Profitul Agricol nr. 34, din 15 septembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 34 din 15 septembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 34/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Taxonomia, noua armå europeanå de distrugere în maså a fermelor Un nou concept aiuristic a fost lansat din laboratoarele bruxelleze ¿i se pråvåle¿te spre fermele europene precum un bulgåre de zåpadå ce cre¿te în dimensiune, greutate ¿i vitezå, pe måsurå ce se rostogole¿te la vale, din vârful muntelui. E vorba de taxonomie. În defini¡ia exper¡ilor DG Agri, taxonomia este: “Un sistem de clasificare pentru a stabili defini¡ii clare a ceea ce este o economie durabilå din punct de vedere ecologic”. Dacå nu a¡i în¡eles mare lucru, nu vå face¡i griji: nimeni nu în¡elege, fiindcå probabil acesta este ¿i scopul. De fapt, Comisia Europeanå se stråduie¿te så taie adânc în finan¡årile pentru agriculturå. Nu vrea så o facå asumat, transparent, ¿i atunci inventeazå concepte precum taxonomia, pentru a stabili cå fermele nu sunt afaceri sustenabile din punct de vedere ecologic, ca atare nu trebuie så beneficieze de fondurile destinate economiei durabile. Daniel Guéguen, fost secretar general al Copa-Cogeca, comparå limbajul taxonomic cu “newspeak”-ul orwellian: o în¿iruire de cuvinte goale de con¡inut, menite så suprime logica ¿i criticile.

“M-a impresionat volumul de texte pregåtite de Comisie: raportul tehnic ajunge la 420 de pagini, proiectul de act delegat ¿i cele douå anexe ale sale 500 de pagini, iar råspunsurile la întrebårile frecvente 150 de pagini! Cu cât citeam mai multe aceste documente, cu atât le în¡elegeam mai pu¡in. Mi-am întrebat contactele ¿i am constatat cå nu sunt singurul care se simte neputincios în fa¡a acestui potop birocratic”.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

De fapt, suntem în fa¡a unui simptom al orbirii ideologice, a credin¡ei nestråmutate în ecologia planetarå.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Robert VERESS

Profitul Agricol 34/2021

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Ma[ini & utilaje

Evenimentele s\pt\m=nii Cu un secretar de stat mai pu¡in 7

Europenii ¿i compromisul între exporturi ¿i importuri

FrieslandCampina, 150 de ani de la înfiin¡are

Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Legea vânzårii terenurilor

Corteva investe¿te în biofungicide

Avertismentul COCEREAL: UE va ajunge så importe cereale

Men¡inerea taxei anti-dumping la îngrå¿åminte

O culturå de rapi¡å semånatå în strip-till

Interzicerea exportului de animale vii

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Asocia]ii profesionale Ce este taxonomia europeanå Clubul Fermierilor lanseazå Antreprenor în Agricultura 4.0

 16   18

Culturi vegetale Cea mai sigurå cale de combatere

Bio Danubiana, o cooperativå ecologicå

Arvalin, pentru combaterea ¿oarecilor-de-câmp

Starea câmpului, între recoltatul porumbului ¿i semånatul rapi¡ei

Atac de Athalia rosae

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Ziua Porumbului, unde vine “toatå floarea cea vestitå” Agricultura 4.0 Instrumente financiare Fertilizare pe alese

Noi metode de luptå împotriva dåunåtorilor Eliminarea dåunåtorilor din depozite

27 29 29 30

Cre[terea animalelor

Poettinger Terria, alternativa la plug

Ziua Porumbului, cu utilaje multe ¿i puternice

UTILBEN: cele mai bune solu¡ii pentru programul “Tânårul Fermier” 44

Opinie Så fie Siberia viitorul grânar al lumii?

Informa]ii externe Biden promite scåderea pre¡urilor la carne

Un nou protest al fermierilor indieni

Focar de gripå aviarå în Fran¡a

Pe¿tele a ajuns un aliment de lux în China

Pagina de istorie Un castelan cu greblå ¿i tractor

Hobby Carniprod - o fermå distruså de ne¿tiin¡a autoritå¡ilor

Orga pådurii

O ro¿ie cât un pepene

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Cu un secretar de stat mai pu]in Miercuri, pe 8 septembrie, pe searå, premierul Florin Cî¡u anun¡a în direct, la televizor, cå va demite to¡i secretarii de stat numi¡i de USR Plus. Pu¡in mai târziu, Monitorul Oficial publica decizia prim-ministrului. George Cå¡ean (foto), trimis de USR Plus la Agriculturå, era al 14-lea din listå. Cå¡ean poveste¿te cå a aflat de decizie de la televizor. Abia a doua zi a avut o confirmare oficialå. ¥n linia partidului din care face parte, ¿i el spune zilele acestea cå devenise dificil de colaborat cu premierul, nu cu PNL, ¿i trateazå demiterea lui ¿i a colegilor ca pe un act nejustificat de råzbunare politicå. Cå¡ean a avut un mandat scurt, de doar 6 luni, dar nu lipsit de ¿icane. A a¿teptat actul numirii câteva såptåmâni mai mult decât colegii lui. Din prima zi în minister a fost ¡inta unui lin¿aj mediatic, apoi a constatat cå nici PNL-ul nu-l înghite prea bine ¿i a fost marginalizat rapid de ministrul Oros. Aståzi, când nu mai face parte din stafful ministerului, îi este mai u¿or så recunoascå faptul cå devenise un fel de back-up al altui secretar de stat, iar dialogul cu ¿eful lui, ministrul, era sub¡ire. A fost, a¿adar, un marginalizat întrun minister ¿i mai marginalizat, cåci este de notorietate cå premierul nu-l are la inimå pe ministrul Oros. Dintre proiectele pe care le påstreazå în mapa profesionalå ¿i pe care ar vrea så le ducå mai departe, aminte¿te de schemele na¡ionale de calitate, cu accent pe Laptele de Fân, recuProfitul Agricol 34/2021

noa¿terea la nivel european a pepenilor de Dåbuleni ¿i a cartofului de Covasna. O altå preocupare a fost pentru func¡ionarea Punctelor Gastronomice Locale, care, crede el, pot reînvia vilegiaturismul sau agroturismul. Legislativ, cåuta så aducå câteva modificåri la OUG 34/2013 (cea privind paji¿tile permanente ¿i på¿unile comunale). Subiect sensibil, cu mizå politicå mare, cåci ar fi lovit în primari. Cå¡ean spune cå în 2020 a desfå¿urat o campanie de identificare a contractelor pe på¿unile comunale. Actele i-au confirmat legåturile dintre concesionari ¿i primari, cu mizå pe subven¡ie. Ar fi vrut så facå un Registru al Paji¿tilor, dupå modelul Radarului Pådurilor, dar n-a mai apucat. Pentru viitorul apropiat, ¿i-a propus så se întoarcå acaså, la Rotbav, în jud. Bra¿ov, unde are o fermå împreunå cu cei doi fra¡i. Spune cå va råmâne activ în re¡eaua de politici publice agricole a USR Plus ¿i sperå cå în 2024 va candida din nou, senator sau deputat, poate cu mai mult succes.

Andrei OSTROVEANU

Al treilea Congres European al Sorgului Sorghum-ID, asocia¡ia europeanå de promovare a sorgului, organizeazå, pe 12 ¿i 13 octombrie, a treia edi¡ie a Congresului såu european. Va avea loc la Centrul de Congrese Pierre Baudis din Toulouse, Fran¡a, ¿i va reuni aproximativ 250 de speciali¿ti în sorg din toatå Europa. Cu accent pe dezbatere, va oferi oportunitatea exper¡ilor så facå schimb de informa¡ii cu privire la progresele înregistrate în dezvoltarea pie¡elor de desfacere. Suprafe¡ele de sorg au înregistrat o cre¿tere constantå în ultimii patru ani. În 2020, pentru prima datå au fost produse în Europa mai mult de un milion de tone de sorg. ¥ncå o bancå semneazå cu AFIR EximBank ¿i AFIR au semnat un acord de colaborare cu scopul de a accelerarea procesul de absorb¡ie a fondurilor europene alocate prin PNDR în perioada de tranzi¡ie 2021 - 2022. Pentru aceastå perioadå AFIR mai are la dispozi¡ie fonduri pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå în valoare totalå de 3,28 miliarde de euro. Tractoare furate ¿i gåsite, în Timi¿ Douå tractoare, împreunå cu un disc, în valoare de 200.000 de euro au fost furate, în noaptea 2-3 septembrie, dintr-o fermå din satul Petroman, ora¿ul Ciacova, jude¡ul Timi¿, aflat la 30 de km de Timi¿oara. Utilajele erau parcate într-o curte aflatå chiar în centrul satului, iar lovitura a fost datå imediat dupå ce proprietarul s-a întors din câmp, la miezul nop¡ii, ¿i s-a culcat. Cazul a ajuns pe mâna speciali¿tilor de la Biroul de Investiga¡ii Criminale Timi¿. Apoi tractoarele au fost våzute în Saco¿u Mare, spre Verme¿, iar cåutårile s-au îndreptat spre acea zonå. Dupå câteva zile de cåutåri, la care au participat foarte mul¡i såteni, a fost gåsit discul, abandonat într-o râpå. Spre finalul zilei au fost gåsite ¿i tractoarele, ascunse într-o pådurice. Poli¡ia nu a reu¿it så gåseascå amprente. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Alian]a pentru Agricultur\ [i Legea vânz\rii terenurilor ¥n timp ce zgomotul de fond este dominat de criza din guvern, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, mai pu¡in APPR, trage un semnal de alarmå asupra proiectului de modificare a Legii vânzårii terenurilor.

arcurgând proiectul, asocia¡iile au ajuns la concluzia cå acesta intervine asupra unei legi organice, care a fåcut obiectul unor consultåri ¿i dezbateri intense ¿i care a fost deja trecutå prin filtru Cur¡ii Constitu¡ionale, cu privire la anumite aspecte reclamate de cåtre actualii ini¡iatori, legea fiind promulgatå de Pre¿edintele României ¿i intratå în vigoare la 13.10.2020. Redåm mai jos mesajul Alian¡ei.

“Consideråm total neadecvatå ¿i lipsitå de fairplay atitudinea Comisiei Juridice de Senat, care a refuzat dezbaterea ¿i a for¡at trecerea tacitå a proiectului în varianta ini¡iatå, de¿i au fost transmise nenumårate solicitåri din partea organiza¡iilor de fermieri, care au men¡ionat cå doresc dezbateri. Obiectivul principal al Legii nr. 17/2014 privind unele måsuri de reglementare a vânzårii terenurilor agricole situate în extravilan, actualizatå la zi, este så reducå ¿i så combatå specula cu terenuri ¿i fenomenul de acaparare a terenurilor din România, fiind exemplul negativ cel mai elocvent din U.E, iar acest lucru trebuie adåugat la scopul legii. Se impune reglementarea corespunzåtoare a pie¡ei funciare în vederea men¡inerii stabilitå¡ii economice pe plan local, regional ¿i na¡ional, în vederea atingerii obiectivelor de interes na¡ional pe termen mediu ¿i lung. 8

“Parlamentarii s\ con[tientizeze, s\ sus]in\ [i s\ se asigure c\ forma proiectului legislativ aprobat men]ine condi]iile privind domiciliul na]ional, obliga]ia achit\rii unui impozit de 80% pentru diferen]a de pre] a terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani [i s\ fie introduse articole noi care s\ statueze interzicerea d\rii în plat\ dac\ nu se parcurge [i respect\ procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice [i juridice care vor s\ achizi]ioneze teren, r\mânând ca, în arend\, s\ se poat\ exploata suprafe]e nelimitat, de oricine.” Recomandåm, de asemenea, elaborarea unor noi instrumente de colectare a datelor privind structura regimului funciar în România, implementatå cu sprijinul autoritå¡ilor statului care ¡in de securitatea na¡ionalå, cu date referitoare la utilizarea terenurilor, caracteristicile sociale ale proprietarului terenului sau arenda¿ului, rela¡ia proprietarului cu terenurile aflate în posesia sa etc. Suntem singura ¡arå din UE care nu are o situa¡ie statisticå din care så reiaså concret ce suprafa¡å de teren este de¡inutå în proprietate ¿i ce suprafa¡å este exploatatå de stråini pe persoanå fizicå sau prin intermediul unor societå¡i comerciale, pe ac¡iuni, fonduri de investi¡ii etc. Facem un apel la parlamentari så

con¿tientizeze, så sus¡inå ¿i så se asigure, cå forma proiectului legislativ aprobat men¡ine condi¡iile privind domiciliul na¡ional, obliga¡ia achitårii unui impozit de 80% pentru diferen¡a de pre¡ a terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani ¿i så fie introduse articole noi care så statueze interzicerea dårii în platå dacå nu se parcurge ¿i respectå procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice ¿i juridice care vor så achizi¡ioneze teren, råmânând ca, în arendå, så se poatå exploata suprafe¡e nelimitat, de oricine. A¿teptåm cu speran¡å ca parlamentarii så se aplece asupra problemelor sectorului agroalimentar din ¡ara noastrå, så întreprindå toate demersurile legale pentru a dezbate acest proiect legislativ de mare importan¡å pentru România ¿i så fim invita¡i la aceste discu¡ii.”

Apelul a fost fåcut în numele tuturor membrilor ¿i organiza¡iilor membre a 3 organiza¡ii (LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV), întrucât APPR s-a ab¡inut så semneze, cu argumentul cå nu sunt de acord cu plafonarea suprafe¡elor tranzac¡ionate.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 34/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Corteva investe[te în biofungicide Såptåmâna trecutå, douå companii, Corteva ¿i Gaïago, care se ocupå de cercetare biotehnologicå, au anun¡at încheierea unui acord pentru validarea, dezvoltarea ¿i comercializarea biofungicidelor în întreaga lume. Prin acest acord, Corteva Agriscience prime¿te o licen¡å de testare exclusivå ¿i drepturi comerciale asociate

pentru o nouå tehnologie a biofungicidelor, care poate ajuta la protejarea culturilor de vi¡å-de-vie, cartofi, legume ¿i fructe împotriva agen¡ilor patogeni, cum ar fi mana, fåinarea ¿i putregaiul. Termenii acordului nu au fost dezvålui¡i, dar Gaïago are în lucru mai multe tehnologii de biocontrol.

Interzicerea exportului de animale vii Presiunile exercitate la Bruxelles de cåtre unele organiza¡ii non-guvernamentale pentru interzicerea exportului de animale vii din România ar putea så aibå o explica¡ie cât se poate de pecuniarå, crede Nicolae Cioranu (foto), pre¿edintele Federa¡iei Romovis. Australia ¿i Noua Zeelandå ar vrea så scoatå ¡ara noastrå de pe pia¡a oilor din Orientul Mijlociu ¿i acordå stipendii pentru asemenea organiza¡ii. Omul sesizeazå cå, dacå va fi adoptatå måsura, abatoarele vor oferi oierilor jumåtate din pre¡ul actual. “Ne îngrijoreazå semnalele care vin de la comisia Parlamentului European, care ancheteazå protec¡ia animalelor vii în timpul transportului”, spune Nicolae Cioranu. “Noi suntem obliga¡i så facem orice ne stå în putere så nu råmânem cu un singur cumpåråtor. Nu avem nimic cu abatoarele, dar ne-au demonstrat cå au plåtit un pre¡ mai bun când ¿i exportul de animale vii era în floare. Iordania cumpårå pe contingente. Când se terminå contingentul, råmânem pe mâna abatoarelor ¿i atunci ele scad pre¡ul cu 40-50%. Suntem på¡i¡i ¿i nu putem så credem cå, dacå se opre¿te exportul de animale vii, abatoarele, peste noapte, devin generoase cu noi ¿i ne dau pre¡ul real.” Aståzi, spune Cioranu, to¡i exportaProfitul Agricol 34/2021

torii de oi din România sunt stråini. Ei vând în Grecia, Iordania, Arabia Sauditå, Emiratele Arabe Unite. “Europa nu vrea carcaså de ºurcanå, pentru cå este o oaie rusticå, are gråsime. Noi suntem nevoi¡i så ¡inem rasa ºurcanå, pentru cå în dealuri ¿i la munte nu putem cre¿te alte rase de oi, nu avem cu cine på¿una. În plus, nu po¡i face ºurcana så fete în extrasezon. Un miel greu, pe care noi ne chinuim så-l facem greu aici, ¿i abia dupå aceea sål dåm mai departe, nu se face mai repede de 1 iunie, când, în unii ani, încep ¿i cåldurile.” Recomandårile vor fi votate în Comisia ANIT, apoi vor fi dezbåtute în plenul Parlamentului European, urmând så fie transpuse în legisla¡ie de Comisia Europeanå. Urmåtoarea reuniune a Comisiei ANIT va avea loc pe 25-26 octombrie 2021.

Viorel PATRICHI

Sitaru a ajuns la 70.000 de tone capacitate de depozitare Nicolae Sitaru a finalizat construirea a patru noi silozuri cu capacitatea de 5.000 de tone fiecare, la Cåzåne¿ti, Ialomi¡a. Acolo, a achizi¡ionat acum patru ani ruinele unei foste ferme zootehnice, pe care, începând de anul trecut, o converte¿te în bazå de depozitare ¿i comer¡ cu cereale. Terenul de 5 ha este chiar la ¿osea ¿i permite construirea a încå 32 de silozuri de 5.000 de tone. Deocamdatå, împreunå cu silozurile de la baza din Orezu, unde are ¿i sediul principal, Sitaru a ajuns la o capacitate de depozitare de 70.000 de tone. Încå dinaintea extinderii la Cåzåne¿ti, cifra de afaceri din comer¡ul cu cereale a depå¿it-o pe cea din produc¡ia agricolå. Pre¿edintele APPR ¿i cei doi fii ai såi administreazå peste 3.000 în Ialomi¡a, Cålåra¿i ¿i Buzåu. Agroland Agribusiness a crescut cu 33% în primul semestru Agroland Agribusiness a înregistrat în primul semestru al acestui an o cifrå de afaceri de 13,3 milioane lei, în cre¿tere cu 33,4% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului precedent, a anun¡at vineri compania. Agroland este listatå pe Burså, ceea ce a generat o apreciere a valorii companiei la circa 30,4 milioane lei. Profitul net al Agroland a sporit în primele ¿ase luni cu 141,9%, la 795.116 lei. O furtunå în paharul de ¿ampanie Dupå ce o lege din Rusia a obligat producåtorii stråini så scrie vin spumant pe sticlele de ¿ampanie, doar producåtorii ru¿i având dreptul så mai utilizeze termenul ¿ampanie, a venit rândul unui lan¡ de baruri din Spania så provoace orgoliul francez, anun¡ând brandul Champanillo (mica ¿ampanie, în traducere). Francezii au reac¡ionat ¿i au sesizat Curtea Europeanå de Justi¡ie. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

FrieslandCampina, 150 de ani de la înfiin]are Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la înfiin¡area FrieslandCampina, una dintre cele mai mari cooperative de lactate din lume. ¥n România, Friesland opereazå brandul Napolact. Pentru a sårbåtori cei 150 de ani, pe 8 septembrie a fost ridicat un steag special, aniversar, pe toate loca¡iile de produc¡ie Friesland din întreaga lume, inclusiv la sediul din Bucure¿ti ¿i la fabricile din Cluj ¿i Tg. Mure¿. “Valorile care stau la baza istoriei de 150 de ani a FrieslandCampina sunt u¿or de regåsit ¿i în ceea ce construie¿te compania aici, în România,” spune Ferenc Szecskó, director general pentru România. “Cooperarea ¿i munca în echipå sunt esen¡iale pentru påstrarea unui brand cu tradi¡ie ca

Napolact, vedem asta zilnic în parteneriatul cu fermierii din Ardeal ¿i în comunicarea cu angaja¡ii no¿tri din toatå ¡ara. Suntem mândri de tradi¡ia interna¡ionalå ¿i localå a companiei”. Istoria FrieslandCampina dateazå din 1871. Acesta a fost anul în care un grup de fermieri a înfiin¡at Asocia¡ia pentru Dezvoltarea Agriculturii din Olanda Noorderkwartier. Aceastå asocia¡ie este cel mai vechi predecesor legal cunoscut al FrieslandCampina. Anul urmåtor, 20 de fermieri din sat au decis så colaboreze. Împreunå, au cumpårat o clådire, cåzi pentru brânzå ¿i un cântar. Astfel a fost stabilitå prima cooperare oficialå a fermierilor. În Friesland, ceva similar s-a întâm-

plat în satul Warga; un grup de fermieri au format o cooperativå. Dupå multe fuziuni, aceste cooperative au dus în cele din urmå la crearea FrieslandCampina. “FrieslandCampina se bazeazå pe 150 de ani de cuno¿tin¡e ¿i experien¡å în materie de cooperare”, declarå Hein Schumacher, CEO FrieslandCampina. “Funda¡iile sale constau în întreprinderi de familie care au fost membre ale actualei cooperative ¿i predecesorii såi legali de mai multe genera¡ii. Avem fermieri întreprinzåtori, care, lucrând împreunå zilnic, furnizeazå milioanelor de consumatori din întreaga lume bunåtatea laptelui, de la iarbå la sticlå. În fiecare zi.”

