Profitul Agricol nr. 32 din 2024 by Profitul Agricol

nr. 32 din 28 august 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 32/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Politicianul trebuie s\ fie mereu optimist Pentru c\ mai suntem ;nc\ ;n an electoral, ministrul are misiunea (trasat\ de partid) s\ ne spun\ c\ situa]ia este bun\ chiar [i c=nd ea este dezastruos de proast\. :n ce alt\ not\ s\-i citim ultimele declara]ii privind recoltele? “La gr=u am realizat o produc]ie cu 1,7 milioane tone mai mare ca ;n 2023. {i la porumb vom realiza o produc]ie foarte bun\. Av=nd aproape 900.000 de hectare irigate, cu o medie a produc]iilor de 12-14 tone/hectar, din cele 2,7 milioane de ha ;ns\m=n]ate cu porumb, numai ;n sistemul irigat vom ob]ine ;ntre 10 [i 11 milioane tone.”

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Parc\ ;nadins Florin Barbu se pozi]ioneaz\ invers dec=t colegul Petre Daea, care refuza s\ discute public despre recolte p=n\ nu ;l informa pe [eful ierarhic, primul-ministru. {i cum primul-ministru nu p\rea prea preocupat de statisticile agriculturii, nici Petre Daea nu ne zicea nimic. :n schimb, Florin Barbu vorbe[te despre recolte mari chiar [i atunci c=nd, t\c=nd, ar fi p\rut m\car c\ sufer\ al\turi de fermierii care anul \sta nu recolteaz\ nimic. Ori de cei care [i-au v\zut recolta de porumb sc\z=nd cu dou\-trei tone ;ntr-o singur\ lun\ de foc. Optimismul marilor recolte nu ;i este temperat nici m\car de statisticile americanilor, care v\d din satelit o produc]ie de porumb ;n Rom=nia de 8 milioane de tone. Dar m\car ceva tot a fost sf\tuit bine. S\ nu mai vorbeasc\, cum f\cea prin luna mai, de recolta de 30 de milioane de tone de porumb, pe care le vom aduna ;n 2027 de pe cele dou\ milioane de hectare irigate.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 32/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii :n 2027 se vor iriga 2,7 milioane de hectare

Produc]ii foarte mici în B\r\gan

Studii universitare în sistem dual Fran]a preg\te[te o nou\ campanie de vaccinare contra gripei aviare

Guvernul vrea s\ asigure 7 milioane de hectare cu 50 de milioane de euro/an 9

ACVBR-Sim vinde produse din carne de B\l]at\ Româneasc\ 10 Grecia încearc\ s\ controleze pesta micilor rumeg\toare 10 ACVBR-Sim vinde produse din carne de B\l]at\ Româneasc\ 12 Grecia încearc\ s\ controleze pesta micilor rumeg\toare 12

Pre]uri [i pie]e

Seceta, provocarea secolului XXI

China intensific\ r\zboiul comercial cu Uniunea European\ 8

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Topul produc\torilor de porumb

Porumbul din România, afectat grav de secet\

Produc]ii-record la grâu

Produc]ii slabe la grâu în Europa

Culturi vegetale Secet\ pedologic\ puternic\ [i extrem\ în întreaga ]ar\ 22 Seceta love[te [i oamenii, nu doar culturile De 12 ani, Adrian Iacob a renun]at la porumb

Victorie pentru Bayer în litigiile Roundup

Vremea instabil\ afecteaz\ recolta din toat\ Europa

Un duo imbatabil> Lemken Solitair ¡grapa rotativ\ Zirkon

R\zvan Avram a renun]at complet la fertilizare 30

Vasile Târziu> “M-a impresionat grapa Terradisc. Am cump\rat-o!”

Tractor de marc\, accesibil [i pentru ferme mici

Cre[terea animalelor

New Holland FieldOps toate ma[inile agricole la un click distan]\

Rotolactoarele de mari dimensiuni, controlate doar de un om

Sem\nat de precizie cu Precea [i MultiFunctions de la Amazone

Puiul de Cr\ie[ti înva]\ s\ zboare la export

Opinii

Recolte bune la rapi]\ ;n Ialomi]a [i Teleorman Recolte superioare f\r\ cheltuieli suplimentare

Agricultura conservativ\

Ma[ini & utilaje 24

{i marii constructori cunosc perioade mai proaste

NovaTec Classic> Fertilizare complex\, complet\ [i echilibrat\ 26 Claas Trion 740 Hybrid, în curând în România Dimitrie Musc\ va îns\mân]a 1.500 de ha de rapi]\ Cultivatoare universale [i 2.500 ha de grâu 27 pentru orice tip de teren

Istoria agriculturii Apele agitate ale politicii

Hobby Ultimul brunch de anul acesta, ;n Banat

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII :n 2027 se vor iriga 2,7 milioane de hectare Pân\ în 2027 va fi reabilitat\ infrastructura principal\ de iriga]ii pentru toate cele 2,7 milioane de ha irigabile înainte de 1990, promite ministrul Florin Barbu. Iar Canalul Siret-B\r\gan este în achizi]ie public\ pentru proiectare [i execu]ie. Aproape 400 de mii de ha vor fi irigate gravita]ional, iar costurile cu energia vor fi zero. {i programul pentru reabilitarea infrastructurii secundare de iriga]ii continu\ în for]\. Anul acesta s-au alocat 400 de milioane de euro. S-au depus deja 357 de proiecte, în sum\ de 550 de milioane de euro. Se pot aloca 1,5 milioane de euro/proiect, se subven]ioneaz\ tot, inclusiv TVA. În urm\torii doi ani, suprafa]a reabilitat\ din infrastructura secundar\ va cre[te cu 660.000 ha, mia zice ministrul.

Iriga]iile lui Pristanda Barbu insist\ c\, în prezent, în România se irig\ 1,6 milioane de ha. Totodat\, afirm\ c\, datorit\ cre[terii suprafe]elor irigate, România va avea o recolt\ bogat\ de porumb. “La grâu, am realizat o produc]ie cu 1,7 milioane de tone mai mare ca în anul 2023. Am speran]a c\ [i la porumb vom realiza o produc]ie foarte bun\, având 890 - aproape 900.000 de ha irigate, cu o medie a produc]iilor de 12-14 t/ha. Astfel, din cele 2,7 milioane de ha îns\mân]ate cu porumb, numai din sistemul irigat Profitul Agricol 32/2024

Iriga]iile au nevoie de lacuri de acumulare

ob]inem între 10-11 milioane de tone”. Cifra de 900.000 de hectare cultivate cu porumb la irigat este contrazis\ chiar de ANIF, institu]ie pe care Florin Barbu a condus-o între anii 2014 [i 2020. Pe site-ul ANIF se arat\ c\, la data de 13 august 2024, suprafa]a ce poate fi irigat\ ca urmare a umplerii canalelor este 794.277,19 ha. A[adar, chiar dac\ toat\ apa de pe canale ar fi utilizat\ pentru irigarea exclusiv a porumbului, tot nu ar putea fi irigate 890.000 de ha. Nici suprafa]a de 1,6 milioane de ha nu este suprafa]a irigat\, ci irigabil\. “Preg\tit\ pentru irigat” este terminologia tehnic\ oficial\. Pentru sezonul agricol 2023-2024 au fost contractate doar pu]in peste un milion de ha (1.036.407,40 ha precis comunic\ ANIF). S\ ne bucur\m, totu[i, c\ ministrul nu vântur\ cifra de 2 milioane de ha irigate, cât reprezint\, adunate, toate ud\rile, de pe toate suprafe]ele din ]ar\, în întreg sezonul.

Robert VERESS

Sorin Rînda[u, director al Departamentului pentru Situa]ii de Urgen]\ din Apele Române, atrage aten]ia c\, pentru cre[terea cu 650.000 de ha a suprafe]ei irigate, ar fi necesar s\ asigur\m un consum suplimentar de 3 miliarde metri cubi de ap\. “Dac\ nu vom face bazine intermediare de reten]ie, în care s\ se colecteze apele reziduale tratate de municipalit\]i [i apele din râuri în sezoanele cu excedent, nu vom putea asigura acest consum suplimentar. Pentru construirea bazinelor ar fi nevoie ca 70.000 de ha de teren agricol s\ fie cedate de proprietari”. Rezerva medie de ap\ din cele 40 de lacuri de acumulare monitorizate este de Apele Române este de 77%. “La Siriu (Buz\u) suntem nevoi]i s\ regândim programul de exploatare. În ultimii 30 de ani s-a întâmplat acest lucru de cinci ori. Am consumat deja toat\ apa pentru luna august. Sunt autorizate 70 de milioane de mc de la 1 mai pân\ la 1 septembrie, îns\ deja s-au consumat 150 de milioane de mc. La Mosti[tea nu mai este resurs\ de ap\. Dridu mai are 2 milioane de mc. Fa]\ de 2023 st\m mai prost.” 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate 5 septembrie Aectra Agrochemicals organizeaz\ la Bucure[ti ”Dezbaterea fermierilor” - Edi]ia a II-a, Sudul României. Vor fi prezen]i fermieri care acoper\ peste 2.000.000 ha, furnizori [i distribuitori lideri de inputuri, personalit\]i din agri-businessul românesc, profesori doctori în agronomie.

8 septembrie La Arad are loc Agromalim, târg interna]ional de agricultur\, industrie alimentar\ [i ambalaje.

Produc]ii foarte mici în B\r\gan La Orezu, în Ialomi]a, Nicolae Sitaru a recoltat porumbul [i a ob]inut o medie de 500 de kg/ha pe cea mai mare suprafa]\. “Am avut [i o sol\ de dou\ tone/ha. Dar boabele sunt mici, u[oare. Sunt [i corpuri str\ine, ceea ce la porumb nu exista”. La floarea-soarelui recolta e de 1 t/ha pe mare parte din suprafa]\. Solele mai bune, l\sate la final, au dat

2 t/ha, dar media fermei nu dep\[e[te 1,4 t/ha. Tot în Ialomi]a, dar la Iazu, adic\ în nord-estul jude]ului, Silviu Mihai a recoltat porumbul neirigat [i media de pe 90 de ha este de doar 300 kg. Porumbul irigat îl va recolta spre jum\tatea lunii septembrie [i sper\ la o medie de 10 t/ha. Floarea-soarelui neirigat\ a dat 1,3 t/ha.

Robert VERESS

11 septembrie :n Ferma Elsit, din jude]ul Ialomi]a, se va ]ine Ziua Porumbului Orezu, un eveniment cu tradi]ie pentru fermieri.

17 - 19 septembrie Space, cel mai mare salon interna]ional de utilaje pentru zootehnie, se va organiza la Parc-Expo din Rennes, Fran]a.

30 octombrie - 2 noiembrie La ROMEXPO se va ]ine Târgul INDAGRA, cel mai important eveniment agricol din România.

6 - 10 noiembrie La Bolonia are loc Expozi]ia Mondial\ de Ma[ini Agricole, EIMA Interna]ional 2024.

26 - 28 noiembrie Bordeaux Exhibition Centre va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul mondial al inova]iilor în vinifica]ie [i horticultur\.

China intensific\ r\zboiul comercial cu Uniunea European\ Beijingul a anun]at lansarea unei investiga]ii anti-monopol a importurilor de lactate din Uniunea European\, la doar o zi dup\ ce blocul comunitar a publicat un plan de taxare a vehiculelor electrice produse în China. De[i guvernul chinez a cerut eliminarea tarifelor, UE a fost de acord doar cu o reducere nesemnificativ\ a lor, de la 37,6% la 36,3%. În replic\, Ministerul Comer]ului din China sus]ine c\ a acceptat cererea Asocia]iei Produc\torilor de Lactate de a investiga subven]iile primite de fermierii europeni. Ministerul spune c\ va analiza 20 de programe diferite de subven]ii, unele acordate prin Politica Agricol\ Comun\ a UE, iar altele prin programe na]ionale din mai multe ]\ri, printre care [i România.

“Comisia va ap\ra cu fermitate interesele industriei noastre de lactate [i Politica Agricol\ Comun\. Vom lua toate m\surile necesare pentru a ne asigura c\ aceast\ investiga]ie respect\ toate regulile relevante ale Organiza]iei Mondiale a Comer]ului”, a declarat purt\torul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Uniunea European\ a exportat în China produse lactate în valoare de 1,7 miliarde de euro anul trecut, principalul furnizor fiind Irlanda. Este a treia investiga]ie anti-monopol a importurilor europene de alimente pe care o anun]\ China de la declan[area conflictului comercial, primele dou\ vizând produsele din carne de porc [i coniacul.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 32/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Guvernul vrea s\ asigure 7 milioane de hectare cu 50 de milioane de euro/an Ministrul Florin Barbu anun]\ c\ Guvernul preg\te[te o ordonan]\ de urgen]\ pentru crearea, începând cu luna septembrie 2024, a unui fond pentru asigurarea la secet\ 7 milioane de hectare de terenuri agricole. Bugetul prev\zut este de 50 de milioane de euro/an [i va fi constituit din bani re]inu]i din subven]iile cuvenite fermierilor (acele trei procente din bugetul BISS, respectiv 28 de milioane de euro/an), bani europeni din FEADR (17 milioane de euro/an) [i aloc\ri de la bugetul de stat (5 milioane de euro/an).

Ne vom asuma, începând cu 1 septembrie, un mecanism unic în Europa, pe care l-am creionat împreun\ cu ASF, prin care statul asigur\ 7 milioane de ha la secet\”, spune Barbu. “În primele [ase luni ale anului 2024 au fost încheiate 3.609 poli]e de asigurare agricol\, cu 64,7 milioane prime brute subscrise [i 24,2 milioane de lei desp\gubiri. Reprezint\ 0,8% din portofoliul na]ional de asigur\ri. Foarte pu]in, în condi]iile în care Agricultura tinde spre 6% reprezentare în PIB. Gândim o poli]\ de asigurare care s\ poat\ ridica semnificativ acel procent Profitul Agricol 32/2024

de 0,8%”, completeaz\ Ale xandru Petrescu, pre[edintele ASF. Atunci când fermierii vor primi adeverin]a de la APIA pentru plata pe suprafa]\, vor primi [i poli]a de asigurare, care va preciza c\ valoarea asigurat\ este de 3.000 de lei, precizeaz\ ministrul, ad\ugând> “Automat, orice fermier care are 1.000 de ha prime[te o garan]ie de trei milioane de lei. Am avut discu]ii cu b\ncile [i vor da linii de credit, fiindc\ î[i vor recupera banii, culturile fiind asigurate”. Barbu le-a prezentat proiectul, mar]i, 20 august, asocia]iilor de fermieri din sectorul vegetal, dând de în]eles c\ exist\, deja, un acord din partea firmelor de asigur\ri. Îns\ lucrurile nu stau a[a. Reprezentan]i ai firmelor de asigur\ri, participan]i la discu]iile pe tema proiectului legislativ, spun c\, în forma propus\ de MADR, acesta nu este fezabil. Mai mult, exist\ temerea c\ ar fi vorba de o capcan\. “Este an electoral [i ministrul vrea s\ arate c\ lucreaz\ în folosul fermierilor. Propune ceva fantasmagoric, apoi, dac\ proiectul va e[ua, va ar\ta c\tre noi, spunând c\ ne-am opus, c\ suntem lacomi etc”.

De ce este considerat proiectul fantasmagoric Suma asigurat\ de 3.000 de lei/ha nu înseamn\ c\, în caz de interven]ie a riscului asigurat, to]i fermierii asigura]i [i afecta]i de secet\ ar primi

ace[ti bani. Îns\, chiar [i o sum\ medie/ha mult mai mic\ [i pl\tit\ pe o suprafa]\ de nici o treime din cea asigurat\, poate b\ga fondul de asigur\ri în faliment. Cei 200 de euro (1.000 de lei)/ha, pe care Barbu spune c\ îi vor primi, de la Guvern, pân\ la data de 15 octombrie, fermierii care au culturile de prim\var\ calamitate, înseamn\ un efort financiar total de 400 de milioane de euro - fiindc\, a[a cum a subliniat ministrul, sunt aproximativ dou\ milioane de hectare calamitate. Încasând 50 de milioane de euro anual, ca s\ nu iasc\ în pagub\, firmele de asigur\ri ar putea pl\ti desp\gubiri de 200 de euro/ha, pentru dou\ din cele [apte milioane de ha asigurate, o dat\ la opt ani. Or, cum s-a v\zut, seceta puternic\ e un risc care tinde s\ se manifeste în cel pu]in trei din cinci ani. Cu toate acestea, speciali[ti din pia]a de asigur\ri nu exclud s\ se ajung\ la un acord între societ\]ile de asigur\ri [i Guvern. Îns\ exprim\ mari rezerve atât în privin]a termenului de adoptare a legisla]iei necesare, cât [i a nivelului [i condi]iilor de desp\gubire. “Nu ai cum s\ faci un program de asigurare pentru [apte milioane de ha într-o lun\. Proiecte de anvergur\ mai mic\ s-au realizat în cel pu]in [ase luni”. Sursele citate arat\ c\ sunt probleme tehnice [i probleme de capacitate a firmelor de F

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII F

asigur\ri de a se implica în proiecte de asemenea dimen-

siuni. Pe de o parte, societ\]ile de asigur\ri au cerut ministerului informa]ii foarte importante, precum produc]iile în ultimii ani, pe fiecare cultur\, pentru fiecare jude] în parte, precipita]iile lunare pentru fiecare jude] etc., f\r\ de care nu se pot face calcule pertinente. Aceste informa]ii nu au fost furnizate. Pe de alt\ parte, suma asigurat\/ha (3.000 de lei, adic\ 600 de euro) înmul]it\ cu suprafa]a total\ asigurat\ (7 milioane de ha) d\ un total asigurat de 4,2 miliarde de euro! Evident c\ nu se va întâmpla niciodat\ daun\ total\ pe cele 7 milioane de ha asigurate, îns\ capacitatea de plat\ realist\ tot trebuie s\ fie undeva la jum\tate din aceast\ sum\. Firmele prezente în România nu pot “pune pe mas\” 2 miliarde de euro, deci trebuie atrase marile companii interna]ionale. E un proces care necesit\ timp. Apoi, cu o prim\ de asigurare de 7 euro/ha, desp\gubirile nu vor putea fi însemnate. “O poli]\ CASCO poate costa, teoretic, [i doi lei. Evident c\, pentru doi lei, nu vei primi nimic sau mai nimic, în caz de daun\. Ca s\ fie fezabil\, o poli]\ de 7 euro/ha va avea nevoie de fran[ize uria[e sau praguri de d\unare de peste 70%”. A[adar, dac\ bugetul se men]ine la valoarea de 50 de milioane de euro, condi]iile din poli]ele de asigurare vor reflecta acest lucru, iar în caz de calamitate, fermierii vor avea de încasat sume mult mai mici decât se a[teapt\. Un fermier cu pierderi de produc]ie de 60% nu ar primi nimic, dac\ pragul de d\unare ar fi 70%.

