Profitul Agricol nr. 33, din 8 septembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 33 din 8 septembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 33/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Raportul care aruncå în aer toate strategiile ecologiste Centrul de Cercetare al Comisiei Europene a realizat un studiu despre impactul strategiilor ecologiste (Farm to Fork - De la Fermå la Consumator ¿i Biodiversitatea 2030). Concluziile nu sunt deloc grozave pentru Comisie. Cele douå strategii, adoptate în forma actualå, vor avea un impact grav asupra supravie¡uirii agriculturii UE. De¿i studiul a fost realizat cu bani publici, raportul a fost ¡inut ascuns luni de zile ¿i publicat de Comisia Europeanå abia pe 3 august, la presiunile Copa-Cogeca. Cea mai mare organiza¡ie de fermieri din UE a solicitat încå din luna iunie Comisiei accesul la un proiect de studiu privind impactul strategiilor “furculi¡ei” ¿i biodiversitå¡ii asupra sectorului agricol. Comisia aprobase documentul pregåtit de Centrul de Cercetare, dar a ezitat så îl publice din cauza concluziilor profund nefavorabile. Pe 3 august, Comisia a decis totu¿i så publice studiul, mai exact un raport tehnic, cu un nume de nere¡inut: “Efectele poten¡iale ale anumitor obiective ale strategiilor F2F ¿i Biodiversitatea în cadrul obiectivelor climatice 2030 ¿i ale politicii agricole comune post 2020”. Pe scurt, indiferent de scenariile luate în considerare, efectul acestor strategii ecologiste ale Comisiei Europene va fi o reducere fårå precedent a capacitå¡ii de produc¡ie a UE (cel pu¡in între 5 ¿i 15% în func¡ie de sector) ¿i a veniturilor fermierilor, din cauza unei cre¿teri nete a costurilor de produc¡ie cu 10%. Raportul afirmå cå aceste strategii ar putea duce la o reducere de 28,4% a emisiilor de gaze cu efect de serå din sectorul agricol pânå în 2030, dar mai mult de jumåtate din acest efort va duce la scurgeri de durabilitate echivalente cåtre ¡åri extra-comunitare, din cauza pierderii produc¡iei în Uniune. În acest context, Copa-Cogeca organizeazå un atelier de lucru cu privire la Strategia UE pentru biodiversitate, în speran¡a cå mai poate atenua ceva din ¿ocul viitorului.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 33/2021

SUMAR Ma[ini & utilaje

Evenimentele s\pt\m=nii PNS ar fi “aproape gata”

Ziua Porumbului, pe 16 septembrie

Holde Agri Invest: 57 de milioane cifrå de afaceri

ACCPT Ia¿i se transformå în Patronatul Grânarii

Prioritå¡ile Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare

Cre¿terea pre¡ului la îngrå¿åminte

Naturevo propune Schimbarea pentru regenerare

Misterul redeven¡elor ADS

Stelian Folicå ¿i-a creat o ni¿å în distribu¡ia de inputuri

Cine va plåti cotiza¡ia la Copa-Cogeca?

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Asocia]ii profesionale

Obiec¡iile Alian¡ei pentru Agriculturå la strategiile ecologiste 14 Depozitarea cerealelor: siloz, halå ¿i silobag

Via]a companiilor

Amazone Cirrus, pentru un semånat de precizie

Informa]ii externe Exporturi-record pentru Fonterra

Gavrilå Tuchilu¿: Caprele au båtut vacile

Ioan Chiriac: agricultura are nevoie de manageri

Strategie de fermier

Culturi vegetale

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Programul de protec¡ie a apelor ¿i nitra¡ii din surse agricole

Noi îmbunåtå¡iri la hederele Claas Vario

Lactalis vinde bucå¡i din afacerea din SUA

Chevron sondeazå pia¡a dupå soia

Invazie de cânepå sålbaticå în Bårågan

ªantajul cu distan¡a de izolare

Tehnica agricolå la Sårbåtoarea Florii Însorite

Premierå la Sårbåtoarea Florii Însorite, de la Ia¿i 28 35 de milioane de dolari pentru crescåtori Amalgerol Essence. Cerealele, la adevåratul nivel 32 Restric¡ii pentru exportul de carne Putin se opune Cre[terea animalelor organismelor modificate genetic Sårbåtoarea oilor breze 34

Bayer sus¡ine sistemul de transfer închis easyconnect

Problemele învå¡åmântului (agricol) românesc

43 44

Pagina de istorie

Palatul Szana, una dintre cele mai frumoase din Timi¿oara

Hobby Un ordin cu destin incert

Aten¡ie, vaci la apå!

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII PNS ar fi “aproape gata” Miercuri, 1 septembrie, la Ministerul Agriculturii a avut loc o întâlnire, în afara agendei oficiale a ministrului Adrian Oros, cu reprezentan¡ii Alian¡ei pentru Agriculturå. Cel mai important, s-a prezentat stadiul realizårii PNS. “Ministrul a zis cå PNS e aproape gata”, recunoa¿te un participant la discu¡ii. Se pare cå la Pilonul 2 nu vor fi schimbåri fa¡å de perioada de tranzi¡ie, considerând alocårile obligatorii pentru mediu ¿i climå (36 sau 37%), bunå-

starea animalelor ¿i zonele defavorizate. În schimb, Oros a evitat så intre în detalii despre Pilonul 1, de¿i reprezentan¡ii fermierilor au insistat så afle måcar despre plå¡ile redistributive. S-a convenit doar ca grupul de lucru pentru ecoscheme så se constituie ¿i så înceapå så lucreze în for¡å. Ecoschemele vor trebui så fie bine fåcute ca så nu se piardå cei 25% aloca¡i. Dacå vor fi fåcute de formå, riscåm så primim altele, “în plic”, din Olanda, fårå aplicabilitate la noi.

Cine va pl\ti cotiza]ia la Copa-Cogeca? Ministerul Agriculturii nu va mai putea achita cotiza¡ia la Copa-Cogeca, în numele Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, dacå se men¡ine legisla¡ia actualå. Plata cotiza¡iei pentru anul trecut ¿i anul în curs s-a fåcut cu for¡area procedurilor. Miercuri, 1 septembrie, reprezentan¡ii Alian¡ei au avut o întâlnire la minister cu secretarul de stat Marius Micu ¿i cu o scurtå participare a ministrului Adrian Oros. Micu ¿i-a informat fo¿tii colegi din mediul asociativ cå se men¡ine blocajul institu¡ional cu Direc¡ia de Politici Agricole din minister, a cårei pozi¡ie este sus¡inutå ¿i de Ministerul de Finan¡e, ¿i de Curtea de Conturi. Micu este con¿tient cå mandatul såu s-ar putea încheia curând ¿i ¿i-a propus så încerce promovarea, în Profitul Agricol 33/2021

regim de urgen¡å, a unui normativ care så prevadå alocarea unei sume fixe pentru cotiza¡ia la Copa-Cogeca. Problema ar fi ce se va întâmpla atunci când cotiza¡ia efectivå va fi mai mare sau mai micå decât cea stabilitå legal. S-a discutat cå, dacå va fi mai micå, diferen¡a så fie suportatå de asocia¡iile membre ale Alian¡ei. În schimb, vor trebui gåsite modalitå¡i de cheltuire a banilor sau de rambursare la buget, în cazul în care suma alocatå va fi mai mare decât cotiza¡ia. La finalul såptåmânii a intervenit, înså, criza guvernamentalå, astfel cå e greu de anticipat ce se va întâmpla, în continuare.

pagin\ de Robert VERESS

Egiptul cumpårå din nou grâu românesc Grâul românesc a dominat ultimele douå licita¡ii organizate de compania de stat de achizi¡ii din Egipt, cel mai mare importator de cereale din lume. La ultima licita¡ie, organizatå pe 30 august, au fost selectate douå oferte din România ¿i una din Ucraina, la un pre¡ mediu de 340 de dolari per tonå. Companiile ADM ¿i Grain Export vor furniza statului nord-african câte 60.000 de tone de grâu din România, cu livrare în perioada 15-25 octombrie. Pre¡ul mediu în licita¡ia anterioarå a fost de 331 dolari per tonå. O nouå sta¡ie de condi¡ionare semin¡e Lidea Miercuri, 15 septembrie, Lidea va inaugura, la Bråila, o nouå sta¡ie de procesare ¿i condi¡ionare a semin¡elor. Vor fi alåturi de fermieri ¿i al¡i invita¡i membrii Comitetului Executiv al diviziei de semin¡e Lidea. Ceremonia de inaugurare se va desfå¿ura între orele 12-13, iar loca¡ia evenimentului este: ¿oseaua Baldovine¿ti nr. 22. Mini¿trii agriculturii s-au întâlnit în Slovenia ¥ncå ministru, Adrian Oros a participat, la începutul acestei såptåmâni, la întâlnirea informalå a omologilor din Uniunea Europeanå. Aceasta s-a ¡inut în Slovenia, ¡arå care de¡ine pre¿edin¡ia rotativå pânå în decembrie. Subiectul principal l-a constituit consolidarea unui dialog rural-urban. Adicå în prima zi mini¿trii au vizitat o ¿coalå agricolå ¿i un gimnaziu biotehnic. Centrul biotehnic este un mod mai pompos de a spune liceu agricol. De acolo, grupul de oficiali a fost plimbat la cea mai mare companie producåtoare de fructe din Slovenia, care produce fructe pe aproape 600 de hectare de teren agricol. Cea de-a doua zi a fost dedicatå discu¡iilor. Mini¿trii au vorbit despre rolul zonelor rurale în societate ¿i despre provocårile cu care se confruntå agricultura în acest proces. A participat ¿i comisarul pentru agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

ACCPT Ia[i se transform\ în Patronatul Grânarii Adåugarea particulei “Grânarii” la titulaturå, dimpreunå cu sloganul “Då-te pe brazdå!”, se dovede¿te a fi mai mult decât o simplå schimbare de fa¡adå pentru ACCPT Ia¿i. Emil Bålteanu, pre¿edintele asocia¡iei în care sunt înscri¿i fermieri din toate jude¡ele Moldovei, ne-a dezvåluit cå a început de ceva vreme procedurile pentru transformarea ACCPT Ia¿i în Patronatul fermierilor “Grânarii”.

“

Speråm ca pânå la jumåtatea lunii septembrie så avem constituit acest patronat al fermierilor, pentru a cre¿te în vizibilitate ¿i putere de negociere în rela¡ia cu deciden¡ii”, spune Bålteanu. El precizeazå cå, dupå finalizarea procedurilor, “Grânarii” vor råmâne afilia¡i la APPR. “APPR este o organiza¡ie profesionalå, o confedera¡ie care e foarte bine cå existå, cå are speciali¿ti. Dar, în partea de dialog cu autoritå¡ile, consideråm cå e important så avem un statut care så ne

Emil B\lteanu

confere rolul de partener de dialog. Ne a¿teptåm ca reac¡iile institu¡iilor statului la dolean¡ele noastre så fie mai rapide ¿i mai pozitive, dupå transformarea în patronat. Ca organiza¡ie profesionalå suntem la bunåvoin¡a deciden¡ilor, care ne pot primi sau nu la dialog. Ca patronat, suntem invita¡i la dialog pentru cå legea îi obligå pe deciden¡i så ne invite”, explicå motivele demersului pre¿edintele Bålteanu. Liderul “Grânarilor” î¿i dore¿te ¿i o schimbare de paradigmå în rela¡ia cu autoritå¡ile: “To¡i cei afla¡i în func¡ii publice trebuie så ne considere parteneri de dialog ¿i nu opozan¡i. Aici este problema noastrå de abordare. Rela¡iile acestea între noi ¿i autoritå¡i ar trebui

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, organiza¡ie din care face parte ACCPT Ia¿i, nu este convins de utilitatea demersului colegilor såi, dar le ureazå succes: “Lucrurile sunt în continuå mi¿care. Nu trebuie så råmânem cu to¡ii bloca¡i într-un proiect, fiecare e liber så urmeze calea pe care o considerå cea mai bunå. Calea transformårii în patronat este un experiment curajos, care comportå unele riscuri. Sper så fie un succes. ªi câtå vreme existå conlucrare, nu våd niciun impediment så continuåm împreunå, chiar dacå patronatele func¡ioneazå dupå o lege, iar organiza¡iile profesionale dupå alta”, ne-a declarat Sitaru. 8

så se bazeze pe obiective comune. Nu este un drum u¿or, nu e o alegere foarte confortabilå, dar este necesarå”. Conform legisla¡iei, patronatele au un avantaj fa¡å de organiza¡iile profesionale, fiind partenere de dialog social, ceea ce înseamnå cå, oficial, participå, între altele, la tratative ¿i acorduri în rela¡iile cu autoritå¡ile publice ¿i cu sindicatele, precum ¿i în structurile bipartite ¿i tripartite de dialog social; elaboreazå strategii ¿i politici de dezvoltare economico-socialå la nivel sectorial ¿i na¡ional. Înså, pentru a fi partenere de dialog social, patronatele trebuie så aibå reprezentativitate la nivel na¡ional ¿i la nivel de sector de activitate. Adicå, trebuie så aibå structuri teritoriale în cel pu¡in 20 de jude¡e, pe lângå Municipiul Bucure¿ti, iar membrii patronatului så cumuleze cel pu¡in 10% din efectivul angaja¡ilor sectorului de activitate. ACCPT Ia¿i are, deocamdatå, membri doar în jude¡ele Moldovei. “Ne asumåm ca, într-un orizont de timp nu foarte îndepårtat, så avem o asocia¡ie patronalå cu reprezentativitate na¡ionalå”, promite Bålteanu.

Robert VERESS Profitul Agricol 33/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ziua Porumbului,

pe 16 septembrie Pe 16 septembrie, de la ora 10, la Orezu se va ¡ine Ziua Porumbului, cea organizatå de Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. Tema acestei edi¡ii, a XII-a, este Fermieri pentru viitor, iar partener principal este, ca în fiecare an, compania Bayer, care a furnizat integral tehnologia de protec¡ie a plantelor. Rezultatele de produc¡ie se vor difuza în ziua evenimentului, iar recoltarea se va face la finalul såptåmânii premergåtoare.

Pre¿edintele APPR sperå ca la eveniment så ia parte ¿i ministrul Adrian Oros, pe care l-a invitat, în ciuda faptului cå acum câteva luni îi cerea demisia.

Adrian MIHAI

Cre[terea pre]ului la îngr\[\minte Pre¡ul îngrå¿åmintelor, în special al UAA, cre¿te continuu. În parte, situa¡ia este cauzatå de cre¿terea cererii mondiale de îngrå¿åminte, a pre¡urilor gazelor ¿i a costului transportului maritim, dar ¿i de concuren¡a insuficientå pe pia¡a comunitarå. Peste acestea se suprapune o taxå antidumping de 22-42 de euro/t, impuså de Comisia Europeanå în 2019 asupra importurilor de UAA, la solicitarea industriei din UE. Din 2019, înså, pre¡urile amestecurilor UAA s-au dublat comparativ cu perioada 2017-18. Taxa antidumping îi costå pe fermierii europeni 210 milioane de euro, anual. Copa-Cogeca solicitå renun¡area la aceastå taxå, considerând cå producåProfitul Agricol 33/2021

torii de îngrå¿åminte europeni nu mai au nevoie de banii respectivi, pentru a face profituri consistente, situa¡ia nemaifiind aceea¿i cu cea din 2019. Taxa opre¿te importurile extra-comunitare ¿i conduce la o penurie de produse speculatå de producåtorii europeni. Solicitarea Copa-Cogeca a fost adresatå formal, Comisiei Europene, în aprilie, dar un råspuns se laså a¿teptat. Costul îngrå¿åmintelor reprezintå 40% din costul total de produc¡ie în sectorul cerealier. Doar amestecurile de UAA reprezintå 26% din costurile de operare ale fermierilor.

Robert VERESS

PNRR-ul a fost închis, ministrul ¿i-a dat demisia Ministrul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR Plus), ¿i-a dat demisia dupå ce a finalizat ultima comunicare legatå de PNRR. Pornit ca o surså de iluzii ¿i speran¡e pentru agriculturå, la final PNRR-ul, de 29,2 miliarde euro, a råmas cu o componentå agricolå minusculå, de câteva sute de milioane pentru desecåri ¿i îmbuntå¡iri funciare. ¥n apårarea sa, ministrul Ghinea a amintit cå PNRR-ul Ungariei este blocat, iar Bulgaria nu a reu¿it så trimitå nimic oficial. Nu a spus cå Slovacia a cerut 2,4 miliarde euro pentru agriculturå, din care cea mai mare parte pentru managementul apei, Polonia cere tot vreo 2 miliarde euro, pentru agriculturå, iar Italia 2,8 miliarde, din care 500 de milioane pentru inovare ¿i mecanizare ¿i 1,5 miliarde pentru realizarea de parcuri fotovoltaice amplasate pe acoperi¿urile fermelor. Yara a cumpårat un producåtor de îngrå¿åminte eco Compania norvegianå Yara a cumpårat Ecolan, producåtor finlandez de îngrå¿åminte "reciclate", mai exact ob¡inute din prelucrarea unor subproduse din rezultate din silviculturå ¿i agriculturå. Este prima achizi¡ie pe care Yara o face pe segmentul de îngrå¿åminte organice. Cele douå companii colaborau de mai mult timp. O ¡arå ro¿ie de pestå 631 de focare Din 631 de focare de PPA active la începutul såptåmânii, 13 sunt în exploata¡ii comerciale ¿i 6 focare în exploata¡ii de tip A. Sunt afectate 178.976 de porcine, aratå datele ANSVSA. La ultima raportare, pe data de 20 august, erau 476 de focare. De atunci, ANSVSA a anun¡at cå a reu¿it stingerea a trei focare, câte unul în jude¡ele Dâmbovi¡a, Hunedoara ¿i Maramure¿. De la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 5.850 de cazuri la mistre¡i, în 41 de jude¡e. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Priorit\]ile Alian]ei pentru Agricultur\ [i Cooperare Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a transmis, pe 1 septembrie, cåtre Pre¿edin¡ii ¿i membrii Comisiilor pentru Agriculturå de la Senat ¿i Camera Deputa¡ilor lista cu principalele prioritå¡i legislative pentru sesiunea parlamentarå care abia a început. Succint, sunt 12 puncte, pe care le redåm integral: 1. aprobarea în regim de urgen¡å a Legii privind autorizarea executårii lucrårilor de construc¡ii; 2. modificarea Legii privind protejarea exploata¡iilor agricole, printr-un proiect legislativ nou; 3. modificarea Ordonan¡ei de urgen¡å privind circula¡ia tractoarelor pe

drumurile publice; 4. modificarea Codului Civil referitor la durata minimå a contractelor de arendare a terenurilor; 5. modificarea proiectului legislativ privind unele måsuri de reglementare a vânzårii terenurilor agricole situate în extravilan; 6. crearea unui instrument bancar pentru achizi¡ia de terenuri agricole cu sprijinul FGCR; 7. promovarea unui proiect legislativ privind cotiza¡ia profesionalå agricolå; 8. punerea în aplicare a directivei privind Practicile Comerciale Neloiale; 9. modificarea Legii coopera¡iei agricole; 10. modificarea Legii privind soci-

etå¡ile agricole ¿i alte forme de asociere în agriculturå; 11. proiect legislativ pentru înfiin¡area Fondului Na¡ional de Gestionare Integratå a Riscurilor Catastrofice în Agriculturå; 12. promovarea unui proiect legislativ prin care så se creeze cadrul legal pentru realizarea unui parteneriat între MADR, ANIF ¿i Ministerul Energiei. Cei 4 pre¿edin¡i ai Alian¡ei, Nicolae Sitaru (APPR), Nicolae Vasile (LAPAR), Ionel Arin (Pro Agro) ¿i Mircea Bålu¡å (UNCSV), a¿teaptå cu speran¡å ca parlamentarii så se aplece totu¿i ¿i asupra problemelor sectorului agroalimentar.