Europenii [i compromisul între exporturi [i importuri Anul 2020 a fost un an de succes pentru comer¡ul cu produse agroalimentare al UE, care a atins o valoare totalå de 306 miliarde de euro. Exporturile au ajuns la 184 miliarde de euro, iar importurile au atins 122 miliarde de euro. Ambele valori reprezintå o u¿oarå cre¿tere, de 1,4% ¿i, respectiv, de 0,5 %, comparativ cu 2019. Pe scurt, Uniunea Europeanå este lider la exportul de produse agroalimentare din lume. În ceea ce prive¿te importurile, UE a devenit al treilea importator ca mårime, dupå Statele Unite ¿i China, conform unui raport publicat miercuri de Comisia Europeanå. Trebuie så o spunem, importurile UE sunt dominate de produsele agricole de bazå ¿i de 10

hrana pentru animale, care reprezintå aproximativ 75% din totalul importurilor. “Promovarea comer¡ului deschis ¿i echitabil este o prioritate politicå pentru Comisia Europeanå, care aduce beneficii considerabile fermierilor no¿tri. Succesul comer¡ului cu produse agricole este legat în mod clar de politica agricolå comunå, care sprijinå competitivitatea ¿i inovarea, precum ¿i de reputa¡ia excelentå a produselor noastre ca fiind sigure, fabricate în mod durabil, hrånitoare ¿i de înaltå calitate”, declara Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agriculturå.

pagin\ de Arin DORNEANU

Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultur\ Profitul Agricol 34/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Avertismentul COCEREAL> UE va ajunge s\ importe cereale Cocereal este asocia¡ia europeanå a comercian¡ilor de cereale. De curând, a evaluat impactul strategiilor Biodiversitate ¿i Farm to Fork, impuse de Comisia Europeanå, asupra sectorului culturilor arabile din UE. Chiar ¿i în scenariul cel mai favorabil, din exportator, UE va deveni un importator net de cereale.

omisia Europeanå propune ca, pânå în 2030, 10% din totalul terenurilor agricole så fie transformate în terenuri dedicate peisajului cu diversitate ridicatå, suprafa¡a cultivatå organic så creascå de la 8% la 25%, consumul de îngrå¿åminte så fie redus cu 20%, pierderile de nutrien¡i cu 50%, iar consumul de pesticide cu 50%. Cocereal, asocia¡ia europeanå a comer¡ului cu cereale, semin¡e oleaginoase, leguminoase, ulei de måsline, uleiuri ¿i gråsimi, hranå pentru animale ¿i aprovizionare, care numårå în rândurile sale 3.000 de traderi din ¡årile UE, Marea Britanie ¿i Elve¡ia, avertizeazå cå, pentru respectarea cerin¡ei de cre¿tere a suprafe¡elor cultivate organic, va trebui så se treacå de la o rota¡ie de 3-4 ani la una de 6-7 ani. Prin urmare, se vor reduce supra-

fe¡ele alocate culturilor principale, pentru a se introduce în asolament altele, de importan¡å economicå secundarå. Foarte important este cå rapi¡a nu se poate cultiva viabil în condi¡ii organice. În plus, dacå cererea consumatorilor de produse ecologice va påstra tendin¡ele actuale, pia¡a europeanå nu va putea absorbi produc¡ia. În evaluarea sa, Cocereal a luat în considerare patru scenarii în func¡ie de suprafa¡a culturilor arabile afectate în compara¡ie cu suprafa¡a agricolå totalå: un impact redus, impact mediu, ridicat ¿i extrem. De exemplu, în scenariul de impact mediu, 37,5% din cerin¡a de “diversificare a peisajului” (renun¡area la 10% din suprafa¡a cultivatå) este îndeplinitå pe terenurile arabile ¿i 62,5% pe alte terenuri agricole. În scenariul de impact extrem, obiectivele se aplicå numai pe

Scåderea anticipatå a produc¡iilor pânå în 2030 Produc¡ii (milioane tone/an) Culturå 2021

2030, impact 2030, impact 2030, impact 2030, impact scåzut mediu ridicat extrem 117,9 109,2 101,1 83,9

Grâu

128

Porumb

62,7

58,8

45,6

Fl.-soarelui

10,6

9,5

9,1

7,8

Rapi¡å

13,7

11,7

7,6

Soia

3,5

3,6

3,7

3,9

terenurile arabile. În urma scåderii produc¡iilor, UE va deveni un importator net de cereale, chiar ¿i în scenariul cel mai favorabil. Balan¡a comercialå, pe total produse de culturå mare din agricultura UE, este pozitivå, în prezent, Uniunea exportând 18 milioane de tone de cereale ¿i oleaginoase. În 2030, va fi obligatå så importe un milion de tone în scenariul optimist, 18 milioane de tone în cel de impact mediu, 38 mil. t la impact ridicat ¿i 76 mil. t impact extrem. Cel pu¡in 10 milioane de tone de rapi¡å vor trebui aduse din ¡åri extra-comunitare, pentru a acoperi consumul din ¡årile membre. Pe de altå parte, se pune întrebarea: cine va hråni ¡årile care în prezent se bazeazå pe produsele din UE? Pentru a înlocui cerealele UE pe pia¡a mondialå, alte ¡åri, care pot aduce în continuare terenuri suplimentare în produc¡ie, ar trebui så foloseascå pânå la 5 ori mai mult teren pentru produc¡ie, deoarece randamentele lor sunt mult mai mici. În plus, pre¡urile pe bursele de cereale vor fi determinate de un numår mai mic de ¡åri exportatoare. Reducerea competitivitå¡ii globale se va traduce într-o cre¿tere a volatilitå¡ii pre¡urilor.

Robert VERESS Profitul Agricol 34/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Men]inerea taxei anti-dumping la îngr\[\minte Un scandal mocnit stå så råbufneascå. Copa-Cogeca, federa¡ia paneuropeanå a organiza¡iilor de fermieri, cere cu tårie Comisiei Europene renun¡area la taxa anti-dumping pe importurile de îngrå¿åminte chimice (în mod specific pe amestecurile de uree ¿i azotat de amoniu), instituitå în 2019. În schimb, Fertilizers Europe, organiza¡ia producåtorilor de îngrå¿åminte, se opune la fel de categoric renun¡årii la suprataxarea importurilor. Argumentele Copa-Cogeca le-am expus în numårul anterior. Acum este rândul punctului de vedere al Combinatului Azomure¿, membru al Fertilizers Europe. Conform celui mai important producåtor na¡ional de îngrå¿åminte, pre¡urile ridicate la îngrå¿åminte din ultima perioadå nu sunt din cauza taxei antidumping. Aceastå taxå a fost impuså de Comisia Europeanå ca un råspuns la importurile din afara UE care ajungeau pe pia¡a europeanå la un pre¡ sub valoarea normalå de pia¡å. Subiectul a fost dezbåtut mai amplu înainte de 2019, când Comisia Europeanå a analizat cå este foarte probabil ca din Rusia så ajungå pe pia¡a europeanå produse la pre¡uri de dumping pentru a impune scåderea pre¡urilor la

producåtorii europeni, determinând pierderi în rândul companiilor din UE. ªi producåtorii americani de fertilizan¡i au depus o peti¡ie în iunie 2021 împotriva produselor din Rusia ¿i Trinidad ¿i Tobago, sus¡inând cå produsele

Taxa anti-dumping reprezintå diferen¡a dintre pre¡ul de import ¿i valoarea normalå a produsului în ¡ara care a exportat produsul. pe bazå de azot sunt vândute în SUA la o valoare mai micå decât valoarea justå. În aceastå varå, industria europeanå de îngrå¿åminte s-a confruntat cu o problemå economicå majorå. Gazul metan, care reprezintå între 60 - 80% din costul final al produsului, a ajuns la niveluri record (+595%). Este demn de remarcat faptul cå producåtorii din UE plåtesc, de asemenea, sume semnificative din costurile de produc¡ie pentru emisiile de dioxid de carbon, costuri care au crescut semnificativ în cursul anului trecut. Producåtorii din afara spa¡iului european nu sunt obliga¡i så respecte aceste regle-

mentåri, ceea ce pune în dificultate producåtorii europeni. În general, costurile cu carbonul sunt de pânå la 10 euro pe tona de îngrå¿åmânt. Asocia¡ia europeanå a producåtorilor de îngrå¿åminte, Fertilizers Europe, solicitå Comisiei Europene så continue aplicarea condi¡iilor de concuren¡å corectå pentru pia¡a îngrå¿åmintelor din UE”. Comisia Europeanå a respins, la finalul lunii iulie, solicitarea ini¡ialå a Copa-Cogeca de renun¡are la suprataxarea cu 22-42 euro/t a importurilor de îngrå¿åminte din ¡åri extra-comunitare, înså organiza¡ia fermierilor continuå så preseze autoritå¡ile bruxelleze. Copa-Cogeca a calculat cå taxa anti-dumping îi costå pe fermierii europeni 210 milioane de euro, anual, bani care ar îngro¿a profiturile producåtorilor de îngrå¿åminte europeni. În plus, suprataxarea importurilor conduce la o penurie de produse ce ar fi speculatå de producåtorii europeni ¿i majorarea nejustificatå a pre¡urilor. Comisia Europeanå a propus un mecanism de ajustare pentru carbon la frontiera UE, dar perioada de consultare publicå este foarte scurtå, urmând a se încheia la 23 septembrie. Comisia propune includerea îngrå¿åmintelor în acest mecanism, chiar dacå acolo nu se gåsesc ¿i prevederi referitoare la agriculturå. Iar Copa-Cogeca considerå faptul inacceptabil. “Acest sector (al îngrå¿åmintelor) este deja supraprotejat la nivelul UE. Introducerea unui astfel de mecanism ar reduce ¿i mai mult sursele de aprovizionare ale agricultorilor”, se aratå întro comunicare a organiza¡iei.

Robert VERESS Profitul Agricol 34/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 293 dolari/tonå (1.231 lei), fa¡å de 291 dolari/tonå (1.222 lei), cât a deschis licita¡iile în 30 august.

Grâu România FOB Constan¡a 227 euro/t (+10) 1.112 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.08 - 3.09.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 157.770 tone, Filipine 107.770 tone, Mexic 85.770 tone, Coreea de Sud 77.070 tone ¿i Japonia 57.970 t.

¥n såptåmâna 30.08 - 3 septembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 271 dolari/tonå (1.138 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 august.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Dec

30.08 260 267 269

31.08 263 270 271

01.09 02.09 03.09 265 267 260 271 273 265 273 275 270 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Dec

30.08 254 257 259

31.08 257 259 263

01.09 259 261 265

02.09 261 263 267

03.09 260 261 265

România FOB Constan¡a 207 euro/t (+6) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.08 - 3.09.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 3 septembrie 2021, a

Sept Oct Dec

30.08 210 211 213

31.08 213 214 217

30.08 217 219 231 Bordeaux FOB 219 Pontivy 219 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

01.09 02.09 03.09 214 215 195 215 217 201 219 221 204

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

31.08 01.09 243 245 239 241 245 247 240 241 239 241 295 297

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct Dec

30.08 267 269 269

31.08 269 270 271

01.09 271 271 273

euro/t

31.08 01.09 02.09 03.09 220 221 213 215 221 223 215 217 235 237 230 232 223 225 217 220 223 224 213 215

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna sept. 2021 este de 207 dolari/t (869 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 201 dolari/t (844 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

305 $/t

02.09 273 273 275

03.09 241 241 242 237 237 293 $/t 03.09 271 272 273

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie 2021, este de 203 dolari/tonå (853 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 220 euro/tonå (1.078 lei). A crescut cu doar 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 293 euro/tonå (1.436 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei).

euro/t 02.09 239 239 240 235 235 295

fost de 245 dolari/tonå (1.037 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

30.08 Rouen 241 Dunquerque 237 Pallice 241 Creil FOB 239 Moselle FOB 237 Rouen FOB 291

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 237 euro/tonå (1.161 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 30 august.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 3 sept. 2021, a fost de 217 euro/tonå (1.063 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 232 euro/tonå (1.137 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 223 dolari/tonå (937 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 30 august 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

255 $/t

$/t

30.08 31.08 01.09 02.09 03.09 219 225 227 229 223 221 225 227 231 225

Profitul Agricol 34/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 30.08 - 3 septembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 513 dolari/tonå (2.155 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 august. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 30.08 477 473 471

Sept Oct Dec

31.08 479 475 477

$/t 01.09 481 477 479

02.09 477 479 481

03.09 467 469 469

Orz România FOB Constan¡a 211 euro/t (+6) 1.034 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.08 - 3.09.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

30.08 223 221 211

31.08 227 227 215

01.09 229 229 217

02.09 231 231 219

03.09 223 223 211

237 237

239 240 241 229 240 241 243 231

Sorg

PREºURI

30.08 - 3.09.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 30.08 - 3 septembrie 2021, a fost de 201 dolari/tonå (844 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 august. Principalele destina¡ii ale ex-

xic 77.970 tone, China 77.770 tone, Olanda 69.970 tone, Indonezia 17.770 tone ¿i Columbia 7.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

527 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 521 dolari/tonå (2.188 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 373 dolari/tonå (1.567 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

30.08 1.257 1.269 1.285

31.08 1.269 1.271 1.293

01.09 1.277 1.275 1.295

02.09 1.279 1.277 1.285

$/t 03.09 1.273 1.271 1.273

FOB-Rouen, a fost de 223 euro/tonå (1.093 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 231 euro/tonå (1.132 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în sept. 2021, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (953 lei). S-a men¡inut acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 107.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Sept Oct

30.08 31.08 01.09 02.09 03.09 197 200 201 203 201 199 201 203 205 202

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

30.08 31.08 01.09 02.09 03.09 381 387 389 391 373 377 381 383 385 375

Sept Dec

Floarea-soarelui

chidere, pe 3 septembrie, a fost de 530 dolari/tonå (2.226 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 535 euro/tonå (2.621 lei). A înregistrat o cre¿tere de doar 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 30 august 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, este de 659 dolari/tonå (2.768 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

30.08 31.08 01.09 02.09 03.09 525 527 529 530 530

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 585 euro/tonå (2.866 lei), mai mare cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 30 august. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 30.08 Rouen 570 Dunquerque 571 Moselle 573

31.08 571 574 577

01.09 573 575 579

02.09 577 577 581

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, a fost de 679 dolari/t (2.852 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

30.08 31.08 01.09 02.09 03.09 Dieppe 529 531 533 535 535

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 579 euro/tonå (2.837 lei), mai mare cu 9 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 583 euro/tonå (2.857 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

03.09 579 583 585

Sept Oct Dec

30.08 693 681 663

31.08 695 683 665

01.09 697 685 667

02.09 699 687 669

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

293 dolari/t

Profitul Agricol 34/2021

245 dolari/t

-2

$/t

30.08 31.08 01.09 02.09 03.09 517 520 521 523 521 519 521 523 525 523

513 dolari/t

201 dolari/t

$/t 03.09 697 685 659

+4 15

ASOCIA}II

PROFESIONALE Ce este taxonomia european\ Comisia Europeanå a publicat, recent, pe Platforma sa de sustenabilitate financiarå, exclusiv în englezå, un proiect de raport tehnic referitor la criteriile de taxonomie pentru sectorul agricol. Perioada de consultare ¡ine pânå pe 24 septembrie. Comisia inten¡ioneazå så emitå documentul final în noiembrie. Taxonomia va stabili cum fermele vor putea fi considerate “afaceri sustenabile ecologic”, urmând a beneficia de fondurile destinate dezvoltårii durabile. Copa-Cogeca, pe plan european, ¿i Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, în ¡arå, criticå vehement raportul Comisiei.

rima a reac¡ionat Copa-Cogeca, care a respins categoric criteriile de sustenabilitate care se propune a fi aplicate agriculturii, silviculturii ¿i industriei alimentare. ¥ncå din decembrie anul trecut, organiza¡ia avertiza cå “proiectul de act delegat privind atenuarea ¿i adaptarea la schimbårile climatice introduce obliga¡ii ¿i interdic¡ii ce contrazic reglementårile sectoriale existente, care definesc deja standardele de durabilitate pentru agricultura UE”, iar “standardele nu se bazeazå pe ¿tiin¡å”, reprezentan¡ii sectorului agricol fiind exclu¿i din rândul grupului de exper¡i care a întocmit criteriile taxonomice. 16

Copa-Cogeca solicitå ca måsurile de condi¡ionalitate din cadrul PAC så fie considerate în mod automat activitå¡i economice care contribuie în mod substan¡ial la adaptarea ¿i atenuarea schimbårilor climatice, având în vedere

“

Copa-Cogeca acuzå cå, în conformitate cu criteriile taxonomice, numai fermele ecologice sunt considerate durabile ¿i vor fi eligibile pentru finan¡are europeanå. “Este complet inacceptabil ¿i împotriva tuturor cercetårilor în domeniul durabilitå¡ii. Este un simptom al orbirii ideologice...”.

“ cå respectå obiectivele specifice ale PAC privind durabilitatea mediului. Sunt respinse orice dispozi¡ii suplimentare mai stricte fa¡å de cele în vigoare în temeiul PAC. Rapoartele anuale despre durabilitatea fermei, cu obiective asumate pentru anul urmåtor, folosindu-se inclusiv date indisponibile, sunt inacceptabile. Copa-Cogeca exemplificå cu faptul cå, în conformitate cu criteriile taxonomice, numai fermele ecologice sunt considerate durabile ¿i pot fi eligibile pentru finan¡are durabilå. “Este complet inacceptabil ¿i împotriva tuturor cercetårilor în domeniul

durabilitå¡ii. Este un simptom al orbirii ideologice...”. Mai mult, criteriile Comisiei “nu respectå luarea în considerare a unor condi¡ii geografice, de exemplu, importan¡a paji¿tilor în unele areale. În ceea ce prive¿te gestionarea solului, se prevede cå nu va fi folositå plivirea mecanicå cu prelucrarea inverså între rânduri. Aceastå dispozi¡ie poate cre¿te utilizarea pesticidelor, contrazice obiectivele ¿i principiile integrate de gestionare a dåunåtorilor ¿i buruienilor ¿i duce la un conflict cu ¡intele asumate. ¥n România, a reac¡ionat Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Punctul de vedere al Alian¡ei a fost întocmit de Claudiu Soare, director adjunct UNCSV. Alian¡a avertizeazå cå “pår¡i mari din bioeconomie riscå så fie considerate nedurabile din motive de taxonomie. Acest lucru, în ciuda faptului cå rolul lor primar este de a produce, procesa ¿i adåuga valoare resurselor regenerabile ca materie primå pentru a crea produse ¿i materiale de zi cu zi inovative ¿i cu valoare adåugatå. Proiectul de act delegat se referå la utilizarea de materii prime agricole pentru scopuri industriale ¿i energetice, precum plastice, biocombustibili pentru transport, de¿euri biologice ¿i produse chimice organice”. Existå ¿i temeri cå “producåtorii din sectorul agroalimentar, silvic ¿i cooperativele agricole vor avea costuri mult mai mari pentru finan¡are”, în urma aplicårii criteriilor taxonomice.