Ce asigur\ri de secet\ se pot face [i cât cost\ În prezent, asigurarea culturii de porumb poate costa între 10 [i 150 de euro/ha, în func]ie de jude]ul în care se afl\ fermierul asigurat. 10

Daniel Buda> Statul s\ suporte integral costul asigur\rilor agricole! Europarlamentarul liberal Daniel Buda opineaz\ c\ asigur\rile la secet\ nu ar trebui s\ fie în sarcina fermierilor. “Problema asigur\rilor la secet\ este discutat\ [i pe plan european, fiindc\ asiguratorii nu sunt prea dornici s\ ofere acest produs. În opinia mea, Guvernul trebuie s\ vin\ cu resursele financiare pentru a sprijini asiguratorii. Nu m-a[ duce pe acei 3% care se iau din banii fermierilor. Guvernul ar trebui s\ aloce integral aceste resurse financiare”. Într-o discu]ie separat\ de cele cu sursele men]ionate anterior, Caesar Hu]anu, director de dezvoltare la CFRO Broker de Asigurare, spune c\ singurele produse de asigurare la secet\, disponibile în România, în anul agricol 2023 - 2024, au fost asigurarea riscului de ne-r\s\rire a culturilor de toamn\ [i o asigurare complex\ a culturii de porumb care include [i riscul de secet\. Aceasta din urm\ presupune c\, în cazul în care produc]ia e sub 2 t/ha, pe minim 20% din suprafa]a asigurat\ [i înregistrat\ la APIA, fermierul poate primi între 20% din valoarea asigurat\/ha [i maxim 2.000 de lei/ha. “Avem clien]i care, având o asigurare pentru care au pl\tit 350-400 de lei/ha (din care peste jum\tate se subven]ioneaz\ de AFIR, prin subm\sura

17.1), încaseaz\ desp\gubiri de 1.0001.200 de lei/ha. Produsul va func]iona [i la anul, iar pragul de produc]ie la porumb a fost crescut la 3 t/ha”. Mai exist\ [i asigur\ri parametrice (în general, la asiguratori externi), prin care se ]intesc cauzele care conduc la apari]ia secetei, precum num\rul zilelor cu canicul\ sau volumul minim de precipita]ii într-un anumit interval de timp. “Avem un client, în nordul Moldovei, care a încasat 400.000 de euro, pentru c\ nu a avut 150 de l/mp în perioada asigurat\. Prima de asigurare a fost în jur de 60.000 - 70.000 de euro”. Suprafa]a asigurat\ de fermierul respectiv a fost de aproximativ 3.200 ha. Astfel, costul mediu a fost de circa 20 de euro/ha.

Culturile de lucern\ calamitate nu se desp\gubesc! Culturile de lucern\ au fost declarate de MADR neeligibile pentru plata desp\gubilor de secet\. Ministrul Florin Barbu a r\mas inflexibil în fa]a argumentelor expuse de reprezentan]i ai asocia]iilor de fermieri, care au atras aten]ia c\, de[i

lucerna este o cultur\ peren\, este încurajat\ prin strategia european\ referitoare la culturile proteice [i beneficiaz\ de sprijin cuplat. Iar neacordarea desp\gubirilor va conduce la diminuarea suprafe]elor înfiin]ate cu lucern\, un efect exact opus celui dorit prin instituirea sprijinului cuplat. Profitul Agricol 32/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Seceta face ravagii în Serbia Seceta a compromis recolta de floarea-soarelui din Serbie. În func]ie de regiune, fermierii sârbi estimeaz\ c\ vor avea o recolt\ cu 10-30% mai mic\ în acest sezon. Tot din cauza secetei, s-a amânat startul campaniei de îns\mân]are a rapi]ei.

Scad exporturile de cereale ucrainene Exporturile de cereale ucrainene prin portul Constan]a au sc\zut cu 43,5% în prima jum\tate a anului, pân\ la 4,24 milioane de tone, pe fondul succesului noului coridor de transport din Marea Neagr\. În luna iulie ucrainenii au exportat prin Constan]a doar 380.000 de tone de grâu, dar aceste date nu includ exporturile prin alte porturi mai mici din România sau transporturile feroviare [i rutiere.

Restric]ionarea importului de ou\ din Ucraina Bulgaria a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului de protec]ie a produc\torilor locali de ou\, pe fondul importurilor în cre[tere din Ucraina. Bulgaria este singurul membru UE din Europa de Est care nu restric]ioneaz\ în prezent importul de cereale din Ucraina, în ciuda protestelor fermierilor.

Egiptul ar importa grâu din Turcia Vicepre[edintele GASC din Egipt a declarat c\ statul african caut\ în continuare noi furnizori de cereale [i negociaz\ importul de grâu din Turcia. În prima jum\tate a anului, GASC a importat 6,8 milioane de tone de grâu, cu 28% mai mult ca anul trecut, pentru a profita de pre]urile favorabile.

ACVBR-Sim vinde produse din carne de B\l]at\ Româneasc\ S\pt\m=na trecut\, Asocia]ia Cresc\torilor de Vaci B\l]at\ Româneasc\ tip Simmental (ACVBR-Sim) a organizat un concurs cu degustare. S-au distribuit peste 1.500 de por]ii g\tite din carne de mânzat premium numai din fermele asocia]iei, spune Zoltan Haller, fondatorul cooperativei. Pe lâng\ prezentarea produselor din carne, s-au expus [i animale care

apar]in asocia]iei. Junincile prezentate proveneau din taurii proprii, pe care ACVBR-Sim i-a testat la Semtest Craiova. S-au expus [i produse din lapte de B\l]at\ Româneasc\, procesate în fabrica proprie.

Viorel PATRICHI

Grecia încearc\ s\ controleze pesta micilor rumeg\toare Grecia a interzis transportul oilor [i caprelor la nivel na]ional pentru a controla epidemia de pest\ a micilor rumeg\toare, care s-a extins rapid pe teritoriul ]\rii, a anun]at Ministerul Agriculturii de la Atena. Aceast\ boal\, care este cunoscut\ [i ca "ciuma caprelor", este extrem de contagioas\ [i ucide peste 80% dintre animalele pe care le infecteaz\. De[i virusul nu se poate transmite la oameni, legile din Uniunea European\ impun sacrificarea întregii turme dup\ identificarea unui focar [i dezinfectarea fermei afectate.

Conform presei elene, pesta a ajuns în Grecia prin importuri de animale din România, care au fost aduse în ]ar\ f\r\ efectuarea controalelor necesare. Pentru a reface efectivele de animale în urma inunda]iilor catastrofale de anul trecut din provincia Thessalia, fermierii locali au cump\rat în acest an peste 5.000 de oi [i capre din ]ara noastr\. Pesta micilor rumeg\toare continu\ s\ se extind\ [i în România, fiind identificate peste 60 de focare active care au provocat eutanasierea a 232.927 de animale.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 32/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Studii universitare în sistem dual Au fost aprobate primele programe de studii universitare de licen]\ în sistem dual. Asta ;nseamn\ c\, începând cu luna septembrie, absolven]ii înv\]\mântului liceal vor putea s\ se înscrie la 18 programe de licen]\ dual\, oferite de universit\]i din toat\ ]ara, inclusiv Politehnica Bucure[ti, Universitatea Babe[-Bolyai din ClujNapoca, Politehnica din Timi[oara, Universitatea Ovidius din Constan]a ori Universitatea din Suceava.

Programele sunt concepute s\ îmbine activitatea didactic\ de la clas\ cu practica de specialitate la operatorul economic. Începând cu anul [colar 20292030, înv\]\mântul tehnologic la nivel preuniversitar se va desf\[ura exclusiv în sistem dual. Astfel, to]i elevii de la liceele tehnologice vor beneficia de aceast\ form\ de preg\tire practic\. (A.D.)

Fran]a preg\te[te o nou\ campanie de vaccinare contra gripei aviare Ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, a anun]at lansarea în luna octombrie a unei noi campanii de vaccinare a ra]elor de la ferme contra gripei aviare, dup\ succesul unui program similar desf\[urat anul trecut. “Vom relansa o campanie masiv\ de vaccinare pentru c\ strategia s-a dovedit eficient\”, a declarat ministrul francez. Dup\ ce anul trecut au fost vaccinate aproape 50 de milioane de ra]e, ministerul a cump\rat acum 68 de milioane de doze de vaccin de la companiile Ceva Sante Animale [i Boehringer Ingelheim. Guvernul va acoperi 70% din costul campaniei, care este estimat la 100 de milioane de euro. Profitul Agricol 32/2024

În plus, Fran]a preg\te[te campanii de vaccinare pentru a controla alte dou\ boli infec]ioase ale animalelor care s-au r\spândit rapid în ultimele luni> boala limbii albastre [i boala cerbului (EHDV). Autorit\]ile au distribuit deja milioane de doze de vaccin contra bolii limbii albastre fermierilor care cresc capre [i oi, dup\ ce o nou\ variant\ a virusului a ajuns pe teritoriul francez din nordul Europei. Pân\ acum, francezii au confirmat descoperirea a 41 de focare de infec]ie. Fesneau a promis c\ un vaccin contra bolii cerbului va fi disponibil în curând, dar virusul continu\ s\ fac\ momentan ravagii în sudul ]\rii, acolo unde mii de vaci au fost infectate.

Drago[ B|LDESCU

Congresul interna]ional de entomologie La Kyoto, Japonia, în perioada 2530 august, se desf\[oar\ a XXVIIa edi]ie a Congresului Interna]ional de Entomologie. România este reprezentat\ de Emil Georgescu, cercet\tor la INCDA Fundulea. La ceremonia de deschidere a Congresului au participat [i alte]ele regale Prin]ul Akishino cu so]ia sa, primarul din Kyoto, demnitari ai guvernului nipon. Iar premierul ]\rii gazd\ a transmis un mesaj vocal. Sunt semne ale respectului pe care oficialii japonezi îl arat\ [tiin]ei.

Dac\ laptele nu merge, investi]i ;n vin Zootehnist de profesie, Radu Moldovan cre[te 50 de vaci Holstein ;n Alba. Pentru c\ ;n ultimii ani a v\zut cum pre]ul laptelui r\m=ne tot jos, [i-a schimbat strategia. Va converti ferma de animale ;n ferm\ de carne, bazat\ pe rasa Aberdeen Angus, [i va investi ;ntr-o podgorie. Deocamdat\ are 18 hectare de vi]\ proasp\t plantat\. Separat, lucreaz\ [i la construc]ia brandului Domeniile Ambrosi Cr\ciunel. “M\ g=ndesc la schimbarea aceasta pentru c\ nu mai am ce s\ le dau hran\ animalelor. Iar pre]ul laptelui este 1,6, maxim 2 lei pe litru.”

Febr\ cataral\ ovin\ ;n Fran]a Pe 22 august, ;n Fran]a erau confirmate 190 de focare de febr\ cataral\ ovin\, iar num\rul este ;n cre[tere, recunoa[te ministerul agriculturii de la Paris. Febra cataral\ ovin\ este o boal\ viral\ care afecteaz\ micile rumeg\toare. Boala a mai fost depistat\ ;n Germania, }\rile de Jos (cum se nume[te acum Olanda) [i Belgia.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Grevele feroviare afecteaz\ exporturile de cereale din Canada Exporturile de cereale din Canada sunt afectate de greva angaja]ilor celor mai mari dou\ companii feroviare din Canada. De[i grevele s-au terminat, întârzierile acumulate tot mai provoac\ pierderi financiare exportatorilor. Conform unor estim\ri par]iale, doar în portul Vancouver grevele au împiedicat transportul a 638.900 de tone de rapi]\ [i 428.200 de tone de grâu.

USDA investigheaz\ Tyson Foods Departamentul de Stat pentru Agricultur\ al SUA (USDA) a confirmat c\ investigheaz\ ac]iunile marelui produc\tor de carne Tyson Foods, care a închis în ultimele luni nou\ fabrici de procesare din mai multe state americane. Autorit\]ile vor s\ afle dac\ Tyson a înc\lcat prevederile unei legi din anul 1921, care îi protejeaz\ pe cresc\torii de animale de "practici comerciale incorecte [i discriminatorii". Printre altele, legea le impune produc\torilor de carne s\-[i pl\teasc\ la timp angaja]ii [i furnizorii [i s\ respecte fermierii.

Kazahstanul interzice importul de grâu Ministerul Agriculturii din Kazahstan a anun]at interzicerea total\ a importurilor de grâu, inclusiv a celor din Uniunea Economic\ Eurasiatic\, pentru a proteja pia]a intern\. În prima jum\tate a acestui an statul asiatic a importat 1,3 milioane de tone de grâu, o cantitate egal\ cu cea din întreg anul trecut, de[i în ]ar\ exist\ rezerve de grâu de 5,1 milioane de tone din recolta intern\. În plus, Kazahstanul a[teapt\ în acest sezon o recolt\ foarte bun\ de grâu, produc]ia fiind estimat\ la cel pu]in 12 milioane de tone.

Victorie pentru Bayer în litigiile Roundup Grupul Bayer a câ[tigat o victorie important\ în litigiile din Statele Unite legate de efectele cancerigene ale erbicidului Roundup. În acest proces început în anul 2019, un cuplu din statul Pennsylvania a dat compania în judecat\ pentru c\ pe ambalajul produsului nu exista o avertizare c\ acesta poate avea efecte cancerigene, înc\lcând legile statale. Un tribunal de apel a respins îns\ cererea, motivând c\ reglement\rile federale nu obligau produc\torul s\ fac\ acest lucru, iar legile locale din Pennsylvania nu se aplic\ în acest caz.

În luna februarie, un alt tribunal de apel din statul Georgia a ajuns îns\ la o decizie contrar\ [i a decis c\ atât legile statale, cât [i cele federale trebuie respectate. Din cauza deciziilor contrare ale celor dou\ instan]e, litigiile ar putea ajunge acum la Curtea Suprem\ de Justi]ie a SUA. În cazul unei decizii favorabile a Cur]ii Supreme, Bayer ar putea sc\pa de o mare parte a proceselor pe tema Roundup. În anul 2020, gigantul german a pl\tit 10,9 miliarde de dolari pentru a sc\pa de majoritatea litigiilor de acest fel din SUA, dar peste 58.000 de cazuri sunt înc\ active.

Vremea instabil\ afecteaz\ recolta din toat\ Europa Vremea instabil\ din Europa a compromis o mare parte a recoltei din acest sezon, produc\torii de fructe [i legume fiind cei mai afecta]i. Cel mai mare produc\tor european de mere, Polonia, va avea în acest an o recolt\ cu 30% mai mic\ fa]\ de sezonul trecut. Pomii au înflorit devreme datorit\ temperaturilor calde de la începutul anului, dar o perioad\ de înghe] sever din luna aprilie a distrus o parte dintre fructele în formare. Podgoriile din Germania s-au confruntat cu aceea[i problem\, iar produc]ia de Riesling din acest an va fi una redus\, de calitate slab\. În Italia valul de canicul\ din aceast\ var\, atunci când temperatu-

ra a dep\[it 43 de grade Celsius, a ars pur [i simplu fructele [i legumele de pe câmp. Din acest motiv, produc]ia de ulei de m\sline va fi cu 50% mai mic\ în acest an. Seceta a redus la jum\tate [i recolta de grâu durum, afectând produc]ia de paste tradi]ionale. În Marea Britanie, cea mai mare problem\ este îns\ lipsa soarelui, care a împiedicat coacerea unor culturi ca ro[ii, castrave]i sau c\p[uni. De[i temperaturile au fost mai ridicate decât în mod normal, vara a fost una ploioas\, în special în principalele zone agricole din sud-estul ]\rii.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 32/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e interna]ionale, îns\ recolta slab\ din vestul Europei ofer\ un cadru favorabil revenirii pre]ului în perioada urm\toare.

Grâu România FOB Constan]a 197 euro/t (Ÿ) 985 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024. Pre]ul grâul a sc\zut [i în aceast\ s\pt\mân\, influen]at de presiunea competi]iei

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 207 dolari/ton\ (952 lei). A avut o sc\dere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Fran]a, pre]ul grâului

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

FOB Moselle a fost de 201 euro/ton\ (1.005 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 216 euro/ton\ (1.080 lei). A sc\zut cu 11 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 197 euro/t (985 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\. La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\.

Cota]ii - Bursa din Chicago Sep Oct Nov

$/t 19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 194 194 195 190 187 203 202 204 199 196 209 210 211 207 204

Cota]ii - Bursa din Kansas Sep Oct Nov

Porumb

crescut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în septembrie 2024, este de 199 euro/ton\ (995 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 180 euro/t (Ÿ) 828 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 162 dolari/ton\ (745 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Sep Oct Nov

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 145 148 147 147 146 154 157 156 156 154 161 165 164 164 162

Pre]uri - FOB, Argentina Sep Oct

$/t

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 181 184 184 185 182 182 185 184 184 184

Profitul Agricol 32/2024

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 196 euro/ton\ (980 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

$/t 19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 198 198 200 197 194 204 204 206 202 200 208 209 211 207 205

sa Pontivy a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 191 euro/ton\ (955 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei :n Argentina pre]ul FOBport a fost de 266 dolari/ton\ (1.224 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în septembrie este de 222 euro/t (1.110 lei). A crescut cu 11 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în august, a fost de 180 euro/ton\ (828 lei). A crescut cu 7 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Sep Oct Nov

$/t 19.08 20.08 21.08 22.0823.08 261 261 260 266 266 265 265 265 267 266 265 265 265 263 263

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

19.0820.08 21.08 22.08 23.08 Rouen 205 202 204 199 197 Dunquerque 205 202 204 199 197 Pallice 205 199 202 204 204 Creil FOB 203 201 203 199 196 Moselle FOB 209 206 207 204 201 Rouen FOB 227 221 223 219 216

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 197 euro/ton\ (985 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 182 dolari/ton\ (837lei). A avut o cre[tere de 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

19.08 20.08 21.08 22.0823.08 192 192 192 192 191 193 191 193 191 191 198 201 201 199 197 Bordeaux FOB 197 196 198 196 196 Pontivy 203 201 203 200 200

Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 19 - 23 august 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 366 dolari/ton\ (1.684 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> }\rile de Jos 130.600 tone, Mexic 73.600 tone, Egipt 60.500 tone, China 55.000 tone [i Japonia 46.300 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Sep Oct Nov

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 388 dolari/ton\ (1.785 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 337 dolari/ton\ (1.550 lei). A înregistrat o cre[tere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 344 351 351 353 345 351 358 358 360 353 358 365 365 367 359

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 Sep 880 892 897 904 891 Oct 863 874 878 886 871 Nov 852 861 864 872 859

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen

FOB Constan]a 166 euro/t (Ÿ) 830 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024.

Pontivy 193 191 192 189 187 Orz bere> Creil** 202 200 201 197 195 Moselle** 170 167 168 165 163

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 457 euro/ton\ (2.285 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\.

