Profitul Agricol nr. 34, din 2024

Cine vorbe[te cu genera]ia de m=ine?

{i dac\ nu a[ fi avut de lucru la revist\, tot a[ fi evitat s\ pornesc televizorul luni, pe 9 septembrie. Ca nu cumva s\ m\ prind\ televiziunile ;n caruselul [tirilor despre deschiderea anului [colar.

De prea multe ori am v\zut cum ziua inaugur\rii a orice, nu doar de deschidere a [colilor, se transform\ ;ntr-o parad\ de lozinci [i vorbe goale. De parc\ vorbitorii, oamenii politici ajun[i, unii dintre ei chiar cu verb, simt brusc nevoia s\ spun\ banalit\]i pompoase. {i se ;ntrec ;n asta.

Cum ar fi ;n schimb, pe l=ng\ ceremonia cu primar [i sobor, s\ invite direc]iunea [i c=]iva oameni de afaceri, absolven]i ai [colii respective?

Ar putea fi ale[i dintre cei mai tineri, s\ le vorbeasc\ copiilor mai pe ;n]elesul lor, nu doar bunici sf\to[i. Iar copiii ar avea modele mai apropiate de realitatea lor. Ar vedea [i ar asculta oameni ;nc\ tineri, obi[nui]i mai degrab\ ;n blugi [i f\r\ cravat\, dar [i cu vorba ceva mai liber\ dec=t noi, cei ce ne-am cam format pe vremea cealalt\.

Aud c\ ;n colegiile [i universit\]ile de pe afar\, alea cu nume sonore, pe care le fac de la [efi de companii, la pre[edin]i de ]ar\, este o tradi]ie solid\ ca elevii s\ ia din c=nd ;n c=nd cina cu c=]iva absolven]i care au reu[it ;n via]\. Nu sunt mereu aceia[i, rolul direc]iunii este de a-i roti [i pe invita]i, [i pe elevi. Stau de vorb\ despre orice, unii av=nd curiozitatea specific\ v=rstei, ceilal]i r\spunsurile [lefuite de practic\, nu de teorie, cum ar avea un profesor s\ zicem.

Citeam undeva c\ atunci c=nd agenda ;i permite, [i premierul britanic particip\ la astfel de ;nt=lniri de socializare. Probabil este o preocupare real\ de formare a genera]iei urm\toare, care trebuie s\ duc\ mai departe mo[tenirea agonisit\ de cea prezent\.

A]i auzit de o astfel de preocupare ;n liceele agricole de la noi? S\ organizeze grupuri de elevi care s\ se ;nt=lneasc\ din c=nd ;n c=nd cu c=]iva fermieri de succes? Sau ca universit\]ile s\ fie real preocupate s\ [tie ce mai fac absolven]ii lor, ori s\ ;i contacteze pe cei care au un parcurs profesional frumos? Cred c\, dac\ s-ar ]ine astfel de ;ntâlniri, cei mai st=njeni]i de discu]ii ar fi profesorii, nu elevii.

Andrei OSTROVEANU

anul XXVII, nr. 34/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR

Evenimentele s\pt\m=nii

Nu mai sunt bani pentru

Sistemul Na]ional Antigrindin\? 6

Gradul de încasare a pl\]ilor a fost normal 8

Contaminare masiv\ cu salmonella în SUA 8

Daniel Bot\noiu> Avem nevoie de o politic\ pentru iriga]ii 9

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii 18

Culturivegetale

Ce au preg\tit companiile pentru Ziua Porumbului 20

2024-2025 se prefigureaz\ ca sezon de rapi]\ 22

Andreas Telehuz> porumbul irigat corect polenizeaz\ [i în ar[i]\ 24

Peste 800 de fermieri au participat la KWS Farm Fest 26

Mai ieftin înseamn\ pierderi, avertizeaz\ companiile. R\spunsul fermierilor 28

Preg\tirea culturilor în toamna secetoas\ a lui 2024 29

Motivareaprin solu]ii digitale 30

Carnea adev\rat\ polueaz\ mai pu]in dec=t cea de laborator 10

Tot mai mul]i francezi aleg studiile agricole 10

Rezerva de ap\ - o problem\ [i în stratul superficial 12

O utopie, suspendareaexecut\rilor silite 13

{i mini[trii UE sunt preocupa]i de PAC 15

Se preg\te[te o ajustare a PAC? 15

Cântecul de leb\d\ al comisarului Wojciechowski 16

China investigheaz\ importurile de rapi]\ din Canada 16

RAGT a achizi]ionat

grupul Deleplanque 32

Îngr\[\mintele ecologice au nevoie de o pia]\ distinct\ 32

Cre[terea animalelor

Exporturile se vor face din zonele libere de pest\ 33

Pro Agro acuz\ ANSVSA de prea mult\ pasivitate 33

Artesana sau arta brandului în doi 34

Ionic\ Nechifor> Veterinariis-au purtat prea urât cu oierii 36

Braicoop achizi]ioneaz\ utilaje de 1,7 milioane de euro 37 NEXAT, cel mai mare tractor din România, a ajuns la Terracult 38 Minimum till, primul pas spre no-till 40

Remorcile devin [i ele inteligente 42

Sprayere pentru recolte mari 42

Noile înc\rc\toare Claas Scorpion 43

Ma[ini & utilaje

Claas Arion 660, finalist la “Tractorul anului 2025” 37

T=rguri [i expozi]ii

Agromalin, o expozi]ie cu pu]ini expozan]i, [i mai pu]ini vizitatori 44

Hobby

Traderii de cafea se gr\besc s\ v=nd\ ;nainte de aplicarea directivei UE privind defri[\rile 46

S|PT|M+NII

Nu mai sunt bani pentru Sistemul Na]ional Antigrindin\?

Invocând lipsa banilor, Ministerul Agriculturii a sistat, la sfâr[itul lunii august, func]ionarea Sistemului Na]ional Antigrindin\ [i de Cre[tere a Precipita]iilor.

Bugetul alocat de minister pentru lunile septembrie [i octombrie ar fi suficient doar pentru asigurarea activit\]ii de conservare [i paz\. Ceea ce s-a [i întâmplat. De la începutul lunii septembrie nu au mai fost trase rachete antigrindin\. Sistemul va sta în conservare pân\ la sfâr[itul sezonului, care este pe 15 octombrie.

“Am intrat într-o faz\ de paz\ [i monitorizare“, confirm\ Gheorghe C\unei Florescu, pre[edintele Autorit\]ii pentru Administrarea Sistemului Antigrindin\ [i de Cre[tere a Precipita]iilor, care sper\ ca activitatea s\ fie reluat\ pe deplin de anul viitor.

Este pentru prima dat\ de la înfiin]are (anii 2000) când sistemul este gri-

pat de lipsa banilor pentru trageri. O singur\ rachet\ antigrindin\, fabricat\ în România, la Ploie[ti, de c\tre Electromecanica, cost\ pân\ într-o mie de euro.

“Acum încerc\m s\ facem mai multe proiecte pe partea de cre[tere a precipita]iilor“, spune pre[edintele autorit\]ii, care ]ine s\ sublinieze c\ nu exist\ leg\tur\ între rachetele antigrindin\ [i secet\, chiar din contr\. {i compania Interven]ii Active în Atmosfer\ (IAA), care opereaz\ 87 de puncte de lan sare antigrindin\ [i de]ine 6 puncte de comand\, a con-

“Ne sim]im dezorienta]i de aceast\ decizie. Consider\m ca ar fi trebuit s\ existe o serie de consult\ri cu fermierii înainte de a se lua o astfel de hot\râre. Ne pare r\u c\ Ministerul Agriculturii a decis s\ întrerup\ înainte de încheierea sezonului agricol un program care a func]ionat [i ne-a ajutat constant timp de 15 ani. Ne confrunt\m deja cu efectele secetei [i ale contextului economic dificil, iar acum suntem [i mai vulnerabili”, a declarat Robert-Ionu] B\icoianu, director executiv ONIV, Organiza]ia Na]ional\ Interprofesional\ Vitivinicol\.

firmat c\ toate unit\]ile sale au intrat deja în conservare [i implicit nu mai fac trageri.

IAA î[i exprim\ îngrijorarea, în special fa]\ de cei care de]in planta]ii viticole [i livezi, care risc\ pierderi semnificative în cazul producerii unor fenomene extreme înainte de recoltare.

În absen]a interven]iilor, forma]iunile noroase purt\toare de grindin\ de dimensiuni mari vor cauza daune severe culturilor agricole, care ar fi putut fi prevenite, crede Ionu] Laz\r, Director de program, Unitatea Antigrindin\ din Vrancea.

V\ reamintim, pe 15 aprilie anul acesta, când seceta nu era înc\ atât de prezent\, sute de fermieri au ie[it în strad\ în Vrancea, Prahova, Buz\u, cerând oprirea tragerilor cu rachete antigrindin\, despre care spuneau c\ ar contribui esen]ial la secet\.

“Nu mai beneficiem de mul]i ani de zile de ploi de var\ pentru c\ ace[ti nori care precipit\ sunt imediat ataca]i cu aceste rachete cu iodur\ de argint“, spunea Vasilic\ Pamfil, fermier din Vrancea.

În urma protestelor, ministrul Florin Barbu a luat decizia, la sfâr[itul lunii iulie, de a suspenda temporar activitatea deasupra jude]ului Prahova, unde tragerile cu rachete erau efectuate chiar de fabricant, compania Electromecanica Ploie[ti.

Andrei OSTROVEANU

Ministrul Florin Barbu a anun]at c\ are în vedere un nou program de sus]inere pentru porc, de data aceasta unul integrat, at=t reproduc]ie, c=t [i îngr\[are. Cu totul, ar fi vorba de 60 de ferme [i 40.000 locuri de îngr\[are.

Declara]ia a fost f\cut\ ;n timpul vizitei la [antierul maternit\]ii de suine din Burila Mare, Mehedin]i. Ferma, de]inut\ de Cooperativa Agricol\ Danubius Farm, este beneficiar\ a programului de sus]inere a cresc\torilor de suine pentru reproduc]ie. Investi]ia, de 45,3 milioane de lei (aprox. 9 milioane euro), este neram-

Un nou program pentru porc Scurtmetrajul unei vizite de lucru

S\pt\m=na trecut\, ;n zi de vineri, ministrul Florin Barbu a plecat ;n vizit\ de lucru ;n Mehedin]i. De pe [antierul maternit\]ii de suine, des pre care am aminitit mai sus, ministrul a mers la sta]ia de pompare SPA }ig\na[i, amenajarea de iriga]ii Crivina - Vânju Mare.

Execu]ia a început în iulie 2022 [i are un grad de realizare de 98%, data de finalizare fiind devansat\ cu 9 luni. De acolo, a vizitat [antierul sta]iei de repompare SRP Devesel. Execu]ia lucr\rilor a început în mai 2024, iar durata lucr\rilor este de 3 ani.

Nelipsit prilej de a le reaminti celor prezen]i c=t de necesar\ este accelerarea investi]iilor în infrastruc-

bursabil\ în propor]ie de 90%, iar termenul de finalizare este octombrie 2025.

Ministrul a profitat de moment ca s\ vorbeasc\ [i despre cum a solicitat Comisiei Europene modificarea Regulamentului, astfel încât s\ devin\ posibil\ achizi]ionarea de animale cu 70% subven]ie de la Uniunea European\ [i 30% contribu]ia beneficiarului. Dac\ se aprob\, ;n acest fel se va putea subven]iona achizi]ionarea de matc\ de animale prin fonduri europene.

Andrei OSTROVEANU

Ucraina a stabilit cantitatea maxim\ de cereale pentru export

Ministerul Agriculturii din Ucraina a semnat un memorandum cu produc\torii de cereale care stabile[te cantitatea maxim\ de grâu care poate fi exportat în sezonul 2024/2025, la 16,2 milioane de tone. Ministerul va monitoriza lunar volumul de grâu exportat [i poate modifica limita în luna ianuarie, dac\ va fi necesar. În sezonul trecut, Ucraina a exportat 25,2 milioane de tone de cereale, profitând de noua rut\ de export din Marea Neagr\.

Republica Moldova, afectat\ de secet\

tura de iriga]ii, astfel încât s\ creasc\ suprafa]a irigat\, noteaz\ cu s=rguin]\ Agerpres.

În continuare, ministrul a mers în comuna Rogova pentru a vedea terenul propus pentru construirea unui depozit de fructe [i legume. Ocazie tocmai bun\ de a sublinia c\ doar prin astfel de depozite se face protejarea produc]iei române[ti.

Ultimul obiectiv al vizitei, fabrica de procesare a c\rnii de porc Medie[anu din Drobeta-Turnu Severin. De acolo, corespondentul oficial nu mai noteaz\ dec=t c\ toate produsele sunt din ingrediente de cea mai bun\ calitate.

Andrei OSTROVEANU

Ministrul Agriculturii din Republica Moldova, Vladimir Bola, a anun]at un prim pachet de ajutor pentru fer mierii afecta]i de seceta din acest sezon. Cai care pot s\ demonstreze c\ nu au bani s\-[i pl\teasc\ ratele bancare vor fi scuti]i de plata penalit\]ilor de întârziere [i pot solicita amânarea pl\]ilor timp de [ase luni. În plus, a propus reducerea de la 40% la 20% a avansului pl\tit de cei care vor s\ se înscrie în programul de iriga]ii pe suprafe]e mici. V\ reamintim, pe 20 octombrie vor fi alegeri pentru pre[edin]ie ;n ]ara vecin\, dar [i referendumul pentru aderarea (sau nu) la UE.

Situa]ia pestei rumeg\toarelor mici

Pe 9 septembrie, ;n toat\ ]ara erau active 47 de focare de PRM (pesta rumeg\toarelor mici) din 64 confirmate. ANSVSA anun]\ c\ a stins 10 focare ;n Tulcea, 6 ;n Constan]a [i unul ;n Ialomi]a. Pe 4 septembrie ANSVSA confirma o nou\ problem\, un focar de variol\ ovin\ [i caprin\ ;n Bulgaria, la Straldzha, la aproximativ 200 de kilometri de grani]a cu Rom=nia.

Cronica evenimentelor anun]ate

17 - 19 septembrie

Space, cel mai mare salon interna]ional de utilaje pentru zootehnie, se va organiza la Parc-Expo din Rennes, Fran]a.

1 - 4 octombrie

:n Fran]a, la Clermont-Ferrand, se va organiza Sommet de l’élevage, una dintre cele mai importante expozi]ii zootehnice.

30 octombrie -

2 noiembrie

La ROMEXPO se va ]ine Târgul INDAGRA , cel mai important eveniment agricol din România.

6 - 10 noiembrie

La Bolonia are loc Expozi]ia Mondial\ de Ma[ini Agricole, EIMA Interna]ional 2024.

26 - 28 noiembrie

Bordeaux Exhibition Centre va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul mondial al inova]iilor în vinifica]ie [i horticultur\.

SUA investe[te

în produc]ia de energie regenerabil\ în zonele rurale

Washingtonul a anun]at c\ va investi 7,3 miliarde de dolari în produc]ia de energie verde în zonele rurale. Primul proiect, care va primi o finan]are de 573 de milioane de dolari, este cel al unei cooperative agricole din Wisconsin. Aceasta va construi patru parcuri eoliene [i patru parcuri solare. Conform Casei Albe, programul va reduce emisiile de gaze cu efect de ser\ cu 43 de milioane de tone anual [i va crea 4.500 de noi locuri de munc\.

Gradul de încasare a pl\]ilor a fost normal

George Pârvu, director de marketing [i dezvoltare RWA, atrage aten]ia c\ guvernan]ii sunt pe cale de a da peste cap principalul mecanism de finan]are al agriculturii.

“Din fericire, gradul de încasare pentru culturile de toamn\ a fost normal, la nivelul anilor trecu]i. Au fost recolte bune [i fermierii au avut cu ce s\ pl\teasc\. Dar la culturile de prim\var\ e un semn mare de întrebare. Dup\ 1 octombrie va fi momentul adev\rului.

Noi le cerem banii datora]i fermierilor, nu avem cum s\-i iert\m. Nu

[tiu ce face onor Guvernul, pân\ la urm\, cu suspendarea ratelor [i execut\rilor silite, dar ar fi o for]are grav\ a economiei.

Agricultura este creditat\ de distribuitori, prin inputurile pe care le livreaz\ cu plata la recolt\. Ma xim 20% sunt cu plata pe termen foarte scurt sau cash. Iar noi, distribuitorii, suntem sus]inu]i, la rândul nostru, de marile companii produc\toare. Agricultura României e finan]at\ astfel, anual, cu circa 4 miliarde de euro”.

Contaminare masiv\

cu

salmonella în SUA

Autorit\]ile din SUA au retras de pe pia]\ ou\ contaminate cu salmonella din nou\ state, dup\ ce peste 60 de persoane s-au îmboln\vit.

Ou\le au fost produse de compania Milo's Poultry Farms LLC din statul Wisconsin, care [i-a suspendat activitatea pentru a dezinfecta întreg lan]ul de produc]ie [i distribu]ie.

Pân\ acum 24 de persoane au fost internate în spital din cauza infec]iilor cu salmonella, dar nu au fost raportate decese.

Simptomele infec]iei apar la 1272 de ore dup\ consumul unor alimente contaminate [i se manifest\

prin febr\, dureri abdominale sau diaree.

De[i majoritatea pacien]ilor î[i revin f\r\ tratament, infec]ia poate fi fatal\ la copii, vârstnici sau persoane cu un sistem imunitar sl\bit.

