunzelor. Acesta este unul dintre motivele pentru care, dupå premergåtoarea soia, doza de azot la porumb se reduce cu 30-40 kg N/ha. În Statele Unite, se face aceastå reducere de azot, dar numai dacå pro-

duc¡ia de boabe este mai mare de 2 t/ha. Experien¡e cu N marcat în Polonia au aråtat cå soia a extras din sol 98,5 kg N/ha (40,43 kg N fixat/ha, 49,89 kg N din rezerva solului/ha ¿i 8,29 kg N din îngrå¿åminte/ha). Procentual, azotul din simbiozå a reprezentat 40,5%, cel din sol 50,4, iar cel din îngrå¿åminte 9,1%. De¿i este doar o experien¡å ¿i nu putem generaliza, se vede clar cå azotul fixat prin simbiozå nu reu¿e¿te så acopere nevoile plantelor de soia. În condi¡iile din statele americane Minnesota ¿i Illinois, azotul fixat a reprezentat doar 40% din azotul total folosit de plantele de soia pentru realizarea produc¡iei.

O investi]ie de 5,7 milioane euro în agribusiness RDF Arad, unul dintre cei mai importan¡i jucåtori regionali în agribusiness, a finalizat trei investi¡ii în valoare totalå de 5,7 milioane de euro.

ste vorba de o investi¡ie în valoare de 3 milioane euro la sediul RDF din ªofronea, jude¡ul Arad, cu obiectivul de a cre¿te capacitatea de depozitare a companiei de la 10.000 la 22.000 de tone. În acela¿i timp, RDF a achizi¡ionat aparaturå de laborator ¿i instala¡ii noi pentru selec¡ia ¿i tratarea semin¡elor, precum ¿i o fabricå de extrudat soia. O altå investi¡ie, în valoare de 1,3 milioane euro, constå în achizi¡ia unei baze pentru depozitare în localitatea Ineu, cu o capacitate de depozitat cereale de 20.000 tone, ¿i pentru imple32

mentarea sistemului de gestiune Dynamics Navision. Cea de-a treia investi¡ie, în valoare de 1,4 mil. euro, este pentru completarea parcului cu utilaje agricole noi, moderne, pentru exploatarea terenurilor. Investi¡iile au fost realizate prin intermediul unui proiect de fonduri europene, prin care 50% a venit de la AFIR, iar 50% din credit bancar.

Investi¡iile din baza de la Ineu ¿i în utilajele agricole au fost realizate cu ajutorul unui credit bancar ¿i leasing. În anul 2021, RDF se a¿teaptå la o cre¿tere de aproximativ 20% a cifrei de afaceri. RDF a crescut, de asemenea, suprafe¡ele de teren agricol lucrate de la 600 ha, în 2019, la 2000 ha, în 2021.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 31/2021

Timac Agro> biostimulatorul cu aplicabilitate pe s\mân]\ Gospodarii ogoarelor ¿tiu cå, imediat dupå ce au finalizat recoltatul ¿i pregåtirea solului, va trebui så urmeze fertilizarea de bazå cu produse de tip NPK, în func¡ie de consumul specific al culturii, dorind ca, pe termen scurt, så ob¡inå o råsårire uniformå, dar ¿i un start în vegeta¡ie cât mai rapid al culturilor. Aceastå etapå se poate considera una dintre cele mai importante verigi tehnologice pe care trebuie så le luåm în considerare. Înså pentru a ob¡ine atât o råsårire uniformå, cât ¿i un start cât mai rapid în vegeta¡ie, fertilizarea de bazå, neînso¡itå de grija pentru fiecare bob în parte, nu reprezintå neapårat cheia spre succes! Dacå vorbim de germina¡ie, ¿tim cå aceasta reprezintå un nou start al semin¡ei, mai exact, un proces fiziologic de trecere a unui germen de la via¡a latentå la via¡a activå, ¿i care duce la na¿terea unei plante sau a unui organ vegetal, care se desfå¿oarå dupå cum urmeazå în sinteza de mai jos: Puse în condi¡ii de a germina, boabele absorb apa. Dupå absorb¡ia apei, enzimele aflate îndeosebi spre periferia bobului ¿i în preajma embrionului trec în solu¡ie ¿i devin active. Enzimele transformå substan¡ele de rezervå din endosperm, cu moleculå complexå, în substan¡e cu moleculå mai simplå, u¿or de transportat ¿i de asimilat de cåtre embrion, ¿i anume: proteinele trec în aminoacizi, amidonul trece în dextrine-maltozaglucoza, lipidele trec în acizi gra¿i ¿i glicerina. Rezultå un suc låptos, bogat în substan¡e organice cu moleculå micå, u¿or asimilabile, cu care embrionul se hråne¿te. Transferul acestor substan¡e spre embrion se face prin intermediul scutelumului. Fitotehnie/Gheorghe Valentin Roman (coord.), Valeriu Tabåra, Gavril Morar Editura Universitarå, 2011. Profitul Agricol 31/2021

În condi¡ii favorabile de temperaturå ¿i umiditate, perioada germinare- råsårire dureazå de regulå 8-10 zile. În mod frecvent sunt necesare 15-20 zile, din cauza insuficien¡ei apei. Pentru ca såmân¡a de grâu puså în påmânt så germineze, trebuie îndeplinite douå condi¡ii esen¡iale: pe de o parte, såmân¡a så posede o facultate germinativå ridicatå, så fie maturå, ie¿itå din repausul seminal ¿i cât mai nouå, de preferat din

de 3-4 ani; pe de altå parte, în sol så fie întrunite condi¡iile optime de umiditate, cåldurå ¿i oxigen. Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå!

recolta anului precedent ¿i nu mai veche Compania TIMAC AGRO ROMÂNIA are un as câ¿tigåtor care poartå denumirea de OLIGAL SD, fiind un tratament såmân¡å nutri¡ional care are un con¡inut de substan¡e nutritive precum Zinc 1,5% ¿i Mangan 1,5%, combinat cu Complexul Fertiactyl în care regåsim trei clase de compu¿i diferite: Acizi Humici ¿i Fulvici, Glicin-Betaina ¿i Zeatina, care lucreazå în sinergism.

De ce OLIGAL SD? s Creeazå cadrul dezvoltårii unui siss Produsul este absorbit cu u¿urin¡å tem radicular mai bine dezvoltat încå de de semin¡e ¿i redistribuit prompt plan- la început. tulelor, tegumentelor ¿i rådåcinilor. s Un numår semnificativ mai mare de s Pune în valoare calitå¡ile semin¡ei peri¿ori absorban¡i. pe orice tip de sol. Are douå moduri de s O mai bunå valorificare a nutrienac¡iune: de contact ¿i sistemic. ¡ilor din sol. s Este un produs care reu¿e¿te så s Premise pentru o înfrå¡ire mai penetreze direct såmân¡a, încå înainte bunå. de påtrunderea radicelei ¿i apari¡ia noii s Rezisten¡å la stres. plåntu¡e. s Nu are impact asupra mediului. s Aderå bine pe suprafa¡a semin¡ei. s Conferå, în amestec cu celelalte produse destinate tratamentului semin¡elor, un grad de acoperire ¿i omogenitate fårå praf. s Måre¿te eficien¡a produselor destinate tratamenMartor netratat tului semin¡e. 33

CULTURI VEGETALE

Fertilizant organic pentru s\mân]a de cereale p\ioase [i maz\re, de la Corteva Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

ertilizantul de naturå organicå Ympact reprezintå noutatea în portofoliul de tratament såmân¡å de anul acesta al companiei Corteva Agriscience. Acest fertilizant, unul de ultimå genera¡ie, de origine organicå, ce poate fi utilizat pentru tratarea semin¡elor de cereale påioase ¿i mazåre, poate fi aplicat foarte u¿or împreunå cu tratamentul insectofungicid utilizat în mod uzual pe semin¡e, doza fiind de 0,7 l/tona de semin¡e. Cele mai mari diferen¡e de eficacitate au fost observate în zonele afectate de stres hidric sau termic. Ympact beneficiazå de o formulare bazatå pe lignosulfona¡ii rezulta¡i de la fabricile de celulozå îmbunåtå¡i¡i cu acizi fulvici ¿i humici, dar ¿i cu microelemente esen¡iale cre¿terii tinerelor plante, precum Zinc, Mangan ¿i Cupru. Perioadele secetoase, frecvent întâlnite dupå semånat în ultimii ani, duc adesea la o råsårire neuniformå a culturilor de cereale påioase de toamnå, efect care poate duce la intrarea plantelor nepregåtite în iarnå ¿i uneori chiar mai råu, la pierirea lor pânå în primåvarå. Ympact favorizeazå imbabi¡ia semin¡elor cu apå pânå la de 7 ori mai mult decât în mod obi¿nuit, ducând la o råsårire uniformå. Datoritå micronutrien¡ilor special ale¿i, ajutå tânåra plantå så se dezvolte mai bine chiar imediat dupå ce a epuizat energia embrionalå. În testele efectuate de Corteva ¿i de fermieri, s-a observat cå Ympact ajutå la o mai bunå dezvoltare radicularå, ceea ce oferå plantei un volum mult mai mare de sol din care planta så î¿i extragå apa ¿i nutrien¡ii atât de necesari cre¿terii. 34

