Profitul Agricol nr. 32, din 1 septembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 32 din 1 septembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Experien¡a ca experien¡a, dar teoria ne omoarå... dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Titlul acesta ar trebui så fie deviza re¡elelor de informare agricolå. Acest mijloc de informare, ¿i dezinformare în acela¿i timp, func¡ioneazå, mai ales, pe baza experien¡ei participan¡ilor. Cei care cer ajutorul pentru problemele pe care le au nu apeleazå la cuno¿tin¡e teoretice, ci la rezultatele din experien¡a internau¡ilor. Pe ei nu-i intereseazå ce scrie în eticheta produsului, ci dacå existå excep¡ii observate de cei întreba¡i, pentru un anumit “bioagresor”(så zicem o specie de buruieni sau de dåunåtor), care pot fi controlate cu produsul respectiv. Pânå la un punct, aceastå atitudine este îndreptå¡itå. Etichetele au cele mai restrictive recomandåri, pentru a nu fi acuzatå compania producåtoare de eventualele pierderi care pot apårea la utilizarea produsului. În ¡årile unde existå consultan¡i profesioni¿ti, specializa¡i în domenii stricte (de exemplu, în protec¡ia plantelor), ace¿tia pot da recomandåri care se abat de la etichetele produselor folosite (se combinå produse, se reduc dozele cu 50-75% etc.). Uneori chiar angaja¡ii distribuitorilor încurajau nerespectarea recomandårilor din etichete, pentru a stimula vânzarea produselor, dând sfaturi par¡ial corecte, dar uneori contrare celor înscrise în etichete. De exemplu, la anumite culturi nu se pot amesteca erbicidele împotriva dicotilelor cu graminicidele, pentru cå se stimuleazå fenomenele de fitotoxicitate apårute la erbicidare. Deoarece condi¡iile de stres care afecteazå plantele de culturå la aplicarea simultanå a celor douå tipuri de erbicide apar foarte rar, în cele mai multe cazuri nu sunt pierderi de produc¡ie dacå se aplicå împreunå. Sunt înså situa¡ii când oricâtå voin¡å sau timp ar avea, fermierii autodidac¡i nu pot rezolva unele probleme ce apar, pentru cå experien¡a lor sau a “prietenilor” nu este suficientå. Cineva posteazå o fotografie ¿i întreabå de ce un vânticel normal de varå a frânt plantele de floarea-soarelui. Întâi s-a discutat despre rezisten¡a hibrizilor. Apoi vina a trecut asupra azotului aplicat în doze prea mari. Dar, oricât ar fi de harnici ¿i de instrui¡i prin for¡e proprii, fermierii nu pot afla toate informa¡iile de care au nevoie pentru a ob¡ine profitul maxim. De aceea au nevoie de consultan¡i! Profesioni¿ti!

Profitul Agricol 32/2021

anul XXIV, nr. 32/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

16 septembrie, Ziua Porumbului

Cooperativa Some¿-Arie¿ a împlinit 10 ani

Victor Beznea: Grâul românesc este cel mai ieftin din lume!

Premoni¡ia unui mare crescåtor de porci: PPA va distruge toate fermele Un nou eveniment Bål¡ata româneascå ¿i Grânarii 10 viitorul cre¿terii animalelor Interviu: Barabási Antal: Radiografia zootehnizårii

Ma[ini & utilaje Claas Torion 1511 P, putere sporitå

New Holland a lansat tractoarele T7 HD ¿i Methane Power

Un nou importator de tractoare intrå pe pia¡a din România

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Produc¡ia mondialå de soia, 384 milioane de tone

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 70 mil. tone

Culturi vegetale Bålteanu a¿teaptå 700 de invita¡i la Ziua Florii-Soarelui

Tehnologiile din umbrå 22 Cânepa de fibre nu e drog Gheorghe Ni¡u, pionier al agriculturii conservative

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Tehnologiile de primåvarå folosite de Marian Topalå

Viitorul tehnologiilor agri ¿i tendin¡e Informa]ii externe comerciale 30 Fermele engleze au prea mul¡i porci Ziua por¡ilor deschise 30 Incendiile amenin¡å produc¡ia de vin din Grecia Amalgerol Essence. Avânt de productivitate USDA va crea pentru rapi¡å 32 zone de protec¡ie contra PPA Norofert: apropierea de naturå Premier Foods propune då tonul marilor businessuri 34 un sistem hibrid de muncå Columbo 0.8 MG, combatant eficient Magazin al larvelor din rapi¡å 36 Sate frumoase cu ¿coli curate

Cre[terea animalelor

Noi prevederi pentru depozitarea gunoiului de grajd

Cåprior de opt impar

Brunch la stânå

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII 16 septembrie, Ziua Porumbului Pe 16 septembrie, de la ora 10, la Orezu se va ¡ine Ziua Porumbului, cea organizatå de Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR (foto). Tema acestei edi¡ii, a XII-a, este Fermieri pentru viitor, iar partener principal este, ca în fiecare, an compania Bayer, care a furnizat integral tehnologia de protec¡ie a plantelor. Rezultatele de produc¡ie se vor difuza în ziua evenimentului, iar recoltarea se va face la finalul såptåmânii premergåtoare. Pre¿edintele APPR sperå ca la eveniment så ia parte ¿i ministrul Adrian Oros. Pe scurt, la Ziua Porumbului, 11 firme de semin¡e expun 63 de hibrizi. Sunt realizate, de asemenea, patru teste de îngrå¿åminte foliare. La eveniment participå producåtori de echipamente agricole, care vor avea posibilitatea så facå ¿i lucråri demonstrative. Din tehnologia folositå, amintim cå pentru controlul buruienilor a fost aplicat Adengo, preemergent, 0,4 l/ha, imediat dupå semånat, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate ¿i monocotiledonate anuale. Datoritå precipita¡iilor, produsul s-a reactivat foarte bine ¿i a controlat speciile de buruieni din primele faze de vegeta¡ie. Produsul este activ în sol 6-8 såptåmâni. Pentru combaterea altor buruieni, în special a costreiului din rizomi, a fost aplicat, în faza de 6-8 frunze, produsul Equip, aplicat pentru combaterea Profitul Agricol 32/2021

monocotiledonatelor anuale ¿i perene, dar ¿i pentru controlul buruienilor dicotiledonate anuale. Aplicat în 2l/ha, este expert în controlul costreiului. Combate ¿i buruieni graminee: mohor, setaria, echinocloa ¿i pir. Pentru combaterea mai târzie, dupå 8 frunze, a fost aplicat Laudis, foarte selectiv, dar cu o agresivitate mare cu buruienile. Combate un spectru foarte larg de buruieni dicotiledonate ¿i monocotiledonate anuale. Datoritå faptului cå are o selectivitate foarte bunå, se poate aplica în loturile de porumb zaharat ¿i în cele de hibridare.

Adrian MIHAI

Cre¿tere impresionantå a vânzårilor Syngenta Vânzårile Syngenta au crescut cu 24%, la 14,4 miliarde dolari, în prima jumåtate a anului. Afacerile au mers bine în toate zonele geografice ¿i pe toatå gama de produse ¿i servicii. Vânzårile Syngenta Crop Protection au crescut, în medie, cu 20%, la 6,8 miliarde dolari. Spre exemplu, în Europa, Africa ¿i Orientul Mijlociu procentul a fost 12%, iar în America Latinå 35% ¿i China de 36%. De remarcat este cererea puternicå, înregistratå în Fran¡a, pentru Megafoltm, un stimulator fåcut din extract de alge marine care ajutå plantele så suporte mai bine temperatrurile extreme, produs care a ajutat viticultorii så combatå efectele temperaturilor scåzute din primåvarå. Vânzårile Syngenta Seeds au crescut cu 19%, la 2 miliarde dolari. Vânzårile Adama au crescut cu 18% ¿i au atins un record de 2,9 miliarde dolari. Dana 80, modernizatå pentru vase mari de cereale Compania Na¡ionalå Administra¡ia Porturilor Maritime SA Constan¡a a finalizat un proiect de investi¡ii început în 2018, în valoare de 14,2 mil. lei, ce va face posibilå primirea de nave de cereale mari la Dana 80 ¿i a fost extinså calea feratå pe o distan¡å de 4,1 km. Va cre¿te astfel atractivitatea portului Constan¡a în compara¡ie cu celelalte porturi din bazinul Mårii Negre. 15 ani de la înfiin¡area Biocrop Anul 2021 are o semnifica¡ie specialå pentru Biocrop, întrucât marcheazå aniversarea a 15 ani de activitate. Au fost 15 ani de experien¡å ¿i evolu¡ie într-o manierå profesionistå, de provocåri ¿i realizåri, de rela¡ii profesionale ¿i interumane, create în pia¡å de agribusiness. În 2006, într-o pia¡å în plinå expansiune, primul ¿i principalul produs din portofoliul Biocrop a fost rapi¡a,o pia¡å în cre¿tere în acel moment. Datoritå unui parteneriat cu compania Deutsche Saatveredelung AG (DSV), Biocrop a avut ¿ansa så câ¿tige o cotå de pia¡å consistentå. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Vin banii pentru registrele genealogice APIA anun¡å cå efectueazå plata ajutorului de stat pentru registrele genalogice ¿i pentru controlul oficial al performan¡elor. Suma de 11.779.663,07 lei se distribuie pentru 91 de solicitan¡i. Este vorba de plata activitå¡ilor prestate în luna iunie ¿i în trimestrul al II-lea al anului 2021. Banii se acordå de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, pentru solicitan¡ii care au accesat aceastå formå de ajutor de stat în conformitate cu prevederile HG 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor.

Controale în fermele de animale Crescåtorii care au minim 3 vaci ¿i care au predat cel pu¡in o tonå de lapte vor primi subven¡ii pânå la 31 decembrie 2021 dacå respectå condi¡iile impuse. Dosarele s-au depus pânå pe 10 august, iar acum au început controalele în toate grajdurile. Subven¡ia pe cap de animal se va calcula prin raportarea plafonului (182.708.014,97 lei) la efectivul total de vaci eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte prin raportarea plafonului (42.829.698,82 lei) la cantitatea totalå de lapte eligibilå. Au fost depuse 93.593 cereri pentru 1.307.297 de vaci ¿i o cantitate de lapte de 81.176,35 tone.

ACVBR-Sim testeazå tauri pentru carne ACVBR Sim bifeazå o nouå colaborare de succes cu crescåtorii fideli rasei ¿i anun¡å cå fermierii din Beiu¿ au trimis pe 26 august primul lot de 20 de tåura¿i la ferma de testare ¿i de îngrå¿are. De asemenea, au fost stabilite detaliile înfiin¡årii fermei de îngrå¿are având o capacitate de 400 de capete din zona Beiu¿, anun¡å asocia¡ia. Ferma din Beiu¿ este doar una din cele 20 care urmeazå så fie înfiin¡ate în acela¿i scop în toatå ¡ara. Noile ferme de îngrå¿are vor aduce pe pia¡å, lunar, aproximativ 2.000 de tauri din rasa Bål¡atå româneascå - linia de carne. 8

Cooperativa Some[-Arie[

a împlinit 10 ani Pe 23 august, a fost sårbåtoare mare la Apahida, în jud. Cluj: Cooperativa Some¿-Arie¿ a ajuns la vârsta de un deceniu. Pentru România, este un rezultat frumos. Cea mai mare cooperativå a crescåtorilor de vaci a atins ¿i o cifrå de afaceri consistentå: 10 milioane de euro pe an.

ooperativa Agricolå Some¿Arie¿ a fost înfiin¡atå în anul 2011 ¿i oamenii sårbåtoresc fiecare zi de 23 august. În acest an, a mers la Apahida, jude¡ul Cluj, însu¿i ministrul Adrian Oros. ¥mbråcat în blugi ¿i cåme¿å înfloratå, ca tot oficialul ie¿it degajat så mai facå pu¡inå campanie electoralå internå în PNL. Fårå så ¡inå seamå de politicå, fermierii l-au comemorat mai întâi pe Mircea Ciurea, fost pre¿edinte al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, care a contribuit la înfiin¡area Cooperativei, alåturi de Dan ºandea. Cooperativa Some¿-Arie¿ a pornit la drum cu 7 membri ¿i a ajuns acum la 80, al¡i 250 de fermieri având statutul de asocia¡i. Cooperativa exploateazå 2.300 ha de på¿une ¿i 4.100 ha terenuri arabile. Membrii Cooperativei de¡in 5.500 de bovine ¿i 2.000 de ovine. Some¿-Arie¿ are propriul serviciu de colectare ¿i transport pentru lapte. Vinde cåtre procesatori peste 15.000.000 tone/lapte/an. Cooperativa are ¿i unitate de procesare lapte: Fabrica de Brânzeturi Transilvania, unde produce brânzeturi unicat în lume, precum brânza de Nåsal sau Moeciu.

Cooperativa a implementat un sistem integrat de achizi¡ie a intrårilor (combustibil, cereale, premixuri, semin¡e etc.) la pre¡uri avantajoase, fiind negociate volume mari în numele tuturor. Face ¿i activitatea de control oficial al performan¡elor (COP) pentru vaci ¿i pentru oi din anul 2014. Aproximativ 1.700 de ferme, care de¡in peste 30.000 de capete, fac controlul oficial la Apahida pentru a primi subven¡iile, iar pasul urmåtor trebuie så fie testarea tåura¿ilor, activitate ce ¡ine înså de Cooperativa Geneticå din Transilvania. Cooperativa are în derulare câteva proiecte pe fonduri europene: - Fabrica de nutre¡uri combinate, proiect în valoare de aproximativ 3.200.000 euro; - Achizi¡ia unor tiruri pentru transportul animalelor (vite ¿i oi) ¿i construirea unui centru de colectare; - Construirea unei ferme de îngrå¿are pentru vi¡eii cumpåra¡i din fermele membrilor. Pentru aceste performan¡e ale grupului, un rol important l-a avut fermierul Dan ºandea, care a condus cooperativa timp de 11 ani. În prezent, func¡ia de pre¿edinte este de¡inutå de omul de afaceri Cosmin Moldovan.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 32/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Victor Beznea> Grâul românesc este cel mai ieftin din lume! De¿i pre¡ul grâului a crescut chiar ¿i în timpul campaniei de recoltare, produc¡ia na¡ionalå record de peste 11 milioane de tone (11,4 milioane de tone, conform raportului oficial prezentat de ministrul Oros) a fåcut ca cererea de grâu românesc la export så depå¿eascå oferta. Din aceastå cauzå, de peste o lunå de zile, grâul românesc este cel mai ieftin din lume.

ictor Beznea, secretar general ARCPA (asocia¡ia traderilor), explicå: “Pre¡urile cerealelor din România sunt corelate în special cu pre¡urile de la Marea Neagrå. Rusia dicteazå pre¡ul la grâu, iar Ucraina la porumb. De obicei, Constan¡a e cam la paritate cu FOB Novorossiisk, de¿i calitatea e mai bunå la ru¿i - cota¡iile lor pentru proteinå sunt, de regulå, la 12,5%, la noi volumul cel mai mare e de grâu cu proteinå 12%. Anul acesta suntem cu pre¡ul constant mai jos, iar opinia noastrå e cå din cauza lipsei cererii fizice. Degeaba vedem cota¡ii în cre¿tere pe burse, dacå cererea fizicå e reduså. În prezent, Portul Constan¡a este, practic, blocat. Ameropa, care are cea mai mare capacitate de depozitare, trimite clien¡ii la marele depozitar Comvex. Efectiv, nu sunt suficiente vapoare care så preia marfa ce intrå în Port!”. Reprezentantul traderilor îi ia apårarea ministrului Oros. “În ziua conferin¡ei ministrului ¿i în Profitul Agricol 32/2021

Victor Beznea, secretar general ARCPA

ziua urmåtoare pre¡urile nu s-au modificat deloc. Nu pot så fiu decât de acord cu afirma¡ia ministrului cå pre¡urile cerealelor din România sunt determinate de pia¡a interna¡ionalå, nicidecum de ni¿te statistici oficiale despre produc¡ii sau estimåri despre produc¡iile viitoare.

Un record verificat din mai multe surse Ministrul Adrian Oros poveste¿te cå, înainte de a prezenta produc¡ia record de grâu, a corelat datele ob¡inute de la raportorii publici (direc¡ii agricole, INS) cu cele furnizate de traderi ¿i cu rapoartele USDA. “Nu am vrut så prezint cifre fantasmagorice, precum precedentul ministru. Aceste produc¡ii mari nu sunt meritul meu, nici al ministerului, ci al lui Dumnezeu, care a dat apå anul acesta.”

De altfel, noi solicitåm de multå vreme transparen¡å Ministerului Agriculturii. Fiindcå a¿a procedeazå ministerele Agriculturii din orice ¡arå civilizatå: trebuie så realizeze ¿i så prezinte estimåri ale produc¡iilor ¿i så raporteze rezultatele dupå recoltare. A¿a fac SUA, Canada, Fran¡a, Germania, Rusia, Ucraina... La noi circulå ideea cå, dacå se raporteazå produc¡ii mari, cad pre¡urile. Nu e adevårat, iar ce se întâmplå anul acesta e cel mai bun argument! Produc¡iile mari sunt cunoscute de mult, nu a spus ministrul vreo mare noutate. Totu¿i pre¡urile au crescut, culmea, chiar ¿i în perioada recoltårii, fapt pe care l-a putut constata orice fermier. S-a demonstrat, din nou, cât de bine suntem conecta¡i la pia¡a interna¡ionalå ¿i cât de mult conteazå produc¡iile altora”. În opinia lui Beznea, seceta din nordul Statelor Unite a dus pre¡urile la nivelurile extraordinare de acum, la grâu, porumb ¿i soia. ªocul a fost când s-a emis raportul USDA din luna august, când s-a anun¡at o produc¡ie la grâu cu peste 15 milioane de tone sub raportul din iulie. În plus, Rusia a estimat, ini¡ial, o produc¡ie de 80 de milioane de tone de grâu, ulterior a scåzut la 76 de milioane de tone, iar USDA då produc¡ia Rusiei la 72 de milioane de tone. În ce prive¿te produc¡ia de grâu anun¡atå de Oros, oficialul ARCPA considerå cå cifra e apropiatå de realitate: “Avem, într-adevår, o produc¡ie-record. Din påcate, nu tot grâul este de bunå calitate. În Ialomi¡a avem grâu cu proteinå bunå, dar greutate hectolitricå proastå. În Oltenia, lucrurile stau invers”.

