Profitul Agricol nr. 33, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 33 din 4 septembrie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 33/2024

Politica este complicat\ La finele lunii mai, cu vreo dou\ s\pt\mâni înaintea alegerilor europarlamentare, am participat la o dezbatere pe tema Pactului Verde. Dintre vorbitori, i-am re]inut pe Dacian Ciolo[, liberalul Siegfried Mure[an, independentul Nicolae {tef\nu]\. Din partea PSD, un nume care îmi era necunoscut (mea culpa), deputata Roxana Mînzatu. S-au spus multe bazaconii la acea dezbatere, probabil fiindc\ publicul din sal\ era dominat de ong-i[ti de Mediu, iar politicienii î[i adapteaz\ discursul în func]ie de ce vrea s\ aud\ electoratul din proximitate. A fost ;ns\ o pl\cut\ surpriz\ s\ o ascult pe doamna Mînzatu> bine informat\, cu un discurs structurat, logic, i-a surclasat pe mult mai experimenta]ii colegi de panel, care au “bifat” doar la corectitudinea exprim\rii, con]inutul l\sând mult de dorit.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Am verificat atunci, era pe listele comune PSD & PNL de la europarlamentare, pe un loc neeligibil. Dup\ încheierea dezbaterilor, i-am împ\rt\[it opinia c\ listele sunt “sucite”, în sensul c\ ordinea candida]ilor e în contradic]ie cu competen]ele acestora. A zâmbit [i a ridicat din umeri> “Politica e complicat\!”. Au trecut trei luni, [i iat-o pe Roxana Mînzatu foarte aproape de a fi nominalizat\ pentru func]ia de comisar european. Premierul Ciolacu a sfidat, într-o prim\ faz\, solicitarea Ursulei von der Leyen de a nominaliza o femeie, propunându-l pe Victor Negrescu, cu argumentul rezonabil c\ ultimii doi comisari din partea României au fost femei (Corina Cre]u [i Adina V\lean). Acum, la insisten]ele [efei Comisiei, îl înlocuie[te pe Negrescu cu o femeie [i a pomenit-o pe Mînzatu ca fiind “o posibil\ variant\”. Din moment ce nu a numit [i alte “posibile variante”, rezult\ c\, de fapt, Mînzatu este chiar “varianta”. Socotesc c\ înlocuirea lui Negrescu cu Mînzatu nu s-a produs f\r\ ca România s\ fi primit, în schimb, garan]ia c\ i se va aloca un domeniu important. Iar o variant\ de lucru ar fi chiar Agricultura, domeniu pe care deputata îl cunoa[te foarte bine. Vom vedea.

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

Profitul Agricol 33/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Patru m\suri pentru salvarea agriculturii

Industria c\rnii este vulnerabilizat\

Bani pentru controlul oficial al performan]elor

Fran]a are o recolt\ catastrofal\ la gr=u

Procesatorii aduc lapte inclusiv din Spania

S-a lansat Rabla pentru tractoare. Sprijinul e de maxim 44.000 euro

Bani pentru iriga]ii ;n C=mpia de Vest

Favori]ii pentru postul de comisar al Agriculturii

Adama a reînnoit omologarea pentru Folpet [i Captan

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Cre[te produc]ia de oleaginoase

Floarea-soarelui, ;n sc\dere

Ma[ini & utilaje 30

Via]a companiilor Primele 6 luni au trecut anevoios [i pentru Agricover

31 32

Nu sunt schimb\ri la rapi]\

Timac Agro se mut\ în sediu nou

Mai mult\ soia la nivel mondial

Afacerile Grupului Syngenta, în sc\dere

Gr\dina, via [i livada 21

Recolte sporite cu costuri minime

Tuta absoluta, o amenin]are major\ 22 pentru culturile legumicole

Compactarea solului, o problem\

Claas î[i extinde re]eaua de distribu]ie în România

Fertilizare cu precizie japonez\

Alin Luculeasa continu\ lupta cu AFIR

Noi echipamente Poettinger pentru prelucrarea solului [i sem\nat

Qualidisc Farmer pentru dezmiri[tire [i sem\nat 2 în 1

Cultivator-scarificator în benzi, cu fertilizare

Culturi vegetale A reap\rut excesul de umiditate, tocmai în Dobrogea

Silviu Mihai testeaz\ o sem\n\toare Horsch Avatar

Dou\ condi]ii majore ca România s\ poat\ Cre[terea animalelor exporta supraproduc]iile de grâu 25 Hobby Un nou focar de pesta micilor rumeg\toare în Timi[ 35 La zbor, în miez de Gustar Alexander Degianski va amâna sem\natul rapi]ei 28 Lapte cu 3,2 lei la poarta fermei 36 A doua deschidere la ra]e În Constan]a Alexandru Szekely Nici ciocolata nu va mai fi f\cut\ 29 a construit [i un abator s-a ref\cut rezerva de ap\ 37 din cacao adev\rat\

44 45

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Patru m\suri pentru salvarea agriculturii Guvernul analizeaz\ un pachet de m\suri care s\ sprijine fermierii afecta]i de secet\, a recunoscut premierul Marcel Ciolacu.

În

primul r=nd, ar fi vorba de un sistem de asigurare la secet\ care s\ acopere 7 milioane de hectare. Prin acest mecanism se va asigura o desp\gubire de pân\ la 3.000 de lei pe hectar [i se va debloca creditarea fermierilor, crede ministrul Florin Barbu. Fondurile necesare pentru acest mecanism vin din contribu]ia de 3% din subven]ie, care se re]ine deja, completat\ cu 17 milioane de euro anual din partea Uniunii Europene, din fondul de risc, [i o contribu]ie de la bugetul de stat. Ministrul nu a avansat nicio cifr\ pentru aceasta. Gestionarea fondurilor va fi f\cut\, cel mai probabil, de Eximbank Asigur\ri. A doua m\sur\ ]ine de Creditul Fermierului. Va fi crescut gradul de garantare permis de FGCR la 100%. În plus, creditul va putea fi utilizat [i pentru rambursarea ratelor aferente anilor 2023-2024, a explicat ministrul. Vor beneficia de aceast\ form\ de creditare [i fermierii care înregistreaz\ credite restante, potrivit bazei de date

Profitul Agricol 33/2024

a Centrului Riscului de Credit, cu condi]iile ca ace[tia s\ de]in\ un proces-verbal de constatare a calamit\]ilor în 2024. A treia m\sur\ ]inte[te suspendarea creditelor care au o dobând\ mai mare de 2% plus ROBOR, a ratelor restante, precum [i a dobânzilor [i comisioanelor scadente, pentru fermierii care au un proces-verbal de calamitate încheiat pentru anii agricoli 2023-2024. Suspendarea se face pân\ la 31 decembrie 2025. Tot p=n\ ;n decembrie 2025 se suspend\ [i opera]iunile de executare silit\ pentru datorii c\tre institu]iile bancare, IFN-uri, furnizori de utilit\]i, furnizori sau distribuitori de inputuri. Iar cea de-a patra m\sur\ este acordarea unei desp\gubiri de 1.000 lei pe hectar înainte de începerea lucr\rilor de toamn\. Ministrul Florin Barbu spune c\ deja tabloul secetei este unul clar, peste 80% din procesele-verbale de constatare a calamit\]ilor au fost procesate [i se vor încada în termenul asumat, de 15 septembrie. Premierul a mai anun]at [i un plan pentru medici de familie ;n comunit\]ile rurale [i ;n or\[elele mici, unde exist\ un deficit real de personal specializat.

Arin DORNEANU

500 de euro pentru hectarul de porumb siloz Ministrul a anun]at c\ interven]ia PD-26, Sprijin cuplat pentru porumb siloz, ar putea cre[te de la 230 la 500 de euro pe hectar. Ministrul spune c\ bugetul alocat este suficient pentru a acoperi toate cererile. Acest sprijin este destinat în special sectoarelor de vaci de lapte [i de carne, unde porumbul pentru siloz joac\ un rol crucial în alimenta]ia animalelor.

11 septembrie, Ziua Porumbului ;n ferma lui Nicolae Sitaru :n ciuda secetei, Forumul APPR va organiza anul acesta evenimentul fanion, Ziua Porumbului, la Orezu, Ialomi]a, ;n ferma lui Nicolae Sitaru. Acesta va avea loc pe 11 septembrie. :n aceea[i zi, tot acolo va fi ]inut\ [i o conferin]\ dedicat\ managementului riscului. Vor fi puse în discu]ii variante ca diversificarea culturilor, tehnologii de irigare mai eficiente, adoptarea de noi practici agricole, dar mai ales sistemul de asigur\ri [i al fondurilor de urgen]\.

Smithfield ;[i separ\ activit\]ile din Europa Partea american\ a Smithfield Foods, cel mai mare produc\tor din lume de carne de porc, a anun]at c\ se va separa de opera]iunile din Europa, unde grupul opereaz\ prin dou\ entit\]i, Smithfield Foods [i Morliny Foods. Acestea vor gestiona mai departe fermele [i abatoarele din Polonia, Rom=nia, Slovacia, Ungaria, Spania [i Marea Britanie. Smithfield, de]inut de WH Group din Hong Kong, China, este activ pe pia]a rom=neasc\ din 2004, are 20 de ferme [i produce aproximativ o treime din carcasele de porc din ]ar\.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cronica evenimentelor anun]ate 5 septembrie Aectra Agrochemicals organizeaz\ la Bucure[ti ”Dezbaterea fermierilor” - Edi]ia a II-a, Sudul României. Vor fi prezen]i fermieri care acoper\ peste 2.000.000 ha, furnizori [i distribuitori lideri de inputuri, personalit\]i din agri-businessul românesc.

8 septembrie La Arad are loc Agromalim, târg interna]ional de agricultur\, industrie alimentar\ [i ambalaje.

11 septembrie :n Ferma Elsit, din jude]ul Ialomi]a, se va ]ine Ziua Porumbului Orezu, un eveniment cu tradi]ie pentru fermieri.

17 - 19 septembrie Space, cel mai mare salon interna]ional de utilaje pentru zootehnie, se va organiza la Parc-Expo din Rennes, Fran]a.

1 - 4 octombrie :n Fran]a, la Clermont-Ferrand, se va organiza Sommet de l’élevage, una dintre cele mai importante expozi]ii zootehnice.

30 octombrie - 2 noiembrie La ROMEXPO se va ]ine Târgul INDAGRA, cel mai important eveniment agricol din România.

6 - 10 noiembrie La Bolonia are loc Expozi]ia Mondial\ de Ma[ini Agricole, EIMA Interna]ional 2024.

26 - 28 noiembrie Bordeaux Exhibition Centre va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul mondial al inova]iilor în vinifica]ie [i horticultur\.

Bani pentru iriga]ii ;n C=mpia de Vest Agen]ia Na]ional\ de Îmbun\t\]iri Funciare (ANIF) inten]ioneaz\ s\ pl\teasc\ 6,6 milioane de lei pentru lucr\ri de iriga]ii în jude]ele Arad, Timi[ [i Giurgiu, potrivit unui anun] de participare postat în Sistemul Electronic de Achizi]ii Publice (SEAP). Câ[tig\torul licita]iei trebuie s\ asigure lucr\ri de între]inere [i repara]ii în amenaj\rile de îmbun\t\]iri funciare din cadrul Filialelor Teritoriale ale ANIF. Contractul este împ\r]it în trei loturi [i va fi atribuit prin licita]ie deschis\, pe criteriul celui mai bun raport calitate - pre]. Termenul-limit\ pentru primirea ofertelor sau a

cererilor de participare este 7 octombrie 2024, ora 15>00. Primul lot presupune lucr\ri de între]inere [i repara]ii în amenajarea P\uli[ Matca, jude]ul Arad (1,81 milioane lei, f\r\ TVA), iar al doilea lot prevede lucr\ri de între]inere [i repara]ii în amenajarea de desecare Aranca, din administrarea Filialei Teritoriale de IF Timi[ (3,68 milioane lei, f\r\ TVA). Al treilea lot prevede lucr\ri la sediul [i anexele filialei din Amenajarea Giurgiu - R\zmire[ti, zona aflat\ în administrarea Filialei Teritoriale de Îmbun\t\]iri Funciare Giurgiu (1,1 milioane lei, f\r\ TVA).

Fran]a are o recolt\ catastrofal\ la gr=u Din cauza ploilor excesive, ;n Fran]a recolta de grâu din acest an este una catastrofal\, anun]\ Agerpres. Dar asta nu va schimba pia]a mondial\ a grâului, care r\mâne echilibrat\. Cel mai mare produc\tor [i exportator european de cereale, Fran]a, ar urma s\ recolteze, în 2024, 25,17 milioane tone gr=u. Ar fi cea mai mic\ recolt\ de dup\ 1983, an în care ]ara a produs 24,4 milioane de tone. Impactul acestei recolte va fi unul semnificativ pentru fermierii francezi, care vor suferi atât de pe urma c\derii istorice a produc]iei, cât [i de pe urma pre]urilor mici, provocate de faptul c\ pe pia]a mondial exist\ o abunden]\ de cereale, care pune presiune asupra cota]iilor.

Exporturile de grâu ale Fran]ei ;n afara Uniunii Europene vor sc\dea cu 60%, pân\ la 4,1 milioane de tone, cel mai sc\zut nivel de dup\ sezonul 2001-2002. Pierderea este evaluat\ la 1,4 miliarde euro. :n schimb, produc]ia de grâu a Rusiei ar urma s\ ajung\ la un nivel de 82,6 milioane de tone, a treia cea mai bun\ recolt\ de grâu din istoria ]\rii. Ucraina ar urma s\ produc\ [i ea 21,74 milioane de tone de grâu. To]i ceilal]i mari exportatori de grâu (SUA, Canada, Kazahstan, Australia [i Argentina) vor beneficia de recolte bune [i foarte bune.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 33/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Industria c\rnii este vulnerabilizat\ Produc\torii de carne de porc [i vit\ sunt mai vulnerabili la retrograd\ri de rating, a avertizat agen]ia de evaluare financiar\ Fitch Ratings. Pentru produc\torii de carne de porc, “pie]ele emergente sunt semnificativ mai pu]in vulnerabile, dat\ fiind cererea stabil\ pentru carne de porc [i amânarea implement\rii politicilor climatice”, sus]ine Fitch.

La rândul s\u, industria c\rnii de vit\ este probabil s\ fie supus\ la provoc\ri în pie]ele dezvoltate, ca urmare a reducerii cererii odat\ cu declinul popula]iei, la care se adaug\ îngrijor\rile referitoare la s\n\tate [i impactul cre[terii bovinelor asupra obiectivelor climatice. De la ferm\ la furculi]\, sistemele alimentare sunt responsabile pentru aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de ser\. Cre[terea animalelor este o surs\ important\ de emisii de gaze cu efect de ser\, iar ]\rile cu venituri mari se num\r\ printre cei mai mari consumatori de carne. Fitch a calculat c\ una din cinci companii ar putea fi expus\ riscurilor de retrogradare pân\ în 2035, ca rezultat al vulnerabilit\]ilor care au leg\tur\ cu schimb\rile climatice.

Procesatorii aduc lapte inclusiv din Spania :n primele cinci luni ale anului, România a importat 101.500 de tone de lapte, în valoare de 57,3 milioane de euro, cu 27,3% mai mult fa]\ de anul trecut. Cel mai mult lapte vine din Ungaria, Cehia, Polonia. Laptele din Italia arat\ o cre[tere de 140,7%, pân\ la 1.250 de tone, în timp ce cantit\]ile cump\rate din Spania au crescut de 10,5 ori, pân\ la 65,7 tone. {i importurile din Lituania s-au majorat de 3,8 ori, pân\ la 98.600 Profitul Agricol 33/2024

tone, iar cele din Olanda au fost de 2,6 ori mai mari, respectiv de aproximativ 510.000 tone. Importurile din Ungaria s-au majorat cu 29,1%, pân\ la 79.900 de tone, cele din Cehia cu 36,7%, pân\ la 10.257 de tone, iar cele din Polonia cu 13,9%, pân\ la peste 3.700 de tone. Cât de proasp\t poate s\ mai fie laptele adus tocmai din Italia sau din Spania?

Viorel PATRICHI

Alex Filip va conduce Grupul Purcari Consiliul de Administra]ie al Purcari Wineries a confirmat numirea lui Alex Filip ;n func]ia de director general ;ncepând cu 1 ianuarie 2025. Victor Bostan, actualul director general, va prelua atunci rolul de consilier al noului director pentru o perioad\ de un an, p=n\ ;n 2026.

Avicola Slobozia, v=nz\ri ;n cre[tere Avicola Slobozia, companie listat\ la Bursa de Valori Bucure[ti, a anun]at un profit net de 8 milioane de lei doar ;n primul semestru al acestui an. Este o cre[tere de 77% fa]\ de perioada similar\ a anului trecut. Cu 400 de angaja]i, Avicola are o cifr\ de afaceri de 150 de milioane de lei pe primul semestru al anului.