Pre]uri

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 456 euro/ton\ (2.280 lei). A avut

19 - 23.08.2024

173 170 171 168 166

Dunquerque 173 170 171 168 166

Rapi]\

euro/t

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 166 euro/ton\ (830 lei). A sc\zut cu 7 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru be-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

re, FOB-Moselle, a închis la 163 euro/ton\ (815 lei). A sc\zut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Sep Oct

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 334 343 344 344 337 330 339 337 337 333

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 460 euro/t (2.300 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

19.08 20.0821.08 22.08 23.08 Dieppe 454 453 453 460 460

o cre[tere de 1 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

euro/ton\ (2.285 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 458 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

19.08 20.0821.08 22.0823.08 455 453 453 456 456 Dunquerque 458 454 458 457 457 Moselle 458 454 458 457 457 Rouen

chiderea licita]iilor a fost de 885 euro/ton\ (4.425 lei). A crescut cu 30 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în septembrie 2024, este 312 euro/t (1.560 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

Australia> pentru livrare în septembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 242 dolari/ton\ (1.113 lei). A sc\zut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Sep

Sep Oct

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 855 860 865 880 885

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în septembrie 2024, este 445 euro/t (2.225 lei). Este la acela[i nivel ca [i s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Sep Oct

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 185 185 185 185 175 185 185 185 185 175

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 565 568 576 570 574 576 579 588 582 586 586 588 597 591 595

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

207 dolari/t

-3

162 dolari/t

¡1

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 175 dolari/ton\ (805 lei). A sc\zut cu 10 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Sep Oct Nov

$/t

19.08 20.08 21.08 22.08 23.08 385 392 393 393 388 388 395 396 396 391

366 dolari/t

¡1

175 dolari/t

- 10

Profitul Agricol 32/2024

Pre]uri [i pie]e

Topul produc\torilor de porumb Principalii produc\tori. Total> 1.220 milioane tone

Departamentul Agriculturii al SUA anun]\ o sc\dere a produc]iei globale de porumb cu aproape 5 milioane tone [i un total de 1.220 milioane tone. Sunt reduceri de produc]ii pentru Uniunea European\ (-3,5 mil. tone), Rusia (-0,9 mil.), Ucraina (-0,5 mil. tone) [i Moldova (-0,7 mil. tone). :n schimb, produc]ia SUA este a[teptat\ s\ creasc\ cu aproape 1,2 milioane tone. :n topul exportatorilor la nivel mondial se men]in SUA, cu 58 milioane tone (¡ 2 milioane tone), fiind urmate de> Brazilia (51 milioane tone, neschimbat fa]\ de anul trecut)< Argentina (37 milioane tone, mai mult cu 4 mil. de tone)< Ucraina (24 milioane tone, mai pu]in cu 5 milioane tone)< Fed. Rus\ (4,2 milioane tone, în sc\dere cu 2 milioane tone)< 18

UE (3 milioane tone, mai pu]in 0,4 milioane tone). :n topul importatorilor, pe primul loc este China, cu 23 milioane tone, urmat\ de> Mexic (22 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)< UE (18 milioane tone, mai pu]in cu 2,5 milioane tone)< Japonia (15,5 milioane tone) Coreea de Sud (11,8 milioane tone, mai mult cu 0,2 mil. tone) Vietnam (11,7 milioane tone) Iran (8,2 milioane tone, mai mult cu 0,4 mil. tone)< Egipt (7,8 milioane tone). Comer]ul global este prognozat în sc\dere, din cauza exporturilor reduse pentru Ucraina (-0,5 mil. tone), Serbia (-0,7 mil. tone), Rusia (-0,6 mil. tone), Africa de Sud (-0,4 mil. tone), Uniunea European\ (-0,5 mil.

tone) [i Paraguay (-0,5 mil. tone). Consumul mondial va sc\dea la 1,218 milioane tone, mai mic cu 4 milioane tone. Marii consumatori sunt> SUA (322 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut) China (313 milioane tone, mai mult cu 6 milioane tone) Brazilia (80,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone) UE (76 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone) Mexic (47 milioane tone) India (38,4 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone). Stocurile mondiale de porumb ajung la 310 milioane tone, fa]\ de 308,5 milioane tone cât au fost în anul de comercializare 2023/24.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 32/2024

Pre]uri [i pie]e

Porumbul din România, afectat grav de secet\ :n rândul ]\rilor din Uniunea European\, România ocup\ locul doi, dup\ Fran]a, în ce prive[te suprafa]a cultivat\ cu porumb. USDA estimeaz\ produc]ia de porumb din România pentru anul de comercializare 2024/2025 la 8,7 milioane tone, în sc\dere cu 1,5 milioane tone (-15%) fa]\ de anul trecut. Suprafa]a cultivat\ cu porumb este de aproximativ 2,2 milioane de hectare, cu 2% mai redus\ fa]\ de anul trecut [i cu 13% sub media pe 5 ani. Se estimeaz\ un randament de 4,03 tone/hectar, mai mic cu 13% fa]\ de anul trecut [i de media pe 5 ani. Pe la mijlocul lunii iulie, culturile se afl\ de obicei în stadiile de apari]ia m\t\sii [i polenizare, iar la sfâr[itul lunii iulie [i pân\ în august în faza de umplere a boabelor. Anul acesta îns\, aceste condi]ii nefavorabile au predominat, afectând plantele [i sc\zând randamentele, spun anali[tii americani. Procentul de verdea]\ medie sezonier\ (PASG) observat din satelit arat\ zone cu vigoare redus\ a vegeta]iei

pe ariile cultivate intensiv de-a lungul Dun\rii. Stresul prin evapotranspira]ie, temperaturile ridicate [i lipsa precipita]iilor sunt clar vizibile în h\r]ile realizate în iulie. În plus, personalul FAS Bucure[ti a vizitat culturile din partea de est a României [i a confirmat deteriorarea plantelor [i, implicit, produc]iile foarte slabe.

De[i nu arat\ în condi]ii optime, culturile din vestul României nu sunt nici pe departe la fel de rele ca cele din sud [i est, deoarece condi]iile meteorologice nu au fost la fel de severe.

pagin\ de Marilena R|DUCU

{i în Ucraina produc]ia de porumb este revizuit\ în sc\dere În prezent, Ucraina este împ\r]it\ în doua zone> o parte aflat\ în r\zboi [i una liber\. Conform informa]iilor furnizate de c\tre FAS Kiev, a[a cum a fost elaborat raportul privind situa]ia produc]iilor din Ucraina, din cauza r\zboiului în desf\[urare nu exist\ informa]ii oficiale [i de încredere despre starea agriculturii ucrainene în zona de conflict. Ca urmare, datele privind suprafa]a [i produc]ia furnizate în prezent Profitul Agricol 32/2024

de FAS Kiev, Ministerul Agriculturii [i Serviciul Statistic al Ucrainei, care furnizeaz\ date pentru prognozele USDA, nu reflect\ întreaga ]ar\. :n plus, sunt excluse date privind teritoriiile ocupate din regiunile Done]k, Zaporizhzhia, Luhansk [i Herson. De asemenea, Ministerul Agriculturii de la ei nu include Crimeea în rapoarte, îns\ estim\rile USDA

includ [i aceste produc]ii, furnizate de Agen]ia Rus\ de Statistic\, Rosstat. Pentru anul de comercializare 2024/25 produc]ia de porumb din Ucraina este prognozat\ la 27,2 milioane tone, redus\ cu 16% fa]\ de anul trecut. Randamentul este estimat la aproximativ 6,63 tone/hectar, mai mic cu 14% fa]\ de anul trecut. Suprafa]a cultivat\ cu porumb ajunge la 4,1 milioane hectare, în sc\dere cu 2% fa]\ de anul trecut. 19

Pre]uri [i pie]e

Produc]ii-record la grâu Principalii produc\tori. Total> 798 milioane tone

Pentru anul de pia]\ 2024/25, Departamentul Agriculturii al SUA crede c\ produc]ia mondial\ de gr=u va atinge un nivel record de 798 milioane tone, mai mare cu 8,6 milioane tone fa]\ de anul trecut. Asta deoarece revizuirile estim\rilor de produc]ii în cre[tere pentru Ucraina (¡2 mil. tone), Kazahstan (¡1,5 mil. tone) [i Australia (¡1 mil. tone) dep\[esc sc\derile din Uniunea European\ [i Statele Unite. Produc]ia din Uniunea European\ scade cu 2 milioane tone [i ajunge la 128 milioane tone. La importatori pe primele locuri se situeaz\ China, Egipt [i Indonezia cu câte 12 milioane tone, urmate de> UE (11 milioane tone, mai pu]in cu 2 milioane tone)< Algeria (9 milioane tone, mai pu]in cu 0,2 milioane tone)< Turcia (8 milioane tone, mai pu]in cu aproape 1 milion de tone fa]\ de anul trecut). 20

Pia]a grâului pe pie]ele lumii

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u> Rusia (48 milioane tone, mai pu]in cu 7 mil. tone fa]\ de anul trecut)< UE (34 milioane tone, mai pu]in cu 3,5 milioane tone fa]\ de anul trecut)< Canada (25 milioane tone)< Australia (23 milioane tone)< SUA (22,5 milioane tone, mai mult cu 3 milioane tone). Consumul mondial ajunge în aceast\ lun\ la 804 milioane tone, datorit\ cre[terii consumului de furaje [i [roturi în UE, Kazahstan [i Ucraina. }\ri cu stocuri mari de grâu

China

134,5 mil. t

Varia]ie fa]\ de 2023/24 Ÿ

SUA

22,5mil. t

¡ 3 mil. t

10 mil. tone

- 5,4 mil. t

India

8,5 mil. tone

- 1 mil. t

2024/25

Cota]iile exportatorilor au fost mixte, din cauza incertitudinilor marilor exportatori legate de produc]ii [i a cererii interna]ionale sc\zute. :n Rusia, cota]ia gr=ului a crescut cu 3 dolari/ton\ [i a ajuns la 222 dolari/ton\. :n UE s-a înregistrat o cre[tere de 7 dolari/ton\, ajungând la 242 dolari/ton\, din cauza problemelor de produc]ia din Fran]a. :n Australia, cota]iile au sc\zut cu 16 dolari/ton\, pânå la 282 dolari/ton\, din cauza concuren]ei sporite din zona M\rii Negre [i a cererii sc\zute din China. {i cota]iile din Argentina au înregistrat o sc\dere de 1 dolar/ton\ [i au ajuns la 272 dolari/ton\. :n Canada pre]urile au sc\zut cu 13 dolari/ton\ [i au ajuns la 260 dolari/ton\. Cota]iile din SUA au sc\zut cu 16 dolari/ton\ [i au ajuns la 252 dolari/ton\. Profitul Agricol 32/2024

Pre]uri [i pie]e

Produc]ii slabe la grâu în Europa

Ucraina> 21,6 milioane tone de grâu Produc]ia de grâu din Ucraina pentru sezonul 2024/25 este estimat\ în raportul USDA la 21,6 milioane tone, în sc\dere cu 6% fa]\ de anul trecut. Randamentul este prognozat la 4,15 tone/hectar, neschimbat fa]\ de prognoza de luna trecut\, dar în sc\dere cu 10% fa]\ de anul trecut. Suprafa]a cultivat\ cu grâu este estimat\ s\ ajung\ la 5,2 milioane hectare, în cre[tere cu 11% fa]\ de estim\rile din raportul de luna trecut\ [i cu 4% fa]\ de anul trecut.

Australia> 30 milione tone de grâu Produc]ia de grâu din UE scade, în mare parte din cauza reducerii suprafe]elor cultivate. În plus, zonele din vestul Europei au suferit de satura]ie cu ap\. Fran]a, cel mai mare produc\tor de grâu din UE, s-a confruntat cu precipita]ii excesive pe tot parcursul sezonului, oarecum asem\n\toare cu situa]ia sumbr\ din 2016. Produc]ia din acel sezon a fost cea mai sc\zut\ din ultimele decenii, din cauza ploilor excesive [i a lipsei de lumin\ de la soare pentru fotosinteza culturilor. Mul]i fermieri francezi au fost nevoi]i s\ treac\ de la culturile de toamn\ la cele de prim\var\, deoarece întârzierile la sem\natul de toamn\ au fost mari, reducând suprafa]ele cu grâu. Alte zone din vestul Europei au trebuit, de asemenea, s\ schimbe mixul de culturi, cum ar fi Germania, al doilea mare produc\tor din UE. De altfel, ploile excesive au provocat dificult\]i în majoritatea zonelor continentului. În nordul Italiei, prim\vara 2024 a fost cea mai ploioas\ din 2018 pân\ în prezent, îngreuProfitul Agricol 32/2024

nând r\s\rirea [i întârziind recoltarea. :n Letonia, ploile abundente au stagnat lucr\rile în mod semnificativ, întârziind înfiin]area culturilor, a[a cum s-a observat în vizitele la fa]a locului ale delega]iilor FAS Washington [i FAS Var[ovia. :n toat\ Europa culturile de grâu s-au dezvoltat for]at, înainte de normal, din cauza temperaturilor peste medie din prim\var] [i var\. Ploile din var\ au împiedicat recoltarea, prelungind sezonul în zonele de nord [i vest, [i au redus în acela[i timp [i calitatea produc]iei. Per total, produc]ia de grâu în Uniunea European\ pentru anul de comercializare 2024/25 este prognozat\ s\ ating\ cam 128 milioane de tone, în sc\dere cu aproape 7 milioane tone fa]\ de anul trecut [i cu 5% sub media pe 5 ani. S-au cultivat aproximativ 23,1 milioane de hectare, mai pu]in cu 1,2 milioane de hectare (5%) fa]\ de anul trecut [i cu 4 la sut\ sub media pe 5 ani. Randamentul este estimat la 5,54 tone/hectar.

Marilena R|DUCU

USDA estimeaz\ c\ produc]ia de grâu din Australia pentru anul de comercializare 2024/2025 va fi de 30 milioane tone, în cre[tere cu 1 milion de tone. S-au cultivat 12,8 milioane de hectare cu grâu, mai mult cu 0,3 milioane de hectare fa]\ de anul trecut. Randamentul este prognozat la 2,34 tone/hectar, mai mare cu 13% fa]\ de anul trecut. Cre[terea produc]iei este determinat\ de doi factori principali> extinderea suprafe]ei cultivate [i condi]iile bune de dezvoltare a culturilor, datorit\ precipita]iilor venite la timp în principalele zone produc\toare de grâu.

Kazahstan> 16 milione tone de grâu Produc]ia de grâu din Kazahstan pentru anul 2024/25 va ajunge la 16 milioane tone, în cre[tere cu 10% fa]\ de estimarea de luna trecut\ [i cu 32% fa]\ de anul trecut. Randamentul total de grâu este prognozat la 1,23 tone/hectar, mai mare cu 33% fa]\ de anul trecut. Suprafa]a cultivat\ va fi de aproximativ 13 milioane de hectare, în sc\dere cu 1% fa]\ de anul trecut.

CULTURI

VEGETALE

Secet\ pedologic\ puternic\ [i extrem\ în întreaga ]ar\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, în perioada 19 - 25 august 2024, reparti]ia pe regiuni geografice la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> 22

Banat> 0 - 6,6 l/mp< Cri[ana> 0,5 l - 39,0 l/mp< Maramure[> 0 - 1,5 l/mp< Transilvania> 0 - 5.9 l/mp< Oltenia> 0 - 2,3 l/mp< Muntenia> 0 - 3,2 l/mp< Moldova> 0 - 0,1 l/mp< Dobrogea> 0 - 0,7 l/mp. În cultura de porumb neirigat, con]inutul de ap\ pe profilul de sol 0-100 cm se încadreaz\ în limite

sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în Maramure[, Cri[ana, Banat, Oltenia, Muntenia [i Dobro gea, pe suprafe]e agricole extinse din Moldova, local nordul, nord-vestul, centrul, sudul [i sudvestul Transilvaniei. Rezerva de umiditate din sol prezint\ valori satisf\c\toare local în sudul, estul, centrul [i nord-estul Transilvaniei, izolat în vestul Moldovei. Profitul Agricol 32/2024

CULTURI VEGETALE

Seceta love[te [i oamenii, nu doar culturile Din cauza secetei, alimentarea cu ap\ este asigurat\ cu restric]ii ;n 628 localit\]i, iar sectoarele Dun\rii aferente a 49 de localit\]i se afl\ în faza de aten]ionare-avertizare.

În

349 de localit\]i, din care 6 ora[e/municipii (Dorohoi, Novaci, Ia[i, Pa[cani, Hârl\u [i Solca), alimentarea cu ap\ este asigurat\ cu restric]ii, în anumite intervale orare. Cele mai multe localit\]i afectate sunt în jude]ele> Boto[ani (101), Ia[i (94), Vrancea (36), Gorj (28), Bac\u (16), Neam] (12), Vaslui (10), Mehedin]i (8), Arge[ (8), Gala]i (6), Giurgiu (6), Dâmbovi]a (5), Bra[ov (5), Hunedoara (4), Suceava [i Olt (c=te 3), Teleorman (2), Dolj [i Cara[-Severin, c=te o localitate ;n fiecare. Alte 279 de localit\]i care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu ap\, ci doar de surse individuale sunt afectate de seceta prelungit\, având fântâni secate. Cele mai lovite sunt jude]ele Boto[ani, Vaslui, Neam], Bac\u, Suceava, Ia[i, Gala]i, Olt, Prahova, Vrancea, Mehedin]i [i Gorj. Coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare administrate de Apele Române [i Hidroelectrica este de 76,75%, în sc\dere fa]\ de acum o lun\ - 15 iulie - când era de 80,46%. Volumul de ap\ în principalele lacuri este de cca 3,35 miliarde mc (în sc\dere fa]\ de 3,49 miliarde mc, cât era în 15 iulie).

Profitul Agricol 32/2024

P=n\ la sfâr[itul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu ap\ pentru popula]ie [i industrii [i produc]ia de energie electric\ pentru Sistemul Energetic Na]ional va fi un coeficient de umplere de 75%. Debitul Dun\rii la intrarea în ]ar\ (sec]iunea Bazia[) este de 2.500 mc/s (la jum\tate comparativ cu 15 iulie), dar este în cre[tere, ajungând pân\ la valoarea de 2.800 mc/s în data de 26 august. {i a[a, tot se situeaz\ sub media lunii august, de 4.300 mc/s. În 2022, ;n aceea[i perioad\ (1721 august), Dun\rea avea un debit de 1.750 mc/s. Minimul istoric al debitului Dun\rii la intrarea în ]ar\ s-a atins în anul 2003, când Dun\rea avea un debit de 1.500 mc/s, în intervalul 3-5 septembrie 2003, conform Institutului Na]ional de Hidrologie [i Gospod\rire a Apelor. Sectoare ;ntregi de pe fluviu [i bra]ele acestuia (M\cin, Borcea, Chilia, Tulcea [i Sulina), aferente a 49 localit\]i, se afl\ în faza de aten]ionareavertizare, [i anume> Dun\rea - între Br\ila - Gala]i, pe sectoarele aferente a dou\ localit\]i (jude]ul Br\ila), între Vadu Oii - Br\ila, pe sectoarele aferente a [apte localit\]i, (jude]ul Br\ila), între ChiciuVadu Oii (amonte Chiciu), pe sectoarele aferente a cinci localit\]i riverane (jude]ul C\l\ra[i), între ChiciuCernavod\-Hâr[ova, pe sectoarele aferente a opt localit\]i riverane (jude]ul Constan]a), între Dun\re-Gala]i, pe sectoarele aferente a trei localit\]i (jude]ul Tulcea) pentru popula]ie, iriga]ii, industrie, piscicultur\<

Bra]ul Borcea - între Chiciu Vadu Oii, pe sectoarele aferente a nou\ localit\]i riverane (jude]ele C\l\ra[i [i Ialomi]a) pentru iriga]ii [i industrie< Bra]ul M\cin - pe sectoarele aferente a 10 localit\]i riverane (o localitate în jude]ul Br\ila, nou\ localit\]i în jude]ul Tulcea), se afl\ în faza de aten]ionare-avertizare pentru popula]ie, iriga]ii, industrie, piscicultur\< Bra]ul Chilia - sectorul Dun\re bra] Chilia, pe sectoarele aferente a patru localit\]i riverane (jude]ul Tulcea) pentru popula]ie, iriga]ii, piscicultur\< Bra]ele Dun\rii- Tulcea [i Sulina sectorul Dun\re - bra]ul Sulina, pe sectoarele aferente a [ase localit\]i riverane (jude]ul Tulcea) pentru popula]ie, iriga]ii, industrie, piscicultur\. Patru sectoare pe râurile interioare, respectiv Bistra (jude]ul Bihor), Olt (jude]ul Bra[ov), se afl\ în treapta I de restric]ii pentru iriga]ii, piscicultur\, industrie< Patru sectoare pe râurile/pârâurile Barc\u (jude]ul Bihor), Belinul Mare [i Vadasz (jude]ul Covasna) se afl\ în treapta II de restric]ii pentru popula]ie, piscicultur\ [i iriga]ii< Treisprezece sectoare pe râurile Buz\u (jude]ul Br\ila), Homorodul Mare, Fi[ag (jude]ul Harghita), Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, M\rcu[a, Canalul Morii (jude]ul Covasna) se afl\ în treapta III de restric]ii pentru folosin]ele popula]ie, iriga]ii, piscicultur\ [i industrie. 23

CULTURI VEGETALE

De 12 ani, Adrian Iacob a renun]at la porumb Adrian Iacob are 38 ani, lucreaz\ peste 1.400 de ha [i spune c\ a renun]at s\ mai cultive porumb, de 12 ani. De ce? “Fiindc\ aceast\ cultur\ este extrem de sensibil\ la c\ldur\”, spune tân\rul fermier.