Robert VERESS 9

S\rb\toarea Florii :nsorite, un nou eveniment Grânarii În acest an excep¡ional, în care agricultura bate record dupå record, agricultorii din Ia¿i, reuni¡i în asocia¡ia Grânarii, ¿i-au propus o sårbåtoare în câmp, a¿a cum se fåcea altådatå, înainte de pandemie. Astfel, pe 14 septembrie, la Podu Iloaiei, jud. Ia¿i, de la ora 10:00, se va desfå¿ura cel mai mare eveniment agricol din zona Moldovei - Sfatul Grânarilor - “Sårbåtoarea Florii ¥nsorite”. Este organizat de asocia¡ia Grânarii, fosta ACCPT Ia¿i. Partener principal este Agrisol România, iar grupul de firme Panifcom este partener pentru platforma agricolå, întrucât a realizat lucrårile. “Cultura nu este uscatå, trebuie ajutatå. Recoltarea se va face cu o zi-douå înainte de eveniment. Se va låsa o por¡iune nerecoltatå, «la verde»”, ne spune Cåtålin Parii, director tehnic la Panifcom. Tehnologiile de erbicidare sunt Express, Clearfield ¿i Clearfield Plus. “A fost o provocare så facem tratament pentru fiecare tehnologie fårå så afectåm cultura vecinå, pe un plot de 10-11 ha”, a semnalat agronomul. Acolo, la Podu Iloaiei, au loturi

demonstrative cu floarea-soarelui to¡i jucåtorii importan¡i din piatå. Fiecare hibrid are alocat 2.500 mp. Schema de protec¡ie a plantelor a fost puså la dispozi¡ie de Syngenta. Fertilizarea a fost asiguratå de Romchim Protect. A fost utilizat îngrå¿åmântul complex Cereal Max NPK 20.24.0 cu 12% Sulf, Azolsuf cu tehnologia GeMIX, ce permite solubilizarea elementelor nutritive blocate în sol, ce devin astfel disponibile plantelor, un produs considerat foarte bun de Parii. A mai fost utilizat, de asemenea, îngrå¿åmântul foliar Messis Bor. În cadrul evenimentului vor mai expune ¿i companii din domeniul utilajelor

agricole, bånci etc. În esen¡å, evenimentul va fi o adevåratå expozi¡ie în aer liber dedicatå florii-soarelui ¿i va reuni în câmp: cei mai importan¡i producåtori de hibrizi de floarea-soarelui, utilaje agricole de înaltå performan¡å, fermieri de toate calibrele, bånci, cu oferte de finan¡are ¿i asiguråri agricole croite pe nevoile fiecårei ferme, procesatori de oleaginoase, distribuitori de inputuri. Cei dornici så participe se pot înregistra online, pentru a nu mai a¿tepta la intrarea în platformå.

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 32/2021

INTERVIU

Barabási Antal>

Radiografia zootehniz\rii Barabási Antal Szabolcs este un om de afaceri care a på¿it în politicå, direct pe un post de secretar de stat în Ministerul Agriculturii, din partea UDMR. Este tânår, se poate spune cå a construit întâi pentru el, ¿i crede cå are un plan pentru reanimarea zootehniei noastre.

- Domnule secretar de stat, persistå o convingere, cå veni¡i din agricultura realå... - Mai precis, din zootehnia realå. Tocmai de aceea, am optat pentru atribu¡iuni privind zootehnia. De la ameliorare ¿i pânå la politici zootehnice, ca så fim de folos pentru comunitate. - Ave¡i o fermå proprie? - Din påcate, nu. Nu mi-am putut permite. În ultimii 15 ani, am fost la volan cam 70.000 de kilometri pe an. Aveam lucråri de la Arad pânå la Boto¿ani, de la Bråila pânå la Bra¿ov. Toatå ziua eram pe drum. M-am ocupat de investi¡ii diverse: prin SAPARD, apoi prin AFIR, pe bani proprii, pe credite bancare. Cam 70% erau prin AFIR. Pe scurt, în fiecare searå, veneam la hotel sau acaså cu miros de vacå pe mine. Zootehnia nu se înva¡å la laptop sau la cursuri. Dacå seara nu ai miros de vacå sau de oaie impregnat în haine, nu ai fåcut zootehnie. - Din perspectiva dvs., cum se mai poate redresa cre¿terea animalelor? - Zootehnia a fost totdeauna o ramurå våduvitå. Chiar doresc så-i ajut cu puterile mele pe crescåtorii de vaci, de porci, de oi ¿i tot ce înseamnå zooteh12

nie. Nu vreau så spun så zootehnizåm România, cå a mai fost acest slogan ¿i nu a ie¿it... De aceea, încercåm, împreunå cu colegii, så punem pe maså ni¿te propuneri, proiecte, ajutoare de finan¡are. În septembrie urmeazå så dåm drumul la måsurile 4.1, pentru tot ce înseamnå modernizare, 4.2 pentru procesare în zootehnie. - Am cunoscut doi fra¡i din Ineu, Harghita. Aveau vaci monumentale. Unul mi-a zis så spun tuturor unde må duc “så månânce produse române¿ti cå dacå vor mânca numai produse stråine, å¿tia ne distrug ¡ara”. Ne distrug adicå fundamentul unei ¡åri, alimenta¡ia sanatoaså. - Ambele ferme de la Ineu au fost proiectate de mine, eu am adus vacile acolo în 2005. Meritå så facem procesare, chiar dacå pre¡ul de produc¡ie va fi mai mare. Avem deja o ni¿å de consumatori care vor produse autohtone ¿i de calitate. Le-am spus ¿i celor de la cultura mare: “Haide¡i, fra¡ilor, så gåsim o chei¡å så ajutåm ¿i zootehnia”. Dacå faci zootehnie lângå culturå mare, vei primi un bonus la subven¡ie. Numai a¿a putem så avansåm. Noi ce facem? Producem cereale, le ducem la Constan¡a ¿i exportåm în delir. - Exportåm porumb în Spania ¿i cumpåråm carne “proaspåtå” de porc de-acolo. - Producem 30% din necesarul de carne de porc ¿i importåm 70%. Aici trebuie så lucråm, ¿i am vorbit ¿i cu ministrul în acest sens, ca så inversåm raportul în câ¡iva ani. Eu am fåcut o propunere så provocåm zootehnizarea, dar tocmai am

primit råspunsul cå este prea agresivå ideea. Nu po¡i så obligi un fermier så facå zootehnie, dar poate primi 15-20% în plus la subven¡ie dacå face ¿i zootehnie ¿i închide cercul. Ar fi un stimul important. Dacå faci doar produc¡ie primarå în culturå mare, o så ob¡ii cam 20% din profitul total, care s-ar putea ob¡ine în România. Tot profitul, respectiv accizele ar råmâne în România. Multe ferme din România au fost robotizate deja, au management modern. O fermå cu 150 de vaci are doar 3 angaja¡i. Trebuie så pornim pe acest drum. Altfel, dacå tot ne våitåm ¿i vorbim doar despre ce ar trebui så facem, cred cå în câ¡iva ani nu mai avem ce îndrepta. - Care ar fi pa¿ii concre¡i de urmat? - Trebuie så lucråm mult pe partea de geneticå. Majoritatea fermelor noastre produc pu¡in cu o investi¡ie foarte mare. De exemplu, avem ferme cu 200 de vaci cu lapte, unde media produc¡iei este undeva la 20 de litri pe vacå. ªi aici nu trebuie lucrat doar pe tehnologie, trebuie intervenit în primul rând pe partea de geneticå. Dacå nu avem zilnic o produc¡ie minimå de 26-27 de litri pe vacå, indiferent de raså (Simmental - 25, Holstein - 2728 de litri), nu avem cum så producem profit. Dacå tråim doar din subven¡ii, avem o problemå. Va veni vremea când Uniunea Europeanå ne va låsa de mânå, så ne descurcåm singuri. La toate conferin¡ele cu fermierii le spun så investeascå în geneticå. La fel la rasele de carne. - Nu este prematur ca statul så-¿i ia mâna de pe zootehnie? - Sunt de acord ¿i de aceea vreau så Profitul Agricol 32/2021

INTERVIU 8-9 litri pe vacå. Så nu în¡elege¡i cå eu ¡in cu fermele mari. Satul românesc nu va dispårea, dar trebuie så facem diferen¡a între fermele mari, care produc, care plåtesc dårile la stat, au angaja¡i, au investit în fermele lor, ¿i fermele de subzisten¡å, care au maxim 10 vaci ¿i vând laptele la flacon prin blocuri. Avem fermieri care ¡in vacile doar pentru subven¡ii ¿i fermieri cu vaci de elitå.

Barabási Antal Szabolcs secretar de stat în Ministerul Agriculturii, din partea UDMR

punem la punct ¿i acest aspect. Trebuie så reducem urgent ¿i birocra¡ia, dar trebuie så în¡eleagå ¿i fermierii no¿tri cå ace¿ti bani trebuie så-i reinvesteascå în geneticå. Ferma trebuie så aibå o produc¡ie cât mai mare cu cât mai pu¡ini angaja¡i, plåti¡i foarte bine, ca în ¡årile occidentale. Acest lucru se rezolvå prin tehnologizare, adicå prin depunerea unor proiecte noi pentru modernizarea fermelor, mai ales în zootehnie. Avem fonduri suficiente pentru a re-tehnologiza fermele. - Ne aflåm pe aceea¿i pia¡å cu nem¡ii, cu olandezii. Ce så facå crescåtorii ca så reziste? - Putem produce bio fårå niciun fel de probleme. Putem cultiva, mai ales în sud, cereale de calitate foarte bunå. În Transilvania, unde cre¿te preponderent Bål¡ata Româneascå, putem produce un lapte pe care nu putem så-l importåm. Degeaba aducem noi lapte de vacå Holstein din Ungaria sau din Polonia, cu care nu po¡i så faci brânzå maturatå de 6-9 luni. Faci doar sana, kefir, lapte båtut, produse acidofile. Dacå vrei så faci brânzå maturatå, mozzarella sau ca¿caval, î¡i trebuie lapte gras, cu proteinå multå. Cunosc un crescåtor cu 30 de vaci. Produce o brânzå maturatå - minim 6 luni - maxim doi ani ¿i jumåtate. ªi vinde cu 100 de lei kilogramul. Deci se poate face. Dacå vedem cå multina¡ionalele produc acidofile, noi nu putem concura la asemenea produse. Trebuie så gåsim o ni¿å Profitul Agricol 32/2021

unde så producem ceva ce ei nu pot face. Laptele vacii de la deal ¿i munte are gust de lapte. Laptele din import are un gust industrial. Asta trebuie så în¡eleagå consumatorul nostru român. - Cum e posibil så aduci din afarå lapte mai ieftin, în condi¡iile în care pre¡ul de cost este cam acela¿i? - Ungaria ¿i Polonia aduc lapte în România. Acolo, media pe fermå este de 33-34 de litri de la o vacå, fa¡å de 1618 litri la noi. Salariile sunt aproximativ acelea¿i. Lucreazå cu 700-800 de animale pe fermå. Fermele lor s-au retehnologizat, s-au robotizat sau au salå de muls, cu foarte pu¡ini angaja¡i. - Nu au, a¿a cum se spune, subven¡ii ascunse? - Un fotbalist din divizia A prime¿te aproape aceea¿i mâncare ca un fotbalist din divizia C. Noi ¡inem vaci de 17-18 litri pe zi, iar consumul pe fermå este acela¿i, poate mai mare chiar, decât la o fermå de 30-35 de litri. Un lucråtor prime¿te 3.000-4.000 de lei net pe lunå, altfel nu vine. Diferen¡a esen¡ialå este numai din geneticå. Nu lucråm la geneticå, nu facem selec¡ie, nu facem ameliorare. ªi au trecut 30 de ani. Eu vreau så introduc subven¡ionarea pe produc¡ie. Nu e normal ca un fermier cu investi¡ii de milioane de euro într-o fermå cu 42 de litri pe vacå så primescå aceea¿i subven¡ie ca un crescåtor care ¡ine vacile zi ¿i noapte pe på¿une, fårå investi¡ii, cu o produc¡ie de

- De ce nu avem abatoare de fermå? De ce nu gåsim produse de fermå în micul retail? De ce fermierii nu pot vinde produse într-un mic magazin de lângå fermå? - Avem probleme ¿i cu legisla¡ia, dar ¿i cu cerin¡ele ANSVSA. Noi românii percepem lucrurile altfel. Vrem så câ¿tigåm maratonul din prima. Zoltan Haller a vândut câteva zeci de abatoare mobile. Este o idee excelentå, dar dacå ne apucåm så facem to¡i salam de varå, nu am ob¡inut nimic. Noi trebuie så facem produsele noastre autohtone ¿i så nu inventåm “prosciuto” în România. Mozzarella e bunå acolo, în Italia. Aici putem face specialitå¡ile noastre originale, de o calitate superioarå. Tinerii vor “steak”, dar carnea trebuie maturatå minim 24-25 de zile, altfel se face pingea pe gråtar. De ce nu producem noi ¿i specialitå¡i din carne de oaie? Eu am 15-20 de prieteni ¿i mâncåm carne de oaie, dar nu gåsim de fiecare datå. - Ce pârghii are Ministerul Agriculturii så inducå acest proces de multiplicare a micilor centre de procesare din ¡arå? - Eu cred cå pârghia cea mai importantå sunt måsurile 4.1 ¿i 4.2. Noi încercåm så-i sprijinim la depunerea proiectelor ¿i så ne consultåm cu DSV jude¡ene ca så nu ne lovim la sfâr¿it de surprize.

a consemnat Viorel PATRICHI 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 281 dolari/tonå (1.180lei), fa¡å de 277 dolari/tonå (1.163 lei), cât a deschis licita¡iile în 16 august.

Grâu România FOB Constan¡a 207 euro/t (-10) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20.08.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 117.770 tone, Mexic 67.970 tone, China 60.970 tone, Nigeria 47.770 tone ¿i Ecuador 47.770 tone.

¥n såptåmâna 16 - 20 august 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 269 dolari/tonå (1.130 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 16 august.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Dec

16.08 237 251 253

17.08 245 253 255

18.08 19.08 20.08 247 252 251 255 257 255 257 259 257 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Dec

16.08 233 237 241

17.08 235 239 243

18.08 237 241 245

19.08 239 243 247

20.08 237 241 244

România FOB Constan¡a 191 euro/t (-10) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20.08.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 20 august 2021, a fost

Sept Oct Dec

16.08 221 211 213

17.08 223 212 214

16.08 200 231 253 Bordeaux FOB 241 Pontivy 247 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

18.08 19.08 20.08 225 227 229 213 214 217 215 217 219

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

16.08 Rouen 203 Dunquerque 203 Pallice 204 Creil FOB 200 Moselle FOB 200 Rouen FOB 243

17.08 18.08 204 205 204 205 205 207 201 203 201 203 244 245

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct Dec

16.08 259 265 267

17.08 263 267 269

18.08 265 269 273

euro/t

17.08 18.08 19.08 20.08 201 202 203 205 233 235 237 245 255 257 259 265 243 245 247 251 253 255 257 259

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna sept. 2021 este de 185 dolari/t (777 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 177 dolari/t (743 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

285 $/t

19.08 267 271 275

20.08 209 209 210 207 207 249 $/t 20.08 269 273 277

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie 2021, este de 185 dolari/tonå (777 lei), mai mic cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 249 euro/tonå (1.220 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei).

euro/t 19.08 207 207 208 205 205 247

de 259 dolari/tonå (1.088 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/tonå (1.014 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 16 august.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 20 august 2021, a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 14 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 265 euro/tonå (1.298 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 232 dolari/tonå (974 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 16 august 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 259 $/t

$/t

16.08 17.08 18.08 19.08 20.08 225 227 229 231 232 223 225 227 230 231

Profitul Agricol 32/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 16 - 20 august 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 531 dolari/tonå (2.177 lei), în scådere cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 16 august. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

16.08 521 503 507

17.08 520 501 505

$/t 18.08 519 500 503

19.08 517 499 501

20.08 515 497 499

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (- 8) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20.08.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 16.08 Rouen 192 Dunquerque 192 Moselle 191 Pontivy 193 Orz bere: Creil** 217 Moselle** 217

17.08 193 193 193 195

18.08 194 194 194 197

19.08 195 195 195 199

20.08 197 197 197 201

219 221 223 224 219 221 223 224

Sorg

PREºURI 16 - 20.08.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 16 - 20 august 2021, a fost de 191 dolari/tonå (802 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 16 august. Principalele destina¡ii ale ex-

xic 60.970 tone, Japonia 57.770 tone, Indonezia 22.770 tone, Columbia 9.770 tone ¿i Arabia Sauditå 4.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

541 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 505 dolari/tonå (2.121 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 390 dolari/tonå (1.638 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

16.08 1.391 1.385 1.349

17.08 1.377 1.379 1.347

18.08 1.375 1.377 1.339

19.08 1.373 1.375 1.337

$/t 20.08 1.335 1.327 1.307

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 197 euro/tonå (965 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 224 euro/tonå (1.098 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în sept. 2021, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (911 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 57.770 tone ¿i Mexic 770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

16.08 17.08 18.08 19.08 20.08 185 187 189 190 191 189 189 190 191 193

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

16.08 17.08 18.08 19.08 20.08 397 395 393 391 390 407 405 404 403 401

Sept Dec

16.08 17.08 18.08 19.08 20.08 513 511 509 507 505 510 509 507 505 503

Floarea-soarelui

chidere, pe 20 august, a fost de 485 dolari/tonå (2.037 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 49 euro/tonå (2.401 lei). A înregistrat o scådere de 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 16 august 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, este de 585 dolari/tonå (2.457 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

16.08 17.08 18.08 19.08 20.08 491 490 489 487 485

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 525 euro/tonå (2.572 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 16 august. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 16.08 Rouen 545 Dunquerque 555 Moselle 533

17.08 543 533 531

18.08 541 531 529

19.08 539 529 527

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, a fost de 557 dolari/t (2.339 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

16.08 17.08 18.08 19.08 20.08 Dieppe 499 497 495 493 490

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 537 euro/tonå (2.631 lei), mai mic cu 8 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 527 euro/tonå (2.582 lei). A scåzut cu 28 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

20.08 537 527 525

Sept Oct Dec

16.08 690 673 657

17.08 691 675 659

18.08 693 677 663

19.08 694 679 665

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

281 dolari/t

Profitul Agricol 32/2021

259 dolari/t

$/t

531 dolari/t

- 10

191 dolari/t

$/t 20.08 695 681 667

+6 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna august. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 629 milioane tone, cu 29 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: - soia (384 mil. tone, mai mare cu 20 mil. tone fa¡å de anul trecut); - rapi¡å (70 mil. tone); - floarea-soarelui (57 mil. t., cu 7 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); - arahide (50), semin¡e de bumbac (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). Consumul mondial va fi de 529 mil-

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 362,4 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): - soia (259 mil. tone, mai mare cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut); - rapi¡å (40 mil. tone); - floarea-soarelui (24 mil. tone); - semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 216 milioane tone, fa¡å de 208 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: - ulei de palmier (76,5 mil. tone); - soia (62 mil. tone); - rapi¡å (28 mil. tone); - floarea-soarelui (22 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. t). Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 213 milioane tone, 16

ioane tone, mai mare cu 17 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (135 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Argentina (52), UE (47), Brazilia (46), India (32), Rusia (21) ¿i Ucraina (19). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (93 milioane tone), SUA (57), Canada (11). ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (5). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Ian. 21 484 535 Feb. 21 471 526 Mart. 21 460 465 Apr. 21 456 443 Mai. 21 464 454 Iunie ‘21 416 435 Iulie ‘21 403 447

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 316 380 436 420 433 2020/21 Ian. 21 401 574 452 710 529 Feb. 21 467 581 452 734 550 Mart. 21 485 582 467 787 619 Apr. 21 511 600 472 759 642 Mai. 21 544 646 470 775 700 Iunie ‘21 533 615 470 743 644 Iulie ‘21 ND 573 ND 650 624 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 109 milioane tone. prognozat la 355 milioane tone. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (102 milioane tone), UE (50), SUA (40), Brazilia (22), India (17) ¿i Rusia (8,5 mil. tone).