Robert VERESS Profitul Agricol 34/2021

ASOCIA}II PROFESIONALE

Clubul Fermierilor lanseaz\ Antreprenor în Agricultura 4.0 Clubul Fermierilor Români lanseazå programul de perfec¡ionare managerialå Antreprenor în Agricultura 4.0. Acesta se adreseazå celor interesa¡i så cunoascå ¿i så aplice noi modele de afaceri, capabile så asigure rezilien¡a ¿i competitivitatea fermelor, în contextul marilor schimbåri generate de reforma Politicii Agricole Comune, aplicarea Pactului Ecologic European ¿i riscurile pentru agriculturå asociate schimbårilor de mediu ¿i climå. Programul va debuta pe 3 noiembrie. Cei interesa¡i pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului. Programul “Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, cu minim 5 ani de experien¡å managerialå. Programul oferå cursan¡ilor studii de caz aplicate, eviden¡iind instrumente de management validate pentru gestiunea schimbårilor ¿i a riscurilor, alese în raport cu tendin¡ele actuale în agriculturå. Acest aspect vizeazå includerea digitalizårii ¿i a reglementårilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate ¿i Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. O altå direc¡ie strategicå a programului este crearea unui plan de dezvoltare sustenabil a propriei afaceri agricole, în contextul noii Politici Agricole Comune, care så le permitå fermierilor români påstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027. Sunt viza¡i fermierii activi, cu experien¡å managerialå de minim 5 ani, interesa¡i så-¿i dezvolte competen¡ele în administrarea afacerii ¿i så dobândeascå un set de instrumente de management ¿i de analizå a propriei afaceri. Programul dureazå 5 såptåmâni, în intervalul 3 noiembrie 2021 - 5 februarie 18

2022. Cursurile vor avea loc la salå la Bucure¿ti ¿i online.

Curricula program Programul cuprinde cursuri de pregåtire în urmåtoarele domenii: Agricultura digitalå; Simulåri de business; Managementul strategic al fermei; Rela¡ia cu furnizorii ¿i lan¡ul de aprovizionare - disitribu¡ie (Supply chain); Managementul vânzårilor ¿i negocierea Calendar înscrieri ¿i selectare participan¡i - perioadå înscrieri: 26 august 19 septembrie 2021 anun¡area candida¡ilor selecta¡i: 27 septembrie 2021 - completarea fi¿ei de profil pentru fermierii participan¡i: 27 - 30 septembrie 2021 - începerea cursurilor: 3 noiembrie 2021 Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat în parteneriat cu companii de training cunoscute, alåturi de speciali¿ti cu experien¡å în business, afaceri de familie, training ¿i mentoring Detalii despre program: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, pe e-mail la adresa office@cfro.ro sau la 0749.999.921.

contractelor; Fizionomie ¿i comportamente - putere de negociere în func¡ie de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului ¿i asigurårile agricole; Direc¡iile europene privind noua Politicå Agricolå Comunå; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Antreprenoriat în mediul VUCA (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate); Simulare strategii de business; Comer¡ cu cereale; Marketing în agribusiness; Afacerea agricolå de familie; Fiscalitate ¿i contabilitate fermå; Legislativ. Cursurile sunt interactive, cu activitå¡i practice ¿i studii de caz dezvoltate pe baza situa¡iilor concrete cu care se confruntå fermierii în activitatea curentå. Transferul de cuno¿tin¡e, metode ¿i concepte se face prin raportare permanentå la propria afacere. În func¡ie de nevoile de instruire ¿i de specificul fermei, participan¡ii au posibilitatea så opteze pentru o sesiune personalizatå de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor op¡ionale. Taxa de participare include strict valoarea cursurilor sus¡inute de partenerii educa¡ionali ¿i costurile administrative (închiriere salå, prânz, douå coffee break-uri/zi).

CFro Profitul Agricol 34/2021

CULTURI

VEGETALE Cea mai sigur\ cale de combatere Cel pu¡in doi ani de pauzå între culturile de påioase reprezintå metoda cea mai sigurå prin care fermierii pot ¡ine sub control popula¡iile de gândac ghebos ¿i viermi sârmå, doi dåunåtori ce ¿i-au extins masiv zona de råspândire în ultimii ani. Fermierii trebuie så ia måsuri din timp pentru a preveni cre¿terea rezervei de dåunåtori. Neasigurarea hranei necesare este cea mai simplå ¿i eficace metodå. “Gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides) era considerat un dåunåtor istoric”, remarcå dr. ing. Georgescu Emil, cercetåtor la INCDA Fundulea. Se considerå cå mai e prezent ca element faunistic, odatå cu generalizarea tratamentelor sistemice ale semin¡elor, cea mai eficientå cale de combatere a dåunåtorilor de sol. Odatå cu interzicerea acestor produse, popula¡iile de dåunåtori au crescut. Pu¡inele insecticide disponibile protejeazå såmân¡a, dar asimilarea în plantå, precum ¿i translocarea sunt limitate, dupå cum informeazå chiar producåtorii substan¡elor. Utilizarea tratamentului semin¡ei devine o måsurå preventivå aproape obligatorie în cazul în care se face monoculturå sau rota¡ie scurtå. Emil Georgescu a observat atac de Zabrus inclusiv la început de aprilie, când grâul era mare. “În cår¡ile de specialitate se spunea cå nu ar mai trebui så existe atacuri în aprilie”, remarcå acesta. Prin urmare, semånatul întârziProfitul Agricol 34/2021

at, tot mai des intrat în tehnologiile fermierilor, nu protejeazå planta de acest dåunåtor. Un octombrie ploios ar declan¿a atacul. Zabrus atacå ¿i în ferestrele iernii. În câteva zile dupå ploaie dåunåtorul începe så atace plantele. Zabrus se hråne¿te doar cu frunze, face vatrå. Agriotes atacå rådåcinile, pe rând. Vremea secetoaså nu este prielnicå dåunåtorului, dar nici dezvoltårii plantelor. Agriotes preferå un pH acid. Pentru cå nu s-a fåcut fertilizare echilibratå, pH-ul a crescut ¿i astfel are condi¡ii prielnice pe o suprafa¡å mai mare, remarcå Emil Georgescu. “Având în vedere cre¿terea pre¡ului îngrå¿åmintelor, ¿ansa pentru a se face fertilizåri echilibrate scade”, mai spune acesta.

Adrian MIHAI

Uniunea Europeanå: 65,5 milioane tone de porumb Produc¡ia de porumb din UE în anul de pia¡å 2021/22 va ajunge la 65,5 milioane tone, cu 2% peste recolta de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 8,9 milioane hectare, mai micå cu 0,2 mil. ha fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 7,4 tone/hectar, cu 4% mai mare fa¡å de anul trecut. ¥n lunile iulie ¿i august, perioadå extrem de sensibilå pentru înflorirea ¿i umplerea boabelor, vremea a fost diferitå, în func¡ie de regiune. În nord ¿i nord-vestul Europei precipita¡iile au fost abundente ¿i temperaturile constante, iar în sud-estul Europei seceta ¿i cåldura au redus perspectivele de produc¡ie. ºårile cu cele mai mari scåderi sunt Ungaria (-1,4 mil. tone), la 6,9 mil. tone, România (-1,4 mil. tone), la 11,7 mil. tone ¿i Bulgaria (-0,3 mil. tone), la 3,6 mil. tone.

Ucraina: condi¡ii favorabile pentru porumb Produc¡ia de porumb din Ucraina este prognozatå de anali¿tii americani la 39 milioane tone, mai mare cu 29% fa¡å de anul trecut. Estimårile includ ¿i produc¡ia din Crimeea. Randamentul va atinge 7,2 tone/hectar, în cre¿tere cu 28% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 5,4 milioane hectare, a¿a cum rezultå din datele finale publicate de Serviciul de Statisticå din Ucraina. Recoltarea va începe la începutul lunii septembrie. Brazilia: produc¡ie-record la grâu Produc¡ia de grâu din Brazilia ajunge la un record de 7,7 milioane tone, mai mare cu 23% fa¡å de anul precedent. ¥n Brazilia, suprafa¡a cultivatå cu grâu este de 2,7 milioane hectare, iar randamentul este de 2,85 tone/hectar. Grâul este semånat de obicei de la sfâr¿itul lunii aprilie pânå la începutul lunii iulie, în statul Paraná (aproximativ 50% din produc¡ia na¡ionalå), ¿i din mai pânå la sfâr¿itul lunii iulie, în Rio Grande do Sul (cca. 30% din produc¡ie). Ambele state raporteazå cre¿terea suprafe¡elor cultivate - Paraná, cca 7%, ¿i Rio Grande do Sul, cu aproape 23%. 19

CULTURI VEGETALE

Bio Danubiana, o cooperativ\ ecologic\ Compania Norofert a cumpårat o fermå lângå Zimnicea, cu o suprafa¡å de 1.000 de hectare. Acolo cultivå, începând din aceastå toamnå, propriile sole demonstrative. În plus, compania a înfiin¡at ¿i o cooperativå ecologicå, la care au aderat majoritatea fermierilor din portofoliul Norofert. Mircea Fulga, director dezvoltare Norofert

ooperativa Bio Danubiana are deja 14.300 de hectare ¿i se prezintå drept prima din domeniu apårutå în ¡arå. Are 5 membri fondatori, alåturi de companie venind al¡i 4 fermieri care practicå agricultura ecologicå. Statutul prevede cå nimeni nu poate de¡ine mai mult de 20% din pår¡ile sociale. “În septembrie, urmeazå lansarea Måsurii 4.1 ¿i 4.2 pe agriculturå. Foarte mul¡i fermieri vin cåtre noi în acest moment pentru a ob¡ine un punctaj mai mare ¿i pentru un sprijin mai consistent pânå la 20%, +7 puncte care fac diferen¡a între un proiect cu finan¡are ¿i altul fårå. Folosim toate resursele Norofert pentru a sprijini Coperativa Bio-Danubiana. Vom intra în grupurile de lucru cu aceastå cooperativå ca så le oferim fermierilor acces la informa¡ii pentru a se dezvolta”, spune directorul Mircea Fulga. Cooperativa a depus douå proiecte: unul pentru a cre¿te capacitatea de depozitare, celålalt pentru iriga¡ii pe o suprafa¡å de 480 de hectare, din cele 1.000 cumpårate. Doi speciali¿ti se ocupå de contractele cu fermierii, de contractele pentru export ¿i de trasabili20

tatea mårfii: grâu, rapi¡å ¿i floareasoarelui. În februarie, Norofert ¿i Cooperativa vor participa la cel mai mare târg de agriculturå ecologicå pentru a prezenta procesatorilor din Europa o suprafa¡å de 30.000 de hectare.

Produc¡ia medie de grâu ecologic a fost de 5 tone. Pre¡urile oscileazå. De exemplu, tona de floarea-soarelui conven¡ionalå costå 420 de euro, iar Norofert o cumpårå de la fermieri acum cu 630 de euro/tonå. “La rapi¡å a fost un dezastru, spune Mircea Fulga. S-a vândut cu 130 de euro tona rapi¡a conven¡ionalå. ªi nu mai existå rapi¡å. Noi am fåcut 2,5 tone la hectar, iar asta înseamnå 2.000 de euro produc¡ia, plus 500 de euro subven¡ia pe hectar. Este vorba de venituri fabuloase. Nu a våzut nimeni asemenea venituri la hectar în agricultura conven¡ionalå. Existå foarte pu¡ine informa¡ii despre culturile ecologice pe pia¡å. Pentru fermierii care stau mai mult pe câmp ¿i nu citesc, agricultura ecologicå este fata morgana. Trebuie så

stai så le explici cå existå solu¡ii pentru absolut orice. Singura diferen¡å este lipsa erbicidului, pentru cå buruienile se distrug mecanizat. Cine vrea så facå tehnologie ob¡ine ¿i produc¡ie. În ultimii ani, au fost înfiin¡ate 260 de cooperative. Doar cooperativele mai beneficiazå în septembrie de 90% sprijin nerambursabil. Pierd punctaje coperativele unde un membru are peste 30% din pår¡ile sociale ¿i deci cele formate cu fermieri mari vor pierde proiectele. “Noi facem agriculturå ecologicå, nu doar povestim. Acum, cele 1000 de hectare se aflå în al doilea an de conversie. I-am dus pe fermierii din Teleorman så vadå ferme ecologice din Constan¡a fiindcå nu credeau. Nu te crede nimeni cå ai fåcut 2,5 tone pe hectar la rapi¡å.” Fermierii care practicå agricultura conven¡ionalå avertizeazå discret cå existå ¿i falsuri grosolane prin culturile declarate drept ecologice, dar chimizate intens. “Cine încalcå legisla¡ia då banii înapoi”, spune Mircea Fulga. ªi deja au apårut ¿i primii clien¡i.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 34/2021

CULTURI VEGETALE

Arvalin, pentru combaterea [oarecilor-de-câmp ªoarecele-de-câmp este un dåunåtor bine cunoscut fermierilor români. Acesta produce pagube însemnate în câmp (la plantele de-abia råsårite, mai ales la cele de rapi¡å ¿i cereale), la semånåturi (porumb), la plantele mature (spicele de grâu), dar ¿i în gospodårii. Vremea secetoaså - tot mai frecventå le este favorabilå: ploile reci de toamnå, însemnate cantitativ, pot inunda galeriile ¿i reduce, astfel, efectivul de dåunåtori. Totu¿i, pentru cå nu suntem siguri dacå vremea ne va fi aliat, este recomandat så ac¡ionåm precaut, cu produse specializate, pentru a putea ¡ine pagubele la un nivel cât mai scåzut. ªoarecii-de-câmp (Microtus arvalis) au 10-12 cm lungime, cu spatele de culoare brun-ro¿catå, burta cenu¿ie, cu o dungå deschiså la culoare pe partea lateralå. Se înmul¡esc rapid (6-8 pui la o fåtare), mai ales dacå temperaturile se aflå în intervalul 5-22°C. Tråiesc în galerii subterane, pânå la 35 de cm adâncime. De¿i galeriile nu sunt vizibile, prezen¡a acestora este sesizabilå prin orificiile cu rol de aerisire ¿i acces de la suprafa¡å. O galerie poate prezenta numeroase orificii, deschiderea acestora fiind de aproximativ 4 cm. ¥n anumite perioade (când grâul s-a copt), pot apårea mu¿uroaie, numite uneori ¿i “mi¿une”, cu rol de depozitare a spicelor adunate. De asemenea, sunt sesizabile vetre de atac, adicå zone în care plantele sunt afectate sau distruse, ceea ce înseamnå cå acel perimetru a fost ales de familiile de ¿oareci pentru hrånire.

Daune - culturi variate, pe perioada întregului an Rapi¡å ¿i cereale. La culturile de toamnå, ¿oarecii rod plåntu¡ele nou råsårite sau le atacå rådåcinile. Aceasta va afecta puternic vitalitatea plantelor ¿i 22

va scådea ¿ansele de supravie¡uire ale culturii. La rapi¡å, se observå zone atacate de formå circularå, unde plantele au fost retezate.

ªoarecele-de-câmp nu ierneazå, ceea ce înseamnå cå va ataca culturile de-a lungul întregii ierni, î¿i fac galerii prin zåpadå, depistând, astfel, plantele.

Rodenticidul Arvalin Arvalin reprezintå o momealå gata de utilizare (boabe de cereale impregnate cu fosfurå de zinc 25g/kg). Produsul este recomandat pe miri¿ti, porumbi¿ti, culturi de toamnå (cereale, rapi¡å), culturi legumicole, livezi, paji¿ti, påduri, vii etc. Boabele se plaseazå subteran, chiar în galerii. ªoarecele ingereazå bobul, iar substan¡a activå reac¡ioneazå rapid cu acidul gastric. Efectul este foarte rapid, conducând la limitarea drasticå a numårului de dåunåtori. Un bob este suficient pentru un ¿oarece de 20 g. În urma utilizårii, nu rezultå reziduuri. Arvalin este u¿or de manipulat datoritå aplicatorului special ¿i nu necesitå capcane. Aten¡ie! Este recomandat så aplica¡i produsul acolo unde galeriile sunt în stare optimå, deoarece ¿oarecii de câmp sunt precau¡i atunci când acestea sunt deteriorate. Nu se pun momeli în arealele umede ¿i nici aproape de zonele în care oamenii sau animalele domestice au acces.

Vara, ¿oarecii reteazå spicele, pe care le depoziteazå. Porumb. Culturile pot fi atacate toamna, când ¿oarecii rod ¿tiule¡ii. Se poate ajunge la un consum de 7 kg boabe/individ. Pragul de dåunare stabilit de speciali¿ti este 200 de colonii/ ha, de la acest numår în sus, pagubele devin relevante din punct de vedere economic. Dar ¿oarecii atacå ¿i primåvara, la semånat, când pot consuma boabele din påmânt. Atacurile sunt mai însemnate dupå perioade calde, propice supravie¡uirii ¿i înmul¡irii. ªoarecele-de-câmp poate ataca ¿i cultura de floarea-soarelui la înfiin¡are. Perioadele propice pentru combaterea ¿oarecilor-de-câmp sunt lunile octombrie - noiembrie ¿i martie - aprilie.

Miri¿tile ¿i porumbi¿tile zone propice pentru infestare În perioadele calde, miri¿tile ¿i porumbi¿tile reprezintå o importantå surså de hranå atât prin boabele råmase pe câmp în urmå recoltårii, cât ¿i prin eventuala samulastrå rezultatå. De aceea, aplicarea produselor specifice, cum este rodenticidul Arvalin, este indicatå în aceste zone, cu vegeta¡ie reduså, pentru a asigura reu¿ita ulterioarå a culturilor de toamnå. De asemenea, sunt recomandate dezmiri¿tirile ¿i lucrårile timpurii. Men¡ionåm faptul cå tehnologia “no-till” faciliteazå proliferarea dåunåtorilor deoarece galeriile nu sunt afectate de aceste lucråri superficiale ale terenului. Brazdele adânci, de 30-40 cm, vor reduce numårul de ¿oareci. În cazul în care sola se aflå aproape de o zonå infestatå, ca måsurå de prevedere, se pot realiza ¿an¡uri sau brazde adânci. Kwizda Agro România Profitul Agricol 34/2021

CULTURI VEGETALE

Starea câmpului, între recoltatul porumbului [i sem\natul rapi]ei Recoltatul porumbului ¿i semånatul rapi¡ei sunt principalele activitå¡i ce se desfå¿oarå în fermele din sud. Campania de porumb este la început. În vest încå nu a început. Nevoia de precipita¡ii pentru cultura de rapi¡å este comunå celor douå zone.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, fermier din Ialomi¡a, a fåcut teste pentru a recolta porumbul, grupa FAO 300, cea mai micå pe care o cultivå. Umiditatea este de sub 16%. Anul este întârziat, înså sunt semne bune în privin¡a produc¡iei. Estimeazå produc¡ii de 10 t/ha în sistem neirigat. Sperå ca loturile care urmeazå så fie recoltate så dea ¿i produc¡ii mai bune. “Deocamdatå pre¡urile sunt bune pentru campanie”, remarcå Sitaru. Rapi¡å a semånat pe 500 ha, dar deocamdatå nu a avut umiditatea necesarå råsåririi decât pe o suprafa¡å reduså. Nu a mai plouat semnificativ de mult timp. Acum douå-trei såptåmâni a fost o ploaie generalizatå de 5 l/mp, iar într-o zonå restrânså, cu precipita¡ii de 16 l/mp, este råsåritå pu¡in. Sitaru sper så råmânå în culturå, chiar dacå nu mai råsare prea mult. Spre deosebire de anul trecut, anul acesta este umiditate în adâncime. Anul trecut a fost nevoie de o ploaie mai 24

mare pentru a råsåri ¿i a rezista pânå la precipita¡iile din toamnå-iarnå. A optat pentru hibrizii trata¡i cu insecticidul Corteva, acolo unde ofertele companiilor l-au inclus. Seamånå 50 b.g./mp. Considerå cå e perfect dacå în primåvarå sunt 20-25 de pl/mp, uniform repartizate, întrucât rapi¡a compenseazå mult.