Holde Agri Invest> 57 de milioane cifr\ de afaceri Holde Agri Invest, care exploateazå 10.000 de hectare în trei ferme (în Ro¿iorii de Vede ¿i Videle, Teleorman, ¿i în Frumu¿ani, Cålåra¿i), a anun¡at cå se a¿teaptå la o produc¡ie totalå de 32.800 de tone, venituri consolidate de 57 de milioane de lei ¿i un profit net de 7,3 milioane de lei. În prima jumåtate a anului, compania a derulat investi¡ii în valoare totalå de 26,1 milioane de lei, pentru modernizarea fermelor existente ¿i lårgirea suprafe¡elor exploatate. "În primele ¿ase luni ale anului am avut parte de o activitate intenså a afacerii noastre”, spune Liviu Zågan, direc10

tor general Holde Agri Invest. “Spre deosebire de anul trecut, în primul semestru din 2021 ne-am aflat la polul opus. Am avut parte de multe ploi, iar din acest punct de vedere credem ¿i speråm cå va fi un an agricol bun.” În primul semestru, Holde a investit în cele trei ferme pe care le de¡ine, prin echiparea cu utilaje moderne, cre¿terea capacitå¡ilor de stocare ¿i sisteme de iriga¡ii. Au fost achizi¡ionate trei combine ¿i utilaje necesare pentru agricultura de precizie. În luna iunie, au fost demarate lucrårile de modernizare ¿i extindere a silozului Cåline¿ti, care a crescut de la 10.000 la 15.000 de tone.

¥n ferma Frumu¿ani a fost finalizat primul sistem de iriga¡ii propriu, un proiect pilot pentru o suprafa¡å de 125 de hectare, care a costat aproximativ 1,7 milioane de lei. Compania estimeazå cå, în anii ce urmeazå, sistemul, alimentat din râul Dâmbovi¡a, va cre¿te productivitatea la culturile de porumb ¿i soia. ¥n perioada urmåtoare Holde va reînnoi parcul de utilaje al fermei Videle, de 2.400 de hectare, ¿i va construi încå un siloz de 10.000 de tone.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 33/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e go FOB-Golful Mexic a crescut la 295 dolari/tonå (1.239lei), fa¡å de 293 dolari/tonå (1.231 lei), cât a deschis licita¡iile în 23 august.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: China 169.970 t, Filipine 107.850 t, Mexic 93.770 t, Coreea de Sud 85.570 t ¿i Japonia 60.970 t.

FOB Constan¡a 217 euro/t (+10) 1.063 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 28.08.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. ¥n såptåmâna 23 - 27 august 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chica$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Dec

23.08 261 269 270

24.08 263 270 271

25.08 26.08 27.08 265 267 265 271 273 271 273 275 273 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Dec

23.08 255 257 261

24.08 257 259 263

25.08 259 261 265

26.08 261 263 267

27.08 259 261 265

România FOB Constan¡a 201 euro/t (+10) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.08.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 27 august 2021, a fost

Sept Oct Dec

23.08 211 213 215

23.08 Bordeaux 219 Pallice 220 Rhin FOB 234 Bordeaux FOB 221 Pontivy 221

$/t

24.08 25.08 26.08 27.08 213 214 215 210 214 215 217 211 217 219 221 214

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 23.08 Rouen 241 Dunquerque 237 Pallice 243 Creil FOB 239 Moselle FOB 237 Rouen FOB 293

24.08 25.08 243 245 239 241 245 247 240 241 239 241 295 297

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct Dec

23.08 267 269 270

24.08 269 270 271

25.08 271 271 273

euro/t

24.08 25.08 26.08 27.08 220 221 223 221 221 223 225 223 235 237 239 237 223 225 227 225 223 224 225 221

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna sept. 2021 este de 203 dolari/t (853 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 197 dolari/t (827 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

305 $/t

26.08 273 273 275

27.08 245 241 247 240 241 297 $/t 27.08 274 275 277

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie 2021, este de 197 dolari/tonå (827 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 225 euro/tonå (1.102 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 221 euro/tonå (1.2083 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei).

euro/t 26.08 247 243 249 243 243 299

de 247 dolari/tonå (1.037 lei). Nu a înregistrat nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 274 dolari/tonå (1.151 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 august.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 23 august.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 27 august 2021, a fost de 223 euro/tonå (1.093 lei). A crescut cu 3 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 237 euro/tonå (1.161 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 225 dolari/tonå (1.102 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 23 august 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

255 $/t

$/t

23.08 24.08 25.08 26.08 27.08 221 225 227 229 225 223 225 227 231 227

Profitul Agricol 33/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 23 - 27 august 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 507 dolari/tonå (2.129 lei), în scådere cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 august. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

23.08 479 473 475

24.08 481 475 477

$/t 25.08 483 477 479

26.08 485 479 481

27.08 477 475 475

Orz România FOB Constan¡a 205 euro/t (+20) 1.004 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27.08.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

23.08 225 223 191 213

24.08 227 227 193 215

25.08 229 229 194 217

26.08 231 231 195 219

27.08 229 229 197 214

237 237

239 240 241 237 240 241 243 239

Sorg

PREºURI 23 - 27.08.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 23 - 27 august 2021, a fost de 201 dolari/tonå (844 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 august. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 77.770 tone, Mexic 76.970 tone, Olanda 66.990 tone, Indonezia 12.770 tone ¿i Columbia 7.770 tone.

$/t

527 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 524 dolari/tonå (2.201 lei), mai mare cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 385 dolari/tonå (1.617 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

23.08 1.341 1.301 1.291

24.08 1.343 1.303 1.293

25.08 1.345 1.305 1.295

26.08 1.347 1.307 1.297

$/t 27.08 1.339 1.299 1.295

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 229 euro/tonå (1.122 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 239 euro/tonå (1.171 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în sept. 2021, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (953 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 97.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

$/t

23.08 24.08 25.08 26.08 27.08 199 200 201 203 201 200 201 203 205 203

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

23.08 24.08 25.08 26.08 27.08 385 387 389 391 385 379 381 383 385 383

Sept Dec

Floarea-soarelui

chidere, pe 27 august, a fost de 525 dolari/tonå (2.205 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 530 euro/tonå (2.597 lei). A înregistrat o cre¿tere de doar 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 23 august 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, este de 639 dolari/tonå (2.684 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

23.08 24.08 25.08 26.08 27.08 525 527 529 530 525

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 573 euro/tonå (2.808 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 23 august. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 23.08 Rouen 570 Dunquerque 573 Moselle 575

24.08 571 574 577

25.08 573 575 579

26.08 575 577 581

27.08 569 571 573

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, a fost de 679 dolari/t (2.852 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

23.08 24.08 25.08 26.08 27.08 Dieppe 529 531 533 535 530

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 569 euro/tonå (2.788 lei), mai mic cu 1 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 571 euro/tonå (2.798 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Sept Oct Dec

23.08 693 681 663

24.08 695 683 665

25.08 697 685 667

26.08 699 687 669

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

295 dolari/t

Profitul Agricol 33/2021

247 dolari/t

$/t

23.08 24.08 25.08 26.08 27.08 519 520 521 523 524 520 521 523 525 527

597 dolari/t

-4

201 dolari/t

$/t 27.08 701 689 671

+2 13

ASOCIA}II

PROFESIONALE Obiec]iile Alian]ei pentru Agricultur\ la strategiile ecologiste Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

Alåturi de fermierii din celelalte state membre, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare face apel la legiuitorii europeni så voteze în¡elept ¿i în favoarea sus¡inerii producåtorilor autohtoni. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizårii pesticidelor ¿i îngrå¿åmintelor stabilite de strategia Farm to Fork ¿i, mai ales, cu introducerea lor în legisla¡ie, care le-ar face obligatorii, mai ales în lumina numeroaselor studii ¿i evaluåri de impact (inclusiv raportul Centrului de Cercetare al DG Research-, publicat pe 3 august 2021) ce aratå cå aceste ¡inte ar avea un impact grav asupra supravie¡uirii agriculturii UE. Nu putem sprijini stabilirea cotelor TVA care ar stigmatiza unele produse care au o amprentå ecologicå mai mare comparativ cu alte produse din diferite categorii de alimente. O astfel de propunere ar însemna cå multe produse alimentare indispensabile într-o dietå echilibratå ar fi vizate pe nedrept. Nu putem sus¡ine cererea de indicare a metodei de produc¡ie, a indicatorilor de bunåstare a animalelor, locul na¿terii, cre¿terea ¿i sacrificarea pentru toate produsele din carne procesate. Mai mult, nu putem aproba sprijinul pentru absorb¡ia pe pia¡å a proteinelor pe bazå de plante, deoarece aceasta ar reprezenta concuren¡å neloialå pentru produsele din carne pe care încearcå så 14

le imite. Nu putem sus¡ine obiective obligatorii de reducere a de¿eurilor alimentare de 30% pânå în 2025 ¿i de 50% pânå în 2030 în compara¡ie cu valoarea ini¡ialå din 2014 pentru produc¡ia primarå, inclusiv alimentele neutilizate, deoarece aceastå sarcinå ar reveni fermierilor, în timp ce majoritatea acestor pierderi alimentare apar fie din cauza condi¡iilor climatice, fie a practicilor comerciale neloiale ale procesatorilor ¿i comercian¡ilor cu amånuntul. Durabilitatea nu poate fi reduså doar la aspectul ecologic. Nu vom putea îmbunåtå¡i impactul asupra mediului al sistemului alimentar dacå nu luåm în considerare ¿i aspectele economice ¿i sociale. Având în vedere cå facem parte dintr-o lume globalizatå, nu putem restrânge agricultura strict pe teritoriul UE. În ceea ce prive¿te promovarea agroecologiei ¿i agro-silviculturii, ace¿ti termeni nu sunt defini¡i ¿i nu este clar ce

practici ¿i principii agricole cuprind. Prin urmare, este delicat så apelåm la utilizarea lor, deoarece nu ¿tim la ce se referå. Nu credem cå o schimbare de sistem este necesarå, nici dezirabilå. Agricultura UE a reu¿it så furnizeze suficiente alimente sigure ¿i de calitate în ultimele decenii ¿i, de¿i recunoa¿tem cå acest sistem poate fi îmbunåtå¡it pentru a råspunde mai bine provocårilor legate de schimbårile climatice, biodiversitate ¿i sånåtate, am dori så subliniem cå sectorul a fåcut îmbunåtå¡iri considerabile în acest sens în ultimii ani ¿i va continua så facå acest lucru fårå a fi nevoie de schimbarea sistemului. • În zilele de 9 ¿i 10 septembrie, comitetele ENVI (Mediu) ¿i AGRI vor vota raportul Parlamentului European cu privire la strategia “furculi¡ei”. Este vorba de strategia Farm to Fork, sau de la De la fermå la consumator. • Pe 9 septembrie se vor vota amendamentele ¿i este de a¿teptat ca unele grupuri politice så încerce reformulåri de ultim moment. • Raportul modificat va fi votat de ENVI ¿i AGRI ziua urmåtoare, iar votul în plenul Parlamentului va urma pe 4 octombrie. • Joi, 2 septembrie, a avut loc online ¿edin¡a POCC (Comitetul de coordonare a politicilor din cadrul CopaCogeca), care a trecut în revistå prioritå¡ile acestei toamne. Referitor la strategia “furculi¡ei” s-au trasat, din nou, liniile ro¿ii în viziunea organiza¡iei. Profitul Agricol 33/2021

VIA}A

COMPANIILOR Bayer sus]ine

sistemul de transfer închis easyconnect Concernul Bayer s-a alåturat grupului creat de organiza¡iile profesionale pentru dezvoltarea sistemului de transfer închis easyconnect. Împreunå cu ADAMA, BASF, Belchim Crop Protection, Certis Europe, Corteva Agriscience, FMC Corporation, Nufarm, Rovensa Group ¿i Syngenta, Bayer va aduce pe pia¡å sistemul easyconnect, oferind o solu¡ie imperioaså, rapidå, sigurå ¿i comodå pentru fermierii ¿i operatorii din Europa. Sistemul easyconnect este o tehnologie deschiså disponibilå tuturor pår¡ilor intere-

sate din agribusiness. Mai mul¡i jucåtori din industrie, din sectorul agrochimic, producåtori de echipamente sau oricare alte pår¡i interesate în a se alåtura lansårii easyconnect sunt încurajate så contacteze oricare dintre companiile membre. Prima lansare pe pia¡å este a¿teptatå så aibå loc în Danemarca ¿i în Regatul ºårilor de Jos în 2022, urmatå de Fran¡a, Germania ¿i Regatul Unit în 2023. Apoi vor urma ¿i alte ¡åri. Bayer sus¡ine implementarea de sisteme de transfer închis prin inter-

mediul solu¡iilor disponibile în comer¡. “Grupul de lucru easyconnect este încântat så ureze bun venit companiei Bayer printre membrii ¿i valorile sale ¿i apreciazå contribu¡ia pe care sprijinul acesteia pentru sistemul easyconnect o va oferi în scopul de a ob¡ine acces universal la sistemele de transfer închis din Europa”, declarå Louise Brinkworth, pre¿edinte al comitetului de coordonare al grupului de lucru easyconnect.

Chevron sondeaz\ pia]a dup\ soia Grupul petrolier american Chevron inten¡ioneazå så investeascå 600 milioane de dolari în douå fabrici de procesare de soia, transmite Agerpres. Ideea petroli¿tilor este de a-¿i asigura din timp materia primå necesarå pentru a putea produce combustibili regenerabili. Potrivit unui memorandum de în¡elegere convenit între Chevron ¿i Bunge, se va crea un joint venture de¡inut în propor¡ii egale de cele douå companii. Gra¡ie investi¡iei sale, Chevron va avea drept de preem¡iune la uleiul din soia procesat de Bunge. În ultima vreme companiile americane care se ocupå cu rafinarea de petrol ¿i-au majorat produc¡ia de carburan¡i regenerabili, ca urmare a stimulentelor financiare acordate de autoritå¡ile federale ¿i centrale, iar în prezent se gråbesc så î¿i asigure un acces garantat la uleiuri vegetale, gråsimi Profitul Agricol 33/2021

animale ¿i uleiul de gåtit folosit, care, potrivit unor firme, sunt deja greu de gåsit. Companiile de rafinare au în vedere parteneriate cu producåtorii de produse agricole pentru a-¿i asigura ¿i procesa uleiuri vegetale astfel încât så poatå produce carburan¡i verzi precum motorinå regenerabilå. În plus, marile companii petroliere vor så utilizeze ¿i actualele lor rafinårii în ideea de a evita

unele modernizåri costisitoare. Joint venture-ul dintre Chevron ¿i Bunge va permite dublarea capacitå¡ii de procesare a facilitå¡ilor Bunge pânå în 2024. În prezent aceste facilitå¡i pot procesa pânå la 7.000 de tone de soia boabe pe zi, din care pot fi produse aproximativ 330.000 de galoane (aproximativ 1,2 milioane litri) de motorinå pe bazå de soia. 15

STRATEGIE

DE FERMIER Problemele înv\]\mântului (agricol) românesc Cu 4.500 de hectare, Arnaud Perrein a adus la Sopema, în Mihail Kogålniceanu, Ialomi¡a, un ¿ef de fermå francez. Nicolas Boduin este singurul stråin stabil. Ceilal¡i 49 de angaja¡i sunt români. Perrein este atât de mul¡umit ¿i de încrezåtor în angaja¡ii såi, încât le-a låsat pe mânå, în bunå parte, gestionarea treburilor curente, dedicându-¿i mare parte din timp hobby-urilor, principalul fiind recondi¡ionarea unor ma¿ini de epocå.