nul 2012 a fost extrem de p\gubos în ceea ce prive[te porumbul. Adrian Iacob ;[i aminte[te c\ a avut sem\nate 700 de hectare [i din cauza secetei crunte nu a reu[it s\ recolteze aproape nimic. Atunci s-a decis s\ nu mai cultive porumb. :nc\ ;[i aminte[te ;n detaliu experien]a de atunci. Pân\ în 20 iunie, a avut o cultur\ extraordinar de bine dezvoltat\. Plantele ajunseser\ pân\ la 2 metri în\l]ime [i evoluau foarte bine. A urmat o perioad\ de 30 de zile f\r\ ploaie, cu temperaturi de peste 35°C ziua [i 25°C noaptea [i au pârjolit tot. Ast\zi, Adrian Iacob nu cultiv\ porumb, dar mizeaz\ pe rapi]\, regina culturilor (30% din ferm\), [i grâu (40%). De asemenea, în func]ie de an, în propor]ie de 20% - 30% cultiv\ soia. E o cultur\ pe care pune accent de vreo trei - patru ani, de când “costurile cu fertilizan]ii au crescut pân\ la cer”, mai ales de când a ap\rut fenomenul Ucraina. Astfel, el a încercat s\ identifice solu]ii salvatoare, iar soia este o vari-

ant\ câ[tig\toare, fiindc\ las\ în urm\ terenul curat [i fertilizat, îmbog\]it cu azot. Dup\ soia seam\n\ direct grâul, f\r\ nicio alt\ interven]ie pe teren. Soia e o plant\ premerg\toare excep]ional\ pentru grâu, fiindc\ fixeaz\ o cantitate destul de mare de azot în sol. Tân\rul fermier mizeaz\ pe regina culturilor, fiindc\ este o plant\ care aduce profit. Din p\cate, 2024 nu a fost un an prea bun pentru rapi]\ din cauza condi]iilor meteo cu temperaturi extreme care i-au tulburat\ evolu]ia [i dezvoltarea, înc\ din luna martie. Una din cauze a fost c\ marile c\lduri au început din 15 martie, iar din 12 aprilie, temperaturile au fost chiar de 30 - 32 de grade. Astfel, au fost for]ate toate procesele fiziologice. Ramifica]ia a fost mai redus\, înfloritul mai scurt, num\rul de p\st\i mai mic. Din cauza temperaturilor extreme, plantele nu au avut talie [i nu au fructificat normal. Totul a fost gr\bit cu peste trei s\pt\mâni. Dac\ în al]i ani rapi]a ajungea pân\ la 2 m, avea ramifica]ii bogate [i silicve multe, în 2024, cultura a fost deficitar\ la toate aspectele. Produc]ia medie a atins 2.000 de kg la ha, de pe cele 300 de ha, cu mai multe sole reîns\mân]ate. A fost o prim\var\ extrem de c\lduroas\. Suma gradelor a fost atins\ mult mai repede, de aceea a avut o dezvoltare anemic\. Cultura a suportat [i un înghe] târziu de prim\var\, care a diminuat din produc]ie. Grâul, de asemenea, nu a avut talie [i nici spicul nu a fructificat cum trebuie. De aceea [i recoltatul a început mult mai devreme cu vreo trei

s\pt\mâni, atât la grâu, cât [i la rapi]\. Iacob a ob]inut o produc]ie medie de 6,5 tone de grâu la ha, în 2024. A fost bine, dat fiind c\ au fost ajustate din cheltuieli> sem\nat, în minimum till, iar suprafe]ele cu soia au fost îns\mân]ate direct. Astfel, cheltuielile [i cu preg\tirea terenului au fost diminuate. În 2024, produc]ia de soia va fi la jum\tate, 1.500 de kg la ha. Ar fi trebuit s\ fie peste 3.000 de kg la ha, dar a avut vârfuri [i de 4.000 de kg, în al]i ani. Media multianual\ a fost cuprins\ între 2.800 - 3 200 kg la ha, în condi]ii relativ normale cu câteva episoade de ploaie pe sezon. “Dac\ pre]ul se men]ine la nivelul actual, suntem pe break even - costul total [i veniturile sunt egale”, a concluzionat fermierul. Cheltuielile directe sunt în jur de 3.000 de lei pe ha de soia. Pre]ul era de 1,90 de lei - 2 lei, în luna august 2024. Dac\ se adaug\ cheltuielile indirecte amortiz\ri etc., atunci apar pierderile. Adrian crede c\ un pre] echitabil ar fi de 2,50 de lei kg de soia pentru ca [i fermierul s\ aib\ un venit decent, iar grâul, 1 leu - 1,10 lei. În ceea ce prive[te floarea-soarelui, raportat la condi]iile pedoclimatice din acest an, cu temperaturi extreme [i secet\, Adrian preconizeaz\ o produc]ie decent\, de pe cele 50 de ha. Pentru Adrian Iacob, agricultura este o activitate de familie. A terminat Facultatea de {tiin]e Economice sec]ia Economie [i Afaceri Interna]ionale de la Universitatea de Vest Timi[oara. A început de la un nucleu de 12 ha, terenul familiei, dar a avut [i aniProfitul Agricol 32/2024

CULTURI VEGETALE

male (porci [i p\s\ri), o gospod\rie clasic\ româneasc\. Pentru a reu[i s\ î[i cumpere utilaje agricole moderne, tat\l lui care a lucrat la fostul Comtim, actualul Smithfield, apoi a plecat în Germania, de unde a achizi]ionat o combin\ secondhand, Class Mercator, cu un hader de doi metri. În 2024, Adrian Iacob a ajuns s\ aib\ un parc auto foarte bine pus la punct. De]ine 5 combine New Holland, tractoare [i implemente [i mizeaz\ pe agricultura de precizie. De]ine cele mai moderne utilaje, toate dotate cu GPS [i senzori de precizie [i monitorizare de consum etc. Astfel, poate controla orice pierdere [i cre[te productivitatea. Poate evita suprapunerile inutile la discuit [i sem\nat, la opera]iunile agricole repetitive, motorina [i fertilizan]ii reprezentând costurile cele mai mari. :n ferm\ are cinci angaja]i de teren [i doi în birouri. În plus, to]i membrii familiei sunt implica]i în activit\]ile fermei. Încet-încet, ferma s-a extins de la sine. Au fost luate terenuri în arend\, iar în m\sura posibilit\]ilor, a fost achizi]ionat p\mânt Profitul Agricol 32/2024

Anul 2000 a fost un an de cotitur\. Dup\ ce a fost promulgat\ “legea Lupu”, o suprafa]\ retrocedat\ proprietarului a crescut pân\ la 50 de ha. Foarte mul]i [i-au primit înapoi propriet\]ile furate de statul comunist. Astfel, familia lui a reu[it s\ mai achizi]ioneze teren agricol. Al doilea boom a fost dup\ ce România a intrat în Uniunea European\. Atunci, suprafa]\ fermei a mai crescut cu câteva sute de ha, luate în arend\ sau achizi]ionate de la unii proprietari. Adrian Iacob a pus un accent deosebit pe atragerea de fonduri europene în dezvoltarea fermei [i pe cump\rarea de utilaje agricole performante, în scopul cre[terii productivit\]ii. Unul dintre cele mai mari proiecte cu finan]are de la UE a fost de de aproape 2 milioane de euro, pentru construirea unei baze de recep]ie, format\ din mai multe silozuri, magazie [i laborator de analize. Cu eforturi [i cu ajutorul unei firme de speciali[ti, el a reu[it implementarea acestui important proiect. Este vorba de un flux complet de preluare, condi]ionare, uscare, depozitare pe celule metalice, cu o capa-

citate de 3.000 tone, dar [i o magazie automatizat\, de 4.000 de tone, utilizat\ în func]ie de de produsul depozitat. De regul\ oleaginoasele sunt depozitate în magazie, iar cerealele grele - grâu, porumb - în siloz.

“Înainte mai aveam spa]ii simple de depozitare, dar acum ne afl\m la un nivel superior, cu condi]ii moderne de p\strare conform normelor UE”, este de p\rere fermierul. Adrian dore[te s\ extind\ capacitatea de depozitare [i vrea s\ mai acceseze un alt proiect important. A mai dezvoltat proiecte cu finan]are european\, dar mai mici, pentru achizi]ii simple. Drama este c\ în Liebling [i în celelalte locurile unde de]ine p\mânt nu se poate implementa un sistem de iriga]ii. Ar presupune o investi]ie extrem de mare [i nu se justific\. Prin urmare, el caut\ s\ identifice tehnologii [i metode de lucru prin care s\ conserve apa în sol.

Gheorghe MIRON 25

CULTURI VEGETALE

NovaTec Classic> Fertilizare complex\, complet\ [i echilibrat\ NovaTec Classic reprezint\ o inova]ie în fertilizarea solului, oferind o formul\ unic\ în România care asigur\ eliberarea controlat\ a nutrien]ilor [i o nutri]ie echilibrat\ pentru plante pe toat\ perioada de vegeta]ie. Pentru a în]elege mai bine eficien]a [i aplicarea NovaTec Classic, vom analiza mai jos un exemplu practic de calcul al dozei de îngr\[\mânt necesare pentru o cultur\ de grâu. Randamentul de utilizare al elementelor nutritive din îngr\[\mintele clasice> - Azot (N)> 35% - Fosfor (P2O5)> 20% - Potasiu (K2O)> 25% Recomand\ri pentru grâu> Când se recomand\ 30 kg de azot pentru o ton\ de boabe de grâu, planta utilizeaz\ în medie 35% din aceste 30 kg, adic\ 10,5 kg.

Randamentul de utilizare din NovaTec Classic În cazul îngr\[\mântului cu eliberare controlat\, randamentul de utilizare este de 60-70% pe o durat\ mai lung\. Astfel, pentru 30 kg de azot necesar unei tone de boabe, cantitatea necesar\ de îngr\[\mânt se împarte mai întâi la 2 (datorit\ randamentului) [i apoi înc\ o dat\ la 2 (datorit\ eliber\rii treptate [i absorb]iei mai mari din sol [i atmosfer\ pe o durat\ mai lung\). Rezult\ c\ azotul efectiv necesar din îngr\[\mânt este> 30 kg÷2÷2Ÿ7,5 kg de azot pentru o ton\ de boabe. 26

Compozi]ie NovaTec Classic - Azot (N) total> 12% - Fosfor (P2O5)> 8% - Potasiu (K2O)> 16% - Magneziu (MgO)> 3% - Sulf (SO3)> 9% - Fier (Fe)> 0,06% - Bor (B)> 0,02% - Zinc (Zn> 0,01% - DMPP> 0,056% Aplicare pe soluri cu con]inut ridicat de humus> Pe soluri cu un con]inut de humus peste 3%, cantitatea efectiv necesar\ poate sc\dea chiar [i la 5 kg de azot efectiv din îngr\[\mânt. Exemplu de dozare pentru grâu> Pentru o produc]ie de 7 tone grâu/ha> - Necesar de azot> 7,5 kg/ton\ × 7 tone/ha Ÿ 52,5 kg/ha Distribu]ia azotului poate fi realizat\ astfel> - NovaTec Classic> 150 kg/ha Ÿ 18 kg azot/ha - Nexur 46> 100-150 kg/ha Ÿ 4669 kg azot/ha Aceast\ distribu]ie asigur\ o nutri]ie echilibrat\ [i men]ine capacitatea de absorb]ie a elementelor macro, oligo [i micro, atât din sol, cât [i din fertiliz\ri foliare.

Aplicare [i dozare - Culturile de câmp> 150 kg/ha - Culturile horticole> 200 - 400 kg/ha. NovaTec Classic reprezint\ un pas înainte în fertilizarea solului, oferind o solu]ie eficient\, sustenabil\ [i prietenoas\ cu mediul.

Cu beneficii clare în sporul de produc]ie [i protec]ia plantelor [i a solului, acest îngr\[\mânt inovator este alegerea potrivit\ pentru agricultorii care doresc s\ îmbun\t\]easc\ solul, nivelul produc]iilor [i calitatea recoltelor.

dr. ing. Ioan ENOIU director strategii integrate NATUREVO

Avantajele utiliz\rii NovaTec Classic - Spor de produc]ie [i calitate superioar\> l Ofer\ un spor de produc]ie de 5 - 30%. l Utilizeaz\ doze reduse pe hectar cu 20 - 50% comparativ cu fertilizan]ii tradi]ionali. l Reducerea cheltuielilor de transport, manipulare [i aplicare. - Absorb]ie eficient\ a nutrien]ilor> l Macro [i microelementele precum P, Fe, Mn, Zn, Cu sunt absorbite mai eficient. l Asigur\ o nutri]ie continu\ [i echilibrat\ cu azot. - Protec]ia mediului [i a plantelor> l Reducerea pierderilor de azot prin levigare [i evaporare. l Îmbun\t\]e[te activitatea microorganismelor din sol. l Potasiul sub form\ de sulfat (SOP) este ideal pentru culturile sensibile la clor sau pe solurile s\r\turate. Profitul Agricol 32/2024

Dimitrie Musc\ va îns\mân]a 1.500 de ha de rapi]\ [i 2.500 ha de grâu În perspectiva preg\tirii campaniei de toamn\, Dimitrie Musc\, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, sper\ s\ vin\ ploile, cât mai repede! Pentru anul agricol 2024 -2025, el va îns\mân]a 1.500 de hectare de rapi]\ pe Curtici [i Olari. Terenul este preg\tit deja, doar mai trebuie aplicat\ o fertilizare. De asemenea, va cultiva 2.500 de ha cu grâu, dar [i 700 ha - 800 ha cu orz.

rimul lucru pe care Musc\ la f\cut dup\ ce a recoltat cerealele a fost s\ preg\teasc\ terenul pentru rapi]\ct timp mai exista umiditatea în sol [i p\mântul a putut fi prelucrat aproape bine. A fost împr\[tiat [i gunoi de grajd provenit din propriile ferme de ani-

Profitul Agricol 32/2024

male, porci [i vaci, pe 300 de hectare. Apoi a scarificat, dar a [i arat. “E normal, fiindc\ nu m\ uit dup\ ce zic cei de la UE. Trebuie s\ am grij\ c\, dac\ am dat gunoiul de grajd, trebuie s\ îl [i încorporez, nu s\ las s\ se duc\ în aer toate elementele nutritive. Nu trebuie s\ r\mân\ nimic neîncorporat”, este de p\rere fermierul. În 2024, Dimitrie Musc\ a început recoltatul porumbului mult mai devreme, din cauza temperaturilor excesive care au persistat înc\ din martie [i au gr\bit maturitatea culturilor. “Anul acesta, peste tot în ]ar\ s-a procedat astfel”, a concluzionat fermierul. El a explicat c\ planta ajunge la maturitate când ob]ine suma gradelor de temperatur\, zi de zi. Fiecare cultur\ are apogeul ei, în momentul când atinge temperatura maxim\. Atunci, are loc coacerea [i se face recoltatul. În 2024, s-a ajuns la acest nivel mult mai repede, cu peste trei s\pt\mâni. Musc\ sper\ s\ ob]in\ o pro-

duc]iei de 12.000 de tone la Olari. El de]ine capacit\]i de depozitare de 70.000 de tone [i nu vinde porumbul la recoltare. Va a[tepta s\ creasc\ pre]urile. “Trebuie s\ recunosc public. Am avut într-o zi, la începutul lui iulie, diminea]a, 10 litri de ploaie, iar seara, 60 de litri. Sigur c\ atunci porumbul sa f\cut. Ploaia a dat rezultate bune”, a spus fermierul. La Olari, porumbul a avut peste 2 metri în\l]ime, de aceea preconizeaz\ produc]ii foarte bune. Pe de alt\ parte, în 2024, la Curtici, a ob]inut 10.000 de tone de siloz de porumb [i 7.000 de tone la Olari, în total, 17.000 de tone din cele dou\ locuri. A avut 350 de hectare de porumb destinat silozului la Curtici [i a ie[it o produc]ie de 41 de t pe hectar [i la Olari, a ie[it 56 de t de siloz pe hectar. A folosit hibrizi F de la Bayer. Silozul este destinat

Gheorghe MIRON 27

CULTURI VEGETALE celor 2.800 de vaci de la ferma de la Curtici [i celor 1.200 de vaci aflate la Olari.

Pia]a cerealelor va merge bine Pentru 2024 -2025, Dimitrie Musc\ sper\ c\ pia]a cerealelor p\ioase, inclusiv la porumb, s\ mearg\ bine [i este sigur c\ nu se va mai ajunge la crize, a[a cum au fost în ultimii doi ani de când s-a declan[at “fenomenul Ucraina!” Musc\ sus]ine c\ Fran]a are un minus de 10 milioane de tone, Germania tot de 10 milioane de tone, dar [i Cehia are minus la cereale. Ucraina a anun]at c\ [i produc]ia de grâu [i porumb este mai redus\ cu 30 - 40%. “Anul acesta sper s\ nu ne mai omoare Ucraina!”

El este de p\rere c\ mul]i produc\tori au vândut grâul din cap\tul parcelei cu tirurile, dar nu se va sim]i [i vor cre[te pre]urile în mod sigur. Musc\ a avut ofert\ de vânzare la grâu de 1.050 de lei pe ton\ [i nu a vrut s\ vând\ nimic. Are un grâu de mare calitate, cu 14 -15% protein\. A ob]inut în acest an peste 9.300 de kg de grâu la ha. “Nu am vrut s\-l dau la acest pre]!” El este hot\rât s\ a[tepte pentru c\ valoarea grâului se va duce la 1.080 lei tona [i a porumbului, la 1.500 lei tona. {i la rapi]\ pre]ul va cre[te, fiindc\ în Polonia [i Germania s-a vândut mult la cap\tul parcelei. În noiembrie, pre]ul va trece de 2,50 lei kg [i va ajunge chiar la 3 lei kg. Musc\ spune c\ nu are preferin]e la valorificarea produc]iilor. Grâul,

rapi]a, porumbul, cerealele în general, le vinde oricui ofer\ pre]ul cel mai bun [i caut\ calitate. Nu are pe cineva special. {i la porumb, pia]a este în cre[tere. "Gândi]i-v\ ce infla]ie de porumb a fost anul trecut. În 2024, Ucraina sus]ine c\ are cu aproape 40% mai mic\ produc]ia la porumb", este de p\rere fermierul din Curtici. În august, kilogramul de grâu a ajuns la 80 de bani, dar va cre[te, fiindc\ nu exist\ produc]ie de cereale în ]ar\ din cauza secetei. Nu este nici produc]ie de porumb. Atunci, vrând nevrând, sunt obliga]i s\ cumpere. Cea mai grav\ situa]ie e în sud. Fermierii nu au nici din ce s\ fac\ furajul pentru animale. Porumbul va cre[te la peste 1 lei kilogramul - este de p\rere Dimitrie Musc\.