Cum în agriculturå niciun an nu seamånå cu celålalt, anul acesta am analizat un lot unde a fost aplicat Ympact în compara¡ie cu o solå fårå Ympact, doar cu tratament insectofungic. Într-un areal cu un sol argilos, care în condi¡ii de secetå pierde repede apa ¿i se compacteazå rupând rådåcinile plantelor de grâu, sola tratatå cu Ympact a demonstrat cå poate crea un microclimat propice, împiedicând stresul hidric så facå daunele prezente în sola netratatå. Efectele benefice ale acestui biostimulator organic nu se limiteazå doar în prima fazå de vegeta¡ie, ci oferå avantaje pânå la recoltare. ¥n testele efectuate atât în loturile de cercetare, cât ¿i în loturile fermierilor care au folosit Ympact, s-au observat mai multe avantaje. Se ob¡ine o mai bunå înfrå¡ire a plantelor, procesul fiind favorizat de o råsårire mult mai uniformå (cu pânå la 30% mai mare decât variantele martor). Aceasta are ca efect o mai bunå fertilitate a fra¡ilor. S-au observat cu pânå la 45% mai multi fra¡i viabili pe plantå. Iernarea cerealelor påioase este mai bunå, acestea intrând mai bine dezvoltate în sezonul rece. Lungimea mai mare a spicelor este un efect al masei radiculare bine dezvoltatå, fapt ce duce la o alimentare mai bunå a plantei ¿i la favorizarea la maxi-

mum a geneticii. Un numår mai mare de boabe în spice, ob¡inând în majoritatea loturilor studiate un plus de pânå la 30% la produc¡ie, plantele fiind vizibil mai verzi, fapt ce a demonstrat o îmbunåtå¡ire a proceselor fotosintetice. O plantå bine dezvoltatå este ¿i mai rezistentå în fa¡a bolilor. S-a observat o îmbunåtå¡ire a stårii fitosanitare a plantelor. Un efect al Ympact este ¿i o elasticitate mai bunå a plantei, cu un procent mai redus de cådere. De¿i toate solele au fost tratate ¿i cu regulatori de cre¿tere, a existat o diferen¡å clarå ¿i în stabilitatea lanurilor, datoritå lignosulfona¡ilor din componen¡a produsului Ympact. Nu în ultimul rând, la recoltare, solele tratate cu Ympact au avut o uscare mai uniformå (cu 2% mai micå decât solele netratate), con¡inutul în proteinå, gluten, dar ¿i MMB-ul au fost ¿i ele în mod evident mai bune decât în variantele martor. În concluzie, se poate spune cå, datoritå fertilizantului Ympact, Corteva este compania care a revolu¡ionat tratamentul såmân¡å la culturile de cereale påioase ¿i mazåre, ¿i nu doar în România, pentru cå acest produs este comercializat ¿i la nivel european, în peste 20 de ¡åri. Profitul Agricol 31/2021

CULTURI VEGETALE

MAS Seeds î[i dezvolt\ gama de produse [i servicii Încurajatå de faptul cå aproape 30% din clien¡i au contractat serviciul Agroplus, echipa Mas Seeds a decis extinderea serviciului, fapt ce aduce beneficii suplimentare fermierilor, dar, în acela¿i timp, dezvoltå ¿i capacitatea companiei de a oferi consultan¡å.

În

pachetul standard se oferå o germina¡ie garantatå de peste 96% pentru semin¡ele de porumb ¿i peste 93% pentru cele de floarea-soarelui, o asigurare în caz de înghe¡ sau infestare cu ciuperci de sol, astfel încât dacå råsårirea nu este satisfåcåtoare sunt înlocuite semin¡ele. De asemenea, sunt incluse trei vizite agronomice, la råsårit, înflorit ¿i spre recoltare, pentru a urmåri criterii agronomice precum densitate, caren¡e, grad de îmburuienare ¿i atacuri ale insectelor. În pachetul Pro a fost adåugatå o analizå a solului, care se efectueazå în toamnå-iarnå, precum ¿i o analizå a frunzelor. Se determinå astfel dacå existå caren¡e ¿i este necesarå aplicarea un îngrå¿åmânt foliar pentru a corecta problema. Se vor face pânå la zece analize într-o fermå. Pasul urmåtor în dezvoltarea serviciului, pe care managerul Mas, Patrick Lafon, îl are în vedere, este introducerea în Agroplus a hår¡ilor NDVI, motiv pentru care a demarat o colaborare cu Airbus. “Vrem så sprijinim fermierii så producå mai bine ¿i mai mult. Dacå suntem capabili så dåm o asemenea informa¡ie, va måri poten¡ialul plantei”, spune managerul.

Mai mult, oferta de porumb a fost extinså cu patru hibrizi noi. DM3310 face parte din grupa FAO 340, cea mai cåutatå acum. A fost plasat în gama Waterlock, întrucât are rezultate bune chiar ¿i în condi¡ii de stres termic ¿i hidric. În gama hibrizilor destina¡i sistemului irigat sunt douå noutå¡i. MAS 431.B (3329) este din categoria timpurie a hibrizilor iriga¡i - FAO 380, iar MAS 59.K, FAO 480, se remarcå printr-un stay green foarte bun. De asemenea, gama AgroStart se va îmbogå¡i cu un hibrid din grupa FAO 380, pentru a completa oferta pe segmentul FAO 370-400. O cantitate foarte micå disponibilå va fi ¿i dintr-un hibrid semisticlos, cu surse genetice comune cu ale hibridului MAS 37.V, cel mai bine vândut hibrid. Este înså mai timpuriu, fapt ce va acoperi mai bine cererea din nordul ¡årii.

Repozi¡ionare pe pia¡å Cantitatea de såmân¡å disponibilå din hibridul de floarea-soarelui MAS 920.CP a fost foarte pu¡inå. Anul acesta va fi prezent cu volume mai mari. A fost

inclus în catalog Blade, un hibrid rezistent la imazamox, extrem de productiv. Patrick Lafon a observat o orientare a unor fermieri spre a cultiva hibrizi noi, foarte performan¡i, de tip CLP, în tehnologie Clearfield simplå. Foarte des fermierii vor Clearfield, dar nu ¿i Clearfield Plus, erbicidul fiind considerat prea scump în acest caz. “Poten¡ialul de produc¡ie nu scade ¿i genetica nouå ¿i performantå va putea intra în mai multe ferme”, remarcå Lafon. O situa¡ie similarå se întâlne¿te ¿i la rapi¡å. Un hibrid Clearfield foarte productiv poate fi erbicidat conven¡ional. Se pot cultiva hibrizi Clearfield în ferme care nu vor utiliza Cleranda, dar se vor bucura de randamentul dat de genetica nouå. MAS Seeds va mai adåuga în portofoliu ¿i soia, soiurile Sonia ¿i Cecilia. De asemenea, gama de sorg se va extinde cu doi hibrizi pentru siloz, unul care exceleazå ca talie ¿i altul cu o calitate superioarå.

Dezvoltare prin parteneriate Dezvoltåm gamele de exclusivitå¡i cu re¡elele de distribu¡ie. Un exemplu bun este lucerna Felsy, vândutå foarte bine de Agrii. “S-a fåcut un volum semnificativ anul acesta ¿i vom dezvolta segmentul cu ei. Dorim så avansåm”, spune Lafon. Sulfonor este un hibrid semi-timpuriu de floarea-soarelui în tehnologia de erbicidare “slufo”, despre care managerul crede cå se va dezvolta foarte printr-un parteneriat similar. “Suntem în discu¡ii pentru porumb boabe ¿i siloz cu al¡i distribuitori na¡ionali. Este un obiectiv pe care-l avem pentru anul urmåtor”, adaugå acesta.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 31/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR FCBR a ales un nou pre[edinte Pe 17 august a avut loc adunarea generalå extraordinarå, de dare de seamå ¿i alegeri, a Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. Evenimentul a fost organizat la pensiunea fermierului Iacob Boca, pre¿edintele interimar al FCBR, din satul ªåulia, jude¡ul Mure¿. Au participat pre¿edin¡ii asocia¡iilor jude¡ene. Adunarea a fost statutarå, astfel cå FCBR î¿i reconfirmå statutul de organiza¡ie profesionalå sobrå, care a respectat cu stricte¡e totdeauna legisla¡ia.

acob Boca a anun¡at ordinea de zi ¿i a supus-o la vot. “Ca pre¿edinte interimar, vå pot spune cå nu este un lucru u¿or så conduci o federa¡ie”, recuno¿tea Iacob Boca. ¥n opinia lui, pre¿edintele Federa¡iei nu are voie så facå nimic de capul lui. “Trebuie så meargå cel pu¡in 3 oameni la Bucure¿ti. Prin rota¡ie. Un singur om poate gre¿i. Ferma de familie este iepurele fermelor mari. Fermierii mari au alte afaceri, au alte interese. Pe ei nu-i intereseazå cå noi murim, vor så råmânå doar ei”, spune Iacob Boca. Statistic, jude¡ele cu cele mai mari cantitå¡i de lapte distribuit sunt Mure¿, Alba, Harghita, Covasna ¿i Suceava. Au fermele cele mai multe ¿i cele mai mici, dar vând cel mai mult lapte. Iacob Boca le cere celor mici så Profitul Agricol 31/2021

sus¡inå Federa¡ia pentru ca, împreunå, så devinå mai puternici. A achitat cotiza¡ia la PRO Agro fiindcå nu fusese plåtitå ¿i restan¡ele ajunseserå la 18.000 de lei.