ând î¿i propune så angajeze pe cineva - ¿i mereu face asta, fiindcå î¿i extinde continuu afacerea -, Perrein, recunoa¿te, se uitå, în primul rând, cåtre cona¡ionalii såi, apoi cåtre orice occidental vorbitor de francezå. O spune cu franche¡e: “De la clasa zero pânå la doctorat, educa¡ia în România nu este corespunzåtoare. Nu a ajuns aici un singur inginer ¿colit exclusiv în ¡arå, care så ¿tie så facå un raport, o prezentare. A¿a cå sunt nevoit så caut în stråinåtate, chiar dacå înseamnå cheltuieli mult mai mari”. Arnaud Perrein a fost ¿i råmâne interesat så primeascå în fermå elevi din licee agricole române¿ti ¿i studen¡i de 16

USAMV dispu¿i så facå practicå adevåratå ¿i så-¿i creeze un bagaj de cuno¿tin¡e care så le ofere oportunitatea angajårii, chiar la Sopema, imediat dupå absolvirea studiilor. Între angaja¡ii såi, Perrein are câ¡iva care au urmat acest drum, dar sus¡ine cå sunt excep¡iile de la regulå. “Majoritatea sunt complet dezinteresa¡i. ªi aparent e ciudat, pentru cå, în ansamblu, propor¡ia tinerilor români care au determinarea de a reu¿i în via¡å e mult mai mare decât în alte ¡åri. Din påcate, educa¡ia le stricå perspectiva asupra modului în care pot reu¿i. Studen¡ii francezi petrec mai mult timp în stagii de pregåtire practicå în ¡arå ¿i stråinåtate, decât la cursuri. ªi li se pare perfect normal, î¿i cautå singuri aceste stagii, fac toate aranjamentele, nu trebuie împin¿i de la spate”. O altå problemå este inexisten¡a unei legi sånåtoase a stagiaturii. “Decât så ¡in un stagiar cu acte în regulå, mai bine îl angajez. Am încercat cu burså, dar ce te faci în caz de accident de muncå?”. A¿adar, Perrein merge la târguri de angajare din Fran¡a ¿i Canada, posteazå anun¡uri pe site-uri de profil europene ¿i nord-americane. Previzibil, înså, succesul este limitat. A avut cam 80 de elevi ¿i studen¡i stråini, care au petrecut în practicå, la Sopema, între 15 zile ¿i trei luni. A sperat ca, dintre to¡i ace¿tia, måcar unul-

doi så se întoarcå pentru a lucra aici un timp mai îndelungat. Nu s-a întâmplat. Au fost ¿i zece angaja¡i stråini, înså doar Boduin s-a stabilit de-a binelea la Sopema. Alt francez, Mathieu, va pleca în septembrie, dupå un an de zile, iar Perrein e vizibil frustrat: “A fost foarte bun pe tratamente, dar dacå pleacå acum, chiar nu må ajutå. Dacå angajez pe cineva din afarå ¿i råmâne o perioadå scurtå, e mai råu decât dacå nu angajez deloc. Investe¿ti bani ¿i timp în ei, abia apucå så înve¡e configura¡ia fermei ¿i limba românå, apoi pleacå...”. Orice persoanå calificatå, dintr-o ¡arå precum Fran¡a sau Canada, care acceptå så emigreze în România, are nevoie de transport în ¡arå, cazare, maså, mijloc de transport în interes de serviciu ¿i personal, pe lângå un salariu comparabil cu cel primit în ¡ara de ba¿tinå. A¿a cå, dupå o sumedenie de investi¡ii e¿uate în tineri, Perrein a decis så se reorienteze cåtre adul¡i care ¿tiu mai bine ce vor de la via¡å. Tocmai a angajat un portughez vorbitor de francezå ¿i românå, care a mai lucrat cinci ani în România ¿i ¿tie la ce så se a¿tepte aici. A venit împreunå cu so¡ia ¿i Perrein sperå ca pasul så fie definitiv. “Am început cu un contract pe doi ani, dar sper så se prelungeascå, så råmânå aici cel pu¡in atât timp cât råmân ¿i eu”.

Robert VERESS Profitul Agricol 33/2021

CULTURI

VEGETALE {antajul cu distan]a de izolare TCE 3 Brazi are, anul acesta, o suprafa¡å record cu loturi de hibridare. 1.000 ha cu Corteva, în ciuda faptului cå anul trecut veniturile nu au fost cele estimate. Nici anul acesta rezultatele nu sunt fabuloase. Cultura de consum va rivaliza cu loturile de hibridare. Totu¿i, pe termen lung, hibridarea porumbului conferå un venit ridicat ¿i constant. For¡a de muncå este o problemå în activitatea de hibridare. Sunt folosite ma¿inile pentru castrat, dar trebuie fåcutå o rectificare manualå. De la 6-700 oameni, cu câ¡i se lucra mai demult, acum cu greu reu¿esc så “Mai degrabå am rezolvat cu partigåseascå 250. Zilierii primesc transport, 100 lei net/zi, 400 g de produse, o cularii decât cu fermierii mici ¿i mipâine ¿i trei litri de apå. Activitatea e de jlocii”, remarcå Iacob. Cautå tot felul de metode de comaproximativ o lunå, dar nu în zile conpensare. “Le dåm în altå parte, le culsecutive. Distan¡ele de izolare pun ¿i ele foarte mari probleme la loturile de floareasoarelui, la care trebuie asigura¡i 2.000 m. “Fermierii ¿i particularii ne amenin¡å ¿i trebuie så facem compromisuri ca så nu cultive floarea-soarelui”, spune Vasile Iacob, director tehnic al TCE 3 Brazi. Regretå faptul cå s-a renun¡at la ini¡iativa legislativå care trebuia så îi protejeze pe cultivatorii loturilor de hibridare ¿i le impunea vecinilor så respecte distan¡a de izolare. Acum, potrivit lui Iacob, s-a ajuns la ¿antaj. Fermieri cu 30-100 ha a¿teaptå så vadå unde sunt plasate loturile cu floarea-soarelui pentru a cultiva ¿i ei în proximitate. 18

Distan¡ele de izolare pun foarte mari probleme, mai ales la loturile de floarea-soarelui, la care trebuie asigura¡i 2.000 metri. Fermieri cu 30-100 ha a¿teaptå så vadå unde sunt plasate loturile cu floarea-soarelui pentru a cultiva ¿i ei în proximitate. tivåm noi suprafa¡a respectivå cu porumb sau cu soia ¿i suportåm noi cheltuielile. Le dåm cu titlu de gratuitate câte un sac de porumb pentru fiecare hectar, så cultive în altå parte. ªtiu colegi care dau sute de milioane numai pentru treaba asta”, poveste¿te directorul.

“Pioneer e foarte exigent. Au programe cu drone ¿i identificå o floare din samulastrå. Aducem 5 stupi/ha pentru polenizarea loturilor. Alte firme nici nu sunt interesate”, detaliazå Ionu¡ Radu. La porumb e mai u¿or pentru cå are nevoie de o distan¡å de izolare de doar 250 m, care se poate asigura în fermå. Loturile de hibridare necesitå ¿i sacrificii. Nu se mai cultivå rapi¡a. Dacå pe o solå a fost rapi¡å sau soia în ultimii cinci ani sunt probleme de calitate la loturile de hibridare de floarea-soarelui, mai preten¡ioaså decât floarea de consum din punctul de vedere al bolilor. Ar trebui efectuate multe purificåri, ceea ce costå, ¿i astfel produc¡ia devine nerentabilå. Societatea va face o pauzå de trei ani pentru cultura de floarea-soarelui de såmân¡å, de¿i este cea mai rentabilå.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 33/2021

CULTURI VEGETALE

Invazie de cânep\ s\lbatic\ în B\r\gan De¿i nu face parte din lista buruienilor cu frunza latå considerate periculoase, cânepa sålbaticå le då mari båtåi de cap anul acesta unor fermieri din Bårågan. Am observat, mai ales în jude¡ul Cålåra¿i, câmpuri întregi, cu precådere de floarea-soarelui, dar ¿i de porumb, cotropite de aceastå plantå ce le depå¿e¿te în înål¡ime pe cele de culturå. Cauza cea mai probabilå e ratarea ferestrei de erbicidare.

dintre cei care, de¿i ar fi putut erbicida, nu au fåcut-o, din diverse motive”. Ionu¡ Nae, director de marketing pentru culturile de porumb ¿i oleaginoase Syngenta, explicå cum se combate eficient cânepa sålbaticå în tehnologia Clearfield. “Fereastra recomandatå de aplicare a erbicidului Listego este una largå, în-

azi parte din spectrul de buruieni. Se gåsesc permanent pe marginile drumurilor, cåilor ferate, canalelor de iriga¡ii etc. Se mai cultivå ¿i în prezent, pe suprafe¡e reduse ¿i controlate strict. Problema e cå a cåpåtat rezisten¡å la erbicidare. E combåtutå de pu¡ine erbicide ¿i trebuie prinså exact în stadiul de douå frunze”.

incolo de pierderile directe cauzate productivitå¡ii culturii, cânepa sålbaticå pune probleme la recoltare, fiindcå este o plantå viguroaså, a¡oaså, ce nu se laså tocatå ¿i se înfå¿oarå în angrenajul combinei. ªtefan Moraru, fermier cu 1.000 de ha, în Peri¿oru, Cålåra¿i, opineazå cå mai expuse îmburuienårii sunt solele cultivate cu hibrizi de floarea-soarelui în tehnologie Clearfield Plus, întrucât fereastra optimå de aplicare a erbicidului cu imazamox este mai îngustå decât cea a erbicidului cu tribenuron-metil din tehnologia Express. Astfel, aplicarea prea timpurie streseazå plantele de culturå, iar cea tardivå duce la combaterea ineficientå a unor buruieni precum cânepa sålbaticå. Alina Cre¡u, director executiv APPR, considerå cå accidentul de anul acesta a fost cauzat de precipita¡iile abundente din perioada de aplicare optimå a erbicidelor recomandate pentru culturile de prå¿itoare. “Unii fermieri pur ¿i simplu nu au putut erbicida la timp ¿i aceasta este consecin¡a. Mai sunt ¿i

Profitul Agricol 33/2021

tre 2 ¿i 8 frunze ale culturii de floareasoarelui, iar pentru anumite buruieni dicotiledonate anuale, precum Canabis sativa, pentru un control eficient, se recomandå aplicarea erbicidului în stadiul de 2 frunze ale buruienilor”.

A cåpåtat rezisten¡å la erbicidare! Ion Stan, directorul DAJ Cålåra¿i, explicå de ce apare cânepa sålbaticå în câmpurile fermierilor: “Cannabis sativa, numitå popular cânepa de fuioare, se cultiva, înainte de 1989, pe suprafe¡e întinse, pentru ob¡inerea fibrelor vegetale pentru instala¡ii, industrie textilå. Se cultiva nu doar în jude¡ul Cålåra¿i, ci ¿i în alte jude¡e. Dupå ce terenurile respective au fost låsate pârloagå, semin¡ele s-au propagat ¿i au intrat în flora spontanå, fåcând

Cum se diferen¡iazå cânepa de fuioare de “suratele” ei Cannabis sativa poate depå¿i ¿ase metri înål¡ime, are frunze mari ascu¡ite cu marcaje sau modele minime. Cannabis indica are talia mai joaså, de pânå la 3 metri. Are o ramifica¡ie mai denså, semånând cu un pom de Cråciun. Frunzele sunt mai mici ¿i late, marmorate. Cannabis ruderalis e ¿i mai scundå (cre¿te pânå la 2 m înål¡ime), are tulpina mai fibroaså, frunzele mici ¿i groase ¿i se gåse¿te mai des în culturile de secarå, ovåz ¿i hri¿cå. Substan¡ele extrase din Cannabis sativa au efect euforizant, cele de Cannabis indica reduc durerile musculare ¿i pot combate insomnia, iar Cannabis ruderalis se întrebuin¡eazå doar în industria textilå. Robert VERESS 19

CULTURI VEGETALE

Programul de protec]ie a apelor [i nitra]ii din surse agricole izeazå condi¡iile unei bune compoståri. Fermierul trebuie så utilizeze o platformå conformå la nivel de fermå (platformå individualå impermeabilå sau depozitare comunalå de gestionare a gunoiului de grajd) chiar dacå solicitarea de plå¡i directe este doar pentru utilizarea terenului agricol! Accesând linkul https://apanoastra.ro/platforme-de-gunoi-de-grajd,ve¡i putea afla care este platforma de gunoi de grajd aflatå în apropierea fermei.

Veronica RADU APPR

Programul de ac¡iune pentru protec¡ia apelor împotriva poluårii cu nitra¡i proveni¡i din surse agricole este obligatoriu pentru to¡i fermierii, iar Codul de bune practici este voluntar. Måsuri obligatorii de respectat! Depozitarea conformå a gunoiului de grajd Este consideratå principala måsurå de reducere a scurgerilor de nitra¡i în apele de suprafa¡å ¿i subterane, dar ¿i principala måsurå prin care se real-

Respectarea perioadei de interdic¡ie Aplicarea de îngrå¿åminte în sezonul rece este interziså deoarece plantele sunt în repaus vegetativ, motiv pentru care nu pot prelua nutrien¡ii, iar lipsa face ca scurgerile în suprafa¡å ¿i în sol

Perioadele de interdic¡ie pentru aplicarea de fertilizan¡i chimici ¿i organizi (solizi sau lichizi) Zona

¥nceputul perioadei Sfâr¿itul perioadei de de interdic¡ie interdic¡ie

Lungimea perioadei de interdic¡ie (zile)

Câmpie

15 noiembrie

10 martie

115

Deal

10 noiembrie

20 martie

130

Munte

5 noiembrie

25 martie

140

2. Aplicarea gunoiului de grajd

Tipul de gunoi

Concentra¡ia de N (%)

Echivalent 170 kg N în tone gunoi de grajd

Gunoi proaspåt Gunoi de cabaline Gunoi de bovine Gunoi de ovine Gunoi de porcine

0,50 0,58 0,45 0,83 0,45

34,00 29,31 38,86 20,49 37,77

Gunoi fermentat 3-4 luni

0,55

30,91

Gunoi fermentat complet (mrani¡å)

0,98

17,34

så fie mai puternice, preluând astfel nutrien¡ii de la nivelul solului cåtre corpurile de apå de suprafa¡å ¿i subterane. Pentru culturile de toamnå sau pentru culturile extratimpurii, dacå iarna este blândå ¿i dacå plantele tind så se dezvolte, se face o excep¡ie de aplicare a îngrå¿åmintelor chimice pentru care data semånatului este în perioada de interdic¡ie. Astfel, pe aceste terenuri se pot aplica doar îngrå¿åminte chimice ¿i în perioada de interdic¡ie, în limita a maximum 50 kg N substan¡å activå/ha (pe parcursul întregii perioade de interdic¡ie), în func¡ie de dezvoltarea fiziologicå a plantelor ¿i cu respectarea condi¡iilor de aplicare.

Aplicarea a maximum 170 kg N/ha/an din îngrå¿åminte or-

ganice Directiva Nitra¡i prevede limita de 170 kg N din îngrå¿åminte organice ca fiind anualå, adicå se va calcula pe an calendaristic; nu este acceptatå o cantitatea mai mare într-un an ¿i mai micå în urmåtorii ani. Concentra¡ia de azot în gunoiul de grajd compostat este de aproape 1%, ceea ce înseamnå o cantitate maximå de 17 tone de gunoi de grajd compostat/ha. Pentru a calcula cât azot se produce la nivel de fermå, se înmul¡e¿te numårul de animale de¡inute cu cantitatea de azot excretatå pe an de cåtre fiecare animal - în func¡ie de sistemul de cre¿tere. La momentul aplicårii gunoiului de grajd, fermierul trebuie så verifice ¿i dacå din cantitatea aplicatå nu se depå¿e¿te limita de 170 kg N/ha, utilizând tabelul nr. 2. Profitul Agricol 33/2021

CULTURI VEGETALE

¥ntocmirea unui plan de fertilizare (plan de fertilizare pe baza studiilor agrochimice, plan de fertilizare simplificat) În cazul terenurilor arabile, cantitå¡ile maxime de N provenit din fertilizan¡i chimici ce pot fi aplicate fårå studiu agrochimic se gåsesc în tabelul nr. 3.

Reguli la aplicarea îngrå¿åmintelor Îngrå¿åmintele nu se aplicå pe te-

renuri saturate cu apå, inundate, înghe¡ate sau acoperite cu zåpadå. Este interziså aplicarea de îngrå¿åminte pe fâ¿iile de protec¡ie existente pe terenurile agricole (pe terenurile adiacente oricårui corp de apå de suprafa¡å, pe o bandå de 1 m în cazul în care panta blocului fizic este de pânå la 12%, ¿i pe o bandå de 3 m în cazul în care panta blocului fizic este mai mare de 12%). Aten¡ie: de la 1 septembrie 2022 lå¡imea benzilor se redimensioneazå la 1

3. Cantitå¡ile maxime de N provenit din fertilizan¡i chimici ce pot fi aplicate fårå studiu agrochimic Panta blocurilor fizice

Porumb ¿i sfeclå de zahår

Grâu ¿i rapi¡å

Alte culturi

Kg N substan¡å activå/ha/an Pânå la 12%

150

120

100

Mai mare de 12%

120

Profitul Agricol 33/2021

m pentru pante de pânå la 12% ¿i la 5 m pentru pante mai mari. Restric¡ia se referå la toate tipurile de îngrå¿åminte, organice sau chimice, lichide sau solide. De asemenea, este interziså utilizarea îngrå¿åmintelor de orice fel în zonele de protec¡ie instituite în jurul lucrårilor de captare, a construc¡iilor ¿i instala¡iilor destinate alimentårii cu apå potabilå, a surselor de apå potabilå destinate îmbutelierii, a surselor de ape minerale utilizate pentru cura internå sau pentru îmbuteliere, precum ¿i a lacurilor ¿i nåmolurilor terapeutice, evident, pentru reducerea cantitå¡ilor de nitra¡i din aceste surse de apå. Este obligatorie încorporarea în sol a îngrå¿åmintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu o pantå mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora. 21

CULTURI VEGETALE

Elena Leaot\, Florian Laz\r, Mihaela Mih\il\-Radu

Naturevo propune Schimbarea pentru regenerare Naturevo a declan¿at o campanie de con¿tientizare fa¡å de schimbårile climatice, cu argumentul cå portofoliul companiei este deja adaptat acestor cerin¡e. De fapt, schimbårile climatice au fost în aten¡ia Naturevo ¿i a lui Ioan Enoiu încå de la înfiin¡are.