Produc¡ii de 5,3 t/ha în loturi comerciale ¿i 6,2 t/ha în cele comparative Ioan Marius Gåinå, din Teleorman, recolteazå acum porumbul. Are 50 ha, iar umiditatea este de 1213,9%, la hibrizi FAO 360 ¿i 410. ªi semånatul rapi¡ei este în desfå¿urare. La începutul lunii a venit o ploaie de 25-45 l/mp. Întotdeauna seamånå dupå 1 septembrie. În prima parte o jumåtate din suprafa¡å, unde se pregåte¿te mai bine, ¿i restul, dupå ploaie, pânå în octombrie. A introdus trei hibrizi noi ¿i a eliminat al¡i trei. Câ¿tigåtorii sunt cei care au ob¡inut produc¡ii de peste ¿ase tone, în loturile comparative fåcute pe 4 hectare, cu ¿ase hibrizi de la mai multe firme. Cea mai mare produc¡ie a ob¡inut-o cu Glorietta, hibrid de la Syngenta, cu o produc¡ie 6.232 kg/ha. A aplicat aceea¿i tehnologie ca în fermå, intensivå, cu 6 tratamente, fertilizare cu produse de Timac Agro. “Am vrut så våd cum se comportå la tehnologia din fermå. Diferen¡a e cå nu po¡i så faci tratamente pe 200 ha, într-o zi”, explicå acesta. În cultura comercialå, cea mai mare produc¡ie a dat-o SY Harnas, tot de la Syngenta, cu 5.300 kg/ha pe 13-14 ha. Costurile totale au fost de 5.000 lei/ha.

Din practicå, a constatat cå toamnele sunt tot mai calde ¿i cå în ultimii ani culturile semånate mai târziu au fost mai bune. S-au înregistrat mai pu¡ine atacuri de dåunåtori toamna, mai pu¡ine buruieni. ªi grâul semånat mai târziu s-a confruntat cu mai pu¡ine boli. Existå riscul instalårii virozelor din cauza atacului de afide. Anul acesta a fost unul foarte bun pentru rapi¡å. Produc¡ia medie a fost de 3,9 t/ha, iar pre¡ul a fost bun. ªi la floarea-soarelui produc¡iile au fost bune, de 3-3,5 t/ha. Unde au fost hibrizi mai înal¡i, doborâ¡i de furtunå, produc¡iile au fost mai mici.

Ovidiu Siteavu, fermier din Florica, jud. Teleorman, a început så recolteze luni, 6 septembrie, un hibrid de porumb cu FAO 480, la umiditate de 12%. Produc¡ia e de 7-8 tone/ha, la o densitate de 80.000 de b/ha. Siteavu crede cå va avea o produc¡ie medie mai slabå decât în mod obi¿nuit. Are de recoltat 180 de ha. ªi estimeazå cå va termina campania în såptåmâna ce urma. Pentru aceea¿i perioadå a programat ¿i semånatul rapi¡ei, pe 260 ha, cu 50 boabe/mp. O va semåna chiar dacå nu va ploua pânå atunci. Ultima oarå a plouat la finalul lui august, când au cåzut 20-30 l/mp. “A¿teptåm ploaie pentru rapi¡å”, conchide fermierul.

pagini de Adrian MIHAI Profitul Agricol 34/2021

CULTURI VEGETALE

Atac de Athalia rosae În ferma Ramicom, din jud. Timi¿, recoltarea la porumb era programatå pentru såptåmâna din 13-19 sept. Umiditatea porumbului este acum de 1620%. Recoltarea se va face la 14-15%. Va mai fi aerat, pentru a putea fi påstrat la STAS în magazii. “Se cultivå de la FAO 170, pe terenuri nisipoase, pânå la FAO 480, în sistem neirigat ¿i, FAO 600, în regim irigat”, spune Alexandru Mu¡ulescu, inginer agronom. Rapi¡a este deja semånatå ¿i chiar råsåritå în propor¡ie de 50% ¿i erbicidatå. Sunt semånate 410 ha, de la finalul lunii august-început de septembrie. A fost semånatå dupå ploaie, la 3

cm adâncime. Umiditatea era uniformå. Mu¡ulescu a a¿teptat ploaia pentru a avea siguran¡a cå existå apa care så

asigure culturii o dezvoltare optimå în primele faze de vegeta¡ie. În func¡ie de hibrid, densitatea este de 45-55 b.g./mp. La rapi¡a råsåritå se simte deja presiunea de dåunåtori, în special de Athalia rosae. Inten¡iona cå de såptåmâna urmåtoare så facå un tratament insecticid. “Am montat capcanele de la primele cotiledoane pe care le-am våzut peste nivelul solului. Se vede ¿i cu ochiul liber cå adul¡ii de Athalia sunt deja prezen¡i, nu trebuie neapårat så privim o capcanå”. Nu era încå depå¿it pragul economic de dåunare, dar probabilitatea ca acest lucru så se întâmple era mare. Datoritå ploilor din ultima perioadå, pregåtirea terenului pentru orz ¿i grâu merge bine.

O cultur\ de rapi]\ sem\nat\ în strip-till Nicolaie Apopi, fermier din Timi¿, estimeazå cå recoltarea porumbului nu va începe mai devreme de trei såptåmâni. Abia a început recoltarea floriisoarelui. “Suntem în toiul semånatului la rapi¡å, lucrare realizatå în propor¡ie de 60%. Suprafa¡a alocatå este de 350 ha”, spune Apopi. Nu-¿i face griji în privin¡a umiditå¡ii, datoritå tehnologiei pe care o aplicå. Seamånå în benzi, la 37,5 cm, cu oscila¡ie stânga/dreapta de 5 cm, întrucât organul activ este flexibil, pentru a preveni deterioråri ale utilajului. Crede cå aceastå tehnologie va da rezultate pe viitor. Anul trecut a testat sistemul, pe baza documentårii efectuate în ferme din Europa. L-a implementat, dupå ce a analizat din punct de vedere tehnologic care sunt lucrårile solului. Prin adoptarea de noi tehnologii noi nu urmåre¿te totdeauna produc¡ii superioare, atrage fermierul aten¡ia. Unul dintre cele mai importante avantaje al tehnologiei strip-till este 26

re¡inerea apei în sol. Dupå recoltarea påioaselor a administrat 20 de kg s.a de azot pentru a ajuta ca resturile så fie mai rapid degradate, transformate în mrani¡å. “Avem nevoie de o prelucrare în adâncime deoarece este o boabå micå ce dezvoltå rådåcini firave ce încearcå så påtrundå în sol. Ca så nu am probleme cu stadiu de dezvoltare al rapi¡ei, am o semånåtoare de tip strip-till, prevåzutå în partea din fa¡å cu un rând de gheare de scarificare speciale, care prelucreazå terenul în adâncime, la 2530 cm, în urma cårora este aranjat patul germinativ de un sistem de ro¡i late ¿i apoi organul activ introduce såmân¡a la o adâncime de 2-4 cm, în func¡ie de op¡iunea fiecaruia. Am redus astfel consistent riscul de a pierde apa din sol acumulatå”, spune Apopi. La sfâr¿itul recoltatului grâului au cåzut precipita¡ii de 100-125 l/mp în zonå, fapt ce a dus la refacerea nivelului freatic din sol. “Acea apa primitå era pierdutå prin

evaporare, dacå fåceam prelucråri în timpul verii, la 25-40 cm, cu scarificator sau plug”. În ultima zi din august ¿i prima din septembrie au cåzut 50 l/mp, fapt ce l-a ajutat la semånat. Densitatea folositå nu este cea recomandatå de producåtorii de semin¡e pentru cå, în urma analizelor sale, a remarcat avantajele. O densitate mai mare duce ¿i la un focar de boli, insecte ¿i o dezvoltare a plantei necorespunzåtoare. Din experien¡a sa, densitatea trebuie så fie mai reduså, pentru cå astfel planta poate så-¿i dezvolte ramifica¡iile de jos. Rezultå o plantå mai rezistentå la cådere, mai pu¡in vulnerabilå la boli. A putut face compara¡ii între culturile sale, cu densitate de 35-40 pl/ha, comparativ cu 60 pl./mp. “Diferen¡ele au fost enorme, nu doar de produc¡ii, ci ¿i de inputuri”, spune fermierul. Culturile sale au fost mai pu¡in vulnerabile la boli ¿i insecte, iar riscul de cådere - redus, pentru cå plantele au fost solide, cu ramifica¡ii de la bazå.

Profitul Agricol 34/2021

Ziua Porumbului, unde vine “toat\ floarea cea vestit\” 30 de companii din agribusiness sau ale cåror afaceri se intersecteazå cu agricultura sunt pe lista oficialå de parteneri ai evenimentului Ziua Porumbului. Ajuns la a XII-a edi¡ie, evenimentul-reper pentru cultivatorii de porumb din întreaga ¡arå are drept coorganizatori APPR ¿i ferma Elsit, administratå de Nicolae Sitaru. Ca de fiecare datå, Bayer este partenerul principal al evenimentului. Multe dintre firmele participante ne-au împårtå¿it gândurile cu care a¿teaptå ziua de mâine, 16 septembrie - Ziua Porumbului. Profitul Agricol 34/2021

Bayer: “Ne mândrim cå suntem parteneri principali” Participarea Bayer în cadrul evenimentului Ziua Porumbului, de referin¡å pentru sudul României, este o confirmare, an de an, cå tehnologia Bayer pentru cultura porumbului este pe deplin adaptatå condi¡iilor de produc¡ie specifice acestei zone a ¡årii. Genetica de vârf a hibrizilor de porumb din portofoliul Bayer ¿i programul de protec¡ie a plantelor pe care compania noastrå îl pune la dispozi¡ia fermierilor, sunt o dovadå a performan¡elor care pot fi înregistrate în fiecare fermå. Suntem mândri cå ne putem ocupa de organizarea acestui eveniment, ca partener principal, de peste 10 ani.

Geneticå de top Syngenta: “Lansåm cinci hibrizi noi” Ca în fiecare an, Syngenta este aproape de fermieri ¿i alåturi de industrie la Ziua Porumbului. Oferta de hibrizi acoperå toate tehnologiile de culturå, demonstrând o stabilitate geneticå bunå în toate condi¡iile de culturå. Pentru campania 2022, Syngenta lanseazå 5 hibrizi noi: SY Pamplona, SB2359, SY Bilbao, SY Andromeda ¿i SY Valparaiso (pentru siloz).

Lidea: “Suntem încrezåtori în rezultatele hibrizilor no¿tri” Participåm la acest eveniment încå de la prima edi¡ie, iar uuu 27

CULTURI VEGETALE uuu anul acesta suntem prezen¡i cu hibrizii din portofoliul noului brand Lidea. Hibrizii prezenta¡i în acest lot sunt reprezentativi ¿i adapta¡i zonei Båråganului, ES Mylady, ES Faraday, Topkapi, Kerala, Querci ¿i ES Hornet, hibrizi cu maturitå¡i cuprinse între grupele FAO 340 - 420. Suntem încrezåtori cå rezultatele ob¡inute în urma recoltårii îi vor propulsa pe primele locuri în clasament.

KWS: “Avem o gamå vastå de hibrizi produ¿i în România” Compania KWS se mândre¿te cu o tradi¡ie de lungå duratå în cultura porumbului, oferind fermierilor hibrizi adapta¡i condi¡iilor climatice ¿i de sol din diferite regiuni. Dovada constå în portofoliul bogat ¿i inovator, care cuprinde ¿i o gamå vastå de hibrizi ameliora¡i ¿i produ¿i în România, adecva¡i condi¡iilor din ¡ara noastrå.

Hibrizii de porumb KWS pot fi remarca¡i datoritå poten¡ialului de produc¡ie superior, capacitå¡ii de adaptare excelentå la factorii de mediu ¿i stabilitå¡ii în anii seceto¿i.

vom fi la dispozi¡ia participan¡ilor pentru a le prezenta cele mai noi informa¡ii în ceea ce prive¿te genetica de porumb ¿i serviciile oferite de Mas Seeds, elemente care ajutå fermierii så performeze în activitatea dumnealor.

MAS Seeds: “Participåm cu hibrizi consacra¡i ¿i noi”

Expert Agribusiness SRL: Ca în fiecare an, compania Mas “Fermierii pot alege în Seeds se alåturå unuia dintre cele mai cuno¿tin¡å de cauzå” importante evenimente din agribusinessul românesc, “Ziua Porumbului Orezu”, ajuns la cea de-a XII-a edi¡ie. Participåm la aceastå edi¡ie cu ¿ase hibrizi de porumb, foarte bine adapta¡i condi¡iilor din zonå, atât consacra¡i, cât ¿i noi: DM3330 (FAO 380), MAS 43.P (FAO 390), MAS 440.D (FAO 430), MAS 52.P (FAO 450), MAS 56.A (FAO 480) ¿i MAS 582.D (FAO 490). Dupå doi ani de pauzå, ne a¿teptåm la o participare numeroaså a persoanelor implicate în acest sector ¿i

Prezen¡a Companiei Eexpert Agribusiness SRL ¿i a hibrizilor române¿ti Cera ¿i Expert în cadrul Platformei “Ziua Porumbului Orezu”, 2021 este o ocazie foarte bunå pentru promovarea hibrizilor de porumb în rândul fermierilor care vor fi prezen¡i la eveniment. Speråm ca ¿i în acest an hibrizii no¿tri så se fi comportat bine ¿i foarte bine, astfel încât fermierii så poatå alege în cuno¿tin¡å de cauzå.

Profitul Agricol 34/2021

CULTURI VEGETALE

Agricultura 4.0 ¥n standul Vantage se poate discuta cu speciali¿tii companiei despre importan¡a solu¡iilor de agriculturå de precizie, pentru fondurile nerambursabile.

Vantage: “Avem solu¡ii pentru fonduri europene nerambursabile” La Ziua Porumbului, Vantaje prezintå tehnologiile viitorului ¿i prezentului, tehnologii digitale care pot ajuta un fermier så lucreze mai eficient, så facå mai multe economii ¿i så î¿i creascå performan¡a.

Pentru o uscare rapidå Tornum: “Lansåm REX, un nou model de uscåtor” Tornum î¿i propune, cu ocazia acestui eveniment, så lanseze un nou model de uscåtor de cereale, numit REX. Acesta înglobeazå tehnologia de nouå genera¡ie cu îmbunåtå¡iri ale procesului de uscare, precum preîncålzirea produsului, recircularea prafului produs în 3 niveluri, un uscåtor mai curat în interior prin reducerea condensu-

lui în zona de evacuare a aerului, zgomot redus, performan¡e energetice îmbunåtå¡ite, control inteligent al procesului de uscare cu interfa¡å computerizatå, ventilatoare înglobate pentru o între¡inere facilå. Gama de uscåtoare REX cuprinde uscåtoare cu capacitate de uscare pentru porumb începând cu 20 tone/orå, la o plajå de extrac¡ie de la 24% la 14% RH.

Instrumente financiare UNICREDIT: “Oferim credite în func¡ie de specificul afacerii” Parte a unui grup paneuropean, UniCredit Bank oferå clien¡ilor såi cu activitate în domeniul agriculturii structuri variate pentru finan¡area costurilor legate de înfiin¡area, între¡inerea ¿i administrarea culturilor, dar ¿i a stocurilor sau a terenurilor agricole.

GROUPAMA: “Suntem singura companie din România cu asigurare subven¡ionatå la secetå” Fermierii români sunt vulnerabili în calea fenomenelor meteo extreme din ce în ce mai frecvente, înregistrând pagube tot mai mari ¿i mai greu de depå¿it de la un an la altul. Aståzi, suntem singura companie care acoperå riscul de secetå cu un produs care este subven¡ionabil, construit pe nevoile reale ale fermierilor ¿i care se bazeazå pe realitatea fiecåruia dintre ei. Vom råmâne alåturi de fermieri ¿i în perioada urmå-

toare, cu produse ¿i servicii flexibile ¿i personalizate nevoilor lor. Pentru sustenabilitatea agriculturii pe termen mediu ¿i lung este înså nevoie ¿i de un set de måsuri de preven¡ie care ar putea reduce frecven¡a ¿i gradul de distrugere provocat de fenomenele extreme, o legisla¡ie simplificatå ¿i mai pu¡inå birocra¡ie.

În func¡ie de nevoile ¿i specificul afacerii, clien¡ii båncii pot accesa, spre exemplu, credite de nevoi generale revolving sau la termen, finan¡åri pentru capitalul de lucru pentru desfå¿urarea activitå¡ilor curente, pe baza adeverin¡elor eliberate de APIA sau suport în accesarea de fonduri europene. Profitul Agricol 34/2021

CULTURI VEGETALE

Fertilizare pe alese Ameropa Grains “Vindem peste 300.000 tone de îngrå¿åminte în România” Ameropa Grains este unul dintre cei mai importan¡i distribuitori de îngrå¿åminte, semin¡e, biostimulatori ¿i pesticide pentru toate culturile. În cadrul platformei Ziua Porumbului au utilizat, în faza de 2-4 frunze, biostimulatorul Amer 6.3 în dozå de 1,5 litri/ha, iar în faza de 6-8 frunze, la a doua trecere, biostimulatorul Amer Maize. Utilizarea gamei de biostimulatori Amer genereazå multiple beneficii. Culturile vor avea randament atât cantitativ, printr-un spor de produc¡ie suplimentar, cât ¿i calitativ, ridicând indicii necesari valorificårii produc¡iei. Ameropa Grains are vânzåri anuale în România de peste 300.000 tone de îngrå¿åminte ¿i tranzac¡ioneazå peste 3,5 milioane tone de cereale.

Azomure¿ “Faptul cå Elsit alege produsele noastre e o confirmare a rezultatelor” Ferma Elsit Com este unul dintre cei mai importan¡i colaboratori ai Azomure¿. Iar compania se mândre¿te cu faptul cå proprietarul, Nicolae Sitaru,

alege an de an så utilizeze îngrå¿åminte Azomure¿ pentru fertilizarea culturii de porumb. Este o confirmare a faptului cå solu¡iile pe care le oferå sunt eficiente ¿i aduc rezultatele scontate.

Borealis LAT “Fertilizarea corectå e o verigå indispensabilå” Pentru Echipa Borealis LAT, Ziua Porumbului reprezintå evenimentul etalon pentru vizualizarea poten¡ialul productiv la majoritatea hibrizilor de porumb comercializa¡i în România. Fertilizarea corectå, cu produse de calitate, este o verigå tehnologicå indispensabilå pentru a atinge maximul poten¡ialului productiv. Produsele ¿i serviciile digitale oferite de Borealis LAT sus¡in deciziile fermierului privind: fertilizarea, men¡inerea fertilitå¡ii solului, utilizarea resurselor eficient ¿i reducerea impactului asupra mediului.

Holland Farming Agro “Foliarele noastre au fost aplicate în douå stadii de vegeta¡ie” Compania Holland Farming Agro vine în sprijinul fermierilor cu o gamå

largå de produse foliare. În cadrul evenimentului Ziua Porumbului s-au utilizat biostimulatorul Cropmax, gama de produse Agroleaf ¿i gama de produse Microcat, aplicate în douå stadii de vegeta¡ie la cultura de porumb.