Apårarea lui Claudiu Frânc Claudiu Frânc a prezentat metodic o dare de seamå privind activitatea Federa¡iei din anul 2020. “Decizia pe care am luat-o în februarie de a-mi da demisia a fost foarte corectå fiindcå, în acel moment, exista un risc foarte mare ca Federa¡ia så se rupå. Unii colegi au vrut så plece din FCBR. Am fåcut tot posibilul ca så împiedic acest lucru pentru cå eu cred în maturitatea ¿i în democra¡ia care au guvernat aceastå federa¡ie de la înfiin¡are ¿i pânå azi. Eu nu am fost solicitat så dau vreun punct de vedere privind materialele elaborate de FCBR în aceastå perioadå, de¿i fac parte din Federa¡ie.” Era vizibilå în salå despår¡irea în douå tabere: unii îl sus¡ineau în continuare pe Claudiu Frânc, al¡ii s-au alåturat

lui Iacob Boca ¿i lui Dorel Secarå ca så-l înlåture definitiv pe fostul pre¿edinte. Nu au lipsit nici suspiciunile de furt, zvon alimentat de cei care au cerut demisia vechiului pre¿edinte. “În anul 2019, FCBR a intrat într-un proiect EVO Right”, relateazå Claudiu Frânc. Au apårut discu¡ii cå Frânc ¿i Radu Moldovan au furat banii din proiect. Nu s-a furat nimic. FCBR a avut un buget de 10.000 de euro în cadrul acestui proiect, din care a încasat 8.750 de euro, urmând så mai încaseze 2.500 de euro la finalizarea proiectului. Este una dintre cele mai importante realizåri ale Federa¡iei. La finalizarea proiectului, la Bruxelles, unde am fost 5 parteneri din 3 ¡åri (Germania, Malta, România), suntem invita¡i în Parlamentul European în septembrie ca så prezentåm proiectul fiindcå foarte multe ¡åri, având în vedere prevederile Regulmentrului 429, intrat în vigoare în 26 aprilie 2021, care obligå statele europene la uuu

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR Petru Bordean, noul pre¿edinte al Federa¡iei

uuu uniformizarea statusului de sånåtate a animalelor, vor så preia sistemul nostru. Tot ce înseamnå zootehnie în România va trebui så ¡inå seama de ecocondi¡ionalitate, altfel riscåm så nu mai ob¡inem banii aloca¡i ¡årii. Este un mecanism obligatoriu pentru comercian¡ii de animale. Din bugetul alocat, s-au cheltuit 5.000 de euro pentru taxe de cotiza¡ii la PRO Agro, cheltuieli de deplasåri. În ce prive¿te cotiza¡iile, FCBR a încasat în 2020 suma de 60.935 de lei. Aceste cotiza¡ii sunt compuse din 42.000 de lei de la Asocia¡ia Mure¿, 3.000 de lei de la Sibiu, 6.000 de lei de la Alba, 3.000 de la Hunedoara ¿i Covasna. În rest, nimeni nu a mai plåtit cotiza¡ia. Toate aceste cotiza¡ii sunt justificate prin deconturi, le avem aici. la dosar. Avem un salariat cu 2 ore pe zi la Federa¡ie din 2014. Nu mi-am luat salariu din ei, am cheltuit cu ordine de deplasare pe drumuri. În afarå de motorinå, una-douå cazåri, poate o maså pe zi, eu nu mi-am decontat nimic. Am rupt patru ma¿ini pe drumuri. Dar nu asta e problema. Am fåcut a¿a pentru cå asta a fost voin¡a mea. Ca så låmurim cum am furat banii Federa¡iei, avem peste 2.000 de euro în cont, urmeazå så intre 2,500 de euro când vor plåti olandezii.” 38

Petru Bordean este medic veterinar ¿i fermier în localitatea Bod Colonie, jude¡ul Bra¿ov. Este ¿i pre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor de taurine din jude¡ul Bra¿ov. S-a nåscut la 6 noiembrie 1964, la Holbav, jude¡ul Bra¿ov. A fåcut studii la Liceul Silvic ¿i la Facultatea de Medicinå Veterinarå de la Timi¿oara. A lucrat ca medic veterinar la IAS Prejmer, care s-a desfiin¡at în 2002. Ulterior, a început o activitate antreprenorialå cu fermå mixtå, vegetalå ¿i de animale. Lucreazå 30 de hectare, din care 10 proprietate personalå. Cre¿te 80 de vaci din rase diverse, ma-

joritatea Bål¡atå Româneascå. “Am o fermå de elitå. Vând tåura¿i pentru reproduc¡ie. Primesc solicitåri ¿i pentru juninci. Ferma de familie este coloana vertebralå a agriculturii române¿ti ¿i eu am o asemenea fermå. O sutå de vaci asigurå un trai decent pentru o familie. Am fost în consiliu cu domnul Frânc ¿i ¿tiu ce trebuie fåcut. Trebuie så ob¡inem rezultate mai bune. To¡i fermierii trebuie ajuta¡i, iar subven¡iile pentru performan¡å trebuie diversificate. Marii fermieri î¿i urmåresc interesele, au logisticå ¿i animale bune. Ei pot så ne distrugå oricând pentru cå au produc¡ie mare.”

Lupta pentru pre¿edin¡ie Iacob Boca l-a propus pe medicul veterinar Petru Bordean din jude¡ul Bra¿ov så ocupe func¡ia de pre¿edinte. “Este un fermier bun, e destul de harnic ¿i e mai aproape de Bucure¿ti.” Nicolae Båcanu, pre¿edintele Asocia¡iei de la Arad, l-a propus pe Claudiu Frânc. “Prin darea de seamå, Claudiu Frânc a supårat partea adverså cu atâtea realizåri. În aceastå salå, nu existå un contracandidat real pentru Frânc, mai ales cå trebuie så mergem înainte. Mersul la Bucure¿ti nu înseamnå numai tocirea ro¡ilor ma¿inii, mai înseamnå ¿i prestan¡å profesionalå. Cel care merge acolo trebuie så aibå cuno¿tin¡e temeinice.” Dorel Secarå a insistat cå pre¿edintele nu trebuie så fie compromis. Alegerea pre¿edintelui s-a fåcut prin vot secret, urmând ca acesta så-¿i desemneze consilierii. Fo¿tii vicepre¿edin¡i nu au avut drept de vot. Cu numai douå voturi în plus, Petru Bordean a devenit noul pre¿edinte. “Discrepan¡ele dintre noi nu duc la nimic bun. Ini¡ial, am zis så fie Ionel Chirilå de la Mure¿. Lângå noi trebuie så vinå fermieri adevåra¡i. Eu vå spun cå nu råmân niciun mandat dacå nu am realizåri. Så påstråm Registrul Genealogic ¿i controlul oficial la Federa¡ie. Am venit to¡i aici pe banii no¿tri. Trebuie så con-

solidåm asocia¡iile jude¡ene, aducem cooperative, nu-i ignoråm nici pe cei mari. Ferma de familie este coloana vertebralå a agriculturii pentru cå se poate reseta rapid. Nu vå baza¡i pe mine! Dacå nu vå implica¡i, plecåm. Domnul Frânc trebuie så revinå cândva, dar dacå îl iau acum în echipå, o så-mi facå concuren¡å neloialå. Eu n-am pregåtirea lui...”, a spus Bordean. Au fost desemna¡i vicepre¿edin¡i Iacob Boca, pre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor de taurine Mure¿, Iako Tibor, pre¿edintele Asocia¡iei jude¡ene a crescåtorilor de bovine din jude¡ul Covasna, Nicolae Stângå, pre¿edintele Asocia¡iei jude¡ene a crescåtorilor de bovine “Bovisib” Sibiu. Din Consiliul director al Federa¡iei mai fac parte Simion Moldovan, pre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor de oi ¿i vaci “Boieni¡a”, jude¡ul Cluj, Mioara Merlu¿cå, pre¿edinta Asocia¡iei crescåtorilor de animale “Valea Muntelui Agå¿”, jude¡ul Bacåu, Cristian Lungu, pre¿edintele Asocia¡iei fermierilor utilizatori de automate pentru desfacerea laptelui crud în România, Anica Dumitru, pre¿edinta Asocia¡iei “Codru¡a Vaideeni”, jude¡ul Vâlcea, Traian Gârtan, pre¿edintele Asocia¡iei crescåtorilor de animale din comuna Slåtioara, jude¡ul Olt. Lista a fost supuså la vot. Profitul Agricol 31/2021

Ioan Chiriac, Radomire¿ti, Bacåu: “Eu nu vreau mai mult de 9-10 tone de porumb la hectar. Este idealul meu în produc¡ie. ªi hibrizii au un poten¡ial al lor. Dacå vrei mai mult, te costå mult mai mult.”

Silozul pentru vaca de lapte trebuie s\ miroas\ a pâine Porumbul de siloz reprezintå baza furajerå într-o fermå de vaci, mai ales la vacile cu lapte. Realizarea acestui furaj reprezintå cea mai laborioaså activitate dintr-o fermå zootehnicå. Mai ales cå lucrårile se fac în perioade caniculare, sub stresul permanent cå soarele nemilos din august va usca excesiv plantele, cå fermenta¡ia poate så înceapå înainte de sigilarea buncårului.