“Este timpul de schimbare pentru regenerare. Un prim pas, foarte important, este utilizarea îngrå¿åmintelor cu eliberare controlatå. Acestea ajutå la evitarea poluårii prin levigare sau evaporare. Bineîn¡eles, evitåm ¿i pierderile economice”, a anun¡at Mihaela Mihåilå-Radu, director de marketing, într-o conferin¡å de preså. Primul pas al schimbårii, utilizarea pe cel pu¡in 10% din suprafa¡å a îngrå¿åmintelor cu eliberare controlatå, pentru cel pu¡in doi-trei ani, fapt ce le-ar da posibilitatea de a vedea diferen¡ele. O a doua måsurå, adoptarea solu¡ii22

lor naturale sau cât mai aproape de natural. Deoarece, spune Radu, fertilizan¡ii foliari ob¡inu¡i natural sau prin metode cât mai aproape de natural ¿i-au dovedit eficacitatea. Rezultatele Naturevo au confirmat cå aproape to¡i fertilizan¡ii din portofoliu, folosi¡i în condi¡ii potrivite, au condus la rezultate remarcabile. Elena Leaotå, directorul de strategii, a remarcat cå la nivel mondial se urmåre¿te gåsirea unor solu¡ii alternative, produse non-chimice, care så fie utilizate în tehnologiile de culturå ¿i în agricultura biologicå, produse care provin din naturå, care au ca substan¡e active substan¡e ce provin de la plante”. A fost dat ca exemplu uleiul de citrice, care “a revolu¡ionat pe un anumit segment metodele de combatere a agen¡ilor de dåunare”. Extractul din cochiliile crustaceelor este ¿i el folosit.

Produse ecologice, introduse în scheme clasice Ponderea produselor ecologice în vânzårile Naturevo este de 15-20%. Aproape jumåtate sunt utilizate în agricultura conven¡ionalå, integrate în

tehnologii alåturi de produse chimice de sintezå. “Au început så fie folosite în agricultura conven¡ionalå de fermieri care doresc så nu aibå probleme create de reziduuri, mai ales de legumicultorii ¿i pomicultorii care vând în re¡elele de supermarketuri”, explicå Florian Lazår, director tehnic. De altfel, o recomandare Naturevo, adoptatå de mul¡i fermieri, a fost ca la ultimele tratamente så foloseascå produse ecologice, pentru a diminua cantitatea de reziduuri din produc¡ie. Oferta de produse este ¿i ea în cre¿tere. “Marile companii producåtoare de produse de protec¡ia plantelor, în ultimii ani, fac investi¡ii foarte mari în cercetare, în gåsirea de alternative nonchimice. Din ce în ce mai multe companii vin pe pia¡å cu acest tip de produse”, spune Leaotå. “Am adus o serie de produse de ultimå genera¡ie care asigurå o protec¡ie de 60-65% cu produsele clasice, de sintezå”, adaugå Lazår.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 33/2021

CULTURI VEGETALE

Misterul redeven]elor ADS Conform unor proceduri interne ADS, care ne-au fost puse la dispozi¡ie de MADR, redeven¡ele minime percepute pentru terenurile cu destina¡ie agricolå Clasa I sunt, în cazul terenurilor arabile, de 1.222 kg de grâu/ha.

În numårul anterior am aråtat punctele de vedere ale liderilor principalelor asocia¡ii ale fermierilor în privin¡a controversatului subiect al concesionårii unor suprafe¡e de pânå la 50 de ha, de cåtre ADS, fermierilor cu vârste de pânå la 40 de ani (tineri fermieri).

darea terenurilor. Procedura a fost elaboratå în baza HG 811/2020 (care modificå ¿i completeazå normele metodologice la Legea ADS nr. 268/2001) documentul în baza cåruia se concesioneazå suprafe¡ele de pânå în 50 de ha tinerilor fermieri.

Amintim cå, într-o conferin¡å de preså sus¡inutå pe data de 13 iulie a.c., ministrul Adrian Oros a men¡ionat cå redeven¡ele percepute celor peste 30 de tineri cu care ADS a încheiat contracte de concesiune sunt între 2.000 ¿i 2.700 kg de grâu/ha/an. Am solicitat ¿i Ministerului Agriculturii så explice cum poate fi consideratå concesionarea terenurilor ADS o formå de sprijin pentru tineri fermieri, din moment ce ace¿tia sunt obliga¡i så achite redeven¡e mult superioare arendei medii de pe pia¡å ¿i de câteva ori mai mari în compara¡ie cu redeven¡ele achitate de mari ferme, capitalizate? De asemenea, s-a luat în calcul posibilitatea ca redeven¡ele practicate de ADS så genereze distorsiuni în pia¡a arendei, care oricum este influen¡atå negativ de absen¡a unei legisla¡ii specifice coerente? În råspunsul såu, MADR aratå cå, în cazul atribuirii directe, nivelul redeven¡ei este cel minim practicat de ADS. Nivelul minim al redeven¡ei este stabilit conform Anexei 3 la Procedura internå a ADS privind concesionarea sau aren-

În cazul procedurii concuren¡iale, care intervine atunci când mai mul¡i tineri fermieri ¡intesc aceea¿i suprafa¡å disponibilå, se încheie contractul de concesiune cu solicitantul care oferå redeven¡a cea mai mare. Licita¡ia porne¿te de la nivelul minim al redeven¡ei, crescând cu câte un pas de licitare de 5% din nivelul minim al redeven¡ei, pânå când unul dintre ofertan¡i acceptå redeven¡a astfel majoratå ¿i nimeni nu acceptå una mai mare. “Nivelul ridicat al redeven¡elor ob¡inute în urma desfå¿urårii primelor douå sesiuni de concesionare în baza Legii nr. 226/2016 este cel ob¡inut în urma licita¡iilor organizate pentru suprafe¡ele de teren pe care cererile solicitan¡ilor sau suprapus”, conchide MADR. Astfel, ni se explicå modul în care se ajunge la redeven¡ele uria¿e pentru tineri, dar nu ni se råspunde la întrebåri, nu aflåm cum sunt sus¡inu¡i tinerii fermieri cu aceste redeven¡e uria¿e de 2.700 kg de grâu/ha.

entru terenurile din Clasa a IIa, redeven¡a minimå e de 965 kg grâu/ha, Clasa a III-a - 749 kg, Clasa a IV-a - 593 kg, Clasa a V-a 488 kg. În cazul viilor ¿i livezilor, redeven¡a minimå variazå între 483 ¿i 1.319 kg de grâu/ha, iar la på¿uni între 355 ¿i 445 kg de grâu/ha, tot în func¡ie de clasa terenurilor respective. La redeven¡a minimå se aplicå ¿i coeficien¡i de majorare, în func¡ie de factorii favorizan¡i ai exploata¡iei: clasa de calitate a solului, categoria de folosin¡å a terenului, suprafa¡a concesionatå, existen¡a unor tipuri de amenajåri pentru iriga¡ii, amenajåri pentru desecåridrenaje, lucråri antierozionale, categoria localitå¡ii (de la sat la re¿edin¡å de jude¡, respectiv Capitalå), amplasarea (distan¡a) terenului fa¡å de localitate, existen¡a infrastructurii de transport pentru inputuri ¿i recoltå ¿i calitatea acesteia (drum care poate fi asfaltat, pietruit sau de påmânt), existen¡a accesului feroviar, fluvial, maritim, aerian. Se aplicå o formulå de calcul ce include to¡i ace¿ti factori favorizan¡i. Pentru categoriile de folosin¡å a terenului neagricol (drumuri, ape bål¡i, neproductiv, vegeta¡ie forestierå) redeven¡a perceputå de A.D.S. este de 100 kg/grâu/ha/an, la fel ¿i pentru cur¡i-construc¡ii subcategoria taluzuri. MADR ocole¿te întrebarea spinoaså: cum ajutå redeven¡ele de 2.700 kg/ha tinerii fermieri?

Robert VERESS Profitul Agricol 33/2021

CULTURI VEGETALE

Stelian Folic\ [i-a creat o ni[\ în distribu]ia de inputuri Stelian Folicå, un corporatist devenit antreprenor, a gåsit cheia dezvoltårii unei afaceri pe pia¡a deja aglomeratå a distribu¡iei de inputuri. În 2016, dupå ce Cargill a închis divizia de distribu¡ie, companie la care a ocupat o pozi¡ie de management, a înfiin¡at Agro Excel Balkans.

În

primii doi ani a fost reprezentant comercial pentru diverse firme, pentru ca apoi så adauge ¿i activitatea de distribu¡ie. A construit un business ce ruleazå un milion de euro anual. Firma ¿i-a extins portofoliul de produse ¿i servicii. Dorin¡a acestuia este så devinå un jucåtor regional cu care fermierii så prefere så lucreze. “Ne dorim ca partenerii så spunå «A¿ vrea så våd ce are ¿i Agro Excel Balkans de zis». Vrem så oferim solu¡ii care så fie cu adevårat valoroase pentru oameni”, spune Folicå. Promite cå, dacå utilizeazå solu¡iile oferite de Agro Excel Balkans, fer-

Ofertå aleaså Antreprenorul a acordat o aten¡ie mare pozi¡ionårii pe pia¡å prin portofoliul de produse oferit. “Focusul meu nu este så dezvolt distribu¡ie clasicå. Vreau så-i aduc fermierului român ceva în plus”, explicå întreprinzåtorul construc¡ia portofoliului. “Nici serviciile de consultan¡å oferite nu ar fi puse în valoare în cazul în care ar vinde o marfå cu un grad crescut de popularitate”, adaugå acesta. Profitul Agricol 33/2021

mierii fac mai mul¡i bani decât dacå ar lucra cu oricine altcineva. Vinde în jurul Bucure¿tiului, de la Teleorman la Cålåra¿i ¿i de la Giurgiu în Prahova. Are o echipå de ¿ase angaja¡i, iar planurile nu prevåd anul acesta extinderea. În ultima jumåtate de an s-a axat pe realizarea de parteneriate pentru a oferi instrumente pentru îmbunåtå¡irea deciziilor. A încheiat un acord cu Agriportal.ro, platformå online cu pre¡uri ¿i explica¡ii despre pia¡å. Site-ul este alimentat cu informa¡ii de Agricore, un broker local din Bulgaria. Orice client al Agro Excel Balkans prime¿te acces gratuit timp de o lunå, fa¡å de doar o såptåmânå, cât este perioada de testare în mod obi¿nuit. Un alt serviciu inclus în oferta AEB este cel de monitorizare a culturilor pe baza imaginilor din satelit. Crop Monitoring, furnizat de Earth Observaing System, oferå informa¡ii privind indici precum NDVI, NDRE, MSAVI, ReCl, istoric al precipita¡iilor, temperaturilor, stadiile de dezvoltare a culturilor. Precipita¡iile acumulate se pot compara cu alte perioade. Este disponibilå prognoza pe 14 zile, dar se pot conecta ¿i sta¡iile meteo proprii. Facilitå¡ile sunt foarte multe.

Fermierul poate introduce o temå pentru a vizita un anume loc dintr-o parcelå. Se poate asocia o hartå de productivitate, dar se pot introduce ¿i informa¡ii privind planificårile ale lucrårilor ¿i stadiul de executare. Folicå crede cå serviciul reprezintå o intrare economicå în “smart farming”. Standard, costå 5,7 lei/ha/an. Se poate începe cu o solå de 100 ha. Pentru serviciul “Plus”, care costå suplimentar 25 lei/ha/an, Agro Excel Balkans oferå asisten¡å. “Îi aråtåm fermierului cum se folose¿te platforma astfel încât så ob¡inå valoarea maximå”. Serviciul este oferit gratuit pentru achizi¡ia de semin¡e pentru culturi de toamnå. “Eu cred cå este important ca fermierul så facå ceva mai multe, så treacå la nivelul urmåtor. Îi ajutå så câ¿tige o privire în viitor. Este util ¿i dacå vrei så cumperi o parcelå”, mai adaugå Folicå.

Adrian MIHAI

Activitatea de distribu¡ie se bazeazå foarte mult pe importuri proprii. Pentru semin¡e, Folicå a construit rela¡ii strânse cu Institutul Agricol Osijek, din Croa¡ia, pentru pesticide, cu Agria SA ¿i pentru îngrå¿åminte foliare ¿i solide cu Ecofol, ambele din Bulgaria. Compania mai colaboreazå cu distribuitori ¿i multiplicatori de semin¡e din Bulgaria. În portofoliu se aflå ¿i produse din pia¡a internå: Donau Saat, SaatenUnion ¿i Mas Seeds. 25

CULTURI VEGETALE

Depozitarea cerealelor> siloz, hal\ [i silobag Grain Bags România ¿i-a propus så defineascå 10 puncte forte ale celor trei sisteme de depozitare folosite uzual în agriculturå: siloz metalic, halå metalicå ¿i silobag. Deoarece, spun cei din stafful Grain Bags, alegerea metodei potrivite poate aduce o cre¿tere consistentå a profitului sau nu. “Am început så discutåm cu mai multe companii care oferå servicii de depozitare a cerealelor ¿i furajelor. Obiectivul este de a crea colaboråri solide, de lungå duratå, ce ne vor permite så direc¡ionåm fermierul spre solu¡ia optimå, de care are nevoie acesta, fie cå vorbim de siloz metalic, halå metalicå sau silobag. În acest fel, Grain Bags România va activa sub noul slogan: specialistul tåu în depozitare eficientå ¿i economicå”, explicå Narcis Ranghiuc, director general Grain Bags. El define¿te 10 puncte esen¡iale de compara¡ie între cele trei sisteme de depozitare: 1. Cårui tip de fermier se adreseazå: - Siloz: fermieri mijlocii ¿i mari - Hala: fermieri mijlocii ¿i mari - Silobag: fermieri mici, mijlocii ¿i mari 26

2. Necesitatea unei autoriza¡ii de construc¡ie: - La siloz: Da - La halå: Da - La silobag: Nu 3. Timp necesar pentru finalizarea spa¡iului de depozitare: - La siloz: 3-5 luni - La halå: minimum 3 såptåmâni - La silobag: 30 min - 1 orå 4. Spa¡iu de amplasare ocupat: - La siloz: spa¡iu mic deoarece amplasarea este pe verticalå, diametrul celulelor poate fi de 12 m sau 14 m - La halå: minimum 300 mp, iar maximul este nelimitat - La silobag: de la 210 mp la 420 mp (în func¡ie de silobagul ales). 5. Cantitå¡i ce pot fi stocate: - În silozuri: mai mari de 500 de tone, pot ajunge la 5.000 tone - În halå: mai mari de 500 de tone, pânå la mii de tone - În silobag: de la minim 200 tone pânå la maxim 400 tone/silobag 6. Ce po¡i depozita: - Siloz metalic: cereale, oleaginoase, furaje etc

- Halå: poate fi multifunc¡ionalå, depozitare cereale sau garare utilaje agricole în afara campaniei - Silobag: cereale, oleaginoase, furaje, diferite tipuri de de¿euri, sare pentru drumuri 7. Pierderi estimate: - La siloz: 1-1,5% - La halå: 1-1,4% - La silobag: 0,1% 8. Viteza de încårcare în sistem: - La siloz: 100-150 tone/orå (echipament automatizat de transport cereale) - La halå: diferå în func¡ie de metoda de încårcare aleaså (încårcåtoare frontale sau benzi transportoare) - La silobag: 60-100 tone/h în medie (cu utilaje speciale de încårcare/descårcare) 9. Costuri de mentenan¡å: - La siloz: Da (sub 1 euro/tonå) - La halå: Nu - La silobag: Nu 10. Perioada de depozitare: - Siloz: 2-3 ani - Halå: max. 1 an - Silobag: max. 2 ani Profitul Agricol 33/2021

CULTURI VEGETALE

Premier\ la S\rb\toarea Florii :nsorite, de la Ia[i Agrisol - Romchim Protect, partener al evenimentului ¿i producåtor de fertilizan¡i care a furnizat îngrå¿åmintele utilizate în platformå, promite o premierå în organizarea evenimentelor pentru fermieri. To¡i participan¡ii vor primi un bidon de 4 litri cu produsul Inspire, un concentrat de nutrien¡i ce asigurå un start în vegeta¡ie foarte bun, cu aplicare pe såmân¡å.

“

Este cea mai bunå modalitate prin care fermierul poate så testeze produsul”, explicå Marius Gîrbea, fondatorul SAS - Smart Agricultural Services, distribuitor agreat al Romchim Protect. Prin tragere la sor¡i, se vor acorda trei premii: o tehnologie completå de fertilizare pentru grâu, pentru 3, 5 ¿i respectiv 10 ha. Noroco¿ii au obligativitatea de a pune la dispozi¡ia producåtorului informa¡ii legate de lot. Vizitatorii au posibilitatea så compare loturile din fermele de acaså cu cele din platforma de testare, unde s-au folosit produsele Romchim Protect: Cereal Max la înfiin¡area culturii ¿i Azosulf în vegeta¡ie, câte 100 kg/ha. “Îi a¿teptåm cu noul departament de

To¡i fermierii participan¡i primesc câte un bidon de Inspire, un produs în valoare de 300 lei. 28

consultan¡å, trei colegi noi, ingineri agronomi, activi în pia¡å de douå luni. Merg din fermå în fermå ¿i oferå solu¡ii”, ne spune Gîrbea. Ace¿tia sunt constant pregåti¡i de cåtre producåtor, cu date rezultate din activitatea de cercetare ¿i testare. “Avem cele mai performante solu¡ii de fertilizare. Suntem în zona în care pre¡ul ¿i calitatea au raportul cel mai potrivit”. Echipa Romchim Protect-SAS va fi formatå din Eugenia Hungu, director de produc¡ie ¿i administrator al Romchim Protect, Laura Dånåilå, director de marketing ¿i dezvoltare ¿i administrator al SAS, distribuitor agreat, ¿i Marius Gîrbea. Ion Neculcea, fondatorul Romchim Protect, va transmite un mesaj video întrucât se va afla într-o cålåtorie de afaceri stabilitå înainte ca data de desfå¿urare a Sårbåtorii Florii ¥nsorite så fie stabilitå.