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 207 217 244 309 339 379 329 354 380 307 322 358 285 315 357 292 344 409 284 323 396 227 306 307

ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone).

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 15,5 milioane tone.

fa¡å de 208 milioane tone în 2020/21. Uleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 2020/21 Ian. 21 Feb. 21 Mart. 21 Apr. 21 Mai. 21 Iunie ‘21 Iulie ‘21

654 977 1.085 1.306 1.386 1.648 1.590 1.608

785 1.081 1.127 1.290 1.406 1.588 1.524 1.452

1.434 ND ND ND 1.830 1.830 ND ND

795 1.299 1.387 1.640 1.601 1.613 1.320 1.305

879 1.112 1.245 1.290 1.359 1.580 1.577 1.386

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

ºårile mari consumatoare sunt China (43 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (23 milioane tone), SUA (19 mil. t) ¿i Indonezia (17). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (5) ¿i Rusia (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (14), UE (11,4) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 22 mil. tone, mai mici cu 1 milion de tone. Profitul Agricol 32/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia, 384 milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2021/22 este prognozatå la 384 milioane tone, cu 20 milioane de tone mai mare decât în anul 2020/21.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 96 milioane tone, fa¡å de 93 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din ºårile mari producåtoare sunt soia este evaluatå la 259 milioane tone, Brazilia (144 milioane tone, cu 7 mil. cu 9 milioane tone mai mare decât în tone mai mult decât anul trecut), SUA anul de pia¡å trecut. (118 milioane tone, mai mult cu 6 mil. tone), Argentina (52, în cre¿tere cu 6 ºårile mari producåtoare de ¿romil. tone), China (19), India (11), Paraturi: China (78 mil. tone, mai mult cu 4 guay (10,5) ¿i Canada (6). mil. de tone), SUA (47 mil. tone, mai mult ºårile mari consumatoare sunt cu 1 mil. de tone), Argentina (37), BraChina (98 milioane tone), SUA (60), zilia (33), UE (12,5) ¿i India (8 mil. t). ºårile mari consumatoare sunt ChiBrazilia (48), Argentina (43), UE (16), India (9,7), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 na (77 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (28,5 mil. tone), mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Bra- Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), Vietnam zilia (93 milioane tone, mai mult cu 7 mil. (6), India (6), Indonezia (5), Thailanda de tone decât anul trecut), urmatå de (5), Fed. Ruså (4). SUA (56 mil. tone, cu 6 mil. tone mai ºårile mari exportatoare de ¿roturi pu¡in decât anul trecut), Argentina (6,5 din soia sunt Argentina (29,5 milioane milioane tone) ¿i Paraguay (6 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane tone). de tone). Marii importatori de soia sunt Chiºårile mari importatoare de ¿roturi na (101 milioane tone, cu 1 mil. de tone sunt UE (17 milioane tone), urmatå de mai mult), urmatå de UE (15 mil. tone), Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda Mexic (6), Argentina (5), Japonia (5), (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 mil.tone). Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 11,5 milioane tone. Pre¡uri soia În ciuda exporturilor tot mai reduse, în primul rând din cauza cererii mai mici de soia din China, în luna iulie pre¡urile pentru soia din SUA, Argentina ¿i Brazilia s-au men¡inut constante. Astfel, pre¡urile la export pentru soia din SUA au scåzut cu 12 dolari/tonå, la 555 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au crescut cu 9 dolari/tonå, ajungând la 551 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 532 dolari/tonå. 18

Pre¡uri ¿roturi soia ¥n luna iulie, pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 3 dolari/tonå, la 426 dolari/tonå. ªi pre¡urile Brazilia au crescut, de la 421 dolari/tonå la 426 dolari/tonå. Doar în Argentina pre¡urile au scåzut, cu 11 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 396 dolari/tonå.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt China (18 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (12 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8,5), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18,5 milioane tone), SUA (11,4 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6,5 milioane tone), Brazilia (1,3 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE (0,6) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1,2 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,78). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone.

Profitul Agricol 32/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de rapi]\> 70 mil. tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 70 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. de tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (16 milioane tone, în scådere cu 4 mil. tone), UE (17 mil. tone), China (14) ¿i India (8,5 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 71 milioane tone, mai mic cu 2 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (22 milioane tone pe an), urmatå de China (16,5), Canada (10) ¿i India (8,5). Cel mai mare exportator este Canada, cu 7 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 mil. tone), China (2 milioane tone) ¿i Japonia (2 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4,5 milioane tone, cu 1,5 milioane tone mai

mici decât în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1,2), Canada (0,7 milioane tone), UE (0,7 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 40 milioane tone, mai micå cu 1 mil. de tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9,5), Canada (6), India (5), Japonia (1,2). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 40 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11,5), India (4), Japonia (1,3), Canada (0,67).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 7,5 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone. Stocurile mondiale la finele anului

de pia¡å sunt de 1,5 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6,3), Canada (4), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,9 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,3 milioane tone. ºåri importatoare: China (2 milioane tone), UE (400.000 tone) ¿i India (80.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 3 mil. tone, cu 0,4 mil. tone mai mici fa¡å de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 57 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mare decât anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17,5 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (15,5 mil. tone), UE (10) ¿i Argentina (3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 57 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (17), Rusia (14,5) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 3,7 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mari decât cele din anul 2020/21. Profitul Agricol 32/2021

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 23,5 milioane tone, mai mare cu 2,5 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 23 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,6) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 8 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5,5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,8 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,4 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone), UE (4 mil. t), Turcia (1,2 mi. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 12 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,5 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,8 mil.t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,9 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone. 19

CULTURI

VEGETALE B\lteanu a[teapt\ 700 de invita]i la ziua Florii-Soarelui Pe 14 septembrie, la Podu Iloaiei, Ia¿i, ACCPT Grânarii Ia¿i organizeazå prima edi¡ie a “Sårbåtorii Florii-Însorite”. Este primul eveniment de acest tip realizat de organiza¡ia fondatå cu patru ani în urmå, ¿i se anun¡å a fi unul de mare amploare.

fapt, Grânarii au încercat ¿i anul trecut så organizeze o competi¡ie a hibrizilor de floarea-soarelui, înså pandemia ¿i seceta le-au dat planurile peste cap. Adept al proverbului “Cine s-a fript cu ciorbå suflå ¿i-n iaurt”, Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i, încearcå så-¿i pondereze entuziasmul. “Sper så fie un eveniment cu prezen¡å fizicå. Dacå nu se vor impune între timp noi restric¡ii, estimåm cå vor fi prezen¡i minimum 700 de participan¡i, dintre care cel pu¡in 500 de fermieri activi, cårora li se vor alåtura reprezentan¡ii a peste 20 de expozan¡i, profesori, studen¡i de USAMV, elevi de licee agricole, cercetåtori de la sta¡iunile de cercetare, reprezentan¡i ai procesatorilor, companiilor de inputuri, jurnali¿ti, politicieni ¿i mul¡i al¡ii”. Grânarii i-au invitat pe pre¿edin¡ii celor douå comisii parlamentare pentru Agriculturå, pe ministrul Agriculturii ¿i pe secretarul general al MADR, ie¿eanul Liviu Gabriel Bulgaru. Sunt a¿tepta¡i 20

¿i pre¿edin¡i de consilii jude¡ene ¿i primari din jude¡ele Moldovei. Referitor la invitarea ministrului Adrian Oros, despre care afirmase cå nu mai poate fi un partener de dialog, dupå promisiunea neonoratå de platå a despågubirilor pentru culturile de primåvarå calamitate de secetå anul trecut, Bålteanu spune cå va fi binevenit, dacå va avea “bunåvoin¡a ¿i bårbå¡ia” de a onora invita¡ia. “Avem multe teme importante de discutat. Vorbim despre PNS, PNRR, despre cum sunt antagoniza¡i fermierii mari cu cei mici ¿.a.m.d.”. El explicå ¿i de ce evenimentul nu este organizat sub egida APPR: “Au existat unele constrângeri materiale. Sponsorul principal al evenimentelor APPR nu a agreat propunerea noastrå de buget ¿i atunci ne-am orientat cåtre un sponsor zonal. A¿a cå avem ca partener principal Agrisol, un brand al Romchim Protect Bacåu”. În competi¡ia de la Podu Iloaiei sunt 32 de hibrizi, de la 11 companii produ-

cåtoare de semin¡e de floarea-soarelui. “Sunt încrezåtor cå produc¡ia medie a hibrizilor testa¡i va depå¿i 3 t/ha. Precipita¡iile în aceastå zonå au depå¿it 500 de l/mp, din septembrie 2020 pânå în prezent, dar au existat ¿i ferestrele de aplicare a tratamentelor la timp. Nu avem secetå, a¿a cum se vede în sud, unde, cred eu, produc¡iile la culturile de primåvarå vor fi mult mai mici decât cele scontate”. Spre deosebire de celelalte regiuni ale ¡årii, unde cerealele ¿i rapi¡a de toamnå au ponderea mai însemnatå în structura culturilor, sau propor¡iile sunt egale între culturile de toamnå ¿i cele de primåvarå, în Moldova situa¡ia este inverså, accentul fiind pus pe porumb ¿i floarea-soarelui. Emil Bålteanu estimeazå cå, din suprafa¡a arabilå a Moldovei, de circa 1,4 milioane de ha, 2528% este cultivatå cu floarea-soarelui, respectiv cca. 400.000 ha.

Robert VERESS Profitul Agricol 32/2021

Tehnologiile din umbr\ dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Concursurile profesionale sunt, din påcate, surse de informa¡ii insuficient folosite. Se då doar învingåtorilor ce este al lor, adicå felicitåri, ¿i aproape nimic fermierilor, adicå informa¡ii insuficiente despre modul în care au fost ob¡inute rezultatele premiate. Rezultatele ies în fa¡å, iar tehnologiile, cele de care depind rezultatele, råmân în umbrå, adicå necunoscute. ªi e påcat. În Statele Unite, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb organizeazå anual un concurs de produc¡ie la câteva categorii tehnologice: irigat, neirigat, no till, strip-till, arat etc. Parcela de concurs este de cel pu¡in 5 ha. Ierarhizarea se face la nivelul fiecårui stat ¿i apoi pe scarå na¡ionalå. O parte dintre câ¿tigåtorii la nivel na¡ional sunt intervieva¡i pentru a-¿i face cunoscute atuurile tehnice care leau permis så ob¡inå cele mai mari produc¡ii. Participarea la concurs este motivatå de faptul cå fermieri, uneori foarte 22

tineri, de cel pu¡in 16 ani, au ¿ansa så discute cu cei mai buni fermieri din zonå ¿i så afle ce func¡ioneazå ¿i ce nu func¡ioneazå în fermele acestora. Au posibilitatea så înve¡e ¿i så-¿i îmbunåtå¡eascå performan¡ele. Participarea la concurs oferå, de asemenea, cultivatorilor un stimulent pentru a încerca noi practici pe câteva hectare ¿i pentru a decide dacå le vor extinde pe suprafe¡e mari. Iatå câteva exemple. Plasarea îngrå¿åmintelor starter se face de o parte ¿i alta a rândului de plante. Îngrå¿åmintele lichide diluate cu apå s-au aplicat pe rând cu såmân¡a. Plantula care råsare cu întârziere devine o “buruianå”. De aceea toate plantulele trebuie så råsarå pe parcursul primelor 24 de ore, zic unii, sau a 10 unitå¡i termice utile (Tmax+Tmin)/2 10 (cam 2 zile dupå 20 aprilie la Fundulea). Temperatura la 5 cm adâncime trebuie så fie peste 13 grade. Dupå ce în condi¡ii de concurs a ob¡inut produc¡ii mai mari la densitå¡ile ridicate, a mårit densitatea ¿i la culturile comerciale din fermå.

Pentru a avea polenizarea asiguratå, grupeazå în semånåtoare câte 2 hibrizi cu înflorire apropiatå. De aceea, uneori are în culturå pânå la 20 de hibrizi. Aplicå pe vegeta¡ie câte 2,2 kg/ha zahår granulat de 6 ori într-un sezon, pentru a da energie plantelor ¿i a reduce presiunea insectelor (?). Investe¿te în echipamente care måresc eficien¡a lucrårilor efectuate. Deoarece în cordonul porumbului plouå mult ¿i o parte din azot se pierde prin denitrificare ¿i levigare, pentru frac¡ionarea mai eficientå a dozei de azot se folosesc echipamente care permit aplicarea târzie a azotului cu maximå eficien¡å.

Aplicarea azotului la porumbul înalt Redescoperirea fungicidelor. Francezii sus¡in cå rezisten¡a geneticå a porumbului reduce importan¡a fungicidelor, dar ploile dese din Statele Unite favorizeazå apari¡ia bolilor, de aceea unii fermieri aplicå câte 2-3 fungicide (de regulå cu unul mai mult decât recomandårile de pânå acum). Profitul Agricol 32/2021

CULTURI VEGETALE Reducerea distan¡ei între rânduri la 38 cm ¿i în anii cu insola¡ie mai micå. Folosirea fertilizårii cu dozå variabilå pentru amendamente, fosfor ¿i potasiu. Inspectarea såptåmânalå sau la 3-4 zile a întregii suprafe¡e cultivatå cu porumb, pentru a lua foarte repede måsurile care eventual se impun. Desigur, aceste informa¡ii trebuie prelucrate ¿i eventual adaptate. Dar sunt interesante, nu-i a¿a?

Ce se întâmplå la concursurile organizate în România? La Porumbul de aur, organizat de APPR, cele mai interesante secrete de învingåtor au fost divulgate de Lucian Buzdugan. Unul dintre ele cred cå ar fi trebuit mai mult comentat. Se referå la faptul cå analiza solului fåcutå în martie pe solele unde urma så fie semånat porumbul a aråtat valori de 150 kg N/ha, mult mai mari decât cel estimat de o

Profitul Agricol 32/2021

analizå de sol obi¿nuitå. Un alt tip de concurs din România este cel organizat de Saaten-Union. Deoarece acesta are ca obiectiv major profitabilitatea pe hibrizii de rapi¡å, de exemplu, elaborarea celei mai profitabile tehnologii - inputuri ¿i produc¡ii, i s-ar putea adåuga obiective complementare, cum ar fi elaborarea celei mai “durabile” tehnologii. Tehnologiile mai pu¡in profitabile la rapi¡å ar putea fi importante la nivelul întregii rota¡ii. De exemplu, în toate loca¡iile unde s-a organizat concursul, proprietarii terenului au “risipit” fonduri pentru fertilizare, fiind singurii care au avut grijå de solul lor, dl. Låmureanu fiind, de exemplu, singurul care a fertilizat ¿i cu potasiu, iar Hans Poulsen, gazda concursului de la Cocora, a fost singurul care a vizat o cre¿tere rapidå a con¡inutului de fosfor într-un sol mai slab aprovizionat în acest element. Chiar dacå ace¿tia au pierdut puncte la capitolul profit, au men¡inut/crescut fertilitatea solului.

Curios, dar cele mai eficient concursuri care pot transmite informa¡ii utile fermierilor lor sunt “olimpiadele” organizate de majoritatea companiilor. “Olimpiade”, deoarece de multe ori este suficient så participe la o discu¡ie sau så utilizeze o tehnologie personalizatå realizatå de echipele de vânzare sau tehnice de la Corteva, Alcedo ¿i to¡i ceilal¡i, care vine la pachet cu cele mai potrivite inputuri. O discu¡ie “durabilå” cu Vicen¡iu Cremeneanu, Andrei Ciocoiu, Patrick Valmary, Patrick Lafon, Florin Guloiu ¿i mul¡i al¡ii poate rezolva o problemå pe o parcelå sau deschide ochii pentru o altfel de abordare tehnologicå . “Campionatele” sunt, în schimb, o marcå distinctå Pioneer. Campioni sunt declara¡i fermierii care depå¿esc produc¡iile medii din zonå. Iar cel mai bun lucru la acest concurs este cå fiecare autoproclamat campion (produc¡iile ob¡inute sunt raportate de cåtre fermieri, nu sunt cântårite de cåtre “arbitri”) î¿i prezintå tehnologia folositå.