Cu dou\ s\pt\mâni în urm\, consumul de castrave]i contamina]i cu salmonella a provocat o alt\ epidemie în SUA [i cel pu]in 449 de cazuri de infec]ie în 31 de state. FDA nu a reu[it pân\ acum s\ descopere cauza contamin\rii, care pare c\ a afectat mai mul]i produc\tori de legume din statul Florida.

Drago[ B|LDESCU

Robert VERESS

Daniel Bot\noiu> Avem nevoie de o politic\ pentru iriga]ii

- Auzim vorbindu-se ;n ultimul timp din ce ;n ce mai des despre nevoia de iriga]ii. Cum vede]i rezolvate lucrurile? Cine stabile[te priorit\]ile referitoare la ap\?

- Eu spun a[a> ne trebuie o politic\ public\ în domeniu, nu o lege, o hot\râre de guvern, o m\sur\, nu viziuni, nu strategii. Aceast\ politic\ public\ trebuie asumat\ de toate partidele parlamentare. În spatele acestei politici publice trebuie s\ avem m\surile de ac]iune propuse de speciali[ti.

Poate c\ este nevoie de regândirea sistemelor de iriga]ii. Ap\ nu mai este suficient\, mai ales c\ am r\mas dependen]i de Dun\re, iar fluviul nu are totdeauna un debit constant ca s\ poat\ acoperi necesarul de ap\ de calitate în ferme. Discut\m doar de aproximativ 2,5 milioane de hectare pentru irigare, un sistem ce poate fi reabilitat, dar România are 14 milioane de hectare de udat, inclusiv pentru legume, pomicultur\. Seceta vine peste tot. Deci trebuie s\ regândim tot, s\ reconsider\m bazinele de colectare a apelor de suprafa]\, s\ facem foraje ca s\ stabilim unde avem ap\ subteran\ suficient\ ca s-o folo sim, s\

capt\m ploaia [i s-o folosim vara, s\ folosim tehnici mai pu]in consumatoare de ap\ - prin picurare, pe cea]\... Avem nevoie de un plan de culturi. Dac\ sem\n porumb sau soia într-o zon\ secetoas\, este o mare gre[eal\. Nu po]i s\-i interzici fermierului s\ fac\ a[a ceva, dar po]i s\-l compensezi. Adic\, semeni într-o zon\ cu ap\, prime[ti bonus. Dac\ semeni întro zon\ arid\, î]i asumi riscul. Trebuie s\ cre\m diversitatea de produc]ie în toat\ ]ara prin echilibrarea culturilor.

- {i cine trebuie s\ contureze o asemenea politic\?

- Cred c\ nu este treaba Guvernului, ci mai degrab\ c\ aceast\ cale trebuie fundamentat\ de speciali[ti.

- Dar politicienii [tiu mai bine, ei nu au nevoie de consiliere...

- I se propun premierului dou\-trei variante, cu avantaje [i dezavantaje. Premierul nu e Nicolae Ceau[escu s\ spun\ “nu, face]i a[a, c\ a[a vreau eu!”. Este un cumul de factori care trebuie armoniza]i foarte bine, de la investi]iile în sistem, de la tehnologiile aplicate în ferme, pân\ la sprijinul pentru fermieri.

- Am putea s\ facem aceast\ politic\ ireversibil\ în aspectele ei? Adic\, odat\ cu schimbarea Guvernului, s\ nu poat\ veni cineva [i s\ fac\ altfel...

- Eu nu cred c\ [i-ar permite cineva s\ spun\ c\ nu e de acord s\ facem iriga]ii. Numai c\ acum nu mai po]i s\ uzi cu pivo]i [i s\ arunci ap\ care taseaz\ solul. Trebuie s\ regândim sistemul [i s\ producem mult cu eforturi minime.

Apoi, avem nevoie de biotehnologii, de plante mai pu]in consuma-

toare de ap\, s\ diversific\m produc]ia. Ministerele de linie trebuie s\ solicite pentru aceast\ politic\ participarea speciali[tilor din diverse domenii. Eu nu rup iriga]iile de tehnologiile actuale. Ministerele Mediului, Energiei [i Agriculturii trebuie s\ vin\ cu o propuneri.

- {i cine s\ le cear\?

- S\ fie înaintate strategiile premierului, s\ fie transmise în Parlament [i discutate.

- Dac\ nu le cere nimeni imperativ, nu face nimeni nimic...

- Toat\ lumea a cerut, dar e ca la mitinguri> noi cerem [i când ajung reprezentan]ii la negocieri pe investi]ii, pe plan de dezvoltare, ne apuc\m s\ ne pl=ngem de m\run]i[uri. Lucrez la un material despre Organiza]ia interna]ional\ de mediu, care a lansat un raport unde se spune c\ exist\ 10 specii de vertebrate pe cale de dispari]ie pentru c\ antropismul este exagerat în zonele respective.

Olandezii care au publicat datele recunosc [i ei c\ 10 specii se afl\ în declin numeric, dar 540 sunt în cre[tere numeric\ datorit\ activit\]ii omului în zona respectiv\. Eu cred c\ este o mare diferen]\.

De exemplu, efectivele de ur[i din România cresc. Omoar\ [i oameni, dirijeaz\ circula]ia, blocheaz\ [osele... Fran]a nu scoate nicio lege pân\ nu vede de la Academia lor un document. A[tept de 7 luni un material de la ASAS, în care s\ se precizeze ce nevoi au pentru laboratoare, dot\ri, modific\ri de legisla]ie. A[tept...

a consemnat Viorel PATRICHI

Fran]a anun]\ o

recolt\ catastrofal\

Recolta de grâu a Fran]ei din acest sezon nu va dep\[i 26 de milioane de tone, o sc\dere de 26% fa]\ de anul trecut [i cea mai slab\ recolt\ din ultimii 40 de ani.

Pierderile fermierilor francezi sunt estimate la trei miliarde de euro, iar exporturile de cereale vor fi cele mai mici din anul 2002 încoace.

Principalele regiuni agricole din Hexagon au fost afectate în acest an de ploi toren]iale, lungi perioade f\r\ soare [i temperaturi sc\zute, care au favorizat apari]ia bolilor [i au compromis calitatea recoltei.

Gripa aviar\ face ravagii ;n SUA

Autorit\]ile din statul California, cel mai mare produc\tor de lactate din SUA, au confirmat descoperirea unor focare de grip\ aviar\ la trei ferme de vaci. Este cel de-al 14-lea stat american care raporteaz\ infec]ii cu grip\ aviar\ la vaci, num\rul total al focarelor ajungând la 190.

Aceste infec]ii cresc riscul apari]iei unor muta]ii care s\ permit\ transmiterea virusului la oameni, dar pân\ în prezent nu sunt cunoscute astfel de cazuri, iar testele au ar\tat c\ laptele de la vaci infectate poate fi consumat în siguran]\ dup\ pasteurizare.

25 de milioane euro pentru legumicultori

MADR promite 25 de milioane de euro din bugetul anului viitor pentru cultivarea legumelor în spa]ii protejate. Astfel, legumicultorii vor beneficia de un ajutor de minimis de 1.000 de euro pentru tomate, ardei gras [i/sau lung sau gogo[ari, castrave]i, fasole p\st\i, salat\, spanac [i ceap\ verde în spa]ii protejate. Suprafa]a minim\ necesar\ este, ca la toate programele de minimis, de 1.000 mp.

Tot mai mul]i francezi aleg studiile agricole

Num\rul elevilor din [colile agricole din Fran]a a crescut cu 6% în ultimii cinci ani, iar specializarea în agricultur\ devine tot mai atractiv\ pentru femei. Conform statisticilor publicate de Ministerul Agriculturii de la Paris, 215.070 de elevi au ales studii agricole în acest an, cel mai mare num\r din ultimii zece ani.

Specializarea de tehnician agricol superior (BTSA) este cea mai popular\ [i a atras în acest an aproximativ 45.000 de elevi. Cursurile BTSA au o durat\ de doi ani [i pun accent pe activit\]ile practice, iar peste 90% dintre elevi sunt angaja]i la scurt timp dup\ absolvire.

Carnea

Din acest an, diplomele BTSA ofer\ [i posibilitatea continu\rii studiilor superioare în agricultur\, iar cei care vor s\ devin\ ingineri agricoli pot urma cursuri preg\titoare pentru admiterea la universitate.

Dac\ în trecut studiile agricole atr\geau în special b\rba]i, num\rul femeilor care î[i doresc o carier\ în agricultur\ a crescut constant în ultimii ani.

În noul an [colar, 44% dintre elevii din domeniu sunt femei, care sunt majoritare în unele specializ\ri, de exemplu cea de medic veterinar.

adev\rat\ polueaz\ mai pu]in dec=t cea de laborator

Conform unui studiu al Universit\]ii din California, carnea produs\ în laborator provoac\ o poluare de pân\ la 25 de ori mai mare fa]\ de carnea de vit\ furnizat\ de fermieri.

Carnea sintetic\ folose[te celule prelevate de la animale, care sunt ulterior multiplicate în laborator [i primesc toate substan]ele nutritive de care au nevoie.

De[i procesul în sine nu genereaz\ gaze cu efect de ser\, autorii studiului au analizat impactul ecologic al produc]iei nutri]ilor folosi]i, care includ zah\r sau sare.

Pentru c\ orice impurit\]i pot contamina o întreag\ cultur\ de

carne, ingredientele utilizate în prezent sunt purificate printr-un procedeu care consum\ foarte mult\ energie.

“Nu cred c\ laboratoarele vor reu [i prea curând s\ creasc\ produc]ia [i s\ rezolve m\car o parte a acestor pro voc\ri tehnice. Concluziile acestui studiu ne reamintesc c\ nu putem estima de fapt impactul produc]iei pe scar\ larg\ a c\rnii de laborator”, a declarat profesorul John Lynch de la Universitatea din Oxford.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Rezerva de ap\ - o problem\ [i în stratul superficial

Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în perioada 2 - 8 septembrie 2024, la sta]iile me te orologice reprezentative pentru teri toriul agricol al ]\rii, a fost urm\ toarea>

 Banat> 0 - 1,0 l/mp<

 Cri[ana> 0 - 8,1 l/mp l/mp<

 Maramure[> 0 l/mp<

 Transilvania> 0 - 0,7 l/mp<

 Oltenia> 0 - 1,5 l/mp<

 Muntenia> 0 - 10,1 l/mp<

 Moldova> 0 - 37,2 l/mp<

 Dobrogea> 0 - 12,3 l/mp.

Rezerva de ap\ pe profilul de sol 0-20 cm (ogor) prezint\ valori sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în cea mai mare parte a ]\rii.

Con]inutul de umiditate din sol se si tu eaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i izolat optime, pe su prafe]e agri cole extinse din Dobrogea, local în nord-estul, centrul [i estul Transilvaniei, centrul, sudul [i estul Mol dovei, izolat în vestul Cri[anei.

O utopie, suspendarea execut\rilor silite

:n mod curios, nu a produs reac]ii politice declara]ia ministrului

Florin Barbu c\ sus]ine suspendarea pân\ la 31 decembrie 2025 a creditelor care au o dobând\ mai mare de 2% plus ROBOR, a ratelor restante, precum [i a dobânzilor [i comisioanelor scadente, pentru fermierii care au un proces-verbal de calamitate încheiat pentru anii agricoli 2023-2024, precum [i suspendarea execut\rilor silite pentru datorii c\tre institu]iile bancare, IFN-uri, furnizori de utilit\]i, furnizori sau distribuitori de inputuri. Doar juri[tii companiilor ce ar fi afectate de aceast\ m\sur\ consider\ c\ este nerealizabil\, fiind doar “un balon de s\pun” electoral.

tatea a[teptat\, c\ ea a fost anun]at\ doar fiindc\ suntem în campanie electoral\. Guvernul vrea s\ lase impresia c\ lucreaz\ în beneficiul fermierilor, c\ se lupt\ cu b\ncile [i toate companiile cele rele. Cine îi pl\te[te pe cei care trebuie s\-[i recupereze datoriile? Statul? Discut\m de miliarde de euro! De unde ace[ti bani?”.

Sigur c\ fermierii afla]i în dificultate trebuie ajuta]i, îns\ nu pe seama celorlal]i actori din agricultur\, cred la unison mai mul]i oameni cu afaceri ;n agribusiness.

“Din p\cate, anun]ul ministrului produce consecin]e. Unii fermieri, chiar dac\ ar avea resurse s\-[i achite datoriile, nu o mai fac, în a[teptarea unei iluzorii suspend\ri a pl\]ii ratelor”.

P=n\ acum, cea mai tran[ant\ opinie vine dinspre traderi, care nu ar fi afecta]i de eventuala suspendare a pl\]ii ratelor. Victor Beznea, secretar general ARCPA, Asocia]ia Rom=n\ a Comercian]ilor de Produse Agricole, deplânge “aceast\ interven]ie brutal\ a statului în pia]a liber\”.

Dac\ actul normativ anun]at de ministru chiar va fi adoptat de Guvern, se va pune cruce creditului furnizor. În varianta cea mai pesimist\, vânz\rile de ma[ini agricole, de piese de schimb, îngr\[\minte, pesticide [i semin]e se vor mai face exclusiv cu plata anticipat sau la livrare.

Gabriela Rizescu, pre[edintele Grupului Alcedo, unul dintre principalii distribuitori de inputuri din pia]\, spune c\ situa]ia este grav\, dar se fere[te s\ fac\ alte comentarii, înainte de a vedea actul normativ.

Tot în expectativ\ este [i AIPROM (Asocia]ia Industriei de Protec]ia Plantelor din România), unde Alcedo este membru, prin Alchimex.

Carmen Botez, director executiv AIPROM, promite c\ va exista o reac]ie din partea asocia]iei “dac\ membrilor li s-ar înc\lca drepturile”. Îns\ deocamdat\ “nu exist\ o astfel de discu]ie [i decizie”.

N-am v\zut fabula]ii mai mari, la acest nivel! Este o utopie!”, spune reprezentantul unei companii de top din agribusiness-ul românesc, sub rezerva anonimatului.

“A[a ceva nu s-a mai întâmplat în nicio ]ar\ din lume unde exist\ economie liber\, de pia]\. Nici m\car în Ucraina, unde este r\zboi. Am discutat cu exper]i din str\in\tate [i p\rerea unanim\ e c\ m\sura nu va avea finali-

“Ca s\ ne d\m seama de dimensiunea impactului acestei m\suri, ar trebui s\ vedem textul actului normativ. Deocamdat\, în baza celor anun]ate de domnul ministru, pot spune c\ ne temem c\ va fi afectat\ întreaga filier\ a cerealelor. Aceast\ m\sur\, gândit\ aparent în sprijinul fermierilor, se va întoarce împotriva lor. Fiindc\ beneficiau de finan]area cu inputuri [i probabil c\ acest mecanism util o s\ dispar\ sau se va restrânge foarte mult”.

Am solicitat un punct de vedere [i AISR (Asocia]ia Industriei Semin]elor din România), iar Alina Mihai, directorul executiv al organiza]iei arat\ c\, în afar\ de declara]iile ministrului, nu exist\ alte informa]ii, deoarece ministerul nu a discutat cu companiile afectate. “AISR nu a fost consultat\ cu privire la aceasta m\sur\. Vom analiza intern situa]ia, suntem în discu]ie cu m\surile pe care le vom lua”.

Mai interesant este c\ nici fermierii nu sunt de acord cu

Arpad DOBRE Robert VERESS

m\surile promise de ministru.

Unii cer doar plata urgent\ a desp\gubirilor promise. Dis pari]ia creditului furnizor va afecta pia]a c=]iva ani, celor r\ma[i datornici nu le va fi mai bine, din contr\, ar putea fi înregistra]i în centrala incidentelor de plat\ ca r\u-platnici, iar în viitor nu ar mai putea lua credite, deoarece nu mai ofer\ bonitate, fiind datornici.

Unii dintre importatorii de ma[ini agricole spun c\ aceast\ suspendare la plat\ este, de fapt, o m\sur\ cu iz electoral [i pueril gândit\.

“Dac\ statul dore[te s\ ajute fermierii, s\ ia exemplu de la alte ]\ri”, spun dealerii, a[a precum Fran]a, unde agricultorii sunt ajuta]i s\ ia credite cu dobând\ zero. În SUA, în cazul în care pre]ul cerealelor scade sub un anumit nivel, care nu acoper\ costurile, unele state federale compenseaz\ par]ial pierderea, prin virarea direct în contul fermierilor a unei sume, dup\ ce agricultorii fac dovada livr\rii cerealelor c\tre cump\r\tor.

“Dac\ noi nu mai încas\m nimic de la fermieri, în decembrie ne va permite oare staul român s\ nu mai pl\tim creditele luate de la b\nci pentru ma[ini [i echipamente pe care le avem pe stoc? Unde se va închide cercul?”, se întreab\ un dealer de utilaje care a cerut s\ r\m=n\ anonim.

Oricum, în prezent, e larg r\spândit\ modalitatea de plat\ imediat la livrare, singurii fermieri care nu trebuie s\ ia marfa cu banii jos, cum se spune, sunt clien]ii vechi care au f\cut dovada c\ sunt buni platnici [i nu întârzie o zi cu achitarea datoriilor la termen.

“Dac\ statul este atât de generos, de ce nu achit\ datoriile fermierilor c\tre importatori [i furnizori de inputuri, apoi s\ recupereze banii de la agricultori, când ace[tia î[i revin financiar?”

Prima ar fi sc\derea capacit\]ii de rambursare a datoriilor pentru viitor, deoarece împrumutul fermierului r\mâne acela[i, doar c\ va trebui achitat într-o perioad\ mai scurt\, ceea ce înseamn\ un efort mai mare pentru acesta.