L-am întrebat pe Ioan Chiriac de la Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu, cum aratå silozul ideal pentru vacile lui. “Silozul este hrana de bazå pentru ferma zootehnicå de bovine. Dacå ai siloz ¿i fân, celelalte pot så mai a¿tepte. De aceea, eu fac rezervå de un an ¿i jumåtate - doi ani de siloz ¿i de fân. Eu semån pe soluri nisipoase hibrizi mai 40

timpurii Pioneer ¿i Mikado de la KWS”. Mikado este cel mai popular printre crescåtorii de la noi. Este un hibrid simplu, pentru siloz, fiind frecvent recoltat ¿i pentru boabe. Are talia foarte mare, cu inser¡ia ¿tiule¡ilor foarte înaltå, este viguros ¿i stabil, cu frunze bogate. ªtiule¡ii sunt lungi ¿i gro¿i, cu peste 18 rânduri de boabe ¿i peste 40 de boabe pe rând, de formå conicå îngro¿atå, cu boabe dentate galben închis, cu mi¿una adâncå. Valorificå intensiv inputurile ¿i exceleazå prin stay green-ul care îi oferå o fereastrå de recoltare pentru siloz cu pânå la 10 zile mai mare decât a hibrizilor concuren¡i. Este ideal când ajungi în crizå de timp la tocat. Are un con¡inut bun de amidon ¿i foarte mare de proteine din boabe, ceea ce garanteazå calitatea silozului. Este recomandat pentru toate zonele de culturå a porumbului, cu excep¡ia celor în care brumele timpurii pot fi un factor limitativ. “Este esen¡ial så-l recoltezi când bobul då în lapte-cearå. Dacå se poate,

så-l tai de mai sus, ca så nu fie prea multå ligninå. Îl toc cu joagårul la 20 de milimetri. Pe combina de tocat trebuie så ai instala¡ie pentru inoculant. Se taseazå foarte bine ca så nu råmânå aer. Dacå respectå aceste condi¡ii, dupå o lunå ¿i jumåtate, fermierul poate începe så le dea vacilor siloz nou. Ideal este så aibå miros de pâine. Trebuie så-¡i placå ¡ie culoarea aurie ¿i mirosul. Semifânul de lucernå trebuie så aibå miros ¿i culoare de havanå. Dacå este acidulat, ceva nu este în regulå. Inoculan¡ii ajutå ca fermenta¡ia så ajungå la o zonå lacticå, iar nu aceticå. Så nu fie miros de alcool, altfel se duce spre fermenta¡ie aceticå. Poate rezista ¿i doi-trei ani.” Momentul recoltårii trebuie stabilit în func¡ie de maturitatea boabelor. Amidonul vitros din porumbul cu peste 32% materie uscatå trebuie mårun¡it pentru o mai bunå digestie. Combina de recoltat este dotatå cu spårgåtoare de boabe. Pentru ca tocarea så fie uniforProfitul Agricol 31/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR må, cu¡itele trebuie ascu¡ite periodic. Momentul cel mai important pentru conservarea porumbului de siloz este tasarea tocåturii în buncår. Dacå porumbul are 30% materie uscatå, tocåtura con¡ine aproximativ 1 litru de aer la kilogramul de materie uscatå. Dupå 3-4 ore, oxigenul din siloz este consumat complet ¿i începe imediat procesul de fermenta¡ie. Este esen¡ial så nu ajungem la fermenta¡ie butilicå. Când porumbul furajer este mai uscat (35% materie uscatå), fiecare metru cub din siloz este mai dificil de tasat. De aceea, tocarea finå este utilå pentru cre¿terea densitå¡ii materiei uscate. Aerul închis în siloz reprezintå în acest caz 3 pânå la 5 litri/1 kg de materie uscatå. Epuizarea oxigenului dureazå 3-5 zile din cauza celulelor de porumb încå vii. Fermenta¡iile lactice încå nu se declan¿eazå în acest interval, înså drojdiile ¿i mucegaiul se înmul¡esc. Dacå etan¿eitatea silozului este bunå, activitatea acestor organisme începe så se încetineascå ¿i ele nu mai încålzesc silozul. Dacå înså folia se sparge ¿i påtrunde aerul prin fisurå, mucegaiurile se înmul¡esc ¿i silozul se aprinde. De aceea, tasarea este fundamentalå.

Eu am un Silostamp din 7 ro¡i de vagon, trase cu un tractor mare. Tasåm astfel cu o volå de mare capacitate ¿i cu un tractor puternic. Este importantå viteza de tocare, dar trebuie corelatå cu tasarea silozului. Dacå nu l-ai tasat, mai bine reduci viteza de aprovizionare din câmp. În fermele mari ¿i foarte mari, silozul nu råmâne în contact cu aerul mai mult de douå zile. Când începi så-l dai la animale, trebuie så-l frezezi uniform. Nu apar probleme de oxidare pe ansamblu”, spune Ioan Chiriac. Testarea calitå¡ii silozului o face nutri¡ionistul, care ia analize de siloz ¿i de fân. În func¡ie de analize, face apoi ra¡ia. Urmåre¿te proteina, amidonul, aciditatea. Analizele se fac ¿i în România, înså testele pentru afla toxinå se fac în Bulgaria. “Încå nu func¡ioneazå laboratorul ANSVSA. Mai bine nu-i solicitåm. Noi trebuie så facem controlul pentru cå ne solicitå procesatorii. Riscuri de acidozå pot så aparå dintr-un dezechilibru în furajare: dacå nu e suficientå fibrå, dacå e prea mare cantitatea de concentrate. Noi le corectåm imediat cu fân. Animalul cere så månânce fân. E foarte importantå fibra în metabolizarea hranei.”

Acest fermier nu for¡eazå limitele bilogice ale vacilor pentru produc¡ii enorme ¿i nu for¡eazå nici câmpul. Pare så lase lucrurile într-un fåga¿ firesc, mai aproape de ritmurile naturii. “Eu nu vreau mai mult de 9-10 tone de porumb la hectar. Este idealul meu în produc¡ie. ªi hibrizii au un poten¡ial al lor. Dacå vrei mai mult, te costå mult mai mult. Nu ¿tiu dacå meritå så dai 600-800 de kilograme de substan¡å brutå la hectar de îngrå¿åminte chimice. Eu dau maxim 400 de kilograme la hectar de substan¡å brutå. Am ¿i avantajul gunoiului de grajd. Pentru ferma zootehnicå, a¿ vrea så trec la culturå ecologicå. Este o presiune foarte mare din partea comunitå¡ii europene så avem 25% produse ecologice, de¿i am mare îndoialå fa¡å de produsele de pe pia¡å. Eu nu vreau så dau cinstea pe ru¿ine, dar au apårut «pesticide bio». Eu nu cred în culturile bio. ªtiu cât de greu se între¡ine o asemenea culturå din legumiculturå.” Cre¿te tåura¿ii pânå la 400 - 450 de kilograme ¿i îi vinde la pre¡ul de 7 lei kilogramul în viu. ªi ei primesc ra¡ie de porumb de siloz.

Viorel PATRICHI

Zootehnia, o pierdere de vreme Profesoara Sanda Fragniere are cetå¡enie francezå, elve¡ianå ¿i românå. Cre¿te 43 de vaci Bål¡atå Româneascå în satul Beriu, jude¡ul Hunedoara. So¡ul lucreazå la o fabricå de ceasuri din Elve¡ia. “Mi-am dat demisia de la ¿coalå ca så cresc vaci ¿i ca så vin la prostiile astea de adunåri generale, ca så våd cum î¿i împart func¡iile ¿i banii... Pentru ca Federa¡ia så devinå mai credibilå, trebuie så fim solidari. Federa¡iei îi lipse¿te unitatea, cum se întâmplå cu to¡i românii. Eu am locuit în Fran¡a, în Mun¡ii Jura, la frontiera cu Elve¡ia. Acolo fermierii fac legile, nu mini¿trii, nu consilierii minisProfitul Agricol 31/2021

trului, nu angaja¡ii unui registru genealogic. Ies un milion de oameni în stradå ¿i îl schimbå pe ministru. Fermierul este sfânt. Când trece un fermier cu vacile pe stradå, toatå lumea se opre¿te ¿i se uitå la el. Noi nu suntem în stare de nimic. Fermierul mic ¿i fermierul mare nu sunt du¿mani. În Fran¡a, nu existå fermå de 1.000 de vaci fiindcå statul nu acceptå a¿a ceva. Nici în Olanda nu e posibil. Un fermier francez are 80-90 de vaci. În România se poate orice. Un român nu poate cumpåra påmânt în Fran¡a. Soacra mea a fost primåri¡å în comunå, are 11 hectare. Nu are voie så-l dea oricui. Poate så-l dea numai unui fermier care

îl lucreazå. Fermierul plåte¿te doar impozitul (10 euro pe hectar!), nu plåte¿te arendå, el prime¿te subven¡ii”, poveste¿te Sanda Fragniere. A avut aproape 2.000 de vaci în asocia¡ia de la Beriu. Dar oamenii ¿i-au vândut vacile. Acum Sanda Fragniere se chinuie singurå cu animalele ei. Lucreazå 90 de hectare arendate ¿i mai are 24 de hectare proprietate personalå. Nu mulge vacile, laså vi¡eii så sugå. Pre¡ul laptelui este 90 de bani. “Nu meritå så mai consum curent cu tancul de råcire. Nu mai plåtesc manoperå.” Vinde taurii la 12-13 lei pe kilogramul în viu. 41

MA{INI & UTILAJE NHR Agropartners a inaugurat noua filial\ din Constan]a

Pandemia nu împiedicå dezvoltarea pie¡ei de ma¿ini ¿i utilaje agricole. NHR Agropartners a inaugurat såptåmâna trecutå noua sa filialå din Ovidiu, Constan¡a. "Prima cazma", cum se spune, fost datå anul trecut în noiembrie, pentru începerea lucrårilor de construc¡ie. Acum, în urma unei investi¡ii de 1,8 milioane de euro, noua unitate este complet func¡ionalå ¿i va oferi tractoare, combine ¿i utilaje agricole, precum ¿i service, consultan¡å ¿i oportunitå¡i de finan¡are avantajoase fermierilor din jude¡ele Constan¡a ¿i Tulcea.

inaugurare au fost prezen¡i Anamaria Damian, director general NHR

Agropartners, Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, Råzvan Stanca, ¿eful noii filiale, ¿i al¡ii. Florin Neac¿u ne-a spus cå investi¡ia a fost posibilå datoritå firmeimamå, VA Intertrading din Austria. La inaugurare au fost prezen¡i ¿i doi reprezentan¡i ai companiei austriece: Nils Krage, membru executiv al Consiliului de Administra¡ie VA Intertrading, ¿i Peter Köck, director financiar VA Intertrading. Invitatul special al evenimentul a fost Monika Puiu, fostul director general al NHR Agropartners, ea având cu ani în urmå in¡iativa de a se construi o filialå nouå, de la zero, în Ovidiu, Constan¡a. Noua filialå are 30.000 mp, din care 5.250 mp sunt cu construc¡ii, iar restul spa¡iului va fi utilizat pentru testarea ¿i reglarea utilajelor agricole. Sunt douå clådiri cu spa¡ii ample de birouri, depozit de piese de schimb ¿i

atelier pentru repara¡ii de utilaje agricole cu ¿ase posturi de lucru, unde se pot repara simultan pânå la patru tractoare ¿i o combinå de cereale. Filiala are un spa¡iu generos de expunere a utilajelor. Echipa NHR Agropartners Constan¡a, conduså de Råzvan Stanca, un specialist cu experien¡å de 20 de ani în domeniu, este formatå din 30 de persoane, din care peste 20 asigurå servicii post-vânzare atât la filiala constån¡eanå, cât ¿i pe teren. NHR Agropartners are 13 filiale, cu peste 230 de angaja¡i la nivel na¡ional, dintre care peste 120 de angaja¡i în departamentul tehnic. Compania este importator al mårcilor Dal-Bo, Gregoire, Deutz-Fahr, JCB, Poettinger, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Guestrower, Fantini, Olimac, Einboeck, Dondi, Muething, Same, Marani.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 31/2021