CULTURI VEGETALE

Cânepa de fibre nu e drog Sta¡iunea Lovrin din Timi¿ a organizat, la finalul lunii august, o Zi a Cânepii. La SCDA Lovrin se cultivå de peste 50 de ani, cu douå scopuri: pentru ob¡inerea semin¡ei ¿i fibrei. Dacå înainte de 1989 sta¡iunea de¡inea mii de ha, în acest an mai are pu¡in peste 20 de ha cultivate cu cânepå, cu cele patru soiuri create la sta¡iune: Lovrin 110, Armanca, Teodora ¿i Silvana. Laboratorul de ameliorare de la Lovrin este condus de ing. Anca Panda. ¥n toatå ¡ara mai existå douå centre de ameliorarea cânepii: la Lovrin ¿i la Secuieni. Cânepa monoicå se produce la Secuieni ¿i cea dioicå la Lovrin. La prima vedere cânepa monoicå ¿i dioicå înseamnå acela¿i lucru, dar la un studiu atent se constatå cå sunt diferite, inclusiv la talie. “Scopul nostru aici, la Lovrin, este så ob¡inem produc¡ie mare de tulpini, procent ridicat de fibre ¿i redus de THC. De fapt, THC este acel bau-bau promovat încå din anii 30 prin care cânepa era

prezentatå drept cel mai important drog din lume. O prostie imenså! E o plantå nevinovatå ¿i este în primul rând furnizoare de sånåtate. E o surså naturalå pentru crearea unor medicamente de mare eficien¡å în ceea ce înseamnå concordan¡a cu procesele vitale ale organismului uman. Cânepa e o plantå care înseamnå mai mult decât o tradi¡ie, e ¿i viitor”, a spus Tabårå, care cerceteazå cânepa de peste 40 de ani. Tot Tabårå i-a îndemnat pe fermieri så nu renun¡e la plantele tehnice ¿i la “Cânepa este o plantå completå ¿i reprezintå viitorul. Nu se aruncå nimic din ea. Poate fi utilizatå ¿i în hrana animalelor, ¿i în hrana omului, ¿i în industria farmaceuticå, dar ¿i în industria auto sau textilå. Dacå la SCDA Lovrin activitatea s-a axat pe ob¡inerea de fibrå ¿i semin¡e, acum avem o altå direc¡ie: utilizarea cânepii în industria farmaceuticå. Avem solicitåri din partea cercetåtorilor din SUA, care au recunoscut cå, în ceea ce prive¿te ameliorarea, suntem superiori lor. Avem protocol de colaborare cu cercetåtorii de la universitatea din Oregon”, spune Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.

cele oleaginoase, fiindcå acestea aduc mul¡i bani. Una dintre problemele ridicate cu prilejul Zilei cânepii a fost eliminarea termenului de “canabis” din legea aflatå în dezbatere în parlament cu privire la utilizarea acestei plante în industria alimentarå ¿i farmaceuticå. Fermierii au cerut ca acest cuvânt så fie înlocuit cu cel clasic de “cânepå”, pentru a se evita confundarea acestei minunate plante cu drogurile. Marinel Horablaga ¿i prof. Tabårå le-au dat dreptate fermierilor ¿i le-au promis sprijin în acest sens. “În lege se face confuzie. Una este cânepå pentru fibrå sau såmân¡å, numita Cannabis sativa L, ¿i cu totul alta este Cannabis indica sau subspecia indica cea care este folositå datoritå concentra¡iei mari de THC cu efect halucinogen. Cannabis sativa L nu are acest efect ¿i are un con¡inut foarte scåzut de THC ¿i nu prezintå niciun pericol”, a explicat Horablaga. “Legea nu e rea ¿i este semnatå de 120 de parlamentari. Noi vå sus¡inem. Mi-a trecut prin mânå ¿i am stat mult pe lege. Dacå a fost semnatå de atâ¡ia parlamentari, trebuia så treacå”, a fost mesajul lui Tabårå cåtre fermieri.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 32/2021

CULTURI VEGETALE

Gheorghe Ni]u, pionier al agriculturii conservative Gheorghe Ni¡u este unul dintre pionierii agriculturii conservative. A început så o practice încå de acum 15 ani, înainte de a deveni un subiect la modå. Atunci fåcea afânarea solului cu scarificatoare simple, cu tractoare de cel pu¡in 300 CP. Ni¡u lucreazå, în Giurgiu, 3.000 de hectare, cu 30 de angaja¡i, dintre care 4 agronomi. Este mândru de echipa sa. Sunt familii din care au lucrat în fermå chiar ¿i trei genera¡ii.

În

2010 Ni¡u a fåcut primul program serios de dotare, a investit un milion de euro în tractoare ¿i scarificatoare. Considerå cå se pot implementa måsuri de agriculturå conservativå ¿i cu o dotare mai reduså. Totu¿i o fermå de 3000 ha nu-¿i permite. Tehnologia a fost permanent adaptatå. Ini¡ial, a vrut ca scarificarea så fie fåcutå o datå la trei ani. A constatat cå înså cå din cauza con¡inutului de argilå de 30-35% nu se asigurå condi¡iile necesare plantelor. În spatele combinelor vin tractoarele care realizeazå dezmiri¿titul cu utilaje mari, la 10-15 cm adâncime, pentru a introduce materia organicå ¿i a crea un mulci. Se distruge capilaritatea ¿i se påstreazå umiditatea. Combinele mårun¡esc paiele, se

creeazå materie organicå ce intrå în procesul de mineralizare ¿i se îmbunåtå¡e¿te humusul. Pentru a se putea scarifica, solul nu trebuie så fie nici prea umed, dar nici prea uscat. Este necesarå o dotare adecvatå, pentru cå, din experien¡a sa, fereastra în care se poate face lucrarea este de zece zile, dacå nu plouå. “Reu¿im, pentru cå avem dotare la vârf. Dacå nu ai dotare, råmâi cu ¿tiin¡a în tine ¿i nu o aplici”, spune fermierul. Admite cå la începutul carierei i-a fost dificil så stabileascå momentele optime pentru lucråri. “Trebuie så înve¡i tot timpul, så fii student tot timpul”. Dacå perioada optimå de semånat porumbul era pânå în 20 aprilie, acum se seamånå în martie. “Când eram ¿ef de fermå, soia o semånam înaintea porumbului”, spune Ni¡u. Schimbårile cli-

Afacerea cu nåut Gheorghe Ni¡u a introdus în asolament plante amelioratoare precum mazårea. Leguminoasele ocupå 18-20%. Faptul cå reduce aportul de îngrå¿åminte chimice face ca ferma så reziste mai u¿or ¿ocurilor create de cre¿terea pre¡urilor. Reducerea costurilor contribuie ¿i la cre¿terea rentabilitå¡ii fermei, precum ¿i la consolidarea ei. “Una este så ai un cost de 6-700 de 26

euro ¿i o rentabilitate de 20% ¿i alta e så faci produc¡ie cu costuri de peste o mie de euro”, spune fermierul. Anul viitor va cultiva nåut pe 100 ha. A multiplicat anul acesta, pe 5 ha, såmân¡å de la Sta¡iunea Drågåne¿ti Vla¿ca. A ob¡inut o produc¡ie de 1.500 kg/ha. Pentru pia¡a de desfacere nu-¿i face probleme. Directorul sta¡iunii, Emilian Negrilå, l-a asigurat cå-l va ajuta så vândå produc¡ia.

matice despre care se vorbea încå de acum 25-30 de ani au devenit realitate. Cu toatå tehnologizarea, crede cå nu se poate face agriculturå fårå inginer agronom. El trebuie så decidå momentul optim. Are încredere în agricultura digitalå, dar implementarea este încå la început. O considerå “de laborator”. Folose¿te hår¡i satelitare care indicå stadiul de dezvoltare al culturilor. Scarificarea se face în prima etapå pentru rapi¡å, apoi pentru orz ¿i grâu. “Låsåm så råsarå buruienile ¿i aplicåm un glifosat. Semånåtoarea pneumaticå de 6 metri asigurå ¿i o semi-pregåtire în fa¡å. Ideea de bazå este så facå mai multe lucråri la o trecere pentru a economisi carburant ¿i a conserva apa în sol”, spune fermierul. În ultimii ¿ase ani a fåcut doar scarificare pe 70% din suprafa¡å. Mai sunt ¿i parcele în care mai arå, în unele situa¡ii. De exemplu, a avut într-un an probleme cu ¿oarecii ¿i a trebuit så utilizeze plugul. În acel caz, înmul¡irea ¿oarecilor a fost cauzatå de pierderi ridicate la recoltare. Sunt ¿i suprafe¡e nisipoase pe care nu se poate aplica tehnologia. Avantajele agriculturii cu lucråri minime sunt considerate formidabile de fermier. Primul observat este reducerea consumului de motorinå de la 80-90 l/ha la 55 l/ha. Produc¡iile au început så creascå dupå doi ani. În timp, solul a cåpåtat activitate microbianå. De la 8-10 t de microorganisme, cantitatea a crescut la 25-30 t. Constatarea s-a fåcut ¿i prin analize agrochimice, dar efectul se putea remarca ¿i cu ochiul liber. Râmele au apårut în numår mare, acolo unde înainte rar se mai observau. “Am determinat agrochimic humusul. S-a våzut o îmbunåtå¡ire. ªi indicele de azot a crescut”, spune fermierul. ConsiProfitul Agricol 32/2021

CULTURI VEGETALE

derå cå lucrarea pe verticalå a solului este cea normalå deoarece respectå modul în care acesta a fost creat. Prin sondaj, cartarea o repetå la trei-patru ani. Datoritå scarificårii, solul nu mai este tasat. Unde con¡inutul de argilå are 37%, scarificarea se face anual. Structura solului s-a îmbunåtå¡it. Beneficiile sunt duble: s-au eliminat pierderile generate de båltiri, iar aprovizionarea cu apå s-a îmbunåtå¡it. “La o ploaie de 3040 l/mp aveam båltiri. Acum, o ploaie de 50-60 l/mp e bine absorbitå, se infiltreazå în profunzime”, spune fermierul. Tot pentru a reduce tasarea, dar ¿i pentru a ob¡ine o nivelare mai bunå, nu mai lucreazå cu utilaje mai mici de 6 m. Trecerea repetatå se resimte în compactarea solului. “Tot timpul trebuie så investim”, spune Ni¡u. Pentru tratamentele fitosanitare folose¿te douå autopropulsate de 36 m. “Au randament, putem så facem la timp lucrårile”, spune Ni¡u. Produc¡ia de rapi¡å a fost de peste 4 Profitul Agricol 32/2021

t/ha. A avut 500 ha de rapi¡å ¿i 1.550 cu grâu.Prin martie, a vândut aproximativ 1,3 t/ha, la 2 lei/kg, un pre¡ nemaiîntâlnit pânå atunci, apoi a mai dat încå 20%, iar la final a ob¡inut cel mai bun pre¡: 2,5 lei. La grâu a ob¡inut 7 t/ha. Produc¡iile au variat de la 6,3 t/ha la 8,4 t/ha. Au fost fåcute înså patru tratamente. 30% din produc¡ia de grâu a fost depozitatå. Porumb are pu¡in, doar o sutå de hectare, suprafa¡å pe care o irigå.

de asiguråri. Face asiguråri de când se ¿tie ¿i considerå inadmisibil ca fermierii så nu încheie asiguråri.

Agricultura americanå este de vârf Gheorghe Ni¡u råmâne un admirator convins al agriculturii americane. A cunoscut-o la ea acaså. În anii '75-'76 a fost la o specializare în Nebraska, pe paralelea 45, cu climat continental ca al României. Pe atunci se punea mare pre¡ pe rolul specialistului, spune ferAsigurårile sunt obligatorii Chiar dacå în general anul a fost mierul. A stat aproape o jumåtate de an bun, un fenomen extrem i-a afectat cul- pentru a se documenta despre “chimitura de floarea-soarelui, o furtunå venitå zare ¿i semin¡e”. “Mi-a dat un alt orizont pe 31 iulie. Pe 300 ha a fost ruptå în pro- când am venit în România. Noi aveam cent de 80%. A fost un fenomen cum nu 30 de tractoare care nu fåceau cât douå s-a mai întâmplat în zonå. A anun¡at fir- ale lor”, sintetizeazå Ni¡u decalajul dinma de asiguråri ¿i sperå cå vor fi tre cele douå sisteme, amintindu-¿i serio¿i. Cautå solu¡ii så vadå ce se mai sentimentul de amåråciune pe care l-a poate recupera din recoltå. Toatå avut dupå ce i-a våzut pe americani. suprafa¡a lucratå este înså asiguratå. Plåte¿te 40 euro/ha. Considerå cå ar trebui så existe obligativitatea încheierii Adrian MIHAI 27

Tehnologiile de prim\var\

folosite de Marian Topal\ De curând, Lidea a organizat la Ia¿i o prezentare comparativå de culturi de primåvarå. Porumb, floarea-soarelui, soia ¿i sorg, realizate cu geneticå Lidea ¿i tehnologia lui Marian Topalå, fermier cu 550 ha, în Bål¡a¡i, jud. Ia¿i. Evenimentul, primul din via¡a lui de fermier, dupå cum recuno¿tea Topalå, a reunit 100 de agricultori, dar despre genetica Lidea ¿i succesul de la Ia¿i am scris pe larg numårul trecut. Acum vrem så vå aducem în primplan tehnologia de culturå folositå de Marian Topalå. Mai ales cå tehnologia de culturå pe care a folosit-o în platformå nu a fost diferitå cu nimic de cea din câmpul comercial. Astfel, cultura premergåtoare pentru toate cele patru culturi testate (porumb, floarea-soarelui, soia ¿i sorg) a fost grâul.

Porumbul a fost semånat la 15 aprilie, cu o densitate de 70.000 boabe germinabile/ha. Terenul a fost pregåtit cu aråturå de toamnå la 35 cm în septembrie 2020, discuit în martie 2021, pregåtirea patului germinativ ¿i aplicare 28

de îngrå¿åminte NPK 18.46.0 - 200 kg/ha, la semånat. S-a erbicidat în preemergen¡å cu Dimetenamid-P 720 gr/I, în dozå de 1,2 l/ha. Iar în mai 2021 s-a erbicidat ¿i când plantele erau în stadiul de 8 frunze cu Tembotrione 44 gr/I + Isoxadifen-etil (safener) 22gr/I, în dozå de 2 l /ha. Tot în mai 2021 s-a realizat prå¿itul ¿i fertilizarea fazialå cu azotat de amoniu 200 kg/ha. La floarea-soarelui, tehnologiile Express ¿i Clearfield Plus au diferit atât Marian Topalå s-a aråtat încântat atât de aspectul platformei, cât ¿i de succesul culturilor comerciale. Anul acesta a ob¡inut o produc¡ie medie record de 6,5 t/ha la grâu ¿i se a¿teaptå la recorduri ¿i la culturile de primåvarå. Combinate cu pre¡urile de valorificare, care au atins recorduri ¿i ele, se contureazå un an agricol excep¡ional, care acoperå pagubele din anul precedent. Rezultatul este umbrit de faptul cå ¿i pre¡urile inputurilor au crescut, în special îngrå¿åmintele.

prin produsul folosit pentru erbicidare în postemergen¡å, cât ¿i prin norma de semånat: 62.000 de boabe la Clearfield Plus ¿i 60.000 la Express. Pregåtirea terenului, fertilizarea la semånat ¿i la prå¿it ¿i erbicidarea în preemergen¡å sau fåcut identic cu tehnologia de la porumb. Nu s-au aplicat tratamente cu fungicide. La soia ¿i sorg, pregåtirea terenului ¿i fertilizarea la semånat au fost identice cu cele pentru porumb ¿i floare. A diferit data semånatului: 20 aprilie. La soia a fost identicå ¿i erbicidarea în preemergen¡å, diferind doar cea din postemergen¡å, fiind folosit Imazamox 40 gr/l în dozå de 1 l/ha, la stadiul de 24 frunze. În cazul sorgului, s-a erbicidat în preemergen¡å cu Glifosat 360 gr/l, dozå 3 l/ha, iar în stadiul de 6 frunze cu Prosulfuron ¿i Dicamba, 0,4 l/ha. Prå¿itul ¿i fertilizarea fazialå - identic cu tehnologia de la porumb ¿i floare.

Robert VERESS Profitul Agricol 32/2021

Viitorul tehnologiilor agri [i tendin]e comerciale Mihai Miri¡escu, director general al Saaten-Union, puncteazå câteva direc¡ii de dezvoltare ale companiei, dar ¿i fenomene pe care le remarcå în pia¡å.

nul acesta cererea pentru hibrizii timpurii de porumb ¿i floarea-soarelui a crescut cu aproape 50% la compania Saaten-Union România, potrivit directorului general. Chiar fermieri care au dat gre¿ anul trecut, din cauza secetei, au încercat ¿i anul

acesta, datoritå ploilor din iulie, dupå ce au recoltat grâu, orz ¿i mazåre. “Sunt fermieri care recolteazå a doua culturå în octombrie ¿i ob¡in 2-2,5 t/ha la floarea-soarelui”, spune managerul. Se cautå hibrizii de porumb din grupe FAO 270-320 ¿i hibrizii timpurii ¿i extra-tim-

Ziua por]ilor deschise Vitrina de la Drajna a devenit un reper în zonå. Prezentårile au fost sus¡inute de Alina Petrea, director de marketing, Cornelia Pistol, Key Account Manager Interna¡ional, Simona Boboc - product manager cereale ¿i leguminoase, Marius Cre¡u - director comercial ¿i Ionu¡ Bårbulescu, product manager floarea-soarelui ¿i porumb. Fermierii au putut vedea acolo 30 hibrizi de porumb, din care 22 afla¡i la vânzare, din toate timpurietå¡ile, foarte mul¡i fiind noi. Portofoliul a crescut, întrucât retragerea celor consacra¡i e dificilå. Din acesta, men¡ionåm câ¡iva. 30

ISH 510 W (FAO 500-510) este utilizat pentru consum uman, fåinå de porumb alb din care se fac paste fåinoase pentru cei care suferå de boala celiacå, cu cerere în special în Italia. Filigran (FAO 450) - nou, pentru toate zonele de culturå, cu o talie înaltå, bob dentat, 18-20 rânduri de boabe, MMB 340-360 g, stay green foarte bun, rezisten¡å la Fusarium, påtarea brunå ¿i tåciune. SUM 405 ¿i SUM 305 genereazå cele mai mari vânzåri pentru companie. Darius (FAO 390) - nou, semitardiv,

cu mi¿unå adâncå ¿i pericarp sub¡ire, pierdere rapidå a apei din bob. Replik - în topul vânzårilor, excep¡ional, adaptabilitate ¿i plasticitate economicå, se cultivå de la Constan¡a la Mehedin¡i, Satu Mare ¿i Boto¿ani. Cali (FAO 350), Badiane (FAO 360) ¿i Darius (FAO 390) - noi, cu un poten¡ial genetic foarte bun, vor constitui direc¡ia principalå de promovare. ISH 303 (FAO 350), singurul cu 20-22 rânduri de boabe, promovat aproape exclusiv în zona Transilvaniei, extrem de productiv. Basilic (FAO 340) - nou, cu 16-18 rânduri de boabe, foarte uniform, MMB Profitul Agricol 32/2021

CULTURI VEGETALE

purii, la floarea-soarelui, în special cei cu tehnologie de erbicidare “sulfo”, deoarece costurile sunt mai mici decât la alte tehnologii”, remarcå Miri¡escu. O explica¡ie pentru faptul cå fermierii s-au orientat cåtre cultura a doua este faptul cå echipa a promovat în mod consecvent ca terenul så nu råmânå neacoperit, fie prin utilizarea a douå culturi, fie prin covoare vegetale. Managerul a mai observat, în ultimul timp, un fenomen. Leguminoasele nu se mai cultivå doar pentru înverzire, ci ¿i pentru beneficiile agronomice aduse. “Marii cultivatori de cereale au constatat cå introducerea unei leguminoase cre¿te stabilitatea produc¡iei, poten¡ialul de

380 g, MH 80-82 kg, productiv ca un hibrid de maturitate tardivå. Paparazzi (FAO 300) - nou, se remarcå prin pierderea rapidå a apei din bob. SM Wawel (FAO 230) - nou, 18-20 rânduri de boabe, semisticolos, foarte bine adaptat în zona de sud a ¡årii. Leguan (FAO 220) - nou.