“Cum va putea pl\ti fermierul în 3-4 ani ceea ce ar fi trebuit s\ achite în 5 ani?”

O alt\ consecin]\ negativ\, dobânzile [i penalit\]ile care îi vor îngloda pe fermieri. Orice sum\ nerambursat\ este purt\toare de dobând\. Cu cât se amân\ plata datoriei, cu atât cre[te dobânda [i apar penalit\]i. Iar în final, efectul negativ, fermierul devine nebancabil, adic\ nu mai poate ob]ine credite, iar pe termen mediu, nici agricultura nu va mai prezenta un interes deosebit pentru finan]atori, poate doar cu costuri mari.

Gabriel Stanciu, pre[edintele coo perativei Braicoop din Br\ila , consider\ c\ m\sura, în loc s\ ajute, va afecta grav fermierii care vor decide s\ uzeze de ea.

“Îi va îngropa economic. Va afecta grav fluxul de numerar al companiilor cu care ace[tia au deja contracte, cu plata la recolt\. În alte ]\ri, rela]ia este prin b\nci, la care ratele sunt lunare. La noi, în momentul în care un fermier va uza de aceast\ prevedere, va fi ac]ionat imediat în instan]\ de creditor, cu toate efectele negative ce decurg din aceasta. Dar v\ spun, fermierii serio[i nu vor accesa aceast\ m\sur\, vor negocia cu creditorii, vor g\si în]elegere la distribuitorii de inputuri [i utilaje.”

Nici R\zvan Avram, administrator Green Agro, nu este de acord cu suspendarea ratelor.

Marian Puiu, avocat specializat în drept civil

Interven]ia statului în contractele aflate în derulare, între fermieri [i furnizorii de utilaje, inputuri [i servicii ar fi neconstitu]ional\, dac\ cele anun]ate în spa]iul public referitor la suspendarea execut\rilor silite s-ar adopta printr-o lege sau ordonan]\ de urgen]\. Sau ar fi nelegal\, dac\ s-ar adopta printr-o hot\râre a Guvernului.

Deoarece crean]a furnizorului este asimilat\ de jurispruden]a CEDO unui bun aflat în proprietatea acestuia. Ca atare, oprirea procedurii de executare silit\ pornit\ de un creditor pentru realizarea crean]ei sale ar însemna afectarea dreptului s\u de proprietate, înc\lcându-se astfel obliga]ia constitu]ional\ de garantare a dreptului de proprietate.

Pe de alt\ parte, orice m\sur\ legislativ\ trebuie s\ fie echilibrat\ din perspectiva rolului constitu]ional al statului în economie. Nu este permis\ sprijinirea unui actor din economie prin defavorizarea altuia.

Dobânzi majorate [i penaliz\ri

Al]i distribuitori de utilaje agricole atrag aten]ia c\ m\sura anun]at\ de ministrul Florin Barbu va avea consecin]e negative asupra fermierilor.

“Fermierii se vor îngloda [i mai mult în datorii. Cum po]i tu, ca stat, s\ intervii într-un contract între dou\ entit\]i private [i s\ decizi c\ una dintre p\r]i nu mai trebuie s\ pl\teasc\ ratele [i dobânzile? Ar urma procese cu efect catastrofal pentru fermieri.”

Ca atare, interven]ia statului întrun contract în derulare ar fi admisibil\ din punctul de vedere al exigen]elor constitu]ionale preluând, de exemplu, în sarcina public\ obliga]ia celui aflat în dificultate sau printr-o alt\ m\sur\ echivalent\, f\r\ a afecta îns\ dreptul de crean]\ al creditorului sau asigurându-i efectiv acestuia din urm\ o desp\gubire just\. For]a major\ este o cauz\ justificat\ de neexecutare a unei obliga]ii, prev\zut\ de Codul civil. Chiar [i în aceste condi]ii, exist\ unele limit\ri. De pild\, for]a major\ nu poate fi invocat\ în cazul bunurilor de gen, precum produsele agricole (a se vedea art. 1634, alineatul 6 din Codul civil)< ea poate fi invocat\ doar în cazul bunurilor individual determinate (cum ar fi, de exemplu, tabloul original al unui pictor).

Se preg\te[te oajustare a PAC?

S\pt\m=na trecut\, pre[edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit raportul final asupra “Dialogului strategic privind viitorul agriculturii în UE”. Raportul prezint\ oevaluare a provoc\rilor [i oportunit\]ilor, urmat\ de un set de recomand\ri.

Sugestiile grupului de exper]i, condus de profesorul Peter Strohschneider, vor ghida activitatea Comisiei Europene în elaborarea viziunii sale asupra agriculturii [i alimenta]iei, care urmeaz\ s\ fie prezentat\ în primele 100 de zile de mandat.

Una dintre recomand\ri este focalizarea subven ]iilor de la Politica Agricol\ Comun\ spre fermierii care au cea mai mare nevoie de acestea, luând în calcul veniturile [i îndep\rtarea de sistemul în care subven]iile sunt acordate pe suprafa]\.

{i mini[trii

O alt\ recomandare vizeaz\ construirea unui sector agricol atractiv [i divers. În acest sens, exper]ii atrag aten]ia asupra importan]ei reînnoirii genera]iilor [i a egalit\]ii de gen, precum [i a zonelor rurale dinamice [i a sistemelor agroalimentare, inclusiv necesitatea de a proteja lucr\torii.

Anun]at de pre[edinta von der Leyen în discursul s\u privind starea Uniunii din septembrie 2023 [i lansat în ianuarie 2024, “Dialogul strategic privind viitorul agriculturii UE” a reunit 29 de actori din sectoarele agroalimentare europene, societatea civil\, comunit\]ile rurale [i mediul academic pentru a ajunge la o viziune comun\ pentru viitorul agricol al UE.

“Prin acest raport, avem o baz\ foarte solid\ pentru dezvoltarea unei noi viziuni privind alimenta]ia [i agricultura în Europa”, a declarat von der Leyen.

UE sunt

preocupa]i de PAC

Florin Barbu a participat la ;nceputul acestei s\pt\m=ni la reuniunea informal\ a mini[trilor Agriculturii din statele membre UE, care a avut loc la Budapesta, Ungaria de]in=nd pre[edin]ia rotativ\ p=n\ la finalul anului.

Cel mai important, la Budapesta s-au deschis dezbaterile privind Politica Agricol\ Comun\ de dup\ 2027. Deocamdat\ la un nivel teoretic. Pre[edin]ia maghiar\ a propus tema “C\tre o viitoare Politic\ Agri-

col\ Comun\ competitiv\, rezistent\ la criz\, durabil\, favorabil\ agricul torilor [i bazat\ pe cunoa[tere”.

Se aude c\ deja mai mul]i oficiali europeni sus]in simplificarea schemelor de sprijin pentru agricultur\ [i revizuirea principalelor tipuri de sprijin. pagin\ de Arin DORNEANU

Focar de boala limbii albastre în Anglia

Autorit\]ile britanice au impus restric]ii de transport a animalelor dup\ descoperirea unei vaci infectate cu boala limbii albastre la o ferm\ din provincia Yorkshire. Boala este transmis\ de o specie de musculi]e [i nu poate infecta oamenii, dar provoac\ infec]ii severe la animale. Virusul a ajuns în Marea Britanie dup\ ce a cauzat o epidemie de amploare în Fran]a [i fermierii englezi au raportat pân\ acum mai multe focare în regiunile Norfolk, Suffolk [i Essex.

Poli]ia spaniol\ împiedic\ un furt masiv de m\sline

Scumpirea m\slinelor le face tot mai atractive pentru ho]i, iar poli]ia din Spania a reu[it s\ împiedice furtul unei cantit\]i de aproape o jum\tate de ton\ în ora[ul Albaida del Aljarafe din sudul ]\rii. Poli]ia a arestat o femeie care angajase alte [ase persoane ca s\ culeag\ m\sline ilegal [i a confiscat 465 de kilograme de m\sline, care erau deja înc\rcate în vehicule [i preg\tite pentru transport cu documente falsificate. În acest sezon, poli]ia spaniol\ a confiscat 20 de tone de m\sline furate.

Stare de urgen]\ agricol\ ;n Rusia

:n regiunea Tomsk din centrul Siberiei a fost declarat\ stare de urgen]\ agricol\ din cauza vremii instabile. Guvernatorul regiunii spune c\ deocamdat\ 3.000 de hectare au fost distruse de b\ltiri [i frig, iar starea de urgen]\ le va permite agricultorilor s\ ob]in\ compensa]ii. {i alte regiuni ale Rusiei au declarat stare de urgen]\ agricol\ ;n vara asta. Cu toate acestea, Moscova estimeaz\ o recolt\ foarte bun\ de gr=u, de 86 milioane tone.

China investigheaz\ importurile de rapi]\ din Canada

La o s\pt\mân\ dup\ ce Canada a anun]at cre[terea taxelor vamale pentru importul de vehicule electrice, o]el [i aluminiu din China, guvernul de la Beijing a r\spuns printr-o investiga]ie a importurilor de rapi]\ din statul nord-american. Chinezii vor depune oplângere [i la Organiza]ia Mondial\

a Comer]ului prin care contest\ taxele vamale “unilaterale [i discriminatorii” impuse ma[inilor electrice.

În replic\, Ministerul Agriculturii din Canada spune c\ investiga]ia este “foarte îngrijor\toare” [i o va monitoriza cu mare aten]ie. Anul trecut, Canada a exportat în China produse din

rapi]\ cu o valoare total\ de 3,7 miliarde de dolari. Beijingul a blocat importul de rapi]\ din Canada [i în anul 2018, dup\ ce o directoare a companiei de telecomunica]ii Huawei a fost arestat\ în Vancouver.

Drago[ B|LDESCU

Cântecul de leb\d\ al comisarului Wojciechowski

Pe final de mandat, comisarul polonez al Agriculturii, Janusz Wojciechowski (foto), propune o lege

(directiv\ european\ pentru “protec]ia activit\]ilor agricole”), care s\ blocheze schimbarea destina]iei terenurilor agricole.

Dac\ propunerea ar deveni directiv\, inclusiv exproprierea terenurilor agricole în interes public ar trebui s\ se poat\ realiza doar în condi]iile în care fermierii afecta]i ar putea s\-[i reconstituie ferma pe un alt teren pus la dispozi]ie în acest scop.

Wojciechowski nu se opre[te îns\ aici. În acela[i proiect, propune ca fermierii europeni s\ poat\ comercializa produc]ia agricol\ la poarta fermei, f\r\ a fi taxa]i! Inclusiv produse pe care le proceseaz\ în ferm\, folosind ca materie prim\ produc]ia primar\.

Tot netaxat\ ar urma s\ fie [i prestarea de servicii pentru fermierii vecini, considerat\ “munc\ în cursul propriei activit\]i agricole”.

Alt\ prevedere se refer\ la subven]iile pentru pl\]ile directe (plata pe suprafa]\), care ar trebui s\ fie încasate exclusiv de arenda[i (cei care lucreaz\ efectiv terenul), nu de proprietarii de teren.

În fine, Wojciechowski ar vrea înfiin]area institu]iei “Avocatul Fermierului”, care s\ apere interesele agricultorilor atunci când acestea intr\ în conflict cu cele ale unor institu]ii

publice sau companii.

Surse din cadrul Comisiei spun c\ proiectul comisarului polonez nu are [anse s\ devin\ directiv\ european\. În primul rând, fiindc\ a fost depus la final de mandat, nu poate fi dezb\tut în actuala legislatur\. Va intra în circuit în serviciul viitoarei Comisii, din care Wojciechowski nu va mai face parte. Deci nu va fi acolo, pentru a-[i putea sus]ine proiectul.

În al doilea rând, Janusz Wojciechowski a fost un comisar izolat, neb\gat în seam\ de conducerea Comisiei. Din aceast\ cauz\, nici nu a reu[it s\ ob]in\ nimic notabil în mandatul s\u.

Izolarea lui Wojciechowski poate fi pus\, în bun\ parte, pe afilierea sa politic\. Este membru al partidului Lege [i Justi]ie (un fel de AUR polonez). De altfel, în timpul mandatului de comisar, partidul s\u a pierdut alegerile în Polonia [i a intrat în opozi]ie. A[adar, nici m\car Polonia nu va mai sus]ine proiectul de directiv\.

Robert VERESS

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

198 euro/t (¡)

990 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în octombrie 2024.

Produc]iile sub a[tept\ri înregistrate în ]\rile din Eu-

ropa de Vest [i interesul tot mai mare pentru refacerea stocurilor la nivel mondial au men]inut tendin]a de cre[tere a pre]urilor la grâu.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 229 dolari/ton\ (1.030 lei). A avut o cre[tere de 11 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 212 euro/ton\ (1.060 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 236 euro/ton\ (1.180 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 206 euro/t (1.030 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 207 euro/ton\ (1.035 lei).

Cota]ii - Bursa din Chicago $/t

Doar în Argentina pre]ul FOB-port a sc\zut fa]\ de s\pt\mâna trecut\ [i a ajuns la 258 dolari/ton\ (1.161 lei).

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în octombrie a r\mas la acela[i prag de 229 euro/ton\ (1.145 lei).

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în octombrie, a fost de 198 euro/ton\ (990 lei). A crescut cu 7 euro/ton\.

România

FOB Constan]a

180 euro/t (Ÿ) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în octombrie 2024.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 172 dolari/ton\ (774 lei). A

crescut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în octombrie 2024, este de 199 euro/ton\ (995 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 203 euro/ton\ (1.015 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

sa Pontivy a fost de 207 euro/ton\ (1.035 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 198 euro/ton\ (990 lei). A crescut cu 3 euro/ton\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 2 euro/ton\. :n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 194 dolari/ton\ (873 lei). A avut o cre[tere de 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful

Mexic, a fost de 391 dolari/ton\ (1.760 lei). A crescut cu 10 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii>

China 199.500 tone, Mexic 100.800 tone, Indonezia

79.800 tone, Egipt 47.800 tone, Costa Rica 15.900 tone.

02.09 03.09 04.09 05.0906.09

Oct 360 360 366 369 370

Nov 367 367 371 375 376

S\pt\mâna 2 - 6 septembrie 2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 418 dolari/ton\ (1.881 lei).

A crescut cu 13 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 353 dolari/ton\ (1.588 lei).

A înregistrat o cre[tere de 10 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

Oct 951 951 927 911 933

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii pentru soiaBursa din Chicago $/t 02.0903.09 04.09 05.09 06.09 Oct 343 343 352 356 353 Nov 341 341 349 359 355

Dec 373 373 378 381 382

Orz

România

FOB Constan]a

166 euro/t (Ÿ) 830 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în octombrie 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 183 euro/ton\ (915 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

Nov 937 937 914 897 919 Dec 926 926 903 885 907

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

Rouen 189 188 188 186 183

Dunquerque 188 188 188 186 183

Pontivy 197 197 197 199 198

Orz bere>

Creil** 208 204 204 203 200

Moselle** 173 175 175 177 175

re, FOB-Moselle, a închis la 175 euro/ton\ (875 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în octombrie 2024, pre]ul orzului furajer este 240 dolari/ton\ (1.080 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 475 euro/t (2.375 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

chiderea licita]iilor a fost de 940 euro/ton\ (4.700 lei). A crescut cu 25 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie 2024, este 311 euro/t (1.555 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

02.0903.0904.09 05.09 06.09 Dieppe 477 471 461 479 475

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t 02.09 03.09 04.09 05.09 06.09 Oct 915 930 910 940 940

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie 2024, este 445 euro/t (2.225 lei). Este la acela[i nivel ca [i s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 468 eu ro/ton\ (2.340 lei). A crescut cu 4 euro/ton\.

o sc\dere de 1 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> Rapi]\

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 466 euro/ton\ (2.330 lei). A avut

eu ro/to n\ (2.340 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 468

Cota]ii rapi]\ - Fran]a euro/t

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

2.09 3.09 4.09 5.09 6.09 Oct 614 569 575 575 576 Nov 623 581 586 588 587 Dec 628 589 596 599 598

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 180 dolari/ton\ (810 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t

Cota]ii [rot soia - Chicago $/t

Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

CULTURI VEGETALE

Ce au preg\tit companiile pentru Ziua Porumbului

Chiar azi, când este publicat\ [i distribuit\ revista Profitul Agricol (num\rul 34/2024), are loc edi]ia a XV-a a “evenimentului fanion” al Forumului APPR. La Ziua Porumbului B\r\gan, adic\ la Orezu, Ialomi]a, în ferma familiei Sitaru (Elsit), sunt a[tepta]i cel pu]in 500 de fermieri [i zeci de reprezentan]i ai celor 23 de companii, organiza]ii [i institu]ii partenere.

Nuva fi, ca în al]i ani, un eveniment cu recoltat de porumb, fiindc\ efectiv nu este mai nimic de recoltat anul acesta. Îns\ organizatorii au ]inut s\ realizeze evenimentul tot în câmp, tocmai pentru a releva mai bine provoc\rile cu care se confrunt\ fermierii din sectorul vegetal, punând totodat\, pe tapet, toate solu]iile la îndemân\ pentru a supravie]ui [i chiar a prospera în aceste condi]ii dificile.

Astfel, în cadrul evenimentului se va desf\[ura ceea ce se anun]\ a fi “cea mai mare Conferin]\ na]ional\ dedicat\ Managementului riscurilor în agricultur\”, cu accent pe cultura porumbului.

Am discutat [i cu reprezentan]i ai partenerilor evenimentului, pentru a vedea ce au preg\tit special pentru acest eveniment.