Agrotechnik Solutions “Misiunea noastrå - sporirea profitabilitå¡ii culturilor” Agrotechnik se pozi¡ioneazå ca un partener de încredere în furnizarea de îngrå¿åminte ¿i fertilizan¡i pentru cultura bio ¿i conven¡ionalå. Au un portofoliu generos de produse inovative, care pot så asigure necesarul nutri¡ional conform cerin¡elor fiecårei culturi, în fiecare stadiu de vegeta¡ie, eficientizând la maxim fiecare ban investit. Tehnologia utilizatå în cadrul evenimentului cuprinde urmåtoarele produse: BS Fogliare, Fosfo K, Zinco 15, Agriviva, Agrical, Boro 17, Alifol CU, Agrimag Spray.

grupaj realizat de Robert VERESS

Profitul Agricol 34/2021

CULTURI VEGETALE

Noi metode de lupt\ împotriva d\un\torilor Diabrotica vigifera sau viermele vestic al rådåcinilor de porumb, agriotes sau viermele sârmå, helicoverpa, molia cerealelor sau musculi¡a albå a serelor sunt cinci insecte migratoare extrem de periculoase care devasteazå an de an culturile din jude¡ul Timi¿, migrând din Serbia cåtre România ¿i invers.

mente, dar ¿i reducerea poluårii solului, a apei ¿i a produselor alimentare din zona transfrontalierå”. Axa prioritarå 6 din strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunårii, pen-

peste tot numai efecte secundare asupra mediului ¿i biodiversitå¡ii, lupta devenind în fiecare sezon tot mai dificilå. Prin urmare, dupå mai mult de un an, inginerii de la Universitatea Politehnicå Timi¿oara, împreunå cu cei de la Centrul de Expertizå Agricolå Zrejanin din Serbia au reu¿it så punå la punct un sistem natural de monitorizare ¿i anihilare a acestor cinci dåunåtori. Profesorul Dumitru ºucu, din cadrul UPT ¿i vicepre¿edintele Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice Timi¿oara, spune cå zona transfrontalierå SerbiaRomânia oferå în principal condi¡ii de mediu identice, dar ¿i provocåri. “Migra¡ia insectelor dintr-o ¡arå în alta duce la apari¡ia frecventå a bolilor în culturile agricole, la animale ¿i oameni ¿i afecteazå sånåtatea prin consumul de produse infestate ale unor culturi agricole. Astfel, prin acest sistem creat de noi, fermierii vor putea controla înmul¡irea ¿i migra¡ia insectelor, prin metode naturale, blânde cu mediul, reducând în acela¿i timp cantitatea de substan¡e chimice utilizate pentru trata-

tru conservarea biodiversitå¡ii, a calitå¡ii aerului ¿i solului, vorbe¿te despre importan¡a educårii popula¡iei din mediul rural, în special a fermierilor, pentru a evita utilizarea în exces a substan¡elor chimice pentru combaterea bolilor ¿i dåunåtorilor. Astfel, aceastå problemå comunå în arealul Banat, Serbia - Timi¿, România, se poate rezolva prin implementarea unor metode ¿i tehnologii integrate de monitorizare ¿i alertare în caz de risc major de apari¡ie a dåunåtorilor ¿i bolilor prin migrare, pentru a proteja natura ¿i mediul. Atunci, fermierul va ¿ti cu exactitate ce måsuri så ia pentru apårarea culturilor.

¥n esen¡å, strategie de combatere se bazeazå pe capcane cu feromoni. “Pe noi ne intereseazå så prindem femelele, pentru cå acestea sunt cele periculoase. Capturându-le pe Obiectiv: protejarea femele, atunci po¡i evita ¿i posibiodiversitå¡ii bilul atac masiv al acestor insecte Deocamdatå încå mai sunt permise asupra culturilor”, produsele clasice de protec¡ie a planspune prof. Dumitru ºucu. telor, dar consumatorii încep så vadå

acum s-au gåsit inclusiv în Bårågan. Larvele se hrånesc cu rådåcinile de porumb, care nu mai pot sus¡ine plantele, astfel cå tulpina se îndoie sub formå de “gât de lebådå”. “Iatå cå o insectå migratoare påtrunde prin vestul ¡årii ¿i a ajuns ¿i în alte zone agricole din România, de aceea ¿i denumirea popularå este viermele vestic”, spune prof. ºucu. Helicoverpa atacå tomatele, ardeii, vinetele, fasolea sau nåutul. Larvele tinere se dezvoltå pe aparatul foliar, iar începând cu vârsta a III-a ele påtrund în interiorul fructelor, tratamentele de combatere devenind practic ineficiente. Atacul este prezent în spa¡ii protejate ¿i în câmp, în a doua parte a verii. Larvele de agriotes sau viermele sârmå sunt polifage ¿i se hrånesc cu pår¡ile subterane ale plantelor, iar în tuberculi sapå galerii. Pânå la atingerea maturitå¡ii larvele trec prin opt vârste ¿i ¿apte nåpârliri. Dupå o lunå apar adul¡ii, care råmân în sol pânå primåvara, când î¿i reiau ciclul evolutiv. Molia cerealelor tråie¿te pânå la 13 zile ¿i are o fertilitate de pânå la 150 de

Cele cinci...! Diabrotica vigifera este un exemplu tipic de dåunåtor care a ajuns în agricultura din Banat tocmai din America, unde an de an face ravagii în culturile de porumb. Primele insecte au fost descoperite în 1992 lângå aeroportul Zemun, din Beograd. Dupå câ¡iva ani, insecta a fost descoperitå ¿i în culturile din Timi¿, iar Profitul Agricol 34/2021

CULTURI VEGETALE

ouå, care se dezvoltå între 4 ¿i 28 de zile, în func¡ie de temperatura mediului. Dezvoltarea unei genera¡ii în iulie dureazå 25-35 de zile, iar în august-noiembrie, între 34 ¿i 90 de zile. Ultima insectå supuså monitorizårii ¿i anihilårii de cåtre speciali¿tii de la UPT este musculi¡å albå a serelor. Aceasta este extrem de periculoaså, fiindcå a început så evadeze din sere ¿i se înmul¡e¿te întreaga perioadå a anului ¿i, astfel, atacå devastator culturile de legume de pe sol. Insecta se dezvoltå în sere pe tot parcursul anului, iar în câmp numai în perioada caldå.

Gratis, nu numai pentru fermieri! “Noi, împreunå cu colegii sârbi de la Centrul de Expertizå Agricolå Zrejanin, am creat acest sistem de analizå ¿i control al migra¡iei celor cinci dåunåtori periculo¿i bazat pe cinci tipuri de capcane cu lipici ¿i ultraviolete ¿i cu cinci tipuri de feromoni. Feromonul este o substan¡å cu efect olfactiv care atrage insectele, creatå pe specie ¿i sex. A¿adar, existå feromon de mascul ¿i feromon de femelå, dar pe noi ne intereseazå så prindem femelele, pentru cå acestea sunt cele periculoase. Capturându-le pe femele, atunci po¡i evita ¿i posibilul atac masiv al acestor insecte asupra culturilor”, mai spune prof. ºucu. Capcanele au fost alese cu aten¡ie, astfel încât så nu dåuneze biodiversitå¡ii mediului, au fost multiplicate în zeci de exemplare ¿i au fost montate în zeci de ferme din Timi¿, din apropierea grani¡ei cu Serbia. Profitul Agricol 34/2021

S-a urmårit minimalizarea interven¡iei omului asupra naturii ¿i în primul rând så furnizeze agricultorilor informa¡ia certå pentru a putea diminua sau chiar evita în prima fazå utilizarea pesticidelor atât de toxice nu numai pentru sånåtatea mediului, ci ¿i a oamenilor. Capcanele au fost montate ¿i se face monitorizarea celor cinci dåunåtori pentru agricultura din Timi¿ ¿i din ¡ara vecinå. Pentru a le u¿ura accesul la informa¡ie fermierilor, a fost creat un website https://www.clinsim.ro/. “Monitorizarea transfrontalierå a insectelor este o premierå pentru agricultura din ¡ara noastrå, dar ¿i din Serbia. Pânå acum procesul de migra¡ie a insectelor dintr-o ¡arå în alta a mai fost studiat, dar nu monitorizat. Nu a existat sisteme care så urmåreascå în mod continuu ¿i så furnizeze datele publicului, în cazul nostru agricultorilor. Orice femier se poate înscrie pe site ¿i poate accesa gratis datele furnizate de instala¡iile de monitorizare despre procesul de migrare a insectelor în jude¡ul Timi¿, dar ¿i starea meteo, umiditatea din sol, elementele chimice componente ale solului. Pentru protejarea biodiversitå¡ii, recomandåm ¿i combaterea biologicå a insectelor, nu numai utilizarea insecticidelor. O metodå este folosirea altor insecte care ucid insectele dåunåtoare”, îndeamnå prof. ºucu. Pânå acum s-au înscris pe site aproape 1000 de fermieri din Timi¿ ¿i din Banatul sârbesc.

Gheorghe MIRON

Rusia: 72,5 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Rusia este estimatå la 72,5 milioane tone, în scådere cu 15% fa¡å de anul trecut. Prognoza include 50,5 mil. tone grâu de toamnå ¿i 22 mil. tone grâu de primåvarå. USDA nu include ¿i produc¡ia din Crimeea. Randamentul total ajunge la 2,6 tone/hectar, mai mic cu 13% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå este de 28 milioane de hectare, mai micå cu 2% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå cu grâu de toamnå a fost revizuitå în scådere, din cauza înghe¡ului care a avut loc pe parcursul lunilor februarie ¿i martie. Având în vedere daunele provocate grâului de toamnå, ru¿ii au extins suprafa¡a cu grâu de primåvarå. Australia: 30 milioane tone de grâu USDA prognozeazå produc¡ia de grâu a Australiei la 30 milioane tone, mai micå cu 3 mil. tone fa¡å de recordul de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 13,2 milioane de hectare. Randamentul este prognozat la 2,27 tone/hectar, în scådere cu 11% fa¡å de anul trecut. Cre¿terea suprafe¡ei cu grâu pentru anul 2021/22 este sus¡inutå de pre¡urile ridicate la nivel mondial ¿i de condi¡iile meteo favorabile în mare parte din regiunile de cultivare a cerealelor din Australia. Canada: produc¡ia de grâu scade cu 24% Pentru anul de comercializare 2021/22 produc¡ia de grâu din Canada este prognozatå la 24 milioane tone, în scådere cu 11,2 milioane tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 9,2 milioane de hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 8% mai micå fa¡å de anul trecut ¿i cu 3% sub media pe 5 ani. Randamentul este estimat la 2,6 tone/hectar. 33

CULTURI VEGETALE

Eliminarea d\un\torilor din depozite În depozite, mori, magazii, silozuri sau vagoane se creeazå adesea spa¡iul favorabil pentru apari¡ia dåunåtorilor, mul¡i, varia¡i ¿i periculo¿i, deoarece afecteazå calitatea produselor depozitate. Indiferent de produsele stocate, trebuie så asiguråm igienizarea corectå a incintelor de påstrare. Dar care sunt atacatorii?

Molia cafenie a cerealelor (Sitotroga cerealella) Molia cafenie a cerealelor atacå în special porumbul ¿i cerealele depozitate. Infestarea începe în câmp, iar igienizarea depozitelor înainte de aducerea noii recolte nu este suficientå. Molia atacå boabele cu umiditatea ridicatå, produc¡ia ajungând în depozit cu dåunåtori în diverse stadii de evolu¡ie (larve, pupe). Din cauza condi¡iilor propice din silozuri ¿i magazii (umiditate ¿i temperaturi favorabile), molia î¿i continuå ciclul de via¡å, atacând cerealele. Drept urmare, sunt diminuate MMB-ul ¿i indicii de panifica¡ie ai cerealelor, prin scåderea cantitå¡ii de proteinå, amidon ¿i gluten. Cum o recunoa¿tem? Adultul are 5-7 mm, de culoare maro deschisauriu, cu puncte mai închise. Larva este de culoare alb-gålbuie, cu capul mai închis la culoare, dar nu este observatå prea des deoarece are nevoie de un singur bob pentru dezvoltare.

vele sunt gålbui, cu dungi longitudinale. Prima genera¡ie de adul¡i apare în general în aprilie. Gândåcelul fåinii (Tribolium confusum) Sunt insecte de mici dimensiuni, adul¡ii ajung la 3-6 mm lungime, au culoare maro-ro¿cat. Se hrånesc cu boabe atacate deja de alte insecte sau sfårâmate. Tribolium confusum provoacå daune atât prin hrånire, cât ¿i prin secre¡ii care afecteazå mirosul ¿i calitatea produselor stocate. Infestarea cu acest dåunåtor faciliteazå instalarea mucegaiului. Gândacul din Surinam (Oryzaephilus surinamensis) Adul¡ii sunt maro-închis, cu o lungime de 2,5-3,5 mm. Este foarte des întâlnitå în depozite, infestând produse alimentare în general (cereale, fructe oleaginoase, fructe uscate), în special cereale ¿i porumb, unde larvele pot produce pagube importante. Larvele sunt albe, cu capul mai închis la culoare ¿i s-a constatat cå de multe ori se instaleazå în boabe deja atacate de alte insecte. Gårgåri¡a depozitelor (Sitophilus spp.) Atacul acestor dåunåtori asupra cerealelor debuteazå în câmp, unde femela depune ouå, iar larva continuå atacul prin consumarea acestuia în întregime. Sunt afectate cerealele, prin

Precau¡ii Molia cenu¿ie a fåinii (Ephestia kuehniella) Molia cenu¿ie a fåinii este un dåunåtor întâlnit mai ales în boabele de cereale, dar ¿i în fåinå ¿i în produse fåinoase (paste, gri¿). Poate supravie¡ui într-o varietate de condi¡ii (120C-300C), în incintele mai calde (mori) putând ajunge la 3-5 genera¡ii pe an. Fluturele se recunoa¿te dupå culoarea cenu¿iualbåstruie, cu pete închise pe aripi. Lar34

- Conform legisla¡iei în vigoare, fumigarea cu Delicia Gastoxin, aerisirea, precum ¿i îndepårtarea reziduului se realizeazå doar de cåtre personal special instruit pentru aplicarea acestui produs. - Aplicarea se realizeazå în echipe de minimum douå persoane, în condi¡ii de siguran¡å. - Praful rezidual nu trebuie så intre în contact cu bunurile.

Delicia Gastoxin. Fumigare sigurå, care eliminå dåunåtorii

Am enumerat doar 5 dintre speciile cele mai frecvente din depozitele de cereale, dar, de fapt, se pot întâlni mult mai multe tipuri. Subliniem faptul cå atacurile acestora merg mânå în mânå cu daunele produse de ciuperci ¿i alte organisme. Delicia Gastoxin, pe bazå de fosfurå de aluminiu 560 g/kg, asigurå igienizarea temeinicå a incintelor de depozitare, eliminând dåunåtorii indiferent de stadiul såu de evolu¡ie (adult, larvå, pupå, ou). Mecanismul de ac¡iune: fosfura de aluminiu reac¡ioneazå cu vaporii de apå din atmosferå, în urma reac¡iei rezultând fosfina, un gaz foarte toxic pentru toate organismele care respirå. Produsul nu are efect ecotoxic, compu¿ii rezulta¡i nu afecteazå mediul. Vå recomandåm så utiliza¡i Delicia Gastoxin pentru curå¡area temeinicå a depozitelor, înainte de stocarea noii produc¡ii. Va ac¡iona împotriva dåunåtorilor împupa¡i sau ascun¿i prin micile cråpåturi. Pentru un efect maxim, este necesar ca incinta så fie etan¿å. Produsul prezintå ¿i beneficiul de a putea fi utilizat când bunurile se gåsesc deja în depozit. Acestea reprezintå o surså de hranå, fårå schimbåri de ordin mecanic sau prådåtori, cu temperaturå ¿i umiditate prielnice, ceea ce face ca daunele ¿i înmul¡irea så se petreacå nestânjenite. Delicia Gastoxin nu afecteazå calitatea materialelor depozitate, gustul sau mirosul acestora. scåderea calitå¡ii, dar ¿i prin oportunitå¡ile oferite altor dåunåtori (mucegai, acarieni). Adultul are o culoare castanie, nu zboarå ¿i are lungime de 3-5 mm. Larvele sunt albe, încovoiate.

Kwizda Agro România Profitul Agricol 34/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Carniprod - o ferm\ distrus\ de ne[tiin]a autorit\]ilor În iunie 2018, Carniprod Tulcea a fost prima societate lovitå de pesta porcinå africanå. ANSVSA a ucis imediat 48.000 de porci ¿i a fåcut praf toatå baza furajerå, blocând ¿i fabrica de mezeluri. Am mers în zonå ¿i am våzut efectele dezolante ale ignoran¡ei care a generat spaimå ¿i confuzie printre autoritå¡i, cu efecte grave asupra afacerii lui Nicolae Ciuleac.