Apicultorii cer [i ei un ajutor financiar Asocia]ia Cresc\torilor de Albine solicit\ Guvernului un sprijin financiar de 10 euro pentru o familie de albine. Argumentele sunt seceta care a diminuat drastic produc]iile pe tot parcursul anului, de la rapi]\, salc=m, floarea-soarelui, tei, [i importurile din Ucraina.

DN Agrar construie[te o ferm\ de 5.000 de capete l=ng\ Alba DN Agrar extinde ferma de vaci de lapte de la Straja, l=ng\ Alba Iulia, p=n\ la o capacitate de 5.000 de capete. Lucr\rile se vor finaliza ;n 2027. P=n\ la sf=r[itul lui 2024, Jan de Boer, directorul grupului, se a[teapt\ s\ aib\ la Straja cel pu]in 900 de vaci ;n produc]ie. :n ultimul an compania a livrat constant 5 milioane de litri lunar, ob]in=nd venituri de 132 de milioane lei ;n primul semestru al anului.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Favori]ii pentru postul de Jurnalistul italian Gerardo Fortuna, corespondentul de la Bruxelles al Euronews [i unul dintre cei mai influen]i comunicatori europeni, a întocmit o list\ a favori]ilor pentru func]ia de comisar european pentru Agricultur\.

xcluzând din start Germania, care d\ pre[edintele Comisiei, precum [i nominaliz\rile de comisari ale Fran]ei, Italiei [i Spaniei, ]\ri care nu propun candidat pentru acest post, de[i, împreun\, asigur\ mai mult de jum\tate din produc]ia agricol\ a Uniunii, Fortuna s-a oprit la patru nume. Toate sunt din rândul politicienilor de dreapta. Asta fiindc\ popularii europeni au fost foarte vocali în privin]a faptului c\ î[i doresc acest portofoliu.

Favorit este olandezul Wopke Bastiaan Hoekstra (49 de ani). A fost viceprim-ministru al }\rilor de Jos, cum se nume[te Olanda acum, [i ministru al Afacerilor Externe, în cel de-al patrulea cabinet Rutte, între 10 ianuarie 2022 [i 1 septembrie 2023. Hoekstra a fost anterior ministru de finan]e în cel de-al treilea cabinet Rutte din 2017 pân\ în 2022 [i lider al forma]iunii Apelul Cre[tin Democrat (CDA), din 2020 pân\ în 2023. În septembrie 2023, l-a înlocuit pe 10

Frans Timmermans în calitate de comisar UE, fiind responsabil pentru ac]iunea climatic\. Noul guvern olandez, dominat de extrema dreapt\, l-a nominalizat rapid (pe 22 iulie 2024) pentru un nou mandat de Comisar UE. Fortuna consider\ c\ olandezul ar fi op]iunea evident\ pentru portofoliul agricol a pre[edintei Ursula von der Leyen. }\rile de Jos nu pot viza pozi]ii de top în Comisie, din cauza orient\rii politice a guvernului de la Haga, dar î[i pot asigura totu[i un portofoliu relevant, cum ar fi agricultura, care s-ar [i potrivi unei ]\ri care este un produc\tor [i procesator major. În plus, nominalizarea ar recompensa, indirect, Partidul fermierilor olandezi (BBB), care este afiliat la PPE, ca [i CDA. Multe aspecte din acordul de coali]ie olandez, cum ar fi directiva nitra]ilor [i bun\starea animalelor, sunt, de asemenea, legate de agricultur\. Iar faptul c\ Hoekstra a fost comisar pentru ac]iune climatic\ [i, ca atare, a

Wopke Bastiaan Hoekstra (49 de ani), }\rile de Jos

fost principal negociator al UE la COP28 din Dubai, îl fac dezirabil [i Verzilor din Parlamentul European - în orice caz, mai dezirabil decât al]i politicieni de dreapta. Pe de alt\ parte, Germania, Fran]a, Italia [i Spania nu agreeaz\ politicile agricole olandeze, centrate pe inova]ie [i mai pu]in pe agricultur\ ecologic\. Un veto din partea uneia dintre cele patru puteri agricole ar putea fi un obstacol de netrecut pentru Hoekstra la Agricultur\. Aceasta ar putea fi [ansa luxemburghezului Christophe Hansen (42 de ani), v\zut favorit de prestigiosul site Politico. Tat\l [i fratele lui Hansen sunt fermieri. Hansen însu[i nu are un profil agricol puternic, dar de]ine o expertiz\ semnificativ\ în comer] [i mediu. Este secretar general al Partidului Popular Cre[tin Social (CSV) din Luxemburg. Din septembrie 2018, este

Christophe Hansen (42 de ani), fiu de fermier, Luxemburg Profitul Agricol 33/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

comisar al Agriculturii deputat în Parlamentul European, afiliat la PPE. A fost ales al doilea chestor al Parlamentului în ianuarie 2022. Din 2019 este coordonator PPE în cadrul Comitetului pentru Comer] Interna]ional (INTA) [i a fost raportor al Parlamentului European pentru Acordul de comer] [i cooperare post-Brexit cu Regatul Unit. Ales în Parlamentul luxemburghez în 2023, a f\cut parte din Comisia pentru agricultur\. Pe ultima sut\ de metri, Portugalia a nominalizat-o pentru postul de comisar pe Maria Luis Albuquerque (57 de ani), o finan]ist\ adept\ a m\surilor de austeritate. Fortuna mizase pe nominalizarea lui Luís Miguel Poiares Pessoa Maduro, profesor de drept [i fost ministru al dezvolt\rii regionale, din aprilie 2013 pân\ în octombrie 2015, care, având expertiz\ în dreptul UE (a fost avocat general la Curtea de Justi]ie a UE timp de

Maria Luis Albuquerque (57 de ani), finan]ist\, Portugalia Profitul Agricol 33/2024

[ase ani), era potrivit pentru diverse portofolii, inclusiv Agricultur\. În fine, grecul Apostolos Tzitzikostas (46 de ani) este un alt candidat puternic, datorit\ experien]ei sale în fondurile de coeziune, care nu se deosebesc de fondurile Politicii Agricole Comune (PAC). Tzitzikostas are studii solide în domeniul politicilor guvernamentale [i rela]iilor interna]ionale la Universitatea Georgetown (Washington DC). Dup\ absolvire, în 2000, [i-a început cariera profesional\ în cadrul biroului pre[edintelui Comisiei pentru afaceri externe a Congresului Statelor Unite. În 2002, a ob]inut o diplom\ de master în politic\ public\ [i economie european\ la University College (Londra). În 2007, a fost ales prima dat\ în Parlamentul Greciei, reprezentând partidul Nea Demokratia (PPE) în primul district din Salonic. Vorbe[te fluent englez\ [i francez\

Apostolos Tzitzikostas (46 de ani), om politic, Grecia

[i e autorul unor articole publicate în mod regulat în ziare [i reviste din Grecia [i din alte ]\ri. Pe de alt\ parte, guvernul elen este mai interesat de portofoliile economice sau legate de ap\rare, iar premierul grec Kyriakos Mitsotakis are o foarte bun\ rela]ie cu von der Leyen, dup\ ce i-a acordat sprijinul cheie în realegerea ca [ef al Comisiei, ceea ce poate însemna c\ poate ob]ine ce-[i dore[te mai mult. Fortuna trece în revist\ [i alte variante, inclusiv nominalizarea României (Victor Negrescu, 39 de ani, vicepre[edinte PE), dar le consider\ improbabile.

Ce urmeaz\ Pre[edintele Comisiei [i Consiliul Uniunii Europene adopt\ formal lista de candida]i de comisari propu[i de statele membre. Stabilirea pozi]iei pentru fiecare comisar este în sarcina lui von der Leyen, îns\ evident c\ nu poate decide de una singur\, ci prin ample consult\ri cu statele membre. Colegiul comisarilor propus de pre[edintele Comisiei este apoi supus audierilor la Parlamentul European. Dac\ Parlamentul European prezint\ un aviz negativ cu privire la un candidat, von der Leyen va fi obligat\ fie s\ fac\ un schimb de posturi cu alt comisar, fie s\ solicite un nou candidat din statul membru pentru a evita respingerea total\ a colegiului de c\tre Parlamentul European. Dup\ aprobarea de c\tre PE, noua Comisie este oficial investit\ de Consiliul European. Precedenta Comisie a fost investit\ abia în luna decembrie (2019) [i e posibil, chiar probabil, ca situa]ia s\ se repete.

Robert VERESS 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

S-a lansat Rabla pentru tractoare. Sprijinul e de maxim 44.000 euro Dup\ ce Ministerul Agriculturii a închis recent sesiunea de finan]are pentru programul “Un tractor pe ferm\", cu finan]are de 200 milioane de euro, a venit rândul Ministerului Mediului s\ lanseze "Rabla pentru tractoare”, promis înc\ din luna mai, dar f\r\ ghid. Prin acest program, statul finan]eaz\ achizi]ia de tractoare mici sau alte utilaje noi, în valoare de maximum 55.000 euro, iar sprijinul financiar se ridic\ la cel mult 80% din sum\, adic\ 44.000 de euro.

nun]ul a fost f\cut de ministrului Mediului, Mircea Fechet, care a precizat c\ bugetul total va fi de 500 milioane lei.

“Sper ca un num\r cât mai mare dintre aceste echipamente s\ fie produse în România”, a spus el, indicând astfel produc\torii români ca principali furnizori de tractoare [i utilaje pentru fermierii care acceseaz\ acest program de finan]are. Vor fi dou\ paliere de sprijin din valoarea maxim\ de 55.000 de euro, unul de 65% pentru fermierii de peste 40 de ani, iar altul, de 80%, pentru tinerii fermieri cu vârste pân\ în 40 de ani. “Condi]ia este ca fermierul respectiv s\ de]in\ atestat de produc\tor. Sper\m ca [i acest program s\ fie unul de succes, care s\ fie repetat [i s\ dobândeasc\ tradi]ie de la un an la altul”, a spus ministrul l\sând s\ se în]eleag\ c\ “Rabla pentru tractoare” va continua [i în anii urm\tori. Practic, acest program de finan]are se va desf\[ura la fel ca [i “Rabla” pentru autovehicule. Prima condi]ie este ca fermierul s\ fie atestat ca produ-

c\tor, deci nu pot ob]ine finan]are firme din agricultur\. Solicitantul va casa un vehicul uzat (nu se precizeaz\ dac\ acesta este un autoturism sau un tractor mai vechi) [i va primi un voucher. Cu acesta, va merge la dealer, î[i va achizi]iona un tractor [i un utilaj aferent tractorului respectiv, pân\ la valoarea maxim\ de 55.000 euro. Dealerul va depune decontul la Administra]ia Fondului pentru Mediu [i astfel se finalizeaz\ achizi]ia. Alte detalii nu au fost prezentate, a[tept\m forma final\ a ghidului de finan]are. Reamintim c\ revista noastr\ a tratat pe larg Rabla pentru tractoare, în edi]ia din 26 iunie. Atunci am prezentat oferta larg\ de tractoare mici care s-ar putea încadra în valoarea maxim\ finan]at\ de Ministerul Mediului.

Arpad DOBRE

Bani pentru controlul oficial al performan]elor APIA anun]\ c\ a virat banii pentru ameliorarea animalelor, sprijin solicitat de asocia]iile cresc\torilor, care de]in c\r]ile de ras\. Este vorba despre cererile de plat\ aferente serviciilor prestate în luna iunie, trimestrul II al anului în curs. Sigur, este cam târziu, având în 12

vedere c\ ne afl\m la sfâr[itul lunii august [i echipele de control din teritoriu trebuiau pl\tite pentru activitatea prestat\. Suma total\ este în valoare de 55 milioane de lei.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 33/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ]ul grâului s\ creasc\ semnificativ în aceast\ s\pt\mân\.

Grâu România FOB Constan]a 197 euro/t (Ÿ) 985 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 214 dolari/ton\ (963 lei). A avut o cre[tere de 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cererea mare de pe pia]a interna]ional\ a f\cut ca pre-

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/ton\ (1.035 lei). A cres-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

cut cu 9 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 234 euro/ton\ (1.170 lei). A crescut cu 18 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 205 euro/t (1.025 lei). A crescut cu 11 euro/ton\. La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 6 euro/ton\. Doar în Argentina pre]ul FOB-port a r\mas neschimbat fa]\ de s\pt\mâna tre-

Cota]ii - Bursa din Chicago Sep Oct Nov

$/t 26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 184 182 186 188 192 193 192 196 198 201 201 200 204 206 209

Cota]ii - Bursa din Kansas Sep Oct Nov

Porumb

crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

România

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în septembrie 2024, este de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 180 euro/t (Ÿ) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 162 dolari/ton\ (745 lei). A Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Sep Oct Nov

26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 144 142 144 143 146 153 152 154 153 155 161 159 162 161 162

Pre]uri - FOB, Argentina Sep Oct

$/t

26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 181 179 183 180 187 184 182 188 187 189

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 200 euro/ton\ (1.000 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

$/t 26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 191 192 197 200 200 196 197 200 204 205 201 201 205 208 210

sa Pontivy a fost de 203 euro/ton\ (1.015 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 195 euro/ton\ (975 lei). A crescut cu 7 euro/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,5 lei cut\, la 262 dolari/ton\ (1.179 lei). Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în septembrie este de 229 euro/t (1.145 lei). A crescut cu 7 euro/ton\, fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în august, a fost de 191 euro/ton\ (859 lei). A crescut cu 11 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Sep Oct Nov

$/t 26.08 27.08 28.08 29.0830.08 262 262 262 261 262 265 262 260 260 262 265 260 265 264 264

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

26.0827.08 28.08 29.08 30.08 Rouen 194 193 197 201 205 Dunquerque 194 193 197 201 205 Pallice 205 198 199 199 199 Creil FOB 193 190 195 199 202 Moselle FOB 198 195 200 204 207 Rouen FOB 216 216 229 231 234

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 201 euro/ton\ (1.005 lei). A crescut cu 7 euro/ton\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 187 dolari/ton\ (841 lei). A avut o cre[tere de 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

26.08 27.08 28.08 29.0830.08 188 184 189 193 195 188 186 189 193 195 194 193 198 199 201 Bordeaux FOB 193 191 194 198 200 Pontivy 197 195 197 201 203

Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 33/2024

S\pt\mâna 26 - 30 august 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 378 dolari/ton\ (1.701 lei). A crescut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> Mexic 137.800 tone, Germania 84.900 tone, China 76.800 tone, Olanda 68.800 tone [i Egipt 52.600 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Sep Oct Nov

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 401 dolari/ton\ (1.804 lei). A crescut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 340 dolari/ton\ (1.530 lei). A înregistrat o cre[tere de 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago

26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 349 352 355 352 357 357 360 362 358 364 364 366 368 365 370

26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 Sep 914 919 907 921 951 Oct 898 906 897 908 939 Nov 890 898 891 897 928

Orz

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Rouen 164 164 180 184 187 Dunquerque 164 164 180 184 187 Pontivy 185 184 189 193 196

Sep Oct

26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 337 344 349 342 340 333 338 343 338 339

euro/t

Orz bere> Creil** 193 193 200 204 207 Moselle** 161 159 165 169 172

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 187 euro/ton\ (935 lei). A crescut cu 17 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. Pre]ul orzului pentru be-

Rapi]\ Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 461 euro/ton\ (2.305 lei). A crescut cu 6 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 461 euro/ton\ (2.305 lei). A avut

Pre]uri

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago

Floarea-soarelui 26.08 27.08 28.08 29.08 30.08

FOB Constan]a 166 euro/t (Ÿ) 830 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în septembrie 2024.

26 - 30.08.2024

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

re, FOB-Moselle, a închis la 172 euro/ton\ (860 lei). A crescut cu 12 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 469 euro/t (2.345 lei). A crescut cu 13 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran]a

26.08 27.0828.08 29.08 30.08 Dieppe 456 462 467 467 469

o cre[tere de 6 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

euro/ton\ (2.305 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 461 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

26.08 27.0828.08 29.0830.08 455 458 459 459 461 Dunquerque 455 458 460 460 461 Moselle 455 458 460 460 461

Rouen

chiderea licita]iilor a fost de 910 euro/ton\ (4.550 lei). A crescut cu 20 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în septembrie 2024, este 313 euro/t (1.565 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t

Australia> pentru livrare în septembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 237 dolari/ton\ (1.066 lei). A sc\zut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t Sep

Sep Oct

26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 890 890 890 910 910

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în septembrie 2024, este 445 euro/t (2.225 lei). Este la acela[i nivel ca [i s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Sep Oct

26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 175 175 175 175 175 175 175 175 175 175

26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 584 604 595 607 616 596 613 605 617 626 605 621 613 624 632

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

214 dolari/t

Profitul Agricol 33/2024

¡8

162 dolari/t

¡2

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 175 dolari/ton\ (805 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Sep Oct Nov

$/t

26.08 27.08 28.08 29.08 30.08 392 396 398 395 401 394 399 402 398 406

378 dolari/t

¡8

175 dolari/t

Ÿ 15

Pre]uri [i pie]e

Cre[te produc]ia de oleaginoase :n aceast\ lun\ prognoza pentru produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase, publicat\ de USDA pe 12 august, este în cre[tere cu aproape 4,5 milioane tone [i va atinge 690,5 milioane tone. Cre[terea se datoreaz\ produc]iei mai mari de soia în SUA, Ucraina, Rusia [i India, [i a proiec]iilor bune pentru rapi]a din Rusia. Aceste prognoze sunt semnificativ mai mari decât reducerile anun]ate pentru floarea-soarelui din Europa [i bazinul M\rii Negre. {i comer]ul global cu semin]e oleaginoase a crescut cu aproape 1,1 milioane tone, datorit\ exporturilor mai mari de soia din SUA, Ucraina [i Rusia. 690,5 milioane tone de semin]e oleaginoase>

soia - 429 milioane tone< rapi]\ - 88,8 milioane tone< floarea-soarelui - 52,5 milioane tone< arahide - 51,5 milioane tone< semin]e de bumbac - 42,5 milioane tone< nuci de palmier - 20,5 milioane tone< copra - 6 milioane tone.