Cartagris va prezenta o ma[in\ de recoltat probe ultraperformant\, care scurteaz\ timpii de prelevare, de[i ia probele de la 30 cm adâncime, în loc de 20 cm, ca alte ma[ini.

“Inten]ion\m s\ promov\m [i studiile noastre pedologice. Suntem singurii priva]i care realizeaz\ a[a ceva. Sunt necesare mai ales acum, când, din cauza secetei, iriga]iile au devenit o strict\ necesitate. Pentru c\ foarte mul]i fac sisteme de iriga]ii f\r\ aceste studii, care nu sunt deloc costisitoare. {i constat\ c\, din cauza porozit\]ii mari a solului, norma de udare pe care au gândit-o nu este eficient\”, explic\ Liviu Dr\goi, director de vânz\ri.

voarelor vegetale”. Este vorba de Crotalaria juncea, o plant\ foarte iubitoare de c\ldur\, deci potrivit\ la noi în contextul schimb\rilor climatice. Are cre[tere exploziv\ [i o perioad\ de vegeta]ie de doar 6-8 s\pt\mâni. Atinge 1,8 metri în\l]ime [i produce între 5-7 tone/ha de materie uscat\, îmbog\]ind fertilitatea solului printr-un aport însemnat de materie organic\. Reduce b\ltirile [i eroziunea, îmbun\t\]ind drenajul natural, aerarea [i stabilitatea agregatelor solului. Mai mult, reduce popula]iile de buruieni, insecte [i boli, fiind totodat\ un furnizor de macroelemente.

Crop Agro DMS, prin administratorul Salmen Markus, propune, al\turi de doi hibrizi de porumb extratimpurii (FAO 130 [i FAO 180), o leguminoas\ pe care o introduce drept regina “co-

Holland Farming vine cu un foliar nou, pe care îl ofer\ în exclusivitate, spune Dana Salmen, reprezentant vânz\ri. Este vorba de îngr\[\mântul organo-mineral Primax 12.12.12, cu NPK [i oligomineralele 2 MgO, 11 SO3, 4 CaO. Produsul este realizat prin amestecarea granulelor organice cu cele minerale [i cre[te eficien]a utiliz\rii nutrien]ilor în timp ce adaug\ materie organic\ [i îmbun\t\]e[te s\n\tatea solului. Este ideal pentru solurile s\race în fosfor.

LAT Nitrogen î[i extinde portofoliul de produse, anun]\ directorul Ofelia Nalbant. Oferta îmbog\]it\ vine ca urmare a faptului c\ acum compania

face parte din puternicul grup AGROFERT, care de]ine [apte fabrici de îngr\[\ minte în Europa. A[adar, pe lâng\ clasicele produse precum nitrocalcar, NP [i NPK, vor fi disponibile îngr\[\minte pe baz\ de azot [i sulf, precum [i amendamente pentru sol, care s\ corecteze aciditatea [i al]i parametri de calitate.

Una dintre fabricile Mais e situat\ la doar 120 km de Suceava, iar anul acesta compania ucrainean\ a înregistrat trei hibrizi de porumb în România.

“Sunt hibrizi concepu]i pentru a face fa]\ provoc\rii în cre[tere a condi]iilor de secet\, crescu]i în condi]iile uscate ale stepelor ucrainene”.

Lidea insist\ pe conceptul POWER, lansat anul trecut. Este vorba de genetic\ dedicat\ pentru un sem\nat în condi]ii cât mai bune. Toate semin]ele au un anumit calibru, astfel încât sem\natul s\ fie cât mai eficient [i rapid, explic\ Diana T\nase, director de marketing.

“Semin]ele sunt selectate cu meticulozitate printr-un proces industrial cuprinz\tor, pornind de la selec]ia hibrizilor, forma bobului [i MMB, la care ad\ugam un agent de fluen]\. Pachetul include servicii de recomandare a perioadei optime de sem\nat. Fermierii î[i pot seta viteza de sem\nat, eliminând nevoia de compromis între vitez\ [i precizie. Programul de sem\nat este optimizat prin reducerea timpului de ajustare a reglajelor, cu maximizarea poten]ialului de produc]ie. Fiecare s\mân]\ sem\nat\ devine o plant\ productiv\. De asemenea, se ob]ine o distan]\ uniform\ între semin]e, f\r\ goluri sau plante dublate”.

Nufarm va promova trei produse noi> insecticidul Carnadine Max, erbicidul total Clinic Xtreme 540 SL cu 540 g/l glifosat acid [i fungicidul Joust, eficient pentru controlul bolilor din culturile de grâu, rapi]\, orz [i secar\, unde controleaz\ boli precum septorioza, fuzarioza, rugina brun\, rugina galben\, f\inarea, putregaiul negru al rapi]ei, putregaiul alb al rapi]ei etc.

“Am preg\tit [i pachete comerciale gândite pe durata campaniei”, anun]\ C\t\lina Ulici, specialist marketing.

procesare la 700 de mii de tone”. Produsele de la Medgidia vor fi exportate în peste 100 de ]\ri, consumul intern fiind estimat la 10%. Între clien]ii Omnia se num\r\ Coca-Cola, PepsiCo, Danone, Maria Trading. Pe lâng\ produsele primare, precum amidonul, fructoza cristalin\, maltodextrin\ etc., exist\ [i subproduse, precum t\râ]a de porumb, folosit\ în zootehnie, sau germenii de porumb pentru produc]ia de ulei.

Mais este cel mai mare centru de cre[tere a porumbului din Ucraina, care, în trei decenii, a înregistrat peste 100 de hibrizi de porumb în diferite ]\ri, din Kazahstan pân\ la Marea Baltic\.

“În UE, hibrizii no[tri sunt cei mai populari în Polonia, unde comenzile au crescut cinci ani consecutiv. Drumul nostru de a ajunge la fermierii români a fost complicat de r\zboiul aflat în desf\[urare în Ucraina”, spune Ruslan Martsyn, directorul comercial.

Omnia, parte a grupului Tomsur, din Turcia, este în proces de extindere accelerat\ a afacerilor din România, unde a investit deja, pân\ în prezent, peste 250 de milioane de euro, afirm\ Ahmet Baban, director achizi]ii porumb [i vânzare de subproduse. Omnia va fi, probabil, cel mai important juc\tor de pe pia]a autohton\ a porumbului, deoarece î[i propune s\ achizi]ioneze un milion de tone, începând din 2028, pe care le va procesa la fabrica de amidon de la Medgidia. Baban atrage aten]ia, îns\, c\ exist\ o problem\.

“Ne afl\m în plin proces de achizi]ie, dar am luat probe de la fermieri [i, din p\cate, este prezen]\ mare de aflatoxine. A[a c\, vom contracta de la multina]ionale (traderi). Pentru început, am securizat 50.000 de tone de porumb boabe. Anul acesta, capacitatea noastr\ de procesare este de 300 de mii de tone. Construim nou\ silozuri de câte 10 mii de tone fiecare, iar anul viitor cre[tem capacitatea de

Sojam propune un sistem de tratare cu insecticid în silozuri prin nebulizare - o alternativ\ la gazare [i la pastile, care sunt tot mai reglementate. Nebulizarea rece este un proces dezvoltat de compania francez\ înc\ din 1976 [i care const\ în acoperirea cerealelor cu o cea]\ fin\, ce asigur\ o distribu]ie omogen\ a insecticidului. Echipamentul folosit pentru tratament este personalizat în concordan]\ cu cerealele. Exist\ o versiune portabil\ a echipamentului, cu care se pot trata pân\ la 250 de tone de grâu într-o or\. O nebulizare va ]ine departe insectele timp 3-12 luni, în func]ie de doza folosit\. În 24-96 de ore dup\ aplicare vor muri toate insectele adulte, ulterior fiind distruse urm\toarele genera]ii. Capacitatea de germinare a semin]elor nu este afectat\.

“Sistemul, adic\ pompa de nebulizare, poate fi manual sau automatizat. La târg vom ar\ta cum func]ioneaz\ pompa mic\, manual\, fiindc\ cea mare ar fi prea dificil de transportat. În România suntem prezen]i din 2018, iar de un an de zile avem reprezentan]\ aici. Afacerea e în cre[tere, în pofida condi]iilor dificile. Aproape am dublat num\rul clien]ilor în ultimii doi ani. Am echipat peste 70 de silozuri [i înc\ avem mult de lucru”, precizeaz\ Carla B\lteanu, director Sojam România.

Robert VERESS

2024-2025 se prefigureaz\ ca sezon de rapi]\

Suprafe]ele mari de rapi]\ întoarse în sezonul 2023-2024 au redus apetitul pentru aceast\ cultur\. Pe de alt\ parte, rapi]a care a supravie]uit a dat produc]ii în general satisf\c\toare, în timp ce suprafe]e extinse de culturi de prim\var\ la neirigat au fost calamitate. Suprafe]ele cu porumb continu\ s\ scad\. Grâul este cultura de înlocuire preferat\, mai ales c\ se poate folosi s\mân]\ salvat\. Totu[i, trebuie gândit\ o structur\ a culturilor care s\ [i permit\ rota]ia acestora. În plus, exist\ asigurarea la ne-r\s\rire a culturilor de toamn\, costul acesteia fiind, în bun\ parte, subven]ionat - e adev\rat, pentru fermierii care nu dispun de lichidit\]i. Chiar [i a[a, asigurarea e un produs de lux, fiindc\ trebuie s\ pl\teasc\ toat\ suma acum [i s\ a[tepte subven]ia la anul. Îns\, a[a cum constat\ companiile, comenzile pentru s\mân]\ de rapi]\ au fost impulsionate de ploile c\zute [i de cele care se anun]\. Faptul c\ va exista umiditatea de r\s\rire prefigureaz\ un sezon de rapi]\.

fermierului de a cultiva rapi]\. Terenurile s-au preg\tit mai bine, comparativ cu anul trecut, chiar [i în aceste condi]ii vitrege”, spune Mihai Gheorghe, director comercial Bayer.

“Fermierii [i-au propus s\ semene rapi]\, fiindc\ vor s\ reduc\ suprafe]ele de porumb. St\m foarte bine cu livr\rile, mai bine ca anul trecut, datorit\ performan]elor noilor hibrizi PT314 [i PT315, care au dat rezultate excep]ionale peste tot [i ne-au crescut cota de pia]\. Sunt prefera]i hibrizii no[tri, chiar dac\ am renun]at s\ includem asigurarea la ne-r\s\rire. Este mai bine pentru toat\ lumea ca fermierii s\ se asigure la asiguratori, având astfel acoperite toate costurile de înfiin]are ale culturii, nu doar cu s\mân]a” - Maria Cîrj\, director marketing Corteva.

“Pre-comenzile la rapi]\ s-au transformat în comenzi ferme, în zonele unde a plouat. Contractarea e mai bun\ acum, comparativ cu anul trecut, la acela[i moment. Ne a[tept\m ca perioada de sem\nat s\ se decaleze cu s\pt\mâni în plus fa]\ de anul trecut. Din semnalele primite de la colegi se poate merge cu sem\natul rapi]ei pân\ în octombrie, fiindc\ fermierii a[teapt\ s\ cad\ ploi suficient de în semnate încât s\ asigure umiditatea de r\s\rire”, ne-a declarat Alexandru B\iceanu, director de marketing KWS.

aceea, adic\ din cauza climei, comenzile sunt mai mici decât cele de anul trecut. În plus, din p\cate pia]a este perturbat\ de ofertele cu asigurarea la ne-r\s\rire inclus\. Companiile nu ar trebui s\ joace la loterie. Fermierii se pot asigura la societ\]ile de asigurare, beneficiind [i de subven]ia de la stat, prin Subm\sura 17.1” - Cristian Arghir, director RAGT.

“Ploile recente au început s\ schimbe atitudinea fermierilor fa]\ de cultura rapi]ei. Se reduc suprafe]ele de porumb, inclusiv în vestul ]\rii, unde [ocul secetei [i ar[i]ei din aceste ultime dou\-trei sezoane a fost mare. Dar suprafe]ele de porumb se înlocuiesc, preponderent, cu grâu, fiindc\ se poate folosi s\mân]a proprie, iar sezonul de grâu a fost mai bun ca cel de rapi]\” - George Pârvu, director de marketing [i dezvoltare RWA.

“Consider c\ vom aveam o suprafa]\ de rapi]\ mai mare, comparativ cu anul trecut. Fiindc\ exist\ dorin]a

“Exist\ interes pentru a se cultiva rapi]\, având în vedere c\ mul]i renun]\ la culturile de prim\var\. Dar comenzile ferme sunt, deocamdat\, doar acolo unde plou\. Unde nu plou\, comenzile sunt în a[teptare. De

“Unii fermieri din sud [i sud-vest s-au apucat s\ preg\teasc\ terenul pentru sem\nat. Din p\cate, în vest nu a plouat [i apetitul pentru rapi]\ e sc\zut. Vânz\rile sunt mult sc\zute în compara]ie cu anul trecut, la momentul acesta. Nu doar la noi, ci la toate companiile. Dar vom avea o privire mai bun\ asupra situa]iei peste o s\pt\ mân\, dup\ ploile care sunt anun]ate. La Drajna, am sem\nat deja rapi]a pe data de 27 august. E r\s\rit\ în propor]ie de 80%. A început s\ se vad\ deja stresul hidric, dar sper\m s\ se revigoreze dup\ ploile a[teptate”Alina Andrei, director de marketing Saaten-Union.

Robert VERESS

Andreas Telehuz> porumbul irigat corect polenizeaz\ [i în ar[i]\

În ferma Telehuz Agriserv, din M\rcule[ti, Ialomi]a, porumbul neirigat va fi recoltat s\pt\mâna aceasta, cel irigat, mai încolo, spre octombrie. Andreas Telehuz estimeaz\ o produc]ie medie de 2 t/ha la neirigat, [i de 14 t/ha la irigat.

Exist\ o dezbatere printre fermieri, chiar [i în lumea academic\, în leg\tur\ cu eficien]a irigatului în condi]ii de ar[i]\ puternic\, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, a[a cum au fost vara aceasta,chiar s\pt\mâni în [ir. Unii consider\ c\ ar[i]a este un factor limitativ, oricât\ ap\ ar primi porumbul, în special dac\ temperaturile sunt extreme în perioada poleniz\rii. Al]ii spun c\ irigatul, în special cel cu pivo]i, le asigur\ plantelor [i un microclimat propice poleniz\rii, chiar dac\ în vecin\tatea instala]iilor vipia pârjole[te totul.

Fra]ii Telehuz au început investi]iile în irigat în 2020. Actualmente reu[esc s\ irige 450 din cele 650 de ha ale fermei. Au prins, a[adar, veri toride. Îns\ au constatat c\, acolo unde au reu[it s\ irige corect, întregul sezon, produc]iile au fost constant pe potriva a[tept\rilor.

“În general, am putut iriga continuu. Îns\ pe o sol\ mic\, de 30 de ha, am oprit irigatul câteva zile, pentru a recolta grâul, [i se cunoa[te. Nu au fost probleme cu polenizarea, chiar dac\ a fost foarte cald în perioada respectiv\. Dac\ începi irigatul devreme,

iar porumbul are tot ce-i trebuie la momentul respectiv, va lega. Apar probleme doar dac\ nu se irig\ optim ori exist\ un alt factor de stres, precum un atac de insecte sc\pat de sub control”, explic\ Andreas Telehuz.

A folosit opt hibrizi, grupe FAO de la 400 la 540. Maturit\]i semitardive înspre col]urile tarlalelor, unde irigatul nu e optim. Tardive [i extra-tardive spre centrul solelor unde e ap\ din bel[ug. A remarcat c\ variet\]ile extratardive nu [i-au atins poten]ialul de produc]ie, a[a c\ se gânde[te s\ renun]e la ele.

“Porumbul mai tardiv se usuc\ mai greu [i cre[te mai înalt, are mas\ vegetativ\ mai bogat\, las\ resturi vegetale mai multe dup\ recoltare, ceea ce complic\ lucrurile la sem\natul direct ulterior”.

Investi]iile în iriga]ii [i în tehnica necesar\ pentru no-till au crescut foarte mult cheltuielile indirecte, totalul investi]iilor pe hectar ajungând la 10.000 de lei. Asta înseamn\ c\ marja de profit este foarte îngust\. Îns\, f\r\

aceste investi]ii, cu cele 2 tone de porumb pe hectar ob]inute la neirigat, ferma ar fi fost pe pierdere, ca atâtea altele din B\r\gan [i alte zone lovite de secet\ [i ar[i]\.

“Poate c\ ar fi trebuit s\ cump\nim mai bine achizi]ia ultimului tractor [i a sem\n\torii de pr\[itoare. Mai ales c\ am ales s\ achit\m tractorul în doi ani, ca s\ evit\m o dobând\ mare. {i asta a generat mici probleme de cash flow. Dar e adev\rat c\, f\r\ aceste investi]ii, pe col]uri nu a[ fi recoltat nimic. A[a scot 2-4 t/ha, fiindc\ am putut sem\na mai repede. De asemenea, am putut gr\bi înfiin]area culturii a doua, fiindc\ pot sem\na direct, nu trebuie s\ fac strip-uri”.

Toamna asta va sem\na exclusiv grâu - o parte va fi irigat, alta neirigat. Dup\ grâu irigat va sem\na cultura a doua - floare, soia sau porumb.

Floarea-soarelui cultura a doua, sem\nat\ la debutul verii, arat\ bine. {i soia a început s\ fac\ p\st\i, f\când fa]\ unor valuri succesive de atacuri de d\un\tori.

Rapi]\ nu va sem\na anul acesta [i are unele rezerve legate de succesul culturii, chiar dac\ vor exista condi]ii de r\s\rire.