Seceta, provocarea secolului XXI Pe 6 august, c=nd echipa revistei Profitul Agricol era ;n vacan]\, la Bucure[ti, ProAgro a organizat o conferin]\ dedicat\ secetei, provocarea secolului XXI în agricultur\. Exper]ii invita]i au repetat ideea c\ trebuie s\ ne a[tept\m [i s\ ne preg\tim ca seceta s\ devin\ din ce în ce mai frecvent\ [i mai sever\. Deja pune presiune asupra resurselor de ap\ [i afecteaz\ ecosistemele. Sigur c\ generarea de precipita]ii artificiale apare ca o solu]ie promi]\toare. Totu[i, aceasta nu poate fi considerat\ o m\sur\ izolat\, necesitând s\ fie integrat\ într-un set mai larg de ac]iuni. Valeriu Tab\r\, pre[edintele ASAS, a atras aten]ia asupra necesit\]ii reglement\rii stricte a domeniului antigrindin\ [i a altor interven]ii climatice> “:n perioada 1 septembrie 2023 martie 2024 temperatura medie a crescut cu 3 grade fa]\ de sezonul trecut. Astfel fenomenele meteo extreme, de exemplu formarea grindinei în buc\]i mari, pot duce la consecin]e 28

devastatoare pentru agricultur\. Este crucial s\ perfec]ion\m sistemul de protec]ie antigrindin\ [i s\ nu renun]\m la aceste tehnologii. Agricultura româneasc\ trebuie s\ fie preg\tit\ pentru a face fa]\ provoc\rilor meteorologice, iar acest lucru necesit\ investi]ii continue [i reglement\ri clare.” Robert B\icoianu, director executiv ONIV, a relatat despre impactul direct al schimb\rilor climatice asupra viticulturii. “În decursul a doar dou\ ore, o întreag\ planta]ie poate fi pierdut\ din cauza grindinei. Schimb\rile climatice afecteaz\ nu doar cantitatea, ci [i calitatea recoltelor. Este vital s\ ne organiz\m [i s\ educ\m agricultorii despre beneficiile acestor sisteme de protec]ie [i adaptare.” Viorel Manole, director executiv al Industriei Na]ionale de Ap\rare PATROMIL, a subliniat leg\tura strâns\

dintre securitatea na]ional\ [i cea alimentar\> “Prioritatea num\rul unu este ap\rarea. Cu toate acestea, putem folosi fondurile disponibile pentru a sprijini [i agricultura, prin interven]ii active în atmosfer\. Este esen]ial s\ continu\m colaborarea între industrie, mediul academic [i cel [tiin]ific pentru a face fa]\ acestor provoc\ri globale.” Ing. Laz\r Ionu], specialist IAA, a explicat importan]a tehnologiilor de modificare a vremii în combaterea secetei> "În contextul actual al schimb\rilor climatice, adaptarea este cuvântul cheie. Am ob]inut rezultate foarte bune în cadrul testelor de stimulare a precipita]iilor prin folosirea avia]iei [i generatoarelor terestre. România are poten]ialul de a deveni un hub de cercetare în domeniul îns\mân]\rii norilor, dar este esen]ial s\ continu\m dezvoltarea acestor tehnologii pentru a preveni eventuale crize alimentare.” Profitul Agricol 32/2024

CULTURI VEGETALE

R\zvan Avram a renun]at complet la fertilizare Afacerea pân\ “mai ieri” înfloritoare [i diversificat\ a lui R\zvan Avram, administratorul fermei de 3.600 ha Green Agro, din satul vrâncean Bordeasca Veche, s-a transformat într-o lupt\ pentru supravie]uire. S-a închis pe o medie de 1,5 t/ha la grâu [i orz [i sper\ la o medie de 500 de kg/ha la floarea-soarelui. Din fericire, [i-a redus la minim cheltuielile directe, ajungând la doar 700 de lei/ha în cazul grâului [i orzului cultivat la no-till. A reu[it acest lucru fiindc\ a renun]at complet la fertilizare [i nu a aplicat niciun fel de tratamente.

ecizia de a nu aplica deloc îngr\[\minte chimice nu a fost determinat\ exclusiv de nevoia de reducere a costurilor. Dup\ patru ani de secet\ din ultimii cinci ani, 2022, 2023 [i 2024 fiind în serie seceto[i, în zon\ pânza de ap\ freatic\ a coborât, de la 2 metri la 1214 metri. Un profil de sol de 4 metri adâncime arat\ c\ p\mântul este iasc\. “Neavând în sol o rezerv\ de umiditate, orice ap\ de ploaie dispare rapid de la suprafa]a solului [i îngr\[\mintele nu au timp s\ se solubilizeze. Vecinii mei care au fertilizat au recoltat mai pu]in ca mine. Fiindc\, în condi]ii de secet\ crunt\, îngr\[\mintele chimice fac mai mult r\u culturilor”. 30

Având, cum spuneam, o afacere diversificat\, cu ferm\ de bizoni, ferm\ de 750 de oi, cresc\torie de pui pentru gospod\riile din zon\, moar\ pentru f\in\ din sorg, comer] cu inputuri, re]ea de magazine “La doi Pa[i”, Avram a r\mas, cum se spune, “bancabil”. A[a c\, dup\ câ]iva ani de tatonare a tehnologiei no-till, la începutul anului a luat decizia radical\ de a schimba parcul de ma[ini [i utilaje, cu o investi]ie pe m\sur\, care i-a urcat costurile indirecte la 4.500 de lei/ha. A încercat s\ mai echilibreze balan]a, vânzând din ma[inile [i utilajele relativ noi, la care a decis s\ renun]e înainte de amortizarea costului achizi]iei acestora. Nu a avut succes. “De pild\, am scos porumbul din asolament [i nu mai avem nevoie de cele patru hedere de porumb. Dar nimeni nu e interesat de hedere fiindc\ toat\ lumea renun]\ la porumb”.

Produc]iile acestui an secetos Grâu [i orz a avut pe aproximativ 2.000 de ha, dintre care 350 ha sem\nate direct. Produc]iile au variat între 600 de kg [i 2 t/ha, cu o medie de 1,5 t/ha, atât la grâu, cât [i la orz. Socote[te c\ produc]ia îi acoper\ cheltuielile directe [i arenda. Floarea-soarelui a avut pe aproape 1.000 de ha. Tocmai o recolteaz\ [i produc]iile variaz\ între 150 [i 600 de kg/ha. Costurile de produc]ie au variat între 1.500 de lei/ha (no-till) [i 2.500 de lei/ha. Sunt mai mari ca la p\ioase, fiindc\ a trebuit s\ investeasc\ mai serios în combaterea buruienilor. “În 2020, când nu am f\cut deloc grâu, nu ne-a speriat, fiindc\ aveam rezerve, iar creditarea era u[oar\ [i mai pu]in costisitoare. Între timp, b\ncile s-au transformat în c\m\tari. Iar în loc de IFN-uri mai bine te duci chiar direct la c\m\tari. Trebuie s\ o scoatem cumva la cap\t [i anul acesta, îns\ e foarte dificil”.

Speran]a este ;n tehnologia no-till

Strategia supravie]uirii

Sezonul acesta a r\mas cu trei sferturi din ferm\ lucrat\ clasic sau minim till, dar din toamn\ trece cu toat\ suprafa]a la no-till. “Schimbarea de tehnologie îmi ofer\ o gur\ mare de oxigen. La culturile p\ioase, cheltuielile directe în tehnologia no-till le-am limitat la 700 de lei/ha, cu tot cu recoltat. În 700 de lei includ 300 de lei cheltuiala cu s\mân]a, pe care mi-o produc eu, apoi o erbicidare la ie[irea din iarn\ cu tribenuron, 30 de lei/ha. Nu am aplicat deloc îngr\[\minte. În tehnologia clasic\ sau minim till sunt la circa 2.000 de lei/ha”.

A recoltat p\ioasele cu hedere care las\ miri[tile în picioare [i s-a apucat s\ semene rapi]a direct în miri[te. }inte[te o suprafa]\ de rapi]\ de 800 ha. A asigurat cultura de rapi]\ la ner\s\rire, chit c\ s-a dublat fa]\ de anul trecut costul asigur\rii. “Cheltuiala a ajuns la 500 de lei/ha, din care jum\tate este acoperit de subven]ie (pe “hârtie”, subven]ia e 70%, dar prima de asigurare nu este eligibil\ integral). Îns\ noi am avansat toat\ suma [i r\mâne s\ primim subven]ia, dac\ o vom primi, la anul. Dar, în caz de ne-r\s\rire, primim 1.000 de lei/ha, Profitul Agricol 32/2024

CULTURI VEGETALE

sum\ care acoper\ integral costul înfiin]\rii culturii”. Toamna trecut\, rapi]a nu a supravie]uit, fiindc\ prima ploaie a venit la sfâr[itul lunii decembrie. Grâul [i orzul au r\s\rit abia la început de februarie 2024. Dac\ rapi]a sem\nat\ va avea condi]ii de r\s\rire [i va supravie]ui, culturile de toamn\ vor ajunge s\ ocupe cam 80% din suprafa]a lucrat\. Anul acesta, în loc de rapi]\ a pus floarea-soarelui, sorg (350 ha), in, n\ut (la care renun]\), armurariu, teff - un mei etiopian din care se face o f\in\ f\r\ gluten. “Am testat teff anul acesta pe 35 de ha, de la anul extindem suprafa]a, fiindc\ merge bine [i avem pia]\ de desfacere în Olanda”. În condi]iile acestui an nici m\car sorgul nu a f\cut fa]\. Cultura s-a Profitul Agricol 32/2024

comportat bine pân\ când au venit s\pt\mânile de ar[i]\. Plantele nu au mai fructificat, stopându-[i dezvoltarea. Avram va încerca s\ le valorifice în zootehnie, ca mas\ vegetal\. Investi]ia în trecerea la no-till a fost ultima pe care [i-a îng\duit-o. “M\ feresc s\ mai schimb ceva, fiindc\ orice schimbare se face cu investi]ii. Strategia este s\ limitez la minim posibil cheltuielile, cel pu]in pân\ când clima î[i va reveni”.

Teama de rachetele antigrindin\ Este ferm convins c\ tragerile cu rachete antigrindin\ au tulburat grav regimul precipita]iilor în zon\. “Am argumente solide [i pot convinge pe oricine. S\ vin\ aici când se trage, ne a[ez\m pe un scaun 20

de minute [i urm\rim ce se întâmpl\. De altfel, inclusiv într-un studiu din 2007, asumat de Ministerul Agriculturii, se scrie, negru pe alb, c\ “norul s\r\ce[te considerabil în ap\, în urma ac]iunilor de combatere a grindinei”. Am strâns semn\turi de la fermieri vrânceni care lucreaz\ 85.000 de ha. Inclusiv viticultori, care au realizat c\ seceta le afecteaz\ chiar mai tare produc]iile decât grindina. Din cauza secetei, anul acesta viile au produs stafide. Am trimis o adres\ la minister, cu semn\turile, dar nu am primit niciun r\spuns. Beneficiarii Sistemului Antigrindin\ sunt fermierii. Dar dac\ fermierii nu-[i doresc, tu, minister, ce faci, îi obligi? Ce facem, ne întoarcem la comunism?”.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

Recolte bune la rapi]\ ;n Ialomi]a [i Teleorman De[i pu]ine, ;n agricultura noastr\ ars\ de secet\ exist\ [i exemple frumoase de fermieri care au reu[it s\ se declare mul]umi]i de produc]ia ob]inut\ la rapi]\.

De exemplu, Silvia Caraba[u din Salcia, jude]ul Teleorman, a ales hibridul PT314 [i a ob]inut 4.300 kg/ha. “Lucr\m 160 ha, rapi]\ am avut pe 48 ha [i a fost sem\nat\ dup\ orz. Terenul a fost dezmiri[tit, am efectuat lucr\ri cu discul [i scarificatorul [i am sem\nat în data de 27 august. În toamn\ cultura a primit un insecticid, un fungicid [i un erbicid. Am continuat administr\rile în prim\var\. Am recoltat începând cu data de 25 iunie [i pot spune c\ am fost foarte mul]umit\ de hibrid, l-am ales pe o suprafa]\ de 35 ha pentru a vedea cum este, dar acum îl vom sem\na pe 60 ha, toat\ suprafa]a de rapi]\”, spunea doamna Caraba[u. Hibrizii PT303 [i PT315 au performat în ferma Luxcom, localitatea B\rc\ne[ti din jude]ul Ialomi]a, unde Marian Mitran lucreaz\ 5.000 ha. Se poate l\uda cu un v=rf de produc]ie de 4.230 kg/ha pe o suprafa]\ de 150 ha. “Cei doi hibrizi Pioneer au fost sem\na]i dup\ grâu [i trebuie s\ spun c\ anul trecut am sem\nat direct, f\r\ m\car a mai face dezmiri[tire. Am sem\nat destul de devreme, respectiv 20 august, atunci am [i fertilizat cu îngr\[\mânt 18.46.0 - 150 kg/ha. Am intervenit [i cu dou\ insecticide, pentru 32

c\ aveam probleme cu afidele, nu a fost cazul de a administra regulator de cre[tere, iar aproape de intratul în iarn\ am avut câteva ferestre calde [i am dat un fungicid împreun\ cu 1,2 l/ha de îngr\[\mânt foliar pe baz\ de bor. În prim\var\ am fertilizat cu uree 150 kg/ha, nu am mai putut interveni cu azotat pentru c\ vremea a fost destul de ciudat\ [i mi-a fost fric\ s\ intervin cu îngr\[\mânt pe baz\ de azot pentru c\ are nevoie de precipita]ii pentru a se descompune. Dup\ aceea am intervenit cu un erbicid graminicid, apoi au fost dou\ treceri cu fungicide.” Mitran spune c\ în aceast\ toamn\ va sem\na toat\ suprafa]a de rapi]\ din ferm\, aproximativ 1.450 ha, cu genetica Pioneer.

Cu o recolta de 4.200 kg/ha se poate l\uda [i Alexandru Vocheci, din Crângeni, jude]ul Teleorman. Lucreaz\ 150 ha, iar rapi]\ a avut pe 30 ha. “Am sem\nat rapi]a dup\ grâu, am fertilizat cu îngr\[\mânt complex 18.46.0 [i am sem\nat în data de 7 septembrie. În toamn\ au fost aplicate 4 insecticide, iar la una dintre treceri am administrat [i erbicid. În prim\var\ au mai fost apli-

cate 4 insecticide, la dou\ dintre treceri am administrat [i fungicide. În ceea ce prive[te fertilizarea, am administrat 180 kg/ha de uree, la începutul lunii martie, [i 180 kg/ha de nitrocalcar, la începutul lunii aprilie. Recoltatul a avut loc în jurul datei de 25 iunie. Pot spune c\ a fost un hibrid bun, l-am ales [i pentru aceast\ campanie, al\turi de PT315 pentru o suprafa]\ de 30 ha, adic\ toat\ suprafa]a pe care o voi sem\na cu rapi]\”, spune fermierul.

George R\ducanu din localitatea Fierbin]i-Târg, jude]ul Ialomi]a, a ales hibridul PT315 [i a ob]inut o produc]ie de 3.860 kg/ha. “Lucr\m 370 ha, 90 ha au fost sem\nate cu rapi]\ dup\ cultur\ de grâu. Am preg\tit terenul cu Tiggerul, apoi am intervenit cu combinatorul, iar înainte de preg\tirea patului germinativ am fertilizat cu îngr\[\mânt complex 15.40.0 - 200 kg/ha. Am sem\nat la finalul lunii august, începutul lunii septembrie, iar prima interven]ie în cultur\ a fost cu erbicid [i insecticid imediat dup\ sem\nat. Am recoltat la finalul lunii iunie, iar hibridul mi s-a p\rut foarte bun, a stat verde, s\n\tos, nu s-a scuturat, cultura nu a c\zut, chiar a fost ok [i mi-a oferit o produc]ie bun\ pentru zona unde am avut eu rapi]a. L-am ales [i în aceast\ toamn\ pentru cca 80 ha”, a precizat R\ducanu.

Corteva Profitul Agricol 32/2024

CULTURI VEGETALE

Recolte superioare f\r\ cheltuieli suplimentare prof. dr. Vasile POPESCU INCDA Fundulea Eficien]a economic\ a unei exploata]ii agricole este asigurat\, pe de o parte, de nivelul [i calitatea recoltelor, iar pe de alt\ parte, de cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora. Este important s\ se aplice tehnologie de cultivare a plantelor corect\, cu inputuri medii [i rezultatele pot fi performante. Fermierii care st\pânesc problemele [tiin]ei [i practicii agronomice pot realiza recolte superioare f\r\ cheltuieli suplimentare, astfel>

1. Prin zonarea corect\ a culturilor, ]inând seama atât de condi]iile materiale ale zonei, cât [i de cerin]ele fiziologice ale culturilor din asolament. Analizele solului din ]ara noastr\ au stabilit urm\toarele> - teren f\r\ restric]ii, cu nota de

Profitul Agricol 32/2024

bonitare clasa I cu 81-100 puncte ocup\ 4,02% din suprafa]\. - teren f\r\ limit\ri mici, cu nota de bonitare clasa II cu 61-180 puncte ocup\ 38,56 % din suprafa]\. - teren cu limit\ri mijlocii, cu nota de bonitare clasa III cu 41-60 puncte ocup\ 32,44 % din suprafa]\. - teren cu restric]ii mari, cu nota de bonitare clasa IV cu 21-40 puncte ocup\ 13,51 % din suprafa]\. - teren cu restric]ii severe, cu nota de bonitare clasa V cu 1-20 puncte ocup\ 11,48 % din suprafa]\. Fiecare ferm\ are parcelele, determinate prin analize agrochimice, cu puncte de la clasa I la clasa a V-a [i în fiecare clas\ va amplasa culturile în func]ie de cerin]ele lor, dar [i în func]ie de cerin]ele pie]ii. :n fiecare zon\, constanta termic\ (temperaturi mai mari de 10°C) este diferit\. :n Câmpia Român\, 1.4001.800°C, în Câmpia Transilvaniei,

1.000-1.250°C, iar în Podi[ul Transilvaniei, 950-1.100°C. Hibrizii de porumb din grupa FAO 100-200 au nevoie de 800-1.000°C, iar cei din grupa FAO 500-600 de 1.500-1.600°C. De aceea spun c\ se vor alege hibrizii corespunz\tori zonei în care se afl\ ferma. La fel [i cu celelalte culturi. Doar a[ezarea corect\ a culturilor în teritorii asigur\ sporuri de recolt\ de peste 15%.

2. Folosirea solei amelioratoare de lucern\ (trifoi) chiar în rota]iile simple porumb-grâu-poate asigura sporuri substan]iale de produc]ie f\r\ a lua în calcul valorosul furaj ob]inut. Aceste sporuri pot acoperi cu prisosin]\ pierderile de teren ocupat de lucern\. Dup\ 3 ani, dup\ lucern\ r\mân în sol 10 t/ha materie organic\ echivalent\ cu 40-50 F

CULTURI VEGETALE F

t/ha gunoi de grajd, iar cantitatea de azot biologic r\mas dup\ lucern\ este de 200-300 kg/ha, care este folosit 51% în anul I, 27% în anul II [i 22% în anul III. :n experien]ele noastre produc]ia de grâu în rota]ie porumb-grâu a fost 100%, iar dup\ lucern\ 220%.

Când în sol sunt prezente [i râmele activitatea de fixare a azotului este de zeci de ori mai mare. Exist\ soiuri (hibrizi) care au capacitatea de a valorifica azotul din aer. De asemenea, prin tratarea resturilor vegetale cu Bactofil 10 se poate reduce necesarul de azot cu 30-50%.

3. Încadrarea culturilor într-un asolament bine gândit cu alegerea celor mai bune premerg\toare [i cu respectarea rota]iei asigur\ reducerea cheltuielilor de produc]ie cu 20-40%, reducerea necesarului de pesticide cu 40-50%, a necesarului de azot cu 3050% [i a necesarului de fosfor [i potasiu cu 20-40%, realizând spor de produc]ie de 12-15% f\r\ alte cheltuieli.

6. Reducerea consumului de carburant. :n situa]ia când exist\ condi]ii pentru aplicarea sistemului de agricultur\ conservativ\, pe lâng\ multiplele avantaje asupra solului [i de reducere a chetuielilor, se înregistreaz\ [i consum redus de carburant scump [i poluant. La efectuarea lucr\rilor minime se folosesc 30 litri în loc de 70-80 l/ha, iar când se aplic\ sem\natul direct, în teren nelucrat, 10,5 l/ha în loc de 52,5 l/ha.

4. O mai bun\ valorificare a apei existente în sol asigur\ sporuri substan]iale de recolt\. Prezen]a unui mulci la suprafa]a solului reduce pierderile de ap\ prin evaporare de 3-4 ori. Folosirea îngr\[\mintelor foliare de tipul SUN GUARD poate reduce procesul de evapotranspira]ie cu peste 35%. Folosirea ca îngr\[\mânt a Biochardului asigur\ acumularea [i conservarea cu 40% mai mult\ ap\ în sol. Toate acestea asigur\ prezen]a apei în sol în condi]ii optime pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor, cu recolte corespunz\toare.