FLOAREA-SOARELUI SUR 162 - nou, semitardiv, liber de Orobanche, un pachet fitosanitar foarte bun, toleran¡å la boli ¿i la secetå. Victory CL - nou, maturitate medie, care promite produc¡ii foarte ridicate, un pachet agronomic de excep¡ie, toleran¡å

produc¡ie al culturii postmergåtoare ¿i îmbunåtå¡e¿te structura solului. Au început så dea mai mare aten¡ie culturilor leguminoase, nu doar mazåre ¿i soia, ci ¿i culturi verzi care au leguminoase ¿i care îmbunåtå¡esc aprovizionarea solului cu azot. Avem amestecuri care structureazå solul, îmbunåtå¡esc solul cu elemente nutritive, extrag îngrå¿åmintele din profunzimea solului ¿i le aduc la suprafa¡å. Avem anumite amestecuri antinematozi”. Managerul remarcå faptul cå, anul acesta, o parte din soiurile de påioase ale companiei au depå¿it 10 t/ha, pe suprafe¡e comerciale, de peste 100 ha. Spre deosebire de anii trecu¡i, când aceste rezultate erau cazuri izolate, acum

la principalele boli foliare, manå. Paraiso 102 CL este nr. 1 în vânzåri. Surimi CL - nou, vine în completarea Paraiso 102 CL ¿i Marquesa CL, o îmbunåtå¡ire fa¡å de ace¿tia. Are toleran¡å la boli ¿i secetå, greutatea hectolitricå foarte bunå - pentru tehnologii intensive, dar nu numai. Lorette CL Plus - de ultimå genera¡ie, semitardiv. A dat produc¡ii de 4-4,5 t/ha. Surprise CL Plus, extratimpuriu, a fost vândut integral, atât pentru cultura principalå cât ¿i pentru cultura a doua, dupå orz, în România ¿i Bulgaria. Suro 20-5 SU - nou - are o capacitate

Profitul Agricol 32/2021

performan¡ele au fost ob¡inute de mul¡i fermieri. Men¡ionate au fost soiurile de grâu Katarina, Tika-Taka, Centurion, Python. La orz, SU Ellen, cu 11 t/ha. Saaten-Union a pus un mare accent, în cadrul activitå¡ii de cercetare, pe hibrizii sulfonilureici. În ultimii trei-patru ani au fost înregistra¡i mai mul¡i hibrizi cu aceastå tehnologie de erbicidare, care câ¿tigå suprafe¡e datoritå costurilor mai reduse. Dupå seceta de anul trecut, SaatenUnion România ¿i-a extins activitatea de multiplicare ¿i hibridare. Au fost realizate loturi nu doar în România, ci ¿i în Ungaria, Italia, Spania ¿i Fran¡a. ªi activitatea comercialå se diversificå. Compania a început så ofere hibrizi ¿i soiuri în exclusivitate cåtre anumi¡i clien¡i. De exemplu, hibridul de floareasoarelui Tecadra SU l-a preluat Soufflet Agro Romania, iar Kicker, hibrid de rapi¡å, a ajuns la Biochem. Soiuri de grâu au ajuns la Agrii ¿i Agricover. “Datoritå multitudinii de soiuri ¿i hibrizi putem så ne permitem så acordåm aceste exclusivitå¡i. Este o satisfac¡ie pentru cå vin din cercetare produse noi, cu poten¡ial mare de produc¡ie ¿i stabilitate. Prin aceastå distribu¡ie ne mårim pia¡a, clien¡ii fideli ai companiei noastre ¿i rezultatele”, explicå managerul decizia. Adrian MIHAI

de produc¡ie extraordinarå ¿i un pachet fitosanitar de produc¡ie de excep¡ie. Are rezisten¡å geneticå la Orobanche cumana, rasele A-G.

SOIA Soiurile de soia ale Saaten-Union au o capacitate de produc¡ie foarte bunå, se pliazå pentru toate zonele de culturå. Yakari - cel mai timpuriu soi de soia, talie medie, rezisten¡å la cådere. Dakota - cel mai vândut din portofoliu - inser¡ia primului etaj de påståi se face la 12 cm, astfel încât fermierii evitå pierderile la recoltare, maturitate 00. Smaragd - semitimpuriu, cu un port înalt, rezisten¡å foarte bunå la boli ¿i secetå. 31

CULTURI VEGETALE

Amalgerol Essence. Avânt de productivitate pentru rapi]\ Experien¡a din câmp ne-a demonstrat cât este de important så pregåtim la timp culturile pentru situa¡ii de stres, pentru ca acestea så le depå¿eascå rapid, cu efecte minime asupra productivitå¡ii. Ne îndreptåm aten¡ia asupra culturii de rapi¡å ¿i a tehnologiei de ultimå orå, ce oferå un cumul de substan¡e benefice, ca rezervå strategicå pentru perioade solicitante (secetå, înghe¡) ¿i care vor limita pierderile.

7 caracteristici ce recomandå utilizarea Amalgerol Essence la rapi¡å Nutri¡ie optimizatå. Amalgerol Essence reprezintå o surså de nutrien¡i, benefici pentru dezvoltarea culturii. Produsul are aplicare foliarå ¿i oferå culturii azot ¿i potasiu, N organic în propor¡ie de 3% ¿i K2O în propor¡ie de 3%, într-o formå u¿or de absorbit ¿i de folosit. Suplimentarea cantitå¡ii de azot disponibile pentru cultura de rapi¡å va facilita dezvoltarea plantelor, metabolismul proteinelor la plantele tinere, stimulând cre¿terea acestora. Con¡inutul de potasiu va duce o toleran¡å la stres crescutå a culturii. Ambele elemente sunt de origine organicå, adicå provin din surse naturale. Regenerare rapidå datoritå aminoacizilor. Men¡ionåm cå plantele sunt capabile så sintetizeze în mod natural aminoacizi diver¿i, dar acest proces cere resurse ¿i o anumitå cantitate de energie. Astfel, prin aplicarea unei cantitå¡i de aminoacizi, plantele sunt capabile så depå¿eascå perioadele de stres, cum ar fi seceta din toamnå, ploile abundente sau tempera-

turile scåzute. De asemenea, prezen¡a aminoacizilor faciliteazå vindecarea ¿i regenerarea ¡esuturilor afectate de fenomene precum grindina ¿i temperaturile scåzute. Grad de sånåtate ridicat. Aminoacizii nu sunt singurele substan¡e ce contribuie la un "tonus" bun al culturii. Extractul din ierburi alpine cre¿te imunitatea împotriva bolilor fungice ¿i a dåunåtorilor. Stres redus. Amalgerol Essence con¡ine antioxidan¡i ce reduc gradul de stres al culturii. În situa¡ii de stres, radicalii liberi secreta¡i în mod natural de plante conduc la distrugerea propriilor celule. Aplicarea Amalgerol Essence limiteazå råspunsul negativ al plantelor în situa¡ii de stres, ce se manifestå prin fenomene precum ve¿tejirea frunzelor. Bunå dezvoltare radicularå. Produsul prezintå un con¡inut de fitohormoni (hormoni naturali, proveni¡i din plante) ¿i carbon organic. Aceste substan¡e contribuie la dezvoltarea rådåcinilor ¿i la men¡inerea echilibrului biologic la nivelul solului. De asemenea, produsul ajutå la descompunerea resturilor vegetale. Ac¡iunea Amalgerol Essence sus¡ine via¡a microbianå din sol, cu beneficii directe asupra dezvoltårii radiculare a plantelor ¿i, de asemenea, cre¿te cantitatea de humus. Un alt beneficiu important este stimularea micorizelor (asocieri între ciuperci ¿i rådåcinile plantelor). Beneficiile sunt numeroase: volumul rådåcinilor cre¿te, odatå cu capacitatea de absorb¡ie a apei ¿i a nu-

3. 4.

În urma tratamentelor cu Amalgerol Essence, rapi¡a poate emite ¿i 20 de ramuri principale, în compara¡ie cu 10 ramuri fårå aplicare. Dublarea ramificårii conduce la productivitate dublå. 32

Aplicarea Amalgerol Essence la rapi¡å Recomandåm un numår de 2-4 pulverizåri. Momente de aplicare cu o dozå de 2 l/ha: - toamna, la 7 - 8 frunze (BBCH 17-18); - în timpul primåverii, la începutul alungirii tulpinii (BBCH 20-40); - în timp ce mugurii sunt încå închi¿i ¿i nedeschi¿i - etapa "buton galben" (BBCH 50). trien¡ilor (capacitatea de absorb¡ie cre¿te de 75-100 de ori). De asemenea, ciupercile stimuleazå sistemul imunitar împotriva patogenilor din sol ¿i determinå sporirea produc¡iei. Rezerve crescute la nivelul solului. Un alt beneficiu în ceea ce prive¿te substratul de dezvoltare al plantelor este alginatul adus în sol, care ajutå la re¡inerea unei cantitå¡i mai mari de apå, ce va fi disponibilå pentru plante ¿i le va ajuta så se dezvolte. Beneficiile aplicårii acestui biostimulator vor fi ¿i mai evidente în perioadele secetoase. În urma utilizårii sus¡inute, pe parcursul mai multor sezoane, se constatå o decompactare a solului, ceea ce îl face mai u¿or de lucrat ¿i propice vie¡ii plantelor.

Surse naturale pentru un biostimulator supereficient Amalgerol Essence este un biostimulator ce con¡ine ingrediente naturale, 100% degradabil în sol, 100% organic, fårå organisme modificate genetic. Men¡ionåm cå biostimulatorul Amalgerol Essence are certificare Ecocert, deci poate fi utilizat în agricultura organicå. Kwizda Agro România Profitul Agricol 32/2021

CULTURI VEGETALE

Norofert> apropierea de natur\ d\ tonul marilor businessuri Grupul Norofert este cel mai mare producåtor de inputuri ecologice din România. Are trei companii în componen¡å: Norofert Eco, Norofert Fitofarma ¿i Norofert USA, LLC.

devenit rapid o afacere de ni¿å, iar bolile tot mai frecvente vor determina extinderea ni¿ei, într-un viitor previzibil.

Fertilizan¡ii Toate îngrå¿åmintele solide vin din import. A crescut pre¡ul cerealelor, a

15.000 de tone, dacå asamblarea liniei va decurge normal”. Daniel Tabacu, director tehnic la Norofert, se ocupå de strategia companiei, de noi produse. A fost anterior fermier ¿i a lucrat apoi în industria de protec¡ie a plantelor la mai multe multina¡ionale.

rupul este condus de o echipå foarte tânårå, de ni¿te oameni care ¿tiu så comunice agreabil ¿i adecvat. Vlad Popescu, director general la Norofert, ¿i-a început activitatea la numai 25 de ani. El a salvat afacerea familiei într-un moment critic ¿i, în doar trei ani, a crescut-o de 15 ori. Acum, Norofert are ca principalå activitate produc¡ia ¿i comercializarea de îngrå¿åminte ¿i fitosanitare pentru agricultura ecologicå. Bunicul lui Vlad Popescu a fost director la Doljchim, combinat tåiat la fier vechi de cåtre OMV-Petrom. Florin Popescu, tatål lui, a condus ¿i el combinatul Doljchim. În anul 2000, Florin Popescu a înfiin¡at compania Norofert Eco, care, pânå în 2009, importa ¿i distribuia îngrå¿åminte chimice, axându-se mai întâi pe produsele de mare volum, apoi pe fertilizan¡ii specializa¡i ¿i pe tehnologiile agricole performante. Compania prime¿te în pânze vântul suflat de Uniunea Europeanå prin programul Green Deal, dar ¿i dorin¡a consumatorilor care vor så månânce mai natural, fiind îngrozi¡i de numeroasele forme de cancer, care au apårut ¿i printre copii. Astfel cå o activitate alimentatå de cei care au câte un hobby prin grådinå a 34

Mircea Fulga, director dezvoltare

crescut ¿i pre¡ul îngrå¿åmintelor cu 3035% (azot ¿i fosfor). De aceea, Norofert nu poate onora toatå cererea de îngrå¿åminte solide pentru agricultura eco, spune Mircea Fulga, director pentru dezvoltarea companiei. Linia de îngrå¿åminte de la fabrica din Filipe¿tii de Pådure este de 10 tone pe orå din fiecare categorie. Azot organic nu existå în toatå Europa. Fabrica vinde un îngrå¿åmânt solid pe bazå de fosfor cu 2.000 de lei tona +TVA. Azotul organic este 3.200 de lei tona. “În aceastå campanie, vom avea aproximativ 10.000 de tone îngrå¿åminte solide, spune Fulga, iar în campania de primåvarå, vom avea probabil

Daniel Tabacu, director tehnic Norofert

“Må bucur foarte mult cå pot lucra acum la un producåtor român, spune Daniel Tabacu. Este un mare pas cå a reu¿it så intre pe o asemenea pia¡å. Aceste produse eco sunt la fel de eficiente ¿i necesare în agriculturå. Mai multe companii transna¡ionale integreazå în produc¡ia lor, alåturi de produsele eco, ¿i produse pentru agricultura conven¡ionalå. Apar boli noi, dåunåtori noi pe teritoriul nostru. De aceea, agricultura a ajuns într-un punct în care trebuie så-¿i schimbe viziunea ¿i tehnologiile. Suprafa¡a ecologicå va trebui så creascå foarte mult în perioada urmåtoare. Numai a¿a va cre¿te calitatea solului ¿i a apei. Se merge în diProfitul Agricol 32/2021

rec¡ia agriculturii de pådure. Lemnul se va transforma în cårbune bio prin biolizå ¿i tot carbonul ajunge în påmânt. Viitorul este foarte aproape...” Linia Organics de la Filipe¿tii de Pådure asigurå inputuri pentru cultura mare în agricultura ecologicå. Unele se folosesc pentru tratamentul semin¡elor Freya seed (uleiuri vegetale, Bacillus thuringiensis ¿i megaterium, Azospirilium lipoferum, Azotobacter chroocoorum), Germinoseed (AA+acizi humici ¿i fulvici). Såmân¡a trebuie protejatå contra patogenilor ¿i a dåunåtorilor - cum ar fi larvele viermelui sârmå ¿i altele. Såmân¡a trebuie ajutatå så germineze rapid ¿i uniform. Aceste substan¡e con¡in aminoacizi, uleiuri vegetale ¿i minerale, bacili ¿i fungi, extract de alge marine.

Insecticidele ¿i mu¿chetarii Norofert are insecticide bazate pe Bacillus thuringiensis ¿i pe uleiuri vegetale: Buster ¿i Terminator BT. “Este probabil cel mai folosit bacil la momentul actual în lume, cu diferite ¡inte. La diabrotica, este utilizabil mai mult pentru adul¡i. Problema trebuie studiatå mai mult fiindcå rezultatele cele mai bune le-au dat ni¿te nematozi parazitici, care distrug larvele de diabrotica în momentul în care ajung la rådåcinile de porumb. Este un subiect important mai ales pentru partea de vest a ¡årii. La fungicide, avem gama bazatå pe bacterii ¿i fungi Athos Profitul Agricol 32/2021

(AA+Trichoderma harzianum ¿i viride); Porthos (Trichoderma reesei ¿i harzianum, Bacillus pumillus ¿i subtilis); Aramis (AA+Trichoderma harzianum ¿i viride, Bacillus subtilis). Combatem sclerotina la floarea-soarelui, la rapi¡å putem controla foarte bine bolile”, spune Daniel Tabacu. Linia Karisma produce inputuri pentru agricultura conven¡ionalå, tot pentru cereale. Insecto-fungicidul Karisma IF (Bacillus thuringiensis ¿i subtilis, Trichoderma ¿i harzianum, ulei de neem). Neemul este o plantå foarte popularå în sistemul ayurvedic, denumitå ¿i “arborele vie¡ii” în India. Se adaugå fertilizan¡ii CE: Karisma Aqua (AA+oxid de potasiu), Karisma B (AA+Bor), Karisma N (AA), Karisma S+Mg (AA+Kieserit), Karisma ZN (AA+Zinc); Rise Pro 44IF (Bacillus thuringiensis, megaterium, subtilis, amyloliquefaciens, licheniformis, Azotobacter chrocoorum, Rhizobacter, Trichoderma hamatum, koningii, longibrachiatum, reesei, 8 endomicorize, 7 ectomicorize, alge marine, mix de uleiuri vegetale, ulei de parafinå, acizi humici ¿i fulvici). Linia Norofert Fito se adreseazå micilor agricultori, mai ales celor din horticulturå, îndeosebi pentru vii ¿i livezi, pentru legume. Este vorba de fertilizan¡ii foliari: Aminotrees CA (AA+CaCo3, acizi humici, acid boric, zinc, molibden, sulfat de magneziu); Boramin complex (AA+acid boric); Co Active (AA+acizi humici, cobalt); K2O Force (AA+acizi humici, K2O); Magnes

200 (AA+acizi humici, sulfat de magneziu); TE Complete (AA+Cu,Fe,Zn, MN, B, Mo). La care se adaugå fungicidul Defence 3 (Trichoderma Atroviride, hamatum, koningii, longibrachiatum, reesei, Bacillus subtilis, amyloliquefaciens, licheniformis). Linia de horticulturå cuprinde douå insecticide: Genesis BT (Bacillus thuringiensis) ¿i Akaspy 700 (Bacillus subtilis, ulei de neem, ulei de parafinå, uleiuri vegetale, glycol). În gama de uleiuri intrå ¿i uleiurile de låmâie ¿i de portocalå. Pentru un efect total, trebuie så avem o gamå diversificatå de uleiuri, recomandå inginerul Daniel Tabacu. La produse speciale, intrå Fortis Mineral TP (ulei de parafinå, uleiuri vegetale, ulei de neem, mix de uleiuri vegetale aromatice (låmâie ¿i portocalå); Roots (Trichoderma hamatum, Atroviride, koningii, longibrachiatum, reesei, Azospirilium lipoferum, Bacillus subtilis, amyloliquefaciens, licheniformis, acizi humici, AA, Ascophyllium nodosum). Pentru culturi de hobby mai mult, specialistul recomandå Aminofert, Stimulent complex, Killer Bio, Crop Protect Bio, Charger, Finish Ultra. La care se adaugå Eco Fix, Eco Fruit, Floria, Eco Veggie, Ceres. “În agricultura ecologicå, nu e obligatoriu så produci foarte mult, ci så produci legume, cereale, fructe de calitate. Iar profitul va fi la fel de bun”, spune Daniel Tabacu.