Uleiuri [i [roturi Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 227 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mare fa]\ de anul 2023/24. Structura sortimental\> ulei de palmier (80 mil. tone)< soia (65 mil. tone)< rapi]\ (34 mil. tone)< floarea-soarelui (20,5 mil. tone)< 16

Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 105,5 milioane tone, SUA (51,5 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone fa]\ de anul trecut), Canada (12 milioane tone), Ucraina (8 milioane tone, mai mult 1 milion de tone), Paraguay (7 milioane tone), Argentina (5,6 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone), Australia (5,3 milioane tone, mai pu]in cu nuci de palmier (9 mil. tone)< arahide (6 mil. tone)< semin]e de bumbac (5 mil. tone)< ulei de m\sline (3,6 mil. tone). Marii consumatori sunt China (41 milioane tone), Indonezia (26 mil. tone), India (25,3 mil. tone), UE (24 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Brazilia (11,6 mil. tone).

0,4 milioane tone). La importatori pe primele locuri avem China, cu 114 milioane tone (mai pu]in cu 3 milioane tone), UE, cu 22 milioane tone (mai mult cu 1 milion de tone), Mexic (8 milioane tone) [i Japonia (5,5 milioane tone). Stocurile finale de semin]e oleaginoase sunt prognozate în cre[tere cu aproape 6,3 milioane tone, [i ajung la 151 milioane tone, în primul rând datorit\ achizi]iilor mari de soia ale Chinei [i SUA. }\ri cu stocuri mari> China (48,5 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone), Brazilia (34 mil. tone, mai pu]in cu 2 milioane tone), Argentina (30 mil. tone), SUA (17 milioane tone, mai mari cu 2 milioane tone).

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 33/2024

Pre]uri [i pie]e Principalii produc\tori. Total> 52,5 mil. tone

Floarea-soarelui, ;n sc\dere Produc]ia mondial\ de floareasoarelui este ;n sc\dere cu 3,4 milioane tone [i ajunge la 52,5 milioane tone. Datele au fost publicate în raportul Departamentului Agriculturii din SUA privind pia]a oleaginoaselor la nivel mondial. Marii produc\tori sunt> Rusia> 16 milioane tone< Ucraina> 13,5 milioane tone< UE> 10 milioane tone< Argentina> 3,8 milioane tone< China> 1,7 milioane tone< Turcia> 1,5 milioane tone< Kazakhstan> 1,5 milioane tone.

Marii consumatori sunt> Rusia (16 milioane tone), Ucraina (13,3 milioane tone), UE (10 milioane tone), Argentina (3,6 milioane tone). La importatori, avem UE, cu 0,5 milioane tone, [i Turcia, cu 0,4 milioane. Stocurile mondiale vor sc\dea la 2,4 milioane tone, fa]\ de 2,9 milioane tone anul trecut.

Ulei de floarea-soarelui Produc]ia mondial\ va ajunge la 20,5 milioane tone, mai mic\ cu 1,2 milioane tone fa]\ de cea de anul trecut.

}\rile mari produc\toare sunt> Rusia (6,5 milioane tone)< Ucraina (5,6 milioane tone)< UE (3,8 milioane tone)< Argentina (1,4 milioane tone)< Turcia (0,8 milioane tone). Consumul de ulei este prognozat la 19,6 milioane tone. Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,2 milioane tone), Rusia (4 milioane tone), UE (0,7 milioane tone), Argentina (0,7 mil. de tone), Turcia (0,6 mil. de tone). La importatori avem UE (2,1 mil. tone) [i Turcia (1,1 mil. tone). Marilena R|DUCU

Neclarit\]i cu privire la recolta din acest an a Ucrainei Ucraina este cel mai mare produc\tor [i exportator mondial de ulei de floarea-soarelui. Anali[tii spun c\ uleiul vândut de Ucraina este, deseori, mai mare decât cantitatea care ar putea fi produs\ de pe urma suprafe]elor îns\mân]ate oficial. Culturile de floarea-soarelui nedeclarate din Profitul Agricol 33/2024

Ucraina provoac\ confuzii cu privire la cât de mare ar putea fi recolta din acest an, care, potrivit unor oficiali de la Kiev, ar putea s\ ating\ 13,5 milioane de tone. Asta ar ;nsemna o cantitate nedeclarat\ între 1,5 [i 2 milioane de tone. {i prognozele americanilor arat\ c\, în 2024, Ucraina ar putea pro-

duce 13,5 milioane tone de floare. Oficial, Ucraina a recoltat anul trecut 12,8 milioane tone. Uniunea traderilor ucraineni de cereale sus]ine c\ recolta total\ din 2023 a fost de 14,2 milioane tone, iar în acest sezon ar putea sc\dea pân\ la 12,8 milioane tone din cauza secetei [i a r\zboiului. 17

Pre]uri [i pie]e

Nu sunt schimb\ri la rapi]\

USDA nu anun]\ vreo modificare în ce prive[te produc]ia de rapi]\ de pe glob, aceasta fiind neschimbat\, de 88 milioane tone. Principalii consumatori sunt> UE (24,7 milioane tone)< China (19,5 milioane tone)< Canada (12,7 milioane tone)< India (12 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,4 milioane tone. Principalii importatori de rapi]\ sunt> UE (6,3 milioane tone)< China (3,9 milioane tone)< Japonia (2 milioane tone). Stocurile de semin]e de rapi]\ vor fi reduse la 8 milioane tone, mai mici cu 0,2 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\ri cu stocuri> China (2,6 milioane tone)< 18

Canada (2 milioane tone)< UE (1,5 milioane tone).

{roturi Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ este evaluat\ la 49 milioane tone, egal\ cu cea de anul trecut. Primii 5 mari produc\tori de [roturi sunt> UE (137 milioane tone)< China (11 milioane tone)< Canada (6,8 milioane tone)< India (6,4 milioane tone)< Japonia (1,1 milioane tone). Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 6,2 milioane tone, urmat\ de India (1,5 milioane tone) [i UE, cu 0,75 milioane tone. La importatori pe primul loc este China, cu aproape 3 milioane tone, urmat\ de Uniunea European\, cu 1 milion de tone.

Ulei de rapi]\ Produc]ia mondial\ de ulei de rapi]\ este prognozat\ la 34 milioane tone, egal\ cu cea de anul trecut. Cei mai mari produc\tori de ulei sunt> UE (10 milioane tone)< China (7,3 milioane tone)< Canada (5 milioane tone)< India (4 milioane tone). }\rile cu un consum mare de ulei de rapi]\ sunt> UE (10 milioane tone)< China (9,6 milioane tone)< India (4 miliaone tone)< Canada (1,1 milioane tone). Cel mai mare exportator de ulei este Canada, cu 3,5 milioane tone, iar la importatori avem China, cu 2 milioane tone. Stocurile de ulei de rapi]\ scad la 3 milioane tone, fa]\ de 3,5 milioane tone în anul de pia]\ 2023/24. Profitul Agricol 33/2024

Pre]uri [i pie]e

Mai mult\ soia la nivel mondial Principalii produc\tori. Total> 429 milioane tone

Americanii de la USDA prev\d o cre[tere a produc]iei de soia cu 7 milioane tone la nivel mondial, p=n\ la 429 milioane tone. :n topul produc\torilor de soia avem> Brazilia, cu o produc]ie estimat\ la 169 milioane tone, ;n cre[tere cu 16 milioane tone fa]\ de anul trecut) urmat\ de> SUA (125 milioane tone, mai mult cu 11,5 milioane tone)< Argentina (51 milioane tone, plus 2 milioane tone)< China (20,7 milioane)< India (13 milioane)< Paraguay (10,7 milioane tone)< Rusia (7,3 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt> Brazilia (105 milioane tone), urmat\ de SUA (50,3 mil. tone, mai mult cu 4 mil. de tone)< 20

Paraguay (6,8 mil. tone)< Argentina (4,5 mil. tone)< Canada (4,3 mil. tone). Marii importatori de soia sunt> China (109 milioane tone, mai pu]in cu 2 milioane tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de UE (14,6 milioane tone)< Argentina (6,7 milioane tone)< Mexic (5,5 milioane tone)< Thailanda (4 milioane tone)< Japonia (3,6 milioane tone). Stocurile mondiale de soia cresc la 134 milioane tone, mai mari cu 22 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\ri cu stocuri mari> China> 46 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. Brazilia> 34 milioane tone< Argentina> 29 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone< SUA> 15 milioane tone, mai mari cu 6 milioane tone.

Uleiuri Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia atinge 65,5 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt> China (18,4 milioane tone)< SUA (13 milioane tone)< Brazilia (10,8 milioane tone)< Argentina (8 milioane tone)< UE (2,9 milioane tone)< India (2 milioane tone). Marii consumatori sunt> China (19 milioane tone)< SUA (13 milioane tone)< Brazilia (9,5 milioane tone)< India (5,6 milioane tone). Stocurile mondiale sunt estimate s\ ajung\ la 5,3 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 33/2024

CULTURI

VEGETALE

A reap\rut excesul de umiditate, tocmai în Dobrogea Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Trecem de la raportarea rezervei de ap\ pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb, la rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-20 cm / ogor. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 26 august - 1 septembrie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative Profitul Agricol 33/2024

pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea> Banat> 0 - 9,2 l/mp< Cri[ana> 0 l/mp< Maramure[> 1,1 - 9,8 l/mp< Transilvania> 0 - 43,5 l/mp< Oltenia> 0,9 - 23,1 l/mp< Muntenia> 0,4 - 29,4 l/mp< Moldova> 0 - 32,5 l/mp< Dobrogea> 16,8 - 328,8 l/mp. Con]inutul de umiditate pe profilul de sol 0-20 cm (ogor) prezint\ valori

sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în cea mai mare parte a ]\rii. Rezerva de ap\ din sol se încadreaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i izolat optime, local în nord-estul, centrul [i estul Transilvaniei, nordul [i centrul Dobrogei, centrul, sudul [i estul Moldovei, izolat în vestul Cri[anei. Local în estul [i sudestul Dobrogei se semnaleaz\ excese de ap\ în sol. 21

CULTURI VEGETALE

Recolte sporite cu costuri minime prof. dr. V. POPESCU, Fundulea

Mulcirea este opera]iunea de împr\[tiere la suprafa]a terenului a unor materiale de natur\ organic\ precum paiele, pleava, vrejii de leguminoase, turb\, gunoi de grajd, tulpini tocate de porumb [i floarea-soarelui etc. :n mare parte, se realizeaz\ în timpul recolt\rii deoarece combinele sunt prev\zute cu aparat de tocat [i împr\[tie uniform toc\tura.

rincipalele avantaje ale mulcirii solului constau în>

- :nmagazineaz\ [i conserv\ mai bine apa provenit\ din precipita]ii. Prezen]a stratului de mulci are capacitatea de a re]ine [i înmagazina apa chiar [i din ploile toren]iale care altfel s-ar scurge la suprafa]a solului, ar provoca eroziune [i b\ltiri. Totodat\, mulciul constituie un tampon împotriva evapor\rii apei din sol. Experimental s-a dovedit c\ pe o suprafa]\ udat\ cu 400 mm ap\ în terenul acoperit cu mulci s-au absorbit 395,7 mm, iar în cel f\r\ mulci 159,2 mm. - Protejeaz\ solul de ac]iunea mecanic\ a pic\turilor din ploaie [i reduce eroziunea. S-a constatat c\ pic\turile de ploaie cu diamentrul de 5 mm [i o greutate de 0,65 g, la o vitez\ de c\dere de 7 m/sec., sf\râm\ agregatele structurale 22

ale solului [i le transform\ în praf. Acest praf astup\ porii solului, apa nu se mai poate infiltra, se scurge la suprafa]a solului, poate provoca eroziune, b\lte[te, se evapor\. - Are rol de reglare a temperaturii solului, atât vara, cât [i iarna. Vara, în timpul ar[i]ei, când temperatura în aer era de 48°C, la 1 cm sub stratul de mulci se înregistreau 27°C, favorizând cre[terea nestingherit\ a r\d\cinilor [i o intens\ activitate microbiologic\. :n timpul iernii stratul de mulci protejeaz\ culturile de înghe]. El reduce [i amplitudinea temperaturii între zi [i noapte cu peste 6°C. - :mbun\t\]e[te activitatea microbiologic\ din sol. :n terenul cu strat de mulci, solul afânat [i cu materie organic\, cu umiditate corespunz\toare, poate asigura o intens\ activitate microbiologic\ cu crearea de humus [i elemente nutritive pentru plante. :n aceste condi]ii apar [i râmele, socotite un adev\rat “plug” biologic. - Stratul de mulci reduce gradul de îmburuienare a solului. Buruienile au condi]ii de germinare [i r\s\rire, dar sunt în\bu[ite de stratul de mulci. Se epuizeaz\ rezerva din semin]e înainte de a ie[i la suprafa]\ pentru a face fotosintez\ [i se usuc\. - Reduce evaporarea apei din sol. :n solul tasat compactat, cu capilarele pân\ la suprafa]\, apa se ridic\ [i se evapor\ u[or. Stratul de mulci împiedic\ acest fenomen [i de fapt reduce de 3-4 ori evaporarea la suprafa]a solului. - Favorizeaz\ structurarea solului. Materia organic\ din stratul de mulci prin descompunere formeaz\ humusul care, împreun\ cu argila din sol, favorizeaz\ complexul coloidal argilo-humic care une[te particulele elementare de sol în agregate struc-

turale. Solul structurat este cel mai favorabil culturi plantelor deoarece aici regimul aerohidric este format din 2/3 ap\ [i 1/3 aer. - Cre[te permeabilitatea solului. Existen]a materiei organice în stratul de mulci înseamn\ humus, înseamn\ agregate structurale. :n solul cu structur\ glomerular\ se realizeaz\ o bun\ porozitate [i permeabilitate. Solul structurat poate primi 85% din precipita]ii, fa]\ de 30-40% cel f\r\ structur\. - Stratul de mulci constituie un bun îngr\[\mânt organic. O ton\ de paie de grâu furnizeaz\ solului 5 kg azot, 2,1 kg P2O5 [i 9,5 kg K2O, iar o ton\ de tulpini de porumb asigur\ 7 kg azot, 3,6 kg P2O [i 2,9 kg K2O. Cerealele p\ioase las\ în sol 1.500 kg de humus/ha, iar tulpinile de porumb 2.000 kg/ha. Prin urmare, stratul de mulci asigur\ nutri]ia plantelor, reducând din necesarul de îngr\[\minte chimice. - Men]ine un raport echilibrat de humificare/mineralizare. Materia organic\ din stratul de mulci, în condi]ii optime de temperatur\ [i umiditate, se descompune [i rezult\ humus. Humusul la rândul s\u se mineralizeaz\ [i rezult\ elemente nutritive pentru plante. Cele dou\ procese, humificare/mineralizare, se men]in în echilibru.

Produc efecte asem\n\toare cu cele ale mulcirii solului> - Lucrarea de dezmiri[tit, cu care ocazie miri[tea, r\d\cinile [i tulpinile tocate de combin\ se amestec\ cu stratul superior al solului. - Practicarea sistemului de culturi verzi care protejeaz\ solul asigur\ acumularea [i conservarea apei din sol [i constituie o valoroas\ materie organic\ pentru acesta. Profitul Agricol 33/2024

CULTURI VEGETALE

Compactarea solului, o problem\ Compactarea este o form\ de degradare a solului [i reprezint\ un obstacol major pentru fermieri. Afecteaz\ negativ structura solului, capacitatea acestuia de a re]ine ap\ [i aer [i, în final, s\n\tatea plantelor.

- Aciditatea solului degradeaz\ structura acestuia, ducând la compactare [i la asfixierea r\d\cinilor. Solurile acide au o capacitate redus\ de a re]ine [i ceda ap\, afectând astfel culturile în perioadele de secet\.