MA{INI & UTILAJE

Claas a lansat combinele Trion în România O premierå în lumea ma¿inilor agricole: constructorul german Claas a lansat în România noua serie de combine Trion în aceea¿i zi în care aceasta era prezentatå în premierå mondialå. Seria Trion de ultimå genera¡ie cuprinde atât combine cu 5 sau 6 cåi¿ori, cât ¿i combine de recoltat hibride, cu rotori simpli sau dubli. Sunt disponibile, de asemenea, mai multe versiuni Terra Trac (cu ¿enile pe puntea fa¡å) ¿i Montana (pentru recoltare în pantå).

entru prezentarea din România a fost ales un loc deosebit, în aer liber, la Snagov, în prezen¡a a sute de invita¡i. A¿a cum deja ne-a obi¿nuit de ani buni, Claas Regional Center South East Europe a organizat un adevårat spectacol de sunet ¿i luminå, când a introdus "pe scenå" douå dintre cele 20 de modele ale seriilor Trion 500, 600 ¿i 700. Pentru a sublinia noutatea ¿i performan¡ele deosebite ale acestor combine, dintr-unul din modelele prezentate a coborât un… cosmonaut care, astfel, “a adus pe Påmânt” noile serii Claas Trion, spectacolul fiind acompaniat cu jeturi de cea¡å artificialå, flåcåri ¿i fond muzical din coloana sonorå a filmelor science-fiction. Dupå “aterizare”, a urmat o foarte amånun¡itå ¿i profesionistå prezentare a combinelor Trion, de cåtre Dimitar Stoyanov, product manager combine Claas România. El a ¡inut så precizeze de la bun început cå noua gamå se adreseazå atât fermelor tradi¡ionale de familie, cât ¿i fermelor mari, orientate spre performan¡å, ¿i furnizorilor de servicii. Noile combine pot recolta grâu, rapi¡å, porumb, soia sau orez, atât în condi¡ii de relief deluros, cât ¿i la ¿es. Toate modelele Trion sunt disponibile în configuratorul de produse Claas pentru pie¡ele europene ¿i pot fi comandate începând cu anul de recoltare 2022.

Patru argumente forte Speciali¿tii Claas România spun cå sunt patru atribute care permit combinelor Trion så îndeplineascå o gamå extrem de largå de cerin¡e ale fermierilor: Adaptabilitate ridicatå la cerin¡ele fermei individuale ¿i la cultura specificå, în timpul recoltårii. Acest lucru permite treceri rapide, u¿oare ¿i fårå scule de la un tip de material recoltat la altul ¿i un numår mare de tipuri de hedere, cu lå¡imi de pânå la 12 m (påioase) sau 12 rânduri (porumb, floareasoarelui). Performan¡e superioare în orice condi¡ii de recoltare, prin care se eliminå compromisurile dintre eficien¡å ¿i productivitate. Printre acestea se numårå tehnologia de treierat APS cu eficien¡å doveditå, cu sistemul de curå¡are Jetstream, buncår pentru cereale de dimensiuni mari ¿i rate mari de descårcare. Un ansamblu de operare simplu, eficient ¿i cu între¡inere reduså, combinat cu tehnologia inteligentå a motorului echipat cu Dynamic Power, men¡ine consumul de carburant la un nivel minim. Precizia care rezultå din utilizarea celor mai noi tehnologii ¿i sisteme de asisten¡å. CEMOS Automatic pentru recoltare automatå optimizeazå performan¡ele ¿i asigurå un nivel ridicat de confort al operatorului.

Fiabilitatea combinelor Trion, asiguratå de un program de testare la nivel mondial. Lucrårile de între¡inere simple ¿i care asigurå economie de timp pentru client, combinate cu un ansamblu de ac¡ionare fiabil, intervale mai mari de între¡inere ¿i o monitorizare foarte bunå a func¡ionårii economisesc timp, iar costurile sunt mai previzibile. Datoritå varietå¡ii modelelor care alcåtuiesc noua serie Trion, Claas poate acoperi segmentul de la 258 CP cu cinci cåi¿ori pânå la combine de recoltat hibride de 435 CP cu rotor dublu. Cele 20 de modele noi dispun de o serie de sisteme de asisten¡å de ultimå genera¡ie, oferå un nivel foarte ridicat de confort la conducere ¿i u¿urin¡å în utilizare ¿i sunt foarte eficiente.

Motoare Cummins cu Dynamic Power Toate modelele Trion sunt ac¡ionate de motoare Cummins de ultimå genera¡ie, cu ¿ase cilindri. Trion 500 ¿i Trion 640 sunt echipate cu motorul Cummins B6.7, care îndepline¿te standardul Stage V ¿i are o capacitate cilindricå de 6,7 l, în timp ce Trion 650, Trion 660 ¿i Trion 700 sunt ac¡ionate de motoare Cummins L9, Stage V, cu o capacitate cilindricå de 8,9 l. Toate motoarele sunt echipate cu sistemul de adaptare automatå a puterii Dynamic Power. Astfel, dacå nu este necesarå func¡ionarea motorului la putere maximå, de exemplu, pentru depunerea materialului pentru brazdå, unitatea de comandå a motorului reduce puterea ¿i cantitatea de carburant, realizând astfel economii de pânå la 10%. Profitul Agricol 31/2021

MA{INI & UTILAJE tomat în func¡ie de schimbarea condi¡iilor de treierat. CEMOS Auto Threshing: distan¡a contrabåtåtorului ¿i tura¡ia unitå¡ii de treierat APS sunt reglate automat în func¡ie de condi¡iile de treierat. CEMOS Auto Separation: aceastå func¡ie a combinei Trion cu APS Hybrid regleazå automat tura¡ia rotorului ¿i pozi¡ia clapetelor rotorului în func¡ie de condi¡iile de recoltare în schimbare.

Toate modelele Trion pot fi echipate, dupå cum este necesar, cu diferite sisteme automate ¿i de asisten¡å pentru operator din gamele CEMOS Automatic ¿i CEMOS Dialog. Acestea îmbunåtå¡esc performan¡a ¿i optimizeazå eficien¡a ¿i calitatea treieratului, reducând în acela¿i timp volumul de muncå al operatorului. Iatå care sunt sistemele de asisten¡å prin care combinele Trion oferå performan¡e deosebite: Auto Crop Flow: identificå vârfurile de sarcinå în etapele de separare primarå ¿i secundarå, precum ¿i la nivel de motor ¿i reduce fluxul de material recoltat din unitatea de treierat, dacå este necesar. Cruise Pilot: preia controlul automat al vitezei de deplasare în conformi-

tate cu unul dintre cele trei moduri preselectate. Primul este tip Tempomat, pentru o vitezå constantå de deplasare, iar al doilea este tip Randament constant, pentru sarcina constantå a tuturor ansamblurilor cheie, chiar ¿i în cazul schimbårii condi¡iilor de recoltare. Al treilea mod este tip Randament maxim, cu monitorizarea pierderilor pentru un proces optim de treierat, la limita de performan¡å a utilajului. Auto Slope: regleazå tura¡ia ventilatorului turbinei pe baza înclinårii longitudinale a combinei Trion pe pante, astfel încât performan¡a de curå¡are så råmânå stabilå. CEMOS Auto Cleaning: tura¡ia ventilatorului ¿i deschiderile din sita superioarå ¿i inferioarå sunt ajustate au-

Buncåre de cereale mari, cabinå spa¡ioaså Capacitå¡ile buncårelor de boabe variazå în func¡ie de model ¿i versiune ¿i sunt de 8.000, 9.000, 10.500, 11.000 sau 12.000 litri. Viteza de descårcare variazå de la 90 la 130 l/s. Noua cabinå care echipeazå seria Trion oferå mai mult spa¡iu, în special pentru cap ¿i picioare, ¿i poate fi echipatå cu un scaun op¡ional îmbråcat în piele, care se rote¿te la 30 de grade pe ambele pår¡i, pentru o pozi¡ie de ¿edere optimå. Suporturile pentru picioare permit operatorului o serie de pozi¡ii relaxante pentru lucru. Un parbriz mai mare ¿i geamurile laterale cu montan¡i mai îngu¿ti oferå o vizibilitate foarte bunå asupra hederului ¿i a câmpului. Arpad DOBRE

Gama Trion cuprinde, în esen¡å, trei serii de modele, cu combine de recoltat cu scuturåtori ¿i combine de recoltat hibride ¿i douå lå¡imi ale canalului de treierat: l Trion 500, cu 5 cåi¿ori ¿i sistem de treierat APS Walker, cu lå¡ime de canal de 1.420 mm; l Trion 600, cu 6 cåi¿ori ¿i sistem de treierat APS Walker, cu lå¡ime canal de 1.700 mm; l Trion 700, cu sistem de treierat APS Hybrid (Trion 710 - 730, cu rotor unic Roto Plus, Trion 750, cu rotor dublu Roto Plus), cu lå¡ime de canal de 1.420 mm.