“Sem\n rapi]\ în alte ferme. Au intrat colegii într-o frenezie de achizi]ie de s\mân]\ [i de sem\nat. Se poate spune c\ exist\ condi]ii de r\s\rire pentru 80% din rapi]\. Dar, cultura va avea nevoie, ulterior, de alte precipita]ii, care s\ refac\ rezerva de ap\. Deficitul e mare. De la începutul anului pân\ în prezent au c\zut în zon\ undeva în jur de 260 de l/mp”.

Robert VERESS

Peste 800 de fermieri au participat la KWS Farm Fest

Peste 800 de fermieri din Timi[, Arad [i Cara[-Severin au participat la KWS Farm Festcel mai mare festival de agribusiness al toamnei din Banat, în data de 5 septembrie, g\zduit de Maxagro, ferma fra]ilor Ianco [i Ioji Zifceak din Birda.

Hibrizii Expect More de la KWS

Evenimentul a fost organizat de KWS Semin]e, în colaborare cu Timac Agro [i a fost dedicat produc\torilor agricoli din întreaga ]ar\.

“A fost o ocazie excelent\ s\ interac]ion\m cu fermierii, s\ venim în sprijinul lor cu informa]ii [i detalii tehnice despre hibrizii de porumb, de sorg [i de floarea-soarelui, [i despre soiurile de soia din portofoliul nostru”, a spus Tomel Petrache, directorul KWS România.

Vedete la floarea-soarelui au fost Suvex [i Arnetes, hibrizi rezisten]i la aplicarea erbicidelor omologate din familia sulfonilureicelor, cu o plasticitate ecologic\ foarte bun\, capabili de produc]ii extraordinare chiar [i în zonele afectate de secet\ [i ar[i]\.

Totodat\, Arnetes [i Suvex sunt hibrizi viguro[i, cu un bagaj genetic rezistent la cel mai înalt nivel pentru mana florii-soarelui (M9) [i lupoaie (rasa F).

“Sunt primii no[tri hibrizi, i-am lansat sezonul trecut [i au prins foarte bine la fermieri. Ei reu[esc s\ r\mân\ pe o linie de plutire chiar în zonele maxim supuse impactului secetei [i ar[i]ei, cum a fost în acest an, ob]inând produc]ii bune”, a ad\ugat Tomel Petrache.

Pe platforma Maxagro au fost prezenta]i 10 hibrizi de porumb de vârf din portofoliu KWS din noua genera]ie, crea]i sub conceptul “Expect mor - Mai mult!”.

Este vorba de KWS Oltenio, KWS Banato, KWS Giro, KWS Forturio, KWS Adonisio, KWS Incantio etc. “Fermierul î[i dore[te mult mai mult de la orice cultur\, îns\ din cau za condi]iilor vitrege create de schimb\rile climatice agricultura are de suferit. Cu ace[ti hibrizi, KWS vine

în sprijinul fermierilor pentru a face fa ]\ acestor provoc\ri!”, a spus Petrache.

Astfel KWS a creat hibrizi care reu[esc s\ performeze în condi]ii dificile de secet\ [i ar[i]\, astfel încât fermierul s\ nu ias\ în pierdere.

Hibrizii se caracterizeaz\ printr-un stay-green evident (coacere pe tulpina verde), un pachet fitosanitar modern cu toleran]e ridicate la principalele boli ale culturii porumbului (Helmintho sporiu turcicum, Ustilago spp., Fusarium spp.).

De asemenea, au fost prezentate [i câteva sole cu covoare de acoperire Fit for Next! Astfel KWS vine în întâmpinarea fermierilor s\ fac\ fa]\ noilor politici agroeuropene, dezvoltând astfel de produse.

Tehnologia Synertech, de la Timac Agro

Echipa Timac Agro România a prezentat tehnologia Synertech, o gam\ unic\ de fertilizan]i lichizi cu biostimulare [i aplicare la sol produs\ în România.

Dan Grindean, director comercial divizia Synertech , a explicat> “Am încercat la cele patru culturi, porumb, floarea-soarelui, soia [i sorg s\ eviden]iem produsele lichide pe care

le producem la Br\ila, pe ciclul de vegeta]ie”.

Astfel, speciali[tii Timac Agro au aplicat pe sistemul radicular fosfor lichid la porumb, [i Petrodava, un îngr\[\mânt care se aplic\ o dat\ cu sem\natul, la fel [i la floare.

Toate culturile au beneficiat de o fertilizare în vegeta]ie cu Infolen , îngr\[\mânt pe baz\ de azot care se aplic\ la porumb când planta are 810 frunze.

A fost utilizat [i Tomis 3 înainte de înflorit, o doz\ la jum\tate, 10 -12 litri la sorg. Este aceea[i fertilizare de baz\ ca [i la porumb. La soia nu s-a mai intervenit cu nimic, fiindc\ s-a fertilizat înainte de sem\nat cu 300 -400 kg de nitrocalcar.

“De aceea nu am mai dat cu nimic. În general, s-a aplicat fertilizare localizat\ pe porumb [i sorg cu Infolen [i Tomis 3. Am aplicat în vegeta]ie!”, a spus Grindean.

Ianco Zifceak a concluzionat> “Împreun\ cu KWS [i Timac Agro, am organizat o platform\ experimental\ cu porumb, floarea-soarelui, sorg [i soia, pentru a ar\ta produc\torilor agricoli cum pot s\ ob]in\ produc]ii bune cu tehnologie modern\, chiar cu costuri mici”.

Zifceak a dat [i câteva exemple de supertehnic\ agricol\ utilizat\ în ferma Maxagro> tractoare Claas pe [enile de 650 CP, dar [i de la John Deere, [i cea mai mare combin\ de tocat siloz pentru vaci.

“Utiliz\m tehnologie modern\ pentru a face cât mai pu]ine treceri, cu un consum de combustibil [i un cost cât mai mic pe hectar, pentru a p\stra apa în sol. E foarte important s\ protej\m apa în p\mânt [i asta putem s\ o facem utilizând tehnic\ performant\ prin lucr\ri cât mai pu]ine”, îndeamn\ Ianco Zifceak.

“În urm\ cu peste 10 ani, KWS a venit la Maxagro [i a spus c\ are hibrizi noi foarte buni. Am zis hai s\ încerc\m. Ast\zi, utiliz\m hibrizii de porumb [i floarea-soarelui de cea mai înalt\ calitate, care rezist\ la temperaturi de peste 34 de grade [i pe care îi avem [i în platforma experimental\ de la Birda”, a spus Ioji Zifceak.

“Pe viitor ne dorim mai multe evenimente, cu scopul de a uni agricultorii din toat\ ]ara, parteneri [i angaja]i. A fost o întâlnire lucrativ\, pentru c\ au fost prezentate culturile [i stadiul lor, dar [i o întâlnire de socializare. Mul]umim celor peste 800 de participan]i care ne-au înso]it [i neau inspirat s\ vis\m la un viitor mai promi]\tor pentru agricultura din România!”, a spus Alexandra Zifceak, CEO al companiei Maxagro.

Gheorghe MIRON

Mai ieftin înseamn\ pierderi, avertizeaz\ companiile. R\spunsul fermierilor

Aectra a organizat, la sediul s\u din Bucure[ti, evenimentul “Dezbaterea fermierilor”, edi]ia a II-a. Au participat circa 50 de fermieri [i agronomi din ferme mari din jum\tatea de sud a ]\rii, dar [i reprezentan]i ai unor companii sonore ca Agrii, Alcedo, Bayer, Corteva, FMC, ING, Marsh, Raiffeisen etc.

A fost un schimb interesant de informa]ii. Fermierii au fost invita]i s\ se conecteze prin telefon la o platform\, pentru a introduce produc]iile de anul acesta. Mediile realizate de cei 36 de fermieri care s-au conectat, sunt> grâu 5 t/ha, rapi]\ 3 t/ha, floarea-soarelui 1,8 t/ha, porumb 3 t/ha, soia 1,7 t/ha. Gabriel Stanciu, pre[edinte Braicoop, care administreaz\ o ferm\ de cca 1.200 ha aproape integral irigat\, a vorbit despre avantajele [i dezavantajele diferitelor sisteme> tamburi, pivo]i, liniare, linii de irigare prin picurare.

De asemenea, s-a realizat un sondaj pentru a se determina care sunt aspectele pe care fermierii le consider\ cele mai importante în influen]area produc]iei, cu excep]ia aportului de ap\ din precipita]ii sau iriga]ii. A rezultat c\ fertilitatea solului este aspectul cel mai important, notat cu nota maxim\ 5, de aproape to]i participan]ii. A fost, cumva, o minge ridicat\ la fileu lui Dan Popescu, pre[edintele AECTRA, care a ar\tat c\, de[i fermierii con[tientizeaz\ cât de mult

conteaz\ fertilitatea solului în productivitate, investesc foarte pu]in în îmbun\t\]irea acestui indicator. Tendin]a aceasta este chiar accentuat\ de problemele cauzate de secet\. Anii dificili au f\cut ca fermierii s\ reduc\ drastic toate costurile, preferând s\ achizi]ioneze produse ieftine. Îns\ problemele de calitate îi penalizeaz\ drastic la momentul adev\rului - recoltatul.

Drago[ Ivan, director comercial Seefco, a prezentat o statistic\ interesant\> în timp ce 90% dintre fermierii români prefer\ s\ foloseasc\ fertilizan]ii cei mai ieftini, precum 20.20.0, 16.20.0, 15.20.0, 10.25.0, 10.24.0, 8.26.0, în Statele Unite doar 10% îi folosesc pe ace[tia, 90% preferând s\ investeasc\ cu 35% mai mult în îngr\[\minte de calitate superioar\, cu con]inut de fosfor mai ridicat, precum 18.46.0, 11.52.0, 0.46.0, 19.38.0.

Chiar [i în India, stat unde fermierii au o putere de cump\rare inferioar\, se prefer\ în propor]ie de 80% îngr\[\mintele mai scumpe. Motivul

este c\ fermierii americani [i indieni calculeaz\ în con]inut de substan]\ activ\, nu în kilograme de produs comercial. În felul acesta sunt avantaja]i> aplic\ o cantitate mai mic\ de îngr\[\minte [i ob]in o fertilitate mai bun\ a solului.

De partea lor, fermierii au reclamat cre[terile de pre]uri, pe care, în unele cazuri, le consider\ nejustificate. De pild\, Marius Botea, agronomul grupului Holde Agri, spune c\ dublarea costului analizelor de sol l-a determinat s\ renun]e la cartarea agrochimic\ realizat\ “ca la carte”, cu atât mai mult cu cât amendamentele de sol au ajuns atât de scumpe, încât produc]iile suplimentare nu justific\ aplicarea lor.

“Prefer s\ iau, manual, câte o prob\ de sol din locurile unde constat c\ e o problem\, fie fiindc\ se vede cu ochiul liber, în cultur\, fie c\-mi spune combina. {i, dac\ din analize se confirm\ problema, încerc s\ o corectez strict local”.

Robert VERESS

Preg\tirea culturilor în toamna secetoas\ a lui 2024

ing. Mihaela RADU

director marketing Naturevo

În contextul unui an agricol marcat de secet\, cum este toamna anului 2024, preg\tirea culturilor necesit\ o abordare adaptat\ [i la condi]iile climatice [i la cele economice.

Lipsa precipita]iilor [i seceta pedologi\ extrem\ impun m\suri specifice pentru a asigura germinarea semin]elor [i dezvoltarea plantelor.

Agricultura din ultimii 10 ani ne-a pus la mari încerc\ri [i ne va pune în continuare, dar poate astfel ne vom adapta mai mult, atât la nivel de cuno[tin]e [i practic\, cât [i la nivel de dot\ri, mai ales iriga]ii.

aplicarea carbonatului de calciu este recomandat\ pentru a echilibra solul. În plus, analizele de sol servesc [i în situa]ia în care fermierii aplic\ pentru elibererea certificatelor de carbon.

Pentru acurate]e [i siguran]a rezultatelor, analizele solului trebuie f\cute la un laborator acreditat MADR [i RENAR, a[a cum este Minear Laboratoare.

produc]ie normal\ la cultura de porumb, într-un an cu secet\.

Acestea sunt doar câteva exemple de rezultate ob]inute dup\ ce s-a aplicat produsul Calciprill.

Pe solurile cu pH ridicat, acolo unde salinitatea provine din sodiu, se va aplica Omya Sulfoprill pentru a înlocui ionii de sodiu cu ionii de calciu. Chiar dac\ nu are loc o sc\dere a pHului, plantele vor avea comportamentul ca într-un sol cu pH neutru, adic\ vor fi productive.

Punctul de pornire, analiza detaliat\ a solului

Înainte de orice interven]ie mecanic\ sau chimic\, analiza solului este punctul de pornire în aceast\ toamn\ secetoas\, cu atât mai mult cu cât de pe solele pe care urmeaz\ s\ se semene nu s-au recoltat produc]ii ridicate. Acest fapt poate însemna c\ terenul respectiv are rezerve de nutrien]i disponibile pentru urm\toarea cultur\. Ace[ti nutrien]i pot fi elibera]i/debloca]i aplicând solu]iile potrivite.

În lipsa unor precipita]ii suficiente, corectarea pH-ului solului devine [i mai important\ pentru a optimiza absorb]ia nutrien]ilor.

Dac\ analiza indic\ un pH acid,

Ameliorarea solului.

Fertilitatea, cheia succesului

În anii seceto[i, solul poate deveni compact [i s\rac în materie organic\, ceea ce afecteaz\ negativ germinarea [i cre[terea plantelor.

Utilizarea carbonatului de calciu micronizat [i granulat nu doar c\ îmbun\t\]e[te structura solului, dar cre[te [i capacitatea acestuia de a re]ine aer [i ap\.

Ad\ugarea unei doze de 300 sau 500 kg/ha Calciprill asigur\ o mai bun\ absorb]ie a nutrien]ilor, fertilizarea cu calciu activ, dar [i activarea microorganismelor benefice.

În plus, aplicarea unei doze optime de Calciprill pentru solurile acide va ajuta la men]inerea unui pH optim, facilitând accesul plantelor la nutrien]i în condi]ii de umiditate redus\.

De exemplu, dl ing. Marian Coneac a avut un spor de produc]ie de 700 kg/ha la cultura de rapi]\, dup\ ce a aplicat 500 kg/ha de Calciprill la înfiin]area culturii.

De asemenea, a ob]inut 7,2 tone/ha la grâul de s\mân]\ [i o

Rolul rota]iei culturilor>

gestionarea resurselor solului În anii cu secet\ sever\, rota]ia [i diversitatea culturilor devine [i mai important\. Practica de a alterna culturile ajut\ la reducerea riscului de epuizare a solului [i de acumulare a d\un\torilor specifici. În plus, rota]ia corect\ a culturilor poate contribui la o utilizare mai eficient\ a resurselor disponibile în sol.

De exemplu, alegerea unor culturi leguminoase care ajut\ la captarea azotului atmosferic (soia, maz\re, fasole), compenseaz\ într-o oarecare m\sur\ lipsa azotului sintetic. Cantitatea de azot fixat\ de aceste culturi variaz\, în principiu, între 100 [i 300 kg N/ha.

Cultivarea acestor tipuri de culturi poate reprezenta o cale mai accesibil\ pentru a fertiliza solul cu azot, dar conform diagramei lui Mulder, trebuie s\ avem întotdeauna în vedere nutri]ia echilibrat\ a culturilor [i este necesar s\ intervenim cu fertilizan]ii potrivi]i situa]iei din sol.

Preg\tirea solului pentru sem\natul de toamn\ în condi]ii de secet\ necesit\ o abordare atent planificat\, care s\ includ\ atât tehnici tradi]ionale, cât [i adapt\ri moderne.

Analiza detaliat\ a solului, ameliorarea solului [i tehnicile ajustate de preg\tire a patului germinativ sunt esen]iale pentru a maximiza [ansele unei culturi reu[ite. Prin rota]ia culturilor [i conservarea umidit\]ii solului, fermierii pot începe cu mai mult\ încredere aceast\ campanie agricol\ care se arat\ destul de dificil\.

Motivarea prin solu]ii digitale

Jean IONESCU Country Leader Romania [i Moldova, Corteva Agriscience

Adaptarea datei optime de sem\nat [i de recoltare În cazul culturii de rapi]\, în zonele din sud-vest, sud [i sud-est, care nu au rezerv\ de umiditate, recomandarea este s\ se întârzie cu sem\natul pân\ la începutul lunii octombrie dac\ nu exist\ precipita]ii prognozate.

Chiar [i culturile de cereale p\ioase pot fi sem\nate spre sfâr[itul epocii optime, la finalul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie. Clima din ultimii ani ne-a ar\tat c\ iernile sunt foarte blânde, s-au decalat pân\ în ianuarie sau au disp\rut cu totul, astfel sunt [anse ca plantele s\ se dezvolte în condi]ii aproape de optim.

Echipa NATUREVO v\ este al\turi cu sfaturi utile [i solu]ii mai adaptate acestor schimb\ri climatice agresive!

Viitorul agriculturii, [i implicit al securit\]ii alimentare globale, depinde de percep]ia asupra agriculturii ca o op]iune de carier\ atractiv\ pentru tinerii de ast\zi.

În mod tradi]ional, agricultura era v\zut\ ca o industrie ce necesit\ un volum de munc\ intens, adesea rezervat\ celor care provin din mediul rural sau au un istoric în familie. În pragul unei revolu]ii digitale, aceast\ percep]ie se schimb\ rapid, iar inova]iile [i tehnologia transform\ agricultura, f\când-o mai eficient\ [i mai atractiv\ pentru tineri.