Trecerea repetat\ cu tractoare [i echipamente pe sol - Prin trecerile repetate cu tractoare [i echipamente are loc fie tasarea la adâncimea de arat (hardpan), fie tasarea de la suprafa]\ ([i crusta este o form\ de tasare superficial\).

ompactarea solurilor poate fi atât natural\ (procese pedogenetice naturale), cât [i antropic\ (determinat\ de ac]iunile omului). Sensibilitatea solurilor la compactare depinde, în primul rând, de propriet\]ile fizice ale acestora, precum textura, structura [i, în mod deosebit, de con]inutul în argil\, trecerile repetate cu tractoare [i echipamente (în special în perioadele cu umiditate ridicat\), ploi toren]iale, irigarea prin aspersie [i altele.

Cauzele compact\rii solului Solurile cu un con]inut ridicat de argil\ de la suprafa]a solului. - Solurile argiloase [i argilo-iluviale sunt cele mai expuse tas\rilor. Acidificarea solului - Acidificarea solului este un proces prin care pH-ul scade, solul devenind mai acid. Acest fenomen este agravat de degradarea materiei organice, de utilizarea îngr\[\mintelor chimice cu aciditate ridicat\ [i de ploile acide. Profitul Agricol 33/2024

Folosirea utilajelor agricole grele - Ma[inile agricole grele pot tasa solul, reducând porozitatea acestuia [i împiedicând infiltrarea apei [i a aerului. Acest lucru duce la compactarea solului, f\când imposibil\ p\trunderea r\d\cinilor [i dezvoltarea acestora. - Este recomandat\ utilizarea echipamentelor agricole dotate cu anvelope capabile s\ reduc\ presiunea asupra solului.

Lipsa materiei organice - Materia organic\ joac\ un rol extrem de important în men]inerea structurii solului. Solurile s\race în materie organic\ sunt mai predispuse la compactare, deoarece agregatele de sol sunt mai pu]in stabile.

Efectele tas\rii/compact\rii solului - Compactarea reduce porozitatea solului, afectând capacitatea acestuia de a re]ine [i a infiltra apa. Acest lucru poate duce la scurgerea apei la suprafa]\ [i la eroziune. - Solurile compacte împiedic\ r\d\cinile s\ se dezvolte normal, limitând astfel accesul plantelor la nutrien]i, ap\ [i aer. - Reducerea semnificativ\ a pro-

duc]iilor, mai ales în anii seceto[i sau cu exces de umiditate.

Cum recunoa[te]i dac\ terenul sufer\ de compactare? Primul [i cel mai important indicator al compact\rii solului este îns\[i planta de cultur\> - Plante de o culoare verde-pal [i insuficient dezvoltate, de[i nu sunt boli [i s-au aplicat îngr\[\minte< - R\d\cini nedezvoltate< plantele se rup u[or la scoaterea lor din sol prin tragere< - În cazul r\d\cinoaselor (sfecl\, morcov, ]elin\), dar [i în cazul cartofului, din cauza densit\]ii mari a solului, tuberculii r\mân nedezvolta]i [i nu mai prezint\ valoare economic\. Al]i indicatori care ne pot da informa]ii despre compactarea solului sunt> - Lipsa indicatorilor biologici, cum ar fi râmele< - Formarea hardpanului sub talpa plugului în urma lucr\rii de arat< se formeaz\ un strat foarte tasat la partea inferioar\ a stratului arabil, foarte greu permeabil pentru aer, ap\, precum [i pentru p\trunderea r\d\cinilor plantelor< - Rezisten]a sc\zut\ a plantelor la stresul biotic (boli) [i abiotic.

Solu]iile Naturevo pentru ameliorarea compact\rii solului Utilizarea calciului - Calciul joac\ un rol esen]ial în îmbun\t\]irea structurii solului [i în reducerea compact\rii. Prin crearea unor leg\turi puternice cu argila F [i materia organic\, calciul ajut\

Echipa Naturevo 23

CULTURI VEGETALE la formarea de agregate stabile [i rezistente la compactare. - Un sol bine structurat are o porozitate [i o permeabilitate mai bun\, favorizând dezvoltarea r\d\cinilor [i circula]ia apei [i aerului.

Aplicarea amelioratorilor de sol pe baz\ de calciu - Omya Calciprill este un produs recomandat pentru ameliorarea solurilor acide, dar [i a solurilor tasate/compactate. Acesta con]ine particule micronizate [i foarte reactive de carbonat de calciu, care corecteaz\ rapid pH-ul solului [i îmbun\t\]esc calitatea acestuia. - Omya Calciprill cre[te infiltrarea apei în sol [i capacitatea de absorb]ie a apei din precipita]ii, limitând efectul eroziunii. De asemenea, îmbun\t\]e[te dezvoltarea r\d\cinilor [i

absorb]ia fertilizan]ilor. Aplicarea amelioratorilor pe baz\ de etoxila]i [i uleiuri - Produsul Transformer sparge blocurile compacte de argil\, permi]ând aerarea [i structurarea solului.

Practicile agricole durabile - Reducerea utiliz\rii echipamentelor agricole grele, dar utilizarea îngr\[\mintelor cu eliberare controlat\ [i aciditate sc\zut\ pentru a reduce num\rul trecerilor. - Adoptarea unor practici precum rota]ia culturilor [i diversitatea acestora. - Utilizarea culturilor de acoperire, care pot ajuta la prevenirea compact\rii solului.

- Gr\birea descompunerii resturilor cu ajutorul produselor specifice. Tasarea solului este o problem\ serioas\ care afecteaz\ produc]iile [i, implicit, profiturile fermierilor. Recomand\m tuturor celor care se confrunt\ cu tasarea/compactarea solului s\ utilizeze carbonatul de calciu micronizat [i granulat pentru îmbun\t\]irea calit\]ii solului, precum [i produsul Transformer. Prin îmbun\t\]irea structurii solului [i cre[terea capacit\]ii acestuia de a re]ine ap\ [i aer, putem asigura un mediu favorabil pentru dezvoltarea plantelor, men]inem s\n\tatea solului pe termen lung [i, totodat\, cre[tem toleran]a plantelor la secet\. Pentru consultan]\ de specialitate, apela]i un reprezentant din zona dumneavoastr\.

Profitul Agricol 33/2024

CULTURI VEGETALE

Dou\ condi]ii majore ca România s\ poat\ exporta supraproduc]iile de grâu Tendin]a general\ de a se cre[te suprafe]ele alocate culturilor de toamn\, în special grâului, pe m\sura diminu\rii interesului pentru culturi de prim\var\, în special porumb, aduce în discu]ie problema supraproduc]iei. Poate România cre[te semnificativ exporturile de grâu? Sunt [i probleme logistice, care ]in de capacitatea de transport în [i din Portul Constan]a, dar mai ales probleme de g\sire a unor debu[ee pentru grâul românesc, care [i acum se zbate s\-[i men]in\ prezen]a în Egipt [i alte destina]ii majore, fiind puternic concurat în special de exporturile ruse[ti.

inistrul Florin Barbu a afirmat, recent, c\ anul acesta produc]ia de grâu a României este una record> cu 1,7 milioane de tone peste cea a anului 2023! Anul trecut, Barbu a afirmat c\ produc]ia a fost de 11 milioane de tone. A[adar, produc]ia curent\ ar trebui s\ fie de 12,7 milioane de tone... S\ ne aducem aminte c\, în anul de gra]ie 2021, România reu[ea o produc]ie de 11 - 11,4 milioane de tone, conform estim\rilor din pia]\ (INS a raportat o produc]ie de doar 10,3 milioane de tone, dar nicio persoan\ avizat\ nu a luat în considerare serios acea cifr\).

Profitul Agricol 33/2024

Consumul na]ional de grâu se men]ine în jurul a 4 milioane de tone. Asta înseamn\ c\ diferen]a dintre produc]ie [i consum trebuie fie exportat\, fie comercializat\ intracomunitar. Conform Eurostat, în anul comercial 2023-2024 România a exportat 6,3 milioane de tone de grâu, ocupând locul doi în Uniune, dup\ Fran]a, care a exportat 9 milioane de tone. Conform unor surse din pia]\, România mai trimite înc\ un milion de tone de grâu în Grecia, Italia, Cipru, Malta [i alte state europene. Cu totul, 7,3 milioane de tone au ie[it din interiorul grani]elor, între 1 iulie 2023 - 30 iunie 2024. Datele Eurostat se bazeaz\ pe cele transmise de INS. Tot INS a raportat, îns\, c\, în 2023, produc]ia de grâu a României a fost de 9,635 milioane de tone - cu peste 1,3 milioane de tone mai pu]in decât produc]ia anun]at\ de ministrul Barbu. Sc\zând consumul intern, de 4 milioane de tone, r\mâne un disponibil de export de circa 5,5 milioane de tone. Cum s-ar fi putut ajunge la 7,3 milioane de tone exportate (inclusiv comer]ul intracomunitar)? S\ fi existat rezerve în silozuri [i magazii, din sezonul precedent (2021/ 2022), de aproape dou\ milioane de tone? Sau a avut dreptate ministrul Barbu, cu raportarea produc]iei de 11 milioane de tone, iar INS a dezinformat? Revin la afirma]ia ministrului cum c\ anul acesta produc]ia a crescut cu 1,7 milioane de tone fa]\ de anul trecut. Chiar [i în ipoteza c\ ministrul Barbu s-a referit la produc]ia de 9,635 milioane de tone raportat\ de INS, f\când-o uitat\ pe cea anun]at\ de el

(11 milioane tone), tot am avea un total de peste 11,3 milioane de tone [i deci un necesar de export de peste 7 milioane de tone. Acest necesar de export e constituit pe fondul unei supraproduc]ii globale de grâu, care a determinat, dimpreun\ cu alte cauze, o reducere a cota]iilor [i o situa]ie în care cump\r\torii dicteaz\ regulile jocului. De pild\, Egiptul a organizat, recent (12 august), o licita]ie pentru a achizi]iona 3,8 milioane de tone de grâu. Traderii din toat\ lumea au oferit marf\ care totaliza 6 milioane de tone. Cu toate acestea, licita]ia s-a finalizat cu achizi]ia a doar 260 de mii de tone (7% din necesar), în condi]iile în care pu]ini au fost cei dispu[i s\ coboare pre]ul [i, totodat\, s\ lungeasc\ termenul de plat\ la cele nou\ luni solicitate de Egipt. A[adar, nu este obligatoriu c\ România va reu[i s\ exporte surplusul de produc]ie al acestui an. Dar cum va fi la anul, când se anticipeaz\ o nou\ cre[tere semnificativ\ a suprafe]elor cultivate cu grâu, dac\, a[a cum sper\m, vor fi condi]ii ideale de cultur\, iar produc]iile, din nou, unele record? Victor Beznea, secretar general al ARCPA (Asocia]ia Român\ a Comercian]ilor de Produse Agricole), spune c\ o campanie reu[it\ de exporturi depinde, în primul rând, de reu[ita eforturilor de a se deschide noi pie]e pentru grâul românesc. “M\ refer în mod particular la Indonezia, care este al doilea cel mai mare importator de grâu al F

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE lumii, dup\ Egipt. Alte ]\ri din bazinul M\rii Negre, precum Ucraina [i Bulgaria, export\ în Indonezia. Îns\ noi nu reu[im s\ rezolv\m toate formalit\]ile necesare, de[i facem demersuri de ani de zile. Iar problema este la noi, nu la ei”. Indonezia are standardele sale speciale de import. De pild\, nu accept\ certificate de calitate emise de entit\]i private, ci doar de o autoritate a statului. Alte ]\ri importatoare accept\ certificatele emise de firme de supervizare interna]ional\. Problema certific\rii publice a fost solu]ionat\ simplu de alte ]\ri exportatoare, precum Bulgaria, unde autorit\]ile au acceptat s\ parafeze analizele efectuate în laboratoarele unor firme respectabile, precum SGS, Control Union etc. Îns\ ANSVSA a respins aceast\ posibilitate [i s-a luat decizia de a se investi într-un laborator de stat, unde analizele s\ se efectueze conform stan-

dardelor prev\zute în protocolul încheiat, cu ani în urm\, de autorit\]ile de la Bucure[ti cu cele din Jakarta. “S-au f\cut eforturi, s-au luat echipamentele necesare, dar continu\ s\ apar\ impedimente tehnice neprev\zute”. Pân\ acum, testele efectuate de traderi, pe probele puse la dispozi]ie de ANSVSA, care considera c\ totul e în regul\ [i exporturile pot începe, au ar\tat c\ tot mai exist\ neconformit\]i. “Lucrurile sunt foarte clare în protocol [i nu avem motive s\ ne imagin\m c\ marfa ar fi respins\ dac\ acesta ar fi respectat integral. Dar v\ da]i seama c\ nimeni nu ar avea curajul s\ trimit\ spre Indonezia un vapor de 60.000 de tone f\r\ s\ fie 100% convins c\ va fi acceptat”. În septembrie 2023, în cadrul Târgului FarmConect, Alexandru Neagu, senior trader Cargill, anun]a ca iminent\ demararea exporturilor spre Indonezia>

“S-au dep\[it principalele obstacole [i s-a ajuns în faza formelor finale ale certificatelor fitosanitare. E de a[teptat s\ putem exporta acolo chiar începând de anul acesta”. Între timp, au ap\rut noi obstacole, iar Beznea spune, râzând, c\ tocmai având în vedere istoricul acestei “saga” cu Indonezia se fere[te s\ avanseze orice fel de predic]ie. “Pare c\ este iminent s\ fim anun]a]i, de pe o zi pe alta, c\ e gata [i putem face înc\ un test. Dar a[a p\rea [i cu luni în urm\...”. O alt\ condi]ie pentru ca România s\ poat\ exporta, integral, surplusul de grâu este ca produc\torii s\ fie dispu[i s\ vând\ la pre]ul pe care îl pot oferi traderii. “Trebuie s\ putem fi competitivi pe destina]iile de export. Pe morarul din Egipt sau Indonezia îl intereseaz\, în primul rând, pre]ul. Va cump\ra grâu din România, dac\ acesta va fi mai ieftin ca cel din alte surse”.

Pre[edintele Egiptului s-a implicat în achizi]ia de grâu Decizia Egiptului de a achizi]iona o cantitate imens\ de grâu, de 3,8 milioane de tone (jum\tate din necesarul anual), printr-o singur\ licita]ie, ]inut\ pe 12 august, a fost luat\ la cel mai înalt nivel, cu implicarea pre[edintelui Abdel Fattah al-Sisi (foto). Licita]ia record, de aproape 20 de ori mai mare decât una obi[nuit\, a fost determinat\ de ra]iuni de securitate alimentar\. Sisi a organizat întâlniri trimestriale cu conduc\torii serviciilor de informa]ii, iar în iulie, la ultima astfel de întâlnire, s-au eviden]iat riscurile prezentate de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu [i pe frontul din Ucraina. Guvernul egiptean subven]ioneaz\ tradi]ional pre]ul pâinii, pentru zeci de milioane de cet\]eni. Decenii la rând, pre]ul a fost men]inut artificial la acela[i nivel, îns\, în iunie, s-a efectuat o majorare abrupt\, cu 300% - o consecin]\ a [ocurilor financiare cauzate de crizele globale ale ultimilor 26

patru ani. În ultimii doi ani, Egipt s-a confruntat cu o penurie acut\ de valut\ str\in\, datorie public\ în cre[tere, infla]ie record [i întreruperi dese de energie electric\. La începutul acestui an, situa]ia a fost salvat\, temporar, de un ajutor financiar de 8 miliarde de dolari din partea Fondului Monetar Interna]ional. Nemul]umirea în rândul popula]iei a atins cote alarmante. A[a c\, pentru a evita o nou\ majorare a pre]ului pâinii, dup\ consultarea cu serviciile secrete, Sisi, împreun\ cu premierul Mostafa Madbouly [i cu noul ministru al aprovizion\rilor Sherif Farouk au decis s\ profite de pre]ul convenabil de achizi]ie al grâului, în aceast\ perioad\. Îns\ furnizorii “au ]inut de pre]” [i s-au achizi]ionat doar 7% din volumele ]intite. Dup\ e[ecul licita]iei, GASC (Autoritatea General\ pentru Aprovizi-

onarea M\rfurilor) a început discu]ii directe cu furnizori precum Rusia, în încercarea de a ob]ine pre]uri [i condi]ii mai bune în afara licita]iilor tradi]ionale. Pentru a contracara specula]iile referitoare la o anume disperare a ]\rii sale de a achizi]iona grâu, premierul Madbouly a declarat, joi, c\ rezervele ]\rii acoper\ necesarul pentru mai mult de [ase luni de consum. Profitul Agricol 33/2024

CULTURI VEGETALE

Alexander Degianski va amâna sem\natul rapi]ei Din cauza secetei care persist\ de 60 de zile în partea de nord a jude]ului Timi[, zona Giulv\z, Peciu Nou, Foeni, Cruceni, Alexander Degianski, care administreaz\ 5.000 de ha de culturi agricole, va amâna sem\natul rapi]ei chiar pân\ în octombrie, dac\ nu vor veni ploile.