Corteva va prezenta în premierå hibridul HE144, de tip HO, cu productivitate foarte ridicatå, din tehnologia ExpressSun. Se remarcå prin calitatea uleiului ¿i în special prin con¡inutul foarte ridicat de acid oleic. La Ziua Florii ¥nsorite va fi prezentat ¿i LE99, hibridul nr. 1 în România, ca suprafa¡å, în ultimii trei ani. Sun, ce se remarcå prin calitatea uleiului ¿i în special prin con¡inutul foarte ridicat de acid oleic. Va fi prezent ¿i LE99, hibridul nr. 1 în România, ca suprafa¡å, în ultimii trei ani.

Corteva În platformå sunt prezenta¡i fermierilor din zonå cei mai performan¡i hibrizi din portofoliul companiei, ce se preteazå perfect pentru zona Moldovei ¿i nu numai: LP170, LP180, HE144, LE99 ¿i LE136, doi cu tehnologie de fertilizare CLP ¿i trei ExpressSun, din care unul cu un con¡inut ridicat de acid oleic. “Vom aråta în premierå doi hibrizi CLP ce cu siguran¡å vor fi remarca¡i de toatå lumea: LP170 ¿i LP180, conversiile îmbunåtå¡ite a celor doi hibrizi arhicunoscu¡i: LE25 ¿i LE99”, ne dezvåluie Maria Cîrjå, director de marketing la Corteva. Un alt hibrid în premierå va fi HE144, de tip HO, cu productivitate foarte ridicatå, din tehnologia ExpressProfitul Agricol 33/2021

CULTURI VEGETALE “LE136 hibrid ExpressSun, cu productivitate ridicatå ¿i caractere agronomice superioare, sigur va fi în topul produc¡iilor în acest an”, mai spune Cîrjå. Corteva va fi reprezentatå de: Adrian Ciocoiu, Category Marketing Manager Oil Seeds România & Moldova, Cosmin Ciobotaru, director de Vânzåri România, ¿i Valetin Budeanu, director vânzåri zona Moldovei.

Lidea Compania participå cu cinci hibrizi din cele trei tehnologii de erbicidare, pe segmentele lino ¿i high oleic: ES Terramis CL, semi tardiv linoleic, Clearfield ¿i talie reduså, se remarcå prin stabilitate foarte ridicatå; ES Genesis CLP, timpuriu linoleic, Clearfield Plus, talie medie, vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, pretabil inclusiv pentru cultura secundarå; ES Janis CLP - Clearfield Plus semitardiv, cu talie reduså, cu poten¡ial foarte bun de produc¡ie; ES Aromatic SU - semitimpuriu, rezistent la

Profitul Agricol 33/2021

“Amplasarea hibrizilor Lidea în cadrul platformei s-a fåcut în func¡ie de toleran¡a specificå la erbicid oferind astfel posibilitatea de a observa comparativ (cu ceilal¡i hibrizi) talia, maturitatea ¿i diferitele rezisten¡e sau toleran¡e ale varietå¡ilor”, spune Diana Tånase Marketing & Crop Manager SEE BU. Express, cu un con¡inut ridicat de acid oleic, cel mai bine vândut hibrid sulfo din portofoliul companiei, ES Argentic SU - semitardiv, rezistent la Express, con¡inut ridicat de acid oleic, toleran¡å foarte bunå la manå, poten¡ial foarte bun de produc¡ie. “Amplasarea hibrizilor în cadrul platformei s-a fåcut în func¡ie de toleran¡a specificå la erbicid, oferind astfel posibilitatea de a observa comparativ (cu ceilal¡i hibrizi) talia, maturitatea ¿i diferitele rezisten¡e sau toleran¡e ale varietå¡ilor”, ne transmite Diana Tånase, Marketing & Crop Manager SEE BU. Compania va fi reprezentatå de:

Florin Guloiu - Crop Manager Sunflower & Winter Oilseed Rape, Daniel Vasiliu Regional Sales Manager Zona NordEst, Emanuiel Diaconu - Sales Representative Ia¿i, Melania Lungu - Sales Representative Ia¿i, Ionu¡ Samuil Sales Representative Boto¿ani, ªtefan Ungureanu - Sales Representative Vaslui, Bacåu ¿i Mihai ªtefan - Marketing Assistant.

Mas Seeds Diana Cålin, specialist marketing, ¿i Constantin Iancu, director produse ¿i servicii, vor oferi informa¡ii despre ultimele strategii în ceea ce priveste tehnologiile, selectarea ¿i pozi¡ionarea hibrizilor ¿i noutå¡i despre programele ¿i serviciile companiei. În loturile demonstrative vor putea fi våzu¡i cei mai vându¡i hibrizi în zonå MAS 83.SU ¿i MAS 92.CP, alå- uuu

Adrian MIHAI

CULTURI VEGETALE uuu turi de alte propuneri valoroase. Blade - înflorire semitimpurie, semitardiv ca maturitate, poten¡ial de produc¡ie ridicat, performan¡e de top în condi¡ii diferite, siguran¡a produc¡iei; MAS 92CP - semitimpuriu ca înflorire, semitardiv ca maturitate, Clearfield Plus, cu produc¡ii ridicate datoritå unor noi caracteristici genetice, adaptabilitate la toate tipurile de sol; MAS 920CP - NOU, semitimpuriu, productiv, MMB mare, capacitate de a securiza fecundarea; MAS 89HOCL - semitimpuriu, cu un con¡inut ridicat de acid oleic 87-90%, Clearfield, raport uimitor produc¡ie/timpurietate, pentru diferite condi¡ii de cultivare, toleran¡å crescutå la secetå; MAS 83SU - semitimpuriu ca înflorire, timpuriu ca maturitate, tolerant la TBMT, adaptabilitate ridicatå, poten¡ial de produc¡ie ridicat, adaptabilitate în toate zonele de culturå.

Prutul În calitate de distribuitor de inputuri ¿i achizitor de cereale ¿i oleaginoase la nivel na¡ional, compania este direct interesatå så participe, de fiecare datå, ca expozant la evenimente dedicate fermierilor axa¡i pe cultura mare. “Moldova este o zonå extrem de importantå pentru businessul integrat al companiei Prutul. În jude¡ul Ia¿i avem trei silozuri ¿i baze, în localitå¡ile Sarca,

Mirce¿ti ¿i Larga Jijia, precum ¿i un numår însemnat de parteneriate solide, pe termen lung, cu fermierii de aici”, spune Claudiu Spiridonescu, Director Comercial Agribusiness - Prutul SA. “Faptul cå Fabrica de ulei Prutul este situatå în Gala¡i reprezintå un motiv întemeiat ca zona Moldovei så fie pentru noi întotdeauna în focus pentru dezvoltarea parteneriatelor cu fermierii cårora le asiguråm o pia¡å internå constantå pentru cultura de floarea-soarelui atât linoleicå, cât ¿i High Oleic.” În calitate de distribuitor de inputuri ¿i achizitor de cereale ¿i oleaginoase la nivel na¡ional Prutul este direct interesatå så participe, de fiecare datå, ca expozant la evenimente dedicate fermierilor axa¡i pe cultura mare. Echipa comercialå, atât localå cât ¿i cea managerialå, va fi alåturi de vizitatori cu noutå¡i ¿i informa¡ii legate atât de campania de achizi¡ii culturi de toamnå, cât ¿i de campania de vânzare inputuri de toamnå.

Syngenta Syngenta a adus în loturile de testare atât hibrizi de floarea-soarelui consacra¡i, cât ¿i noi. Oferta acoperå toate tehnologiile de culturå. Hibrizii din platformå sunt SY Onestar CLP, pentru tehnologia Clearfield Plus, ¿i Sureli HTS, pentru tehnologia Express.

Compania Syngenta a asigurat tehnologia completå de protec¡ie a culturii pentru întreaga suprafa¡å a platformei Cu un fond genetic valoros ¿i o bunå adaptare la zona de nord-est, ace¿tia au poten¡ialul de a defini noi standarde în produc¡ia de floarea-soarelui. Mai mult, beneficiazå ¿i de cea mai avansatå toleran¡å geneticå la manå. Din portofoliul consacrat a fost inclus în platformå SY Bacardi CLP, ce råspunde foarte bine la condi¡iile de culturå intensivå ¿i care tolereazå, totodatå, foarte bine seceta. Sumiko HTS ¿i Subaro HTS, cu rezultate foarte bune în zonå, ocupå suprafe¡e din ce în ce mai mari în ferme. Totodatå, compania Syngenta a asigurat tehnologia completå de protec¡ie a culturii pentru întreaga suprafa¡å a platformei.

Agro Est Muntenia “Moldova reprezintå o zonå foarte importantå pentru Agro Est Muntenia, în care am crescut foarte mult în ultimii doi ani. A ajuns a doua regiune ca vânzåri. Avem doi vânzåtori. Doi promotori vor completa posturile disponibile”, spune Mihai Moraru, fondatorul companiei. De când s-a extins în zonå, în ultimii doi ani, compania ¿i-a creat un portofoliu de 155 fermieri.

Profitul Agricol 33/2021

CULTURI VEGETALE

“Suntem un partener de încredere, companie cu capital românesc ce pre¡uie¿te agricultura ¿i pre¡uie¿te România”, spune Constantin Zevedei, director comercial. Promovarea se va concentra pe produsele din portofoliu pentru care compania de¡ine exclusivitate: Plyaminol, biostimulator organic cu 30% con¡inut de aminoacizi liberi; N28, azot cu eliberare lentå, îngrå¿åminte Boron Extra, fertilizant foliar formulat ca ¿i concentrat lichid de bor, molibden ¿i azot, Eco Bor - concentrat lichid de bor acceptat în agricultura ecologicå, ¿i Nutrino Pro, azot cu eliberare lentå cu acizi esen¡iali, patru biostimulatori, magneziu ¿i sulf. Echipa care îi va întâmpina pe fermieri este formatå din Constantin Zevedei, director comercial, Florin Mitroi, manager tehnic ¿i regional ¿i managerul zonal Codrin Croitoru. Participarea Mihaelei Dorneanu, director general Agro Est Muntenia, nu era confirmatå, la data publicårii articolului.

Donau Saat “Invitåm fermierii la lotul Donau Saat pentru a vedea evolu¡ia hibrizilor române¿ti de floarea-soarelui ob¡inu¡i în cadrul programului propriu de ameliorare ¿i cercetare, înregistrat de Donau Saat în ¡ara noastrå cu codul ISTIS: 1126. Hibrizii de floarea-soarelui marca Donau Saat sunt pretabili pentru toate proiectele cu finan¡are UE”, ne spune Alina Volintiru, director de marketing ¿i vânzåri. Hibrizii sunt înregistra¡i în Catalogul oficial ISTIS cu cifra 1. În loturile demonstrative sunt 5 hibrizi: trei pretabili tehnologiei SULFO ¿i doi Profitul Agricol 33/2021

pretabili tehnologiei IMI. Helesun SU - cel mai bine vândut hibrid Donau Saat pentru tehnologia Sulfo, Sulfosol - pentru tehnologia Sulfo, cu maturitate semi-tardivå, foarte productiv ¿i constant în rezultate. Kirasun SU - NOU - pentru tehnologia Sulfo, cu caracteristici îmbunåtå¡ite atât ca toleran¡e fa¡å de boli, precum ¿i fa¡å de condi¡iile de secetå. Irinasol NOU, pretabil tehnologiei IMI, timpuriu, cu poten¡ial excelent de produc¡ie Alvarez IR - cel mai bine vândut hibrid Donau Saat pentru tehnologia IMI.

INCDA Fundulea “Fermierii vor lua la cuno¿tin¡å faptul cå Institutul de la Fundulea creeazå ¿i lanseazå pe pia¡a semin¡elor hibrizi de floarea-soarelui competitivi cu cei ai firmelor concurente. Hibrizii no¿tri se disting de cei concuren¡i printr-o talie mai joaså, ce le conferå o rezisten¡å mai bunå la frângere, calatidiu cu diametru mai mare, adaptare mai bunå la condi¡ii de nefavorabilitate (temperaturi scåzute la începutul perioadei de vegeta¡ie, toleran¡å superioarå la secetå ¿i ar¿i¡å, grad mare de autofertilitate, înregistrând produc¡ii ridicate ¿i în zonele cu entomofaunå polenizatoare mai reduså)”, ne informeazå dr.ing. Pompiliu Mustå¡ea, Director General INCDA Fundulea. În loturile demo, INCDA Fundulea va avea cinci hibrizi. În tehnologia Clearfield sunt HS 7083 ¿i FD 15CL44, iar cu Express Sun sunt FD 15E27, FD 18E41 ¿i FD 19E42. Au fost ale¿i având caractere care conferå o adaptare mai bunå pentru zona Moldovei. Dintre

ace¿tia cel mai bine hibrizi vându¡i în zonå sunt FD 15E27 ¿i FD 15CL 44, alåturi de hibridul conven¡ional Performer. “Fermierii trebuie så ¿tie cå actuala echipå tânårå de amelioratori continuå activitatea înainta¿ilor lor care au creat la Institutul de la Fundulea primul hibrid comercial de floarea-soarelui din lume, bazat pe androsterilitatea nuclearå”, mai spune directorul.

KWS “Fermierii au ocazia så vadå cum se comportå hibrizii de floarea-soarelui KWS în zona Moldovei. Avem hibrizi de floarea-soarelui cu o bazå geneticå nouå, care prezintå o bunå rezisten¡å la boli, toleran¡å la secetå ¿i o bunå pretabilitate pentru cultivare în zona Moldovei. Totodatå, dorim så aråtåm partenerilor no¿tri particularitå¡ile excelente ale noilor hibrizi ce urmeazå a fi lansa¡i în sezonul urmåtor”, ne spune Cåtålin Piro¿cå, director de marketing la KWS. Loturile vor fi cu Apache CL, KWS Achilles CLP, Furious CL, adecva¡i acestei zone a Moldovei. Cel mai bine vându¡i în zonå sunt KWS Apache CL ¿i KWS Achilles CLP. “Furios CL este nou lansat ¿i nu are încå un istoric comercial. Dar ne a¿teptåm så aducå rezultate frumoase în ferme, pe care så vi le putem prezenta în edi¡iile urmåtoare”, adaugå managerul. La standul KWS vor fi prezen¡i Costel Ungureanu, director regional, Rare¿ Sumanariu - reprezentant vânzåri Ia¿i, Alexandra Ghiur¡u - reprezentant vânzåri Neam¡, Lucian Epure - reprezentant vânzåri Suceava ¿i Boto¿ani. 31

CULTURI VEGETALE

Amalgerol Essence Cerealele, la adev\ratul nivel Se întâmplå uneori ca un soi bun de grâu så nu dea produc¡iile preconizate fårå o sus¡inere suplimentarå. Aceasta pentru cå materialul semincer trebuie så întâlneascå un mediu prielnic, unde poten¡ialul såu genetic så fie pus în valoare: sol fertil, bogat în nutrien¡i, umiditate atmosfericå ¿i a solului, evenimente climatice pe cât posibil absente sau care så nu creeze våtåmarea plantelor, luminå etc. De aceea, pentru a optimiza rezultatele, este necesar så intervenim cu substan¡ele potrivite, astfel încât factorii ce contribuie la productivitate så fie îmbunåtå¡i¡i, iar eventualele daune provocate de condi¡iile potrivnice de mediu så fie ¡inute la minimul posibil. Amalgerol Essence ac¡ioneazå în sensul dezvoltårii foarte bune a rådåcinilor prin mai multe mecanisme: - aport de substan¡e benefice Produsul con¡ine hormoni naturali, de provenien¡å vegetalå (fitohormoni), ce stimuleazå dezvoltarea rådåcinilor. Un sistem radicular viguros reprezintå baza unei bune aprovizionåri cu substan¡e utile ¿i, în timp, a unei produc¡ii ridicate ¿i de foarte bunå calitate.