Nicolae Ciuleac, proprietarul Carniprod, a construit în 1993 o fabricå de salamuri lângå Tulcea. Fiindcå avea nevoie de carne multå ¿i ritmic, a cumpårat ¿i ferma cooperatistå construitå înainte de 1990. “Am investit mult, am adus rase noi. Ultima nenorocire este cå am fåcut un FNC nou ¿i stå gol, în conservare, din cauza pestei. M-a costat 4 milioane de euro. Nu am primit sprijin european de niciun fel fiindcå obiectul nostru principal de activitate era procesarea cårnii, iar nu zootehnia.” Pe lângå modernizarea halelor, Nicolae Ciuleac a cheltuit mult pentru geneticå de vârf. Când a venit pesta porcinå, avea în fermå 48.000 de porci. Toatå genetica a fost distruså. El î¿i propusese din start ameliorarea rasei de porci în complexul zootehnic, având la bazå principiul piramidal de ameliorare a porcinelor. În prima etapå, a 36

cumpårat vieri de linie purå: Marele Alb ¿i Landrace. A cumpårat scrofi¡e bunici din Linia GGPS-S ¿i GPS-S. În etapa a doua, a produs scrofi¡e bunici, care så înlocuiascå liniile GGPS-S ¿i GPS-S ¿i scrofi¡e F1, prin înruci¿area scroafelor bunici GGPS-S ¿i GPS-S cu vierii de raså purå. Scrofi¡ele ob¡inute erau înregistrate oficial ca material genetic la ANARZ (ANZ aståzi). În etapa a treia, a produs meti¿i ¿i hibrizi, prin încruci¿area scroafelor GGPS-S ¿i GPS-S cu vierii de raså purå ¿i a încruci¿at scrofi¡ele F1 cu vieri terminali (TALENT) pentru a ob¡ine astfel hibridul comercial. A lucrat o armatå de medici veterinari, tehnicieni pentru asemenea rezultate. Era o investi¡ie de aproximativ 10.000.000 de dolari ¿i omul a pierdut odatå totul. A primit despågubirile pe categorii de porci.

diferent de voin¡a lucråtorului. La nivel na¡ional, un loc de scroafå costå cam 4.000 de euro într-o fermå nouå. “Pe noi ne-a costat aproximativ 3.000 de euro un loc de scroafå, cu aparatul nostru genetic, spune Narcisa Casian. În iunie 2018, când s-a produs evenimentul, aveam 2.252 de scroafe, 1.402 scrofi¡e ¿i 15 vieri de raså purå. Am întocmit dosar de despågubire se-

Factorii de contaminare Povestea focarului începe cu un cioban, vecin cu ferma. Omul a cumpårat 20 de purcei ieftini din Deltå: proprietarul i-a dat cu un leu kilogramul, ca så scape de ei. Narcisa Casian, economist principal, î¿i aduce aminte cå erau 2.600 de scroafe în fermå. Halele nu erau închise ermetic, nu aveau ventilatoare, se aeriseau prin ferestre ¿i u¿i cu plase. Lucråtorii din ferma aveau ¿i ei animale acaså. Nu to¡i fåceau du¿ la intrare. Ferma nu are un sistem automatizat de du¿are ¿i de dezinfectare, inProfitul Agricol 34/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR parat pentru scroafele de reproduc¡ie. Nu le-au considerat pe toate raså purå fiindcå noi eram la început. Am avut înså ¿i scroafe cu pedigree ¿i ne-au dat banii integral pe ele.” ANSVSA a distrus ¿i furajele, ¿i fermierul nu a fost despågubit. Au distrus ¿i carnea stocatå la frig pentru care au dat despågubiri la pre¡ul de cost. “Încå nu mi-au dat to¡i banii înapoi ¿i i-am dat în judecatå. Mai avem de recuperat 874.000 de lei”, spune Nicolae Ciuleac. “Ciudat e cå ne-au pus så ducem la groapå ¿i carnea congelatå, care era sigilatå. Ne-au despågubit totu¿i aici. Ne-au pus sigiliu pe silozurile cu cereale pe o duratå nedeterminatå ¿i cerealele s-au stricat, dar nu ne-au despågubit pierderea. Când ne-au ridicat sigiliul, ne-au spus cå cerealele nu au nimic pentru cå au stat în siloz, înså nu putem så le vindem decât unor persoane care nu de¡in animale. Cui så le dåm?”, întreabå Narcisa Casian.

frastructura. Am cumpårat tot echipamentul, m-a costat 330.000 de euro. Am avut toatå bunåvoin¡a så fac ¿i, când am våzut câte comisii trebuie så constate, mi s-a fåcut lehamite. Au cerut så îngropåm vagoane de porci, în loc så tratåm termic carnea ca så nu o disCând s-a declan¿at boala în fermå, trugem. Ei ne-au distrus chiar ¿i carnea Ciuleac turnase deja funda¡ia pentru o de vitå ¿i de oaie din fabricå. Când au aflat cå avem pestå porcinå fermå nouå de porci “ca la NASA”. africanå, i-au adus aici pe to¡i medicii Cumpårase ¿i utilajele. “Nu mai vreau så repopulez pentru veterinari din toate DSV-urile jude¡ene cå nu pot så må încadrez cu pre¡ul por- ca så vadå ¿i ei cum aratå porcii. To¡i scului. Apa pe care o dau la porci nu e au întors în jude¡ele lor cu tot cu pestå. bunå cå mai are nevoie de oxigen, Excavatorul fåcea un ¿an¡ adânc de 7 sus¡ine ANSVSA. Altfel nu primesc au- metri ¿i erau arunca¡i porcii acolo. toriza¡ie. ªi o sta¡ie de oxigen må costå Puneau un strat de 3 metri de porci, apoi 4 metri de påmânt”. alt milion de euro. Statul trebuia så ne acorde un credit Dupå atâtea eforturi ¿i pierderi, pe 10 ani så regenerez vierii ¿i rasa, så Nicolae Ciuleac se gânde¿te serios så facem investi¡ii pentru o biosecuritate populeze halele cu capre. mai bunå. Eu am început o halå nouå pentru 10.000 de porci pe an. Am turnat funda¡ia, am fåcut canalizarea, toatå inViorel PATRICHI “Erau vremuri de panicå ¿i confuzie inclusiv printre cei de la ANSVSA. Nu se mai izbiserå de asemenea realitå¡i crunte. Dar, oricum, nu se justificå atât de multe erori”, recunoa¿te Nicolae Ciuleac.

Povestea neputin¡ei organizatorice a ANSVSA se vede aståzi în curtea fermei. 3 incineratoare speciale au fost trimise tocmai de la Timi¿oara. Acum zac în curtea fermei printre bålårii. “Am fåcut nenumårate adrese ca så vinå ¿i så le ia. Se fac cå plouå. Mâine-poimâine, pot veni så må întrebe de ce au ruginit la mine în curte”, spune Nicolae Ciuleac.

Profitul Agricol 34/2021

MA{INI & UTILAJE Poettinger Terria,

alternativa la plug Poettinger Terria reprezintå o gamå de cultivatoare tractate ce pot înlocui plugurile ¿i sunt eficiente la dezmiri¿tire ¿i pregåtirea patului germinativ. Aceste echipamente amestecå foarte bine resturile vegetale ¿i afâneazå solul la adâncimi de la 5 la 35 cm. Sunt disponibile în portofoliul NHR Agropartners, în variante de 4, 5 ¿i 6 metri lå¡ime, cu 3 ¿i 4 rânduri de organe de lucru: Terria 4030, 5030, 6030, respectiv Terria 4040, 5040 ¿i 6040.

În

aceastå perioadå a anului sunt în toi lucrårile de dezmiri¿tire, iar în cadrul acestei opera¡iuni, Terria lucreazå la 58 cm adâncime. Dacå vine vorba de lucråri de semånat, acest echipament poate pregåti terenul la o adâncime de pânå la 35 cm. Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, considerå 38

cå Terria råspunde cerin¡elor generate de schimbårile climatice. “Cred cå este un utilaj ideal în condi¡ii de secetå, care permite adoptarea tehnologiilor adecvate schimbårilor climatice. Terria nu aduce la suprafa¡å solul mai pu¡in fertil din adâncime ¿i nici semin¡ele de buruieni îngropate sub brazdå de plug, sparge hardpanul ¿i afâneazå solul, favorizând infiltrarea apei.” Un alt avantaj este faptul cå Terria nu afecteazå vie¡uitoarele din sol, care îmbunåtå¡esc structura ¿i fertilitatea påmântului. Pe de altå parte, acest cultivator laså pe sol un strat de mulci care men¡ine apa ¿i reduce evaporarea, iar prin favorizarea descompunerii resturilor vegetale îmbunåtå¡e¿te con¡inutul de humus ¿i substan¡e organice necesare culturilor.

Adaptat la toate tipurile de sol Terria are organele de lucru dispuse simetric de-a lungul liniei de trac¡iune ¿i asigurå stabilitatea direc¡iei, afânarea completå a solului ¿i amestecarea resturilor vegetale.

Aceste organe se pot regla în pozi¡ii diferite (plan sau abrupt) în func¡ie de lucrarea de efectuat, ceea ce determinå intensitatea prelucrårii solului. Modelele din gamå au o gardå mare la sol ¿i faciliteazå un flux constant de påmânt prelucrat, chiar ¿i în prezen¡a unor cantitå¡i mari de paie sau alte resturi vegetale. Terria are sistem de protec¡ie nonstop la suprasarcinå, cu o for¡å de declan¿are de 650 kg la versiunea hidraulicå reglabilå, ceea ce asigurå o gardå la sol maximå ¿i reduce uzura întregului cultivator. Cultivatorul dispune de reglarea hidraulicå integralå a adâncimii de lucru, ce permite o adaptare rapidå ¿i preciså la toate tipurile de sol ¿i la toate condi¡iile de lucru. Pentru o nivelare optimå, cultivatoarele sunt echipate cu discuri concave, aranjate în perechi ¿i ghidate în sol de tåvålugul din spate. Compactarea este asiguratå de o gamå largå de tipuri de tåvålugi cu discuri de tåiere, cu discuri de cauciuc ¿i de tåvålugul Tandem Conoroll.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 34/2021

MA{INI & UTILAJE

Ziua Porumbului,

cu utilaje multe [i puternice Dupå câ¡iva ani în care, în urma vremelnicelor decizii ale autoritå¡ilor locale ¿i centrale, au fost interzise demonstra¡iile în câmp cu ma¿ini ¿i utilaje agricole, iatå cå Ziua Porumbului s-a organizat din nou. În 16 septembrie 2021, prin tenacitatea ¿i implicarea totalå a fermierului Nicolae Sitaru ¿i a Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb din România, fermierii din sud-estul României au fost invita¡i la Orezu, Iaomi¡a, så vadå ¿i så afle despre performan¡ele hibrizilor de porumb, precum ¿i despre ma¿inile agricole ale momentului - combine de recoltat, tractoare, echipamente pentru prelucrarea solului ¿i semånåtori.

rintre companiile prezente la eveniment s-au numårat AgroConcept, Claas (Tehnoland), Dicor Land, IPSO Agriculturå, Lemken România ¿i Oscar Dowstream. Fermierii care au fost prezen¡i au putut afla o serie de detalii tehnice despre utilajele expuse, iar pentru acei agricultori care nu au reu¿it så ajungå la acest important eveniment prezentåm o scurtå descriere a ma¿inilor agricole expuse la Ziua Porumbului 2021.

AgroConcept Iulia Tudor, Corporate Communication Manager AgroConcept, ne-a spus cå, la Orezu, compania a prezentat o combinå, un tractor de mare putere ¿i echipamente de prelucarea solului ¿i semånat. “Noutatea este tractorul T8.435 Genesis, alåturi de cultivatorul dezmiri¿titor Kverneland CTC ¿i de semånåtoarea Kverneland Optima TF Maxi. De asemenea, am fåcut ¿i o demonstra¡ie cu o combinå din gama New Holland CR9.90”, spune Iulia Tudor. Optima TF Maxi este o semånåtoare

Profitul Agricol 34/2021

pe 16 rânduri echipatå cu un buncår de fertilizare de 4.000 litri. Fiecare sec¡ie de semånat are o capacitate de 55 l ¿i este antrenatå de câte un motor electric E-drive II. Semånåtoarea este pregåtitå ISOBUS pentru func¡ionarea cu orice tractor cu terminal ISOBUS sau cu calculatorul Tellus. Sec¡iile laterale pliabile hidraulic asigurå lå¡imea de transport legalå, de 3 metri. Dezmiri¿titorul semi-purtat Kverneland CTC 427, cu tåvålug Actipack, are 3 rânduri de organe de lucru, dispuse la o distan¡å de 270 mm, ce permite pregåtirea miri¿tii dupå recoltarea diverselor tipuri de culturi (grâu, orz, rapi¡å, floarea-soarelui, porumb). Grapa frontalå face fa¡å cantitå¡ii mari de resturi vegetale ¿i asigurå o bunå amestecare a acestora de cåtre ancore. Fiecare organ de lucru este prevåzut cu o daltå 80 mm Tiger Point durificatå cu carburi, pentru o rezisten¡å la solurile pietroase. “Tractorul T8.435 Genesis este nou intrat în oferta AgroConcept. A fost în

demo în întreaga ¡arå în aceastå varå ¿i credem cå este de interes pentru fermierii din zona de sud, sud-est, ca så poatå vedea de aproape un tractor de peste 400 CP care îi poate ajuta în toate opera¡iunile de care au nevoie în fermå”, aratå Iulia Tudor. T8.435 este echipat cu motor FPT Industrial Cursor 9, 6 cilindri, de 8, 7 l, ce respectå cerin¡ele normei de poluare Stage 5. Are o putere nominalå de 400 CP la 2000 rpm ¿i dezvoltå maximum 435CP la 1800 rpm. Transmisia este tip UltraCommand, cu o cutie de viteze FullPowerShift cu 21x5 viteze. Cabina Deluxe Performance Tech dispune de suspensie ComfortRide reglabilå pe 5 nivele, climatizare automatå. Cotiera SideWinder Ultra este reglabilå electric cu monitor InteliView 12 cu TouchScreen ¿i este echipatå cu maneta multifunc¡ionalå CommandGrip.

Claas La Ziua Porumbului, Claas a fost reprezentatå de cåtre societatea Tehnoland, dealer Claas în jude¡ul Ialomi¡a. ¥n prim-plan a fost puså noua combinå Claas Trion 750 Terra Trac echipatå cu heder pentru porumb Corio 8-70 FC, pe 8 rânduri, pliabil. Motivul principal al alegerii acestui utilaj este promovarea gamei nou lansate, ce se adreseazå deopotrivå fermelor mijlocii ¿i celor cu suprafe¡e mari. “Combina face parte din progra- uuu

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE uuu mul de demonstra¡ii Trion DemoMAIZE Show România 2021 ¿i va fi puså la lucru în perioada urmåtoare în 12 ferme din România la recoltat porumb”, ne spune Alexandra Strugari,

Marketing Coordinator Claas Regional Center South East Europe. La rândul såu, Liviu Colea¿å, managerul Tehnoland, a scos în eviden¡å noul tractorul Claas Xerion 5000 cu ¿enile, în tandem cu o grapå cu discuri Lemken Rubin 12. ¥n mod special, combina Trion a intrat la recoltare pe o solå cultivatå cu porumb. Este echipatå cu sistem de ¿enile Terra Trac, cu suspensie hidropneumaticå, are motor Cummins/L9, ce dezvoltå o putere maximå de 435 CP. Dispune de sistem de treierat Aps Hybrid, cu 2 rotori (combina¡ia între cele 2 tehnologii, sistem de treierat tangen¡ial APS ¿i separare secundarå axialå Roto Plus). Acesta permite o vitezå de pânå la 10 ori mai ridicatå a fluxului de material recoltat între rotori ¿i segmentele gråtarelor rotorilor. Adaptarea tura¡iei tamburilor sistemului de treierat are loc independent de tura¡ia rotorilor. Astfel, treieratul se face în mod protectiv, cu un randament ridicat, consum redus de carburant ¿i calitate bunå a paielor. Întregul proces de treierat poate fi adaptat individual la condi¡iile schimbåtoare de recoltare care apar de-a lungul

unei zile de lucru. Sistemul de curå¡are Jet Stream curå¡å boabele intens, iar curå¡area tip 3D asigurå compensarea în cazul recoltårii pe terenuri înclinate. Buncårul de boabe are o capacitate de 12.000 l ¿i un debit de descårcare de 130 l/sec. Sistemele de asisten¡å pentru operator, precum Cemos Automatic optimizeazå utilajul pânå la limitele tehnice de performan¡å, iar GPS Pilot Cemis 1200 men¡ine traiectoria cu precizie.

director comercial Dicor Land. Gama echipamentelor pentru irigat IRTEC, distribuitå exclusiv de Dicor Land, a fost reprezentatå de o motopompå ¿i un tambur - ambele cu performan¡e ¿i func¡ionalitå¡i ridicate. Ma¿ina de erbicidat tractatå (MET) David - produså de Maschio Gaspardo exclusiv pentru Dicor Land, este solu¡ia Dicor Land a expus o serie de echi- optimå pentru cre¿terea sånåtoaså a culturilor, lipsite de buruieni ¿i dåunåpamente de irigat, erbicidat, de prelutori. Pompa hidraulicå independentå, crarea solului, recoltat ¿i transport. ridicarea pe paralelogram, duze triple “Alåturi de toate utilajele expuse, prin antivânt ¿i geometria variabilå sunt acdivizia Dicor Parts am pregåtit ¿i un stoc cesorii suplimentare în echiparea stanmare de piese de schimb, accesorii ¿i dard. Bazinul este de 3.200 litri, iar ramconsumabile, disponibile pe loc. Colegii pele sunt disponibile în variante de la no¿tri, exper¡i în agriculturå performan18 pânå la 28 m. tå, mecanici cu experien¡å au fost alåturi A fost expus ¿i un heder Drago GT de fermieri pe întreaga zi de eveniment 6R de la Olimac - cu plåci depånu¿i i-au ghidat pe ace¿tia cu pricepere ¿åtoare amortizate ¿i reglate automat, pentru a putea lua cea mai bunå decizie pentru evitarea pierderilor de boabe înde achizi¡ie”, ne-a spus Daniel Auricå, tre plåci, cu tocåtori de coceni dublu “Efect Foarfecå” (pe fiecare rând lucreazå patru lame, douå lame pe o laturå, celelalte pe latura opuså). Alåturi s-a aflat remorca T672 de la Pronar, o remorcå cu douå axe, fiabilå ¿i rezistentå, cu o capacitate de transport de 8 tone, volum de încårcare 9,8 mc, basculare trilateralå, obloane de 500+500 mm, cu prelate, roatå de rezervå ¿i platformå pentru operator.

IPSO Agriculturå Nicolae Sorescu, managerul filialei IPSO Agriculturå Fete¿ti, a mizat pe douå tractoare John Deere puternice ¿i o combinå echipatå, cum altfel, cu hedere pentru porumb. uuu 40

Profitul Agricol 34/2021

MA{INI & UTILAJE uuu Este vorba de tractoarele John Deere 7R 330 ¿i 8RX 410 ¿i de combina John Deere model S785, echipatå cu heder Geringhoff MSSC pentru recoltarea porumbului pe 12 rânduri. Tractorul John Deere 7R dezvoltå pânå la 373 CP, datoritå motoarelor John Deere PVS ¿i PSS de 6,8 ¿i 9 litri care echipeazå aceastå serie ¿i asigurå economie de combustibil la viteza nominalå a motorului ¿i, mai ales, la încårcarea par¡ialå. Se poate opta pentru transmisia infinit variabilå AutoPowr, sau transmisia e23 PowerShift cu Efficiency Manager. Cabina are dotåri pentru agricultura de precizie, este spa¡ioaså, silen¡ioaså, iar tractoarele dispun de urmåtoarele tipuri de suspensii: TLS pe puntea fa¡å combinatå cu ActiveSeat sau suspensie hidraulicå HCS pentru cabinå. Tractoarele din seria 8RX au patru ¿enile care acoperå o suprafa¡å de contact la sol de 4,57 mp, ce asigurå o trac¡iune foarte bunå, concomitent cu reducerea tasårii terenului. Sunt dotate cu motoare John Deere Power Tech PSS de 9 litri, care dezvoltå o putere nominalå de 410 CP, respectiv una maximå de pânå la 458 CP. Pot fi echipate cu trasmisie PowerShift sau e23 complet mecanicå. Combina John Deere S785 este echipatå cu rotor cu flux variabil, care cre¿te semnificativ capacitatea de recoltare ¿i îmbunåtå¡e¿te calitatea paielor. În plus, deoarece reduce supraîncårcarea ¿i consumul de putere, se poate economisi ¿i combustibil. Noua cabinå Premium oferå mai mult spa¡iu ¿i confort. Combina S785 are un motor de 13,5 l, cu putere nominalå de 507 CP ¿i una maximå de 579 CP. Buncårele de cereale sunt de 10.700 sau 14.100 l ¿i au o vitezå de descårcare de 135 l/sec.

“Lemken a fost prezentå de la primele discu¡ii purtate pentru organizarea acestui eveniment ¿i, datoritå acestui lucru, avem oportunitatea nu doar så aråtåm utilajele noastre, ci ¿i rezultatele acestora. În acest an am semånat în 26 aprilie, iar fermierii care au venit la Ziua Porumbului au putut vedea rezultatele foarte bune ob¡inute cu combina¡ia de semånat Azurit 9/8.70 K D + Solitair 12/5800 SW.” Este vorba de semånåtåri de precizie, cu sistem de semånat “bob cu bob”. Combina¡ia celor douå echipamente permite administrarea de îngrå¿åminte, concomitent cu efectuarea lucrårilor de semånat. La testarea echipamentelor Lemken de la Orezu s-a semånat în sistem Delta Row, prin care plantele sunt dispuse alternativ (într-un triunghi), astfel cå plantele au cu 70% mai mult spa¡iu de nutri¡ie fa¡å de sistemul clasic de semånat. Se pot utiliza de la 4 pânå la 12 sec¡ii de semånat, cu lå¡imi între rânduri de la 50 pânå la 80 cm.