“

Secet\ m\ afecteaz\ foarte tare, fiindc\ am s\mân]\ de rapi]\ în stoc pentru sute de ha, dar nu [tiu dac\ voi sem\na, deoarece nu exist\ condi]ii optime”, a spus Degianski. Într-o mare parte din jude]ul Timi[, precum în zona Giulv\z, nu a plouat de 60 de zile [i nu exist\ umiditate în sol. “Nu am avut parte de precipita]ii în aceast\ var\, iar în plus venim cu un deficit de ap\ mai vechi. Dac\ sapi cu excavatorul 70 de centimetri adâncime în p\mânt nu g\se[ti urm\ de ap\”, a declarat fermierul. Dac\ pân\ la mijlocul lunii septembrie vor fi ploi de 60 - 70 de litri pe metru p\trat, abia atunci Degianski va lua în considerare s\ îns\mân]eze ceva, dac\ nu, pân\ în octombrie, nu va face nimic. La seceta existent\, dac\ semeni rapi]a [i vine o ploaie sl\bu]\ de 30 de litri î]i r\sare, dar dac\ nu mai cad

Alexander Degianski, administrator Forest ans Biomass Giulv\z, Timi[ precipita]ii timp de 3 - 4 s\pt\mâni toate plantele se usuc\. Din 30 de litri în dou\, trei zile nu va mai r\mâne nimic în p\mânt. În ceea ce prive[te grâul, Degianski spune c\ îl va sem\na întrucât este altceva. Totu[i, dac\ în octombrie noiembrie nu vor veni ploile, nu numai pentru grâu va fi grav. Atunci va fi o problem\ biblic\, nu numai agricol\. Grâul îl va îns\mân]a, dar nu mai devreme de 1 octombrie. “Voi vedea în func]ie de condi]iile existente în câmp. Dac\ prognoza meteo este în r\cire sau anun]\ ploi, prin 29 - 30 septembrie, sem\n, dar dac\ se anun]\ c\lduri amân totul”, a spus Degianski. “Cine poate spune c\ în Banat nu exist\ secet\? De 60 de zile nu au mai fost precipita]ii în zona Giulv\z [i în alte p\r]i ale Timi[ului. În estul Banatului a mai plouat, dar inegal”, a spus Degianski. În 21 august, a venit o ploi]\ de scurt\ durat\. Dac\ în unele localit\]i au c\zut 5 - 8 litri pe metru p\trat, în altele au fost 50 de litri pe metru p\trat, dar apa a fost absorbit\ imediat de p\mântul uscat. În zona de nord a Timi[ului, Giulv\z-Foeni, nu a plouat serios din

13 iunie. A mai fost ceva în 2 iunie, dar nesemnificativ, apa s-a evaporat în secunda doi. “Totu[i, putem spune c\, dac\ Dumnezeu te mai bate uneori, î]i arat\ c\ te [i iube[te, din când în când. Seceta din Banat nu a lovit devastator ca în Moldova sau B\r\gan, chiar când se umplea bobul la grâu, iar porumbul era pân\ la genunchi”, este de p\rere fermierul. În Banat, Cluj sau Bihor, secet\ a lovit dup\ ce a polenizat porumbul, iar perioada ultrasensibil\ a dezvolt\rii plantei a fost ratat\. “De aceea mai avem ce recolta în Timi[, Arad, Bihor, Cara[-Severin, fa]\ de colegii no[tri din zona de est. Un lucru e clar> Ai ap\, faci porumb, floare, grâu, faci orice cultur\ vrei. Nu ai ap\, nu faci nimic!”, este de p\rere Degianski.

4 tone la ha de porumb neirigat, 10 tone irigat La Forest and Biomass func]ioneaz\ un sistem de iriga]ii, dar nu la o capacitate mare. Anul acesta Degianski a udat o parte din porumb cu 140 de litri pe metru p\trat, dar asta nu înseamn\ mult. Profitul Agricol 33/2024

CULTURI VEGETALE “Unde sunt canalele ANIF-ului cu ap\ bag motopompa. Situa]ia e simpl\> am ap\, irig. Nu am ap\, nu irig”, a spus Degianski. Cum de exist\ iriga]ii la Forest and Biomass? Degianski a ajutat la decolmatarea canalelor ANIF. El o parte, ei alt\ parte, dar pentru asta trebuie s\ fie o comunicare bun\ între institu]ie [i fermieri. “La mine a mers bine aceast\ colaborare. Datoria ANIF este s\ cure]e canalele, iar a fermierilor s\ le între]in\, fiindc\ se folosesc de ele”, spune tân\rul agricultor. Aproape 25 de ani ANIF-ul nu a existat în Timi[. De câ]iva ani institu]ia a reînviat, dar trebuie ajutat\ s\ func]ioneze eficient în sprijinul fermierilor. Fermierul este de p\rere c\ numai stând [i criticând nu va merge nimic, fiindc\ nu exist\ capacitate financiar\, dar nici tehnic\ [i mân\ de lucru pentru ca ANIF s\ fac\ toate decolmat\rile. Acolo unde exist\ interes [i unde sunt fermieri mai mari [i sprijin\ cu un excavator cu un buldozer treaba merge bine. A[a s-a procedat la Degianski în ferm\. Sute de km de canale din zona Cenad, Cenei, Giulv\z, Deta sau Denta au fost decolmatate în ultimii ani în Timi[ datorit\ colabor\rii excelente între ANIF [i fermierii mari. Anul acesta, Alexander Degianski preconizeaz\ c\ va scoate peste 4 tone de pe solele cu porumb neirigat [i 10 tone de pe cele irigate. “Produc]iile medii la porumbul neirigat sunt între 3,5 [i 6 tone/ha, în func]ie de sol [i hibrid, în condi]iile în care din 13 iunie [i pân\ în zi de azi am avut 25l/m², iar de la sem\nat pân\ azi am avut 150l/m². La irigat situa]ia e cu totul alta!” La floarea-soarelui, a ob]inut 4 tone. E o produc]ie extraordinar de bun\ în condi]iile climatice extreme din acest an. E similar\ anului 2022, când a avut o produc]ie foarte bun\ la floare [i la porumb. Floarea-soarelui este o plant\ termofil\ adaptat\ la secet\ [i ar[i]\ [i a rezistat lipsei apei din acest an. “O produc]ie mul]umitoare într-un an groaznic de greu! Floarea am vândut-o deja!”, spune tân\rul fermier.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 33/2024

În Constan]a s-a ref\cut rezerva de ap\ În cursul zilei de vineri, 30 august, [i al nop]ii de vineri spre sâmb\t\, la Amzacea au c\zut ploi de 165 l/mp. Centrul localit\]ii a fost inundat. Sediul fermei Sport Agra, administrat\ de Dumitru Manole, este la doar câteva zeci de metri de [oseaua principal\, care traverseaz\ comuna const\n]ean\. Am sunat tem\tor c\ apa a produs pagube serioase, dar Manole ne-a asigurat c\ nu e cazul. “Sediul fermei nu este inundat. {i chiar de ar fi fost, tot m-a[ fi bucurat, fiindc\ pentru agricultur\ este bine, se reface deficitul de ap\ din sol”. La finele lunii august, odat\ cu recoltarea sorgului, care a dat o medie de aproape 5 t/ha, pe 46 de ha, Manole pus punct anului agricol. La grâu a avut o medie de 7,5 t/ha, iar la floarea-soarelui 2,1 t/ha. Produc]ii mul]umitoare, în condi]iile acestui an, dar care abia conduc la recuperarea investi]iilor. Chit c\ nu are credite bancare în prezent, Manole a cheltuit 6.600 de lei/ha la grâu [i 6.000 de lei/ha la floare. Mai pu]in la floare, fiindc\ a redus din norma de fertilizare. Este demn de subliniat faptul c\, în alte zone din jude]ul Constan]a [i din ]ar\, în condi]iile unui regim hidric asem\n\tor, produc]iile la floarea-soarelui au fost de 3-4 ori mai mici. Manole pune acest lucru pe sem\natul extratimpuriu.

Dumitru Manole “Tehnologiile trebuie adaptate la schimb\rile climatice! Am spuso [i o repet> dimensiunea capitulului este direct propor]ional\ cu momentul sem\natului!”. De[i ar avea suficient\ umiditate pentru o bun\ r\s\rire a culturii de rapi]\, e hot\rât s\ nu o introduc\ în structur\. “Cât\ vreme nu avem iriga]ii, riscul de întoarcere mai încolo este prea mare. În plus, ajunge la maturitate odat\ cu grâul [i pune probleme logistice la recoltare”. Iar cu sem\natul grâului nu se gr\be[te. “Anul trecut am sem\nat grâul în a doua jum\tate a lunii octombrie [i probabil a[a voi face [i anul acesta. Suma gradelor utile (450 de grade) pentru înfr\]ire va exista oricum, datorit\ schimb\rilor climatice”.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

Adama a reînnoit omologarea pentru Folpet [i Captan Adama a anun]at c\ Folpet [i Captan, fungicidele sale cheie cu ac]iune multi-site, sunt în continuare disponibile pentru înc\ 15 ani.

portofoliu larg, care include produse precum Phoenix, Folpan 80WDG, Folpan Gold, Folpan 500SC, Vinergy [i Folpan Energy.

“Suntem încânta]i de reînnoirea omolog\rilor pentru Folpet [i Captan”, a declarat Alex Mills, Global Head of Fungicides Adama. “Aceste fungicide sunt esen]iale pentru fermierii din toat\ Europa, oferind un management excelent al rezisten]ei [i o protec]ie cu spectru larg împotriva bolilor fungice la mai multe culturi. Compania a contribuit semnificativ la procesul de reomologare [i va continua s\ investeasc\ în noi solu]ii bazate pe Folpet [i Captan pentru clien]ii no[tri.” Prin reînnoirea omolog\rii substan]ei active Folpet, fermierii care cultiv\ cereale, vi]\-de-vie [i culturi speciale pot beneficia în continuare de un

Reînnoirea omolog\rii substan]ei active Captan este deosebit de important\ pentru agricultura sustenabil\, deoarece devine prima substan]\ activ\ legat\ de agricultura de precizie.

Aceste condi]ii impun utilizarea unor echipamente care sporesc precizia [i acurate]ea aplic\rii, stabilind un nou standard pentru managementul responsabil al mediului. Prin reducerea dozei necesare de substan]\ activ\ [i prin promovarea adopt\rii unor practici agricole de precizie, Adama caut\ s\ optimizeze recoltele în mod sustenabil, men]inând în acela[i timp standarde înalte de siguran]\. Captan este utilizat în principal în livezi, ceea ce face ca aceast\ prelungire a omolog\rii s\ fie deosebit de benefic\ pentru cultivatorii de pomi fructiferi, care continu\, astfel, s\ aib\ acces la produse-cheie precum Merpan 80WDG.

ADAMA

Profitul Agricol 33/2024

VIA}A

COMPANIILOR Primele 6 luni au trecut anevoios [i pentru Agricover Agricover, unul dintre cele mai mari grupuri din agricultura româneasc\, a publicat rezultatele financiare pentru prima jum\tate a anului 2024. Grupul a continuat rela]iile de colaborare cu peste 10.000 de fermieri care au accesat produsele [i serviciile oferite prin cele trei segmente de business ale grupului> agrifinance, agribusiness [i agritech. Notabil, în continuarea programului de digitalizare a serviciilor oferite, din prima jum\tate a acestui an, fermierii mici (care exploateaz\ suprafe]e de la 10 pân\ la 100 de ha) pot aplica pentru un card de credit în cadrul unui proces 100% digital. Agricover Credit IFN [i-a continuat expansiunea strategic\, rezultând o majorare de 6,2% a num\rului de clien]i [i o cre[tere de 7,1% a expunerii medii per client. Valoarea contabil\ brut\ a creditelor [i avansurilor a crescut la 3,36 miliarde lei, reflectând un salt de 15,7% fa]\ de decembrie 2023. Profitul înainte de impozitare a fost de 60,2 milioane lei, în cre[tere cu 4,7% fa]\ de semestrul întâi din 2023. Rata creditelor neperformante a r\mas sc\zut\, la 3,74%, datorit\ gestion\rii proactive a riscurilor [i cunoa[terii aprofundate a sectorului agricol, care permite construirea de oferte personalizate [i apropiate de nevoile [i posibilit\]ile clien]ilor. Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 807 milioane de lei, Profitul Agricol 33/2024

într-o sc\dere de 23,8% fa]\ de prima jum\tate a anului 2023. Asta ca urmare în principal a pre]urilor mai sc\zute ale materiilor prime agricole, dar [i a cererii reduse de inputuri din partea fermierilor întrun context macroeconomic [i meteorologic dificil. Grupul Agricover a deservit o baz\ solid\ de clien]i de peste 10.000 de fermieri, în primele [ase luni ale anului 2024. Agricover continu\ s\ acorde prioritate sprijinului financiar pentru fermieri într-un mediu dificil, cu accent pe asigurarea continuit\]ii activit\]ii. În timp ce volatilitatea pie]ei persist\, Grupul Agricover r\mâne bine pozi]ionat pentru a face fa]\ provoO component\ central\ a strategiei de cre[tere a companiei este digitalizarea, sprijiinul acordat fermierilor pentru a adopta practici moderne, agricultur\ de precizie, tehnologii noi. Prin lansarea aplica]iei My Agricover, care deschide noi segmente de clien]i [i faciliteaz\ accesul la finan]are într-un mod simplificat [i eficient, Grupul ofer\ un canal 100% digital prin care se poate accesa rapid [i u[or finan]area de care este nevoie. Prin My Agricover, Agricover reu[e[te s\ ajung\ la fermieri care opereaz\ suprafe]e de pân\ în 100 ha, f\când astfel finan]area accesibil\ pentru ace[tia.

c\rilor viitoare, valorificând expertiza sa profund\ în sectorul agricol. Performan]a solid\ a Grupului în segmentul Agrifinance [i rezilien]a opera]iunilor din Agribusiness subliniaz\ angajamentul s\u de a sprijini agricultura româneasc\ prin inovare financiar\ [i practici de afaceri durabile.

Jabbar Kanani, pre[edinte Agricover Holding

VIA}A COMPANIILOR

Afacerile Grupului Syngenta, în sc\dere Grupul Syngenta raporteaz\ venituri din vânz\ri de 14,5 miliarde de dolari în primul semestru al anului, în sc\dere cu 17% (3 miliarde de dolari) fa]\ de aceea[i perioad\ a anului precedent. În acela[i interval, profitul (EBITDA) Syngenta a atins 2,1 miliarde de dolari, cu 36% mai pu]in. Sc\derile vin pe fondul continu\rii reducerii stocurilor de la distribuitori [i din ferme, care [i-au schimbat obiceiul de consum, comandând necesarul în ultima clip\. În plus, sc\derea pre]urilor m\rfurilor agricole [i condi]iile meteorologice nefavorabile au redus cererea de inputuri. Syngenta se a[teapt\ la o stabilizare a pie]ei în semestrul al doilea al anului [i a redus cheltuielile de capital

[i capitalul de lucru. Fluxul de numerar în prima jum\tate a anului s-a îmbun\t\]it semnificativ fa]\ de anul precedent. A ajutat acest lucru [i cre[terea afacerilor pe segmentul produselor biologice, vârf de lance fiind biostimulatorul Isabion. Vânz\rile Syngenta Crop Protection au fost de 6,2 miliarde de dolari, cu 21% mai mici, pe fondul reducerii continue a cererii pe pie]ele-cheie, cu excep]ia Chinei. Vânz\rile au fost, de asemenea, afectate de condi]iile meteorologice nefavorabile de pe pie]ele-cheie, inclusiv inunda]iile din sudul Braziliei [i ploile abundente în Europa de Vest. În Statele Unite, vremea nefavorabil\ a dus la întârzierea sezonului de plantare, care a afectat modelele de cump\rare în T2 2024.

În primele [ase luni, vânz\rile de produse de protec]ia plantelor Syngenta în America de Nord au fost cu 37% mai mici. Vânz\rile au sc\zut cu 17% în Europa, Asia, Orientul Mijlociu, Africa [i America Latin\. În schimb, vânz\rile în China au crescut cu 9%. Vânz\rile de semin]e au fost de 2,4 miliarde de dolari în prima jum\tate a anului 2024, în sc\dere global\ cu 4% fa]\ de anul precedent. Pe regiuni, diferen]ele au fost semnificative, cu cre[teri în China (29%) [i America de Nord (2%), constante în UE, în sc\dere important\ în America de Sud (34%), Asia, Orientul Mijlociu [i Africa (33%).

Robert VERESS

Timac Agro se mut\ în sediu nou

Timac Agro România, membr\ a Grupului francez ROULLIER, se afl\ într-un proces accelerat de expansiune, având ca obiectiv principal inplementarea în fermele române[ti a tehnologiilor de fertilizare inovative la nivel mondial.

Rezultatele campaniei de toamn\ aflate în desf\[urare demonstreaz\ deja succesul acestui proces. Urmând planurile ambi]ioase [i proiectele de dezvoltare, mutarea

Acest proces de transformare, început în prim\vara anului 2024, a inclus schimb\ri în echipa de management [i în for]a de vânz\ri, implicând oameni cu competen]e ridicate, dar [i cu un grad de motivare [i energie f\r\ egal.

birourilor companiei într-un sediu nou a venit ca o consecin]\ fireasc\ a expansiunii noastre. Astfel, avem bucuria s\ v\ anun]\m mutarea întro loca]ie nou\, mult mai potrivit\ pentru noua dimensiune [i ambi]ie a companiei.