5. Valorificarea azotului natural. Când aerul de deasupra plantelor con]ine 79% azot ar fi p\cat s\ nu folosim toate mijloacele pentru a fi valorificat de plante, reducând îngr\[\mintele chimice. :ntr-un sol afânat [i în prezen]a materiei organice activitatea microbiologic\ este foarte intens\. Aceasta, prin fixare natural\ asigur\ 10-30 kg/ha azot, prin fixare asociativ\ 70-90 kg/ha azot, iar prin fixare simbiotic\, c plantele leguminoase, 60-300 kg/ha azot. 34

7. :n condi]iile agriculturii de precizie, prin extinderea digitaliz\rii pe ma[inile agricole se pot realiza economii însemnate. Dac\ ne referim la lucrarea de erbicidat, senzorii de pe rampa de stropit identific\ cu precizie buruienile [i imediat comand\ deschiderea duzelor de stropit din zona respectiv\ care ]intesc solu]ia, în frac]iuni de secund\, numai asupra buruienilor. Prin aceasta se realizeaz\ economie de erbicid de peste 80%, evitând poluarea. De asemenea, la lucrarea de fertilizare, pe baza h\r]ilor am\nun]ite realizate cu ajutorul dronelor, se distribuie îngr\[\minte cu rat\ variabil\ în func]ie de starea de fertilitate a parcelei. :n acest fel se realizeaz\ o fertilizare uniform\ a parcelei [i o economie de îngr\[\minte.

ob]inute. a) Epoca de efectuare a ar\turii pentru gâul de toamn\, de exemplu, este foarte important\ atât pentru cre[terea produc]iei, cât [i pentru îmbun\t\]irea calit\]ii recoltei. Ar\tura efectuat\ în var\, cu cât mai devreme, cu atât mai bine, asigur\ acumularea [i conservarea apei în sol, distrugerea buruienilor [i o activitate microbiologic\ intens\. Con]inutul în nitra]i, în ar\tura de var\, cre[te de 2-5 ori, iar de fosfor mobil de 3-5 ori. Fa]\ de ar\tura efectuat\ în octombrie, ar\tura din august aduce sporuri de 21%, iar ar\tura de iunie spor de 44%. b) Epoca de sem\nat la grâul de toamn\ este foarte important\ pentru a asigura o bun\ iernare [i reluarea vegeta]iei în prim\var\. Ea se coreleaz\ cu prognozele meteo astfel ca pân\ la intrarea în iarn\ s\ acumuleze 450-500 grade temice pozitive. Din datele experimentale rezult\ c\ la îns\mân]area mai devreme cu 1-2-3 s\pt\mâni s-au înregistrat minusuri de produc]ie de 13%, 25%, 41%, iar la întârzierea cu aceea[i perioad\, minusuri de produc]ie de 14%, 25%, 38%. Desigur c\, în situa]ia profundelor schimb\ri climatice, lucr\rile trebuie adaptate. c) Epoca de recoltat pentru orice cultur\ are o perioad\ relativ scurt\. Dep\[irea acestei perioade înregistreaz\ mari pierderi prin scuturare. Din determin\rile noastre, am g\sit [i pierderi de peste 700 kg/ha grâu. Dar pierderi mari au loc prin îmburuienarea culturii [i îngreunarea recoltei, prin încol]irea boabelor în spic, prin atacul de p\s\ri, prin c\deri de grindin\ etc. Aceasta se întâmpl\ nu numai din cauza condi]iilor meteo nefavorabile, ci [i din cauza num\rului redus de combine.

8. Referindu-ne la agricultura conven]ional\, care, deocamdat\, este cea mai r\spândit\ în ]ara noastr\, facem men]iunea c\ efectuarea lucr\rilor în epoca optim\ constituie factorul esen]ial în nivelul [i calitatea recoltelor

Prin urmare, exist\ multiple posibilit\]i de sporire a produc]iei agricole f\r\ cheltuieli suplimentare, dar cu o bun\ dotare cu utilaje agricole, o perfect\ organizare a muncii [i fermieri profesioni[ti. Profitul Agricol 32/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Rotolactoarele de mari dimensiuni, controlate doar de un om GEA are o experien]\ de 130 de ani în fabricarea echipamentelor pentru procesarea “aurului alb”, laptele. :n linia preocup\rilor din ultimii ani, inginerii companiei au inventat echipamente cu o reducere semnificativ\ a consumului de energie, au dezvoltat tehnologii care permit reciclarea c\ldurii [i a apei etc.

În

acest sens, sala de muls rotativ\ DairyProQ asigur\ un muls automat cu 28 - 80 de boxe, pân\ la 3 mulsori pe zi [i pân\ la 600 de vaci pe or\. În timp ce operatorul monitorizeaz\ mulsul, sistemul de management al cirezii ofer\ informa]ii pentru a ajuta la monitorizarea s\n\t\]ii vacilor. Între timp, fermierul (sau medicul veterinar) poate structura procesele opera]ionale cu ore de lucru fixe. Deoarece fiecare modul de box\ de muls func]ioneaz\ independent, accesând propriul sistem de control [i MilkRack, mulsul poate fi efectuat în orice moment. Dac\ un modul se defecteaz\, modulul poate fi blocat temporar [i poate fi schimbat rapid cu u[urin]\ în câ]iva pa[i. Timp în care mulsul automat continu\ la toate celelalte module. Rutina de muls standardizat\ are loc f\r\ stres.

Vaca p\[e[te calm, drept în sala de muls rotativ\. În câteva secunde, MilkRack ata[eaz\ paharele de muls pe mameloane, întotdeauna cu strict\ precizie datorit\ camerei 3D. Întregul proces de muls se desf\[oar\ în mediul protejat al man[onului (totul în man[onul de muls), de la cur\]are [i stimulare pân\ la mulsul [i scufundarea în sferturi individuale. Ata[area automat\ [i mulsul netulburat ofer\ un serviciu individual, f\r\ stres, pentru fiecare vac\. Cea mai nou\ genera]ie de senzori de conductivitate monitorizeaz\ fiecare sfert de uger [i permit gestionarea s\n\t\]ii animalelor. Când valorile de conductivitate cresc, iar cantitatea de lapte scade, un test automat diagnosticheaz\ rapid problema. Prin selec]ia ulterioar\ [i m\surile în timp util, se poate readuce rapid vaca la nivelul obi[nuit de performan]\.

Astfel, se economise[te timp, se reduc pierderile de lapte [i costurile de tratament. Inclusiv service-ul [i între]inerea pot avea loc în timpul mulsului. Software-ul de monitorizare FarmView faciliteaz\ tehnicianului de service verificarea sistemului de muls automat prin diagnosticare online. Un singur operator este suficient s\ monitorizeze rotolactorul DairyProQ. Sala de muls AutoRotor PerFormer Plus combin\ echipamentele pentru confortul vacii cu performan]e de top. Acest rotolactor este mai mare, poate avea pân\ la 80 de posturi de muls. Num\rul vacilor mulse odat\ este deci mult mai mare. Rotolactorul asigur\ stabilitatea constant\ a vidului în instala]ie [i asigur\ afi[area vacilor mulse, a volumului de lapte/or\, a duratei de muls, a informa]iilor despre s\n\tatea vacilor, asigur\ introducerea prin intermediul ecranului tactil.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 32/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Puiul de Cr\ie[ti

înva]\ s\ zboare la export Cunoscuta ferm\ de p\s\ri de la Cr\ie[ti, jude]ul Mure[, s-a asociat cu Hodler Capital din Ungaria, un holding de investi]ii în industria agricol\. Prin aceast\ fuziune cu Hodler, Puiul de Cr\ie[ti a devenit mai vizibil, î[i dezvolt\ produc]ia, se integreaz\ total [i se va vinde în toat\ România.

Ast\zi, UBM Feed Romania de]ine o fabric\ de furaje, dou\ ferme de reproduc]ie, dou\ abatoare, 13 ferme de cre[tere a puilor, dou\ sta]ii de incuba]ie [i 36 de magazine în toat\ ]ara. Doar ;n acest an a finalizat mai multe investi]ii în valoare total\ de 8

Profitul Agricol 32/2024

Dénes Laczkó, director general la fabrica UBM Feed Romania

milioane de euro. Compania a avut o cre[tere s\n\toas\ an de an, ceea ce îi va permite s\ ating\ în curând capacitatea total\ anual\ de 35.000 de tone de carne de pas\re. “Aceast\ realizare, împreun\ cu experien]a familiei fondatoare de 30 de ani în acest domeniu, conectat cu un know-how interna]ional, adus de cel\lalt ac]ionar în acest grup, a f\cut posibil ca ast\zi s\ lans\m o gam\ nou\ de produse”, spune Dénes Laczkó, director general al fabricii UBM Feed Rom=nia. Este vorba de puiul crescut f\r\ antibiotice. Puiul de Cr\ie[ti a început s\ creasc\ pe o pia]\ extrem de competitiv\. România î[i asigur\ aproape integral necesarul de carne de pui din fermele proprii [i numai 4% se import\. Produc]ia de pui a crescut de la 412.000 de tone în 2017 pân\ la 511.000 de tone în 2022. Puiul f\r\ antibiotice a fost posibil dup\ o munc\ de foarte mul]i ani, spune Emanuel Oprea (director general adjunct). “Tot procesul a fost regândit, de la reproduc]ie [i incuba]ie [i pân\ la aba-

torizare. E foarte important s\ control\m furajul pentru c\ acest lucru ne permite s\ facem preven]ie. A[a c\ suntem singurii produc\tori din România care am reu[it s\ [i certific\m carnea de pui f\r\ antibiotice.” “Cu cele 8 milioane de euro, am reu[it s\ înfiin]\m cea mai modern\ sta]ie de reproduc]ie din România în jude]ul Satu Mare, am investit în modernizarea fermelor, am crescut capacitatea abatorului,” spune Emanuel Oprea. Pe lâng\ know-how-ul de care am beneficiat din partea partenerilor no[tri, ne-a ajutat foarte mult propria experien]\. Noi am crescut printre pui, eu [i familia mea. Puii au fost vacan]ele [i s\rb\torile mele. Avem 30 de ani de experien]\, provoc\ri [i succese, care ne-au format ca profesioni[ti [i ca oameni. Asta este afacerea de familie.” Compania are peste 800 de angaja]i. Ovidiu Oprea de]ine func]ia de director de calitate, medic veterinar de profesie. F “Biosecuritatea trebuie s\ fie

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR duc\tor de carne de pui nu are linie proprie. Toate fermele cump\r\ p\rin]i - pui de o zi, pe care îi cresc 18 s\pt\mâni. În România exist\ doar doi produc\tori integra]i - noi [i Transavia. Noi cump\r\m puicu]ele de o zi din Olanda [i Germania. Holdingul are o cifr\ de afaceri de 60 de milioane de euro, f\r\ furaje. Complexul consum\ doar 30% din produc]ia proprie de furaje, restul vinde c\tre ferme din România. Import\ [roturi de soia, dar ia [i din ]ar\. Fermierii care au cultur\ mare vor fi favoriza]i în anii urm\tori, nu vor mai fi nevoi]i s\ transporte cerealele în portul Constan]a.

cel mai gros capitol din manualul fermierului, crede Ovidiu Oprea. Îmi place mult ideea asta. Neam însu[it-o [i a[a am ajuns la puiul de Cr\ie[ti f\r\ antibiotice.” RINA, o companie specializat\ în solu]ii de testare, inspec]ie, certificare pe o gam\ larg\ de pie]e, i-a acordat puiului de Cr\ie[ti Certificatul f\r\ antibiotice. Acest lucru a fost posibil dup\ multe audituri, prelev\ri de probe [i teste. Asemenea pui se g\sesc deja în magazinele firmei, dar vor p\trunde [i în marile lan]uri. Grupul cre[te 18 milioane de pui pe an, export\ 15% din produc]ia de pui [i vrea s\ creasc\ mult aici. A investit din surse proprii peste 4 milioane de euro în reproduc]ie în anul 2024. Nu a primit fonduri nerambursabile. Ovidiu Oprea spune c\ în România nu exist\ ferme de bunici, deci compania cump\r\ hibrizi produ[i de trustul Aviagen din Ungaria, Germania. }ara noastr\ are doar ferme de p\rin]i. Cele 15 ferme de cre[tere reduc cât pot efectele caniculei în hale, au investit în instala]ii de r\cire cu faguri de ap\ [i cu spraiere, dar problema r\mâne. Doar câteva ferme produc pui f\r\ antibiotice. Trebuie noi investi]ii [i certificarea se face pe rând. Re]eta furajelor este secret\, la fel [i

tehnologia prin care se evit\ folosirea antibioticelor. Grupul are [i fabric\ de premixuri în Ungaria [i inten]ioneaz\ s\ testeze [i soia fermentat\ în hrana p\s\rilor. Familia Oprea a lansat afacerea de la Cr\ie[ti în 1991. Tata a fost merceolog la avicola de stat din Ungheni, iar mama era contabil\ (“facturist\”). În 1994, au abandonat serviciul la stat. “Asocierea ne ajut\, spune Emanuel Oprea. Eram în top 10, acum am urcat pe locul al cincilea printre produc\torii de p\s\ri, dup\ asocierea cu fondul de investi]ii din Ungaria. Hodler Capital a cump\rat AviCod de la Codlea [i AVImpex, o ferm\ din Satu Mare. Ne-am unit for]ele. Ei aveau o fabric\ de furaje în Ungaria. Fabrica de nutre]uri am construit-o la Sânpaul de Mure[. Au luat de la Codlea abatorul [i fermele de cre[tere, iar de la Satu Mare au cump\rat fermele de cre[tere [i incuba]ia. Am construit cea mai modern\ ferm\ de reproduc]ie din România. Control\m totul, în afar\ de genetic\. În toat\ lumea, exist\ doar doi hibrizi de pui de carne> Ross [i Cobb. Toate ]\rile cump\r\ de la aceste dou\ companii mondiale. Nu exist\ alte linii genetice. Cel mai mare pro-

Grupul UBM Feed Romania de]ine cea mai mare fabric\ de furaje din România, cu o produc]ie de 200.000 de tone de furaje pe an. “Proces\m cerealele fermierilor locali, valoarea ad\ugat\ r\mâne acas\ [i vindem fermierilor knowhow [i produse foarte bune”, spune Dénes Laczkó, director general al fabricii UBM Feed Romania. Vrem s\ facem acela[i lucru [i în domeniul c\rnii de pui. România este a doua cea mai ieftin\ ]ar\ produc\toare de carne de pui din Uniunea European\. Doar Polonia face carne de pui mai ieftin\. Deci avem un poten]ial uria[ de export [i chiar vrem s\ schimb\m situa]ia. În loc de cereale, trebuie s\ export\m carne de pui [i de porc.” Grupul din Ungaria a pornit de la cultur\ mare cu firmele EastAgro, CargoLog, EastGrain, East Silodep, UBM, Integrarea c\rnii de pui, Poultry Investment. Acest grup colecteaz\ [i export\ cereale. UBM Feed Romania proceseaz\ cerealele cump\rate de la fermierii din partea de vest a ]\rii. Pasul urm\tor a fost p\trunderea în industria c\rnii de pui. Toate s-au realizat cu multe credite de la diverse b\nci. Profitul Agricol 32/2024

MA{INI & UTILAJE {i marii constructori cunosc perioade mai proaste Produc\torul american de utilaje John Deere, la fel ca [i concuren]ii AGCO ori CNH Industrial, se confrunt\ cu o sc\dere a cererii de ma[ini agricole. John Deere anticipeaz\ un venit anual mai mic cu 20 pân\ la 25%.

otrivit publica]iei Future Farming, spre deosebire de concuren]ii s\i AGCO [i CNH Industrial, John Deere opereaz\ într-un an fiscal non-standard, care se încheie pe 31 octombrie. Rezultatele sale semestriale (din 31 octombrie 2023 pân\ în aprilie 2024) au fost deja publicate [i sunt cu 9% mai sc\zute fa]\ de perioada similar\ din anul trecut. John Deere a vândut echipamente [i servicii în valoare de aproximativ 25,1 miliarde de euro. Din aceast\ sum\, 10,5 miliarde au fost ob]inute de Divizia de ma[ini agricole [i divizia de agricultur\ de precizie, cu 12% mai pu]in decât în perioada similar\ din 2022-2023. CNH Industrial a realizat un venit de 9,4 miliarde de euro în primele [ase luni ale anului 2024, cu 13% mai pu]in decât în aceea[i perioad\ a anului trecut. Divizia agricol\ a CNH, cel

Profitul Agricol 32/2024

mai mare departament al companiei, este responsabil\ în primul rând pentru aceast\ sc\dere a veniturilor. Veniturile semestriale din aceast\ divizie au fost cu 17% mai mici decât în 2023 [i au totalizat 6,67 miliarde de euro. CNH se a[teapt\ ca pia]a mondial\ a ma[inilor agricole [i a echipamentelor de construc]ii s\ continue s\ scad\ în a doua jum\tate a acestui an. Ca urmare, preconizeaz\ c\ veniturile anuale vor fi cu 15 pân\ la 20% mai mici decât în 2023. În primele [ase luni ale anului 2024, grupul AGCO, proprietar al unor m\rci precum Fendt, Massey Ferguson [i Valtra, a vândut ma[ini [i servicii în valoare de 5,7 miliarde de euro, în sc\dere cu 13,7% fa]\ de aceea[i perioad\ din 2023. Potrivit AGCO, cererea de tractoare noi pe cele mai mari pie]e a sc\zut în medie cu 8%. La nivelul României, pentru vânz\rile de ma[ini agricole nu exist\ date oficiale, acestea urmând a fi colectate în decembrie. Neoficial, sc\derea estimat\ de c\tre dealeri în prim\var\ a continuat, chiar mai abrupt decât se preconizase, în special din cauza secetei [i a pre]urilor relativ mici la cereale, care-i descurajeaz\ pe fermieri s\ investeasc\ în tehnica agricol\.

Arpad DOBRE

AgroConcept> Ma[ini de fertilizat la ofert\ AgroConcept ofer\ în aceast\ perioad\ ma[inile de împr\[tiat îngr\[\minte Kverneland Exacta Geospread cu pre] redus cu 10%, 1,9% dobând\ pe 5 ani [i garan]ie pe 2 ani. Acestea dispun de sistem de calibrare automat\ [i cânt\rire continu\, sistem de distribuire CentreFlow ce îmbun\t\]e[te calitatea modelului de împr\[tiere în special la viteze ridicate de înaintare [i la rate mari de aplicare.

IPSO Agricultur\> Pachet Precision Ag Essentials IPSO Agricultur\ ofer\ pachetul Precision Ag Essentials pentru agricultura de precizie, la pre]ul de 29.900 euro, care include monitor G5 Plus - mai mare, mai rapid, mai luminos, antena StarFire 7000, cu precizie de pân\ la 2,5 cm cu repetabilitate pe termen lung, modem JDLink, pentru monitorizare 24/7 oriunde [i oricând.

Tractor EK-Kubota la tombol\ Patria Credit ofer\ pân\ în 29 noiembrie 2024 credite avantajoase fermierilor, iar unul dintre ace[tia are [ansa de a câ[tiga un tractor EK-Kubota. Creditele pot avea destina]ii diferite> pentru achizi]ia unui teren, noi imobile în ferm\, utilaje sau echipamente, capital de lucru. Tractorul dezvolt\ 25 CP, are trac]iune 4WD [i poate fi operat eficient la viteze de la 1 la 18,2 km/h [i are o capacitate de ridicare de 750 kg.