Oscar Downstream Distinct, sta¡ia de incintå Oscar Dieselpoint pentru carburan¡i, din portofoliul Oscar Downstream, treze¿te ¿i ea interesul, mai ales al fermierilor

mari. Serviciul de alimentare prin aceste sta¡ii este util oricårui domeniu de activitate, inclusiv în agriculturå, ce presupune ca traseele autovehiculelor så aibå punct de plecare/sosire sau så tranziteze zona unde este amplasatå sta¡ia respectivå. Este un serviciu integrat ce include alimentare cu motorinå prin intermediul sta¡iilor de incintå (5.000, 9.000, 20.000 de litri) oferite în comodat pe perioada contractului, cu instalare, suport tehnic ¿i mentenan¡å incluse. Aprovizionarea se face prin intermediul flotei proprii, din depozitele Oscar existente la nivel na¡ional. Se oferå un sistem de gestiune a sta¡iilor de incintå pentru client, precum ¿i consultan¡å în alegerea celei mai potrivite solu¡ii pentru afacerea clientului, dar ¿i pentru optimizarea consumului. Sta¡iile de incintå Oscar-Dieselpoint reprezintå solu¡ia optimå de reducere a costurilor pentru companiile care doresc så påstreze un control riguros asupra alimentårilor cu motorinå ¿i al consumului. În prezent existå 2.000 de sta¡ii Oscar-Dieselpoint instalate ¿i active la nivel na¡ional.

Lemken România Mihai Gheorghe, reprezentant Lemken România, spune cå Ziua Porumbului este o foarte bunå oportunitate de prezentare a companiilor care au echipamente pentru porumb. 42

Profitul Agricol 34/2021

MA{INI & UTILAJE

UTILBEN> cele mai bune solu]ii pentru programul “Tân\rul Fermier” Tinerii fermieri primesc fonduri europene cuprinse între 40.000 de euro ¿i 70.000 de euro pentru a-¿i deschide o afacere în agriculturå. Valoarea exactå a sumei este condi¡ionatå de dimensiunea exploata¡iei.

ompania româneascå UTILBEN se alåturå acestui proiect de investi¡ii ¿i vine în sprijinul tinerilor fermieri cu utilaje ¿i echipamente agricole potrivite pentru cele mai diverse sarcini. De la tractoare la pluguri, cositori sau remorci agricole, întreaga ofertå poate fi consultatå pe site-ul www.utilajetanarulfermier.ro. UTILBEN este unic importator în România pentru gama de tractoare Kioti de la 21 la 125 CP. Toate utilajele Kioti respectå normele de poluare Stage V, ceea ce înseamnå cå pot fi înmatriculate ¿i pot circula legal pe drumurile publice din ¡ara noastrå. Tractoarele Kioti sunt ideale pentru agriculturå, legumiculturå, zootehnie, viticulturå, pomiculturå ¿i peisagisticå. Producåtor sud-coreean cu o experien¡å de 74 de ani, Kioti este apreciat pentru tractoarele performante ¿i reziste pe care le fabricå.

Special pentru programul “Tânårul Fermier”, UTILBEN are 7 solu¡ii de utilaje agricole care vå vor face via¡a ¿i munca mai u¿oare! Kioti CS2520U-EU, de 24,5 CP, este un tractor simplu de operat, u¿or de între¡inut ¿i greu de întrecut! Este definit 44

de eficien¡å în muncå ¿i manevrabilitate optimå. Tractorul vå garanteazå îndeplinirea unui numår mare de lucråri agricole ¿i peisagistice cu o for¡å impresionantå, mai ales dacå luåm în calcul dimensiunile reduse ale acestuia.

Servicii UTILBEN l Vânzare de utilaje noi ¿i second-hand l Vânzare de piese ¿i accesorii l Licita¡ii de utilaje ¿i ata¿amente l Închiriere de utilaje l Re¡ea de service l Finan¡are achizi¡ie

Kioti CK3530CH-EU, de 34,9 CP, se remarcå printr-un design compact ¿i confort sporit pentru operator. De la vizibilitatea maximå ob¡inutå gra¡ie formei capotei la servodirec¡ia hidrostaticå. Este dotat cu un motor puternic, dar economic. Marele avantaj al acestui utilaj este accesul facil la componente vitale, între care filtrul de aer, lichide ¿i tabloul de siguran¡e. Kioti DK5020C-EU, de 51 de CP, ¿i Kioti DK6020C-EU, de 55,7 CP, ¿i-au câ¿tigat reputa¡ia de tractoare robuste. Pregåtite pentru orice sarcinå solicitantå, accentul cade pe eficien¡å ¿i productivitate. Motoarele au un consum scåzut de combustibil ¿i, totodatå, produc un zgomot redus pentru calibrul lor. Pe scurt, sunt utilaje de încredere, pe care vå pute¡i baza. Kioti RX6630C-EU, de 66,4 CP, ¿i Kioti RX7330PC-EU, de 73 CP, sunt un simbol al anduran¡ei, al agresivitå¡ii pozitive ¿i al luxului. Cu o cabinå dotatå cu instala¡ie performantå de climatizare, scaun ergonomic pentru operator ¿i comenzi intuitive, nu au adversar în

domeniu. Iar gra¡ie motoarelor puternice, aceste tractoare au o for¡å impresionantå de muncå. Kioti K9 2400 este un impresionat vehicul utilitar, care face fa¡å cu brio celui mai dificil teren accidentat ¿i vå ajutå så transporta¡i cele mai variate încårcåturi. Este dotat cu un motor diesel de 24 CP ¿i are o capacitate de 1.007 centimetri cubi. Viteza maximå este de 40 de kilometri pe orå, iar capacitatea benei este de 500 kg. Desigur, trac¡iunea este integralå, ceea ce vå garanteazå cå ve¡i ajunge în cele mai inaccesibile locuri fårå prea multe båtåi de cap.

Parteneriatul dintre Kioti ¿i UTILBEN vine la pachet cu beneficii unice pentru viitorii proprietari de tractoare. Garan¡ie de pânå la 5 ani în condi¡ii excep¡ionale fa¡å de ce oferå concuren¡a, consultan¡å ¿i service la nivel na¡ional oferit de UTILBEN, stoc de utilaje ¿i piese de schimb în Cluj-Napoca ¿i ofertå de finan¡are cu dobândå zero. Pentru gama completå de tractoare Kioti, accesa¡i site-ul www.utilben.ro. Pe lângå tractoarele pe care vi le-am recomandat, pe site-ul www.utilajetanarulfermier.ro gåsi¡i solu¡ii complete în materie de echipamente agricole: cositori, freze de sol, grape rotative, greble, instala¡ii de erbicidat, pluguri, prese de balotat, remorci, tocåtoare de resturi vegetale, tocåtoare de siloz ¿i vidanje. UTILBEN, garan¡ia utilajelor fiabile! Bulevardul Muncii, nr. 36, Cluj-Napoca telefon: 0733.040.000 e-mail: contact@utilben.ro Profitul Agricol 34/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

S\ fie Siberia viitorul grânar al lumii? Prin aplicarea proiec¡iilor climatice în regiune, s-a constatat cå sudul Siberiei ar putea beneficia, în 2080, de douå recolte pe an de cereale, fiind favorizate toate culturile.

apacitatea Siberiei de a deveni viitorul grânar al lumii, din cauza încålzirii globale, este o chestiune de actualitate ¿i deloc utopicå. Prin aplicarea proiec¡iilor climatice în regiune, s-a constatat cå sudul Siberiei ar putea beneficia, în 2080, de douå recolte pe an de cereale, fiind favorizate toate culturile. Cu toate acestea, variabilitatea acestei produc¡ii ar trebui så råmânå ridicatå. De fapt, pe termen lung, Rusia ar putea aproape så î¿i dubleze suprafa¡a, de la 220 milioane de hectare cultivate aståzi la peste 420 milioane de hectare, cu o produc¡ie poten¡ialå de 1 miliard de tone de cereale pânå în 2080. Situa¡ia ar fi beneficå pe termen mediu, înså ¡ara ar suferi efecte negative, prin topirea permafrostului, pe termen lung apårând inunda¡ii, eliberare de metan, mercur, pierderea realå de teren, pentru cå în Rusia cea mai mare parte a teritoriului este acoperitå de taiga, o zonå de pådure unde înghe¡ul este foarte lung, iar când începe dezghe¡ul, solurile sunt impracticabile.

Singurele terenuri agricole sunt solurile negre fertile natural, care încep din Europa Centralå, se extind în Ucraina ¿i se întind de-a lungul Caucazului, pânå la grani¡ele cu Kazahstanul ¿i China. Un total de 220 milioane de hectare de teren agricol sunt utilizate de Rusia, o suprafa¡å egalå cu cea a Europei, dacå adåugåm terenurile agricole ucrainene. 46

Aståzi, de pe cele 220 milioane de hectare se ob¡in 120 milioane de tone de materii prime/an doar în ani buni.

În anul 2017 Rusia a devenit cel mai mare exportator de grâu, spre surprinderea tuturor, datoritå competitivitå¡ii bazate pe economii de scarå.

Rusia ar putea aproape så dubleze suprafa¡a, de la 220 milioane de hectare cultivate aståzi la peste 420 milioane de hectare, cu o produc¡ie poten¡ialå de 1 miliard de tone de cereale pânå în 2080. Cel mai mare grup agricol rus de¡ine 600.000 de hectare. Iar fermele lor mari se bazeazå pe integrarea materiilor prime, adicå prin transformarea acestora în carne, lapte sau subproduse. Aståzi, în Rusia existå o concentra¡ie foarte mare de capital, suntem într-o agriculturå financiarizatå, care beneficiazå de numerar cu scopul de a captura valuta stråinå ¿i, astfel, a proteja fermele de specula¡iile interne. Aproximativ douåzeci de companii holding de¡in cea mai mare parte a terenului ¿i implementeazå o strategie de export: dislocarea exportatorilor sta-

bili¡i pe pie¡ele mondiale! De câ¡iva ani, ru¿ii ¿i-au exportat grâul pe pie¡ele mediteraneene prin Don, un fluviu care le permite så acceseze pie¡e importante din Algeria, Maroc, Egipt ¿i Iran. Prin re¡eaua feroviarå, Rusia exportå din Kazahstan în Vest sau în Asia, în special în Japonia, Coreea ¿i Asia de Sud-Est. Un poten¡ial de produc¡ie incredibil se realizeazå în jurul companiilor mari, care investesc în cele mai bune tehnologii. Soldul exporturilor de porumb ¿i grâu din Ucraina este aståzi de cca 40 milioane de tone ¿i poate cre¿te pânå la 80 milioane de tone în termen de cinci ani. În Rusia, cele 120 milioane de tone ar putea cre¿te rapid la 150 milioane de tone sau chiar la 200 milioane de tone, ceea ce face ca disponibilul existent pentru export så fie din ce în ce mai mare, în timp ce consumul intern nu va putea cre¿te cu mult în aceste douå ¡åri.

În sudul ¿i vestul Siberiei, cu unul sau douå grade de temperaturå în plus, câ¿tigul este de câteva sute de grade anual (suma gradelor de temperaturå). În prezent, culturile pot fi cultivate numai din luna mai ¿i pânå la sfâr¿itul lunii august. Odatå cu schimbårile climatice, ar exista posibilitatea så se cultive chiar porumb timpuriu. În aceastå zonå, vom avea o capacitate semnificativå de a cre¿te randamentele pe terenurile care sunt disponibile în prezent. Profitul Agricol 34/2021

Rusia ¿i Belarus î¿i vor unifica legisla¡ia agricolå Rusia ¿i Belarus vor avea o politicå agricolå comunå, care include un cadru legislativ unic, au anun¡at premierii din cele douå ¡åri dupå o întâlnire la Minsk. Måsura face parte dintr-un plan mai amplu de integrare între Rusia ¿i Belarus, ¿i î¿i propune så creascå volumul comer¡ului cu alimente, så reducå barierele administrative ¿i så încurajeze proiecte comune de cercetare în agriculturå. Regimul pre¿edintelui Lukashenko a devenit tot mai dependent de sprijinul Rusiei în ultimii ani, dupå sanc¡iunile economice impuse de statele din Vest. Brazilia importå o cantitate record de porumb argentinian Exporturile de porumb din Argentina în Brazilia au ajuns la nivelul record de 1,3 milioane de tone în acest an, de douå ori mai mult fa¡å de anul 2020. Recolta localå slabå din acest an a for¡at Brazilia så recurgå la importuri pentru a acoperi necesarul de furaje, principalii furnizori fiind ¡årile vecine din grupul Mercosur. Deficitul de furaje al Braziliei este înså atât de mare încât guvernul a redus taxele de import pentru cerealele din afara Mercosur la 8%, pentru a diversifica sursele de aprovizionare. Egiptul investe¿te în internet de mare vitezå în zonele rurale Egiptul va investi 360 de milioane de euro pentru a aduce internet de mare vitezå prin fibrå opticå în un milion de locuin¡e din zona ruralå. Beneficiarii proiectului sunt 60 de milioane de locuitori din cele peste 4.500 de sate. Guvernul sperå în acest fel så impulsioneze digitalizarea în agriculturå ¿i så creeze noi locuri de muncå în domeniul tehnologic. Statul african a investit deja 2 miliarde de dolari pentru a cre¿te viteza internetului din marile ora¿e. Profitul Agricol 34/2021

INFORMA}II

EXTERNE Biden promite sc\derea pre]urilor la carne Administra¡ia Biden va controla mai strict marii producåtori de carne din SUA, pe care îi acuzå de scumpirea nejustificatå a pre¡urilor din magazine. Conform datelor oficiale, patru companii asigurå 85% din carnea furnizatå pe pia¡å: Cargill, Tyson Foods, JBS SA ¿i National Meat Packing Co (controlatå de grupul brazilian Mafrig). Echipa lui Biden a anun¡at cå va investi 1,4 miliarde de dolari în subven¡ii pentru micii producåtori, cu scopul de a reduce domina¡ia marilor companii. În plus, guvernul va intensifica eforturile de combatere a în¡elegerilor ilegale de scumpire a pre¡urilor. În luna iulie, carnea de porc s-a scumpit cu 6,5% fa¡å de perioada simi-

larå a anului trecut, în timp ce pre¡urile la carnea de pui au crescut cu 5,3%, iar cele la carnea de porc cu 7,8%.

Un nou protest al fermierilor indieni Zeci de mii de fermieri indieni au participat la o manifesta¡ie în statul Uttar Pradesh, în cea mai mare ac¡iune de la declan¿area protestelor în noiembrie 2020. Protestatarii au sosit în localitatea Muzaffarnagar timp de mai multe zile, cu autobuze ¿i tractoare. În timp ce presa a estimat numårul participan¡ilor la 50.000, poli¡ia localå spune cå mai mult de jumåtate de milion de oameni au fost implica¡i. Autoritå¡ile au mobilizat mii de poli¡i¿ti pentru a ¡ine situa¡ia sub control, dar toate drumurile pe o razå de 20 de kilometri în jurul ora¿ului au fost

blocate. Fermierii au promis cå vor continua protestele pânå când guvernul va renun¡a la pachetul de legi care liberalizeazå agricultura indianå Alegerile statale din Uttar Pradesh vor avea loc anul viitor, iar protestatarii i-au trimis un avertisment premierului Narendra Modi. Agricultorii vor continua manifesta¡iile în fiecare ora¿ important din regiune ¿i au anun¡at cå vor organiza o grevå generalå pe 27 septembrie. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU 47

INFORMA}II EXTERNE Ucraina cre¿te capacitatea terminalului din Nikolaiev Terminalul de cereale din portul ucrainean Nikolaiev de la Marea Neagrå va cre¿te în acest an totalul transporturilor pânå la 2 milioane de tone, dupå ce au fost semnate contracte cu mai multe firme exportatoare. Printre noii clien¡i se numårå companiile Ukrlandfarming, COFCO Agri Resources Ukraine, Allseeds sau Rhinestone Trading. Terminalul este controlat de compania sud-coreeanå Posco International, care a fåcut parte în trecut din grupul Daewoo. Mini¿trii Mercosur vor ac¡iona coordonat împotriva pestei Mini¿trii agriculturii din statele care fac parte din grupul Mercosur au stabilit un plan coordonat de ac¡iune pentru a preveni extinderea epidemiei globale de pestå porcinå pe continentul sud-american. Virusul a fost descoperit de curând în Republica Dominicanå, de unde s-ar putea transmite rapid în întreaga regiune. De coordonarea måsurilor comune se va ocupa Manuel Otero, directorul Institutului InterAmerican pentru Cooperare în Agriculturå. Fermierii englezi aruncå mari cantitå¡i de lapte Lipsa de for¡å de muncå din Marea Britanie afecteazå din ce în ce mai mult agricultura localå, mai mul¡i fermieri fiind nevoi¡i så arunce laptele, care nu mai poate fi transportat pentru cå nu existå suficien¡i ¿oferi de camioane. Din cauza efectelor pandemiei ¿i a ie¿irii din Uniunea Europeanå, Regatul Unit are acum un deficit de o sutå de mii de ¿oferi profesioni¿ti. Guvernul de la Londra a refuzat înså så simplifice acordarea permiselor de muncå pentru ¿oferi ¿i sus¡ine cå situa¡ia este similarå ¿i în alte state europene. 48

Focar de grip\ aviar\ în Fran]a

Ministerul francez al Agriculturii a impus starea de alertå la gripå aviarå, dupå descoperirea unui focar de infec¡ie cu o tulpinå foarte agresivå a virusului la o fermå din nord-estul ¡årii. Focarul de H5N8 a fost identificat într-o gospodårie care cre¿te gåini, ra¡e, curcani ¿i porumbei, în regiunea Ardennes. Toate påsårile au fost sacrificate, iar autoritå¡ile cred cå virusul a fost transmis din multiplele focare active

Douå cazuri de infec¡ie cu tulpina H5N8 au fost raportate såptåmâna trecutå în Belgia, unul dintre ele fiind la un comerciant care a vândut påsåri infectate ¿i unui client din Luxemburg. din Belgia ¿i Luxemburg. Fran¡a a sacrificat 3 milioane de påsåri iarna trecutå pentru a controla o zonå masivå de infec¡ie la fermele de ra¡e din sud-vestul ¡årii, dupå ce virusul s-a transmis de la påsåri sålbatice.

Pe[tele a ajuns un aliment de lux în China Pre¡ul pe¿telui în China a crescut cu 50% în ultimul an, pe fondul transformårii pie¡ei alimentare locale dupå epidemia de pestå porcinå. Dacå pe¿tele era considerat în mod tradi¡ional mâncarea såracilor, el a ajuns acum så fie mai scump decât carnea de pui sau de porc. Consumatorii au început så cumpere mai mult pe¿te dupå ce pesta a redus drastic aprovizionarea cu carne de porc. Descoperirea unor importuri de carne care con¡ineau urme ale virusului COVID-19 a amplificat acest fenomen, ¿i to¡i mai mul¡i chinezi au preferat så consume pe¿te, considerat

un aliment curat. În acela¿i timp, autoritå¡ile au impus diverse restric¡ii fermelor de pe¿te, din motive ecologice, a¿a cå produc¡ia internå a scåzut semnificativ chiar în momentul când cererea era în cre¿tere. “De¿i pre¡urile la carnea de porc au scåzut recent, ele au fost mari timp de doi ani, a¿a cå mul¡i consumatori ¿i-au diversificat dieta ¿i consumå acum mai mult pe¿te”, spune Darin Friedrichs, analist al companiei StoneX. Autoritå¡ile sperå cå popula¡ia va reveni acum la carnea de porc, care a ajuns så se vândå sub pre¡ul de produc¡ie. Profitul Agricol 34/2021

LOCURI DE MUNC| STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 11 octombrie 2021 pentru un post de REFERENT DEBUTANT - perioadå determinatå (2 ani), Cerin¡e: studii medii cu diplomå de bacalaureat Termen limitå pentru depunerea dosarelor: 08 octombrie 2021 Informa¡ii suplimentare la tel.: 0261.840.001, Compartimentul Resurse Umane Corteva Agriscience, cu un portofoliu complet, care con¡ine atât semin¡e, cât ¿i produse pentru protec¡ia plantelor, are ca obiectiv îmbogå¡irea vie¡ilor tuturor celor care produc ¿i consumå, asigurând astfel progresul genera¡iilor viitoare. Punem la dispozi¡ia cultivatorilor din România cei mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i soiuri de soia, cu o înaltå puritate geneticå, ¿i cele mai performante produse pentru protec¡ia plantelor ¿i acordåm asisten¡å tehnicå, precum ¿i alte servicii pentru realizarea de produc¡ii ¿i profituri mari. Oferim prezen¡a noastrå globalå, cuno¿tin¡ele ¿i resursele noastre, astfel încât fermierii så progreseze.