Aplicare Doza recomandatå: 2 - 3 l/ha. - De la înfrå¡ire pânå la apari¡ia frunzei stindard (BBCH 29 - 37); - Pentru a accelera descompunerea resturilor vegetale, urmat de o aråturå/cultivator superficial. Amalgerol Essence este un biostimulator 100% biodegradabil, organic, fårå organisme modificate genetic. Datoritå compozi¡iei, produsul a ob¡inut certificare Ecocert ¿i poate fi utilizat în agricultura ecologicå. 32

- îmbunåtå¡irea calitå¡ii solului Acest biostimulator con¡ine carbon organic, ce amelioreazå condi¡iile din sol, cre¿te capacitatea de re¡inere a apei ¿i fertilitatea, contrabalansând într-o anumitå måsurå influen¡ele nedorite din mediu. De asemenea, Amalgerol Essence sus¡ine descompunerea resturilor vegetale. Astfel, datoritå acestor componente, produsul op- Studiu de caz> spor de produc]ie într-un lot de timizeazå via¡a microbianå testare din Dolj, în urma a dou\ tratamente cu din sol ¿i cre¿te cantitatea Amalgerol Essence de humus. sunt mai expuse la atacurile ciupercilor - stimularea micorizelor ¿i dåunåtorilor, mai ales dacå s-au proAmalgerol Essence cre¿te numårul dus råniri ale organelor. De aceea, exmicorizelor (simbiozele plante-ciu- tractul din ierburi alpine din Amalgerol perci). Acestea amplificå puterea rå- Essence este oportun în situa¡ii de stres dåcinilor, lucreazå ca o pompå de apå ¿i deoarece cre¿te imunitatea împotriva conduc la o absorb¡ie a nutrien¡ilor de bolilor fungice ¿i a dåunåtorilor. 75-100 de ori mai mare. În plus, mi- antioxidan¡i pentru råspuns mai corizele ajutå la men¡inerea sånåtå¡ii bun la stres. Situa¡iile de stres pot plantelor, creând o barierå fizicå împotriva patogenilor ¿i stimulând sis- afecta plantele la nivelul celulelor, ce pot fi distruse de radicalii liberi ce apar ca temul imunitar al plantelor. Substan¡ele con¡inute de Amalgerol reac¡ie la stres. Pentru diminuarea efecEssence conduc la un råspuns mai bun telor acestora, Amalgerol Essence pune al plantelor la stres, iar ac¡iunea se da- la dispozi¡ia plantelor antioxidan¡i, ce toreazå mai multor categorii de sub- vor sus¡ine culturile în situa¡ii de secetå, frig, båltiri, efect fitotoxic etc. stan¡e con¡inute: Acest principiu este valabil ¿i pentru - aminoacizi pentru regenerare rapidå. Seceta, grindina ¿i înghe¡ul pot cereale. Amalgerol Essence reprezintå duce la våtåmarea plantelor, care vor surse de azot ¿i potasiu organice, foarconsuma resurse pentru “repara¡ii”. Vin- te u¿or de absorbit. Acestea vor condecarea zonelor afectate se realizeazå tribui la cre¿terea plantelor ¿i, de prin sinteza de aminoacizi. Intervenind asemenea, la ob¡inerea unor recolte de cu o rezervå de aminoacizi, regenerarea calitate. Azotul suplimentar, alåturi de se face mai u¿or, iar planta î¿i va putea aminoacizi, determinå formarea rapidå direc¡iona resursele cåtre dezvoltare. - extract din plante alpine pentru de proteine ¿i conferå caracteristici de imunitate. În situa¡iile de stres, plantele panifica¡ie foarte bune. Profitul Agricol 33/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR S\rb\toarea oilor breze Registrul Genealogic din Asocia¡ia crescåtorilor de oi “Dacia” din jude¡ul Hunedoara a organizat pe data de 4 septembrie o expozi¡ie pentru rasa Breazå. Evenimentul a avut loc pe Valea Jie¡ului, la poalele Parângului. “A fost o zi frumoaså. Au venit aici oieri cu 42 de boxe, cu peste 200 de oi, exemplare foarte reu¿ite”, spune profesorul Gheorghe Nea¡å, directorul Asocia¡iei “Dacia”.

reaza este specificå zonei ¿i am ¡inut så fie numai ea. Un organizator important a fost Primåria Petrila. Au participat primarii din Petrila, din Petro¿ani, inclusiv prefectul de Hunedoara, dar nu a venit nimeni de la Ministerul Agriculturii sau de la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. Pe ei nu-i intereseazå ce se întâmplå cu

zootehnia. Ei nu ¿tiu cum så facå så disparå sprijinul cuplat zootehnic pentru oi. Îi conduce Ghi¡å Ciobanul din vârf de munte, care gråie¿te cu Telekomul.” Gheorghe Nea¡å precizeazå cå aceastå raså poate fi consideratå cea mai bunå producåtoare de lapte ¿i poate concura oricând cu orice raså occidentalå. Breaza poate da peste doi litri de lapte pe zi. “Breaza reu¿e¿te aceastå performan¡å numai cu ce-i då Dumnezeu pe på¿une, fårå concentrate. În ce prive¿te costul de produc¡ie, Breaza este net superioarå ¿i acest lucru trebuie prins în programul de ameliorare, care este total diferit de programul celor de la ANZ. Francezii au popula¡ii de 150 de oi ¿i le declarå rase, iar noi nu putem så le facem rase, chiar dacå avem câteva milioane de exemplare pe fiecare varietate. Pe când lucram la MADR, la ANZ, am încercat så le omologhez, dar am avut o opozi¡ie totalå, atât din partea colegilor, cât ¿i din partea cadrelor universitare. Dacå aveam un sprijin din partea lor, cât de mic, eu le omologam.”

Gheorghe Nea]\

O nouå expozi¡ie va avea loc duminicå, 12 septembrie, la Novaci, pe Valea Sebe¿ului, iar cea mai importantå manifestare a oierilor va fi pe 26 septembrie, la Coste¿ti - cea mai mare expozi¡ie de ºurcanå din ¡arå.

Viorel PATRICHI

Lactalis vinde buc\]i din afacerea din SUA Grupul elve¡ian Emmi a cumpårat de la Lactalis compania Athenos, cel mai mare producåtor de brânzå feta din Statele Unite. Pår¡ile au hotårât så nu facå publicå valoarea tranzac¡iei. Vå reamintim, Lactalis a preluat Athenos de la grupul Kraft Heinz în anul 2020, împreunå cu alte branduri 34

de brânzå. Condi¡ia puså de autoritå¡ile antitrust a fost înså ca Athenos så nu råmânå în portofoliul grupului francez, a¿a cå Emmi a profitat de ocazie pentru a se extinde pe continentul nord-american. Emmi spune cå brânza feta a devenit tot mai popularå în ultimii ani în

SUA, pe fondul interesului consumatorilor pentru o nutri¡ie sånåtoaså. Anul trecut, Athenos a raportat vânzåri cu o valoare totalå de 90 de milioane de dolari. Profitul Agricol 33/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gavril\ Tuchilu[>

Caprele au b\tut vacile Dacå a primit ceva ploi în acest an, Gavrilå Tuchilu¿, proprietarul fermei Agrimat Matca de lângå Tecuci, a prins curaj. Construie¿te un grajd cu toate utilitå¡ile pentru capre. Construc¡ia va fi gata în aceastå toamnå, când va face ¿i popularea.

eocamdatå, fermierul se bucurå cå a reu¿it så strângå mari cantitå¡i de hranå pentru animale, dupå un an extrem de secetos. “Am asigurat furaje pentru vaci ¿i pentru capre pentru un an ¿i jumåtate, spune Gavrilå Tuchilu¿. Am fåcut un semifân de foarte bunå calitate din triticale. Probele de laborator atestå cå acest fân are 16% proteinå ¿i 6,5% energie. Må tot bombåneau unii cå vorbesc mult despre geneticå, dar de nutri¡ie niciodatå. Nutri¡ionitul Cristian a terminat Facultatea de Medicinå Veterinarå la Cluj, iar acum lucreazå pentru fermieri din Ungaria, România, Ucraina, Croa¡ia. Când vine în fermå, se schimbå, intrå în padoc ¿i verificå balega. Dupå care vine în birou ¿i lucråm pentru ra¡ii. Am fåcut o mare cantitate de fân de lucernå, peste 10.000 de tone, de o calitate deosebitå. Am realizat peste 10.000 de tone de porumb siloz de foarte bunå calitate. Asta pentru cå am cultivat furajele într-o zonå unde am putut iriga cu apå trimiså de stat pe canal, dar mai ales cu apele pluviale ¿i din pu¡ul forat”. În prezent, Gavrilå Tuchilu¿ de¡ine 1.500 de vaci ¿i 1.100 de capre. El a ridicat deja un grajd modern pentru vaci, urmând så mai facå unul când va avea un an la fel de bun ca 2021.

Profitul Agricol 33/2021

În acest moment, este în plin ¿antier pentru grajdul de capre-matcå. Lucreazå cu aceea¿i firmå care a construit grajdul pentru vaci. Pe 15 octombrie va fi gata lucrarea. În prezent, mulge 600 de capre, cu o produc¡ie medie de 2,5 litri pe zi. A preferat rasa Alpinå Francezå, care este foarte productivå ¿i mai docilå. Vrea så amelioreze animalele ca så ajungå la 4-5 litri de lapte pe zi pe caprå. Vinde laptele la fabrica Artesana de lângå Tecuci, care oferå 3,50 lei pe litru. Laptele de vacå este 1,50 lei, chiar mai pu¡in. “Capra este pe primul loc, dacå ai raså bunå. Caprele au båtut vacile la profit. Laptele de caprå este foarte cåutat. Prin procesare, valoarea laptelui cre¿te foarte mult.” Grajdul caprelor are 106 metri lungime ¿i 16 metri lå¡ime, 5 metri înål¡ime la coamå, 3,5 metri la strea¿inå. Se asigurå astfel un volum mare de aer, multå luminå ¿i caprele stau pe un a¿ternut permanent de paie. Periodic, un utilaj scoate gunoiul din grajd. Vor råmâne

permanent în stabula¡ie liberå, nu vor merge pe på¿une fiindcå au uger mare ¿i se pot zgâria. Acum folose¿te o instala¡ie de muls de 2 x 24 de posturi. Când va cre¿te efectivul de animale, va cumpåra o nouå salå de muls. Costul grajdului pentru capre se ridicå la 1,5 milioane de euro. Vinde ¡apii ¡åranilor care vor så metiseze caprele lor. Påstreazå toate iedele pentru cre¿terea efectivului. Cumpårå în fiecare an ¡api cu atestat de origine. Dupå ce brandul Huzur se va impune pe pia¡å, laptele de caprå va fi procesat tot la fabrica din Sascut. “Avem tancuri de råcire, la fel ca la vaci. Produc¡ia fabricii de lactate cre¿te lunar cu pânå la 15%. Facem tot ce înseamnå acidofile, smântânå, ca¿, brânzå, ca¿caval, facem ¿i chi¿leag. Vânzårile cresc, am intrat cu produsele în Cora, la Metro, vom veni ¿i la Bucure¿ti”, spune pre¿edintele Cooperativei Agrolact Moldova.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ioan Chiriac> agricultura are nevoie de manageri Un antreprenor pentru agriculturå este o pasåre rarå în România, dar cea mai imperioaså este nevoia de manageri, crede fermierul Ioan Chiriac de la Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu. Nu avem o asemenea ¿coalå superioarå pentru agriculturå, mai ales pentru zootehnie. Fermierii performan¡i, care vin din regimul celålalt, au deprins managementul mai mult instinctiv, iar rezultatele activitå¡ii lor au ajuns în top în ultimii 20 de ani. Pentru Ioan Chiriac, managementul unei ferme presupune spirit gospodåresc în sens clasic ¿i multå omenie. Fårå aceastå îmbinare, nu poate fi conduså eficient o fermå. “Un asemenea exemplu este Dimitrie Muscå, fermierul care pune un accent deosebit pe mecanizare. L-am cunoscut mai întâi pe timpul celuilalt regim. Îi plåtea ¿i atunci bine pe mecanizatori... Eu am fost la el la recoltat în 1984, cu 13 combine. Le-am pus pe tren ¿i ne-am dus pânå acolo. Era pre¿edinte la CAP Pecica. De-atunci se vedea calitatea managerului. Era gospodar. Pauza de lucru era ceva normal. Le dådea mecanizatorilor 5 mese pe zi”, î¿i aminte¿te Chiriac. Un management eficient presupune conservarea afacerii ¿i continuitatea ei profitabilå. Cum så conservåm ce s-a fåcut deja atât cu banii fermierului, cât ¿i cu bani de la buget ¿i de la Uniunea Europeanå? O fermå performantå este ¿i o realitate de interes pentru comunitate, pentru societatea româneascå. Ce ar trebui fåcut så nu se risipeascå munca fermierilor care nu mai pot lucra sau care nu au urma¿i? “Deciden¡ii nu au astfel de preocupåri, nici nu-i intereseazå”, se su36

pårå Chiriac. “Nimeni nu se gânde¿te la påstrarea zonei rurale fiindcå to¡i se gândesc la confort ¿i distrac¡ii, la consumism. Au dispårut imperii fiindcå erau prea îndestulate. Acest hedonism ne va genera probleme. Deciden¡ii no¿tri au argumente pentru tânåra genera¡ie, ¿i anume cå aceastå situa¡ie este beneficå pentru ei. Au fost presiuni pentru o lege agrarå mai

milioane de euro, au fost distruse. Nu ¿tim dacå un manager ar fi putut salva ferma de porci, dar interven¡ia statului putea fi salutarå. Este loc pentru antreprenori în agricultura noastrå. Din påcate, sunt pu¡ini. Dar cea mai mare nevoie este de manageri de ferme. Agricultura noastrå ar trebui så î¿i pregåteascå manageri pentru societå¡i.”

aproape de Fran¡a, de Ungaria. Uita¡i ce presiuni fantastice se fac så schimbe din nou legea. Este o categorie infimå: notari, oameni care câ¿tigå foarte mult din vânzarea terenurilor cåtre transna¡ionale. S-ar pårea cå interesul politic este så-¡i tråie¿ti clipa. Eu nu am våzut în niciun program al vreunui partid politic så scrie despre cum va aråta ¡ara peste 20-30 de ani.” Dacå nu protejåm investi¡iile gata fåcute în agriculturå, ce vom face cu zootehnia, care înseamnå investi¡ii mai mari? Un fermier din jude¡ul Tulcea a vândut o fermå de porci de tip Muntenia, fåcutå pe bani proprii, pe bani de la buget ¿i pe bani europeni. A cumpårat ferma un iordanian ¿i a fåcut acolo un ocol de oi. Toate instala¡iile fermei de porci, care au însemnat investi¡ii de aproape douå

Chiriac crede sincer cå dacå Gheorghe Dume gåsea, de pildå, un asemenea manager, nu vindea. “Zicea a¿a: «Mie îmi aduci un profit de un milion de lei pe an ¿i eu pun un director economic så urmåreascå indicatorii». Nu vindea. Gåsea el mai târziu. Avea o vârstå, nu gåsea un manager ¿i nu avea de unde. Managerul ar fi primit u¿or 5.000 de euro ¿i ferma mergea mai departe. Nu a gåsit, cum nu am gåsit nici eu. Antreprenorul e cel care investe¿te, dar el poate fi ¿i manager. Dar, de regulå, managerul nu are bani så investeascå. Vede¡i cât de complexå este aceastå muncå? Avem mare nevoie de manageri. O asemenea decizie trebuie gânditå, luatå dupå calcule serioase”, încheie fermierul de la Radomire¿ti.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 33/2021

MA{INI & UTILAJE Tehnica agricol\ la S\rb\toarea Florii Însorite Pe 14 septembrie, la Podu Iloaiei, pe lângå loturile de floare, despre care am scris pe larg în paginile 28-30, vor fi prezen¡i ¿i distribuitori de ma¿ini ¿i utilaje. Acolo, în câmp, î¿i vor pune utilajele ¿i echipamentele la lucru pentru a le demonstra “pe viu” performan¡ele. IPSO Agriculturå Bogdan Aancu¡ei, Regional Sales Manager IPSO Agriculturå, filiala Roman, ne-a spus cå, spre deosebire de demonstra¡iile în câmp din anii trecu¡i, în acest an accentul se va pune pe tehnologiile bazate pe agricultura inteligentå, care are nevoie, evident, de utilaje inteligente. “Este important ca în orice verigå tehnologicå lå¡imea de lucru a utilajului så fie folositå 100%, fårå suprapuneri care în final sunt pierderi, iar aici discutåm de binecunoscutul GPS de precizie, care ne poate salva

procente importante de bani ¿i timp. Utilajul comunicå constant starea lui, intervalele de mentenan¡å, precum ¿i unele interven¡ii necesare. Acest fapt duce la maximizarea timpilor de lucru, reducerea timpilor de sta¡ionare ¿i la o duratå de via¡å lungå”, spune Aancu¡ei. IPSO Agriculturå va expune la evenimentul de la Podu Iloaiei o nouå semånåtoare de plante prå¿itoare, John Deere 1725, care poate lucra în teren pregåtit, cu pregåtire minimå (minimum tillage) sau fårå pregåtire (no tillage). Dintre caracteristicile distinctive amintim: - sec¡ia de semånat echipatå cu sistem pneumatic individual, care adapteazå for¡a de apåsare la condi¡iile de sol, ceea ce duce la o råsårire uniformå. - sistemul de semånat, cu ajutorul cåruia conducerea semin¡ei se face printr-un sistem de perii care pun såmân¡a foarte aproape de sol, rezultând uniformitate între plante. - posibilitatea echipårii cu sistem de fertilizare solidå sau lichidå.

Alåturi de combinå vor fi prezentate ¿i noile tractoare John Deere din seriile 7R ¿i 8R, la care vor fi ata¿ate echipamente pentru prelucrarea solului. Dintre acestea din urmå enumeråm o grapå cu discuri Bednar pentru dezmiri¿tire (foarte potrivitå pentru prelucrarea superficialå a solului, cu scopul men¡inerii apei în sol), care taie ¿i încorporeazå resturile vegetale ¿i gråbe¿te descompunerea acestora. Un alt echipament ata¿at va fi scarificatorulul Bednar TN Profi (pentru prelucrare în profunzime a solului, fårå întoarcerea brazdei), pentru lucrårile minimum tillage la culturile de plante prå¿itoare. Cu acesta se pot încorpora par¡ial resturile vegetale ¿i se formeazå mulciul, se aereazå solul ¿i se creeazå condi¡iile pentru captarea ¿i re¡inerea apei rezultate din ploi sau zåpezi.