Studii recente arat\ c\ instrumentele digitale joac\ un rol crucial în dep\[irea barierelor care anterior descurajau mul]i studen]i s\ urmeze o carier\ în agricultur\.

Tehnologii precum analiza datelor, inteligen]a artificial\ (AI) [i software-ul avansat de management agricol au transformat agricultura într-o industrie bazat\ pe date. Pentru studen]ii pasiona]i de tehnologie, inginerie [i [tiin]a datelor, aceste instrumente ofer\ o oportunitate de a-[i folosi abilit\]ile constructiv, contribuind la sustenabilitatea global\ [i inova]ia în agricultur\.

{i Corteva vede viitorul agriculturii prin integrarea tehnologiilor avansate [i motivarea noii genera]ii de lideri agricoli.

De exemplu, în România, prin platforme precum Granular Link , o aplica]ie mobil\ cuprinz\toare care integreaz\ perfect expertiza agricol\ cu tehnologia avansat\, se ofer\ un instrument care le ofer\ fermierilor acces la informa]ii digitale [i cuno[tin]e, oferind recomand\ri inteligente pentru culturi, alerte privind starea culturilor [i avertismente despre boli.

Tehnologii precum cartografierea aplica]iilor cu rat\ variabil\ au devenit esen]iale, permi]ând utilizarea eficient\ a semin]elor [i a îngr\[\mintelor, ceea ce reduce risipa [i cre[te produc]iile.

Din acest motiv, solu]ii precum Granular Link se remarc\ prin oferirea de monitorizare detaliat\ a culturilor, prin imagini satelitare de înalt\ rezolu]ie. Aceast\ abordare bazat\ pe date nu doar c\ împuternice[te fermierii s\ ia decizii informate, dar [i îmbun\t\]e[te productivitatea culturilor, cultivând un sentiment de încredere în gestionarea fermelor.

“Spre deosebire de metodele tradi]ionale, agricultura digital\ mi-a oferit în ultimii ani un nivel de control, precizie [i informa]ii care pur [i simplu nu erau posibile înainte. Granular Link a fost o schimbare major\ în simplificarea opera]iunilor [i maximizarea produc]iilor. Am fost impresionat deoarece am avut oportunitatea de a crea h\r]i pentru îns\mân]area [i fertilizarea variabil\ a culturilor noastre de porumb, [i floarea-soarelui, datorit\ func]iilor avansate pe care le-am accesat în contul meu de fermier”, spunea odat\ Cosmin Iancu, fermier în vârst\ de 26 de ani la SC Picmar Prod, din jude]ul Ilfov.

Îngr\[\mintele ecologice au nevoie de o pia]\ distinct\

Miercuri, 4 septembrie, a fost finalizat raportul final dup\ Dialogul strategic privind viitorul agriculturii europene. Pre[edintele Fertilizers Europe, Leo Alders (foto), a salutat consensul privind recunoa[terea agriculturii [i alimenta]iei ca sectoare strategice pentru Europa.

“Exist\ trei domenii principale în care industria noastr\ caut\ sprijin din partea factorilor de decizie. În primul rând, avem nevoie urgent\ de sprijin pentru investi]iile în produc]ia de îngr\[\minte cu

emisii sc\zute de carbon în Europa.

În al doilea rând, trebuie s\ cre\m o pia]\ pentru nutrien]i cu emisii sc\zute de carbon.

În cele din urm\, trebuie s\ stimul\m fermierii s\ implementeze practici durabile care s\ le permit\ s\ combine randamentul ridicat cu pierderile sc\zute de nutrien]i”, a declarat Leo Alders.

RAGT a achizi]ionat grupul Deleplanque

Dup\ mai multe s\pt\mâni de negocieri, RAGT Semences [i grupul

Deleplanque au ajuns la un acord comun, în urma c\ruia RAGT va intra în posesia tuturor ac]iunilor grupului

Deleplanque în ultimul trimestru al acestui an, dup\ îndeplinirea unor formalit\]i legale.

Grupul Deleplanque reune[te mai multe afaceri de familie fondate în 1848. Este un juc\tor interna]ional pe pia]a semin]elor de sfecl\ de

zah\r, legume (maz\re, fasole, porumb dulce) [i a unor culturi de câmp (în principal grâu [i floareasoarelui). Soiurile sale sunt vândute în 50 de ]\ri. Grupul are 450 angaja]i, repartiza]i în peste 9 loca]ii, dintre care 2 sunt în Germania. Sediul s\u central este situat în Maisons-Laffitte (78), Fran]a.

Motivul principal al achizi]iei a fost devoalat de Laurent Guerreiro, pre[edinte al consiliului de administra]ie al grupului RAGT>

“Aceast\ opera]iune strategic\ va m\ri portofoliul nostru de produse. Deleplanque/Strube este recunoscut pentru expertiza sa în domeniul sfeclei de zah\r. Combinând know-howul celor dou\ structuri, atât în ceea ce prive[te selec]ia varietal\, cât [i produc]ia, scopul este de a r\spunde cât mai bine cerin]elor [i a[tept\rilor clien]ilor”.

pagin\ de Robert VERESS

CRE{TEREA ANIMALELOR

Exporturile se vor face din zonele libere de pest\

Exportul de ovine r\mâne deschis din zonele libere, indemne de boal\, confirm\ Daniel Bot\noiu, consilier de stat, care a participat al\turi de prim-ministrul Marcel Ciolacu [i de ministrul Florin Barbu la ;nt=lnirile cu asocia]iile profesionale din domeniul cre[terii ovinelor [i caprinelor.

S\pt\mâna viitoare, Alexandru Bociu, pre[edintele ANSVSA, se va duce în Maroc, apoi în Arabia Saudit\ [i în Iordania, pentru a discuta cu omologii lui [i cu oamenii de afaceri români [i arabi ca s\ reia [i s\ intensi-

fice practic exportul de oi în zonele respective.

Începând cu 1 iunie, s-a aprobat un plan de m\suri în Comitetul pentru boli [i epizootii, din care fac parte reprezentan]ii Jandarmeriei, Poli]iei, S\n\t\]ii, ANSVSA, MADR. Se fac analize pentru toate animalele importate. Carantinarea este obligatorie.

“S-a stabilit ca, pentru o perioad\ de 30 de zile, s\ nu mai fac\ mi[c\ri ale animalelor, cu excep]ia cazurilor în care animalele se afl\ în acela[i cod

de exploata]ie. Adic\, dac\ vin oile de la munte în ferm\ [i omul le poate ]ine în carantin\ acolo. Nu po]i s\ le mu]i dintr-un cod de exploata]ie în altul”, confirm\ Daniel Bot\noiu. Din zonele libere de pest\ se pot face exporturi, dar la solicitarea scris\ a fermierului, cu aprobarea directorului DSV, pe baza unui tipizat care spune când pleci, cu ce num\r de animale, ce analize ai f\cut, unde ajungi, cu un responsabil care s\ fie prezent în mijlocul de transport. S-au luat aceste m\suri deja.

Pro Agro acuz\ ANSVSA de prea mult\ pasivitate

“În contextul în care ANSVSA anun]a la data de 19.08.2024 un num\r total de 232.927 animale afectate de pesta rumeg\toarelor mici la nivelul României, consider\m c\ situa]ia este extrem de grav\ [i nu vedem la acest moment ac]iuni concrete de prevenire a r\spândirii”, anun]\ Federa]ia Na]ional\ Pro Agro.

“Nu putem s\ nu observ\m c\ ANSVSA s-a transformat într-un simplu contabil care anun]\ periodic efective tot mai mari de rumeg\toare afectate, f\r\ s\ reu[easc\ s\ limiteze

întinderea acestei molime”.

Cresc\torii de oi [i de capre contribuie la realizarea celui mai puternic export de carne din România [i valorific\ milioanele de hectare de p\[uni pe care România le are, iar declinul acestui sector va face ca banii europeni pentru aceste suprafe]e s\ se piard\, avertizeaz\ Pro Agro. Medicii veterinari au fost transforma]i într-o frân\ pentru dezvoltarea zootehniei, în loc s\ stimuleze promovarea acestui sector.

“De[i ANSVSA este ;n subordinea Secretariatului General al Guvernului,

dorim s\ atragem aten]ia domnului prim-ministru c\ iner]ia ANSVSA va continua s\ agraveze situa]ia fermelor cresc\toare de animale din România [i va agrava [i mai mult starea economic\ a multor comunit\]i care se bazeaz\ pe cre[terea animalelor”, se arat\ în comunicatul Pro Agro.

Ionel Arion, pre[edintele Pro Agro, îi cere imperativ premierului un control mai ferm asupra ANSVSA.

Viorel PATRICHI

Artesana sau arta brandului în doi

Alina [i Daniel Donici formeaz\ o echip\ redutabil\ dac\ ne gândim la prestigiul înregistrat de brandul Artesana, crea]ia lor comun\.

“Am mâncat odat\ o anumit\ brânz\ din Spania, la ni[te prieteni de familie, [i am vrut s\ fac [i eu aceea[i brânz\. De aici vine ideea fabricii Artesana”, poveste[te Daniel Donici, co-fondatorul companiei

Artesana, un tân\r premiat interna]ional pentru realiz\rile lui antreprenoriale la Istanbul. Brânza care l-a vr\jit era maturat\, din lapte de capr\, o brânz\ învelit\ în mucegai.

testat pia]a, vindeam prin 2008-2009 pe la magazinele tradi]ionale, pe la b\c\nii. Nu am lucrat în Spania, dar lam cunoscut pe acel produc\tor artizanal. De aici [i numele Artesana.”

A durat patru ani pân\ au ob]inut banii de co-finan]are. Era o investi]ie de 700.000 de euro, destul de mult pentru ei. Acela[i model de afacere se ridica la 200.000 de euro în Spania, dar noi aveam alte reguli în acelea[i condi]ii. Alina [i Daniel Donici au vrut [tampil\ oval\ din prima zi.

“Nu [tiam [i am apelat la speciali[ti care ne-au spus s\ facem totul ca la carte.”

În 2011 a început construc]ia. Era o cl\dire veche din cartierul B\lcescu, de la marginea ora[ului Tecuci. Acolo a fost o Sta]iune de Ma[ini Agricole, în cl\dire se reparau ma[ini agricole.

Daniel Donici a cump\rat 12.000 de metri p\tra]i de teren de la un lichidator. În 2012, Artesana a început s\ produc\.

fac numai brânzeturi. Fabrica nou\ are o capacitate de 5.000 de litri pe or\.

Capacitatea total\ de procesare este 20.000 de litri pe zi, dar putem merge pân\ la 60-80.000 de litri pe zi.”

La început, luau laptele de la o cooperativ\ din Bucovina, apoi de la Viorel Macovei, de la Gavril\ Tuchilu[, cel mai mare furnizor.

Toate lan]urile de magazine au platforme logistice [i Artesana livreaz\ produsele cu transportatori specializa]i. Iaurturile de vac\ [i de capr\ predomin\ (90% din produc]ie) [i se absorb u[or în pia]\, merge foarte bine kefirul, dar [i sana, iaurturi diverse, lapte ambalat. Restul de 10% îl reprezint\ brânzeturile.

Construie[te un spa]iu nou pentru maturarea brânzeturilor cu mucegai.

Chiar dac\ strategia afacerii era clar\, drumul a fost greu.

“Am accesat un proiect pe fonduri europene în 2008, era FEADR atunci. Mi-a mai luat 4 ani ca s\ g\sim finan]are [i s\ începem propriu-zis construc]ia. A venit criza, au venit crizele... Am importat o perioad\ acea brânz\ [i ni[te iaurturi din Spania. Am

“Am vrut din start un produs care nu exista> acea brânz\ din lapte de capr\. Am pornit pe aceast\ ni[\ unde erau pu]ini produc\tori. Am proiectat fabrica pentru brânzeturi maturate, pentru creme de brânz\ cu ardei, cu trufe etc. Nu ne-am propus s\ facem telemea, ca[caval. E plin\ pia]a de a[a ceva. Am vrut s\ facem altceva. Am dus produc]ia artizanal\ la o scar\ mai mare.”

Pasteurizatorul are o capacitate de 1.000 de litri pe or\.

“Înainte s\ d\m drumul la sec]ia nou\, procesam cam 15.000 de litri pe zi, capacitatea maxim\. F\ceam [i acidofile acolo - iaurturi, lapte, smântân\, brânzeturi. În fabrica veche se

“Trebuie s\ urm\m re]ete noi, s\ nu facem mereu ca[, telemea, ca[caval. Avem nevoie de o larg\ varietate de produse, de aceea nu merg brânzeturile noastre bine. }ine de educa]ia na]iunii noastre. Noi asta am f\cut de la început, am venit cu o nou\ mentalitate despre brânzeturi.”

Artesana a pornit de la o exigen]\ proprie, la care nu renun]\> produse premium, la pre]uri mari.

“Nu avem pre]uri mari, dar eu nu pot s\ fac un produs pe care nu l-a[ mânca eu sau copiii mei. Eu nu fac ca unii fermieri care au un solar pentru familie [i altele pentru pia]\”, spune Daniel.

A început s\ exporte în Spania, în Marea Britanie, Germania, Luxemburg, de regul\, pentru comunit\]ile române[ti.

Promovarea produselor se face prin educa]ie.

“Mergem în [coli [i îi înv\]\m pe copii s\ citeasc\ eticheta ca s\ opteze în cuno[tin]\ de cauz\. Pe etichet\ scrie de unde vine laptele, ce parametri are. {tampila oval\ arat\ din ce ]ar\ e laptele. A[a putem trece la nivelul urm\tor. Cei mari au bani s\ fac\ lobby. Când am listat iaurtul cu fructe, am început s\ lu\m fructe din Olanda, de[i o parte din fructe provin de aici. De ce s\ iau iaurtul vostru, când pot s\ cump\r din Germania de la 2.500 km, mai ieftin, mi-a spus un retailer. Din start e gre[it. Cump\r\ deacolo c\ e mai ieftin, dar nu se gânde[te la amprenta de carbon, la produc\torul local, doar la bani. Cump\r\torii trebuie s\ citeasc\ etichetele.”

Pre]urile pornesc de la costuri, dar pre]ul final este dat de magazin.

“Brandul nostru s-a impus pe pia]\ în timp pentru c\ produsul este minim procesat. Pasteurizarea laptelui o facem la maxim 85-90 de grade Celsius, la 80 de grade pentru celelalte produse, iar ceilal]i pasteurizeaz\ la minim 125 de grade. Am început cu brânza pentru care pasteurizarea se

face la 72 de grade, pentru re]eta artizanal\. Am f\cut iaurturi cu acelea[i tehnologii [i pur [i simplu a[a a ie[it...”

Cifra de afaceri a fost anul trecut 7,5 milioane de euro, iar în 2024 urc\ la 12 milioane. Un perete întreg e plin deja de premii [i medalii. Alina s-a specializat în drept interna]ional, apare [i ea pe diplome pentru femei de succes. Este ambasadoarea fabricii Artesana. A promovat brânzeturile [i vinurile pe avion, de la Bucue[ti la Bolognia.

“Am fost [i în America s\ prezent\m produsele realizate artizanal, dup\ metode tradi]ionale, f\r\ procesare industrial\, adic\ nu omogeniz\m laptele, nu-l pasteuriz\m la temperatur\ mare. Folosim tehnologia pentru a p\stra propriet\]ile laptelui. Realiz\m un studiu cu USAMV Cluj ca s\ ar\t\m c\ laptele neomogenizat e mai bun decât laptele omogenizat, care e procesat mai mult, decât [tie organismul nostru s\-l digere. La temperaturi mari, se denatureaz\ proteina din lapte”, explic\ Alina.

Au adus echipamentele de la un târg din Parma, Italia.

“Am vrut s\ ob]inem un gust unic [i am g\sit greu tehnologi. Mai apar probleme, urc\ smântâna, apare zerul. Rezolv problema imediat, îl omogenizez, spune tehnologul. Nu vreau asta. {i sigur c\ a fost mai greu.”

Laptele de vac\ sau de capr\ r\mâne integral în timpul proces\rii. A renun]at la procesarea laptelui de oaie. Prima afacere a lui Daniel Donici? Mama lui a fost contabil\, a avut func]ia de director economic la CEC. În timpul liber, ]inea contabilitatea pentru diverse firme. Daniel a luat contact cu aceast\ activitate de prin clasa a IV-a.

“Mi-a pl\cut mediul. Mama era liber\, nu depindea de nimeni, avea mai mul]i bani decât angaja]ii obi[nui]i. Eu am convins-o s\ se lase de func]ie [i s\ se dedice cabinetului de contabilitate. Tata a fost ofi]er în armat\. P\rin]ii no[tri au girat cu casele la banc\, au avut încredere în noi. Ne vedeau bancherii a[a tineri [i nu prea aveau încredere. Acum, ne dezvolt\m organic...”

Viorel PATRICHI

Alina [i Daniel Donici

Ionic\ Nechifor> Veterinarii s-au purtat prea urât cu oierii

Pe 2 septembrie, oierii s-au dus la Palatul Victoria s\ discute cu premierul Marcel Ciolacu. Erau revolta]i c\ ANSVSA le omoar\ toate oile din cauza suspiciunilor de pest\ a rumeg\toarelor mici. Au fost nemul]umi]i de negocierile cu Guvernul [i s-au înc\ierat cu jandarmii.

“Ciobanii exagereaz\ pu]in”, recunoa[te Ionic\ Nechifor, secretar general al Federa]iei Romovis, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Oi Moldovis, director general la Sta]iunea de Cercetare Pop\u]i, Boto[ani, prezent la negocierile cu Marcel Ciolacu.