Viorel PATRICHI 35

CULTURI VEGETALE

Columbo 0.8 MG, combatant eficient al larvelor din rapi]\ Pentru cå semånatul la rapi¡å a început deja, trebuie så ne îndreptåm aten¡ia asupra pericolelor din sol: insectele în fazå larvarå, din cauza cårora culturile de rapi¡å pot “pierde startul”. Acestea afecteazå semin¡ele, rådåcinile ¿i pår¡ile aeriene, conducând la slåbirea vitalitå¡ii plantelor sau chiar la pierderi importante de produc¡ie. Puricele de påmânt (Psylliodes chrysocephala)

în caz de înghe¡, conduce la ruperea ¡esturilor ¿i cåderea frunzelor.

Musca verzei (Delia brassicae) De¿i larvele de musca verzei atacå în mod obi¿nuit plante precum varza, conopida, broccoli etc., se constatå o intensificare a atacurilor acestui dåunåtor la alte crucifere, cum este ¿i rapi¡a. În cazul acestei culturi, atacurile se manifestå toamna ¿i se pot prelungi în cazul sezoanelor cålduroase, cu înghe¡uri târzii ¿i lipså de precipita¡ii.

Foto Adobe Stock> Atac de musca verzei la rapi]\ foto Adobe Stock> Atac de Psylliodes chrysocephala - adult (sus), larva (jos)

Atacurile încep în toamnå, când frunzele sunt fragede, ¿i, în cazurile iernilor foarte blânde, pot continua pânå în primåvarå. Au intensitate maximå în sezoanele cu temperaturi ridicate, fårå precipita¡ii. Puricele de påmânt provoacå daune în douå faze: - adultul creeazå în¡epåturi în frunze (se formeazå goluri care se unesc, astfel încât din frunze råmân doar nervurile). Atacurile sunt periculoase mai ales la plantele foarte tinere, care se opresc din evolu¡ie. - larva påtrunde în interiorul tulpinilor ¿i în pe¡iolul frunzelor. În orificiile create de acestea poate intra apå, care, 36

Larvele atacå rådåcinile ¿i coletul, unde creeazå galerii. Din galerii, larvele migreazå în sol pentru a se împupa ¿i a ierna, dar ¡esuturile afectate nu se reparå. Consecin¡a: plantele sunt subdezvoltate, mai ales în condi¡ii de stres ¿i de insuficientå aprovizionare cu nutrien¡i, ¿i se pot chiar usca. Caracteristicå pentru atacurile mu¿tei verzei este nuan¡a verde-închiså a plantelor. Referitor la buha semånåturilor (Agrotis segetum), larvele acestui dåunåtor poartå denumirea de “viermele cenu¿iu” ¿i se hrånesc pe partea inferioarå a frunzei, pe care ajung så o perforeze, creând goluri de formå neregulatå, pânå la distrugerea completå a frunzei. Ca urmare a atacurilor, plantele

se îngålbenesc ¿i se usucå, cu pagube foarte serioase. Poate cel mai popular dåunåtor de sol (abordat pe larg în edi¡ia nr. 27/2021), pentru cå atacå o gamå foarte largå de culturi, viermele sârmå (Agriotes spp.) determinå o råsårire neuniformå a culturii ¿i scåderea densitå¡ii plantelor în sola gazdå. Plantele care supravie¡uiesc atacului sunt slab dezvoltate ¿i creeazå un cadru favorabil pentru dezvoltarea altor patogeni.

Columbo 0.8 MG. Eficien¡å contra pericolelor din sol Substan¡a activå, cypermethrin (0,8%), face parte din grupa chimicå a piretroizilor de sintezå ¿i prezintå un puternic efect neurotoxic. Ac¡ioneazå foarte rapid asupra axonilor din sistemul nervos periferic ¿i central al insectelor ¿i cauzeazå hiperactivitate ¿i paralizie. Se prezintå sub formå de granule cu aplicare în sol, unde protejeazå semin¡ele ¿i rådåcinile tinere de atacul dåunåtorilor. Beneficiile formulårii Columbo 0.8 MG: - Substan¡a activå cypermethrin nu are efect de vapori ¿i nu este solubilå în apå -> pierderile cauzate de precipita¡ii sunt minime, efectul este puternic ¿i în condi¡ii de ploaie - Granulele sunt active strict acolo unde sunt plasate ->puternic efect local - Suportul de carbonat de calciu are o densitate ridicatå -> granulele sunt stabile ¿i ac¡ioneazå aproape de semin¡e - Fotostabilitate ->în condi¡ii de expunere la luminå, este necesarå o perioadå îndelungatå pentru degradare, deci efectul nu este atenuat de luminå.

Kwizda Agro România Profitul Agricol 32/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Noi prevederi pentru depozitarea gunoiului de grajd Agen¡ia pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale a publicat pe pagina web, www.afir.info, Programul de ac¡iune pentru protec¡ia apelor împotriva poluårii cu nitra¡i proveni¡i din surse agricole (Programul de Ac¡iune) ¿i Codul de bune practici agricole pentru protec¡ia apelor împotriva poluårii cu nitra¡i proveni¡i din surse agricole (Codul) - actualizate. Aceste documente con¡in prevederi aplicabile måsurilor de mediu ¿i climå ¿i submåsurilor 4.1 - Investi¡ii în exploata¡ii agricole, 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri ¿i 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, din cadrul Programului Na¡ional de Dezvoltare Ruralå 2014-2020 (PNDR 2020). Precizåm cå este important ca fermierii så cunoascå prevederile acestor documente ¿i så facå totodatå distinc¡ia între acestea. Astfel, Programul de ac¡iune pune în aplicare måsurile obligatorii prevåzute în anexa nr. 4 din HG nr. 964/ 2000 privind aprobarea Planului de Ac¡iune pentru protec¡ia apelor împotriva poluårii cu nitra¡i proveni¡i din surse agricole, cu modificårile ¿i completårile ulterioare ¿i måsurile stabilite în Codul de Bune Practici Agricole elaborat în conformitate cu Directiva Nitra¡i (Direc38

tiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protec¡ia apelor împotriva poluårii cu nitra¡i proveni¡i din surse agricole). Totodatå, prevederile Programului de ac¡iune sunt obligatorii pentru to¡i fermierii care de¡in sau administreazå exploata¡ii agricole ¿i pentru autoritå¡ile administra¡iei publice locale ale comunelor, ora¿elor ¿i municipiilor pe teritoriul cårora existå exploata¡ii agricole. Codul de bune practici agricole este un document cu caracter voluntar, care con¡ine ¿i exemple de bune practici care exced måsurile obligatorii cu rol de prevenire ¿i reducere a poluårii cu nitra¡i din surse agricole. Una dintre cele mai importante modificåri aduse celor douå documente, cu implica¡ii în elaborarea proiectelor, se referå la metodologia de calcul a dimensionårii platformelor de depozitare a gunoiului de grajd. Potrivit acestei metodologii, dimensionarea se calculeazå pe baza indicilor de excre¡ie a animalelor de¡inute, iar noul mod de calcul este inclus ca anexå la ghidurile solicitantului ¿i poate fi consultatå pe site-ul AFIR, în sec¡iunea dedicatå måsurilor 6.1 ¿i 6.3 (Anexa nr. 8, respectiv Anexa 9). Astfel, este imperios necesar ca, în vederea depunerii cererilor de finan¡are în cadrul noilor sesiuni de primire, solicitan¡ii de fonduri så actualizeze documenta¡ia potrivit acestor noi norme.

Premoni]ia PPA Cea mai teribilå maladie a porcilor a lovit ¿i îngrå¿åtoria lui Adrian Balaban de la Glodeanu-Sili¿tea, jude¡ul Buzåu. Boala a fost depistatå pe 9 august, iar fermierul a fost nevoit så eutanasieze cei 8.300 de animale. Erau porci cu greutatea variind de la 40-50 la 110 kilograme.

eamintim cå medicul veterinar Adrian Balaban este un profesionist în aceastå industrie ¿i cå a fåcut mari investi¡ii pentru biosecuritatea fermelor. Cu toate acestea, virusul a påtruns ¿i la el în fermå, chiar dacå a instalat multiple filtre. Lucråtorii lui fac du¿ la intrarea în schimb ¿i îmbracå haine curate. În fermå nu se poate påtrunde cu mâncare de-afarå, nu trece nici musca prin filtrele lui. “ªi totu¿i, a intrat ¿i la mine, spune indignat fermierul. Dacå nu am mai luat eu måsuri de biosecuritate, nu ¿tiu cine a mai fåcut a¿a ceva. Ferma este perfect izolatå. Ce mai råmâne så fac? Så presupun cå virusul de pestå råmâne lipit de pielea omului ¿i dupå du¿? Sau cå påtrunde în corpul lucråtorilor odatå cu hrana ¿i cå oamenii mai scuipå prin halå? Sau cå virusul este adus de vânt ca virusul de gripå? Tåunii sau ¡ân¡arii nu pot intra în halå”. Pânå una-alta, cea mai mare fermå de porci din jude¡ul Buzåu a fost distruså. Crescåtorul va primi despågubirile legale. Din cauza acestui focar, toate fermele lui Adrian Balaban din jude¡ul Buzåu au fost blocate. Omul nu mai poate trimite porci la abator ¿i nici purcei la alte hale. Iatå alte pierderi “colaterale”, pe care statul nu le Profitul Agricol 32/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

unui mare cresc\tor de porci> va distruge toate fermele despågube¿te ¿i autoritå¡ile nu par preocupate de aceste aspecte grave. Fermier consacrat prin realizårile lui deosebite în domeniul cre¿terii porcilor, Adrian Balaban este vicepre¿edinte la Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România ¿i director executiv la Cooperativa Sili¿tea Produc¡ie Suine. Pesta porcinå africanå a fost depistatå ¿i la o fermå din jude¡ul Ialomi¡a, care îi apar¡ine. Adrian Balaban este convins cå lipsa de reac¡ie a autoritå¡ilor este principala cauzå a dezastrului. “Nu vor så facå nimic. Porcul este crescut la întâmplare prin gospodåriile ¡åråne¿ti, samsarii î¿i fac de cap în continuare. Pot plimba porcii pe unde vor, nu-i întreabå nimeni. Medicii veterinari din sate nu-¿i fac datoria. Mistre¡ii au devenit doar victime ale neglijen¡ei umane”, spune fermierul. Pe 24 august, alte douå ferme din jude¡ul Buzåu au fost depistate cu pestå: una în satul Stâlpu, unde erau 1.114 porci, iar alta în satul Cilibia, cu 2.563 de capete. Ferma îi apar¡ine primarului liberal Ion Enache din Cilibia. ªi aceste animale au fost ucise. “Ca urmare a confirmårii pestei porcine africane în douå exploata¡ii comerciale industriale de suine, în cadrul ¿edin¡ei de mar¡i, 24.08.2021, a Centrului Local de Combatere a Bolilor au fost aprobate Planurile de Måsuri aplicate în focarele de pestå porcinå africanå din exploata¡iile comerciale industriale de suine de¡inute de SC Sarova Farms SRL - Stâlpu, RO0496349008, situatå în extravilanul comunei Stâlpu, ¿i SC Ferma Pig Swine SRL - Cilibia, RO0462799001, situatå în extravilanul comunei Cilibia, de pe raza jude¡ului Buzåu, precum ¿i alte måsuri suplimentare”, spune prefectul Silviu Iordache. Jude¡ul Buzåu nu are incinerator ¿i pe 24 august nu se stabilise încå locul de îngropare a cadavrelor. A¿a cå ¡åranii Profitul Agricol 32/2021

au început så arunce porcii mor¡i la marginea lacurilor. Prefectul sus¡ine cå a filmat asemenea scene, dar nu a fost arestat nimeni. Iatå de ce Adrian Balaban are perfectå dreptate când afirmå cå autoritå¡ile poartå întreaga råspundere pentru acest co¿mar din zootehnia României. "Cauzele pot fi multiple, deja DSVSA Ialomi¡a a identificat ca fiind pozitive douå focare în care un porc a fost aruncat în lacul de acumulare de la Dridu, altul a fost aruncat la marginea localitå¡ii Fåcåieni, altul în localitatea Armå¿e¿ti, în zona gårii, dar din anchete putem spune cå 80 la sutå din focare sunt prin circula¡ia persoanelor", spune Drago¿ Påun, ¿ef serviciu Sånåtate ¿i bunåstare animale din cadrul DSVSA Ialomi¡a. "Dupå ce voi dezinfecta halele, probabil cå voi repopula în anul 2022. Nu ¿tiu ce va fi cu fermele noastre. Ne distrug... Este un virus cumplit. Prin alerta pe care o produce în organismul porcului bolnav, provoacå o febrå de 42-43 de grade Celsius. Ordonan¡a ANSVSA privind cre¿terea porcilor este tot o prostie. Nu

vor sau nu se pricep så facå nimic", spune fermierul. La data de 19.08.2021, ANSVSA anun¡a cå erau active 476 de focare de pestå porcinå africanå (PPA), din care 6 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 6 focare în exploata¡ii comerciale de tip A, fiind afectate un numår de 62.516 porcine. Toate animalele au fost eutanasiate. Concomitent, s-au gåsit 5.838 de mistre¡i bolnavi în 41 de jude¡e. Evolu¡ia pandemiei de pestå porcinå africanå în România nu reflectå progrese. Astfel, în 2019 erau în ¡arå 1.728 de focare. În 2020, erau 1.063, iar în 2021 avem deja, în august, 982, cu o tendin¡å agresivå de cre¿tere în timpul verii. ANSVSA sus¡ine cå a stins deja 3.297 de focare în ace¿ti trei ani, dar în realitate acolo au fost nimicite toate animalele. Nu s-au fåcut probe cu purceisantinelå pentru a vedea dacå virusul mai existå sau nu ca så putem afirma cå focarele s-au stins.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

B\l]ata româneasc\

[i viitorul cre[terii animalelor Unul dintre marile proiecte ale ACVBR, asocia¡ie profesionalå care cuprinde zeci de ferme din toatå ¡ara, cu un numår total de 240.000 de capete, este fidelizarea fermierilor prin achizi¡ionarea de vi¡ei de Bål¡atå româneascå, rezulta¡i din cei 26 de tauri caza¡i într-o fermå din Craiova.

Zoltan Haller,

membru fondator al ACVBR

rescåtorii au fost convin¿i så nu mai vândå produ¿ii la o såptåmânå dupå na¿tere pe sume mici, de 400 - 600 lei animalul, ci så îi ¡inå ¿i så îi “ducå” pânå la 200 de kg. Pre¡ul în programul de fidelizare este 5 euro pe kilogram în viu. Atunci ¿i venitul fermierilor va cre¿te, calculând la 5 euro pe kg. “Vrem så existe pe mesele românilor carne proaspåtå de Bål¡atå Româneascå Simmental, produse din carne premium, dar ¿i lapte ¿i produse din lapte. Vrem så aducem un aport serios în siguran¡a alimentarå. Vrem så fim în stare så asiguråm întreaga cerere în ¡arå”, a declarat Zoltan Haller, membru fondator al ACVBR. Un alt proiect important este producerea de embrioni prin biotehnologie în fermele de reproduc¡ie, unde se va face ¿i transferul de embrioni la vacile-mame surogat. Exista deja o mie de produ¿i de cea mai înaltå calitate geneticå. Performanta fermå se aflå în Hårman, jude¡ul Bra¿ov. Programul face parte dintre un grup de proiecte, având ca scop ameliorarea rasei Bål¡atå româneascå ¿i ob¡inerea de produ¿i (vi¡ei) cu geneticå ridicatå. Scopul este stimularea crescåtorilor så înfiin¡eze ferme, acolo unde nu existå, ¿i så î¿i dezvolte fermele acolo

unde existå, ca så ob¡inå produse de înaltå calitate ¿i asigurarea unei pie¡e de desfacere în întreaga tarå. Astfel, vor mai fi dezvoltate alte 20 de ferme pentru îngrå¿area vi¡eilor achizi¡iona¡i tot de la fermierii români. Produ¿ilor le sunt testate performan¡ele, având în vedere cå provin din cei 26 de tauri ai asocia¡iei. Sunt culese date despre calitå¡ile lor, apoi sunt crescu¡i pânå la greutatea de 200 de kg. În ceea prive¿te abatorizarea, asocia¡ia are o rela¡ie foarte bunå cu un abator din Pa¿cani care sacrificå ¿i proceseazå carne într-o cantitate destul de mare pentru ca produsul så ajungå în cât mai multe magazine din ¡arå. “Acum ne preocupå foarte mult dezvoltarea unei pie¡e puternice cu produ¿i din aceastå raså, cu carne ¿i produse din carne cu lapte ¿i produse din lapte provenite din Bål¡atå româneascå. Este unul dintre scopurile programului nostru. Astfel, se vrea crearea unor produse premium din carne ¿i lapte de Bål¡atå româneascå, så se dovedeascå faptul cå acestea sunt la fel de gustoase ca ¿i cele provenite din alte rase”, a explicat Zoltan Haller. De aceea, ACVBR construie¿te primul centru de procesare a laptelui, la Târgu Secuiesc. Acolo vor fi procesa¡i 45.000 de litri de lapte pe zi.

În total vor fi construite 10 centre de procesare în mai multe zone din ¡arå, printre care în Bistri¡a, Cluj, Arad sau în jude¡ul Neam¡. Aceste fabrici vor fi ridicate în zonele unde existå o concentrare mare de capete de Bål¡atå româneascå. Amplu proiect este precedat de crearea centrelor de colectare a laptelui. În Timi¿oara existå Asocia¡ia Narcisa, conduså de Cora¿ Ardelean, unde sunt înscri¿i sute de crescåtori din jude¡ele Timi¿ ¿i Arad, iar în jude¡ul Arad, se mai înfiin¡eazå o asocia¡ie a crescåtorilor de Bål¡atå româneascå. Unul dintre obiectivele ACVBR este ¿i digitalizarea ¿i tehnologizarea fermelor, condi¡ii cerute de Uniunea Europene care înseamnå randament superior, prosperitate ¿i progres. “Produsele ob¡inute în fermele de Bål¡atå româneascå le putem denumi bio atât pe partea vegetalå, cât ¿i pe partea de carne, fiindcå furajarea animalelor se face cu produse curate, verificate ¿i sigure atât pentru animale, cât ¿i pentru consumatorul final care este cetå¡eanul consumator de carne. Trebuie så amintim cå România este capabilå så producå hranå curatå datoritå condi¡iilor specifice din aceastå zonå ceea ce în alte state nu este chiar posibil”, accentueazå Haller.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 32/2021

MA{INI & UTILAJE Claas Torion 1511 P, putere sporit\ Claas ¿i-a consolidat gama de încårcåtoare de dimensiuni medii Torion prin adåugarea unui nou model, Torion 1511 P, performant în opera¡iuni de însilozare ¿i la manipularea balo¡ilor de mari dimensiuni în fermele zootehnice.