Serv Class Mådålina Pietråreanu, director marketing Serv Class, ne-a spus cå fir-

Profitul Agricol 33/2021

MA{INI & UTILAJE ma bråileanå va participa cu echipamente de prelucrare a terenului ¿i semånat, dar vedeta standului va fi cea mai nouå combinå Claas, modelul Trion. “Vom expune noua combinå Claas Trion ¿i vom face demonstra¡ii cu un tractor Claas Axion 850, la care vom ata¿a un cultivator Amazone Ceus, apoi ¿i o semånåtoare penumaticå Amazone Cirrus”. Tractorul Claas Axion 850 este echipat cu un motor cu 6 cilindri FPT NEF 6, de 6,7 litri, ce dezvoltå o putere maximå de 264 CP. Tractorul dispune de o transmisie Hexashift prin care se pot schimba manual ¿i fårå efort cele ¿ase viteze powershift ¿i patru viteze automate. Vitezele se pot schimba ¿i automat, utilizând unitatea powershift Hexactiv. Cultivatorul combinat Amazone Ceus face 4 lucråri într-o singurå trecere: - tocarea resturilor vegetale ¿i prelucrarea superficialå cu discuri a solului, - afânarea cu gheare a solului ¿i încorporarea resturilor vegetale, - nivelarea cu discuri crenelate, - reconsolidarea cu tåvålugi a solului, care astfel este pregåtit pentru semånat. Acestea sunt posibile deoarece cultivatorul Ceus este combina¡ia dintre grapa cu discuri Catros, cultivatorul cu gheare Cenius ¿i o gamå variatå de tåvålugi. Echipamentul are lå¡imi de lucru de la 3 la 7 m, cadru fix pentru lå¡imi de lucru de 3 m ¿i 4 m, cadru rabatabil hidraulic pentru lå¡imile de lucru cuprinse

Profitul Agricol 33/2021

între 4 ¿i 7 m, necesar de putere redus (de la 150 CP), adâncimea de lucru a ghearelor de pânå la 30 cm ¿i a discurilor de pânå la 15 cm, vitezå în lucru de 15 km/h, reglaje simple ¿i intuitive. Semånåtoarea pneumaticå cu pregåtire Cirrus de la Amazone poate fi operatå cu precizie ridicatå a semånatului pe lå¡imi de lucru de 3-6 m, la viteze de pânå la 20 km/h. Poate fi echipatå cu buncåre de 3.000-4.000 l, iar discurile speciale pregåtesc solul în condi¡ii optime pentru germinare. Sunt trei modele constructive: - varianta simplå - semånat fårå administrarea îngrå¿åmintelor; - varianta C - semånat ¿i administrarea îngrå¿åmintelor pe bråzdar, - varianta CC - semånat ¿i administrarea îngrå¿åmintelor frac¡ionatå atât pe bråzdarul de însåmân¡are, cât ¿i pe bråzdarul pentru îngrå¿åmânt FerTec.

Dicor Land Dicor Land are o filialå deschiså chiar în acest an chiar la Podu Iloaiei. “Am aniversat 10 ani de când suntem alåturi de fermieri ¿i abia a¿teptåm så ne întâlnim cu ace¿tia la Ziua Florii Însorite de pe 14 septembrie, de la Podu Iloaiei, Ia¿i”, ne-a spus Daniel Auricå, director comercial Dicor Land. La rândul såu, Ionu¡ Podaru, product manager, ne-a oferit o serie de detalii privind semånåtoarea Maschio Gaspardo Gigante Pressure, care permite însåmân¡area fiabilå ¿i de cali-

tate pe solul neprelucrat, cu orice tip de semin¡e ¿i în orice condi¡ii ale câmpului, chiar ¿i în prezen¡a unei cantitå¡i ridicate de resturi vegetale. Printre avantajele folosirii Gigante Pressure se numårå cre¿terea fertilitå¡ii solului ¿i a cantitå¡ii de materie organicå ¿i de humus, precum ¿i a activitå¡ilor microbiene favorabile culturii. Totodatå, are loc o compactare reduså a solului, existå un risc mai mic de stagnare a apei de suprafa¡å, un stres oxidativ redus ¿i o eroziune minimå a solului. Ionu¡ Podaru a precizat cå Gigante Pressure aduce fermierilor ¿i beneficii economice: - reducerea timpului pentru prelucrarea solului, - economie de combustibil, - cre¿terea intervalului de lucru, - reducerea flotei de utilaje a companiei, - riscuri economice mai mici în cazul unor evenimente climatice extraordinare. “Fermierii vor vedea la eveniment tehnologia de semånat cu Gigante Pressure, prin care presiunea ridicatå exercitatå asupra solului (pânå la 260 kg) permite tåierea u¿oarå a liniei de însåmân¡are chiar ¿i în cazul solurilor cu rezisten¡å ridicatå la penetrare”, încheie Ionu¡ Podaru.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Noi îmbun\t\]iri la hederele

Claas Vario Claas a anun¡at o serie de noi caracteristici în echiparea standard pentru cele mai late hedere Claas Vario, care asigurå un nivel optim de performan¡å, u¿urin¡å de utilizare ¿i timpi redu¿i de configurare ¿i între¡inere. În plus, din 2022 sunt disponibile noi cu¡ite pentru rapi¡å ac¡ionate mecanic pentru hederele cu o lå¡ime de lucru între 10,8 ¿i 13,8 metri.

Reglaje prin CEBIS Noua func¡ie de reglare hidraulicå a înål¡imii melcului de alimentare prin intermediul terminalul CEBIS permite operatorului så reac¡ioneze imediat la condi¡iile de recoltare în schimbare direct prin comenzi din cabinå. Cu acest sistem, reglarea hidraulicå continuu variabilå (în intervalul de 25 mm în sus ¿i 10 mm în jos) poate fi aplicatå melcului divizat prin rulmentul central. Unitatea de control pentru reglarea înål¡imii, montatå direct pe heder, a fost, de asemenea, actualizatå. Pentru a u¿ura montarea ¿i demontarea hederului pe timp de noapte, aceastå unitate dispune de un buton roama de hedere Claas Vario tativ, pentru a deplasa facil melcul într-o pentru combinele de recoltat pozi¡ie de transport ¿i o pozi¡ie de are în prezent lå¡imi de lucru curå¡are. Cu alt buton rotativ se poate regla continuu variabil înål¡imea melcuîntre 5 ¿i 13,8 metri. În urma actualizårii gamei, cele mai lui, opera¡iunea fiind sincronizatå cu mari trei lå¡imi de lucru, între 10,8 ¿i func¡ia corespunzåtoare din CEBIS. 13,8 metri, au primit acum echipamente noi, suplimentare ¿i caracteristici standard optimizate, inclusiv o nouå trans- Interval extins de între¡inere Modelele Vario 1080, Vario 1230 ¿i misie ¿i acces îmbunåtå¡it la barele råzuitoare pentru melcul de alimentare. Vario 1380 dispun de o nouå ac¡ionare

a rabatorului, care transferå cuplul direct de la motorul hidraulic ¿i face posibilå utilizarea întregului interval de reglare de 700 mm a platformei Vario, chiar ¿i cu cu¡itele de rapi¡å montate. Un alt avantaj este extinderea intervalului de între¡inere pentru sistemul de ac¡ionare de la 100 la 500 de ore. O altå func¡ie nouå permite prin setårile CEBIS reglarea înål¡imii rabatorului în func¡ie de presiune ¿i adapteazå automat tura¡ia rabatorului la viteza de deplasare. Un senzor måsoarå presiunea hidraulicå a ac¡ionårii rabatorului. Dacå volumele mari de material recoltat determinå cre¿terea acestui nivel într-o asemenea måsurå încât unitatea nu mai poate men¡ine tura¡ia necesarå a rabatorului, acesta este ridicat automat, pânå când este atinså din nou tura¡ia necesarå. Dupå reducerea presiunii, sistemul coboarå din nou rabatorul la înål¡imea stabilitå.

Din 2022, noi cu¡ite pentru rapi¡å Din 2022 sunt disponibile noi cu¡ite de rapi¡å pentru Vario 1080, Vario 1230 ¿i Vario 1380, cu 33% mai u¿oare ¿i cu ac¡ionåri mecanice cu un limitator de cuplu integrat ¿i for¡å de tåiere cu 50% mai mare. Astfel, ¿i cele mai dificile zone de la marginile terenurilor ¿i de-a lungul gardurilor vii sau a spa¡iilor cu cre¿tere rapidå a buruienilor pot fi stråbåtute fårå nicio dificultate. Un sistem de conectare optim, cu cuplaje cu eliberare rapidå, permite montarea în câteva secunde a cu¡itelor pentru rapi¡å pe fiecare parte, fårå a utiliza scule.

Arpad DOBRE 40

Profitul Agricol 33/2021

MA{INI & UTILAJE

Amazone Cirrus, pentru un sem\nat de precizie Seceta din ultima lunå poate îngreuna prelucrarea solului ¿i semånatul culturilor de toamnå ¿i este necesarå alegerea unui echipament care så asigure poten¡ialul pentru recolte mari anul viitor, concomitent cu reducerea costurilor. Amazone are råspunsul la aceste cerin¡e: gama de semånåtori Cirrus, care pregåtesc terenul, seamånå ¿i fertilizeazå într-o singurå trecere.

emånåtorile Cirrus pot efectua un semånat de precizie atât în terenuri pregåtite clasic, cu aråturå, cât ¿i în teren mulcit sau chiar direct în miri¿te. Aceastå gamå de semånåtori include modele cu lå¡imi de lucru de 3 - 6 metri, care pot fi operate cu viteze de lucru de 8-16 km/h ¿i chiar ¿i de 20 km/h, iar

Semånåtorile din gama Cirrus pot fi echipate cu terminalele Amazone ce dispun de urmåtoarele func¡ii:

GPS Maps - pentru gestionarea suprafe¡elor ¿i a cantitå¡ii de substan¡å de administrat; GPS Track - sprijin optim pentru orientarea pe teren; GPS Switch - control complet al sec¡iunilor prin GPS ¿i pentru dispersia de îngrå¿åminte. buncårele cu care sunt echipate au volume de la 3.000 la 4.000 de litri. Gama Cirrus oferå o serie de op¡iuni de combinare a semin¡elor ¿i îngrå¿åmintelor: - fertilizarea de start în brazdå (Single-Shoot), - fertilizarea cu depozit între rânduri (Double-Shoot), - semånarea a douå tipuri de semin¡e cu îngrå¿åminte (Triple-Shoot). Semånåtorile pot fi comandate cu

douå tipuri de bråzdare de semånat de precizie: bråzdarul mono-disc universal RoTeC pro, destinat solului argilos, sau bråzdarul dublu disc TwinTeC+, pentru viteze mari de deplasare. Fermierii pot alege unul sau mai multe modele din gama Cirrus. Cirrus 3003 ¿i 3503 Compact, cu buncår de 3.000 l, sunt semånåtori tractate, care sunt performante în ferme mici ¿i au lå¡imi de lucru de la 3 la 3,5 m. Cirrus 4003 ¿i 4003-2 sunt semånåtori tractate, eficiente în ferme medii. Au lå¡imi de lucru de 4 m ¿i buncåre de 3.600 l sau 4.000 l, compartimentate 60/40 pentru semin¡e ¿i îngrå¿åminte. Cirrus 6003-2 opereazå pe lå¡imi de lucru de 6 m, fiind performantå în ferme mari. Are buncår combinat de semin¡e/fertilizant ¿i poate fi comandatå cu buncår de 4.000 l.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 33/2021

INFORMA}II Fermierii din Kenya cer importuri de furaje modificate genetic Fermierii ¿i producåtorii de furaje din Kenya au cerut guvernului så permitå importul de porumb ¿i soia OMG pentru a opri scumpirea furajelor pe pia¡a internå. Mul¡i fermieri, în special crescåtori de påsåri, au dat faliment în ultimele luni pentru cå furajele costå prea mult. Kenya importå în mod tradi¡ional soia din statele vecine Malawi, Uganda sau Zambia, înså acestea î¿i vând acum recolta în ¡åri asiatice ca India ¿i China, a¿a cå pre¡ul boabelor s-a dublat în ultimii ani. Proteste în Londra dupå uciderea unei alpaca Uciderea unei alpaca numitå Geronimo, dupå o båtålie legalå care a durat patru ani, a scandalizat opinia publicå din Anglia ¿i a provocat o manifesta¡ie de protest în Londra. Geronimo era mascota unei ferme din apropiere de Bristol ¿i a fost ridicat cu for¡a sub protec¡ia poli¡iei ¿i eutanasiat, pentru cå era infectat cu tuberculozå bovinå. Proprietarii ¿i apåråtorii drepturilor animalelor au organizat o campanie pentru a-l salva, în timp ce disputa în justi¡ie a ajuns pânå la Curtea Supremå. China va cumpåra mai multå carne de porc pentru rezerve Guvernul chinez a cumpårat peste 50.000 de tone de carne de porc pentru rezervele de stat în luna iulie, pentru a cre¿te pre¡urile de pe pia¡a internå, dupå ce acestea au scåzut sub costul de produc¡ie. Autoritå¡ile au anun¡at cå achizi¡iile vor continua într-un ritm sus¡inut, dupå ce pre¡urile au scåzut din nou ¿i mul¡i producåtori sunt în pericol så dea faliment. Beijingul le-a cerut ¿i administra¡iilor locale så cumpere cât mai multå carne, în timp ce firmele private de procesare sunt încurajate så profite de pre¡urile mici pentru a-¿i face stocuri. Profitul Agricol 33/2021

EXTERNE

Exporturi-record pentru Fonterra În ciuda problemelor logistice, grupul Fonterra a reu¿it så exporte o cantitate record de produse în acest an, consolidându-¿i pozi¡ia de cel mai mare exportator de lactate din lume. În ultimele 12 luni, compania din Noua Zeelandå a exportat 2,59 milioane de tone de produse lactate. Recordul a fost atins, de¿i pandemia a afectat grav transporturile maritime, iar în ultimul an doar aproximativ 35% dintre vapoare au respectat programul de naviga¡ie. Multe companii de transport au

oprit opera¡iunile din Noua Zeelandå, iar capacitatea totalå de transport a scåzut cu 20%. În plus, porturile au fost închise de mai multe ori din cauza carantinei ¿i au existat perioade de congestie dupå redeschiderea lor.

35 de milioane de dolari pentru cresc\tori Gigan¡ii Tyson Foods ¿i Perdue au ajuns la un acord cu fermierii care le furnizeazå carne de pui prin care vor plåti 35 de milioane de dolari pentru a rezolva amiabil un proces în care companiile sunt acuzate cå au manipulat pre¡urile. Cele douå companii au subliniat cå în¡elegerea nu reprezintå o recunoa¿tere a vinovå¡iei. În litigiul deschis de fermierii din Alabama, SUA, companiile sunt acuzate cå le-au impus furnizorilor un sistem de standarde foarte stricte, care generau costuri foarte ridicate. În plus, procesatorii s-au în¡eles între ei pentru a

men¡ine pre¡urile la un nivel foarte redus în mod artificial. În acest fel, fermierii puteau ob¡ine un profit anual între 12.000 ¿i 40.000 de dolari, în timp ce marile companii au câ¿tigat miliarde de dolari pe an. Între timp, administra¡ia Biden lucreazå la o serie de modificåri legislative care va simplifica procedura prin care micii producåtori din domeniul agricol pot deschide litigii cu marile companii.

pagini de Drago[ B|LDESCU 43

INFORMA}II EXTERNE Grâul editat genetic O echipå de cercetåtori din Marea Britanie va folosi editarea geneticå pentru a dezvolta o varietate mai sånåtoaså de grâu. Ei vor elimina gena responsabilå pentru con¡inutul de asparaginå, un aminoacid natural care se poate transforma într-un compus cu poten¡ial cancerigen atunci când pâinea este pråjitå. Dupå finalizarea studiului, guvernul de la Londra ar putea autoriza editarea geneticå în agriculturå, care a fost pânå acum interziså conform regulamentelor din Uniunea Europeanå. Saputo se extinde în SUA Producåtorul canadian de lactate Saputo va cumpåra companiile americane Carolina Dairy ¿i Carolina Aseptic de la AmeriQual Group Holdings printr-o tranzac¡ie cu valoarea de 118 milioane de dolari. Cele douå companii din statul Carolina de Nord au în total 230 de angaja¡i. Pesta porcinå ajunge în Hong Kong Autoritå¡ile din Hong Kong au anun¡at descoperirea primului caz de pestå porcinå, dupå testarea cadavrului unui mistre¡. Guvernul sus¡ine cå pericolul de contaminare este mic, pentru cå nu existå ferme de porci pe insula Hong Kong. Licita¡ie pentru cea mai mare colec¡ie de tractoare Ford Cea mai mare colec¡ie de tractoare Ford, care apar¡inea unui fermier britanic din Devon, a fost vândutå la licita¡ie. Este vorba de 83 de modele diferite. Cele mai valoroase tractoare au fost cele din seriile 3000, 4000 ¿i 5000, care au fost produse începând cu anul 1965. Fermierul Phil Warren a cumpårat primul model de colec¡ie în 1989, apoi nu s-a mai putut opri.

Putin se opune organismelor modificate genetic În timpul unei întâlniri cu elevii, pre¿edintele rus Vladimir Putin a declarat cå folosirea pe scarå largå a alimentelor modificate genetic în Rusia ar fi prematurå. “Avem o lege care limiteazå folosirea alimentelor modificate genetic, care nu pot ajunge pe mesele noastre. În acela¿i timp, nu existå restric¡ii pentru munca de cercetare în acest domeniu”, a explicat el. “În Statele Unite, unele culturi modificate genetic, cum ar fi soia, porumb

sau legume, sunt cultivate pe suprafe¡e întinse, apoi sunt folosite ca furaje, iar carnea ajunge în circuitul alimentar”, spune liderul de la Kremlin. Rusia a interzis din anul 2016 culturile modificate genetic, dar ¿i importul semin¡elor de acest tip. În ciuda acestei legi, semin¡ele modificate genetic sunt disponibile în continuare pe pia¡a ruså, iar o lege promulgatå la începutul acestui an a introdus pedepse mai dure pentru utilizarea lor.

Restric]ii pentru exportul de carne Guvernul argentinian a prelungit pânå la sfâr¿itul lunii octombrie restric¡iile impuse pentru exportul de carne, în ciuda opozi¡iei fermierilor ¿i procesatorilor. Autoritå¡ile spun cå måsura s-a dovedit eficientå ¿i ¿i-a atins scopul de a reduce pre¡urile pe pia¡a internå. Exportatorii sunt în continuare obliga¡i så livreze cel mult 50% din volumul înregistrat în anul 2020. “Måsurile care limiteazå exporturile au început så aibå un efect pozitiv asupra pre¡urilor. Dupå primele douå luni, pre¡urile s-au stabilizat ¿i chiar au început så scadå, în unele etape ale

lan¡ului de aprovizionare”, sus¡ine un document oficial. Documentul admite înså cå “solu¡ia structuralå a tensiunii dintre pia¡a internå ¿i cea externå poate fi doar o cre¿tere a produc¡iei.” Anun¡ul a provocat furia producåtorilor ¿i exportatorilor de carne, care amenin¡å cu organizarea unei greve generale. Fermierii ¿i procesatorii de carne se vor întâlni în ora¿ul Santa Fe pentru a discuta despre organizarea unor ac¡iuni de protest înainte de alegerile primare din Argentina, care vor avea loc pe 12 septembrie. Profitul Agricol 33/2021

LOCURI DE MUNC| Corteva Agriscience, cu un portofoliu complet, care con¡ine atât semin¡e, cât ¿i produse pentru protec¡ia plantelor, are ca obiectiv îmbogå¡irea vie¡ilor tuturor celor care produc ¿i consumå, asigurând astfel progresul genera¡iilor viitoare. Punem la dispozi¡ia cultivatorilor din România cei mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i soiuri de soia, cu o înaltå puritate geneticå, ¿i cele mai performante produse pentru protec¡ia plantelor ¿i acordåm asisten¡å tehnicå, precum ¿i alte servicii pentru realizarea de produc¡ii ¿i profituri mari. Oferim prezen¡a noastrå globalå, cuno¿tin¡ele ¿i resursele noastre, astfel încât fermierii så progreseze.