MA{INI & UTILAJE

Claas Trion 740 Hybrid, în curând în România Gama de combine Claas Trion, lansat\ în urm\ cu trei ani, va fi extins\ prin noile modele Trion 740, Terra Trac [i Montana din clasa hibrid\ compact\. :n Rom=nia vor putea fi comandate din 2025.

imitar Stoyanov, manager de produs combine Claas România, ne-a spus c\ acestea sunt echipate cu un motor Cummins de 435 CP [i managementul inteligent al puterii Dynamic Power, pentru o economie suplimentar\ de carburant, de pân\ la 10%. Motorul poate func]iona f\r\ probleme [i cu uleiuri vegetale hidrotratate (HVO), fie în form\ pur\, fie în amestec cu motorin\ conven]ional\. “Aceste utilaje folosesc optim puterea motorului, cu rezerve de cuplu pentru cele mai dificile condi]ii de recoltare. Pot fi utilizate cu sau f\r\ toc\tor de paie, au un b\t\tor cu l\]imea de 1.420 mm [i sunt echipate cu sistemul de treierat APS Hybrid, cu un singur rotor de 570 mm, adecvat pentru multe tipuri de culturi. Combinele Trion 740 î[i arat\ poten]ialul în ferme cu suprafe]e începând de la 1.000 ha, dar sunt eficiente [i în ferme mai mici.” Cu Trion 740, fermierii pot alege dintr-o gam\ de op]iuni de echipare, inclusiv cu [enile Terra Trac, sau varianta Montana cu [asiu pentru compensarea pantei. Noile combine pot fi echipate cu hederele pentru culturi p\ioase Vario, cu l\]imea de lucru de pân\ la 9,30 m, precum [i Cerio, hedere cu band\ 40

Convio [i Convio Flex, cu o l\]ime de lucru de pân\ la 12,30 m, sau cu noul heder de porumb Rovio, cu pân\ la 12 rânduri. La acestea se adaug\ sistemele de asisten]\ pentru operator CEMOS în diferite niveluri de configurare> Cruise Pilot controleaz\ automat viteza în func]ie de sarcina motorului. Auto Crop Flow detecteaz\ [i evit\ vârfurile de sarcin\. Auto Slope ajusteaz\ automat viteza ventilatorului în func]ie de pant\. CEMOS Dialog determin\ cauza pierderilor înregistrate, ajusteaz\ automat sensibilitatea senzorilor, asigurând randament maxim cu pierderi minime. Auto Treshing, Auto Separation, Auto Cleaning ofer\ optimizarea automat\ a unit\]ii de treierat, separare secundar\ [i cur\]are. Auto Header cu Field Scanner pentru hederele Vario ajusteaz\ automat viteza [i pozi]ia orizontal\ a rabatorului, potrivit condi]iilor de recoltare. Un atu al acestor combine îl constituie reglarea independent\ a unit\]ii

de treierat [i a vitezei rotorului. Acest lucru permite o adaptare optim\ la o mare varietate de culturi [i condi]ii de recoltare, pentru un treierat curat [i cu pierderi reduse, efort de cur\]are minim [i propor]ie minim\ de boabe sparte. Gama Trion 740 Hybrid poate fi comandat\ cu bunc\re de boabe de 11.000 l sau 12.000 l [i cu tuburi de desc\rcare cu lungimi diferite, pentru desc\rcarea complet\ a cobinelor, cu hedere cu l\]imi de pân\ la 12 m, cu un debit de desc\rcare de 110 sau 130 l/s. Cabina confortabil\ [i spa]ioas\ dispune de CEBIS (Centralized Electronic on-Board Information System) pentru monitorizarea tuturor opera]iunilor combinei, precum [i de maneta multifunc]ional\ CMotion. La acestea se adaug\ scaunul pivotant pentru operator, cu unghi de rota]ie de 15 grade pe ambele p\r]i, [i direc]ia dinamic\ ce asigur\ cu 40% mai pu]ine rota]ii ale volanului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 32/2024

MA{INI & UTILAJE

Cultivatoare universale pentru orice tip de teren Cultivatoarele din gama Horsch Terrano sunt utilaje universale care au o arie larg\ de utilizare, de la prelucrarea superficial\ a miri[tii pân\ la prelucrarea solului pe adâncime, cu un amestec intensiv al resturilor vegetale.

Terrano FM, un cultivator universal, este ideal pentru lucr\ri de mic\ [i medie adâncime. Modelul cu 4 rânduri de organe active, cu distan]a între gheare de 27 cm, asigur\ o amestecare intens\ [i o bun\ nivelare. T\v\lugul dublu RollPack asigur\ o fiabilitate ridicat\ în func]ionare, la care se adaug\ consolidarea intensiv\ [i o bun\ structur\ a suprafe]ei. Terrano FX amestec\ optim res-

turile vegetale în intervalul de adâncime de 5-30 cm. Datorit\ în\l]imii de 85 cm a cadrului [i a distan]ei dintre cu]ite de 30 cm, acest echipament amestec\ resturile vegetale chiar [i în cele mai grele condi]ii, formând un pat germinativ corespunz\tor pentru sem\nat. Terrano GX a fost creat pentru prelucrarea eficient\ [i corect\ a solului. Domeniul de utilizare variaz\ de la lucr\ri de suprafa]\ pân\ la prelucrarea în profunzime, pân\ la 25 cm. Este disponibil cu 3 [i 4 rânduri de organe active. Pentru consolidare sunt

disponibile mai multe versiuni de echipare, printre care t\v\lugul SteelFlex. Terrano MT are 2 rânduri de discuri de prelucrare, urmate de 2 rânduri de cu]ite de cultivator TerraGrip echipate cu br\zdare LD (low disturbance). Este potrivit la prelucrarea solurilor grele care trebuie dislocate pe adâncime [i prelucrate intensiv, f\r\ a aduce bolovani mari la suprafa]\.

Arpad DOBRE

Un duo imbatabil> Lemken Solitair¡grapa rotativ\ Zirkon Noua sem\n\toare Lemken Solitair MR purtat\, cu o l\]ime de lucru de 3 - 4 metri poate sem\na atât în sol prelucrat conven]ional, cât [i direct, pentru conservarea apei în sol. Sem\n\toarea dispune de un bunc\r de 1.500 litri, adecvat inclusiv pentru fertilizare concomitent cu sem\natul, sau op]ional, de 2.000 litri, compartimentat 60>40 la cerere, pentru aplicarea simultan\ a mai multor componente. La acestea se poate ad\uga sistemul MultiHub cu bunc\r de 200 l, pentru aplicarea de 42

culturi mixte, într-o singur\ trecere. Lemken Solitair MR este echipat cu bara de sem\nat OptiDisc, cu distan]e între rânduri de 12,5 sau 15 cm [i role de control al adâncimii, pentru o r\s\rire uniform\ a culturii.

Când aceast\ sem\n\toare este montat\ pe grapa rotativ\ Lemken Zirkon MR, rezult\ un duo imbatabil. Potrivit numeroaselor studii efectuate în ferme europene, s-a dovedit c\ acest duo are nevoie de maximum 240 cai putere de la tractor, în func]ie de l\]imea de lucru. Atât sem\n\toarea Solitair, cât [i grapa rotativ\ Zirkon de la Lemken sunt disponibile acum în cantit\]i limitate, dar din 2025 intr\ în produc]ia de serie [i pot fi deja comandate. Arpad DOBRE Profitul Agricol 32/2024

MA{INI & UTILAJE

Vasile Târziu> “M-a impresionat grapa Terradisc. Am cump\rat-o!” NHR Agropartners a f\cut demonstra]ii în s\pt\mânile trecute cu grapa cu discuri Poettinger Terradisc 10001T în ferme din vestul ]\rii. Vasile Târziu, care lucreaz\ 2.600 ha în Cenad, Timi[, a fost atât de mul]umit de felul cum opereaz\ echipamentul, c\ l-a [i cump\rat, la fel ca [i al]i fermieri din vestul ]\rii.

El ne-a m\rturisit c\ nu avea deloc de gând s\ fac\ investi]ii în tehnic\ agricol\ în acest an. A fost de acord ca NHR Agropartners s\ fac\ o demonstra]ie cu Terradisc 10001T în ferma sa, iar rezultatele l-au surprins pl\cut. “Am 57 de ani, am absolvit facultatea de mecanic\ agricol\, sunt pasionat de aceste echipamente, [tiu la ce m\ pot a[tepta de la ele, dincolo de prezent\rile de specialitate ale tehnicienilor. Dar când am v\zut cât de bine prelucreaz\ terenul aceast\ grap\, am zis c\ trebuie s\ o am. M-a impresionat [i am cump\rat-o.” P\rerea general acceptat\ este c\ fermele din vestul ]\rii sunt mai avantajate ca nivel pluviometric, dar Vasile

Profitul Agricol 32/2024

Târziu spune c\ p\mânturile pe care le lucreaz\ se afl\ pe o band\ îngust\ geografic, ce comunic\ - l\sând grani]a la o parte - cu Câmpia Panonic\, mai exact cu acea parte care are un deficit major de ap\ [i de ploi. “Exist\ studii în care ungurii atr\geau aten]ia înc\ din anii ‘60 c\ trebuie luate m\suri de combatere a secetei, în condi]iile unui sol aluvionar, un fund al fostei M\ri Panonice. Ei au [i f\cuto, au început înc\ de atunci, apoi au continuat [i în anii ‘80 [i ‘90 cu plantarea de perdele forestiere. În zona noastr\ nu s-a f\cut mai nimic, iar acum nivelul pluviometric din zona Cenad este apropiat de cel din sud-estul [i estul României. În aceste condi]ii trebuie s\ avem mare grij\ cu conservarea apei în sol, iar Terradisc 10001 T a fost cea mai bun\ op]iune pentru preg\tirea terenului pentru sem\nat.” Fermierul b\n\]ean se pricepe la utilaje agricole [i ceea ce i-a atras aten]ia a fost a[a-numitul unghi de atac al discurilor, un unghi agresiv care, împreun\ cu configura]ia talerelor, asigur\ penetrarea sigur\ [i amestecarea excelent\ a resturilor vegetale, chiar [i în condi]ii de sol uscat [i înt\rit. Terradisc 10001 T asigur\ adâncimi de lucru cuprinse între 5 [i 15 cm, în func]ie de cultura ce urmeaz\ a fi sem\nat\ [i structura solului.

“Deja am efectuat dezmiri[tirea de dup\ p\ioase, am fertilizat terenul, este preg\tit pentru sem\natul rapi]ei, cam 700 ha, dar asta numai dac\ va ploua minim 50 litri. Tot cu Terradisc preg\tim terenul pe care a fost floareasoarelui, pentru grâu, cca. 1.000 ha, dar sem\n\m tot dup\ ce va ploua.” Iat\ [i alte detalii despre grapa cu discuri scurte Poettinger Terradisc 10001T. Are o l\]ime de lucru de 10 metri, un necesar de putere de 500 CP [i garanteaz\ încorporarea f\r\ blocaje a resturilor de la recoltare, precum [i a func]ion\rii fiabile în diferite condi]ii de operare, chiar [i cu niveluri ridicate de paie [i iarb\. Acest lucru asigur\ o bun\ conservare a apei în sol. Ofer\ o fiabilitatea ridicat\ la viteze de lucru de pân\ la 18 km/or\. Pentru aceast\ grap\ sunt disponibile o serie de t\v\luguri> t\v\lug simplu sau dublu cu bare cilindrice pentru solurile uscate sau inelar de t\iere pentru soluri uscate [i dificile, t\v\lug cu discuri de t\iere pentru soluri pietroase [i umede sau oscilant cu ]epi pentru soluri f\r\ probleme, t\v\lug de compactare cu discuri de cauciuc pentru soluri neuniforme.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

New Holland FieldOps - toate ma[inile agricole la un click distan]\ New Holland introduce platforma mobil\ [i web FieldOps, cu func]ia Conectivitate Inclus\, disponibil\ pentru desc\rcare, ce permite fermierilor s\ monitorizeze toate datele ma[inilor [i agronomice într-un singur loc. Noua func]ie ofer\ accesul la solu]ii de precizie de înalt\ calitate, f\r\ taxe de abonament recurente. FieldOps este un instrument adaptabil de gestionare a fermelor care ajut\ fermierii s\-[i extind\ productivitatea de ori-

unde, oricând, luând datele [i detaliile opera]iunilor agricole într-o singur\ platform\ u[or de utilizat. Construit\ pentru a permite fermierilor s\ vizualizeze [i s\ monitorizeze toate ma[inile agricole marca CNH, FieldOps ofer\ un acces simplificat\ pentru oricine, la orice nivel de calificare, cultur\, regiune sau dimensiune a fermei. Fermierii vor putea monitoriza fiecare utilaj în timp real, vor putea vizualiza de la distan]\ afi[ajele din cabin\, pentru a oferi un feedback mai bun operatorilor lor [i pentru a vedea integral datele agronomice, toate întro singur\ platform\.

Clien]ii pot desc\rca online noua aplica]ie mobil\ pentru a-[i vedea ma[inile conectate. Utilizatorii existen]i ai platformei MyPLM Connect pot trece cu u[urin]\ la FieldOps, deoarece datele lor vor fi deja acolo atunci când se conecteaz\. Fermierii care au diverse ma[ini agricole [i modemuri telematice compatibile pot achizi]iona func]ia Conectivitate Inclus\ apelând la distribuitorul local New Holland. În România, importator oficial al m\rcii este AgroConcept.

Arpad DOBRE

Tractor de marc\, accesibil [i pentru ferme mici Produc\torul John Deere nu mai are nevoie de o prezentare ampl\, fiabilitatea tractoarelor sale fiind recunoscut\ de peste 100 de ani, mai exact din 1918, iar acum [i fermieri mici pot achizi]iona la pre]uri accesibile astfel de tractoare, prin intermediul IPSO Agricultur\. Compania ofer\ în aceast\ pe-

rioad\ modelul John Deere 5075E la un pre] promo]ional. Acest model dezvolt\ 75 CP [i, datorit\ dimensiunilor sale compacte, poate opera [i înc\pea oriunde, fie c\ e vorba de magazii de cereale sau de grajduri. Aceasta deoarece are o în\l]ime de doar 2,4 m [i o lungime de numai 3,6 m. Tractorul John Deere

5075E are un ampatament de 2,05 m, o raz\ de bracaj de 3,94 m, ceea ce-l face s\ se deplaseze cu u[urin]\ în spa]ii înguste. Poate fi echipat [i cu înc\rc\tor frontal ac]ionat foarte u[or prin joystick, util atât în ferme vegetale, cât [i în cele zootehnice, iar pe spate poate ridica pân\ la 2.400 kg. Dar acest tractor poate fi utilizat la maxima capacitate [i la lucr\rile din câmp [i la opera]iuni de transport, cu viteze de deplasare de pân\ la 40 km/or\. IPSO Agricultur\ desf\[oar\ în aceast\ perioad\ o campanie promo]ional\ prin care modelul John Deere 5075E poate fi achizi]ionat cu 39.990 euro.

Arpad DOBRE 44

Profitul Agricol 32/2024

MA{INI & UTILAJE

Sem\nat de precizie cu Precea [i MultiFunctions de la Amazone Randamentele ridicate [i vitezele de lucru rapide sunt provoc\ri ce au fost deja dep\[ite de sem\n\toarea de pr\[itoare Amazone Precea, care, împreun\ cu sistemul electronic MultiFunctions, asigur\ un sem\nat de precizie, simultan cu fertilizarea.

recea-CC utilizat\ împreun\ cu aplicatorul microgranular Micro Plus aplic\ simultan [i în mod independent semin]ele, îngr\[\mintele [i microgranulele la diferite adâncimi de plasare. Acest lucru economise[te treceri [i cre[te eficien]a fertilizan]ilor prin utilizarea unui îngr\[\mânt de pornire, precum [i prin plasarea de depozite concentrate de fertilizant lâng\ s\mân]\. Profitul Agricol 32/2024

H\r]i de aplicare Condi]iile de sol, disponibilitatea apei [i poten]ialul de randament pot varia mult în cadrul unei parcele, deci este necesar s\ se adapteze ratele de s\mân]\ [i de îngr\[\minte. MultiMap permite ca materialele aplicate s\ fie controlate independent unul de cel\lalt prin intermediul h\r]ilor de aplicare. Acest lucru asigur\ eficient\ a inputurilor, prin intermediul c\rora poate fi exploatat poten]ialul natural de randament. Terminalul Isobus AmaTron 4 permite procesarea simultan\ a pân\ la 4 h\r]i de aplicare.

Reducerea suprapunerilor Conectarea [i deconectarea precis\ a sec]iilor de sem\nat prin MultiSwitch sunt foarte importante pentru a evita supraîns\mân]area sau subîns\mân]area, în special la cap\t de parcel\. Fiecare rând este controlat individual [i automat, se asigur\ economisirea semin]elor [i se previne apari]ia spa]iilor libere în care se pot r\spândi

buruienile. MultiSwitch realizeaz\ [i închiderea individual\ a sec]iilor de îngr\[\minte [i previne aplicarea dubl\ a fertilizantului, ceea ce are ca rezultat o cre[tere [i o maturizare uniform\ a plantelor. Aplicarea extrem de precis\ a îngr\[\mintelor reduce rata de aplicare, asigur\ economii în bani [i protejeaz\ mediul. Br\zdarul de îngr\[\minte se deplaseaz\ întotdeauna în fa]a sec]iei de sem\nat, iar cele dou\ unit\]i de dozare sunt pornite [i oprite automat la intervale e[alonate prin intermediul MultiBoom, iar astfel sunt evitate suprapunerile sau golurile de la cap\tul de parcel\. Dac\ se utilizeaz\ un aplicator microgranular, acesta poate fi, de asemenea, controlat cu precizie prin MultiBoom, asigurând o cre[tere uniform\ a plantelor inclusiv la cap\tul de parcel\.

Arpad DOBRE 45

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU consilier al primului-ministru

Agricultura conservativ\

În

momentul în care fermierii europeni tocmai au organizat demonstra]ii împotriva Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene care, potrivit acestora, îi împiedic\ s\ î[i câ[tige existen]a, într-un moment în care penuria de alimente revine în discu]ie în Europa, în momentul în care foametea reapare în ]\rile subdezvoltate, în special în Africa, cet\]eanul obi[nuit ar putea crede c\ politicile publice interna]ionale s-ar concentra asupra modului de asigurare a produc]iei agricole globale. Parteneriatul Global pentru Soluri (GSP) FAO [i-a s\rb\torit la Roma existen]a, cu o serie de mese rotunde la care partenerii s\i (ONG-uri, oameni de [tiin]\, institu]ii, companii) au fost invita]i s\ prezinte reprezentan]ilor oficiali ai Na]iunilor Unite activit\]ile lor [i propunerile în favoarea conserv\rii [i îmbun\t\]irii solurilor agricole pentru a asigura necesarul produc]iei de alimente. Reamintesc c\ acest tip de agricultur\ (ACS - agricultura conservativ\) a fost definit de FAO, în 2001, prin utilizarea simultan\ a trei metode> 1) Acoperirea permanent\ a solurilor cu culturi comerciale sau acoperirea cu plante care aduc servicii de mediu destinate s\ protejeze [i s\ hr\neasc\ solul [i locuitorii acestuia< 2) Absen]a total\ a lucrarilor mecanice asupra solului, 3) Diversitatea culturilor [i/sau a culturilor de acoperire în succesiune sau în amestec, pentru a crea un mediu nefavorabil pentru buruieni, boli sau insecte d\un\toare. 46

Acest tip de agricultur\ (ACS) are în vedere conservarea solurilor agricole, [i chiar refacerea acestora atunci când sunt degradate de practicile tradi]ionale de cultivare utilizate în Africa [i Europa, bazate pe lucr\ri manuale sau mecanice (de exemplu, pluguri sau alte unelte, deosebit de distructive pentru sol/apa) sau eroziunea eolian\, compactarea, pierderea materiei organice [i a biodiversit\]ii, scurgerile, poluarea apei, emisiile de gaze cu efect de ser\ (în special CO2). Îmbun\t\]irea solurilor [i fertilit\]ii acestora prin acest tip de agricultur\ permite o cre[tere a randamentelor agricole la hectar, a productivit\]ii muncii [i a veniturilor fermierilor, toate elemente fundamentale ale securit\]ii alimentare [i de dezvoltare economic\ [i social\. Adoptarea pe scar\ larg\ a tipului de agricultur\ conservativ\ (ACS) a fost principala cheie a succesului ]\rilor mari produc\toare, a c\ror propor]ie de ACS variaz\ între 50% [i 90% din terenul arabil, în America de Nord [i de Sud, Australia [i Noua Zeeland\. Totalul global ajunge la 200 de milioane de hectare, suprafa]\ în continu\ cre[tere. Celelalte regiuni ale lumii au toate o propor]ie ACS sub 5%, cum ar fi în Europa [i Africa. Prin urmare, putem vedea clar c\ este posibil s\ cre[tem rapid produc]ia global\ de alimente prin accelerarea implement\rii ACS în ]\rile cu practici agricole care degradeaz\ solul [i au suprafe]e agricole semnificative, în special în Europa [i Africa.