ânå în prezent segmentul de dimensiuni medii al gamei de produse Claas Torion includea trei modele (vezi tabel). La acestea se adaugå acum noul Torion 1511 P, cu motor de 228 CP, greutate de 14,1 t, o sarcinå maximå de 9.800 kg ¿i o înål¡ime maximå de 3,93 m. “P” vine de la putere, deoarece, pe lângå o putere mai mare a motorului ¿i un cuplu mai ridicat, Torion 1511 P are o transmisie mai puternicå, pentru o dinamicå îmbunåtå¡itå în timpul conducerii. Noul Torion are motor DPS cu ¿ase cilindri, de 6,8 l, care respectå standardul de emisii Stage V. În plus, acest încårcåtor opereazå foarte eficient cu ajutor din partea func¡iei Dynamic Cooling, care regleazå tura¡ia ventilatorului de la 100 la 1.050 rpm, pentru a se adapta cerin¡elor de råcire. În timpul ciclurilor rapide de încårcare, noul Torion este avantajat ¿i de greutatea reduså în stare de func-

¡ionare, cu 300 de kilograme mai micå decât a modelului Torion 1511, rezultând astfel un raport bun putere/greutate de 62 kg/CP. Transmisia Varipower are trei game de viteze, iar cel de-al doilea motor cu pistoane axiale este deconectat automat la viteze mai mari de 16 km/h. La fel ca la celelalte trei modele, ¿i noul Torion poate fi echipat cu cinematicå P sau Z (forma de dispunere a segmentelor ce compun bra¡ul de ac¡ionare a echipamentului frontal: P - precizie måritå, Z - for¡å suplimentarå), cu amortizare op¡ionalå a vibra¡iilor cu patru moduri de operare. Bra¡ul cu ridicare la înål¡ime mare - disponibil op¡ional spore¿te înål¡imea punctului de pivotare a cupei de la 3,93 m la 4,51 m. La aceasta se adaugå func¡iile automate precum returul programabil al cupei Smart Loading sau limitarea înål¡imii de ridicare ¿i coborâre. Modul de încårcare poate fi operat folosind sistemul cu mai multe manete, joystick-ul sau maneta multifunc¡ionalå. Torion 1511 P poate fi dotat ¿i cu un sistem de cântårire cu greutå¡i-¡intå programabile. În partea din spate, încårcåtorul

Torion

Putere motor

Greutate în stare de func¡ionare

Sarcinå maximå de basculare

Înål¡ime maximå a punctului de pivotare a cupei

1177

136 CP

11,77 t

8.000 kg

3,83 m

1410

163 CP

13,5 t

9.500 kg

3,93 m

1511

188 CP

14,2 t

10.500 kg

3,93 m

poate fi echipat op¡ional cu mecanism de ridicare, cuplaj tip furcå sau chiar ¿i un dispozitiv de prindere tip K80 cu reglare pe înål¡ime. Acesta din urmå permite o încårcare orizontalå de maxim 20 tone ¿i o sarcinå admiså pe bara de trac¡iune de 1,5 t. Dar ¿i modelele Torion 1177, 1410 ¿i 1511 primesc dotåri ¿i func¡ii noi pentru anul de fabrica¡ie 2022: - controlul op¡ional cu ajutorul joystick-ului, care poate fi utilizat în locul volanului, - un panou de comandå nou amplasat pe cotiera dreaptå, razå de curburå a parbrizului reduså spre partea din fa¡å pentru o vizibilitate neobstruc¡ionatå, - func¡ia Dynamic Steering (op¡ionalå). Alte dotåri op¡ionale includ sistem de cântårire nou ¿i de monitorizare a presiunii din anvelope, 10 lumini led în plus pe cabinå, camerå retrovizoare (pentru mar¿arier), alarme acustice ¿i lumini de avertizare.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 32/2021

MA{INI & UTILAJE

New Holland a lansat tractoarele Dupå o serie de prezentåri doar online, compania New Holland a dezvåluit noile tractoare T7 HD ¿i Methane Power, la o fermå din Germania, în apropiere de Leipzig.

lângå prezentarea tractoarelor, producåtorul a detaliat ¿i noile echipåri la combinele din gama CR ¿i a celor de recoltat plante furajere. O altå noutate a reprezentat-o presa de balotat Roll-Bar 125 cu camerå fixå pentru balo¡i rotunzi, care necesitå o putere reduså de la tractor, concomitent cu realizarea unor balo¡i mai la¡i ¿i mai den¿i.

T7 HD - performan¡å, productivitate, eficien¡å Principalele caracteristici ale noului tractor T7 Heavy Duty (HD) sunt mai multå putere, productivitate ¿i eficien¡å, o cabinå Ultra Horizon mai mare, mai

ergonomicå ¿i creatå în jurul operatorului (adicå mai mult confort), precum ¿i sisteme ¿i echipåri de ultimå genera¡ie pentru agricultura de precizie. Gama T7 HD este echipatå cu motoare FPT puternice, de 6,7 litri, conforme cu cerin¡ele normei de poluare Stage V ¿i care dezvoltå pânå la 313 CP, fiind echipate cu tehnologia ECOBlue HI-eSCR, ce reduce poluarea ¿i emisia de particule diesel cu pânå la 40% fa¡å de cele echipate conform Stage IV. În plus, aceste dotåri permit un consum redus de carburant, adaptat la cerin¡ele opera¡iunii la care este folosit tractorul ¿i cresc puterea motorului cu men¡inerea unui consum optim. Astfel, tractoarele din gama T7 sunt potrivite pentru a ridica, tracta ¿i opera utilaje ata¿ate cu necesar mare de putere pentru: prelucrarea terenului, semånat, balotarea paielor ¿i a plantelor furajere, transportul cerealelor din câmp, a rezervoarelor cu dejec¡ii, a balo¡ilor etc. Cå tot vorbim de transport, e bine de ¿tiut cå T7 HD este echipat cu sistemul de frânare inteligent pentru remorci, care controleazå întregul sistem de frânare al tractorului ¿i remorcii, oferind

siguran¡å maximå la decelerare. Cabina, Ultra Horizon, este mai spa¡ioaså ¿i cu vizibilitate måritå fa¡å de gama T7 anterioarå, iar speciali¿tii New Holand ne-au spus cå, practic, a fost creatå în jurul operatorului, pentru a-i spori confortul ¿i, evident, productivitatea. El are la dispozi¡ie un spa¡iu de depozitare la care se adaugå un minifrigider de 12 litri, în spatele scaunului. La acestea se adaugå ¿i aerul condi¡ionat, precum ¿i un monitor color situat fix în mijlocul volanului, pe care sunt afi¿a¡i principalii parametri ai tractorului (tura¡ie, vitezå, nivelul rezervorului de carburant etc.). Un alt element ce spore¿te confortul este ¿i cotiera ergonomicå SideWinder echipatå cu joystick multifunc¡ional, cu butoane ale cåror func¡ii pot fi schimbate conform preferin¡elor operatorului. Monitorizarea tuturor opera¡iunilor efectuate de tractor ¿i a stårii sale de func¡ionare se face prin ecranul IntelliView. Datoritå tehnologiei Precision Land Management (PLM), fermierul poate så analizeze ¿i så partajeze date, totul cu sprijinul direct ¿i interconectat al deale-

Profitul Agricol 32/2021

MA{INI & UTILAJE

T7 HD [i Methane Power rului. Gestionarea ¿i utilizarea utilajului sunt îmbunåtå¡ite prin intermediul New Holland IntelliView Connect, ce permite accesul la monitor ¿i asisten¡a de la distan¡å. Prin aceasta, managerul fermei ¿i dealerul pot så vizualizeze de la distan¡å afi¿ajul IntelliView ¿i så monitorizeze performan¡a tractorului în timp real, asigurând productivitate ¿i reducând timpii mor¡i.

Economii de 30% cu Methane Power Speciali¿tii New Holland ne-au prezentat ¿i ultima variantå a tractorului pe biogaz, Methane Power, înainte de intrarea sa în fabrica¡ie de serie micå în aceastå toamnå. Acest model poate fi comandat deja, iar cumpåråtorii îl pot primi la începutul anului viitor. Argumentul în favoarea Methane Power este cå fermierii care au ferme mixte ¿i-ar putea fabrica propriul biogaz pentru a-¿i alimenta tractorul. În aceste condi¡ii, amprenta de carbon a fermei nu cre¿te, ci scade. Iar Germania pune foarte mare accent pe acest lucru. Reprezentan¡ii New Holland ne-au spus cå fermierii germani primesc sprijin financiar din partea statului dacå reduc amprenta de carbon (CO2) a fermelor lor. De exemplu, ei pot avea o astfel de amprentå de pânå la 200 de tone de CO2 pe an pe fermå, fårå costuri. Dacå depå¿esc aceastå limitå sunt taxa¡i cu 460 euro pe tona de CO2 în 2021, iar în 2022 vor plåti 540 de euro pe tona de CO2 care depå¿e¿te limita de 200 de tone pe fermå. Dacå folosesc biometan vor primi de la stat sprijin financiar de 250 de euro pentru fiecare tonå de CO2 eliminatå. Calculele se fac pe baza emisiilor motoarelor care echipeazå ma¿inile agricole din fiecare fermå, conform emisiilor de CO2 în grame/km. A¿adar, Profitul Agricol 32/2021

dacå un fermier are un tractor pe biogaz ¿i î¿i produce biometanul, poate reduce amprenta de carbon cu 60-80 de tone CO2 la 1.000 de ore de func¡ionare, ceea ce înseamna 60-80 x 250 euro de la stat, adicå pânå la 20.000 de euro! Sau aceste tone se scad din cele produse cu utilaje echipate cu motoare diesel. Sistemul de alimentare cu biometan a fost amplasat pe un tractor T6.180, cu motor FPT cu 6 cilindri, care dezvoltå 175 CP, are transmisie ElectroCommand ¿i un rezervor de 185 l (op¡ional 270 l). Comparat cu un T 6.180 cu motor diesel, Methane Power are acelea¿i caracteristici în ceea ce prive¿te puterea, eficien¡a, performan¡ele, durata de utilizare, intervalul de mentenan¡å, dar, aten¡ie, tractorul pe biometan are costuri de operare cu 30% mai scåzute fa¡å de modelul cu motor diesel, care are emisii de 125 g CO2/km, în vreme ce motorul pe biometan are emisii în minus. Da, a¡i citit bine, cu minus 80 g CO2/km fa¡å de cel pe diesel, dupå cum ni s-a prezentat într-un tabel cu calcule - evident - nem¡e¿ti. Sigur, pentru a fi sinceri pânå la capåt, speciali¿tii New Holland au re-

cunoscut cå T6.180 Methane Power nu poate fi utilizat încå la arat, ci doar la transport ¿i alte lucråri, cu necesar mai scåzut de putere. Totu¿i am aflat cå sistemul de alimentare cu biometan va echipa în viitorul apropiat ¿i tractoarele din gama T7, ce pot dezvolta peste 300 CP, astfel cå se vor putea efectua ¿i lucråri de arat ¿i scarificat cu aceste tractoare.

Arpad DOBRE 45

MA{INI & UTILAJE

Un nou importator de tractoare intr\ pe pia]a din România Fermierii interesa¡i de tractoare fiabile, cu puteri de la 19 la 127 CP, pot opta pentru tractoarele sud-coreene TYM, cu design modern, echipåri performante ¿i de calitate, distribuite de Szal-Agro Kft Ungaria. TYM produce anual în medie 15.000 de tractoare, pe care le vinde în aproape 20 de ¡åri, printre care Germania, Ungaria ¿i Polonia. ªi are un centru logistic pentru piese de schimb originale TYM pentru Europa în Polonia. Dupå intrarea pe pia¡a maghiarå a mårcii TYM, producåtorul sud-coreean a oferit Szal-Agro Kft posibilitatea distribu¡iei pe pia¡a româneascå. Compania a fost înfiin¡atå în 1998 ¿i comercializeazå ma¿ini agricole ¿i piese de schimb, fiind importator oficial al mårcii TYM ¿i al produselor mai multor firme

poloneze de ma¿ini agricole. În România, Szal-Agro Kft desfå¿oarå exclusiv activitate de importator, iar vânzårile se vor derula prin re¡eaua de dealeri autoriza¡i, în prezent în curs de organizare. Szal-Agro Kft va veni la expozi¡ia Agromalim Arad, în perioada 2 - 5 septembrie 2021, unde va prezenta fermier-

ilor performan¡ele tractoarelor TYM. Compania va continua negocierile cu dealerii cu care are deja contracte privind activitå¡ile viitoare, în paralel cu cåutarea de noi parteneri pentru re¡eaua de distribu¡ie din România.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 32/2021

INFORMA}II Indigenii din Amazon contestå construc¡ia unei cåi ferate Mai multe triburi din bazinul Amazonului au protestat contra planului de construc¡ie a unei cåi ferate în regiune, ¿i spun cå nu au fost consultate de cåtre autoritå¡i. Calea feratå va avea o lungime de 993 km ¿i va traversa teritoriile a trei triburi indigene, dar ¿i Parcul Na¡ional Jamanxim. Proiectul leagå zonele fertile din statul Mato Grosso, care produc mari cantitå¡i de porumb ¿i soia, cu portul Miritituba, situat pe un afluent al Amazonului. Guvernul sus¡ine cå linia este necesarå pentru exportul produselor agricole ¿i va reduce cu 90% emisiile de gaze cu efect de serå produse de camioanele care sunt folosite pentru transport.

China va construi o fermå zgârie-nori O fermå cu 51 de etaje ¿i o înål¡ime de 218 metri va fi construitå în ora¿ul Shenzen din China, dupå un proiect al biroului italian de arhitecturå Carlo Ratti. Clådirea va func¡iona ca o fermå hidroponicå verticalå cu o suprafa¡å cultivabilå de 10.000 de metri påtra¡i ¿i va include magazine ¿i restaurante. Ferma va avea o capacitate anualå de produc¡ie de 270 de tone de alimente, în special salate. Danone renun¡å la furnizorii de lapte bio din nordul SUA Grupul Danone a notificat 89 de producåtori de lapte organic din nordvestul Statelor Unite cå va renun¡a så le mai cumpere produsele începând din vara anului 2022. Compania sus¡ine cå decizia este motivatå de vânzårile slabe, dar ¿i de problemele logistice din regiune. Fermierii spun cå de vinå sunt porti¡ele din legisla¡ia americanå, care au permis marilor producåtori så intre pe pia¡a organicå ¿i så ofere pre¡uri mai mici. Profitul Agricol 32/2021

EXTERNE Fermele engleze au prea mul]i porci Crescåtorii de porci din Marea Britanie au avertizat cå fermele au ajuns så aibå un numår prea mare de animale, din cauza lipsei cronice de for¡å de muncå. Asocia¡ia Na¡ionalå a Crescåtorilor de Porci spune cå numårul suinelor din ferme cre¿te cu 15.000 de animale în fiecare såptåmânå, în timp ce abatoarele opereazå la o capacitate reduså cu 25%. Lipsa lucråtorilor din abatoare face ca acestea så proceseze mai pu¡ine animale, care sunt ¡inute la ferme mai mult timp.

Guvernul de la Londra a ignorat pânå acum apelurile industriei de a simplifica recrutarea muncitorilor califica¡i din Uniunea Europeanå. Autoritå¡ile au propus în schimb ca cele 14.000 de locuri de muncå vacante din abatoare så fie acoperite de pu¿cåria¿i ¿i infractori elibera¡i condi¡ionat. Abatoarelor li s-a cerut så lucreze direct cu penitenciarele, pentru a angaja de¡inu¡i pe cale så fie elibera¡i. Numårul lor este înså insuficient pentru a compensa lipsa de muncitori din industria alimentarå.

Incendiile amenin]\ produc]ia de vin din Grecia Temperaturile foarte ridicate din aceastå varå, care au produs incendii masive de vegeta¡ie în Grecia, amenin¡å så compromitå produc¡ia localå de vinuri albe. Pe lângå distrugerile directe provocate de incendii ¿i secetå, podgoriile se confruntå cu coacerea neuniformå a boabelor, care face extrem de dificilå sortarea strugurilor. Pe insula Santorini, celebrå pentru vinurile albe produse din varietatea localå Assyrtiko, nu a mai plouat din luna aprilie. Situa¡ia este la fel de gravå ¿i în alte insule grece¿ti, dar ¿i pe continent. George Skouras, care de¡ine o podgorie în apropiere de ora¿ul Argos din Pelopones, spune cå a fost un an extrem de dificil, care a început cu perioade de înghe¡ în timpul primåverii ¿i tem-

peraturi infernale în lunile de varå. Produc¡ia de vin ro¿u a Greciei se anun¡å înså una bunå, aroma strugurilor fiind foarte complexå datoritå caniculei.

pagini de Drago[ B|LDESCU 47

INFORMA}II EXTERNE ONU cere un ajutor de urgen¡å pentru fermierii afghani Organiza¡ia Na¡iunilor Unite a cerut statelor membre acordarea unui ajutor de urgen¡å pentru 7 milioane de fermieri din Afghanistan, care sunt afecta¡i de o secetå prelungitå ¿i de conflictele militare care s-au încheiat prin venirea la putere a talibanilor. ONU a avertizat cå lipsa precipita¡iilor ar putea distruge complet recolta de grâu din acest an. Vietnamul ar putea elimina taxele de import pentru grâu Vietnamul va reduce sau va elimina complet taxele de import pentru grâu, în urma negocierilor cu autoritå¡ile americane din timpul vizitei oficiale a vicepre¿edintei Kamala Harris. Taxele pentru cerealele americane au fost deja reduse anul trecut, atunci când au scåzut de la 5% la 3%. SUA este al doilea cel mai important furnizor de cereale al statului asiatic, dupå Australia (42% din necesar). Tribut inedit al unui fermier australian pentru måtu¿a lui Un fermier australian a gåsit o metodå ineditå pentru a-i aduce un tribut måtu¿ii lui, care a murit de cancer întrun spital aflat la 400 de kilometri distan¡å. Restric¡iile l-au împiedicat pe Ben Jackson så cålåtoreascå pentru a fi aproape de ea, a¿a cå fermierul a folosit o dronå ¿i cele câteva sute de oi pe care le de¡ine. El a utilizat nutre¡ pentru a aranja animalele în forma unei inimi, apoi le-a filmat din aer ¿i a trimis videoclipul familiei înainte de înmormântare. Restric¡ii la export în Argentina Restric¡iile de export la carne de vitå impuse de administra¡ia pre¿edintelui argentinian, în încercarea de a reduce pre¡urile pe pia¡a internå, au dus la cre¿terea vânzårilor pentru celelalte state din regiune. Dacå anul trecut Argentina exporta de douå ori mai multå carne fa¡å de Uruguay, statul vecin a trecut acum pe primul loc, iar exporturile din Paraguay le-ar putea depå¿i ¿i ele pe cele din Argentina. 48

USDA va crea zone de protec]ie contra PPA Departamentul pentru Agriculturå al SUA (USDA) a anun¡at cå va stabili zone de protec¡ie în teritoriile din Caraibe, pentru a proteja fermele din zonå de virusul pestei porcine. Decizia autoritå¡ilor vine dupå ce primele focare de pestå au fost confirmare în aceastå lunå într-o ¡arå din regiunea Caraibelor, Republica Dominicanå. “Måsurile au doar un rol preventiv,

pentru a proteja porcii din Statele Unite ¿i interesele fermierilor care furnizeazå carne de porc”, sus¡ine un comunicat al USDA. Consiliul Na¡ional al Crescåtorilor de Porci a oferit asiguråri cå nu existå momentan importuri de animale sau carne din Republica Dominicanå. SUA a reu¿it pânå acum så evite epidemia de pestå care a decimat efectivele de animale din multe state ale lumii.