Noua adres\ a Timac Agro este în cl\direa Green Court Bucharest, Corp B, str. Gara Her\str\u nr. 4C, sector 2, Bucure[ti.

Acest nou sediu va oferi un mediu de lucru modern [i eficient, reflectând angajamentul nostru de a continua s\ oferim fermierilor români cele mai bune solu]ii tehnologice de fertilizare, spunea C\t\lin Adrian Dr\gan, CEO-ul Timac Agro. Cu o echip\ de peste 180 de profesioni[ti dedica]i, Timac are una dintre cele mai mari echipe de vânz\ri din agribusiness. Echipa evalueaz\ [i propune solu]ii personalizate pentru fiecare ferm\, cultur\ [i tip de sol, având ca scop cre[terea profitabilit\]ii fermelor române[ti.

Profitul Agricol 33/2024

GR|DINA

VIA [i LIVADA Tuta absoluta, o amenin]are major\ pentru culturile legumicole ing. R\zvan R|DULESCU departamentul tehnic Naturevo

:n ultimii ani, horticultorii din întreaga lume, inclusiv din România, se confrunt\ cu un d\un\tor deosebit de periculos> Tuta absoluta, cunoscut\ [i sub denumirea de molia tomatelor. Specia este deja polifag\, ceea ce înseamn\ c\ atac\ [i alte specii de plante, nu doar tomatele. Aceast\ adaptare a d\un\torului este extrem de problematic\, deoarece extinde spectrul de culturi afectate [i complic\ strategiile de control.

Ce este Tuta absoluta? Tuta absoluta este o insect\ mic\, dar extrem de distructiv\. Adultul este

Profitul Agricol 33/2024

o molie de mici dimensiuni, cu o lungime de aproximativ 6-7 mm, având aripi gri-argintii. Ceea ce face ca aceast\ molie s\ fie atât de periculoas\ este larva sa, care atac\ toate p\r]ile plantei de tomate> frunzele, tulpinile, florile [i fructele.

Cum atac\ Tuta absoluta culturile legumicole? Larvele de Tuta absoluta sap\ galerii în frunzele [i fructele plantelor, hr\nindu-se cu ]esutul acestora. Frunzele afectate î[i pierd capacitatea de fotosintez\, iar fructele devin nevandabile din cauza petelor necrotice care apar pe ele. În cazuri de infestare sever\, întreaga recolt\ poate fi compromis\, aducând fermierilor pierderi considerabile.

Atacuri de Tuta absoluta au fost înregistrate [i pe alte familii de plante> fasole (Phaseolus vulgaris), vi]\-de-vie (Vitis vinifera) etc., ceea ce demonstreaz\ o adaptare continu\ a moliei. Aceast\ capacitate de a se hr\ni cu mai multe specii de plante face Tuta absoluta mult mai dificil de controlat. D\un\torul poate s\ supravie]uiasc\ [i s\ se înmul]easc\ pe plante-gazd\ atunci când tomatele nu sunt disponibile, ceea ce poate duce la infest\ri recurente.

Cum pot fermierii s\ lupte împotriva acestui d\un\tor? Fermierii trebuie s\-[i adapteze metodele de control, luând în considerare faptul c\ insecta poate persista pe alte plante-gazd\. Aceasta poate însemna o utilizare mai diversificat\ a tratamentelor, monitorizarea atent\ a mai multor culturi [i implementarea unor m\suri integrate de control mai complexe. Tuta absoluta necesit\ o abordare integrat\ si o revizuire a strategiilor de combatere> 1. M\suri preventive> Utilizarea de plase anti-insecte în jurul serelor [i câmpurilor, rota]ia culturilor [i eliminarea resturilor de plante sunt esen]iale pentru a preveni infest\rile. 2. Monitorizare> Fermierii trebuie s\ utilizeze capcane cu feromoni pentru a detecta pre- F 33

GR|DINA, VIA [i LIVADA zen]a moliei [i pentru a lua m\suri la timp. 3. Control biologic> Pr\d\torii naturali pot ajuta la reducerea popula]iei de molii în mod natural. 4. Tratamente chimice> Insecticidele sunt o arm\ important\ împotriva Tuta absoluta, dar trebuie utilizate cu aten]ie pentru a evita dezvoltarea rezisten]ei d\un\torului la aceste substan]e.

Solu]ii din portofoliul Naturevo pentru combaterea Tuta absoluta În portofoliul Naturevo, pe lâng\ produsele oferite de companiile multina]ionale cunoscute în pia]\, se reg\sesc produse cu ac]iune direct\ asupra d\un\torului, înc\ din fazele incipiente, iar în acest mod se poate ]ine sub control dezvoltarea acestuia.

Tutafort B [i Tutafort X Sunt dou\ produse esen]iale ce con]in extracte de plante din familia Berberidaceae [i Limonene, responsabile de cre[terea capacit\]ii de autoap\rare a plantelor împotriva d\un\torului Tuta absoluta. Extractele din Berberidaceae con]in alcaloizi care au efect direct asupra sistemului nervos al insectelor [i pot provoca dezorientarea [i paralizia acestora la scurt timp dup\ aplicare. Limonenele ac]ioneaz\ direct, prin deteriorarea stratului exterior al insectelor, perturbând func]iile respiratorii [i metabolice ale acestora. Compu[ii din Berberidaceae [i limonenele au un efect repelent, reducând dorin]a insectelor de a se apropia de plantele tratate. Dup\ aplicare, pot fi introduse în cultur\ insecte din entomofauna util\, utilizate în combaterea biologic\. Produsele sunt pretabile pentru programele de combatere biologic\ [i sistemele integrate de produc]ie.

Prev-Am Este un produs de contact cu efecte multiple asupra d\un\torilor în diferite stadii de dezvoltare. Uleiul de portocale a fost studiat [i utilizat ca o metod\ ecologic\ de combatere a d\un\torilor, inclusiv Tuta absoluta (molia tomatelor). Eficien]a acestuia împotriva Tuta absoluta se datoreaz\ în mare parte con]inutului ridicat de limonene. Limonenele din uleiul de portocale afecteaz\ stratul exterior (cuticula) al larvelor [i adul]ilor de Tuta absoluta, ducând la deshidratarea [i moartea insectelor. Uleiul dizolv\ lipidele din cuticul\, ceea ce duce la pierderea de ap\ [i, în cele din urm\, la decesul insectei. Uleiul de portocale are [i propriet\]i repelente, ceea ce înseamn\ c\ poate reduce atrac]ia moliilor adulte pentru plantele tratate. Mirosul puternic de citrice poate descuraja d\un\34

torii s\ depun\ ou\ pe plantele de tomate, reducând astfel infestarea.

Garex B Produs sistemic pe baz\ de extract de usturoi [i bor, cu efect repelent împotriva insectelor cu aparat bucal de supt [i masticat. Extractul de usturoi con]ine compu[i naturali precum alicina, care emit un miros puternic [i nepl\cut pentru insecte. Acest miros ac]ioneaz\ ca repelent descurajând d\un\torii s\ se apropie de plantele tratate. Pe lâng\ mirosul intens, compu[ii din usturoi pot afecta sistemul nervos al insectelor, reducându-le activitatea [i capacitatea de a se hr\ni sau reproduce. Aplicarea extractului de usturoi pe plantele de tomate a demonstrat o reducere a infest\rii cu Tuta absoluta, deoarece molia evit\ s\ depun\ ou\ pe frunzele tratate. Alte produse, precum Argonaut, Drekkar, Fortig, Forseti [i Foliak, sunt incluse în tehnologiile integrate Naturevo [i ofer\ solu]ii avansate pentru optimizarea cre[terii [i protec]iei culturilor pe tot parcursul vegeta]iei, în armonie cu mediul înconjur\tor. De[i Tuta absoluta reprezint\ o provocare semnificativ\ pentru fermieri, combinarea unor m\suri preventive eficiente cu tratamente chimice [i biologice poate contribui la men]inerea sub control a acestui d\un\tor. Cercet\rile continue [i inova]iile în legumicultur\ vor juca un rol esen]ial în protejarea culturilor de tomate, care r\mân o parte a horticulturii române[ti. Pe m\sur\ ce fermierii devin din ce în ce mai con[tien]i de pericolele pe care Tuta absoluta le prezint\, este esen]ial ca ace[tia s\ adopte practici moderne [i eficiente de gestionare a d\un\torilor. Prin eforturi depuse la nivel individual [i colectiv, putem asigura viitorul culturilor de legume în fa]a acestei amenin]\ri. Profitul Agricol 33/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Un nou focar de pesta micilor rumeg\toare în Timi[ În jude]ul Timi[ a fost confirmat înc\ un focar de pesta micilor rumeg\toare, într-o exploata]ie nonprofesional\ din localitatea Clopodia, comuna Jamu Mare.

irec]ia Sanitar Veterinar\ [i Prefectura Timi[ au convocat sedin]a cu to]i membrii Centrului Local de Combatere a Bolilor, unde au fost dispuse m\suri pentru prevenirea r\spândirii bolii. Pentru protejarea perimetrului contaminat, în vederea evit\rii r\spândirii virusului pestei micilor rumeg\toare, s-au stabilit cele dou\ zone circulare de protec]ie [i supraveghere, de 0-3 km [i, respectiv, 0-25 km din jurul focarului din Clopodia. Zona de supraveghere cuprinde [i alte 28 localit\]i din Cara[-Severin. În aceste zone, institu]iile abilitate cu atribu]ii în controlul bolii vor aplica m\surile stabilite în legisla]ia sanitarveterinar\.

spective, inclusiv, dup\ caz, prelevarea de probe pentru examenele de laborator< eviden]a vizitelor [i constat\rilor, frecven]a vizitelor fiind propor]ional\ cu gravitatea epizootiei din exploata]iile cu riscul cel mai ridicat. 3. Interzicerea circula]iei [i transportului ovinelor pe drumuri publice sau private, cu excep]ia drumurilor care deservesc exploata]ia. M\surile aplicate în zona de protec]ie r\mân în vigoare cel pu]in pe o perioad\ de 21 de zile, dup\ ce animalele din exploata]ia respectiv\ au fost ucise de îndat\ [i opera]iunile de cur\]are [i dezinfec]ie au fost efectuate în conformitate cu legisla]ia specific\. Animalele din speciile receptive vor fi reintroduse în exploata]ie cu condi]ia ca, la finalizarea opera]iunilor de cur\]are [i dezinfec]ie, medicul veterinar oficial s\ constate c\ m\surile au fost aplicate în mod corespunz\tor

[i c\ a trecut o perioad\ de cel pu]in de 21 de zile, pentru a se asigura c\ pesta rumeg\toarelor mici a fost complet eliminat\. Aplicarea m\surilor în zona de protec]ie r\mâne în vigoare cel pu]in pe perioada maxim\ de incuba]ie (cel pu]in 21 de zile), dup\ ce animalele din exploata]ia au fost ucise [i opera]iunile de cur\]are [i dezinfec]ie au fost efectuate. La expirarea perioadei de 21 zile, normele care se aplic\ zonei de supraveghere se aplic\ [i în cazul zonei de protec]ie. Este interzis\ circula]ia [i transportul ovinelor [i caprinelor pe drumurile publice, cu excep]ia scopului de a le duce la p\scut sau în spa]iile pentru animale. Aceast\ interdic]ie nu se aplic\ la transportul f\r\ desc\rcare sau oprire.

Gheorghe MIRON

M\surile Au fost stabilite urm\toarele m\suri în zona de protec]ie [i supraveghere în focar, unde aproximativ 600 de oi vor fi ucise. 1. Identificarea tuturor exploata]iilor din cadrul zonei care de]in ovine sau caprine. 2. Efectuarea de vizite periodice de c\tre medicii veterinari oficiali la exploata]iile care de]in ovine [i caprine, o examinare clinic\ a animalelor reProfitul Agricol 33/2024

Clopodia, comuna Jamu Mare

CRE{TEREA ANIMALELOR

Lapte cu 3,2 lei la poarta fermei Fermierii care au furaje [i care nu-[i vor t\ia vacile vor avea parte de un pre] rezonabil pentru laptele vândut în urm\toarea perioad\. Aurul alb este tot mai rar [i cantitatea scade constant. Nici sursele externe nu mai par la fel de generoase ca alt\dat\, din acelea[i motive> seceta, îmb\trânirea popula]iei rurale, pre]ul exorbitant la energie [i inputuri etc.

Ne chinuim cu seceta [i culegem ce a mai r\mas”, spune Mitru Cri[an. “Am f\cut ceva porumb de siloz, dar f\r\ boabe. A fost destul de prost,18 - 20 de tone la hectar. Ne ajunge pân\ la anul. Am mai [i cump\rat...” Mitru Cri[an este fondatorul companiei Teletext, care cuprinde o ferm\ agricol\ de 1.300 de hectare de teren, o ferm\ de 1.500 de vaci Holstein, o fabric\ de procesare a laptelui sub numele Diami, brandul lactatelor din B\r\gan, cu 160 de angaja]i. Este un vechi specialist în zootehnie. A fost director la combinatul de porci Combil de la Slobozia, al doilea ca dimensiune din România, dup\ Comtim, în regimul cel\lalt. În 1994 a pornit propria afacere. “Cei mai mul]i ingineri de la noi au clacat în zootehnie de puturo[i ce erau”, spune pe [leau Mitru Cri[an. Ferma lui este amplasat\ lâng\ Slobozia [i acoper\ doar aproximativ 40% din necesarul de lapte al fabricii. Restul materiei prime este achizi]ionat de la furnizori. Face lactate atât sub brandul propriu, cât [i sub alte m\rci. Dar Teletext r\m=ne o afacere de familie, condus\ de Mitru Cri[an [i de 36

Diana, fiica lui. De aici [i numele Diami, Diana [i Mitru. Produc iaurturi, smântân\, brânzeturi [i concureaz\ pe rafturile magazinelor cu Albalact, Danone, FrieslandCampina etc. Unii fermieri din sud cump\r\ porumb boabe din Ucraina cu 80 de bani kilogramul, se pl=nge Mitru Cri[an. “Acolo este subven]ionat puternic porumbul din partea Uniunii Europene, nu ca la noi. Acum e foarte ieftin, fiindc\ era 1,80 - 2,20 de lei kilogramul. E de poman\. Nu po]i s\ produci porumb f\r\ 1,50 lei kilogramul”. Are 1.500 de vaci la muls, dar nu inten]ioneaz\ s\ mai creasc\ efectivele. “A zis ministrul Barbu c\ d\ 3.000 de euro pentru fiecare juninc\ p\strat\ în grajd. Ni[te mincino[i! Cine mai crede ce promite?” Produce 18-20 de tone de lapte pe zi cu propriile vaci, dar proceseaz\ zilnic 70 de tone de lapte. Fabrica Teletext nu prea merge nici ea frumos fiindc\ este criz\ de lapte, spune Mitru Cri[an.

“Pre]ul a crescut mai mult ca oricând în istoria României. A ajuns la 3,20 lei la poarta fermei. Ieri nu am putut s\ mai iau lapte de la fermierii români, f\r\ 3,20 lei pe litru, dac\ voiam s\ fac contract nou.” Cre[terea pre]urilor laptelui la por]ile fermelor este un proces natural cât\ vreme costul lactatelor s-a dublat în ultimii trei ani pe rafturile magazinelor. Prin urmare, vine o perioad\ benefic\ pentru cresc\torii de vaci, chiar dac\ ei traverseaz\ condi]ii foarte grele din cauza secetei [i a pre]urilor mari la energie [i inputuri. Activând în dubl\ calitate, de cresc\tor [i de procesator, Mitru Cri[an a lansat în anul 2024 dou\ proiecte de investi]ii pentru modernizarea tehnologiilor din fabric\ [i din ferma de vaci. Valoarea investi]iilor se ridic\ la 5 milioane de euro, bani proveni]i din fonduri europene. Compania Teletext a avut afaceri de 20 milioane de euro în 2022, ultimul an pentru care exist\ informa]ii publice, potrivit datelor Ministerului de Finan]e.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 33/2024

Alexandru Szekely a construit [i un abator Fermierul de la {ibot, jude]ul Alba, cunoscut în toat\ ]ara pentru purceii de calitate, livra]i peste tot, a închis cercul afacerii.