Obstacolele care stau în calea adopt\rii agriculturii conservative (ACS) sunt> - Cuno[tin]ele [i know-how-ul trebuie s\ fie furnizate de fermieri cu experien]\< - Trebuie s\ fie disponibile instrumente tehnologice adaptate ACS, sem\n\tori, ma[ini, îngr\[\minte, produse de protec]ie a culturilor, ceea ce impune ca acestea s\ fie autorizate pentru vânzare, iar furnizorii s\ fie interesa]i s\ le vând\, deci s\ existe o pia]\ pentru acestea< - Un canal de marketing trebuie s\ existe [i s\ prezinte condi]ii suficiente de rentabilitate pentru produc\tori< - Infrastructura de depozitare [i transport trebuie s\ fie opera]ional\< - În zonele predispuse la secet\, depozitarea apei [i un mai bun management privind utilizarea acesteia.

Politicile publice sunt necesare, deoarece fermierii, ca [i ceilal]i cet\]eni, nu î[i pot petrece timpul confruntându-se cu un mediu social ostil, rezultând reglement\ri capricioase, nepotrivite din punct de vedere tehnic, costisitoare [i birocratice. Unele dintre aceste ac]iuni depind de fermierii în[i[i, dar cele mai multe depind de voin]a factorilor de decizie. Aceast\ dorin]\ exist\ în ]\rile produc\toare în care ACS este prezent\. }\rile africane caut\ s\ se dezvolte, progresul este spectaculos< de exemProfitul Agricol 32/2024

OPINIE plu, proiectul argentinian din Africa de Vest a înregistrat o cre[tere a produc]iei, în 7 ani, de la 120 USD/hectar/an la 4.000 USD. Europa, între timp, a ales s\-[i reduc\ drastic produc]ia, cu Pactul Verde, strategia sa de la “Ferm\ la furculi]\” (F2F), foarte interven]ionist\, foarte restrictiv\ pentru produc\tori, rezultat\ dintr-o ideologie antitehnic\, visând la un “natural”. Agricultura 100% f\r\ pesticide, f\r\ îngr\[\minte, f\r\ genetic\, f\r\ iriga]ii... nu duce decât pe un drum gre[it! Aceast\ politic\, care afecteaz\ fermierii din întreaga Europ\, duce la cre[terea pre]urilor alimentelor de consum [i se preg\te[te pentru lipsuri dramatice, având, de asemenea, o influen]\ foarte notabil\ asupra politicilor agricole din Africa. Într-adev\r, reglementarea produselor fitosanitare [i a utiliz\rii tehnicilor genomice noi (OMG [i NTG) este copiat\ de autorit\]ile locale din

Profitul Agricol 32/2024

cele ale UE, cu presiunea venit\ din partea ONG-urilor verzilor. Este nevoie de toat\ determinarea fermierilor [i a popula]iei pentru a-[i exercita suveranitatea [i dreptul de a-[i decide singuri destinul [i metodele lor de produc]ie [i hran\. Pentru c\ dac\ cet\]enii europeni, care sunt înc\ bine hr\ni]i, î[i imagineaz\ c\ se pot descurca f\r\ o agricultur\ productiv\, africanii înc\ [tiu foarte bine c\ nu este cazul lor [i c\ trebuie neap\rat s\-[i creasc\ produc]ia pentru a-[i satisface demografia. De asemenea, europenii ar trebui s\ se asigure c\ degradarea solului din Africa, secetele [i foametea de pe un continent cu 1,5 miliarde de oameni trebuie monitorizate cu aten]ie. Este mai bine pentru to]i ca ace[tia s\ fie hr\ni]i bine pentru a evita migra]ia [i r\zboaiele. Din grupurile de lucru ale Na]iunilor Unite apare în mod clar nevoia de coeren]\ a politicilor publice între

]\ri [i continente, pentru a evita conflictele generate de deciziile unilaterale ale unora care creeaz\ serioase dificult\]i altora. În aceste situa]ii ar putea [i ar trebui dezvoltate politici agricole coerente [i eficiente, capabile s\ rezolve rapid problemele de hran\, sol, ap\ [i mediu, ]inând cont de propunerile [i nevoile fermierilor, a[a cum tocmai le-am subliniat. ACS rezolv\ aceste probleme. Re]elele sale de fermieri sunt preg\tite s\-[i joace rolul, s\ ofere exper]ilor, oamenilor de [tiin]\ [i func]ionarilor publici din ]\ri [i Na]iunile Unite experien]a [i know-how-ul lor ca investitori în acest domeniu. Acest lucru pare simplu [i de bunsim], ar trebui s\ fie u[or de implementat aceast\ construc]ie între p\r]ile interesate din agricultur\, gânditorii politicilor publice [i factorii de decizie.

O istorie a mini[trilor Agriculturii

Apele agitate ale politicii Dup\ reforma agrar\ din 1921, guvernele sunt parc\ [i mai efemere. Unele ]in c=te o s\pt\m=n\. La Agricultur\ se distinge un personaj, Voicu Ni]escu, p\strat f\r\ emo]ii [i de Vaida-Voevod, [i de Iuliu Maniu, [i de I.G. Duca etc. Dar cel mai pitoresc ministru interbelic r\m=ne Barbu {tirbei. GHEORGHE OSTROVEANU

4 iunie 1927 regele îl cheam\ pe Barbu {tirbei. Era o încercare de a aduna laolalt\ na]ional]\r\ni[tii, na]ional-liberalii [i independen]ii. Un plan sortit de la început e[ecului. Oamenii politici erau prea p\tima[i [i î[i aruncau vorbe grele unii altora. Iar {tirbei î[i depune mandatul dup\ doar o lun\. La Agricultur\ [i Domenii nu îl numise decât pe Cip\ianu, în func]ia de subsecretar de stat.

Barbu {tirbei este un caz rar în lumea românesc\. :n primul r=nd, nu a fost membru al niciunui partid politic. Personajul este îns\ foarte interesant. Nepot al lui Barbu Dimitrie {tirbei (domn al }\rii Române[ti,1849-1856), cumnat, prin sora sa Elisa, cu Marghiloman [i Br\tianu, administrator general al Domeniilor Coroanei timp de 14 ani (1913-1937), prieten mai mult decât intim al Reginei Maria, Barbu {tirbei a avut incontestabile abilit\]i politice. De pild\, ;n 1944 negociaz\ cvasi-oficial (cu [tirea lui Ion Antonescu [i a Regelui Mihai) la Cairo un eventual armisti]iu cu Alia]ii. Dup\ 23 au48

gust 1944 este al\turi de comunistul Lucre]iu P\tr\[canu [i de Ghi]\ Pop, membru al delega]iei române care pleac\ la Moscova [i semneaz\ armisti]iul cu URSS. Este desemnat de Regele Mihai s\ formeze un nou guvern, dar nu este acceptat de sovietici.

Pe 21 iunie 1927, Ion I.C. Br\tianu prime[te s\ fac\ el guvernul. Rezist\ din iunie pân\ în noiembrie, iar guvernul lui a fost unul numeros, cu 13 fotolii. La Agricultur\ [i Domenii apare Constantin Argetoianu (n. 3/15 martie 1871, Craiova – d. 6 februarie 1955, Sighetu Marma]iei).

Descendent al unei vechi familii înst\rite din Breasta, Oltenia, Constantin Argetoianu a dobândit o licen]\ în drept [i un doctorat în medicin\ la Paris. A ales îns\ cariera politic\. A fost mai întâi conservator, iar pe urm\ a trecut prin multe partide. În iunie 1932 pune bazele Partidului Agrar. Chiar dac\ a fost mult timp un adversar înver[unat al lui Ionel Br\tianu,

s-a apropiat de acesta [i a devenit ministru în guvernele din 1927. Este totu[i un sus]inator al principelui Carol, înc\ dinainte de restaura]ie (8 iunie 1930). A ajuns din nou ministru în 1931, în dificila guvernare IorgaArgetoianu, confruntat cu Marea criz\ economic\. Militeaz\ pentru asumarea de c\tre Carol al ll-lea a unui regim autoritar, f\r\ partide. Devenit consilier regal, dup\ asasinarea lui Armand C\linescu, a fost numit, pentru scurt timp, premier. :n aprilie 1944 a plecat în Elve]ia. S-a întors în noiembrie 1946, în speran]a c\ va fi numit premier în locul lui Groza. Arestat de regimul comunist în martie 1950, î[i scrie în închisoare memoriile, cu r\ut\]i atât fa]\ de prieteni, c=t [i fa]\ de du[manii politici. A murit în închisoare, f\r\ a fi judecat, la 6 februarie 1955.

La 24 noiembrie 1927, dup\ moartea subit\ a lui Ion I.C. Br\tianu, vine la pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri fratele s\u, Vintil\ Br\tianu, care era membru al guvernului, ca Profitul Agricol 32/2024

O istorie a mini[trilor Agriculturii ministru de Finan]e. :n acela[i guvern mai era [i al treilea frate, Constantin (Dinu) Br\tianu. Noul premier nu schimb\ aproape nimic în guvern. La Agricultur\ [i Domenii r\mân aceia[i Argetoianu [i Cip\ianu. La 3 august 1928, în urma demisiei lui Nicolae Titulescu, Argetoianu preia ad-interim [i portofoliul Externelor.

Urmeaz\ un guvern Iuliu Maniu, cu patru mini[tri de Stat (Pantelimon Halippa, Sever Bocu, Voicu Ni]escu, Teofil Saucic-S\veanu). Vaida-Voevod este la Interne, George Mironescu la Externe, Mihai Popovici la Finan]e, Ion Mihalache la Agricultur\ [i Domenii.

Ion Mihalache a urmat Facultatea de Drept din Bucure[ti [i Facultatea de Litere la Paris, pe care a absolvit-o în 1914. A participat la Primul Mare R\zboi. A intrat în politic\, în Partidul Poporului (Averescu), apoi a trecut la Partidul Na]ional }\r\nesc. A fost pre[edinte al Uniunii Camerelor Agricole [i s-a specializat în domeniul agriculturii. A fost exclus din PN} în decembrie 1937, dup\ ce a acceptat s\ intre în componen]a guvernului Octavian Goga. A fost arestat în iulie 1947 [i condamnat. În 1950 a fost dus la închisoarea de la Sighetu Marma]iei, unde nu a rezistat regimului concentra]ionar decât 4 ani. A murit pe 6 iunie 1954, la 66 de ani.

:n guvernul de 6 zile condus de Gheorghe Mironescu (7 - 12 iunie 1930), premierul aduce la Agricultur\ [i Domenii pe Virgil Madgearu (n. 14 decembrie 1887, Gala]i – d. 27 noiembrie 1940, p\durea Snagov).

Virgil Madgearu a fost un teoretician al Partidului Na]ional }\r\nesc. În 1940 a fost ridicat de un comando Profitul Agricol 32/2024

legionar pe la ora 14. Se afla la mas\ cu so]ia c=nd 6 legionari au sosit la locuin]a lui. Au pretins c\ îl duc la Prefectura Poli]iei Capitalei pentru o simpl\ declara]ie. A fost dus în p\durea Snagov [i împu[cat.

Urmeaz\ guvernul lui Nicolae Iorga (aprilie 1931 - iunie 1932). La Agricultur\ [i Domenii este ministru Gheorghe Ionescu {i[e[ti. Trei zile mai târziu, marele istoric îl nume[te, la acela[i minister, pe Alexandru Radian subsecretar de stat. Pe 17 iunie, este nominalizat Victor V. Stanciu pentru cel\lalt post de subsecretar de stat. Victor Stanciu a fost deputat la Marea Adunare Na]ional\ de la Alba Iulia care a hot\rât unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. Era director al [colii ortodoxe române de fete din Arad, directorul general al Consiliului Dirigent Sibiu-Cluj, mai târziu profesor universitar.

Urmeaz\ un guvern condus de Al. Vaida-Voevod (6 iunie - 6 august 1932), în care Virgil Potârc\ este titular la Justi]ie [i ad-interim la Agricultur\ [i Domenii. Pe 7 iunie este numit titular la acel minister Voicu Ni]escu (n.1883 - d. 1954).

Înainte de Primul R\zboi Mondial, Voicu Ni]escu a fost redactor-[ef al Gazetei Transilvaniei. În 1917 a fost trimis de guvernul român (de la Ia[i) în Rusia pentru a organiza corpuri de voluntari transilv\neni care s\ se al\ture armatei române. Revolu]ia lui Lenin l-a surprins în Rusia, f\r\ posibilitatea de a se mai întoarce. În aceast\ situa]ie, Voicu Ni]escu a organizat în Siberia diviziile de voluntari români, cu baza la Celiabinsk, [i a luptat pe frontul antibol[evic. Dup\ sfâr[itul r\zboiului, voluntarii se vor repatria prin Vladivostok.

A fost deputat în mai multe legislaturi [i ministru la Agricultur\ [i Domenii în Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (7 iunie - 10 august 1932), în Guvernul Iuliu Maniu (20 octombrie 1932 - 13 ianuarie 1933). Dup\ instaurarea comunismului, a fost arestat în mai 1950 [i condamnat la 2 ani închisoare, dar a fost eliberat abia în 1955. Dintr-un motiv necunoscut, în dosarele Securit\]ii a fost trecut mort în timpul deten]iei, în 1954. Dup\ alte surse, ar fi murit în 1968.

Urm\torul guvern îl formeaz\ tot Al. Vaida-Voevod (11 august - 19 octombrie 1932). Voicu Ni]escu r\mâne la Agricultur\ cu aceea[i echip\ de subsecretari de stat. :n guvernul Iuliu Maniu (23 octombrie 1932 - 13 ianuarie 1933) la Agricultur\ [i Domeniii îl g\sim tot pe Voicu Ni]escu. Vaida-Voevod preia guvernarea de pe 14 ianuarie pân\ pe 13 noiembrie 1933. {i el p\streaz\ echipa predecesorului s\u, cu Voicu Ni]escu ministru, M. Ghelmigeanu [i Anton Crihan - subsecretari de stat. :n mijlocul verii, regele aplic\ rotativa [i ;i aduce la guvernare pe liberali. {eful guvernului este numit I.G. Duca (14 - 29 noiembrie 1933) Acesta propune o list\ de mini[tri beton - cu Ion Iancule] la Interne, Nicolae Titulescu la Externe, Constantin Br\tianu la Finan]e etc. La agricultur\ [i Domenii îl readuce pe Gheorghe Cip\ianu. Dar premierul I.G. Duca este ucis la Sinaia de legionari. Dr. Constantin Angelescu, în calitate de decan de vârst\ al guvernului, preia, a doua zi, pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri. Este un premier efemer (30 decembrie 1933 - 3 ianuarie 1934). La Agricultur\ nu se schimb\ nimic de semnalat. 49

MAGAZIN

Ultimul brunch de anul acesta, ;n Banat Tadi]iile b\n\]ene [i gastronomia local\ vor fi readuse laolalt\ la ultimul Banat Brunch din 2024, la tanti Emilia din Co[teiu de Sus, Timi[, pentru a încheia vara, într-un mod autentic, în 21 septembrie. Cu acest prilej, va fi preg\tit un festin cu preparate b\n\]ene autentice, folosind ingrediente locale [i re]ete tradi]ionale. Meniul va include o varietate de mânc\ruri care reflect\ bog\]ia culinar\ a regiunii, oferind participan]ilor o adev\rat\ experien]\ a gusturilor din Banat. Cei interesa]i pot experimenta farmecul vie]ii rurale printr-o plimbare cu c\ru]a prin Co[teiu de Sus [i zonele învecinate, bucurându-se de peisaje lini[tite [i atmosfera autentic\ a satului. Evenimentul va include [i un târg de produse locale, unde me[te[ugari [i produc\tori din zon\ î[i vor expune lucr\rile.

La Bruxelles a avut loc Festivalul Tomatelor, o expozi]ie dedicat\ acestui fruct cu gust cam uitat. Au fost expuse ;n jur de 1.400 de soiuri diferite. Cei care au fost, povestesc despre mesele lungi, ;nc\rcate cu ro[ii de toate felurile. Ro[ii doar cu numele, c\ci ele erau [i verzi, [i portocalii, [i negre, [i violet. {i mari, [i mici, ce mai, un Turnul Babel al ro[iilor din Europa. S\ nu crede]i c\ cei ce le expun sunt doar legumicultori. Lumea aceasta are [i foarte mul]i colec]ionari, oameni care cultiv\ ro[ia ca un hobby, f\r\ s\ ]inteasc\ produc]ii ori profit, ci doar simpatia publicului. Dar m-am luat cu vorba [i am omis s\ v\ spun c\ ni[te rom=ni pasiona]i au luat [i medalii pentru ro[iile lor. 50

Timi[enii vor avea ocazia s\ cumpere brânzeturi, miere, pâine de cas\ [i alte produse tradi]ionale, precum [i obiecte de artizanat realizate manual. Acest brunch de final de sezon organizat de Tanti Emilia Popa va oferi o zi plin\ de tradi]ii, gusturi [i activit\]i autentice, într-un cadru rural fermec\tor, perfect pentru a celebra [i încheia vara într-o not\ autentic\ [i prietenoas\.

Dintre deliciile culinare amintim> ciorb\ cu peri[oare, zup\ de maz\re cu g\lu[te de f\in\, ardei umplu]i, tocan\ de pui cu usturoi, chiftele marinate în sos de ro[ii, Mandr\ B\n\]ean\ (m\m\lig\, sl\nin\, brânz\, ou), dar [i platouri cu carne [i cârna]i din untur\, caltabo[, jum\ri, chiftele, diverse preparate din brânz\ de vac\.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Mititeii care se întorc cu cle[ti< 2) Dep\[e[te m\sura – Cade secerat< 3) E în capul mesei – Afectat\ iarna< 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 4) Face asem\narea – Întinsul m\rii< 5) 1 Spus din apropiere – Are multe c\r]i citite< 2 6) Sparte în poligon – Limb\ de gâsc\< 7) Li se aud tal\ngile – Un om de nimic< 8) 3 Dat\ în reluare< 9) Lucreaz\ pentru ale4 geri – Sentimentul dep\rt\rii< 10) Trata5 ment cu ace.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

6 7 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 30-31/2024 ORIZONTAL: CEP - ISTETI< INAINTA - RN<

OTIC - OSPAT< TOROPI - ACI< RINOCER - M< BS - ALINARI< RAURI - GLOD< A - MIGALITA< NEA - ASEZAT< DINAMIZARE.

VERTICAL: 1) Produs de rafinare – Luna neo aduce la picioare< 2) F\cut\ s\ devieze – Ofert\ la Sinaia! 3) Îndreptat\ cu fierul – Cam pi[c\ limba< 4) Termen de folosin]\ – Al\tur\ri de idei< 5) Terminate în coad\ de pe[te – Restul la frizer< 6) Ornament ca un ou – Duc la eliminare< 7) St\pân... în magazin< 8) Os al bazinului – Lipsit\ de gust< 9) Are caracter magnetic< 10) Amestec în domeniul literelor. Profitul Agricol 32/2024