Profitul Agricol 31/2021

MA{INI & UTILAJE

IPSO Agriculturå: Pluguri performante Kuhn IPSO Agriculturå are în portofoliu o serie de echipamente pentru prelucrarea solului, iar printre acestea se numårå ¿i plugurile Kuhn. Acestea creeazå condi¡iile pentru recolte bogate, deoarece realizeazå o structurå de înaltå calitate a solului, cu o încorporare eficientå a resturilor vegetale. De asemenea, permit o vitezå måritå de lucru ¿i oferå o gamå largå de setåri ale lå¡imii de lucru ¿i manevrabilitate foarte bunå, concomitent cu o durabilitate mare în timp ¿i costuri de mentenan¡å reduse.

Amazone: Fertilizare cu ZA-X 03 Distribuitorul de îngrå¿åminte Amazone ZA-X 03 poate fi setat din cabinå cu ajutorul EasySet 2. Aceastå unitate electricå de control permite men¡inerea unei rate de aplicare constante, indiferent de viteza de înaintare, precum ¿i multe alte func¡ii u¿or de operat ¿i asigurå confort pentru operator. În România, echipamentele ¿i utilajele Amazone sunt distribuite de Agrocomer¡ Holding (în vestul, centrul ¿i sudul ¡årii), Proinvest (în sudul ¡årii), Proagroservice (sud-estul ¡årii) ¿i Serv Class (estul ¡årii).

Lemken: Noua semånåtoare Azurit 10 Lemken a lansat recent o nouå semånåtoare de precizie, Azurit 10, disponibilå pentru comenzi din septembrie. Noul utilaj vine cu echipåri pe 6 sau 12 rânduri, cu 50 cm între ele, eficiente pentru semånatul porumbului, floriisoarelui sau al soiei. Azurit 10 este echipatå ¿i cu MicroHub 5, un distribuitor de îngrå¿åminte microgranulate cu un buncår de 200 l, prin care pot fi administrate, simultan cu semånatul, de la 1 la 40 kg de fertilizant/ha. Marca Lemken este distribuitå în România de Dicor Land. 46

Sigma CVM România, noul importator Massey Ferguson Constructorul Massey Ferguson, membru al grupului american AGCO, a numit Sigma CVM România, membrå a Grupului Saracakis, distribuitor unic pentru gama sa de echipamente agricole în regiunea de sud-est a României.

oua francizå face parte din strategia Massey Ferguson de a îmbunåtå¡i atât satisfac¡ia clien¡ilor, cât ¿i cota de pia¡å. Aceastå decizie va permite, la rândul såu, utilizatorilor, distribuitorilor ¿i companiei så-¿i sporeascå profitabilitatea. Saracakis deruleazå în prezent opera¡iuni în Grecia, România, Bulgaria ¿i Cipru. Sigma CVM România va fi responsabilå pentru vânzårile ¿i opera¡iunile postvânzare pentru întreaga gamå de produse Massey Ferguson - tractoare, combine, prese de balotat, echipamente pentru fân ¿i furaje ¿i pentru manipularea materialelor. Compania va fi conduså de Artemios Kotsiras, care lucreazå cu Saracakis Group din 2011, iar în ultimii patru ani a condus divizia de vânzåri de piese de schimb.

Artemios Kotsiras

Înfiin¡atå în anul 1922 ¿i conduså în continuare de familia fondatoare, Saracakis este o organiza¡ie activå, angajatå så deserveascå ¿i så sprijine toate tipurile de clien¡i: persoane fizice, companii private ¿i de stat. Grupul Saracakis a înregistrat în 2020 o cifrå de afaceri de 140 de milioane de euro, 340 angaja¡i, re¡ea de vânzare cu amånuntul (în proprietate sau închiriatå) de 350 de unitå¡i, 20 de mårci interna¡ionale reprezentate (Massey Ferguson, Volvo, Honda, Mitsubishi, Komatsu etc.). Massey Ferguson are în vedere în perioada urmåtoare lansåri de echipamente noi din toatå gama de produse, cu scopul de a oferi utilaje fiabile la cel mai bun raport calitate-pre¡. Massey Ferguson a anun¡at, de asemenea, un pachet de servicii de suport pentru clien¡i, care are drept scop o de¡inere ¿i utilizare mai u¿oarå a echipamentelor sale. Cunoscut sub numele de “Serviciile MF”, acest pachet de produse include finan¡are ¿i garan¡ii extinse, împreunå cu activitå¡i de service, de comunicare, tehnologii pentru agricultura de precizie ¿i piese originale Massey Ferguson.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 31/2021

Dicor Land - demo cu iriga]ii [i prelucrarea solului Prelucrarea solului ¿i iriga¡iile realizate eficient sunt douå dintre condi¡iile esen¡iale ale ob¡inerii recoltelor bogate. Dicor Land a mizat pe aceste argumente recent, când a organizat o demonstra¡ie în câmp, în apropiere de localitatea Chiselet, Cålåra¿i.

ecile de fermieri invita¡i la eveniment au asistat la testarea a douå utilaje de prelucrare a solului, cultivatorul Lemken Karat 12 ¿i grapa cu discuri Maschio Gaspardo Admiral, precum ¿i a sistemului de iriga¡ii tip Hipodrom de la IRTEC, al cårui unic distribuitor în România este compania Dicor Land. Au fost expuse ¿i alte utilaje, echipamente, piese de schimb, accesorii ¿i consumabile necesare pentru întregul an agricol. Adrian Nåforni¡å, product manager Dicor Land, a precizat cå instala¡ia de irigat Hipodrom este capabilå så se deplaseze liniar, pe o suprafa¡å determinatå de fermier, ¿i are o autonomie de pânå la 570 m fa¡å de sursa de alimentare cu apå. La capåtul solei, instala¡ia face o pivotare spre exterior, cu 48

udare, apoi se întoarce la celålalt capåt al solei, unde pivoteazå din nou, tot cu udare, datoritå unui sistem de duze duble ce permite irigarea ¿i în timpul pivotårii. La încheierea mi¿cårii liniare, instala¡ia poate pivota fårå nicio interven¡ie umanå. Ionu¡ Podaru, product manager Dicor Land, a eviden¡iat cå Lemken Karat 12 oferå posibilitatea cultivårii miri¿tilor la adâncimi mici sau mari ¿i pregåte¿te patul germinativ, fiind un echipament care reduce investi¡iile ¿i costurile de exploatare. Cultivatorul are lå¡imi de lucru de 4 - 7 metri, încorporeazå paiele ¿i alte materii organice uniform în påmânt ¿i poate prelucra intens ¿i eficient solul,

la adâncimi de 5 - 30 cm, doar printr-o singurå trecere. Grapa tractatå Maschio Gaspardo Admiral este un echipament eficient în fermele mari, ce poate fi folosit pentru o varietate de lucråri de cultivare, de la prelucrarea primarå pe solurile foarte grele la prelucrarea secundarå a patului germinativ. Grapa are lå¡imi de lucru de la 4,5 m la 8,5 m, sau chiar 9 m, în comandå specialå. Adâncimea de lucru este de 12-17 cm, greutatea grapei este de 10.500 kg, iar necesarul de putere de la tractor este între 330 ¿i 500 CP, în func¡ie de tipul solului pe care lucreazå.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 31/2021

INFORMA}II

EXTERNE Agricultura european\ î[i revine dup\ inunda]ii Ploile toren¡iale din ultima lunå au provocat inunda¡ii catastrofale ¿i pierderi importante pentru fermierii din întreaga Europå. Zeci de mii de hectare au fost inundate în Germania, Belgia sau Olanda, culturile fiind complet distruse. În Olanda, culturile în aer liber, cum ar fi salata, au suferit cele mai mari pagube, dar recolta a fost compromiså ¿i în multe zone care nu au fost inundate, din cauza umiditå¡ii excesive care a favorizat dezvoltarea mucegaiului. Fermierii ¿i voluntarii au reu¿it înså så evite o situa¡ie ¿i mai gravå în provincia Limburg din sudul ¡årii, dupå ce au întårit cu mii de saci cu nisip digurile de

protec¡ie de pe malurile fluviului Meuse ¿i au împiedicat ruperea lor. În Germania, cele mai abundente precipita¡ii au fost raportate în landul Rheinland-Palatinat din vest. Multe culturi au fost acoperite cu pânå la trei metri de apå, iar retragerea viiturii a låsat un strat de 20 de centimetri de nåmol. Agricultura elve¡ianå a fost ¿i ea grav lovitå, iar efectele vor fi sim¡ite cel pu¡in pânå în anul 2022. Asocia¡ia Producåtorilor de Legume a anun¡at cå recolta din acest an este complet compromiså, iar statul va trebui så recurgå la importuri pentru a asigura aprovizionarea cu legume a magazinelor.