“Am investit într-o îngr\[\torie, întrun abator [i o carmangerie. Ne concentr\m pe industria alimentar\ pentru c\ este alt domeniu [i este altceva. Îngr\[\m doar 6.000 de porci, 2.000 pe serie, nu îngr\[\m to]i purceii pe care îi producem. Mergem pe modelul vechii Cooperative Muntenia. Deocamdat\, producem doar carcas\ la abatorul nostru”. Carmangeria este în curs de autorizare. Pre]ul porcului la poarta fermei a început s\ creasc\, dar fermierului i se pare dificil\ afacerea cu îngr\[\toria. “În ferma de reproduc]ie, avem acelea[i efective - 700 de scroafe. Neam concentrat pe performan]e, nu pe num\r. Am stat cumin]i [i mergem mai departe”, spune Alexandru Szekely. Nu a beneficiat de ofertele din legea reproduc]iei la porci. Nu a depus Profitul Agricol 33/2024

niciun proiect. Prefer\ consolidarea afacerii. “Vindem 1.000 de purcei pe lun\. Pre]ul purcelului a fost foarte mare, ajunsese la 110 euro, dar acum este în sc\dere. Nu [tiu care este motivul. A sc\zut cererea de purcei [i la nivel na]ional, [i pe plan european.” Oscila]iile pre]urilor la furaje nu afecteaz\ afacerea fiindc\ societatea produce [i cereale. P\rin]ii lui Alexandru Szekely se ocup\ de cultura mare [i se ajut\ reciproc. “Totdeauna am g\sit pre]ul mediu bun pentru ambele p\r]i. Nu vrem s\ omorâm agricultura. Când pre]urile au fost mici, noi am oferit pre]ul corect pentru cereale. Ne-am ajutat tot timpul. Sigur, p\rin]ii au alt\ societate [i tranzac]ion\m clar între noi”. Tân\rul fermier crede c\ numai 25% din fermele construite pe baza acestei legi vor mai func]iona. “Cre[terea porcilor presupune cooperarea între mai mul]i fermieri [i, în România, nu se poate realiza cooperarea între fermieri. În primul rând, pentru c\ nu suntem cu adev\rat fermieri. Suntem oameni de afaceri, care avem ferme. Este altceva [i oamenii de afaceri nu vor colabora niciodat\ între ei pentru c\ ei caut\ numai oportunit\]i, mul]i devin oportuni[ti pur [i

simplu. Fermierii colaboreaz\, oamenii de afaceri - niciodat\. Oamenii de afaceri sunt investitori, nu stau în ferme, au câte un [ef de ferm\, care st\ acolo. Exist\ prea pu]ini fermieri la noi în ]ar\. Tot timpul, cineva trebuie s\ fie deasupra [i, întro cooperativ\, nu este admisibil\ o asemenea percep]ie. To]i membrii trebuie s\ fim mai mult sau mai pu]in egali. Mai avem nevoie de educa]ie. Eu nu am intrat în nicio cooperativ\ fiindc\ nu am g\sit pe nimeni care s\ aib\ acelea[i interese. Este vorba de interese comune, nu de interesele mele. De aceea, am preferat s\-mi v\d de afacerea [i de familia mea. Ca s\ fie atractiv\, cooperativa trebuie s\ asigure lucrul la unison, iar membrii trebuie s\ accepte c\ nu se poate s\ câ[tige tot timpul. Mai [i pierdem împreun\, a[a cum câ[tig\m împreun\ [i s\ comunic\m mereu. E foarte greu s\ faci o echip\ de fermieri”. O ferm\ de reproduc]ie, administrat\ cum trebuie, poate fi un liant pentru o cooperativ\, crede Alexandru Szekely. “Eu sunt prea mic s\ devin un liant. De aceea, am preferat s\ ne integr\m.”

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE Silviu Mihai testeaz\ o sem\n\toare Horsch Avatar

Seceta prelungit\ îi determin\ pe mul]i s\ adopte tehnologii minimum till, strip till sau no till. Silviu Mihai, fermier din Ialomi]a, vrea s\ testeze o sem\n\toare de p\ioase Horsch Avatar, pe care s\ o poat\ folosi apoi membrii cooperativei din care face parte, Plaiuri B\r\gane.

ampania de var\ s-a desf\[urat f\r\ probleme deosebite. “Nu am for]at combinele, am recoltat p\ioasele, am dezmiri[tit cu Horsch Tiger [i ne-am apucat deja de sem\nat rapi]a, vreo 100 de hectare, pe suprafa]\ irigabil\. Am sem\nat cu Horsch Pronto [i a[tept\m ploaia. Dac\ nu vine, dau drumul la iriga]ii.” Zilele trecute, Silviu Mihai a discutat cu reprezentan]ii Horsch în România pentru o demonstra]ie în câmp cu sem\n\toarea Avatar pe 12 rânduri.

“Am recoltat deja 100 ha porumb de pe o suprafa]\ neirigat\ [i acolo

m-am gândit s\ facem testarea acestei sem\n\tori. Dar numai dac\ plou\ m\car 50 litri pe metru p\trat, cu 1520 litri nu-i de ajuns. Sper ca demonstra]ia s\ fie un real succes, cunosc performan]ele echipamentelor Horsch, iar o astfel de sem\n\toare ne va fi de mare ajutor în cooperativa noastr\.”

Constantin Curc\, reprezentant Horsch România, descrie Avatar ca pe un utilaj simplu care permite o for]\ de ap\sare de pân\ la 350 kg/br\zdar, ce poate asigura sem\natul într-un teren complet neprelucrat. Modelul Avatar SD (single disc) are o l\]ime de lucru de la 3,1 la 18 metri, o capacitate a bunc\relor simple de 2.800 - 3.500 litri, respectiv 3.800 5.000 litri la bunc\rele duble, un num\r 18 - 48 br\zdare, cu distan]a între rânduri de 16,7 cm. Sem\n\toarea poate fi operat\ eficient la viteze de lucru de 6-15 km/h, în func]ie de structura solului, [i are nevoie de o putere de la tractor de la 125 la 270 CP.

Br\zdarele single disc pot lucra în teren superficial sau deloc prelucrat [i cu multe resturi vegetal, la înfiin]area culturilor de cereale, în vreme ce br\zdarele dublu disc echipeaz\ în special sem\n\torile de culturi pr\[itoare. La acestea din urm\ exist\ op]iuni de dotare cu o serie de br\zdare dublu-disc, de la cele pentru sem\nat în sol preg\tit cu freza, unde nu este necesar\ o presiune mare, pân\ la br\zdarele pentru teren pu]in sau deloc prelucrat, unde presiunea pe br\zdar trebuie s\ fie mare. Reprezentantul Horsch România sus]ine c\ mul]i fermieri se gândesc s\ semene grâul bob cu bob, ca la culturile pr\[itoare, dar c\ aceste eforturi sunt mai mari decât rezultatele ob]inute. “Nu sem\natul perfect la distan]\ extrem de precis\ între boabe d\ produc]ii stabile, ci respectarea cu stricte]e a adâncimii de sem\nat. Avatar poate face asta, cu o eroare de cel mult de 2-3 milimetri”.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 33/2024

MA{INI & UTILAJE

Claas î[i extinde re]eaua de distribu]ie în România Claas continu\ dezvoltarea re]elei de distribu]ie în România, prin ajustarea zonelor de acoperire ale dealerilor s\i autoriza]i, asigurând atât acoperirea la nivel na]ional, cât [i operativitatea pe întreg teritoriul României.

mat din jude]ele> Teleorman, Arge[, Prahova, Dâmbovi]a, Giurgiu [i Bucure[ti-Ilfov.

Din 1 octombrie 2024, Claas va extinde aria de responsabilitate a partenerului s\u de distribu]ie Proinvest cu urm\toarele jude]e> Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj, Mehedin]i. Acestea se vor ad\uga la teritoriul deja deservit, for-

Agrocomer] Holding, un alt partener important al Claas, î[i va concentra activitatea în partea de vest a României [i în Transilvania, aria sa de responsabilitate fiind format\ în continuare din jude]ele> Timi[, Arad,

În strâns\ colaborare cu Claas, Proinvest va deservi zona extins\, inclusiv sudul României, [i va continua s\ î[i dezvolte propria re]ea de distribu]ie în aceast\ zon\.

Cara[-Severin, Bihor, Satu Mare, Maramure[, S\laj, Cluj, Bistri]a-N\s\ud, Mure[, Hunedora, Alba, Sibiu, Bra[ov, Covasna [i Harghita.

Serv Class, partenerul Claas care acoper\ partea de est [i sud-est a ]\rii, va continua s\ deserveasc\ zona sa de responsabilitate care este format\ din jude]ele> Br\ila, Gala]i, Buz\u, Vrancea, Ialomi]a, C\l\ra[i, Constan]a, Tulcea, Vaslui, Bac\u, Ia[i, Neam], Boto[ani [i Suceava.

Arpad DOBRE

Fertilizare cu precizie japonez\ Cele patru game de ma[ini de fertilizat Kubota din portofoliul Agri-Alian]a sunt echipate cu sistem de împr\[tiere RotaFlow care asigur\ o calitate [i o precizie optim\ de împr\[tiere a îngr\[\mintelor, chiar [i în condi]ii de vânt.

Gama DSC include ma[ini de fertilizat cu bunc\re cu capacit\]i cuprinse între 700 [i 1.400 litri [i permite împr\[tierea pân\ la 21 m. Modelele DSM, cu bunc\re cu capacit\]i între 1.100 [i 2.000 litri, pot fertiliza pe o l\]ime de lucru de pân\ 40

la 28 m. Aceste echipamente pot fi dotate cu un sistem de cântar ce asigur\ o împr\[tiere precis\, independent de viteza de lucru.

Prin aceasta, ma[ina de fertilizat controleaz\ automat închiderea [i deschiderea de tronsoane de 2 m, eliminând orice suprapunere.

Gama DSX este echipat\ cu bunc\re de la 1.500 la 2.800 litri, iar îngr\[\mintele pot fi împr\[tiate pe o l\]ime de lucru de pân\ la 54 metri.

Arpad DOBRE

În topul gamelor se pozi]ioneaz\ modelele DSX-W [i DSX-W GEOspread cu capacitate de la 1.500 la 2.800 litri [i o l\]ime de lucru de pân\ la 54 m. Aceste modele beneficiaz\ de cea mai recent\ tehnologie Kubota. Sistemul de cânt\rire este asigurat în dotarea standard [i poate chiar fi completat, datorit\ tehnologiei Isobus [i sistemului GPS, cu op]iunea GEOspread. Profitul Agricol 33/2024

MA{INI & UTILAJE

Alin Luculeasa continu\ lupta cu AFIR Alin Luculeasa, fermier din Vaslui, continu\ lupta cu AFIR, institu]ie care i-a aprobat proiectul cu acte în regul\, apoi tot cu acte în regul\, l-a anulat pe motiv de "condi]ii artificiale", dup\ ce tân\rul contractase deja un împrumut de 300.000 de euro. Ratele curg, conturile sunt blocate, iar fermierul risc\ falimentul, de[i a ob]inut câ[tig de cauz\ în prim\ instan]\.

lin Luculeasa a depus în decembrie 2021 la AFIR un proiect de finan]are pentru achizi]ia unui tractor de 220 CP, o sem\n\toare de pr\[itoare, o dron\ de aplicare de pesticide [i o sta]ie meteo inteligent\.

În decembrie 2022 a semnat contractul de finan]are, cu o valoare total\ ini]ial\ de 220.000 euro, iar statul oferea atunci 70% din finan]are. Din cauza devaloriz\rii [i scumpirii utilajelor, valoarea proiectului s-a ridicat la 300.000 euro, iar sprijinul real a ajuns, de fapt, la aproximativ 50%. Alin a luat credit [i a achizi]ionat utilajele, urmând s\ achite 150.000 euro dup\ primirea banilor de la AFIR, iar restul, în 7 ani, în rate. La câteva zile de la aprobarea [i semnarea contractului, apoi virarea banilor, în urma unei vizite în ferm\ Profitul Agricol 33/2024

pentru a vedea utilajele, reprezentan]ii AFIR au emis un proces-verbal în care constatau existen]a unor “condi]ii artificiale”. Din acel moment a început calvarul lui Alin. Conturi blocate, interdic]ie ini]ial\ de a folosi utilajele, ratele la credit curg. Tân\rul a dat în judecat\ AFIR, cerând anularea procesului-verbal, [i ANAF, care îl execut\ silit [i-i blocheaz\ conturile. Demersul s\u pare s\ fie în favoarea sa. “Am primit azi (29 august - n. red.) documentul prin care judec\torul a decis anularea procesului-verbal de la AFIR, dar a respins cererea mea pentru daune morale. M\ voi consulta cu avocatul, ca s\ stabilim pa[ii de urmat.”

Cazul lui Alin a ajuns, dup\ ce a fost publicat în revista noastr\, [i la o televiziune, iar reprezentan]ii AFIR au ]inut în mod expres s\ dea o replic\. Au scris de pe pagina oficial\ de socializare a institu]iei c\tre cea a televiziunii cu profil agricol c\, dup\ ce decizia va ajunge la ei, o vor ataca în instan]\. “În prezent, mai pot accesa conturile doar pentru banii de la APIA, în curând s-ar putea s\ nu mai am bani pentru utilit\]i în ferm\. Va fi foarte r\u dac\ nu se rezolv\ situa]ia în acest an, nu pot s\ m\ apuc de treab\ în 2025 dac\ nu am bani. Dar nu m\ las”, ne-a spus Alin Luculeasa.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Noi echipamente Poettinger pentru prelucrarea solului [i sem\nat Compania austriac\ Poettinger a lansat recent o serie de echipamente [i utilaje noi, de la pluguri [i grape rotative la cultivatoare [i sem\n\tori, în diferite combina]ii.

Vi le prezent\m pe toate pe scurt, urmând ca în edi]iile urm\toare s\ detaliem fiecare echipament în parte.

Plugul reversibil purtat din gama Servo 2000 este un echipament u[or, cu 3 sau 4 trupi]e, ce poate fi operat eficient chiar [i cu tractoare de 130 CP. Varianta Servo 200 P dispune [i de func]ia de reglare hidraulic\ a l\]imii brazdei, iar Servo 200 N este dotat cu sistemul Nova de protec]ie la bolovani. Plugul Servo 4000 a primit o nou\ func]ie op]ional\ On-Land. Prin aceasta, bara de trac]iune ata[at\ în cele trei puncte de prindere permite tractorului s\ mearg\ cu ro]ile din dreapta, respectiv stânga, atât în brazd\, cât [i în afara ei, cu toate ro]ile pe terenul nearat, îmbun\t\]ind trac]iunea. Grapa rotativ\ Lion V 6040, de greutate medie, pliabil\ este destinat\ 42

oper\rii cu tractoare de pân\ la 320 CP, noutatea fiind l\]imea de lucru de 6 metri.

Viteza frezelor poate fi reglat\ în func]ie de structura solului [i condi]iile din teren.

Dezmiri[titorul Plano VT 6060 este, practic, un cultivator tractat cu l\]ime de 6 metri [i 6 rânduri de organe active. Prelucreaz\ superficial miri[tea pân\ la adâncimea de maximum 15 cm [i este ideal pentru conservarea apei în sol, prevenirea eroziunii, distrugerea mecanic\ a buruienilor [i înglobarea culturilor de acoperire în p\mânt.

Cultivatorul compact Fox 3000 D este un echipament u[or de tractat care permite reducerea consumului de carburant concomitent cu prelucrarea corespunz\toare a miri[tii sau a terenurilor arate.

Noutatea este oferit\ de sistemul hidraulic de ajustare a adâncimii de lucru, o echipare op]ional\ care spore[te productivitatea cultivatorului.

Dac\ la acestea se mai adaug\ [i bunc\rul de semin]e Tegosem 200, rezult\ o combina]ie de sem\nat eficient\ pentru culturi de acoperire.

Sem\n\torile Aerosem VT [i FDD. Sem\n\torile pneumatice tractate Aerosem VT 5000 DD [i 6000 DD, cu l\]imi de lucru de 5 [i 6 metri, sunt echipate cu sistemul Profiline confort, care controleaz\ toate func]iile hidraulice ale acestor utilaje. Gama Aerosem FDD dispune de o nou\ bar\ de br\zdare, cu 15 cm între rânduri, [i este alimentat\ cu semin]e dintr-un bunc\r frontal presurizat, montat în fa]a tractorului. Acest bunc\r permite aplicarea simultan\ a dou\ materiale diferite (semin]e [i fertilizant).

Arpad DOBRE Profitul Agricol 33/2024

MA{INI & UTILAJE

Cultivator-scarificator în benzi, cu fertilizare Terrastrip ZN produs de cehii de la Bednar este o combina]ie de scarificator [i cultivator pentru prelucrarea în benzi a solului, adecvat pentru cultivarea de adâncime pentru înfiin]area culturilor pe rânduri. Echipamentul permite cultivarea în benzi cu o distan]\ între rânduri de 70-75 cm, la adâncimi de 22-55 cm, pe l\]ime de lucru de 5,6 metri. Este pliabil, l\]imea de transport nu dep\[e[te 3 metri, iar necesarul de putere este de 300-460 CP.