“În 7 zile, ANSVSA vrea s\ ridice restric]ia de export pentru zona Tulcea-Constan]a pentru c\ nu a mai ap\rut niciun focar de boal\ de trei s\pt\mâni. În schimb, a ap\rut pesta la Timi[, unde medicii veterinari s-au comportat urât cu oierii.

Boala a fost depistat\ la ni[te animale aduse la abator, iar de aici medicii au vrut s\ extind\ boala spre toate animalele oierilor din perimetrul de 40 de kilometri, cum prevede Comisia European\.

Acolo a ap\rut scandalul [i a luat amploare. S-a dus acolo pre[edintele ANSVSA ca s\ nu mai apar\ nemul]umiri la fermieri.

În Timi[, exist\ oieri din Sibiu, oameni de la munte, ata[a]i de animale. Noi i-am zis premierului c\ medicii veterinari nu explic\ pe în]elesul fermierilor. Ei au venit [i au spus «Mâine venim s\-]i omorâm oile», f\r\ s\ dea nicio explica]ie. Întotdeauna, medicii veterinari au încercat s\-i calce în picioare pe fermieri, ca s\-i poat\ domina, de[i, f\r\ fermieri ei nu mai au obiectul activit\]ii.

Sigur, nu to]i medicii se comport\ a[a, dar mul]i sunt arogan]i, impertinen]i, nu vor colaborare. Testele au confirmat existen]a bolii în Timi[.

Dac\ în 30 de zile nu mai apare niciun focar, România va fi indemn\ de aceast\ boal\. Dac\ nu ap\rea focarul din Timi[, problema era rezolvat\. Proprietarul de acolo are abator [i ferm\ de îngr\[are. A adus oi din Tulcea la el în abator. A dus 10 oi în ferm\ pentru c\ i s-au p\rut frumoase [i boala s-a r\spândit în ferma lui. Oierii din Tulcea [i Constan]a au confirmat c\ s-au adus cârlani din Bulgaria, unde erau focare.

Premierul a d ecis s\ schimbe toate formularele pentru livrarea oilor. Geamba[ii din Babadag au formularele de mi[care a animalelor în buzunar. Se vor anula astfel tipizatele false. Timp de 30 de zile, nu se pot duce animale dintr-o ferm\ în alta.

Oile din ferme f\r\ boal\ pot fi exportate chiar [i acum. Noi suntem în competi]ie cu spaniolii. Le-am cerut s\ nu mai permit\ intrarea animalelor vii în România.”

Viorel PATRICHI

“Principala solicitare c\tre echipa de la Guvern a fost s\ vedem ce putem face s\ nu mai omorâm animalele în situa]ia în care într-o ferm\ s-a depistat pesta micilor rumeg\toare.

S-a propus din partea fermierilor s\ se treac\ la o carantinare a lor, iar cele care se îmboln\vesc s\ fie sacrificate, iar cele care r\mân s\ stea în curtea fermierului. Concluzia a fost c\ nu se poate pune în aplicare propunerea, din cauza faptului c\ România nu va putea fi declarat\ ]ar\ indemn\ la boal\ dac\ r\mân animale purt\toare de virus”, poveste[te Nicu Cioranu, pre[edinele Asocia]iei cresc\torilor de ovine “P\storul Cri[ana” din jude]ul Arad.

“Ca m\sur\ excep]ional\, se va interzice mi[carea animalelor dintro ferm\ în alta, m\car 30 de zile. Singurii care se vor putea mi[ca vor fi mieii pentru export, care se iau direct din ferm\ [i se duc spre Constan]a, pentru c\ zona portului nu este în carantin\. Între timp, ANSVSA va merge în Maroc cât mai repede, ca s\ renegocieze condi]iile certificatului de export [i s\ putem vinde. Marocul [i Algeria au nevoie de miei”, a explicat Constan]a {tefan, pre[edinta Asocia]iei “}ara Lovi[tei”. Ea crede c\ statul trebuie s\ intervin\ [i s\ fac\ exporturi directe de oi ca s\ fie elimina]i samsarii. “Numai prin dirijarea exportului de c\tre statul român am putea s\ avem [i beneficii [i am elimina to]i ace[ti intermediari care duc la un pre] nereal al mielului.”

MA{INI & UTILAJE

Claas Arion 660, finalist la “Tractorul anului 2025”

Competi]ia “Tractorul anului 2025” [i-a desemnat deja finali[tii. Printre ace[tia, tractorul Claas Arion 660 CMATIC.

Acest model dezvolt\ o putere de pân\ la 205 CP datorit\ sistemului de comand\ electronic inteligent Claas

Power Management (CPM). Este posibil\ sporirea puterii cu 20 CP pentru lucr\ri care utilizeaz\ priza de putere [i pentru transport.

Un ampatament lung, combinat cu distribu]ia optim\ a greut\]ii (50% fa]\ / 50% spate), precum [i dimensi-

unile compacte garanteaz\ flexibilitatea [i performan]ele. Motorul respect\ standardul privind emisiile Stage IV (Tier 4).

Inginerii Claas promit confort ridicat la condus, manevrabilitate îmbun\t\]it\ pe [osea [i o for]\ mare de trac]iune. :n plus, un consum redus de carburant, concomitent cu protec]ia solului la lucr\rile în câmp. Acest model poate ridica pe spate pân\ la 8 tone, iar pe fa]\ poate fi comandat cu capacit\]i de ridicare de 3, respectiv 4 tone. Cabina este complet izolat\ de [asiu, datorit\ celor 4 puncte de suspensie, operatorul fiind astfel ferit de for]ele de impact [i de vibra]ii. Barele longitudinale [i laterale unesc aceste puncte de suspensie [i men]in o stabilitate optim\ în viraje [i la frânare.

Braicoop achizi]ioneaz\ utilaje de 1,7 milioane de euro

Anul agricol 2024 a fost extrem de dificil, dar Cooperativa Braicoop îndr\zne[te s\ spere într-un viitor agricol mai bun. De aceea a [i depus proiecte pentru achizi]ia de utilaje în valoare de 1,7 milioane de euro.

Cei 54 de membri ai Cooperativei Braicoop din jude]ul Br\ila lucreaz\ ;n total 18.000 hectare. Aproximativ

70% din suprafa]\ este irigat\. Braicoop a depus dou\ proiecte, în valoare de 1,7 milioane euro, pentru achizi]ia de ma[i [i utilaje agricole, prin Subm\sura 4.1.1.

“Fiecare con]ine câte un tractor de 400 CP, o sem\n\toare pentru culturi pr\[itoare [i o sem\n\toare de culturi p\ioase, ambele sunt directe, pentru

no-tillage. Avem punctaj peste 93%, suntem în etapa evaluare”, confirm\ Gabriel Stanciu, pre[edinte Braicoop.

Distinct a mai depus un proiect pentru depozitare ce însumeaz\ 20.000 de tone [i o linie de procesare a semin]elor. A fost declarat eligibil.

Arpad DOBRE

Arpad DOBRE

NEXAT, cel mai mare tractor din a ajuns la Terracult

NEXAT, cel mai mare tractor din România de 1.100 CP, utilizat cu mare succes atât în lucr\rile de preg\tire a terenului, cât [i la sem\nat, erbicidat, fertilizat [i recoltat, a ajuns la societatea Terracult, în localitatea Horia, din jude]ul Arad.

potrive[te perfect cu obiectivele fermei.

În urma parteneriatului dintre NEXAT [i Terracult, ini]iat la începutul anului 2024, a fost livrat echipamentul în ferm\ [i stabilit un plan de sem\nat a parcelelor de porumb [i soia, folo sindu-se [i o metod\ revolu]ionar\ de sem\nat în cerc a unei parcele de porumb.

“Exact unde este zona pivotat\ a utilajului, am sem\nat cu NEXAT suprafa]a cu porumb, într-un cerc. Urmele de la pivot urm\resc benzile pe care circul\ NEXAT f\r\ s\ mai tas\m p\mântul suplimentar”, a explicat Liviu Zimcea, care monitorizeaz\ direct toate lucr\rile.

“Sem\n\m cu NEXAT, recolt\m cu NEXAT”

Liviu Zimcea, country manager NEXAT, a explicat c\ au fost executate toate aceste lucr\ri pe culturile de soia [i porumb cu utilajul [i s-a ajuns în faza de recoltare, urmând ca la finalizare s\ se îns\mân]eze terenul cu culturile de toamn\.

Activitatea de promovare a utilajului a început în 2023, iar exemplarul de la societatea Terracult este al doilea adus în 2024, în România, printr-un parteneriat încheiat cu ferma din Arad, care este cu capital austriac [i lucreaz\ în jur de 7.200 de ha.

Asta deoarece reprezentan]ii companiei sunt foarte interesa]i s\ utilizeze genera]iile noi de utilaje agricole. Ei sunt interesa]i s\ aplice toate metodelor moderne pentru a ob]ine randamen tul total de la sol. Conceptul NEXAT de regenerare a solului se

Dup\ ce au fost îns\mân]ate cele dou\ culturi, s-a continuat cu activit\]ile de între]inere a acestora, la sfâr[itul lunii martie efectuându-se erbicid\ri, fertiliz\ri [i tratamente.

“Am dat inclusiv cu îngr\[\minte. Am sem\nat, fertilizat [i erbicidat. Am f\cut toate lucr\rile cu NEXAT. Am ajuns [i la recoltat. Am avut cultur\ de orz, de grâu [i de rapi]\”, a ad\ugat Liviu Zimcea. Gâul [i rapi]a nu au fost sem\nate cu utilajul NEXAT, ci în sistemul conven]ional.

“:n 2024, am îns\mân]at porumb [i soia, iar acum recolt\m porumbul. Vom recolta soia sem\nat\ de noi, dar am recoltat orz, grâu [i rapi]\ îns\mân]ate, în 2023, de ei”, a mai explicat specialistul.

Dup\ finalizarea recolt\rii culturilor de porumb [i soia, va începe îns\mân]area culturilor de grâu [i rapi]\, care vor fi recoltate în 2025, tot cu ajutorul acestui utilaj. “Sem\n\m cu NEXAT [i vom recolta tot cu NEXAT”, a aten]ionat Zimcea.

Nexat la TerracultLiviu Zimcea, Georg Fleischhacker, administrator Terracult, si echipa

România,

De ce ar trebui s\ ai un NEXAT în ferm\?

Liviu Zimcea a explicat c\ cel mai important lucru ast\zi este evitarea compact\rii solului, s\ faci cât mai pu]ine urme de ro]i pe sol. :n activit\]ile agricole efectuate fermierul se confrunt\ cu aceste problemele cauzate de tasare [i, în acela[i timp, trebuie s\ î[i conserve apa în sol dup\ prelucrarea terenului. Lucr\rile pentru refacerea solului dup\ tasare sunt cele mai costisitoare, fiindc\ implic\ utilaje grele pentru a scoate urmele pe care le fac ro]ile într-un an.

Ast\zi, în agricultura din România, într-o ferm\ se taseaz\ solul în propor]ie de 70 - 80%, prin lucr\rile care se realizeaz\ cu ma[inile agricole, cu efecte grave în sc\derea produc]iei pe termen lung.

Pentru a evita fenomenul de b\t\-

torire a solului a fost creat NEXAT, care va rezolva aceste mari probleme ale fermierului. Acest utilaj taseaz\ solul într-un procent foarte mic, de 5%, folosind acelea[i urme pe care le face de la începutul lucr\rilor, pân\ la final.

Toate activit\]ile agricole se realizeaz\ pe acelea[i urme. Astfel, are loc o îmbun\t\]ire cu 95% a situa]iei. Totu[i, dac\ fermierul ast\zi vede o trecere mai greoaie c\tre NEXAT, atunci, va trebui s\ investeasc\ [i s\ g\seasc\ modalit\]i de p\strare a apei în sol.

Acest lucru e cu atât mai necesar, cu cât agricultura se confrunt\ cu secete grave [i de lung\ durat\. Odat\ ce terenul este compactat, plantele nu mai pot s\-[i ob]in\ cantitatea necesar\ de ap\.

Umiditatea trebuie conservat\ în sol, dar dac\ nu ai un teren fertil bogat în microorganisme, dup\ o ploaie, apa r\mâne la suprafa]a solului sau se evapor\ într-o or\-dou\. Nu mai r\mâne nimic. Mai ales vara când sunt 40 - 50 de grade la soare.

Precipita]iile au ajuns s\ fie insuficiente [i nu mai sunt prezente pe tot parcursul anului, iar atunci când vin au cantit\]i de ap\ destul de mari care cauzeaz\ [i daune. Infiltrarea apei în sol este cea mai inportant\, iar cu o

tasare agresiv\ apa ajunge în cantit\]i mici în p\mânt.

“Asta încearc\ NEXAT s\ rezolve> eliminarea b\t\toririi solului. Suntem la început cu promovarea, dar pe m\sur\ ce fermierul va în]elege beneficiile NEXAT, el va [ti c\ are nevoie de un asemenea utilaj performant în ferm\”, este de p\rere Liviu Zimcea.

Georg Fleischhacker, administratorul Terracult, a subliniat faptul c\ NEXAT este utilajul viitorului pentru agricultura româneasc\ [i european\. Este o solu]ie ideal\, pentru evitarea tas\rii terenului lucrat.

Utilizând NEXAT în lucr\rile agricole, în primul rând, 95% din teren nu mai este compactat de ro]ile utilajelor. Terenul r\mâne afânat [i ploaia poate p\trunde mult mai u[or în p\mânt.

“Acesta este marele avantaj al utiliz\rii NEXAT. În 2024, am sem\nat\ 95% din suprafa]a de porumb [i soia cu utilajul NEXAT. A fost testat [i la recoltare la toate culturile din ferm\> orz, grâu, rapi]\. Acum recolt\m porumb [i urmeaz\ soia”, a ad\ugat Georg Fleischhacker.

Gheorghe MIRON

Minimum till, primul pas spre no-till

Vorbim tot mai des de echipamente no-tillage, care seam\n\ direct, f\r\ prelucrarea solului. Astfel se reduce num\rul de treceri pe teren [i se chivernise[te apa în sol, [i a[a pu]in\, din cauza secetei care afecteaz\ ]ara de trei-patru ani. Deorece nu sunt foarte mul]i fermieri curajo[i care s\ treac\ de la prelucrarea conven]ional\ a solului (ar\tur\ adânc\, disc, cultivator) direct la nicio lucrare înainte de sem\nat, Constantin Curc\, reprezentant Horsch România, recomand\ un pas preg\titor> prelucrarea terenului cu utilaje minimum till.

tor, reducând consumul de carburant”, spune Constantin Curc\.

Tiger AS este un alt cultivator performant ce poate reprezenta alternativa inteligent\ ce înlocuie[te ar\tura [i ofer\ o afânare intensiv\ a solului, cu încorporarea unei mari cantit\]i de paie, la adâncimi de lucru de pân\ la 35 cm. Are sistem de protec]ie la pietre, dispune de cu]ite de cultivator TerraGrip [i br\zdare MulchMix care, la aceea[i adâncime de lucru, necesit\ o for]\ de trac]iune cu 20% mai mic\ fa]\ de alte echipamente similare, ceea ce permite reducerea consumului de carburant [i a timpului de lucru.

“Deoarece realizeaz\ prelucrarea solului [i preg\tirea patului germinativ într-o singur\ trecere, Tiger AS poate fi utilizat op]ional în combina]ie cu sem\n\tori din gama Horsch Pronto.”

Terrano FX este un utilaj universal ce dispune de cu]ite de cultivator dispuse pe 3 rânduri [i care are o arie larg\ de utilizare - de la prelucrarea superficial\ a miri[tii pân\ la prelucrarea solului pe adâncime, pentru un amestec intensiv al resturilor vegetale.

Cultivatorul amestec\ perfect resturile vegetale în intervalul de adâncime 5-30 cm. Datorit\ în\l]imii de 85 cm a cadrului [i a distan]ei dintre cu]ite de 30 cm, Terrano FX cu l\]imi de lucru de 3, 3,5, 4 sau 5 metri amestec\ resturile vegetale chiar [i în cele mai grele condi]ii, formând un pat germinativ optim pentru sem\nat.

Joker HD este un disc scurt pe l\]imi de lucru de 5, 6 sau 7 metri, ce ofer\ prelucrarea plan\ [i rapid\ a miri[tii pentru stimularea încol]irii cerealelor r\mase pe sol, întreruperea capilarit\]ii [i încorporarea resturilor vegetale. Efectueaz\ atât prelucrarea superficial\ [i dezmiri[tire dup\ cereale, cât [i cultivarea în profunzime, la 15 cm, concomitent cu încorporarea facil\ a îngr\[\mintelor organice (b\legar solid [i lichid).

“Joker HD ofer\ o calitate sporit\ a lucr\rilor la o vitez\ de lucru ridicat\, un control precis al adâncimii datorit\ ro]ilor de sprijin frontale [i t\v\lugului dublu [i un randament crescut pe unitatea de suprafa]\ la o for]\ de trac]iune relativ redus\, începând cu 230 CP.”

Constantin Curc\, reprezentant Horsch România

“În plus, acest cultivator este [i foarte u[or de tractat, deoarece are nevoie de numai 120 CP de la trac-

Arpad DOBRE

Remorcile devin [i ele inteligente

Unele dintre cele mai intens folosite echipamente în aceast\ perioad\ sunt remorcile, iar IPSO Agricultur\ are o serie de astfel de utilaje, cu capacitate de transmitere a datelor la distan]\ [i cu posibilitatea utiliz\rii inclusiv la sem\nat.

rire cu transmitere wireless a datelor, [enile pentru reducerea tas\rii, posibilitatea de împ\r]ire a bunc\rului semin]e/ fertilizant [i extensie de [nec pentru înc\rcarea sem\n\torilor.