Corteva Agriscience angajeazå

PROMOTORI (contract preståri servicii) pentru jude¡ele Olt, Dolj, Gorj, Mehedin¡i, Vâlcea, Arge¿ ¿i Teleorman RESPONSABILITÅºI:  Promovarea ¿i vânzarea produselor din portofoliu (semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor) cåtre fermierii din zona de activitate alocatå  Men¡inerea unui contact permanent cu fermierii din zona sa de activitate  Identificarea poten¡ialilor clien¡i  Administrarea conturilor de clien¡i din regiune  Pregåtirea ¿i controlul loturilor ¿i a încercårilor din zona de activitate  Asigurå asisten¡å directorului de vânzåri la diferite activitå¡i

CERINºE:  Studii superioare în agriculturå  Abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ii personale excelente concentrate pe client  Cuno¿tin¡e minime de calculator  Posesie de vehicul auto ¿i disponibilitate de deplasare  Experien¡å în vânzåri (semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor)

OFERIM:  Un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte  Onorariu atractiv  Instruire permanentå

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresele de e-mail:

liliana.ciulu@corteva.com ¿i anca.popa@corteva.com

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni str. Mårului nr. 402, Måråcineni, jud. Arge¿

ORGANIZEAZÅ CONCURS

1 post Asistent Cercetare ªtiin¡ificå  Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în Horticulturå / Biologie;  Abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare texte ¿i graficå computerizatå;  Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå, conversa¡ie).

1 post Inginer Specialist  Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în Ingineria produselor alimentare, specializarea Tehnologia prelucrårii produselor agricole ¿i Horticulturå;  Abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare texte ¿i graficå computerizatå;  Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå, conversa¡ie).

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti - Måråcineni dupå urmåtorul calendar: - 17.09.2021 - ora 10:00 - termen limitå pentru depunerea dosarelor; - 28.09.2021 - ora 10:00 - proba scriså - 28.09.2021 - ora 10:00 - proba interviu

Detalii privind tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare: secretariatul lCDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, tel: 0248.278.066

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Bistri¡a, cu sediul în Mun. Bistri¡a, str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, jud. Bistri¡a-Nåsåud, tel.: 0263-217.895, tel./fax: 0363-100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

LICITAºIE PUBLICÅ La data de 05.10.2021, ora 10:00, SCDP Bistri¡a organizeazå licita¡ie publicå cu ofertå în plic închis pentru închirierea urmåtoarelor imobile-clådiri, având CF 84987-C1,84987-C2,84987-C3 ¿i pct. 2 Anexa 4 din H.G. 422/2017: - Atelier Mecanic (par¡ial) - 323,5 mp - Anexe Atelier Mecanic - 295,75 mp - Copertina - 231,00 mp Aceste imobile se închiriazå în bloc, iar pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 350 Euro (TVA inclus). Informa¡ii suplimentare despre bunurile imobile scoase la licita¡ie spre închiriere se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 300 lei. Imobilele pot fi våzute, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul de telefon 0746.541.081. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 30.09.2021. Garan¡ia de participare este de 10% din valoarea de pornire. La data de 05.10.2021, ora 11:00, SCDP Bistri¡a organizeazå licita¡ie publicå cu ofertå în plic închis pentru închirierea urmåtoarelor imobile-clådiri: - „Casa Vie” cu numår de inventar 141 – 135,12 mp - „Baza de cercetare hidro-ameliora¡ii” – 70,66 mp Imobilele nu au utilitå¡i (curent electric, apå, canalizare, gaz), se închiriazå individual, pre¡ul de pornire al licita¡iei pentru imobilul „Casa Vie” este de 35 Euro (TVA inclus), iar pentru imobilul „Baza de cercetare hidro-ameliora¡ii” este de 50 Euro (TVA inclus). Informa¡ii suplimentare despre bunurile imobile scoase la licita¡ie spre închiriere se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 50 lei. Imobilele pot fi våzute cu condi¡ia programårii telefonice la numårul de telefon 0746.541.081. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 30.09.2021. Garan¡ia de participare este de 10% din valoarea de pornire. 50

Profitul Agricol 34/2021

Pagina de istorie

Un castelan cu grebl\ [i tractor aniel Negrea nu are o descende¡å nobiliarå. ªi nici nu o pretinde. Dar este proprietarul unui castel. Unul adevårat, cu vechime de secole. L-a descoperit în ªofronea, la vreo zece kilometri de Arad. A fost proprietatea baronului Janos Purgly, care ulterior l-a låsat fiului såu, Laszlo Purgly. Cel mai interesant amånunt este cå una dintre fiicele sale, Magdolna Purgly de Jószáshely, s-a cåsåtorit în iulie 1901, la biserica reformatå din Arad, cu Horthy Miklos, viitorul amiralul, regent al Ungariei. János Purgly a transformat proprietatea într-o fermå model. O parte a proprietå¡ii era acoperitå de o întinså planta¡ie de vie. Castelul a fost renovat în stil eclectic, cu elemente de secession specifice epocii. Fa¡ada este bogat decoratå ¿i are elemente arhitectonice inspirate din castelul Corvine¿tilor de la Hunedoara. Clådirea se compune dintr-un corp central, etajat, alåturi de care se aflå un donjon construit în stil medieval, iar pe acoperi¿ se înal¡å mai multe turnule¡e care amintesc de castelele feudale. Interiorul era bogat ornamentat. Remarcabilå a fost lemnåria scårii interioare ¿i cea care decora tavanul. Mai erau ¿i vitraliile elegante. Dar, în 1949, comuni¿tii l-au dus pe Laszlo Purgly la închisoare, iar castelul l-au transformat în sediu de Gospodårie Agricolå Colectivå. Clådirea s-a degradat continuu. ¥n 1995, Daniel Negrea a ob¡inut de la primåria din ªofronea concesionarea ruinei pe 99 de ani. A primit ¿i un rest al domeniului, de cinci hectare. Noul proprietar, om gospodar ¿i cu ini¡iativå, a colectat fonduri ¿i a investit în reabilitarea construc¡iei. A durat mai bine de zece ani. Cu ajutorul unei firme din Deva care avea consultan¡i olandezi pentru arhitectura medievalå, a reu¿it så refacå totul dupå schi¡ele originale.

Vitraliile au fost refåcute la Hunedoara, iar gardul de fier forjat a fost executat manual de cåtre un fierar båtrân din Zimandu Nou. “Castelul fusese evaluat atunci la 78.000 de dolari, înså am investit vreo douå milioane de dolari în acest loc, din banii familiei ¿i din dona¡ii. Dar, întâi de toate, am investit sufletul meu. Castelul a devenit casa mea pe buletin. Locuiesc în ªofronea, la Castel. Fårå stradå, fårå numår. Doar cu men¡iunea “la Cas-

so¡ul danseazå nepotrivit cu o invitatå, pe care o bånuia cå îi este amantå. A ie¿it din sala de dans supåratå, s-a dus la etaj ¿i s-a spânzurat. Mormântul ei este chiar în grådina din spatele castelului. Existå ¿i o poveste cu un ¿arpe care påze¿te locul ¿i care încå î¿i are cuibul chiar în fa¡a mormântului. Daniel Negrea ¿i familia sa nu au servitori, chiar dacå stau într-un castel. Ei sunt cei care între¡in domeniul. Cea mai mare parte a timpului, în sezonul

tel”, spune Daniel Negrea. El s-a mutat cu întreaga familie întro aripå a castelului. Spune cå tråie¿te dupå “normele nobiliare”, concentrându-se pe ac¡iuni de caritate. Familia are ¿i un blazon nou, pe care l-a montat pe una dintre pår¡ile laterale ale castelului. “Este o mânå ¿i trei figurine care întruchipeazå mama, tatål ¿i copilul. Blazonul simbolizeazå mâna lui Dumnezeu care sus¡ine familia. Am creat ¿i un muzeu cu piese vechi, unele de 200 - 300 de ani. Avem costume medievale, pe care le folosim la evenimente publice la castel sau în alte locuri din ¡arå”, spune castelanul. Se spune cå domeniul ar fi bântuit de stafia so¡iei lui Laszlo Purgly. “În 4 septembrie 1922, în timpul cåsniciei cu Purgly, Margit s-a sinucis, la 42 de ani, chiar la o petrecere a familiei. Erau mul¡i invita¡i la castel, iar ei i s-a pårut cå

cald, familia poate fi våzutå lucrând, inclusiv la între¡inerea spa¡iilor verzi sau la curå¡enie. “Am råmas la fel de simpli ca înainte. Uneori, oamenii care vin în vizitå sunt surprin¿i så ne gåseascå în salopete, cu grebla în mânå sau la volanul unui tractor”, spune castelanul. O atrac¡ie a castelului sunt bazinele cu apå termalå. Daniel Negrea a fåcut câteva foraje ¿i a construit douå bazine, dupå modelul båilor romane. Apa de la ªofronea este recomandatå pentru reumatism, artroze sau astm bron¿ic, a¿a încât båile sunt vizitate de zeci de mii de oameni. ¥n curtea castelului au fost instituite câteva reguli: nu sunt permise muzica, båuturile alcoolice ¿i ¡inutele indecente. Castelul a fost transformat într-un centru de conferin¡e, iar oaspe¡ii pleacå încânta¡i de atmosfera medievalå. Profitul Agricol 34/2021

PAGINA DE HOBBY Orga p\durii Aproape de mijlocul lui septembrie, mugetul cerbilor a câ¿tigat deja în vigoare, netezindu-¿i calea cåtre apogeu. Echinoc¡iul de toamnå nu e departe, a¿adar nici toiul boncåluitului, cu locul såu distinct în zodiacul naturii. Totul e scris în astre ¿i-n constela¡ii. Pânå ¿i fårâma de via¡å a gâzelor celor mai mårunte se supune legilor ¿i energiilor de neståvilit ale universului. Nici orga pådurii nu se poate sustrage acestor porunci. De Ziua Crucii, de când nimic din ce e verde, spun båtrânii, nu mai cre¿te pânå la primåvarå, camaradul meu Ioji fåcea observa¡ii de rutinå pe un drum forestier croit între doi versan¡i ale cåror tåieturi vechi erau acum cucerite de zmeur ¿i mur. Pe acolo începuserå så hålåduiascå alaiurile de nuntå ale cer-

Profitul Agricol 34/2021

bilor din bazinul Timoteiului. Fe¿terul (cum îi numesc ¿i azi pe aici localnicii pe silvicultori încå din vremea ståpânirii habsburgice, de la germanicul „förster”) avea un oaspete stråin, dornic så vâneze taur de selec¡ie în Bucovina. Aflat în dreptul unei regeneråri dominate de molid, a sesizat mi¿cåri precipitate în mai multe locuri ¿i gui¡åturi de purcei în alertå. În cele câteva ochiuri cu vegeta¡ie mai rarå ¿i mai scundå, a putut zåri în câteva rânduri coama înfoiatå a scroafei ce dådea roatå progeniturilor, pentru a le apåra ¿i a le ¡ine în grup compact. Dacå s-ar fi råzle¡it, ar fi ie¿it de sub supravegherea ¿i scutul mamei. Undeva, în huci, se auzea cålcåturå grea. Dupå vreo jumåtate de ceas, ca la un semnal, familia de mistre¡i a nåvålit cåtre drum, pierzându-se în desi¿ul de dincolo de pârâu. În scurt timp ¿i-a fåcut apari¡ia ¿i cel ce le tulburase lini¿tea: un urs matur, cu blanå castanie, oarecum derutat de e¿ec. Dupå ce a adulmecat de câteva ori, sorbind aerul în urma ospå¡ului ratat, a fåcut, resemnat ¿i fårå grabå, cale întoarså. La vremea aceasta, cerbii mugesc mai mult pe întuneric. Pe måsurå ce sunt cuprin¿i de febra rutului, apropiindu-se de culmea boncåluitului, ei laså pruden¡a la o parte ¿i rag chiar ¿i în cursul zilei dacå sunt provoca¡i sau dacå au inten¡ii belicoase, de uzurpatori. Am auzit taur mugind nu departe de un utilaj forestier în plinå activitate. Motorul puternic fåcea un zgomot greu de ignorat, iar cerbul î¿i tânguia aleanul în desi¿, la nici o sutå de metri, fårå a pårea deranjat de situa¡ie. Pentru a testa dispozi¡ia „capetelor încoronate” ale pådurii în aceastå perioadå, meritå azvârlitå, din timp în timp, câte o chemare mincinoaså din corn ori din scoicå. Aceastå provocare poate avea urmåri dintre cele mai

nea¿teptate, unele chiar surprinzåtor de plåcute. De pildå, ea poate scoate din apatie un cavaler råtåcitor din împrejurimi sau chiar un ståpân de harem, îngrijorat de ideea detronårii. Oricum, månu¿a aruncatå astfel nu trebuie så „electrocuteze” prin vigoare exageratå, ci så sugereze o oarecare nesiguran¡å, re¡inere, ¿ovåialå, ca semn al vulnerabilitå¡ii. Presupusa slåbiciune a rivalului cre¿te aplombul oricårui combatant, devenit astfel mult mai sigur pe sine. Orga pådurii î¿i pune acum în valoare impetuozitatea, arta seduc¡iei ¿i energia iminentei germina¡ii. Este ceea ce cautå spiritul vânåtorului pentru care ardoarea cinegeticå nu se rezumå doar la focul de pu¿cå. Faptul cå dupå un cerb din Carpa¡i trebuie så umbli suficient de mult pânå a-i putea fura cu privirea câteva crâmpeie de via¡å spore¿te atractivitatea boncåluitului pe meleagurile noastre. De aceea, mul¡i pasiona¡i ai acestor momente niciodatå identice se întorc adesea la rutina cotidianå numai cu emo¡iile unor expedi¡ii vânåtore¿ti platonice. Am cunoscut confra¡i veni¡i de departe cu multå cheltuialå, toamne de-a rândul, pânå a se hotårî så apese pe trågaci. În fiecare an, plecau doar cu pårerea de råu a timpului prea scurt petrecut la apropiat sau la dibuit, pe urma taurilor abia ghici¡i în afundul sihlelor. Camaradul sucevean Mi¿u Corsei hålåduie¿te de un deceniu prin sihåstriile Deleleului ¿i ale ¿ipo¡elului în cåutarea cerbului såu ¿i nu pare cå ar fi ostenit. Eu însumi mi-am dobândit trofeul de la Râ¿ca dupå ¿apte toamne de umblet asiduu, de încântare, emo¡ii, speran¡e ¿i deziluzii. Acum, când îl våd tutelând peretele din dreapta mesei mele de lucru, mi se perindå prin fa¡a ochilor o bunå parte din via¡å, petrecutå departe de lume, pe cårårile sålbåticiunilor, fascinat de orga pådurii, cu acordurile ei grave, de Råpciune.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 15- 29.09.2021

Liviu Li¡oiu 15.09.1976, Branch Manager NHR Filiala Cluj Gabriela Elena Rizescu 17.09.1974, director marketing Alcedo Baris Uckesen 17.09.1974, director tehnic, Syngenta Veronica Toncea 20.09.1948, fost director general FGCR Florin Popescu 20.09.1954, director general Norofert Florin Cazan 20.09.1972, director produc¡ie câmp KWS Roxana Pârvulescu 23.09.1977, responsabil marketing KWS Valeriu Steriu 24.09.1965, fost secretar de stat, deputat PSD Lumini¡a Teodorescu 24.09.1968, managing director BASF Ioan Lado¿i 25.09.1964, Pre¿edinte Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc Dan Farca¿ 25.09.1967, director executiv Aectra Agrochemicals Liliana Marin 25.09.1968, director Directia plå¡i APIA Paul Bucatå 26.09.1943, Revista România Apicolå Ion Voinea 28.09.1957, director produs ¿i agroservice KWS Daliana Ast 28.09.1968, director vânzåri Nufarm 54

O ro[ie cât un pepene Profesorul Radu ªumålan, coordonatorul colec¡iei de ro¿ii ¿i legume de la USAMV Timi¿oara, a reu¿it så ob¡inå o ro¿ie gigant, de 1,815 kg. Prof. ªumålan a explicat: “Este posibil så ob¡ii asemenea ro¿ie în anumite condi¡ii favorizante. Este un soi cu fructe mari dintr-o popula¡ie localå. Anul acesta au fost condi¡ii favorizante, pe lângå soiul care este predispus så producå asemenea fructe. A fost frig ¿i ploaie, iar atunci floarea se lipe¿te de fructul care se gåse¿te pe acela¿i ciorchine, fiind polenizatå floarea, noul fruct este lipit de celålalt ¿i cresc împreunå ¿i se formeazå ro¿ia gigant. Se ob¡in astfel fructe gigantice, multiple, concrescute, uimitor de ciudate, dar acest lucru nu afecteazå gustul. Datoritå prezen¡ei din abunden¡å a unor zone cavernoase pe fructe, acestea pot favoriza fixarea ¿i dezvoltarea unor boli fungice sau apari¡ia dåunåtorilor ascun¿i care sunt dificil de depistat. Anul acesta a avut 1,815 kg”. Fructele deformate de ro¿ii sau “fa¡a de pisicå”, cum zic americanii, este un

fenomen care apare în timpul formårii florii ¿i fructelor ¿i poate avea cauze multiple (genetice, tehnologice ¿i de mediu). Poate fi cauzatå de temperaturi scåzute în timpul înfloririi, fertilizårii cu doze mari de azot sau copilitului necorespunzåtor. Fructele diforme apar frecvent ¿i la alte specii (cåp¿uni, gogo¿ari, vinete etc.). Acest lucru se întâmplå de obicei atunci când temperaturile diurne scad sub 10 grade în timpul înfloritului. Vremea mai rece interfereazå cu polenizarea ¿i face ca unele flori så råmânå lipite de fructele în curs de cre¿tere. Acest lucru determinå ca o parte din fructele ata¿ate så se dezvolte la timp, iar altele mai târziu.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Ne trezim cu el în curte – Trimise la întâlnire; 2) Imediat... acaså – Pix 9 10 fårå pastå! 3) A avea o afec¡iune la inimå – Tremurå la maså; 4) Îndreptatå de mijloc! – Le laså gura apå; 5) Tåiatul perilor de la rådåcinå – Metal argintiu; 6) Ciocuri påroase; 7) A face banii – Un petec de cer; 8) Forme de organizare; 9) Prive¿te originea – Întinde coarda; 10) Spino¿i... din fire.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

VERTICAL: 1) Unitate specialå pentru filare – Bate de zvântå; 2) Prinså... asupra faptu8 lui – Încadrat în câmpul muncii; 3) Putere 9 întreitå – Compozi¡ie realizatå în ulei; 10 4) Puså pe învârteli – Sfânt la musulmani; 5) O notå... în plus – Verde de pre¡; 6) ReSolu¡ia careului din Nr. 33/2021 prezentativ pentru Barcelona; 7) Arii pastoORIZONTAL: TREIERAT - D; RAMASAGURI; ABUZ - TARAS; NALUCI - EST; ST - RAIE - AR; rale – Atac la persoanå; 8) Treceri în revistå; PALIT - LADA; ITI - ERETIC; E - ORDONA - T; 9) Buclå aråmie – Plan de ¿colarizare; ARTARI - STI; TRECATOARE. 10) ºin så iaså din comun. 7

Profitul Agricol 34/2021