Penurie de for]\ de munc\ în Marea Britanie Consiliul Producåtorilor de Carne de Pui din Marea Britanie a anun¡at cå membrii organiza¡iei au fost nevoi¡i så reducå produc¡ia din cauza lipsei de angaja¡i ¿i a cerut guvernului så ia måsuri urgente pentru a evita o crizå de aprovizionare. “Multe companii au redus produc¡ia de pui cu 5-10%, cea de curcani cu 10%, iar cea de curcani pentru Cråciun cu 20%,” explicå pre¿edintele Consiliului, Richard Griffiths. Nigel Upson, directorul companiei Soanes Poultry, spune cå industria este Profitul Agricol 31/2021

afectatå de o "furtunå perfectå" din cauza efectelor ie¿irii din Uniunea Europeanå ¿i a pandemiei, care a for¡at 1,3 milioane de muncitori europeni så se întoarcå în ¡årile de origine. Consiliul a trimis guvernului o listå de cereri urgente, pentru a evita o crizå care va pune în pericol aprovizionarea cu carne.

pagini de Drago BÅLDESCU

Epidemia de pestå din Filipine, aproape de final Ministerul Agriculturii din Filipine a anun¡at cå epidemia de pestå din ¡arå este aproape de final, iar numårul de cazuri active este acum sub 1% din totalul înregistrat în anul 2019. Numårul mic de focare ¿i succesul unei campanii a guvernului de repopulare a fermelor au dus la o cre¿tere semnificativå a produc¡iei ¿i Filipine ar putea redeveni exportator de carne de porc din anul 2023. Conform datelor oficiale, mai existå acum doar 22 de focare active de pestå, fa¡å de peste 3.000 în urmå cu doi ani. Fermierii argentinieni renun¡å la soia Tot mai mul¡i fermieri argentinieni aleg så cultive porumb în loc de soia, pe fondul politicii de export a guvernului ¿i a lipsei unei proceduri de autorizare pentru noile tipuri de semin¡e modificate genetic. Suprafa¡a cultivatå cu porumb va depå¿i în acest an 7,4 milioane de hectare, în timp ce culturile de soia vor acoperi 16,4 milioane de hectare, cea mai micå suprafa¡å raportatå din anul 2006. Argentina råmâne înså cel mai mare exportator mondial de fåinå de soia. Un fermier a fost ales pre¿edinte în Zambia F e r m i e r u l Hakainde Hichilema a câ¿tigat alegerile preziden¡iale din Zambia dupå ce a primit peste un milion de voturi în plus fa¡å de rivalul lui, Edgar Lungu. Noul pre¿edinte sa ocupat mul¡i ani de vacile familiei, înainte så devinå unul dintre cei mai boga¡i oameni din statul african. Hichilema s-a folosit de trecutul lui în campania electoralå pentru a ob¡ine voturi în zonele rurale ¿i a promis cå va dezvolta agricultura localå, pentru a face din Zambia un exportator de alimente la nivel regional. 49

INFORMA}II EXTERNE Focar de pestå în Bulgaria Autoritå¡ile veterinare din Bulgaria au anun¡at descoperirea unui focar de pestå porcinå la o fermå industrialå cu 13.000 de animale din centrul ¡årii. Toate animalele vor fi sacrificate ¿i a fost impuså o zonå de carantinå pe o razå de trei kilometri, pentru a opri råspândirea bolii. Este cel mai important focar de pestå din statul vecin, care a raportat pânå acum doar infec¡ii descoperite la ferme de dimensiuni mici sau medii. India ar putea elimina subven¡iile pentru zahår Un reprezentant al guvernului indian a declarat cå subven¡iile acordate pentru exportul de zahår ar putea fi eliminate din anul 2022, pentru cå scumpirea globalå a zahårului a crescut competitivitatea rafinåriilor. India este al doilea cel mai mare producåtor de zahår din lume ¿i a acordat subven¡ii în ultimii trei ani. Fran¡a ia în calcul vaccinarea contra gripei aviare Ministerul francez al agriculturii ar putea decide vaccinarea preventivå a påsårilor de la ferme contra gripei aviare. La începutul anului, Fran¡a a raportat 475 focare de gripå aviarå, majoritatea la fermele de ra¡e sau gâ¿te din sud-vestul ¡årii. Industria foie gras a fost cea mai afectatå, dupå ce principalii importatori din Asia au interzis livrårile din Fran¡a, provocând pierderi de sute de milioane de euro. Canada anun¡å subven¡ii pentru fermieri Guvernul din Canada a alocat încå 500 de milioane de dolari pentru a-i ajuta pe fermierii care se confruntå cu fenomene meteorologice extreme, care au provocat incendii de vegeta¡ie ¿i o lungå perioadå de secetå. Cei mai afecta¡i sunt crescåtorii de vite din vestul Canadei ¿i din statul Ontario, care pot aplica acum pentru un ajutor financiar de urgen¡å. În plus, fermierii din zonele calamitate vor fi scuti¡i de taxe un an. 50

Americanii interzic pesticidele bazate pe Chlorpyrifos Agen¡ia Americanå pentru Protec¡ia Mediului (EPA) a interzis folosirea în agriculturå a pesticidelor care con¡in Chlorpyrifos, punând capåt unei dispute legale care a durat 14 ani. Insecticidul a fost dezvoltat ini¡ial de gigantul Dow ¿i a fost aprobat în anul 1965, fiind folosit pentru stropirea unor culturi diverse: porumb, soia, bumbac, legume sau pomi fructiferi. Substan¡a atacå sistemul nervos al insectelor, înså studiile au aråtat cå este

periculoaså ¿i pentru copii ¿i poate provoca probleme neurologice grave. Douå organiza¡ii de mediu au cerut oficial în anul 2007 interzicerea chlorpyrifos-ului, pornind o luptå lungå în instan¡ele de judecatå. Procedurile au fost suspendate complet în timpul administra¡iei Trump, care a relaxat semnificativ standardele de mediu, fiind reluate doar dupå victoria lui Joe Biden în alegerile preziden¡iale.

John May, director executiv al companiei

Deere anun]\ încas\ri excep]ionale Producåtorul de utilaje agricole Deere & Co a anun¡at cå încasårile din primele luni ale anului au depå¿it deja recordul înregistrat în tot anul fiscal 2013. În primele nouå luni ale anului, profitul companiei a ajuns la aproape 4,7 miliarde de dolari. Vânzårile globale au fost de 32,7 miliarde de dolari ¿i sunt ¿anse foarte mari ca recordul de 35,6 miliarde de dolari din 2013 så fie ¿i el depå¿it. Anali¿tii spun cå cererea pentru echipamentele Deere va continua så fie foarte mare, datoritå pre¡urilor ridicate la porumb ¿i soia. Utilajele de construc¡ie ale companiei sunt ¿i ele la mare cåutare, pe fondul investi¡iilor masive în infrastructurå ale administra¡iei Biden.

Directorul executiv al companiei, John May, a declarat cå fiecare trimestru al acestui an a stabilit un nou record, în ciuda “problemelor foarte mari din lan¡ul de aprovizionare”. Principala provocare este criza globalå de cip-uri, care a for¡at compania så reducå produc¡ia. Pe viitor, Deere vrea så investeascå puternic în dezvoltarea unor utilaje agricole autonome, pentru a suplini lipsa de for¡å de muncå din tot mai multe ¡åri. În aceastå lunå, compania a cumpårat startup-ul Bear Flag Robotics, care produce sisteme de naviga¡ie automate, în schimbul sumei de 250 milioane de dolari. Profitul Agricol 31/2021

Pagina de istorie Colegiul “Carmen Sylva” Timi[oara, un palat cu 108 înc\peri A fost o vreme când oamenii construiau cu gândul ¿i la frumuse¡ea arhitecturii, nu doar la utilitatea spa¡iului. A¿a este palatul Colegiului Na¡ional Pedagogic “Carmen Sylva”, din Timi¿oara, pe care îl prezintå foarte frumos ¿i detaliat speciali¿tii de la Muzeul Na¡ional al Banatului.

ezvoltarea învå¡åmântului în general a contribuit ¿i la o cre¿tere a gradului de instruc¡ie a fetelor. ªcolile pentru fete se deschid, iar numårul elevelor cre¿te. Din lipsa unui local corespunzåtor, ªcoala de Fete din Timi¿oara începe demersurile pentru noua construc¡ie. Un rol decisiv l-a avut energica directoare a ¿colii, Rozina Marsits. Palatul care adåposte¿te complexul a fost ridicat între anii 1902-1903 ¿i a costat 400.000 de coroane. Primåria a donat atunci un teren generos, de 8.703 mp, iar clådirea este construitå în stil neogotic englez, victorian, am zice noi azi, dupå planurile arhitec¡ilor Leopold Baumhorn din Budapesta ¿i Jacob (Jacques) Klein din Timi¿oara.

Existå douå mari clådiri: cea a ¿colii, cu fa¡ada pe bulevardul C.D. Loga, ¿i cea a internatului, cu fa¡ada pe bulevardul Eminescu. Intrårile sunt monumentale, iar cea a ¿colii are trei vitralii mari terminate cu arce ogivale ornamentate cu crini. Interiorul ¿colii propriu-zise are 108 încåperi, cu såli de claså, dar ¿i încåperi-anexå. Internatul avea ini¡ial 60 de locuri, iar mai apoi a depå¿it suta. Pe 1 septembrie 1903 se deschid cursurile în noua clådire. Ini¡ial se numea ªcoala Superioarå de Fete ¿i avea 6 clase. În 1916 se transformå în liceu cu 8 clase. În vremea råzboiului acolo func¡ioneazå un spital de campanie. Pe 1 octombrie 1919 începe o altå epocå a liceului, care are sec¡ie clasicå

¿i modernå. La cererea unanimå a corpului didactic, ministrul a decis ca institu¡ia så se numeascå Liceul de Fete “Carmen Sylva” Timi¿oara. În 1929 liceul asimileazå ¿coala medie de fete din ora¿. În acest deceniu se construiesc multe alte spa¡ii ¿i unitå¡i ¿colare. Între 1941 ¿i 1944 clådirea este folositå drept spital de cåtre armata românå, iar între 1944-1946 de cea sovieticå. Cursurile se ¡in prin alte diverse locuri. În 1948 numele ¿colii se schimbå în Liceul de Fete, pânå în 1955. Între anii 1955 ¿i 1957 prime¿te numele de “ªcoala medie nr. 3”, iar din 1957 î¿i adaugå ¿i titulatura de “Eftimie Murgu”. În aceastå perioadå, func¡ionau în clådire, pe lângå cursurile liceului, ¿i ªcoala Medie Tehnicå Textilå ¿i ªcoala Profesionalå Comercialå Mixtå. Tot aici a func¡ionat ¿i litografia învå¡åmântului, iar în aripa internatului func¡iona ICPPD-ul ¿i Administra¡ia Taberelor. Din 1955, odatå cu unificarea ¿colilor de fete ¿i båie¡i, apar ¿colile mixte, inclusiv la “Murgu”, iar din 1969 s-au construit clase de a IX-a ¿i clase postliceale cu profil pedagogic pentru specializårile învå¡åtor ¿i educatoare. În anul 2002 liceul redevine “Carmen Sylva”.