Premier Foods propune un sistem hibrid de munc\ Grupul Premier Foods a propus angaja¡ilor un sistem hibrid de muncå, pe fondul eliminårii majoritå¡ii restric¡iilor provocate de pandemie. Dupå un program de test la care au participat o sutå de persoane, compania a anun¡at cå to¡i angaja¡ii vor putea alege dacå doresc så vinå la birou sau så lucreze de acaså, începând din aceastå lunå. Oferta este valabilå pentru to¡i angaja¡ii de la sediul principal din ora¿ul St. Albans, dar ¿i cei care lucreazå în Manchester, Lutterworth, Southampton sau High Wycombe. “Nu ne propunem så eliminåm complet birourile, ci så avem o mentalitate flexibilå. Nu trebuie så ne cramponåm de birouri, dar ele vor råmâne deschise pentru to¡i cei care preferå så le foloseascå”, explicå Davin Wilkinson, directorul de resurse umane al grupului. Doar aproximativ o cincime din to-

talul angaja¡ilor Premier Foods presteazå înså muncå de birou ¿i oferta nu se aplicå celor 4.000 de muncitori din fabrici. Grupul produce mai multe branduri foarte populare de alimente, printre care Bisto, Ambrosia, Oxo sau Loyd Grossman. Premier nu este singura companie importantå care alege un model hibrid pentru perioada de dupå pandemie, o solu¡ie similarå fiind adoptatå ¿i de Primark sau Deloitte. Unele corpora¡ii sunt înså hotårâte så redeschidå birourile. Gigantul Google a anun¡at recent cå angaja¡ii care aleg så lucreze permanent de acaså ar putea primi salarii mai mici.

Profitul Agricol 32/2021

LOCURI DE MUNC| Corteva Agriscience, cu un portofoliu complet, care con¡ine atât semin¡e, cât ¿i produse pentru protec¡ia plantelor, are ca obiectiv îmbogå¡irea vie¡ilor tuturor celor care produc ¿i consumå, asigurând astfel progresul genera¡iilor viitoare. Punem la dispozi¡ia cultivatorilor din România cei mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i soiuri de soia, cu o înaltå puritate geneticå, ¿i cele mai performante produse pentru protec¡ia plantelor ¿i acordåm asisten¡å tehnicå, precum ¿i alte servicii pentru realizarea de produc¡ii ¿i profituri mari. Oferim prezen¡a noastrå globalå, cuno¿tin¡ele ¿i resursele noastre, astfel încât fermierii så progreseze.

Corteva Agriscience angajeazå

PROMOTORI (contract preståri servicii) pentru jude¡ele Olt, Dolj, Gorj, Mehedin¡i, Vâlcea, Arge¿ ¿i Teleorman

RESPONSABILITÅºI:  Promovarea ¿i vânzarea produselor din portofoliu (semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor)

cåtre fermierii din zona de activitate alocatå  Men¡inerea unui contact permanent cu fermierii din zona sa de activitate  Identificarea poten¡ialilor clien¡i  Administrarea conturilor de clien¡i din regiune  Pregåtirea ¿i controlul loturilor ¿i a încercårilor din zona de activitate  Asigurå asisten¡å directorului de vânzåri la diferite activitå¡i

CERINºE:  Studii superioare în agriculturå  Abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ii personale excelente concentrate pe client  Cuno¿tin¡e minime de calculator  Posesie de vehicul auto ¿i disponibilitate de deplasare  Experien¡å în vânzåri (semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor)

OFERIM:  Un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte  Onorariu atractiv  Instruire permanentå

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresele de e-mail:

liliana.ciulu@corteva.com ¿i anca.popa@corteva.com

Profitul Agricol 32/2021

Magazin

O ]ar\ cu sate frumoase, cu [coli curate [i bine dotate

Dupå un an de pandemie, în care tot ce ¿tiam despre lume s-a dat peste cap, un ONG, BookLand, nu ¿i-a pierdut încrederea în importan¡a educa¡iei la ¡arå. ªi continuå så renoveze ¿colile din mediul rural, ¿coli în care înva¡å peste 1,8 milioane de copii. Pentru cå, spun membrii ONG-ului, a recupera câteva luni de studiu este deosebit de greu. Pânå ¿i profesorii din mediul rural considerå cå elevii lor au pierdut pânå la 45% din materie ¿i cå notele la învå¡åturå au scåzut dramatic. S-a vorbit mult ¿i inutil despre învå¡åmântul online. Pentru cå, în România, una din 3 localitå¡i nu are internet (sau are, dar cu viteze prea mici, încât nu conteazå). De achizi¡ie tablete nu mai vorbim. La sate au ajuns un procent infim. Atâta vreme cât nu existå focare de Covid-19, ci doar cazuri izolate în fiecare jude¡, este imperativ ca ¿colile så se deschidå la toamnå, spun membrii asocia¡iei BookLand. În primåvarå, odatå cu descentralizarea deciziei în educa¡ie, ¿colilor li s-a permis så aleagå singure pe care sce52

nariu merg: verde (¿coalå deschiså), galben (offline, dar prin rota¡ie) sau ro¿u (¿coalå închiså ¿i predare online). 13.000 dintre cele 21.000 de ¿coli din România au optat pentru scenariul verde. În majoritatea ¡årilor din Uniunea Europeanå ¿colile au func¡ionat în pandemie, acordând aten¡ie måsurilor pentru prevenirea råspândirii virusului. A¿adar, de¿i în aceste ¡åri educa¡ia digitalå este mult mai dezvoltatå decât la noi, totu¿i acolo oficialii ¿i profesorii au optat pentru predarea clasicå tocmai pentru cå eficien¡a acesteia nu poate fi depå¿itå de metoda virtualå. Pentru ca predarea online så fie posibilå la noi în ¡arå, nivelul investi¡iilor ar trebui så fie uria¿ - atât din punct de vedere achizi¡ie echipamente IT, cât ¿i instruire cadre didactice. 8 din 10 profesori recunosc cå au nevoie de formare profesionalå în acest sens. Practic, este o utopie så vorbim despre învå¡åmântul online fårå discriminarea elevilor din mediul rural chiar ¿i în urmåtorul deceniu.... A¿a cå ce putem face este så deschidem ¿colile, aplicând måsuri de pre-

ven¡ie elementare, ¿i så asiguråm elevilor condi¡ii decente pentru procesul de învå¡are. Iar discu¡ia despre internet nu trebuie så ne facå så uitåm cå jumåtate dintre copiii acestei ¡åri înva¡å în ¿coli care au grupurile sanitare în curte, fårå apå curentå ¿i fårå canalizare. ªi, pânå mai apare un nou Spiru Haret în peisajul politic, så speråm cå educa¡ia nu va fi degradatå iremediabil... Cåci, conform unei simulåri fåcute de Universitatea din Oxford, rezultå cå închiderea ¿colilor pentru doar trei luni poate reduce învå¡area pe termen lung cu echivalentul unui an. ªi så nu uitåm cå noi suntem deja la coada Europei din multe puncte de vedere. 23 ¿coli din mediul rural sunt renovate anul acesta de asocia¡ia BookLand. Imagina¡i-vå o ¡arå în care pânå ¿i la sate gåse¿ti ¿coli frumoase, curate ¿i bine dotate, cu elevi care înva¡å bine ¿i aspirå la studii superioare. O ¡arå din care nu se mai pleacå la muncile de jos ale Europei. Arin DORNEANU Profitul Agricol 32/2021

Foto> Radu V. Mija

PAGINA DE HOBBY

C\prior de opt impar În mod obi¿nuit, cåpriorii maturi au coarne trifurcate, aceasta însemnând cå fiecare dintre cele douå pråjini prezintå câte trei ramifica¡ii: vârful, ramura anterioarå ¿i cea posterioarå. În anumite condi¡ii, podoaba capilarå a ¡apului ro¿u dezvoltå, în afara aspectului clasic, raze suplimentare. În unele cazuri, se poate ajunge chiar la trofee atipice, aproape arborescente, cu peste douåzeci de ramifica¡ii, altele decât protuberan¡ele asimilate în mod generic perlajului, statutul de ramurå, cuantificabil la evaluare, fiind condi¡ionat, potrivit normelor Consiliului Interna¡ional al Vânåtorii ¿i al Protec¡iei Vânatului, de lungimea minimå de doi centimetri. Cât prive¿te razele, suma lor define¿te categorisirea trofeului: în numår par, se înregistreazå ca atare; impar, se calificå prin numårul par consecutiv, specificându-se în mod expres adaosul teoretic. La fel se procedeazå ¿i în privin¡a cerbului comun – un trofeu a cårui sumå a ramurilor este, de exemplu, de cincisprezece, va fi denumit drept „¿aisprezece impar”. Când confratele meu Radu a descins în fondul cinegetic aflat nu departe de Alba-Iulia, la sfâr¿itul lui august, alergatul cåpriorilor î¿i derula printre cele din urmå acorduri ale simfoniei estivale. Primele dimine¡i ¿i amurguri au fost rezervate observa¡iilor de teren, prilej de revedere a locurilor deja cunoscute din anii anteriori ¿i de readucere în memorie a unor întâlProfitul Agricol 32/2021

niri memorabile cu sålbåticiunile acestor pitore¿ti plaiuri transilvane. În zorii penultimei zile de Gustar, din mersul tihnit al ma¿inii conduse de paznicul fondului, ochiul vânåtorului versat a sesizat în dreapta drumului, pe un platou cu miri¿te înierbatå, mårginit de pådure, silueta unui cåprior tulburat nu de apari¡ia intempestivå a oamenilor, ci de cu totul altceva, aflat în sens opus, undeva cåtre mijlocul tarlalei. Vizibil iritat, animalul s-a destins deîndatå în trap hotårât, pentru a alunga de pe feuda lui o vulpe tupilatå în vegeta¡ie la o distan¡å de vreo sutå de metri. Nu se poate spune ce inten¡ii avea ro¿cata. Poate cå era pur ¿i simplu la ¿oricårit. Oricum, a påråsit scena în salturi gråbite. Privitor la rela¡ia dintre micile cervide ¿i acest prådåtor de talie medie, îmi amintesc de relatårile bunicului meu, tehnician silvic, pe aceastå temå. De pildå, la cantonul Petac, pe valea Demåcu¿ei, a våzut odatå o vulpe patrulând insistent de-a lungul gardului dinspre livadå, cu ochii ¡intå la un cåprior ce på¿tea în fânea¡å. Pårea foarte dornicå så treacå dincolo, cu inten¡ii deloc pa¿nice. De altfel, acela¿i silvicultor mai våzuse un vulpoi purtând cu greu în gurå capul unei cåprioare. Ori o ucisese el însu¿i, ori îi gåsise le¿ul, luând cu sine ce i se påruse mai lesne de transportat. Cert este cå rela¡ia dintre aceste douå vietå¡i, de¿i îndeob¿te neconflictualå, nu

e una bazatå pe empatie. Revenind la diminea¡a camaradului meu, trebuie så adaug cå, dupå acest episod inedit, la nici zece minute de mers, a ¿i întâlnit ¡apul pe care ¿i-l dorise: trecut de vârsta maturitå¡ii ¿i în regres valoric în privin¡a trofeului. Mai mult, cornul drept prezenta o razå micå, suplimentarå fa¡å de cele trei clasice, fapt care, din punct de vedere cinegetic, îl fåcea cu mult mai tentant. Apropiatul, la pas prin ierbåria plinå de rouå, alåturi de ciceronele fondului, a durat douåzeci de minute. Cåpriorul se afla pe una din terasele unei culmi cu pantå linå, u¿or de parcurs. Au înaintat cât le-au îngåduit pu¡inele tufe de måce¿ ¿i påducel, îndåråtul cårora se puteau masca, pentru a poposi ¿i a nu pune pe fugå sålbåticiunea nespus de atentå la cele dimprejur. La o sutå douåzeci de metri de ¡ap, nu se mai gåsea niciun arbust, nici un smoc proeminent de buruieni, a¿a cå vânåtorul ¿i-a a¿ezat trepiedul menit så sprijine carabina Ferlach „Karl Hauptman” de calibru 7 Remington Magnum, echipatå cu lunetå ”Zeiss” 2,5-10x52, acum fixatå pe 8. La ora 6.35, cåpriorul a cåzut în foc. Dupå cuvenitul moment de reculegere, vânåtorul a primit pe lama cu¡itului tradi¡ionala crengu¡å împurpuratå a izbânzii, acum din ramurå de stejar. La o primå ¿i sumarå evaluare, insolitul trofeu de opt impar oscila în jurul greutå¡ii de 450 de grame. Måsuråtorile ulterioare, de precizie, îi vor stabili punctajul definitiv.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 25.08 - 8.09.2021

Florin Stånicå 25.08.1964, Fac. de Horticulturå Gheorghe Nea¡å 26.08.1951, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Cåtålin Chereche¿ 27.08.1975, mechanical and transport manager, KWS Mihai Florescu 29.08.1967, manager produs Agrocomer¡ Holding Anamaria Damian 29.08.1980, general manager NHR Agropartners Dimitrie Muscå 30.08.1950, pre¿edinte, CAI Curtici Cosmin Ciobotaru 30.08.1985, National Sales Manager CP & Seeds, Corteva Florin Ionu¡ Barbu 4.09.1980, director general ANIF Dånu¡ Alexandru Potor 5.09.1978, fost secretar de stat MADR Vasilicå Hoarcå 5.09.1980, director vânzåri legume, Syngenta Claudiu Davi¡oiu 6.09.1947, Agroindaf Afuma¡i Natalia Albu 7.09.1976, director tehnic Caussade Semences Marcel Sirgiac 8.09.1980, director comercial Limagrain

O lingurit, a~ de poezie

Ce este brunch-ul? Nu ¿tiu nici dupå ce am participat la câteva. ªtiu doar cå sunå modern, engleze¿te, ¿i este la modå. Eu unul le-a¿ mai zice ¿i festinuri, dar nu mai are aceea¿i prizå la tineret festinul ca brunch-ul. ªi apoi, dacå îi zici “maså la stânå”, n-are niciun cârlig. Cine så vinå, cu un weekend în urmå, la Margina, la masa de la stânå? Altfel a participat lumea când a auzit cå-i brunch. Aceste manifeståri culinare au pânå la urmå acela¿i îndemn: “Gustå diversitatea în grai bånå¡ean!” Brunch-ul de la finalul verii a fost organizat cu sprijinul Consiliului Jude¡ean Timi¿, în scopul promovårii gastronomiei locale. Spectacolul culinar a fost cople¿itor. Iar dupå maså, siesta s-a fåcut cu ochii la o demonstra¡ie de me¿te¿uguri artistice tradi¡ionale - opincåritul. Iatå o parte din meniul de la brunch: ciorbå de berbecu¡, ciorbå de fasole cu afumåturå de porc, fripturå din carne de berbecu¡, cârna¡i de porc ¿i cartofi pârgålui¡i.

Ca aperitive erau cârna¡i ¿i slåninå de porc afumatå, unturå pe pâine, drob de miel, balmo¿, brânzå de oaie, ca¿ de oaie copt la soare ¿i urdå. Odatå, la Deta, brunch-ul s-a petrecut cu un fundal live la vioarå. Totul a fost udat cu sirop din flori de soc, sirop de coacåze ¿i sirop de mure.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Lupta poporului român duså cu bâta – Schimb de dame; 2) Pomul cu surprize... neplåcute – Scarå muzicalå; 3) Loc 9 10 în inimå – Bun de cinste; 4) Soare la piramide! – Purtåtoare de coroanå; 5) A face o plângere – Turtit la capete! 6) Varianta slavå la ¿ah – A termina biscui¡ii; 7) Prima la carte; 8) Un pic de ru¿ine – A avea succes în deplasare; 9) A aduce pe calea cea dreaptå – Se descarcå fulgeråtor; 10) Fåcutå cu ¿tampila.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

Ce bine cå e¿ti

Du-må, fericire, în sus, ¿i izbe¿te-mi tâmpla de stele, pânå când lumea mea prelungå se face coloanå sau altceva mult mai înalt ¿i mult mai curând.

Nichita Stånescu 54

Brunch la stân\

Solu¡ia careului din Nr. 31/2021 ORIZONTAL: RAITA - URMA; ETCETERA - D; COTCAR - MIM; OLE - RACANI; L - RUNDA TN; TT - CAINARI; AULE - CAPOS; NONSALANT; LEVIER - RAR; PLICTISITA.

VERTICAL: 1) O evolu¡ie de artå la sol – Loviturå de råsunet; 2) Te îndeamnå la uitare – Indicate pe mai departe; 3) Element al for¡ei de atrac¡ie – Caracterul serios al unui doctor; 4) Då o notå explicativå – Ca¿caval pråjit; 5) Acoperire de valoare – Lovit în spate! 6) Fete… din Såftica! – Ie¿it cu totul din rând; 7) Fac legåtura la prizå; 8) Då tårie coniacului – A ie¿i în for¡å; 9) A ridica paharul cuvântând – Colectiv armonios; 10) Ac¡iune de preså. Profitul Agricol 32/2021