Avantajele prelucr\rii în benzi sunt înc\lzirea mai rapid\ a benzilor de sol prelucrate, aerarea acestora, reducerea eroziunii, o absorb]ie mai bun\ a apei în compara]ie cu sem\natul direct [i faciliteaz\ aplicarea ]intit\ a îngr\[\mintelor minerale sau organice în benzile cultivate. Terrastrip ZN poate fi echipat fie cu ancore Active-Mix cu efect excelent

de afânare [i amestecare, fie cu ZeroMix ce asigur\ aerarea f\r\ amestecarea activ\ a solului. Nivelarea solului se face cu t\v\lugul Cutpack, construit din o]el masiv. Afânarea este completat\ cu fertilizantul, plasat la diferite adâncimi [i aplicat în zona r\d\cinii culturii, direct în benzile prelucrate. Pentru aceasta sunt disponibile bunc\rele purtate Ferti-Box FB_F, cu capacitate de 1.900-2.200 de litri, Ferti-Cart FC, cu o capacitate de 3.500 de litri, respectiv Combo System CS, bunc\rul tractat pe cadru cu dou\ compartimente de câte 5.000 de litri fiecare, pentru aplicarea a doi fertilizan]i diferi]i.

Arpad DOBRE

Qualidisc Farmer pentru dezmiri[tire [i sem\nat 2 în 1 AgroConcept, importator al m\rcii Kverneland, a efectuat o serie de demonstra]ii în ferme cu utilaje pentru prelucrarea solului, printre care [i Qualidisc Farmer. Gama are l\]imi de lucru de la 2 la 6 metri, asigur\ cultivarea la mic\ [i mare adâncime, precum [i preg\tirea patului germinativ, concomitent cu sem\natul culturilor fixatoare de azot, ce reduc costurile cu fertilizarea. Grapa poate prelucra solul la viteze de 18 - 20 km/h. Gama Qualidisc Farmer este versiunea mai u[oar\ a Qualidisc Pro pentru o utilizare pân\ la 10 cm adâncime. Versiunile purtate sunt cu 15% mai u[oare, iar cele tractate, cu 7%, ideale pentru reducerea compact\rii solului Profitul Agricol 33/2024

[i pentru economisirea carburantului. Exist\ 3 modele diferite de Qualidisc Farmer. Vorbim de modele rigide de la 2 la 4 m l\]ime de lucru, cu necesar de putere de pân\ la 200 CP. Urmeaz\ cele rabatabile, cu l\]imi de

lucru de la 4 la 6 m [i un necesar de putere de pân\ la 300 CP, iar cele tractate, cu l\]imi de 4-6 m, au nevoie tot de 300 CP de la tractor.

Arpad DOBRE

PAGINA DE HOBBY La zbor, în miez de Gustar Pe meleagurile noastre, la Sânt\m\ria Mare se deschide sezonul de vân\toare la treisprezece specii de p\s\ri, [i anume la cioar\-desem\n\tur\, gâsc\-de-var\, graur, gugu[tiuc, prepeli]\, [apte soiuri de ra]e [i turturic\. Dintre toate, m\ voi opri aici [i acum la prepeli]\, care, în pofida dimensiunilor ei reduse, suscit\ interesul majorit\]ii vân\torilor de pan\. În elanul lor, ace[tia par s\ uite c\, în miez de Gustar, iau în c\tare numai pitpalaci autohtoni< ciochinarele se vor împlini mai târziu, c\tre echinoc]iul de toamn\, pe seama pasajului dinspre miaz\noapte, în escal\ pe drumul c\tre sud. A[a se face c\, la ora aceasta, de sub nasul câinelui se pot ridica în zbor [ov\ielnic clo[cu]e mimând bete[ugul ori ciriplii cât nuca, pentru cru]area c\rora de aprigul prepelicar suntem sili]i s\ cheltuim energie [i nervi. Ploile din ultima perioad\ au favorizat dezvoltarea exploziv\ a vegeta]iei care, pe alocuri, a devenit dea dreptul luxuriant\. Pe suprafe]ele cultivate, utilajele agricole înc\ trebuie s\ înfrunte un p\mânt îmbibat cu ap\ pân\ la satura]ie. Pârloagele cotropite de felurite buruieni au devenit o adev\rat\ jungl\. Oricât de robace, câinele scotocitor are [i el o misiune grea, iar, de multe ori, aretul s\u la vreo pas\re nev\zut\ abia dac\ este b\nuit, prin încremenirea coamelor ierb\riei. Un bun semnalizator al activit\]ii lui prin desi[uri sunt acum vârfurile plantelor, care tremur\ în func]ie de insisten]a companionului nostru patruped în febra c\ut\rii. Iat\, Marck, brac sârmos de vi]\ nobil\ (cu patalama), s-a avântat în marea de clorofil\, ridicând, dup\ zece minute de trud\, un cristel-decâmp. În zborul greoi, îi v\d picioarele atârnându-i inconfundabil. 44

Nici nu ridic pu[ca. E rara avis, la propriu. {tiu c\ are me[te[ugul de a înnebuni câinele> face arabescuri, alergând pe c\r\ri întortocheate prin ierburi, cu bucle [i noduri complicate, pân\ la epuizarea urm\ritorului. Se ridic\ doar în al doisprezecelea ceas, pentru a se l\sa nu prea departe [i a-[i reîncepe, la nevoie, n\ucitorul dans.

Pe vremea când era îng\duit, am împu[cat doi, dintre care unul m\ vegheaz\ [i azi, naturalizat, de la în\l]imea bibliotecii. Mi-a luat o jum\tate de ceas s\-l recuperez din costreiul înalt< Molda, cockeri]a mea de atunci, capitulase de mult, cu urechile înc\rcate de ciulini. Ar\ta ca un arici. Am g\sit pas\rea în[urubat\ întrun cotlon de nep\truns, dup\ ce culcasem cu cizmele câ]iva metri p\tra]i de buruieni înalte pân\ la brâu. Prepeli]ele pot fi oriunde [i nic\ieri. Câ]iva coco[ei î[i picur\ dactilii cântecului matinal, undeva la grani]a miri[tii cu dunga tremur\toare a unei porumbi[ti. Ne-am alc\tuit o

linie, cât de cât, înotând tuspatru prin lanul de buruieni, în urma câinilor, afla]i nu departe, în avangard\. Din loc în loc, în func]ie de configura]ia terenului, ni se deschid în fa]\ mici lumini[uri, în locurile unde pân\ nu demult b\ltise apa. Acolo, vegeta]ia e pipernicit\ [i putem, în sfâr[it, s\ facem câte o halt\ de ajustare, dup\ r\zboiul istovitor cu frunzele înc\rcate de rou\, care ne-au udat ve[mintele pân\ la subsuori. Curând, ne d\m seama c\ pu]inele noastre oaze de repaus sunt râvnite [i de micile galinacee de care ne legaser\m toate speran]ele zilei. G\sim acolo chiar [i cove]ile cât un c\u[ de lingur\, unde s-au sc\ldat, dup\ obiceiul neamului, profitând de ]\râna zbicit\ de soare. Ne zboar\ câteva prepeli]e mature, cu traiectorii dintre cele mai nea[teptate, prilej ca toate pu[tile s\ le salute, cu mai mult sau mai pu]in efect. Dimorfismul lor sexual fiind practic insesizabil de la distan]\, constat\m, la o cercetare sumar\ a p\s\rilor c\zute, c\ majoritatea sunt masculi, ceea ce nu poate decât s\ ne bucure. Dup\ explorarea celor mai multe dintre locurile cu vegeta]ie scurt\ întâlnite în cale, la marginea porumbi[tii ne adun\m pentru un scurt bilan]. Ciochinarele arat\ mul]umitor. În schimb, câinii sunt vl\gui]i, asemenea nou\, dup\ efortul de a rupe în piept zidul de buruieni, în b\taia tot mai înte]it\ a soarelui de august. A[a c\, pe la ora unsprezece, ne g\sim deja la ma[ini, cu sentimentul unei „deschideri” dintre cele mai reu[ite. Convenim s\ revenim în septembrie, aici, la Dorm\runt, pe unde trece unul dintre cele mai importante fluvii ale migra]iei prepeli]elor din Europa, c\tre Africa.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 33/2024

PAGINA DE HOBBY

A doua deschidere la ra]e Dac\ la Sânt\m\ria Mare s-a deschis sezonul de vân\toare la treisprezece specii de p\s\ri, dintre care [apte de anatide (ra]a fluier\toare, ra]a cu cap castaniu, ra]a pestri]\, ra]a sun\toare, ra]a lingurar, ra]a suli]ar [i ra]a cu cap negru), la 1 septembrie se adaug\ alte trei> ra]a mic\, ra]a cârâitoare [i, cea mai râvnit\, ra]a mare. Abia dup\ dou\ s\pt\mâni li se va al\tura [i a unsprezecea îng\duit\ de lege la noi – ra]a mo]at\. Din cele peste patru decenii de vân\toare, dou\ treimi le-am petrecut cu prec\dere în preajma întinderilor de ap\. P\s\rile acvatice de pasaj exercit\ o adev\rat\ fascina]ie asupra vân\torului pasionat de tirul la zbor. B\lt\re]ii tagmei sunt cu totul altfel decât glon]arii. De obicei, ei vâneaz\ cu aceea[i pl\cere [i la câmp ori pe dealuri molcome, pre]uind în egal\ m\sur\ discre]ia prepeli]ei sau a sitarului [i impetuozitatea fazanului. Dar sadoveniana împ\r\]ie a apelor are parfumul ei inconfundabil. El este un subtil cupaj, alc\tuit, printre altele, din fo[netul stufului ve[ted, din valuri mici [i gr\bite, din miros de mâl, din r\s\rituri [i amurguri trecute prin toate nuan]ele [i culorile spectrului luminii. Apoi, se adaug\ glasurile [i fluieratul aripilor purt\toare de p\s\ri [tiute ori ne[tiute, iluzii, n\luciri ale v\zduhului [i ale apei sau doar n\dejdi ale omului cuib\rit în vegeta]ia pipernicit\, cu pu[ca [i câinele lâng\ el. Dintotdeauna [i pretutindeni, senza]ia a[tept\rii e aceea[i> clipele curg încet, sentimentul dilat\rii timpului este tot mai acut, p\s\rile a[teptate amân\ parc\ la nesfâr[it momentul profil\rii pe cer, ivindu-se de regul\ pe nea[teptate, în plin\ reverie sau resemnare. Cele mai pline de culoare sunt ie[irile în locuri necunoscute. Totul e inedit, de la peisaj pân\ la cei care î]i Profitul Agricol 33/2024

deschid por]ile noului univers. Când l-am v\zut pe nea Ghi]\ Suru, paznic al unei b\l]i de pe meleaguri br\ilene, mi-am dat de îndat\ seama c\ ziua va fi una cu totul special\. N-a[ putea s\ spun de ce. Mucalit, dezinvolt, st\pân pe barca lui dotat\ cu o gaur\ mai mult decât ar fi putut acoperi dou\ perechi de mâini, m-a postat, la vreo opt sute de metri de mal, într-un stand

mari mi-a dat de veste, prin [uieratul tot mai înte]it al zborului, c\ se apropie de mine. Încercam s\ le ghicesc traiectoria. Când le-am z\rit ca pe ni[te n\luci în auror\, am slobozit focurile. Unul din r\]oi a c\zut la nici zece metri de mine. Apoi, m-a survolat un nori[or de sarsele. Am ag\]at una, cu ]eava stâng\, full-chocke, ceea ce m-a f\cut

lacustru foarte ingenios conceput< între patru stâlpi lungi, b\tu]i în p\mântul de sub cei doi metri de ap\ [i de mâl din marginea lacului, s-a construit o platform\ din scânduri, cu parapet de stuf pe trei laturi, înalt de aproape un stat de om, cu deschidere c\tre r\s\rit. Cele cinci asemenea alc\tuiri erau amplasate, la dou\ sute de metri una de alta, în ghioluri m\rginite de un brâu lat de papur\. Când m-a l\sat pe insula mea de nici doi metri p\tra]i, l-am întrebat, pân\ s\ se mistuie în bezn\, la ce or\ s\ m\ a[tept a fi recuperat. Mi-a spus c\ pe la zece. Oricum, acolo, telefonul mobil îmi era cu totul inutil. O vreme, i-am auzit vâslele clipocind în unde< apoi, s-a a[ternut lini[tea. Nu cu mult dup\ ce începuse a se cr\pa de ziu\, am auzit primele focuri dinspre vecinii mei nev\zu]i. Balta se trezea tumultuos. Un pâlc de ra]e

s\ fiu tare mândru în singur\tatea mea. Au mai trecut bâtlani, ielcovani [i câteva forma]ii de cormorani mari. Ni[te corle trompetau ascu]it. Cristeii [i li[i]ele b\teau apa, la marginea p\puri[ului. Apoi, s-a l\sat lini[tea. Dup\ un timp, mi-am dat seama c\ nea Ghi]\ trebuia s\ se arate de mult. Balta intrase în acalmie. Nici dinspre vecini nu se auzea vreun foc. Am num\rat nori, am p\strat leg\tura vizual\ cu „trofeele” mele purtate de valuri c\tre limanul stufului, am urm\rit traiectoria soarelui palid, miam f\cut ordine în gânduri. Robinson e[uat pe-o insul\ cât palma, m-am bucurat s\ z\resc, dup\ trei ore lungi, musca b\rcii salvatoare, crescând la orizont. R\m\seser\ suspenda]i cu ma[ina în [leaurile drumului de sub dig...

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN

Nici ciocolata nu va mai fi f\cut\ din cacao adev\rat\ Ciocolata p\[e[te rapid pe urmele c\rnii printate ;n laborator. Schimb\rile climatice, defri[\rile, noile boli ale arborilor-de-cacao au f\cut suficien]i oameni s\ fie preocupa]i de apocalipsa banalului praf de cacao. Iar unii caut\ modalit\]i prin care s\ produc\ mai mult\ cacao, dar nu natural\, ci artificial\, ;n laborator.

California Cultured este o astfel de companie care cre[te cacao din culturi de celule. Deocamdat\ nu ;[i v=nd produsele, dar crede]i c\ va mai dura mult? Cercet\torii lor spun c\, pun=nd celule din boabele de cacao într-o cuv\ cu ap\ cu zah\r, ele se reproduc mai repede [i boabele ajung la maturitate într-o s\pt\mân\, în loc de [ase pân\ la opt luni, cât dureaz\ recoltatul tradi]ional. În plus, acest procedeu nu are nevoie de atât de mult\ ap\ sau munc\ intens\. Spre deosebire, cei de la Planet A Foods, o companie din Germania, au plecat de la ideea c\ gustul ciocolatei este rezultatul procesului de fermentare [i pr\jire a boabelor de cacao, nu de boabele în sine. În consecin]\, au testat o gam\ larg\ de ingrediente, variind de la m\sline [i pân\ la alege marine, pentru ca la final s\ aleag\ un amestec de ov\z [i semin]e de floareasoarelui, pe baza c\ruia au pus la punct o alternativ\ cu gust de ciocolat\. Iar Celleste Bio din Israel ia culturi de celule din boabe de cacao pe care le cre[te în laborator [i produce pudr\ 46

[i unt de cacao. În câ]iva ani, compania se a[teapt\ s\ poat\ produce cacao, [i poart\ negocieri deja cu produc\torii ciocolatei Cadbury. În ceea ce prive[te California Cultured, firma vrea s\ cear\ permisiunea Agen]iei pentru Alimente [i Medicamente (FDA) din SUA s\ î[i denumeasc\ produsul drept ciocolat\. Arborii de cacao cresc într-o zon\ ;ngust\, cuprins\ între 20 de grade latitudine nordic\ [i sudic\ de ecuator, în regiuni c\lduroase [i cu ploi abun-

dente, ;n Africa de Vest [i America de Sud. Dar pia]a ciocolatei este uria[\, cu vânz\ri de peste 25 de miliarde de dolari numai în SUA. Iar pre]ul boabelor de cacao a explodat la începutul anului, ca urmare a cererii [i a problemelor ap\rute la culturile din Africa de Vest, regiunea responsabil\ pentru cea mai mare parte din produc]ia mondial\ de cacao.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Arz\tor cu alimentare de la butelie – Creeaz\ ambian]a r\sf\]ului< 2) A intra în detalii< 3) Arde la ochi – Sport 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 practicat în regate< 4) N-ai vrea s\-i vezi – 1 În\l]imile p\durilor de conifere< 5) Loc ocupat de un ciclist – Oferit de solist< 6) 2 Garaj pentru biciclete – A trece în anex\< 3 7) A face pe papagalul – Centru foto! 8) 4 A arunca noroi – Aflat\ la ie[irea din Ma5 maia! 9) Are girul oficial< 10) Reduse ca 6 vitez\.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 32 ORIZONTAL: RACUSORI - A<

ABUZIV - LAN< SAT - RACITA< ATARE - LARG< TU - ANTICAR< TALERE GA< VACI - INFAM< A - REPETATA< CIURAR - DOR< SATIRIZARE.

VERTICAL: 1) Greut\]i pentru cântare< 2) I s-a d\râmat mina – Piticul din Renania! 3) A oferi camera – Face nod la batist\< 4) Aripi de hultan! – A realiza expedi]ia< 5) Luna cire[elor – D\ culoare unor întreceri< 6) Cea f\r\ pereche – Nici cai, nici m\gari< 7) A merge pe vârfuri – Debut interpretativ! 8) Ascun[i în grab\ – Dat\ în folosin]a curent\< 9) Înregistrat pentru retur< 10) Creeaz\ o existen]\ mai pl\cut\. Profitul Agricol 33/2024