Gheorghe MIRON 52

Profitul Agricol 31/2021

PAGINA DE HOBBY Cu]itul de v=n\toare Cu¡itul de vânåtoare este un auxiliar care nu se cuvine så lipseascå din recuzita niciunui adorator al Dianei. De fapt, to¡i cei care î¿i desfå¿oarå activitatea în naturå, fie prin exercitarea profesiei, fie determina¡i de specificul unei pasiuni, trebuie så aibå asupra lor måcar un briceag simplu, dacå nu unul multifunc¡ional. „Decât så lipseascå, mai bine så prisoseascå”, se zice, pentru cå parcå e un fåcut: ori de câte ori nu ai asuprå-¡i un lucru considerat ini¡ial de prisos, e¿ti pus mai târziu în situa¡ia de a-i deplânge lipsa. De¿i ar putea pårea, nu e o lege a lui Murphy, ci un adevår care, fårå doar ¿i poate, i s-a relevat fatalmente, måcar o datå în via¡å, fiecåruia dintre noi. Nu pot så uit deschiderea de sezon la påstråv, pe un pârâu de munte, cu maluri largi ¿i nisipoase, printre ai cåror bolovani semåna¡i de viituri am descoperit florile frumos mirositoare ale unei plante pânå atunci necunoscute mie. Oricât am încercat så culeg câteva cu grijå, nu am izbutit decât så le smulg cu tot cu rådåcinå. Pentru a încerca så scap de acest adaos socotit inutil, mi-ar fi trebuit un cu¡it, tijele fiind lemnoase. Din påcate, îl uitasem acaså. Neavând altceva la îndemânå, le-am retezat, pe drumul de întoarcere, tulpinile cu din¡ii. Pânå acaså, gura mi-a fost ca opåritå, iar sim¡ul gustativ avea så-mi fie redus la zero pentru câteva zile. De la bunicul meu am aflat cå planta pe care o culesesem se nume¿te tulichinå, cu sevå urzicåtoare, chiar toxicå. Dacå nu mi-a¿ fi uitat la plecare cu¡itul, a¿ fi fost scutit de calvarul acestei experien¡e cu totul dezagreabile. Cu¡itul de vânåtoare are multiple întrebuin¡åri, putând fi utilizat la tåiat, scobit, crestat, în¡epat, mårun¡it, feliat, gåurit, curå¡it, cioplit, ascu¡it, decojit, eviscerat, tran¿at, jupuit, dezosat etc., la pregåtirea vreascurilor în vederea aprinProfitul Agricol 31/2021

derii focului în bordeie, cåbånu¡e, stâne påråsite ori chiar sub cerul liber, dar mai ales la opera¡iunile primare de condi¡ionare a vânatului cåzut. Fie cå e purtat în rani¡å, în tolbå sau la ¿old, în teacå de toval, cu¡itul ajunge så facå parte, alåturi de pu¿cå, din

înså¿i fiin¡a vânåtorului. În decursul vie¡ii, acesta are ocazia så achizi¡ioneze felurite piese, dar numai unul ori doar câteva vor ajunge så se numere printre preferatele sale. Multe råmân în colec¡ie, nu ajung în teren, din precau¡ie. Nu e totuna så pierzi un cu¡it eficient, dar comun, sau o micå operå de artå, cu lamå de o¡el de înaltå claså ¿i cu plåsele din corn de cerb ori de bivol sålbatic, din fanon de cetaceu, din ivoriu, eventual sculptate, incizate, pirografiate. Unii producåtori moderni au abandonat linia clasicå, sobrå, sacrificând-o în favoarea unor adaosuri care frizeazå kitsch-ul, prin încorporåri de busole, lanterne ¿i alte a¿a-zise facilitå¡i, în distonan¡å cu func¡ia de cåpåtâi a unui cu¡it, låsatå parcå în plan secund, ca ¿i în cazul telefoanelor mobile, devenite mici robo¡i pricepu¡i la de toate, comunicarea pårând a råmâne ultima lor preocupare. În ultima vreme, au proliferat

îngrijoråtor, pe gustul unei anumite categorii de amatori, artefactele cu aspect „Rambo” (de camuflaj, în culori marmorate), u¿or de råtåcit prin iarbå. Foarte practice sunt tradi¡ionalele cu¡ite finlandeze ¿i fran¡uze¿ti cu mâner din lemn (fåcute så pluteascå în apå!), la pre¡ popular, eficiente ¿i nepreten¡ioase la ascu¡ire, putând fi ¿lefuite ¿i cu o lespede din pârâu. Eu însumi am câteva bricege „Opinel”, perfecte pentru

orice situa¡ie ¿i pentru orice preten¡ie. Pierderea vreunuia poate fi lesne compensatå prin achizi¡ionarea altuia similar, la pre¡ modic. Un „Solingen” de panoplie e înså unic. La fel, un „Fero”, cu profil de urs sculptat în plåselele de corn de cerb de cåtre vestitul artizan miniaturist Pap Lazslo din Odorheiul Secuiesc. Asemenea cu¡ite meritå så fie expuse în muzee de artå. Tradi¡ia breslei impune predarea crengu¡ei împurpurate a izbânzii de cåtre maestrul de vânåtoare celui ce a dobândit vânatul, pe lama cu¡itului: un moment solemn, de reculegere, fårå emfazå, infatuare ori suficien¡å.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 25.08 - 8.09.2021

Florin Stånicå 25.08.1964, Fac. de Horticulturå Gheorghe Nea¡å 26.08.1951, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Cåtålin Chereche¿ 27.08.1975, mechanical and transport manager, KWS Mihai Florescu 29.08.1967, manager produs Agrocomer¡ Holding Anamaria Damian 29.08.1980, general manager NHR Agropartners Dimitrie Muscå 30.08.1950, pre¿edinte, CAI Curtici Ioan Morgovan 30.08.1965, director general produc¡ie såmân¡å Monsanto Cosmin Ciobotaru 30.08.1985, National Sales Manager CP & Seeds, Corteva Florin Ionu¡ Barbu 4.09.1980, director general ANIF Dånu¡ Alexandru Potor 5.09.1978, fost secretar de stat MADR Vasilicå Hoarcå 5.09.1980, director vânzåri legume, Syngenta Claudiu Davi¡oiu 6.09.1947, Agroindaf Afuma¡i Natalia Albu 7.09.1976, director tehnic Caussade Semences Marcel Sirgiac 8.09.1980, director comercial Limagrain

Vorbe, vorbe, vorbe ¥n fiecare tren al lumii, via¡a circulå pe compartimente. Mu¿atisme 54

Agricultura bio, noul “vinovat de serviciu” pentru înc\lzirea global\? Un studiu efectuat de cercetåtorii de la Penn State College of Agricultural Sciences, SUA, atrage aten¡ia cå oxidul de azot - cel emis de cultivarea ¿i transformarea în biomaså a culturilor de acoperire leguminoase, peste care se aplicå gunoi lichid de grajd - este un gaz de serå de 300 de ori mai periculos decât dioxidul de carbon în procesul de încålzire globalå. Evident, culturile de leguminoase ¿i gunoiul de grajd sunt elementele-cheie

pentru agricultura bio (în special înainte de semånatul porumbului), ale cårei produse sunt considerate mult mai sånåtoase pentru consum, dar iatå cå asta are impact negativ asupra climei. Practic, emisiile de oxid de azot sporesc enorm în momentul în care se aplicå gunoiul lichid de grajd peste culturile de acoperire (leguminoase). O solu¡ie propuså de cercetåtorii americani este îndepårtarea unei frac¡iuni a culturii de acoperire aflatå deasupra solului, înainte de aplicarea gunoiului lichid de grajd ¿i de semånatul porumbului. Speciali¿tii Penn State College of Agricultural Sciences spun cå, prin aceastå opera¡iune, emisiile de oxid de azot ar putea fi reduse cu pânå la 60%.

Arpad DOBRE ORIZONTAL: 1) Datå de control pe teren – Semn de circula¡ie; 2) Taie cârnatul; 3) Vâ9 10 nåtor de fazani – Un artist al gesturilor; 4) Repetat la un sacrificiu – Boboci pe platou; 5) Etapå la un sport de maså – Ton sec! 6) Tratat bilateral! – Ac¡iuni de plâns; 7) Ocupate cu anii – Un tip inflexibil; 8) Lipsit de încorsetåri; 9) Bra¡ de fier – Înscris la fårå frecven¡å; 10) Ie¿itå de la chef.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

VERTICAL: 1) Rezultatul ob¡inut pe terenul de acaså – Palpat la inimå! 2) Inel de 8 mårgean – Trecåtor prin mun¡i; 3) Î¡i må9 nâncå fica¡ii – A aplica un tratament de ¿oc; 10 4) Arbore de catarg – Båiat de treabå; 5) A låsa în suspensie – Adunå ghem cu ghem; Solu¡ia careului din Nr. 30/2021 6) Eliminåri definitive; 7) Gol uluitor! – Då ORIZONTAL: PODAR - BICE; ARATURA - UX; TATA - URALE; IC - TUS - FOC; NAP - NECLAR; drumul la cursuri; 8) Limita unei expuneri – AIURI - AURA; T - BATOZE - B; OBLI - GINTI; Aduceau båuturå la domiciliu; 9) A primit ROI - SANTAL; INCHISOARE. coroana; 10) A umbla cu pilula. 7

Profitul Agricol 31/2021