ULW 2500 TA are o capacitate de înc\rcare maxim\ de 30 metri cubi, capacitate de transfer de pân\ la 700 tone pe or\ [i un diametru al [necului de 500 mm. Necesit\ o putere de minimum 300 CP de la tractor.

Poate fi operat\ eficient cu un tractor de 350 CP.

ULW 4000 TR dispune de volum de 45 metri cubi, poate transfera pân\ la 1.200 tone de cereale pe or\, cu un [nec de 600 mm. Necesarul de putere de la tractor este de 400 CP.

Gama de remorci Hawe include patru modele> ULW 2500 TA, ULW 3500 TA, ULW 4000 TR [i ULW 5000 TR. Fiecare are omologare european\, iar echiparea standard include Isobus pentru operare facil\ [i integrat\, sistem de 3 camere pentru interiorul remorcii, pachet lumini LED, prelat\ cu ac]ionare manual\ [i roat\ de rezerv\.

Viteza maxim\ de transport este de 40 km/or\. Remorcile Hawe pot fi comandate op]ional cu sistem de cânt\-

ULW 3500 TA are un bunc\r de 35 metri cubi [i capacitate de transfer de 1.200 tone pe or\ [i un [nec de 600 mm diametru.

ULW 5000 TR are o capacitate de înc\rcare maxim\ de 50 metri cubi [i poate transfera prin [necul de 600 mm pân\ la 1.200 tone cereale pe or\. Are nevoie de o putere de 400 CP de la tractor.

Sprayere pentru recolte mari

Sprayerele din gama

Kverneland iXtrack T din portofoliul AgroConcept aplic\ tratamentele cu precizie, sunt inteligente, stabile [i u[or de utilizat. Au rampe din o]el [i aluminiu cu lungimi de la 18 la 40 metri, iar rezervoarele au capacit\]i de la 2.600 la 6.400 de litri.

Unghiul de virare de 32 grade [i raza de întoarcere de 3,6 m ofer\ flexibilitate [i stabilitate maxim\. Pulverizarea de precizie este asigurat\ de echiparea cu un paralelogram suspendat, care combin\ stabilitatea optim\ cu balansarea lin\ a ram-

pei [i cu mi[carea vertical\ limitat\, fapt ce reduce la minimum devierea în\l]imii de pulverizare.

Sprayerele din gama Kverneland iXtrack T sunt dotate cu sisteme electronice inteligente, care asigur\ compatibilitate 100% Isobus ca dotare standard, conectare facil\ la monitoarele IsoMatch Tellus GO, PRO sau la orice alt terminal certificat AEF. Sistemele hardware [i software iXspray, cu interfa]\ tactil\ intuitiv\, garanteaz\ o utilizare u[oar\ pentru operator. Lichidele utilizate sunt gestionate eficient. Pozi]ia rezervoarelor, a furtunurilor, a supapelor [i a orificiilor de golire este optimizat\ pentru a reduce la minim cantitatea de lichide reziduale.

Arpad DOBRE

Noile înc\rc\toare Claas Scorpion aduc mai mult\ putere

Claas a lansat

cinci noi înc\rc\toare telescopice

Scorpion din clasa de 3 [i 4 tone, cu capacitate de ridicare mai mare, stabilitate îmbun\t\]it\, confort sporit.

Înc\rc\toarele telescopice

Scorpion acoper\ în prezent capacit\]i de ridicare de la 3,3 la 6 tone [i în\l]imi de ridicare de la 6,7 la 10 metri. Cele cinci modele noi se încadreaz\ mijloc. Acestea ofer\ o capacitate de ridicare mai mare cu pân\ la 300 kg, 3,3 tone pentru modelele de baz\ 1.033 [i 733 [i 4,2 tone pentru mo Scorpion 742, iar în scopul sporirii stabilit\]i, ampatamentul a fost m\rit cu 100 mm.

Motorul diesel Liebherr, cu patru cilindri, de 143 CP, hidraulic\ de maxim 160 l/m la tura]ie de 1.600 rpm, cu func]ionare silen]ioas\ [i eficient\ din punct de vedere al consumului de carburant.

Toate modelele sunt ac]ionate de transmisia hidrostatic\ puternic\ [i eficient\ Varipower 2 cu motorul puternic, eficient [i fiabil care a fost folosit de ani de zile la combinele de recoltat furaje Claas Jaguar.

Noua clas\ de echipamente beneficiaz\ de func]iile Smart Loading, ce includ revenirea automat\ a cupei în pozi]ia salvat\ anterior, func]ia de scuturare automat\ a cupei [i retragerea

automat\ a bra]ului telescopic (cu excep]ia modelului 1033). Acestea asigur\ o economie semnificativ\ de timp [i efort, golirea facil\ a materialelor aglomerate [i distribuirea uniform\ a materialelor vrac [i reducerea semnificativ\ a sarcinilor de lucru ale operatorului.

Noile modele beneficiaz\ de o ergonomie optimizat\ a cabinei [i sistem puternic de aer condi]ionat.

Coloana de direc]ie reproiectat\ faciliteaz\ accesul în cabin\ [i, de asemenea, creeaz\ mai mult spa]iu pentru picioarele operatorului.

Volanul poate fi

timpul ciclurilor de înc\rcare.

În dreapta volanului se afl\ panoul de bord repozi]ionat [i cu design nou, cu un ecran color de aproximativ 9 centimetri diametru (op]ional, de 17,8 centimetri). În fa]\ se afl\ un compartiment u[or accesibil pentru smartphone, iar în stânga, noua unitate de control pentru sistemul de înc\lzire [i aer condi]ionat.

O alt\ caracteristic\ nou\ este butonul de reducere a presiunii din stânga suportului pentru lumini spate. Este nevoie de o singur\ ap\sare pentru a depresuriza conexiunile din spate, u[urând introducerea sau în-

Agromalin, o expozi]ie cu [i mai pu]ini vizitatori

Noutatea absolut\ din acest an de la Agromalim a fost lipsa unui domeniu extrem de important> zootehnia! Nicio pas\re, niciun animal nu au fost acceptate la cel mai mare târg de agricultur\ din zona de vest a României! {i asta s-a v\zut ;n sc\derea abrupt\ a num\rului de vizitatori.

economic [i zootehnic, în contextul evolu]iei pestei porcine africane [i a pestei micilor rumeg\toare. Ca atare, la Agromalin, nu vor putea fi prezentate exponate de bovine, cabaline, ovine caprine, p\s\ri, iepuri, porumbei”, arat\ decizia DSVSA Arad.

F\r\ animale, orice expozi]ie pierde vizitatori

Vlad Cherchezan, unul dintre coordonatori, a explicat c\ decizia DSVSA Arad a însemnat o lovitur\ foarte puternic\, fiindc\ a fost dat\ cu o zi înainte de deschiderea târgului Agromalin.

Lipsa animalelor [i a p\s\rilor la un târg de a[a amploare a avut impact negativ în propor]ie de 30%.

“Vizitatorii, mai ales copiii, vin [i vor s\ vad\ animale, s\ le admire, s\ le mângâie, dar din p\cate, anul acesta nu le-am avut. Impactul asupra târguluia fost diminuat în propor]ie de 30%”, a spus Cherchezan.

“V\ comunic\m interzicerea tuturor activit\]ilor ce presupun aglomer\ri de p\s\ri [i animale de interes

“Cu o zi înainte ni s-a transmis c\ nu avem voie cu animale [i nici m\car cu porumbei, dar nu am în]eles ce leg\tur\ au vacile, cu oile [i cu porumbeii. Nu ne-au l\sat nici cu iepuri, cu nimic, din cauza pestei micilor rumeg\toare [i a PPA”, a spus Cherchezan.

Cu toate acestea, oferta din acest an din cadrul târgului a fost mare. Este vorba de tehnologii agricole, ma[ini [i echipamente, inputuri pentru ferme vegetale, sisteme de hran\ [i cre[tere a animalelor, medicamente [i instrumente veterinare, echipamente pentru industria alimentar\, produse a groalimentare, tehnici de ambalare, servicii de consultan]\, reviste de specialitate, c\r]i [i cataloage, [i multe altele. Au fost expuse [i drone, sisteme electronice pentru tractoare [i utilaje agricole, produse fitosanitare, îngr\[\minte, furaje etc. “Fermierul a putut g\si orice are nevoie!”

Care au fost marile probleme cu care s-a confruntat organizarea Agromalim 2024?

Cherchezan a spus c\ cea mai mare pierdere a fost moartea lui Cimi Enache. Apoi a urmat seceta care a lovit crunt fermele fermierilor. A treia provocare a fost pesta micilor rumeg\toare, care a venit peste PPA.

Semnele crizei se v\d pe aleile expozi]iei

“Am vorbit cu sute de companii [i le-am invitat s\ vin\ la târg, dar a fost extrem de greu. Unele firme de ma[ini agricole spuneau c\ situa]ia lor este foarte grav\, fiindc\ nu au reu[it s\ valorifice niciun utilaj [i nu aveau venituri”, a explicat Cherchezan. Unii investitorii au redus din bugete din cauza secetei, pentru al doilea an consecutiv, de aceea mul]i dintre ei au refuzat s\ participe la Agromalin. 2024 este un an foarte dificil pentru mul]i dintre ei [i nici 2025 nu se anun]\ promi]\tor.

Cherchezan a ad\ugat c\, l\sând la o parte aceste încerc\ri, Agromalin continu\ s\ aib\ mare poten]ial [i

pu]ini expozan]i,

atrac]ie pentru produc\tori agricoli [i pentru vizitatori.

“Agromalim e viu [i func]ioneaz\ foarte bine! În plus, are tradi]ie. Lumea îl cunoa[te. Târgul are impact economic. Exist\ ani mai buni [i ani mai r\i. Nu pot fi to]i anii la fel. Noutatea absolut\ a târgului a fost c\ nu ne-au l\sat s\ aducem animale [i p\s\ri”, a concluzionat coordonatorul.

Pandemiile [i seceta, marile provoc\ri

Gheorghe Seculici, pre[edintele Camerei de Comer] Industrie [i Agricultur\ Arad, organizatorul [i fondatorul târgului, a m\rturisit c\ Agromalim este o “mo[tenire” cu greutate, fiindc\ a fost dezvoltat [i coordonat cu succes timp de 33 de ani de regretatul Cimi Enache.

“Cimi Enache a fost un om care sa implicat [i care a realizat nu numai un târg de succes, ci un brand al Aradului. Agromalin este cunoscut în toat\ ]ara [i chiar peste hotare”, a spus Seculici.

Evenimentul are mare succes, fiindc\ este organizat pe o domeniu economic foarte puternic. “Este singurul târg de profil care cuprinde toat\

paleta de activit\]i din domeniul agriculturii”, este de p\rere Seculici.

În afar\ de prezen]a companiilor la târg [i ocazia de a cunoa[te noi parteneri de afaceri, au loc conferin]e [tiin]ifice organizate de universit\]ile agricole din Bucure[ti, Cluj [i Timi[oara [i de sta]iunile de cercetare agricol\ din subordinea ASAS condus\ de prof. Valeriu Tab\r\.

Care sunt marile provoc\ri ale agriculturii [i, implicit, ale Agromalim în 2024? Seculici este de p\rere c\ marea provocare a produc\torilor agricoli o reprezint\ seceta care începe s\ se repete an de an.

Companiile au înregistrat pierderi foarte mari din cauza secetei. De aceea nu au putut s\ mai fie prezente la târg, de[i s-au înscris. Au fost chiar contracte încheiate, dar fiindc\ au avut pierderi prea mari, nu [i-au mai putut permite s\ participe la Agromalim.

Alte provoc\ri sunt pandemiile, de[ertificarea [i schimb\rile climatice permanente care devin tot mai violente. De aceea, o parte din dezvoltatorii de utilaje agricole prezen]i la târg au venit cu ma[ini adaptate problemelor cu care se confrunt\ fermierii, în ceea ce prive[te seceta.

Au ma[ini agricole adaptate pentru

a preg\ti solurile uscate care, printr-o singur\ trecere, ar\, îns\mân]eaz\ [i discuie[te. Toate acestea pentru a reduce consumurile de motorin\ [i a proteja solul de tasare.

“Pesta micilor rumeg\toare este cea mai grav\ provocare, fiindc\ nu a avut-o niciodat\ agricultura din România, mai ales în zona Banatului”, a spus pre[edintele CCI Arad.

În primul rând, vizitatorii veneau pentru a admira animalele. Copii doreau s\ [tie cât mai multe despre animale. Una este s\ le vezi la televizor [i alta s\ le ai în fa]\, s\ pui mâna pe ele.

{ocul a fost c\ CCIA Arad a primit acel avertisment cu o zi înainte de deschiderea Agromalim.

Pierderea de 30% se refer\ la faptul c\ au fost investite fonduri în amenajarea acelor corturi cu standarde speciale, cu boxe [i condi]ii pentru animale care au fost închiriate.

Se adaug\ munca angaja]ilor. Aproape o lun\ a durat amenajarea standurilor. Au fost f\cute recorduri de ap\, de curent, de instala]ii electrice, ventila]ie.

“Dar pe toate le-am f\cut inutil. Lipsa zootehniei la târgul Agromalin a avut impact major. În 2024, au fost 300 de expozan]i [i aproximativ 2.500 vizitatori pe zi”, a concluzionat Seculici.

Gheorghe MIRON

Traderii de cafea se gr\besc s\ v=nd\ ;nainte de aplicarea directivei UE privind defri[\rile

Navele înc\rcate cu cafea se îngr\m\desc spre Uniunea European\, pe m\sur\ ce traderii se gr\besc s\ î[i fac\ stocuri înainte ca noua directiv\ UE privind defri[\rile s\ intre în vigoare la finele acestui an.

Începând din 30 decembrie anul acesta, directiva UE antidefri[\ri va obliga companiile care vând soia, carne de vit\, cafea, ulei de palmier [i alte produse s\ dovedeasc\ faptul c\ lan]urile lor de aprovizionare nu contribuie la distrugerea p\durilor.

Iar cafeaua, o cultur\ care depinde de milioane de mici cultivatori r\spândi]i pe întreg globul, este deosebit de vulnerabil\ la provoc\rile de a garanta c\ fiecare bob respect\ directiva. În consecin]\, traderii se gr\besc s\ aduc\ cât de mult\ cafea pot ;n Europa înainte de 30 decembrie.

În primele [apte luni ale acestui an, exporturile de cafea din Brazilia, cel mai mare produc\tor mondial, spre blocul comunitar au crescut cu aproape 65%, comparativ cu perioada similar\ a anului trecut.

De asemenea, exporturile din Uganda, care devine un furnizor din ce în ce mai important de cafea robusta pentru UE dup\ ce principalul cultivator, Vietnamul, a suferit o sc\dere a produc]iei, a înregistrat luna trecut\ exporturi-record de cafea, iar cea mai mare parte s-a îndreptat spre

continentul european.

Aceasta a fost [i ultima recolt\ pe care au putut-o exporta înainte de intrarea în vigoare a directivei privind defri[\rile. Urm\toarea recolt\ de cafea robusta va fi în luna octombrie [i, având în vedere intervalul de 70 de zile de care au nevoie navele pentru a ocoli Africa de Sud [i timpul de procesare, aproape toat\ cafeaua din urm\toarea recolt\ va trebui s\ respecte legisla]ia mai dur\.

Aceste livr\ri se deruleaz\ într-un moment în care traderii trebuie s\ fac\

CAREUL AGRICOL

fa]\ unor pre]uri ridicate. Cota]iile la cafeaua robusta, considerat\ cea mai ieftin\, au atins cel mai ridicat nivel de dup\ anii 1970. În paralel, cota]iile la cafea arabica, calitate mai ridicat\, au crescut [i acestea cu peste 30% în acest an.

La acestea se adaug\ majorarea costurilor cu împrumuturile, lipsa containerelor navale [i perioadele mai lungi de tranzit.

ORIZONTAL: RACHIU - PUF<

AMANUNTI - A< GAZ - NAUTIC< URATI - PINI< SA - RECITAL< ETUI - ALIOPI< L - IMITA - OT< INTINA - AIA< AUTORIZAT< INCETINITE< Solu¡ia careului din Nr. 33

ORIZONTAL: 1) O lung\ curs\ acvatic\ – Ridicat\ în picioare< 2) St\pân la locul de munc\< 3) Sunt în vog\! – A aduce iar la via]\< 4) Într-o direc]ie întâmpl\toare –Echipa Angliei< 5) A plânge smiorc\it –Centrul unei urbe! 6) Varietate vegetal\ –Amor neîmplinit! 7) Ascuns în avion dup\ decolare – Vrea s\ ajung\... primar< 8) Ginga[\ ca înf\]i[are< 9) Munc\ de strungar – Îl trec toate sudorile< 10) Turnarea gazului pe foc.

VERTICAL: 1) Pune sare în ceea ce prepar\ – Ie[irea din Z\voi! 2) A avea o atitudine de nerecunoscut – Dat de superior< 3) Dus la extreme! – Scos cu mânie< 4) A a[tepta prim\vara – Poart\ aerian\< 5) Asta-i de[teapt\ – Garanteaz\ achitarea< 6) Nu-i o apropiat\ – Mas\ de comand\< 7) Combate înghe]ul< 8) Arbore pus la car – A da de b\ut în mod animalic< 9) Cadou prim\v\ratic în alb [i ro[u< 10) Preg\tire f\cut\ cu t\rie.

Arin DORNEANU