Corteva Agriscience angajeazå

PROMOTORI (contract preståri servicii) pentru jude¡ele Olt, Dolj, Gorj, Mehedin¡i, Vâlcea, Arge¿ ¿i Teleorman

RESPONSABILITÅºI:  Promovarea ¿i vânzarea produselor din portofoliu (semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor)

cåtre fermierii din zona de activitate alocatå  Men¡inerea unui contact permanent cu fermierii din zona sa de activitate  Identificarea poten¡ialilor clien¡i  Administrarea conturilor de clien¡i din regiune  Pregåtirea ¿i controlul loturilor ¿i a încercårilor din zona de activitate  Asigurå asisten¡å directorului de vânzåri la diferite activitå¡i

CERINºE:  Studii superioare în agriculturå  Abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ii personale excelente concentrate pe client  Cuno¿tin¡e minime de calculator  Posesie de vehicul auto ¿i disponibilitate de deplasare  Experien¡å în vânzåri (semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor)

OFERIM:  Un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte  Onorariu atractiv  Instruire permanentå

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresele de e-mail:

liliana.ciulu@corteva.com ¿i anca.popa@corteva.com

Profitul Agricol 33/2021

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni str. Mårului nr. 402, Måråcineni, jud. Arge¿

ORGANIZEAZÅ CONCURS

1 post Asistent Cercetare ªtiin¡ificå  Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în Horticulturå / Biologie;  Abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare texte ¿i graficå computerizatå;  Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå, conversa¡ie).

1 post Inginer Specialist  Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în Ingineria produselor alimentare, specializarea Tehnologia prelucrårii produselor agricole ¿i Horticulturå;  Abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare texte ¿i graficå computerizatå;  Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå, conversa¡ie).

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti - Måråcineni dupå urmåtorul calendar: - 17.09.2021 - ora 10:00 - termen limitå pentru depunerea dosarelor; - 28.09.2021 - ora 10:00 - proba scriså - 28.09.2021 - ora 10:00 - proba interviu

Detalii privind tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare: secretariatul lCDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, tel: 0248.278.066

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Bistri¡a, cu sediul în Mun. Bistri¡a, str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, jud. Bistri¡a-Nåsåud, tel.: 0263-217.895, tel./fax: 0363-100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

LICITAºIE PUBLICÅ La data de 05.10.2021, ora 10:00, SCDP Bistri¡a organizeazå licita¡ie publicå cu ofertå în plic închis pentru închirierea urmåtoarelor imobile-clådiri, având CF 84987-C1,84987-C2,84987-C3 ¿i pct. 2 Anexa 4 din H.G. 422/2017: - Atelier Mecanic (par¡ial) - 323,5 mp - Anexe Atelier Mecanic - 295,75 mp - Copertina - 231,00 mp Aceste imobile se închiriazå în bloc, iar pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 350 Euro (TVA inclus). Informa¡ii suplimentare despre bunurile imobile scoase la licita¡ie spre închiriere se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 300 lei. Imobilele pot fi våzute, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul de telefon 0746.541.081. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 30.09.2021. Garan¡ia de participare este de 10% din valoarea de pornire. La data de 05.10.2021, ora 11:00, SCDP Bistri¡a organizeazå licita¡ie publicå cu ofertå în plic închis pentru închirierea urmåtoarelor imobile-clådiri: - „Casa Vie” cu numår de inventar 141 – 135,12 mp - „Baza de cercetare hidro-ameliora¡ii” – 70,66 mp Imobilele nu au utilitå¡i (curent electric, apå, canalizare, gaz), se închiriazå individual, pre¡ul de pornire al licita¡iei pentru imobilul „Casa Vie” este de 35 Euro (TVA inclus), iar pentru imobilul „Baza de cercetare hidro-ameliora¡ii” este de 50 Euro (TVA inclus). Informa¡ii suplimentare despre bunurile imobile scoase la licita¡ie spre închiriere se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 50 lei. Imobilele pot fi våzute cu condi¡ia programårii telefonice la numårul de telefon 0746.541.081. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 30.09.2021. Garan¡ia de participare este de 10% din valoarea de pornire. 46

Profitul Agricol 33/2021

Pagina de istorie Palatul Szana, una dintre cele mai frumoase din Timi[oara

Foto> arhiva MNaB

Una dintre cele mai frumoase clådiri din Timi¿oara este Palatul Szana. Timi¿enii îi mai spun ¿i Casa Bånå¡eanå sau Palatul Bånå¡ean. Dar, indiferent pe care dintre aceste trei nume îl prefera¡i, clådirea din pia¡a Sfântul Gheorghe nr. 3, aflatå chiar în centrul istoric al ora¿ului, are o istorie ¿i un farmec aparte.

ercetåtorii de la Muzeul Na¡ional al Banatului au oferit date concrete despre istoria acestui palat fascinant, dar ¿i despre bancherul filantrop, Sigismund Szana, cåruia îi poartå numele. Clådirea a fost construitå pe locul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Gheorghe, una dintre cele mai vechi construc¡ii ale Timi¿oarei, atestatå încå din anul 1322. Biserica a supravie¡uit ocupa¡iei otomane, timp în care a fost transformatå în moschee. La sfâr¿itul anului 1914, atât biserica, cât ¿i clådirea de lângå ea, Seminariul Teologic, au fost demolate. Banca Szana ¿i-a construit în 1921, conform proiectului realizat de arh. Josef Kremer Jr., drept sediu central, clådirea în forma pe care o vedem ¿i aståzi. Este o construc¡ie în stil eclectic, cu elemente Secession ¿i unele detalii care anun¡å stilul Art Deco. De la data construirii pânå-n prezent, clådirea a adåpostit sediile unor diverse institu¡ii, precum: Societatea de

asiguråri “Adriatica”, Societatea “Balcan Impex”, Banca Timi¿oarei S.A., “Consulatul Marii Britanii” (1923), Asocia¡ia Românå pentru Legåturile cu Uniunea Sovieticå, “ARLUS” (cca 1950), Redac¡ia revistei “Orizont” etc. Szana, nume maghiarizat din semitul Silberstein, a fost unul dintre cei mai proeminen¡i bancheri, industria¿i ¿i filantropi nu numai din Timi¿oara, ci ¿i din Ungaria de Sud. Dupå studii la Academia comercialå din Budapesta ¿i la Colegiul de comer¡ din Berlin, întors la Timi¿oara, prima sa investi¡ie serioaså a fost prima fabricå

de chibrituri, înfiin¡atå în cartierul Josefin de cåtre Károly Steiner jr. în 1883 ¿i, dupå ce Szana a preluat conducerea, consideratå ca cea mai mare fabricå de chibrituri din Ungaria. În 1906, a fondat S.A. Bancarå ¿i Comercialå (Temeswarer Bank und Handels AG), cunoscutå ca Banca Timi¿oara sau Banca Szana din Timi¿oara, care a jucat un rol determinant în via¡a economicå a Banatului prin înfiin¡area unor întreprinderi industriale. Banca Szana a fost implicatå în dezvoltarea industriei locale, controlând întreprinderi ca “Industria Lânii” (ILSA), Fabrica de Ciocolatå “Kandia”, uzinele “Lumina” ¿i “Dura SA” (viitorul “Electrobanat”), Fabrica de Bere, Moara “Bega” ¿i altele. În primele decenii ale secolului al XX-lea era consideratå cea mai importantå institu¡ie financiarå din Ungaria de Sud, iar dupå Trianon, din Transilvania ¿i Banat.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 33/2021

PAGINA DE HOBBY Un ordin cu destin incert La aproape douå såptåmâni de la publicarea în „Monitorul Oficial” a ordinului nr. 1460 al ministrului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, speran¡ele vânåtorilor de påsåri din România au reînviat, dupå un an de opreli¿te incalificabilå. De pus pe gânduri este cå nimeni nu a reac¡ionat în acest råstimp la respectiva anomalie, astfel cå vânåtorimea a trebuit så suporte un sezon de frustrare în a¿teptarea noului ordin, ¿i acesta, dupå cât se aude, pe cale de a fi contestat, potrivit re¡etei de succes deja patentate. Depinde dacå oficialitå¡ile au învå¡at ceva din aceastå lec¡ie de umilin¡å ¿i au pregåtite mijloace de contracarare a unei noi ac¡iuni în justi¡ie, de altfel iminente: jocul de-a „gicå-contra”, de acum omologat, pare så-i distreze teribil pe artizanii destabilizårii domeniului cinegetic din ¡ara noastrå, acum fragil ¿i sub evident asediu. Pe fondul acestor sentimente contradictorii, am descins, zilele trecute, la asocia¡ia al cårei membru cotizant sunt ¿i am solicitat o autoriza¡ie. De teama unei noi decep¡ii, m-am înfiin¡at la sediu printre cei dintâi, felicitându-må la vederea cozii crescute vertiginos în urmå-mi. Confra¡ii se gråbeau ¿i ei, probabil îngrijora¡i de precedentul deja creat prin anterioara deschidere, retezatå în fa¿å. Dar, må întreb, e normal så tråie¿ti continuu cu sabia lui Damocles deasupra capului? Nu putem împrumuta ceva din normalitatea camarazilor întru pasiune din restul lumii, încetând a mai fi, vorba lui nenea Iancu, cei dintâi dintre gogomani? De vreo ¿apte decenii încoace, trofeul cel mai râvnit al vânåtorului mioritic de rând este autoriza¡ia de ie¿ire în teren. Cu pålåria într-o mânå ¿i o saco¿å doldora în cealaltå, bietul om s-a deprins så deschidå u¿a directorului de asocia¡ie cu capul. Dupå câteva minute, cu hârtia în buzunar, fericit ca un copil, el påråse¿te ¿i aståzi somptuosul birou, Profitul Agricol 33/2021

de-a-ndåratelea, låsând, ¿i unul, ¿i altul, nåravul fanariot drept mo¿tenire. Una peste alta, ne-am våzut pânå la urmå pe câmp. Cele mai bune fonduri cinegetice cu vânat mic cuprind zonele limitrofe ale a¿ezårilor omene¿ti de tip

rural, cu sole cultivate divers, multe chiar låsate în paraginå. Livezile ¿i viile påråsite sunt un paradis al sålbåticiunilor. Pârloagele, acum tot mai pu¡ine, de asemenea. Monoculturile agricole întinse nu între¡in decât iluzia biodiversitå¡ii. Nici de data aceasta, aproape de Sântåmåria Micå, n-am ales decât câteva parcele mici, flancate de trifoi¿ti ¿i porumbi¿ti înguste, în marginea unui sat de câmpie. Din mohorul miri¿tii neau sårit câteva prepeli¡e matinale. Mai târziu, aveam så le gåsim suratele în lucernå, iar cåtre amiazå în lanurile de porumb, la umbrå. Un amic ahtiat dupå zburåtoare îmi povestise nu demult cå ¿i-a îngreunat ciochinarul cåtre prânzul unei zile toride într-o culturå de pepeni, sub ale cåror frunze late micile galinacee se apårau de soare. În umbletul nostru pe urmele prepeli¡elor, am ochit câteva lanuri de floarea-soarelui bine coaptå. Lungimea conacului de diminea¡å a impus o pauzå de refacere, atât pentru noi, cât

mai ales pentru cei doi câini, destul de vlågui¡i dupå efort. În a doua parte a zilei, mult a¿teptatele turturele (dupå spusele localnicilor) s-au dovedit a fi, de fapt, gugu¿tiuci. Aspectul ademenitor al florii-soarelui, balta din preajmå (apa le este columbidelor absolut necesarå), crângul aflat nu departe, lini¿tea locurilor – toate promiteau o întâlnire mult a¿tep-

tatå cu aceste adevårate maestre ale zborului. Neini¡ia¡ii fac adesea confuzie între gugu¿tiuci ¿i turturele, dar noi, vânåtorii, le recunoa¿tem u¿or, chiar ¿i de departe, dupå stilul evolu¡iei lor prin våzduh. Nu mai vorbesc de cântec, care nu laså loc niciunui dubiu. A¿adar, având ambele specii trecute în autoriza¡ie, ne-am mul¡umit cu câteva focuri la gugu¿tiuci, de¿i, sincer så fiu, am unele rezerve în privin¡a statutului cinegetic al acestei påsåri semisålbatice. M-am rezumat la doi, petrecându-mi timpul råmas în calitate… de chibi¡. Nu ¿tiu cât va mai rezista prezentul ordin în fa¡a ispitei de a fi atacat în justi¡ie, precum anteriorul. Poate cå func¡ionarii ministerului de resort au învå¡at ceva din lec¡ia penibilå de anul trecut ¿i sper cå le-a ajuns timpul spre a¿i face temele, pentru a nu le plåti tot noi, vânåtorii, pe nervii ¿i cotiza¡iile noastre, medita¡iile pentru corigen¡å.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN

Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 4- 15.09.2021

Florin Ionu¡ Barbu 4.09.1980, director general ANIF Dånu¡ Alexandru Potor 5.09.1978, fost secretar de stat MADR Vasilicå Hoarcå 5.09.1980, director vânzåri legume, Syngenta Claudiu Davi¡oiu 6.09.1947, fermier Agroindaf Afuma¡i Natalia Albu 7.09.1976, director tehnic Caussade Semences Marcel Sirgiac 8.09.1980, director na¡ional de vânzåri Agrii România Iancu Marian Bogoescu 9.09.1951, Horting Bucure¿ti Richard Matei 9.09.1979, NuFarm

Aten]ie, vaci la ap\! În mijlocul macaralelor ¿i navelor container din portul Rotterdam, poate fi våzutå o scenå suprarealistå: o turmå de vaci pa¿te lini¿titå la câ¡iva metri deasupra apei, la bordul unei ferme plutitoare unicå în lume. Platforma din o¡el ¿i sticlå ar trebui så reprezinte “viitorul cre¿terii animalelor” în Olanda, dacå omenirea nu face ceva så reducå încålzirea globalå ¿i, implicit, topirea ghe¡arilor. Ferma este construitå pe trei etaje: sus sunt vacile, la mijloc este etajul de muls ¿i procesare, unde laptele este transformat în brânzå, iaurt ¿i unt, iar sub nivelul apelor este zona în care brânzeturile sunt maturate. Grajdul ¿i cele 40 de vaci formeazå un contrast cu navele ¿i macaralele din marele port european. Pentru proprietarul lor, så facå o fermå cu prizå la publicul ultraecologist se dovede¿te o bunå afacere. Nu cumpårå

Gabriel Cristescu 10.09.1953, director comercial Agricover Cereal Zamfira Iosif 10.09.1967, director tehnic s¿i dezvoltare Nufarm România

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2

Nicoleta Mihaela Månåilå 11.09.1970, Director General Adjunct CRFIR 6 NORD-VEST

Ionu¡ Cosmin Lupu 13.09.1980, Holstein Ro Liviu Li¡oiu 15.09.1976, Branch Manager NHR Filiala Cluj 50

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Campanie de alegeri la nivel de ¡arå; 2) Încheiate cu o strângere de mânå; 9 10 3) Depå¿ire interziså – Indicå mi¿carea pe jos; 4) Sunt ni¿te închipuite – Poarta soarelui; 5) Så aud musca! – Îi månâncå pe unii de vii – Un petic de påmânt... în careu! 6) Trecutul florilor – Era luatå cu zestre; 7) A se înfiin¡a – Mort... copt; 8) A trece la comandå; 9) Furnizori de sirop – A nu se încurca; 10) Rupe lan¡ul.

CAREUL AGRICOL

Vasilica Ghi¡å Ene 11.09.1954, realizator Antena Satelor

Dorin Råilean 12.09.1981, regional credit manager KWS

furaje, ci acestea sunt donate fermei. De pildå, o bancå localå de alimente îi trimite struguri, o berårie îi då resturi de cereale, iar un teren de golf îi trimite toatå iarba tåiatå. Dar, cel mai important, fermierul are clien¡i dispu¿i så plåteascå 1,8 euro pe litrul de lapte. Acum, fermierul se gânde¿te så-¿i facå o nouå fermå plutitoare, în Singapore, cåci ¿i acolo lumea este excentricå ¿i plinå de bani.

3 4 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 32/2021 ORIZONTAL: OINA - FUSTA; LAUDAT - TOP; ATRIU - LEAL; RA - CRAIASA; I - CAINA - TT; TAR - RONTAI; COPERTA - Z; JENA - MISCA; ALINIA - NOR; PACETLUIRE.

VERTICAL: 1) Lac de apå såratå; 2) E cam dat peste cap – Râurile Terrei! 3) Lume întoarså pe dos! – Luate la gråmadå; 4) Ochiuri pescåre¿ti – Merge întors; 5) Centru de dresaj! – Locul predårii; 6) Unitå¡i de aprovizionare – Despår¡ire de familie; 7) Ofi¡er… închis în lagår! – Primul clasat la olimpiadå; 8) Stau lângå cai – A da un înso¡itor; 9) A duce la grådini¡å – Te¿ire... la strung! 10) Creeazå o bunå dispunere. Profitul Agricol 33/2021